c6.Ergoterapia in Reeducarea Mainii Cu Handicap

7/13/2019 c6.Ergoterapia in Reeducarea Mainii Cu Handicap

1/33

ERGOTERAPIA IN REEDUCAREA

MAINII CU HANDICAP-Mana = organ specializat in miscare si in sensibilitate discriminativa .

-Mana = organ al personalitatii umane si al profesionalitatii.

Functiile senzoriale ale mainii :

-aprecierea formei si a volumului obiectelor: stereognozia

-aprecierea greutatii obiectelor: barognozia

-aprecierea preciziei unor miscari: kinestezia


2/33

Rolul mainii in economia psiho-somatica

-Mana ; organul principal al exprimarii celor mai complexe si maiprofunde sentimente, redate prin intermediul limbajului musical.

-Conformatia mainii si posibilitatile ei de miscare, permite cele maivariate si mai pretentioase interpretari.

-Ca ritm, mana stanga a unui virtuoz al viorii, este capabila sa efectueze

580 actionari ale coardelor pe minut, iar ca intensitate, poate efectua1180 de nuantari prin atingere diferentiata (presiunea exercitatadigital pe coarde poate varia intre 1 si 500 g) (C. Baciu).

-Posibilitatile motrice si de sensibilitate ale mainii umane, au determinat(sau invers ?), ca suprafata de proiectare pe scoarta cerebrala sareprezinte aproape 1/3 din intreaga arie corticala.

-La surdomuti, mana s-a transformat intr-un adevarat organ al limbajului,fiecare litera a alfabetului fiind inlocuita de o anumita pozitie a mainii.

- fiecare deget in parte dispune de calitati senzoriale si motoriidifferentiate:


3/33

CONCEPTUL DE MANA CU HANDICAP

MANA POSTTRAUMATICA;..

MANA REUMATOIDA

MANA PARETICA / PLEGICA MANA CU AMPUTATII / PROTEZATA

DEFICIENTE / MALFORMATII CONGENITALE

MANA CU TULBURARI VASCULARE


4/33


5/33

PR - afecteaza 1% din populatia generala

In Romania exista aproximativ 250 000 bolnavi cu PR

Severitatea bolii rezulta din faptul ca 50 % din pacienti isiinceteaza activitatea profesionala in primii 5 ani de boala

In 10% din cazuri apare o invaliditate grava in primii 2 anide evolutie

Aparitia unor leziuni viscerale duce la scurtarea durateimedii de viata cu 5 pana la 10 ani

PR cea mai frecventa cauza de handicap motor cu potentialreversibil in cazul unui tratament precoce, adecvat


6/33

1. Redoare matinala cu durata minim o ora2. Artrita simultana la minim 3 arii articulare

(obiectivata de medic)

3. Artrita articulatiilor mainii4. Artrita simetrica

criteriile 1-4 prezente cel putin 6 saptamani

5. Prezenta nodulilor reumatoizi6. Prezenta factorului reumatoid

7 .Modificari radiologice

diagnostic-4 din 7 criterii


7/33

PR - FORMA INTERMITENTA 25% DINCAZURI

PR- FORMA PERSISTENTA 60% DIN CAZURI

PR - FORMA RAPID PROGRESIVA 15% DINCAZURI

PENTRU ORIENTAREA CORECTA AGRADULUI DE ACTIVITATE SI A

SEVERITATII PR ESTE NECESARA OEVALUARE COMPLEXA A BOLNAVULUI,CUPRINZAND:


8/33

Simptomele si semnele clinice de afectiune articulara activa

NAD (numar articulatii dureroase)

NAT (numar articulatii tumefiate)

indice articular RITCHIE

indice de tumefiere articulara 44

index articular 28EVALUAREA DURERII DE CATRE PACIENT

GENERAL HEALTH PACIENT

GENERAL HEALTH MEDIC

scala vizuala analoga

scala gradata numerica

scala gradata verbala

Evaluare functionala

Masurarea reactantilor de faza acuta

Evaluare radiologica


9/33

1-IMBRACARE SI AUTOINGRIJIRE

2-RIDICARE

3-SERVIREA MESEI

4-MERS, DEPLASARE

5-IGIENA

6-AJUNGEREA LA OBIECTE

7-APUCARE

8-ACTIVITATI ZILNICE

0-fara nici o dificultate 2-cu multa dificultate

1-cu o oarecare dificultate 3-imposibil de

efectuat


10/33

DAS 28

< 3.2 boala inactiva

> 3.2 < 5.1 activ moderata

> 5.1boala intens activa


11/33

Durerea, anchiloza si simptomatologia sistemica din artrita reumatoida pot afecta negativ

stilul de viata al pacientului si capacitatea acestuia de a munci

Afectiunea poate provoca grave distructii articulare, ceea ce duce la deformari articularesi la tulburari functionale .

