Upload
anca-rogoz
View
243
Download
5
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Carte_italiana Cea Mai Buna de Listat
Citation preview
MODULO 1
MODULUL 1
Sa incepem impreuna studiul limbii italiene. Pentru a va descurca mai usor, fiti atenti la urmatoarele elemente de recunoastere : cuvintele in limba italiana sunt scrise cu culoare neagra, pronuntia este marcata cu culoarea verde, iar traducerea in limba romana este scrisa cu rosu. Caracterele distincte (literele scrise ingrosat) va arata unde cade accentul in cuvant. Cuvintele scrise cursiv reprezinta explicatiile care va vor usura studiul. Aceste explicatii trebuie urmarite cu atentie si respectate.
LECTIA 1
Partea 1
Mai ales când vă spuneţi datele personale sau când trebuie completate
formulare, dar şi în viaţa cotidiană, vi se poate cere să vă spuneţi numele pe litere.
Pentru acest lucru, trebuie să ştiţi alfabetul italian.
L’ALFABETO ITALIANO – lalfab e to itali a no - ALFABETUL ITALIAN
A a
B bi
C ci
D di
E e
F effe
G gi
H acca
I i
L elle
M emme
N enne
O o
P pi
Q cu
R erre
S esse
T ti
U u
V vi, vu
Z zeta
J i lunga
K kappa
Y i greca
W doppia vu
X icasse
Exemplu : ADELA POPESCU
A, di, e, elle, a
Pi, o, pi, e, esse, ci, u
Acum repetati alfabetul si exercitiul dat.
1
Vom vedea acum unele caracteristici ale limbii italiene. Urmariti cu atentie explicatiile
si exercitiile :
SEMNE ORTOGRAFICE
L ACCENTO – la ce nto - ACCENTUL
În limba italiană fiecare cuvânt - format din mai multe silabe - are o silabă
accentuată. Aceasta se numeşte silabă accentuată sau tonică. Cel mai multe cuvinte se
accentuează pe penultima silabă şi în mai mică parte pe ultima silabă sau pe oricare
altă silabă. Când învăţaţi cuvintele fiţi foarte atenţi la poziţia accentului, fiindcă
schimbarea locului său poate modifica şi înţelesul cuvântului.
Accentul este de două feluri: tonic şi grafic.
1. Accentul tonic – l’accento tonico (lacento tonico) – marchează silaba care se
pronunţă mai intens. În funcţie de locul accentului tonic, deosebim următoarele
categorii de cuvinte:
- parole piane (parole piane), cuvinte în care accentul cade pe penultima silabă.
Aceste cuvinte constituie majoritatea în limba italiană:
Bambino Bambino Copil
Ospedale Ospedale Spital
Madre Madre Mamă
Lavoro Lavoro Servici, muncă
- parole sdrucciole (parole sdruciole), cuvinte care au accentul pe cea de-a treia silabă
de la sfârşit.
Exemplu: albero – albero – copac, arbore
2
L APOSTROBO – LAP O STROBO - APOSTROFUL :
l italiano – litaliano - italianul
l ora – lora - ora
COME SI PRONUNCIA – C O ME SI PRON U NCIA - CUM SE PRONUNTA :
Vocalele :
A – albero – albero – copacul; aprire – aprire – a deschide
E – erba – erba - iarbă
I – italiano – italiano - italian
O – orologio – orologio - ceas
U – uno – uno - unu
Consoanele :
S - se pronunta (s) cand este la inceputul cuvantului sau cand se afla intre o
vocala si o consoana
Ex : sono – sono - sunt
Pensare – pensare – a gândi
Scolaro – scolaro – şcolar, elev
S - se pronunta (z) cand este intre doua vocale
Ex : La rosa nel vaso. – la roza nel vazo – trandafirul din vază
Il viso di Laura. – il vizo di Laura – faţa / figura Laurei
Il naso di Maria. – il nazo di Maria – nasul Mariei
SS - se pronunta (s)
Ex : La professoressa osserva. – la profesoresa oserva – profesoara observă
Un fiore rosso. – un fiore roso – o floare roşie
3
Z - se pronunta (dz)
Ex : Lo zio e la zia. – lo dzio e la dzia – unchiul şi mătuşa
La zebra allo zoo. – la dzebra alo dzo – zebra la zoo
Il titolo della lezione. – il titolo dela ledzione – titlul lecţiei
ZZ - se pronunta (ţ)
Ex : Il ragazzo e la ragazza. – il ragaţo e la ragaţa – băiatul şi fata
Il prezzo del libro. – il preţo del libro – preţul cărţii
Gli - se pronunta (li)
Ex : Gli occhi del coniglio. – li ochi del conilio – ochii iepurelui
La mia famiglia. – la mia familia – familia mea
Gn - se pronunta (ni)
Ex : La spugna alla lavagna. – la spunia ala lavania – buretele de la tablă
La finestra del bagno. – la finestra del banio – fereastra de la baie
Sci - se pronunta (şi)
Ex : La sciarpa di Michele. – la şiarpa di Michele – pantoful lui Michele
Il colore dell asciugamano. – il colore del aşiugamano – culoarea prosopului
Sce - se pronunta (şe)
Ex : Il pesce nel ruscello. – il peşe nel ruşelo – peştele din râu
La scena del teatro. – la şena del teatro – scena teatrului
4
Q - se pronunta (k)
Ex : Il quadro sulla parete. – il cuadro sula parete – tabloul de pe perete
Il libro è qui. – il libro e cui – cartea este aici
Il quaderno sul banco. – il cuaderno sul banco – caietul de pe bancă
Questo bambino – cuesto bambino – acest copil
Quella bambina. – cuela bambina – copila aceea
ATENŢIE !
După litera q urmează întotdeauna vocala u .
H - nu se pronunţă
Ex : Io ho un fiore. – io o un fiore – eu am o floare
Maria ha due libri. – Maria a due libri – Maria are două cărţi
I bambini hanno una nonna. – I bambini ano una nona - copiii au o bunică
Repetati tot ceea ce ati studiat pana acum. Este important sa nu incepeti studierea altor
notiuni pana cand cele anterioare nu au fost bine intelese.
5
Partea a 2-a
Tinand cont de cele invatate anterior, putem trece la urmatoarele notiuni. Trebuie sa
acordati multa atentie urmatoarelor notiuni, deoarece ele nu au corespondent in limba
romana. De exemplu, in limba romana nu exista consoane duble.
CONSOANELE DUBLE :
Doua consoane la fel se numesc consoane duble. Ele se pronunta dublu, citind o
singura data litera, dar insistand ca pentru doua litere diferite.
Ex : La mamma e il babbo. – la mama e il babo – mămica şi tăticul
La penna nell astuccio. – la pena nel astucio – stiloul din penar
La cattedra gialla. – la catedra giala – catedra galbenă
GRUPURI DE SUNETE :
Grupurile de sunete CE, CI, GE, GI, CHE, CHI, GHE, GHI se pronunta la fel ca in
limba romana.
Gli amici giocano nel giardino. Li amici giocano nel giardino.
Copiii se joacă în grădină
Loro mangiano un gelato dolce. Loro mangiano un gelato dolce.
Ei mănâncă o îngheţată dulce
Le arancie e le ciliegie sono buone. Le arance e le ciliege sono buone
Portocalele şi cireşele sunt bune
I bambini portano dai boschi dei funghi e delle margherite bianche.
I bambini portano dai boschi dei funghi e dele margherite bianche.
Copiii aduc din pădure ciuperci şi margarete albe
6
I giochi sul ghiaccio sono belli. I giochi sul ghiacio sono beli
Jocurile pe gheaţă sunt frumoase
Le maniche delle giacche sono lunghe. Le maniche dele giache sono lunghe.
Mânecile hainelor sunt lungi
ACCENTUL (PRONUNTAT SI GRAFIC) :
In limba italiana accentul poate cadea pe una din ultimele patru silabe dintr-un
cuvant. La cele mai multe cuvinte accentul cade pe penultima silaba.
Accentul grafic (care se noteaza in scris) nu exista in limba romana. In limba italiana
el se noteaza, de obicei, de la stanga la dreapta (accentul grav), dar exista si cuvinte pe
a caror ultima litera accentul se pune de la dreapta la stanga (accentul ascutit).
Litera pe care este notat acest accent se pronunta intotdeauna accentuat (apasat).
Ex : Perché ? – perche – de ce ?
Le attività dei ragazzi. – le ativita dei ragaţi – activităţile copiilor
Le case della città. – le caze dela cita – casele din oraş
Il banco è là. – il banco e la – banca este acolo
Anna mi dà una mela. – Ana mi da una mela – Ana îmi dă un măr
Sono già le ore otto. – sono gia le ore oto – este deja ora opt
Bevi un tè ? – bevi un te – bei un ceai ?
7
ELIZIUNEA :
Eliziunea este eliminarea unei vocale din fata altei vocale. Vocala eliminata este
inlocuita cu apostrof ().
ATENTIE !
Nu confundati accentul cu apostroful !
Ex : I giorni dell anno. – I giorni del ano – zilele anului
( I giorni dello anno).
L albero e l erba. – lalbero e lerba – copacul şi iarba
( Lo albero e la erba).
L occhio e l orecchia. – lochio e lorechia – ochiul şi urechea
(Lo occhio e la orecchia).
Il canto dell uccello. – il canto del ucelo – cântecul păsării
(Il canto dello uccello).
ATENTIE !
In cazul formei è a verbului essere scrisa la inceputul unei fraze, cu litera mare,
accentul se inlocuieste uneori cu apostrof.
Ex : La mela è dolce. – la mela e dolce – mărul este dulce
E dolce la mela. – e dolce la mela – este dulce mărul
8
Lectia 2
Partea 1
Vom invata impreuna formulele de salut.
I SALUTI (FORMULE DE SALUT) :
de la ora 7 a. m. pana la ora 16. 00:
Buon giorno! – buon giorno – bună ziua
de la ora 16.00 pana la ora 18.00:
Buona sera! – buona sera – bună seara
la despartire, de la ora 18.00 pana la ora 23.00:
Buona notte! – buona note – noapte bună
la intoarcere dintr-o calatorie:
Bentornato! / Bentornata! – bentornato / bentornata – bine ai venit
la telefon se raspunde:
Pronto! – pronto - Alo!
9
In limba italiana se folosesc foarte mult in viata de zi cu zi urmatoarele fraze. Le puteti
folosi si atunci cand faceti cunostinta cu cineva, dar si atunci cand purtati o
conversatie obisnuita
FRAZE UZUALE:
Come stai? – come stai - Ce mai faci?
Grazie, bene, e tu? - graţie, bene, e tu - Multumesc bine, si tu?
Grazie mille! – graţie mile
= mii de multumiri!
Mille grazie! – mile graţie
Per piacere – per piacere
Per favore - per favore = va rog, te rog
Per cortesìa – per cortezia
Sì - si - da
No – no - nu
Certo – certo
= desigur
Certamente - certamente
Per nulla – per nula
= in nici un caz
In nessun modo – in nesun modo
10
Buon appetito! – buon apetito - Pofta buna!
Grazie, altrettanto! – graţie, altretanto - Multumesc la fel!
E permesso? – e permeso - E voie?
Posso entrare? – poso entrare - Pot sa intru?
Prego, si accomodi. – prego, si acomodi - Va rog, luati loc.
Auguri! – auguri - Felicitari!
Tanti auguri! – tanti auguri - Multe felicitari!
I miei migliori auguri! – I miei migliori auguri - Va felicit din suflet!
Repetati tot ceea ce ati invata pana acum. Daca este nevoie, reluati aceasta parte pana
cand sunteti convins ca ati retinut aproape tot. Va recomandam sa reluati aceasta parte
dupa cateva zile, pentru a verifica daca ati retinut o cantitate suficienta de informatie.
Iata cum ne prezentam. Aceste fraze se pot folosi in toate situatiile, inclusiv la locul de
munca (atunci cand veti face cunostinta cu colegii, cu medicii etc.)>
PREZENTARE (intrebari si raspunsuri):
Come ti chiami? – come ti chiami - Cum te numesti?
Come si chiama? – come si chiama - Cum va numiti (dvs)?
Io mi chiamo… - io mi chiamo - Eu ma numesc…
Il mio nome è … - il mio nome e - Numele meu este …
Io sono… - io sono - Eu sunt …
11
Partea a 2-a
Acum vom invata sa numaram de la 1 la 100. Repetarea trebuie facuta dupa fiecare
numar :
NUMERALUL (1 – 100):
1 – uno - uno
2 – due - due
3 – tre - tre
4 – quattro - cuatro
5 – cinque - cincue
6 – sei - sei
7 – sette - sete
8 – otto - oto
9 – nove – nove
10 – dieci - dieci
11 – undici - undici
12 – dodici - dodici
13 – tredici - tredici
14 – quattordici – cuatordici
15 – quindici - cuindici
16 – sedici - sedici
17 – diciasette - diciasete
18 – diciotto - dicioto
19 – dicianove - dicianove
20 – venti - venti
21 – ventuno - ventuno
22 – ventidue - ventidue
23 – ventitrè - ventitre
12
24 – ventiquattro - venticuatro
25 – venticinque - venticincue
26 – ventisei - ventisei
27 – ventisette - ventisete
28 – ventotto - ventoto
29 – ventinove - ventinove
30 – trenta - trenta
31 – trentuno - trentuno
32 – trentadue - trentadue
33 – trentatrè - trentatre
34 – trentaquattro - trentacuatro
35 – trentacinque - trentacincue
36 – trentasei - trentasei
37 – trentasette - trentasete
38 – trentotto - trentoto
39 – trentanove - trentanove
40 – quaranta - cuaranta
41 – quarantuno - cuarantuno
42 – quarantadue - cuarantadue
43 – quarantatrè - cuarantatre
44 – quarantaquattro - cuarantacuatro
45 – quarantacinque - cuarantacincue
46 – quarantasei - cuarantasei
47 – quarantasette - cuarantasete
48 – quarantotto - cuarantoto
49 – quarantanove - cuarantanove
50 – cinquanta - cincuanta
51-cinquantuno - cincuantuno
13
52-cinquantadue - cincuantadue
53-cinquantatre - cincuantatre
54- cinquantaquattro - cincuantacuatro
55-cinquantacinque - cincuantacincue
56-cinquantasei - cincuantasei
57-cinquantasette - cincuantasete
58-cinquantotto - cincuantoto
59-cinquantanove - cincuantanove
60-sessanta - sesanta
61-sessantuno - sesantuno
62-sessantadue - sesantadue
63-sessantatre - sesantatre
64-sessantaquattro - sesantacuatro
65-sessantacinque - sesantacincue
66-sessantasei - sesantasei
67-sessantasette - sesantasete
68-sessantotto - sesantoto
69-sessantanove - sesantanove
70-settanta – setanta
71-settantuno - setantuno
72-settantadue - setantadue
73-settantatre - setantatre
74-settantaquattro - setantacuatro
75-settantacinque - setantacincue
76-settantasei - setantasei
77-settantasette - setantasete
78-settantotto - setantoto
79-settantanove - setantanove
14
80-ottanta - otanta
81-ottantuno - otantuno
82-ottantadue - otantadue
83-ottantatre - otantatre
84-ottantaquattro - otantacuatro
85-ottantacincue - otantacincue
86-ottantasei - otantasei
87-ottantasette - otantasete
88-ottantotto - otantoto
89-ottantanove - otantanove
90-novanta – novanta
91-novantuno - novantuno
92-novantadue - novantadue
93-novantatre - novantatre
94-novantaquattro - novantacuatro
95-novantacinque - novantacincue
96-novantasei - novantasei
97-novantasette - novantasete
98-novantotto - novantoto
99-novantanove - novantanove
100-cento - cento
15
Lectia 3
Partea 1
In orice limba straina avem nevoie de verbele de baza pentru a formula macar
propozitii simple :
VERBELE DE BAZA:
ESSERE - ESERE - A FI
Io sono – io sono - eu sunt
Tu sei - tu sei - tu esti
Lui è - lui e - el este
Lei è – lei e - ea este
Noi siamo – noi siamo - noi suntem
Voi siete – voi siete - voi sunteti
Loro sono – loro sono – ei/ele sunt
AVERE – AVERE – A AVEA
Io ho – io o – eu am
Tu hai – tu ai – tu ai
Lui ha – lui a – el are
Lei ha – lei a – ea are
Noi abbiamo – noi abiamo – noi avem
Voi avete – voi avete – voi aveţi
Loro hanno – loro ano – ei / ele au
16
ATENTIE !
è - e = este
e - e = şi
ho – o = (eu) am
o - o = sau
hanno - ano = (ei) au
anno - ano = an (calendaristic)
PRONUMELE PERSONAL
Io – io = eu
Tu – tu = tu
Lui; esso - lui, eso = el
Lei; essa - lei, esa = ea
Noi - noi = noi
Voi - voi = voi
Loro; essi - loro, esi = ei / ele
ATENŢIE !
Pronumele Lei este folosit şi ca pronume de politeţe şi este însoţit de verb la
persoana a III-a singular. În această situaţie, Lei (=dumneavoastră) se scrie cu literă
mare, indiferent unde s-ar afla în propoziţie.
Când lei = ea, se scrie cu literă mică.
Ex.: Come si chiama Lei ? - Come si chiama lei ?
Cum vă numiţi Dvs. ?
Hai visto lei ultimamente ? - Ai visto lei ultimamente ?
Ai văzut-o pe ea în ultimul timp ?
17
Partea a 2-a
Un alt element important de care avem nevoie este articolul. Articolul are in limba
italiana un rol mai important decat in limba romana. Atentie la explicatiile date,
acestea sunt complete si fac comparatie cu limba romana – chiar daca nu va mai
amintiti cunostintele invatate in scoala, aceste explicatii va vor ajuta sa vi le
reimprospatati
ARTICOLUL (L’ARTICOLO)
În limba italiană, articolul stă în faţa substantivului sau a grupului substantival
determinat.
Articolul hotărât (l’articolo determinativo) se foloseşte pentru a indica un obiect
bine definit sau deja cunoscut.
Mai precis, în limba italiană articolul hotărât se foloseşte cu:
- substantivele care indică fiinţe sau lucruri deja cunoscute:
Ha telefonato il nonno – a telefonato il nono
(A telefonat bunicul.)
Quando vieni portami il giornale. – cuando vieni portami il giornale
(Când vii, adu-mi ziarul.)
- substantivele care indică obiecte unice în natură:
Il sole bruccia la sabbia. – il sole brucia la sabia
(Soarele arde nisipul.)
- substantivele care indică un concept abstract:
La ragione ci consente di distinguere il bene dal male.
La ragione ci consente di distinguere il bene dal male
(Raţiunea ne permite să facem distincţia între bine şi rău.)
18
- substantivele folosite pentru a indica o categorie, un tip, o specie sau un
ansamblu:
I ragazzi (ogni ragazzo, tutti i ragazzi) devono praticare qualche sport.
I ragaţi (oni ragaţo, tuti i ragaţi) devono praticare cualche sport
(Băieţii – fiecare băiat, toţi băieţii- trebuie să practice un sport.)
Il cavallo (ogni cavallo) è un quadrupede.
Il cavalo (oni cavalo) e un cuadrupede.
(Calul – fiecare cal- este un patruped.)
Formele articolului hotărât în limba italiană depind de iniţiala cuvântului care
urmează imediat după articol (pentru că substantivul însoţit de articol poate fi
însoţit şi de alţi determinanţi).
Folosim:
- articolele il (sg.)-i (pl.), când substantivul determinat este de genul masculin,
iar cuvântul care urmează după articol începe cu o consoană (care este alta
decât x, y, z+consoană sau grupurile consonantice gn, pn, ps, sc):
il bambino – i bambini il bambino – I bambini
(copilul – copiii)
il bravo scolaro – i bravi scolari il bravo scolaro – I bravi scolari
(elevul bun – elevii buni)
il nonno – i nonni il nono – I noni (bunicul – bunicii)
il materasso – i materassi il materaso – I materasi (salteaua – saltelele)
19
- articolele lo (sg.) – gli (pl.), când substantivul determinat este de genul
masculin, iar cuvântul care urmează începe cu s+consoană, x,y,z, gn, pn, ps,
sc sau cu semivocalele i sau j:
lo sbaglio – gli sbagli lo sbalio – li sbali
(greşeala – greşelile)
lo xilofono – gli xilofoni lo silofono – li silofoni
(xilofonul – xilofoanele)
lo yogurt – gli yogurt lo iogurt - li iogurt
(iaurtul – iaurturile)
lo zio – gli zii lo dzio – li dzii
(unchiul – unchii)
lo psicologo – gli psicologi lo psicologo – li psicologi
(psihologul – psihologii)
lo pneumatico – gli pneumatici lo pneumatico – li pneumatici
(pneul – pneurile)
lo sciatore – gli sciatori lo şiatore – li şiatori
(schiorul – schiorii)
lo jugoslavo – gli jugoslavi lo iugoslavo – li iugoslavi
(iugoslavul – iugoslavii)
În faţa unui cuvânt care începe cu o vocală, articolul lo devine l’:
L’ospite – gli ospiti lospite – li ospiti (musafirul – musafirii)
20
- articolele la/l’ (sg.) – le (pl.), când substantivul determinat este de genul
feminin:
la casa – le case la caza – le caze
(casa – casele)
l’amica – le amiche lamica – le amiche
(prietena – prietenele)
Articolul nehotărât (l’articolo indeterminativo) introduce substantivul la
care se referă, lăsându-l pe un plan de generalitate şi indeterminare:
Quando vieni portami un giornale (un giornale qualsiaisi).
Cuando vieni, portami un giornale (un giornale cualsiazi)
(Când vii, adu-mi un ziar – un ziar oarecare.)
În limba italiană, articolul nehotărât are forme numai pentru singular. Se
acordă în gen şi număr cu substantivul la care se referă, prezentând forme diferite
în funcţie de iniţiala cuvântului care urmează după el.
Folosim:
- articolul un, cu substantivele de gen masculin, atunci când cuvântul care
urmează începe cu o consoană ( care este alta decât x, y, z+consoană sau
grupurile consonantice gn, pn, ps, sc), sau o vocală:
un amico - un amico (un prieten)
un ottimo strumento - un ottimo strumento (un instrument foarte bun)
un ragazzo - un ragaţo (un băiat)
21
- articolul uno, când substantivul determinat este de genul masculin, iar cuvântul
care urmează începe cu s+consoană, x,y,z, gn, pn, ps, sc sau cu semivocalele i
sau j:
uno sbaglio – uno sbalio – o greşeală
uno xilofono – uno silofono – un xilofon
uno zio – uno dzio – un unchi
uno studente – uno studente – un student
uno pneumatico – uno pneumatico – un cauciuc
uno psicologo – uno psicologo – un psiholog
uno jugoslavo – uno iugoslavo – un iugoslav
- articolul una devine un’ înainte de vocală, când substantivul determinat este de
genul feminin:
una ragazza – una ragaţa – o fată
una jugoslava – una iugoslava – o iugoslavă
un’amica - unamica - o prietenă
un’attenta lettura - unatenta letura - o lectură atentă
22
ATENŢIE !
La plural, sensul de generalitate, de indeterminare, se exprimă cu ajutorul:
- formelor dei, degli, delle:
Sono sorte delle difficoltà. – sono sorte dele dificolta
(Au apărut nişte dificultăţi.)
- adjectivelor qualche (+singular), alcuni, alcune:
Ho ancora qualche dubbio. – o ancora cualche dubio
(Încă mai am nişte dubii.)
Partirò fra alcuni giorni. – partiro fra alcuni giorni
(Voi pleca peste câteva zile.)
- folosind substantivul la plural, fără nici o indicaţie:
Sono sorte difficoltà. – sono sorte dificolta
(Au apărut dificultăţi.)
23
Lectia 4
Partea 1
Urmariti cu atentie, in continuare, completarile la ceea ce ati studiat pana acum. Repetati frazele in limba italiana.
Articolul partitiv (l’articolo partitivo) însoţeşte un substantiv cantitativ,
indicând o parte nedeterminată dintr-un întreg divizibil.
Articolul partitiv se formează prin unirea articolului determinativ cu
prepoziţia di; prin urmare, articolul partitiv este reprezentat de formele
articulate ale prepoziţiei di: del, dello, della, dei, degli, delle.
La singular, articolul partitiv este echivalent, ca sens, cu expresiile
un po’ di - un po di - (un pic de )
una certa quantità di - una certa cantita di - (o anumită cantitate de )
un certo numero di - un certo numero di - ( un anumit număr de ).
Expresia italiană compusă din articol partitiv la singular + substantiv se traduce în
română, în funcţie de context, prin expresii de tipul: un pic de, puţin, câtva, nişte +
substantiv nearticulat la singular.
Dammi del pane. – dami del pane
(Dă-mi nişte / puţină / un pic de pâine.)
Compra dello zucchero. – compra delo dzuchero
(Cumpără nişte zahăr.)
La plural, articolul partitiv înlocuieşte pluralul articolului nehotărât un, absent în
limba italiană.
24
Expresia italiană compusă din articol partitiv la plural + substantiv se traduce în
română prin expresii de tipul câţiva, câteva, nişte + substantiv nearticulat la
plural:
Abbiamo degli ospiti. – abiamo deli ospiti
(Avem câţiva / nişte oaspeţi.)
Ci sono delle novità. – ci sono dele novita
(Există căteva / nişte noutăţi)
25
Partea a 2-a
In continuare vom vedea o problemă de gramatică fără corespondent in gramatica
română, şi anume prepoziţiile articulate. Atenţie la reguli şi, mai ales, la folosire:
PREPOZIŢIILE ARTICULATE
(LE PREPOSIZIONI ARTICOLATE)
Atunci când este precedat de una din prepoziţiile di, a da, in, su, în limba
italiană, articolul hotărât se uneşte cu prepoziţia respectivă într-un singur cuvânt,
dând naştere aşa-numitor prepoziţii articulate.
În formă simplă, trebuie să reţinem că:
- prepoziţia „di” specifică substantivul care urmează în sensul cel mai larg al
cuvântului, indicând apartenenţa, denumirea, argumentul, rasa, tipul, calitatea
etc.
Che splendore di ragazza ! – che splendore di ragaţa
(Ce splendoare de fată !)
Ho comprato un libro di filosofia. – o comprato un libro di filozofia
(Am cumpărat o carte de filozofie.)
Oggi fa meno caldo di ieri. – ogi fa meno caldo di ieri
(Azi este mai puţin cald decât ieri.)
- prepoziţia „a” indică direcţia unei mişcări reale sau imaginare sau punctul de
sosire al unei mişcări.
La mia famiglia vive a Craiova. - la mia familia vive a Craiova
26
(Familia mea trăieşte la Craiova.)
Non vengo al cinema con voi. – non vengo al cinema con voi
(Nu vin la cinema cu voi.)
Porta la pipa al nonno. – porta la pipa al nono
(Du-i pipa bunicului.)
- prepoziţia „da” indică originea, provenienţa, calitatea permanentă, separarea şi
îndepărtarea, fie reală, fie imaginară.
Lo zio è tornato da Roma ieri. – lo dzio e tornato da Roma ieri
(Unchiul s-a întors de la Roma ieri.)
Ho conosciuto una ragazza dagli occhi azzuri.
O conoşiuto una ragaţa dali ochi adzuri.
(Am cunoscut o fată cu ochi albaştri.)
Paolo è lodato da tutti. – Paolo e lodato da tuti
(Paolo este lăudat de toţi.)
La terra è illuminata dal sole. – la tera e iluminata dal sole
(Pământul este luminat de soare.)
27
Formele prepoziţiilor articulate
DI
Di + il = del
Il libro del ragazzo – il libro del ragaţo (Cartea băiatului)
Di + lo = dello
Il libro dello scolaro – il libro delo scolar (Cartea elevului)
Di + l’ = dell’
Il colore dell’argento – il colore del argento (Culoarea argintului)
Di + i = dei
I libri dei ragazzi – I libri dei ragaţi (Cărţile băieţilor)
Di + gli = degli
I libri degli scolari – I libri deli scolari (Cărţile elevilor)
Di + la = della
Il libro della scolara – il libro dela scolara (Cartea elevei)
Di + le = delle
28
I libri delle scolare – I libri dele scolare (Cărţile elevelor)
A
A + il = al
Al medico – al medico (medicului)
A + lo = allo
Allo scolaro – alo scolaro (elevului)
A + l’ = all’
All’argento – al argento (argintului)
A + i = ai
Ai ragazzi – ai ragaţi (băieţilor)
A + gli = agli
Agli scolari – ali scolari (elevilor)
A + la = alla
Alla scolara - ala scolara (elevei)
A + le = alle
Alle scolare – ale scolare (elevelor)
29
IN
In + il = nel
Nel sacco – nel saco (în sacoşă)
In + lo = nello
Nello studio – nelo studio (în birou)
In + l’ = nell’
Nell’armadio – nel armadio (în şifonier)
In + i = nei
Nei sacchi – nei sachi (în sacoşe)
In + gli = negli
Negli armadi – neli armadi (în şifoniere)
In + la = nella
30
Nella borsa – nela borsa (în geantă)
In + le = nelle
Nelle borse – nele borse (în genţi)
SU
Su + il = sul
Sul banco – sul banco (pe bancă)
Su + lo = sullo
Sullo studio – sulo studio (pe birou)
Su + l’ = sull’
Sull’asfalto – sul asfalto (pe asfalt)
Su + i = sui
Sui banchi – sui banchi (pe bănci)
Su + gli = sugli
Sugli stadi – suli stadi (pe stadioane)
Su + la = sulla
Sulla tavola – sula tavola (pe masă)
31
Su + le = sulle
Sulle tavole – sule tavole (pe mese)
DA
Da + il = dal
Dal cinema - dal cinema (de la cinema)
Da + lo = dallo
Dallo spettacolo - dalo spetacolo (de la spectacol)
Da + l’ = dall’
Dall’ufficio - dal uficio (de la serviciu)
Da + i = dai
Dai nonni - dai noni (la bunici)
Da + gli = dagli
Dagli stadi – dali stadi (de la stadioane)
Da + la = dalla
Dalla nonna – dala nona (la bunica)
Da + le = dalle
32
Dalle amiche – dale amiche (la prietene)
Atenţie !
1. Prepoziţia da indică mişcarea către o persoană
Vado dal medico, dalla nonna etc. – vado dal medico, dala nona
(Merg la medic, la bunica etc.)
Vengo dallo spettacolo – vengo dalo spetacolo
(Vin de la spectacol)
2. Vedo Maria – vedo Maria
(O văd pe Maria)
– în acest caz cuvântul pe nu se traduce
33
Lectia 5
Partea 1
In continuare vom studia substantivele din limba italiana, atat din punct de vedere teoretic gramatical, cat si din punct de vedere practic. Dvs. Va trebui sa le puteti folosi in propozitii de sine statatoare, independent de functia lor teoretica. Cu alte cuvinte, invatati niste notiuni in anumite contexte, dar trebuie sa le puteti folosi si in fraze construite de dvs.
SUBSTANTIVUL (IL NOME)
Substantivul este partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale
naturii etc.
I. GENUL SUBSTANTIVELOR
Spre deosebire de limba română, care are trei genuri (feminin, masculin,
neutru), limba italiană are doar două genuri: masculin şi feminin.
Elementele care ne ajută să determinăm genul unui substantiv în limba italiană
sunt sensul şi desinenţa (terminaţia).
În funcţie de sens, sunt de genul masculin substantivele care denumesc:
- fiinţe de sex masculin:
34
lo scrittore – lo scritore (scriitorul)
il padre – il padre (tatăl)
l’uomo – luomo (bărbatul)
il gatto – il gato (pisoiul)
- copaci, pomi fuctiferi:
il ciliegio – il ciliegio (cireşul)
il melo - il melo (mărul)
il pino - il pino (pinul)
il pioppo - il piopo (plopul)
l’ulivo - lulivo (măslinul)
EXCEPŢIE -sunt feminine:
la vite - la vite (viţa de vie)
la palma - la palma (palmierul)
- metale şi elemente chimice:
l’oro - loro (aurul)
l’argento – largento (argintul)
il ferro - il fero (fierul)
il bronzo - il brondzo (bronzul)
l’ossigeno - losigeno (oxigenul)
l’idrogeno – lidrogeno (hidrogenul)
l’uranio – luranio (uraniul)
- lunile anului şi zilele săptămânii:
35
l’agosto - lagosto (luna august)
il dicembre – il dicembre (luna decembrie)
il lunedi – il lunedi (ziua de luni)
il sabato – il sabato (ziua de sâmbătă)
EXCEPŢIE –este feminin:
la domenica – la domenica (ziua de duminică)
- munţi, mări, fluvii şi lacuri:
i Carpazi – I Carpaţi (munţii Carpaţi)
gli Appennini - li Apenini (munţii Apenini)
il Mediterraneo – il Mediteraneo (marea Mediterană)
lo Jonio - lo Ionio (marea Ionică)
l’Atlantico - latlantico (oceanul Atlantic)
il Po - il Po (fluviul Po)
il Tevere – il Tevere (fluviul Tevere)
il Tamigi – il Tamig i(Tamisa)
il Danubio – il Danubio (Dunărea)
EXCEPŢIE –sunt feminine:
le Alpi - le Alpi (munţii Alpi)
le Ande - le Ande (munţii Anzi)
la Senna - la Sena (fluviul Sena)
la Loira - la Loira (fluviul Loara).
- punctele cardinale:
il Nord (il Settentrione) – il nord, il setentrione
36
il Sud (il Mezzogiorno, il Meridione) – il sud, il medzogiorno, il meridione
l’Est (il Levante, l’Oriente) – lest, il levante, loriente
l’Ovest (l’Occidente) – lovest, locidente
Sunt de genul feminin substantivele care denumesc:
- fiinţe de gen feminin:
la madre – la madre (mama)
la scrittrice – la scritrice (scriitoarea)
la donna – la dona (femeia)
la gatta – la gata (pisica)
la leonessa – la leonesa (leoaica)
- fructe:
la pera – la pera – para
l’arancia – larancia – portocala
la banana – la banana – banana
la pesca - la pesca – piersica
la ciliegia – la ciliegia – cireaşa
EXCEPŢIE –sunt masculine:
il limone – il limone – lămâia
il mandarino – il mandarino - mandarina
- ştiinţe şi noţiuni abstracte:
la matematica – la matematica (matematica)
la chimica – la chimica (chimia)
37
l’astronomia – lastronomia (astronomia)
la psicologia – la psicologia (psihologia)
la biologia – la biologia (biologia)
la linguistica – la linguistica (lingvistica)
la bontà – la bonta (bunătatea)
la giustizia – la giustiţia (dreptatea)
la pace – la pace (pacea)
- state şi regiuni:
l’Italia – litalia - Italia
la Francia - la francia - (Franţa)
la Spagna – la spania - (Spania)
la Toscana - la toscana - (provincia Toscana)
la Calabria - la calabria - (provincia Calabria)
EXCEPŢIE –sunt masculine:
il Belgio – il belgio (Belgia)
il Perù – il peru (Peru)
l’Egitto – legito (Egiptul)
gli Stati Uniti – li stati uniti (Statele Unite)
il Piemonte – il piemonte (provincia Piemonte)
il Friuli – il friuli (provincia Friuli)
il Lazio – il laţio (provincia Lazio).
38
Partea a 2-a
Daca ati memorat informatiile anterioare, puteti trece la urmatoarea etapa. Este important sa invatati cuvintele, pentru ca va trebui sa le puteti folosi si dvs. In alte contexte
- continente, oraşe şi insule:
l’Europa - leuropa
l’Asia - lasia
la Milano – la milano
la Tokio – la tochio
la Sicilia – la sicilia
la Sardegna - la sardenia (provincia Sardinia)
EXCEPŢIE –sunt masculine:
il Cairo – il cairo (oraşul Cairo)
il Madagascar – il madagascar (insula Madagascar).
După desinenţă, sunt de genul masculin:
- substantivele terminate în –o:
il libro – il libro (cartea)
il quadro – il cuadro (tabloul)
il treno – il treno (trenul)
il prezzo – il preţo (preţul)
il discorso – il discorso (discuţia)
39
EXCEPŢIE –sunt feminine:
la mano – la mano (mâna)
la radio – la radio (radioul)
la moto – la moto (motocicleta)
la foto – la foto (fotografia)
l’auto – lauto (automobilul).
- substantivele terminate în consoană:
il bar – il bar (barul)
il film - il film (filmul)
il tram – il tram (tramvaiul)
il gas – il gas (gazul)
il computer – il computer (computerul)
lo sponsor – lo sponsor (sponsorul)
lo slogan – lo slogan (sloganul)
l’ananas – lananas (ananasul)
EXCEPŢIE –sunt feminine:
la star – la star (vedeta)
la miss. – la mis
- numeroase substantive terminate în –e:
il mare – il mare (marea)
il dente – il dente (dintele)
il piede – il piede (laba piciorului)
il fiume – il fiume (fluviul)
l’amore – lamore (dragostea)
Sunt de genul feminin:
40
- substantivele terminate în –a:
la casa – la caza (casa)
la sedia – la sedia (scaunul)
la luna – la luna (luna)
la terra – la tera (pământul)
EXCEPŢIE –sunt masculine:
1. unele substantive de origine greacă, terminate în –ma:
il poema – il poema (poemul)
il problema – il problema (problema)
il teorema – il teorema (teorema)
il diploma – il diploma (diploma)
il dramma – il drama (drama)
lo stemma – lo stema (stema, emblema)
2. substantivele :
il pigiama – il pigiama (pijamaua)
il nulla – il nula (nimicul)
3. unele substantive proprii: Luca, Andrea, Cosma, Barnaba etc.
- substantivele terminate în –i:
la crisi – la crizi (criza)
l’analisi – lanalizi (analiza)
la tesi – la tezi (teza)
la sintesi – la sintezi (sinteza)
l’oasi - loazi(oaza)
41
EXCEPŢIE –sunt masculine:
il brindisi – il brindizi (toastul)
il bisturi – il bisturi (bisturiul)
l’alibi – lalibi (alibiul).
- numeroase substantive terminate în –e:
la nave – la nave (nava)
la neve – la neve (zăpada)
la notte – la note (noaptea)
la chiave – la chiave (cheia)
- substantivele terminate în –tà şi –tù:
la bontà – la bonta (bunătatea)
la civiltà – la civilta (civilizaţia)
la verità – la verita (adevărul)
la virtù – la virtu (virtutea)
la gioventù – la gioventu (tinereţea)
la servitù – la servitu (servitutea)
42
Lectia 6
Partea 1
II. NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR
Ca şi în limba română, în limba italiană sunt două numere: singular şi plural
Trecerea unui substantiv de la singular la plural se face prin schimbarea terminaţiei.
Ţinând seama de acest lucru, se poate distinge următoarea schemă care cuprinde trei
clase de substantive:
Clasa I
singular plural
Feminin: -a (la casa)
La caza - casa
le case
le caze - casele
Masculin: -a (l’artista)
Lartista - artistul
gli artisti
li artisti - artiştii
Clasa II
Feminin: -o (la mano)
La mano - mâna
le mani
le mani - mâinile
Masculin: -o (il libro)
Il libro - cartea
i libri
I libri - cărţile
Feminin: -e (la madre)
La madre - mama
le madri
le madri - mamele
43
Clasa III Masculin: -e (il fiore)
Il fiore - floarea
i fiori
I fiori - florile
Observaţii:
Printre substantivele feminine terminate în –a, substantivul ala (aripă) are pluralul
ali, iar substantivul arma (armă) are pluralul armi.
Substantivul suola (talpă) are pluralul le suole şi le suola.
Clasa I
a) Substantivele masculine terminate în –ca şi –ga formează pluralul în –chi şi –ghi,
astfel:
Il duca – I duchi Il duca – I duchi Ducele - ducii
Lo stratega – Gli strateghi Lo stratega – li strateghi Strategul - strategii
Il monarca – I monarchi Il monarca – I monarchi Monarhul - monarhii
Il patriarca – I patriarchi Il patriarca – I patriarchi Patriarhul - patriarhii
Iar dacă sunt feminine, fac pluralul în –che şi –ghe, astfel:
L’amica – Le amiche Lamica – le amiche Prietena – prietenele
La monaca – Le monache La monaca – le monache Călugăriţa – călugăriţele
La spiga – Le spighe La spiga – le spighe Spicul – spicele
La riga – Le righe La riga – le righe Linia - liniile
b) Substantivele terminate în –cia şi –gia, cu vocala -i neaccentuată fac pluralul în –
ce şi –ge, dacă c sau g sunt duble sau dacă sunt precedate de o consoană:
La faccia – le facce - la facia – le face - faţa – feţele
44
La coscia – le cosce - la coşia – le coşe - coapsa – coapsele
La doccia – le docce - la docia – le doce- duşul – duşurile
La quercia – le querce - la cuercia – le cuerce - stejarul – stejarii
La minaccia – le minacce - la minacia – le minace - ameninţarea – ameninţările
La traccia – le tracce - la tracia – le trace - urma – urmele
La goccia – le gocce - la gocia – le goce- picătura – picăturile
La fascia – le fasce - la faşa – le faşe - faşa – feşele
Excepţii:
la reggia – le reggie - la regia – le regie - regia -regiile
la foglia – le foglie - la folia – le folie foaia - foile
c) Dacă consoanele –c şi –g sunt precedate de o vocală, formează pluralul în –cie şi –
gie (pronunţate de fapt –ce şi –ge)
la valigia – le valigie - la valigia – le valige - valiza - valizele
la camicia – le camicie - la camicia – le camice - cămaşa - cămăşile
d) Substantivele terminate la singular în –cia şi –gia cu vocala –i accentuată
formează pluralul în –cie şi –gie, păstrând vocala –i accentuată:
La farmacia – le farmacie La farmacia – le farmacie Farmacia – farmaciile
La bugia – le bugie La bugia – le bugie Minciuna – minciunile
45
La fantasia – le fantasie La fantazia – le fantazie Fantezia – fanteziile
La magia – le magie La magia – le magie Vraja- vrăjile
La poesia – le poesie La poezia – le poezie Poezia – poeziile
Observaţie:
Majoritatea substantivelor terminate în –a sunt feminine, dar mai sunt şi unele
excepţii, mai ales cele de origine greacă – de gen masculin, care fac pluralul în –i.
