Fiue Linle Pigs

Agatha Christie

Fiue Little Pigs @ 1942 AgathaChtistie Limited.

AJI rights reserved.

AGAIHA CHRISTIE, POIROT ANd thc AGATHA CHRISTIE SIGNAIUREare registered trade marks of Agatha Christie Limited in the UK

and elsewhere. All rights reserved.

The Agatha Christie Roundel Copyright @ 2013 Agatha Christie Limited'

Used bY Permissionwww.agathachristie' com

&t9LrrEhao

Editura Litera

O.P 53; C.P 212, sector 4, Bucuregti, Romlnia

tel.: 027 319 639o;031 425 1619 0752 548 372

e-mail: comenziplitera.ro

Cei cinci purcelu;i

Agatha Christie

Copyright @ 2019 Agatha Christie Limited

pentru versiunea ln limba romAni

Toate drepturile rezervate

Editor: Vidra;cu gi fiiiCorector: Carmen Bitlan

Coperti: Flori Zahiu

Tehnoredactare Ei prepress: Dorel Melinte

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Rominiei

CHRISTIE,AGAIHACei cinci purcelugi: Agatha Christie /

trad. din ib. englezi de Gina FrAncu gi

Ioana Birleanu - Bucure;ti: Litera,2019rsBN 978-606-33-3449-8

I. Frdncu, Gina (trad.)

II. Bdrleanu, Ioana (trad.)

Ne puteji vizita pe

Cr4dfuOLpE'

cil 811't0l

ptlR0rLlJ$l,

Traducere din limba englezede Gina Frincu gi Ioana Birleanu

&atBucuregti

2019

,f^: ,lfmi , Cq"E'cL'fr

if,,ri"$"re. Imediat dupi ce eragata"tabloul, mi.

lifT Ia plimbare. N-avea de ce si-si faci, griji,i" Ji.ei. \1.

,'r tl}$.

i-a pirut riu pentru mine... ingelegegi ce

.,ft:1\ \it? A- gisit substanga, i-am dat-o lui gi

,'|''i.'u\:.:lo, privindu-l cum moare. Nu m-am

lill'l"l '.iciodati atAt de vie, de exaltati., de pu-lft \\ L-"rn privit murind...- '\, \r,ce mAinile in aer.

fllre"' *'\m ingeles ci mi omoram, de fapt, peelil\l\ u pe el. Dupi aceea, am vizut-o prinsi inll0!'"'\... dar nici asta nu mi-a oferit vreo satis-d"ot. J-"- putur s-o ri.nesc... nu-i pisa... scipartu-t \o'st ea, si Amyas scipaseri. Au plecat unde

^il-:ii:"team ajunge. Dar ei n-au mutit. Eu

5post q\ittisham se ridici. Se indrepti spre ugi.- ^tipJi'h nou:

'lt v.m munt..-Dt:tnr'\t, trecu pe lAngi doi tineri a ciror viagi

)qf*'\.,.r.

in"i illtr ii deschise uga maginii. Lady Dittishamlor' ' \\f.rtrl ii inflguii blana in jurul genunchi-

CUPRINS

INTRODUCERE

Carla Lemarchant ......... 7

CARTEA I

Capitolul 1. Consfttuirea cu patea apilrilrii ...... 2ICapitolul2. Conslituirea cu partea acuzdrii ...... 34Capitolul3. Avocatul cel tAnir ....... 43Capitolul4. Avocatul cel bitrAn ..... 50Capitolul 5. Comisarul de politie ...,.................. 59Capitolul 6. Purcelugul ista a plecat la piagi ...... 83

Capitolul T. Purcelugul ista a ri-mas acasi ....... 101

Capitolul 8. Purcelugul Ista a mAncat fripturi ... I39Capitolul 9. Purcelugul isra n-a avur nimic ..... 55Capitolul 10. Purcelugul ista a plins

,,guig-guil-guit" .......,... ............ 174

CAMEAA II-A

Istorisirea lui Philip Blake ......... .... I93Istorisirea lui Meredith Blake ........ .................. 2I7