Mainile si incheieturile mainilor sunt cel mai frecvent prin deformarile din artrita

reumatoida.

- "gatul de lebada" si deformarile "in butoniera"

- marirea de volum a articulatiilor poate deplasa tendoanele si ligamentele implicate in

stabilitatea articulara: degetele de la maini se inclinea spre degetul mic (deviere ulnara)- se poate produce ruptura tendoanelor, ceea ce face imposibila flexia sau extensia

degetelor (in artrita reumatoida este foarte frecventa slabirea tendoanelor datorata

inflamatiei articulare ).

- inflamatia incheieturii mainii poate limita capacitatea articulatiei (flexia, extensia,

rotatia, prehensiunea).

Picioarele sunt o localizare frecventa: se produc deformari articulare, afectand mai multde o treime din pacienti.

- degetele in "ciocan" - haluce valg - subluxatia metatarsofalangiana,-piciorul triunghiular,

rotund

Artrita genunchiului,necontrolata medicamentos, poate provoca eroziuni ale cartilajului si

distrugere articulara (va fi necesara protezarea ).

Radiografia coloanei vertebrale releva distrugeri la acest nivel la aproximativ 15% dinpacienti.


12/33

DEGETUL I

Policele: datorita miscarilor de opozitie, estedegetul care executa forma principala aprehensiunii (pensa dintre police si celelalte

degete ). Pierderea policeluipoate reducecapacitatea functionala a mainii cu 60%(mana poate executa numai miscari deimpingere si de sustinere dorsala sau palmara

si miscari de prehensiune intre cele 4 degetesau intre degete si podul palmei).


13/33

DEGETUL II

-Indexul:este degetul adresei:are fortasiintervine ca unul dintre stabilizatorii principali

ai miscarii de prehensiune.

Dispune de cea mai mare sensibilitate tactila(recunoasterea si reproducerea formei

obiectelor).

Pe acest deget se bazeaza talentul si succesulolarului, sculptorului sau a instrumentistului.


14/33

DEGETELE III-V

-Degetul mijlociu: este considerat degetul fortei,fiind indispensabil in prehensiunea obiectelor grelesi in mentinerea acestora in pozitie atarnat sausprijinit.

-Inelarul: completeaza actiunea degetului mijlociu inmiscarile de fortafiind dotat cu o forma deosebitade sensibilitate(sesizarea pozitiei spatiale a varfuluifloretei sau a capatului vaslei la sportive).

-Degetul mic: are rol mai redus. Prezenta lui marestepensa digito-palmara, conferind o mai marestabilitate prehensiunii.


15/33

SOLICITARI MANUALE PROFESIONALE

Mana omului reprezinta in fapt cel mai perfectionat dar si cel maivulnerabil instrument de lucru. Mana umana permite atat cunoatereacat si reconstructia propriei noastre identitati creatoare si spirituale.

-In pofida mecanizarii si automatizarii multor activitati industriale, careau redus efortul fizic general, au ramas pur manuale, numeroase

activitati umane, in special cele artizale.

- Solicitarile mainii prin miscari repetitive, executate in ritm de lucruimpus / sau cadentat(ex.munca la banda rulanta), prehensiunea in fortasi in pozitii articulare vicioase, manipularea de greutati, determinadepasirea pragului de rezistenta proprie fiecarei structuri musculo-

scheletice a mainii, exprimate prin: durere, jena, redoare, impotentafunctionala partiala sau totala, uneori definitiva.


16/33

ERGOTERAPIA SPECIFICA

Ergoterapia ajuta la recuperarea miscarilor deficitare, prin executareadiferitelor activitati tehnice manuale, care antreneaza grupele muscularesi articulatiile lezate(ET. SPECIFICA).

-Ergoterapia continua(completeaza) procesul de reeducare-recuperareinceput in sedintele de kinetoterapie.

-ET; se desfasoara in ateliere speciale dotate cu aparatura si materialelenecesare si sub directa supraveghere a personalului de specialitate(ergoterapeut, maistru tehnolog).

-Sedintele de ergoterapie se programeaza de 2-3 ori pe saptamana,durata fiecarei sedinte initiale fiind de 60-90 minute, cu crestereprogresiva, in functie de toleranta la munca si de interesele comune aleergoterapeutului si ale pacientului.

