CLASELE A IX-A – A XII-A 10 CLASELE A IX-A – A XII-A · PDF filese bate cu iuţeală!...auzitu-i-am, neştiutori de gândul lor, şuierând doine, sorbind miroasele ce veneau pe

FORMATUL LUCRĂRILOR DIN COLECŢIA BACALAUREAT 2014FFOFOFOFOFOOFFFFFORMRMRRMRMMMMMMRMMATATATATATATATATATAAATTULULULULLULLULULULULU L LLL L LUCUCUCUCUCCCUCCUCU RĂRĂRĂRĂĂRĂRĂRR RIRIRIRIRIIIRIR LOLOLOLOLLOLOLLLLOLLOLOLLLOLOLOLLOLOLOLOLOLOLOOORRRRR RRRRRRRR DDIDDINN COCOC LECŢCŢŢŢCŢCŢCŢŢIAIAIAIAAI B ACACACCCCCCCCCCCCCCAAAALAALAA AUAUAUA REATATATATATTTTATTATATATAT 22 20010011111110011010 44444CORINT EDUCAŢIONALOF

ERTA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

www.grupulcorint.ro

Autoarele care au conceput aceste lucrări sunt cadre didactice cu o îndelungată experienţă pedagogică şi cu un portofoliu extins de au-xiliare şcolare publicate.

Materialele propuse sunt în concordanţă cu programele şcolare în vigoare, iar itemii sunt formulaţi în acord cu cerinţele standard de evaluare.

Oportunitatea realizării acestor culegeri constă în aceea că oferă un instrument constant de lucru atât individual, cât şi la nivelul clasei.

Aceste culegeri sunt marcate de un caracter unitar, completând seria celor pentru ciclul gimnazial, astfel încât elevii le pot folosi cu succes începând cu prima clasă de gimnaziu până în ultima clasă de liceu.

Alegerea unor texte-suport care nu apar în manualele alternative le oferă elevilor posibilitatea de a descoperi frumuseţea şi valoarea li-teraturii române.

Fiecare culegere cuprinde un număr generos de texte, diversifi cate din punctul de vedere al tematicii şi al tipului de scriitură, care pot fi lucrate de elevi fi e împreună cu profesorii lor, fi e individual, pentru obţinerea performanţei.

Sunt cuprinse modele de teste iniţiale şi fi nale, propuneri de subiec-te de teză, iar în cazul culegerii pentru clasa a XII-a şi modele de su-biecte pentru examenul de bacalaureat.

Profesorul de limba şi literatura română poate găsi în aceste cule-geri resurse bogate pentru activitatea la clasă şi pentru conceperea testelor de evaluare, iar elevii se pot autoevalua.

Accesibilitate, acurateţe, varietate sunt atribute de necontestat ale acestor culegeri.

Asumând toate avantajele expuse, raportul calitate-preţ este unul corect, vizând accesul unui număr cât mai mare de elevi la aceste auxiliare şcolare.

MOTIVE PENTRU A FOLOSI LUCRĂRILE DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASELE A IX-A – A XII-A10

CLASELE A IX-A – A XII-A

CÂŞTIGĂ O EXCURSIE

ÎNTR-O CAPITALĂ EUROPEANĂ!

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASELE A IX-A – A XII-A

CONŢINUTUL ȘI FORMATUL LUCRĂRILOR DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASELE A IX-A-A XII-A

Format: 20,5×26 cm

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A IX-A5 teste iniţiale;10 unităţi de învăţare;5 teste fi nale;10 modele de subiecte de teze.

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A X-A5 teste iniţiale;10 unităţi de învăţare;5 teste fi nale;10 modele de subiecte de teze.

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A XI-A5 teste iniţiale;10 unităţi de învăţare;5 teste fi nale;10 modele de subiecte de teze.

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A XII-A5 teste iniţiale;7 unităţi de învăţare;5 teste fi nale;10 modele de subiecte de teze;20 variante de subiecte pentru bacalaureat.

CUI SE ADRESEAZĂ

Elevilor pentru pregătirea continuă;Cadrelor didactice.

DESPRE AUTOARE

Mihaela Daniela Cîrstea, profesor grad didactic I, Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, doctoratIoana Hristescu, profesor grad didactic II, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”Carmen Iosif, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic „Mihai Bravu”Adina Papazi, profesor, defi nitivat, Colegiul Naţional „I.L. Caragiale”Laura Raluca Surugiu, profesor grad didactic I, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASELE A IX-A – A XII-A

14

PERIOADA INTERBELICĂ – MODERNISMȘI TRADIȚIONALISM

Sincronismul înseamnă, după cum am spus, acțiunea uniformizatoare a timpului asupra vieții sociale șiculturale a diferitelor popoare legate între dânsele printr-o interdependență materială și morală. Există, cu altecuvinte, un spirit al veacului sau ceea ce numea Tacit un saeculum, adică o totalitate de condiții configuratoarea vieții omenirii. Spiritul evului mediu, de pildă, se manifestă sub două forme: credința religioasă care-i determinăîntreaga activitate sufletească (literatura, arta, filozofia etc.) și provoacă în domeniul politic cruciadele, adicăexpansiunea Occidentului spre Orient; iar, pe de altă parte, în domeniul social, forma specifică a feudalității, deorigine germanică sau nu, în orice caz expresie a individualismului social, după cum stilul ogival este o expresiea misticismului. (...)

În concluzie, departe de a fi absolut, invariabil și universal, în mutabilitatea lui, conceptul estetic este limitatîn linie generală prin acțiunea rasei și a epocei, având forme variate și succesive după rasele ce l-au creat și dupăepocele ce l-au determinat; el nu se prezintă separat și arbitrar, ci e implicat și interferat de o mulțime de alțifactori ideologici sau chiar economici, care fac, la un loc, un tot caracteristic, un stil, un saeculum. Dar, din momentce nu mai este expresia rasei noastre și mai ales a epocei noastre, un astfel de concept estetic constituie, după cumvom vedea, o formulă ermetică, impenetrabilă pe calea intuiției estetice, pe calea sensibilității, ci numai prinstudiu, pe cale intelectuală.

(Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. II)

A. Citeşte cu atenţie textul:

Unitatea 1

1. Scrie sinonime pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din text:spirit ...............................................................................................................................................................................................................expansiune ..........................................................................................................................................................................................epocă ..................................................................................................................................................................................................sensibilitate ...........................................................................................................................................................................................

2. Transcrie două neologisme din fragmentul citat.

3. Alcătuiește două enunțuri în care să folosești expresii/locuțiuni care să conțină substantivul spirit.

4. Precizează emițătorul fragmentului citat.

5. Numește posibilii receptori ai fragmentului citat.

15

6. Indică mesajul fragmentului citat.

7. Transcrie o secvență care poate constitui o posibilă definiție a sincronismului.

8. Precizează în ce constă spiritul evului mediu.

9. Ilustrează, prin două argumente, stilul funcțional în care se încadrează fragmentul citat.

10. Identifică patru structuri specifice textului de tip argumentativ în fragmentul citat.

11. Argumentează, în 10-15 rânduri, faptul că texul citat precizează elemente specifice modernismului.

În linii generale, setea de a ști se referă la ceea ce se cheamă cultura consumatoare sau, mai precis, consumațieculturală. E o atitudine diferită de atitudinea noastră. Tradiționalismul voiește o cultură creatoare de valoriautohtone, o creație culturală proprie. Aceasta nu exclude consumația culturală, ci o implică, acordându-iînsemnătatea subordonată pe care o are în realitate. Expresie a poporului, creația culturală e în funcție de popor:ale sale dintru ale sale. Menirea pe lumea aceasta a unui popor nu e aceea de a ști, ci aceea de a crea. Menireade a crea ceea ce alții n-au creat și stă numai în natura respectivului popor de a crea. A ști e un mijloc care ajutăcreația autohtonă. Dar creația, aceasta rămâne ținta supremă! Sunt lucruri deosebite ce nu trebuie confundate,dar pe care adversarii tradiționalismului le confundă când se declară pentru consumația culturală. Ei cred, poate,că tradiționalismul se opune consumației culturale. Dar tradiționalismul, întemeiat pe personalitatea națională,primește elementele oricărei culturi mai înaintate (nu numai ale celei franceze) și le socotește ca stimulente aleacestei personalități. Consumația culturală e, ca orice consumație, un proces de asimilare. Opera de asimilarepresupune condiția neapărată a personalității care asimilează. Trebuie să recunoaștem că, tăgăduind cuușurătatea obișnuită personalitatea națională, „intelectualiștii” europenizați sunt consecvenți când se declară,ridicul de superb, pentru o consumație inutilă. În cazul lor nu mai poate fi vorba de asimilare; individul, ruptostentativ din solidaritatea personalității naționale, se anexează culturii streine pe care o crede idealul său deperfecțiune.

