of 27/27
19 Steaua Sudului adaptare prescurtatã dupã Jules Verne Clasele VII-VIII – Spuneþi, domnule! Vã ascult! – Stimate domn, vã rog sã îmi faceþi onoarea de a-mi permite sã mã cãsãtoresc cu domniºoara Alice. – Cu fiicã-mea? – Da, domnule. Se pare cã v-am surprins. Totuºi, cererea mea n-ar trebui sã vã parã ieºitã din comun. Am douãzeci ºi ºase de ani. Numele meu este Cyprien Méré ºi sunt inginer în domeniul minelor. Am absolvit al doilea pe listã. Provin dintr-o familie onorabilã. Nu suntem nici amãrâþi, nici bogaþi ºi ne mândrim cu numele nostru. Anul trecut am primit premiul Houdart de la Academia de ªtiinþe, iar acum mã aflu aici trimis de Guvernul francez pentru o cercetare asupra diamantelor din Griqualand. Consulul Franþei poate sã confirme spusele mele. Când voi încheia aceastã misiune, voi ocupa postul de profesor adjunct la ªcoala de Mine din Paris. În ianuarie anul viitor, salariul meu va fi de patru mii opt sute de franci. Sigur, nu e nici pe departe o avere, dar aceastã sumã se va dubla prin adãugarea onorariilor pe care le voi primi de pe urma lucrãrilor ºtiinþifice, a expertizelor ºi a articolelor din revistele de specialitate. Acest dialog se purta la reºedinþa domnului Watkins, în centrul Africii de Sud, pe teritoriul Griqualand numit ºi Câmpia Diamantelor, 29 grade latitudine la sud de Ecuator. Aici se aflau zãcãmintele de diamante în exploatare: Du Toit’s Pan, New-Rush precum ºi Vandergaart-Kopje, cel mai faimos ºi bogat dintre toate. Dupã ce se gândi puþin la spusele tânãrului francez, John Watkins decise într-un final sã-ºi scoatã pipa din colþul gurii ºi rãspunse sec: – Aº zice cã se schimbã vremea, domnule Méré! M-a omorât guta* în aceastã dimineaþã! Dezamãgit, Cyprien se pregãti sã ia cuvântul din nou, când uºa se deschise uºor ºi în camerã intrã o tânãrã, ducând o tavã cu douã pahare. Era o fatã drãguþã cãreia boneta cusutã dupã moda fermierilor din Veld, îi dãdea un aer totodatã ºtrengãresc ºi misterios. Îmbrãcatã cu o rochie simplã, înfloratã, în vârstã de nouãsprezece ani, cu tenul incredibil de alb, cu pãrul auriu ºi cu niºte ochi imenºi, albaºtri, Miss Watkins era întruchiparea graþiei ºi a bunei dispoziþii. – Bonjour, Monsieur Méré! rosti ea cu un zâmbet sincer. V-am vãzut când aþi venit, ºi, cum ºtiu cã nu vã încântã ginul, vã aduc un pahar cu oranjadã. 2. Unde se desfãºoarã acþiunea? A) În Franþa B) În Ecuador C) În America de Sud D) În sudul Australiei E) În Africa de Sud 1. Misiunea încredinþatã de Guvernul francez lui Cyprien Méré este: A) investigarea schimbãrilor de climã B) studiul struþilor C) mãsurarea înãlþimii dealurilor D) o cercetare asupra diamantelor E) expertizarea zãcãmintelor de petrol * gutã – boalã cronicã provocatã de dereglarea metabolismului ºi manifestatã prin crize articulare dureroase. Citeºte textul cu atenþie! Dacã nu termini lectura sau nu rãspunzi la toate întrebãrile, nu te descuraja. Acesta este un text destul de dificil. Te felicitãm chiar ºi dacã parcurgi textul numai parþial. Subiectele de la 1 la 10 valoreazã câte 3 puncte, cele de la 11 la 20 câte 4 puncte, cele de la 21 la 30 câte 5 puncte, iar cele de la 31 la 50 din nou câte 4 puncte. Se acordã 40 de puncte din oficiu. Se vor lua în calcul numai primele 40 de întrebãri la care ai indicat un rãspuns valabil. Dacã te-ai rãzgândit în privinþa unui rãspuns bifat deja, le poþi bifa pe celelalte trei pe care le consideri rãspunsuri greºite ºi lãsa nebifat numai cerculeþul rãspunsului considerat bun. Dacã eºti un cititor experimentat, poþi trece peste întrebãrile 1-10 (ai la dispoziþie 50 de întrebãri dintre care se puncteazã numai 40); nu neglija, însã, textul de pe primele pagini. Pentru a vizualiza, pe Internet, analiza în detaliu a lucrãrii tale completeazã parola pe foaia de rãspuns. Dupã ce vor fi afiºate rezultatele concursului, vei gãsi pe www.cangurul.ro analiza rãspunsurilor tale. Explicaþiile date acolo te vor ajuta sã citeºti în profunzime, iar la anul vei fi mult mai bun.

