Biogeografie

5/26/2018 Biogeografie

1/19

EXAMEN BIOGEOGRAFIE

1. Relaiile biosferei cu celelalte geosfere: limitele biosferei in atmosfera litosfera si!i"rosfera

Materia vie este inegal distribuita pe suprafata terestra, astfel ca regiuni intinse ale ale continentelosunt sarace in organisme vii : largul marii sau oceanelor, adancimile oceanului planetar, domeniilearide. Dar exista regiuni ale globului in care viata are mare concentrare: in oceane in zona recifurilocoraligene, in delte, in estuare, platforma continentala, in padurile ecuatoriale.

#imitele biosferei in atmosfera$Frontiera superioara a biosferei in atmosfera este conditionata deintensitatea critica a radiatiei solare dincolo de care nu mai poate exista viata.Intensitatea corespuncu inaltimea de 25-! "m.Densitatea cea mai mare a organismelor vii este instratul inferior alacesteia in troposfera inferioara#5!-$! m%.#imitele biosferei in !i"rosfera$&ici viata a'unge pana la cele mai mari adancimi oceanice adicapeste (( !!! m.)imita regnului vegetal este pana la *!! m, exceptie facand bacteriileanaerobe.)imita regnului animal este pana la peste (!!! m adancime.#imitele biosferei in litosfera$&ici se pare ca frontiera inferioara a biosferei a'unge pana la cea maprofunda zona a paturii sedimentare. +ste o limita teoretica intrucat din cauza absentei fisurilordescise si ranei este rar atinsa. In principiu microorganismele pot patrunde in adancurile litosferepana unde patrund si capilarele acvifere #resursele de apa%.

%. &efinii noiunile: bioto' bioceno() ecosistem biom biosfer)Biotop = mediul georafic in care traieste u grup de plante si de animale in conditii omogene.Biocenoz = totalitatea organismelor vii, care populeaz un anumit mediu, formand cu el un totunitar.Ecosistemul =Ansamblul format din biotope si biocenoz , in cadrul caruia se stabilesc relatii stranse, atat intreorganisme, cat si intre acestea si factorii abiotici.Biomul = comunitatea ecologica formata din mai multe ecosisteme similare.Biosfera= invelis al Pamantului in care se desfasoara viata*. Factorii abiotici ai me"iului +i influena lor asu'ra organismelor: lumina tem'eratura

factorii !i"rici factorii e"afici factorii geomorfologici ,-ntul focul factorul antro'ic

Influenta luminiiasupra organismelor vii- influenteaza raspandirea, influenteaza procesele metabolice din viata plantelor si animaleloinfluenteaza bioritmul speciilor si anumite functii#nutritie, reproducere%.Influenta luminii asupra plantelor

- cantitatea de lumina difera, variind in functie de procesele atmosferice.- rocese fiziologice influentate de lumina :

1.'rocesul "e asimilatieclorofiliana#fotosinteza% : Ma'oritatea plantelor verzi pt a realiza fotosintezau nevoie de lumina, exceptiile fiind reprezentate de ciuperci, bacterii, unele plante superioareparazite sau carnivore%.e,a'otrans'iratiacare asigura circulatia substantelor minerale nutritive de la radacina la frunza se materializeaza prin eliminarea de catre planta a apei din sol si acest proces creste dp cu lumina

&daptari ale speciilor vegetale fata de intensitatea luminii:- cresterea si forma plantelor- coloramentul arborilor- competitia pt lumina

Dupa lumina sunt mai multe categorii de plante#plante indicatoare de lumina% :- plante fotofile#eliofile sau eurifote% adaptate la intensitatea mare a luminii si sunt specifice

mediilor de tundra, stepa, preerie, pampas, deserturi, stratul superior al padurilor si versantilor cuexpunere /, /-0, +

- plante eliosciofile care suporta o usoara umbrire#semiumbra%- plante ombrofile#sciofile sau fotofobe% care sunt in stratul inferior al padurilor tropicale umede

versantii umbriti sau in pesteri


2/19

Influenta luminii asupra animalelor : - asupra coloritului - asupra ritmului activitatii - asupra bioritmurilor zilnice si sezoniere care duc la diapauza insectelor, reproducereapasarilor, a mamiferelor, migratia, ibernarea&daptari ale animalelor in conditii diferite de iluminare :

-omocromia permanenta care este capacitatea organosmelor de a copia culoarea mediuluide viata

-culoarea de avertizare care reprezinta scimbarea aspectului coloristic in functie de situatieDupa lumina sunt: -animale fotofile