(Nichifor Crainic, Sensul tradiției)

B. Citeşte textul, apoi răspunde cerinţelor de mai jos:

1. Scrie sinonime pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din text:autohton ...............................................................................................................................................creație ............................................................................................................................................asimilare ................................................................................................................................................solidaritate ...........................................................................................................................................

2. Alcătuiește cinci enunțuri pentru a demonstra polisemia verbului a fi.

3. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al culturii.

Ferice de aceia care nu au părăsit pragul părintesc, cât de mic, cât de mare… ei nu au simţit durerea de a fimuţi, durerea de a vedea cum se şterge întâi plânsul despărţirii, şi apoi cătinel-cătinel toate amintirile copilărieilor… Ei nu au simţit durere şi mai mare, cum se duce şi limba, de te înăduşă cuvântul „ ţară”, şi nu-l poţi spunedecât pe limbă străină!... Dar dorul dorul, al doilea suflet ce a dat Dumnezeu românului, pentru a răsplăti cudurere relele ce făptuieşte şi are a făptui pe pământul românesc, dorul numai nu se şterge!...

Văzut-am în străinătate românaşi uitaţi de numele lor şi de limba legănatului lor, răsărind la auzul unui sunetromân, ca calul de soi ce nechează la auzul trâmbiţei! Gura e prinsă… dar ochii învie…trupul tremură…iar inimase bate cu iuţeală!...auzitu-i-am, neştiutori de gândul lor, şuierând doine, sorbind miroasele ce veneau pe aripilevântului dinspre ţări şi, uitându-se cu jale, în nopţile steloase, la calea cea cerească pe care strămoşii urmauîmpăratul cel mare, mare şi luminat ca un soare… Fericiţi aceia care nu au pierdut din ochi pragul casei!...

( Alecu Russo, Cântarea României)

PARTEA I (60 puncte)Citeşte textul:

A. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Sinonimele cuvintelor „iuţeală” si „jale” sunt: 8 punctea. repede, suferinţă. b. repeziciunea, veselia. c. repeziciunea, tristeţea

2. Tema textului este: 8 punctea. trecerea timpului. b. istoria. c. dezrădăcinarea

3. Transcrie două motive literare din text. 8 puncte

4. Ilustrează, prin câte un enunţ, sensul denotativ si sensul conotativ al cuvântului „a răsări”. 8 puncte

5. Comentează, în 3-5 rânduri (30–50 de cuvinte), o figură de stil care apare în textul dat. 8 puncte

8

TESTUL 3

Următoarele cerinţe sunt formulate pornind de la textul dat.

B.

1. Rescrie enunţurile următoare, corectând greşelile de orice natură: 10 puncteSuferea de hiperglicemie mare de câţiva ani şi nu le spusese copiiilor, casă nu-i neliniştească. Datorită bolii,era mereu arţăgos şi î-i era greu să recunoască.

PARTEA A II-a (30 puncte)Redactează un eseu de 75–100 de cuvinte (15-20 de rânduri), în care să-ţi

exprimi opinia despre călătorie ca mijloc de cunoaştere ( poţi face referire la ooperă studiată anul şcolar trecut).

9

Verzi-tulburi ochii-i galeş revarsă pe sub geneIspita pătimaşă şi doru-nveninat.E-naltă, cu păr galben, cu mersul legănat,În grelele-i veşminte păşind măreţ şi-alene.

Mişcările-i sunt line, molatece, viclene,Şi dulcele-i grai curge duios şi răsfăţat.Dar, cine-i cată-n faţă se pierde săgetatDe negrul arc ce-mbină trufaşele-i sprâncene.

Muiată-n nestimate şi-n horbote de fir,În mâna-i - spelbă floare de ceară străvezie -Ea poartă pe subţirea năframă nărămzie

Ca un potir de sânge un roşu trandafir -Şi, tot ca el, rănită în plină tinereţe,Tânjeşte, se-nfioară şi moare de tristeţe.

(Mateiu Ion Caragiale, Domnița)

PARTEA I (60 puncte)A. Citeşte textul, apoi răspunde cerinţelor de mai jos:

TESTUL 4

2. Subliniază forma corectă a următoarelor cuvinte: 10 punctear bate – ar bătea, să fii fost – să fi fost, Fii cuminte! – Fi cuminte! , Nu te du!- Nu te duce!.

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect (8 p) Sinonimele contextuale ale cuvintelor cată, trufașe sunt:a. Caută, tulburătoareb. privește, mândrec. cheamă, tari

2. Rolul virgulei în structura line, molatece, viclene este: (8 p)a. de a delimita elementele unei enumerațiib. de a delimita o apoziție de restul enunțuluic. de evidenția coordonarea a două propoziții

3. Precizează două expresii/locuțiuni care să conțină cuvântul ochi. (8 p)

4. Precizează două teme/motive literare care apar în text. (8 p)

5. Extrage din text două figuri de stil diferite şi explică semnificația lor. (8 p)

Cuprins

Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3Teste iniţiale (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5Unitatea 1– Perioada veche . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Unitatea 2 – Epoca paşoptistă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22Unitatea 3 – Titu Maiorescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31Unitatea 4 – Mihai Eminescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Unitatea 5 – I.L. Caragiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Unitatea 6 – Ion Creangă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Unitatea 7 – Ioan Slavici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Unitatea 8 – Junimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86Unitatea 9 – Simbolismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94Unitatea 10 – Romanul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110Teste finale (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Subiecte de teze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132Semestrul I (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Semestrul al II-lea (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150

Prezentarea făcută de colectivul de autoare

Teste propuse

Unităţi de învăţare tematice

Text pe baza căruia sunt formulate cerinţele

Cerinţe de înţelegere a

textului literar

Cerinţe și punctajul

acordat fi ecăreia

Text pe baza căruia sunt formulate

cerinţe

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A IX-A

Cuprins

Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3Teste iniţiale (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5Unitatea 1– Joc şi joacă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Unitatea 2 – Adolescenţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Unitatea 3 – Familia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Unitatea 4 – Şcoala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Unitatea 5 – Iubirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Unitatea 6 – Aventura, călătoria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Unitatea 7 – Scene din viaţa de ieri şi de azi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Unitatea 8 – Lumi fantastice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86Unitatea 9 – Confruntări etice şi civice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94Unitatea 10 – Personalităţi, modele, exemple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110Teste finale (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Subiecte de teze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132Semestrul I (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Semestrul al II-lea (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A IX-A

LIMBA ŞI LITERATU

RA ROM

ÂNĂ, CLASA A IX-A

Nu-i vorbă, răi sunt oamenii, încât mai răi nici n-ar putea să fie. Chiar şi acela pe care toată lumea îl ştie de bunîşi are ceasurile de răutate, şi nu avem decât să-l atingem unde-l doare pentru ca să-l facem mai dârz decât alţii.Dar nenea Mihu tot om bun rămâne.

Se şi cuvine însă unui om din oameni, ca dânsul, să fie de bună chibzuială, să cumpănească vorbele şi săumble mai mult călare decât pe jos.