Istorisirea lui Lady Ditdsham ....... 23

Istorisirea Ceciliei \flilliams .......... 24Ai

Istorisirea Angelei \flarten .............. 254',

CARTEAA III-A

Capitolul 1. Concluzii .....,............263Capitolul 2.Poirotpune cinci intrebiri ........... 268

Capitolul 3. Reconstituirea ......... ......,.............. 277

Capitolul4. Adevirul ................... 292

Capitolul5. Consecinle .............. . 300 I

CAPITOLUL I

CONSFATUIREA CU PARTEA APARAzuI

- Daci-mi amintesc despre cazul Crale? in-trebi Sir Montague Depleach. Desigur! imi amin-tesc chiar foarte bine. O femeie foarte atrigitoare.Dar dezechilibrati, desigur. Lipsiti de autocon-trol.

il privi pe Poirot dintr-o parte.

- Ce te determini si mi intrebi despre acest

caz?

- Mi intereseazi.

- Nu este'chiar o dovadi de tact, domnul meu,

spuse Depleach, aritXndu-;i dingii in timp ce

schila celebrul ,,z.6mbet de lup", care ayea reputalia

de a exercita un efect inspiiminti.tor asupra mar-torilor din boxi. N-a fost unul dintre succesele

mele, stii asta. N-am putut s-o scap.

- $tiu asta.

Sir Montague ridici din umeri. Continud":

- Desigur, n-aveam la fel de mult6. experiengi.

pe-atunci, fa4dde cum am in prezent. Totugi, cred

22 CL4"Z'da'*:t'

c-am fbcut tot ceea ce era omenegte posibil. Nu se

pot face prea multe farl' cooperare. Am obyinut co-

mutarea intr-o pedeapsi cu inchisoarea. Am pro-

vocat asta, si gtii. Multe sogii ;i malne respectabile

au semnat o petilie. A fost tratati cu multi com-

pasiune. Sir Montague se li"si pe spate' intinzAn-

du-gi picioarele lungi. Chipul siu cipiti o expresie

impargiali, evaluatoare. Daci l-ar fi impugcat' sau

chiar daci l-ar fi injunghiat... at fi pledat pentru

omor din culpi. Dar otravi... f,u, cu otrava nu

pogi si te joci. E complicat... foarte complicat.

- Care a fost apirarea? intrebi Hercule Poirot'

$tia deja, pentru ci citise ziatele de atunci, dar

nu vedea nimic riu in apilrea complet ignorant in

faga lui Sir Montague.

- A, sinucidere! Singurul lucru pe care-am fi

pututmiza. Dar n-a fost o idee prea bine primiti'Crale, pur gi simplu, nu era genul acela de om! Nu

l-ai cunoscut deloc, binuiesc. Nu? Ei bine, era un

tip foarte jovial, foarte plin de viati. Umbla cu

multe femei, bea mult... tot tacAmul. Cidea qorpradi poftelor ffupegti si se bucura de ele. Nu pogi

convinge un juriu ci un astfel de tip se putea

aEeza, calm, si-gi puni capit zilelor. Nu se potri-yegte, pur;i simplu. Nu, mi-a fost teami ci aveam

si. pierd cazulinci. de la tnceput' $i femeia n-a

vrut si colaboreze!Am gtiut ci o si pierdem ime-

diat dupi ce a intrat ea in boxa martorilor' N-a

luptat deloc. Dar asta este situagia... dacl' nu-yi

n t'4aACA'h

c.unftcdr tot ceea ce eraonereste posibil. Nu se

porface prca fnulte hr1'uayne. Am obyinut co-

1nuxrc2 inrr-Q pedeapsl cuinchisoarea. Am pro-

\'c,. ntv, 5L $ tii. Multe sof i si mame res pectabile

ilsemnrr 0 Fetigie. A fosrratati cu multi com-

p,,iune, Sir Mo.ttague selisipe spate, intinzAn-

du.si picioalele lungi. Chpul siu capS.ti o expresie

impudali, €val uatoare. Dacl l-ar fi impu;cat, sau

,1,,uaacal-at fi injunghiar.,,as fi pledat penrru

omordinculPi. Dar onari.,. nu, cu orrava nu

porisire i0cl' E compliut"'ioarte complicat.'