-animale ombrofileInfluenta tem'eraturiiasupra organismelor vii

- )imitele de toleranta ale organismelor fata de temperatura: +xista un ecart termic pe carema'oritatea organismelor il suporta intre ! si 5! grade 1elsius.Dupa gradul de adaptabilitate la variatiile de temperatura organismele se clasifica in :

-organisme euriterme care suporta variatii de temperatura-organisme stenoterme care nu suporta variatii

Dupa capacitatea de a regla temperatura corpului in functie de mediul ambiant sunt :-organisme poi"iloterme

-organisme omeoterme&daptari ale plantelor fata de temperaturile scazute :

-dispunerea ramurilor pe sol rezultand formatiuni vegetale pitice pt a conserva energie-cresterea plantelor sub forma de pernite#covor%-formarea tulpinilor si ramurilor in sol, la suprafata aparand numai frunzele si florile-trecerea sezonului nefavorabil3calduros sub forma de seminte, bulbi sau tuberculi-piederea frunzelor

&daptari ale animalelor :-dezvoltarea unui strat de blana gros-acumularea de tesut adipos sub piele-aglutinarea indivizilor unei specii

&daptari comportamentale :-cautarea microabitatelor cu temperaturi mai favorabile care se concretizeaza prin migratii-construirea de tuneluri sau galerii-ingroparea in nisip ziua-ipotermie adaptiva#ibernare% adica stare de latenta determinata de frig-estivarea generala de incalzire excesiva

4emperatura are rol in eta'area pe altitudine si definirea zonelor de vegetatie altitudinala#stratificatermica%. lantele se pot grupa in categorii#plante indicatoare de temperatura% :

-plante megaterme in medii unde t.m.act 62! grade 1-plante mezoterme in medii unde t.m.a intre (5 2! gr 1-plante microterme t.m.a intre ! (5 grade 1

-plante ecistoterme t.m.a ! grade 1Influenta factorilor !i"rici1antitatea de ap7 din mediul ambiant variaz7 foarte mult 8n func9ie de factorii climatici,orografici igeografici. Factorii difer7 8n zonele climatice ale 4errei, astfel fiind influen9ate ivie9uitoarele prinprecipita9ii, umiditate etc.)a diferite grade de umiditate a mediului, organismele s-au adaptat prinvariate idromorfozelegate 8n special de reducerea transpira9iei.Dup7 regimul de umiditate 8n care tr7iesc, organismele se grupeaz7 8n urm7toarele categorii:(. ;ID


3/19

. M+@=FI)+ au nevoie pentru dezvoltarea lor de umidi tate suf icient7 at?t a aerului c?t a solului, predomin7 at?t 8n p7durile de r7inoase, cele defoioase c?t i 8n pa'itimontane sau delunc7.*. A+


4/19

Impactul antopic asupra invelisului biotic se manifesta multilateral : prin activitatile sale, constient sainconstient, omul isi pune amprenta asupra raspandirii organismelor vii pe suprafata terestra, asuprdinamicii in timp si spatiu a arealelor biogeografice, a'ungandu-se uneori pana la extinctii locale,regionale, continentale sau planetare ale anumitor specii.1. Im'actul antro'ic asu'ra ras'an"irii "iseminarii/ s'eciilorlantele care insotesc omul si activitatile sale, localizandu-se in apropierea asezarilor umane :

- sinantrope- antropofile.

In functie de epoca in care au fost raspandite, acestea se impart in doua categorii :- arheofite- neofite.

Dupa abitat, antropofilele pot fi:- segetale #segetes semanatura, ogor% - buruieni care populeaza culturile de campH- ruderale #rudera ruine, moloz% buruieni intalnite in gradini, pe marginea drumurilor, in

curtile caselor, printre ruine%. Im'actul antro'ic asu'ra ras'an"irii animalelor0oluntar : aclimatizarea unor specii in medii noi, diferite din punct de vedere istorico-natural decele originare #introducerea iepurelui comun Oryctolagus cuniculusin &ustralia, aclimatizarea caineenot in Delta Dunarii, introducerea crapului cinezesc in ecosistemele acvatice din +uropa etc.H

Involuntar: prin intermediul mi'loacelor de transport #soarecii, gandacii de bucatarie, plosnitele etcspecii care in prezent sunt cosmopolite%. /peciile care apar in afara arealului natural, in medii maiputin favorabile dezvoltarii lor, ca urmare a interventiei antropice, poarta denumirea de specii exoticin timp, unele dintre acestea pot deveni specii invadatoare, cu impact negativ asupra biodiversitatiteritoriilor in care au fost introduse