Acasă, asta-i altă vorbă! Oamenii s-au obişnuit a zice mai bucuros „La Mihu Saftei” decât la „Safta Mihului”fiindcă... aşa-i lumea! Când oamenii nu au ce face, ei scormonesc o vorbă şi îşi petrec vremea cu ea. Să te fereascăDumnezeu să nu cazi pe gura satului.

Pentru aceea, când Safta începe să facă gură, nenea Mihu îşi pune mâinile în cap şi-i zice:— Nevastă! nu mă da pe gura golanilor. Iar apoi caută să-i facă pe plac, numai să scape de urechile vecinilor.

Astfel, cam într-un chip şi cam într-altul, Safta face să treacă de stăpână în casă.Dar se zice că nu-i stăpân fără stăpân. E cineva şi mai presus de Safta. Nenea Mihu are doi feciori voinici şi o

fiică frumoasă. Feciorii, fiindcă sunt doi şi feciori, oricât de voinici ar fi, stau sub porunca părintească; Marta însăe una singură, adică nu mai are în casă pe nimeni deopotrivă cu dânsa.

Încă pe când era în faşe, Marta avea obiceiul de a pune toată casa în mişcare.(Ioan Slavici, Gura satului)


1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect.Sinonimele contextuale ale cuvintelor răutate şi dârz sunt: (8 puncte)a. bunătate, viteaz. b. bunătate, timid. c. maliţiozitate, rezistent.

2. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. Tema textului este: (8 puncte)a. familia; b. satul; c. casa.

3. Transcrie două motive literare din text. (8 puncte)

4. Ilustrează, prin câte un enunţ, sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvântului a atinge. (8 puncte)

5. Comentează, în 3–5 rânduri (30–50 de cuvinte), o figură de stil care apare în textul dat. (8 puncte)

B.

1. Rescrie enunţul următor, corectând greşelile de orice natură: (10 puncte)Văzând că doi băieţi îşi manifestează dezaprobarea, profesorul sa inervat şi le-a cerut elevilor ceilalţi săpăstreze cea mai desăvârşită linişte în clasă.

8

TESTUL 3

La ce sunt bune cărţile? Îmi vine să răspund: la totul şi la nimic. Milioane de oameni n-au deschis niciodată ocarte. A vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumuseţea muzicii lui Mozart. În ce mă priveşte,mă număr printre cei ce nu pot trăi fără cărţi. Sunt un vicios al lecturii. Am nevoie să citesc aşa cum am nevoiesă mănânc şi să beau. Hrana pe care mi-o oferă lectura este la fel de indispensabilă ca şi cea materială. Resimtfiecare zi fără o carte ca pe o zi pierdută. Înainte de a mă culca, seara, îndată ce mă trezesc, dimineaţa, în călătorii,ba chiar şi în tramvai, pretutindeni şi oricând, citesc. Nu mă pot închipui fără să ţin o carte în mână.

(Nicolae Manolescu, Cititul şi scrisul)

PARTEA A II-a (30 puncte)Citeşte textul:

Redactează un eseu de 75–100 de cuvinte (15–20 de rânduri), în care să oferi propriul răspuns la întrebareainiţială, argumentându-l.

9

2. Alege forma corectă a adjectivelor din enunţurile următoare: (10 puncte)Fereastra mare a casei luminate/luminată de soare străluceşte.În zilele călduroase ale primăverii aşteptata/aşteptate, gâzele împânzesc grădinile.Îmi plac aurii/auriii puişori.I-am dat un buchet de narcise micii/micei mele prietene.Am cumpărat ultimele/ultimile zambile.

TESTUL 4„Plânge-o mierlă-ntr-o răchităLa răscruci de Dealu-Mare...Suie-n pas domol răzorulUn voinic pe murg călare...

Jos, în smalţ de soare-apune,Turla satului străluce;Sapă murgul şi necheazăŞi-nspre vale vrea s-apuce...

Se înalţă-n şea voinicul,Vede-o casă-ntre poiene,Şi cu mâneca cămăşiiZvânt-o lacrimă din gene...

Într-o clipă strânge frâulŞi-l îndeamnă-n altă parte,Dârz pleoapele-şi închide...„Du-mă, murgule, departe!...”

Sfărmând jgheabul cu potcoavaDrumului s-aşterne murgul -Peste plopi cu frunza rarăCade-nlăcrimat amurgul...

( Octavian Goga, Pribeag)


1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:Sinonimele cuvintelor domol şi sfărâmând sunt: (8 puncte)a. repede, strivind; b. agale, strivind; c. blând, construind.

BACALAUREAT 2014

LIMBA ŞI LITERATU

RA ROM

ÂNĂ, CLASA A IX-A

14

11. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al următoarelor cuvinte: grijă, caraghios, vioiciune,neîndemânatic.

2. Alcătuieşte enunţuri cu următoarele perechi de omografe: decât/de cât, defel/de fel, numaidecât/numai decât.

3. Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti două expresii/locuţiuni care să includă cuvântul a pune.4. Scrie o temă şi un motiv prezente în fragmentul citat.5. Numeşte tipul de narator şi perspectiva narativă din textul dat.6. De ce îi urmăreşte băiatul pe cei trei copii? Ce atitudine are faţă de jocul lor?7. Explică‚ în 3–5 rânduri, semnificaţia afirmaţiei De multe ori stăteam căţărat în copac, deasupra gardului, şi

aşteptam să mă cheme la joaca lor. Ei însă nu mă chemau., punând-o în legătură cu mesajul textului.

JOC ŞI JOACĂ

Mai în fiecare zi, începând de la amiază şi până seara, se jucau în curte trei băieţi; erau îmbrăcaţi la fel, cuscurtucele şi pantalonaşi cenuşii, iar în cap aveau pălăriuţe, şi ele tot la fel. Băieţii aveau toţi aceeaşi faţă, rotundăşi cu ochii cenuşii, şi tot aşa de bine semănau unul cu altul că nu-i puteam deosebi decât după înălţime.

Urmăream băieţii printr-o crăpătură a gardului, aşa că ei nu mă observau, însă tare aş fi vrut să mă bage înseamă. Îmi plăcea cât de frumos se jucau, plini de veselie şi în bună înţelegere, tot felul de jocuri pe care nu lecunoşteam; îmi plăceau hainele lor, grija pe care o aveau unul pentru altul şi care se vedea mai cu seamă în felulcum se purtau cei doi mai mari cu cel mai mic, un prichindel caraghios, plin de vioiciune. De se întâmpla să cadă,ceilalţi fireşte că râdeau, cum râzi totdeauna de unul care cade, dar râsul lor nu era defel răutăcios. Îl ajutaunumaidecât să se ridice, iar de-şi murdărea mâinile ori genunchii, ei îi ştergeau degetele sau pantalonii cu frunzede brustur sau cu batista, iar băieţelul mijlociu îi spunea cu bunătate:

– Ţe neîndemânatic!Băieţii aceştia nu se certau niciodată, nu se păcăleau şi tustrei erau voinici, sprinteni şi neobosiţi.Într-o zi m-am căţărat într-un copac şi de acolo am fluierat la ei. S-au oprit locului, fiecare unde-l prinsese

fluierătura mea, apoi s-au adunat fără grabă şi au început să se sfătuiască. M-am gândit că or să arunce cu pietreîn mine. De aceea, am coborât, mi-am umplut buzunarul şi sânul cu pietre şi m-am căţărat înapoi în copac. Însăbăieţii se jucau acum departe de gard, într-un colţ al curţii, şi se vedea bine că şi uitaseră de mine. Asta m-a camîntristat.(…) De multe ori stăteam căţărat în copac, deasupra gardului, şi aşteptam să mă cheme la joaca lor. Eiînsă nu mă chemau.(…)

Într-una din zile, băieţii s-au apucat să se joace de-a v-aţi asunselea, îi venise tocmai rândul fratelui mijlociusă-i caute pe ceilalţi; copilul se aşeză în colţul hambarului, îşi puse cinstit mâinile la ochi, fără să tragă cu coadaochiului în lături, iar fraţii săi porniră în fugă să se ascundă.