Exemple:
Il tema – I temi il tema – I temi tema – temele
Il problema – I problemi il problema – I problemi problema – problemele
Il diploma – I diplomi il diploma – I diplomi diploma – diplomele
Il delta – I delti il delta – I delti delta - deltele
Il dramma – I drammi il drama – I drami drama – dramele
Il pigiama – I pigiami il pigiama – I pigiami pijamaua – pijamalele
Il razzista – I razzisti il raţista – I raţisti rasistul – rasiştii
Il despota – I despoti il despota – I despoti despotul – despoţii
Lo schema – gli schemi lo schema – li schemi schema – schemele
Il programma - I programmi il programa – I programi programul – programele
46
Il turista – I turisti il turista – I turisti turistul – turiştii
Il clima – I climi il clima – I climi clima – climele
Il poema – I poemi il poema – I poemi poemul – poemele
Il pilota – I piloti il pilota – I piloti pilotul – piloţii
L’autista – gli autisti lautista – li autisti şoferul – şoferii
Il nazista – I nazisti il nadzista – I nadzisti nazistul – naziştii
Il profeta – I profeti il profeta – I profeti profetul – profeţii
Il monarca – I monarchi il monarca – I monarchi monarhul – monarhii
Il ciclista – I ciclisti il ciclista – I ciclisti ciclistul – cicliştii
Il monogramma – I monogrammi il monograma – I monogrami
monograma - monogramele
Il pianista – I pianisti il pianista – I pianisti pianistul - pianiştii
L’atleta – gli atleti latleta – li atleti atletul - atleţii
Clasa II
a) Dintre substantivele terminate la singular în –co şi –go, majoritatea formează
pluralul în –chi şi –ghi:
Il carico – I carichi il carico – I carichi încărcătura – încărcăturile
47
Il fuoco – I fuochi il fuoco – I fuochi focul – focurile
Il rango – I ranghi il rango – I ranghi rangul – rangurile
Il luogo – I luoghi il luogo – I luoghi locul – locurile
Il lago – I laghi il lago – I laghi lacul - lacurile
Substantivele care au accentul pe antepenultima silabă, formează pluralul în –ci şi –
gi:
Il medico – I medici il medico – I medici medicul – medicii
Il sindaco – I sindaci il sindaco – I sindaci primarul – primarii
Lo storico – gli storici lo storico – li storici istoricul – istoricii
L’austriaco – gli austriaci laustriaco – li austriaci austriacul – austriecii
Il Greco – I Greci il greco – I greci grecul – grecii
L’astrologo – gli astrologi lastrologo – li astrologi astrologul – astrologii
Il teologo – I teologi il teologo – I teologi teologul - teologii
Unele substantive au ambele forme de plural, adică în –chi, -ghi şi în –ci, -gi :
Il mago – I magi – I maghi Il mago – I magi – I maghi Vrăjitorul – vrăjitorii
Il selvatico – I selvatici – I selvatichi Il selvatico – I selvatici – I selvatichi
Sălbaticul - sălbaticii
48
b) Substantivele terminate în –io (unde i este accentuat), formează pluralul în mod
normal, adică în –ii:
Lo zio – gli zii lo dzio – li dzii unchiul – unchii
c) Substantivele terminate în –io (unde –i este neaccentuat), pierd pe al doilea i la
plural:
Il figlio – I figli il filio – I fili fiul – fiii
Il raggio – I raggi il ragio – I ragi raza – razele
L’occhio – gli occhi lochio – li ochi ochiul – ochii
Il bacio – I baci il bacio – I baci sărutul – săruturile
Lo studio – gli studi lo studio – li studi biroul – birourile
Il desiderio – I desideri il deziderio – I dezideri dorinţa – dorinţele
L’operaio – gli operai loperaio – li operai muncitorul – muncitorii
L’esempio – gli esempi lezempio – li ezempi exemplul - exemplele
d) Unele substantive care se termină în –o fac pluralul în –a şi atrag articolul
feminin:
Il paio – le paia il paio – le paia perechea – perechile
49
L’uovo – le uova luovo – le uova oul – ouăle
Il grido – le grida il grido – le grida strigătul – strigătele
Il dito – le dita il dito – le dita degetul – degetele
Il riso – le risa il rizo – le risa orezul – boabele de orez
Observaţie: Există trei substantive care au plural neregulat:
Il dio – I dei il dio – I dei zeul – zeii
L’uomo – gli uomini luomo – li uomini omul – oamenii
Il tempio – I templi il tempio – I templi templul – templele
Unele substantive rămân invariabile la plural, astfel:
L’auto – le auto lauto – le auto maşina – maşinile
La radio – le radio la radio – le radio radioul – radiourile
La foto – le foto la foto – le foto fotografia – fotografiile
La birro – le birro la biro – le biro pixul – pixurile
Clasa III
Substantivele repartizate în această clasă pot fi de genul masculin sau de genul
feminin. Ele au la singular terminaţia –e, iar la plural terminaţia –i:
Il cane – I cani il cane – I cani câinele – câinii
La madre – le madri la madre – le madri mama – mamele
50
Il cuore – I cuori il cuore – I cuori inima – inimile
Il fiore – I fiori il fiore – I fiori floarea – florile
La nave – le navi la nave – le navi nava – navele
Il nipote – I nipoti il nipote – I nipoti nepotul - nepoţii
Unele substantive terminate la singular în –ie rămân neschimbate la plural:
La serie – le serie la serie – le serie seria – seriile
La specie – le specie la specia – le specie specia – speciile
La carie – le carie la caria – le carie caria – cariile
La barbarie – le barbarie la barbaria – le barbarie barbaria – barbariile
Excepţii:
l’effigie – le effigi lefigie – le efigi efigia – efigiile
la superficie – le superfici la superficie – le superfici suprafaţa – suprafeţele
la moglie – le mogli la molie – le moli nevasta - nevestele
51
Partea a 2-a
Substantivele invariabile
În limba italiană există câteva categorii de substantive care nu schimbă forma la
plural, şi anume:
a) Substantivele terminate în vocală accentuată:
La virtù – le virtù la virtu - le virtu virtutea – virtuţile
La qualità – le qualità la cualita – la cualita calitatea – calităţile
La città – le città la cita – le cita oraşul – oraşele
La velocità – le velocità la velocita – le velocita viteza – vitezele
La realtà – le realtà la realta – le realta realitatea – realităţile
Il caffè – I caffè il café – I café cafeaua – cafelele
La bontà – le bontà la bonta – le bonta bunătatea – bunătăţile
L’utilità – le utilità lutilita – le utilita utilitatea – utilităţile
52
b) Substantive formate dintr-o singură silabă, de tipul:
Il re – I re il re – I re regele – regii
Il tè – I tè il te – I te ceaiul - ceaiurile
c) Substantivele de origine străină, terminate în consoană:
Il film – I film il film – I film filmul – filmele
Il gas – I gas il gas – I gas gazul – gazele
Il lapis – I lapis il lapis – I lapis pixul – pixurile
Il set – I set il set – I set setul- seturile
Il bazar – I bazar il badzar – I badzar bazarul – bazarurile
Il tram – I tram il tram – I tram tramvaiul – tramvaiele
Lo sport – gli sport lo sport – li sport sportul – sporturile
Il tunnel – I tunnel il tunel – I tunel tunelul – tunelele
L’autobus – gli autobus lautobus – li autobus autobuzul - autobuzele
d) Nu îşi schimbă forma la plural nici substantivele care se termină în –i, în general
feminine, de tipul:
La diagnosi – le diagnosi La diagnozi – le diagnozi
53
Diagnosticul – diagnosticele
La sintassi – le sintassi La sintasi – le sintasi Sintaxa – sintaxele
La parentesi – le parentesi La parentezi – le parentezi Paranteza – parantezele
La crisi – le crisi La crizi – le crizi Criza – crizele
L’ipotesi – le ipotesi Lipotezi – le ipotezi Ipoteza – ipotezele
MODULO 2
MODULUL 2
Lecţia 1
Partea 1
Iată câteva cuvinte şi expresii folosite pentru a spune unde locuiţi
L’INDIRIZZO Lindiriţo ADRESA
via via strada
numero numero numărul
città cita oraşul
distretto distreto judeţul
paese paeze ţara
abitare abitare a locui
Dove abiti tu ? - dove abiti tu ? - Unde locuieşti tu ?
Dove abita Lei ? - dove abita lei ? - Unde locuiţi dvs. ?
54
Exemplu de răspuns:
Io abito in via Pavese, numero 7 (sette), nella città Craiova, distretto Dolj. Il
mio paese si chiama Romania.
Io abito in via Paveze, numero sete, nela cita Craiova, distreto Dolj. Il mio paeze si
chiama Romania.
(Eu locuiesc pe strada Pavese, la numărul 7, în oraşul Craiova, judeţul Dolj. Ţara mea
se numeşte România.)
Iată acum membrii familiei şi relaţiile între aceştia.
LA FAMIGLIA - la familia - FAMILIA
la famiglia
i genitori
i parenti
il padre
la madre
il figlio
la figlia
il fratello
la sorella
lo zio
la zia
il cugino
la cugina
il nonno
la nonna
il nipote
la nipote
i nonni materni
la familia
i genitori
i parenti
il padre
la madre
il filio
la filia
il fratelo
la sorela
lo dzio
la dzia
il cugino
la cugina
il nono
la nona
il nipote
la nipote
i noni materni
familia
părinţii
rudele
tatăl
mama
fiul
fiica
fratele
sora
unchiul
mătuşa
vărul
verişoara
bunicul
bunica
nepotul
nepoata
bunicii materni
55
i nonni paterni i noni paterni (părinţii mamei)
bunicii paterni
(părinţii tatălui)
SINONIME: la madre = la mamma – la mama
Il padre = il papà = il babbo – il babo
Partea a 2-a
După de am văzut care sunt meseriile cele mai cunoscute, le vom învăţa pe cele din
domeniul sanitar, însoţite de unele expresii utile.
Este important să lucraţi acest exerciţiu până când toate cuvintele vor fi bine
reţinute.
PROFESII ÎN DOMENIUL SANITAR ŞI MIC VOCABULAR
(PROFESSIONI SANITARIE E BREVE VOCABOLARIO)
il medico – il medico = medicul
assistente generalista – asistente generalista = asistent/ă generalist/ă
infermiere professionale - infermiere profesionale = infirmier/ă profesionist/ă
qualificato/a – cualificato,-a = calificat/ă
il pediatra – il pediatra = medicul pediatru
il dentista - il dentista = dentistul
il laringoiatra – il laringoiatra = laringologul
56
l’oculista - loculista = oculistul
il neurologo - il neurologo = medicul neurolog
lo psichiatra – lo psichiatra = psihiatrul
il microbiologo - il microbiologo = microbiologul
il ginecologo - il ginecologo = ginecologul
il laboratorio - il laboratorio = laboratorul
il fisioterapista - il fizioterapista = fizioterapeutul, kinetoterapeutul
il malato - il malato = bolnavul
essere curato - esere curato = a fi îngrijit
il gabinetto - il gabineto = cabinetul (medical)
l’ambulatorio - lambulatorio = dispensarul, policlinica
mi fa male… - mi fa male… = mă doare …
il certificato medico - il certificato medico = certificatul medical
l’ospedale - lospedale = spitalul
il paziente – il paţiente = pacientul
un consulto medico - un consulto medico = o consultaţie medicală
57
indicare - indicare = a indica, a arăta
lo specialista - lo specialista = specialistul
l’intervento chirurgicale – lintervento chirurgicale = intervenţia chirurgicală
l’operazione - loperaţione = operaţia
il policlinico - il policlinico = policlinica
guarire - guarire = a (se ) vindeca
il rimedio – il rimedio = remediul
durante la giornata - durante la giornata = în timpul zilei
durante la notte - durante la note = în timpul nopţii
l’iniezione - linieţione = injecţia
indolore - indolore = nedureroasă
gli anestetici - li anestetici = anestezicele
la ricetta - la riceta = reţeta
preparare - preparare = a prepara
la pasticca - la pastica = pastila
58
le medicine - le medicine = medicamentele
il calmante - il calmante = calmantul
il purgante - il purgante = purgativul
l’unguente - lunguente = unguentul
la malattia - la malatia = boala
una malattia cronica – una malatia cronica = o boală cronica
una malattia acuta - una malatia acuta = o boală acută
Să vedem acum părţile corpului omenesc. Ca şi la exerciţiul anterior, este important
să ascultaţi şi să repetaţi până când toate cuvintele vor fi memorate bine.
CORPUL OMENESC (IL CORPO UMANO)
LA TESTA – CAPUL
il viso – il vizo = faţa
il collo – il colo = la gola – la gola = gâtul
la testa – la testa = capul
gli occhi - li ochi = ochii
la bocca - la boca = gura
59
il naso – il nazo = nasul
i capelli - I capeli = păru
l
i denti - I denti = dinţii
la fronte – la fronte = fruntea
il mento - il mento = bărbia
IL TRONCO – TRUNCHIUL
il braccio (plural-le braccia) – il bracio / le bracia = braţul / braţele
la vita - la vita = mijlocul
il gomito – il gomito = cotul
l’anca - lanca = şoldul
la coscia – la coşia = coapsa
il ginocchio – il ginochio = genunchiul
la gamba - la gamba = piciorul (de la genunchi în jos)
il piede - il piede = piciorul (în întregime)
il tallone - il talone = călcâiul
la spalla - la spala = umărul
60
VOCABULAR MEDICAL – VOCABOLARIO MEDICALE
I muscoli = muşchii
I reni = rinichii
Gli intestini = intestinele
La milza = splina
Il fegato = ficatul
All’esterno = în exterior
All’interno = în interior
Lo scheletro = scheletul
Il petto = pieptul
Dentro la cassa toracica = în cavitatea toracică
I polmoni = plămânii
Lo stomaco = stomacul
Le reni = şalele
Lo stomaco = stomacul
61
Il sistema nervoso = sistemul nervos
L’addome = abdomenul
La pancia = pântec, burtă
La schiena = spinarea
La spina dorsale = şira spinării
La colonna vertebrale = coloana vertebrală
La scatola cranica = cutia craniană
La circolazione del sangue = circulaţia sângelui
ALCUNE MALATTIE DEI BAMBINI – UNELE BOLI ALE COPIILOR
La tonsillite = amigdalita
Il morbillo = pojar, rujeolă
La varicella = varicela
La scarlattina = scarlatina
Gli orecchioni = oreion
62
Lecţia 2
Partea 1
Ne întoarcem la studiul unor elemente gramaticale. Acest lucru nu ar trebui să
comporte probleme, având în vedere lexicul deja învăţat. Toate problemele de
gramatică trebuie bine aprofundate. Vă recomandăm să nu treceţi la etapa
următoare până când lecţia de zi nu este bine ştiută.
ADJECTIVUL (L’AGGETTIVO)
Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care arată o însuşire a unui obiect,
însoţind şi determinând substantivul care exprimă numele acelui obiect.
El variază după număr, gen şi caz, potrivit cu substantivul determinat, şi are
forme deosebite pentru a exprima grade de comparaţie.
În expresiile vita felice, isola lontana, popolo eroico, cuvintele felice, lontana,
eroico sunt adjective, deoarece arată câte o însuşire a obiectelor al căror nume este
exprimat de către substantivele vita, isola, popolo; ele însoţesc şi determină aceste
substantive.
Adjectivele se împart în:
1) adjective calificative – aggettivi qualificativi – adică adjectivele proprui-zise;
63
2) adjective determinative – aggettivi determinativi – care exprimă o determinare
posesivă, demonstrativă, nehotărâtă, interogativă sau o cantitate. Deci, există
adjective: posesive, demonstrative, nehotărâte, interogative şi numeralele.
ADJECTIVELE CALIFICATIVE – GLI AGGETTIVI QUALIFICATIVI
Adjectivele calificative exprimă:
A) însuşiri fizice ale obiectelor cu privire la dimensiunile, forma, culoarea, greutatea,
temperatura, gustul lor etc.: piccolo, grande, largo, stretto, lungo, corto, rotondo,
sottile,quadrato, pesante, leggero, bianco, nero, rosso, caldo, freddo, amaro,
dolce etc.
B) însuşiri fizice şi psihice în legătură cu vârsta, vigoarea, sănătatea: vecchio,
giovane, debole, sano, vigoroso, gigante, tenero, superbo etc.
C) însuşiri în legătură cu starea intelectuală, caracterul: generoso, intelligente,
sereno, fiero, orgoglioso, giusto, mite, onesto, disonesto etc.
D) însuşiri de natură generală: chiaro, tenebroso, utile, caro, semplice, complicato,
sereno, drammatico, eroico etc.
În limba italiană, adjectivele calificative, după terminaţii, se împart în două clase:
Clasa I: Adjective cu două terminaţii
- o pentru masculin singular ( buono – pl. buoni)
- a pentru feminin singular (buona – pl. buone)
64
un uomo alto (un om înalt)
una donna alta (o femeie înaltă)
Clasa aIIa: Adjectivele cu o singură terminaţie, adică cu o singură formă pentru
masculin şi pentru feminin
Singular grande – plural grandi
Un albero grande (masculin)
Una casa grande (feminin)
Pe lângă acestea, există adjective invariabile (care nu se schimbă) atât în gen, cât şi în
număr:
a) pari, impari: lotta impari, forze impari, numero pari, cifre pari
b) adjectivele compuse cu o prepoziţie: dabbene, perbene, dappoco, avvenire: un
impiegato dappoco (un funcţionar incapabil); tutt’e due erano impiegati dabbene
(amândoi erau funcţionari cumsecade); nel tempo avvenire si annunzia un bel
tempo (pe curând se anunţă un timp frumos); nei giorni avvenire termineremo
insieme il lavoro (în zilele următoare vom termina lucrarea împreună)
c) unele adjective care indică o culoare: un vestito rosa (un costum roz); guanti
marrone (mănuşi maro); scarpe blu (pantofi albaştri); marmo verde antico
(marmură de un verde antic); guance rosa pallido (obraji de un roz palid); tinta
verde mare (nuanţă de un verde marin)
Formarea pluralului – La formazione del plurale
a) adjectivele care se termină în –co la singular, primesc la plural terminaţia –ci sau –
chi:
amico – amici
nemico – nemici
65
greco – greci
magnifico – magnifici
teorico – teorici
pubblico – pubblici
bianco – bianchi
dimentico – dimentichi
b) adjectivele terminate în –go primesc la plural –ghi:
analogo-analoghi
prodigo-prodighi
c) adjectivele feminine terminate în –ca sau –ga primesc la plural terminaţia –che sau
–ghe:
poca – poche
magnifica – magnifiche
d) adjectivele terminate în –io (i neaccentuat), la plural se termină în i simplu:
contrario – contrari
proprio – propri
ampio – ampi
vario – vari
e) adjectivele compuse schimbă la plural numai terminaţia celui de-al doilea termen:
reazioni fisico – chimiche
popolazioni gallo-romane
lotte greco-romane
linee aerodinamiche
66
Acordul adjectivului – L’accordo dell’aggettivo
Adjectivul se acordă cu substantivul său în gen şi număr:
Tempo fresco
Edificio magnifico
La scuola è spaziosa
La strada è popolata
Una bella villa – tante belle ville
Un uomo buono – molti uomini buoni
Partea a 2-a
După ce am văzut o prezentare generală a adjectivelor, formarea pluralului şi felul
în care se acordă cu obiectul determinat, vom trece la studierea gradelor de
comparaţie.
Comparaţia adjectivelor – La comparazione degli aggettivi
Aceeaşi însuşire o pot avea două sau mai multe obiecte în grade diferite:
Le scoperte scientifiche del nostro secolo sono più concrete di quelle del secolo
passato.
(Descoperirile ştiinţifice ale secolului nostru sunt mai concrete decât cele ale
secolului trecut.)
La produzione industriale di oggi nel mondo è maggiore di quella di ieri.
(Producţia industrială de azi în lume este mai mare decât cea de ieri.)
Formele pe care le ia adjectivul pentru a arăta că o însuşire poate exista în
grade diferite la două sau mai multe obiecte sau chiar la acelaşi obiect (în momente
diferite), se numesc grade
de comparaţie.
În limba italiană, gradele de comparaţie sunt aceleaşi ca şi în limba română.
67
1.Gradul pozitiv – il grado positivo – când adjectivul exprimă prin forma lui o
însuşire a obiectului, fără ca acesta să fie comparat cu alte obiecte care prezintă
aceeaşi însuşire, sau cu el însuşi în momente diferite:
un libro buono, uno studio fruttuoso, una terra fertile, una lezione utile
2.Gradul comparativ – il grado comparativo – care exprimă o comparaţie, stabilind
un raport de superioritate, inferioritate sau egalitate între două sau mai multe obiecte
cu aceeaşi însuşire sau între însuşirile aceluiaşi obiect în momente diferite.
Gradul comparativ este deci:
- de superioritate (di maggioranza): più alto, più buono
- de inferioritate (di minoranza): meno alto, meno buono
- de egalitate (di uguaglianza): tanto alto quanto…, così alto come…
Comparativul de superioritate – primul termen de comparaţie este obiectul
principal la care se referă adjectivul comparativ ( şi poate fi subiectul sau
complementul frazei respective); al doilea termen de comparaţie este un complement
introdus de prepoziţia di sau de conjuncţia che.
De exemplu, în propoziţia io sono più diligente di Pietro – primul termen de
comparaţie este subiectul, comparaţia este exprimată prin adjetivul comparativ più
diligente, al doilea termen de comparaţie fiind introdus prin prepoziţia di.
Alte exemple:
La televisione è più complessa del cinematografo. (Televiziunea este mai complexă
decât cinematograful.)
Il pioppo è più alto della quercia. (Plopul este mai înalt decât stejarul.)
Când se compară două însuşiri ale aceluiaşi substantiv, termenul de comparaţie nu
mai este di, ci conjuncţia che:
Mario è più intelligente che studioso. (Mario este mai inteligent decât studios).
68
Comparativul de inferioritate – se exprimă cu meno di… sau meno che…
Giovanni è meno sportivo di Renato (Giovanni este mai puţin sportiv decât Renato)
Roma è meno moderna che monumentale (Roma este mai puţin modernă decât
monumentală)
Comparativul de egalitate – se exprimă cu tanto…quanto sau così…come:
Giuseppe è tanto studioso quanto suo fratello. (Giuseppe este tot atât de studios pe cât
este şi fratele său.)
Questo edificio è così alto come quell’altro. (Acest edificiu este tot atât de înalt pe cât
este şi celălalt.)
Acelaşi comparativ se mai poate exprima şi cu locuţiunile non più di, non
meno di sau al pari di:
Le rose sono profumate non più dei gigli. (Trandafirii nu sunt mai parfumaţi decât
crinii.)
Sono appassionato di quel lavoro al pari di te. (Sunt îndrăgostit de munca aceea la fel
ca şi tine)
Maria è dilligente al pari di Luisa. (Maria este tot atât de silitoare ca şi Luisa.)
Gradul superlativ – il grado superlativo – arată că însuşirea unui obiect este la cel
mai înalt nivel
Ca şi în limba română, în limba italiană superlativul este de două feluri: relativ şi
absolut.
Superlativul relativ – indică o însuşire la cel mai înalt grad sau la cel mai scăzut,
faţă de alte lucruri sau persoane. Se formează cu ajutorul expresiilor il più (cel mai)
sau il meno (cel mai puţin):
69
Gradul pozitiv Gradul comparativ Gradul superlativ relativ
buono Più buono Il più buono
Meno buono Il meno buono
Termenul de comparaţie se formează cu prepoziţia di sau fra:
Quei due fratelli sono i più coraggiosi fra i loro compagni di classe. (Cei doi fraţi sunt
cei mai curajoşi dintre colegii lor de clasă.)
Lui è il medico più buono dell’ospedale. (El este cel mai bun medic din spital.)
Superlativul absolut – exprimă cel mai înalt grad al unei calităţi, fără altă
confruntare cu alţi termeni sau alte calităţi. El se formează cu ajutorul terminaţiei –
issimo adăugată rădăcinii adjectivului (fără ultima vocală):
Dolce – dolcissimo
Alto – altissimo
Puro – purissimo
Breve – brevissimo
Atenţie la adjectivele terminate în –co şi –go:
Poco – pochissimo
Largo – larghissimo
Excepţii: pratico – praticissimo; amico – amicissimo
Observaţii:
Unele adjective nu admit nici un fel de superlativ, deoarece exprimă o calitate care nu
tolerează o gradare. Aşa se întâmplă cu adjectivele care indică materia din care este
făcut un lucru: ferreo (din fier), marmoreo (din marmură), aureo (din aur) etc., sau cu
cele care indică naţionalitatea sau cetăţenia: romeno, italiano etc., cu cele care indică
forme geometrice: quadrato (pătrat), sferico (rotund), rettangolare (dreptunghiular),
precum şi cu adjectivele care prin ele însele au un sens superlativ: eterno (etern,
veşnic), immortale (nemuritor), finale (final), immenso (imens) etc.
70
Forme neregulate de comparativ şi superlativ
Următoarele adjective, pe lângă forma regulată de comparativ şi superlativ, au o altă
formă, neregulată, moştenită din limba latină:
Gradul pozitiv Gradul comparativ Gradul superlativbuono migliore ottimocattivo peggiore pessimogrande maggiore massimopiccolo minore minimoalto superiore supremobasso inferiore infimo
Lectia 3
Partea 1
După ce am văzut cum exprimăm însuşirile unui obiect, vom trece la studierea
adjectivelor pe tipuri. Ascultaţi, apoi învăţaţi:
Adjectivele posesive – Gli aggettivi possessivi
Adjectivul posesiv se identifică, în mare parte, în formă, cu pronumele posesiv. El
este deci un pronume posesiv care însoţeşte un substantiv. Şi are dublu rol: pe de o
parte indică obiectul posedat, iar pe de altă parte indică persoana care posedă
obiectul. Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substativul său.
Formele adjectivului posesiv sunt următoarele:
Un singur obiect şi un singur posesor
Pers. I Pers. II Pers. III
Masculin mio tuo suo
Feminin mia tua sua
Un singur obiect şi mai mulţi posesori
Pers. I Pers. II Pers. III
71
Masculin nostro vostro loro
Feminin nostra vostra loro
Mai multe obiecte şi un singur posesor
Pers. I Pers. II Pers. III
Masculin miei tuoi suoi
Feminin mie tue sue
Mai multe obiecte şi mai mulţi posesori
Pers. I Pers. II Pers. III
Masculin nostri vostri loro
Feminin nostre vostre loro
Exemple:
Il mio libro è interessante = Cartea mea este interesantă
Il suo fiore è profumato = Floarea sa este parfumată
Sono obbediente con la nostra maestra = Sunt ascultător cu profesoara noastră
La ma cognata arriva domani = Cumnata mea soseşte mâine
Mio figlio è un bravo ragazzo = Fiul meu este un băiat de ispravă
Mio padre mi ha insegnato molte cose utili = Tatăl meu m-a învăţat multe lucruri
folositoare
I miei fratelli sono adesso ingegneri = Fraţii mei sunt acum ingineri
72
Questo regalo è da parte nostra = Acest cadou este din parte noastră
Abbiamo sentito la sua straordinaria voce = Am ascultat vocea sa extraordinară
Partea a 2-a
Vom studia împreună adjectivele demonstrative. Ele sunt importante pentru că ajută
şi la exprimarea distanţei de la un obiect la altul.
Adjectivele demonstrative
Arată apropierea sau depărtarea vorbitorului faţă de obiectul despre care vorbeşte, se
acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină.
APROPIERE
singular plural
masculin feminin masculin feminin
questo questa questi queste
DEPĂRTARE
singular plural
masculin feminin masculin feminin
quello quella quelli quelle
Exemple:
Guarda questa bella casa ! (Priveşte această casă frumoasă !)
Quel cane corre tutto il tempo (Câinele acela aleargă tot timpul)
73
Quello studente non arriva mai a tempo (Acel student nu ajunge niciodată la timp)
Quell’amico mi da fastidio (Prietenul acela mă plictiseşte)
Non conosco quella strada (Nu cunosc strada aceea)
Questa famiglia viene spesso al ristorante (Familia aceasta vine des la restaurant)
Prestami questo volume per solo un giorno (Împrumută-mi acest volum pentru o
singură zi)
Prendi questo giornale (Ia ziarul acesta)
Quello spettacolo finisce tardi (Spectacolul acela se termină târziu)
Lecţia 4
Partea 1
În continuare vom învăţa câteva expresii uzuale. Unele vă sunt deja cunoscute din
lecţiile anterioare, altele sunt noi. Ascultaţi cu atenţie şi repetaţi imediat. Acest
exerciţiu trebuie reluat cel puţin de două ori:
EXPRESII UZUALE – MODI DI ESPRIMERSI
Buon giorno = bună ziua
Buona sera = bună seara
Che c’è ? = ce este ?
Chi ? = Cine ?
Quanto costa ? = Cât costă ?
Che ore sono ? = Cât este ceasul ?
Si = Da
74
No = Nu
Non capisco = nu înţeleg
Non so = nu ştiu
Non posso = Nu pot
Sono della Romania = Sunt din România
Vengo dalla Romania = vin din România
Sono romeno / romena = sunt român / româncă
Signore, per favore… = domnule, vă rog…
Per qui, prego = pe aici, vă rog
Attenzione ! = Atenţie !
Prego ? = Poftim ?
Che cosa desidera ? = Ce doriţi ?
Con permesso… = Nu vă supăraţi…
Mi dica, per favore…= Spuneţi-mi, vă rog…
Mi dia, per favore…= daţi-mi, vă rog…
75
Come si chiama ? = Cum vă numiţi ?
Mi chiamo… = Mă numesc…
La prego di parlare –più forte = mai tare
-più adagio = mai rar
Se vuole ripetere = Vă rog să repetaţi
Se vuole scrivere = Vă rog să scrieţi
Vorrei parlare al direttore = Aş dori să vorbesc cu directorul
A chi mi devo rivolgere ? = Cui trebuie să mă adresez ?
Va bene. D’accordo = Bine. De acord
Non so di che cosa si tratta = Nu ştiu despre ce este vorba
Mi scusi, devo andarmene = mă scuzaţi, trebuie să plec
Non vorrei avere dei guai = Nu aş vrea să am neplăceri
Acum vom învăţa culorile.
CULORILE – I COLORI
Bianco – bianco = alb
Nero - nero = negru
76
Azzuro / blu - adzuro / blu = albastru
Bigio / color sabbia – bigio / color sabia = bej
Giallo - gialo = galben
Grigio - grigio = gri
Marrone - marone = maro, cafeniu
Arancione - arancione = portocaliu
Rosso - roso = roşu
Verde - verde = verde
Scuro - scuro = închis (nuanţă)
Moro, mora - moro, mora = brunet, brunetă
Biondo, bionda - biondo, bionda = blond, blondă
Le bionde sono belle, ma le more sono bellissime.
Blondele sunt frumoase, dar brunetele sunt foarte frumoase.
77
Partea a 2-a
La primul modul am învăţat pronumele personal în formele sale simple. Ţinând cont de cunoştinţele pe care le-aţi acumulat până acum, în continuare vom studia pronumele personal cu toate completările.
PRONUMELE PERSONAL – continuare
Pronumele personal cu funcţie de obiect (complement) –
Il pronome personale in funzione di complemento
Amintiţi-vă că pronumele personal cu funcţie de subiect are trei persoane, fiecare cu
două numere (singular şi plural):
persoana număr Pronume personal
I Sg. Io
II Sg. Tu
III – masc.
- fem.
Sg. Lui, egli / esso
Lei, ella / essa
I Pl. Noi
II Pl. Voi
III – masc.
- fem.
Pl. Loro, essi
Loro, esse
Pronumele cu funcţie de complement poate fi:
78
- complement direct în cazul Acuzativ, cu sau fără prepoziţie
- complement indirect în Dativ
Ca şi în limba română, pronumele cu funcţie de complement pot avea forme:
- accentuate, atunci când sunt aşezate după verb
- neaccentuate, când sunt aşezate înaintea verbului
Persoana Subiect
(cine?)
Complement direct (cine,
pentru cine, de la cine etc.)
Complement indirect
(cui?)
Singular accentuat neaccentuat accentuat neaccentuat
I
II
III – masc.
- fem.
Io
Tu
Lui, egli,
esso
Lei, ella,
essa
Me
Te
Lui, esso
Lei, essa
Mi
Ti
Lo
La
A me
A te
A lui
A lei
Mi
Ti
Gli
Le
Plural
I
II
III – masc.
- fem.
Noi
Voi
Loro, essi
Loro, esse
Noi
Voi
Loro
loro
Ci
Vi
Li
Le
A noi
A voi
A loro
A loro
Ci
Vi
Loro
Loro
Atenţie !
1. Complementul indirect formă neaccentuată – loro – se pune întotdeauna după
verb.
2. Nu confundaţi pronumele neaccentuate la, lo, gli cu articolul hotărât.
79
3. Pronumele neaccentuate la, lo pierd vocala în faţa formelor verbului avere (ho,
hai, ha, hanno): l’ho, l’ha, l’hai, l’hanno
4. La imperativ, infinitiv, gerunziu şi participiu formele mi, ci, ti, vi, gli, le, la, lo, le,
li se aşează după verb şi se unesc cu acesta:
Telefonami stasera ! (Telefonează-mi diseară !)
Non volevo parlarti. (Nu voiam să îţi vorbesc.)
Incontrandolo per la strada, non lo avevo riconosciuto. (Când l-am întâlnit pe stradă,
nu l-am recunoscut.)
5. Formele scurte ale verbelor dare (da’), fare (fa’), dire (di’), stare (sta’), andare
(va’) dublează consoana pronumelor: mi, ci. la, lo, le:
Dalle la mano ! (Dă-i mâna !)
Dicci la verità ! (Spune-ne adevărul !)
Stalle accanto ! (Stai lângă ea !)
Fammi sentire la sua storia ! (Spune-mi povestea ta !)
Fallo partire ! (Fă-l să plece !)
6. Când avem două pronume neaccentuate, atunci mi, ti, ci, vi devin me, te, ce, ve:
Me la dai o no ? (Mi-o dai sau nu ?)
Te la racconta ? (Îţi povesteşte ?)
Ce la porta ? (Ne-o aduce ?)
Ve la spiega lui stesso. (Vă povesteşte el însuşi.)
7. Pronumele lei cu formele neaccentuate la, le scrise cu majusculă si pronumele
loro sunt folosite ca şi pronume de politeţe. În acest caz se scriu cu majusculă,
indiferent unde s-ar afla:
E’ venuta anche Lei, Signora ? (Aţi venit şi dvs., doamnă ?)
Benvenuto a Lei, Signore ! (Bine aţi venit, domnule !)
80
Non ho visto Loro, Signori, da più di un anno, vero ? (Nu v-am mai văzut, domnilor,
de mai bine de un an, e adevărat ?)
Quanto Le devo pagare ? (Cât trebuie să vă plătesc ?)
Desideravo incontrarLa più presto. (Doream să vă întâlnesc cât mai repede.)
Lecţia 5
Partea 1
Ascultaţi cu atenţie, apoi repetaţi.
Următoarele verbe sunt foarte importante, deoarece cu ele se pot forma o multitudine
de fraze.
Verbul A VREA (Il verbo VOLERE)
Io voglio = eu vreau
Tu vuoi = tu vrei
Lui vuole = el vrea
Lei vuole = ea vrea
Noi vogliamo = noi vrem
Voi volete = voi vreţi
Loro vogliono = ei/ele vor
Verbul A MERGE (Il verbo ANDARE)
Io vado = eu merg
81
Tu vai = tu mergi
Lui va = el merge
Lei va = ea merge
Noi andiamo = noi mergem
Voi andate = voi mergeţi
Loro vanno = ei/ele merg
Verbul A STA (Il verbo STARE)
Io sto = eu stau
Tu stai = tu stai
Lui sta = el stă
Lei sta = ea stă
Noi stiamo = noi stăm
Voi state = voi staţi
Loro stanno = ei/ele stau
EXPRESII:
Stare attento = a fi atent
Stare buono = a sta cuminte
Stare bene = a se simţi bine
Stare male = a se simţi rău
Încercaţi să învăţaţi aceste verbe pe de rost.
În continuare, vom vedea câteva caracteristici generale ale verbelor.
IL VERBO – VERBUL
82
Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă o acţiune sau prezintă, sub formă
de acţiune, o stare, apariţia unei caracteristici ori modificarea unei caracteristici, o
atitudine.
Iată câteva exemple extrase din revista italiană de cultură “Il contemporaneo”:
a) O acţiune propriu-zisă:
Il cavallo correva velocemente. (Calul alerga repede)
Ci vedemmo per la prima volta e facemmo conoscenza il 9 settembre 2000.
(Ne-am văzut pentru prima dată şi am făcut cunoştinţă pe 9 septembrie 2000)
b) O stare prezentă sub formă de acţiune:
Si alza lentamente dalla sedia, scaglia il primo fulmine e subito dopo, scoppia
l’uragano.
(Se ridică încet de pe scaun, dezlănţuie primul fulger şi apoi izbucneşte uraganul)
c) O realitate:
Dobbiamo insistere nell’affermare che le sole forze capaci di difenderci sono ormai la
poesia, l’arte, la filosofia, il pensiero scientifico.
(Trebuie să insistăm în a afirma că singurele forţe capabile să ne apere sunt poezia,
arta, filosofia şi gândirea ştiinţifică.)
d) O atitudine:
Il suo viso, adesso, è quello di un mattino di primavera,ancora gocciolante per la
tempesta notturna.
(Chipul său este acum acela al unei dimineţi de primăvară, plină încă de picăturile
rămase de pe urma furtunii din timpul nopţii.)
Aceste acţiuni şi procese sub formă de acţiuni se pot întâmpla în prezent, în
trecut sau în viitor, fiind realizate de o persoană, un animal, un obiect sau orice altă
noţiune.
83
VERBI TRANSITIVI E INTRANSITIVI
VERBE TRANZITIVE ŞI INTRANZITIVE
Verbele a căror acţiune se răsfrânge asupra unui obiect se numesc verbe
tranzitive ( i verbi transitivi)
Ex.: Quando dunque un amico si procura quella consolazione di deporre un segreto
nel seno di un’altro, da a costui la voglia di procurarsi la stessa consolazione anche
lui.
(Când un prieten simte satisfacţia de a trece o taină în sufletul altuia, îi insuflă
acestuia dorinţa de a avea la rândul lui aceeaşi bucurie.)
Verbele a căror acţiune nu se răsfrânge asupra unui obiect sunt intranzitive (i verbi
intransitivi)
Ex.: Il ragazzo ando via presto. (Băiatul plecă repede)
Camminava lentamente. (Mergea încet)
E’ arrivata improvvisamente. (A sosit pe neaşteptate)
Observaţii: Există verbe ca andare, camminare, venire, arrivare, a căror acţiune se
poate prezenta terminată din momentul în care aceasta începe:
Il treno arriva. (Trenul soseşte)
Il padre viene. (Tatăl vine)
Il figlio va via. (Fiul pleacă)
Există în schimb verbe care admit şi construcţia unui obiect direct, şi pe aceea a unui
obiect indirect:
Ubbidire a qualcuno = a se supune cuiva
Ubbidire qualcuno = a supune pe cineva
Perdonare a qualcuno = a ierta pe cineva
Perdonare qualcuno = a ierta cuiva ceva
Insultare a qualche cosa = a insulta ceva, a nu fi respectuos faţă de un lucru
Insultare qualcuno = a insulta pe cineva
84
Creedere a qualcuno = a crede pe cineva
Credere qualcuno = a crede cuiva ceva
Alte verbe sunt tranzitive sau intranzitive după sens:
Finire un lavoro = a termina un lucru, o lucrare, o muncă
Finire = a avea sfârşit, a se termina
Il film finisce presto = Filmul se termină repede
Rovinare una casa = a distruge o casă
Rovinarsi = a cădea în ruină, a se distruge
Lui si rovinava per la trascuratezza = El se distrugea din neglijenţă
Partea a 2-a
Vom vedea împreună tipurile de raporturi care se pot stabili între o acţiune şi
autorul ei, apoi vom studia clasificarea verbelor după terminaţie.
Ascultaţi şi învăţaţi:
LE FORME VERBALI – DIATEZELE
Diatezele sunt formele verbale care arată raportul dintre acţiune şi autorul ei.
a) Diateza activă – la forma attiva – arată că acţiunea este îndeplinită de subiectul
gramatical:
Giovanni studia molto. (Giovanni studiază mult)
I corsi iniziano oggi. (Cursurile încep astăzi)
b) Diateza pasivă – la forma passiva- arată că acţiunea este suferită de subiectul
gramatical (exprimat prin cazul nominativ); subiectul logic, care face acţiunea,
poate fi exprimat sau subînţeles. Această diateză este alcătuită în general din verbe
perifrastice compuse cu verbul auxiliar “a fi” (essere) şi participiul trecut al
verbului de conjugat:
Lo studente premiato fu appaludito da tutti.
(Studentul premiat a fost aplaudat de toţi.)
85
L’altro, per I suoi fatti, fu criticato da tutti.
(Altul, pentru faptele sale, a fost criticat de toţi.)
Observaţie: Diateza pasivă nu există decât la verbele tranzitive.
c) Diateza reflexivă – la forma riflessiva – arată că subiectul săvârşeşte şi, în acelaşi
timp, suferă acţiunea. Diateza aceasta are uneori valoare activă, alteori valoare
pasivă.
După cazul pronumelui, verbele reflexive sunt de două tipuri: cu pronumele în
acuzativ şi cu pronumele în dativ.
I. Verbele reflexive cu pronume în acuzativ pot avea valori diferite:
a) acţiune făcută de subiectul gramatical se răsfrânge tot asupra lui (pronumele
servind drept complement direct): mi, ti, si, ci, vi:
Io mi preparo per la partenza al mare. (Eu mă pregătesc pentru plecarea la mare.)
b) acţiunea este făcută de două sau mai multe subiecte, fiecare dintre ele suferind
efectele acţiunii făcute de celălalt sau celălalte (riflessivo reciproco):
Loro si lamentavano uno con l’altro di un libro cattivo che avevano letto.
(Ei se plângeau unul altuia pentru o carte proastă pe care o citiseră)
c) se arată o acţiune impersonală:
Si partiva all’alba e si camminava presto. (Se pleca în zori şi se mergea repede.)
II. Verbele reflexive cu pronumele în dativ pot avea diferite valori (riflessivi
impropri).
a) reflexiv obiectiv – riflessivo obiettivo:
Mi ricordo facilmente quel giorno. (Îmi amintesc uşor ziua aceea.)
86
b) reflexiv dinamic – riflessivo dinamico:
Pensava in che modo farsi il piacere di conoscere tutti I segreti dell’astronomia.
(Se gândea în ce fel să-şi facă bucuria de a cunoaşte toate secretele astronomiei.)
c) reflexiv reciproc – riflessivo reciproco:
Noi tutti ci auguriamo buone vacanze. (Noi toţi ne urăm vacanţă plăcută.)
d) reflexiv participativ – riflessivo participativo:
Finalmente poterono soddisfarsi tutti I gusti letterari.
(În sfârşit au putut să-şi satisfacă toate gusturile literare.)
Forma pronominală care din punct de vedere gramatical nu se deosebeşte de
cea reflexivă, dat fiind faptul că verbul este precedat de acelaşi pronume (mi, ti, si, ci,
vi), este caracteristică unor verbe intranzitive care au exclusiv sens pronominal: în
limba italiană nu se poate spune nici io pento, nici io impadronisco, nici io lagno, ci:
io mi pento (eu mă căiesc), io mi impadronisco (eu pun stăpânire pe), io mi lagno (eu
mă vait, eu mă plâng).
Însoţirea acestor verbe cu pronume este absolut necesară. Astfel sunt verbele lagnarsi
( a se plânge), impadronirsi ( a pune stăpânire), pentirsi ( a se căi) etc.
Pronumele mi, ti, si, ci, vi, în acest caz, nu au nici un fel de funcţie; ele dau
verbului forma pronominală.
I MODI – MODURILE
Formele verbale prin care se arată felul cum consideră vorbitorul acţiunea
exprimată de verb, se numesc moduri. Modurile verbale pot prezenta acţiunea
legată de persoana care o săvârşeşte, având forme flexionare pentru exprimarea
87
persoanei şi a numărului — modi finiţi — sau pot prezenta acţiunea fără referire
la persoană, deci fără forme reflexionare de persoană şi număr - modi indefiniţi.
în limba italiană există următoarele moduri verbale:
Finiti o definiti: indicativo, congiuntivo, condizionale, imperativo.
Infiniti o indefiniti: infinito, participio, gerundio.
Fiecare mod are timpurile sale: simple şi compuse. Primele sunt forme
verbale constituite dintr-un singur verb, iar celelalte sunt forme verbale compuse
din verbul auxiliar şi participiul trecut al verbului de conjugat.
CONJUGĂRILE - LE CONIUGAZIONI
In limba italiană, verbele se împart în trei conjugări, corespunzătoare terminaţiei
infinitivului prezent:
conjugarea I: în -are: studiare, chiamare, cantare etc.
conjugarea II: în -ere (infinitiv lung şi infinitiv scurt, cuprinzând,
contopite, conjugările a IIa şi a III-a, din limba latină): temere, leggere, credere,
vedere etc.
conjugarea III: în -ire: sentire, dormire, venire etc.
Vocalele a (conjugarea I)
e (conjugarea II)
i (conjugarea III) se numesc vocali caratteristiche.
88
Lecţia 6
Partea 1
Înainte de a cunoaşte formarea verbelor regulate, este necesară prezentarea
verbelor auxiliare.
