breviar de calcul P.G. BUNN.docx

8/17/2019 breviar de calcul P.G. BUNN.docx

1/71

Casă de vacan ă unifamilială într-o sta iune montanăț ț

Facultatea de Construc iiț

CAPITOLUL II BREVIAR DE CALCUL

1.Date generale

Suprastructura de rezisten ă este formată din următoarele două componente :ț

- Infrastructură: se vor realiza grinzi de fundare continue cu descărcări pe reazăme

izolate.- Suprastructură: zidărie portantă de 25 cm , sâmburi i centuri din beton armat ,ș

plan eul din beton armat monolit.ș

2.Metoda de calcul

Evaluarea ncărcărilor construc iei se va face conform !apitolului " din !#$-ț

2$%2&!'( (E )#'IE!*+#E. +EE )#'IE!*/#II !'0S*#1!II'#3 -

4etoda coeficienților par țiali de siguran ăț constă n verificarea tuturor situaiilor de

proiectare, astfel ncât nici o stare limită să nu fie depă6ită atunci când n modelele de

calcul sunt utilizate valorile de proiectare pentru acțiuni 6i efectele lor pe structură 6i

valorile de proiectare pentru rezistene.

)entru stări limită ultime &1S3 se consider următoarele grupări:

- 7ruparea fundamentală pentru situa ii de proiectare persistentă sau normal iț ș

tranzitorie : combinarea efectelor ac iunilor se face luând n considerare :ț -valorile de proiectare ale ac iunilor predominante&8ț Sd9;,%3< - valorile de grupare &=$,i9;,i3 ale ac iunilor varilbile ce ac ioneazăț ț

predominant multiplicate de coeficien ii par iali de siguran ă corespunztori


2/71



- 7ruparea accidentală pentru situa ii de proiectare accidentală : poate implica oț

ac iune accidentală +&foc, impact ,impuls3 fie se referă la situa ia de dupăț ț

accident&+?$3. !ombinarea ac iunilor in gruparea accidentală poate fi e@primatăț

prin rela ia:ț

rela ia &".%$3 din !#$-2$%2ț

-7ruparea seismică pentru situa ia de proiectare seismică:ț

rela ia &".%%3 din !#$-2$%2ț

1nde :Ed- valoarea de proiectare a efectului ac iunilor ț

G;,A -valoare caracteristică a aciunii permanente A P -valoare reprezentativă a aciunii precomprimării Ad -valoare de proiectare a aciunii accidentale

Q;,l- Baloare caracteristică a principalei aciuni variabile, %

Q;,i -Baloare caracteristică a unei aciuni variabile asociate, i&valorile se regasesc in

*abelulC.% , respective *abelul C.2 din !#$-2$%23

87,A -!oeficient parial pentru aciunea permanent, A)- !oeficient parial de sigurană pentru aciuni de precomprimare8,i- !oeficient parial de sigurană pentru aciunea variabil i &i ? %,2D3

AEd -Baloare de proiectare a aciunii seismice

2


3/71



3


4/71



3. Evaluarea ac iunii zăpezii conform CR 1-1-3/2012ț

Fncărcarea din zăpadă pe acoperi ia in considerare depunerea de zăpadă n func ie deș ț

forma acoperi ului si de redistribuirea zăpezii cauzate de vânt i de topirea zăpezii.ș ș Gactori care influen ează modul de depunere al zăpezii pe acoperi pot fiț ș Ș

a. forma acoperi ului


5/71



+. Evaluarea ac iunii v,ntului conform CR 1-1-+/2012ț

)resiunea vântului pe suprafe eț )resiuneaHsuc iunea vântului ce ac ionează pe suprafe ele rigide e@terioare aleț ț ț

clădiriiHstructurii se determină cu rela ia:ț e!"#$cpe$pze &rela ia J.% K!#%-%-H2$%23ț

unde:pze - valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota zeze- năl imea de referin ă pentru presiunea e@terioarăț țcpe- coeficientul aerodinamic de presiuneHsuc iune pentru suprafe e e@terioareț ț"#- factorul de importan ă-e@punere?%,$$&pentru construc iile din clasa de importan ăț ț ț

III-IB3

pze ! cpze$mze !2'(($0'2!0') &*/m2 &rela ia 2.%5 !#%-%-H2$%23ț

unde:

cpze- factorul de rafală pentru presiunea vântului la nal imea z deasupra terenuluiț

cpze! 1 4 $#vze ! 14$0'2! 2'(( &rela ia 2.%" !#%-%-H2$%23ț

Iv&ze3 ? { √ b

2.5∗ln ( ze z0)

→ pentruzmin


6/71



M

&tabel 2.% din !#%-%-H2$%23

Categoria terenului 5 ### z0!0'3'zmin !

√ β !2'3

& rz0!0'21+6 & rz02!0'0+)

Baloarea medie a presiunii dinamice a vântului, Nm&ze3 la o nălime &ze3 deasupra

terenului &fără a lua n considerare orografia amplasamentului3 depinde de rugozitatea

terenului 6i de valoarea de referină a presiunii dinamice a vântului, N b 6i se determină

cu relaia :

mze ! crze2$7?0')23$0'+!0'2 &*/m2 &rela ia 2.C din !#%-%-H2$%23ț

unde:

cr&ze32 -este factorul de rugozitate pentru presiune dinamică a vântului

Gactorul de rugozitate pentru presiunea dinamică a vântului cr&ze32 modelează

variaia presiunii medii a vântului cu nălimea &ze3 deasupra terenului pentru diferite

6


7/71



categorii de teren &caracterizate prin lungimea de rugozitate z$3 n funcie de valoarea de

referină a presiunii dinamice a vântului :

cr&ze32 ?

{k r ( z0 )2 ∗

[ln

( ze

z 0

)]

2

→ pentru zmin din !#%-%-H2$%23ț

c pe%$-coeficient aerodinamic de presiuneHsuc iune e@terioară pentru acoperi cu patruț ș

pante - tabel .5 din !#%-%- H2$%2

)entru O? :0

Pz&G3?8IP 9N p&ze3 9 c pe%$ ?%9$,">C9&-$,53? -$,JL ;0Hm2

Pz&73?8IP 9N p&ze3 9c pe%$ ?%9$,">C9&-$,53? -$,JL ;0Hm2

Pz&Q3?8IP 9N p&ze3 9c pe%$?%9$,">C9&-$,23? -$,%J> ;0Hm2

Pz&I3?8IP 9N p&ze3 9c pe%$ ?%9$,">C9&-$,3? -$,2CL ;0Hm2

Pz&R3?8IP 9N p&ze3 9c pe%$ ?%9$,">C9&-$,C3? -$,LC ;0Hm2

Pz&3?8IP9N p&ze3 9c pe%$ ?%9$,">C9&-$,53? -$,JL ;0Hm2 Pz&3?8IP 9N p&ze3 9c pe%$ ?%9$,">C9&-%,3? -$,>C5 ;0Hm2

Pz&43?8IP 9N p&ze3 9c pe%$ ?%9$,">C9&-$,L3? -$,55C ;0Hm2

Pz&03?8IP 9N p&ze3 9c pe%$ ?%9$,">C9&-$,53? -$,%J>;0Hm2

)entru O?> :0

Pz&G3?8IP9N p&ze3 9c pe%$ ?%9$,">C9&$,53? $,JL ;0Hm2

z8!"# $pze 9c pe%$ !1$0')$0'! 0'+( &*/m2

Pz&Q3?8IP9N p&ze3 9c pe%$ ?%9$,">C9&$,3? $,2CL ;0Hm2

Pz&I3?8IP9N p&ze3 9c pe%$ ?%9$,">C9&-$,3? -$,2CL ;0Hm2

Pz&R3?8IP 9N p&ze3 9c pe%$ ?%9$,">C9&-$,C3? -$,LC ;0Hm2

Pz&3?8IP 9N p&ze3 9c pe%$ ?%9$,">C9&-$,53? -$,JL ;0Hm2

Pz&3?8IP 9N p&ze3 9c pe%$ ?%9$,">C9&-%,3? -$,>C5 ;0Hm2

7


8/71



Pz&43?8IP 9N p&ze3 9c pe%$?%9$,">C9&-$,L3? -$,55C ;0Hm2

Pz&03?8IP 9N p&ze3 9c pe%$?%9$,">C9&-$,53? -$,%J>;0Hm2

. Evaluarea ac iunii eimiceț

Evaluarea ac iunii seismice se va realiza conform T!odului de proiectare seismicăț

.)artea I:)revederi de proiectare pentru clădiri .Indicativ )%$$-%U.