-6r1e tfost apararealinuebiHercule Poirot.

Stiadej4,Fentru c5. citise ziuele de atunci, dar

nuvedeanim_ic ri.u in a Pireacomplet ignorant in

p,s1o1Sir Montague.

-X,sirrcidere! Singurullucru pe care-am fi

tatrtt flita,D ar n-a fost o idee prea bine primiti.[mls, pur{isimplu, nu etagenul acela de om! Nu

l.ai,onocut deloc, binuisc,Nu?Ei bine, era un

dp f0arc i0vial, foarte plin de viagi. Umbla cu

,ulnftnt]' bea mult.,, r0rracimul. Cidea ugor

[adapoftrlor ffupesti sisebucura de ele. Nu pogi

r0nvin$eun juriu c5' unNfelde tip se putea

^ua,olrn'si-;i

puni capatzilelor. Nu se potri-

*u., ',rrr

ii st tnplu. Nu, mi-a iosr teami ci aveam

,i'pi,rddzul inca de lainceput. $i femeia n-a

u,,,,gcohbor.r.! Arn;riutcio sl pierdem ime-

diatdufice a intrat eainboxa martorilor. N-a

luptrrdeloc' Dar asta estesituatia... dacd, nu-yi

Cei cinci purcelu;i 23

chemi clientul in boxi, juriul mage singur conclu-

ziile.

- Asta afi vrut si spunegi atunci cdnd agi aftr-mat ci nu se pot face preamulte ftra cooperare? ilintrebi Poirot.

- Desigur, dragul meu domn. Nu suntem magi-

cieni, totugi. Jumitate din bitilie inseamni impresia

pe care aqfi.aluul, i-o lasi juriului. Am cunoscut des-

tule jurii care au dat verdicte impotriva pirerii jude-

citorului. ,,El a ftcut-o, asta-i sigur" - cam ista e

punctul de vedere. Sau: ,,N-a fbcut niciodate ata

ceva... nu-mi spune mie asta!" Caroline Crale nicimicar n-a incercat si" se lupte.

- De ce nu?

Sir Montague ridici din umeri.

- Nu mi intreba pe mine. Desigur, era foarte

atagati de tip. A fost devastati atunci cAnd gi-a

revenit gi a congtientizat ceea ce a flcut. Nu cred

ci;i-a revenit in urma;ocului.

- Prin urmare, credegi c5. era vinovati?

Depleach piru destul de surprins. Replici:Y--

- Aii... ei bine, arn crezut ci luim asta ca pe

un lucru sigur.

- A recunoscut vreodatl, cL eravinovati?

Depleach pirea gocat.

- Desigur ci nu... desigur ci nu. Avem codul

nostru, si gtii. Nevinovi"gia este mereu... iii... pre-

supusi. Daci qti atAt de interesat, e picat ci numai pogi da de bitrAnul Mayhew. Cei din familia

24 fqaE'Cln'E

Mayhew au fost avocafii care m-au instruit. 85.-

ffand Mayhew $-ar fi putut spune mult mai multe

decAt mine. Dar uite... a trecut pe lumea cealalti.

Mai este qi tAnirul George Mayhew, desigur, dar el

era doar un biieEel la vremea aceea' A trecut ceva

- Da, gtiu. Am noroc ci vi amintigi atAt de

multe. Avegi o memorie remarcabili!

Depleach piru flatat.

- Ei bine, mereu iEi amintegti de principalele

evenimente, si gtii. Mai ales atunci cAnd capul de

acuzare este cel mai grav dintre toate. $i, desigur,

cazul Crale s-a bucurat de foarte mult5. publicitate

din partea presei. Destul interes Pentru sex 9i alte

lucruri de acest gen. Fata acuzatl" in acest caz eta

destul de greu de uitat. O persoani de-a dreptul

unici, credeam eu.