I VERBI AUSILIARI – VERBELE AUXILIARE
Verbele auxiliare au rolul de instrumente gramaticale în morfologie, ajutând
la formarea modurilor şi timpurilor compuse ale celorlalte verbe.
În limba italiană, verbele auxiliare (ajutătoare) sunt: essere (a fi) şi avere (a avea).
Verbul avere este auxiliarul caracteristic pentru timpurile compuse ale
diatezei active a verbelor tranzitive, iar verbul essere este auxiliarul caracteristic
pentru toate timpurile diatezei pasive, ac şi pentru timpurile compuse ale diatezei
reflexive.
89
Pentru timpurile compuse ale diatezei active – verbe intranzitive, nu există
norme sigure; acestea se pot conjuga fie cu essere, fie cu avere.
USO DEGLI AUSILIARI – ÎNTREBUINŢAREA VERBELOR AJUTĂTOARE
a) Verbele tranzitive la diateza activă au drept auxiliar verbul avere:
abbiamo cantato, abbiamo letto.
b) Dintre verbele intranzitive, unele au ca auxiliar verbul essere, altele verbul
avere, iar altele fie un auxiliar, fie pe celălalt :
sono diventato (am devenit), eravamo giunti (ajunseserăm);
abbiamo litigato (ne-am certat), hanno vissuto (au trăit);
ho corso (am alergat), sono corso (am alergat);
ha volato (a zburat), è volato (a zburat).
c) Verbele reflexive se conjugă, fără excepţie, cu auxiliarul essere:
Dopo il lavoro, mi sono lavato le mani. (După lucru, mi-am spălat mâinile).
Ci siamo aiutati reciprocamente. (Ne-am ajutat reciproc.)
5I è dimostrato un uomo operoso. (S-a dovedit un om harnic.)
d) Verbele servile — i verbi servili — care nu au înţeles de sine stătător şi cer un
alt verb la modul infinitiv ca: dovere, potere, vaiere au drept auxiliar verbul
avere, dacă infinitivul cere auxiliarul avere, şi essere dacă infinitivul cere ca
auxiliar pe essere:
90
Ho voluto chiamare un amico. (Am vrut să chem un amic.)
Dar:
Sono dovuto ritornare subito a scuola. (A trebuit să mă întorc îndată la şcoală.)
Sarebbero dovuti giungere con il treno delle dieci.
(Ar fi trebuit să sosească cu trenul de ora zece.)
Regula aceasta nu e strictă. Se pot întâlni construcţii ca:
Non ho potuto venire. (Nu am putut veni.) sau:
Ho dovuto andarmene. (A trebuit să plec.)
Observaţie. Când verbele servile însoţesc un verb reflexiv, au ca auxiliar verbul
essere, dacă pronumele precedă verbul, iar dacă pronumele este unit cu
infinitivul, au ca auxiliar verbul avere.
I due amici non hanno voluto riconciliarsi.'(Cei doi amici nu au vrut să se
împace.)
I due amici non si sono voluti riconciliare. (Cei doi amici nu au vrut să se împace.)
În cepem studierea timpurilor verbale. Acestea trebuie învăţate foarte bine, deoarece
pe ele se bazează comunicarea.
L’INDICATIVO – INDICATIVUL
Este modul realităţii, al siguranţei. Indicativul are opt timpuri, şi anume:
i tempi semplici: presente, inperfetto, passato remoto, futuro semplice;
i tempi composti: passato prossimo, trapassato prossimo, trapassato remoto,
futuro anteriore.
Il presente dell’indicativo – timpul prezent
Orice formă verbală a timpurilor simple rezultă dintr-o parte care rămâne
invariabilă tot timpul conjugării, ea constituind tema (il tema), şi o altă parte care
91
variază după mod, timp şi persoană, constituind desinenţa (la desinenza) –
terminaţia.
Prezentul indicativ al verbelor regulate se formează din tema infinitivului şi are
următoarele forme:
Conjugarea I (La prima coniugazione)
Amare
Io am-o
Tu am-i
Lui am-a
Noi am-iamo
Voi am-ate
Loro am-ano
Conjugarea a II-a (La seconda coniugazione)
Temere
Io tem-o
Tu tem-i
Lui tem-e
Noi tem-iamo
Voi tem-ete
Loro tem-ono
Conjugarea a III-a (La terza coniugazione)
Sentire
Io sent-o
92
Tu sent-i
Lui sent-e
Noi sent-iamo
Voi sent-ite
Loro sent-ono
Conjugarea a III-a incoativă (La terza coniugazione incoativa)
Finire
Io fin-isc-o
Tu fin-isc-i
Lui fin-isc-e
Noi fin-iamo
Voi fin-ite
Loro fin-isc-ono
Există verbe care nu se supun regulilor obişnuite de formare a modurilor şi
timpurilor, datorită unor cauze care ţin de istoria limbii italiene. Aceste verbe se
numesc neregulate.
Iată câteva exemple (în total sunt aproximativ 40):
93
ANDARE (A MERGE)
Io vado = eu merg
Tu vai
Lui va
Lei va
Noi andiamo
Voi andate
Loro vanno
DARE (A DA)
Io do = eu dau
Tu dai
Lui da
Lei da
Noi diamo
Voi date
Loro danno
FARE (A FACE)
Io faccio = eu fac
Tu fai
Lui fa
Lei fa
Noi facciamo
Voi fate
Loro fanno
BERE (A BEA)
Io bevo = eu beau
Tu bevi
Lui beve
Lei beve
Noi beviamo
Voi bevete
Loro bevono
Prezentul — // presente — indică:
a) o acţiune care se întâmplă în momentul vorbirii:
Adesso piove lentamente. (Acum plouă încet.)
b) o acţiune care s-ar putea întâmpla oricând (aşa cum este cazul în proverbe
sau în
poveşti — prezentul gnomic — il presente gnomico).
Chi si somiglia, si piglia. (Cine se aseamănă, se adună).
94
Chi perde piede, non ce lo rimette. (Tot păţitu-i priceput.)
Chi non rischia, non rosica. (Cine nu riscă, nu câştigă.)
c) o acţiune care s-a efectuat în trecut, dar este adusă în prezent, pentru a o
face
mai vie — prezentul istoric — // presente storico:
Quello stesso giorno, il 13 di novembre, arriva un espresso al signor podesta
di Lecce e gli presenta un dispaccio del signor capitano di giustizia. (în aceeaşi
zi, 13 noiembrie, soseşte un curier la primarul din Lecce şi îi prezintă o
depeşă de la căpitanul de justiţie. — Manzoni, „I Promessi Sposi".)
d) formule permanente:
Si parla italiano. (Se vorbeşte limba italiană.)
Qui non si entra. (Aici nu se intră.)
Lasciale ogni speranza voi ch’entrate. (Lăsaţi orice speranţă voi ce intraţi.)
Si vende a contanti. (Se vinde cu bani peşin.)
Si noleggia. (Se închiriază; de închiriat.)
e) o acţiune situată în viitor (de obicei, alături de cuvinte sau propoziţii care
precizează momentul viitor):
Domani faccio una passeggiata con Paolo. (Mâine fac o plimbare cu Paolo.)
Fra quattro ore, parte anche il mio treno.
(Peste patru ore pleacă şi trenul meu.)
L'esame è in settembre. (Examenul este în septembrie.)
Imperfectul – L’imperfetto
Imperfectul indicativului îşi are originea în imperfectul indicativului
latin. Desinenţele: -va, -vi, -vamo, -vate, -vano adăugate temei însoţite de
vocala caracteristică, sunt aceleaşi la toate conjugările:
Conjugarea I: Io am-a-vo
95
Tu am-a-vi
Lui am-a-va
Noi am-a-vamo
Voi am-a-vate
Loro am-a-vano
Conjugarea a IIa
Io tem-e-vo
Tu tem-e-vi
Lui tem-e-va
Noi tem-e-vamo
Voi tem-e-vate
Loro tem-e-vano
Conjugarea a IIIa
Io sent-i-vo
Tu sent-i-vi
Lui sent-i-va
Noi sent-i-vamo
Voi sent-i-vate
Loro sent-i-vano
Io fin-i-vo
Tu fin-i-vi
Lui fin-i-va
Noi fin-i-vamo
Voi fin-i-vate
Loro fin-i-vano
Imperfectul — l'imperfetto — arată o acţiune care durează în trecut.
Questo cappello le dava un'aria irragionevolmente giovane. (Această pălărie îi
dădea un aer foarte tineresc. — G.Bcrto, „Un incontro a Venezia".)
Imperfectul din limba italiană, — ca şi acela din limba română —, are valori
temporale independente sau valori care sunt în legătură cu alte timpuri:
1. independente (în limba română valori absolute):
a) Exprimă o acţiune care durează în trecut, neterminată în momentul la care
se referă vorbirea:
96
Una giovane aveva prese un dia molte tortore, e portavale a vendere.
(O tânără prinsese într-o zi multe turturele şi le ducea la vânzare.)
b) Exprimă o ac{iune care s-a repetat în trecut (imperfetto iterativa):
Facevo cartoccetti-tutto il giorno, al ponte nuovo, all'imbocco del traforo
del Gianicolo e riuscivo si e no a campare.
(Făceam pungi toată ziua, pe podul cel nou, la intrarea în galeria Gianicolo,
şi reuşeam oarecum s-o scot la capăt. — Moravia, „I Racconti romani".)
c) Exprimă o acţiune încheiată în trecut (imperfectul cu valoare de perfect):
Per dir vero, se la pena era severissima ed atta ad irritare, avevamo nello
stesso tempo la rara sorte, che buoni fossero tutti coloro che vedevamo.
(Ca să spun adevărul, dacă pedeapsa era foarte severă şi în stare să
scoată din sărite pe oricine, aveam în acelaşi timp marele noroc că toţi
cei pe care îi vedeam, erau buni. — S.Pellico, „Le mie prigioni".)
2. în legătură cu alte timpuri (timpuri de relaţie):
Acţiunea redată de imperfect este de obicei în raport de simultaneitate faţă de
o acţiune petrecută în trecut:
Pompeo Lagumina si precipito sulla spianata con quella lettera in mano: il suo
spirito era come ubriacato dal dispetto.
(Pompeo Lagumina se repezi pe esplanadă cu scrisoarea în mâini: sufletul îi
era ca şi beat de mânie ■— L.Pirandello, „Novelle per un anno".)
Observaţie. în vorbirea curentă, imperfectul se foloseşte în locul prezentului,
pentru a imprima o formă atenuată a unei solicitări:
Volevo chiedere a Lei un permesso. (Vroiam să vă cer o îngăduinţă.)
Dicevo che la mia opinione è questa. (Spuneam că părerea mea este aceasta.)
97
Partea a 2-a
Sperând că aţi învăţat lecţiile anterioare, vom continua studierea timpurilor
verbale la indicativ. Recomandăm din nou să nu începeţi o lecţie nouă până
când cea anterioară nu a fost bine fixată.
Perfectul simplu – Il passato remoto
Formare:
Conjugarea I
Io am-ai
Tu am-ati
Lui am-ò
Noi am-ammo
Voi am-aste
Loro am-àrono
Conjugarea a II-a
Io tem-ei
Tu tem-esti
Lui tem-è
Noi tem-emmo
Voi tem-este
Loro tem-èrono
98
Conjugarea a III-a
Io sent-ii
Tu sent-isti
Lui sent-ì
Noi sent-immo
Voi sent-iste
Loro sent-ìrono
Io fin-ii
Tu fin-isti
Lui fin-ì
Noi fin-immo
Voi fin-iste
Loro fin-ìrono
Verbul credere are următoarele terminaţii:
Io cred-etti
Tu cred-esti
Lui cred-ette
Noi cred-emmo
Voi cred-este
Loro cred-ettero
Perfectul simplu — il passato remoto — arată:
a) o acţiune petrecută şi încheiată în trecut:
Salutò e se ne andò. (Salută şi plecă.)
L'anno scorso visitai Firenze. (Anul trecut vizitai Florenţa.)
b) acţiuni scurte, într-o însuşire:
Si levò, si vestì, si cacciò un altro librone sotto il braccio e scese su la spinata.
(Se sculă, se îmbrăcă, îşi vârî o altă carte groasă sub braţe şi coborî în vale
— Pirandello, „Novelle per un anno".)
c) evenimente istorice petrecute cu certitudine, într-o cronologie precisă:
Questa lotta del popolo durò un secolo intero.
(Această luptă a poporului dură un secol întreg).
99
Perfectul compus – il passato prossimo
La formazione del passato prossimo
Perfectul compus se formează cu ajutorul participiului trecut al verbului
de conjugat şi unul din verbele auxiliare „a fi" sau „a avea":
ho cantato, ho creduto, ho sentito.
În general, verbele tranzitive se conjugă cu auxiliarul a avea (avere): ho creduto
tutto; ho sentito una grande gioia.
În schimb, unele verbe intranzitive şi verbele pronominale şi reflexive se conjugă
cu auxiliarul „a fi" (essere):
Sono arrivato poco fà, dalia provincia. (Am sosit adineaori din provincie.)
In quel momento sono entrati tutti quanti. (în acel moment au intrat toţi.)
Mi sono servito del tuo libro. (M-am folosit de cartea ta.)
Deci:
verbe tranzitive
cantare — aver
e
—
cantato:
ho cantato
credere — aver
e
—
creduto:
ho credutofinire — aver
e
— finito: ho finitoverbe intranzitive
entrare — Essere --
entrato:
sono
entrato –acadere — Essere —
caduto:
sono
caduto-apartire — Essere —
partito:
sono
partito -a
Perfectul compus — il passato prossimo — arată o acţiune întâmplată într-un
timp trecut, neterminată, sau o acţiune ale cărei efecte durează încă:
Sono venuto a vedere come lavorate. (Am venit să văd cum lucraţi.)
În dialoguri se întâlnesc perfectul simplu şi perfectul compus, în ordine alternativă:
100
Ho detto per celia, gridò questo sul viso di Renzo, spingendolo verso il letto,
per celia; m'hai inteso che ho detto per celia?
(Am spus-o, în glumă, strigă acesta în faţa lui Renzo, împingându-1 spre pat,
în glumă; nu ai înţeles că am spus-o în glumă? — Manzoni, „I Promessi
Sposi".)
Mai mult ca perfectul – il trapassato
Mai mult ca perfectul — il trapassato prossimo — se formează cu imperfectul
auxiliarului a avea (avere) la verbele tranzitive sau al auxiliarului a fi (essere) la
verbele intranzitive, reflexive şi pronominale, şi cu participiul trecut al verbului de
conjugat:
parlare: io avevo parlato andare: io ero andato, -a
credere: io avevo creduto cadere: io ero caduto, -a
sentire: io avevo sentito partire: io ero partito, -a
101
Trecutul anterior – Il trapassato remoto
Se introduce în propoziţii temporale care depind de conjuncţii, ca: dopo che
(după ce), tosto che (îndată ce), appena (abia), appena che (îndată ce).
a) Arată o acţiune petrecută într-un trecut îndepărtat:
Dopo che ebbe finito, si diparti contenta (După ce termină, plecă mulţumită.)
Appena io ebbi finito il mio compito, egli entrò. (îndată ce terminai
compoziţia, intră el.)
b) însoţit de un adverb îşi poate preciza intensitatea:
In un attimo, ebbe finito. (într-o clipă, termină.)
Se formează cu perfectul simplu al unuia dintre verbele auxiliare şi cu participiul
trecut al verbului de conjugat:
parlare: io ebbi parlato andare: io fui andato, -a
credere: io ebbi creduto cadere: io fui caduto, -a
sentire: io ebbi sentito partire: io fui partito, -a
Viitorul – Il futuro semplice
Viitorul derivă dintr-o formă perifrastică, folosită în latina populară, constituită din
infinitivul prezent şi din indicativul prezent al verbului a avea (avere) — (în limba latină
— habeo, -ere):
Cantare + ro = canterò
Credere + ro = crederò
Sentire + ro = sentirò
Aşadar, desinenţele (terminaţiile) -o, -ai, -à, -emo, -ete, -anno se unesc temei
infinitivului trunchiat (la verbele de conjugarea I, vocala caracteristică se schimbă în -e):
Persoana Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea aIII-a
Io Parler-ò Temer-ò Dormir-ò
Tu Parler-ai Temer-ai Dormir-ai
Lui Parler-à Temer-ò Dormir-à
Noi Parler-emo Temer-emo Dormir-emo
Voi Parler-ete Temer-ete Dormir-ete
Loro Parler-anno Temer-anno Dormir-anno
Observaţie. Prin analogie cu avrò (avere), unele verbe se modifică prin sincopă: vorrò
(volere), cadrò (cadere), vedrò (vedere), morrò (morire).
Italiana veche reduce de asemenea pe e între cei doi r: dimorrò (dimorare = a locui),
deliberò (deliberare = a delibera.)
a) Viitorul arată o acţiune care se va întâmpla cândva, mai curând sau mai târziu:
Ma è questa la nostra Europa? Se in essa sopravviverà la cultura, astrattamente, non
potranno soprawivere gli uomini.
(Dar aceasta este Europa noastră? Dacă în ea va supravieţui cultura în mod abstract,
oamenii nu vor putea supravieţui — „II Contemporaneo".).
b) Exprimă o îndoială, o nesiguranţă:
Non ho visto niente. Sarà lui? No, non lo so chi sarà.
(Nu am văzut nimic.
Să fie el? Nu, nu ştiu cine o fi.)
Chi canterà stasera? (Cine va cânta astă-seară?)
Non avrai tu quello che mi occorre? (Nu vei avea tu ceea ce îmi trebuie?)
c) Exprimă un îndemn, o rugăminte în locul imperativului:
Voi non farete questo. (Voi nu veţi face aceasta.)
Tu vedrai senz'altro il risultato del tuo lavoro.
(Tu vei vedea, desigur,rezultatul muncii tale.)
d) Exprimă o propunere cu oarecare condescendenţă:
Mi permetterò di offrirLe questo libro. (îmi voi permite să vă ofer această carte.)
Io dirò che questo progetto non va. (Eu voi spune că acest proiect nu este bun.)
Viitorul anterior – Il futuro anteriore
Viitorul anterior se formează din viitorul simplu al auxiliarului essere sau avere
împreună cu participiul trecut al verbului de conjugat:
Parlare: io avrò parlato Andare: io sarò andato,-a
Temere: io avrò temuto Cadere: io sarò caduto,-a
Sentire: io avrò sentito Partire: io sarò partito,-a
Viitorul anterior — il futuro anteriore — arată o acţiune care se va întâmpla în viitor, dar
înaintea unei alte acţiuni, tot viitoare:
Quando avrai terminato il canto, lo ricomincerai.
(Când vei fi terminat cântecul, îl vei reîncepe.)
Appena avrò scritto questo lavoro, penserò ad altri.
(După ce voi fi scris această lucrare, mă voi gândi la altele.)
a) Se foloseşte adeseori după un verb dubitativ (în locul conjunctivului trecut):
Speriamo che il direttore avrà dato (abbia dato) attenzione al mio progetto.
(Să sperăm că directorul va fi dat atenţie proiectului meu.)
b) Alteori, viitorul anterior poate exprima o nesiguranţă, o posibilitate, folosire
pe care gramatica limbii române o consideră a fi caracteristică unui alt mod,
şi anume prezumtivului.
Lo avrà incontrato, chi sa? (îl va fi întâlnit, cine ştie?)
L'avrà mandato? (îl va fi trimis?)
Conjunctivul – Il congiuntivo
Conjunctivul — // congiuntivo — exprimă:
a) o acţiune posibilă sau dorită:
Nondimeno, dove son cinque o sei persone, è difficile che non se ne trovi una vogliosa
di comparire e di parlare. (Cu toate acestea, unde sunt cinci sau şase persoane, e greu
să nu se găsească una, doritoare să iasă şi să vorbească. — S.Pellico, „Le mie
prigioni".)
e) exprimă un sfat, un îndemn, o chemare:
Andiamo insieme. (Să mergem împreună)
Facciamo questo subito. (Să facem lucrul acesta imediat.)
f) exprimă o îndoială:
Che faccia questo, o no ? (Să fac acest lucru sau nu ?)
g) exprimă o concesie:
Finisca una volta il lavoro cominciato da tanto tempo !
(Să se termine o dată munca începută de atâta timp !)
De cele mai multe ori este precedat de conjuncţia che, sau depinde de conjuncţiile se,
affinchè, quantunque, etc.
Are patru timpuri: Presente, Imperfetto, Passato, Trapassato
MODULO 3
MODULUL 3
Lecţia 1
Partea 1
Acum vom învăţa cum să exprimăm direcţia şi poziţia. Acest exerciţiu ar trebui reluat de câteva ori. Nu este greu, dar este important.
DIRECŢIE. POZIŢIE – DIREZIONE. POSIZIONE
Dove ? - dove = Unde ?
- qui – cui = aici
- là - la = acolo
- lassù - lasu = sus
- laggiù - lagiu = jos
- di fronte a - di fronte a = vizavi (de)
- a destra - a destra = la dreapta
- a sinistra – a sinistra = la stânga
- avanti - avanti = înainte
- indietro - indietro = înapoi
- di fronte - di fronte = în faţă
- dietro - dietro = în spate
Acum vom vedea cum se exprimă coordonatele temporale.
TIMPUL – IL TEMPO
Quando ? – cuando = Când ?
- oggi - ogi = azi
- domani - domani = mâine
- dopodomani - dopodomani = poimâine
- ieri - ieri = ieri
- l’altro ieri - laltro ieri = alaltăieri
- stamattina - stamatina = azi dimineaţă
- questo pomeriggio - cuesto pomerigio = azi după-amiază
- ieri sera - ieri sera = aseară
- ora, adesso - ora / adeso = acum
- stasera - stasera = diseară
- di buon’ora, presto - di buonora / presto = devreme
- tardi - tardi = târziu
- la mattina - la matina = dimineaţă
- al pranzo - al prandzo = la prânz
- la sera - la sera = seara
- tra un’ora - tra unora = peste o oră
- tra mezz’ora / un quarto d’ora - tra medzora / un cuarto dora
= peste o jumătate de oră / un sfert de oră
- tra due giorni - tra due giorni = peste două zile
- tra una settimana - tra una setimana = peste o săptămână
- tra un mese - tra un meze = peste o lună
- tra le ore… e… - tra le ore …e… = între orele… şi …
- la settimana prossima - la setimana prosima = săptămâna viitoare
- il mese prossimo - il meze prosimo = luna viitoare
- l’anno prossimo - lano prosimo = anul viitor
ZILELE SĂPTĂMÂNII – I GIORNI DELLA SETTIMANA
Lunedì - lunedi = Luni
Martedì - martedi = Marţi
Mercoledì - mercoledi = Miercuri
Giovedì - giovedi = Joi
Venerdì - venerdi = Vineri
Sabato - sabato = Sâmbătă
Domenica - domenica = Duminică
Partea a 2-a
După ce aţi învăţat zilele săptămânii, vom vedea cum se exprimă în limba italiană lunile anului
LUNILE ANULUI – I MESI DELL’ANNO
Gennaio – genaio = Ianuarie
Febbraio - febraio = Februarie
Marzo – marţo = Martie
Aprile - aprile = Aprilie
Maggio - magio = Mai
Giugno - giunio = Iunie
Luglio - lulio = Iulie
Agosto - agosto = August
Settembre - setembre = Septembrie
Ottobre - otobre = Octombrie
Novembre - novembre = Noiembrie
Dicembre - dicembre = Decembrie
Vom vedea acum anotimpurile în limba italiană.
LE STAGIONI (ANOTIMPURILE)
La primavera - la primavera = Primăvara
L’estate - lestate = Vara
L’autunno - lautuno = Toamna
L’inverno - linverno = Iarna
Iată câteva expresii referitoare la vreme. Dacă le veţi învăţa bine, veţi constata că puteţi şi dvs. să formulaţi fraze despre acest subiect.
VREMEA – IL TEMPO
Fa molto freddo - fa molto fredo = este foarte frig
- fuori - fuori = afară
- dentro – dentro = înăuntru
Oggi fa - ogi fa = astăzi este
- molto caldo - molto caldo = foarte cald
- vento - vento = vânt
- fresco - fresco = răcoare
Fa bel tempo / brutto tempo - fa bel / bruto tempo = este timp frumos / timp urât
C’è il sole - ce il sole = este soare
Piove - piove = plouăNevica - nevica = ninge
Tira vento - tira vento = bate vântul
Acum vom vedea exprimarea orei şi câteva expresii utile referitoare la momentele zilei. Unele au fost deja predate în lecţiile anterioare, deci se presupune că le cunoaşteţi. Un exerciţiu bun de recapitulare ar fi să încercaţi singuri să formulaţi fraze cu aceste expresii, folosindu-le atât pe cele deja învăţate, cât şi pe cele noi.
CHE ORE SONO ? (CÂT ESTE CEASUL ?)
Sono le otto - sono le oto = Este ora opt (fix).
Mezzo - medzo = jumătate
Sono le sette e mezzo - sono le sete e medzo = Este ora şapte şi jumătate
Quarto - cuarto = sfert
Sono le sei e un quarto - sono le sei e un cuarto = Este ora şase şi un sfert
Sono le nove e cinque - sono le nove e cincue = Este ora nouă şi cinci minute
E’ mezzogiorno - e medzogiorno = Este ora 12 ziua.
E’ mezzanotte - e medzanote = E ora 12 noaptea.
Manca un quarto fino alle dieci - manca un cuarto fino ale dieci =
Este ora 10 fără un sfert
(Mai este un sfert de oră până la 10.)
L’alba - lalba = zorii zilei
Il mattino - il matino = dimineaţa
La mattinata - la matinata = dimineaţa devreme
Il mezzogiorno - il medzogiorno = prânzul
Il pomeriggio - il pomerigio = după-amiaza
Il tramonto = la sera – il tramonto / la sera = seara
La notte - la note = noaptea
Lecţia 2
Partea 1Este foarte posibil ca, ajunşi în Italia, să aveţi nevoie să vă deplasaţi dintr-un oraş într-altul. Acest lucru se poate face cu trenul, însă trebuie să aveţi un bagaj de vocabular suficient care să vă permită să vă descurcaţi. Aceste expresii trebuie învăţate bine.
CĂLĂTORIA CU TRENUL – VIAGGIO IN TRENO
Che treno avrei oggi per…? - che treno avrei ogi per…
= Cu ce tren aş putea să plec astăzi la…?
C’è un treno diretto fino a…? - ce un treno direto fino a…
= Am tren direct până la…
Con questo treno posso andare direttamente fino a…?
- con cuesto treno poso andare diretamente fino a …=
Cu acest tren pot să merg direct până la…?
Mi potrebbe aiutare a trovare…? - mi potrebe aiutare a trovare..= Mă puteţi ajuta să găsesc…?
- l’ufficio informazioni - luficio informaţioni = biroul de informaţii
- la biglietteria - la bilieteria = casa de bilete
- il binario numero… - il binario numero = peronul nr….
Vorrei un biglietto… - vorei un bilieto = aş dori un bilet…
- per il rapido - per il rapido = la rapid
- per il locale - per il locale = la personal
- per il direttissimo (l’Intercity) - per il diretisimo / lintersiti
= la acceleratul internaţional
Tre biglietti di seconda classe per il diciannove Agosto, per favore
- tre bilieti di seconda clase per il dicianove agosto, per favore
= trei bilete la clasa a doua pentru data de nouăsprezece august, vă rog
Per favore, due biglietti di prima classe fino a…
Per favore, due bilieti di prima clase fino a…= vă rog, două bilete la clasa întâi până la…
Devo comprare separatamente il posto prenotato ?
Devo comprare separatamente il posto prenotato
= trebuie să cumpăr separat tichetul de loc ?
Per quanto tempo posso interrompere il viaggio ?
Per cuanto tempo poso interompere il viagio
= cât timp pot să întrerup călătoria ?
Un biglietto per il vagone-letto, per cortesia
Un bilieto per il vagone leto, per cortezia
= un bilet la vagonul de dormit, vă rog
Quanto costa il biglietto ? - cuanto costa il bilieto = cât costă biletul ?
Dove si trova il deposito-bagagli ? – dove si trova il depozito bagali= unde este biroul de bagaje ?
Questa è…? - cuesta e = aceasta este …?
- una carrozza diretta - una caroţa direta = un vagon direct
- una carrozza per fumatori / non-fumatori
– una caroţa per fumatori / non-fumatori
= un vagon pentru fumători / nefumători
C’è ancora un posto libero qui ? - ce ancora un posto libero cui = mai este un loc liber aici ?
Ha un orario dei treni ? - a un orario dei treni = aveţi un mers al trenurilor ?
Il treno ferma a…? - il treno ferma a …= trenul opreşte la…?
Questo treno ha vagone-ristorante ? - cuesto treno a vagone ristorante
= acest tren are vagon-restaurant ?
Che stazione è questa ? - che staţione e cuesta = ce gară este aceasta ?
Quanto sta qui il treno ? - cuanto sta cui il treno = cât stă trenul aici ?
A che ore arriviamo a…? - a che ora ariviamo a…= la ce oră ajungem la…?
A quale stazione devo cambiar treno ? – a cuale staţione devo cambiar treno
= În ce gară trebuie să schimb trenul ?
Dove è l’uscita ? - dove e luşita = unde este ieşirea ?
Partea a 2-a
Ne întoarcem la completarea cunoştinţelor de gramatică şi vom continua cu
modurile şi timpurile verbului. În continuare vom studia conjunctivul prezent
.
Conjunctivul prezent – Il congiuntivo presente
Formare: verbele de conjugarea I au la primele trei persoane de la singular , desinenţa –
i, adăugată direct temei, iar verbele celorlalte două conjugări au desinenţa –a (verbele
incoative de conjugare a III-a au desinenţa –isca)
Persoana Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a III-a
(incoativă)
Io Parl-i Ved-a Sent-a Fin-isca
Tu Parl-i Ved-a Sent-a Fin-isca
Lui Parl-i Ved-a Sent-a Fin-isca
Noi Parl-iamo Ved-iamo Sent-iamo Fin-iamo
Voi Parl-iate Ved-iate Sent-iate Fin-iate
Loro Parl-ino Ved-ano Sent-ano Fin-iscano
a) În propoziţii independente, prezentul conjunctiv are valori absolute, exprimând o
acţiune care se va petrece într-un viitor foarte apropiat de momentul vorbirii:
Giochiamo insieme una partita a scacchi.
(Să jucăm împreună o partidă di şah.)
b) În relaţie, conjunctivul prezent exprimă de asemenea o acţiune care se va petrece într-
un viitor foarte apropiat de momentul acţiunii cu care se află în relaţie:
Prima devi vedere se lui ti reggia.
(În primul rând trebuie să vezi dacă el te susţine.)
Conjunctivul imperfect – Il congiuntivo imperfetto
Formare: Tema verbului + vocala caracteristică + desinenţe (terminaţii)
Pers. Conjugarea I Conjugarea a II-
a
Conjugarea a III-
a
Conjugarea a III-a
(incoativă)
Io Cant-a-ssi Cred-e-ssi Sent-i-ssi Fin-i-ssi
Tu Cant-a-ssi Cred-e-ssi Sent-i-ssi Fin-i-ssi
Lui Cant-a-sse Cred-e-sse Sent-i-sse Fin-i-sse
Noi Cant-a-ssimo Cred-e-ssimo Sent-i-ssimo Fin-i-ssimo
Voi Cant-a-ste Cred-e-ste Sent-i-ste Fin-i-ste
Loro Cant-a-ssero Cred-e-ssero Sent-i-ssero Fin-i-ssero
Conjunctivul perfect – Il congiuntivo passato
Se formează cu ajutorul conjunctivului prezent al auxiliarului şi cu participiul trecut al
verbului de conjugat:
Persoan
a
Conjugarea I Conjugarea a II-
a
Conjugarea a III-a
Io Abbia parlato Abbia venduto Sia partito
Tu Abbia parlato Abbia venduto Sia partito
Lui Abbia parlato Abbia venduto Sia partito
Noi Abbiamo parlato Abbiamo
venduto
Siamo partiti
Voi Abbiate parlato Abbiate venduto Siate partiti
Loro Abbiano parlato Abbiano venduto Siano partiti
Conjunctivul perfect poate avea două valori:
a) Valoare absolută, când exprimă o acţiune situată în trecut, faţă de momentul vorbirii:
Come puoi, senza che abbia visto qualcuno, parlare di lui ?
(Cum poţi, fără să fi văzut pe cineva, să vorbeşti de el ?)
b) Valoare relativă, când exprimă o acţiune anterioară acţiunii cu care este în relaţie:
Non è possibile che lui abbia intrappreso qualche cosa, senza dirlo.
(Nu este posibil ca el să fi întreprins ceva, fără să spună.)
Conjunctivul mai mult ca perfect – Il congiuntivo trapassato
Conjunctivul mai mult ca perfect se formează din imperfectul conjunctiv al
auxiliarului şi din participiul trecut al verbului de conjugat:
Conjugarea I Conjugarea aII-a Conjugarea a III-a
che io avessi parlato che io avessi venduto che io fossi partito, -a
che tu avessi parlato che tu avessi venduto che tu fossi partito, -a
che egli avesse parlato che egli avesse venduto che egli fosse partito, -a
che noi avessimo parlato che noi avessimo venduto che noi fossimo partiti, -e
che voi aveste parlato che voi aveste venduto che voi foste partiti, -e
che essi avessero parlato che essi avessero venduto che essi fossero partiti, -e
Exprimă acţiunea trecută a conjunctivului imperfect; ca şi acesta, mai mult ca
perfectul se traduce:
a) fie cu condiţionalul (optativ) trecut:
Che se invece di romper la folia si fossero sparpagliati loro tra quella, si
sarebbero trovati a sua discrezione...
(Că dacă în loc de a străbate mulţimea s-ar fi răspândit printre cei de acolo, s-
ar fi aflat la discreţia sa. — Manzoni, „I Promessi Sposi".)
b) fie cu conjunctivul trecut:
Tu non avresti voluto, eh, che il pane fosse stato a buon mercato?
(Tu n-ai fi vrut, eh, ca pâinea să fi fost ieftină? — Manzoni, „I Promessi Sposi".)
Vom vedea acum situaţiile care cer folosirea conjunctivului.
Întrebuinţarea conjunctivului – L’uso del congiuntivo
În limba italiană, modul conjunctiv este folosit în următoarele situaţii:
a) După următoarele verbe şi locuţiuni verbale impersonale: si dice, basta, importa,
pare, è giusto, è probabile, è necessario, è difficile, bisogna, sembra, non è vero etc.
Si dice che questo autunno sia lungo e caldo
(Se spune că toamna aceasta este lungă şi călduroasă.)
E’ necessario che tu partecipi alla conversazione di stasera.
(E necesar ca tu să participi la conversaţia de astă-seară.)
b) După verbe ca: sembrare, parere, sperare, desiderare, credere, dubitare, temere,
volere, stupire, suporre, ammettere şi în general după alte asemenea verbe care
exprimă o îndoială, o teamă, o dorinţă, o uimire, o aparenţă, o speranţă, o impresie
etc.
Voglio che tu sia più attento alla lezione.
( Vreau ca tu să fii mai atent la lecţie.)
Spero che lui ottenga a quel concorso risultati ottimi.
(Sper ca el să obţină la concursul acela rezultatele cele mai bune.)
Temo che non venga in ritardo.
(Mă tem să nu vină cu întârziere.)
c) După adjectivele la gradul superlativ (relativ), ca: l’unico, il solo, il peggiore,
l’ottimo, il massimo, de care depinde o altă propoziţie:
L’unico pensiero che io abbia questi giorni è di terminare il libro in tempo.
(Singurul gând pe care îl am în aceste zile este să termin cartea la timp.)
Roma è la citta più interessante che esista, per i suoi monumenti antichi.
(Roma, pentru monumentele sale antice, este cel mai interesant oraş care există.)
T. aveva l’istinto d’una grande dignità formale; era questo il solo freno di cui disponesse
per moderare le proprie passioni.
(T. avea instinctul unei mari demnităţi formale; acesta era singurul frâu de care dispunea
pentru a-şi potoli pasiunile. – A. Moravia, “Romanzi brevi”)
d) După unele pronume şi adverbe care exprimă un sens nesigur, vag: dovunque
(oriunde), per quanto (oricât, pe cât), qualunque (oricare):
Qualunque siano le difficoltà attuali, la democrazia trionferà dappertutto.
(Oricare sunt dificultăţile actuale, democraţia va triumfa pretutindeni.)
e) În propoziţii cu sens interogativ sau negativ:
E’ forse qualcuno che non sappia aprezzare l’economia di mercato ?
(Este poate cineva care nu şite să preţuiască economia de piaţă ?)
Non vedo nessuno che neghi questa realtà.
(Nu văd pe nimeni care să nege această realitate.)
f) În propoziţii secundare, când acestea preced propoziţiile principale:
Che tu mi sia amico fedele, di ciò sono convinto.
(Că tu îmi eşti prieten credincios, de acest lucru sunt convins.)
Che lui lavori con passione, non ne dubita nessuno.
(Că el munceşte cu pasiune, nu se îndoieşte nimeni.)
g) După următoarele conjuncţii:
- benchè, sebbene, quantunque, nonostante che, anche, per quanto (toate se traduc prin
deşi, cu toate că):
Per quanto insistano i nemici a denigrarci, il nostro ideale umanista sta fermo sulle sue
decisioni.
(Oricât insistă duşmanii să ne denigreze, idealul nostru umanist îşi menţine ferm
hotărârile.)
- a condizione che, a patto che (cu condiţia ca), nel caso che, caso mai , ove (în caz
că), purchè (numai să), basta che (e deajuns ca), qualora (dacă cumva atunci când)
La presenza del nostro amico sarà utile, purchè arrivi in tempo.
(Prezenţa prietenului nostru va fi utilă, numai să ajungă la timp.)
Caso mai facessimo tardi, non ci aspettate.
(În caz că vom întârzia, nu ne mai aşteptaţi.)
- perchè, affinchè, acciochè, acciò (să, ca să)
Vi diamo questa bibliografia affinchè studiate meglio.
(Vă dăm această bibliografie pentru ca să studiaţi mai bine.)
Venite presto perchè non perdiate il posto.
(Veniţi repede pentru ca să nu pierdeţi locul.)
Lecţia 3
Partea 1
Continuăm să învăţăm modurile şi timpurile verbului. Acum vom studia modul Condiţional.
CONDIŢIONALUL – IL CONDIZIONALE
Condiţionalul s-a format în mod analog cu viitorul I, adică din unirea infinitivului prezent
(trunchiat) al verbului, şi din formele reduse ale perfectului simplu al verbului a avea
(avere).
(Viitorul s-a format din unirea infinitivului prezent al verbului cu prezentul indicativ al
verbului avere).
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a
cantare + ebbi = canterei temerei sentirei
cantare + avesti = canteresti terneresti sentiresti
cantare + ebbe = canterebbe temerebbe sentirebbe
cantare + avemmo = canteremmo temeremmo sentiremmo
cantare + aveste = cantereste temereste sentireste
cantare + ebbero = canterebbero temerebbero sentirebbero
În limba italiană, condiţionalul exprimă:
a) dorinţă:
Parlerei a Maria volentieri. (Bucuros aş vorbi cu Maria.)
Desidererei vedere questo libro. (Aş dori să văd această carte.)
b) o părere:
Secondo alcuni, l'esame sarebbe facile. (După unii, examenul ar fi uşor.)
c) o îndoială:
Che cosa metterei dentro? (Ce-aş pune înăuntru?)
Chi potrebbe essere? (Cine ar putea fi?)
d) o opinie, cu o oarecare nesiguranţă (cu valoare de indicativ):
Vorrei dire anch'io quello che penso su quel problema.
(Aş vrea să spun şi eu ceea ce gândesc în problema aceea.)
e) o dorinţă neexprimată:
Avrebbe lavorato ancora, ma era troppo tardi.
(Ar fi lucrat mai mult, dar era prea târziu.)
f) are valoare de conjunctiv în propoziţiile interogative:
Vi dico una storia? Perchè non ve la direi (Vă spun o poveste? De ce să nu v-o spun?)
Condiţionalul trecut – Il condizionale passato
Se formează din condiţionalul prezent al auxiliarului essere sau avere şi din participiul trecut al verbului de conjugat:
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugare a III-a
Io avrei parlato Io avrei venduto Io sarei partito
Tu avresti parlato Tu avresti venduto Tu saresti partito
Lui avrebbe parlato Lui avrebbe venduto Lui sarebbe partito
Noi avremmo parlato Noi avremmo venduto Noi saremmo partiti
Voi avreste parlato Voi avreste venduto Voi sareste partiti
Loro avrebbero parlato Loro avrebbero venduto Loro sarebbero partiti
Condiţionalul trecut exprimă o acţiune care ar fi fost posibilă în trecut.
Folosirea conjuncţiei condiţionale „SE" şi periodul ipotetic
L'uso della congiunzione condizionale „SE" e il periodo ipotetico
Conjuncţia condiţională se (dacă) — cu sens ipotetic— cere un regim special:
1. Dacă acţiunea este la un timp prezent, propoziţia principală are verbul la
condiţional prezent, iar propoziţia secundară, introdusă prin se, are verbul la
conjunctiv imperfect (congiuntivo imperfetto):
Se tu meritassi, ti loderemmo.
(Dacă ai merita, te-arn lăuda.)
Se facesse bel tempo, farei una gita in campagna.
(Dacă ar fi timp frumos, aş face o plimbare la ţară.)
2. Dacă acţiunea este la un timp trecut, propoziţia principală are verbul la
condiţional trecut, iar propoziţia secundară, introdusă prin se, cere verbul la
conjunctiv mai mult ca perfect (congiuntivo trapassato):
Se tu avessi meritato, ti avremmo lodato.
(Dacă ai fi meritat, te-am fi lăudat.)
Se fosse stato bel tempo, avrei fatto una gita in campagna.
(Dacă ar fi fost timp frumos, aş fi făcut o plimbare la ţară.)
Conjunctivul imperfect sau conjunctivul mai mult ca perfect se folosesc de
asemenea după conjuncţia come se (ca şi cum). Verbul care urmează se traduce cu
modul condiţional.
a) Acţiunea prezentă:
Mi parla come se fossi uno dei suoi.
(îmi vorbeşte ca şi cum aş fi unul dintre ai săi.)
b) Acţiunea trecută:
Mi parlava come se fossi stato uno dei suoi.
(îmi vorbea ca şi cum aş fi fost unul dintre ai săi.)
II periodo ipotetico schematico
1. Dacă verbul din propoziţia principală este la condiţional prezent, verbul din
propoziţia secundară este la imperfectul sau mai mult ca perfectul conjunctivului:
Tu ti divertiresti se leggessi quel libro
(Te-ai distra dacă ai citi cartea aceea)
Tu lo accetteresti se lo avessi conosciuto meglio
(Tu l-ai accepta dacă I-ai cunoaşte mai bine)
2. Dacă verbul din propoziţia principală este la condiţional trecut, verbul din
propoziţia secundară este la mai mult ca perfectul conjunctivului:
Tu ti saresti divertito se avessi letto quel libro
(Te-ai fi distrat dacă ai fi citit cartea aceea)
Tu lo avresti accettato se lo avessi conosciuto meglio
(Tu l-ai fi acceptat dacă l-ai fi cunoscut mai bine)
Partea a 2-a
Vom studia acum modurile nepersonale (nepredicative) ale
verbului – atunci când avem un verb, dar acesta nu are funcţie d
predicat, adică nu exprimă acţiunea îndeplinită de subiect.
INFINITIVUL – L’INFINITO
Infinitivul — l'infinito — este modul care arată o acţiune
sau o stare nedeterminată:
Mi venne voglia della campagna: stendermi nell'erba, guardare il cielo, non
pensare a nulla.
(Mi-a venit dorul de ţară: să mă întind pe iarbă, să privesc cerul şi să nu mă mai
gândesc la nimic. — Moravia, ,J Racconti romani".)
a) Poate forma complemente şi propoziţii directe, indirecte şi
circumstanţiale:
Si tratta del come spendere quattrini.