0. lante in"icatoare "e lumin) tem'eratur) umi"itate '2 com'o(iie c!imic) te3tur) +istructur) ale solurilor

45ategorii "e 'lante in"icatoare "e lumina:- ;eliofile: indica medii cu intensitate ridicata a luminii #iarba campului, colilia, pinul,

salcamul%

- ;eliosciofile suporta o oarecare umbrire #afinul%- lante ombrofile adaptate la umbrire intense # rodul pamantului%

45ategorii "e 'lante in"icatoare ale unui anumit regim termic:- lante megaterme, adaptate la o temperature medie anuala de peste 2! grade 1 #palmierii%- lante mezoterme , cu adaptari la temperature medii anuale care variaza intre (5 si 2!

grade 1 #maslin, castan, ste'ar de pluta, ste'ar vesnic verde%- lante mictroterme, include grupa celor care rezista la temperature medii anuale cuprinse

intre ! si (5 grade 1.- lante ecistoterme adaptate la temperature anuale scazute, sau egale cu ! grade 1

45ategorii "e 'lante in"icatoare "e umi"itate inclu":- lante idrofile, legate nemi'locit de mediul acvatic,submerse, emerse, plutitoare#ciuma

bal9ii, nufarul alb, trestia de balta%- lante igrofile, indica prezenta solurilor cu exces de umiditate #salcia alba, bananierul,

aninul, diferite specii de rogoz%- lante mezofile , # c u e x i g e n t e m o d e r a t e f a t a d e u m i d i t a t e # trifoiul rosu, iar

campului, p7iuul%- lante xerofile , adaptate mediilor cu deficit de umiditate #cactusii%

45ategorii "e 'lante in"icatoare "e '2lante indicatoare de p; al solului:

a% plante acidofile sau oxifile, adaptate solurilor cu p; acid #5,J - B,5%r7sp?ndire: cu precKdere pe soluri din categoria podzolurilor, 8n regiunile de tundrK sau 8n eta'ul alpmontan, precum i 8n biotopul mlatinilor de turb7 oligotrof7.


5/19

adapt7ri fiziologice i morfologice : adapt7ri caracteristice xerofilismului fiziologic : reducereasuprafe9ei foliare, dezvoltarea cuticulei, prezen9a pe frunze s unui strat protector de periori saufrunze coriacee, 8n scopul diminu7rii pierderilor de ap7. )a unele plante de pe tinoave #micotrofe%,este specific7 simbioza cu ciupercile de micoriz7, 8n scopul procur7rii substan9elor nutritive #foartedeficitare%.exemple : t?rsa Descampsia flexuosa, 0accinium mLrtillus, 0accinium vitis idaea, /ilene acaulis,DrLas octopetala, roua cerului Drosera rotundifolia, plantK carnivorK.

b%plante neutrofile - sunt adaptate solurilor cu p; cuprins 8ntre B,J - $,2.

exemple : ociul arpelui #+cium rubrum%, obsiga #romus ramosus% etc.plante bazifile care preferK soluri alcaline, cu p; 6 $,2 , bogate 8n carbona9iH

r7sp?ndire : sunt specifice zonelor de stepK i silvostepKexemple: dintre speciile lemnoase de la noi din 9arK, putem cita ca exemplu ste'arul pufos #Nuercuspubescens%, iar dintre cele ierboase, lucerna #Medicago falcata, M. sativa% etc.45ategorii "e 'lante in"icatoare "e saruri minerale continute in sol :a) plante halofile- preferK solurile sKrKturoase, alomorfeHr7sp?ndire : cele mai numeroase specii alofile apar 8n regiunile de stepK i semideerturiadapt7ri fiziologice i morfologice

- rKdKcinile acestora pot absorbi apK cu concentra9ie ridicatK de a1l #5O%H- alofitele prezintK adaptKri la xerofilismul fiziologic, respectiv reducerea gradului de absorb9ie a

apei i a procesului de evapotranspira9ieH- 8n general, tulpinile plantelor alofile sunt groase i suculenteH

exemple :- 8n deerturile peruano-ciliene #Deertul 1ostero% pe solurile alomorfe, apar specii alofile, c

Salicornia ambiqua, Batis maritima, Paspalum vaginatum%H- 8n stepele semiaride, cum este cazul KrKganului rom?nesc, pe pla'e etc. apar adesea br?nca

