cipru prezentare

Embed Size (px)

Citation preview

  • UNIVERSITATEA DE VEST TIMIOARA FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE SI GEOGRAFIE SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE

    CIPRUSTUDENTI: Toncian Gianinna Andronie Bianca ANUL II

  • CUPRINSIntroducereAsezare geograficaReliefClimaHidrografieVegetatia si faunaPopulatia, asezariEconomiaAgriculturaIndustriaTurismElemente de curiozitateConcluziiBibliografie

  • Cipru este insula Afroditei si in acelasi timp singura insula din lume divizata pe criterii etnice. Cipru este un paradox, o tara saraca, cu oameni bogati, o tara mica, dar nu nesemnificativa. Etimologia numelui insulei este oarecum discutabila. Unii sustin ca denumirea ar veni de la cuvantul grecesc kyparissos, care inseamna chiparos, altii presupun ca numele a fost dat de cuvantul sumerian zubar ( cupru ) , datorita bogatelor zacaminte de cupru gasite de ei. O alta varianta ar fi legata de mitologie. Aceasta spune ca taramul a fost botezat dupa numele zeitei Afrodita, careia I se mai spune si Kypris.Cipru- capitala NicosiaHarta localizare Nicosia

  • Asezare geografica Este situata in bazinul rasaritean al Marii Mediterane, la cca. 100 km de tarmul Asiei Mici ( la 65 de km de Turcia si 85 de km de Siria ).

    Harta localizare Cipru

  • ReliefHarta relief

  • Clima Are o clima mediteraneana, cu precipitatii mai bogate in V muntiilor Troodos ( peste 800 mm/an ) si mai scazute in Mesaoria ( sub 350 mm/an ) ; veri calde si uscate si ierni ploioase. Toamnele si primaverile sunt scurte iar trecerea de la un sezon la altul se face foarte repede. Precipitatiile medii anuale trec de 500 mm, cele mai putine cazand in Nicosia.Harta clima

  • Hidrografie Cel mai important rau din Cipru este Peidos Isi are izvoarele in Muntii Troodos si se varsa in golful Famagusta.

    Harta hidrografica

  • Vegetatia si fauna Vegetatia mediteraneana are in componenta multe specii de stejar, cedru, pin , desi padurea si-a restrans mult suprafata in favoarea culturilor agricole si pasunilor. In arealul montan intalnim palcuri de pin negru si pin alep

    PinCedruStejar

  • - Specifice insulei dar si protejate sunt broastele testoase, in principal cele verzi.- Marea Mediterana. - Oi salbatice, mufloni. - Pasari : vulturul si soimul. - Reptile : serpi, scorpioni. Specii periculoase : vipera, arici de mare, european tarantula. SoimBroasca testoasaMuflonTarantula

  • Populatia, asezari Populatia: 758.000 loc Natalitate: 13,3% Mortalitate: 7,7% Spor natural: 5,6% Speranta de viata la nastere: 74,4 ani ( masc. ), 79.1 ani ( fem. ) Populatie urbana: 55% Cea mai mare parte a populatiei este concentrata pe litoral sau in apropierea acestuia, unde, densitatea poate depasi media pe tara 81,9 loc/km sau in capitala Nicosia. Principalele orase sunt: Lemessos ( 143.000 loc ), Larnaka ( 64.000 loc. )Paphos ( aproape 35.000 loc. ), Famagusta ( cca. 22.000 loc. ) Cei mai numerosi sunt greco-cipriotii si apoi turco-cipriotii.

  • CulteGrafic nr.1- Limba oficiala: Greaca si turca

  • Forma de guvernamant: republica rezidentiala Unitati administrative : districte

    Harta unitati administrative

  • Economia - Cipru are o economie susinut de turism i de activitatea bancar n care joac un rol important n zon, mai ales dup declinul Libanului din ultimele decenii. - Zona cipriot greac are un ritm de dezvoltare superior fa de zona cipriot turceasc care se confrunt cu o serie de dificulti,.

    - Resurse: gru, cartofi, vi de vie, vin, msline, agrume (citrice), tutun, bumbac, lemn, ovine, caprine, asini, ln, lactate, puiet pete, burei de mare; cupru (de unde vine i numele rii), pirite, crom, sulf, ciment.Harta nr.1, www.google.com

  • Repartitia forei de munc pe ramurile economiei1. populaie ncadrat n agricultur, pescuit i apicultur - 9 % 2. populaie ncadrat n industrie - 24 %3. populaia ncadrat n sfera serviciilor - 63 %4. populaia nencadrat n munc - 3 % Grafic nr.2, www.google.com

  • Agricultura

    Aproximativ 47% din terenul arabil este cultivat; majoritatea fermierilor, cei din regiunea sudica a Ciprului, sunt organizati in asociatii mici, private si utilizeaza o tehnologie foarte dezvoltata. Totusi, agricultura nu este ramura principala a economiei cipriote, fapt care se pune in vizor sui prin simpla analiza a structurii terenului cultivabil.