(Este vorba de felul cum să cheltuieşti banii — Moravia-, „I Racconti romani".)
Si sono recati... per pregarlo di fare presente al precedente...
(S-au dus la el... pentru a-1 ruga să facă cunoscut celui dinainte... — Moravia, J
Racconti romani".)
Cio allo scopo di consentire al Parlamente di pronunciarsi.
(Aceasta cu scopul de a da Parlamentului posibilitatea să se pronunţe. — Moravia,
„I Racconti romani".)
b) Poate avea funcţie de subiect:
L'unico mezzo che rimane ormai è di arrivare al più presto.
(Unicul mijloc care rămâne acum este să ajungă cât mai curând posibil. – Moravia,
“I Racconti Romani”)
c) Deoarece exprimă o acţiune generală, este folosit în expresii, mai ales în cele
referitoare la conduită:
vivere intensamente (a trăi intens); tenere la destra (a ţine dreapta)-
pigliarsela come viene (a primi o situaţie aşa cum vine); parlar da padrone (a
face pe stăpânul); menarla buona (a îngădui, a trece peste); andare di bene in
meglio (a merge din ce în ce mai bine).
d). Este folosit, ca şi indicativul prezent, în proverbe, sentinţe, maxime:
Cascar dalla padella nella brace.
(A cădea din lac în puţ.)
Cavar la castagna con lo zampino del gatto.
(A scoate castane din foc cu mâinile altuia.)
Promettere mari e monti.
(a promite marea cu sarea.)
e) Poate fi folosit cu valoare de imperativ negativ (imperativo proibitivo):
Non mentire! (Să nu minţi!)
Non gridare! (Să nu strigi!)
Levati quinci, e non mi dar più lagna!
(Ridică-te de aici şi nu mi te mai plânge! — Dante, „L'Inferno".)
(în limba română, acest imperativ se foloseşte rar, fiind o influenţă a limbii
franceze; vezi Caragiale: mă rog, a nu se căsca!)
f) Infinitivul are de multe ori funcţia unui substantiv comun (cf. lb. română,
vechea formă de infinitiv lung): // piacere, il mangiare, il dormire, l'andare
II suo andare era modesto.
(Mersul său era modest. — Dante, Jl Purgatorio".)
// voler bene a lui mi spingeva a vederlo.
(Iubirea pentru el mă împingea să-1 văd.).
I viveri, in campagna, sono in abbondanza.
(La ţară, alimentele sunt în abundenţă.)
Un parlare ambiguo, un tacere significativo, un restare a mezzo, uno stringer
d'occhi...
(O vorbire ambiguă, o tăcere semnificativă, o oprire la jumătate, o închidere de
ochi... — Manzoni, ,J Promessi Sposi".)
Infinitivul este modul care exprimă ideea verbului, fără determinare de timp,
număr şi persoană. El este format din tema originară a verbului şi din desinenţa
caracteristică conjugării respective:
am-are (I); tem-ere (II); sent-ire (III)
Fiecare din desinenţele infinitivului cuprinde în ea vocala caracteristică
respectivei conjugări:
-a- (I) -e- (II) -i- (III)
am-a-re tem-e-re sent-i-re
Infinitivul verbelor neregulate este foarte diferit; multe din acestea constituie
forma contrasă a infinitivului lor latin: trarre (trahere), porre (ponere), offrire
(offerire), condurre (conducere), fare (facere), dire (dicere); unele au rămas cu
ambele forme: sciorre şi sciogliere; porre şi ponere.
Infinitivul trecut – L’infinito passato
Arată o acţiune împlinită, terminată:
Ero convinto di aver fatto tutto.
(Eram convins că făcusem totul.)
Partiremo domani, dopo aver già sistemato tutto.
(Vom pleca mâine, după ce vom fi aranjat totul.)
Venne da me, dopo essersi preparato due giorni per l’esame.
(A venit la mine după ce s-a pregătit două zile pentru examen.)
Infinitivul trecut se formează din infinitivul simplu al auxiliarului (essere sau
avere) şi din participiul trecut al verbului de conjugat: aver parlato; aver temuto;
esser partita,-a.
Lecţia 4
Partea 1
MODUL IMPERATIV – IL MODO IMPERATIVO
Imperativul este modul prin care se exprimă:
a) ordinul (în vederea îndeplinirii sau împiedicării unei acţiuni):
Non venite prima! (Nu veniţi mai înainte!)
Fate presto! (Grăbiţi-vă!)
Finiscila! (Sfârşeşte o dată!; termină!)
b) îndemnul:
Andiamo insieme a quello spettacolo.
(Să mergem împreună la acel spectacol.)
Lavoriamo tutti, per terminare il progetto in tempo.
(Să lucrăm cu toţii, pentru a îndeplini proiectul la timp.)
c) rugămintea:
Mi dia, per l'avore, il Suo consiglio.
(Daţi-mi, vă rog, sfatul dumneavoastră.)
Ti prego, abbi pazienza !
(Te rog, ai răbdare !)
Formele imperativului verbelor regulate sunt identice cu cele ale conjunctivului
prezent la persoana a IlI-a singular şi la persoana I şi a IlI-a plural.
În ceea ce priveşte persoana a II-a singular, aceasta este identică cu aceeaşi
formă a prezentului indicativ, la verbele de conjugarea a II-a şi a III-a.
La verbele de conjugarea I, persoana a II-a a imperativului are desinenţa -a
adăugată direct la temă: canta, lavora, studia etc.
Persoana a II-a plural este de asemenea identică cu aceeaşi persoană a
prezentului indicativ.
Aşadar:
lavorare credere sentire finire
lavora credi senti finisci
lavori creda senta finisca
lavoriamo crediamo sentiamo finiamo
lavorate credete sentite finite
lavorino credano sentano finiscano
Formele imperativului verbelor auxiliare respectă aceeaşi regulă de formare; cu
excepţia persoanei a II-a singular, la care imperativul este sii pentru verbul essere
şi abbi pentru avere:
essere avere
sii abbi
sia abbia
siamo abbiamo
siate abbiate
siano abbiano
Imperativul cu sens negativ la persoana a II-a singular se exprimă prin forma
infinitivului prezent, precedată de negaţia non:
Npn cantare cosi forte.
(Nu cânta atât de tare.)
Non lasciare il lavoro che potresti far oggi, per domani.
(Nu lăsa lucrul pe care l-ai putea face azi, pe mâine.)
Câteva verbe uzuale - andare, stare, fare, dire, dare - folosite la imperativ alături de
pronume:
fammi il piacere e rinunzia –
fă-mi plăcerea şi renunţă
fagli il tema di domani, perchè lui è stanco –
fă-i tema pentru mâine, pentru că el este obosit
dagli tutto e lascialo andare –
dă-I tot şi lasă-l să plece
stammi sempre vicino e non ti rincrescerà –
stai mereu lângă mine şi nu-ţi va părea rău
digli che l'aspetto fra due giorni. –
spune-i că îl aştept peste două zile
Vom studia în continuare participiul verbelşor, mod care ne ajută să formăm unele
moduri personale ale verbului şi timpurile lor.
PARTICIPIUL TRECUT – IL PARTICIPIO PASSATO
Participiul trecut formează (împreună cu unul din verbele ajutătoare essere sau
avere) diferite timpuri verbale compuse: il trapassato prossimo, il passato prossimo, il
trapassato remoto, il futuro anteriore, formele verbale ale diatezei pasive etc.
Terminaţia participiului trecut este –to (-ta); ea se adaugă la tema verbelor, după
vocala caracteristică:
Conjugarea I – am-a-to
Conjugarea a II-a – tem-u-to
Conjugarea a III-a – sent-i-to
După cum se observă, la conjugarea a II-a vocala caracteristică se schimbă în –u.
Acordul participiului trecut cu subiectul sau cu obiectul direct din propoziţie se face
astfel:
a) Când un verb se conjugă cu auxiliarul a avea (avere), participiul trecut al acestui
verb rămâne neschimbat:
Ho fatto un lungo cammino.
(Am făcut un drum lung.)
Il figlio gli ha dato molti disturbi.
(Fiul i-a produs multe necazuri.)
b) Când verbul se conjugă cu auxiliarul a fi (essere), fiind intranzitiv, participiul trecut
se acordă cu subiectul în gen şi număr:
La scuola si è riaperta in un nuovo edificio.
(Şcoala s-a deschis într-o clădire nouă.)
Le lagrime le erano cadute lentamente, una ad una.
(Lacrimile îi căzuseră încet, una câte una.)
c) Când obiectul direct este aşezat înaintea verbului, acordul se poate face şi în cazul
verbelor conjugate cu auxiliarul avere:
I ragazzi che ho visti ieri erano suoi.
(Copiii pe care i-am văzut ieri erau ai săi.)
Le scuole che ho visitate sono tutte moderne.
(Şcolile pe care le-am viizitat sunt toate moderne.)
I concerti che abbiamo ascoltati quest’anno furono ottimi.
(Concertele pe care le-am asculata în acest an au fost foarte bune.)
d) Acordul este obligatoriu când înaintea verbului se repetă pronumele personal al
obiectului direct:
Le vacanze che abbiamo passate quest’estate insieme mi rimarranno per sempre. (Zilele
de vacanţă pe care le-am petrecut împreună vara aceasta îmi vor rămâne în minte pentru
totdeauna.)
Questa risposta l’ho ricevuta ieri.
(Răspunsul acesta l-am primit ieri.)
e) În propoziţiile cu verbe la diateza reflexivă, acordul participiului trecut cu obiectul
direct nu este obligatoriu:
Mi sono riveduti gli amici con piacere = Mi sono riveduto gli amici con piacere
(Mi-am revăzut prietenii cu plăcere.)
Mi sono chiamati gli amici a visitare la scuola = Mi sono chiamato gli amici a visitare la
scuola
(Mi-am chemat prietenii să viziteze şcoala.)
Partea a 2-a
IL MODO GERUNDIO – MODUL GERUNZIU
- gerunziul este un mod nepersonal (nu are forme diferite pentru persoane)
- în limba italiană are două timpuri: prezent şi trecut
IL GERUNDIO PRESENTE
- se formează de la infinitiv
PORTARE – portando (aducând)
LAVARSI – lavandosi (spălându-se)
LEGGERE - leggendo (citind)
PROTEGGERSI – proteggendosi (protejându-se)
APRIRE – aprendo (deschizând)
VESTIRSI – vestendosi (îmbrăcându-se)
Forma de gerunziu a unor verbe neregulate
Avere - avendo
Essere - essendo
Bere – bevendo
Stare – stando
Dare – dando
Dire – dicendo
Fare – facendo
Volere – volendo
Condurre – conducendo
Produrre – producendo
Tradurre – traducendo
Porre – ponendo
Proporre – proponendo
Venire – venendo
Atenţie !
Stare + verb la gerunziu nu se traduce cu gerunziu
Che stai facendo ? = ce faci?
Sto scrivendo una lettera = Scriu o scrisoare.
Che stavi mangiando poco fa? = Ce mâncai adineauri?
Stavo mangendo una mela = Mâncam un măr.
IL GERUNDIO PASSATO
Formare:
Gerunziul prezent al verbului ajutător essere sau avere + participiul trecut al verbului de
conjugat
PORTARE – avendo portato
LEGGERE – avendo letto
APRIRE – avendo aperto
AVERE – avbendo avuto
ESSERE – essendo stato
VENIRE – essendo venuto
LAVARSI – essendosi lavato
- gerunziul trecut nu există în limba română
- se traduce cu gerunziul prezent sau cu un alt timp
Ex.: Essendosi lavato, si è sentito meglio.
Spălându-se s-a simţit mai bine
După ce s-a spălat s-a simţit mai bine
Gerunziul se uneşte cu pronumele personale şi reflexive.
Sentendosi male… = simţindu-se rău…
Lavandomi I capelli… = spălându-mi părul…
Vedendolo nella mia casa…= văzându-l în casa mea…
Scambiandola per un’altra…= luând-o drept alta…
Pentru a fixa ceeea ce aţi învăţat până acum, încercaţi să rezolvaţi următoarele exerciţii. Ele nu sunt dificile, se numesc “exerciţii de rutină”, dar sunt foarte utile, deoarece, rezolvându-le, această problemă de gramatică va deveni un automatism – veţi putea construi propoziţii şi fraze corecte fără să vă mai gândiţi la modul de formare.
Esercizi
Forma il gerundio presente e passato dei seguenti verbi:
Ballare Sospirare
Ricominciare
Fiorire
Abbracciare
Partire
Tremare
Riposare
Riscaldare
Spedire
Odiare
Amare
Sentire
Perdere
Guardarsi
Traduci in romeno:
Perdendo le chiavi non ho potuto aprire la porta.
Non sapevo cosa dire riconoscendola in quella compagnia.
Scrivendogli più spesso renderai felice il nonno.
Avendo sbagliato la strada è tornato indietro.
Imparando di più abbiamo avuto voti migliori.
Spendendo tanti soldi diventeremo poveri.
Traduci in italiano:
Aşa trece timpul: muncind în zilele lucrătoare şi odihnindu-ne în cele de sărbătoare.
Traversând strada în fugă şi nerespectând semaforul nu facem bine.
Primăvara bate un vânt plăcut răcorind aerul.
Toamna frunzele cad lăsând copacii goi (nudi).
Iarna suflă un vânt rece îngheţând totul şi aducând disperare celor săraci.
Fiind născut de Crăciun acest copil a fost botezat Cristian.
Lecţia 5
Partea 1
La intrarea pe teritoriul Italiei este posibil să fiţi opriţi la vamă şi să vi se pună câteva întrebări. Iată nişte elemente de vocabular care vă vor permite să faceţi faţă acestei situaţii.
Alla frontiera = La frontieră
Viaggio con passaporto turistico. = Călătoresc cu paşaport turistic
Ho il visto per un’anno. = Am viză pentru un an
Sono venuto,-a a lavorare in Italia. = Am venit să muncesc în Italia
Quanto tempo desidera trattenersi ? = Cât timp doriţi să rămâneţi ?
Vorrei prolungare il mio visto fino al… = Aş vrea să-mi prelungesc viza până la…
Dove posso domandare la prolonga del visto ?
= Unde pot solicita prelungirea vizei ?
Mi serve… = Am nevoie de…
- un visto d’entrata = viză de intrare
- un visto di transito = viză de tranzit
Dove si fa il controllo dei bagagli ? = Unde se face controlul bagajelor ?
Qui si fa il controllo dei bagagli a mano. = Aici se face controlul bagajelor de mână
Quali sono i suoi bagagli ? = Care sunt bagajele dvs. ?
Questi sono i miei bagagli. = Acestea sunt bagajele mele.
Non ho bagagli pesanti. = Nu am bagaje grele.
Favorisca aprire questa valigia. = Vă rog să deschideţi această valiză.
Non ho su di me… = Nu am asupra mea…
-gioielli = bijuterii
-armi = arme
-droga = droguri
Non ho niente da dichiarare. = Nu am nimic de declarat.
Questi sono pochi regali. = Acestea sunt câteva cadouri.
Questa è roba per il mio uso personale.
= Acestea sunt lucruri pentru uzul meu personal
Non sapevo che venissero percepite tasse doganali per questi oggetti.
= Nu ştiam că se plătesc taxe vamale pentru aceste obiecte.
Quanto è la dogana per… = Cât este taxa vamală pentru…
Quanto ho da pagare ? = Cât trebuie să plătesc ?
Mi aiuti, per piacere, a compilare la dichiarazione doganale.
= Ajutaţi-mă, vă rog, să completez declaraţia vamală.
Cosa devo scrivere qui ? = Ce trebuie să scriu aici ?
Cosa c’è scritto qui ? = Ce scrie aici ?
Quali oggetti bisogna menzionare nella dichiarazione doganale ?
= Ce obiecte trebuie trecute în declaraţia vamală ?
Dati anagrafici Date personale
Sono della Romania. Sunt din România
Sono / mi chiamo… Sunt / Mă numesc…
Cognome Nume de familie
Nome Prenume
Data e luogo di nascita Data şi locul naşterii
Il nome alla nascita / prima di sposarmi Numele anterior căsătoriei
Domicilio attuale Domiciliul actual
Città / Comune Oraşul / Municipiul
Quartiere…via…numero… Cartierul…strada…numărul
Piano…appartamento… Etajul…apartamentul…
Cittadinanza Cetăţenia
Nazionalità Naţionalitatea
Sono cittadino, -a romeno, -a Sunt cetăţean,-ă român,-că
Quanti anni ha ? Câţi ani aveţi ?
Ho … anni. Am…ani
Când veţi ajunge la locul de muncă veţi traversa, probabil, o perioadă relativ dificilă, în primul rând din cauza schimbărilor de mediu înconjurător (civilizaţie, mod de gândire, ambient, oameni etc.) Pentru a depăşi mai uşor această “tranziţie”, vom vedea în continuare câteva elemente de vocabular cu ajutorul cărora vă va fi mai uşor să legaţi o conversaţie cu colegii şi să cereţi unele informaţii.
Al luogo di lavoro La locul de muncă
Sono infermiere qualificato, -a Sunt infirmier,-ă calificat,-ă
Ho qualificazione di assistente medico-
generalista
Am calificare de asistent medico-
generalist
Sono laureato,-a della scuola postliceale
sanitaria
Am terminat şcoala postliceală sanitară
Ho lavorato nell’ospedale municipale Am lucrat în spitalul municipal
Sono fisioterapista Sunt fizioterapeut / kinetoterapeut
Non ho mai lavorato, però sono una
persona che si addatta facilmente.
Nu am lucrat niciodată, dar sunt o
persoană care se adaptează uşor
Si lavora pure il sabato ? Se lucrează şi sâmbăta ?
Quale è il giorno di pagamento ? Care este ziua de plată a salariului ?
Che documenti ci vogliono per essere
assunto ?
Ce documente sunt necesare pentru
angajare ?
Partea a 2-a
În continuare vom vedea câteva exemple de dialoguri situaţionale în spital, care vă vor ajuta şi să înţelegeţi cum se foloseşte vocabularul învăţat, dar şi cum să vă purtaţi şi să vorbiţi cu pacientul. Puteţi folosi acest exerciţiu şi pentru traducere, dar şi pentru pronunţie.
Paziente: Infermiere, stanotte mi sono svegliata con tosse e con un senso di mancanza
d’aria. Sentivo come una costrizione nel petto. Mi sono alzata e ho aperto la finestra.
Infermiere: E si è sentita meglio cambiando posizione ?
P: No, la sensazione è continuata per un po’, poi sono stata meglio e mi sono
riaddormentata.
I: Ha mai sofferto d’asma ?
P: Mia madre mi ha detto che da bambina avevo l’asma, ma io non ricordo.
I: Ha mai sofferto d’allergie ?
P: No !
I: Lei fuma ?
P: Qualche sigaretta, ogni tanto.
(Dopo la visita del medico)
I: il medico mi ha detto di aver sentito qualche sibilo al torace. Ha avuto di recente la
bronchite o l’influenza ?
P: Ho avuto la febbre e la tosse il mese scorso. La tosse mi è continuata fino a circa una
settimana fa.
I: Vedo che il medico Le ha prenotato una spirometria in ospedale.
P: Che devo fare ?
I: Una spirometria…è un esame per vedere se è asma.
P: Oh, no!
I: Non deve preoccuparsi. E’ possibile che sia solo la conseguenza di un’infezione virale
delle vie respiratorie. Alcune persona hanno una sensibilità particolare a certi stimoli,
ma spesso migliorano spontaneamente e non hanno bisogno di fare nessuna terapia. E’
meglio però essere prudenti. Andiamo insieme al gabinetto dove Lei dovrà fare la
spirometria.
Per meglio capire – Pentru a înţelege mai bine:
Stanotte – stanote = azi-noapte
Un senso di – un senso di = o senzaţie de
Mancanza d’aria – mancanţa daria = lipsă de aer
Una costrizione – una costriţione = o sufocare
Mi sono riaddormentata - mi sono riadormentata = am adormit din nou
Asma - asma = astm
Da bambina – da bambina = când eram mică
Qualche sigaretta – cualche sigareta = câteva ţigări
Ogni tanto – oni tanto = din când în când
Qualche sibilo – cualche sibilo = unele rezonanţe
Bronchite – bronchite = bronşită
Influenza – influenţa = gripă
Febbre – febre = febră
Tosse - tose = tuse
Prenotare - prenotare = a planifica
Spirometria - spirometria = spirometrie
Ci serve - ci serve = ne trebuie
Conseguenza – conseguenţa = urmare
Infezione virale - infeţione virale = infecţie virală
Le vie respiratorie - le vie respiratorie = căile respiratorii
A certi stimoli - a certi stimoli = la anumiţi stimuli
Migliorarsi – miliorarsi = a se simţi mai bine
Spontaneamente - spontaneamente = în mod spontan
Nessuna terapia - nesuna terapia = nici o terapie
Infermiere: Buongiorno. Cosa ha fatto alla gamba ?
Paziente: Sono caduto. Credevo di essermi slogato la caviglia e mi sono messo una
crema per le slogature. Il dolore però è aumentato e ho pensato di farmi visitare da un
medico.
I: Quando è successo ?
P: Ieri sera.
I: Si è fasciato per immobilizzare l’articolazione ?
Si è fatto degli impacchi freddi ?
P: Sì, ho messo del ghiaccio e ho fasciato la caviglia, ma non è servito.
I: Dalla mobilità dell’osso direi che non si tratta di una semplice distorsione, ma
piuttosto di una frattura. Aspettiamo il medico per vedere cosa dice lui e poi vedremmo
se è il caso di ingessare.
Per meglio capire – Pentru a înţelege mai bine:
Credevo di essermi slogato la caviglia – credevo di esermi slogato la cavilia =
credeam că mi-am întins un ligament la gleznă
una crema per le slogature – una crema per le slogature =
un unguent antiinflamator
di farmi visitare da un medico – di farmi vizitare da un medico =
să merg să mă vadă un medic
fasciare – faşiare = a bandaja
l’articolazione - larticolaţione = articulaţia
degli impacchi freddi – deli impachi fredi = comprese reci
distorsione – distorsione = întindere
frattura – fratura = fractură
ingessare – ingesare = a pune în ghips
Lecţia 6
Partea 1
Textele următoare sunt un exerciţiu de pronunţie şi de traducere. Cuvintele vă sunt în
majoritate cunoscute, din lecţiile anterioare.
Personaggi: Franco, Tonio
- Ciao, Franco !
- Ciao, Tonio !
- Come mai tu qui, nella salla d’aspetto del medico ?
- Sono venuto a prendere i risultati delle analisi per mia madre. Lei ha la gastrite e sta
male. E a te, che sei un tipo sportivo, che cosa ti è successo ?
- Sì, è vero che avevo una salute di ferro, ma con questa brutta stagione ho preso un
raffreddore. Ma…tocca a me di entrare dal medico. Ciao !
- Ciao, Tonio !
Personaggi: Tonio, il medico
- Buongiorno, dottore !
- Buongiorno ! Accomodati ! Che disturbi hai ?
- Non mi sento bene. Ho la nausea, il mal di testa e di gola. Provo una grande
stanchezza.
- Da quanto tempo ?
- Da due giorni. L’altroieri sono uscito di casa senza giacca e senza ombrello e mi ha
sorpreso la pioggia. Probabilmente ho preso un raffreddore.
- Tossisci ? Respiri con fatica ?
- Sì, ma non tanto.
- Hai la febbre ? Ecco il termometro, misuriamola. Sì, 38 con 5 linee. Vediamo la
gola. E’ rossa.
- E’ grave ?
- No, niente di grave. Avevi ragione, è un raffreddore, ma non si deve scherzare
perchè può diventare grave, specialmente per i polmoni. Che cosa hai preso quando
ti sei sentito male ?
- Alcune aspirine, ma questa volta senza effetto.
- Torna a casa, mettiti a letto, a caldo. Continua a prendere aspirine, una dopo ogni
pasto, bevi 3-4 tè caldi al giorno e molto succo di limone. Ecco anche la ricetta per
delle iniezioni, che devono essere fatte la sera, prima di andare a letto. Niente
antibiotici.
- Grazie, dottore ! ArrivederLa.
Per meglio capire:
La salla d’aspetto – la sala daspeto = sala de aşteptare
Gastrite – gastrite = gastrită
Che cosa ti è successo – che coza ti e suceso = ce ţi s-a întâmplat
Una salute di ferro – una salute di fero = o sănătate de fier
La brutta stagione – la bruta stagione = timpul urât
Raffreddore – rafredore = răceală
Tocca a me – toca a me = este rândul meu
Che disturbi hai – che disturbi ai = ce te supără
La nausea – la nauzea = senzaţie de vomă
Stanchezza – stancheţa = oboseală
Con fatica – con fatica = cu greutate
Non tanto – non tanto = nu din cale-afară
Iniezoni – inieţioni = injecţii
Niente antibiotici – niente antibiotici = fără antibiotice
Exerciţiu: formaţi propoziţii cu expresiile: niente di grave, non c’è da scherzare, tocca
a me, aver mal di testa, mettersi a letto, stare male.
Partea a 2-a
Textul următor presupune acelaşi exerciţiu de pronunţie şi traducere ca şi textele
anterioare.
L’ATTESA DEL MEDICO
Personaggi: Marco, mamma
- Mamma, resterai accanto a me, vero, quando verrà il medico ?
- Non aver paura, caro, il dottore non fa niente e lo sai !
- Eh, sì ! Lo dici sempre che non fa niente, poi magari come l’ultima volta mi ordinerà
le punture e mi farà stare una settimana a letto !
- Su, tranquillizzati ! Vedrai, questa volta te la caverai in due o tre giorni.
- Speriamo, mamma, non ho proprio voglia di stare a letto tanti giorni… E poi, quelle
medicine cattive…
- Su, Marco, ora basta, stai tranquillo e quando arriva il medico comportati da uomo.
- Ma la guarderà, la gola ?
- Eh, sì, che vuoi, è importante guardarti la gola…
- L’hai preparato, il cucchiaio ?
- Sì, Marco, ho preparato tutto. Stai calmo !
- Sento una macchina che arriva. Sarà lui ?
- No, Marco, è presto, ha detto che arriverà dopo le cinque.
- Allora, mamma, raccontami qualcosa, vieni vicino a me !
- D’accordo, Marco, vengo subito; ma come sei affettuoso con la tua mamma quando
non stai bene !
Per meglio capire:
Accanto a me – acanto a me = lângă mine
Le punture / le iniezioni – le punture / le inieţioni = injecţiile
Non ho voglia di – non o volia di = nu am chef să…
Comportati da uomo – comportati da uomo = poartă-te ca un bărbat
Il cucchiaio – il cuchiaio = lingura
Aceleaşi cerinţe şi pentru textele următoare.
Personaggi: Pietro, il medico
- Pronto ! Pronto ! Casa Ricciarelli ?
- Sì. Chi parla ?
- Sono Pietro, il figlio della signora Silvana Tardini.
- Sì, Pietro, ti conosco. Sono il dottor Ricciarelli. Dimmi, che è successo ?
- Buongiorno, signor dottore. La mia mamma è malata. Ha febbre, brividi e mal di
stomaco. E’ molto pallida.
- E’ a letto, la tua mamma ?
- Sì, signor dottore.
- Vengo subito, Pietro, stai tranquillo !
- Grazie, signore ! ArrivederLa.
- Arrivederci, a fra poco.
*
- Le fa male qui o qui ?
- Mi fa male da tutte le parti, dottore.
- Da quando ha la febbre ?
- Da circa tre ore.
- Sembra un’indigestione. Ha mangiato qualcosa che non Le è piaciuto ?
- Ho mangiato un hamburger che poi non mi è sembrato troppo fresco.
- Stia attenta a ciè che mangia in città. Le do un vomitivo. Beva molto tè di
cammomila, senza zucchero. Se non Le passa, mi richiami. ArrivederLa.
- Grazie, dottore, arrivederLa.
- Pietro, va’ in farmacia con questa ricetta. Devi prendere una medicina per la tua
mamma.
- Va bene, dottore. Quanto costerà ?
- Non costa nulla. E’ gratis perchè è un’emergenza. Arrivederci.
- ArrivederLa. Aspetti, La accompagno io.
Per meglio capire:
Brividi – brividi = vomă, vărsături
Indigestione – indigestione = indigestie
Vomitivo – vomitivo = vomitiv
Cammomila – camomila = muşeţel
Zucchero – ţuchero = zahăr
MODULO 4
MODULUL 4
Lecţia 1
Partea 1
Una din obligaţiile dvs. ca şi asistenţi este să vă îngrijiţi de alimentaţia pacienţilor. În continuare vom vedea câteva cuvinte şi expresii care se referă la felurile de mâncare şi preferinţe alimentare.
ALIMENTI – BEVANDE (ALIMENTE – BĂUTURI)
Voglio fare colazione – volio fare colaţione
= vreau să iau micul dejun
Una tazza di latte - una taţa di late
= o ceaşcă de lapte
Caffè – café = cafea
Tè - te = ceai
Latte – late = lapte
Caffelatte - cafelate = cafea cu lapte
Pane con burro - pane con buro = pâine cu unt
Formaggio - formagio = brânză
Yogurt – iogurt = iaurt
Marmellata - marmelata = marmeladă, gem
Miele - miele = miere
Voglio qualcosa di dolce - volio cualcoza di dolce
= vreau ceva dulce
Non mangio niente di dolce - non mangio niente di dolce
= nu mănânc nimic dulce
Il tè ha zucchero ? - il te a ţuchero
= ceaiul are zahăr ?
Un uovo sodo - un uovo sodo
= un ou fiert
Biscotti - biscoti = biscuiţi
Ho tanta fame - o tanta fame = mi-e foarte foame
Ho sete - o sete = mi-e sete
Si può fare colazione qui ? - si puo fare colaţione cui
= se poate lua micul dejun aici ?
Voglio un po’ di tutto - volio un po di tuto
= vreau câte puţin din toate
Voglio un’insalata leggera - volio uninsalata legera
= vreau o salată uşoară
Di solito, mangio… - di solito, mangio
= de regulă / de obicei, mănânc…
Non sono abituato/a di mangiare la mattina -
non sono abituato/a di mangiare la matina=
nu obişnuiesc să mănânc dimineaţa
Prendo solo caffè - prendo solo café
= iau / servesc doar o cafea
Le patate fritte - le patate frite
= cartofii prăjiţi
Pollo fritto / arrosto - polo frito / arosto
= pui fript / prăjit
Il dessert - il desert = desertul
L’antipasto - lantipasto = aperitivul, gustarea
La bevanda - la bevanda = băutură alcoolică
La bibita - la bibita = băutură răcoritoare
Il succo - il suco = sucul
Il sugo - il sugo = sosul
La salsa - la salsa = sosul cu condimente aromatice
La minestra - la minestra
= ciorba de legume, cu orez sau paste
Il minestrone - il minestrone = ciorba foarte deasă, de legume
La zuppa - la dzupa = ciorba (în general)
Il brodo - il brodo = ciorba de carne
Risotto - rizoto = pilaf de orez
Gli gnocchi - li niochi = găluştile
L’arrosto - larosto = friptura
Il panettone, il pandoro - il panetone, il pandoro
= varitetăţi de cozonac
Il gelato - il gelato = îngheţata
La merenda - la merenda = gustarea
Partea a 2-a
LETTERA AD UN AMICO LONTANO
Caro amico italiano,
Ho trovato il tuo indirizzo su un giornalino che mi ha portato uno mio zio. Ora ti
scrivo e spero che mi risponderai. Io so moltissime cose sull’Italia. Seguo anche I
programmi della TV italiana perchè abbiamo la televisione via cavo.
Io sono romeno e il mio paese si chiama Romania. Si trova nel Sud-Est
dell’Europa. Confina a Nord con Ucraina, ad Est con la Repubblica Moldavia, ad Ovest
con l’Ungheria e a Sud con la Serbia e la Bulgaria. Per arrivare in Italia si deve
attraversare l’Ungheria e l’Austria (o la Serbia e la Slovenia).
Molti scambiano la Romania per l’Ungheria o la Bulgaria perchè non conoscono
bene questa parte dell’Europa. Ma la Romania è molto più grande e poi il popolo
romeno è l’unico popolo neolatino di questa parte del mondo. E sai perchè ? Perchè il
suo territorio, che nei tempi antichi si chiamava Dacia, è stato conquistato dai Romani e
trasformato in provincia romana. Sul territorio del mio paese ci sono mole testimonianze
di civiltà romana di quasi 2000 anni fa. E anche il nome di “Romania” è una
testimonianza della nostra origine. Vedi, dunque, che il popolo romeno e quello italiano
sono popoli fratelli.
Il rilievo della Romania è vario: I monti Carpazi formano una “corona” nel centro
del paese. Essi ci offrono molte richezze: legno dei boschi, carbone, gas metano, sale ed
acque minerali. Ci sono poi fertili pianure, soleggiate colline e meravigliose valli come
la valle dell’Olt e del Prahova.
Il fiume più grande è il Danubio, il quale, come probabilmente lo sai, è il
maggiore fiume dell’Europa Centrale e viene dalla Germania, attraversando l’Austria,
l’Ungheria e la Serbia. Serve da confine naturale tra il mio paese e la Bulgaria e poi
sbocca nel Mar Nero, formando un famoso delta, che è il paradiso degli uccelli
acquatici. Purtroppo ora il delta è in pericolo a causa dell’inquinamento.
Il Mar Nero bagna il Sud-Est della Romania. Il litorale romeno è bello e visitato
da molti turisti, però solo da giugno a settembre, prchè nel resto dell’anno fa freddo. Il
Mar Nero non è così caldo e ricco di pesci come I mari che circondano l’Italia.
La capitale del mio paese si chiama Bucarest. Io ci sono andato molte volte. E’
una città molto grande ma non tanto bella. Mio cugino che ci abita dice che è troppo
grande e affollata e poi d’inverno fa troppo freddo e d’estate fa troppo caldo. Però ha dei
belli parchi e un bellissimo Museo del Villagioo all’aperto.
Altre città grandi sono Yassy, Cluj-Napoca, Constanza-porto al Mar Nero,
Timisoara, Craiova.
Io abito in una città più piccola, in una zona di collina. Mi piace la mia città.
Abito con la madre, il padre, due sorelle e il nonno paterno, proprio come nel telefilm
italiano “Nonno Felice” ! D’estate vado in campagna, dai nonni materni.
La Romania non è così grande come l’Italia. Ha una popolazione di circa 23
milioni di abitanti. Il clima è quasi come nell’Italia del Nord. Abbiamo 4 stagioni con un
inverno freddo e rigido (ma non come in Russia!), con vento e neve. La stagione più
bella è la primavera quando tutto è verde e fresco. In pianura si coltivaqno grano,
granoturco e girasole e in collina la vita e gli alberi da frutta, specialmente meli e
prugni. Si coltivano poi ortaggi vari e patate.
Caro amico lontano, aspetto la tua risposta.
Saluta da mia parte la tua famiglia. Ti abbraccio.
Cristian
Per meglio capire:
Si deve - si deve = trebuie
Scambiano…per - scambiano per = confundă…cu
Di quasi 2000 anni fa - di cuazi due mila ani fa = de acum 2000 de ani
Serve da confine - serve da confine = serveşte drept hotar
Ricco di - rico di = bogat în
A causa di - a cauza di = din cauza
Ci sono andato - ci sono andato = am mers ( acolo)
Ci abita - ci abita = locuieşte (acolo)
All’aperto - alaperto = în aer liber
Proprio come - proprio come = chiar ca
La pianura - la pianura = câmpia
La collina - la colina = dealul
La montagna - la montania = muntele
Rigido - rigido = aspru
Il grano – il grano = grâul
Il granoturco - il granoturco = porumbul
Il girasole - il girasole = floarea-soarelui
Modi di dire con la parola volta - Expresii cu cuvântul volta
La prima volta - la prima volta = prima dată
L’ultima volta – lultima volta = ultima oară
Una volta - una volta = odată, odinioară
Ogni volta, qualche volta - oni volta, cualche volta = câteodată, uneori
La prossima volta - la prosima volta = data viitoare
La scorsa volta - la scorsa volta = data trecută
Ogni volta che - oni volta che = de fiecare dată când
Di volta in volta - di volta in volta = din când în când
A volte - a volte = uneori
Molte volte - molte volte = de mai multe ori
1. Metti al plurale:
Una testimonianza antica
La civiltà umana
Una pianura fertile
Una valle meravigliosa
Il fiume lungo
La collina soleggiata
Il villaggio romano
La città affollata
Una primavera fresca
Un ortaggio verde
Un uccello acquatico
L’abitante giovane
2. Coniuga ai tempi che conosci: trovare un amico; conquistare la libertà
3. Traduci in romeno:
Ti ho scambiato per tuo fratello. Somigliate molto. Non ti devi offendere. Sei proprio
come lui.
La tua risposta non arriva. Probabilmente non hai ricevuto la mia ultima lettera.
Vogliamo giocare all’aperto. Purtroppo sono pochi spazi e zone per il gioco dei ragazzi.
Nel nostro paese sono moltissimi giornali per adulti, ma pochissimi per bambini.
Qualche volta mi piace leggere un bel libro di viaggi. L’ultima volta quando ho letto
uno era su Cristoforo Colombo.
3. Traduci in italiano:
Am găsit această adresă într-o revistă italienească şi am hotărât să scriu o scrisoare.
Poate voi primi răspuns.
Urmăriţi programele televiziunii italiene prin cablu ? Dau filme distractive şi multe
jocuri (telequiz).
Odinioară oraşele erau mai mici şi mai puţin aglomerate. Acum unele sunt imense.
De fiecare dată când învăţ ceva nou mă simt mulţumit. Vreau să devin ziarist.
Lecţia 2
Partea 1
LA TELEFONATA
Personaggi: Giorgio, Daniele, giornalaio, impiegata, Adriano, zio
- Daniele, hai per caso un gettone? Devo fare una telefonata.
- Il gettone non ce l’ho, ma possiamo ottenerlo all’edicola. Vieni, compreremo anche
dei giornali.
- Mi scusi, ha l’ultimo numero della “Gazzetta dello Sport”?
- Mi rincresce, ma è esaurito. Posso raccomandarti invece queste riviste di integrammi
per il passatempo o quelle di computer.
- Ma cosa può dirmi su questa rivista? E’ in italiano, no ?
- Si tratta di musica, di spettacoli, recensioni su film, classifiche musicali
internazionali, divertimenti. Costa solamente cento mila lei.
- Me la dia, per favore e La prego di aggiungere alcuni getton per il telefono.
- Ecco il resto e la rivista
- Da dove vuoi telefonare, dall’ufficio telefonico o da un telefono pubblico ?
- Preferisco andare all’ufficio perchè voglio parlare anche con mio cugino a Braşov.
Andiamo !
Qualche minuto più tardi.
- Ecco la cabina telefonica pert comunicazioni interurbane.
- Devo formare prima il prefisso di Braşov e poi il numero di mio cugino…Ecco!…
Ma questo telefono non funziona. Proviamo un altro…Neanche questo! Cosa devo
fare?
- Vai dall’impiegata e chiedile una comunicazione con Braşov tramite il centralino.
- Signorina, per favore, desidero telefonare a questo numero di Braşov.
- Aspetta qualche minuto…Vai alla cabina numero 5. E’ in comunicazione. Parla, per
cortesìa.
- Grazie…Pronto, Adrian, sei tu ? Sono Giorgio.
- Ciao, Giorgio! Come stai? Ti aspettavamo da noi.
- Proprio questo volevo dirti: arriverò domani sera alle 9. Puoi aspettarmi alla
stazione?
- Certamente. Non mancherò. Non vedo l’ora di incontrarti. Senti, posso chiederti un
favore? Telefona alla zia Anna e dille che purtroppo non è stato possibile visitarla la
settimana scorsa, ma verrò di sicuro questo week-end e le porterò anche la ricetta
promessa.
- Che coincidenza! Proprio a loro volevo telefonare anch’io. Ciao, ci vediamo a
presto… (all’impiegata) Mi dica quanto Le devo pagare ?
- Cento cinquanta mila lei. Ecco l ricevuta.
- Daniele, puoi aspettare ancora due minuti?…Pronto? Casa Ionescu ? Zio, sono io,
Giorgio. Ho parlato alcuni secundi fa con Adriano. Voleva comunicarvi che
solamente il sabato prossimo potrà venire a Bucarest a portare anche la ricetta
promessa alla zia. Sei tanto gentile a comunicare questo messaggio alla zia? Grazie
ed arrivederci.
- Arrivederci, nipotino. Vieni a visitarci più spesso.
- Andiamo, Daniele. Ti ringrazio per la compagnia.
Per meglio capire:
Per caso – per cazo = din întâmplare
Fare una telefonata – fare una telefonata = a da un telefon
Mi rincresce - mi rincreşe = îmi pare rău, regret
Me la dia, per favore - me la dia, per favore = daţi-mi-o, vă rog
Comunicazione interurbana - comunicaţione interurbana = legătură interurbană
Tramite il centralino - tramite il centralino = prin centrală
Chiedere un favore - chiedere un favore = a cere un serviciu, o favoare
1. Immagina una conversazione in cui devi usare le seguenti parole o espressioni:
comunicazione interurbana, informazione, per cortesìa, messaggio, per caso, La
prego, la settimana prossima, me la dia, non funziona.
2. Traduci in romeno:
Personaggi: il professore, Giorgio
- Pronto! Casa Ionescu? Desidero parlare al signor professore. Sono Giorgio, uno dei
suoi allievi. E’ Lei, professore ?
- Sono proprio io, Giorgio. Che cosa è successo ?
- Professore, mi dispiace tanto, ma devo darLe una brutta notizia. Io non potrò
presentarmi domani al concorso. Sto male: ho la febbre, mi fa male la testa, la gola.
Mi rincresce tanto che non potrò partecipare. Tanta fatica per niente ! Mi creda…
- Stai tranquillo, Giorgio. La salute prima di tutto ! Anche a me dispiace avere un
allievo in meno a quest’importante gara, ma non è la fine del mondo. E la tua fatica
non è affatto inutile. Participerai un’altra volta.
- Le chiedo ancora una volta scuse per il disturbo e Le prometto di non mancare alla
prossima gara. La posso cercare domani alle 5 per sapere i risultati del concorso ?
- Certamente. Arrivederci.
- ArrivederLa, professore.
2. Sostituisci le forme pronominali toniche con quelle atone:
Hai scritto a me?
anno chiesto a loro dove vanno?
Non dicevate a noi quelle belle parole.
Non aspettate più lei.
Hanno incontrato lui per la strada.
Non erano obbligati di accompagnare noi.
Ha domandato a voi quella rivista?
3. Sostituisci con le forme toniche:
Ci avete comunicato troppo tardi l’ora della partenza.
Mi aveva dato un buon consiglio.
Li aveva dimenticato dopo tanto tempo.
Gli aveva scritto.
Vi mancavano le forze per una simile gara.
Parlava loro, ma pensava ad altri.
Le portava un grande rispetto.
Non ti ho scritto, ma mi ricordo spesso di te.
4. Completa con i pronomi che mancano:
Le nostre amiche non … visto.
… ho detto che non potete telefonare a quest’ora.
Perchè non … rispondono ?
Oggi non parlerò più a Maria; non … risponderò nemmeno al saluto.
… darò una bella camicetta.
5. Traduci in italiano:
Spune-i că am terminat cartea şi i-o voi da mâine.
Fă-mi plăcerea să vii cu noi la mare.
Nu putea să-i ceară favoarea aceea tocmai lui.
Îl minţea pentru că nu putea să-i spună adevărul.
Ne-au chemat să ascultăm programul împreună cu ei.
La ce oră vă pot găsi (pe dvs.) ?
Cât vă datorez (dvs.) ?