#Salicornia herbacea%, sKr7ri9a sau girinul #Suaeda maritima%, ciurlanul #Salsola pestifer% etc.b) plante nitratofile, 8nt?lnite pe soluri bogate 8n nitra9iHr7sp?ndire : frecvente 8n apropierea st?nelor, drumurilor, gropilor de gunoi, aezKrilor umane,complexelor de cretere a animaleloradapt7ri : 8n general, sunt reprezentate de plante ruderale #buruieni%, cu caracter exuberant

exemple : boz #Sambucus ebulus%, mKcriul calului #Rumex conglomeratus%, spanac porcesc#Chenopodium esculentum%, urzic7 #rtica dioica% etc.c) plante calcifiler7sp?ndire : pe soluri bogate 8n 1&1= sau pe st?nci calcaroaseexemple : floarea de col9 #!eontopodium alpinum%, garofi9a ietrei 1raiului #"ianthus calli#onus%,salcia piticK #Salix retusa% etc.d) plante care indic o concentraie ridicat a altor substane minerale n sol:plante zincofile #$iola calaminaria, %inuartia verna, &rmeria elongataetc.%lante silicifile #'uniperus virginiana var. silicicola%plante magnezifile #Sedum serpentini, &splenium adulterinum%plante indicatoare de beriliu #mesteac7nul Betula platyphylla,8n /C&%

plante silicifile #% etc.45ategorii "e 'lante in"icatoare "e structura si te3tura solurilora/ 'lante 'samofile - sunt adaptate solurilor nisipoaser7sp?ndire : 8n domeniul stepelor, deerturilor nisipoase, pla'eloradapt7ri fiziologice i morfologice

- au caracter xeromorf, ca urmare a xerofilismului edaficH- prezintK adaptKri i fa9K de mobilitatea substratului #8n general sunt plante camefite, au rKdKcin

lungi, de tip pivotant, adesea fiind freatofile%Hexemple : garofi9a de nisip #Diantus arenarius%, varza de mare #1rambe maritima%, volbura de nisip#1onvolvulus persicus%, troscotul de nisip sau vi9elarul etc.


6/19

b/ 'lante casmofile - formeazK 8n general flora st?ncKriilor, dominatK de liceni i briofite #aa-numita florK saxicolK%, dar i de unele cormofiteH acestea 8i introduc rKdKcinile prin fisurile rocilor,acceler?nd procesul de dezagregare.c/ 'lante litofile - se dezvoltK pe soluri neevoluate, alcKtuite din pietriuri, bolovKniuri, grootiuriHsunt reprezentate 8n special prin specii talofite de alge i liceni

6. Factorii biotici ai me"iului +i influena lor asu'ra organismelor: relaiile inters'ecificelegate "e a')rare nutriie re'ro"ucere fitogene (oogene biogene/

Factorii biotici reprezinta totalitatea rela9iilor care se stabilesc at?t 8ntre indivizii unei anumite specii#rela9ii intraspecifice%, c?t i 8ntre popula9ii ce apar9in unor specii diferite #rela9ii interspecifice%.Relaiile inters'ecifice -reprezentanti ai aceluias regn

-intre specii din regnuri diferite&stfel, "u') a'artenena la regn a s'eciilor, se disting:

- relaii fitogene#lianele, orideele si arborii pe care ii folosesc ca suport, bacteriile fixatoare azot si leguminoasele #fasole,mazare%Hplantele parazite #v?scul, tor9elul, mana vi9ei de vie,t7ciunele porumbului etc.% si gazdele lor

- relaii zoogene#bivolul i co9ofana, crocodilul i pas7rea dentist, recinul remorc7H insecteleparazite, viermii parazi9i i gazdele acestora,parazitismul de cuib al speciilor de cuc etc.

- relaii biogene#rela9ii de polenizareH rela9ii 8ntre furnicile t7ietoare de frunze i arborii afecta

rela9ii 8ntre ierbivore, frugivore, granivore, nectarivore i plantele consumate etc., plantelecarnivore si insectele cu care se ranesc etc.%

RE#A7II #EGA7E &E RERO&85EREA 9E5II#OR $ O#ENIAREA Insecte 'asari melcililieci/Relaii legate de nutriiecomensalism interac9iune pozitiv7 i obligatorie pentru comensal, indiferent7 pentru popula9iagazd7pr7d7torismparazitismcompeti9ia - interac9iune negativ7 pentru ambele specii

;. Mi


7/19

- lantele diseminate prin intermediul apei prezint7 semin9e sau fructe cudispozitive pentru plutire i elemente de protec9ie 8mpotriva putrezirii.

@oocorie - diseminarea cu a'utorul animalelor se realizeaz7 prin intermediul insectelor, a

p7s7rilor sau a mamiferelor.