(Maxim Gorki, Copilăria)

A. Citeşte cu atenţie textul, apoi răspunde cerinţelor de mai jos:

Unitatea 1

15

88. În text este prezentat începutul unui joc. Numeşte-l şi apoi scrie trei dintre regulile pe care trebuie să lerespecţi în timpul acestuia.

9. Ce legătură există între cei trei fraţi? Ce sentimente au unul faţă de ceilalţi? Transcrie un scurt fragmentcare să îţi argumenteze opinia.

10. Scrie o posibilă explicaţie pentru folosirea timpului perfect compus în text.11. Numeşte o funcţie a comunicării pe care o poţi identifica în fragmentul dat.12. Ce rol are jocul în fragmentul citat? Ce lucruri descoperă despre el copilul?13. Scrie două argumente pentru a demonstra că textul aparţine ficţionalului.14. Rezumă fragmentul dat în 4–6 rânduri.15. Scrie un text de tip argumentativ de 150–300 de cuvinte (15–30 de rânduri) despre ideea că jocul te ajută

să te adaptezi la lumea în care trăieşti.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; − să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei, enunţarea şi dezvoltarea

corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; − să respecţi normele limbii literare şi limitele de spaţiu indicate.

Grădina noastră nu era mare, însă preţuia pentru noi neînchipuit de mult, căci ea ne hrănea, dându-ne, afarăde grâu, aproape tot ce trebuie pentru masă:cartofi, fasole, varză, morcovi, napi. De aceea n-ai fi găsit în ea opalmă de pământ nelucrată. Totuşi tuşa Barberin îmi dăduse şi mie un colţişor în care adunasem o mulţime deflori sălbatice şi de ierburi.(…)

În vara ce trecuse adunasem şi răsădisem acolo tot soiul de varietăţi care urmau să iasă în primăvara asta;cele mai timpurii, chiar înainte de sfârşitul iernii, iar celelalte mai târziu.

Nerăbdarea mea nu cunoaşte margini.Brânduşele începură să-şi arate bobocii gălbiori, stânjeneii îşi împingeau în sus vârfurile lor viorii, iar din inima

frunzelor creţe de ciuboţica-cucului se iţeau mugurii ce stăteau gata-gata să plesnească.Când aveau să înflorească oare?Plin de curiozitate, mă duceam în fiecare zi să le văd.Dar mai era un colţişor din grădina mea pe care îl urmăream cu nerăbdare, ba chiar mai mult decât atât, cu grijă.Semănasem aici un pumn de seminţe pe care mi le dăduse cineva şi din care trebuiau să iasă nişte legume

aproape necunoscute în satul nostru: napi turceşti. (…) Aflând toate astea, mă gândisem să-i fac tuşei Barberino surpriză; să nu-i spun nimic, să-mi semăn bulbii în grădiniţă şi să o las să creadă că sunt flori; apoi, într-o bunăzi, când se vor fi copt, să-i culeg în lipsa tuşei, să-i gătesc (cum? nu mă prea pricepeam, dar imaginaţia mea nuse sinchisea de asemenea amănunte), iar la întoarcerea ei să-i servesc la masă.

Urma să fie un fel nou de mâncare, menit să înlocuiască veşnicii cartofi (…). Unde mai pui că inventatorulacestui fel de mâncare eram eu (…). puteam, aşadar, fi şi eu de folos cu ceva!

(Hector Malot, Singur pe lume)


Cuprins

Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3Teste iniţiale (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5Unitatea 1– Basmul cult . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Unitatea 2 – Povestirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25Unitatea 3 – Nuvela . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Unitatea 4 – Romanul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Unitatea 5 – Romantismul, Mihai Eminescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Unitatea 6 – Simbolismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86Unitatea 7 – Poezia modernistă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Unitatea 8 – Poezia neomodernistă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110Unitatea 9 – Comedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Unitatea 10 – Drama . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132Teste finale (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138Subiecte de teze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Semestrul I (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148Semestrul al II-lea (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A X-A

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A X-A

LIMBA ŞI LITERATU

RA ROM

ÂNĂ, CLASA A X-A

Ferice de aceia care nu au părăsit pragul părintesc, cât de mic, cât de mare… ei nu au simţit durerea de a fimuţi, durerea de a vedea cum se şterge întâi plânsul despărţirii, şi apoi cătinel-cătinel toate amintirile copilărieilor… Ei nu au simţit durere şi mai mare, cum se duce şi limba, de te înăduşă cuvântul „ ţară”, şi nu-l poţi spunedecât pe limbă străină!... Dar dorul dorul, al doilea suflet ce a dat Dumnezeu românului, pentru a răsplăti cudurere relele ce făptuieşte şi are a făptui pe pământul românesc, dorul numai nu se şterge!...

Văzut-am în străinătate românaşi uitaţi de numele lor şi de limba legănatului lor, răsărind la auzul unui sunetromân, ca calul de soi ce nechează la auzul trâmbiţei! Gura e prinsă… dar ochii învie…trupul tremură…iar inimase bate cu iuţeală!...auzitu-i-am, neştiutori de gândul lor, şuierând doine, sorbind miroasele ce veneau pe aripilevântului dinspre ţări şi, uitându-se cu jale, în nopţile steloase, la calea cea cerească pe care strămoşii urmauîmpăratul cel mare, mare şi luminat ca un soare… Fericiţi aceia care nu au pierdut din ochi pragul casei!...

( Alecu Russo, Cântarea României)


A. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Sinonimele cuvintelor „iuţeală” si „jale” sunt: 8 punctea. repede, suferinţă. b. repeziciunea, veselia. c. repeziciunea, tristeţea

2. Tema textului este: 8 punctea. trecerea timpului. b. istoria. c. dezrădăcinarea

3. Transcrie două motive literare din text. 8 puncte

4. Ilustrează, prin câte un enunţ, sensul denotativ si sensul conotativ al cuvântului „a răsări”. 8 puncte

5. Comentează, în 3-5 rânduri (30–50 de cuvinte), o figură de stil care apare în textul dat. 8 puncte

8

TESTUL 3

Următoarele cerinţe sunt formulate pornind de la textul dat.

B.

1. Rescrie enunţurile următoare, corectând greşelile de orice natură: 10 puncteSuferea de hiperglicemie mare de câţiva ani şi nu le spusese copiiilor, casă nu-i neliniştească. Datorită bolii,era mereu arţăgos şi î-i era greu să recunoască.

PARTEA A II-a (30 puncte)Redactează un eseu de 75–100 de cuvinte (15-20 de rânduri), în care să-ţi

exprimi opinia despre călătorie ca mijloc de cunoaştere ( poţi face referire la ooperă studiată anul şcolar trecut).

9

Verzi-tulburi ochii-i galeş revarsă pe sub geneIspita pătimaşă şi doru-nveninat.E-naltă, cu păr galben, cu mersul legănat,În grelele-i veşminte păşind măreţ şi-alene.

Mişcările-i sunt line, molatece, viclene,Şi dulcele-i grai curge duios şi răsfăţat.Dar, cine-i cată-n faţă se pierde săgetatDe negrul arc ce-mbină trufaşele-i sprâncene.

Muiată-n nestimate şi-n horbote de fir,În mâna-i - spelbă floare de ceară străvezie -Ea poartă pe subţirea năframă nărămzie

Ca un potir de sânge un roşu trandafir -Şi, tot ca el, rănită în plină tinereţe,Tânjeşte, se-nfioară şi moare de tristeţe.

(Mateiu Ion Caragiale, Domnița)


TESTUL 4

2. Subliniază forma corectă a următoarelor cuvinte: 10 punctear bate – ar bătea, să fii fost – să fi fost, Fii cuminte! – Fi cuminte! , Nu te du!- Nu te duce!.