Partea a 2-a
IL CARNEVALE
Che cos’è il Carnevale? E’ una bella e allegra festa mascherta con origini assai
antiche. Presso tutti I popoli, o quasi, ci sono o almeno c’erano usanze e riti dove I
partedipanti portavano le maschere. Anche oggi a molti piace mascherarsi, soprattutto ai
bambini e ai giovani. E’ molto divertente nascondere la faccia e fare scherzi senza
essere riconosciuti.
Da dove viene questa parola “carnevale”? Da due parole latine: “carnis e vale”,
cioè “addio carne!” Perchè? Perchè il Carnevale è una manifestazione, una festa, che
dura una settimana prima della Quaresima. La Quaresima indica il lungo periodo di sei
settimane quando non si mangia più la carne o altri prodotti animali. Non si mangia più
di “grasso” e in vece si mangia di “magro”, così si dice nel popolo. Si mangia solo pane,
pasta, riso, frutta, ortaggi, legumi, olive, funghi, noci, uva secca, fichi secchi. Sono
proibiti anche I vari divertimenti: I balli, gli spettacoli, le nozze. E’ il periodo che
precede la Settimna della Passione e della morte di Gesù Cristo e perciò tutti devono
abbandonare I cibi buoni e I divertimenti, devono fare penitenza e purificare il loro
corpo e la loro anima per la grande gioia della Festa Pasquale.
Oggi si ripetono ancora queste usanze? Certo, nei monasteri e tra le prsone più
anziane. Il “digiuno” è stato quasi dimenticato, ma il carnevale è rimasto. Quando si
svolge? Generalmente a fine febbraio. Esso dipende dalla data della Pasqua che è
variabile, cioè non è ogni anno alla stessa data come il Natale o altre feste.
Dove si svolge il Carnevale? In tuti I paesi di religione cattolica e in alcuni
protestanti. Anche in Romania si svolgeva una volta, probabilmente solo nelle grandi
città. Prove ne sono alcune commedie di Vasile Alecsandri e di Ion Luca Caragiale.
Oggi si svolge solo in poche località fra la popolazione protestante e cattolica, ma con
poco fasto.
In Europa, l’Italia lo festeggia con il più grande fasto in molte città, e
specialmente a Venezia. Ma il più famoso carnevale del mondo è a Rio de Janeiro in
Brasile, paese cattolico.
In Italia il Carnevale è una grandissima festa. Tutti si mascherano, girano per la
strada o di casa in casa, ballando, cantando o suonando le trombette. Si divertono a
lanciare stelle filanti e manciate di coriandoli che cadono a terra come una pioggia a
colori. Per chi non ha un costume basta un buffo naso, uno strano cappellino e una
mascherina che copre gli occhi. Ma generalmente si indossano anche costumi veri e
molte volet anche costosi. I costumi sono diversi: personaggi delle fiabe come
Cappucetto Rosso, Cenerentola, Peter Pan, Pinocchio, Biancaneve e I sette nani,
Alladino ecc.; dei film –Zorro, Trazan, Superman, Dracula, Robin Hood, Batman. Ci
sono poi: re, regine, principi, principesse, moschettieri, pirati, zingare, cow-boys,
sceriffi, estra terrestri, samurai, indiani, pellirossa ecc. Ma le più amate sono le
maschere tradizionali italiane, vecchie da centinaia di anni che rappresentano I
personaggi della Commedia dell’Arte: le belle signorine Rosaura, Isabella, Corallina, I
belli cavallieri Leandro, Cinzio Lelio; Colombina, la serva astuta e carina e I servi
Arlecchino, Brighella e Pulcinella, furbacchioni e pigroni. Ci sono poi Pantalone e
Balanzone - vecchi e avari, il Capitano Spaventa – fanfarone, dei quali tutti ridono.
Il Carnevale italiano è anche un buon affare perchè attira migliaia di turisti. E’
bello e divertente visitare l’Italia, e specialmente Venezia, durante il Carnevale.
Per meglio capire
Origini assai antiche - origini asai antiche = origini destul de vechi
Presso tutti I popoli - preso tuti I popoli = la toate popoarele
La Quaresima - la cuarezima = Păresimile, Postul Mare (al Paştelui)
Si mangia “di grasso” - si mangia di graso = se mănâncă “de dulce”
“di magro” - di magro = “de post”
la Settimana della Passione - la setimana dela pasione = Săptămâna Patimilor
la Festa Pasquale - la festa pascuale = Sărbătoarea Paştelui
devono fare penitenza - devono fare penitenţa = trebuie să se căiască
prove ne sono - prove ne sono = dovezi (ale acestui fapt) sunt; ca dovadă…
a terra (per terra) - a ter / per tera = pe jos
centinaia - centinaia = sute
migliaia - miliaia = mii
manciate di coriandoli - manciate di coriandoli = pumni di confetti
la Commedia dell’Arte - la comedia del arte = teatru popular specific Italiei
furbo - furbo = şmecher
astuto - astuto = inteligent
pigro - pigro = leneş
1. Coniuga ai tempi che conosci I verbi: festeggiare, girare, mascherare, svolgere,
proibire.
2. Metti al plurale:
la maschera nera
lo scherzo brutto
l’usanza specifica
il carnevale divertente
il ballo mascherato
il rito antico
lo spettacolo proibito
la signorina carina
il vecchio fanfarone
la volpe astuta
l’oliva verde
il fico secco
il fungo comestibile
il pane fresco
3.Metti al femminile:
un giovane astuto
un frate cattolico
un servo furbacchione
un vecchio fanfarone
un re spagnolo
un signore mascherato
un cavaliere gentile
un indiano ricco
un principe tedesco
uno zingaro cantante
4. Traduci in italiano:
Carnavalul se desfăşoară mai ales în ţările de religie catolică.
În timpul carnavalului aproape toţi se maschează.
Cei care fac rău trebuie să se pocăiască.
Sărbătoarea Paştelui este foarte frumoasă.
În Moldova şi Bucovina sunt multe mânăstiri vestite.
Am citit povestea “Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici”.
Albă ca Zăpada era bună şi frumoasă, cei şapte pitici erau buni şi harnici.
Pinocchio era caraghios, leneş şi lăudăros, dar nu era rău.
La teatrul de păpuşi, Pinocchio întâlneşte pe Colombina, Arlecchino şi Pulcinella.
5. Traduci in romeno:
- Ciao, Sorina! Perchè sei così allegra? Che c’è di nuovo?
- Non lo sai ancora? La nostra classe organizzerà un carnevale, l’ultimo sabato
dell’anno.
- Magnifico. Possiamo portare anche altri invitati?
- Non lo so. Domandiamo a Georgiana. E’ lei che ha avuto l’idea. Come ti mascheri?
- Io? Mi mascherò di Zorro. Ho un cappello speciale e anche la spada. E tu?
- Ah! Io non te lo dico. Sarà una sorpresa! Sai che ci sarà anche un rinfresco: dolci,
paste varie e bibite.
- Va bene, porteò anch’io qualcosa. Dobbiamo organizzarci bene, altrimenti…addio
divertimento! Spero che ci sarà della buona musica, sai quanto mi piace ballare.
- Lo spero anch’io!
Lecţia 3
Partea 1
UNA REGIONE ITALIANA – LAZIO
Personaggi: il professore, Tonio, Adriana
- Oggi parleremo di una delle regioni più famose dell’Italia – il Lazio. Che ne sapete?
- E’ il nome di una squadra di calcio.
- Sì, è una squadra di Roma.
- Perchè si chiama così?
- Proprio perchè non è solo la capitale d’Italia, ma anche il capoluogo di questa
regione – Lazio – che gli antichi Romani chiamavano Latium e che è la culla del
popolo romano. Sapete dove si trova?
- Nel centro della Penisola Italiana, verso il Mare Tirreno
- Molto bene. Sei brava come sempre. A Nord del Lazio ci sono altre due regioni
famose – la Toscana e l’Umbria. Il nome di Lazio deriva da quello dei Latini, gli
antichi abitanti di questa regione. Lungo il mare ci sono molte pianure. Il resto della
regione è zona di collina. Ci sono due grandi laghi: il lago di Bolsena e il lago di
Bracciano. Il più grande fiume…
- Lo so io. E’ il Tevere, che attraversa Roma. Tutte le città si costruivano vicino a un
fiume.
- Perchè? Ah, capisco, perchè gli uomini hanno bisogno sempre di acqua per vivere.
- Il fiume era anche una via di trasporto per uomini e merci, soprattutto nei tempi
quando non c’erano nè treni, nè macchine, nè aerei.
- Sul Tevere c’è anche una grande isola a forma di barca, chiamata “L’Isola Tiberina”.
- Il Lazio è una regione ricca?
- Non tanto. Un tempo nella campagna romana vivevano pastori e contadini. Oggi ci
sono grandi e piccole aziende specializzate nell’allevamento del bestiame.
- C’è, perciò, una imortante produzione di latte, burro, formaggio e carne. Dei
formaggi è famosa la “mozzarella”.
- Che animali si allevano?
- Peore, mucche, buoi e buffali.
- E che si coltiva in questa regione? Si coltiva il grano?
- Grano, riso e altri cereali, poco. Ma nelle pianure si coltivno tabacco e ortaggi,
specialmente pomodori. Sapete che l’Italia occupa il primo posto nel mondo per la
coltivazione dei pomodori. Poi in collina si coltiva la vite e l’olivo. Che vuoi dire,
Adrina?
- Roma è la più antica città dell’Europa. E’ chiamata anche la “Città Eterna” o la
“Città delle Sette Colline”. Da Roma partono molte strade costruite dagli antichi
romani. Si dice che “tutte le strade conducono a Roma”
- Sì, perchè era la capitale di un immenso impero – l’Impero Romano. Anche oggi è
una città molto importante. Vicino a Roma ci sono molte fabbriche: chimiceh, di
materiali da costruzione, di medicinali. A Roma c’è poi l’industria cinematografica
degli studi chiamati Cinecittà, cioè “la città del cinema”. I più famosi film itliani
sono stati girati qui.
- So che tutti I turisti che vanno in Italia vogliono visitare Roma. Perchè?
- Perchè è molto antica, molto famosa e anche bella. Ha bellissimi palazzi, giardini,
musei e monumenti. Ha bellissime fontane, piazze e chiese. A Roma risiedono il
Presidente della Repubblica Italiana, il Governo e il Parlamento Italiano. Nel centro
di Roma c’è anche la Città del Vaticano, un piccolissimo stato indipendente (il più
piccolo del mondo), che ha la propria bandiera e propri ambasciatori in altri paesi.
Dalla Città del Vaticano il Papa governa la Chiesa Cattolica di tutto il mondo.
- Nel Lazio non ci sono altre città? Solo Roma?
- Sì che ci sono, ma nessuna è così grande e così famosa come Roma, nè come altre
città italiane conosciute da voi tutti come Venezia, Milano, Torino, Napoli, Firenze
ecc. Possiamo però ricordare: Viterbo, Latina, Rieti e Frosinone. Poi Civittavecchia e
Ostia che sono vicine al mare e Montefiascone e Frascati che sono famosi per I loro
vini.
- So che Roma ha una bella legenda. Ce la racconta?
- Ve la racconterò la prossima lezione.
Per meglio capire:
Che ne sapete = ce ştiţi despre asta
Lungo il mare = de-a lungul mării
Non tanto = nu prea
In collina = pe deal
C’è poi = mai există
(I film) sono stati girati = (filmele) au fost turnate
risiedono = îşi au reşedinţa
sì, che ci sono = ba sigur că sunt
pecora = oaie
mucca = vacă
buoio (pl. Buoi) = bou (pl. boi)
buffalo = taur
il bestiame = animalele (în general)
allevamento = creşterea
la vite = viţa de vie
ce la racconta (Lei)= ne-o povestţi (dvs.)
1. Metti al femminile, poi al plurale (maschile e femminile):
Un pastore vecchio
Un contadino povero
Un presidente famoso
Un ambasciatore tedesco
Un abitante latino
Un sopravvivente fortunato
Un popolo antico
Una capitale europea
La regione ricca
Il capoluogo lontano
Lo studio cinematografico
La merce cara
2. Coniuga ai tempi che conosci I verbi: condurre e governare
3. Forma delle frasi con le espressioni: lungo il mare, c’è poi, non tanto, ho bisogno, un
tempo, a forma di, in collina
4. Traduci in italiano:
Roma are două echipe de fotbal vestite: Lazio şi Roma.
Acest oraş este capitala regiunii Lazio, dar în acelaşi timp al întregii Italii.
Este numit şi “oraşul etern” pentru că este foarte vechi.
Este numit de asemenea şi "oraşul celor şapte coline” pentru că s-a dezvoltat pe şapte
coline: Capitolino (Campidoglio), Palatino, Aventino, Quirinale, Viminale, Esquilino,
Celio.
Mai târziu s-au creat şi alte două coline: Giannicolo şi Monte Mario.
La Roma se află Preşedintele, Guvernul şi Parlamentul italian.
În centrul Romei se află un stat foarte mic, “Cetatea Vaticanului”, unde îşi are reşedinţa
Papa.
Partea a 2-a
LA LEGGENDA DI ROMA
Personaggi: il professore, Giorgio, Sandra, Alberto
- Molte grandi città hanno uno stemma. Sapete qual è lo stemma di Roma?
- Sì, è una lupa!
- Una semplice lupa?
- No, è una lupa che allatta due bambini.
- Chi erano quei due bambin?
- Erano due gemelli, Romolo e Remo, I leggendari fondatori della “Città Eterna”
- Dunque lo stemma ricorda la leggenda di questa città, regina dell’antichità
- Professore, ce la racconti!
- Va bene. State attenti. Ora ve la racconto. I Romani, popolo guerriero e molto fiero,
sostenevano la loro origine divina. Infatti la leggenda parla di due gemelli che erano
figli di una principessa chiamata Rhea Silvia. Ma sapete chi era il padre dei bambini?
- No!
- Era il dio Marte, il dio della guerra. La leggenda comincia quando I bambini erano
appena nati. Vivevano in una fortezza chiamata Albalonga, dove regnava il loro
nonno – Numitore. Ma uno zio cattivo, Amulio, fratello di Numitore, voleva il regno
per sè. Così che ha fatto imprigionare il nonno e la madre dei piccoli e ha voluto
uccidere I bambini neonati. Ha ordinato a un serve di buttarli nel fiume Tevere. Ma il
servo ha avuto pietà dei bambini. Li ha messi in una cesta e li ha abbandonati alla
corrente del fiume, pregando gli dei di salvarli. Dopo un po’ la cesta si è fermete nei
rami di un salice che si piegava sul fiume. Una lupa che aveva sete è scesa al
fiume…
- La lupa li ha mangiati?
- Che dici? Se li mangiava, la leggenda non esisteva più. Stai zitto e ascolta! La lupa li
ha allattati ogni giorno finchè un pastore gli ha trovati e li ha portati a casa sua,
allevandoli come I propri figli.
- Posso continuare io?…Diventati dei giovanotti coraggiosi e forti, hanno conosciuto
la loro storia. Sono andati ad Albalonga, hanno ucciso il crudele zio e hanno liberato
la madre e il nonno. Per premiarli il nonno gli ha dato il permesso di fondare una
nuova città.
- Sapete dove?
- No…
- Proprio sulla riva del Tevere nel luogo dove erano stati trovati dalla lupa. Ma la
fondazione della città è stata insanguinata da una lite e una lotta tra I due fratelli.
Durante la lotta Remo è stato ucciso e la città è stata chiamata Roma, proprio dal
nome di Romolo. Era nell’anno 753 a.C.
- Io so che nei primi tempi Roma era piccola, con case povere. Nemmeno Romolo, che
è stato il primo dei sette re che ha avuto la città prima di diventare Repubblica, aveva
un palazzo.
- Sì, hai ragione, prima, nei tempi antichi, Roma era come un villaggio modesto. Poi,
poco a poco, si sono costruiti tutti I palazzi, I monumenti, I templi famosi.
- Perchè Roma si è costruita su sette colline?
- Dapprima si è costruita su una collina, il Palatino, e poi sulle altre.
- Perchè non costruivano in pianura?
- Perchè così potevano difendersi meglio dai nemici. E, allora, vi è piaciuta la
leggenda?
- Sì, ma è vera?
- Come tutte le leggende!
Per meglio capire
Ha fatto imprigionare = a pus să fie întemniţaţi
Alla corrente del fiume = în voia râului
Nemmeno Romolo…aveva = nici măcar Romulus…nu avea
a.C. = înainte de Cristos
La fortezza = fortăreaţă
Il dio = zeul
La lite = cearta
Il salice = salcia
La cesta = coşul
Allattare = a alăpta
1. Metti al plurale:
L’antichità romana
La lite dura
Il regno antico
La fortezza dacica
Il salice piangente
La cesta pesante
Lo stemma complicato
Il permesso accordato
La bella leggenda
Lo zio cattivo
2. Metti al femminile:
Il bimbo neonato
Il fratello gemello
Il dio crudele
Il fondatore generoso
Il servo fedele
L’uomo guerriero
Un re fiero
Un giovane forte
Il proprio figlio
Un lupo affamato
3. Traduci in italiano:
Romanii erau cei mai viteji şi mândri luptători din antichitate.
Ei considerau că se trag (discendere) din gemenii Romulus şi Remus, fiii zeului Marte.
Aceştia fuseseră alăptaţi de o lupoaică.
De aceea Romanii erau rezistenţi şi plini de curaj.
Noi am citit despre copiii crescuţi de lup.
De exemplu Mowgli din “Cartea Junglei”.
4. Traduci in romeno:
Personaggi: Giovanna, Adriana
- Ti piacerebbe visitare Italia?
- Certo! Come no! A chi non piacerebbe?
- E che città italiane ti piacerebbe vedere?
- Per primo, Roma, perchè se ne parla tanto e voglio vedere la Città del Vaticano, dove
sta il Papa, I Fori Romani e la Colonna Traiana
- E poi?
- Poi, Venezia, che è unica nel mondo. Sono molto curioso di vedere come vive la
gente in una città che invece di trade ha canalli.
- E poi ancora?
- Se mi restano dei soldi, anche Firenze e Siena, delle quali ho sentito che sono molto
belle.
- E altri paesi dell’Europa o del mondo ti piacerebbe visitare? Se avrai soldi, si
capisce!
- Sì, senz’altro. Vorrei visitare la Francia perchè conosco un po’ il francese e poi la
Grecia, l’Egitto e il Brasile perchè mi appassiona l’Amazzonia. E sai? Prima o poi li
visiterò! Almeno lo spero!
1. Traduci in italiano:
Trebuie să-ţi menţii promisiunea făcută părinţilor tăi.
Îşi amintea cu plăcere vacanţa petrecută la mare.
Suntem în stare să învăţăm singuri o limbă străină?
Era o zi binecuvântată: atâta soare, un cer atât de albastru!
Te vei căi mai târziu dacă nu îi spui acum adevărul.
De la început înţelese ce voia să-I comunice.
Aveai obligaţia sî-l însoţeşti.
2. Traduci in romeno:
Ormai vi presenterò I miei amici.
Guardando la vetrina del negozio, gli veniva l’acquolina in bocca.
Non sei stata attenta alla lezione! Te ne pentirai più tardi!
Neanche l’ombra dell’amica che aspettavo con tanta impazienza.
Qualche volta mi domando se non è inutile lo studio di alcune materie.
3. Traduci in italiano:
Aceste cărţi sunt foarte interesante.
Oraşul acesta este cel mai mare din ţară.
Casele din cartierul meu sunt mai înalte decât cele din cartierul tău.
Merele sunt mai dulci decât perele.
Mario este mai înalt decât Giorgio, dar mai puternic decât Giulio.
Băieţii sunt mai puţin silitori decât fetele.
Prietenii mei sunt foarte simpatici.
Şcoala mea este tot atât de frumoasă ca şi a ta.
Rochiile noastre sunt la fel de moderne ca ale voastre.
4. Traduci in romeno:
- Ciao, Giorgio! Non vedevo l’ora d’incontrarti. Ho una bella notizia per te: fra quattro
settimane arriverà il nostro amico Nino da Roma.
- Veramente questa è una bella notizia! Come l’hai saputa?
- Ho ricevuto due giorni fa una lettera. Ti ho telefonato ieri sera, ma non eri a casa.
Scrive che fra qualche giorno ci telefonerà per dirci il giorno preciso del suo arrivo.
- Ti ricordi che impazienti lo aspettavamo un anno fa? Non lo conoscevamo, non
sapevamo come era e come pensava. Proprio due giorni fa guardavo le foto durante
la nostra gita in montagna e ora, fra poco, ci divertiremo di nuovo insieme.
- Allora, cominciamo a fare dei progetti per questa nuova visita!
Lecţia 4
Partea 1
LA PIÙ’ GRANDE ISOLA ITALIANA – LA SICILIA
Personaggi: Papà, mamma, Carlo
Oggi la mamma ha comprato le prime arance della stagione.
- Queste arance hanno fatto un lungo viaggio.
- Perchè? Da dove vengono?
- Vengono dalla Sicilia.
- Sai che le arance piacciono agli elefanti?
- Scherzi, papà?
- No, non scherzo. Devi sapere, Carlo, che una volta le arance crescevano solo in India
e in Cina, nelle foreste, e gli elefanti mangiavano quei frutti saporiti. Per questo gli
indiani chiamavano quei frutti “negarania”, che vuol dire “che piacciono agli
elefanti”. Molto tempo dopo, sono arrivati in India gli Arabi e hanno portato poi
nelle loro terre le piatine di aranci. E’ passato ancora tanto tempo e gli Arabi sono
arrivati dall’Africa in Sicilia, che non era poi molto lontana come tu lo sai. Hanno
piantato le piantine e nella terra fertile della Sicilia sono cresciuti gli aranci. I loro
frutti hanno cambiato il nome: “arancia” in italiano, “naranja” in spagnolo e
“orange” in francese, tedesco e inglese – con pronuncia diversa, però – e si coltivano
ora in tutti I paesi del Mar Mediterraneo.
- Ora che abbiamo parlato di Sicilia, dimmi ancora altre cose su quest’isola che
appartiene all’Italia ed è allo stesso tempo la più grande isola del Mediterraneo. Si
trova proprio alla punta dello “stivale” italiano.
- Essa forma una regione con statuo di autonomia speciale come la Sardegna e alcune
regioni del Nord. Il capoluogo è Palermo, importantissimo porto. Altre città-porti
sono: Messina, Catania, Siracusa, Agrigento e Trapani. Nell’interno dell’isola città
importanti sono: Caltanissetta, Enna e Ragusa. Nei porti siciliani c’è un traffico
intenso di navi italiane, greche, africane e di altre nazionalità. La Sicilia è una
regione molto fertile specialmente nelle piccole pianure e sulle colline vicine alle
coste. L’interno della isola invece è arido, perchè piove raramente. I monti sono privi
di vegetazione, I pascoli sono poveri; si allevano pecore e capre. In alcune zone si
coltiva il grano, dai più antichi tempi.
- Abbiamo parlato di arance. Le arance siciliane sono buone perchè in Sicilia c’è
molto sole. Il clima dell’isola è mitissimo: non fa quai mai freddo. Perciò è molto
addatto alla coltivazione di tutti gli agrumi: aranci, limoni, mandarini, pompelmi.
Nelle pianure si coltivano ancora pomodori, verdure e cotone e sulle colline
mandorli, olivi e vite. In Sicilia si estrae petrolio e si lavora nelle raffinerie. Un’altra
industria è quella delle saline. Il sale non si estrae dalla terra ma dell’acqua del mare.
Lungo le coste del mare si pratica la pesca, specialmente quella del tonno e del
pesce-spada.
- In Sicilia c’è un grande volcano attivo: l’Etna. Quando non è in eruzione, la sua cima
è coperta di neve. La Sicilia è molto visitata dai turisti. Questi trovano là alberghi
molto belli, un mare caldo, giardini fioriti, aranceti e uliveti ma anche bellissimi
monumenti di architettura antica, medioevale e rinascimentale. Molti secoli fa la
Sicilia è stata dominata da Greci, poi da Romani, più tardi da Arabi e ancora più tardi
dai Normanni che venivano dal Nord dell’Europa. Così che in quella meravigliosa
isola si trovano segni di molte civiltà.
- Quanto vorrei visitare quell’isola!
- Un giorno o l’altro ci decideremo e faremo una brava vacanze nel paese degli aranci.
Io lo conosco perchè l’ho visitato. Mio nonno era siciliano. Intanto vediamo se sono
buone le arance comprate dalla mamma!
Per meglio capire
È passato ancora tanto tempo = a trecut mult timp
Non era poi molto lontana = nu era chiar aşa de departe
Aranceti / uliveti = livezi de portocali / măslini
Quanto vorrei = cât aş vrea
Allo stesso tempo = în acelaşi timp
Un giorno o l’altro = într-una din zile
Modi di dire con la parola cambiare
Cambiare di opinione = a-şi schimba părerea
Cambiare di abitudini = a-şi schimba obiceiurile
Cambiare casa = a se muta
Cambiare mestiere = a-şi schimba meseria
Cambiare nome = a-şi schimba numele
Cambiare soldi = a schimba bani
1. Traduci in italiano:
Copiilor nu prea le plac grape-fruit-urile pentru că sunt puţin amare.
Citricele se cultivă în ţări mai calde precum Italia, Grecia, Spania, Israel etc.
Păşunile munţilor noştri sunt foarte frumoase şi potrivite pentru creşterea oilor.
Şi în România există unele construcţii medievale: cetăţi şi mânăstiri.
Monumentele renascentiste din Italia sunt vestite în toată lumea.
Persoanele care îşi schimbă mereu părerile nu sunt demne de încredere.
2. Traduci in romeno:
- Ciao, Susanna! Ho saputo che hai avuto la fortuna di fare un viaggio in Italia. E’
vero?
- Sì, è proprio vero. E’ stato un sogno!
- Quanto tempo ci sei stata? E da chi?
- Due settimane, da una zia, la sorella di mia madre.
- Che città hai visitato?
- Mia zia abita a Verona. Dunque ho visitato Verona, Venezia, Roma e altre città più
piccole.
- Quale ti è piaciuta di più?
- Venezia, certo. Ho fatto un bellissimo viaggio e in più ho migliorato il mio italiano.
- Che fortunata! Anch’io desidero più che mai fare un simile viaggio!
Fare il medico è una professione che richiede sacrifizi, generosità, amore per gli uomini.
Il libro che ho finito di leggere mi ha spinto alla riflessione.
Questo non è argomento da discutere tra bambini.
Le decisioni importanti sono il frutto della meditazione.
Mio fratello ha inclinazione per il disegno.
L’arditezza dello studente ha salvato la vita del bambino.
Ascultaţi cu atenţie textul şi repetaţi. Este recomandabil să îl şi tzraduceţi, însă este mai mul un exerciţiu de pronunţie: - Cosa fai qui da solo, Giorgio?
- …
- Ah, ora capisco! Si tratta di quel voto che hai preso oggi in matematica. Su:
comportati da uomo! Queste cose succeddono anche ad altri e…
- Ma come dirlo ai miei genitori? Sai che da piccolo avevo I migliori voti della classe
ed ora…
- Dài! Digli tutta la verità, e comprenderanno che non è la fine del mondo. Poi
diligente come sei, sarà facile per te migliorarti la situazione.
- Grazie, già mi sento meglio. Ti sei comportato da vero amico.
Partea a 2-a
LA NATURA È IN PERICOLO
Personaggi: Elena, Lucia, trasmissione TV
Elena guarda una trasm,issione televisiva. Ad un tratto si sente lo squillo del campanello
dell’ingresso. Elena va ad aprire. E’ la sua amica.
- Ciao, Elena. Ti disturbo? Cosa stavi facendo?
- Ho acceso per caso il televisdore e questo documentario sull’ecologia mi ha
impressionato moltissimo: io non badavo a queste cose fin’ora.
- Ma io conosco e seguo da molto tempo “La Linea Verde” su RAI UNO. E’ davvero
interessante. Ascoltiamo cosa dice lo speaker.
- La natura è in pericolo: le risorse naturali – acqua, aria, suolo, piante ed animali –
sono mal utilizzate, supersfruttate per irresponsabilità e mancanza di comprensione e
coscienza, per profitto immediato di pochi nei confronti dell’umanità.
- Terribili immagini! Finalmente la gente dovrà rendersi conto che non solo
l’utilizzazione spensierata delle risorse è un grosso pericolo, ma anche
l’inquinamento della terra, dell’aria e dell’acqua. Ho visto anche altre trasmissioni
sulla “Linea Verde” che segnalavano I pericoli rappresentati dal fumo e delle
sostanze chimiche emmesse nell’aria e nelle acque dei fiumi, dei laghi, dei mari. Ti
ricordi quella disgrazia avvenuta durante la guerra del Golfo, tutti quegli uccelli
bagnati in petrolio?
- Ma anche da noi si vedono o s’incontrano casi in cui a causa dell’inconscienza di
certe persone o proprio di imprese sono uccisi I pesci, si inquinano le acque con
rifiuti chimici o casalinghi. E poi guarda le nostre strade, I parchi, I campi intorno
alle città. Mi sento sopraffatta dalla vergogna quando vedo tanta immondizia.
- E non sei l’unica a sentire e a pensare così. Però sono pochi quelli che agiscono in
questo senso. Ognuno di moi potrebbe contribuire alla conservazione dell’ambiente.
E’ la nostra vita in gioco.
- Ma che cosa si può fare concretamente?
- Per prima non buttare dei rifiuti intorno alle case e sulle strade, piantare degli alberi,
dei fiori, conservare il verde, mantenere la pulizia, risparmiare la carta ecc. Poi si
possono organizzare dei gruppi ecologistici che agiscano come il famoso
“Greenpeace” (che combatte contro I rifiuti e gli esperimenti nucleari, contro
l’inquinamento dei mari con petrolio), su piano locale per mantenere puliti I parchi, I
boschi, le montagne.
- Ho visto proprio qualche giorno fa alla TV un tale gruppo che in autunno ha
raddunato I rifiuti che li Hanno “dimenticati” persone maleducate nei più dei posti
dei monti Bucegi, e poi altri gruppi che facevano la stessa cosa sulle rive e nelle
acque del fiume Mures.
- Li ho visti anch’io, ma ho sentito anche il fatto che invece di accordare a loro tutto
l’appoggio, alcuni li prendevano in giro. E questo atteggiamento è un’altra prova di
mancanza di rispetto e di civiltà. Sporcano le strade, I fiumi, I boschi, distruggono il
verde, non piantono nemmeno un fil d’erba e poi si domandano perchè ci sono tante
malattie nuove, tanti virus, tanta siccità e tanta fame. Non capiscono che il pianetta
Terra è condiviso dall’uomo con tutti gli altri esseri viventi: piante, animali,
microorganismi e che tutto esiste solo in armonia. Rotta quest’armonia, la terra e la
natura si ribellano contro l’uomo.
Per meglio capire
Trasmissione televisiva = transmisiune / emisiune TV
Ad un tratto = deodată
Cosa stavi facendo = ce făceai
Ascendere la TV = a deschide televizorul
“Linea Verde” = emisiune cu conţinut ecologic la televiziunea italiană
lo speaker = crainicul
risorse mal utilizzate e supersfruttate = surse prost utilizate şi super-exploatate
mancanza di comprensione = lipsă de înţelegere
mancanza di conscienza = lipsă de conştiinţă
mancanza di rispetto = lipsă de respect
mancanza di civiltà = lipsă de civilizaţie
l’inquinamento = poluarea
rifiuti chimici = reziduuri chimice
rifiuti casalinghi = reziduuri casnice, gunoaie
intorno a = în jurul
sopraffatta dalla vergogna = copleşită de ruşine
persona maleducata = persoană prost-crescută, necivilizată
certe persone = anumite persoane, unele persoane
accordare appoggio = a acorda jutor, sprijin
prendere in giro = a râde, a-şi bate joc de cineva
conservazione dell’ambiente = păstrarea mediului înconjurător
Green peace = (engl.) pacea verde
Modi di dire con la parole male:
Portarsi male = a se comporta urât
Risponder male = a răspune nepoliticos; greşit
Finir male = a ajunge rău, a sfârşi rău
Maleducato = lipsit de educaţie
Malcondotto = prăpădit, ajuns rău
Malcontento = nemulţumit
Malconoscente = ingrat, nerecunoscător
Malcurante = neglijent, neatent
Malcurato = neîngrijit, prost îngrijit
Malefico = dăunător; răufăcător; nefast
1. Traduci in romeno:
Per irresponsabilità di alcuni genitori, le nostre strade sono piene di bambini senza casa.
Devi fare attenzione ai tuoi vestiti; sono cari.
La sporcizia delle strade è una vera vergogna.
L’uso di alcune sostanze è vietato.
Quei ragazzi sono privi di educazione.
L’immagine di quell’incendio era tremenda.
Io ascolto attentamente le trasmissioni sportive.
Gli amici avevano in comune tanti ricordi e tanti sogni.
Incontrò il suo amico all’ingresso del negozio.
Ai vostri anni voi mostrate una certa irresponsabilità.
Mio fratello è un ragazzo spensierato.
La sporcizia delle acque dei fiumi e dei mari è prova di inconscienza degli uomini.
Avevano raddunato tutte le frutta.
Noi dobbiamo risparmiare l’acqua.
L’umidità dell’aria è qualche volta dannosa alla salute.
La conservazione della natura è anche opera della gente.
Niente segnalava la futura disgrazia.
La famiglia godeva un certo benessere.
Quella corsa irresponsabile lo portò verso la distruzione dell’automobile.
I rifiuti si vedevano dappertutto.
Si portava male con tutti.
Finirà male.
Malcontento del risultato, se ne andò in fretta.
L’aria pura della montagna, l’armonia della natura lo facevano sentire un forte desiderio
di vivere in questi meravigliosi posti.
Lecţia 5
Partea 1
C’ERA UNA VOLTA UN FIUME
C’era una volta un fiume che scorreva in una valle tutta verde e piena di campi
rigogliosi che I contadini lavoravano dalla mattina alla sera.
I raccolti erano buoni, la gente era felice e la vita trascorreva con serenità, un
giorno dopo l’altro, un anno dopo l’altro.
Il fiume dissettava gli alberi e I campi seminati e così in quella valle non c’era
mai siccità, nemmeno nei mesi caldi dell’estate.
Un giorno, però, in quella valle costruirono delle industrie e non ebbero nessun
riguardo del fiume. Usarono l’acqua senza risparmio e rovesciarono nel suo letto
quintali e quintali di sostanze velenose.
Pian piano il fiume divenne triste e in pochi anni il suo corso divenne sempre più
piccolo, sempre più lento, sempre più malato. Poi un bel giorno il fiume non ce la fece
più, e quando I contadini, sul far della sera, portarono ad eddeverare le bestie, il fiume
era scomparso dalla valle.
Per giorni e giorni I contadini cercarono il corso dell’acqua e, quando si resero
conto che il fiume non c’era più, piansero come bambini.
Per meglio capire:
Nel suo letto = în albia sa
Non ebbero riguardo = nu avură respect
Un bel giorno = într-o bună zi
Sul far della sera = la căderea serii
Per giorni e giorni = zile întregi
Si resero conto = îşi dădură seama
2. Traduci in italiano:
Norii se risipeau.
Multe lucruri neplăcute se pot întâmpla din cauza neînţelegerii dintre fii şi părinţi.
Poluarea distruge echilibrul existent în natură.
Curăţenia e prima condiţie a sănătăţii.
Resursele solului şi ale râurilor nu sunt infinite.
Lipsa de înţelegere şi de respect sunt rezultatul lipsei de educaţie.
Murdăria adunată e o adevărată agresiune împotriva sănătăţii.
E nevoie să acordăm ajutor chiar şi persoanelor nerecunoscătoare.
În timpul războiului din Golf mii de păsări au murit din cauza petrolului risipit în mare.
Trebuie să luptăm împotriva poluării aerului., solului şi a apelor.
În faţa pericolului distrugerii naturii stau organizaţii ecologice care, însă, nu pot realiza
ceva fără sprijinul nostru, al tuturor.
Către sfârşitul secolului Pământul va deveni mai arid din cauza folosirii substanţelor
chimice şi poluării solului.
Partea a 2-a
IN CHIESA
Nella classe di Adriana è venuta quest’anno una ragazza molto simpatica e carina, Maria
Pia. Adriana vuole diventarle amica. Cerca sempre la sua compagnia degli intervalli,
discute e gioca con lei. Vuole invitarla anche a casa sua. Un giorno, dopo le lezioni, le
telefona…
- Pronto, sono Adriana. Sei tu, Pia?
- Sì, sono io. Dimmi, ti ascolto.
- Voglio invitarti domanica mattina da me. Ho una nuova cassetta con un bel film, così
almeno mi ha detto mio fratello, che l’ha vista. Vuoi venirci?
- Grazie mille, ma non posso. Noi ogni domenica andiamo in chiesa per la messa
- Come mai? Noi andiamo in chiesa solo la notte di Pasuqa oppure quando ricordiamo
il nonno o altri morti della famiglia.
- Tu non sai che io sono cattolica? Anche mia madre è cattolica e tutta sua famiglia,
perchè I genitori di lei, cioè I miei nonni, erano italiani.
- Ah, sì? Allora si capisce, devi proprio andarci. Però mi dispiace, speravo di passare
la domenica con te.
- Senti, perchè non vieni con noi? La chiesa è al centro, si chiama la Chiesa di San
Giuseppe.
- Va benissimo, è un’ottima idea, così vedrò come sono le chiese cattoliche. A che
ora?
- Alle 9. Ma è meglio parlarne ancora sabato sera. Ciao!
- Ciao! Ci sentiamo ancora per telefono! Ti chiamerò sempre io!
(Domenica pomeriggio)
- Ora che hai visto la nostra chiesa e hai ascoltato la messa ed anche la predica del
prete, che te ne pare?
- A dire la verità, sono molto commossa. E’ una chiesa imponente, bella. Non ci sono
tante icone come da noi, ma è più pulita e la gente mi pare più civile, più rispettuosa.
Ho visto crocefissi e la statua della Vergine Maria, che nelle chiese ortodosse non ci
sono.
- Sì, voi avete solo le icone, ma alcune di esse sono molto belle.
- Il prete cattolico è più modesto, cioè vestito più semplicemente del nostro. I preti
ortodossi, quando fanno la messa, soprattutto nelle grandi chiese, nei giorni di feste
particolari sono vestiti proprio da re, di oro e d’argento, con certe corone che sono
una meraviglia.
- D’accordo. Hai notato ancora altre differenze?
- Ho visto che il segno della croce si fa diversamente: dall’alto (dalla fronte) in basso,
a sinistra e a destra. Invece da noi si fa dall’alto in basso e poi da destra a sinistra.
Anche le dita si tengono in modo diverso.
- Hai ragione. Ma queste sono cose poco importanti, di “forma”. Sai alcune differenze
essenziali tra la fede cattolica e quella ortodossa? In fin dei conti siamo sempre
cristiani.
- No, non lo so. Devo chiedere al signore che ci insegna le lezioni di religione.
- Neppure io conosco differenze grandi. Ma ecco quello che so: presso I cattolici il
Battesimo del bimbo non si fa introducendolo nudo in un vaso; e solo bagnato un po’
sulla fronte con acqua santa. A 9 – 10 anni si fa la Prima Comunione che presso gli
ortodossi non si fa. Il rito delle nozze è diverso e non è permesso il divorzio. I preti
cattolici non si sposano, non devono avere famiglia per poter dedicarsi ai fedeli e a
Gesù Cristo. Il prete è come un secondo padre per tutti noi. Noi veneriamo di più la
Santa Famiglia e Gesù Bambino.
- E le feste?
- Abbiamo quasi le stesse feste: il Natale, la Quaresima, la Domenica delle Palme, la
Pasqua, l’Assunzione della Vergine.
- Per noi, ortodossi, la festa più importante è la Pasqua, la Resurrezione di Gesù. E per
voi?
- Per noi è il Natale, la nascita di Gesù Cristo, il Bambino Santo. Da noi per il Natale
si fa il Presepio. Sai cos’è?
- No.
- A Natale ti inviterò da me e vedrai.
- Fate l’Albero di Natale?
- Come no, si capisce, ma quella non è un’usanza religiosa. Quando è nato Gesù non
c’era nessun albero vicino a lui, e poi, figurati a Gerusaleme, in Palestina, dove non
c’è la neve e non ci sono nè alberi!
- E altre differenze?
- Differenze fondamentali ci sono, ma non le conosco. Devi domandare ll’insegnante
di religione: lui lo sa di sicuro. L’importante è che ognuno deve avere una fede
propria, ma deve rispettare anche la fede degli altri. Io credo che Dio è uno solo,
soltanto la forma di venerarlo è diversa.
- Anch’io. Sono contenta di averti accompagnata in chiesa. Ciao, ci vediamo domani a
scuola.
- Ciao. Una volta verrò anch’io con te nella chiesa dove vai tu a pregare.
Per meglio capire:
Vuole diventarle amica = vrea să-I devină prietenă
Cerca…la sua compagnia = caută să stea… cu ea
Vuoi venirci = vrei să vii (la mine)
Come mai? = cum aşa? Cum oare? Cum de…?
Ricordiamo il nonno =îl pomenim pe bunicul
Devi…andarci = trebuie să mergi (acolo)
Va bene / va benissimo = bine / foarte bine; e-n regulă
È meglio parlarne = e mai bine să vorbim (despre asta)
Ci sentiamo ancora (per telefono) = mai vorbim noi (la telefon)
Ti chiamerò (per telefono) = o să te sun
Che te ne pare = ce părere ai (despre asta)
In fin dei conti = la urma urmelor
A dire la verità = ca să spun drept
Presso I cattolici / gli ortodossi = la catolici / la ortodocşi
Figurati ! = închipuieşte-ţi! Ce să zic!
Sono contenta di averti accompagnata = sunt mulţumită că te-am însoţit
Vestiti da re = îmbrăcaţi ca nişte regi
Modi di dire con la parola santo:
Santa Messa = Slujba religioasă
Acqua Santa = apă sfinţită; agheasmă
Settimana Santa = Săptămâna Patimilor
Olio Santo = uleiul sfinţit, mir
Città Santa = Oraşul sfânt (Ierusalim)
Non essere uno stinco di santo = a nu fi uşă de biserică
Non sapere a che santo rivolgersi = a nu şti ce să mai faci; a nu şti încotro s-o iei
Fare il santo = a face pe sfântul (ipocrit)
Essere come il diavolo e l’acqua santa = a se înţelege precum câinele cu pisica
Scherza con I fanti e lascia stare I santi = a nu glumi cu cele sfinte
Le ha prese di santa ragione = le-a încasat pe bună dreptate
1. Metti al plurale:
Una chiesa cattolica
Una persona civile
Un edificio imponente
Una statua meravigliosa
Un’icona ortodossa
Un parocco cattolico
Un insegnante gentile
Unamessa semplice
Una predica emozionante
Una compagnia piacevole
Un compagno antipatico
Un santo italiano
2. Traduci in italiano:
Să spun drept nu mă simt bine.
La urma urmelor faci ce vrei.
Fiecare e liber de a avea propria credinţă.
E mai bine să vorbim acum (despre asta).
Cum de nu ţi-ai pregătit încă nici o temă?
Închipuie-ţi că Edi le-a încasat pe bună dreptate.
Ştii bine că el nu e uşă de biserică.
Se înţelege cu fratele lui precum câinele cu pisica.
Uneori face pe sfântul, dar nimeni nu-l mai crede.
La Sărbătoarea Sfintei Marii preoţii erau îmbrăcaţi ca nişte regi.
Am fost foarte emoţionat şi pe bună dreptate.
3. Traduci in romeno:
Personaggi: un turista, unsignore, una signorina
- Mi scusi, è questa la chiesa “Stavropoleos”?
- A dire la verità, non lo so. Non sono di Bucarest. Sono qui di passeggio.
- No, non è questa. Questa è la chiesa “St. Maria”. La chiesa che Lei cerca è un po’
più lontano. Lei deve attraversare la via verso l’Università, la vede?
- Sì, conosco l’dificio dell’Università. E poi?