- plantele au dispositive de prindere,fructe lipicioase : zmeura, cireseleH

- unele plante zoocore, aa cum sunt toporaiii brebeneii,prezint7 anexec7rnoase dulci, la nivelul semin9elor lor mici, care atrag insectele, 8n specialfurnicile. &ceste insecte gregare, pot c7ra PdelicateseleP zeci de metrii, spremuuroi, p?n7 c?nd apendicele c7rnos se desprinde, av?nd astfel loc odisemina9ie la distan97.

- )a alte plante zoocore diseminarea are loc prin intermediul p7s7rilor. &a se8nt?mpl7 8n cazul tisei, arbore8n 8ntregime toxic, cuexcep9ia ariluluipseudofructului, care este c7rnos, frumos colorat i gustos.

- 4ot prin p7s7ri sunt r7sp?ndite fructele cu semin9e ale v?scului.

;omocorie -


8/19

#ferigile arborescente din I-lele Ruan Fernandez, gimnospermul StumboaT UelVitscia mirabilis dindeertul amib, arborele pagodelor >in"go biloba, din 1ina, arborele mamut /eWuoia gigantaea arborele rou /eWuoia sempervirens din p7durile litorale pacifice nord-americane, nuf7rul termalLmpaea lotus termalis de pe lacul e9ea #=radea%H ecidna i ornitorincul #ordinul Monotrema%,op?rla tuatara #/penodon punctatum%, op?rla Moloc #Moloc orridus% din regiunea australianlemurienii i tenrecii din Madagascar, petele )atimeria calumnae din =ceanul Indian, petii dipnoeoceratodus forsteri din &ustralia de +, )epidosiren paradoxa #&merica de /ud%, melcul de ap7Melanopsis parreLssi din lacul e9ea etc.%H acest tip de areale, numite paleoendemice, sunt prezent

prin excelen97 8n cadrul regiunii biogeografice australiene, dat7 fiind evolu9ia paleogeografic7 aacesteia, din 'urasic i p?n7 8n prezentH

NEOEN&EMI5E#cuaternare% recente, care nu au avut timpul material pentru a-i extinde arealude r7sp?ndire #specii neoendemice sau endemice progresive%H la apari9ia lor a contribuit izolareageografic7, pe de o parte i adaptarea la anumite condi9ii stricte de mediu, pe de alt7 parte #garofitaietrei 1raiului, Diantus callizonus, oitele &nemone transsilvanica etc.%.

11.5ategorii "e areale "u') form): areale "is


9/19

Z8n &sia de /ud-+st, domeniul pKdurii ecuatoriale este cel mai fragmentat i decalat cKtre nord, subefectul musonuluiH principalele masive forestiere se gKsesc 8n M-9ii >a9ii de 0est, 8n India, 8n sud-es/ri - )an"Ki, pe versan9ii imalaLeni, pe coastele occidentalK i orientalK ale peninsulei Indocina, 8aripelagul malaLez, 8n orneo, I-lele 1elebe, oua >uinee i de asemenea 8n Filipine, p?nK pecoasta de nord-est a &ustraliei.5on"iii ecologice 4emperaturi medii anuale ridicate, constant peste 2![1 Insolatie intense, evapotranspiratie ridicata


10/19

'% familia )auraceae - este edificatK de aproximativ (!!! de specii, cele mai multe 8nt?lnite 8n &sia:arborele de campor #1innamonum campora%, arborele de scor9ioarK 1innamonum @eLlanicum%etc.Forme 'articulare ale lumii ,egetale

- lianele - folosesc arborii ca suport pentru lKstarul lor, care crete repede 8n 8nKl9imeH pot ating2!! m lungime i (5 -2! cm 8n diametruH lianele tropicale de9in \!O din speciile existente 8necosistemele terestre

- epifitele - au cea mai largK dezvoltare 8n &merica de /udH 8i deplaseazK 8nsui locul de

germinare pe ramurile superioare ale arborilorH principalii reprezentan9i ai epifitelor suntbromeliaceele i orideeleH

- plantele parazite i saprofite, determinate de intensitatea foarte redusK a luminii pe parterulpKduriiH dintre plantele parazite, lipsite de clorofilK, pot fi citate: uinee, veveri9a zburKtoare cucoadK cu solzi &frica