- Mi vegi ierta daci vi par prea insistent' spuse

Poirot, dar mai intreb o dati: N-agi avut nici oindoiali cu privire la vinovigia lui Caroline Crale?

Depleach ridici din nou din umeri.

- Sincer... ca de la berbat la birbat'.. nu cred cilncape vreo indoiali. Ea a fbcut-o, sunt sigur.

- Care erau dovezile imPotriva ei?

- Foarte evidente, asta e clar. Mai int6.i, avea

un motiv. Ea gi Crale fuseseri. ca goarecele gi pisica

vreme de mulli ani... un gir interminabil de cer-

turi. El avea mereu cite-o relagie cu alti femeie'

Nu se putea abgine. Era acel gen de birbat. Ea

24 Cq"Z,CL'#'

Mayhew au fost avocalii care m-au instruit. Bi-trAnul Mayhew fl-ar fi putut spune mult mai multe

decit mine. Dar uite... a trecut pe lumea cealalti.

Mai este gi tAnirul George Mayhew, desigur, dar el

era doar un biiegel la vremea aceea. A trecut ceva

timp, si gtii.* Da, gtiu. Am noroc ci vi amintigi atAt de

multe. Avegi o memorie remarcabili!

Depleach piru flatat.

- Ei bine, mereu if amintegti de principalele

evenimente, si stii. Mai ales atunci cAnd capul de

acuzare este cel mai grav dintre toate. $i, desigur,

cazul Crale s-a bucurat de foarte multi publicitate

din partea presei. Destul interes pentru sex gi alte

lucruri de acest gen. Fata acuzatd. in acest caz era

destul de greu de uitat. O persoani de-a dreptul

unici., credeam eu.

- Mi vegi ierta daci vi. par prea insistent, spuse

Poirot, dar mai intreb o dati: N-agi avut nici oindoiali cu privire la vinovigia lui Caroline Crale?

Depleach ridici din nou din umeri.

- Sincer... ca de la birbat la birbat... nu cred ciincape vreo indoiall.. Ea a fbcut-o, sunt sigur.

- Care erau dovezile impotriva ei?

- Foarte evidente, asta e clar. Mai intXi, avea

un motiv. Ea gi Crale fuseseri. ca goarecele gi pisica

vreme de mulEi ani... un ;ir interminabil de cer-

turi. El avea mereu cite-o relagie cu alti femeie'

Nu se putea abEine. Era acel gen de birbat. Ea

Cei cinci purcelu;i

il suportat destul de bine, una Peste alta. I-a ciutatmereu scuze pe baza temperamentului siu... ;ibirbatul chiar era un partener de nota zece, si gtii.'lbate operele lui urcaseri foarte mult ca Pre!...cnorm. Nu-mi place stilul acela de picturi, perso-

nal... lucruri cam urAte, dar arc succes... nu incape

indoiali. Ei bine, a;a cum am spus, mai existau

problemele astea cu alte femei, din cind in cAnd.

Doamna Crale nu era genul care si sufere in ti-cere. Aveau certuri nopfi intregi. Insi mereu se

intorcea la ea, pAni la urmi. Aceste escapade ale

lui au ie;it la iveali. Dar ultima lui aventuri a fost

cu totul deosebiti. Era o fati, si gtii. $i inci una

foarte tAniri. De douizeci de ani. Elsa Greer, aga

o chema. Era singura fiici a unui producitor dinYorkshire. Avea bani 9i ambigie, gi gtia exact ce

voia. $i il voia pe Amyas Crale. L-a convins s-o

picteze... nu fbcea, in mod obignuit, portrete dinsocietate - de genul: ,,Doamna Blinkery Blank insatin gi perle" -, dar picta figuri. Cred ci majori-

tatea femeilor nu ar fi vrut si fie pictate de eI... nu

era deloc blAnd cu ele! Dar a pictat-o pe Elsa

Greer, gi a sfrr;it prin a se indrigosti de ea destul

de zdraviln. El deja mergea pe patruzeci de ani, sigtii, gi era cisitorit de ceva vreme. Era tocmai copt