Baloarea de proiectare a ac iunii seismiceț A Ed este egală cu valoarea caracteristică a

ac iunii seismiceț A Ek nmul ită cu factorul de importan ă-e@punere 8ț ț I,e.

A Ed = " I,e * A Ek &rela ia J.% din )%$$-%H2$%J3ț

A Ed =F b

F b ? " I,e*S d (T 1 )*m*λ ( rela ia .J din )%$$-%H2$%J3ț

1nde:

S d (T 1 )- ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei

fundamentale *%<

T 1- perioada proprie fundamentală de vibra ie a clădirii n planul care con ine direc iaț ț ț

orizontală considerată<

m-masa totală a clădirii calculată ca suma maselor de nivel mi conform nota iilor dinț

+ne@a ! a )%$$-%H2$%J

" I,e=1,00- factor de importan ă-e@punere al construc iei


9/71



Ct!0'0/ √ Ac !0'0/0.!0'133

unde:

+c- aria efectivă totală &n m23 a pere ilor structurali de la primul nivel al clădiriiț

9c!0')12$0'243'(/.22!0.32+ m2

l':! 3'(0 m

Q- năl imea clădirii măsurată de la nivelul funda ieiț ț

Q?C.2$ m

S d ( ! "#a $ ∙ β0q # !,%&' ∙

2,5

2,812 # !,)) m*s'

F b ? " I,e*S d (T 1 )*m*λ =1&00*1,%$$*m*1,00

). Evaluarea ;ncărcărilor

Evaluarea ncărcărilor prezente n tabele de mai Aos se vor face avand n vedere

greută ile teVnice din S*+S %$%$C-%HCL U+c iuni n construc ii. 7reută i teVnice iț ț ț ț ș

ncărcări permanente U.

9


10/71



a+el nr! .ncărcări /lan eu curent ș

a+el nr' .ncărcări /lan eu necircula+il ș

a+el nr0 .ncărcare /ere i e1terior ț

10


11/71



a+el nr ) .ncărcare /ere i interioriț

a+el nr2 .ncărcări ar/antăș

. $ cm

11


12/71



V p- grosime placă

)-perimetrul

(in criterii de izolare fonica va rezulta grosimea plăcii V p

? % cm .

.2


13/71



!ele mai de utilizate arpante sunt cele din lemn . +cestea prezintă diverse avantaAe nș

e@ecu ie i n e@ploatare , cum ar fi : e@ecu ie u oară, mbinări simple , greutate proprieț ș ț ș

relativ redusă i o e@ploatare sigură.ș

Elementele arpantei sunt:ș

-astereala: start continuu de scânduri ce sus ine nvelitoarea


14/71



qinvelitoare=35

kgmp

=34.32daN mp !#p

qinvelitoare= I P

qcandura=0.25 ∙0.020 ∙600=3.0 d.2#m

! l=600daN /m3

q pcandura=1.35 ∙ I p ∙c+1.35 ∙ q

candura=1.35 ∙34.32 ∙0.25+1.35 ∙3.0=15.63daN /mp

q p ( x)candura

=q pcandura

∗sin " =15.63∗in 450

=11.05daN /m

q p ( #)candura=q p

$icandura∗co" =15.63∗cos450=11.05daN /m

Fncărcarea din vânt

X&ze3?L,C da0Hm2

q%candura=& e∗c∗1.05=48,7∗0.25∗1.05=12,78

daN

m

q%( x)candura=0

q%( #)candura=q%

candura=12,78daN /m

Fncărcarea utilă aferentă unei scânduri I u=100daN &ncărcarea utilă3

qucandura= I u∗1.05=105daN

qu ( x)candura=qu

candura∗sin " =105∗in 450=74,24daN

45

0

=¿74,24daN qu ( #)candura=qu

candura∗cos" =105∗cos¿

14


15/71



Fncărcarea din zăpada

s ?%"$ da0 H mp

qcandura

=1.5∗∗c∗cos" =1.5∗160∗0.25∗cos 450

=42,42daN

m

q( x)candura=42,42∗sin 45=30daN /m

q( #)candura=q

candura∙cos" =42,42∙cos 45=30,0daN /¿

I/ote4e de încărcare

- I/ote4a ! încărcări /ermanente 5 încărcări din 4ă/adă

q1 ( x)candura=q p( x )

candura+q( x)candura=15.63+30,0=45.63daN /m

q1 ( #)candura=q p( #)

candura+q( #)candura=15.63+30,0=45.63daN /m

- I/ote4a ' încărcări /ermanente 5 încărcări din v3nt 5 6 încărcări din 4ă/adă

q2( x )candura=q

p ( x )candura+q

% ( x )candura+

1

2∙ q

( x )candura=15.63+0+

1

2∙30,0=30.63daN /m

q2( #)cand'=q p ( #)

cand'+q%( #)cand '+

1

2∙ q

( # )cand '=15.63+12,78+

1

2∙30,0=43.41daN /m

- I/ote4a 0 încărcări /ermanente, încărcare utilă concentrate

q3 ( x)candura=q p( x )

candura=15.63daN /m q3 ( #)candura=q p( #)

candura=15.63daN /m

(3( x)candura=qu ( x)

candura=74,24daN /m (3( #)candura=qu ( # )

candura=74,24daN /m

!alculul eforturilor n scândură

15


16/71



) 1 x=q1 ( x)

candura∙ d

2

8 =

45.63∙0,72

8 =2.79daN ∙ m

) 1 #=

q1( #)candura

∙ d2

8 =

45.63 ∙0,72

8 =2.79daN ∙m

) 2 x=q2 ( x)

canura∙ d

2

8 =

30.63 ∙0,72

8 =1,87daN ∙ m

) 2 #=

q2( #)candura

∙ d2

8=

43.41 ∙0,72

8=2.65daN ∙m

Berificarea la capacitatea portantă

I/ote4a I

) rxcand '= ) r#

cand '= * +ncc

∙ % ∙ m,+nc ∙m -=8,56 ∙105 ∙1,66 ∙10

−5 ∙0,9 ∙1,0=12.79daN ∙m

*+ncc

=mui ∙mdi ∙

*i

.i =0,9 ∙0,623 ∙

16,8

1,1 =8,56 N

mm2=8,56 ∙105

daN /m2

mdi=0,55∙ q p

cand'+0,65 ∙ qcand'

q pcand'+q

cand ' =0,55 ∙15.63+0,65 ∙42,42

15.63+42,42 =0,623

%=b∗/2

6 =

0.25∗0.0202

6 =1,66 ∙10−5m

)erecVea %

) e0 ( x)cand'= ) 1 x=2.79daN ∙m

) e0 ( #)cand '= ) 1 #=2.79daN∙m

16


17/71



) e0xcand'

) rxcand'+

) e0#cand'

) r#cand'=

2.79

12.79+ 2.79

12.79=0.436≤1

I/ote4a II

) rxcand '= ) r#

cand '= * +ncc∙% ∙m,+nc ∙m -=9.73 ∙10

5∙1,66 ∙10

−5∙0,9 ∙1,0=14.54 daN∙m

*+ncc =mui ∙mdi ∙

*i.i=0,9 ∙0.708 ∙

16,8

1,1 =9.73

N

mm2=9.73 ∙105 daN /m2

mdi=0,55∙ q p

cand'+1∗12,78+12∗0,65 ∙q

cand'

q pcand'+q%

cand '+0.5∗qcand '

=0,55 ∙15.63+1∗12,78+1

2∗0,65 ∙42,42

15.63+12,78+0.5∗42,42 =0.708

%=b∗/2

6 =

0.25∗0.0202

6 =1,66 ∙10−5m

)erecVea 2

) e0 ( x)cand '= ) 2 x=1.87daN ∙m

) e0 ( #)cand'= ) 2 #=2.65daN∙m

) e0xcand'

) rxcand'

+ ) e0#

cand'

) r#cand'