- animalele tericole au o diversitate mai redusK i prezintK adaptKri la condi9iileecologicespecifice #luminozitate slabK, vegeta9ie luxuriantK%:

talie micK #antilope mici - ="apia 8n &frica, rinoceri de talie micK etc.%Hcrepusculare sau lucifuge #insecte, unele rozKtoare, reptile etc.%Higrobionte #specii care trKiesc 8n apele marilor fluvii: caimanul, 8n &mazon%FaciesuriIn functie de gradul de inundabilitate, padurile dense tropicale prezinta faciesuri diistincteH astfel, inpadurile ecuatoriale din &mazon se gasesc: ,ar(eas sau 'C"uri 'ermanent inun"ate, care 8n general 8nso9esc cursurile de apK, cu odiversitate floristicK foarte mare. In acest mediu asfixiant, se dezvoltK foarte bine arborele de cauciu#;evea brasiliensis%, palmierii #andanus sp.% i lianeleH frecvent apar arbori cu rKdKcini

aeriene,supranumite Ygambe de c?ineY, aa cum este cazul arborelui "apo" sau Yarborelui de br?nz#1eiba pentandra%H "apo"ierii sunt arbori de talie mare, al cKror trunci este sus9inut la bazK deputernice contraforturi i al cKror lemn alb i moale #asemanator br?nzei% este folosit laconfec9ionarea butoaielorH 8n 1ote d^Ivoire, acest facies este cunoscut sub numele de poto-potoH iga'o 'C"ure tem'orar inun"atC/ corespunde zonelor mlKtinoase, 8n care sedimentareaorganicK este preponderentKH 8n >uLana, unul dintre cele mai spectaculoase faciesuri ale pKduriiinundabile este numitK YpinotierY, dupK numele palmierilor pinot #+uterpe oleracea%, care formeazKpopula9ii aproape pure, de arborete cu 8nKl9imi de 2! - 25 mH ce


11/19

mKsurK ce crete altitudineaH principalele specii arbustive apar9in genurilor Ilex, erberis i olLlepi#specia andinK pionier cea mai comunK%H speciile vegetale cu cretere lentK sunt expuse curegularitate 8nge9ului, destul de slab, precum i unui deficit idric ocazional, 8ntruc?t se situeazKdeasupra plafonului noros i primesc precipita9ii mai reduse cantitativ #J!! - \!! mm%H factorulinibitor decisiv 8n dezvoltarea vegeta9iei pare a fi frecven9a ninsorilor. 'C"urea galeriereprezintK de fapt o prelungire a pKdurilor tropicale umede, 8n lungul unor r?uri traverseazK savanaH apare mai bine dezvoltatK 8n zona de izvoare a unor fluvii africaneH se aseamKunor lunci largi, cu aceleai specii ca i pKdurea tropicalK umedK propriu-zisK, mai slab dezvoltate

mai sKrKcKcioase, datoritK temperaturilor mai ridicate i uscKciunii mai mari

1*.)"urile me"iteraneene caracteristici biogeografice&ate generale: se dezvolt7 8n condi9iile unui climat cu ierni 8n general reci, umede i veri calde,secetoaseH intervalul prelungit cu deficit de umiditate din sezonul estival pune 8n dificultate plantele animalele mediteraneeneA"a't)ri ale s'eciilor ,egetale1alificativele utilizate pentru p7durile mediteraneene, respectiv sclerofile #8n care arboriisunt distanta si, ma'oritatea acestora apar in?nd stratului arborescent cu 8n7ltimi sub $m% , durisilvae#cuesuturi mecanice dure i frunze tari% sauxerofile, pun 8n eviden97 caracteristicile ma'ore alespeciilor vegetale: frunze mici, coriacee, adaptate unor condi9ii ecologice marcate de secet7, mai m

sau mai pu9in sever7, pe timpul verii.5om'o(itia floristic)/unt alc7tuite din specii semperviriscente de foioase si conifere, p?n7 la altitudini de (*!!m, si arbocu frunze c7z7toare, dominante fiind speciile de Wuercinee.

a. Arborii sem'er,iriscenti ti'ici ai acestor ')"uri sunt:- ste'arul vesnic verde sau ste'arul de st?nc7 #Nuercus ilex% al c7rui areal se desf7soar7 8n 'urul M7Mediterane, a'ung?nd p?n7 8n sudul Frantei i &sia Mic7H p referinte ecologice: indiferent fat7 defactorul edafic si exigent fat7 de lumin7 #eliofil%H- /te'arul de plut7 #N. suber%, care urc7 mai putin 8n altitudineHpreferinte ecologice: terenuri silicioasi umede, fiind mai igrofilH