ca si se faci de rhs petttru o fetigcani. Elsa Greer a

fost fetigcana.Eranebun dupi ea, iar ideea lui era

si divorgeze gi si se insoare cu Elsa. Caroline Crale

n-a suportat asta. L-a ameningat. A fost auziti de

25

26 A?"A"d*"#'

doi oameni spunend cd", dac|. nu renunri la aven-

tura cu fata aceea, il omoari. $i chiar a vorbit se-

rios! in ziua de dinaintea nefericitului eveniment,luaseri ceaiul impreuni cu un vecin. El se ocupacu ierburile gi medicamentele preparare in casi.Printre speciile de plante pe care le avea se numira

;i cucuta. S-a vorbit mult despre ea gi despreproprietigile ei otrivitoare. in ziua urmi.toare, ve-

cinul a observat ci. jumitate din conginutul sticleide cucuti nu mai era acolo. $i-a anuntat fratele.Au mai gisit o sticli aproape godi de cucuti incamera doamnei Crale, ascunsi intr-un sertar.

Hercule Poirot se m\ci, stinjenit.

- Altcineva ar fi putut s-o puni acolo.

- O!A recunoscut in faga poligiei ci o luase ea.

Foarte putin intelept, desigur, dar, in acel mo-ment, n-avea un avocat care s-o sfrtuiasci. AtuncicAnd au intrebat-o despre otravi, a recunoscut cusinceritate cd ea o luase.

- Cu ce scop?

- A pretins ci voise, de fapt, si se sinucidi ea

cu otrava. N-a putut explica motivul pentru care

sticla era goali... nici cum se ficea ci. numai am-

prentele ei erau pe ea. A susEinut ci Amyas Cralese sinucisese, in,telegegi. Dar, daci el ar fi luat sticla

cu cucuti pe care o ascunsese so{ia in camera ei,

atunci ar fi fost si amprentele lui pe sticli, pe lAngi

- Otrava i s-a pus nu?

26 Cq"Z"d",'fr

doi oameni spunend ci, daci nu renunli la aven'

tura cu fata aceea, il omoari. $i chiar a vorbit se-

rios! in ziua de dinaintea nefericitului eveniment,

luaseri ceaiul impreuni cu un vecin. El se ocupacu ierburile si medicamentele preparate in casi.

Printre speciile de plante pe care le avea se numira

;i cucuta. S-a vorbit mult despre ea ;i despre

proprietitile ei otravitoare. in ziua urmitoare, ve-

cinul a observat ci jumitate din conginutul sticlei

de cucuti nu mai era acolo. Si-a anuntat fratele.

Au mai gisit o sticli aproape goali de cucuti incamera doamnei Crale, ascunsi intr-un sertar.

Hercule Poirot se mi;ci, stinjenit.

- Altcineva ar fi putut s-o puni acolo.

- O! A recunoscut in faga poligiei ci o luase ea.

Foarte pulin ingelept, desigur, dar, in acel mo-ment, n-avea un avocat care s-o sfrtuiasci". AtuncicAnd au intrebat-o despre otravi, a recunoscut cu

sinceritate ci ea o luase.

- Cu ce scop?

- A pretins ci voise, de fapt, si se sinucidi ea

cu otrava. N-a putut explica motivul pentru care

sticla era goali... nici cum se fl"cea ci numai am-

prentele ei erau pe ea. A sustinut ci Amyas Crale

se sinucisese, ingelegeti. Dat daci el ar ff luat sdcla

cu cucuti pe care o ascunsese solia in camera ei,

atunci ar fi fost;i amprentele lui pe sticl5., pe lingi

- Otrava i s-a pus in bere, nu?