= 1.87

14.54

+ 2.65

14.54

=0.310≤1

Berificarea de rigiditate la ncovoiere &săgeata3

0 max0inal ≤ 0 adm

0 adm=d

150

=700

150

=4.67mm

17


18/71



1=11000 N

mm2=11∙108 daN /m2

I #= I x=b∗/2

12 =0.25∗0.020

3

12 =1,67 ∙10−7 m4

Să$eata din încărcarea /ermanentă aferentă unei sc3nduri

0 pxcand'= 0 px int

canadura ∙(1+k ¿ p )=0.197∙ (1+0,8 )=0.354mm

0 px int cand'=5 ∙ q

px

cand'∙ d

4

384 ∙ 1 ∙ I #∙ 1

1,35= 5

∙15.63

∙0,7

4

384 ∙11∙108

∙1,67 ∙10−7 ∙

1

1,35=¿ 1.$10-+ m!0.1 mm

0 p#cand '=0 p# int

cand '∙ (1+k ¿

p )=0.197 ∙ (1+0,8 )=0.354mm

0 p#int cand'=

5 ∙ q p#cand'

∙ d4

384 ∙ 1 ∙ I x∙ 1

1,35=

5 ∙15.63 ∙0,74

384 ∙11∙108∙1,67 ∙10

−7 ∙ 1

1,35=1.97 ∙10−4=0.197mm

k ¿ p=0,8

Să$eata din încărcarea din 4ă/adă aferentă unei sc3nduri

0 xcandura=0 xint

candura∙ (1+k ¿

)=0,34 ∙ (1+0,45)=0.507mm

0 xint cand '=

5 ∙ qxcand'

∙ d4

384 ∙ 1 ∙ I #∙ 1

1,35=

5 ∙30 ∙0,74

384 ∙11∙108

∙1,67∗10−7 ∙ 1

1,50=3,40 ∙10−4 m=0,34 mm

0 #cand '=0 # int

cand '∙ (1+k ¿

% )=0,34 ∙ (1+0,45 )=0.493mm

0 #int cand'=

5 ∙ q#cand'

∙ d4

384 ∙ 1 ∙ I x∙ 1

1,35=

5 ∙30∙0,74

384 ∙11∙108∙1.67 ∙10

−7 ∙ 1

1,50=3.40 ∙10−4 m=0.34mm

k ¿ p=0,45

Să$eata din încărcarea din v3nt aferentă unei sc3nduri

18


19/71



0 %xcand'= 0 %xint

cand '∙ (1+k ¿

% )=0mm

0 %xint cand'=

5 ∙ q%xcand'

∙ d4

384 ∙ 1 ∙ I #∙ 1

1,35=0mm

0 %#cand'= 0 %#int

cand ' 2ipc3∙ (1+k ¿

% )=0,142∙ (1+0 )=0,142mm

0 %#int cand'=

5 ∙ q%#cand'

∙ d4

384 ∙ 1 ∙ I x∙ 1

1,35=

5 ∙12.78 ∙0,74

384 ∙11∙108∙1.67 ∙10

−7 ∙ 1

1,05=1.42 ∙10−4 m=0,142mm

k ¿ p=0

Ie3e de 45/./e

Ipoteza %: săgeata din ncărcări permanente W ncărcări din zăpadă

0 1 xcand'=0 px

cand'+0 xcand '=0.354+0.507=0.861mm

0 1 #cand'=0 p#

cand'+0 #cand '=0.354+0.493=0.847mm

0 1=√ 0 1 xcand '2+ 0 1 #

cand'2=√ 0.8612+0.8472=1.20mm

Ipoteza 2: săgeata din ncărcări permanente W ncărcări din vânt W Y ncărcări

din zăpadă

0 2 xcand'=0 px

cand'+0 %xcand '+

1

2∙ 0 x

cand'=0.354+0+1

2∙0.507=0,607mm

0 2 #cand'=0 p#

cand'+0 %#cand '+

1

2∙ 0 #

cand'=0,354+0,142+1

2∙0.493=0.742mm

0 2=√ 0 2 x

cand'2+ 0 2 #

cand'2=√ 0.6072+0.7422=0.958mm

19


20/71



0 max0inal=max( 0 14 0 2)=1.20mm≤ 0 adm=4.67mm

Calculul =i dimenionarea ipcilorș

ipcile sunt rigle dispuse n sens longitudinal clădirii cu rol de sus inere aȘ ț

nvelitorilor din iglă. ipcile reazemă pe căpriori sau pe alte ipci ,dispuse transversalț Ș ș

pe astereala continua.

Se utilizează ipci cu dimensiunile b@V de L@L mmș &

distana intera@ orizontală : c ? J5 cm distan a intera@ vertical: e ? C$ cmț distan a dintre căpriori : d ? C$ cmț

65/./e. .7e/e5 8e+ 9++

→ Fncărcări permanente

q+nvelitoare=34.32daN /mp ? > p

q2ipc3=¿ +7879lemn ? $,$L9$,$L9"$$?1'3( da*/m

q /

i/căș ? . /7!,027c5: i/căș 7!,02?J.J29%,J59$,J5W%,JL9%,J5?+(.20 da*/m

q /1

i/căș # q / i/căș 7sin;#)