    1-12% teren arabil2-13% pduri30% puni45% culturi cerealiere5- 70% altelePrincipalele culturi sunt cele de cartofi, vi de vie, citrice, orz, gru, msline.Important este i creterea animalelor: oi, capre, porci, vite, mgari, cai.Fig. 3, www.google.com

  • Industria

    Este dezvoltata industria extractiv (cupru, fier, azbest), textil(mbrcminte, nclminte) cea a materialelor de construcie. - Exporturile de energie electric sunt nule i combustibilul folosit pentru obinerea energiei electrice este 100% combustibil solid. - Veniturile anuale ale prii greceti sunt (estimare anul 2000) de aproximativ 2,9 miliarde dolari, iar veniturile anuale ale prii turceti de aproximativ 294 milioane dolari.Foto. Nr.4,www.google.com

  • Turismul

    - Istoria i varietatea peisajelor ce se ntlnesc n Cipru fac ca aceast ar s fie una fascinant pentru turiti. - Are un peisaj muntos aproape de granie att n nord( Munii Krenya) dar i n sud (Munii Trodoos).- Un numr mare de turiti sunt atrai cu ocazia desfurrii Raliului Ciprului, acesta fiind inclus n cadrul Campionatului Mondial de Raliuri.-Artizanii ciprioti sunt renumii pentru produsele din ceramic , impletituri, esturi manuale, din argint si cupru. - Principalele orae turistice sunt : Nicosia, Limassol, Troodos, Paralimni, Kakopetria, Kyrenia, Larnaca, Paphos. Foto.5,www.google.com

  • Foto.6, NicosiaFoto.7, LimassolFoto.8, TroodosFoto.9, ParalimniFoto.10, KakopetriaFoto.11, Larnaca

  • Principalele obiective turistice n Cipru sunt

    Manstirea KykkosBiserica Sf. LazrMuzeul de Arheologie din LimassolGrdinile Municipale i Grdina zoologicCastelul i Muzeul Medieval al CipruluiCastelul din LarnacaCastelul PaphosMormintele RegaleMozaicurile din Paphos

  • Foto.12, Manstirea KykkosFoto.13, Biserica Sf LazrFoto.14,Muzeul de Arheologie din LimassolFoto.15,Grdinile Municipale i Grdina zoologicFoto.16,Castelul i Muzeul Medieval al CipruluiFoto.17,Castelul din LarnacaFoto.18,Castelul PaphosFoto.19,Mormintele RegaleFoto.20,Mozaicurile din Paphos

  • Elemente de curiozitate * Cel mai renumit vin al Ciprului este si cel mai vechi vin din lume, Commandaria, un vin dulce de desert, productia caruia este tinuta in secret. * Populat din mileniul al doilea . Hr. de ahei (greci). * A fost provincie roman, a devenit parte component a Imperiului Bizantin (395); * ntre l955-1959 ciprioii greci lupt mpotriva dominaiei britanice i cer unirea cu Grecia .* Cipru este divizat n dou state de sine stttoare.* Specificul bucatariei cipriote este dat de clima mediteraneeana, geografie si istorie. * Ciprul este cunoscut ca insula Afroditei, zeia iubirii i a frumuseii care, potrivit legendei, s-ar fi nscut aici.* Este a treia insul ca mrime din Marea Mediteran.* Moneda din Cipru este lira cipriot.* Este o ar divizat n dou cu o linie de aproximativ 180 km, numit Linia verde. * ntre Larnaca si Aya Napa se gaseste cel mai creativ parc acvatic din Europa.

  • Concluzii

    Fiind o insul care triete mai ales din turism, pri ntregi ale Ciprului au fost nghiite" de dezvoltatori , dornici s ajung milionari. Cipru este o ar care merit vizitat.

  • Bibliografie

    Ion Marin, Marian Marin, Europa-Geografie Regional , Editura Universitar Bucureti, 2005 Ion Marin,Ielenicz M., Europa-Enciclopedie geografic , Editura Corint, Bucureti, 2002 Ion Manta, Terra-Mic bulletin de identitate , Editura Albatros, Bucureti, 1982 Silviu Negu , Superlativele Terrei, Editura Meronia, Bucureti 2007 ***-Marea Enciclopedie-Statele lumii , Editura Litera, 2009 ***Terra Cifre i date, editura Niculescu, 1999 Silvia si Ioan Sbarna, In jurul lumii-Cipru-, Editura Vremea Buvcuresti, 2007 Horia C. Matei, Silviu Negut, Ioan Nicolae, Statele lumii de la A la Z, Editura Meronia Bucuresti, 2002 Horia C. Matei, Silviu Negut, Ioan Nicolae, Nicolae Steflea, Statele lumii, Mica enciclopedie, Editura Rombay, 1993 Ion Marin, Marian Marin, Geografie regionala Europa, Editura Universitara, 2005