Cei cinci purcelu;i

- Da. Ea a scos sticla din frigider si a dus-o jos,

unde picta el, in gridini. A turnat-o pe toati si l-a

privit cum a biut intregul continut. Toati lumea

a plecat la prdnz gi n-a observat ci el n-a venit...de multe ori, el nu venea la mese. Dupi aceea, ea

q;i guvernanta l-au gisit mort acolo. Povestea sotiei

a fost ci berea pe care i-o diduse ea fusese in re-

guli. Teoria noastri. a fost ci el s-a simtit deodatiatAt de vinovat si a avut atAtea remugciri, incit gi-a

turnat singur otrava in bere. Totul era o prostie...chiar nu era genul acela de persoani! $i dovadaamprentelor a fost cea mai covi"rsitoare dintretoate.

- Au fost gisite amprentele ei pe sdcli?

- Nu, n-au fost... numai ale lui... si erau false.

Ea a fost singuri. cu cadavrul, in timp ce guver-nanta urcase si cheme un doctor. $i probabil ci" a

s,ters sticla si paharul si i-a apisat mAna pe ele.

A vrut si arate ci nici nu manevrase sticla sau pa-

harul, si gtii. Ei bine, n-a tinut. Bitrinul Rudolph,cate a fost procuror, s-a distrat cu asta: a demon-strat in instanga ca un barbat n-arf pututtine sticla

in acea pozigie a degetelor! Desigur, noi amincercat

din risputeri si demonstrilm c-arfiputut,. ci.mdnalui ar fi fost contorsionati in timp ce murea... dar,

sincer vorbind, n-am fost foarte convingitori.

- Cucuta probabil ci fusese pusi in sticli ina-inte ca ea si coboare in gridini, observi HerculePoirot.

)-7

28 A4"Z'&'#'

- N-a fost deloc cucuti in sticli. Doar in pa-

har.

Avocatul se opri - chipul lui masiv gi bine con-

turat ifi schimbase expresia - ;i-;i intoarse brusc

capul.

- Hopa, spuse

tndrEyi cu asta?

Ia stai, Poirot, incotro te

- in cazul ln care Caroline Crale ar ft fost nevi-

novati, cum a ajuns cucuta aia ln bere? lntrebiPoirot. Apirarea a susfinut in acea vreme ci.

Amyas Crale s-a sinucis. Dar durnneavoastri imispunegi ci un asemenea lucru nu era posibil... ;isunt de acord cu dumneavoastri aici. Nu era ge-

nul acela de om. Atunci, daci nu Caroline Crale

a ftcur-o, ahcineua afost criminalul.Depleach rosti, mai degrabi scuipind cuvin-

tele:

- Fir-ar si fie, omule, nu pogi si invii mo4ii!S-a terminat totul acum multi vreme. Desigur ciea a fhcut-o. Ai ft ;dut asta, dac-ai ff fost acolo,

atunci. Era evident din felul in care se comporta.

imi lnchipui chiar cl verdictul a venit ca o ugurare

pentru ea. Nu era speriati. Nici n-a avut emogii.

A vrut doar si treaci prin proces gi si se termine

odat5. totul. O femeie foarte curajoasi, sincer.

- $i totugi, spuse Hercule Poirot, atunci cinda murit, ea a li.sat o scrisoare care trebuia si-i fietransmisi fticei sale, in care jura solemn cI era ne-

vinovati.

28 fq"Z-d*'fr

- N-a fost deloc cucute in sticli. Doar in pa-

har.

Avocatul se opri - chipul lui masiv si bine con-

turat igi schimbase expresia - ;i-;i lntoarse brusc

- Hopa, spuse el.

tndrepyi cu asta?

Poirot, tncotro te

- in cazul in care Caroline Crale ar fi fost nevi-

novati, cum a ajuns cucuta aia in bere? intrebiPoirot. Apd.rarea a susginut in acea vreme c5.