21/71



→ Fncărcări din vânt

%=48,7 daN /mp

q%2ipc3=1,05 ∙% ∙ e=1,05 ∙48,7 ∙0,7=35,80daN /m

q%x2ipc3

#=

q%#2ipc3

# q%2ipc3

#",0 d.2#m

→ Fncărcare utilă concentrată

I u=100daN

qu2ipc3=1,05 ∙ I u ∙cos" =1,05 ∙100 ∙cos30=90,93daN

qu ( x)2ipc3=qu

2ipc3∗sin" =90,93∗i n450=64,30daN

450=¿64,30daN

qu ( #)2ipc3=qu

2ipc3∗cos" =90,93∗cos¿

#poteze de ;ncărcare

I/ote4a ! încărcări /ermanente 5 încărcări din 4ă/adă

q12ipc3=q p

2ipc3+q2ipc3=48,20+44,54=93,34daN /m

I/ote4a ' încărcări /ermanente 5 încărcări din v3nt 5 6 încărcări din 4ă/adă

q22ipc3=q p

2ipc3+q%2ipc3+

1

2∙ q

2ipc3=48,20+35,80+1

2∙44,54=106,27daN /m

I/ote4a 0 încărcări /ermanente 5 încărcare utilă concentrată

q32ipc3

=q p2ipc3

=48,20

daN /m (32ipc3

=qu2ipc3

=90,93

daN

21


22/71



C.88 e7/8/+/ 4 ++ ș

) 1= q1

2ipc3

∙ lc2ipc32

8 = 93,34 ∙3

2

8 =105daN ∙ m

) 2=q2

2ipc3∙ lc

2ipc32

8 =

106,27 ∙32

8 =119,55daN ∙m

) 3=q3

2ipc3∙ lc

2ipc32

8 +

(32ipc3

∙ lc2ipc3

4 =

48,20 ∙32

8 +

90,93 ∙3,00

4 =122,42daN ∙m

?erificarea la capacitatea portantă

) r2ipc3= *+nc

c∙% ∙m,+nc ∙m -=9,13 ∙10

5∙66,67 ∙10

−5∙0,9∙1,0=547,82daN ∙m


*i

.i=1,0 ∙0,598 ∙

16,8

1,1=9,13

N

mm2=9,13105daN /m2

mdi=0,55∙ q p

2ipc3+0,65 ∙ q2ipc3

q p2ipc3+q

2ipc3 =0,55 ∙48,2+0,65 ∙44,54

48,2+44,54 =0,598

%=b ∙/

2

6 =

0,1 ∙0,22

6 =66,67 ∙10−5 m3

) e0 2ipc3

=max( ) 1 4 ) 2 4 ) 3)=122,42daN ∙m≤ ) r2ipc3

=547,82daN ∙m

?erificarea de rigiditate la ;ncovoiere ăgeata


0 adm=lc

2ipc3

200 =

3000

200 =15mm

1=11000 N

mm2=11∙108

daN /m2

22


23/71



I =b∙ /

3

12 =

0,1 ∙0,23

12 =6,67 ∙10−5 m4

Să$eata din încărcarea /ermanentă aferentă unei i/ciș

0 p2ipc3=0 p int

2ipc3∙ (1+k ¿

p )=0,379 ∙ (1+0,8)=0,682mm

0 pint 2ipc3=

5 ∙ q p2ipc3

∙ lc2ipc34

384 ∙ 1 ∙ I ∙

1

1,35=

5 ∙44,54 ∙34

384 ∙11∙108∙6,67 ∙10

−5 ∙ 1

1,35=3,79 ∙10−4m

0 pint 2ipc3

=0.379mm

k ¿ p=0,8

Să$eata din încărcarea din 4ă/adă aferentă unei i/ciș

0 2ipc3=0 int

2ipc3∙(1+k ¿

p )=0.426 ∙ (1+0,45)=0,617mm

0 int 2ipc3=

5 ∙ q2ipc3 ∙lc 2ipc34

384 ∙ 1 ∙ I ∙ 1

1,5=

5 ∙44,54 ∙34

384 ∙11∙108∙6,67 ∙10

−5 ∙ 1

1,5=4,26 ∙10−4m

0 int 2ipc3=0,426mm

k ¿=0,45

Să$eata din încărcarea din v3nt aferentă unei i/ciș

0 %2ipc3=0 %int

2ipc3∙ (1+k ¿

p )=0.490 ∙ (1+0 )=0.490mm

0 %int 2ipc3=

5 ∙ q%2ipc3 ∙ lc2ipc34

384 ∙ 1 ∙ I ∙

1

1,05=

5 ∙35,80∙34

384 ∙11∙108∙6,67 ∙10

−5 ∙ 1

1,05=4,90 ∙10−4m

0 %int 2ipc3=0,490mm

k ¿%=0

23


24/71



Să$eata din încărcarea utilă aferentă unei i/ciș

0 u2ipc3=0 uint

2ipc3∙(1+k ¿

u )=0.664 ∙ (1+0 )=0.664mm

0 uint 2ipc3=

qu2ipc3

∙ lc2ipc33

48 ∙ 1 ∙ I ∙

1

1,05=

90,93∙33

48 ∙11∙108∙6,67 ∙10

−5 ∙ 1

1,05=6.64 ∙10−4m

0 uint ipca=0.664mm

k ¿u=0


I/ote4a ! să$eata din încărcări /ermanente 5 încărcări din 4ă/adă

0 12ipc3=0 p

2ipc3+ 0 2ipc3=0,682+0,617=1,30mm

I/ote4a ' să$eata din încărcări /ermanente 5 încărcări din v3nt 5 6 încărcări

din 4ă/adă

0 22ipc3=0 p2ipc3+ 0 %2ipc3+ 12∙ 0 2ipc3=0,682+0,490+ 12

∙0,617=1,48mm

I/ote4a ' să$eata din încărcări /ermanente 5 încărcarea utilă

0 32ipc3=0 p

2ipc3+ 0 u2ipc3=0,682+0.664=1,346mm

0 max0inal=max( 0 14 0 24 0 3)=1,48mm≤0 adm=15mm

Calculul =i dimenionarea căpriorilor

24


25/71



Se propun căpriori de 1:'0 m , distan a ntre căprioriț d=0,% m , lungimea de calcul

a căpriorilor ="," m &

q2ipc3

=1,38daN /mp

qcand '=6∙0.25 ∙0.020 ∙0,7 ∙600=12,6 daN /mp

I / ❑/idroizola5ie=0,4daN /mp

I ptermoizola5ie=23daN /mp "

I prigip=10daN /mp

q că/rior # =,!27=,'7&==# 1 d.2#m

I /

că/rior #I /învelitoare5I / i/căș 5I /8idroi4olatie I /termoi4olatie5I /ri$i/s#0),0'50),0'5=,)5'05!=

#

¿ 10',0$ d.2#m

q pc3prior=1,35 ∙ I p

c3prior∙ d∗cos" +1,35 ∙ qc3prior ∙cos" =1,35 ∙102,04 ∙0,7+1,35 ∙12 ∙cos 45

#!,02 ∙ !=',=)' ∙ =,7cos )2 75!,02 ∙ !< ∙ cos )27#,"; d.2#m

→ Fncărcări din zăpadă

=160daN /mp

"

cos¿¿

45cos¿¿¿¿

qc3prior=1,5 ∙ ∙ d ∙¿

→ Fncărcări din vânt

%=48,7 daN /mp

25


26/71



q%c3prior=1,05 ∙ % ∙ d=1,05 ∙48,7 ∙0,7=35,8daN /m

→ Fncărcare utilă concentrată

I u=100daN

quc3prior=1,05 ∙ I u ∙cos" =1,05∙100 ∙cos45=74,25daN


Ipoteza %: ncărcări permanente W ncărcări din zăpadă

q1c3prior=q p

c3prior+qc3prior=85,36+84=169,36daN /m

Ipoteza 2: ncărcări permanente W ncărcări din vânt W Y ncărcări din zăpadă

q2c3prior=q p

c3prior+q%c3prior+

1

2∙ q

c3prior=85,36+35,8+1

2 ∙84=163,16daN /m

Ipoteza J: ncărcări permanente W ncărcare utilă concentrată

q3c3prior

=q pc3prior

=85,36daN /m (3c3prior

=quc3prior

=74,25daN

Calculul eforturilor ;n căpriori

) 1=

q1c3prior

∙ lcc3prior2

8 =

169,36 ∙3,352

8 =237,58 daN ∙ m

) 2=q2

c3prior∙ lc

c3prior2

8 =163,16 ∙3,35

2

8 =228,88 daN ∙ m

) 3=q3

c3prior∙ lc

c3prior2

8 +

(3c3prior

∙ lcc3prior

4 =

85,36 ∙3,352

8 +

74,25 ∙3,35

4 =181,93daN ∙ m


26


27/71



) rc3prior= * +nc

c∙ % ∙ m,+nc ∙m -=9.15 ∙10

5∙100 ∙10

−5∙0,9 ∙1,0=823.50 daN ∙m


*i

.i=1,0 ∙0,599 ∙

16,8

1,1

=9.15 N

mm2=9.15105 daN /m2

mdi=0,55∙ q p

c3prior+0,65 ∙ qc3prior

q pc3prior+q

c3prior =

0,55 ∙85,36+0,65 ∙8485,36+84

=0,599

%=b ∙/

2

6=

0,15 ∙0,22

6=100 ∙10−5m3

) e0 c3prior=max( ) 14 ) 2 4) 3)=237.58daN ∙m≤ ) r

c3prior=823.50 daN∙m



0 adm=lc

c3prior

200 =

3350

200 =16,75mm

1=11000 N

mm2=11∙108 daN /m2

I =b∙ /

3

12 =

0,15 ∙0,23

12 =10−4 m4

Să$eata din încărcarea /ermanentă aferentă unui că/rior

0 pc3prior=0 pint

c3prior∙ (1+k ¿

p )=0,942 ∙ (1+0,8)=1.69mm

0 pint c3prior=

5 ∙ q pc3prior

∙ lcc3prior4

384 ∙ 1 ∙ I ∙ 1

1,35=

5 ∙85,36 ∙3,354

384 ∙11∙108∙10

−4 ∙ 1

1,35=9,426 ∙10−4m

0 pint c3prior=0,942mm

k ¿ p=0,8

27


28/71



Să$eata din încărcarea din 4ă/adă aferentă unui că/rior

0 c3prior=0 int

c3prior ∙ (1+k ¿ p )=0.906 ∙ (1+0,45 )=1.32mm

0 int c3prior=

5 ∙ qc3prior

∙ lcc3prior4

384 ∙ 1 ∙ I ∙

1

1,5=

5 ∙84 ∙3,354

384 ∙11∙108 ∙1 ∙10

−4 ∙ 1

1,5=8,34 ∙10−4 m

0 int c3prior=0.834 mm

k ¿=0,45

Să$eata din încărcarea din v3nt aferentă unui că/rior

0 %c3prior=0 %int

c3prior∙ (1+k ¿

p )=0.508 ∙ (1+0 )=0.508mm

0 %int c3prior

=

5 ∙ q%c3prior

∙ lcc3prior4

384 ∙ 1 ∙ I ∙

1

1,05=

5∙35,8 ∙3,354

384 ∙11∙108 ∙1 ∙10−4 ∙

1

1,05=5.083 ∙10−4

m

0 %int c3prior=0.503mm

k ¿%=0

Să$eata din încărcarea utilă aferentă unui că/rior

0 uc3prior=0 uint

c3prior∙ (1+k ¿

u )=0.503 ∙ (1+0 )=0.503mm

0 uint c3prior=

quc3prior ∙lc c3prior 3

48 ∙ 1 ∙ I ∙

1

1,05=

74,25 ∙3,353

48 ∙11∙108∙1 ∙10

−4 ∙ 1

1,05=5,035 ∙10−4 m

0 uint c3prior=0,503mm

k ¿u=0


28


29/71



I/ote4a ! să$eata din încărcări /ermanente 5 încărcări din 4ă/adă

0 1c3prior= 0 p

c3prior+ 0 c3prior=1,69+1,32=3,015mm


din 4ă/adă

0 2c3prior= 0 p

c3prior+ 0 %c3prior+

1

2∙ 0

c3prior=1,69+0,508+1

2∙1.32=2,85mm

I/ote4a ' să$eata din încărcări /ermanente 5 încărcarea utilă

0 3c3prior= 0 p

c3prior+ 0 uc3prior=1,69+0,503=2,19mm

0 max0inal=max( 0 14 0 24 0 3)=3,015m m ≤0 adm=16,75mm

Calculul =i dimenionarea panelor

)anele sunt grinzi din lemn dispuse in lungul clădirii ncărcate cu reac iuni dinț

căpriori ,care fiind dispu i la distan e mici produc o descărcare uniform distribuită.ș ț