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect (8 p) Sinonimele contextuale ale cuvintelor cată, trufașe sunt:a. Caută, tulburătoareb. privește, mândrec. cheamă, tari

2. Rolul virgulei în structura line, molatece, viclene este: (8 p)a. de a delimita elementele unei enumerațiib. de a delimita o apoziție de restul enunțuluic. de evidenția coordonarea a două propoziții

3. Precizează două expresii/locuțiuni care să conțină cuvântul ochi. (8 p)

4. Precizează două teme/motive literare care apar în text. (8 p)

5. Extrage din text două figuri de stil diferite şi explică semnificația lor. (8 p)

LIMBA ŞI LITERATU

RA ROM

ÂNĂ, CLASA A X-A

14

POVESTIREA

La 1857, pe când se fierbea Unirea în Iași, boierii moldoveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi, M.Kogălniceanu și alții, au găsit cu cale să cheme la Adunare și câțiva țărani fruntași, câte unul de fiecare județ,spre a lua și ei parte la facerea acestui măreț și nobil act național. Cum au ajuns țăranii la Iași, boierii au pusmână de la mână, de i-au ferchezuit frumos și i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe și cușme nouă, de se mirauțăranii ce berechet i-a găsit. Apoi, se zice că i-ar fi dat pe seama unuia dintre boieri să le țină cuvânt, ca să-i facăa înțelege scopul chemării lor la Iași.

— Oameni buni, știți pentru ce sunteți chemați aici, între noi? zise boierul cu blândețe.— Vom ști, cucoane, dacă ni-ți spune, răspunse cu sfială un țăran mai bătrân, scărpinându-se în cap.— Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ani, două țări surori, creștine și megieșe, Moldova noastră și Valahia

sau Țara Muntenească, de care poate-ți fi auzit vorbindu-se, se sfâșie și se mănâncă între dânsele, spre cumplitaurgie și pieire a neamului românesc. Țări surori și creștine, am zis, oameni buni; căci precum ne închinăm noi,moldovenii, așa se închină și frații noștri din Valahia. Statura, vorba, hrana, îmbrăcămintea și toate obiceiurilecâte le avem noi le au întocmai și frații noștri munteni. Țări megieșe, am zis, oameni buni; căci numai pârăuașulMilcov, ce trece pe la Focșani, le desparte. “Să-l secăm dar dintr-o sorbire” și să facem sfânta Unire, adică înfrățireadorită de strămoșii noștri, pe care ei n-au putut s-o facă în împrejurările grele de pe atunci. Iaca, oameni buni, cetreabă creștinească și frumoasă avem de făcut. Numai Dumnezeu să ne-ajute! Înțeles-ați, vă rog, oameni buni,pentru ce v-am chemat? Și dacă aveți ceva de zis, nu vă sfiiți; spuneți verde, moldovenește, ca la niște frați ce văsuntem; că de-aceea ne-am adunat aici, ca să ne luminăm unii pe alții și Dumnezeu să ne lumineze pe toți cuma ști el mai bine!

— Înțelegem, cucoane, așa a fi, răspunseră câțiva țărani mai rușinoși; că, dă, dacă nu-ți ști dumneavoastrăce-i pe lume, noi, țărănimea de la coarnele plugului, avem să știm ce-i bine și ce-i rău?...

— Ba eu, drept să vă spun, cucoane, n-am înțeles! cică zise cu îndrăzneală unul dintre țărani, anume IonRoată. Ș-apoi, chiar dacă ne-am pricepe și noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră?[…]

— Ba nu, oameni buni; s-a trecut vremea aceea, pe când numai boierii făceau totul în țara aceasta ș-ostorceau după plac. Astăzi toți, de la vlădică până la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile și la fericirea țării.Muncă și câștig, datorii și drepturi, pentru toți deopotrivă.[…]

— Ei, oameni buni, cred că acum ați priceput!— Priceput, cucoane, cât se poate de bine, răspunseră mai toți. Dumnezeu să vă ajute la cele bune!— Ba eu tot nu, cucoane, răspunse moșul Ion Roată.— Dumnezeu să mă ierte, moș Ioane, dar dumneata, cum văd, ești cam greu de cap; ia haidem în grădină,

să vă fac a înțelege și mai bine. Moș Ioane, vezi colo, în ogradă la mine, bolovanul cel mare?— Îl vedem, cucoane.

A. Citeşte textul, apoi răspunde cerinţelor următoare:

Unitatea 2

15

— Ia fă bine și adă-l ici lângă mine, zise boierul, care ședea acum pe un jilț în mijlocul țăranilor.— S-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doar acolo-i greutate, nu șagă.— Ia cearcă și vezi. Moș Ion Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate.— Ia du-te și dumneata, moș Vasile, și dumneata, bade Ilie, și dumneata, bade Pandelachi.În sfârșit, se duc ei vro 34 țărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umeri și-l aduc lângă boier.— Ei, oameni buni, vedeți? S-a dus moș Ion și n-a putut face treaba singur; dar când v-ați mai dus câțiva într-

ajutor, treaba s-a făcut cu mare ușurință, greutatea n-a mai fost aceeași. Povestea cântecului:Unde-i unul, nu-i putere,La nevoi și la durere;Unde-s mulți, puterea crește,Și dușmanul nu sporește.Așa și cu Unirea, oameni buni! […]Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-ați înțeles și răsînțeles.— Ba eu, unul, să iertați dumneavoastră, cucoane, încă tot n-am înțeles, răspunde moș Roată.— Moș Ioane, zise acum boierul, cam tulburat de multă oboseală, ia spune dumneata, în legea dumitale,

cum ai înțeles, cum n-ai înțeles, de când se face atâta vorbă; să auzim și noi!— Dă, cucoane, să nu vă fie cu supărare, dar de la vorbă și până la faptă este mare deosebire... Dumneavoastră,

ca fiecare boier, numai ne-ați poruncit să aducem bolovanul, dar n-ați pus umărul împreună cu noi la adus, cumne spuneați dinioarea, că de-acum toți au să ia parte la sarcini: de la vlădică până la opincă. [...]

La aceste vorbe, țăranii ceilalți au început a strânge din umeri, a se uita lung unul la altul și a zice :— Ia, poate că și Roată al nostru să aibă dreptate!... Iar boierul, luându-i înainte cu glume, a înghițit gălușca

și a tăcut molcum.(Ion Creangă, Moş Ion Roată)

1. Scrie sinonime potrivite pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

2. Indică un sinonim pentru următoarele expresii din text: a găsi cu cale, a pune mână de la mână, a spune verdeîn faţă.

3. Explică folosirea semnelor de punctuaţie în secvenţa: — Ei, oameni buni, cred că acum ați priceput!

4. Transcrie un indice temporal şi unul spaţial din text.

5. Precizează orientarea politică a boierilor care au pregătit Unirea de la 1859.

6. Explică de ce crezi că boierii au găsit de cuviinţă să le schimbe ţăranilor înfăţişarea.

7. Indică două modalităţi la care boierul recurge pentru a fi convingător.

8. Precizează scopul discursului boierului.

9. Încadrează-l pe boier într-o tipologie.

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A XI-A

Cuprins

Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3Teste iniţiale (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5Unitatea 1– Perioada veche . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Unitatea 2 – Epoca paşoptistă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22Unitatea 3 – Titu Maiorescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31Unitatea 4 – Mihai Eminescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Unitatea 5 – I.L. Caragiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Unitatea 6 – Ion Creangă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Unitatea 7 – Ioan Slavici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Unitatea 8 – Junimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86Unitatea 9 – Simbolismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94Unitatea 10 – Romanul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110Teste finale (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Subiecte de teze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132Semestrul I (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Semestrul al II-lea (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A XI-A

88

Testul 3

– exprimarea opiniei despre apartenenţa la un anumit gen literar;– menţionarea unor trăsături ale genului ales;– ilustrarea trăsăturilor cu exemple din textul dat;– respectarea normelor limbii literare.