- Poi deve andare fino alla via “Calea Victoriei”. Arrivato là, deve girare a sinistra e
andare fino al Museo di Storia. La chiesa è proprio dietro al museo.
- Grazie, signorina.
Lecţia 6
Partea 1
SANTI PATRONI D’ITALIA
Chi sono I santi? I santi sono stato uomini che nella vita terrestre hanno realizzato
fatti straordinari, anche miracoli, che sono stati vicinissimi a Dio e lo hanno amato
moltissimo.
Gli uomini hanno dedicato ai Santi le chiese, li hanno venerati e hanno battezzato
I bambini con I loro nomi. Li hanno eletti come protettori della propria patria, delle
città, delle arti e dei mestieri. Ogni chiesa ha un suo santo. La più famosa chiesa della
cristianità è a Roma, nella città del Vaticano, ed è dedicata a San Pietro, l’apostolo di
Cristo e il primo Papa. Molte chiese sono dedicate a Santa Maria Vergine.
I Santi protettori venerati in un paese, in una località o da una categoria di
persone si chiamano Santi patroni. I pescatori hanno un Santo patrono, I cacciatori
un’altro, I minatori, I medici un’altro e così via.
L’Italia ha due patroni: San Francesco d’Assisi e Santa Caterina da Siena.
San Francesco d’Assisi (1182 – 1226) è nato ad Assisi, in Umbria, una regione
dell’Italia Centrale. Egli era figlio di un ricco mercante e amava la vita allegra e le feste.
Ma in seguito ad una visione ha rinunciato a quella vita ed ha cominciato un’altra, di
penitenza e di carità, predicando, curando I malati e seguendo la via del Signore. Era
vestito di un povero saio, viveva come il più povero dei poveri. Perciò è stato chiamato
“Il Santo poverello” o “il poverello di Cristo”. Amava tutte le creature del Signore: le
piante, gli animali, la terra. Anche gli animali e gli uccelli capivno le sue parole. I buoni
e I cattivi lo ascoltavano e lo seguivano.
San Francesco ha fondato l’ordinedi frati franciscani.
Santa Caterina da Siena (1347 – 1380) è nata a Siena, in Toscana. Siena è una
bellissima città, non molto lontana da Firenze. Il padre di Caterina faceva il tintore. Lei
era una bambina molto docile, affettuosissima, non partecipava ai giochi e ai
divertimenti degli altri bambini, preferendo pensare a Gesù Cristo: a 7 anni ha avuto una
visione di Gesù tra I santi.
I genitori volevano sposarla presto ma lei rifiutava dicendo che era promessa al
Signore Gesù. Per salvarsi dal matrimonio un giorno si è tagliata le trecce, cosa molto
grava per una ragazza di quei tempi. Per castigo, è stata chiusa in casa lungamente, ma
lei era umile e docile e alla fine I genitori le hanno permesso di farsi suora.
Ha imparato a leggere e a scrivere solo dopo I vent’anni (perchè a quei tempi solo
I ragazzi studiavano) e ha scritto lettere piene di saggezza e di amore per Dio, a Principi,
a Re, a Papi.
Curava I malati e I moribondi, fermava I banditi e gli uomini armati solo con le
parole.
E’ andata a piedi ad Avignone, in Francia, dove risideva, in quel tempo, il Papa: è
riuscita a parlare con lui pregandolo di tornare a Roma, l’unica città che meritava di
essere sede dei Papi. E lo ha convinto.
Per meglio capire:
Li hanno eletti = I-au ales
In seguito ad una visione = în urma unei viziuni
La via del Signore = Calea Domnului
Vestito di un saio = îmbrăcat într-o rasă
L’ordine dei frati = ordinul călugărilor
Per castigo = drept pedeapsă
Le feste religiosi più importanti in Italia sono:
- la Befana – il 6 gennaio (Boboteaza)
- San Giuseppe – il 19 marzo (Sfântul Iosif)
- La Quaresima (Postul Paştelui)
- La Domenica delle Palme – data variabile (Floriile)
- La Pasqua – data variabile (Paştele)
- L’Ascensione di Gesù Cristo – data variabile (Înălţarea Domnului)
- I santi Pietro e Paolo – il 29 Giugno (Sfinţii Petru şi Pavel)
- L’Assunzione di Maria Vergine – il 15 agosto (Înălţarea Sf. Marii)
I santi più venerati in Italia sono:
Santa Maria Vergine, madre di Gesù Cristo. L’8 settembre si festeggia la Natività
della Vergine e il 15 agosto (a Ferragosto) si festeggia l’Assunzione della Vergine. A
Lei sono dedicate numerosissime chiese come Santa Maria Maggiore (Roma), Santa
Maria del Carmine (Napoli) ecc. Ma la più famosa è la cattedrale (il Duomo) Santa
Maria del Fiore di Firenze.
San Francesco d’Assisi, fondatore dell’ordine dei francescani. La più famosa
chiesa dedicata a lui è proprio ad Assisi: la Basilica di San Francisco, molto vecchia.
Santa Caterina da Siena, Santa Patrona di Siena e dell’Italia. A Siena c’è il
Santuario Cateriniano.
Santa Chiara è nata ad Assisi ed è stata amica di San Francesco, ha fondato
l’ordine delle clarisse.
Sant’Antonio da Padova è nato nel Portogallo, ma ha predicato in Italia. E’ il
Santo Patrono della città di Padova; è invocato per ritrovare gli oggetti perduti e per
guarire I malati e le vittime degli infortuni.
San Pietro, il più famoso apostolo di Gesù Cristo. Si chiamava in realtà Simone
ed era pescatore. E’ considerato il fondatore della chiesa cristiana e il primo Papa.
San Giovanni Battista ‘ quello che predicava in deserto e annunciava l’arrivo del
Messia; fu quello che battezzò per compiere le profezie.
San Giuseppe è lo sposo di Santa Maria e padre terrestre di Gesù Cristo; era
falegname.
San Gennaro e’ stato vescovo, molti secoli fa. E’ Santo Patrono della città di
Napoli.
Partea a 2-a
După ce aţi parcurs acest modul, care este destul de dificil, deoarece aţi învăţat multe cuvinte şi expresii noi, este nevoie să faceţi o recapitulare a cunoştinţelor acumulate până acum. Rezolvaţi exerciţiile care urmează. Lucraţi cu mare atenţie. Dacă aţi reţinut tot ce s-a predat în acest modul, pachetul de exerciţii nu ar trebui să vă pună probleme. Dacă însă vi se pare că nu reuşiţi să le rezolvaţi, este recomandabil să reluaţi studiul, punând accent pe lecţiile mai dificile sau cu mai multe elemente de vocabular. Vă reamintim că ideal este să nu treceţi la altă lecţie până când cele anterioare nu sunt bine ştiute.
RIPASSO – RECAPITULARE
1. Traduci in romeno:
E’ d’estate. Il sole brilla. Il tempo è assolutamente meraviglioso.
Bruno si sveglia, si laza e fa una corsa sulla spaggia.
Che sciochezza ! dice la nonna. Dappertutto gente che corre.
Nessuno non rispetta più il sonno degli altri.
Tanto in città quanto in campagna fa molto caldo.
Dall’inizio dell’estate nessuna pioggia.
A mezzogiorno è proprio insopportabile.
Tutti sognano la freschezza della primavera.
2. Traduci in italiano:
Ce se întâmplă ? Nu vezi ? Nu se întâmplă nimic interesant în casa asta.
În schimb vecinilor li se întâmplă mereu numai lucruri ciudate.
Îţi dai seama de ceea ce faci ?
E adevărat, îmi dau seama, dar nu pot face altfel.
Îţi spun că mi-e tare frică. Nu ai de ce, eu sunt aici şi te voi ajuta.
Îmi place să mănânc puţin, dar foarte gustos.
Lor le plac mâncărurile italieneşti: spaghetti, tortellini, pizza.
Nu-mi plac prea mult orele de limbi străine, dar ştiu că sunt foarte utile.
Cum e vremea azi? Aşa şi aşa. E vânt, e ceaţă, dar nu e foarte frig.
3. Metti a tutti I tempi dell’indicativo il verbo scritto fra parentesi:
Luigi (attraversare) la strada.
Carlo (andare) spesso in montagna.
4. Qual è il femminile delle parole?
Imperatore
Difensore
Montone
Leone
5. Coniuga a tutti I tempi verbali: cantare, dire, scrivere, lavarsi, avere.
MODULO 5
MODULUL 5
APPARATO CUTANEO
APARATO CUTANEO
APARATUL CUTANAT (PIELEA)
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
Bulbo pilifero Bulbo pilifero Bulbul firului de păr
Capello Capelo Păr
Cuoio capelluto Cuoio capeluto Pielea capului
Cute Cute Piele umană, epidermă
Derma Derma Dermă
Epiderme Epiderme Epidermă
Ghiandola Ghiandola Glandă
Mucosa Mucoza Mucoasă
Pelle Pele Piele
Pelo Pelo Fir de păr de pe corp
Unghia Unghia Unghie
OSSA ED ARTICOLAZIONI
OSA ED ARTICOLAŢIONI
OASE ŞI ARTICULAŢII
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
Anfiartrosi Anfiartrozi Amfiartroză
Apofisi Apofizi Apofiză
Bacino Bacino Bazin
Cartillagine Cartilagine Cartilagiu
Colonna vertebrale Colona vertebrale Coloana vertebrală
Diafisi Diafizi Diafiză
Diartrosi Diartrozi Diartroză
Enartrosi Enartrozi Enartroză
Epifisi Epifizi Epifiză
Gabbia toracica Gabia toracica Cutia toracică
Legamento Legamento Ligament
Liquido sinoviale Licuido sinoviale Lichid sinovial
Menisco Menisco Menisc
Midollo osseo Midolo oseo Măduva osoasă
Osso – pl. ossa Oso, osa Os, oase
Pelvi Pelvi Bazin format de oasele
pelviene
Periostio Periostio Periost
Scheletro Scheletro Schelet
Sinartrosi Sinartrozi Sinartroză
Sinovia Sinovia Sinovie
Sutura Sutura Sutură
Tendine Tendine Tendon
Troclea Troclea Parte proeminentă a
umărului care se
articulează pe osul
antebraţului
Vertebra Vertebra Vertebră
I MUSCOLI
I MUSCOLI
MUŞCHII
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
Abduttore Abdutore Muşchi abductor
Aponeurosi Aponeurozi Aponevroză
Costrittore Costritore Muşchi constrictor
Dilatatore Dilatatore Muşchi dilatator
Elevatore Elevatore Muşchi elevator
Estensore Estensore Muşchi extensor
Fibra muscolare Fibra muscolare Fibră musculară
Fibrilla Fibrila Fibrilă
Flessore Flesore Muşchi flexor
Involontario Involontario Involuntar
Liscio Lişio Neted
Rotatore Rotatore Muşchi rotator
Striato Striato Striat
Volontario Volontario Voluntar
APPARATO BUCALE E DIGESTIVO
APARATO BUCALE E DIGESTIVO
APARATUL BUCAL ŞI DIGESTIV
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
Amigdala Amigdala Amigdală
Ano Ano Anus
Appendice Apendice Apendice
Arcata dentaria Arca dentaria Arcadă dentară
Bocca Boca Gură
Canino Canino Canin
Cardias Cardias Cardie
Cieco Ceco Orb
Cistifellea Cistifelea Vezică biliară
Coleciste Coleciste Colecist
Coledoco Coledoco Coledoc
Colon Colon Colon
Crasso Craso Gros
Intestino crasso Intestino craso Intestin gros
Dente Dente Dinte
Digiuno Digiuno Nemâncat; lipsă de hrană;
post
Duodeno Duodeno Duoden
Epiglottide Epiglotide Epiglotă
Esofago Esofago Esofag
Faringe Faringe Faringe
Fegato Fegato Ficat
Gengiva Gengiva Gingie
Ghiandola salivare Ghiandola salivare Glandă salivară
Gola Gola Gât
Ileo Ileo Ileus, ocluzie intestinală
Incisivo Incisivo Incisiv
Intestino Intestino Intestin
Labbro, labbra Labro, labra Buză, buze
Lingua Lingua Limbă
Mandibola Mandibola Mandibulă
Mascella Maşela Maxilar
Molare Molare Molar
Palato Palato Palat
Pancreas Pancreas Pancreas
Papilla gustativa Papila gustativa Papilă gustativă
Parotide Parotide Glanda parotidă
Piloro Piloro Pilor
Premolare Premolare Premolar
Setto Seto Sept, diafragmă
Sigma Sigma Ansa sigmoidă
Stomaco Stomaco Stomac
Tenue Tenue Subţire
Intestino tenue Intestino tenue Intestin subţire
Tubo digerente Tubo digerente Tub digestiv
Ugola Ugola Omuşor, epiglotă
Velo palatino Velo palatino Văl palatin
Velo pendulo Velo pendulo Vălul palatului
În continuare veţi studia câteva noţiuni teoretice referitoare la îngrijirea
bolnavului, plecând de la nevoile esenţiale şi ajungându-se până la obiectivele şi
intervenţiile asistentei.
Atenţie - este mai bine să lucraţi pe fragmente mici, pentru a evita oboseala şi
pentru a asimila mai bine informaţiile, cuvintele şi expresiile noi. Succes !
I BISOGNI FONDAMENTALI
Generalità
Senza dubbio, ci sono certi bisogni fondamentali comuni per tutti esseri umani,
che devono soddisfatti per raggiungere ad un livello ottimo di benessere.
Questo concetto parte dall’esistenza di alcune necessità fisiologiche ed aspirazioni
dell’uomo – i bisogni fondamentali.
NEVOILE FUNDAMENTALE
Generalităţi
Fără îndoială, sunt anumite nevoi fundamentale comune pentru toate fiinţele
omeneşti, care trebuie să fie satisfăcute pentru a se ajunge la un nivel optim de sănătate.
Acest concept pleacă de la existenţa unor necesităţi fiziologice şi aspiraţii ale omului –
nevoile fundamentale.
I bisogni fondamentali e le dimensioni bio-psico-sociali, culturali e spirituali
Questo concetto ha come punto di partenza il definire i 14 bisogni fondamentali,
con le componenti bio-psico-sociali, culturali e spirituali dell’uomo.
Il paziente deve avere una certa indipendenza nel soddisfare questi bisogni e
l’infermiere lo deve aiutare.
L’infermiere deve sapere che un bisogno fondamentale è una necessità vitale,
essenziale dell’essere umano per assicurarsi lo stato di benessere, nel difendersi dal
punto di vista fisico e mentale.
Nevoile fundamentale şi dimensiunile bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale
Acest concept are drept punct de plecare definirea celor 14 nevoi fundamentale,
cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale ale omului.
Pacientul trebuie să aibă o oarecare independenţă în satisfacerea acestor nevoi şi
asistenta trebuie să îl ajute.
Asistenta trebuie să ştie că o nevoie fundamentală este o necesitate vitală,
esenţială a omului pentru a-şi asigura starea de sănătate, pentru a se proteja din punct de
vedere fizic şi mental.
I 14 bisogni fondamentali sono:
1. respirare
2. alimentarsi e idratarsi
3. eliminare
4. muoversi, guardarsi una buona posizione
5. dormire, rilassarsi
6. vestirsi e svestirsi
7. mantenersi la temperatura del corpo nelle limiti normali
8. essere pulito, proteggersi i tegumenti
9. evitare pericoli
10.comunicare
11.azionare secondo i propri valori
12.realizzarsi
13.riposarsi
14.studiare
Cele 14 nevoi fundamentale sunt::
1. a respira
2. a se alimenta şi a se hidrata
3. a elimina
4. a se mişca, a-şi păstra o bună poziţie
5. a dormi, a se odihni
6. a se îmbrăca şi a se dezbrăca
7. a-şi menţine temperatura corpului în
limite normale
8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele
9. a evita pericolele
10.a comunica
11.a acţiona urmând propriile valori
12.a se realiza
13.a se relaxa 14.a studia
Breve presentazione dei bisogni
Scurtă prezentare a nevoilor
1. Respirare
- L’aspetto bio-fisiologico di questo bisogno si manifesta tramite la respirazione
polmonare e tissolare.
- La dimensione psico-socio-culturale dipende dai seguenti elementi: l’emozione, la
furia, la paura, la tristezza ecc., gli esercizi di meditazione, di yoga, il fumare ecc. Il
bisogno di respirare comporta certe particolarità al nuovo-nato, agli sportivi, dopo
interventi chirurgicali ecc.
1. A respira
- Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă prin respiraţia pulmonară şi
tisulară
- Dimensiunea psiho-socio-culturală depinde de următoarele elemente: emoţie, furie,
frică, tristeţe etc., exerciţii de meditaţie, yoga, fumat etc. Nevoia de a respira
comportă anumite particulaităţi la nou-născut, la sportivi, după intervenţii
chirurgicale etc.
2. Bere e mangiare
- La dimensione bio-fisiologica implica certi meccanismi, movimenti dal mano alla
bocca, masicazione, deglutizione, digestione, e anche il necessario calorico e di altre
sostanze nutrienti (es.: ad un diabetico o ad un anemico).
- La dimensione psico-socio-culturale si manifesta nei costumi riguardanti la razza, la
religione, la nazionalità.
Questo bisogno è in relazione con altri bisogni: comunicare, eliminare, sentirsi utile ecc.
Si modifica con il stato di maturità dell’assistito.
2. A bea şi a mânca
- Dimensiunea bio-fiziologică implică anumite mecanisme, mişcări de la mână la gură,
masticaţie, deglutiţie, digestie, şi chiar necesarul de calorii şi alte substanţe
hrănitoare (de exemplu la un diabetic sau la un anemic)
- Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile referitoare la rasă,
religie, naţionalitate
Această nevoie este în relaţie cu alte nevoi: a comunica, a elimina, a se simţi util etc. Se
modifică proporţional cu gradul de maturitate al pacientului.
3. Eliminare
Questo bisogno comprende l’eliminazione renale, intestinale, respiratoria e cutanea,
in certe situazioni: gli orifici (tracheostomia, colostomia) che servono come vie di
eliminazione.
L’aspetto bio-fisiologico è nello stesso tempo meccanico, chimico, ormonale,
nervoso e dipende dall’età e dallo stato di salute dell’assistito
Le dimensioni psico-socio-culturali sono numerose: le emozioni buone o mali
influenzano la frequenza urinaria, la qualità e la quantità delle materie fecali, il sudare e
l’espirazione di CO2.
L’attitudine dei genitori riguardante la pulizia, le esigenze della pulizia – sono in
stretta conessione con il piano socio-culturale.
3. A elimina
Această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie şi cutanată, în
anumite situaţii: orificiile (traheostomia, colostomia) care servesc drept căi de eliminare.
Aspectul bio-fiziologic este în acelaşi timp mecanic, chimic, hormonal, nervos şi
depinde de vârstă şi de starea de sănătate a pacientului.
Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase: emoţiile bume sau rele
influenţează frecvenţa urinară, calitatea şi cantitatea materiilor fecale, transpiraţia şi
expiraţia de CO2.
Atitudinea părinţilor cu privire la curăţenie, exigenţele în materie de curăţenie – sunt
în strânsă legătură cu planul socio-cultural.
4. Muoversi e mantanersi in una buona posizione
Dal punto di vista bio-fisiologico, l’indipendenza è differente al bambino piccolo e
all’adulto, al paraplegico paralizzato o al sportivo.
Il sistema muscolare e scheletrico, cardiovascolare, nervoso influenzano la libertà di
movimento e di addattarsi o di evitare certe posture.
Dal punto di vista psico-socio-culturale, le variazioni individuali sono importanti. Il
movimento e la posizione del corpo riflettano lo stato di spirito dell’assistito, il
linguaggio corporale esprime la vitalità psichica, l’unità dello somatico con lo psichico.
I costumi sociali e le attitudini culturali determinato il camminare di una giovane, la sua
educazione.
L’indipendenza necessaria ai moltissimi movimenti durante la giornata è in rapporto
diretto con altri bisogni; ad esempio, per sentirsi utili e realizzarsi le necessità il medico
e l’operaio comune hanno delle attività diverse e differenti.
I problemi di salute determinano dei bisogni individuali nel campo della motricità
(movimento), ad esempio il camminare con le stampelle, il cambiare di posizione ogni
ora ecc.
4. A se mişca şi a-şi menţine o bună poziţie
Din punct de vedere bio-fiziologic, independenţa este diferită la copilul mic şi la
adult, la paraplegicul paralizat sau la sportiv
Sistemul muscular şi scheletic, cardiovascular, nervos influenţează libertatea de
mişcare şi de adaptare sau de evitare a anumitor posturi.
Din punct de vedere psiho-socio-cultural, variaţiile individuale sunt importante.
Mişcarea şi poziţia corpului reflectă starea de spirit a pacientului, limbajul
corporal exprimă vitalitatea psihică, unitatea somaticului cu psihicul. Obiceiurile sociale
şi atitudinile culturale determină mersul unei tinere, educaţia ei.
Independenţa necesară numărului mare de mişcări pe durata zilei este în raport
direct cu alte nevoi; de exemplu pentru a se simţi utili şi a-şi îndeplini necesităţile
medicul şi muncitorul au activităţi diverse şi diferite.
Problemele de sănătate determină nevoile individuale în domeniul motricităţii
(mişcării), de exemplu mersul cu cârjele, schimbarea poziţiei la fiecare oră etc.
5. Dormire e rilassarsi
Il sonno-il rilassarsi, dal punto di vista biologico e fisiologico sono diversi e
dipendenti dall’età e dallo stato di salute: il bambino piccolo ha bisogno di più di sonno
che l’adolescente, il convalescente che si ricupera dopo una crisi cardiaca ha bisogno di
un riposo differente di quello di una persona che ha sofferto un incidente ed ha una
gamba fratturata.
La qualità del sonno, come quella del riposo mentale e fisico, è associata ai sistemi
secondari cardiovascolare, gastro-intestinale, neuro-muscolare; una persona priva di
sonno e, nello stesso tempo, di sogni notturni, manifesta intorbidimenti fisici e psichici.
Dal punto di vista psico-socio-culturale, il sonno e il riposo sono influenzati dagli
emozioni e dagli obbligazioni sociali; certi gruppi socio-culturali utilizzano droga per
non dormire, gli addetti della meditazione e della yoga utilizzano delle pratiche
culturiste per favorizzare il riposo totale.
5. A dormi şi a se odihni
Somnul-odihna, din punct de vedere biologic şi fiziologic sunt diferite şi depind
de vârstă şi de starea de sănătate: copilul mic are nevoie de mai mult somn decât
adolescentul, convalescentul care se recuperează după o criză cardiacă are nevoie de un
alt tip de odihnă comparativ cu o persoană care a suferit un accident şi are un picior
fracturat.
Calitatea somnului, ca şi aceea a odihnei mentale şi fizice, este asociată
sistemelor secundare cardiovascular, gastro-intestinal, neuro-muscular; o persoană
lipsită de somn şi, în acelaşi timp, de vise nocturne, manifestă tulburări fizice şi psihice.
Din punct de vedere psiho-socio-cultural, somnul şi odihna sunt influenţate de emoţii
şi de obligaţii sociale; anumite grupuri socio-culturale folosesc droguri pentru a nu
dormi, adepţii meditaţiei şi ai yoga folosesc practici culturiste pentru a favoriza
relaxarea totală.
6. Vestirsi e svestirsi
Le manifestazioni di questo bisogno sono vari.
Dal punto di vista bio-fisiologico, le attività di ogni giorno necessarie
all’indipendenza in questo campo richiedono una certa capacità neuro-muscolare e
sottolineano le differenze tra i giovani e gli anziani. Quando una persona non sta bene di
salute, vestirsi e svestirsi possono diventare problemi personali: la donna che ha sofferto
una mammectomia si preoccupa della protesi e dei suoi vestiti, l’emiplegico cerca dei
vestiti che possano essere utilizzati leggermente con una sola mano.
Dal punto di vista psico-socio-culturale questo bisogno si manifesta tramite
l’affermare della personalità e della sessualità nel scegliere i vestiti; certi gruppi socio-
culturali e religiosi hanno delle esigenze particolari: velo, turbante ecc.
Rispettare il pudore di una persona, tenendo conto dell’età, del sesso,
dell’appartenenza ad un gruppo socio-culturale significa utilizzare delle coperture, degli
asciugamani ecc. L’infermiere deve aiutare l’assistito senza offenderlo.
6. A se îmbrăca şi a se dezbrăca
Manifestările acestei nevoi sunt diverse.
Din punct de vedere bio-fiziologic activităţile zilnice necesare independenţei în acest
domeniu cer o anumită capacitate neuro-musculară şi subliniază diferenţele între tineri
şi bătrâni. Când o persoană nu are o sănătate bună, îmbrăcarea şi dezbrăcarea pot deveni
probleme personale: femeia care a suferit o mamectomie este preocupată de proteză şi
de hainele sale, hemiplegicul caută haine care să poată fi folosite cu uşurinţă cu o
singură mână.
Din punct de vedere psiho-socio-cultural această nevoie se manifestă prin
afirmarea personalităţii şi a sexualităţii în alegera hainelor; anumite grupuri socio-
culturale şi religioase cer anumite elemente:văl, turban etc.
A respecta pudoarea unei persoane ţinând cont de vârstă, de sex, de aparteneţa la un
grup socio-cultural presupune folosirea de paravane, de prosoape etc. Asistenta trebuie
să ajute pacientul fără să îl jignească.
7. Mantenere la temperatura del corpo tra limiti normali
Mantenere la temperatura giusta è soprattutto una funzione bio-fisiologica della
persona: l’età cambia la temperatura del corpo così come la tolleranza ai cambi dipende
dal medio ambiente. La temperatura del corpo dipende dall’esercizio, dalla maniera di
vestirsi, dallo stato di idratarsi, dal controllo ipotalamico e dal ritmo biologico.
La componente psichica si manifesta nell’influenza delle emozioni sulla
temperatura. Così, l’ansietà può crescere la temperatura del corpo e questa emozione,
come tutte le altre, è collegata alla situazione socio-culturale dell’assistito.
7. A-şi menţine temperatura corpului în limite normale
A menţine temperatura corectă este mai ales o funcţie bio-fiziologică a persoanei:
vârsta schimbă temperatura corpului la fel cum toleranţa la schimbări depinde de mediul
ambient. Temperatura corpului depinde de exerciţiu, de felul de a se îmbrăca, de starea
de hidratare, de controlul hipotalamic şi de ritmul biologic.
Componenta psihică se manifestă în influenţa emoţiilor asupra temperaturii. Stfel,
anxietatea poate creşte temperatura corpului şi această emoţie, ca toate celelalte, este în
legătură cu situaţia socio-culturală a pacientului.
8. Essere pulito e proteggersi i tegumenti
L’indipendenza nel campo dell’igiene personale è collegata alla capacità fisica di
fare i movimenti necessari e ai fattori biologici, come l’età e il sesso. I bisogni
individuali sono differenti all’adolescente, all’anziano, ad una ragzza nel periodo di
ciclo.
La salute psichica ed emozionale si rifletta nello stato dell’epiderma, nell’attenzione
che uno accorda ai capelli, alla pettinatura ecc.; quando il bisogno di pulizia è
soddisfatto, il sentimento di benessere è presente. Le emozioni influenzano il sudare e le
secrezioni, le norme di pulizia sono diverse da un gruppo socio-culturale all’altro, e,
nell’interno dello stesso gruppo, da un periodo all’altro.
8. A fi curat şi a proteja tegumentele
Independenţa în planul igienei personale este în legătură cu capacitatea fizică de a face
mişcările necesare şi cu factorii biologici, cum ar fi vârdta şi sexul. Nevoile individuale
sunt diferite la adolescent, la bătrân, la o fată în perioada ciclului.
Sănătatea fizică şi emoţională se reflectă în starea epidermei, în atenţia pe care o
persoană o acordă părului, pieptănăturii etc.; când nevoia de curăţenie este
satisfăcută, sentimentul de stare de bine este prezent. Emoţiile influenţează
transpiraţia şi secreţiile, normele de curăţenie sunt diferite de la un grup socio-
cultural la altul şi, în interiorul aceluiaşi grup, de la o perioadă la alta.
9. Evitare i pericoli
I pericoli possono venire dal medio interno e da quello esterno. Sul piano bio-
fisiologico, l’indipendenza significa evitare certi alimenti e medicinali e guidarsi nel
svolgere certe attività.
Ad un assistito nell’ospedale, il bisogno di evitare i pericoli può essere soddisfatto
con il semplice gesto di innalzare le sbarre del letto o, se necessario, separare l’assistito
dagli altri o proteggere l’assistito che pensa suicidarsi.
Dal punto di vista psico-socio-culturale – per assicurare la securità psichica – la
presenza di un parente amato o di un’altra persona importante per l’assistito può evitare
i pericoli. La separazione socio-culturale può essere evitata tramite vari mezzi: ascoltare
musica, visitare una persona che parla la stessa lingua o appartiene alla stessa
communità etnica, rispettare i propri costumi, rispettare la propria cultura.
9. A evita pericolele
Pericolele pot veni din mediul intern şi din cel extern. Pe plan bio-fiziologic,
independenţa înseamnă a evita anumite alimente şi medicamente şi a avea grijă în
desfăşurarea anumitor activităţi.
La un bolnav în spital, nevoia de a evita pericolele poate fi satisfăcută prin
simplul gest de a înălţa grilajul patului sau, dacă este necesar, de a separa bolnavul de
ceilalţi sau de a proteja bolnavul care se gândeşte la sinucidere.
Din punct de vedere psiho-socio-cultural – pentru a asigura securitatea psihică –
prezenţa unei rude dragi sau a unei alte persoane importante pentru bolnav poate evita
pericolele. Izolarea socio-culturală poate fi evitată prin diverse mijloace: ascultare de
muzică, vizitarea unei persoane care vorbeşte aceeaşi limbă sau aparţine aceleiaţi
comunităţi etnice, respectarea propriilor tradiţii, respectarea propriei culturi.
10.Comunicare con i simili
E’ il bisogno fondamentale comune a tutti gli esseri umani.
La dimensione biologica si manifesta in tutte le espressioni verbali o non-verbali che
sottolineano le caratteristiche sessuali: il camminare, la posizione, i vestiti. Dal punto di
vista fisiologico, la comunicazione verbale comprende l’articolazione, la fonazione
(anche il gesto della mano che scrive); la comunicazione non-verbale dipende dalla
capacità psichica di cambiare le attitudini corporali, di fare dei gesti, di avere un viso
espressivo.
Le componenti psico-socio-culturali si manifestano nel scegliere il contenuto
esprimato: sentimenti, idee, emozioni ecc.
La comunicazione è collegata alla sessualità. Questa componente importante
dell’essere umano viene esprimata dall’infanzia all’anzianità, nell’affermarsi e nel
scegliere i vestiti, nelle relazioni sociali.
Sano o malato, bambino o adulto, ogni persona ha moltissime cose da
comunicare.
Quando un’assistito non può soddisfare questo bisogno, l’infermiere deve aiutarlo
ad esprimersi e deve cercare per lui nuovi mezzi di esprimersi.
10.Comunicarea cu semenii
Este nevoia fundamentală comună tuturor fiinţelor umane.
Dimensiunea biologică se manifestă în toate expresiile verbale sau non-verbale
care subliniază caracteristicile sexuale: mersul, poziţia, hainele. Din puct de vedere
fiziologic, comunicarea verbală cuprinde articulaţia, fonaţia (inclusiv gestul mâinii care
scrie); comunicarea non-verbală depinde de capacitatea psihică de a schimba atitudinişe
corporale, de a face gesturi, de a avea o figură expresivă.
Componentele psiho-socio-culturale se manifestă în alegerea conţinutului
exprimat: sentimente, idei, emoţii etc.
Comunicarea este legată de sexualitate. Această componentă importantă a fiinţei
umane este exprimată din copilărie până la bătrâneţe, în afirmarea proprie şi în alegerea
hainelor, în relaţiile sociale.
Sănătos sau bolnav, copil sau adult, fiecare individ are foarte multe lucruri de comunicat.Când un bolnav nu îşi poate satisface această nevoie, asistenta trebuie să îl ajute să se
exprime şi trebuie să caute pentru el noi mijloace de exprimare.
11.Praticare la propria religione
La componente bio-fisiologica dell’indipendenza in questo campo si esprime tramite
movimenti, gesti, attitudini necessarie al culto: la confessione può significare sedersi nei
ginocchi o passare un periodo di mangiare di magro, certe religioni richiedono la pratica
della circumcisione, nelle altre è vietato mangiare alcuni piatti e sopportare degli
interventi medicali. L’evoluzione delle pratiche religiose dipende dai fenomeni psico-
sociali e dalle relazioni interculturali: il servizio religioso può essere celebrato il sabato,
in alcune chiese le pratiche sono più libere e democratiche.
L’alterazione dello stato di salute significa il crescere o il diminuire della fede. Nel
curare l’assistito di tutte le età, il rispettare di questo bisogno fondamentale richiede
all’infermiere una educazione liberale.
11.Practicarea propriei religii
Componenta bio-fiziologică a independenţei în acest domeniu se exprimă prin
mişcări, gesturi, atitudini necesare cultului: pocăinţa poate însemna aşezarea în
genunchi sau o perioadă de post, anumite religii practică circumcizia, la altele este
interzis consumul unor feluri de mâncare şi suportarea unor intervenţii medicale.
Evoluţia practicilor religioase depinde de fenomenele psiho-sociale şi de relaţiile
interculturale: serviciul religios poate fi celebrat sâmbăta, în unele biserici practicile
sunt mai libere şi democratice.
Alterarea stării de sănătate poate însemna creşterea sau scăderea credinţei. În
îngrijirea pacientului de toate vârstele, respectarea acestei nevoi fundamentale cere din
partea asistentei o educaţie liberală.
12.Essere occupato per essere utile
Lungo la vita, la persona ha bisogno di realizzarsi, di studiare, di lavorare. Queste
attività possono essere collegate al sesso (biologiche), però la più parte dipendono dalla
capacità fisiologica e dello sviluppo psico-sociale dell’individuo. Le norme culturali
influenzano il soddisfare di questo bisogno: in una società industrializzata, persone
ambiziose richiedono, per sentirsi utile, altre cose che quelle che valorizzano
l’espressione artistica e filosofica.
L’indipendenza in questo campo è diversa dall’uomo politico al compositore, dalla
madre disoccupata ad una modello.
Un problema di salute può diminuire, temporario o permanente, i mezzi che
l’assistito utilizza per sentirsi utile. Il soddisfare questo bisogno è collegato ad altri
bisogni: studiare, comunicare, muoversi.
12.A fi ocupat pentru a fi util
De-a lungul vieţii, persoana are nevoie să se realizeze, să studieze, să lucreze. Aceste
activităţi pot fi legate de sex (biologice), dar majoritatea depind de capacitate
fiziologică şi de dezvoltarea psiho-socială a individului. Normele culturale
influenţează satisfacerea acestei nevoi: într-o societate industrializată, persoane
ambiţioase cer, pentru a se simţi utile, alte lucruri decât cele care apreciază expresia
artistică şi pe aceea filosofică.
Independenţa în acest domeniu este diferită de la omul politic a compozitor, da la
mama casnică la manechin.
O problemă de sănătate poate scădea, temporar sau permanent, mijloacele pe care
pacientul le utilizează pentru a se simţi util. Satisfacerea acestei nevoi este legată de
altele: a studia, a comunica, a se mişca.
13.Riposarsi
E’ un bisogno fondamentale e comune a tutti gli esseri umani ed è variabile nelle sue
manifestazioni al bambino e all’adulto, da un’individuo all’altro. L’indipendenza nelle
attività ha delle componenti bio-fisiologiche: una persona nata cieca non avrà le stesse
preoccupazioni come gli altri, lo stato di salute fisiologica può decidere tra lo sci e la
lettura. I fenomeni psico-sociali e culturali possono influenzare il soddisfare del bisogno
(società, TV).
Possono esistere delle influenze anche nella vita sentimentale. Così, un colerico può
liberarsi da uno stato nervoso giocando il tennis con forza, un’altro che gioca
pallacanestro con i suoi bambini si sentirà meno ansioso.
Questo bisogno non sparisce quando una persona è malata, al contrario, il periodo di
rilassarsi e di riposarsi deve tenere conto della situazione di ognuno.
13.A se relaxa
Este o nevoie fundamentală şi comună tuturor fiinţelor omeneşti şi este variabilă în
manifestările sale de la copil la dult, de la un individ la altul.
Independenţa în activităţi are componente bio-fiziologice: o persoană născută oarbă nu
va avea aceleaşi preocupări cu ceilalţi, starea de sănătate poate decide între schi şi
lectură. Fenomenele psiho-sociale şi culturale pot influenţa şi satisface nevoia
(societate, TV).
Pot exista influenţe şi în viaţa sentimentală. Astfel, un coleric se poate elibera de o stare
nervoasă jucând tenis cu putere, un altul care joacă volei cu copiii săi se va simţi mai
puţin anxios.
Această nevoie nu dispare atunci când o persoană este bolnavă, dimpotrivă, periada
de odihnă şi de relaxare trebiue să ţină cont de situaţi în care se găseşte fiecare.
14.Studiare
Il bisogno di scoprire, di soddisfarsi la curiosità, di imparare, è comune a tutti, anche
se è più notevole ai bambini e durante gli anni di formazione scolare. L’intelligenza
(componente biologica) e l’integrità dei sensi (componente fisiologica) sono i principali
elementi che contribuiscono al soddisfare di questo bisogno.
L’aspetto psico-socio-culturale si manifesta tramide il desiderio di sapere e di
conoscere il valore accordato all’educazione dal gruppo socio-culturale.
Per quanto riguarda la salute di una popolazione, i bisogni di studiare sono vari.
Il più piccolo problema di salute significa l’apparizione dei bisogni di sapere particolari.
Un paziente deve imparare come cambiarsi il bendaggio, un’altro deve imparare come
farsi l’insulina e rispettare il regime di alimentazione anche se deve partecipare alle cene
di affari ecc.
Il bisogno di sapere e collegato con il bisogno di essere utile e con quello di
rilassarsi, ma può anche essere la condizione essenziale di stabilire l’indipendenza di
soddisfare tutti i bisogni.
14.A studia
Nevoia de a descoperi, de a satisface curiozitatea, d a învăţa, este comună tuturor,
chiar dacă este mai pregnantă la copii şi în timpul anilor de formare şcolară.
Inteligenţa (componentă biologică) şi integritate simţurilor (componentă fiziologică)
sunt elementele principale care contribuie la satisfacerea acestor nevoi.
Aspectul psiho-socio-cultural se manifestă prin dorinţa de a şti şi de a cunoaşte
valoarea acordată educaţiei de către grupul socio-cultural.
În ceea ce priveşte sănătatea unei populaţii, nevoile de a studia sunt diferite.
Cea mai mică problemă de sănătate înseamnă apariţia unor nevoi particulare de învăţare.
Un pacient trebuie să înveţe cum să îşi schimbe pansamentul, un latul trebuie să înveţe
cum să îşi facă insulina şi cum să respecte regimul alimentar chiar dacă trebuie să
participe la cine de afaceri etc.
Nevoia de a şti este legată de nevoia de afi util şi de aceea de a se relaxa, dar
poate fi şi condiţia esenţială de a stabili independenţa de a astisface toate nevoile.
Il soddisfare interamente i bisogni di una persona permette il mantenere nello stato di
equilibrio dei suoi vari processi fisiologici e psicologici.
Satisfacerea în întregime a nevoilor unei persoane permite menţinerea stării de
echilibru între diversele procese fiziologice şi psihologice
Il bisogno = stato che richiede un apporto, la mancanza di una cosa necessaria,
desiderata, utile.
Nevoia = stare care cere un aport, lipsa unui lucru necesar, dorit, util.
L’omeostasia = uno stato di equlibrio e di autoreglaggio che si istalla tra vari processi
fisiologici della persona. Questo concetto si estende anche ai processi psico-sociologici.
Homeostazia = o stare de echilibru şi autoreglaj care se instalează între diversele
procese fiziologice ale persoanei. Acest concept se extinde şi la procesele psiho-
sociologice.
Il non-soddisfare di un bisogno sul piano fisiologico o su quello psicologico può
ripercuotersi negli altri bisogni.
Nesatisfacerea unei nevoi pe plan fiziologic se poate repercuta asupra altor nevoi.
Esempio di autoreglaggio (il sudore con febbre); - un’eliminazione insufficiente
dell’acido urico può provocare un certo grado di acidosi metabolica che il bisogno di
respirare tratarrà di compensare tramite una respirazione rapida e profonda, stimolando
così un’eliminazione più grande di CO2 ed un possibile ristabilire dell’equilibrio acido-
basico.
Exemplu de autoreglaj (transpiraţia cu febră); - o eliminare insuficientă de acid uric
poate provoca un anumit grad de acidoză metabolică pe care nevoia de a respira va
încerca să o compenseze printr-o eliminare mai mare de CO2 şi o posibilă restabilire a
echilibrului acido-bazic.
Esempio con effetto meno favoravole nel processo di autoreglaggio: - una persona
che non è capace di muoversi – avrà l’appetito basso, la capacità polmonare riddotta, la
motilità intestinale debole … ciò che significa che l’omeostasia dei processi fisiologici e
psicologici può essere perturbata.
Exemplu cu efect mai puţin favorabil în procesul de autoreglaj: - o persoană care nu
se poate mişca – va avea apetitul scăzut, capacitatea pulmonară redusă, motilitatea
intestinală slabă… ceea ce înseamnă că homeostazia proceselor fiziologice şi
psihologice poate fi perturbată.
L’INDIPENDENZA E LA DIPENDENZA NEL SODDISFARE I BISOGNI FONDAMENTALI
INDEPENDEŢA ŞI DEPENDENŢA ÎN SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
Per mantenere un’equilibrio fisiologico e psicologico, il paziente deve raggiungere ad
un livello minimo di soddisfare i suoi bisogni.
Pentru a menţine un echilibru fiziologic şi psihologic, pacientul trebuie să ajungă la un
nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.
L’indipendenza all’adulto
Raggiungere ad un livello medio nel soddisfare i bisogni (un buon equilibrio fisiologico
e psicologico) tramite azioni che compie l’individuo stesso, da solo, senza l’aiuto di
un’altra persona. L’indipendenza significa il soddisfare un o più bisogni tramite azioni
proprie, compiute dalla persona stessa.
Per i bambini, l’indipendenza viene considerata anche quando i bisogni sono compiuti
con l’aiuto degli altri, secondo l’età e lo sviluppo fisico del bambino.
Independenţa la adult
Atingerea unui nivel minim de satisfacere a nevoilor (un bun echilibru fiziologic şi
psihologic) prin acţiuni pe care le îndeplineşte individul însuşi, singur, fără ajutorul unei
alte persoane. Independenţa înseamnă satisfacera uneia sau mai multor nevoi prin
acţiuni proprii, îndeplinite de persoana însăşi.
Pentru copii, independenţa se consideră şi atunci când nevoile sunt îndeplinite cu
ajutorul celorlalţi, după vârsta şi dezvoltarea fizică a copilului.
La dipendenza
E’ l’incapacità della persona di addottare dei comportamenti o di compiere da
solo, senza l’aiuto di un’altra persona, delle azioni che permettano un livello accettabile
nel soddisfare i suoi bisogni.
L’origine probabile di questa dipendenza è una mancanza di forza (quando
l’assistito non è capace), mancanza di volontà (quando non vuole), mancanza di
informazione (quando non sa come agire per soddisfarsi i bisogni fondamentali).
Osservazione: L’infermiere sa che la sua propria esperienza non basta nel vasto
campo della salute. Ad esempio, nel caso di un paziente che soffre per mancanza di
soldi, di casa, di calore l’intervento dell’infermiere è limitato. Per questo, lei riconosce
la competenza di altri professionali con i quali lavora in collaborazione.
Dependenţa
Este incapacitatea persoanei de a adopat comportamente sau de a îndeplini singur,
fără ajutorul unei alte persoane, acţiuni care să îi permită un nivel acceptabil de
satisfacere a nevoilor.