)anele se consideră simplu rezemate pe popi. Fmbinările de prelungire a panelor se fac

cap la cap in dreptul reazemelor sau prin cVertare.

Se propune o sec iune a panei deț '0:"0 m la o distan ă intera@ț d=0,< m la o lungime

de calcul =",0 m &

>ncărcarea aferentă unei pane

→ .ncărcări /ermanente

qcaprior=0,15 ∙0,20 ∙600=18daN /m

q pana=0,20 ∙0,30 ∙600=36daN /m

I pc3prior=115,92daN /mp

29


30/71



q p pan3=1,35 ∙( I p

c3prior ∙lc c3prior+qc3prior ∙ lc

c3prior

d +q pan3)

q p pan3=1,35 ∙

(102,04 ∙3,35+18 ∙

3

0.7

+36

)=454.98daN /m

q px pan3=0 daN /mp

q p# pan3=q p

pan3=454.98 daN /m

→ .ncărcări din 4ă/adă

=160daN /mp

q pan3=1,5 ∙∙ lcc3prior=1,5 ∙160 ∙3=720daN /m

qx pan3=0 daN /m q#

pan3=q pan3=720daN /m

→ .ncărcări din v3nt

%=48,7 daN /mp

q% pan3=1,05 ∙%∙lc c3prior ∙

1

cos" =1,05 ∙48,7∙3 ∙

1

cos 45=216,95 daN /m

q%x pan3=q%

pan3∙ sin" =216,95 ∙ sin 45=153,40daN /m

q%# pan3=q%

pan3∙cos" =216,95 ∙cos 45=153,40daN /m

→ .ncărcare utilă concentrată

I u=100daN

qu pan3=1,05 ∙ I u=1,05 ∙100=105,00daN

qux pan3=0 daN

qu# pan3=qu

pan3=105,00 daN

30


31/71




Ipoteza %: ncărcări permanente W ncărcări din zăpadă

q1 x pan3

=q px pan3

+qx pan3

=0+0=0daN /m

q1 # pan3=q p#

pan3+q# pan3=454.98+720=1174.98daN /m

Ipoteza 2: ncărcări permanente W ncărcări din vânt W Y ncărcări din zăpadă

q2 x pan3=q px

pan3+q%x pan3+

1

2∙ qx

$ipc3=0+153,40+1

2∙0=153,40 daN /mp

q2 # pan3=q p# pan3+q%# pan3+ 12 ∙ q# pan3=454.98+153,40+12 ∙720=968.38daN /mp

Ipoteza J: ncărcări permanente, ncărcare utilă concentrată

q3 x pan3=q px

pan3=0daN /m q3 # pan3=q p#

pan3=454.98daN /m

Calculul eforturilor ;n pane

) 1 x=q1 x

pan3∙3

8 =

0 ∙1.92

8 =0daN ∙ m

) 1 #=q1 #

pan3∙ lc

pan32

8 =

1174.98 ∙3,02

8 =1321.85daN ∙m

) 2 x=q2 x

pan3∙ lc

pan32

8 =

153,40 ∙3,02

8 =172,57daN ∙ m

) 2 #=q2 #

pan3∙ lc

pan32

8 =

968.38 ∙3,02

8 =1089.42 daN ∙m

) 3 x=q3 x

pan3∙ lc

pan32

8 +

( 3 x pan3

∙ lc pan3❑

4 =

0 ∙3,02

8 +

0 ∙3,0

4 =0daN ∙m

31


32/71



) 3 #=q3 #

pan3∙ lc

pan32

8 +

(3 # pan3

∙ lc pan3❑

4 =

105.00 ∙3,02

8 +

105,00 ∙3,0

4 =196,87 daN ∙m


% x=b ∙ /

2

6 =

0,20 ∙0,302

6 =3 ∙10−3 m3

% #=/∙b2

6 =

0,30 ∙0,202

6 =2∙10−3 m3

)erecVea %

) e0x pan3= ) x max0inal= ) 2 x=172,57daN ∙m

) e0# pan3= ) # corepondent = ) 2 #=996.13 daN∙m

) rx pan3= * +nc

c∙ % x ∙m,+nc ∙ m -=10,37 ∙10

5∙3∙10

−3∙0,9 ∙1,0=2799.9 daN ∙ m

) r# pan3= * +nc

c∙% # ∙m,+nc ∙ m -=10,37∙10

5∙2 ∙10

−3∙0,9 ∙1,0=1866.6 daN ∙m

*+ncc =mui ∙ mdi ∙

*i

.i=1,0 ∙0,679 ∙

16,8

1,1 =10,37

N

mm2=10,37 ∙105daN /m2

mdi=0,55 ∙ q p

pan3+1 ∙q% pan3+0,65 ∙

1

2∙ q

pan3

q p pan3+q%

pan3+1

2∙ q

pan3

mdi=0,55 ∙454.98+1 ∙216,95+0,65 ∙

1

2∙720

454.98+216,95+1

2∙720

=0.679

) e0x pan3

) rx pan3 +

) e0# pan3

) r# pan3=

172,57

2799.9+996.13

1866.6=0.595≤1

)erecVea 2

32


33/71



) e0x pan3= ) x corepondent = ) 1 x=0daN ∙ m

) e0# pan3= ) # max 0inal= ) 1 #=1321.85daN ∙ m

) rx pan3= * +nc

c ∙% x ∙m,+nc ∙m -=9,33 ∙105∙3 ∙10

−3 ∙0,9∙1,0=2519.1daN ∙m

) r# pan3= * +nc

c∙% # ∙m,+nc ∙ m -=9,33 ∙10

5 ∙2 ∙10−3∙0,9 ∙1,0=1680.45 daN ∙m


*i.i=1,0 ∙

0,61∗16,81,1

=9,33 N

mm2=9,33 ∙105 daN /m2

mdi=0,55 ∙ q p pan3+0,65 ∙ q pan3

q p pan3+q

pan3

mdi=0,55 ∙454.98+0,65∙720.0

454.98+720.0 =0,61

) e0x pan3

) rx pan3

+ ) e0#

pan3

) r# pan3

= 0

2519.1+1321.85

1680.45=0.786≤1



0 adm=lc

pan3

200 =

3000

200 =15mm

1=11000 N

mm2=11∙108 daN /m2

I x=b ∙/3

12 =

0,20 ∙0,303

12 =45.0 ∙10−5 m4

I #=/∙ b

3

12 =

0,30 ∙0,203

12 =20∙10−5 m4

Să$eata din încărcarea /ermanentă aferentă unei /ane

0 px pan3=0 pxint

pan3∙ (1+k ¿

p )=0 ∙ (1+0,8)=0mm

33


34/71



0 px int pan3 =

5 ∙ q px pan3

∙ lc pan34

384 ∙ 1 ∙ I x∙ 1

1,35=

5 ∙0 ∙3.04

384 ∙11∙108

∙45.0 ∙10−5 ∙

1

1,35=0m=0mm

0 p# pan3=0 p#int

pan3 ∙ (1+k ¿ p )=1.615 ∙ (1+0,8)=2.90mm

0 p#int pan3 =

5 ∙ q p# pan3

∙ lc pan34

384 ∙ 1 ∙ I #∙ 1

1,35=

5∙ 454.98 ∙3.04

384 ∙11∙108∙20 ∙10

−5 ∙ 1

1,35=1.615 ∙10−3m=1.615mm

k ¿ p=0,8

Săgeata din ncărcarea din zăpadă aferentă unei pane

0 x pan3=0 x int

pan3∙(1+k ¿

)=0,0 ∙ (1+0,45 )=0,00mm

0 xint pan3 =

5∙ qx pan3

∙lc pan34

384 ∙ 1 ∙ I #∙ 1

1,5=

5 ∙0∙3.04

384 ∙11∙108

∙10,00 ∙10−5 ∙

1

1,5=0m=0mm

0 # pan3=0 # int

pan3∙(1+k ¿

% )=1.022 ∙ (1+0,45 )=1.48mm

0 #int pan3 =

5 ∙q# pan3

∙lc pan34

384 ∙ 1 ∙ I x∙ 1

1,5=

5 ∙720 ∙3.04

384 ∙11∙108∙45.0 ∙10

−5 ∙ 1

1,5=1.0227 ∙10−3m=1.022mm

k ¿ p

=0,45

Săgeata din ncărcarea din vânt aferentă unei pane