- 1vercineele N. Mirbec"ii, 8n partea de + a Marocului si N. 1alliprinos, 8n IsraelH- 1onifere din genurile inus, &bies si 1edrusreferinte ecologice ale s'eciilor "e conifere- Pinul de &lep - &re un areal asem7n7tor cu cel al ste'arului verde, fiind exigent fat7 de factorultermicH poate constitui p7duri secundare, atunci c?nd succede p7durii de ste'ar verde, distrus7 de foare un areal extins din /pania, p?n7 8n >recia i din Maroc, p?n7 8n )ibia #rovincia 1Lrenaic7%.- Pinul maritim # Pinus pinaster%, mai acidofil dec?t pinul de &lep i, prin reparti9ie, mai occidentaldec?t acesta, formeaz7 p7duri mai luminoase, cu trunciuri zvelte -ocup7 7rmurile occidentale aleM7rii Mediterane, fiind sensibil la frigH este calcifug, dar se adapteaz7 bine terenurilor nisipoaseH- Pinul laricio apare 8n Mun ii 1orsicii i 8n provincia 1alabria din Italia, iar bradul &bies pinsapo apar

8n masivele muntoase din /icilia, >recia i 4urciaH

- Cedrul de liban #1edrus libanotica% si cedrul de &tlas, cu larg7 r7sp?ndire 8n tertiar, au ast7zi unareal discontinuu relict, fiind 8nt?lnite 8n )iban i sudul 4urciei, si respectiv 8n Muntii &tlas.- In spa9iul montan, pinul negru, cedrul i bradul, arbori de talie 8nalt7, includ un mare num7r de spei subspecii.Mo"elul ar!itectural al 'a"urilor sem'er,iriscente/tratul arborilor are densitate redus7, 8n cadrul s7u ap7r?nd diseminate specii arbustive sisubarbustive, ca: fisticul #Pistacia terebenthus, P. lentiscus%, laurul #!aurus nobilis%, cimbrul #(hymusp.%, ste'arul de "ermes #. coccifera%, cu cele mai coriacee i mai spinoase frunzeH


12/19

n cadrul stratului arborescent apar specii de conifere mediteraneene, ca: pinul de &lep #inusalpensis%, pinul maritim #Pinus maritima%, iar pe versantii mai 8nsoriti si pe suprafe elecvasiorizontale, apar specii eliofile de pin: Pinus pinea, Pinus pinaster,Pinus laricio.b/ Arborii cu frun(e c)()toaresunt 8nt?lniti mai ales 8n zonele de tranzitie spre climatul temperatHacestia sunt adesea asocia i ste'arilor cu frunze semperviriscente, mai ales ste'arului verdeH 8ngeneral, prefer7 versantii mai umezi. /peciile de Wuercinee caducifoliate apar at?t pe 97rmul nordic M7rii Mediterane #. cerris, . pubescens%, c?t i pe 97rmul sudic #.mirbec0ii, 8n Magreb% H printreste'7rete apar diseminate i alte specii termofile, ca de exemplu : mo'dreanul #+raxinus ornus%,

c7rpini9a #Carpinus orientalis%. &cesti arbori apar in speciilor caracteristice zonei temperate propriu-zise #uercus pubescens% sau, cel mai adesea, speciilor proprii regiunilor submediteraneene: .lusitanica, 8nt?nit pe t7rmul de vest al Marocului si 8n vestul FranteiH ste'arul macedonian din alcansi din t7rile est-mediteraneeneH acestora li se adaug7 mo'dreanul #8n eninsula alcanic7%,castanulplatanul etc.Productia de biomas1 vegetal1 a p7durilor mediteraneene este remarcabil7, de ordinul a 25!-5!t3a, iarproductivitatea, 8ntre $- (! t3a3an.

10.7uf)ri+urile me"iteraneene caracteristici biogeograficentr-un context climatic marcat de puternice contraste,defri7rile,incendiile, p7unatul turmelor decapre i ovine au exercitat presiuni importante asupra ecosistemele forestiere, deosebit de fragileH 8