Clasele VII-VIII Steaua Sudului · PDF file19 Steaua Sudului adaptare prescurtatã dupã Jules Verne Clasele VII-VIII – Spuneþi, domnule! Vã ascult! – Stimate domn, vã rog sã

  • View
    228

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of Clasele VII-VIII Steaua Sudului · PDF file19 Steaua Sudului adaptare prescurtatã...

  • 19

    Steaua Suduluiadaptare prescurtat dup Jules Verne

    Clasele VII-VIII

    Spunei, domnule! V ascult! Stimate domn, v rog s mi facei onoarea de a-mi permite s m

    cstoresc cu domnioara Alice. Cu fiic-mea? Da, domnule. Se pare c v-am surprins. Totui, cererea mea n-ar

    trebui s v par ieit din comun. Am douzeci i ase de ani. Numelemeu este Cyprien Mr i sunt inginer n domeniul minelor. Am absolvital doilea pe list. Provin dintr-o familie onorabil. Nu suntem nici amri,nici bogai i ne mndrim cu numele nostru. Anul trecut am primit premiulHoudart de la Academia de tiine, iar acum m aflu aici trimis de Guvernulfrancez pentru o cercetare asupra diamantelor din Griqualand. ConsululFranei poate s confirme spusele mele. Cnd voi ncheia aceast misiune,voi ocupa postul de profesor adjunct la coala de Mine din Paris. n ianuarieanul viitor, salariul meu va fi de patru mii opt sute de franci. Sigur, nu enici pe departe o avere, dar aceast sum se va dubla prin adugareaonorariilor pe care le voi primi de pe urma lucrrilor tiinifice, a expertizelori a articolelor din revistele de specialitate.

    Acest dialog se purta la reedina domnului Watkins, n centrul Africiide Sud, pe teritoriul Griqualand numit i Cmpia Diamantelor, 29 gradelatitudine la sud de Ecuator. Aici se aflau zcmintele de diamante nexploatare: Du Toits Pan, New-Rush precum i Vandergaart-Kopje, celmai faimos i bogat dintre toate.

    Dup ce se gndi puin la spusele tnrului francez, John Watkinsdecise ntr-un final s-i scoat pipa din colul gurii i rspunse sec:

    A zice c se schimb vremea, domnule Mr! M-a omort guta* naceast diminea!

    Dezamgit, Cyprien se pregti s ia cuvntul din nou, cnd ua se deschiseuor i n camer intr o tnr, ducnd o tav cu dou pahare. Era o fat drgucreia boneta cusut dup moda fermierilor din Veld, i ddea un aer totodattrengresc i misterios. mbrcat cu o rochie simpl, nflorat, n vrst denousprezece ani, cu tenul incredibil de alb, cu prul auriu i cu nite ochi imeni,albatri, Miss Watkins era ntruchiparea graiei i a bunei dispoziii.

    Bonjour, Monsieur Mr! rosti ea cu un zmbet sincer. V-am vzut cndai venit, i, cum tiu c nu v ncnt ginul, v aduc un pahar cu oranjad.

    2. Unde se desfoar aciunea?A) n FranaB) n EcuadorC) n America de SudD) n sudul AustralieiE) n Africa de Sud

    1. Misiunea ncredinat deGuvernul francez lui Cyprien Mreste:A) investigarea schimbrilor declimB) studiul struilorC) msurarea nlimii dealurilorD) o cercetare asupra diamantelorE) expertizarea zcmintelor depetrol

    * gut boal cronic provocat de dereglarea metabolismului i manifestat princrize articulare dureroase.

    Citete textul cu atenie! Dac nu termini lectura sau nu rspunzi la toate ntrebrile, nu te descuraja.Acesta este un text destul de dificil. Te felicitm chiar i dac parcurgi textul numai parial.