0 %x pan3=0 %xint

pan3∙ (1+k ¿

% )=0,311 ∙ (1+0 )=0,311mm

0 %xint pan3 =

5 ∙ q%x pan3

∙ lc pan34

384 ∙ 1 ∙ I x∙ 1

1,05=

5 ∙153.40 ∙3.04

384 ∙11∙108

∙45.0 ∙10−5 ∙

1

1,05=0.3112 ∙10−3 m=0,311mm

0 %# pan3=0 %#int

pan3∙ (1+k ¿

% )=0.700 ∙ (1+0)=0,700mm

0 %#int pan3

=

5 ∙ q%# pan3

∙ lc pan34

384 ∙ 1 ∙ I # ∙

1

1,05=

5 ∙153.40 ∙3.04

384 ∙11∙108 ∙20∙10−5 ∙

1

1,05=0.700∙10−3

m=0.700mm

34


35/71



k ¿%=0

Săgeata din ncărcarea utilă aferentă unei pane

0 ux pan3=0 uxint

pan3∙ (1+k ¿

u )=0mm

0 ux int pan3 =

qux pan3

∙ lc pan33

48 ∙ 1 ∙ I x∙ 1

1,05=

0 ∙3.03

48∙11∙108

∙45.0 ∙10−5 ∙

1

1,05=0m=0mm

0 u# pan3=0 u#int

pan3∙(1+k ¿

u )=0,255 ∙ (1+0 )=0,255mm

0 u# int pan3 =

qu# pan3

∙ lc pan33

48 ∙ 1 ∙ I #∙ 1

1,05=

105.0 ∙3.03

48∙11∙108∙20 ∙10

−5∙ 1

1,05=0,255 ∙10−3m=0,255mm

k ¿u=0


Ipoteza %: săgeata din ncărcări permanente W ncărcări din zăpadă

0 1 x pana= 0 px

pana+ 0 x pana=0+0.0=0,0mm

0 1 # pana= 0 p#

pana+ 0 # pana=2.9+1,48=4.38mm

0 1=√ 0 1 x pana2+ 0 1 #

pana2=√ 02+4.382=4.38mm


din 4ă/adă

0 2 x pana= 0 px

pana+ 0 %x pana+

1

2∙ 0 x

pana=0+0+1

2 ∙0.0=0,0mm

0 1 # pana= 0 p#

pana+ 0 %# pana+

1

2∙ 0 #

pana=2.9+0.700+1

2∙1.48=4.34mm

35


36/71



0 2=√ 0 1 x pana2+ 0 1 #

pana2=√ 0+4.342=4.34 mm

0 max0inal=max( 0 14 0 2)=4.38mm≤0 adm=15mm

Calculul i dimenionarea popilor

)opii vor avea sec iune pătrată deț '0:'0 m ,8+me ', m .

.ncărcări /ermanete

N p pop=q p

pana∙ t + Aect '

❑∙ / pop'

❑∙600 ∙1.35

q p pan3=454,98 daN /m

t =2,0m

Aect '=0.202=0.04 m2

/ pop=2,50m

N p pop=454,98 ∙2,0+0.04 ∙2.50 ∙600 ∙1.35=969,96

daN m

.ncărcarea din v3nt

N % pop=

& cos∝

∙lc caprior ∙1.5 t = 48,7

0,707∙3,35 ∙1.5 ∙2,0=692,27

daN m

.ncărcarea din 4ă/adă

N pop=∙lccaprior ∙1.05 t =160∙3,35 ∙1.05 ∙2,0=1125,60

daN m

.ncărcarea utilă

36


37/71



N u pop= I u ∙1.05=100 ∙1.05=105daN


I/ote4a I

1) N 1 pop= N p

pop+ N pop=969,96+1125,60=2095,56

daN m

') N 2 pop= N p

pop+ N % pop+

1

2 N

pop=969,96+692,27+1

2∙1125,60

¿2225,03daN

m

?erificarea la compreiune cu flam7a:

N 1 6 N 2

(¿)=2225,03 daN

m ≤ 7r

N max pop=max ¿

7r= *7 //7 ∙ A pop ∙m,c ∙ 8

*7 //7 =muc ∙mdc ∙

*c! c=1 ∙0.874 ∙

12

1.25=8.40

daN

m2

mdc=

0,8 ∙ N P pop+1 ∙N %

pop+0,85 ∙1

2∙N

pop

N P pop+ N %

pop+1

2∙ N

pop =

0,8∙969,96+1 ∙692,27+0.5 ∙1125,60 ∙0.85969,96+692,27+0.5 ∙1125,60

=0.874

A pop= Aect'− Acep=0.22−0.032=0.0391m2

m,c=0.9

i # ra4a de $ira ie # ='


38/71



9=lungimede 0lamba:=/ pop

i =

2.50

0.0578=43,25

43,25

100¿¿

9 ≤75=¿8=1−0.8 ∙ ¿

# = ''',0" ? '1,'' -- se @e/+7+.

(. $ cm

V p- grosime placă

)-perimetrul

(in criterii de izolare fonica va rezulta grosimea plăcii V p? % cm .

(.2


39/71



- lă imeaț ≥ 25 cm ,dar 2HJ din grosimea peretelui

- năl imeaț ≥ decât grosimea plăcii plan eului pentru pere ii interioriș ț

iș ≥ decât dublul acesteia pentru pere ii de pe conturul clădirii si de la casaț

scării .

Fn urma acestor criterii ,dimensiunile centurilor vor fi :

- ă ime: 25 cmț- Fnăl ime: 25 cmț

(.3 Calculul plan eelorș

)lan eele sunt elemente ce au suprafa a plană ,orizontale, ce compartimentează peș ț

verticală clădirea ,cu rol de separare interioară ntre etaAe sau de a separa clădirea de

mediul e@terior.

)lan eele pot fi considerate ca un sistem n raport cu propria lor structură, fiind alcătuiteș

dintr-un ansamblu de componente cu diverse func iuni.ț

)rincipala componentă a sistemului este plan eul propriu-zis ,celelalte componenteș

fiind: pardoseala , plafoanele, izola ia. +lcătuirea plan eelor diferă n func ie de pozi iaț ș ț ț

pe care o poate ocupa n construc ie i implicit de performan ele impuse sau ceruteț ș ț

pentru a satisface nevoile utilizatorului .

a dimensionarea grosimii plan eului se vor ine seama de următoarele cerinteș ț

constructive :

39


40/71



- procentul mediu de armare trebuie să se ncadreze n limitele economice &sub $,LZ la

plăcile armate pe o direc ie si sub $,5 Z la plăcile armate pe două direc ii3


41/71



Sc8ema nr! : , # P5?*' @ /laca încastrată /erfect /e două laturi ,sim/lu re4emată

/e celelalte două laturi

41


42/71



Sc8ema nr' : # ?*' @/lacă sim/lu re4emată /e două laturi, celelalte două laturi

re4emare reală

!alculul se va efectua pe fâ ii de % m lă ime , pe fiecare direc ie. )lăcile au acela i tipș ț ț ș

de rezemare ca i ocViul de placă din care face parte ,revenindu-i o parte dinș

ncărcările aferente ocViului de placă din care face parte.