-Gestul ales pentru fiecare tip de activitate, trebuie sa intereseze muschiisau grupul musculo-articular lezat, efectuandu-se gesturi/miscari dinunele activitati tehnologice, care sa antreneze cu precadere reeducareafunctiilor pierdute.


17/33

ACTIVITATI INDICATE;

Reeducarea/antrenarea articulatiei mainii:

-scrisul la masina,tehnoredactarea

-tricotatul -desenatul, pictatul

-depanatul

-rularea cu sucitorul/facaletul


18/33

ACTIVITATI INDICATE

Pentru antrenarea degetelor

-insirarea de margele (pe ata, sfoara)

-cusut cu acul (croitorie, broderie)

-cantatul la pian, acordeon, instrumente de suflat(actionarea clapelor),

-desenatul, pictatul, scrisul

-modelajul plastilinei

-olaritul

-decuparea de hartie cu foarfecul -apucarea de obiecte din ce in ce mai mici

-rasfoirea unei carti


19/33

ACTIVITATI /OCUPATII INDICATE

Pentru miscarea de prono-supinatie:

-invartirea ruloului masinii de scris

-insurubarea-desurubarea unui bec -rasucirea unui surub cu surubelnita

-umplerea si varsarea unui vas (pahar ) cu

apa


20/33

ACTIVITATI/OCUPATII INDICATE

Pentru antrenarea cotului si a umarului

-taierea cu fierastraul

-rularea sucitorului/facaletului (patiserie)

-coafura, pieptanat (artistic sau profesional)

-impingerea-tragerea (actionarea) de manete

-ridicarea si coborarea de obiecte (greutati)


21/33

ACTIVITATI/OCUPATII INDICATE

Pentru antrenarea articulatiei umarului:

-desenatul sau pictatul la sevalet

-operatii de tamplarie cu folosirea fierastrauluimecanic

-tesutul in plan vertical

-miscari executate cu ruloul de zugravit pe peretevertical

-atingerea de obiecte asezate din ce ce mai sus

-scrima si tenisul de masa

-aruncarea mingii la cosul de baschet


22/33

Prescrierea corecta a ET necesita:

-o analiza precisa a tipului de deficit sau handicap

(examen clinic, bilant functional, kinetologic,

psihologic, social si profesional)

-o analiza a celor mai indicate activitatiergoterapeutice pentru pacientul respectiv, sub

raport kinetologic (miscari, posturi articulare,

gestualitati), fiziologic (consum energetic global) si

sub raport psihologic (motivatie, dorinta de reluarea muncii, recreere).


23/33

PRINCIPII GENERALE

ERGOTERAPEUTICE Optiunea pentru alegerea unei (sau a unor ocupatii) va tine seama si de

urmatoarele reguli:

-ocupatia sa fie simpla si usor de inteles, de invatat si de executat,

-ocupatia sa fie utila, pentru a crea bunuri folositoare si valorificabile,

-ocupatia sa fie variata pentru a evita monotonia

-ocupatia sa solicite un efort progresiv

-ocupatia sa fie liber acceptata de pacient (de preferinta agreata debolnav)

-munca sa fie executata pe cat posibil sub directa supraveghere aergoterapeutului.

-se va asigura un climat psihic favorabil bolnavului (atitudine de

intelegere deplina, fara critici dure sau norme riguroase, cu incurajari sicorectii pline de compasiune )


24/33

SECURITATE MUNCII IN ATELIERUL DE

ERGOTERAPIE In toate atelierele de ergoterapie, asigurarea conditiilor optime din punct

de vedere al sigurantei si al securitatii muncii este obligatorie.

In spatele diverselor aparate de lucru se instaleaza cadre metalice fixatela perete sau la tavan, de care bolnavul, se poate prinde la nevoie inchingi, in pozitie asezat sau in ortostatism, pentru a-si asigura o pozitiecorecta si stabila in timpul muncii.

Aparatele si instrumentele de lucru se pot modifica in functie denecesitati(in functie de natura si scopul urmarit).La unele aparate se potanexa extensoare sau dispozitive pentru a grada rezistenta intampinatade bolnav la efectuarea miscarilor. In centrele moderne spitalicesti,

atelierele de ET sunt organizate si dotate in functie de categoriile deafectiuni spitalizate (boli reumatice, ortopedice, neurologice).


25/33

ORGANIZARE

Centrele de reabilitare pentru deficientii motori, bineorganizate, dispun de scoli de policalificare profesionala,dotate cu aparatura complexa si incadrate cu instructoritehnici cu inalta calificare. In aceste scoli se practica

ergoterapia care devine orientativa (vocationala).

