Upload
tudorlesan
View
227
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Instrumente logistice de management
Citation preview
Investeşte оn oameni! FONDUL
SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională оn sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale оn sprijinul cercetării” Titlul proiectului: „Burse doctorale pentru dezvoltare durabila” BD-DD Numărul de identificare al contractului: POSDRU/107/1.5/S/76945
Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov
Universitatea Transilvania din Braşov
Şcoala Doctorală Interdisciplinară
Departament: Ingineria Fabricaţiei
Ing.ec. Jeanina (STANCU) CIRCO
INSTRUMENTE LOGISTICE DE MANAGEMENT
UTILIZATE CA SUPORT ОN INGINERIA INDUSTRIALĂ
Logistics management tools used to support industrial engineering
Conducător ştiinţific
Prof.dr.ing. Nouraş Barbu LUPULESCU
BRAŞOV, 2013
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT D-lui (D-nei) ..............................................................................................................
COMPONENŢA Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov Nr. 6221 din 11.11.2013
PREŞEDINTE: Prof.univ.dr.ing. Vladimir MĂRĂSCU-KLEIN
DECAN – Fac. de Inginerie Tehnologică şi Management
Industrial
Universitatea „Transilvania” din Braşov CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof.univ.dr.ing.Nouraş Barbu LUPULESCU
Universitatea „Transilvania” din Braşov REFERENŢI: Prof.univ.dr.ing.Anca DRĂGHICI
Universitatea „Politehnica” din Timişoara
Prof.univ.dr.ing.Dan Paul BRВNDAŞU Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Prof.univ.dr.ing.Gavrilă CALEFARIU Universitatea „Transilvania” din Braşov
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 20.12.2013, ora 11, Corp V, sala V III 6, Str.Mihai Viteazul Nr.5, Braşov.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le
transmiteţi оn timp util, pe adresa Universităţii Transilvania din Braşov sau la
Departamentul Ingineria Fabricaţiei, Centrul de cercetare Tehnologii şi Sisteme Avansate de Fabricaţie, tel-fax 0268 421318, email: [email protected] .
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.
V. mulţumim.
2
CUPRINS Pg. teza
INTRODUCERE 7 9
CAPITOL 1 ASPECTE GENERALE ALE SISTEMELOR LOGISTICE
INDUSTRIALE
11 9
1.1 PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA LOGISTICII INDUSTRIALE 11 9
1.1.1 Istoricul şi evoluţia logisticii de-a lungul timpului 11 9
1.1.2 Evoluţia managementului logistic 16 10
1.1.3 Funcţiile logisticii 23 10
1.1.4 Mixul activităţii logistice 25 10
1.2 GLOBALIZAREA INDUSTRIALĂ 29 10
1.2.1 Factori externi 29 10
1.2.2 Factori interni 32 11
1.3 CONCLUZII 33 11
CAPITOL 2 METODE LOGISTICE DE MANAGEMENT, DE REDUCERE A
COSTURILOR, SPECIFICE SISTEMELOR DE PRODUCŢIE
34 12
2.1 LEAN MANUFACTURING 36 12
2.1.1 Productivitatea 38 -
2.1.2 Calitatea 38 -
2.1.3 Siguranţă şi costuri 40 -
2.2 PRODUCŢIA JUST-IN-TIME (JIT) 40 13
2.3 SISTEMELE KANBAN 43 14
2.4 ALTE METODE LOGISTICE DE MANAGEMENT FOLOSITE ОN 45 14
INGINERIA INDUSTRIALĂ
2.4.1 Jidoka 45 -
2.4.2 Poka Yoke 45 -
2.4.3 Schimbarea rapidă a fabricaţiei SMED sau OTED
46 -
2.4.4 Mentenanţa productivă totală TPM 47 -
2.4.5 Munca standardizată 48 -
2.4.6 Cei 5 S şi Managementul vizual 49 -
2.4.7 Metoda FIFO / LIFO 54 -
2.4.8 Heijunka 55 -
2.4.9 Gemba Kaizen 55 -
2.4.10 Metoda Kano şi Vocea clientului (VOC)
56 -
2.4.11 Metoda ABC (Activity Based Costing)
57 -
3
2.4.12 Metoda PERT (Program Evaluation and Review Technique) /CPM 57 -
2.4.13 Metoda Obeya 58 -
2.4.14 Metoda Triple „A” 59 - 2.5 SUPPLY CHAIN MANAGEMENT (SCM) sau Sisteme logistice integrate 59 15
61 15 2.6 CONCLUZII
2.7 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE TEZEI
CAPITOL 3 ANALIZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN - Cercetări teoretico–
aplicative ale instrumentelor logistice de management contemporane
63 16
3.1 REPERE INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE 63 16
3.1.1 Mediul extern - privire de ansamblu 64 17
3.1.2 Romвnia оn cifre – privire de ansamblu a mediului intern 66 17
3.2 PARTICULARITĂŢI LOGISTICE ANALIZATE LA DIVERSE COMPANII 70 18
3.2.1 Stocuri zero, furnizor adus de producător-BWB SURFACE TECHNOLOGY 70 - S.R.L
3.2.2 Produs unic оn Europa-AMANN ROMANIA SA 72 -
3.2.3 Asigurarea serviciilor de calitate-EUROMOTOR S.A. 73 -
3.2.4 Inovaţii şi tehnologii noi de fabricaţie-VEL PITAR S.A. 76 -
3.2.5 Sistem informatic logistic – suport pentru activităţile de producţie -
REDPLAST S.R.L
76 -
3.2.6 Largă adresabilitate a produselor de calitate-TENARIS DALMINE 78 -
3.2.7 Оnmagazinarea informaţiilor-FIAT (Italia) 80 -
3.2.8 Modalitate şi eficienţă оn transport-WIRPOOL (Italia) 81 -
CAPITOL 4 CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND INSTRUMENTELE
LOGISTICE DE MANAGEMENT
85 19
4.1 DEZVOLTAREA STRATEGIILOR LOGISTICE 85 19
4.1.1 Elemente principale pentru reorganizarea strucurilor logistice 85 19
4.1.2 Analize specifice reorganizării structurilor logistice 88 19
4.1.2.1 Analiza SWOT 89 19
4.1.2.2 Analiza ponderilor produselor 90 21
4.1.2.3 Indicatori de măsurare a performanţei (KPIs) 92 21
4.1.2.4 Analiză comparativă logistică 99 26
4.2 CONTRIBUŢII PRIVIND OPTIMIZAREA LOGISTICII INDUSTRIALE 101 26
4.3 CONCLUZII 125 31
CAPITOL 5 CERCETĂRI EXPERIMENTALE PIVIND INSTRUMENTELE
LOGISTICE DE MANAGEMENT. STUDIU DE CAZ
4
127 32
5.1 ECOPAPER SA - o companie solidă - Studiu de caz 127 32
5.1.1 Prezentarea proceselor tehnologice de producţie 130 32
5.1.1.1 Procesul de descărcare şi depozitare a maculaturii 130 -
5.1.1.2 Procesul de destrămare a maculaturii 131 -
5.1.1.3 Procesul de epurare 132 -
5.1.1.4 Procesul de sortare grosieră 132 -
5.1.1.5 Procese la maşina de hвrtie 134 -
5.1.2 Identificarea sferelor de оmbunătăţire şi gestiunea ameliorării 143 33
5.1.3 Optimizări realizate prin calcule matematice 147 34
5.1.3.1 Soluţie de optimizare realizată prin calcul manual [COO 85] 147 34
5.1.3.2 Soluţie de determinare a drumului critic realizată cu programul QM 149 34
5.1.3.3 Determinarea cheltuielilor minime utilizвnd programul MATCAD 152 36
5.2 IMPLEMENTAREA UNUI NOU SISTEM INFORMATIC ОN CADRUL 153 36 COMPANIEI ECOPAPER SA
5.2.1 Structura instrumentului software 156 36
5.2.2 Fluxul logistic al hвrtiei 158 -
5.2.3 Influenţa investiţiilor pentru o soluţie de tip WMS 159 37
5.2.4 Configurarea funcţiilor WMS 161 -
5.3 CREŞTEREA EFICIENŢEI ACTIVITĂŢILOR LOGISTICE PRIN 164 38
RAŢIONALIZAREA ŞI OPTIMIZAREA FOLOSIRII SUPRAFEŢELOR DE
DEPOZITARE ŞI A UTILAJELOR DIN DEPOZIT
5.4 RECALCULAREA INDICATORILOR DE MĂSURARE A PERFORMANŢEI 180 -
CAPITOLUL 6. CONCLUZII FINALE ŞI CONTRIBUŢII ORIGINALE 184 40
6.1 CONCLUZII FINALE 184 40
6.1.1 Concluzii generale 184 41
6.1.2 Concluzii privind cercetările teoretice şi experimentale 185 41
6.2 CONTRIBUŢII ORIGINALE 186 42
6.2.1 Contribuţii personale 186 42
6.2.2 Valorificarea rezultatelor cercetării 188 43
6.3 DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE 188 43
6.4 TENDINŢE 189 -
BIBLIOGRAFIE 190 45
ANEXE 197 -
Scurt Rezumat (romana/engleza) 216 46
CV 220 47
5
CONTENTS Pg. teza
INTRODUCTION CAPITOL 1 GENERAL LOGISTICS
SYSTEMS INDUSTRIAL
1.1 OVERVIEW OF THE INDUSTRIAL LOGISTICS
1.1.1 History and progress over time logistics
1.1.2 Evolution of Logistics Management
1.1.3 Logistics functions
1.1.4 Logistics activity mix
1.2 INDUSTRIAL GLOBALIZATION
1.2.1 External factors
1.2.2 Internal factors
1.3 CONCLUSIONS
7 9 11 9
11 9
11 9
16 10
23 10
25 10
29 10
29 10
32 11
33 11
CAPITOL 2 LOGISTICS MANAGEMENT METHODS FOR COST
REDUCTION, SPECIFICE TO MANUFACTURING SISTEMS
34 12
2.1 LEAN MANUFACTURING 36 12
2.1.1 Productivity 38 -
2.1.2 Quality 38 -
2.1.3 Safety and cost 40 -
2.2 PRODUCTION JUST-IN-TIME (JIT) 40 13
2.3 KANBAN SYSTEMS 43 14
2.4 OTHER LOGISTICS MANAGEMENT METHODS USED IN INDUSTRIAL 45 14 ENGINEERING
2.4.1 Jidoka 45 -
2.4.2 Poka Yoke 45 -
2.4.3 Rapidly changing manufacturing SMED/OTED
46 -
2.4.4 Total Productive Maintenance 47 -
2.4.5 Standardized work 48 -
2.4.6 The 5S and visual management 49 -
2.4.7 Method FIFO / LIFO 54 -
2.4.8 Heijunka 55 -
2.4.9 Gemba Kaizen 55 -
2.4.10 Kano method and Voice of Customer (VOC)
56 -
2.4.11 ABC method (Activity Based Costing)
57 -
2.4.12 PERT (Program Evaluation and Review Technique) /CPM
57 -
6
2.4.13 Obeya method 58 -
2.4.14 Triple „A”method 59 -
2.5 SUPPLY CHAIN MANAGEMENT (SCM) and integrated logistics systems 59 15 61 15 2.6 CONCLUSIONS
2.7 PURPOSE AND OBJECTIVES THESIS
CAPITOL 3 INTERNAL AND EXTERNAL ANALISIYS - Theoretical and
applied research instruments contemporary logistics management
63 16
3.1 INTERNAL AND INTERNATIONAL REPER 63 16
3.1.1 External Environment - Overview 64 17
3.1.2 Romania in figures - an overview of the internal environment 66 17
3.2 PARTICULARS LOGISTICS ANALYZED AT VARIOUS COMPANIES 70 18
3.2.1 Stocks zero, supplier producer brought BWB SURFACE TECHNOLOGY SRL
70 -
3.2.2 Unique product in Europe -AMANN ROMANIA SA 72 -
3.2.3 Ensuring quality service-EUROMOTOR S.A. 73 -
3.2.4 Innovations and new manufacturing technologies -VEL PITAR S.A. 76 -
3.2.5 Logistic Information System - Support for production activities -
REDPLAST S.R.L
76 -
3.2.6 Addressability range of quality products -TENARIS DALMINE 78 -
3.2.7 Storing information -FIAT (Italia) 80 -
3.2.8 Method and efficiency in transport -WIRPOOL (Italia) 81 -
3.3 CONCLUSIONS 83 18 CAPITOL 4 THEORETICAL CONTRIBUTIONS ABOUT LOGISTICS
MANAGEMENT TOOLS
85 19
4.1 LOGISTICS DEVELOPMENT STRATEGIES 85 19
4.1.1 Principal elements for reorganizing logistics structures 85 19
4.1.2 Specific analysis reorganization logistics structures 88 19
4.1.2.1 SWOT Analysis 89 19
4.1.2.2 Analysis of the share of products 90 21
4.1.2.3 Key Performance indicator (KPIs) 92 21
4.1.2.4 Comparative analysis logistics 99 26
4.2 CONTRIBUTIONS ABOUT INDUSTRIAL LOGISTICS OPTIMIZATION 101 26
4.3 CONCLUSIONS 125 31
CAPITOL 5 EXPERIMENTAL RESEARCH TOOLS ABOUT LOGISTICS 127 32 MANAGEMENT. CASE STUDY
5.1
5.1.1 Presentation of production processes 130 32
5.1.1.1 The process of discharge and storage of waste paper 130 -
5.1.1.2 The process of disintegration of waste paper 131 -
5.1.1.3 The process of treatment 132 -
5.1.1.4 The process of rough sorting 132 -
5.1.1.5 Processes at paper machine 134 -
5.1.2 Identify spheres of improvement and management improvement 143 33
5.1.3 Optimizations performed by mathematical calculations 147 34
5.1.3.1 Optimization solution achieved by manual calculation [COO 85] 147 34 5.1.3.2 Solution for the determination of the critical path with the program 149 34
carried out QM
5.1.3.3 Determination of minimum costs using the program MATCAD 152 36
5. IMPLEMENTATION OF A NEW INFORMATION SYSTEM IN THE COMPANY ECOPAPER SA
153 36
5.2.1 The structure of the software tool 156 36
5.2.2 Logistic flow of paper 158 -
5.2.3 Influence investments for WMS solution 159 37
5.2.4 Configuring functions WMS 161 -
5.3 INCREASED EFFICIENCY OF LOGISTICS SERVICES THROUGH STREAMLINING AND OPTIMIZING THE USE OF STORAGE FACILITIES AND TOOLING FROM STORAGE
164 38
5.4 RECALCULATE INDICATORS FOR MEASURING PERFORMANCE 180 -
5.5 CONCLUSIONS 183 40
CAPITOLUL 6. FINAL CONCLUSIONS AND ORIGINAL CONTRIBUTIONS 184 40 6.1 FINAL CONCLUSIONS 184 40
6.1.1 General conclusions 184 41
6.1.2 Conclusions on the theoretical and experimental research 185 41
6.2 ORIGINAL CONTRIBUTIONS 186 42
6.2.1 Personal contributions 186 42
6.2.2 Valorisation of research results 188 43
6.3 FUTURE RESEARCH DIRECTIONS 188 43
6.4 TRENDS 189 - BIBLIOGRAPHY 190 45
ANNEXES 197 -
Brief Summary 216 46
CV 220 47
8
INTRODUCERE
Lucrarea de faţă propune reorganizarea firmei Ecopaper SA, companie specializată оn
producerea hвrtiei pentru carton ondulat, pe baza unor instrumente specifice de management
logistic. Hotărвrea privind reorganizarea pe departamente este dată de faptul că tehnologia
utilizată nu este una dintre cele mai performante. Оn cadrul companiei, оn funcţie de toate
componentele organizaţionale, se doreşte obţinerea unui profit mai mare, reducerea costurilor,
productivitatea sporită a angajaţilor, оntr-un cuvвnt, оmbunătăţirea performanţei.
Lucrarea de doctorat intitulată „Instrumente logistice de management utilizate ca suport оn
ingineria industrială” are ca scop obţinerea unui model de reorganizare logistică оn vederea
atingerii unor performanţe economice superioare. De obicei, lucrările de specialitate nu tratează
problemele organizaţionale оn ansamblul lor, limitвndu-se la studiul anumitor funcţii (de
exemplu funcţia de transport). Această lucrare оşi propune găsirea unor particularităţi aferente
diferitelor sisteme de producţie şi adaptarea lor specificului logistic al fabricării hвrtiei. CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE ALE SISTEMELOR LOGISTICEINDUSTRIALE
1.1 PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA LOGISTICII INDUSTRIALE
1.1.1 Istoricul şi evoluţia logisticii de-a lungul timpului
Termenul „ logistică” este derivat dintr-un cuvвnt grecesc care оnseamnă arta
raţionamentului sau aritmetică. Logistică оnseamnă оn context militar, tot ceea ce este necesar
(fizic), pentru aplicarea deciziilor strategice şi tactice (transport, inventar, producţie, achiziţii,
manipulare). Industria logistică se bazează оn special pe activităţi numite de „sprijin” pentru
producţie. Vom defini acest termen ca ansamblul activităţilor de achiziţionare, depozitare,
transport şi livrare de bunuri. [PON 96]
Dicţionarele de bază ale limbii romвne sugerează că logistica este un substantiv
feminin, avвnd ca sorginte cuvвntul de origine franceză logistique ce exprimă fie arta calculelor,
fie un domeniu al logicii formale, responsabil de aplicarea metodelor matematice оn cibernetică,
electronică, lingvistică etc. Există оnsă şi diferite materiale care consideră logistica o noţiune ce
s-a dezvoltat de la cuvвntul grecesc logos, ce defineşte pe cineva priceput оn a face calcule,
proporţii, etc. [w 11], [UDR 07]
9
1.1.2 Evoluţia managementului logistic
Оn ceea ce priveşte logistica industrială este necesară o analiză a contextului logistic industrial,
pentru a оnţelege mai bine efectele acestor modificări de piaţă, conceptul оn sine şi lanţul de
aprovizionare. Din această analiză (tabelul 1.2) au rezultat trei perioade majore pe care le vom
denumi оn continuare astfel:
perioada de logistică separată;
perioada de logistică integrată;
perioada de logistică cooperantă.
1.1.3 Funcţiile logisticii
Este important să examinăm noţiunea de „logistică” pentru a distinge şi de a evidenţia
următoarele trei aspecte, care nu sunt vizibile оn definiţiile existente şi anume: funcţiile logisticii,
domeniile de aplicare a acestor funcţii, obiectivul logisticii.
1.1.4 Mixul activităţii logistice
Realizarea funcţiei logistice de a asigura bunurile şi serviciile cerute la locul şi momentul potrivit,
оn condiţii de eficienţă economică, presupune desfăşurarea unui ansamblu de operaţiuni
interdependente, intercorelate, operaţiuni ce constituie mixul activităţii logistice. Un asemenea
mix este format din două categorii de activităţi şi anume activităţi de bază şi activităţi de
susţinere. Оn categoria activităţilor de bază sunt incluse acele operaţiuni cheie ce se desfăşoară
aproape оn toate canalele logistice, cele mai semnificative fiind asigurarea nivelului de servire,
gestiunea stocurilor, prelucrarea comenzilor, etc. Spre deosebire de activităţile de bază, cele de
susţinere se realizează оn funcţie de condiţiile specifice ale firmelor, ele contribuind la realizarea
misiunii logisticii. Din rвndul activităţilor de susţinere, cele mai importante se referă la
depozitare, manipularea produselor, ambalare, activităţi legate de fluxurile informaţionale
logistice, etc.
1.2 GLOBALIZAREA INDUSTRIALĂ
Adevaraţii cвştigători ai economiei globale nu sunt, aşa cum am putea crede, ţările care se cred
deja оn epoca post-industrială, ci ţările şi companiile care au perfecţionat arta producţiei, fie ca
este ea оn agricultură, energie sau orice alt domeniu.
1.2.1 Factorii externi
Creşterea rapidă a numărului de locuitori aduce cu sine o serie de provocări şi ridică
numeroase оntrebări cu privire la ce ne aşteaptă оn viitor. Evoluţia populaţiei planetei, conform
10
previziunilor realizate de instituţii internaţionale, poate fi sintetizată pe scurt astfel: mai mulţi
locuitori şi cu vвrste mai avansate оn viitor. [w2]
Tabelul 1.3 Structura populaţiei cu vвrsta peste 75 ani, (%) [w2]
Conform unui studiu al Naţiunilor Unite, aproximativ 67% din populaţia lumii va ajunge, оn
2050. să trăiască оn oraşe. Pвnă atunci, numărul mega-oraşelor ar putea să crească la aproximativ
100. Conform experţilor, populaţia globului va creşte cu 2,3 miliarde de persoane pвnă оn
2050, toţi aceştia urmвnd să fie absorbiţi de ariile urbane. Efectele globalizării se simt оn
toate economiile, indiferent de nivelul de dezvoltare economică şi socială.
1.2.2 Factorii interni
Оn ceea ce priveşte concurenţa locală, de o importanţă deosebită оn contextul globalizării
economice, cei mai importanţi factori sunt: raportul cerere/ofertă care alături de costurile totale determină preţul pieţei pentru un produs;
localizarea resurselor, inclusiv utilizarea raţională a acestora şi managementul sistemului
logistic care vizează necesitatea prevederii evoluţiei concurenţei şi necesitatea promptitudinii
reacţiei faţă de fenomenele apărute pe piaţă, inclusiv flexibilitatea decizională.
1.3 CONCLUZII
Se disting trei perioade de management logistic. Perioada de „logistică separată” este perioada оn
care au existat o serie de optimizări locale şi nu o căutare de optimizare la nivel mondial. Оntr-
adevăr, fiecare dintre activităţile logistice au avut loc fără a ţine cont de caracteristicile
celorlalte activităţi de logistică. Perioada de „integrare logistică”, este perioada оn care găsim o
soluţie globală optimă, avвnd оn vedere şi alte servicii implicate оn activitatea logistică. Perioada
„logistică de cooperare”, este perioada оn care o companie caută să aibă o
cooperare puternică cu furnizorii şi contractanţii. Această perioadă оncearcă să găsească o soluţie
care să ţină cont de interesele celuilalt partener. Colaborarea a devenit un element indispensabil
11
pentru succesul de piaţă. Apariţia acestui element a impus o viziune diferită a companiei şi un alt
mod de a gestiona „managementul lanţului de aprovizionare”.
CAPITOLUL 2. METODE LOGISTICE DE MANAGEMENT, DE REDUCERE A
COSTURILOR, SPECIFICE SISTEMELOR DE PRODUCŢIE
Imbunătăţirea continuă , bazată pe filosofiile Kaizen, Lean Manufacturing, Six Sigma,
Total Quality Management, este utilizată de organizaţii pentru a ajuta la optimizarea proceselor, la
productivitate crescută şi obţinerea de avantaje competitive оn economia globală. Оn ciuda unor
concepte diferite, оn practică se utilizează indicatori cheie de performanţă (KPI) pentru a evalua,
analiza şi urmări toate etapele şi procesele afacerii. Chiar dacă o organizaţie nu ia iniţiative de
оmbunătăţire continuă, creşterea eficienţei poate fi realizată prin lecţii оnvăţate sau оmprumutate
de la alţii.
Modalităţile, instrumentele şi tehnicile logistice de оmbunătăţire a performanţei оntвlnite оn
ingineria industrială sunt:
Lean Manufacturing;
Planificarea Resurselor Intreprinderii (ERP);
Celule de fabricaţie;
Supply Chain Management;
Six Sigma;
Strategii de aprovizionare;
Managementul Relaţiilor cu furnizorul;
Afaceri şi operaţii strategice de dezvoltare;
Оmbunătăţiri permanente;
Serviciul Relaţii Clienţi.
Оn cadrul acestei teze se vor utiliza cвteva dintre metodele logistice de management, fiecare cu
un scop stabilit. Ele pot servi ca exemple şi posibile instrumente ajutătoare managerilor. Detalii
ale studiilor de caz sunt incluse оn scopul de a dovedi că aceste soluţii duc la profituri viitoare.
2.1 LEAN MANUFACTURING
Оn 1860 a оnceput revoluţia industrială cu implicaţii mari оn dezvoltarea managementului
fabricaţiei. La acel moment industria a fost caracterizată prin faptul că echipamentele şi utilajele
erau fixate la sol, iar angajaţii erau mutaţi оn jurul lor, оn funcţie de operaţiile ce urmau a fi 12
executate. Оn cadrul acestui tip de organizare a producţiei, calitatea produselor a fost ridicată,
costurile de conversie au crescut dar productivitatea era mică.[LEA 08]
Оn 1913 apare producţia repetitivă, ceea ce a dus la o scădere a costurilor de conversie dar şi a
calităţii produselor, astfel că оn 1944 au apărut primele fabrici de producţie ale lui Ford avвnd
linii de asamblare.
Оn 1950 odată cu sistemul de producţie Toyota [OHN 88a] a apărut pentru prima dată
conceptul de producţie Just in Time, care cвţiva ani mai tвrziu, prin оmbinarea cu Kaizen, Total
Quality Management, Total Productive Maintenance, celular Manufacturing şi Six Sigma vor
duce la apariţia sistemului de producţie
Lean Manufacturing (Figurile 2.2 şi 2.3).
Figura 2.2 Casa Lean [w 16] Figura 2.3 Cele mai bune operaţii [w 21]
Termenul „ Lean Manufacturing ” sau „ Lean Production ” a apărut pentru prima dată оn
1990. оn cartea de succes „ The Machine that Changed the World ” scrisă de James P.Womack,
Daniel T.Jones şi Daniel Roos, carte care explică evoluţia conceptului lean şi practicile din
industria auto.[WOM 03]
2.2 PRODUCŢIA JUST-IN-TIME (JIT)
JIT reprezintă producţia оn conformitate cu solicitarea clientului şi anume să se producă ce
este necesar, cвnd este necesar şi оn cantitatea necesară. JIT este o filosofie de fabricaţie de mare
interes pentru companiile industriale, datorită timpului de reacţie scurt, proliferării de noi
segmente de piaţă şi produse, creării de cicluri de viaţă reduse ale produselor. [HIR 11]
Strategia JIT constă оn reducerea оn mod constant a timpului necesar pentru transformarea
comenzilor clienţilor оn livrări efective, [LIK 06], fiind un concept dezvoltat оn cadrul sistemului
de producţie Toyota. Implicaţiile JIT оntr-un atelier constau оn controlul vizual al liniei,
13
consumul redus de material, planificarea producţiei оn serii mixte de produse, amplasarea оn
celule, standardizarea pieselor. Producţia JIT are două principii de bază şi anume: flux de
fabricaţie continuu şi sistemul de tip „Push – Pull”.
2.3 SISTEMELE KANBAN
Kanban este denumirea generalizată prin care se face referire la un sistem de semnalizare
care foloseşte carduri prin care se transmite informaţia referitoare la necesitatea reaprovizionării
unui post de lucru. Sistemul Kanban corelează toate operaţiile la nivelul producţiei pe flux, prin
carduri, semne, stocuri tampon. Pentru buna funcţionare a sistemului Kanban, sistemul de
semnalizare prin carduri este utilizat concomitent cu realizarea de suprafeţe Kanban sau a altor
metode din aceeaşi categorie. [GRO 03]
2.4 ALTE METODE LOGISTICE DE MANAGEMENT FOLOSITE
ОN INGINERIA INDUSTRIALĂ
Se stabilesc locaţii fixe cum ar fi recipiente, rafturi modularizate, dulapuri cu uşi transparente,
panouri, marcaje pe pardoseală pentru căile de acces, containere sau tomberoane pentru toate
materialele şi sculele uzuale, depozitarea acestora fiind făcută оn funcţie de frecvenţa utilizării lor.
Atвta timp cвt amplasarea este uşor de оnţeles pentru fiecare, situaţiile anormale vor fi observate
imediat.
Figura 2.8 Stabilirea traseelor şi delimitărilor оn producţia industrială de serie
14
2.5 SUPPLY CHAIN MANAGEMENT (SCM)
Termenul de „managementul lanţului de aprovizionare” a fost folosit public atunci cвnd Keith
Oliver, consultant la Booz Allen Hamilton, l-a folosit оntr-un interviu pentru Financial Times оn
1982.
Trasabilitatea reprezintă doar unul dintre aspectele importante оn activitatea logistică, dar care
este rezolvată prin implementarea unor soluţii specifice acestui domeniu. Astfel, avem acces la
informaţii precise despre mişcarea produselor оn interiorul companiei (ştiind оn orice clipă оn ce
stadiu se găseşte un anumit produs sau materie primă) dar şi la informaţii despre fluxul producţie
– distribuţie - vвnzare.
2.6 CONCLUZII
Prin parcurgerea şi studierea literaturii de specialitate au fost evidenţiate o serie de
instrumente, tehnici şi metode utilizate оn Lean Manufacturing după cum urmează:
Necesare оn scopul cunoaşterii stării proceselor:
Metode de alegere şi calcul pentru indicatorii de eficacitate şi eficienţă ai fabricaţiei;
Diagrama fluxului de producţie;
Metode de analiză (Analiza proceselor, analiza cauzelor ...);
Work Sampling;
;
Necesare оn scopul оmbunătăţirii proceselor:
ă;
şi management vizual;
;
;
şi analiza familiilor de produselor;
Harta fluxului de valoare (VSM) pentru starea actuală şi pentru starea viitoare; ţiei оn flux
continuu de tip „Pull” (celule de producţie,
Bucket Brigades, Kanban, Heijunka);
г a fabricaţiei prin metoda SMED (Single Minute Exchange of Die); Alte metode şi
instrumente abordate оn acest capitol.
15
2.7 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE TEZEI
Оntre progresul tehnic şi perfecţionarea continuă a organizării producţiei există o legatură a cărei
evoluţie trebuie urmărită intern de către managerii companiilor. Ca o consecinţă a acesteia,
instumentele de management logistic folosite au ca scop obţinerea оn practică a unui efect maxim.
Scopul urmărit prin punerea оn practică a teoriei metodelor de management logistic este obţinerea
efectelor economice maxime, dar nu trebuie să conducă la concluzia că rezultatele vor fi identice
la punerea lor оn aplicare, ele fiind clar diferite datorită factorilor externi variabili.
Оn urma concluziilor prezentate, actuala teză оşi propune:
Cercetări ale literaturii din domeniul logisticii industriale pentru clarificarea
aspectelor esenţiale privind tendinţele actuale оn domeniu, aprofundarea noţiunilor şi
terminologiilor specifice domeniului, a metodelor şi instrumentelor care stau la baza
unor astfel de studii;
Analiza metodelor logistice eficiente aplicate pentru orientarea companiilor
industriale spre succes. Evidenţierea necesităţii utilizării metodelor şi instrumentelor
logistice de management, specifice sistemelor de producţie;
Studierea diferitelor modele logistice eficiente aplicate de alte companii şi a
particularităţilor posibile ce se pot adapta studiului de caz considerat;
Dezvoltarea sistemelor logistice de management utilizate, prin intermediul produselor
informatice;
Propunerea de implementare a unui produs informatic fiabil, care să aducă reale
beneficii companiei analizate;
Remodelarea organizaţională a companiei analizate;
Evaluarea contribuţiilor tezei de doctorat la eficientizarea managementului logistic.
CAPITOLUL 3. ANALIZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN - Cercetări teoretico –
aplicative ale instrumentelor logistice de management contemporane
3.1 REPERE INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE
Pвnă оn anul 1990, оntreprinderile industriale romвneşti aveau o structură organizatorică оn
care activităţile logistice erau plasate оn partea comercială, dar оn compartimente diferite.
16
Explicaţia constă оn faptul că activitatea de transport se regăsea atвt оn compartimentul de
vвnzări sau aprovizionare cвt şi оn compartimentul de desfacere, iar costurile transportului erau
evidenţiate global оn cadrul compartimentului financiar. Astfel de structuri care nu reunesc
activităţile logistice оntr-un singur compartiment (departament, serviciu, birou) sunt ineficiente şi
au ca rezultat imposibilitatea implementării conceptelor de logistică integrată, lanţ logistic şi
managementul lanţului logistic, cu consecinţe negative оn asigurarea avantajului competitiv
pentru intrarea şi menţinerea pe alte pieţe internaţionale. Excepţia de la aceasta regulă o face doar
compania care este la finalul lanţului, aproape de consumator.
3.1.1 Mediul extern - privire de ansamblu
Оn 2012, creşterea economică a pierdut din viteză şi a rămas la 1,5% faţă de anul
precedent, cu o mai bună absorbţie a fondurilor structurale ale UE şi a infuziilor de capital extern
privat. Perspectiva pentru zona euro, principalul partener comercial (cu 55% din exporturile
romвneşti şi de 80% din fluxurile de ISD - Investiţii Străine Directe), a demonstrat că anul 2012 a
avut o creştere economică mai redusă. Creşterea economiei mondiale este prognozată că se va
accelera la 3% оn 2014 şi la 3,3% оn 2015, deoarece riscurile оn economiile avansate s-au
atenuat, creşterea a devenit solidă, оn pofida declinului din zona euro, dar redresarea statelor оn
curs de
dezvoltare va fi modestă (raportul Global Economic Prospects al Băncii Mondiale).
3.1.2 Romвnia оn cifre – privire de ansamblu a mediului intern
Unul dintre indicatorii care furnizează informaţii relevante cu privire la situaţia economică este
Produsul Intern Brut pe locuitor (PIB/loc). Braşovul ocupă locul cinci, după Bucureşti, Ilfov,
Argeş şi Timiş, оntr-un clasament al PIB-ului pe cap de locuitor. Produsul Intern Brut (PIB) este
un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor
destinate consumului final, fabricate оn toate ramurile economiei оn interiorul unei ţări оn decurs
de un an. Industria braşoveană şi-a revenit după anul 2000, investiţiile germane ocupвnd primul
loc оn judeţ. Soldul pe judeţ al balanţei este excedentar pentru că Braşovul exportă mai mult decвt
importă. Mediul economic romвnesc s-a confruntat şi se confruntă cu dezechilibre majore cauzate
de fenomenul inflaţionist. Оn perioada analizată, оn pofida declinului semnificativ al activităţii
economice, inflaţia a avut un caracter deosebit de persistent generat оn mare măsură de şocuri pe
pieţele interne şi internaţionale, precum creşterea preţului petrolului şi materiilor prime sau
modificările de natură fiscală şi evoluţia cursului de schimb.
17
Оn figura 3.5 este arătată o analiză făcută pe trimestrul al doilea 2013 comparativ cu aceeaşi
perioadă din anul trecut, оn care economia Romвniei a fost depăşită doar de cea din ţările baltice
şi Marea
Britanie.
Figura 3.5 Creşterea economică a ţărilor din UE [w 17]
Ultimele statistici prezentate de INS (Institutul Naţional de Statistică) arată că PIB-ul Romвniei a
crescut cu 0,1%.
3.2 PARTICULARITĂŢI LOGISTICE ANALIZATE LA DIVERSE COMPANII
De la fiecare companie studiată s-au căutat acele particularităţi ce caracterizează activitatea
logistică, specifică domeniilor de activitate, cu scopul de a descoperi inovaţii logistice ce pot fi
utilizate оn studiul de caz al firmei Ecopaper SA. Acestea sunt:
- BWB Surface Technology SRL: producţie cu stocuri zero, furnizor adus de
producător;
- Amann Romвnia SA: produs unic realizat şi serviciu tehnic oferit clienţilor;
- Euro-Motor SA: fidelizarea clienţilor prin оmbunătăţirea permanentă a calităţii
serviciilor;
- Vel Pitar SA: tehnologie de producţie fără atingere;
- Red Plast SRL: investiţii оn sisteme software şi оn tehnologii de fabricaţie;
- Tenaris Dalmine: topire minereu de fier prin arc electric, tratament sub vid;
- FIAT-Iveco: оnmagazinarea informaţiilor prin RFID;
- Wirpool: modalitate şi eficienţă оn transportul mărfurilor.
3.3 CONCLUZII
Din cauza luptei pentru pieţe оn plină criză economică, economia a influenţat lumea
industriei logistice оn ultimii cinci ani. Deşi profitul şi eficienţa costurilor caracterizează
18
produsele şi serviciile la nivel microeconomic, lipsa banilor şi consumul scăzut au condus la
reorganizări оn cadrul companiilor. Criza economică globală a afectat industria europeană, ceea
ce a făcut mai dificilă adaptarea la provocările pe care le reprezintă globalizarea. Schimbările
climatice, diminuarea resurselor şi schimbările demografice afectează puternic dezvoltarea
industrială, piaţa forţei de muncă şi perspectivele viitoare. Adoptarea unor soluţii moderne оn
reorganizarea proceselor logistice de gestiune a stocurilor sau a producţiei este оnsă condiţionată
de rapiditatea cu care acestea sunt puse оn aplicare. Analiza situaţiilor concrete din capitolele
următoare va permite o serie de comparaţii a rezultatelor cantitative, calitative şi valorice.
CAPITOLUL 4. CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND INSTRUMENTELE
LOGISTICE DE MANAGEMENT 4.1 DEZVOLTAREA STRATEGIILOR LOGISTICE
La ora actuală există companii cu capital privat care dispun de o organizare logistică
operativă şi eficientă. Acest lucru se explică prin strategiile logistice de succes şi prin existenţa
unei culturi organizaţionale adecvate, implementate оn companiile romвneşti.
4.1.1 Elemente principale pentru reorganizarea structurilor logistice
Strategia managementului logistic constă оn introducerea inovaţiilor specifice fiecărei
structuri, stategie adaptată fiecărui sistem. Este vorba despre crearea unei noi configuraţii оn
organizaţie, care va conduce la realizarea obiectivelor strategice.
4.1.2 Analize specifice reorganizării structurilor logistice
Studiul privind componentele de marketing s-a realizat оn vederea formării şi elaborării unei
imagini globale asupra companiei Ecopaper SA.
4.1.2.1 Analiza SWOT
Scopul acestui tip de analiză constă оn definirea cadrului şi a condiţiilor de existenţă a afacerii, a
găsirii condiţiilor optime, favorabile, pentru a da un plus de valoare acesteia. Pentru a
putea cunoaşte situaţia actuală se va folosi analiza SWOT particularizată la două companii.
Prima companie analizată este VEL PITAR SA, care fabrică produse de panificaţie.
19
FACTORI INTERNI FACTORI EXTERNI
Puncte tari • departament special de cercetare, • tradiţie indelungată a companiei,• technologie proprie patentată,• spirit corporativ,• specialişti recunoscuţi оn rвndul angajaţilor,• marcă, produse şi servicii cunoscute,• reputaţie bună оn rвndul clienţilor,• costuri reduse la produse,• capacităţi disponibile pentru produse care sunt căutate,• reţele de distribuţie bune,• fiecare produs are o piaţă ţintă• compania nu este dependentă de un client sau grup declienţi.
Puncte slabe • deficienţe organizatorice • lipsa de implicare a personalului angajat,• comunicări minime оntre departamente,• fluctuaţie de personal• scăderea numărului de agenţi de vвnzări a dus lascăderea cifrei de afaceri
Oportunităţi • creşterea cererii pentru produsele companiei• tehnologii noi• posibilitatea de a extinde compania оn altezone • compania ar putea cumpăra alte companii maimici de pe piaţă • noi pieţe• reglementări legale permisive• progres• cadrul legislativ existent pentru dezvoltareamanagementului calităţii Ameninţări • reglementări restrictive• mediul politic / economic instabil• posibile noi bariere comerciale• competiţie neloială• concurenţă locală puternică ce vine dinurmă.
Cea de-a doua companie analizată este Ecopaper SA, producător de hвrtie pentru carton ondulat.
FACTORI INTERNI FACTORI EXTERNI Oportunităţi Puncte tari • tradiţie оndelungată a companiei,• compania nu este dependentă de un client sau grup declienţi. • spirit corporativ,• specialişti recunoscuţi оn rвndul angajaţilor,• portofoliu de clienţi bine stabilit,• reputaţie bună оn rвndul clienţilor,• capacităţi disponibile pentru produse care sunt căutate,• fiecare produs are o piaţă ţintă.
Puncte slabe • puncte slabe organizatorice,• materia primă necesară produc ției (se vinde mai mult afară din ţară, оn special оn ț ările limitrofe), • slabă colectare a maculaturii (este o problemă generală lanivelul оntregii ţări), • fluctuaţie de furnizori (mii de furnizori ce trebuie să respectestandardele internaţionale FSC).
• creşterea cererii pentru produsele companiei•eliminarea barierelor vamale şi a comerţului odatăcu aderarea la UE • posibilitatea de a extinde compania оn altezone • compania ar putea cumpăra sau fuziona cu alte societăţi, pentru creşterea diversităţii produselor • noi pieţe• reglementări legale permisive• progres• cadrul legislativ existent pentru dezvoltareamanagementului calităţii
Ameninţări • efectivul competitorilor - segmentemergent • reglementări restrictive• mediul politic / economic instabil• posibile noi bariere comerciale• competiţie neloială
Acest instrument economic evidenţiază factorii pozitivi şi negativi. Comparaţia s-a efectuat cu
scopul de a modela o nouă strategie managerială bazată şi pe aceste cercetări teoretice.
Se observă că deşi sunt două companii total diferite, la nivel managerial se lovesc de aceleaşi
obstacole caracterizate mai mult de mediul extern decвt de cel intern.
20
4.1.2.2 Analiza ponderilor produselor
Această analiză a ponderilor produselor se realizează de obicei lunar, fiind un indicator de bază оn
realizarea previziunilor. Se observă o pondere de 55% din totalul cifrei de afaceri (CA) a
produsului ecoliner şi 40% a produsului wellenstoff, strategiile de vвnzări putвndu-se baza pe
aceste două produse. Cel de-al treilea produs este un produs de nişă, care poate fi dezvoltat оn
momentul оn care are adresabilitate bine stabilită. Calculul s-a efectuat la nivelul anului 2011.
4.1.2.3 Indicatorii de măsurare a performanţei (KPIs)
Această arie de indicatori monitorizează eficienţa timpului de distribuţie precum şi calitatea
acţiunii de deplasare şi a operaţiunilor de depozitare a bunurilor şi a calităţii serviciilor.[TAM
12. S-au efectuat cercetări la firma Ecopaper, urmărindu-se indicatorii de performanţă,
analizele ce identifică oportunităţile, regвndirea strategiilor din fig.4.3 şi trecerea la
realizarea operaţiunilor.[MAX 10]
KPIs au fost grupaţi оn şase arii principale de performanţă:
1. Performanţa оn raport cu costurile, rezultвnd KPIs financiari
Indicatorul Acurateţea facturării
Tabelul 4.3 Indicatorul Acurateţea facturării calculat la Ecopaper
Figura 4.4 Reprezentarea grafică a indicatorilor fiscali faţă de NTF оn anul 2012 la Ecopaper
Indicatorul Plata facturilor la timp (clienţi faţă de firmă)
21
Tabelul 4.4 Indicatorul Plata facturilor la timp calculat la Ecopaper
Interpretarea rezultatelor celor doi indicatori fiscali pentru compania Ecopaper indică
următoarele:
- Indicatorul Acurateţea facturării arată o creştere оn anul 2012 faţă de anii anteriori, dar
totuşi există scăpări datorită factorului uman;
- Indicatorul Plata facturilor la timp arată o serie de nereguli şi nerespectări contractuale
ale clienţilor faţă de companie, ceea ce se reflectă оn bani blocaţi şi un circuit al fluxului
de numerar greoi, deoarece toate cifrele din tabelul 4.3 ar trebui să fie de 100%, fără
excepţii.
Cauzele disfuncţionalităţilor menţionate mai sus sunt:
- erori umane voite sau nevoite ;
- tehnologii оnvechite;
- timp pierdut datorită plimbării hвrtiilor (documentelor);
- nu există posibilitatea penalizării clienţilor la numărul de zile neplătite dintr-o factură;
- posibile оntвrzieri la plata facturilor datorită procedurilor greoaie.
2. Gestiunea materiilor şi materialelor, grupвnd KPIs care reflectă procesarea
comenzilor
Indicatorul Acurateţea comenzilor
Tabelul 4.5 Indicatorul Acurateţea comenzilor calculat la Ecopaper
Indicatorul Comenzi onorate
Tabelul 4.6 Indicatorul Comenzi onorate calculat la Ecopaper
Interpretarea rezultatelor celor doi indicatori de comenzi pentru compania Ecopaper relevă
următoarele:
- Indicatorul Acurateţea comenzilor ne arată valoarea rebuturilor datorită
manevrărilor
prost efectuate (aici se poate interveni mai mult);
22
- Indicatorul Comenzi onorate arată că majoritatea comenzilor au fost onorate оn proportie
de 100%, ceea ce se recomandă оn continuare, pierderile de comenzi reflectвndu-se оn
bani.
Cauzele disfuncţionalităţilor menţionate mai sus sunt:
- manevrabilitatea produselor prost făcută, de la linia de producţie către depozit şi din
depozit la mijloacele de transport;
- nu există posibilitatea penalizării celor care au greşit pentru că produsele nu au o
trasabilitate bine stabilită;
- muncă redundantă;
- colaborarea deficitară cu furnizorii.
3. Transport, conţinвnd KPIs care reflectă utilizarea şi eficienţă:
Indicatorul Maximul transporturilor
Tabelul 4.7 Indicatorul Maximul transporturilor, calculat la Ecopaper Interpretarea rezultatelor indicatorului Maximul transporturilor pentru compania Ecopaper
arată că:
- eficienţa transporturilor realizate de companie, avвnd o medie de 99,33%, este foarte
bună;
- profesionalismul angajaţilor din acest sector de activitate este ridicat.
Cauzele avantajelor menţionate mai sus sunt:
- vizibilitate asupra expediţiilor efectuate;
- curse regulate, consolidate dealungul timpului pentru clienţi fideli;
- cunoaşterea capacităţii maxime de оncărcare a camionului de 20 tone, unde оncap de la 8
pвnă la 23 role оn funcţie de mărimea sau greutatea lor;
- vizibilitatea asupra volumelor de marfă ce se livrează;
Totuşi timpul de оncărcare nu este eficientizat , cu alte cuvinte nu este calculat pe mişcărişi pe
operaţii şi deci nu este deocamdată standardizat.
4. Performanţa оn raport cu timpul, reflectвnd KPIs din „familia” respectării timpului
standard
Indicatorul Punctualitatea livrărilor
23
Figura 4.5 Indicatorul Punctualitatea livrărilor
la Ecopaper SA Interpretarea rezultatelor indicatorului Punctualitatea livrărilor pentru compania Ecopaper
relevă următoarele:
- indicatorul arată punctualitatea livrărilor unui client important, pe care se bazează
afacerea, faţă de alt client unde comenzile se trimit оn cantitate mai mică. Teoria spune că
nu trebuie sa se acorde o importanţă diferită clienţilor, dar practica ne obligă să ne uităm la
acela care aduce un profit consistent;
- sunt patru produse ale căror ciclu de viaţă este foarte lung, produse ce se livrează
clienţilor (conform figurii 4.5);
- clientul 1 beneficiază de toată atenţia, datorită numărului mare de comenzi solicitate.
Cauzele celor relevate mai sus sunt:
- colaborarea bună cu un client, datorită factorului repetitiv;
- comenzile se fac cu cel puţin 30 de zile оnainte (JIT) şi se procesează оn sistemul
informatic de către o singură persoană desemnată;
- există оnsă şi stocuri, ceea ce face ca indicatorul de disponibilitate a produsului să fie egal
cu cel de punctualitate a livrărilor;
- colaborarea deficitară cu clienţii (mesajele nu ajung repede).
5. Calitatea livrării, acoperind calitatea procesului de livrare
Indicatorul Acurateţea livrărilor Оn acest caz, indicatorul Acurateţea livrărilor pentru compania Ecopaper SA are tendinţa de
100. pentru că se lucrează pe bază de comandă fermă, cantităţile fiind comandate оn baza unor
contracte.
24
6. Depozitarea, capacitatea şi utilizarea spaţiului de depozitare
Indicatorul Gradul de ocupare al depozitului
Figura 4.6 Reprezentare grafică a gradului de ocupare оn depozit
Tabelul 4.8 Indicatorul Gradul de ocupare al depozitului, calculat la Ecopaper Interpretarea rezultatelor indicatorului Gradul de ocupare al depozitului pentru compania
Ecopaper SA arată următoarele:
- acest indicator determină zonele libere din depozit şi lasă loc abilităţii angajaţilor de a
depozita оn funcţie de metodele folosite (ABC, grupare pe client, grupare pe mărimi).
Pănă acum оn depozitele companiei Ecopaper se efectuau operaţiuni de depozitare
folosind metoda ABC, dar top managementul companiei a schimbat aceasta metodă cu cea
de „zonă client” unde se depozitează toate comenzile clientului respectiv;
- se observă o fluctuaţie a acestui indicator, ceea ce semnalează anumite probleme;
Cauzele celor arătate mai sus sunt:
- sistemul informatic actual este greoi, stocul scriptic de produse nu reflectă оntodeauna
stocul faptic;
- cantităţile de rebuturi rămase оn depozit nu sunt luate оn calculul capacităţii maxime de
stocare a depozitului;
- există o evidenţă manuală a trasabilităţii produselor de la producţie la depozit.
Din perspectiva clienţilor, pot fi luaţi оn considerare şi alţi indicatori cum ar fi numărul de
feedback-uri pozitive sau negative, numărul de reclamaţii primite, rata de răspuns. Din
perspectiva personalului, eficienţa poate fi оmbunătăţită prin urmărirea unor indicatori cum ar fi
fluctuaţia personalului, competenţele acestuia, numărul de greşeli efectuate de un angajat, etc.
25
4.1.2.4 Analiza comparativă logistică
Este analiza prin care se doreşte a fi evidenţiate plusurile dar mai ales minusurile şi
posibilităţile de dezvoltare pentru cinci companii diferite, prin folosirea metodelor logistice
actuale. Soluţiile se bazează pe metodele logistice utilizate, chiar dacă ele funcţionează оn medii
total diferite. Studiul comparativ arată gradul de utilizare a metodelor, modul de funcţionare,
situaţia unei companii faţă de celelalte companii şi cauzele care conduc la o situaţie concretă. 4.2 CONTRIBUŢII PRIVIND OPTIMIZAREA LOGISTICII INDUSTRIALE
Оn secolul XXI, punerea оn aplicare a principiilor Lean a devenit o strategie de supravieţuireоn
mediul de producţie, unde reducerea costurilor este o necesitate a bussiness-ului romвnesc.
Mediul economic instabil şi imprevizibil conduce de multe ori la consecinţe negative. Pentru
eliminarea acestora se vor folosi şi se vor implementa creator metodele logistice existente.
Contribuţia 1 : o nouă strategie managerială
Se propune sistemul de management performant reprezentat оn figura 4.8, aplicabil оn momentul
оn care se fac reevaluări, din motive strict economice.
Figura 4.8 Noi strategii de management [CIR12 e]
26
Contribuţia 2: condensarea structurilor existente оntr-una singură prin introducerea de
device-uri:
Оn situaţia prezentată оn figura 4.11, există patru structuri care, prin propunerea
introducerii de device-uri, pot fi reduse la una singură şi anume o „STRUCTURĂ LOGISTICĂ
CENTRALĂ”, ce poate avea un singur angajat sau mai mulţi оn funcţie de necesarul activităţilor.
Este ca un centru militar de comandă şi control. O astfel de reducere de structuri, оn formă de
floare, a fost facută la firmele transportatoare, avвnd un singur centru de comandă оn mijloc
(figura 4.12). Mai mult, dacă două depozite alăturate se leagă оntre ele, se formează o „petală” cu
un circuit оnchis dus-оntors.
Figura 4.11 Structura logistică actuală la Ecopaper [CIR12e]
Figura 4.12 Structură florală propusă la Ecopaper [CIR12e]
Contribuţia 3 : introducerea de alte dispozitive alternative
O altă soluţie descrisă оn articolele [CIR12c] şi [CIR12e] este de a ataşa un dispozitiv (o
cutie) cu produse care va lucra 24/24 ore. Acest dispozitiv va fi legat la serverul central, va fi
operat de o singură persoană, permiţвnd accesul de la distanţă, оn orice moment, pentru a
vizualiza stocurile din anumite locaţii.
27
Figura 4.16 Sistem de monitorizare de la distanţă [CIR12c]
Web-serverul poate interoga dispozitivele оn ceea ce priveşte stocurile de produse оn scopul de a
determina necesităţile de stoc şi rutele de transport (este util pentru a determina cea mai scurtă
cale).
Contribuţia 4 : implementarea unei tehnologii Keine Touch
Ceea ce se propune [CIR12d] este de a implementa tehnologia Keine Touch, tehnologie
controlată de computer, după cum urmează: se calculează de la оnceput cantitatea de materii
prime folosite оn procesul de producţie, se lansează produsele оn fabricaţie de la un singur buton
şi la final acestea sunt ambalate оn baloturi şi au coduri de bare pentru a putea fi apoi stocate fară
intervenţia resurselor umane.
Contribuţia 5 : Harta fluxului de valoare- un proces repetitiv
Harta fluxului de valoare
trebuie să fie un proces
repetitiv, dacă se poate cвt mai
des оn toate etapele, inclusiv оn procesul de comandă.
Figura 4.17 Fluxul intern la Ecopaper
Contribuţia 6 : platforme logistice ce oferă o viziune clară a trasabilităţii mărfurilor
La nivelul departamentelor companiei se propune o reorganizare care să funcţioneze
conform figurii 4.19, cu precizarea că partea de procese de montaj va funcţiona doar atunci cвnd
funcţionează maşina de hвrtie, ea oprindu-se оn general оn luna august. Ecopaper va implementa
28
un sistem informatic performant, luвndu-se decizia implementării unei soluţii WMS care să
susţină activitatea comercială şi să permită gestiunea financiar-contabilă a companiei, soluţie care
stă la baza unui sistem complex de raportare şi analiză de business.
Asupra sistemului informatic se va reveni şi detalia оn capitolul cinci.
Figura 4.19 Propunere de reorganizare a structurii interne şi a fluxului de producție
Decizia de a fi ales acest sistem informatic a fost luată pe baza unei analize amănunţite, efectuată
pe baza raportului calitate/preţ. La baza acestei decizii au contribuit trei companii, cu trei oferte
diferite, care produc şi implementeză astfel de sisteme.
Un aspect important pe care conducerea companiei Ecopaper doreşte să-l оmbunătăţească
este trasabilitatea produselor aflate оn reţeaua de transport
Practica şi activitatea firmelor a demonstrat că amplasarea platformelor logistice trebuie realizată
оn punctele de legătură dintre formele de transport de mare capacitate şi sistemul de preluare a
mărfurilor care merg spre beneficiarul extern.[LEP 11] E PRODUSE
DE ZONĂSTOC
ZONĂ DE ZONĂ ARE
ZONĂ PRODUC IE Ț BLOC
PREGĂTIRE
DE BALOTARE
DESCOPERITĂ
BIROURI ZONĂ
MĂRFUR ZONĂ ZONĂ
I CU PREGĂTIR ZONA DESCĂRCA
PROBLE E DEPOZITE
RE
Figura 4.20 Model de organizare a fabricii, schema bloc cu zonele logistice
29
Contribuţia 7 : Modelarea şi simularea proceselor economice pe calculator prin:
Calcule de costuri minime – utilizвnd formule matematice;
Reorganizarea depozitului văzută prin prisma mişcărilor de transport efectuate;
Optimizări realizate prin programare lineară.
Industria de logistică, transport & distribuţie presupune gestionarea zilnică a sute de mii de
produse şi camioane ce le transportă, rezultвnd de mii de tranzacţii. Оntregul flux de business este
unul extrem de complex iar optimizarea acestuia este o chestiune de maximă importan ță pentru
reuşita afacerii. Indiferent de specificul afacerii, accesul la informaţie оn timp real este o
componentă cheie. Astfel, se generează modele de calcul matematic bazate pe formulele
existente.
Varianta 1 : Calcule de costuri minime – utilizвnd formule matematice prin programul
MATCAD [MOR 04], [ABA 12]
Pentru rezolvarea problemelor de analiză matematică ce implică metode de calcul al
derivatelor, integralelor, a limitelor оntr-un punct etc., MathCad pune la dispoziţia utilizatorului
posibilitatea rezolvării acestor probleme atвt numeric, cвt şi simbolic.
Varianta 2 : Reorganizarea depozitului văzută prin prisma mişcărilor de transport
efectuate
Rezolvarea presupune determinarea costului minim pe baza relaţiei:
Varianta 3: Optimizări realizate prin programare lineară cu ajutorul programului QM
QM for Windows face parte din pachetul de programe DS for Windows, POM for Windows, şi
QM for Windows oferit de Prentice-Hall's Decision Science.
Contribuţia 8 : Metoda drumului critic (Project management [PERT/CPM])
realizată cu programul QM
Metoda permite realizarea analizei drumului critic, o metodă de conducere a proiectelor
complexe, ce permite o planificare pe termen mediu şi scurt, programarea operativă a execuţiei
precum şi o actualizare periodică оn funcţie de factorii timp, cost şi resurse.
Contribuţia 9 : Creşterea eficienţei activităţilor logistice prin raţionalizareaşi
optimizarea folosirii suprafeţelor de depozitare şi a utilajelor de depozit [DUM 05]
Depozitul are un rol esenţial оn strategia logistică a firmei. Activităţile de depozitare şi distribuţie
reprezintă un sector neexploatat la maxim. Acest aspect din sfera activităţilor logistice
nu a fost de interes deoarece atenţia specialiştilor a fost orientată cu predilecţie spre alte sfere ale
managementului, producţiei, marketingului sau a finanţelor. Ca o nouă percepţie a SCM,
30
depozitul trebuie să ofere imaginea de flux .[HAT 99] Cele patru funcţii ale depozitului
(recepţia, depozitarea, manipularea şi expedierea mărfurilor) reprezintă etape оn deplasarea
mărfurilor, iar această abordare a subiectului urmăreşte evidenţierea activităţilor оn dinamica lor.
Soluţionarea problemelor se face prin abordări ştiinţifice şi printr-o logistică integrată.
Analiza folosirii suprafeţei de depozitare - se calculează coeficientul de utilizare a
suprafeţei depozitului (K) care are următoarea formulă: K *100 (4.23)
Determinarea parametrilor unui depozit prin utilizarea modelelor de aşteptare
Conform ipotezei H0 , repartiţia teoretică are următoarea funcţie de probabilitate :
F(x) = ℮-λ * λx / x!, x = 1, 2, 3,... (4.26)
La baza testului de concordanță X2 stă concluzia lui K. Pearson care studiind funcţia X2 = Σ(N i – N’j )2, (4.27)
a arătat că оn cazul unui sondaj non-exhaustiv оn populaţia studiată, cвnd probabilităţile p i nu sunt
apropiate de 0 sau de 1, iar N’i = Npi , unde p i = f(x i), nu sunt prea mici (practic nu sunt mai mici
decвt 5), funcţia studiată are distribuția X2 cu numărul gradelor de libertate
v = (n-1) – k, (4.28)
unde n = numărul de valori observate
k = numărul parametrilor estimaţi.
Testele de concordanţă presupun verificarea diferen țelor dintre frecvenţele empirice N i şi
frecvenţele calculate N’ i. Concordanţa presupune diferenţe nesemnificative оntre cele două
frecvenţe, empirică şi teoretică. Оn aplicarea testului de concordanţă X2 este necesară precizarea:
? Dacă numărul gradelor de libertate v este mic, practic v < 30, aplicarea testului se face
folosind funcţia de repartiţie complementară P(X2 >X2 0) = δ, (4.29)
? Dacă X2c < X20 există concordan ă, iar оn caz contrar nu. ț (4.30) 4.3 CONCLUZII
Abordarea sistemică de a folosi toate cunoştinţele оn domeniul logisticii, prin
managementul resurselor existente, oferă managerilor posibilitatea de a putea оndeplini
obiectivele, permiţвndu-le să reacţioneze rapid şi să ia decizii оn cunoştinţă de cauză. Astfel,
există o adaptare оn structura şi activitatea companiei, la condiţiile externe de mediu, proces care
asigură stabilitatea organizaţiei. Astăzi, mediul socio-economic оn care firmele funcţionează este
nesigur şi generator de riscuri.
Toate consideraţiile teoretice din capitolul 4 vor fi exemplificate practic оn capitolul 5.
31
CAPITOLUL 5 CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND INSTRUMENTELE
LOGISTICE DE MANAGEMENT. STUDIU DE CAZ 5.1 ECOPAPER SA - O COMPANIE SOLIDĂ
Obiectul principal de activitate оl constituie producerea şi comercializarea următoarelor
produse: hвrtie wellenstoff, hвrtie ecoliner, hвrtie schrenz, tuburi din carton pe care se оnfăşoară
hвrtia.
Indicatorii financiari ai societăţii sunt următorii:
Figura 5.3 Evoluţia
profitabilităţii [FIR 12]
Figura 5.4 Evoluţia profitului brut [FIR 12] Figura 5.5 Evoluţia cifrei de afaceri
Consumul de carton ondulat pe cap de locuitor оn Romвnia este sub 10 kilograme faţă de 51 de
kilograme care este media оn Europa. Capacitatea de producţie a fabricii din Zărneşti este de 325
tone/zi. Ecopaper SA Zărneşti estimează pentru anul 2013 o cifră de afaceri de 114,5 milioane de
lei, mai mult cu 2,5% faţă de anul 2012. 5.1.1 Prezentarea proceselor tehnologice de producţie
Procesul de fabricaţie pe maşină este controlat cu ajutorul calculatorului de proces Valmet
denumit Q.C.S., un sistem de control al calităţii. Rolul QCS este de a măsura valorile gramajului
şi umidităţii hвrtiei permanent оn timpul fabricaţiei şi de a lua măsuri corective оn mod
automat. 32
Figura 5.11 Fluxul tehnologic, reţeta de fabricaţie Wellenstoff
Figura 5.12 Schema proceselor tehnologice de fabricare a hвrtiei pentru carton ondulat 5.1.2 Identificarea sferelor de оmbunătăţire şi gestiunea ameliorării
Оn cadrul firmei Ecopaper SA s-au determinat următoarele particularităţi:
- Firma utilizează оn prezent o aplicaţie informatică pe bază de date SQL. Firma operează оn
patru depozite (din care unul cu structură de tip cort) unde se depozitează rolele de hвrtie. Оn
medie se recepţionează 300 tone/zi şi se livrează 260 tone/zi (aprox 130 role);
- Se lucrează оn trei schimburi cu doi operatori şi un şef de schimb;
- La controlul de calitate se identifică indicele COBB, gramajul, calitatea hвrtiei, etc.;
- Inventarul durează 36 de ore cu 2 operatori;
- Aşezarea оn depozit se face оn funcţie de client şi/sau tip de hвrtie;
- Nu există locaţii dedicate pentru anumite produse datorită numărului mare de repere atipice
raportat la numărul limitat de locaţii;
- Etichetarea (inclusiv cu coduri de bare) se face pe hвrtie autoadezivă format A3;
- Se produce marfă pe comandă client care nu se poate livra la alt client;
- Se acceptă retururi de la client şi există zone speciale delimitate pentru acestea;
- O comandă se poate livra оn mai multe transporturi, la fel cum mai multe comenzi mici se pot
pune оn acelaşi camion de 20 tone;
33
- La livrare se оnmвnează şoferului/delegatului: avizul de оnsoţire a mărfii, packing list-ul,
declaraţia de conformitate, datele de identificare şi caracteristicile fiecărei role.
- Circuitele оn cadrul depozitelor se fac doar pe marcaje, niciodată cu blocaje intermediare. 5.1.3 Optimizări realizate prin calcule matematice
Dintre clienţii firmei Ecopaper SA au fost aleşi trei clienţi, situaţi оn locaţii diferite, care
comandă anual anumite cantităţi de produse aflate оn patru zone de depozitare diferite. Problema
este de a determina cвte transporturi trebuie să se efectueze de la fiecare client la fiecare zonă,
astfel оncвt costurile de transport totale pentru un an să fie minime.
Tabelul 5.6 Varianta optimă
DEPOZIT ECOPAPER
Clienti productie CLIENT 1 3 1 3 6
20 30 50 CLIENT 2 4 4 2 1
10 5 5 20
CLIENT 3 4
3
2
1 Cererea 30 30 5 10 10
15 80
Cost 6 = 3x20 + 1x30 + 4x10 + 2x5 + 1x5 + 1x10 = 60 + 30 + 40 + 10 + 5 + 10 = 155 um
Soluţia optimă este cea pentru care se realizează următoarea schemă de transport:
Client 1 : 20 transporturi din zona 0; 30 transporturi din zona 1;
Client 2 : 10 transporturi din zona 0; 5 transporturi din zona 2; 5 transporturi din zona 3;
Client 3 : 10 transporturi din zona 3. 5.1.3.2 Soluţie de determinare a drumului critic realizată cu programul QM
Conform celor descrise оn capitolul 4, succesiunea secvenţelor оn vederea rezolvării problemei
este:
Se stabilesc activităţile şi pentru fiecare activitate lista activităţilor imediat precedente;
Activităţile sunt identificate printr-o literă, iar activităţile imediat precedente ale unei
activităţi vor fi identificate prin litere care preced оn alfabet litera respectivă. Оn cazul
nostru, activitatea G nu poate avea ca predecesori decвt activităţile identificate prin
literele A, B, C, D, E, F;
Se introduc valorile activităţilor оn program;
Se apasă butonul „solve” pentru rezolvarea problemei;
34
Rezultatele sunt date de trei interfeţe.
Оn cele ce urmează este prezentată succesiunea ferestrelor rezultate la rularea programului.
Figura 5.18 Activităţile şi relaţiile dintre ele
Tabelul 5.7 Activităţile şi durata lor
Figura 5.19 Diagrama PERT de execuţie
35
Figura 5.20 Parametrii determinaţi 5.1.3.3 Determinarea cheltuielilor minime utilizвnd programul MATCAD
La secţia de producţie a firmei Ecopaper, unde se lucrează оn flux continuu sunt necesare pentru
fabricarea de hвrtie pentru carton ondulat 3 tipuri de materie primă şi anume first quality, second
quality, third quality, notate cu F, S şi respectiv T, care sunt prelucrate (оn baloţi) la trei standuri,
notate cu S1, S2, S3. Repartiţia materiei prime şi a cheltuielilor necesare prelucrării pe cele trei
standuri este dată de tabelul 5.8. Se cere determinarea unui plan de producţie astfel оncвt
cheltuielile să fie minime. Soluţia optimă Valoarea costului funcţiei obiectiv
(5.8) 5.2 IMPLEMENTAREA UNUI NOU SISTEM INFORMATIC ОN CADRUL
COMPANIEI ECOPAPER
Pentru a determina beneficiile implementării unui sistem informatic оn cadrul companiei
ECOPAPER SA precum şi pentru a evalua investiţia totală şi timpul de recuperare a acesteia, s-a
realizat un studiu logistic al activitaţii din depozitele actuale. Pe baza rezultatelor se recomandă
implementarea unei soluţii de tip Warehouse Management System , denumit оn continuare WMS,
soluţie ce va ajuta la obţinerea unui control total asupra tuturor proceselor şi activităţilor din toate
depozitele. 5.2.1 Structura instrumentului software
Se pleacă de la figura schematică a legăturilor ce trebuiesc realizate şi controlate de sistem. Оn
faza de achiziţie, principalul factor care influenţează costurile este reprezentat de analiza şi
definirea parametrilor proceselor de business care vor fi incluse оn sistem. Delimitarea clară a
necesităţilor asigură achiziţia sistemului potrivit, cu exact acele module şi funcţionalităţi de care
organizaţia are nevoie.
36
Figura 5.24 Arhitectura soluţiei informatice 5.2.2 Influenţa investiţiilor pentru o soluţie de tip WMS
Deciziile inteligente au nevoie de informaţii clare. De cele mai multe ori informaţia există, оnsă
este disparată, fiind оnregistrată оn diferite forme, оn departamente separate şi folosind baze
de date sau fişiere multiple. Cautările necesită timp şi uneori se renunţă la a căuta acul оn carul
cu fвn. Analiza influenţei investiţiilor are paşi bine determinaţi, astfel оncвt la sfвrşit, оn funcţie
de banii alocaţi, să se poată decide asupra momentului de START al proiectului. Aceasta
urmăreşte situaţiile оn care:
Se delimitează scopul implementării WMS-ului;
Se estimează/calculează investiţia totală;
Se analizează sinteza avantajelor tangibile;
Se analizează sinteza avantajelor intangibile;
Se evaluează impactul procentual faţă de situaţia curentă;
Se aplică valorile financiare şi cele cantitative pe procentele obţinute;
Se compară economiile cu investiţia initială;
Se adaugă estimativ eventualele cвştiguri din avantajele intangibile.
Tabelul 5.10 Beneficiile nete rezultate din implementarea WMS(EUR)
37
5.3 CREŞTEREA EFICIENŢEI ACTIVITĂŢILOR LOGISTICE PRIN
RAŢIONALIZAREA ŞI OPTIMIZAREA FOLOSIRII SUPRAFEŢELOR DE
DEPOZITARE ŞI A UTILAJELOR DIN DEPOZIT
Suprafaţa de depozitare (Sdep) este raportul dintre stocul maxim (Smax) şi оncărcarea d pe 1m2 ,
la un moment dat (aceasta diferă de la o zi la alta). Suprafaţa construită a depozitului este
de1440,96 m2 şi suprafaţa utilă a depozitului (Sdep r) este de 1428,21 m2 . Оncărcările s-au
stabilit оn conformitate cu STAS 10101/1-90, considerвndu-se o оncărcare tehnologică de 0,2
KN/m2 .
Idp = S dep r / S dep p * 100 = 1428,21 *100/ 1285 = 1,11*100 = 111 % (5.11)
Valorile coeficientului apropiate de 1, arată o utilizare corespunzătoare a suprafeţei totale a
depozitului pentru păstrarea şi manipularea mărfurilor.
Analiza folosirii utilajelor din depozit: se face pentru fiecare fel de utilaj şi pentru
operaţiile pe care acesta le execută cu scopul de a descoperi cauzele ce au determinat o utilizare
ineficientă. n = N – V 0 / P * tu = 3 – 2,28 = 0.72 (5.15)
Determinarea parametrilor unui depozit prin utilizarea modelelor de aşteptare
Pentru a cerceta legea de distribuţie a sosirilor mijloacelor de transport s-au considerat, la
оntвmplare, 169 de intervale de 20 minute şi s-a evidenţiat numărul mijloacelor de transport
sosite оn fiecare interval.
Figura 5.32 Diagrama sosirilor empirice оn cadrul sistemului analizat
Concordanţa presupune diferenţe nesemnificative оntre cele două frecvenţe, empirică şi teoretică.
Determinarea parametrilor оncepe prin estimarea parametrului λ, folosind media de selecţie. Оn
tabelul 5.12 s-au calculat toate produsele de forma x*N x, care оn final s-au оnsumat.
Pentru testarea ipotezei H 0, se aplică testul de concordanţă X2 fapt pentru care se determină mai
оntвi frecvenţele absolute teoretice, N’ x. calculate potrivit formulei:
N. x = Nx * F(x) = 169 * ℮-8,53* 8,53x/x! unde x = 0,1,2,3,...16. (5.18)
Rezultă că atвt pentru situaţia cвnd salariile manipulatorilor şi distribuitorilor sunt egale cвt şi
pentru situaţia cвnd acestea sunt diferite, numărul mediu de distribuitori şi manipulatori minim
trebuie să fie 18. Fără acest calcul ar fi greu să se fixeze corect s. Dacă de exemplu se ia s = 21 оn
loc de 18, se produc pierderi de 5 ori mai mari decвt pierderile corespunzătoare soluţiei optime.
Determinarea numărului optim de puncte de оncărcare necesar depozitului astfel
оncвt costul mediu al aşteptării să fie minim
Obiectivul cercetării este determinarea probabilităţii ca оn incinta depozitului să nu aştepte nici o
maşină, precum şi probabilitatea ca оn incintă să se găsească 6 maşini. Se cercetează influenţele
economice rezultate ca urmare a măririi capacităţii de servire оn sensul оncărcării a 2-3 maşini
simultan.
Cercetarea are оn vedere perspectiva ca оntr-o perioadă viitoare volumul activităţilor оn cadrul
depozitului să se dubleze. Studiul urmăreşte determinarea numărului optim de puncte de
оncărcare necesare depozitului astfel оncоt costul mediu al aşteptării să fie minim.
Tabelul 5.17 Centralizatorul pentru s puncte de оncărcare
CARACTERISTICA SIMBOL s = 1 s = 2 s = 3
Timpul mediu de aşteptare al unei maşini оn firul de
aşteptare (ore)
Timpul mediu de aşteptare оn incinta depozitului
inclusiv timpul de оncărcare (ore)
t
t
f s
3,76 0,066 45,00 4,45 0,76 45,69
Cheltuieli determinate de fenomene de aşteptare (lei) Ch.a 240.7 296 495
Concluziile care rezultă оn urma determinărilor efectuate sunt următoarele:
Оn ceea ce priveşte creşterea timpului de aşteptare, cazul cel mai avantajos este acela оn
care depozitul logistic dispune de două puncte de оncărcare;
Оn ceea ce priveşte creşterea cheltuielilor, cazul cel mai avantajos este acela оn care
depozitul logistic dispune de un singur punct de оncărcare. Оn cazul оn care se dublează capacitatea depozitului, din calcule rezultă următoarele :
λ = 384*2 /16*22,6 = 2.12 maşini, adica 2 maşini/oră
µ = 60/41.29 = 1.45 maşini/oră
ρ = λ / µ = 2.12/1.45 = 1.46 maşini/oră , ρ/s < 1
39
Dacă depozitul lucrează la parametrii maximali la un singur punct de оncărcare, situaţia nu
impune suplimentarea punctelor de оncărcare după cum se va observa din tabelul 5.17.
Pentru a determina numărul minim s de puncte de оncărcare se pune condiţia ca factorul de
serviciu pentru оntregul depozit ρ/s < 1 , adică smin = 2.
Оn conseciţă, avвnd оn vedere creşterea timpului de aşteptare şi creşterea cheltuielilor, dacă se
dublează capacitatea depozitului, cazul cel mai avantajos, rezultat din tabelul 5.18 este acela оn
care depozitul logistic dispune de două puncte de оncărcare. 5.4 CONCLUZII
Оn cadrul acestui capitol au fost efectuate o serie de cercetări experimentale referitoare la
instrumentele logistice utilizabile оn cazul companiei Europaper SA, cercetări care au
generat următoarele acţiuni, concluzii şi propuneri de optimizare:
S-a plecat de la descrierea metodologiei proceselor de fabricaţie (cu schemele
tehnologice pentru fiecare produs realizat) pentru a se putea obţine o imagine generală a
tuturor proceselor. Se descriu principalele operaţiuni şi mişcări realizate оn depozit pentru
a se accentua nevoia de schimbare.
S-au realizat optimizări prin calcule matematice după cum urmează
S-a realizat configuraţia teoretică a arhitecturii soluţiei informatice
A fost determinată valoarea coeficientului K reprezentвnd gradul de folosire a suprefeţei
de depozitare;
Prin determinarea parametrilor unui depozit cu ajutorul modelelor de aşteptare s-a
determinat numărul minim necesar de distribuitori şi manipulatori;
A fost determinat numărul optim de puncte de оncărcare necesar depozitului astfel оncвt
costul mediu al aşteptării să fie minim.
CAPITOLUL 6. CONCLUZII FINALE ŞI CONTRIBUŢII ORIGINALE
6.1 CONCLUZII FINALE
Teza de doctorat „Instrumente logistice de management utilizate ca suport оn ingineria
industrială” оmbină cunoştinţele din două domenii (inginerie şi economie), оn vederea obţinerii unor
beneficii prin dezvoltarea sistemelor logistice de management actuale utilizate, a echipamentelor
logistice folosite, menite a fi de un real ajutor managerilor. Referitor la produsul informatic
propus, s-au efectuat o serie de analize şi studii de caz care au condus la necesitatea implementării
unui sistem WMS.
40
6.1.1 Concluzii generale
Aplicarea metodelor şi instrumentelor de management necesită, оn primul rвnd, o analiză atentă
şi detaliată a mediului industrial global, regional şi naţional, iar оn al doilea rвnd pentru
modernizarea sistemului logistic, ca parte integrantă a procesului de transformare,
implementarea treptată a unor procese şi instrumente de bază pentru eficientizarea
managementului sistemelor de producţie destinate fabricării hвrtiei. Pionierii logisticii de astăzi
au fost japonezii şi americanii acolo unde existau premisele de dezvoltare şi tot ei continuă
opera pe plan internaţional. Concluzia este că оn ţările puternic dezvoltate economic, evoluţia
managementului sistemelor de producţie este strвns legată de nivelul economic al acestor ţări. 6.1.2 Concluzii privind cercetările teoretice şi experimentale Contribuţii teoretice efectuate asupra temei:
Alcătuirea unei sinteze asupra bazei teoretice privind instumentele logistice de
management cu accent asupra trăsăturilor esenţiale ale managementului practicat оn
ingineria industrială;
Analiza eficienţei aplicării metodelor de management specifice sistemelor de producţie,
perspective de creştere economică – la nivel macroeconomic;
Realizarea a opt studii de caz privind instrumentele logistice de management, efectuate la
diferite companii unde sunt găsite şi descrise particularităţile logistice оntălnite;
Analiza eficienţei aplicării metodelor de management specifice sistemelor de producţie,
perspective de creştere economică – la nivel microeconomic;
Utilizarea de formule şi programe matematice pentru rezolvarea problemelor logistice
specifice; Contribuţii experimentale efectuate asupra temei:
Realizarea unui amplu studiu de caz privind instrumentele logistice de management:
Prezentarea proceselor tehnologice de producţie;
Realizarea de optimizări prin calcule matematice;
Realizarea rezolvării cu ajutorul calculatorului a modelelor matematice utilizate оn
fundamentarea deciziei manageriale (metodelor cantitative de management sau
managementul producţiei);
Identificarea sferelor de оmbunătăţire оn gestiunea depozitelor;
Prezentarea soluţiei prin WMS, soluţie ce va ajuta la obţinerea unui control total asupra
tuturor proceselor şi activităţilor din toate depozitele;
Calculul randamentului investiţiilor pentru o soluţie de tip WMS.
41
6.2 CONTRIBUŢII ORIGINALE 6.2.1 Contribuţii personale
Contribuţiile personale sunt evidenţiate pe parcursul оntregii lucrări. Punctele de vedere detaliate
оn subcapitolele aferente acestor subiecte s-au bazat pe congruenţa dintre experienţa proprie şi
totalitatea cunoştinţelor altor specialişti din domeniul managementului logistic, iar prezentarea
teoretică a diverselor idei din literatura de specialitate a venit să sprijine fundamentarea
opiniei personale.
Teza de doctorat este structuratǎ оn trei pǎrţi. Prima parte conţine o sintezǎ amǎnunţitǎ a stadiului
actual al sistemelor logistice industriale. Pe baza concluziilor desprinse din acest studiu, cea de-a
doua parte a lucrǎrii propune studierea diferitelor modele logistice aplicate la alte companii şi
analize teoretice care să arate posibila adaptarea a lor la producţia şi depozitarea hвrtiei pentru
carton ondulat. Оn cea de-a treia parte a tezei, оn producţia de fabricare a hвrtiei pentru carton
ondulat au fost efectuate cercetările experimentale. Contribuţiile ce se aduc la eficientizarea
managementului logistic specific sistemelor de producţie, оn industria prelucrătoare a hвrtiei
şi cartonului ondulat sunt :
Configurarea lanţului logistic faţă de elemente şi opţiuni, cu strategii;
Analize specifice reorganizării structurilor logistice ;
Prezentarea profilului companiei Ecopaper prin caracteristici succinte;
Comparaţie, analiză SWOT оntre două companii diferite ca domeniu şi structură logistică;
Analiză a ponderilor produselor оn compania Ecopaper SA;
Calculul indicatorilor de măsurare a performanţei (KPIs);
Analiză logistică, ATLM cu privire la instrumentele şi metodelor folosite la 5 companii
diferite.
Propuneri de 9 contribuţii teoretice de reorganizare privind strategia viitoare, operaţiunile
logistice, canalele logistice, introducerea de device-uri, procese repetitive, trasabilitatea,
modelarea şi simularea proceselor economice pe calculator;
Prezentarea proceselor tehnologice de producţie, cu reprezentare schematică;
Identificarea sferelor de оmbunătăţire şi gestiunea ameliorării la Ecopaper SA;
Realizarea de optimizări prin calcule matematice;
Prezentarea procesului de implementare al instrumentului WMS, rolul şi benefiiciile;
Prezentarea avantajelor, beneficiilor aduse de noul sistem faţă de cel vechi;
Realizarea arhitecturii soluţiei, a traseului hărtiei ;
Calculul implementării sistemului WMS, beneficii nete;
Configurarea funcţiilor necesare desfăşurarii bunei funcţionalităţi a programului;
Planul e planificare a proiectului- Diagrama Gantt;
42
Realizarea schemei hătţii fizice a fabricii propusă după organizare;
S-au facut calcule privind creşterea eficienţei activităţilor logistice prin raţionalizarea şi
optimizarea folosirii suprafeţelor de depozitare;
Cercetările au presupus o serie de măsurători, calcule la depozite, la procesul de
producţie, calculul indicatorilor logistici specifici оn vederea reducerii timpului de
aşteptare la un utilaj de lucru, pentru optimizarea suprafeţelor de depozitare, etc;
Alegerea produsului informatic din multitudinea de oferte astfel оncвt el să poată susţine
toate fluxurile informatice de la IN pвnă la OUT;
Analiza folosirii utilajelor din depozit ;
Determinarea parametrilor unui depozit prin utilizarea modelelor de aşteptare;
Determinarea numărului optim de puncte de оncărcare necesar depozitului astfel оncвt
costul mediu al aşteptării să fie minim.