PARTEA a II- a (30 puncte)

Redactează un eseu de 150−200 de cuvinte (15−20 de rânduri), în care săprezinţi cărui gen aparţine fragmentul dat, urmând reperele de mai jos:

– Ce- mi pasă mie de alţii! răspunse ea [Ana]. Mai mult amar n- a fost în viaţa lor întreagă decât este acum însufletul meu: e mai grozav să trăieşti cum trăiesc eu decât a fi ucis în drum. Tu nu mă omori, Ghiţă: mă seci deviaţă, mă chinuieşti, îmi scoţi răsuflare cu răsuflare viaţa din mine, mă laşi să mă omor eu din mine.

– Lasă- mă dracului, nu mă mai hârşi şi tu – grăi soţul mutând un scaun din loc – că destule am eu pe capul meu…– Dacă le ai, tu ţi le faci singur, răspunse ea înrăutăţită. Hei! Ghiţă, să nu te bată pe tine suspinele mele! Prea

mă crezi tu pe mine proastă; însă nu sunt proastă, ci am slăbiciune de tine. Astă- noapte mă gândeam să- mi iaucopiii şi să plec de aici, lăsându- te singur cu păcatele tale; ştiu eu că aşa ar trebui să fac, dar nu pot, iaca, nu pot,nu mă lasă inima, n- am putere şi simt că, orice ai face, eu tot ţin la tine, câtă vreme nu trebuie să cred că îţi cadevreo sarcină pe cap. Nu te mai ascunde de mine… (…)

Ghiţă adunase peste zi mult venin şi multă mânie în sufletul său, şi acum tot acest venin, toată această mâniese aduna la un loc: el răsuflă o dată din greu, se dete un pas înapoi şi grăi încet: (…)

– Adică şi tu! grăi Ghiţă, înecat de mânie, apoi se apropie de dânsa, pas cu pas, precum paiangenul se apropie de musca prinsă în mreaja măiastră, o măsură cu ochii, îşi ridică amândouă mâinile asupra şi rămase câtva timp nemişcat şi gata a se arunca la ea.

(Ioan Slavici, Moara cu noroc)


1. Sinonimele cuvintelor „mânie” şi „mreaja” sunt: (8 puncte)a. furie, pânza. b. veselie, vrajă. c. enervare, farmec.

2. Naratorul este în text: (8 puncte)a. subiectiv, personaj; b. obiectiv, martor; c. obiectiv, omniscient.

3. Numeşte câte o trăsătură definitorie pentru fiecare dintre cele două personaje prezente în textul de mai sus.(8 puncte)

99

4. Explică folosirea liniei de pauză în fragmentul următor: — Lasă- mă dracului, nu mă mai hârşi şi tu – grăi soţul mutând un scaun din loc – că destule am eu pe capul meu… (8 puncte)

5. Comentează, în 3- 5 rânduri (30–50 de cuvinte), fragmentul subliniat din textul de mai sus. (8 puncte)

1. Rescrie enunţurile următoare, corectând greşelile de orice natură: (10 puncte)Vedeate- aş cu argintii ochelari pe care tocmai i- ai comandat! Nu aşi purta aşa ceva vreo- dată!

2. Subliniază forma corectă a următoarelor cuvinte: (10 puncte)să fi cuminte/să fii cuminte, mi- a vorbit glaciar/glacial, avea un ton familiar/familial,mi- a plăcut lecţia care mi- a predat- o/mi- a plăcut lecţia pe care mi- a predat- o.

B.

PARTEA a II- a (30 puncte)

Redactează un eseu de 75–100 de cuvinte (15–20 de rânduri), în care să- ţi expri miopinia despre importanţa familiei pentru dezvoltarea armonioasă a adolescentului.

Testul 4

S- a dus furtuna- n zări ş- acuma se- ntrec miresmele- n putere:Se- ntrec care de care parcă, stăpână să rămâie- anumePeste- ntunericul acestei nopţi dulci şi pline de mistere;Se bat şi florile — se vede că nimeni n- are tihnă- n lume.

Se războiesc mereu şi ele să stăpâneasc- un ceas pământul…Dar cine nu- şi încearcă oare o dată- n viaţa lui norocul?În van să le despart- aleargă sub negrele umbrare vântul…Biruitor până acuma domneşte singur busuiocul.

Ca o biserică miroasă seninul cucerit o clipă, Dar se trezesc în umbră crinii, vărsându- şi boarea lor profană, Văzduhu- i greu cât n- ar fi- n stare vâslind să- l taie o aripă, Un trandafir murind se farmă pătând cuprinsul ca o rană.

(Dimitrie Anghel, După ploaie)


LIMBA ŞI LITERATU

RA ROM

ÂNĂ, CLASA A XI-A

222

1. Scrie sinonime pentru următoarele cuvinte din text: vesteşti, îndurările, noianul, răbdare.2. Alcătuieşte două enunţuri în care să foloseşti două expresii/locuţiuni care să includă substantivul suflet.3. Alcătuieşte două enunţuri în care să demonstrezi polisemia verbului a rămâne.4. Transcrie şi numeşte două mărci ale subiectivităţii prezente în poezia dată.5. Care sunt mărcile adresării din textul dat şi ce rol au ele în structura şi semnificaţia poeziei?6. Numeşte două teme şi două motive pe care le poţi identifica în text.7. Ce funcţii ale comunicării poţi identifica în textul dat? Argumentează- ţi opţiunea pentru una dintre ele,

folosind repere ale textului.8. Explică prezenţa exclamaţiilor retorice în fragmentul dat. Care este rolul lor?9. Explică rolul invocaţiei retorice din prima strofă, evidenţiind sentimentele poetului.

10. Ce rol are folosirea timpurilor verbale în discursul liric? Motivează- ţi răspunsul în 4−6 rânduri.11. Realizează un portret al poporului român, aşa cum rezultă din versurile citate, valorificând imaginile

artistice şi figurile de stil folosite de poet.

EPOCA PAŞOPTISTĂ

Dup- atâţia răi secoli negri de dureri, de vijelie,Ce- au trecut fără- ncetare peste biata Românie,Tu, an nou, ce ne vesteşti?Vii s- aduci patriei mele, ca o dreaptă răsplătire, Pace, glorie, putere, libertate, fericire,Îndurările cereşti?

Din noianul veciniciei eşti tu sol de mângâiere?Trebuie ca semn de moarte sau ca semn de înviereSă te blastăm, să te- admir?Eşti amic, sau tu faci parte din cumpliţii ani de releCe- au depus în a lor treacăt peste fruntea ţării meleO coroană de martir?

Orice- a fi a ta menire, vei găsi poporul tare,Înfruntând lovirea soartei c- o puternică răbdareŞi cu suflet de român.Căci românul e întocmai precum stâncile măreţe

Care- n valurile mărei furtunate şi semeţeNeclintite- n veci rămân.……………………………………………………

Sunt destule- atâtea chinuri! Adă ziua mult dorită,Şi de pace, de tărie şi de glorie iubităPentru- acest sărman popor,Pentru- o naţiune creştină care poart- un mare numeŞi în sufletu- i presimte că- i chemat în astă lumeLa un falnic viitor.

Fă ca anul care vine să- aducă- un mândru soare,Să deschidă- o cale nouă de mari fapte roditoarePentru neamul românesc,Căci el are din vechime o menire strălucită!El a fost şi vrea să fie santinelă neclintităPe pământul strămoşesc!

(Vasile Alecsandri, Anul 1855)

A. Citeşte textul, apoi răspunde cerinţelor de mai jos:

Unitatea 2 112. Numeşte două figuri de stil diferite din primele două strofe ale poeziei şi comentează semnificaţia lor.13. Comentează, în 8−10 rânduri, semnificaţia ultimelor două strofe ale poeziei, din perspectiva ideilor

transmise şi a figurilor de stil/a imaginilor de stil folosite.14. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu mesajul poeziei.15. Scrie două argumente pentru încadrarea operei în ideologia promovată de revista Dacia Literară.16. Scrie un text de tip argumentativ de 150–300 de cuvinte (15–30 de rânduri) despre rolul literaturii în

promovarea valorilor naţionale în rândul unui popor.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea

mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; − să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei, enunţarea şi dezvoltarea

corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; − să respecţi normele limbii literare şi limitele de spaţiu indicate.