    Subiectele de la 1 la 10 valoreaz cte 3 puncte, cele de la 11 la 20 cte 4 puncte, cele de la 21la 30 cte 5 puncte, iar cele de la 31 la 50 din nou cte 4 puncte. Se acord 40 de puncte din oficiu.

    Se vor lua n calcul numai primele 40 de ntrebri la care ai indicat un rspuns valabil.Dac te-ai rzgndit n privina unui rspuns bifat deja, le poi bifa pe celelalte trei pe care leconsideri rspunsuri greite i lsa nebifat numai cerculeul rspunsului considerat bun.Dac eti un cititor experimentat, poi trece peste ntrebrile 1-10 (ai la dispoziie 50 de ntrebridintre care se puncteaz numai 40); nu neglija, ns, textul de pe primele pagini.

    Pentru a vizualiza, pe Internet, analiza n detaliu a lucrrii tale completeaz parola pe foaia derspuns. Dup ce vor fi afiate rezultatele concursului, vei gsi pe www.cangurul.ro analiza rspunsurilortale. Explicaiile date acolo te vor ajuta s citeti n profunzime, iar la anul vei fi mult mai bun.

  • 20

    V foarte multumesc, Miss Alice! N-o s v vin s credei ce a mai nghiit struul meu n dimineaa

    asta! relu ea cu veselie. Bila mea de filde pentru crpit ciorapii! nchipuii-v!Ditamai bila de biliard pe care o primisem n dar de la sala de jocuri dinNew-Rush!... Ei bine, Dada a nghiit-o de parc era o bulin de cap! Vputei imagina?

    n timp ce povestea, miss Watkins strlucea de bucurie, dar i ddurepede seama c starea ei de spirit nu se potrivea cu tcerea tensionat acelor doi brbai.

    Iertare, domnilor, neleg c v deranjez! Dac avei secrete de discutat,eu plec! V urez o sear plcut i v las cu comploturile dumneavoastr!

    Cnd era aproape s ias din ncpere, se ntoarse brusc i spuse cu graie: Domnule Mr, v stau la dispoziie cnd o s vrei s m ascultai

    la lecia Oxigenul. Am citit de trei ori capitolul pe care mi-ai dat s-lnv i respectivul corp gazos, incolor, inodor i fr gust nu mai aresecrete pentru mine!

    Alice fcu o reveren, le zmbi i iei.Domnul Watkins i scoase pipa din colul gurii cu gesturi atent studiate

    i, sfredelindu-l pe tnr cu privirea, l ntreb: Nu cumva i-ai i dat vestea? Care veste?... Cui? Despre planurile dumitale. Lui Alice... Drept cine m luai, domnule? Cum s fi fcut aa ceva? Fr

    consimmntul dumneavoastr!Privirea domnului Watkins se mai mblnzi i pru c dorete s lege

    chiar o conversaie: Prea bine!... Eti un biat cum se cuvine!... De fapt nici nu credeam

    c ai putea s te pori altfel dect onorabil! spuse el pe un ton aproapeprietenesc. Ei bine, avnd n vedere c eti aa un tnr respectuos, contezpe cuvntul dumitale. Am s te rog s mi promii c n-ai s-i pomenetiaa ceva lui Alice nici pe viitor.

    i de ce nu, domnule? Domnule Mr, aceast cstorie este imposibil i e mai bine s renuni

    la asemenea iluzii! rspunse Watkins cu fermitate. Dumneata eti un brbatcinstit, un gentleman adevrat, un chimist excepional, un profesor reputat i demare viitor nu am niciun dubiu cnd trec n revist toate aceste caliti dar, sne nelegem, fiica mea nu va deveni soia dumitale. Am alte planuri pentru ea!

    Dar... Inutil s insiti! replic tios fermierul. S presupunem c dumneata

    ai fi John Watkins, proprietarul fermei i minei Vandergaart-Kopje n vremece eu a fi Cyprien Mr, tnr chimist genial aflat n misiune n ColoniaCapului. i-ai da fiica n cstorie unuia ca mine?

    Bineneles, domnule, rspunse Cyprien fr ezitare. Dac a credec i putei asigura fericirea, a spune imediat un DA din toat inima!