-Un internat anexat scolii, gazduieste bolnavii greudeplasabili. Aceste centre stabilesc legaturi functionale cuscolile profesionale, alte scoli speciale sau cu unitatile

economice, spre care indruma bolnavii cu aptitudinideosebite.


26/33

PLANUL RECUPERATOR-

Intocmirea planului recuperator si indicatia activitatilor ergoterapeutice

este efectuata de catre medic, iar munca in ateliere este supravegheatade catre monitori de inalta calificare.

Munca se efectueaza in echipa, conform specificului atelierului, daractivitateafiecarui deficient trebuie foarte bine individualizata(inclusivmodificarea sau reglarea unor aparate in functie de caracteristicilepatologice si de reeducare individuale).

Exercitiile de muncatrebuie coroborate cu cele recomandate in cadrulcelorlalte programe de kinetoterapie, pentru ca impreuna sa creezestereotipuri motorii corecte, corespunzatoare viitoarei profesii abolnavului.

-Ritmul si intensitatea activitatilor se cresc progresiv,in timp ceperioadele de repaus se scurteaza.

-Se ingreuneaza progresiv intregul proces de munca prin mijloacelecorespunzatoare fiecarui caz: instrumente din ce in ce mai grele, plasarearastelelor pentru unelte in pozitii din ce in ce mai dificile, materiale deprelucrat din ce in ce mai rezistente, munci din ce in ce mai pretentioase.


27/33

PLAN RECUPERATOR

Se incearca sa se redea progresiv, o capacitate de munca si o calificarecat mai apropiate de cea a omului normal.

-In dirijarea activitatii de ET, se are in vedere atat scopul urmarit cat sicaracteristicile morfofunctionale ale segmentului de recuperat.

- Atelierele de tesatorie, croitorie, vor avea in dotare masini diferite, dedimensiuni variabile, pentru a putea controla amplitudinea miscarilor.

-Atelierele de mecanica, mecanica fina, electronica vor fi folosite pentrua reda miscarile fine ale mainii.Cifoscolioticii vor executa miscari care sale amelioreze functia ventilatorie.

-Pentru copii cu deficiente motorii sau pentru cei cu stagiu de lungadurata in centrele de reabilitare, nu se va omite problema scolarizarii(programe scolare cuprinzand curricula scolilor de cultura generala, de

pregatire profesionala cat si activitatile extrascolare).


28/33

LP: PLAN GENERAL DE ARTTERAPIE

INFORMATII PRELIMINARE

-denumirea activitatii: confectionare peisajedin natura prin modelare plastilina

-componentele obiectivului; modelarebucatilor prin rulare si presare cu degetele,asezarea pe placa suport

Partile activitatii:divizareamaterialului(ruperea plastilinei), rularea cupalmele si degetel, relaxarea


29/33

Echipamentul si materialele necesare:

Bulgari de plastilina de culori diferite, tabla deplastic lucioasa, masa de lucru, scaun.

Mediul de munca: camera aerisita si incalzita,

iluminat optim -pozitia de lucru:asezat cu fata la masa de

lucru

Miscari realizate: flexia-extensia art.pumnului, MCF si IF,degetelor (in specialpolice, index si medius)


30/33

ANALIZA MOTORIE

ARTICULATII SI MUSCHI ANTRENATI INMUNCA;

Articulatia radio-cubitala, MF si IF

Muschi: scurt abductor-police, scurt flexorpolice, adductor police, lombricali si interososidorsali, flexor superficial al degetelor, flexor

profund al degetelor, opozantul degetului V,scurt flexor si abductor al auricularului


31/33

GRADAREA ACTIVITATII;

FORTA: se mareste consistenta plastilinei

ANDURANTA: se creste durata activitatii

COORDONARE: se solicita executarea defigurine (animale, persoane, obiecte).

ECHILIBRU: se lucreaza si in pozitie ortostatica


32/33

ANALIZA COGNITIVA:

MEMORIA: sa-si reaminteasca instructiunile (ordineain realizare, alegerea corecta a culorilor).

CONCENTRARE: sa realizeze produsul finit (peisaj,desen).

ASPECTE INTERPERSONALE ALE ACTIVITATII:

COMPETITII PE TEMA DATA,

FACTORI PSIHOLOGICI: AGREMENT, DECONECTARE


33/33

ATELIERUL DE ERGOTERAPIE

FACTORI DE SECURITATE

UTILIZAREA PRODUSULUI REALIZAT

ASPECTE TERAPEUTICE- RECUPERATORII

Crestere fortei musculare interfalangiene

Ameliorarea coordonarii pensei (opozitiei

policelui), cresterea mobilitatii segmentuluiafectat

Documents

c6.Ergoterapia in Reeducarea Mainii Cu Handicap