Originea probabilă a acestei dependenţe este o lipsă de forţă (când pacientul nu
este capabil), lipsă de voinţă (când nu vrea), lipsă de informare (când nu ştie cum să
acţioneze pentru a-şi satisface nevoile fundamentale).
Observaţie: Asistenta ştie că propria experienţă nu este suficientă în vastul domeniu
al sănătăţii. De exemplu, în cazul unui pacient care suferă din cauza lipsei de bani, de
casă, de căldură intervenţia asistentei este limitată. Din acest motiv, ea recunoaşte
competenţa altor profesionişti cu care lucrează în colaborare.
ATTENZIONE !
Il concetto di “livello medio nel soddisfare i bisogni” significa che c’è un certo
grado di insoddisfazione senza che si possa parlare di dipendenza della persona.
Ad esempio: una persona è indipendente se utilizza corettamente, senza l’aiuto
degli altri, un aparecchio, un dispositivo, una protesi (auditiva, oculare, dentare,
stampella, sacco di stomia, membro artificiale ecc.), lo che permette avere uno stato di
benessere. La dipendenza è il momento nel quale una persona ha bisogno di aiuto per
utilizzare un aparecchio, un dispositivo, una protesi. Un’altra precizzazione: l’assistito
non deve essere qualificato come “dipendente”, ma piuttosto come persona “con un
problema di dipendenza”.
ATENŢIE !
Conceptul de “nivel mediu de satisfacere a nevoilor” înseamnă că este un anumit
grad de insatisfacţie fără să se poată vorbi de o dependenţă a persoanei.
De exemplu: o persoană este independentă dacă foloseşte corect, fără ajutorul
celorlalţi, un aparat, un dispozitiv, o proteză (auditivă, oculară, dentară, cârjă, sac de
stomie, membru artificial etc.), lucru care îi permite să aibă o stare de bine.
Dependenţa apare în momentul în care o persoană are nevoie de ajutor pentru a
folosi un aparat, un dispozitiv, o proteză. O altă precizare: pacientul nu trebuie
calificat drept “dependent”, ci mai degrabă ca o persoană “cu o problemă de
dependenţă”.
La manifestazione di dipendenza
Quando un bisogno fondamentale è insoddisfatto perchè c’è una difficoltà, appaiono una
o più manifestazioni di dipendenza. Questi sono segni notevoli di una certa incapacità
della persona di rispondere lui stesso a questo bisogno.
Ad esempio: l’incapacità di una persona di proteggersi i tegumenti può condurre a
l’apparizione di lesioni o di rossetti; l’incapacità di comunicare può condurre alla
separazione sul piano sociale.
La dipendenza di una persona deve essere considerata non solamente nel rapporto con la
sua intensità, ma anche nel rapporto con la sua durata (da qualche giorno a qualche
anno).
Così, la dipendenza può essere moderata o totale, temporarea o permanente.
Manifestarea de dependenţă
Când o nevoie fundamentală este nesatisfăcută din cauza unei dificultăţi, apar una sau
mai multe manifestări de dependenţă. Acestea sunt semne evidente ale unei anumite
incapacităţi a persoanei de a răspunde singură acestei nevoi.
De exemplu: incapacitatea unei persoane de a-şi proteja tegumentele poate conduce la
apariţia unor leziuni sau roşeli; incapacitatea de comunicare poate duce la izolarea pe
plan social.
Dependenţa unei persoane trebuie considerată nu doar în raport cu intensitatea sa, ci şi
în raport cu durata sa (de la câteva zile la câţiva ani).
Astfel, dependenţa poate fi moderată sau totală, temporară sau permanentă.
La classificazione dei livelli di dipendenza
Il livello di dipendenza (l’indice di gravità) dell’assistito si può determinare dopo la
valutazione della funzione di indipendenza / dipendenza di ogni bisogno fondamentale,
come segue:
Livello 1 – La persona è indipendente ed autonoma
Livello 2 – La persona presenta una dipendenza moderata
Livello 3 – La persona presenta una dipendenza maggiore
Livello 4 – La persona presenta una dipendenza totale
Clasificarea nivelurilor de dependenţă
Nivelul de dependenţă (indicele de gravitate) a pacientului se poate determina după
evaluarea funcţiilor de independenţă / dependenţă ale fiecărei nevoi fundamentale, după
cum urmează:
Nivelul 1 – Persoana este independentă şi autonomă
Nivelul 2 – Persoana prezintă o dependenţă moderată
Nivelul 3 – Persoana prezintă o dependenţă majoră
Nivelul 4 – Persoana prezintă o dependenţă totală
Importanza pratica
La valutazione del livello di dipendenza dell’assistito si utilizza come uno strumento di
misura per orientarci nel processo di cura. Così, segnalare e seguire il livello di
dipendenza ci permette di aprezzare il risultato ottenuto dopo il trattamento e gli
interventi di cura.
Importanţa practică
Evaluarea nivelului de dependenţă a pacientului se foloseşte ca instrument de măsură
pentru a ne orienta în procesul de îngrijire. Astfel, semnalarea şi urmărirea nivelului de
dependenţă ne permite să apreciem rezultatul obţinut după tratament şi intervenţiile de
îngrijire
Il livello dell’intervenire dell’infermiere
La dipendenza può trovarsi sull’aspetto biologico, psicologico, culturale e spirituale
dell'essere umano.
Ci sono 4 forme di dipendenza:
- potenziale
- attuale
- dicrescente
- permanente
Nivelul de intervenţie al asistentei
Dependenţa se poate găsi sub aspect biologic, psihologic, cultural şi spiritual al fiinţei
umane.
Există 4 forme de dependenţă:
- potenţială
- actuală
- descrescândă
- permanentă
Potenziale
Se c’è un problema di dipendenza a causa di certe predisposizioni, allora si tratta di una
dipendenza poteziale ed è necessario un’intervento.
Esempio: ad un’assistito anemico, imobilizzato, a causa della pressione possono
formarsi delle ferite. Un’azione preventiva può evitare questo problema di dipendenza.
Potenţială
Dacă există o problemă de dependenţă din cauza unor anumite predispoziţii, atunci este
vorba de o dependenţă potenţială şi este necesară o intervenţie.
Exemplu: la un pacient anemic, imobilizat, din cauza presiunii se pot forma răni. O
acţiune de prevenire poate evita această problemă de dependenţă.
Attuale
Nello stesso tempo, se il problema è presente, la dipendenza è attuale.
In questo caso, le azioni saranno corettive.
Actuală
În acelaşi timp, dacă problema este prezentă, dependenţa este actuală.
În acest caz, acţiunile vor fi corective.
Dicrescente
Quando la dipendenza dell’assistito viene ridotta, il ruolo dell’infermiere è di sostenere
questo progresso e di aiutare l’assistito a trovarsi di nuovo il grado ottimale di
autonomia.
Descrescătoare
Când dependenţa pacientului se reduce, rolul asoistentei este de a susţine acest progres
şi de a ajuta pacientul să-şi regăsească gradul optim de autonomie.
Permanente
Se, anche con l’aiuto dell’infermiere, il problema rimane presente, la dipendenza
diventa permanente o cronica (nella paraplegia). Il ruolo dell’infermiere è, in questo
caso, di supplire quello che l’assistito non può fare indipendentemente e di aiutarlo ad
addattarsi a questi limiti.
Permanentă
Dacă, chiar cu ajutorul asistentei, problema rămâne prezentă, dependenţa rămâne
permanentă sau cronică (în paraplegie). Rolul asistentei este, în acest caz, de a suplini
ceea ce pacientul nu poate face independent şi de a-l ajuta să se adapteze la aceste
limite.
IL PROCESSO DI CURA – PROCESUL DE ÎNGRIJIRE
Definizione:
E’ un metodo organizzato e sistematico, che permette delle cure individualizzate. Il
processo di cura è centrato sulle reazioni particolari di ogni individuo (o gruppo) ad una
modificazione reale o potenziale di salute.
E’ un processo intelettuale composto di varie tappe ordenate, per ottenere un migliore
stato di salute dell’assistito.
Definiţie:
Este o metodă organizată şi sistematică, permiţând îngrijiri individualizate. Procesul de
îngrijire este centrat pe reacţiile particulare ale fiecăriu individ (sau grup) la o
modificare reală sau potenţială de sănătate.
Este un proces intelectual compus din diverse etape ordonate, pentru a obţine o stare
mai bună de sănătate a pacientului.
Le tappe nel processo di cura
Nel processo di cura ci sono 5 tappe:
1. Raccogliere i dati
2. Analizzare ed interpretare i dati (problemi, diagnostici di cura)
3. Pianificare gli interventi (oggettivi)
4. Realizzare gli interventi (la loro applicazione)
5. La valutazione
Etapele procesului de îngrijire
În procesul de îngrijire există 5 etape:
1. Culegera datelor
2. Analizarea şi interpretarea datelor (probleme, diagnostice de îngrijire)
3. Planificarea intervenţiilor (obiective)
4. Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor)
5. Evaluarea
1. Raccogliere i dati
E’ la fase iniziale, il cominciare del processo di cura. E’ un processo continuo, cioè
l’infermiere osserva, domanda e raccoglie dei dati sull’assistito tutto il tempo.
Dal momento che l’assistito entra nell’ospedale, nel centro di salute o nella casa di
riposo, raccogliere dei dati permette all’infermiere di stabilire le azioni di cura.
L’infermiere deve informarsi sull’assistito anche prima di vederlo: deve leggere il
dossier, domandare al medico le informazioni più importanti.
1. Culegerea datelor
Este faza iniţială, începutul procesului de îngrijire. Este un proces continuu, adică
asistenta observă, întreabă şi adună date despre pacient tot timpul.
Din momentul în care pacientul intră în spital, centru de sănătate sau casă de tratament,
culegerea datelor permite asistentei să stabilească acţiunile de îngrijire.
Asistenta trebuie să se informeze despre pacient chiar înainte de a-l vedea: trebuie să
citească dosarul, să solicite medicului informaţiile cele mai importante.
Tipo di informazioni
- dati oggettivi – osservazioni dell’infermiere
- dati soggettivi – forniti dall’assistito
- dati contenenti delle informazioni del passato
- dati contenenti delle informazioni attuali
- dati riguardanti la vita dell’assistito, i suoi costumi, i suoi amici o il medio dove vive
Tipuri de informaţii
- date obiective – observaţii ale asistentei
- date subictive – furnizate de către pacient
- date conţinând informaţii din trecut
- date conţinând informaţii actuale
- date despre viaţa pacientului, obiceiurile sale, prieteni sau mediul în care trăieşte
La cura dell’assistito comincia dalle informazioni raccolte. Lo scopo delle
investigazioni è di risolvere i problemi che l’assistito non può risolvere da solo –
identificare i problemi.
L’identificazione dei problemi di cura dell’assistito ha come punto di partenza
conoscere l’assistito.
- conoscere le defficienze del’assistito
- conoscere quello che l’assistito aspetta nei confronti di: cura, salute, soggiorno
nell’ospedale
Îngrijirea pacientului începe de la informaţiile strânse. Scopul investigaţiilor este de a
rezolva problemele pe care pacientul nu le poate rezolva singur – identificarea
problemelor
Identificarea problemelor de îngrijire a pacientului are drept punct de plecare
cunoaşterea pacientului
- cunoaşterea deficienţelor pacientului
- cunoaşterea a ceea ce pacientul aşteaptă cu referire la: îngrijire, sănătate, şederea în
spital
Tutte le informazioni raccolte appartengono a due grandi gruppi:
- dati certi
- dati variabili
Toate informaţiile strânse constituie două mari grupe:
- date certe
- date variabile
Dati certi
Informazioni generali: cognome, nome, età, sesso, stato civile ecc.
Caratteristiche individuali: razza, lingua, religione, cultura, occupazione ecc.
Costumi personali: alimentazione, ritmo di vita ecc.
Evenimenti biografici riguardanti la salute: malattie anteriori, gravidanze, interventi
chirurgicali, incidenti ecc.
Elementi fisici e reazionali: gruppo di sangue, protesi, allergie ecc.
Medio: famiglia, amici ecc.
Date certe
Informaţii generale: nume, prenume, vârstă, sex, stare civilă etc.
Caracteristici individuale: rasă, limbă, religie, cultură, ocupaţie etc.
Obiceiuri personale: alimentaţie, ritm de viaţă etc.
Evenimente biografice referitoare la sănătate: boli anterioare, sarcini, intervenţii
chirurgicale, accidente etc.
Elemente fizice şi reacţionale: grupa de sânge, proteze, alergii etc.
Mediu: familie, prieteni etc.
Dati variabili
Sono dati in continua modificazione ed evoluzione e che richiedono una costante
valutazione da parte dell’infermiere.
Stato fisico: temperatura, pressione arteriale, respirazione, appetito o anoressia,
l’eliminazione, sonno, movimento, reazioni allergiche, infiammazioni, infezioni,
stanchezza, intensità del dolore, reazioni al trattamento, alle medicine ecc.
Condizioni psico-sociali: ansietà, stress, conforto, stato depressivo, stato di
coscienza, grado di autonomia, capacità di comunicazione, accettto o non-accetto dello
stato nel quale si trova ecc.
Date variabile
Sunt date în continuă modificare şi evoluţie şi cer o evaluare constantă din partea
asistentei.
Stare fizică: temperatura, tensiunea arterială, respiraţia, apetitul sau anorexia,
eliminarea, somnul, mişcarea, reacţiile alergice, inflamaţiile, infecţiile, oboseala,
intensitatea durerii, reacţiile la tratament, la medicamente etc.
Condiţii psiho-sociale: anxietate, stress, confort, stare depresivă, stare de
conştienţă, grad de autonomie, capacitate de comunicare, acceptare sau neacceptare a
stării în care se găseşte etc.
Questi dati sono alla disposizione dell’intera squadra e costituiscono uno strumento di
lavoro che deve essere attualizzato, seguendo l’evoluzione dello stato dell’assistito.
Aceste date sunt la dispoziţia întregii echipe şi constituie un instrument de lucru care
trebuie actualizat, urmărind evoluţia stării pacientului.
1. IL DIALOGO INFERMIERE – ASSISTITO
E’ una forma speciale di interazione verbale che si svolge tra l’infermiere e la persona
alla quale serve aiuto o cura.
E’ uno strumento di personalizzazione delle cure (strumento di conoscere la personalità
dell’assistito)
Dobbiamo tenere conto di alcuni fattori importanti:
- scegliere il momento giusto per l’assistito
- rispettare i momenti di stanchezza e di riposo
- rispettare il periodo di sofferenza dell’assistito
L’infermiere deve organizzarsi il lavoro per permettere all’assistito di esprimersi nel suo
ritmo
Il dialogo ha come punto di partenza l’abilità dell’infermiere di stabilire una
comunicazione eficace e chiara.
1.DIALOGUL ASISTENTĂ – PACIENT
Este o formă specială de interacţiune verbală care se desfăşoară între asistentă şi
persoana care are nevoie de ajutor sau îngrijire
Este un instrument de personalizare a îngrijirilor (instrument de cunoaştere a
personalităţii pacientului).
Trebuie să ţinem cont de unii factori imoprtanţi:
- alegerea momentului potrivit pentru pacient
- respectarea momentelor de oboseală şi odihnă
- respectarea intervalului de suferinţă a pacientului.
Asistenta trebuie să îşi organizeze munca pentru a-I permite pacientului să se exprime în
ritmul său.
Dialogul are ca punct de plecare abilitatea asistentei de a stabili o comunicare eficace şi clară.
Le abilità di facilitare il dialogo – Abilităţile de a facilita dialogul
A) Avere la domanda giusta
Le domande possono essere chiuse o aperte
Le domande chiuse aspettano una risposta limitata “sì” o “no”.
Esempio: “Ha dormito bene ?”
Le domande aperte permettono all’assistito di esprimersi.
Esempio: “Mi dica perchè è arrivato all’ospedale” o “Mi può dire cosa fa di solito per
dormire ?” o “Mi dica, per favore, se ha avuto dei problemi gravi con questa malattia” o
“Perche non mangia mai carne ?”
A) A avea întrebarea cea mai bună
Întrebările pot fi deschise sau închise.
Întrebările închise aşteaptă un răspuns limitat “da” sau “nu”.
Exemplu: “Aţi dormit bine ?”Întrebările deschise permit pacientului să se exprime.
Exemplu: “Spuneţi-mi de ce aţi ajuns la spital” sau “Puteţi să-mi spuneţi ce faceţi de
obicei pentru a dormi ?” sau “Spuneţi-mi, vă rog, dacă aţi avut probleme grave cu
această boală” sau “De ce nu mâncaţi niciodată carne ?”
B) L’abilità di confermare le conclusioni riguardanti l’asssitito, per evitare il
soggettivismo dell’osservazione
Esempio: “Mi ha detto che sono due giorni da quando sente nausea”
B)Abilitatea de a confirma concluziile privitoare la pacient, pentru a evita
subiectivismul observaţiei
Exemplu: “Mi-aţi spus că aveţi senzaţii de greaţă de două zile”
C) L’abilità di ottenere la risposta necessaria , quando l’assistito dimentica da dove ha
cominciato.
Esempio: “Vedo che è preoccupato dalla digestione, ma mi può dare dettagli sulla
qualità del sonno ?”
C)Abilitatea de a obţine răspunsul necesar, când pacientul uită de unde a început.
Exemplu: “Văd că sunteţi preocupat de digestie, dar îmi puteţi da detalii despre calitatea
somnului ?”
D) L’abilità di fare una sintesi.
Esempio: “Lo che mi ha detto dimostra che non si può mai rilassare a causa nella
nervosità”
D)Abilitatea de a face o sinteză.
Exemplu: “Ceea ce îmi spuneţi demonstrează că nu vă puteţi niciodată relaxa din cauza
nervozităţii”.
E) L’abilità di praticare un’ascoltare attivo.
Risponde all’assistito con calore e con interesse, per mostrare che si capisce lo che lui
sta vivendo.
L’infermiere non deve offendere l’assistito, le domande non devono essere troppo
personalizzate e la persona assistita deve eesere convinta che non è necessario
rispondere se non vuole, ma sarebbe meglio farlo, per ottenere il livello giusto di
assistenza da parte dell’infermiere.
E)Abilitatea de a practica o ascultare activă.
Răspunde pacientului cu căldură şi interes, pentru a-i arăta că se înţelege ceea ce trăieşte
el.
Asistenta nu trebuie să supere pacientul, întrebările nu trebuie să fie prea personalizate,
iar pacientul trebuie convins că nu este necesar să răspundă dacă nu vrea, dar ar fi mai
bine să o facă, pentru a obţine nivelul cel mai bun de asistenţă.
2. ANALISI ED INTERPRETAZIONE DEI DATI
Per analizzare i dati serve l’identificazione dei bisogni specifici, non solamente di quelli
che caratterizzano ogni essere umano.
Ad esempio, il bisogno di essere pulito è comune a tutti, ma il bisogno di docciarsi ogni
giorno è personale, particolare per una certa persona.
Un’altra persona, per sentirsi indipendente, ha bisogno di lavarsi i capelli ogni giorno
ecc.
L’identificazione dei bisogni particolari si fa con la partecipazione dell’assistito, lo che
può condurre le azioni dell’infermiere agli interventi individualizzati.
2.ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
Pentru a analiza datele este nevoie de identificarea nevoilor specifice, nu doar a acelora
care caracterizează orice fiinţă omenească.
De exemplu, nevoia de a fi curat este comună tuturor, dar nevoia de a face duş în fiecare
zi este personală, particulară pentru o anumită persoană
O altă persoană, pentru a se simţi independentă, simte nevioa să îşi spele părul în fiecare
zi etc.
Identificarea nevoilor particulare se face cu participarea bolnavului, ceea ce poate
conduce acţiunile asistentei către intervenţii individualizate.
L’analisi
L’analisi si fa tramite:
- l’esaminare dei dati
- la classificazione dei dati: dati di indipendenza (che permettono il soddisfare
autonomo dei bisogni); dati di dipendenza
- stabilire i problemi di cura
- riconoscere i legami e le priorità
Analiza
Analiza se face prin:
- examinarea datelor
- clasificarea datelor: date de independenţă (care permit satisfacerea autonomă a
nevoilor); date de dependenţă
- stabilirea problemelor de îngrijire
- recunoaşterea legăturilor şi priorităţilor
L’interpretazione
Significa spiegare l’origine o la causa del problema di dipendenza, cioè definire le sorse
di difficoltà.
Interpretarea
Înseamnă explicarea originii sau cauzei problemei de dependenţă, adică definirea sursei
de dificultate.
L’analisi e l’interpretazione dei dati conduranno l’infermiere allo stabilire del
diagnostico di cura.
Analiza şi interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea diagnosticului de
îngrijire.
3. IL PIANO DI CURA - PLANUL DE ÎNGRIJIRE
Definizione: Il piano di cura significa stabilire una scheda per gli interventi, prevvedere
e tappe, i mezzi di sviluppo ed evitare gli incidenti.
Definiţie: Planul de îngrijire înseamnă stabilirea unei scheme de intervenţii, prevederea
etapelor, mijloacelor de desfăşurare şi evitarea accidentelor.
Il piano di cura tiene conto anche dalle prescrizioni medicale. Il piano di cura
comprende:
- gli oggettivi di cura
- gli interventi
Planul de îngrijire ţine cont şi de prescripţiile medicale. Planul de îngrijire cuprinde:
- obiectivele de îngrijire
- intervenţiile
Il piano di cura permette all’infermiere di giudicare le emergenze e l’importanza dei
problemi di dipendenza, e così sarà in grado di decidere le priorità che deve rispettare
durante una giornata di lavoro.
Questo piano viene formato tenendo conto di tutte le informazioni e della
partecipazione di tutti i collaboratori della squadra medicale per chiarire i problemi
dell’assistito e per orientarsi tutti nelle azioni necessarie.
Planul de îngrijire permite asistentei să judece urgenţele şi importanţa problemelor
de dependenţă, şi astfel va fi în stare să decidă priorităţile pe care trebuie să le respecte
în timpul unei zile de muncă.
Acest plan se formează ţinând cont de toate informaţiile şi de participarea tuturor
colaboratorilor din echipa medicală pentru a clarifica problemele bolnavului şi pentru a
se orienta împreună către toate acţiunile necesare.
Importante: Come il piano di cura viene stabilito con punto di partenza i bisogni e
le capacità dell’assistito, questo ha diritto di partecipare alle decisioni riguardanti gli
interventi, ha diritto di avere un’opinione sulle cure che vuole. L’oggettivo principale
delle cure è di permettere all’assistito di raggiungere un grado ottimale di indipendenza
nel soddisfare i propri bisogni.
Important: Deoarece planul de îngrijire este stabilit plecând de la nevoile şi
capacităţile pacientului, acesta are dreptul de a participa la deciziile referitoare la
intervenţii, are dreptul de a avea o opinie referitoare la ceea ce doreşte. Obiectivul
principal al îngrijirilor este de a permite pacientului să atingă un grad optim de
independenţă în satisfacerea propriilor nevoi.
E’ essenziale – se possibile – di collaborare con l’assistito nel preparare il piano di
cura e nell’elaborare le priorità.
L’infermiere deve informare l’assistito sulle azioni che vuole applicare e sollecitare
il suo accordo.
Este esenţial – în cazul în care este posibil – să colaboraţi cu pacientul în pregătirea
planului de îngrijire şi în elaborarea priorităţilor.
Asistenta trebuie să informeze pacientul despre acţiunile pe care doreşte să le aplice
şi trebuie să îi solicite acordul.
Esempio: Un’assistito debole, che sta da molto tempo a letto. L’infermiere può
chiedere permesso come segue: “Nel piano di cura che ho fatto per Lei è necessario
alzarsi. Oggi utilizzaremmo la poltrona, dove Lei si deve sedere, ma, per evitare gli
eventuali problemi di respirazione, sarebbe bene di non rimanere lì più di 30 minuti.
E’ d’accordo di vedere come si sente in questa nuova situazione ?”
In certi casi, il piano di cura si può fare interamente con la collaborazione dell’assistito,
ma non sempre è possibile. Ci sono momenti quando è meglio che l’assistito non sappia
tutti gli oggettivi, perchè poterbbero essere rischi di trasmettere all’assistito uno stato di
nervosità, di ansietà.
Exemplu: Un pacient slăbit, care stă de mult timp la pat. Asistenta poate să ceară
permisiune după cum urmează: “În planul de îngrijire pe care l-am făcut pentru dvs. este
necesar să vă ridicaţi. Azi vom folosi fotoliul, unde dvs. va trebui să vă aşezaţi, dar
pentru evitarea eventualelor probleme de respiraţie ar fi bine să nu staţi mai mult de 30
minute.
Sunteţi de acord să vedem cum vă simţiţi în această nouă situaţie ?”
În unele cazuri, planul de îngrijire se poate face în întregime cu colaborarea pacientului,
dar nu este întotdeauna posibil. Sunt momente în care este mai bine ca pacientul să nu
cunoască toate obiectivele, pentru că poate apărea riscul de a-I transmite o stare de
nervozitate, de anxietate.
4. ESECUZIONE (APPLICAZIONE DELLE CURE)
L’applicazione delle cure costituisce il momento della realizzazione cosciente e
volontaria degli interventi nel piano di cura per ottenere il risultato ottimo.
L’applicazione pratica delle azioni ha come scopo aiutare l’assistito a mantenersi o di
riacquistare un certo livello di indipendenza. Nell’applicazione pratica degli interventi
sono antrenati l’assistito, l’infermiere, la squadra medicale, la famiglia.
4.EXECUŢIA (APLICAREA ÎNGRIJIRILOR)
Aplicarea ăngrijirilor constituie momentul realizării conştiente şi voluntare a
intervnţiilor în planul de îngrijire pentru a obţine rezultatul optim.
Aplicarea practică a acţiunilor are drept scop ajutarea pacientului să menţină sau să
obţinăun anumit grad de independenţă. În aplicarea practică a intervenţiilor sunt
antrenaţi pacientul, asistenta, echipa medicală, familia.
L’assistito : risponde alle azioni nel piano di cura, collabora (fa degli esercizi, si sforza
di compiere le azioni richieste ecc.)
Pacientul: răspunde la acţiunile din planul de îngrijire, colaborează (face exerciţii, face
eforturi pentru a îndeplini acţiunile cerute etc.)
L’infermiere: verifica queste azioni, informa l’assistito sui progressi, manifesta empatia,
aiuta a tutte le cure necessarie all’assistito.
Asistenta verifică aceste acţiuni, informează pacientul asupra progreselor, manifestă
empatie, ajută la toate îngrijirile necesare pacientului.
La squadra medicale: assicura il completare e l’efficacità dell’attività professionale.
Echipa medicală: asigură completarea şi eficacitatea activităţii profesionale.
La famiglia: sta accanto all’assistito e, se necessario, lo aiuta.
Familia: îi este alături pacientului şi, dacă este necesar, îl ajută.
L’esecuzione delle cure e la relazione infermiere – assistito
Questa relazione deve avere come elemento essenziale la comunicazione: funzionale,
terapeutica e pedagogica:
- funzionale: per facilitare il dialogo di ogni giorno
- pedagogica: l’infermiere deve insegnare l’assistito come azionare per riabilitarsi dal
punto di vista fisico e psichico e come prevenire gli incidenti
- terapeutica: si deve stabilire una relazione di accetto reciproco, un’attitudine di
rispetto, una comprensione empatica nei confronti dell’assistito
L’infermiere deve comprendere che, più male si sente l’assistito (si trova in uno stato
critico, sente ansietà e dolore ecc.) più bisogno ha di comprensione, di calore umana, di
essere capito e aiutato.
Executarea îngrijirilor şi relaţia asistentă – pacient
Această relaţie trebuie să aibă drept element esenţial comunicarea: funcţională,
terapeutică şi pedagogică:
- funcţională: pentru a facilita dialogul de fiecare zi
- pedagogică: asistenta trebuie să îl înveţe pe pacient cum să acţioneze pentru a se
reabilita din punct de vedere fizic şi psihic şi cum să prevină accidentele
- terapeutică: trebuie să se stabilească o relaţie de acceptare reciprocă, o atitudine de
respect, o înţelegere empatică cu privire la pacient
Asistenta trebuie să înţeleagă că, cu cât mai rău se simte pacientul (se găseşte în stare
critică, simte anxietate şi durere etc.) cu atât mai mult are nevoie de înţelegere, de
căldură umană, de a fi înţeles şi ajutat.
Nel suo lavoro per l’assistito, l’infermiere deve comunicare con lui quando:
- arriva all’ospedale in uno stato critico o con dolore
- parla con lui e sostiene il dialogo per raccogliere dei dati
- si fanno le cure di ogni giorno, momento nel quale l’infermiere deve spiegare tutto
all’assistito, perchè questo sia informato sui trattamenti, sui esami e sui interventi
che dovrà sopportare ecc.
În munca sa pentru pacient, asistentul trebuie să comunice cu acesta când:
- soseşte la spital în stare critică sau cu durere
- vorbeştemcu el şi susţine dialogul pentru culegerea de date
- se fac îngrijirile de fiecare zi, pentru ca acesta să fie informat asupra tratamentelor,
asupra examenelor şi intervenţiilor pe care va trebui să le suporte etc.
Questa comunicazione verbale e non-verbale deve essere una comunicazione
terapeutica, una relazione di aiuto per il paziente
L’attitudine di ascoltare, l’arte di formulare delle domande e di rispondere ai problemi
(nell’interesso dell’assistito) sono alcune delle caratteristiche di questa forma di
comunicazione.
Această comunicare verbală şi non-verbală trebuie să fie o comunicare terapeutică, o
relaţie de ajutor pentru pacient.
Atitudinea de ascultare, arta de a formula întrebări şi de a răspunde la problşeme (în
interesul pacientului) sunt câteva caracteristici ale acestei forma de comunicare.
Iată câteva definiţii care trebuie învăţate ca atare, pe dinafară, deoarece pot
constitui subiect de examen în Italia. Sunt extrase din materialele de studiu (suport de
curs) care au fost editate de Collegio Infermieri di Emilia Romagna.
Atenţie: dacă se întâmplă să uitaţi o frază sau un cuvânt, le puteţi înlocui cu
altele cu acelaşi înţeles, fără a schimba sensul comunicării.
SITUAZIONI O REAZIONI DURANTE IL PERIODO DELLE CURE QUANDO
L’INFERMIERE DEVE STARE ATTENTA
SITUAŢII SAU REACŢII ÎN TIMPUL PERIOADEI DE ÎNGRIJIRE CÂND
ASISTENTA TREBUIE SĂ MANIFESTE ATENŢIE
L’ansietà: è un sentimento strano e di tensione che l’assitito sente. Può
presentarsi in forma acuta, come dolore, paura, irrequietezza ecc. Può produrre certe
modificazioni del polso, della respirazione, della pressione arteriale, il crescere dei segni
vitali. L’infermiere deve sapere come diminuire l’ansietà dell’assistito, aiutandolo a
rilassarsi.
Anxietatea: este un sentiment straniu şi de tensiune pe care îl simte pacientul. Se
poate prezenta în formă acută, sub formă de durere, frică, nelinişte etc. Poate produce
anumite modificări ale pulsului, ale respiraţiei, ale tensiunii arteriale, creşterea semnelor
vitale. Asistenta trebuie să ştie cum să micşoreze anxietatea pacientului, ajutându-l să se
relaxeze.
Lo stress: è uno dei problemi più comuni oggi. Si manifesta dal punto di vista
fisico e psichico. Lo stress psicologico viene da una mancanza di equilibrio tra le
esigenze che l’individuo deve soddisfare e la sua capacità di rispondere. Dall’altra parte,
il sentimento di non avere bastante tempo fa che la vita sia una corsa rapida. Lo stress
può essere la causa di vari problemi di salute – sul piano psicologico (ansietà, paura di
non sbagliarsi, depressione) e sul piano fisico, se certi bisogni non sono soddisfatti; la
fame, la sete, il freddo, l’inconforto ecc. Lo stress può fare male allo stomaco – esempio
l’ulcera dello stress ecc. L’infermiere può aiutare l’assistito tramite supporto psicologico
e dialogo.
Stressul: este una din problemele cele mai frecvente azi. Se manifestă din punct de
vedere fizic şi psihic. Stressul psihologic vine de la o lipsă de echilibru între
exigenţele pe care individul trebuie să le satisfacă şi capacitatea sa de a răspunde. Pe
de altă parte, sentimentul de a nu avea suficient timp face ca viaţa să fie o cursă
rapidă. Stressul poate fi cauza a diverse probleme de sănătate – pe plan psihologic
(anxietate, frica de a nu greşi, depresie) şi pe plan fizic, dacă anumite nevoi nu sunt
satisfăcute: foamea, setea, frigul, disconfortul etc. Asistenta poate ajuta pacientul
prin sprijin psihologic şi dialog.
La paura: l’ansietà è quasi sempre collegata alla paura. La paura è il sentimento
che una persona ha nei confronti di un pericolo fisiologico o psicologico. Questo
sentimento è importante e si manifesta quando si tratta di un trattamento complicato (o
anche semplice), di interventi chirurgicali o della possibilità di morire.. Quando
l’infermiere osserva che l’assistito ha paura, è importante che lei sappia dimostrare
comprensione, la sua volontà di ascolatrlo e di assicurarlo che tutto andrà bene.
Frica: anxietatea este aproape întotdeauna legată de frică. Frica este sentimentul
pe care îl are o persoană în faţa unui pericol fiziologic sau psihologic. Acest sentiment
este important şi se manifestă atunci când este vorba de un tratament comlicat (sau chiar
simplu), de intervenţii chirurgicale sau de posibilitatea de a muri. Când asistenta
observă că pacientului îi este frică, este important ca ea să îi arate înţelegere, dorinţa de
a-l asculta şi de a-l asigura că totul va fi bine.
Il dolore: è una sensazione spiacevole percepita in uno o più punti dell’organismo. E’
collegata alle reazioni psicologiche (ansietà, depressione, furia ecc.), alle
preoccupazioni sociali (irrequietezza, preoccupazione per il futuro, per la famiglia) e le
domande con carattere religioso diventano più frequenti. Ci sono varie forme di dolore,
ma si può fare una classificazione semplice: il dolore acuto e il dolore cronico. Il ruolo
dell’infermiere è di amministrare le medicine, di accordare delle cure per migliorare lo
stato di male fisico, ma la comunicazione terapeutica con gli assistiti che manifestano
una sofferenza è importantissima.
Durerea: este o senzaţie neplăcută, percepută într-unul sau mai multe puncte din
organism. Este legată de reacţii psihologice (anxietate, depresie, furie etc.), de
preocupări sociale (nelinişte, preocupare pentru viitor, pentru familie etc.), iar întrebările
cu caracter religios devin mai frecvente. Există diverse forme de durere, dar se poate
face o clasificare simplă: durerea acută şi durerea cronică. Rolul asistentei este de a
administra medicamentele, de acorda îngrijirile pentru îmbunătăţirea stării de rău fizic,
dar comunicarea terapeutică cu bolnavii care manifestă o suferinţă este foarte
importantă.
La solitudine: la malattia, l’infirmità e l’anzianità non sono sempre attraenti. Le
persone anziane, i malati cronici e le persone negli ospedali psichiatrici vivono
l’esperienza della solitudine e dell’isolazione. La solitudine è lo stato dell’individuo che
si trova solo con sè stesso. A volte questi momenti sono benefici per l’essere umano. Ma
dev’essere un’equilibrio tra il grado di intimità (dal quale la persona ha bisogno per
conservare la sua dignità) e i legami sociali (che sono necessari per sviluppare la
personalità). La solitudine frequente e prolongata delle persone malate conduce alle
allienazioni mentali ed afettivi. Il ruolo dell’infermiere per aiutare la persona sola è di
stabilire una relazione di aiuto, di stabilire un medio di rispetto, di comprensione e di
confidenza. La relazione di aiuto non significa dare dei consigli alla persona, ma
sostenerla nella sua difficoltà con calore umana e con comprensione.
Singurătatea: boala, infirmitatea şi bătrâneţea nu sunt întotdeauna atractive. Bătrînii,
bolnavii cronici şi persoanele internate în spitalele de psihiatrie trăiesc experienţa
singurătăţii şi a izolării. Singurătatea este starea individului care se găseşte singur cu el
însuşi. Uneori aceste momente sunt benefice pentru fiinţele omeneşti. Dar trebuie să
existe un echilibru între gradul de intimitate (de care persoana are nevoie pentru a-şi
păstra demnitatea) şi legăturile sociale (care sunt necesare pentru dezvoltarea
personalităţii). Singurătatea frecventă şi prelungită a persoanelor bolnave conduce la
alienări mintale şi afective. Rolul asistentului în ajutarea persoanei singure este de a
stabili un mediu de respect, de înţelegere şi de încredere. Relaţia de ajutor nu înseamnă
a da sfaturi persoanei, ci a o susţine în dificultăţile sale cu căldură umană şi cu
înţelegere.
L’imobilità: o il diminuire dell’atività normale (può affettare la percezione
dell’immagine e dell’apprezarsi).
Imobilitatea: sau diminuarea activităţii normale (poate afecta percepţia imaginii şi a
propriei aprecieri).
L’allontanamento: si tratta degli assistiti nelle case di salute che capiscono che non c’è
posto per le loro opinioni, la loro ansietà, la loro capacità di decisione, il loro diritto
all’informazione e anche per la loro personalità, con le proprie caratteristiche.
Înstrăinarea: este vorba despre pacienţii din casele de sănătate care înţeleg că nu este
loc pentru opiniile lor, pentru anxietatea lor, pentru capacitatea lor de decizie, pentru
dreptul lor la informaţie şi chiar pentru personalitatea lor, cu caracteristicile proprii.
Il sentimento di impotenza: la situazione nella quale l’assistito è condennato a
costatare l’inutilità delle cure, realizza che nessuno può fare di più per lui.
Sentimentul de neputinţă: situaţia în care pacientul este condamnat să constate
inutilitatea îngrijirilor, realizează că nimeni nu mai poate face nimic pentru el.
Il modificare del disegno corporale: un cambio progressivo: il dimagrire, l’obesità, la
menopausa ecc. possono produrre ad alcune persone delle trasformazioni importanti.
Però l’urto più grande è formato da una malattia diformante come l’artrite, la paralisia o
gli interventi chirurgicali mutillanti (l’amputazione delle membra, dei seni, degli organi
genitali ecc.) Queste situazioni che toccano l’aspetto corporale e alle quali l’assistito si
rassegna con difficoltà lo fanno vivere dei sentimenti di perdita, di perdere la propria
confidenza.
Modificarea aspectului corporal: o schimbare progresivă: slăbirea, obezitatea,
menopauza etc. pot produce la unele persoane transformări importante. Dar şocul cel
mai mare îl constituie o boală deformantă ca artrita, paralizia sau intervenţiile
chirurgicale mutilante (amputarea membrelor, sânilor, organelor genitale etc.) Aceste
situaţii care implică aspectul corporal şi la care pacientul se resemnează cu dificultate îl
fac să trăiască sentimente de frustrare, de pierdere a încrederii de sine.
Perdere un’essere caro, una posizione, uno statuto o un vantaggio, crea una difficoltà
materiale, spirituale o emotiva.
Pierderea unei fiinţe dragi, a unei poziţii, a unui statut sau a unui avantaj creează o
dificultate materială, spirituală sau emotivă.
Il lutto: dopo la morte di una persona cara è una perdita con delle conseguenze
importanti.
Doliul: după moartea unei persoane dragi este o pierdere cu consecinţe importante
ATTENZIONE !
Per assicurare le cure richieste per ogni assistito, l’infermiere deve sapere come
applicare vari metodi di azionare nel diminuire le sofferenze della persona malata e di
assicurare il conforto e lo stato di benessere.
ATENŢIE !
Pentru asigurarea îngrijirilor cerute pentru fiecare pacient, asistenta trebuie să ştie cum
să aplice diverse metode de acţionare pentru a diminua suferinţele persoanei bolnave şi
pentru a-i asigura confortul şi starea de bine.
L’applicazione delle cure costituisce un buon momento per l’infermiere che vuole
informare l’assistito sui problemi di salute, sul suo trattamanto o sui costumi di vita che
non sono adequati al soddisfare i bisogni fondamentali.
Aplicarea îngrijirilor constituie un moment bun pentru asistenta care doreşte să
informeze bolnavul despre problemele de sănătate, despre tratament şi despre
obiceiurile sale de viaţă care nu sunt adecvate pentru satisfacerea nevoilor
fundamentale.
Insegnare l’assistito è un atto essenziale e necessario. Questo atto di insegnare può
essere specifico (esempio insegnare l’assistito come farsi un’iniezione) o può contenere
altri consigli pratici.
Învăţarea pacientului este un act esenţial şi necesar. Acest act de învăţare poate fi
specific (de exemplu când un bolnav învaţă cum să-şi facă o injecţie) sau poate conţine
alte sfaturi practice.
Prima di cominciare questo processo, dobbiamo valutare le conoscenze
dell’assistito ed il suo desiderio di sapere. L’assistito deve essere sostenuto a formulare
domande. L’infermiere può, ad esempio, dire: “Aspetto tutte le domande alle quali Lei
vuole sapere la risposta, anche se sembrano stupide. Noi tutti ci sentiamo a volte
limitati, Lei non è il solo, tutte le domande sono importanti, anche quelle che non
sembrano.”
Înainte de a începe acest proces, trebuie să evaluăm cunoştinţele pacientului şi
dorinţa sa de a şti. Pacientul trebuie încurajat să pună întrebări. Asistenta poate spune,
de exemplu: “Aştept toate întrebările la care dvs. doriţi să aflaţi răspuns, chiar dacă vi se
par prosteşti. Toţi ne simţim limitaţi uneori, nu sunteţi singurul, toate întrebările sunt
importante, chiar şi acelea care nu par.”
5. LA VALUTAZIONE DELLE CURE
La valutazione significa apprezare il progresso dell’assistito dopo le intervenzioni
dell’infermiere.
La valutazione è una condizione assoluta della qualità delle cure. Se gli interventi non si
sono finalizzati favorevolmente, allora l’infermiere deve sapere perchè il risultato non è
quello che aspettava e deve trovare delle soluzioni per corettare la situazione
Si valutano:
1. Il risultato ottenuto o il cambio osservato – cioè la reazione dell’assistito alle cure;
2. La soddisfazione dell’assistito stesso.
5.EVALUAREA ÎNGRIJIRILOR
Evaluarea înseamnă aprecierea progresului făcut de pacient după intervenţiile
pacientului.
Evaluarea este o condiţie absolută a calităţii îngrijirilor. Dacă intervenţiile nu au un
rezultat final favorabil, atunci asistenta trebuie să ştie de ce rezultatul nu este cel pe care
îl aştepta şi ztrebuie să găsească soluţii pentru a corecta situaţia.