23

A doua zi timpul era frumos. Marea lină şi lucioasă ca o mireasă (oglindă); un vânt dulce şi uşor, pe ici, peacolo, încreţea subt linele lui sărutări surfaşa de azur a undei şi făcea din aceste creţituri graţioase nişte imaginirăpite ce- şi schimbau forma pe fiece secundă şi înotau sub valurile scânteietoare ale soarelui de primăvară.

Ochii noştri, răpiţi şi osteniţi de vie lumină, se înturnau cu voluptate asupra pulberei de insuliţe ce păreauplutind ici- acolo pe faţa mărei: unele mari, locuite; altele purtând asupra lor nişte munţi, ale căror vârfuri seînvăleau în sânul unui nor rătăcit în această climă senină. Pe ici, pe acolo, pe malul acestor insule, apăreau sateale căror case albeau de departe prin grădini verzi şi îmbălsămite (…).

A doua zi, vântul nu încetă, dar noi plecarăm şi la Rod1. Când eram aproape de această insulă, marea se linişti.Nicio insulă din Arhipel nu are o poziţie mai încântătoare. Apele mărei, chiar aici seamănă mai albastre. Ar

zice cineva că ele se fac frumoase, ca să poată rivaliza cu Rodul.Cetatea antică nu mai este ; cea de astăzi ne aduce aminte de veacul de mijloc şi de cavalerii ce au domnit aici

până în ziua când Rodul căzu în mâinile lui Soliman în anul 1522.Îndată ce intrarăm în cetate, văzurăm o mulţime de case de piatră veche. Cea mai mare şi mai frumoasă stradă

se cheamă Strada Cavalerilor. Începe de la poarta portului, trece prin cetate şi merge la vechea biserică a SfântuluiIoan. Casele, pe această cale, sunt încă altfel precum erau la luarea cetăţii de turci; unele poartă încă pe faţada lordata când s- au zidit;altele poartă numele, armele cavalerilor ce le locuiau , iar unele poartă încă cruci săpate(…).

Colosul Rodului, ce se numără între minunile lumii era pus la intrarea portului pe două stânci, departe una dealta de 17 metri; între picioarele lui treceau corăbii. Era înalt de 50 de picioare; costase 12 ani de lucru. Un cutremurde pământ îl dete jos şi şezu culcat 900 de ani până la 672 de la Iisus, când califul Moavias vându arama colosuluiunui evreu, care încărcă 900 cămile.

În această insulă, în timpul lui Omer, erau trei mari cetăţi: Lindus, Camisus şi Ialisus. În Lindus era templul Minervei.Rodul se zidi de Hipodamu. Se zice că numărul statuelor era de o seamă cu al locuitorilor, atât frumoasele

arte înfloreau aici.Locuitorii de astăzi sunt turci, greci şi ebrei; populaţia trece de 30 000 de suflete.

(Dimitrie Bolintineanu, Călătorii)


LIMBA ŞI LITERATU

RA ROM

ÂNĂ, CLASA A XI-A

Cuprins

Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3Teste iniţiale (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5Unitatea 1 – PERIOADA INTERBELICĂ – MODERNISM ŞI TRADIŢIONALISM . . . . . . 14Unitatea 2 – AVANGARDA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25Unitatea 3 – POEZIA POSTBELICĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Unitatea 4 – PROZA POSTBELICĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Unitatea 5 – DRAMATURGIA POSTBELICĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Unitatea 6 – LITERATURA ASERVITĂ IDEOLOGIEI POLITICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86Unitatea 7 – POSTMODERNISMUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Teste finale (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110Subiecte de teze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120Semestrul I (1–5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132Semestrul al II-lea (1–4) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138Variante de bacalaureat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140Profil real (1–10) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148Profil uman (1–10) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A XII-A

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A XII-A

LIMBA ŞI LITERATU

RA ROM

ÂNĂ, CLASA A XII-A

Privesc orasul furnicarCu oameni multi si muri bizari,Pe strade largi cu multe bolti,Cu câte-un chip l-a stradei colt.Si trec foind, râzând, vorbind,Multime de-oameni pasi grabindDar numai p-ici si pe coleaMerge unul de-a-nletelea,Cu ochii-n cer, pe suierate,Tiindu-si mânile la spate.S-aude clopot rasunând,Cu prapuri, cruci, icoani, viind,Preotii lin si în vestminteCântând a cartilor cuvinte.În urma vin ca-ntr-un prohod;Tineri, femei, copii, norod;Dar nu-i prohod sfintire de-apa,Pe uliti lumea sa nu-ncapa;

Se scurg încet tarra bumbumOstasii vin în mars acum,Naintea lor tambur-major,Voinic el calca din piciorSi tobe tare-n tact ei batSi pasii suna apasat;Lucesc si armele în sir,Frumos stindarde se desir;Ei trec mereu tarra bumbumSi dup-un colt dispar acum…O fata trece c-un profilRotund si dulce de copil,Un câne fuge spariet, uscata,Hamalul trece încarcat,Si orologiile batDar nimeni mai nu le ascultaDe vorba multa, lume multa.

(Mihai Eminescu – Privesc orașul furnicar)


A.

1. Scrie sinonimele contextuale ale cuvintelor: norod si răspântie. (8 puncte)

2. Tema textului este: (8 puncte)a. criza comunicării.b. singurătatea.c. satirizarea unor moravuri.

3. Numește figura de stil pe care o constituie sintagma orașul furnicar și precizează rolul ei. (8 puncte)

4. Explică rolul virgulei în secvența: Tineri, femei, copii, norod. (8 puncte)

5. Argumentează, în 6-8 rânduri (60–80 de cuvinte), apartenența textului dat la genul liric. (8 puncte)

8

TESTUL 3

Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat.

Redactează un eseu de 150-200 de cuvinte (15-20 de rânduri), în care să prezinți cărui curent aparținefragmentul dat, urmând reperele de mai jos:

� Exprimarea opiniei despre apartenența la un anumit curent literar

� Menționarea unor trăsături ale curentului ales;

� Ilustrarea trăsăturilor cu exemple din textul dat

� Respectarea normelor limbii literare.

PARTEA A II-a (30 puncte)Citeşte textul:

1. Rescrie enunțul următor, corectând greselile de orice natură: (8 puncte)Datorită accidentului şi a rănilor suferite, a fost dus la spitalul clinic, al căror doctori sunt renumiţi.

2. Motivaţi folosirea virgulei în textul dat:Acelaşi loc iubit umbreşti /Şi-un colţ de cer întreg cuprinzi, /Nuc falnic, strajă din poveşti,/Deasupra caseipărinteşti /Aceleaşi crengi întinzi // De veacuri fruntea nu ţi-o temi /Ţii piept când vin furtuni năval/O, de-aiputea să mai rechemi /La poala ta şi-acele vremi/De trai patriarhal”. (Şt. O. Iosif – Nucul)

9

Și flautul magic vorbi; tremurată,O notă stângace sălta peste clapeCa vocile stinse în murmur de apeȘi-ncet simfonia căzu întristată.

Plutea o durere ca-n tainele sfintePe sala cea veche și-n flăcări aprinseMurea ziua albă pe stofele-ntinseIar flautul magic plângea înainte.

Mănunchiuri albastre de mici vioreleLăsară parfumuri subtile și clareÎn preajmă: o dulce și caldă-ntristare, Și nota ușoară lovea în perdele.

(Ștefan Petică, Și flautul magic vorbi)


B.