!alculul momentelor ma@ime i minime se va determina pe baza celor două scVemeș

de ncărcare i rezemare .ș

Fn cazul plăcilor continue , rezemate pe tot conturul , solicitările din ncărcări permanente i temporare ,aplicate uniform distribuit ,unde pe fiecare direc ieș ț

descViderile sunt egale sau diferă cu J$ Z ntre ele , momentele ma@ime i minime dinș

câmp se por determina pe baza celor două scVeme conven ionale de rezemare :ț

- ScVema conven ională nr.% : panourile sunt considerate ncastrate perfect peț

reazămele intermediare i simplu rezemate pe conturul plan eului. Se va aplicaș ș

o ncărcare conven ională pe suprafe ele acestor panouri, diriAata de sus n Aos,ț ț

determinată cu rela ia:ț = P @#'

42


43/71



P-încărcarea /ermanentă de calcul /e unitatea de su/rafa ăț v-încărcarea tem/orară de calcul /e unitatea de su/rafa ăț

- ScVema conven ională nr.2 : panourile sunt considerate rezemate pe tot conturul.ț

Se va aplica o ncărcare conven ională pe suprafe ele acestor panouri, diriAata deț țsus n Aos, determinată cu rela ia:ț = @#'

• 4omente n câmp :

-n câmpurile de col :ț

4@ ma@, min ? l x2

&] ∙ N ; ^ ]% ∙ q ; ; 3

4_ ma@, min ? l #2

&` ∙ N ; ^ `% ∙ q ; ; 3

-n câmpurile marginale 5:

4@ ma@, min ? l x2

&]5 ∙ N ; ^ ]% ∙ q ; ; 3

4_ ma@, min ? l #2

&`5 ∙ N ; ^ `% ∙ q ; ; 3

-n câmpurile miAlocii ":

4@ ma@, min ? l x2

&]" ∙ N ; ^ ]% ∙ q ; ; 3

4_ ma@, min ? l #2

&`" ∙ N ; ^ `% ∙ q ; ; 3

• 4omentele n reazem :- )e reazmămele a,+,c,d,e,f

4a? -%H%$ @5 ∙ N ∙l x2

4c? -%H%$ @" ∙ N ∙l x2

4e ? -%H%$ @5 ∙ N ∙l x2

4+? -%H%2 @5 ∙

N ∙l x2

4d ? -%H%2 @" ∙ N ∙l x2

4 f ? -%H%2&l- @" ¿ ∙ N ∙l #2

(rela ii de calcul din Biss-ne Ane1a ?III-Ca/ ?III!'!"ț ț 1nde :]i- coeficient corespunzător scVemei statice de rezemare pentru fiecare

ocVi de placă ,determinat n func ie de raportul ? lț _Hl@ .

l 1 ,l > K dimensiuni ale ocViului de placă după direc iile @ , _ .ț

43


44/71



E1em/lu de calcul /entru un oc8i de /lacă /entru /lan eu curent șO+ .5 I

O+ .5 I

?l #l x ?

4,50

4,95 ? $,>$

!oeficien i:ț

44


45/71



]? $.$2%C`?$.$J2C2]%? $.$%$5J`%?$.$L%2C

Solicitările:N?)WBH2?C.JW2.25H2?L."5 ;0Hm2

N?BH2?2.22H2?%.%25 ;0Hm2

4@? 4@ ma@W 4@ min ?L.>$ ;0 ∙ m

4@ ma@?

l x2 ∙

& ]

∙

N W ]%∙

N3 ? .>5

2

∙

& $.$2%C

∙8.465

W $.$%$5J∙1.125 3 ? .C ;0 ∙ m

4@ min? l x2∙ & ] ∙ N - ]% ∙ N3 ? .>52 ∙ & $.$2%C ∙8.465 - $.$%$5J

∙1.125 3 ? .%" ;0 ∙ m

4_? 4_ ma@W 4_ min ?%%.2% ;0 ∙ m

4_ ma@? l #2 ∙ & ` ∙ N W ` % ∙ N3 ? .5$2 ∙ & $.$J2C2 ∙8.465 W $.$L%2C

∙1.125 3 ? C." ;0 ∙ m

4_ min? l #2∙ & ` ∙ N - ` % ∙ N3 ? .5$2 ∙ & $.$J2C2 ∙8.465 - $.$L%2C

∙1.125 3 ? J.C5 ;0 ∙ m

!alculele pentru restul ocViurilor de placă se vor prezenta tabelar .Calculul momentelor în c3m/:

45


46/71



Calculul momentelor în rea4em

46


47/71



47


48/71



!alculul armărilor pentru plăci se va prezenta tabelar :

48


49/71



49


50/71



(.+ Calculul reziten ei de proiectare pentru contruc iile din zidărie confinatăț ț

(.+.1 8eneralită iț

)roiectarea clădirilor cu pere i structurali din zidărie ,precum i a elementelor deț ș

construc ie din zidărie , indiferent de tipul construc iei trebuie să urmăreascăț ț

satisfacerea tuturor cerin elor ale investitorilor i ale societă ii, n condi ii specifice aleț ș ț ț

mediului natural si a amplasamentului construc iei .ț

)entru clădirile cu structuri din zidărie i pentru elementele de construc ie dinș ț

zidărie , structural sau nestructurale , condi ia de rezisten ă pentru situa ia de proiectareț ț ț

50


51/71



persistentă i pentru situa ia de proiectare tranzitorie este satisfăcută dacă , n sec iunileș ț ț

cele mai solicitate , capacitatea de rezisten ă depă e te solicitările din grupareaț ș ș

fundamentală de ncărcări .

)entru a determina rezisten a de proiectare a pere ilor din zidărie se va ine cont deț ț ț

următoarele :

• geometria peretelui <• condi ii de rezemare pe conturul clădirii


52/71



• clasa I : elemente pentru zidărie pentru care probabilitatea de neatingere a

rezisten ei la compresiune declarată este 5 Z :ț• clasa II : elementele pentru zidărie nu ndeplinesc nivelul de ncredere ale

elementelor pentru zidăria de clasa I.• 4ortarul pentru zidărie trebuie să fie suficient de durabil pentru a rezista pe toată

durata de e@ploatare proiectată a clădirii i nu va avea n compozi ie componen iș ț ț

cu efect dăunător asupra proprietă ilor sau durabilită ii elementelor.ț ț *ipurile de mortar sunt :

• mortar performant pentru zidărie: mortar a cărei compozi ie i metodă deț ț

ob inere este aleasă de producător pentru ob inerea caracteristicilor specificate


53/71



• mortar pentru zidărie pentru utilizare generala &73<• mortar pentru zidărie pentru rosturi sub iri &*3


54/71



)ere ii structurali se vor proiecta pentru a avea , n toate sec iunile, rezisten ele deț ț ț

proiectare la eforturi sec ionale & 0ț #d , 4#d , B#d 3 mai mari decât eforturile sec ionaleț

de proiectare & 0Ed , 4Ed , BEd 3 rezultate din ncărcările din gruparea seismică .

)entru clădirile situate n zone cu zone seismice cu ag ? $,2$ g mecanismul de

disipare a energiei seismice se va putea asigura doar pentru o parte din pere iiț

structurali care vot fi confina i cu stâlpi ori de beton armat la e@tremită i .ț ș ț

• !alculul valorilor de proiectare ale rezisten ei pere ilor structurali din zidărie se vaț ț

face pentru :•

for a a@ială i ncovoietoare n planul peretelui


55/71



a. )entru situa ia de proiectare persistentă &din gruparea fundamentală deț

ncărcări 3 :• )entru starea limită ultimă&1S3 : conform tabelului 2,% din !# " H2$%J 84 ?

2,2 & pentru categoria de elemente I , mortar de re etă &73 preparat industrial ,ț

semifabricat industrial , având tipul controlului normal 3<• )entru starea limită de serviciu &SS3: 84? %,$ pentru toate elementele din

zidărie ale construc iilor ncadrate n clasele de importan ă III i IB .ț ț ș

(.+.3


56/71



• n lungul peretelui , astfel ncât distan a ntre a@ele stâlpi orului să nuț ș

depă ească 5,$ m pentru structurile cu pere i de i i ,$ m pentru structurile cuș ț ș ș

pere i rari


57/71



• nnădirea barelor longitudinale din stâlpi or se va face prin suprapunere , fărăș

cârlige , pe o lungime de "$ \ , sec iunile de nnădire ale barelor vor fiț

decalate cu cel pu in %,$$ m < ntr-o sec iune se vor nnădi cel mult 5$ Z dinț ț

barele centurii .