Amyas Crale s-a sinucis. Dar dumneavoastri imispunegi ci un asemenea lucru nu era posibil... ;isunt de acord cu dumneavoastrd" aici. Nu era ge-

nul acela de om. Atunci, daci nu Caroline Crale

a frcut-o, ahcineua afost criminalul.Depleach rosti, mai degrabi scuipAnd cuvin-

tele:

- Fir-ar si fie, omule, nu pogi si.lnvii mor;ii!S-a terminat totul acum multi vreme. Desigur ciea a flcut-o. Ai fi gtiut asta, dac-ai fi fost acolo,

atunci. Era evident din felul in care se comporta.

imi inchipui chiar ca verdictul a venit ca o ugurare

pentru ea. Nu era speriati. Nici n-a avut emogii.

A vrut doar si treaci prin proces s,i si se termine

odati totul. O femeie foarte curajoasi, sincer.

- $i totugi, spuse Hercule Poirot, atunci cAnd

a murit, ea a lisat o scrisoare care trebuia si-i fietransmisi fiicei sale, in care jura solemn ci era ne-

vinovati.

Cei cinci purcelu;i 29

- Chiar imi explic de ce a ftcut asta, spuse Sir

Montague. Dumn€ata sau eu am fi f}"cut la fel inlocul ei.

- Fata sustine ci mama sa nu era genul care siminti.

- Fata sustine... mda. Ce qtie ea despre asta?

Dragul meu domn Poirot, fata en foarte mici laacea vreme. CAt avea? Patru, cinci ani? I-au schim-

bat numele gi au trimis-o din Anglia, undeva, la

nigte rude. Ce poate ea si gtie sau si-si aminteasci?

- Uneori copiii ii cunosc foarte bine pe oameni.

- Poate ci a;a o fi. Dar nu e valabil 9i in acest

caz. Normal cd. fata doregte si creadi. ci mama ei

n-a comis crima. Las-o si creadS. asta. Nu-i face

nici un riu.

- Dar din nefericire, ea doregte dovezi.

- Dovezi conform clrora Caroline Crale nuqi-ar fi ucis sogul?

- Da.

- Ei bine, spuse Depleach, nu le va obgine.

- Nu credegi?

Faimosul K.C.1 igi privi meditativ compa-nionul.

- Mereu te-am considerat un om cinstit,Poirot. Ce-ai de gind? incerci si faci bani folo-sindu-te de afecgiunea fireasci a unei fete?

I Abreviere uzuali de la Kingt Counsel, consilier juridic al regelui,

titulaturi purtati de judecitorii, procurorii gi avocagii CoroaneiBritanice (n.tr.)

3A Cq"E C/"r'fr'

- N-o cunoa^ttegi. Nu este o fati obi;nuiti. E o

fati cu o mare tirie de caracter.

- Da, imi imaginez c5, frica lui Amyas gi a luiCaroline Crale ar ft aga. Ce dore;te?

- Doreste adevirul.

- Hm, mi tem ci adevirul va fi dezamigitorpentru ea. Sincer, Poirot, nu cred ci existi vreo^ I ' 'v :ivinti. Ea l-a ucis.lndorala ln aceasta Pr ,

- Mi veEi ierta, dragul meu prieten, dar trebuie

si mi conving singur de asta.

- Ei bine, nu stiu ce altceva as mai putea face

eu. Pogi si cite;ti ceea ce s-a scris in ziare despre

proces. Humphrey Rudolph a fost din parteaCoroaneil El a murit... si mi. gindesc, cine era

protejatul lui? TAnirul Fogg, cred. Da, Fogg. Aiputea si stai de vorbi cu el un pic. $i apoi, maisunt ;i oamenii care erau acolo in acea vreme. Sinu crezi c-o si le faci plicere si-i intrebi preamulte in legi.turi cu cazul acesta, dar indriznescsi spun c-o si obgii ceea ce vrei de la ei. Dumneatae$ti un diavol giret.

- A, da, oamenii implicagi. Este foarte impor-tant. V;. amintigi poate;i cine erau?

Depleach se gindi o clipi.

- Si vid... a trecut mult timp. Numai cinci oa-

meni erau cu adevirat irtrplicagi, ca si zic aga... nu-imai pun gi pe servitori la socoteali... ciEiva oameni

I Reprezentantul acuzirii, adici al statului, ln acest caz, CoroanaBritanici (n.tr.)