Se evaluează:
1. Rezultatul obţinut sau schimbarea observată – adică reacţia pacientului la îngrijiri;
2. Gradul de satisfacţie al pacientului însuşi.
MODULO 6
MODULUL 6
APPARATO RESPIRATORIO
APARATO RESPIRATORIO
APARATUL RESPIRATOR
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
Albero bronchiale Albero bronchiale Arbore bronşic
Alveolo Alveolo Alveolă
Apice Apice 1. vârf, culme
2. partea de sus a
plămânului
Bronchiolo Bronchiolo Bronhiolă
Bronco Bronco Bronhie
Corde vocali Corde vocali Corzi vocale
Laringe Laringe Laringe
Lobo Lobo Lob
Narice Narice Nară
Naso Nazo Nas
Pleura Pleura Pleură
Polmone Polmone Plămân
Setto nasale Seto nazale Sept nazal
Trachea Trachea Trahee
APPARATO CIRCOLATORIO E LINFATICO
APARATO CIRCOLATORIO E LINFATICO
APARATUL CIRCULATOR ŞI LIMFATIC
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
Aorta Aorta Aortă
Arco aortico Arco aortico Crosă aortică
Arteria Arteria Arteră
Atrio Atrio Atriu, auricul
Capillare Capilare Capilar
Carotide Carotide Carotidă
Circolazione Circolaţione Circulaţie
Coronaria Coronaria Coronar
Cuore Cuore Inimă
Emazie Emaţie Hematie
Endocardio Endocardio Endocard
Ganglio linfatico Ganglio linfatico Ganglion limfatic
Ghiandola linfatica Ghiandola linfatica Glandă limfatică
Globulo bianco Globulo bianco Globulă albă
Globulo rosso Globulo roso Globulă roşie
Glomo carotideo Glomo carotideo Sinus carotidian
Linfa Linfa Limfă
Linfonodo Linfonodo Ganglion limfatic
Milza Milţa Splină
Miocardo Miocardo Miocard
Mitrale Mitrale Mitral
Orecchietta Orechieta Auricul
Pericardio Pericardio Pericard
Piastrina Piastrina 1. trombocit
2. tăbliţă
Safena Safena Venă (de la picior)
Sangue Sangue Sânge
Tonsilla Tonsila Amigdală
Tricuspide Tricuspide Care se termină în trei
puncte
Valvola Valvola 1. valvulă
2. valvă, supapă
Vaso Vazo 1. vas de sânge
2. vas, vază
Vena Vena Venă
Vena cava Vena cava Vena cavă
Vena porta Vena porta Vena portă
Ventricolo Ventricolo Ventricul
APPARATO GENITALE E URINARIO
APARATO GENITALE E URINARIO
APARATUL GENITAL ŞI URINAR
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
Bacinetto renale Bacineto renale Bazinet renal
Clitoride Clitoride Clitoris
Dotto deferente Doto deferente Canal deferent
Endometrio Endometrio Endometru
Epididimo Epididimo Epididim
Fornice vaginale Fornice vaginale Cavitate vaginală
Frenulo Frenulo Frenulum
Glande Glande Glandul
Gonade Gonade Gonadă
Imene Imene Himen
Miometrio Miometrio Miometru
Ovaia Ovaia Ovar
Parametrio Parametrio Parametru
Pelvi renale Pelvi renale Bazin renal
Pene Pene Penis
Prepuzio Prepuţio Prepuţ
Prostata Prostata Prostată
Rene Rene Rinichi
Salpinge Salpinge Trompă uterină
Scroto Scroto Scrot
Testicolo Testicolo Testifcul
Tuba Tuba Trompă
Uretere Uretere Ureter
Uretra Uretra Uretră
Utero Utero Uter
Vagina Vagina Vagin
Vescica Veşica Vezică
Vulva Vulva Vulvă
APPARATO ENDOCRINO
APARATO ENDOCRINO
APARATUL ENDOCRIN
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
Capsula surrenale Capsula surenale Capsulă suprarenală
Epifisi Epifizi Epifiză
Follicolo Folicolo Folicul
Ganglio Ganglio Ganglion
Ghiandola pineale Ghiandola pineale Glandă pineală
Ipofisi Ipofizi Hipofiză
Isola pancreatica Izola pancreatica Insulă pancreatică
Pancreas Pancreas Pancreas
Paratiroide Paratiroide Paratiroidă
Surrene Surene Suprarenală
Timo Timo Timus
Tiroide Tiroide Tiroidă
Aceste noţiuni trebuie învăţate bine, ele pot constitui subiect de examen în Italia !
TECNICHE DI VALUTARE E SODDISFARE I BISOGNI FONDAMENTALI
TEHNICI DE EVALUARE ŞI SATISFACERE A NEVOILOR FUNDAMENTALEA. Apprezzare la necessità della tecnica e la sua performanza per gli assistiti:
- l’infermiere deve conoscere quello che è indicato e vietato ad ogni procedura
- ogni procedura vietata è quella per la quale ci sono delle ragioni che la risposta
dell’assistito sia opposto
- in alcune situazioni una procedura può essere vietata a causa dei cambi nello stato di
salute dell’assistito.
A. Aprecierea necesităţii tehnicii şi a performanţei acesteia pentru pacienţi:
- asistenta trebuie să cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile fiecărei proceduri
- orice procedură contraindicată este aceea pentru care există motive ca răspunsul
pacientului să fie advers
- în unele situaţii o procedură poate fi contraindicată din cauza unor schimbări în
starea de sănătate a pacientului
B. Effettuare la tecnica con competenza:
- l’infermiere deve migliorarsi le azioni e le procedure a lei conosciute, con base
scientifica
- l’infermiere deve capire la ragione di ogni tappa
B. Efectuarea tehnicii cu competenţă:- asistenta trebuie să îşi perfecţioneze acţiunile şi procedurile pe care le cunoaşte, cu
bază ştiinţifică
- asistenta trebuie să înţeleagă raţionamentul fiecărei etape
C. Preparare il luogo dello sviluppo:
- alcune tecniche richiedono la modificazione del medio (temperatura, luce)
- è necessario avere un letto accessibile e che permetta il muovere dell’assistito in
varie posizioni, assicurale il conforto e prevenire gli incidenti
C.Pregătirea locului de desfăşurare:- unele tehnici presupun modificarea mediului (temperatură, lumină)
- necesitatea unui pat accesibil, care să perită mişcarea pacientului în diferite poziţii,
asigurarea confortului şi prevenirea accidentelor
D. Assicurare l’equipaggiamento necessario:
- riguardante la tecnica compiuta
- assicurare il crescere dell’efficienza ed il diminuire del tempo necessario e
dell’energia – tramite la sua preparazione vicino all’assistito ed a mano
dell’infermiere
D.Asigurarea echipamentului necesar:- în funcţie de tehnica executată
- să asigure creşterea eficienţei şi reducerea timpului necesar şi a energiei – prin
pregătirea lui lângă pacient şi la îndemîna asistentei
E. Assicurare l’intimità dell’assistito:
- si farà vedere solamente la parte necessaria all’effetuare la tecnica
- si utilizzarà copertura di protezione
- non si faranno degli apprezzamenti sull’aspetto fisico dell’assistito o sul suo odore.
E.Asigurarea intimităţii pacientului:- se va descoperi numai partea necesară efectuării tehnicii
- se va utiliza paravan de protecţie
- nu se vor face aprecieri asupra aspectului fizic al pacientului sau asupra mirosului
său
F. La preparazione psichica dell’assistito:
- spiegare la tecnica (gli assistiti sono meno capaci di siopportare il dolore e lo stress
se non conoscono quello che segue), in parole semplici, senza esagerazioni
- l’asssistito deve avere il diritto di domandare e di ricevere una risposta imediata
F.Pregătirea psihică a pacientului- explicarea tehnicii (pacienţii sunt mai puţin capabili să suporte durerea sau stressul
dacă nu ştiu ce urmează), în cuvinte simple, fără exagerări
- pacientul trebuie să aibă dreptul de a pune întrebări şi de a primi imediat răspuns
G. La preparazione fisica dell’assistito
- assicurare la posizione (quando non è capace – aiutarlo e mantenerlo nella stessa
posizione per prevenire gli incidenti)
G.Pregătirea fizică a pacientului:- asigurarea poziţiei (când nu este capabil – ajutarea şi menţinerea în aceeaşi poziţie
pentru a preveni accidentele)
H. Rispettare le misure di aspepsia:
- materiali e strumenti disinfettati e sterilizzati, secondo le richieste
- equipaggiamento di protezione
- lavarsi le mani prima e dopo l’esecutare di ogni tecnica
H.Respectarea măsurilor de aspepsie:- materiale şi instrumente dezinfectate şi sterilizate
- echipament de protecţie
- spălat pe mâini înainte şi după executarea fiecărei tehnici
I. Rispettare il comportamento regolare dell’assistito:
- assicurare le ore di sonno
- assicurare il tempo necessario fra le tecniche, perchè l’assistito possa sentire la
sensazione di indipendenza
I.Respectarea comportamentului obişnuit al fiecărui pacient:- asigurarea orelor de somn
- asigurarea timpului necesar între tehnici, pentru ca pacientul să poată simţi senzaţia
de independenţă
J. La cura dopo la procedura:
- posizione confortevole
- mantenere in riposo per una durata giusta
J.Îngrijirea după procedură:- poziţie confortabilă
- menţinerea în repaus timp corespunzător
K. Pulire, disinfettare e sterilizzare l’equipaggiamento utilizzato
K.Curăţirea, dezinfectarea şi sterilizarea echipamentului utilizat
L. Preparare gli esemplari ottenuti per il laboratorio
L.Pregătirea mostrelor obţinute pentru laborator
M. Notare le tecniche e gli incidenti
M.Notarea tehnicii şi a incidentelor
IL BISOGNO DI RESPIRARE E DI AVERE UNA BUONA CIRCOLAZIONELa valutazione delle funzioni vitali
NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIEEvaluarea funcţiilor vitale
Le funzioni vitali includono: la respirazione, il pulso, la pressione arteriale e la temperatura. Loro sono frequentemente utilizzate come indici dello stato di salute o di malattia.
Funcţiile vitale includ: respiraţia, pulsul, tensiunea arterială şi temperatura. Ele sunt frecvent folosite ca indici ai stării de sănătate sau boală.
Quando vengono misurate le funzioni vitali
Când se măsoară funcţiile vitale
- Quando c’è un cambio nello stato di salute di una persona
- Quando l’asssitito entra nell’ospedale (all’internarsi, durante il periodo del soggiorno
e all’esternarsi)
- Prima e dopo procedure invasive di diagnostico
- Prima e dopo interventi chirurgicali
- Prima e dopo l’amministrazione delle medicine che hanno effetti sul sistema
respiratorio e cardiovascolare (esempio la digitala)
- Prima e dopo l’efettuare degli interventi di cura che possono influenzare le funzioni
vitali
- Când intervine o schimbare în starea de sănătate a persoanei
- Când pacientul intră în spital (la internare, pe perioada şederii şi la externare)
- Înainte şi după proceduri invazive de diagnostic
- Înainte şi după intervenţii chirurgicale
- Înainte şi după administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului
respirator şi cardiovascular (exemplu digitala)
- Înainte şi după efectuarea intervenţiilor de îngrijire care pot influenţa funcţiile vitale
Il ruolo dell’infermiere nel misurare le funzioni vitali- preparare I materiali e gli strumenti giusti e funzionali
- preparare l’assistito dal punto di vista fisico ed emozionale
- assicurare le condizioni migliori (silenzio, temperatura ottima, umidità giusta)
- conoscere le variazioni normali delle funzioni
- conoscere gli antecedenti medicali ed I trattamenti seguiti
- rispettare la frequenza di valutazione delle funzioni vitali
- comunicare al medico le modificazioni più importanti delle funzioni vitali
Rolul asistentei în măsurarea funcţiilor vitale- pregătirea materialelor şi instrumentelor corecte şi funcţionale
- pregătirea pacientului din punct de vedere fizic şi emoţional
- asigurarea celor mai bune condiţii (linişte, temperatura cea mai bună, umiditatea
corectă)
- cunoaşterea variaţiilor normale ale funcţiilor
- cunoaşterea antecedentelor medicale şi tratamentelor urmate
- respectarea frecvenţei de evaluare a funcţiilor vitale
- să comunice medicului modificările cele mai importante ale funcţiilor vitale
OSSERVARE E MISURARE LA RESPIRAZIONEOBSERVAREA ŞI MĂSURAREA RESPIRAŢIEI
SCOPO- valutare la funzione respiratoria dell’assistito come indice dell’evoluzione della
malattia
ELEMENTI DA APREZZARE- il tipo di respirazione
- l’amplitudine dei movimenti respiratori
- il ritmo
- la frequenza
SCOP- evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului ca indice al evoluţiei bolii
ELEMENTE DE APRECIAT- tipul respiraţiei
- amplitudinea mişcărilor respiratorii
- ritmul
- frecvenţa
MISURARE IL PULSOMĂSURAREA PULSULUI
SCOPO- valutare la funzione cardio-vasculare
ELEMENTI DA APREZZARE- la ritmicità
- la frequenza
- la celerità
- l’amplitudine
SCOP- evaluarea funcţiei cardio-vasculare
ELEMENTE DE APRECIAT- ritmicitatea
- frecvenţa
- celeritatea
- amplitudinea
MISURARE LA PRESSIONE ARTERIALEMĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE
SCOPO- valutare la funzione cardio-vasculare (forza di contrazione del cuore, resistenza
determinata dall’elasticità dei vassi)
ELEMENTI DA APREZZARE- la pressione arteriale sistolica (massimale)
- la pressione arteriale diastolica (minimale)
SCOP- evaluarea funcţiei cardio-vasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa
determinată de elasticitatea vaselor)
ELEMENTE DE APRECIAT- tensiunea arterială sistolică (maximală)
- tensiunea arterială diastolică (minimală)
METODI DI DETERMINAZIONE- palpatorio
- auscultatorio
METODE DE DETERMINARE- palpatorie
- auscultatorie
GLI INTERVENTI PER MANTENERE O FAVORIZZARE L’ESPANSIONE PULMONARE
INTERVENŢII PENTRU MENŢINEREA SAU FAVORIZAREA EXPANSIUNII PULMONARE
ESERCIZI PER LA RESPIRAZIONE- La respirazione profonda
- La respirazione diafragmatica
EXERCIŢII PENTRU RESPIRAŢIE- Respiraţia profundă
- Respiraţia diafragmatică
L’INCITAZIONE SPIROMETRICA- con spirometro di debito
- con spirometro di volume
INCITAŢIA SPIROMETRICĂ- cu spirometru de debit
- cu spirometru de volum
IL DRENAGGIO TORACICO- è il drenaggio dei liquidi, del sangue o dell’aria dalla cavità pleurale per ristabilire
una pressione neganiva che possa facilitare l’espansione del pulmone
DRENAJUL TORACIC- este drenajul lichidelor, sângelui sau aerului din cavitatea pleurală pentru a restabili o presiune negativă care să poată facilita expansiunea plămânului
GLI INTERVENTI PER MANTENERE LIBERE LE VIE RESPIRATORIE
INTERVENŢII PENTRU A MENŢINE LIBERE CĂILE RESPIRATORII
L’INTUBAZIONE- L’intubazione orofaringiana
- L’intubazione tracheale
INTUBAŢIA- Intubaţia orofaringiană
- Intubaţia traheală
L’ASPIRAZIONE OROFARINGIANA O NASOFARINGIANA- si fa per pulire le vie respiratorie superiori
- si valutano I sintomi che indicano la presenza delle secrezioni nelle vie respiratori
ASPIRAŢIA OROFARINGIANĂ SAU NASOFARINGIANĂ- se face pentru a curăţi căile respiratorii superioare
- se evaluează simptomele care indică prezenţa secreţiilor în căile respiratorii
LA TRACHEOSTOMIA- è un’incisione chirurgicale con lo scopo di ottenere una via artificiale di respirare
TRAHEOSTOMIA- este o incizie chirurgicală care are drept scop obţinerea unei căi artificiale de respiraţie
L’ASPIRAZIONE TRACHEO-BRONCHICA- si fa per evitare l’ostruzione delle vie respiratorie, determinata dal stopare delle
secrezioni
- si fa per prevenire l’infezione pulmonare
ASPIRAŢIA TRAHEO-BRONŞICĂ- se face pentru a evita obstrucţia căilor respiratorii, determinată de stoparea secreşiilor
- se face pentru a preveni infecţia pulmonară
INTERVENTI PER FAVORIZZARE L’OSSIGENAZIONE TISSULAREINTERVENŢII PENTRU FAVORIZAREA OXIGENĂRII TISULARE
OSSIGENOTERAPIA- assicurare una quantità giusta di ossigeno nei tessuti tramite il combattere
dell’ipossia
METODI DI AMMINISTRARE L’OSSIGENO- tramite sonda nasale
- tramite masca
- con gli occhiali per l’ossigeno
- con la copertura di ossigeno
OXIGENOTERAPIA- asigurarea unei cantităţi corecte de oxigen în ţesuturi prin combaterea hipoxiei
METODE DE ADMINISTRARE A OXIGENULUI- prin sondă nazală
- prin mască
- cu ochelarii de oxigen
- cu cortul de oxigen
IL BISOGNO DI BERE E DI MANGIAREL’ALIMENTAZIONE DELL’ASSISTITO
NEVOIA DE A BEA ŞI DE A MÂNCAALIMENTAŢIA PACIENTULUI
- L’alimentazione normale
- L’alimentazione dietetica
- I pasti
- La scheda di mangiare
- L’alimentazone attiva
- L’alimentazione passiva
- L’alimentazione artificiale
- L’alimentazione con sonda gastrica
- L’alimentazione parenterale
- alimentaţia normală
- alimentaţia dietetică
- mesele
- programul de masă
- alimentaţia activă
- alimentaţia pasivă
- alimentaţi artificială
- alimentaţia cu sondă gastrică
- alimentaţia parenterală
L’IDRATAZIONE E LA MINERALIZZAZIONE DELL’ORGANISMO- L’acqua
- L’omeostasia
- Stabilire le necessità idrice e minerali
- Vie di idratazione dell’organismo: orale, duodenale, rettale, sottocutanea
- La perfusione venosa
HIDRATAREA ŞI MINERALIZAREA ORGANISMULUI- apa
- homeostazia
- stabilirea necesităţilor hidrice şi minerale
- căi de hidratare a organismului: orală, duodenală, rectală, subcutanată
- perfuzia venoasă
IL BISOGNO DI ELIMINARE- misurare la diuresi
- segnalare la diuresi
- cattare le materie fecali
- segnalare le materie fecali
- cattare l’urine
- cattare la sputa
- cattare il vomito
NEVOIA DE A ELIMINA- măsurarea diurezei
- notarea diurezei
- captarea materiilor fecale
- notarea materiilor fecale
- captarea urinei
- notarea urinei
- captarea sputei
- captarea vomei
AZIONI SPECIFICHE
ACŢIUNI SPECIFICE
- L’aspirazione gastrica: vuotare lo stomaco dal suo contenuto - tramite un tubo
introdotto nello stomaco e mantenere lo stomaco vuoto tramite alcune azioni di
aspirazione
- Aspiraţia gastrică: golirea stomacului de conţinut – printr-un tub introdus în stomac şi menţinerea stomacului gol prin anumite acţiuni de aspiraţie
- Il tubaggio intestinale: l’aspirazione intestinale continua, tramite l’introdurre nella
bocca o nel naso di una sonda di plastico, fino all’intestino, fuori I limiti del duodeno
- Tubajul intestinal: aspiraţia intestinală continuă, prin introducerea în gură sau în nas
a unei sonde de plastic, până la intestin, dincolo de limitele duodenului.
- La stomia: creare - tramite un’intervento chirurgicale - un’apertura (stoma) per
realizzare una comunicazione tra un organo cavitare e un tegumente o la
realizzazione di una nuova apertura tra due formazioni
- Stomia: crearea – printr-o intervenţie chirurgicală – a unei deschideri (stomii) pentru a realiza o comunicare între un organ cavitar şi un tegument sau realizarea unei noi deschideri între două formaţiuni.
- L’ano artificiale: apertura intestinale artificiale creata tramite un’intervento
chirurgicale, per eliminare il contenuto dell’intestino
- Anusul artificial: deschidere intestinală artificială creată printr-o intervenţie
chirurgicală, pentru a elimina conţinutul intestinului
MODULO 7
MODULUL 7
IL SISTEMA NERVOSO
IL SISTEMA NERVOZO
SISTEMUL NERVOS
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
Aracnoide Aracnoide Arahnoidă
Bulbo rachidiano Bulbo rachidiano Bulb rahidian
Cervelleto Cerveleto Cerebel, creier mic
Cervello Cervelo Creier
Corpo calloso Corpo calozo Corp calos
Dura madre Dura madre Dura mater
Emisfero Emisfero Emisferă
Encefalo Encefalo Encefal
Fibra nervosa Fibra nervoza Fibră nervoasă
Gran simpatico Gran simpatico Marele simpatic
Meninge Meninge Meninge
Midollo alungato Midolo alungato Bulb rahidian
Midollo spinale Midolo spinale Măduva spinării
Nervo Nervo Nerv
Neurone Neurone Neuron
Pia madre Pia madre Pia mater
Plesso Pleso Plex
Ponte di Varolio Ponte di varolio Puntea lui Varolio
Vago Vago 1. Nervul vag
2. Vag, graţios
AGENTI PATOGENI
AGENTI PATOGENI
AGENŢI PATOGENI
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
Acaro Acaro Acarien
Bacillo Bacilo Bacil
Batterio Baterio Bacterie
Cocco Coco 1. coc
2. ou de găină
3. coşenilă
4. cocos
5. specie de ciupercă
Diplococco Diplococo Diplococ
Fungo Fungo Ciupercă
Insetto Inseto Insectă
Micete Micete Miceliu
Rickettsia Richetsia Rickettsia
Spirillo Spirilo Spiril
Stafilococco Stafilococo Stafilococ
Streptococco Streptococo Streptococ
Verme Verme 1. vierme
2. (pl.) limbrici
Vibrione Vibrione Vibrion
Virus Virus Virus
SINTOMI
SINTOMI
SIMPTOME
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
Abulia Abulia Abulie
Acetonemia Acetonemia Acetonemie
Acetonuria Acetonuria Acetonurie
Acidosi Acidozi Acidoză
Acrocianosi Acrocianozi Acrocianoză
Aerofagia Aerofagia Aerofagie
Afasia Afazia Afazie
Affanno Afano 1. gâfâială
2. nelinişte, anxietate
Afonia Afonia Afonie
Agitazione Agitaţione Agitaţie
Albuminuria Albuminuria Albuminurie
Alcalesi Alcalezi Alcaleză
Allergia Alergia Alergie
Allucinazione Alucinaţione Halucinaţie
Amenorrea Amenorea Amenoree
Amnesia Amnezia Amnezie
Anemia Anemia Anemie
Anoressia Anoresia Anorexie
Ansia Ansia Teamă, nelinişte
Anuria Anuria Anurie
Apatia Apatia Apatie
Apiressia Apiresia Apiretie
Apnea Apnea Apnee
Aritmia Aritmia Aritmie
Ascite Aşite Ascită
Asfissia Asfisia Asfixiere
Astenia Astenia Astenie
Autismo Autismo Autism
Balbuzie Balbuţie Bâlbâială
Bolla Bola Băşică, bulă
Cachessia Cachesia 1. anemie
2. paliditate
Capogiro Capogiro Ameţeală
Catalessi Catalesi Catalepsie
Catarro Cataro 1. inflamaţie, catar
2. guturai
Catatonia Catatonia Catatonie
Cecità Cecita Orbire
Cefalea Cefalea Cefalee
Cheilofagia Cheilofagia Cheilofagie
Cianosi Cianozi Cianoză
Ciclotimia Ciclotimia Ciclotimie
Claudicazione Claudicaţione Şchiopătare
Colemia Colemia Prezenţa bilei în sânge
Colica Colica Colică
Coma Coma Comă
Costipazione Costipaţione Constipaţie
Crampo Crampo Crampă
Diarrea Diarea Diaree
Disappetenza Dizapetenţa Inapetenţă, lipsa poftei de
mâncare
Disidratazione Dizidrataţione Deshidratare
Dismenorrea Dismenorea Dismenoree
Dispepsia Dispepsia Dispepsie
Dispnea Dispnea Dispnee
Dolore Dolore Durere
Ecchimosi Echimozi Echimoză, vânătaie
Edema Edema Edem
Ematoma Ematoma Hematom
Ematuria Ematuria Hematurie
Emoglobinuria Emoglobinuria Hemoglobinurie
Emorragia Emoragia Hemoragie
Emottisi Emotizi Hemoptizie
Empiema Empiema Pungă de puroi într-o
cavitate
Enuresi Enurezi Enuresis
Epistassi Epistasi Epistaxis, hemoragie
nazală
Esantema Ezantema Exantem
Esostosi Ezostozi Exostoză
Euforia Euforia Euforie, stare euforică
Estrasistole Estrasistole Extrasistolă
Facies Facies 1. facies
2. aspect, înfăţişare
Febbre Febre Febră
Fibrillazione Fibrilaţione Fibrilaţie
Flittena Fliteria Băşică provocată de
arsură
Fotofobia Fotofobia Fotofobie
Gastrospasmo Gastrospasmo Gastrospasm
Ginecomastia Ginecomastia Ginecomastie
Glicosuria Glicozuria Glicozurie
Idrofobia Idrofobia Hidrofobie
Impotenza Impotenţa Impotenţă
Incontinenza Incontinenţa 1. incontinenţă
2. necumpătare
Insonnia Insonia Insomnie
Ipercloridria Ipercloridia Hiperclordrizie
Iperemesi Iperemezi Hiperemezis
Iperglicemia Iperglicemia Hiperglicemie
Iperpiressia Iperpiresia Hiperpirexie
Ipertermia Ipertermia Hipertermie
Ipertricosi Ipertricozi Hipertricoză
Ipocloridria Ipocloridria Hipocloridrie
Ipoglicemia Ipoglicemia Hipoglicemie
Ipossiemia Iposiemia Hipoxemie
Ipotermia Ipotermia Hipotermie
Ipotonia Ipotonia Hipotonie
Ischemia Ischemia Ischemie
Ischialgia Ishialgia Sciatică
Ittero Itero Icter
Laringospasmo Laringospasmo Laringospasm
Lombalgia Lombalgia Lombalgie
Macula Macula Pată
Macula lutea Macula lutea Pată galbenă pe retină
Malinconia Malinconia Melancolie
Megalomania Megalomania Megalomanie
Menorragia Menoragia Menoragie
Metralgia Metralgia Metralgie
Metrorragia Metroragia Metroragie
Midriasi Midriazi Dilatarea anormală a
pupilei
Miotonia Miotonia Miotonie
Nictofobia Nictofobia Nictofobie
Nicturia Nicturia Nicturie
Obesità Obezita Obezitate
Oliguria Oliguria Oligurie
Otoraggia Otoragia Otoragie
Otorrea Otorea Otoree
Papula Papula Papulă
Paralisi Paralizi Paralizie
Paresi Parezi Pareză
Parestesia Parestezia Parestezie
Piemia Piemia Piemie
Pirosi Pirozi Aciditate, arsură la
stomac
Piuria Piuria Piurie
Pletora Pletora Pletoră, abundenţă de
sânge
Pneumotorace Pneumotorace Pneumotorace
Poliuria Poliuria Poliurie
Pollachiuria Polachiuria Polachiurie
Porpora Porpora 1. spuzeală produsă de o
hemoragie cutanee
2. purpură
Prurigine Prurigine Mâncărime, prurit
Prurito Prurito Prurit
Pubalgia Pubalgia Pubalgie
Pustola Pustola Pustulă
Pustola maligna Pustola maligna Bubă neagră
Raucedine Raucedine Răguşeală
Rigidità Rigidita Rigiditate
Rigurgito Rigurgito 1. vomă uşoară
2. sughiţ
3. revărsare
Rilassatezza Rilasateţa Relaxare
Ritenzione ritenţione 1. retenţie, reţinere
2. posedare
3. arestare
4. obstacol
Roseola Rozeola 1. erupţie, pată roşie
2. roşeaţă în obraji
Rush Ruş, raş Rush, prurit
Scialorrea Şialorea Salivaţie abundentă
Sclerosi Sclerozi Scleroză
Seborrea Seborea Seboree
Sibilo Sibilo Sibilant
Sieronegatività Sieronegativita Seronegativitate
Sieropositività Sieroposzitivita Seropozitivitate
Singhizzo Singhiţo Sughiţ
Soffio Sofio 1. suflu
2. răsuflare
Sordità Sordita Surzenie, surditate
Spasmo Spasmo Spasm
Spasmofilia Spasmofilia Spasmofilie
Stipsi Stipsi Constipaţie
Stitichezza Stiticheţa 1. constipaţie
2. plictiseală
Tachicardia Tachicardia Tahicardie
Tartaro Tartaro Tartru
Tenesmo Tenesmo Tenesme
Torpore Torpore 1. amorţeală
2. toropeală
Trisma Trisma Trismus
Uremia Uremia Uremie
Vaginismo Vaginismo Vaginism
Valgismo Valgismo Valgism
Varismo Varismo Varism
Vertigini Vertigini Vertij, ameţeli
Vomito Vomito Vomă
PROCEDIMENTI DI DIAGNOSTICARE
PROCEDIMENTI DI DIAGNOSTICARE
PROCEDEE DE DIAGNOSTICARE
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
Amniocentesi Amniocentezi Amniocenteză
Angiografia Angiografia Angiografie
Arteriografia Arteriografia Arteriografie
Ascoltazione Ascoltaţione 1. auscultare
2. ascultare
Audiometria Audiometria Audiometrie
Auscultazione Auscultaţione Auscultaţie
Autopsia Autopsia Autopsie
Biometria Biometria Biometrie
Biopsia Biopsia Biopsie
Cateterismo Cateterismo Cateterism
Clisma Clisma Clismă
Cutireazione Cutireaţione Reacţie alergică a pielii
Diascopia Diascopia Diascopie
Diafanoscopia Diafanoscopia Examinarea unui organ cu
o sursă puternică de
lumină
Dissezione Diseţione Disecţie
Ecografia Ecografia Ecografie
Endoscopia Endoscopia Endoscopie
Esame di laboratorio Ezame di laboratorio Examen de laborator
Esame obiettivo Ezame obietivo Examen obiectiv
Intradermoreazione Intradermoreaţione Intradermoreacţie
Ispezione Ispeţione 1. cercetare, investigaţie,
control
2. inspecţie
Monitoraggio Monitoragio Monitoraj
Narcoanalisi Narcoanalizi Analiză narcotică
Oscillografia Oşilografia Oscilografie
Palpazione Palpaţione Palpare
Paracentasi Paracentezi Paracenteză
Percussione Percusione 1. percuţie, bătaie uşoară
2. rană
3. lovire
Puntura Puntura 1. împunsătură,
înţepătură
2. junghi, duere
3. pleurită
4. injecţie
Radiografia Radiografia Radiografie
Scintigrafia Şintigrafia Scintigrafie
Sierodiagnosi Sierodianiozi Serodiagnoză
Sondaggio Sondagio Sondaj
Striscio Strişio 1. faşă
2. fâşie
Termografia Termografia Termografie
Tomografia Tomografia Tomografie
Toracentesi Toracentezi Toracenteză
MODULO 8
MODULUL 8
LE MALATTIE PIU’ FREQUENTI
BOLILE CELE MAI FRECVENTE
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
AIDS Aids SIDA
Anemia Anemia Anemie
Angina pectoris Angina pectoris Angină pectorală
Arresto cardiaco Aresto cardiaco Stop cardiac
Arteriosclerosi Arteriosclerozi Arterioscleroză
Asma bronchiale Asma bronchiale Astm bronşic
Bronchite Bronchite Bronşită
Calcolosi biliare Calcolozi biliare Litiază biliară
Calcolosi renale Calcolozi renale Litiază renală
Cancro Cancro Cancer
Cirrosi epatica Cirozi epatica Ciroză
Colera Colera Holeră
Colica renale Colica renale Colică renală
Colite Colite Colită
Diabete Diabete Diabet
Difterite Difterite Difterie
Encefalopatia Encefalopatia Encefalopatie
Epatite Epatite Hepatită
Epilessia Epilesia Epilepsie
Flebite Flebite Flebită
Gastrite Gastrite Gastrită
Gotta Gota Gută, podagră
Influenza Influenţa Gripă
Ipertensione arteriosa Ipertensione arterioza Hipertensiune arterială
Ittero Itero Icter
Lebbra Lebra Lepră
Leucemia Leucemia Leucemie
Morbillo Morbilo Pojar
Morbo Morbo Boală infecţioasă
Pancreatite Pancreatite Pancreatită
Paratifo Paratifo Paratifos
Parotide Parotide Oreion
Pertosse Pertose Tuse convulsivă
Peste Peste Ciumă
Poliomielite Poliomielite Poliomielită
Polmonite Polmonite Pneumonie
Rabbia Rabia Turbare
Rosolia Rozolia Rujeolă, pojar
Spondilolisi Spondilolizi Spondiloză
Tetano Tetan Tetanos
Tisi Tizi Ftizie
Tifo esantematico Tifo ezantematico Tifos exantematic
Tracoma Tracoma Trahom
Tromboflebite Tromboflebite Tromboflebită
Tuberculosi Tuberculozi Tuberculoză
Ulcera Ulcera Ulcer
Ulcera duodenale Ulcera duodenale Ulcer duodenal
Vaiolo Vaiolo Variolă, vărsat
INTERVENTI TERAPEUTICI
INTERVENŢII TERAPEUTICE
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
Ablazione Ablaţione Extirpare, abalţiune
Agopuntura Agopuntura Acupunctură
Amputazione Amputaţione Amputaţie
Analgesia Analgezia Analgezie
Anastomosi Anastomozi Anastomoză
Anestesia Anestezia Anestezie
Artrodesi Artrodezi Artrodeză
Aspirazione Aspiraţione 1. inspiraţie
2. aspirare
3. absorbţie
By-pass Bai-pas Lipirea pe o arteră a unui
vas
Cauterizzazione Cauteridzaţione Cauterizare
Devitalizzazione Devitalidzaţione Davitalizare
Dialisi Dializi Dializă
Dilatazione Dilataţione Dilatare, dilataţie
Drenaggio Drenagio Drenaj
Elettrocoagulazione Eletrocoagulaţione Electrocoagulare
Emostasi Emostazi Hemostază
Endovenosa Endovenoza Injecţie intravenoasă
Enucleazione Enucleaţione Enucleare
Escissione Eşizione Extirpare
Estrazione Estraţione Extracţie
Exeresi Eserezi Exereză
Fleboclisi Fleboclizi Fleboliză
Ibernazione Ibernaţione Hibernare
Inchiodamento Inchiodamento Blocaj, fixare
Incisione Incizione Incizie
Ingessatura Ingesatura Punere în ghips
Iniezione Inieţione Injecţie
Innesto Inesto Cuplj din introducerea
unui tub
Inoculazione Inoculaţione Inoculare
Inseminazione Inseminaţione Inseminare
Insufflazione Insuflaţione Insuflaţie
Intramuscolare Intramuscolare Intramuscular
Intubazione Intubaţione Tubaj
Ipodermoclisi Ipodermoclizi Hipodermoliză
Legatura Legatura Legătură
Lifting Lifting Lifting
Medicazione Medicaţione Îngrijire medicală,
medicaţie
Neurotomia Neurotomia Neurotomie
Osteosintesi Osteosintezi Osteosinteză
Osteotomia Osteotomia Osteotomie
Plastica Plastica 1. operaţie plastică
2. plastic
Raschiamento Raschiamento Răzuire
Resezione Rezeţione Rezecţie
Rivolgimento Rivolgimento 1. modificarea poziţiei
fătului pentru uşurarea
naşterii
2. întoarcere, învârtire
Salassi Salasi Flebotomie, operaţie de
luare a sângelui
Sottocutanea Sotocutanea Subcutanat
Sutura Sutura Sutură
Taglio Talio 1. incizie
2. tăietură
3. margine
Terapia radiante Terapia radiante Radioterapie
Trapanazione Trapanaţione Trepanaţie
Trapianto Trapianto Transplant
Trasfusione Trasfuzione Transfuzie
Vaccinazione Vacinaţione Vaccinare
Vasectomia Vasectomia Vasectomie
STRUTTURE
STRUCTURI
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
Ambulatorio Ambulatorio 1. policlinică, dispensar
2. ambulator
Astanteria Astanteria 1. cameră de gardă
2. spital de urgenţă
Blocco operatorio Bloco operatorio Bloc operator
Camera Camera Cameră
Camera iperbarica Camera iperbarica Cameră hiperbarică
Camera operatoria Camera operatoria Cameră operatorie
Camera sterile Camera sterile Cameră sterilă
Casa di cura Caza di cura Complex de sănătate
Clinica Clinica Clinică
Consultorio Consultorio Cabinet de consultaţie
Convalescenziario Convaleşenţiario Sanatoriu pentru
convalescenţi
Corsia Corsia 1. salon, cameră de spital
2. spaţiu
3. culoar
Dispensario Dispensario Dispensar
Guardia medica Guardia medica Gardă medicală
Istituto Istituto Institut
Ospedale Ospedale Spital
Poliambulatorio Poliambulatorio Policlinică
Presidio sanitario Prezidio sanitario Îngrijire medicală
Pronto soccorso Pronto socorso 1. prim ajutor
2. salvare
Reparto Reparto 1. pavilion, secţie
2. raion
Sala di rianimazione Sala di rianimaţione Sală de reanimare
Sala operatoria Sala operatoria Sală de operaţie
Unità coronarica Unita coronarica Unitate coronariană
Unità di rianimazione Unita di rianimaţione Bloc de reanimare
STRUMENTI ED APPARECCHI MEDICALI
INSTRUMENTE ŞI APARATURĂ MEDICALĂ
TERMINOLOGIE PRONUNŢIE TRADUCERE
Abbassalingua Abasalingua Apăsător de limbă
Ago Ago Ac
Ago per sutura Ago per sutura Ac de sutură
Apparecchio per anestesia Aparechio per anestezia Aparat pentru anestezie
Apparecchio per fleboclisi Aparechio per fleboclizi Aparat pentru fleboliză
Apparecchio radiografico Aparechio radiografico Aparat radiografic
Autoclave Autoclave Autoclavă
Barella Barela Brancardă
Berretto Bereto Bonetă
Bisturi Bisturi Bisturiu
Bisturi a lama fissa Bisturi a lama fisa Bisturiu cu lamă fixă
Bisturi a lama mobile Bisturi a lama mobile Bisturiu cu lamă mobilă
Bomba al cobalto Bomba al cobalto Aparat de tratament cu cobalt
Camice Camice Halat
Cannula Canula Canulă
Capsula Capsula Capsulă
Catetere Catetere Sondă, cateter
Cauterio Cauterio Cauter
Cerotto Ceroto Leucoplast
Compressa Compresa 1. comprimat
2. compresă
Contrattore Contratore Contractor
Cotone idrofilo Cotone idrofilo Vată hidrofilă
Cucchiaio Cuchiaio 1. chiuretă
2. lingură
Culla termica Cula termica Incubator
Defibrillatore Defibrilatore Defibrilator
Dentiera Dentiera Dentieră
Dilatatore Dilatatore Dilatator
Dilatatore uretrale Dilatatore uretrale Dilatator uretral
Divaricatore Divaricatore Dilator
Divaricatore a S Divaricatore a esse Depărtător în formă de S
Divaricatore addominale Divaricatore adominale Depărtător abdominal
Elettrocardiografo Eletrocardiografo Electrocardiograf
Endoscopio Endoscopio Endoscop
Enteroclisma Enteroclisma Irigator
Fiala Fiala Fiolă
Fonendoscopio Fonendoscopio Endoscop biauricular
Forbici rette Forbici rete Foarfecă dreaptă
Forcipe Forcipe Forceps
Fresa Freza Freză
Guanto chirurgico Guanto chirurgico Mănuşă chirurgicală
Guanto protettivo Guanto protetivo Mănuşă protectoare
Guanto sterile Guanto sterile Mănuşă sterilă
Inalatore Inalatore Inhalator
Incubatrice Incubatrice Incubator
Innesto a contrangolo Inesto a contrangolo Piesă contraunghie (pentru uz stomatologic)
Innesto a manipolo Inesto a manipolo Piesă dreaptă (pentru uz stomatologic)
Laccio emostatico Lacio emostatico Garou
Lampada a quarzo Lampada a cuarţo Lampă cu cuarţ
Lampada frontale Lampada frontale Lampă frontală
Lampada scialitica Lampada şialitica Lampă scialitică
Laringofono Laringofono Laringoscop
Laser Laser Laser
Lettino Letino Pat de consultaţie
Leva Leva Elevator
Levatartaro Levatartro Instrument de detartraj
Macchina cuore-pulmone Machina cuore-pulmone Maşină inimă-plămân
Martelletto Marteleto Ciocănel
Martello Martelo Ciocan
Maschera Maschera Mască
Microscopio Microscopio Microscop
Monitor Monitor Monitor
Nebulizzatore per aerosol Nebulidzatore per aerosol Vaporizator pentru
aerosol
Oftalmoscopio Oftalmoscopio Oftalmoscop
Ortesi Ortezi Orteză
Oscillometro Oşilometro Oscilometru
Osteotomo Osteotomo Osteotom
Otoscopio Otoscopio Otoscop
Ottotipo Ototipo Optotip
Otturatore Oturatore Obturator
Passafilo Pasafilo Portac
Pera di gomma Pera di goma Pară de cauciuc
Pillola Pilola Pilulă
Pinza anatomica Pindza anatomica Pensă anatomică
Pinza apribocca Pindza apriboca Deschizător de gură
Pinza chirurgica Pindza chirurgica Pensă chirurgicală
Pinza di medicazione Pindza di medicazione Pensă dentară
Pinza emostatica Pindza emostatica Pensă hemostatică
Pinza fermateli Pindza fermateli Pensă Koher
Pinza porta aghi Pindza porta aghi Pensă pentru ace
Pinza retta per
medicazione
Pindza reta per
medicaţione
Pensă dreaptă pentru
tratament
Pinza tiralingua Pindza tiralingua Pensă de tras limba
Polmone d’acciaio Polmone daciaio Plămân artificial
Poltrona Poltrona Fotoliu dentar
Portaimpronta Portaimpronta Lingură standard pentru
portamprentă
Portamalgama Portamalgama Portamalgam
Presidente chirurgico Prezidente chirurgico Trusă chirurgicală
Protesi Protezi Proteză
Protesi di arto Protezi di arto Proteză pentru membre
Rene artificiale Rene artificiale Rinichi artificial
Riflettore Rifletore Lampă, reflector
Riunito Riunito Unit dentar
Scalpello Scalpelo Spatulă
Sciroppo Şiropo Sirop
Sega per amputazioni Sega per amputaţioni Fierăstrău pentru amputări
Seggiolino Segiolino Scaunul medicului
Sfigmomanometro Sfigmomanometro Sfigmomanometru
Siringa Siringa Seringă
Sonda Sonda Sondă
Sonda esofagea Sonda esofagea Sondă esofagiană
Sonda scanalata Sonda scanalata Sondă canelată
Sospensorio Sospensorio Suspensor
Spatola Spatola Spatulă
Specchietto Spechieto Oglindă dentară
Specillo Specilo Stilet butonat
Stetoscopio Stetoscopio Stetoscop monoauricular
Supposta Suposta 1. supozitor
2. presupunere
Tavolo operatorio Tavolo operatorio Masă de operaţie
Tenaglia di estrazione Tenalia di estraţione Cleşte de extracţie
Tenda a ossigeno Tenda a osigeno Cort de oxigen
Termocauterio Termocauterio Termocauter
Termometro Termometro Termometru
Tomografo Tomografo Tomograf
Trapano a turbina Trapano a turbina Turbină
Trapano Doriot Trapano doriot Braţ Doriot
Tutore ortopedico Tutore ortopedico Tijă ortopedică
ALLA FARMACIA
LA FARMACIEAssunzione Asunţione 1. luare, administrare
2. angajareChemioterapia Chemioterapia Chimioterapie
Contraindicazione Contraindicaţione Contraindicaţie
Droga Droga Stupefiant, drog
Effetto colaterale Efeto colaterale Efect secundar
Erbario Erbario Ierbar
Farmaco Farmaco Doctorie, medicament
Fitofarmaco Fitofarmaco Produs fitofarmaceutic
Fitoterapia Fitoterapia Fitoterapie
Idiosincrasia Idiosincrazia 1. idiosincrazie2. repulsie
Incompatibilità Incompatibilita Incompatibilitate
Indicazione Indicaţione Indicaţie
Mitridatismo Mitridatismo Mitridatism, imunitate la otrăvuri
Omeopatia Omeopatia Homeopatie
Posologia Pozologia Dozaj
Ricetta Riceta Reţetă
Sinergismo Sinergismo Sinergism
Somministrazione Soministraţione Administrare a medicamentelor