TESTUL 4

1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect (8 p) Sinonimele contextuale ale cuvintelor sfinte, mănunchiuri sunt:a. sacre, bucheteb. secrete, mulțimic. divine, sortimente

LIMBA ŞI LITERATU

RA ROM

ÂNĂ, CLASA A XII-A

14

PERIOADA INTERBELICĂ – MODERNISMȘI TRADIȚIONALISM

Sincronismul înseamnă, după cum am spus, acțiunea uniformizatoare a timpului asupra vieții sociale șiculturale a diferitelor popoare legate între dânsele printr-o interdependență materială și morală. Există, cu altecuvinte, un spirit al veacului sau ceea ce numea Tacit un saeculum, adică o totalitate de condiții configuratoarea vieții omenirii. Spiritul evului mediu, de pildă, se manifestă sub două forme: credința religioasă care-i determinăîntreaga activitate sufletească (literatura, arta, filozofia etc.) și provoacă în domeniul politic cruciadele, adicăexpansiunea Occidentului spre Orient; iar, pe de altă parte, în domeniul social, forma specifică a feudalității, deorigine germanică sau nu, în orice caz expresie a individualismului social, după cum stilul ogival este o expresiea misticismului. (...)

În concluzie, departe de a fi absolut, invariabil și universal, în mutabilitatea lui, conceptul estetic este limitatîn linie generală prin acțiunea rasei și a epocei, având forme variate și succesive după rasele ce l-au creat și dupăepocele ce l-au determinat; el nu se prezintă separat și arbitrar, ci e implicat și interferat de o mulțime de alțifactori ideologici sau chiar economici, care fac, la un loc, un tot caracteristic, un stil, un saeculum. Dar, din momentce nu mai este expresia rasei noastre și mai ales a epocei noastre, un astfel de concept estetic constituie, după cumvom vedea, o formulă ermetică, impenetrabilă pe calea intuiției estetice, pe calea sensibilității, ci numai prinstudiu, pe cale intelectuală.

(Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. II)

A. Citeşte cu atenţie textul:

Unitatea 1

1. Scrie sinonime pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din text:spirit ...............................................................................................................................................................................................................expansiune ..........................................................................................................................................................................................epocă ..................................................................................................................................................................................................sensibilitate ...........................................................................................................................................................................................

2. Transcrie două neologisme din fragmentul citat.

3. Alcătuiește două enunțuri în care să folosești expresii/locuțiuni care să conțină substantivul spirit.

4. Precizează emițătorul fragmentului citat.

5. Numește posibilii receptori ai fragmentului citat.

15

66. Indică mesajul fragmentului citat.

7. Transcrie o secvență care poate constitui o posibilă definiție a sincronismului.

8. Precizează în ce constă spiritul evului mediu.

9. Ilustrează, prin două argumente, stilul funcțional în care se încadrează fragmentul citat.

10. Identifică patru structuri specifice textului de tip argumentativ în fragmentul citat.

11. Argumentează, în 10-15 rânduri, faptul că texul citat precizează elemente specifice modernismului.

În linii generale, setea de a ști se referă la ceea ce se cheamă cultura consumatoare sau, mai precis, consumațieculturală. E o atitudine diferită de atitudinea noastră. Tradiționalismul voiește o cultură creatoare de valoriautohtone, o creație culturală proprie. Aceasta nu exclude consumația culturală, ci o implică, acordându-iînsemnătatea subordonată pe care o are în realitate. Expresie a poporului, creația culturală e în funcție de popor:ale sale dintru ale sale. Menirea pe lumea aceasta a unui popor nu e aceea de a ști, ci aceea de a crea. Menireade a crea ceea ce alții n-au creat și stă numai în natura respectivului popor de a crea. A ști e un mijloc care ajutăcreația autohtonă. Dar creația, aceasta rămâne ținta supremă! Sunt lucruri deosebite ce nu trebuie confundate,dar pe care adversarii tradiționalismului le confundă când se declară pentru consumația culturală. Ei cred, poate,că tradiționalismul se opune consumației culturale. Dar tradiționalismul, întemeiat pe personalitatea națională,primește elementele oricărei culturi mai înaintate (nu numai ale celei franceze) și le socotește ca stimulente aleacestei personalități. Consumația culturală e, ca orice consumație, un proces de asimilare. Opera de asimilarepresupune condiția neapărată a personalității care asimilează. Trebuie să recunoaștem că, tăgăduind cuușurătatea obișnuită personalitatea națională, „intelectualiștii” europenizați sunt consecvenți când se declară,ridicul de superb, pentru o consumație inutilă. În cazul lor nu mai poate fi vorba de asimilare; individul, ruptostentativ din solidaritatea personalității naționale, se anexează culturii streine pe care o crede idealul său deperfecțiune.

(Nichifor Crainic, Sensul tradiției)


1. Scrie sinonime pentru fiecare dintre următoarele cuvinte din text:autohton ...............................................................................................................................................creație ............................................................................................................................................asimilare ................................................................................................................................................solidaritate ...........................................................................................................................................

2. Alcătuiește cinci enunțuri pentru a demonstra polisemia verbului a fi.

3. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al culturii.

CORINT EDUCAŢIONAL

TALON DE COMANDĂ*

Nume: _______________________________ Prenume __________________________________

Adresa: localitate: ______________________________ jud.__________________________________

str: __________________________________________________ nr: _______ bl: ________ sc: _____

ap: ___________ cod poştal: __________________ sector: _______________

Telefon _________________________________ Email: __________________________________* La o comandă de peste 10 exemplare, un exemplar rămâne gratuit profesorului.

Completaţi numărul de exemplare dorite în tabelul de mai jos.

NR. CRT.

DESCRIERE AUTOR CLASA PREŢNR. EX.

1 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A IX-A Mihaela Daniela Cîrstea (coord.) IX 19.90 2 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A X-A Mihaela Daniela Cîrstea (coord.) X 19.903 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A XI-A Mihaela Daniela Cîrstea (coord.) XI 19.904 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A XII-A Mihaela Daniela Cîrstea (coord.) XII 19.90

Pentru mai multe detalii şi comenzi: GRUPUL EDITORIAL CORINT – Bucureşti, Calea Plevnei nr. 145, Sector 6, Cod poştal 060012Vodafone: 0733.386.405, Cosmote: 0761.934.807

Orange: 0758.225.440, Romtelecom: 021.319.88.33Fax: 021.319.88.66, 021.310.15.30, E-mail: [email protected]

PENTRU COMENZI MAI MARI DE 5 000 LEI ÎN INTERVALUL IANUARIE–APRILIE

PRIMIŢI CADOU O EXCURSIE ÎNTR-O CAPITALĂ EUROPEANĂ

TALON DE SOLICITARE EXEMPLAR DE EVALUARE*

Nume: _______________________________ Prenume __________________________________

Adresa: localitate: ______________________________ jud.__________________________________

str: __________________________________________________ nr: _______ bl: ________ sc: _____

ap: ___________ cod poştal: __________________ sector: _______________

Telefon _________________________________ Email: __________________________________* Se poate comanda un singur exemplar/titlu pentru evaluare. Exemplarul se livrează gratuit pentru 60 de zile. În cazul în care nu doriţi să achiziţionaţi acest exemplar, vă rugăm să îl păstraţi pentru a fi returnat colegilor noştri care vor vizita şcoala dumneavoastră.

NR. CRT.

DESCRIERE AUTOR CLASA PREŢ 1 EX.

1 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A IX-A Mihaela Daniela Cîrstea (coord.) IX 19.90 2 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A X-A Mihaela Daniela Cîrstea (coord.) X 19.903 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A XI-A Mihaela Daniela Cîrstea (coord.) XI 19.904 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A XII-A Mihaela Daniela Cîrstea (coord.) XII 19.90

Documents

CLASELE A IX-A – A XII-A 10 CLASELE A IX-A – A XII-A · PDF filese bate cu iuţeală!...auzitu-i-am, neştiutori de gândul lor, şuierând doine, sorbind miroasele ce veneau pe