prima instanţă: S.Namaşco dosarul nr. 2ra - 314/14

instanţa de apel: A.Panov, S.Arnăut, T.Pelin

Î N C H E I E R E

22 ianuarie 2014 mun. Chişinău

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ

al Curţii Supreme de Justiţie

în componenţă:

Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova

Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru,

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Rusu

Gheorghe şi reprezentantul Ţurcan Petru în interesele recurentului Rusu Gheorghe,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Gheorghe

către Revista „Autoexpert” şi Andrei Tabuica cu privire la încasarea datoriei pentru

lucrările de redactare, corectare şi stilizare,

împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2013, prin care a fost

respins apelul declarat de Rusu Gheorghe, şi menţinută hotărîrea Judecătoriei

Centru, mun. Chişinău din 11 februarie 2013,

c o n s t a t ă

La 27 iunie 2012 reclamantul Rusu Gheorghe s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată către Revista „Autoexpert” şi Andrei Tabuica cu privire la

încasarea datoriei pentru lucrările de redactare, corectare şi stilizare.

În motivarea acţiunii indicat că, reclamantul şi pîrîtul în luna iulie 2008 au

convenit verbal asupra următoarelor: pîrîtul Andrei Tabuica, în calitate de redactor

şef al revistei „Autoexpert”, va prezenta prin poşta electronică, internet, materialele

care urmau să apară pe paginile revistei, iar Rusu Gheorghe le va citi, redacta,

stiliza şi le va restitui redacţiei pe aceeaşi cale.

A menţionat că pîrîţii Andrei Tabuica şi revista „Autoexpert” şi-au asumat

obligaţia să plătească reclamantului remuneraţie în mărime de 150 de euro pentru

fiecare număr de revistă, indiferent de volumul materialelor publicate, în termen

de o lună de la apariţia respectivului număr. Dovada existenţei convenţiei între

părţi se regăseşte şi în căsuţa tehnică a revistei, unde acesta figurează în calitate de

stilizator, iar poza din imagini îl înfăţişează pe pîrîtul Andrei Tabuica.

Reclamantul a mai indicat că convenţia a fost respectată de către pîrîţi pînă în

luna august 2010, după care aceştia au încetat să mai achite reclamantului serviciile

prestate.

În perioada septembrie 2010 - iulie 2011 au apărut 7 numere de revistă, pentru

care pîrîţii nu au plătit reclamantului retribuţia cuvenită şi datoria în mărime de

1000 euro. Din cauza neonorării obligaţiilor de plată, reclamantul a fost nevoit să

suporte cheltuieli nejustificate.

A solicitat încasarea de la pîrîţi a datoriei în mărime de 1000 euro pentru

serviciile prestate, încasarea cheltuielilor pentru schimbul datei plecării în mărime

de 180 euro, încasarea dobîndei achitate la creditul contractat şi cheltuielile de

judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 11 februarie 2013,

acţiunea a fost respinsă ca nefondată.

La 12 martie 2013 Rusu Gheorghe a depus apel, solicitînd admiterea apelului,

casarea hotărîrii primei instanţe, şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală

a acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2013 s-a respins apelul

declarat de către Rusu Gheorghe, cu menţinerea fără modificări a hotărîrii

Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 11 februarie 2013.

La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a ajuns la concluzia că prima

instanţă a respectat normele materiale şi procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele în mod obiectiv circumstanţele cauzei şi a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenţei, concludentei, utilităţii şi

veridicităţii lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect

ajungînd la concluzia de respingere a acţiunii.

Instanţa de apel a reţinut că, Tabuica Andrei în calitate de redactor şef al

revistei „Autoexpert” nu a încheiat nici un contract cu Rusu Gheorghe. Iar

afirmaţiile precum că s-a încheiat contract de antrepriză sau de prestări de servicii,

în formă verbală, nu pot fi reţinute.

Potrivit legii contractele oneroase trebuie să îmbrace forma stabilită de lege,

astfel, în temeiul art. 210 alin. (1) CPC, trebuie să fie încheiate în scris actele

juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice şi persoanele fizice şi

dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depăşeşte 1000 lei,

iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului. Iar în temeiul art.

211 alin. (1) CPC, nerespectarea formei scrise face să decadă părţile din dreptul de a

cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic.

La fel instanţa de apel a reţinut, că atît contractul de antrepriză, prin care

conform prevederilor art. 946 Cod civil, o parte (antreprenor) se obligă să efectueze

pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client), iar aceasta se obligă să

recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit, cît şi contractul de prestări

servicii prin care conform prevederilor art. 970 Cod civil, o parte (prestator) se

obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă

să plătească retribuţia convenită, are drept subiect atât persoane fizice, cît şi

persoane juridice. Iar potrivit prevederilor art. 1 din Legea cu privire la

antreprenoreat şi întreprinderi nr. 845 din 03.01.1992, antreprenorii desfăşoară

activitatea de antreprenoreat, care este activitatea de fabricare a producţiei,

executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, doar în cazul în care deţin patenta de

întreprinzător sau a constituit întreprinderea individuală.

Prin urmare, instanţa de apel a constatat că, Rusu Gheorghe singur recunoaşte

faptul că Tabuica Andrei în calitate de redactor şef era obligat să înregistreze oficial

revista „Autoexpert” în modul cuvenit de lege ca ediţie periodică conform art.6 din

Legea presei din 26.10.1994, precum şi să încheie un contract de muncă cu

reclamantul Rusu Gheorghe, conform prevederilor art.8 pct.9 din Legea presei şi

art.58 Codul muncii.

Faptul că apelantul şi-a încredinţat prestarea serviciilor pe baza unei convenţii

orale, este pe propria răspundere, iar instanţa judecătorească nu are temei legal de

admitere a acţiunii, ori circumstanţele apelantului invocate în acţiune nu au fost

constatate şi demonstrate pe deplin.

La 06 noiembrie 2013 Rusu Gheorghe şi reprezentantul Ţurcan Petru în

interesele recurentului Rusu Gheorghe au declarat recurs împotriva deciziei

instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel

şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a

acţiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că, consideră hotărîrile judecătoreşti

ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a

constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a

litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural,

fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii

Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii

Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Rusu Gheorghe şi

reprezentantul Ţurcan Petru în interesele recurentului Rusu Gheorghe nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios

administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de

apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat

şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul

declarat de către Rusu Gheorghe şi reprezentantul Ţurcan Petru în interesele

recurentului Rusu Gheorghe, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît

în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de

fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la

bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate

conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios

administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura

admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se

examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu

denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural,

verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al

Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra

căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de

contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Rusu Gheorghe şi reprezentantul Ţurcan Petru

în interesele recurentului Rusu Gheorghe ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii

Supreme de Justiţie

d i s p u n e

Recursul declarat de către Rusu Gheorghe şi reprezentantul Ţurcan Petru în

interesele recurentului Rusu Gheorghe se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru