5
Cipru De la Wikipedia, enciclopedia liberă Cipru Republica Cipru Κυπριακή Δημοκρατία Kypriakí Dimokratía (greacă ) Kıbrıs Cumhuriyeti (turcă ) Drapel Stemă Imnul național : MENIU 0:00 Ύμνος εις την Ελευθερίαν (greacă) Transliterare: Ymnos eis tin Eleutherian Imn spre libertate

Cipru

Embed Size (px)

DESCRIPTION

cipru

Citation preview

CipruDe la Wikipedia, enciclopedia liberCipruRepublica Cipru Kypriak Dimokrata(greac)Kbrs Cumhuriyeti(turc)

DrapelStem

Imnul naional:

MENIU0:00 (greac)Transliterare: Ymnos eis tin EleutherianImn spre libertate

Locaia Ciprului n Uniunea European

Capital(i cel mai mare ora)Nicosia(, Lefkoa)3508N3328E

Limbi oficialeGreaciTurc

Etnonimciprioi

AderareUE1 mai2004

Sistem politicRepublic prezidenial

-PreedinteNikos Anastasiadis

Independen

-fa deRegatul Unit16 august1960

Suprafa

-Total9,253km(locul 161)

-Ap(%)neglijabil

Populaie

-Estimare2011838,897[1](nu include nordul)1,099,341 (ntreaga insul)(locul 155)

-Densitate118,8loc/km

PIB(PPC)estimri2010

-Total23,190 miliarde de$[2]

-Pe cap de locuitor28.256 $[2]

PIB(nominal)estimri2010

-Total23,174 miliarde de$[2]

-Pe cap de locuitor28.237 $[2]

Gini(2005)29(sczut)

IDU(2009)0,810[3](foarte ridicat)(locul 35)

MonedEuro1(EUR)

Prefix telefonic357

Domeniu Internet.cy

Fus orarEET(UTC+2)

-Ora de var(ODV)EEST(UTC+3)

1Pn la1 ianuarie2008,Lira Cipriot(CYP)

modific

Cipru(ngreac / Kpros, nturcKbrs), oficialRepublica Ciprul(ngreac , Kipriak Dhimokrata, nturcKbrs Cumhuriyeti),[4]este oar insularnMarea Mediteran, membru alUniunii Europene.Cipru este n prezent mprit n dou state de facto,Ciprul de Nordrevendincndu-i independena.[5]Vom trece direct la subiect: astzi v solicitm s sprijinii Wikipedia. Existena noastr este posibil datorit donaiilor n valoare medie de50 lei. Dac fiecare dintre noi ar dona10 lei, campania noastr de strngere de fonduri s-ar ncheia ntr-o or.DONAI ACUMCuprins[ascunde] 1Istorie 2Organizare administrativ 3Economie 4Geografie 5Patrimoniul cultural mondial 6Vezi i 7Galerie de imagini 8Referine 9Bibliografie 10Legturi externeIstorie[modificare|modificare surs]Insula Cipru a cunoscut numeroase stpniri n decursul istoriei:asirian,egiptean,persan,roman,bizantin. n secolul al XII-lea a fost ocupat decruciaipn n1489, cnd a trecut sub stpnireaVeneiei. n1571a fost ocupat deImperiul Otoman, iar n1878deImperiul Britanic. La16 august1960Ciprul a obinut independena de stat, constituindu-se ca republic federal binaional (greac i turc), n cadrulCommonwealth-uluiBritanic.n august 1974 episcopul Makarios, preedinte, a fost inlturat de la putere de ctre simpatizantii miscariiEnosis, avand ca scop unirea cuGrecia. Serviciile secrete turceti au aflat de intenie i, n noaptea dinaintea declarrii anexriiCipruluilaGrecia, trupele turceti au invadat partea de nord a Ciprului, locuit predominant de turci, instaurnd n 1983Republica Turc a Ciprului de Nordi alungnd pe toi grecii. Cei din sud au reacionat n acelai fel i i-au alungat n nord pe toi turcii. Situaia s-a perpetuat pn n zilele noastre. Actul nechibzuit a declanat aa-numita criz cipriot.Republica Turc a Ciprului de Nordeste recunoscut numai deTurciadin prima sptmn de la nfiinare.La1 ianuarie2008a adoptat monedaeuro.n data de17 februarie2008a avut loc primul tur al alegerilor prezideniale. ComunistulDimitris Christofiasa fost ales preedinte n al doilea tur de scrutin, desfurat n data de24 februarie2008.Din2013preedinte al Ciprului este cretin-democratulNikos Anastasiadis.Organizare administrativ[modificare|modificare surs]Articol principal:districtele Ciprului.

Districtul Famagusta Districtul Kyrenia Districtul Larnaca Districtul Limassol Districtul Nicosia Districtul PaphosEconomie[modificare|modificare surs] Categorii de teren: agricol 434000 ha (46,9%) din care 80000 ha irigate, puni 93000 ha (10,1%), pduri 171000 ha (18,5%). Resurse:gru,cartofi,vin, msline, citrice,tutun,bumbac,lemn, ovine, caprine, asini,porcine,ln, produse lactate, piei, pete,cupru(25200t/1962),piritede fier,crom,sulf,azbest,ciment, textile (mtase). Export: citrice, vin, minereuri de cupru, fier i crom, bumbac, ln, brnzeturi.