    Dac aa ar sta lucrurile, ai lua o decizie foarte proast scumpul meudomn. Ai aciona pripit i nedemn de stpnul minei Vandergaart-Kopje. Defapt, cu asemenea reacii romanioase, nici n-ai fi ajuns s fii stpnul acestuiloc. Ce crezi dumneata? C mi-a czut averea din cer? Nu-i imaginezi oare, cuinteligena dumitale de mare savant, c mi-a trebuit iscusin i trud pentru adescoperi aceast min i pentru a deveni ntr-un final proprietarul ei?... Aacum te uii i cum m vezi, am fost mult mai srac ca dumneata!... Am fcutde toate!... Am cunoscut aria aprig a soarelui, foamea, frigul nopii n

    4. i tot despre personaje. Por-nind de la ceea ce tii deja despreacestea, identific afirmaia ade-vrat:A) Domnul Watkins sufer deastm.B) Cyprien este logodnicul luiAlice.C) Dada este animalul de com-panie al fermierului.D) Tnra Alice nu a nvat leciala chimie.E) Domnul Watkins nu este deacord cu cererea lui Cyprien.

    5. Sunt dou personaje care seintereseaz de tiine. Prin urmare,pe parcursul acestui concurs veiavea i cteva ntrebri... de interestiinific! Iat-o pe prima: Ce esteoxigenul, conform definiiei dinmanualul consultat de miss Watkins?A) Un gaz fr secrete.B) Un gaz alb, fr gust i frmiros.C) Un subiect de discuie.D) Un corp metalic fr gust.E) Un corp gazos, incolor, inodori insipid.

    6. Recunoate personajul careare urmtoarele caracteristicicinstit, gentleman adevrat,chimist excepional:A) WatkinsB) MrC) un fermierD) un minerE) Consulul Franei

    3. S cunoatem mai bine perso-najele. Deja din primele doupagini aflm cteva dintreobiceiurile lor. Alege varianta careeste fals!A) Lui Cyprien nu-i place ginul.B) Domnul Watkins fumeazpip.C) Struul nghite pilule.D) Alice poart bonet.E) Alice se mbrac simplu.

  • 21

    deert, epuizarea!... Pre de douzeci de ani mi-am ctigat cu mult ostenealpinea cea de toate zilele!... Dar nu m-am pierdut cu firea!... i iat-macum! Sunt bogat i neleg s profit de bogia mea!... neleg s-mi in fiicaaproape, mai ales ca s aib grij de guta mea i s-mi cnte seara la pian!...Dac se va mrita, se va mrita aici, cu un biat din Griqualand, la fel debogat ca ea, fermier sau miner ca mine, care nu-mi va spune c o ia striasc dintr-o leaf de mizerie, ntr-o ar unde n-am de gnd s calc vreodati a crei limb mi sun ca o psreasc de neneles. n fine, se va mritacu unul care poate s dea pe gt o sticl de gin i e-n stare s fumeze pip cusocru-su ca un biat de ndejde! Alice nu e de dumneata!

    Cyprien nu gsi de cuviin s mai continue ntrevederea. i lu plria,salut politicos i iei. Ct de naiv fusese! Rspunsul domnului Watkinsfusese aspru, fr ndoial, dar mai mult dect tonul, era dureros adevrulpe care tnrul l descoperise pe parcursul ntrevederii. Nu se gndise pnacum, c averea, naionalitatea, educaia i mediul deschideau aa o prpastientre el i Alice. Obinuit, de civa ani, s considere mineralele dintr-unpunct de vedere pur chimic, diamantele erau pentru el doar nite mostre decarbon, bune numai pentru muzeul de geologie. Apoi, avea n Frana o viasocial de un nivel mult mai nalt dect al familiei Watkins. n consecin nuluase nicidecum n calcul valoarea comercial a minei din posesia fermierului.Nu-i trecuse prin minte nicio clip c ar putea fi vreo diferen social ntrefiica marelui proprietar a lui Vandergaart-Kopje i un promitor inginerfrancez. Dac totui s-ar fi gndit la diferene, atunci, n concepia lui deparizian i de absolvent summa cum laude ar fi considerat c el era acelacare ar fi fcut ceea ce n mod convenional numim o mezalian. Cci laurma urmelor, Monsieur Mr, eminent chimist i profesor la coala de Mineera gata s se nsoare cu fiica unui fermier din Colonia Capului.

    Erau trei luni de cnd o cunotea pe Alice. Ajuns n Griqualand, Cypriennchiriase o c