Gig . K Fnnădirea barelor din centuri

Fn cazul sli urilor verticale realizate prin zidărie , continuitatea armăturilor din centurițcare se ntrerup va fi asigurată de bare suplimentare cu o sec iune 2$ Z decât aț

barelor ntrerupte .

Gig . K +rmarea centurilor slăbite prin sli uriț

Fn cazul clădirilor cu arpantă , n centurile de la ultimul nivel se vor prevede pieseș

metalice pentru ancorarea cosoroabelor arpantei .ș

(.+.3.3


58/71



(.+.3.+


59/71



acoperirea cu beton , nnădirea i ancorarea barelor se va realiza conform S# E0 %>>2-ș

%-% .

)entru toate elementele infrastructurii & funda ii , socluri 3 continuitateaț

armăturilor longitudinale din centuri nu se va ntrerupe de golurile pentru instala ii .ț

Fn cazul in care funda iile intră n contact cu pământuri care con in compu iț ț ș

cVimici agresivi fa ă de beton se vor lua măsuri de asigurare a durabilită ii betonuluiț ț

prin următoarele metode :

• folosirea cimenturilor rezistente la ac iunea substan elor


60/71



• #ezisten a la compresiune medie paralelă cu fa a de a ezare : 5ț ț ș

0Hmm2 <• #ezisten a la forfecare : $,J2 0Hmmț 2 <• (ensitatea aparentă n stare uscată : C%$ ;gH mc <• Bolumul total de goluri : 55 Z <• 0ecesarul de cărămizi pe m2 de zidărie &buc3 pentru zid de 25

cm : 22 buc<• !onsum de mortar pe mJ zidărie : $,%2 mJ <• 0umăr bucă iHpalet :%"$


61/71



• f ; -valoarea caracteristică la compresiune a zidăriei <• 84 - coeficient par ial de siguran ă :- pentru SS : 8ț ț 4 ?%,$

-pentru 1S : 84 ?2,2 & zidărie clasa I , mortar

de uz general3<

7 d SLS =0 k

! )


62/71



J.J !alculul rezisten ei unitare de proiectare a zidăriei la forfecareț ( f vd,l , f vd,i "

a. lunecare n rost orizontal :

f vd,l #0

vk 60! ) 5 =,) H d (rela ia )&a din C&*'=!0"ț

b. rupere pe sec iunea nclinată :ț

f vd,i #0 vk 6i! ) (rela ia )& + din C& *'=!0 "ț

) !alculul rezistentei unitare la ntindere din ncovoiere perpendicular pe planul

peretelui

)entru toate situa iile de proiectare ,se vor lua n considerare rezisten ele unitateț ț

corespunzătoare pentru următoarele moduri de cedare :a rezisten a la ncovoiere după un plan de rupere paralel cu rosturileț

orizontale & f 1! , " b. rezisten a la ncovoiere după un plan de rupere perpendicular pe rosturileț

orizontale & f 1' "

.% !alculul rezisten ei unitare caracteristice la ntindere din ncovoiereț perpendicular pe planul zidăriei ( f 1k!, , f 1k' "

#ezisten ele unitare caracteristică la ncovoiere perpendiculară pe planulț

zidăriei se vor lua conform tabel ." din !#"H2$%J.- )entru elemente din argilă arsă ,pline sau cu perfora ii verticale , avândț

rezisten a mortarului 4%$ , valorile sunt :ț f 1k! # =,')= f 1k' #=,)


63/71



f 1d'SS #0 xk 1

! )


64/71



Calculul unui /erete din structură , fără $oluri Peretele ' * A1 ' , A-K L 2

64


65/71



Elemente cunoscute :

- grosime : $,25 m- lungime : ,25 m- năl ime : 2,C$ mț- ncărcarea N se calculează pentru două situa ii : 1S , SS :ț

N1S ? & ncărcare pere iț ∙ lungime3 +¿ & ncărcare pere i etaA %ț ∙

lungime 3 +¿ &arie aferenta montant ∙ ncărcare plan eu 3 ?ș

? &,25 ∙ J2,CL 3 W &%5," ∙ ,25 3 W&>,%5 ∙ >,L2 3 ? 2>5,"" ;0

NSS ? & ncărcare pere iț ∙ lungime3 +¿ & ncărcare pere i etaA %ț ∙

lungime 3 +¿ &arie aferenta montant ∙ ncărcare plan eu 3 ?ș

? &,25 ∙ 2J,L$ 3 W &%%,5> ∙ ,25 3 W&>,%5 ∙ ",> 3 ? 2$>,C5 ;0

+montant? %,%2 m2

+gol? $ m2

+oriz? $,259,5$? %,%25 m2

+aferentă perete ? 5,$5W,%$?>,%5 m2

%. !alculul rezisten ei unitare caracteristice la compresiuneț &f ; 3

f ; ? ∙ 0 b0,7

∙ 0 m0,3

? $,5 ∙ %5$,C ∙ %$$,J? 5,>C" 0Hmm2

2. !alculul rezisten ei unitare de proiectare a zidărieiț ( f 4d "

7 d =0 zk

! )

7 d SLS =0 k

! )


66/71



0 vk6l=-<

= f vk,o 5 =,)H d DS = =,05(=,) ∙ '&0,%& ∙ !=-0 " # =,)=22 *mm'

H d DS # N

Amontant #295,66

1,12 # '&0,%& k*m'

0 vk6l


67/71



0 vd6 l

f 1d!DS #0 xk 1

! ) =-< #0,240

2,2 #=,!=% *mm'

f 1d!SS #

0 xk 1

! )


68/71



Aceia i metodă de calcul se va a/lica /entru to i /ere ii din structură ș ț ț

5. (eterminarea e@centricită ilor de aplicare a ncărcărilor verticaleț

Fncărcările din plan ee se transmit pere ilor cu e@centricită i ce provin din :ș ț ț

a. +lcătuirea constructivă a structurii< b. Imperfec iuni de e@ecu ie


69/71



t- grosime perete

VetaA- năl imea etaAuluiț

2cE1centricită i /rovenite din for e orin4ontale /er/endiculare /e /lanț ț

e 8m (i" # ) /m(i)

N 1+ ? N 2 (rela ia &0 din C&*'=!0"ț

unde :

0%- ncărcarea transmisă de peretele superior<

? 02- suma reac iunilor plan eelor care reazemă pe peretele care se verifică .ț ș

!alculul se va face astfel:

-se determină for a tăietoare de bază pentru peretele 2 &a@2 H +-, 4*53ț

ag?$,2$g?$,2$ ∙ >,L% ? %,>"2 mHs2

G b? 8I ∙ Sd&*3 ∙ m ∙

?%,$ &capitolul .5.J.2.2 din )%$$ H2$%J3

8I? %,$ &clasa de importan ă III, tabel ,2 din )%$$H2$%J 3ț

*c?$,C$ s

*(? J,$$ s

*?$,% s &tabel J,% din )%$$H2$%J3

`$? 2,5 & rela ia J, din )%$$H2$%J3ț

N? 2,25 ∙" u

" 1?2,25 ∙1,25 ? 2,L%2 ;0

& coeficien iiț" u" 1 se calculează conform tabelului L,%$ din )%$$H2$%J3

*%? $,5L s

69


70/71



Sd&*3 ? ag ∙ β0q ? %,>"2

∙ >2,5H2,L%23? %,C mHs

m?

N

g

m petere 2 ?295,66

9,81 ? J$,%J t

G b? 8I ∙ Sd&*3 ∙ m ∙ ? %,$ ∙ %,C ∙ J$,%J ∙ %,$ ? 52,5"% ;0

VetaA ?2,C$ m

pV? @ b/eta: ?

52,561

2,70 ? %>,"C ;0Hm

4Vi ? p//eta:

2

12 ?

19,467 ∙2,702

12 ? %%,L2" ;0 ∙ m

e 8m (i" # ) /m(i)

N 1+ ? N 2 #11,826 ∙10

2

295,66 ∙102 ∙ %$$#),=00 cm

70


71/71



Documents

breviar de calcul P.G. BUNN.docx