Reusita transferului de noţiuni logistice, оn mod inovativ, din practică оn teorie şi invers. 6.2.2 Valorificarea rezultatelor cercetării:
Оn decursul оntregului program de pregătire doctorală, autoarea a realizat şi prezentat
următoarele referate ştiinţifice:
Referatul 1 – Stadiul actual al cercetărilor оn domeniul sistemelor logistice industriale;
Referatul 2 – Analiza instrumentelor logistice de management ;
Referatul 3 – Modele logistice integrate.
Cercetările ştiinţifice efectuate asupra temei şi domeniilor adiacente ei, care s-au оntins pe o
perioadă de trei ani, s-au materializat prin rezultate valorificate cu 11 lucrări publicate, de diverse
categorii, care se structurează оn felul următor:
1 lucrare publicată de International Association of Online Engineering (IAOE) şi
indexată IEEE Xplore - librărie digitală – o sursă ştiinţifică puternică publicată de IEEE
(Institute of Electrical and Electronics Engineers).,
1 lucrare publicată оn proceedings - оn aşteptare pentru indexare ISI Web of Knowledge,
4 lucrări publicate оn Jurnale Ştiinţifice Internaţionale, indexate BDI
4 lucrări publicate оn proceedings la conferinţe internaţionale, indexate EBSCO,
1 lucrare publicată de Revista Şcolii Doctorale C&I.
Dintre acestea, autoarea este la 4 unic autor şi la 7 prim autor.
6.3 DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE
Problematica abordată rămвne deschisă studiului, rezultatele prezentate оn cadrul acestei teze de
doctorat putвnd constitui baza unor viitoare direcţii de dezvoltare, cum ar fi:
43
Continuarea de cercetări experimentale, testări pentru variante de echipamente,
determinarea influenţei altor parametri;
Conceperea unei interfeţe grafice prietenoase, cu ajutorul unui touch-screen, prin
intermediul căreia utilizatorul sǎ poatǎ alege оntr-un mod facil programul de realizare dorit;
Conceperea unui design atrăgător pentru echipament;
Studierea performanţelor echipamentului logistic specializat pe piaţa dispozitivelor
mobile, smartphone-uri si tablete, precum si pe cea a serviciilor "cloud";
Dezvoltarea unor noi module software, ataşabile instrumentului software integrat.
44
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ [ABR 93] ABRUDAN, I., (1993), Economia proiectării sistemelor flexibile de
fabricaţie, Оndrumător de proiectare, Univ. Tehnică Cluj-Napoca, Romвnia. [BAR 08] BARTZ, S., Kelly, D. L., (2008), Economic growth and the environment:
Theory and facts, Games and Economic Behavior, Vol. 60, Issue 2, p. 307-325
[BAT 12] BATUR, G. D., Karasan, O. E., Akturk, M. S., (2012), Multiple part-type scheduling in flexible robotic cells, International Journal of Production Economics, Vol. 135, Issue 2, p. 726-740
[BĂS 04] BĂŞANU, G., Pricop, M., (2004), Managementul aprovizionării şi desfacerii, Ediţia aIII-a revizuită şi adăugită, Editura Economică, Bucureşti, Romвnia, p. 41-48, ISBN 973-590-788-7.
[CIR 11] CIRCO, J., Lupulescu, B.N., (2011), The 5th INTERNATIONAL CONFERENCE OF MANUFACTURING SCIENCE AND EDUCATION-MSE 2011, MARKET HUNTING, Sibiu, Romania ISSN: 1843-2522
[CIR 12 a] CIRCO, J., Faur,C.V., Manolescu, A ., ( 2012), Materials, Methods and Technologies 15th International Symposium, METHODS AND TECHNOLOGIES USED IN MANUFACTURING BAKERY PRODUCTS TO THE METHODS AND TEHNOLOGIES USED IN PAPER PROCESSING , Bulgaria, ISSN: 1313-2539
[CIR 12 b] CIRCO, J. , Manolescu, A., (2012), TRENDS AND PROSPECTS IN MODERNIZATION PROCESS IN THE TECHNICAL-ECONOMIC SYSTEMS, Academic Journal of Manufacturing Engineering , Vol.10, ISSUE: 4, p.6-12, ISSN 1583-7904
[CIR 12 c] CIRCO , J., Deaki, B., Lupulescu, B.N., (2012), REV 2012, A solution
for
remotely monitoring a new insurance policy distribution system, International Association of Online Engineering , University of Deusto, Bilbao, Spania, p.267-270, ISSN 1583-7904
[CIR 12 e] CIRCO, J., Lupulescu, B.N., (2012), AFASES 2012: The 14th INTERNATIONAL CONFERENCE OF SCIENTIFIC, INCREASING EFFICIENCY CUSTOMER SERVICE BY LOGISTICS MANAGEMENT OPTIMIZATION, Romania ISSN-L: 2247-3173
[CIR 13 b] CIRCO, J. (2013), AFASES 2013: The 15th INTERNATIONAL CONFERENCE OF SCIENTIFIC, TRACES OF THE ECONOMIC CRISIS IN ROMANIA, Romania ISSN-L: 2247-3173
[COO 85] COOKE, W. P., (1985), Quantitative methods for management decisions, McGraw-Hill Book Company, SUA, ISBN 0-07-012518-X, p.240-248
[DRĂ 10] DRĂGHICI, A., DOBREA, C., (2010), Ingineria şi managementul investitiilor, Editura Politehnica, Timişoara, Romвnia, ISBN 978-606-554-068-2
[DRU 07] DRUKER, P.F., (2007), Management Challenges for the 21st Century, Elsevier Ltd, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP,UK, ISBN 978-0-7506-8509-2.
[DUM 05] DUMITRU, M., (2005), Managementul Logisticii- Elemente Teoretice şi practice, Editura Sistech Craiova, Romвnia, ISBN 973-746-035-9.
45
REZUMAT
Teza de doctorat „Instrumente logistice de management utilizate ca suport оn ingineria
industrială”, abordează o problemă importantă оn acest domeniu, propunвndu-şi ca obiectiv
principal, realizarea unei game variate de cercetări teoretice şi practice pentru eficientizarea
managementului sistemelor de producţie şi gestiune. Toate acestea au fost făcute prin
reorganizări la nivelul departamentelor şi aplicarea unor metode de management logistic care să
permită identificarea rapidă a problemelor specifice sistemelor de producţie a hвrtiei şi
cartonului ondulat din cadrul companiei Ecopaper SA.
Ca urmare a preocupărilor existente pe plan naţional şi internaţional, companiile industriale s-au
văzut nevoite să dezvolte şi să aplice metode eficiente de management specifice sistemelor de
producţie, cu scopul de a deveni organizaţii suple. Оn cadrul oricărei organizaţii, aceste metode
reprezintă elementele de bază utilizate pentru: eficientizarea managementului sistemelor de
producţie, repartizarea optimă a resurselor necesare, optimizarea costurilor de producţie,
eliminarea pierderilor şi reducerea intervalului de timp dintre momentul primirii comenzilor de la
client şi pвnă la expedierea produsului final.
ABSTRACT
The PhD student thesis „Logistics management tools used to support industrial
engineering” addresses an important problem in this area and proposes a main objective,
making a variety of theoretical and practical research for efficient management of production
systems and management. All this was done by reorganizing the departments and also by the
application of logistics management to enable rapid identification of specific problems to
systems of corrugated paper and paperboard production in the company Ecopaper SA.
Following the concerns of existing national and international, the industrial companies were
forced to develop and implement effective management methods specific production systems, in
order to become leaner organizations. In any organization, these methods are the basic elements
used in effective management of production systems,optimal allocation of resources
necessary,optimizing production costs, eliminate losses and reducing the time between the
receipt of customer orders and shipment to the final product.
46
Curriculum vitae
Informatii personale Nume/Prenume STANCU Jeanina
Adresa B-dul Al.Vlahuta, nr. 32, bl. 115, sc.D, ap.10, Brasov, BV
Telefon mobil 0722 14 44 14 E-mail [email protected]
Cetatenia romвnă Data si locul nasterii 07 .08. 1975, Brasov
Starea civila Casatorita
Sex Feminin
Experienta profesionala Perioda 2011-2013
Functia sau postul ocupat Manager operatii logistice ASIG OPPORTUNITY Brasov
Perioada 2011 Functia sau postul ocupat Cadru didactic asociat la Universitatea TRANSILVANIA din Brasov ,
Facultatea de Stiinte Economice, cursuri de programe conta.
Perioda 2006-2010
Functia sau postul ocupat Director Agentie ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI SA Brasov
Perioda 1998-2006
Functia sau postul ocupat Consilier vanzari, EURO-MOTOR SA, Brasov
Educatie si formare Perioda 2010 pвnă оn prezent
Calificarea / diploma obtinuta Doctorand la Universitatea TRANSILVANIA din Brasov , Facultatea de Inginerie Tehnologica si Management Industrial, Departament Tehnologii Avansate de Fabricatie
Perioda 2009-2010 Calificarea / diploma obtinuta Studii postuniversitare Universitatea TRANSILVANIA din Brasov si cu atestat logistic italian
AILOG – ELA „ANTREPRENORIAT SI SUPPLY CHAIN MANAGEMENT”.
Perioda 2003-2009 Calificarea / diploma obtinuta Studii universitare la Universitatea TRANSILVANIA din Brasov, Facultatea de Inginerie
Tehnologica si Management Industrial, specializarea Inginerie Economica Industriala, inginer licentiat.
Perioda 2003-2009 Calificarea / diploma obtinuta Studii universitare la Universitatea DIMITRIE CANTEMIR din Brasov,
Facultatea de Relatii Economice Internationale, economist licentiat.
calculatorului Microsoft Word, Excel, PowerPoint, SAP
Limbi străine Engleză, franceză Permis de conducere Categoria B – dobвndita оn 2000
47
Curriculum vitae (eng.)
Personal information First name(s)/Surname(s) STANCU Jeanina
Address(es) B-dul Al.Vlahuta, nr. 32, bl. 115, sc.D, ap.10, Brasov, Romвnia
Telephon mobile 0722 14 44 14 E-mail [email protected]
Nationality romanian Date of birth 07 .08. 1975, Brasov
Status Married Gender Feminine
Work experience Dates
2011-2013
Occupation or position held Manager logistics operations ASIG OPPORTUNITY Brasov
Dates 2011 Occupation or position held Teaching Associate at Transilvania University of Brasov,
Faculty of Economics, accounting courses.
Dates 2006-2010
Occupation or position held Agency Director ALLIANZ-TIRIAC ASIGURARI SA Brasov
Dates 1998-2006
Occupation or position held Sales Advisor EURO-MOTOR SA, Brasov
Education and training Dates 2010 to present
Qualification / diploma PhD student at Transilvania University of Brasov, Faculty of Technological Engineering and Industrial Management, Advanced Manufacturing Technologies Department
Dates 2009-2010 Qualification / diploma Postgraduate Transilvania University of Brasov and certified Italian logistic AILOG - ELA
"ENTREPRENEURSHIP AND SUPPLY CHAIN MANAGEMENT".
Dates 2003-2009 Qualification / diploma University degree at Transilvania University of Brasov, Faculty of Engineering
Technological and Industrial Management, Industrial Economic Engineering specialization, licensed engineer.
Dates 2003-2009 Qualification / diploma University degree at Cantemir University of Brasov ,
Faculty of International Economic Relations , economist licensors.
Skills and knowledge of computer MS Office(Microsoft Word, Excel, PowerPoint, Outlook), SAP, Internet Foreign language(s) English, french.
Driving license Category B - acquired in 2000
48