timp istoric, acestea au fost 8nlocuite pe mari suprafe9e de forma9ii vegetale secundare saudegradate, denumite generic tufisuri sau tuf7risuri mediteraneene. n functie de localizarea geografsi compozitia floristic7, acestea poart7 denumiri diferite de la o regiune la alta: maWuis, garrigue,frigana, tomillares.Maquis-ul#denumire corsican7% este r7sp?ndit 8n 1orsica si pe 7rmul nordic al Mediteranei, undeurc7 p?n7 la *!! m altitudineH a rezultat prin defris7ri succesive si p7sunat intensivH se dezvolt7 pesoluri bogate 8n siliciu. 1ompozitia floristic7: laur # 2lex aquifolium%, m7slin s7lbatic #Olea laperrini%, m#%irthus sp.%si mai rar, ste'ar de plut7 #. suber%.Garriga#fr. >arrigue% reprezint7 o formatie de tuf7risuri secundare scunde, situate pe roci calcaroasi marnoase, dezvotate mai ales 8n sudul Frantei. /pecii dominante: ste'arul de "ermes #.coccifera%, rosmarinul #recia, insula 1reta, 7rmul &siei Mici, undeformeaz7 asociatii de arbusti cu tepi. /pecii dominante: dafinul, leandrul, m7slinul si plante spinoasdominate de speciile 3enista acanthoclada si Poterium spinosum.Tomilarele#sp. tomillares% sunt asociatii de arbusti cu 8n7ltime mi'locie, 8n cadrul c7rora domin7specii din familia !abiatae: rosmarin, lev7ntic7 #!avandula sp.%, cimbru #(hymus sp.%. n prezent, 8nregiunea mediteraneean7, arealul formatiilor vegetale primare si secundare este puternic fragmentade extinderea plantelor de cultur7, 8n special citrice si m7slin.

16.)"urile nemorale ale emisferei nor"ice 'a"urile cu frun(e ca(atoare/n emisfera nordic7, p7durile de foioase cu frunze c7z7toare sau nemorale se desf7oar7 8ndomen

climatului temperat continental, 8ntre *!! 5!! latitudine .! "#durile nemorale europene

- #n vestul "i centrul $uropei, se extind la nord de zona mediteraneean %&ncep!nd din nordul Pen. 'beri"i p!n &n sudul (candinaviei), p!n la cca. *+ lat., sub influena curentului cald al olfului/

- &n partea estic a continentului, se prelungesc sub forma unei f"ii &nguste, limitat la nord de pdureaconifere, iar &n partea de sud, de vegetaia de step.

Modelul arhitectural $i compoziia floristic#- stratul arborilor se caracterizeaz adesea prin uniformitate remarcabil, uneori c0iar prin

monospecificitate %fgete, stejrete etc.)/ fagul are maxim dezvoltare &n regiunea atlantic, pe soluribine drenate, dar "i &n $uropa 1entral/ arealul fagului este limitat &n partea de est de izoterma de 21


13/19

- stratul arbustiv este bine reprezentat, cuprinz!nd specii ca: alunul, caprifoiul, lemnul r!ios %Evonymusverrucosa), murul %Rubus idaeus) etc.

- &n cadrul stratului subarborescent, prezena epifitelor este discret %curpen, iedera, caprifoi etc.)/- stratul ierbaceu este dominat de plante vernale 0eliofile %pastite, anemone, viorele, brebenei etc.) "i

numeroase geofite sciofile/%umea animal

- caracteristice sunt marea diversitate a speciilor "i organizarea funcional precis/- lumea mamiferelor este repartizat biotopurile: arboricol %Sciurus vulgaris, Felix silvestris) si tericol

%Capreolus capreolus, Vulpes vulpes etc)/ psrile ocup &n mod egal diferitele straturi de vegetaie/- ca "i flora, &n timp istoric, fauna se confrunt cu fenomenul de reducere a numrului de specii, precum

a efectivelor de animale %cazul zimbrului, ursului brun, lupului)&! "#durile nemorale nord - americane- ocup7 mari ansambluri de relief cu dispunere meridian7, care se succed de pe 97rmul &tlanticului,p?n7 8n regiunile de c?mpie ale fluviului Mississippi%Piedmont, 3lue 4idge, >reat 0alleL, platoul1umberland%- prezint7 unele asem7n7ri cu p7durile nemorale europene, 8n special 8n ceea ceprivetecaracteristicile sezonului de vegeta9ie.-8n raport cu pozi9ia geografic7, condi9iile ecologice i compozi9ia floristic7, de lanord la sud, seindividualizeaz7 trei faciesuri:

a) p1durea mixt1 lauren4ian1b) p1durea appalachian1c) p1durea din S/ S&

a) p#durea mi't# laurenian#- bordeaz regiunea 5arilor 6acuri/- se dezvolt &n condiiile unui climat a crui nuan oarecum excesiv continental, este atenuat de

influena 5arilor 6acuri "i a 7ceanului Atlantic.- speciile floristice care o edific se comport ca esene umbrofile, dezvoltate &n straturile inferioare ale

pdurii de conifere, cu care vine &n contact/ ca atare, aceast formaie vegetal mai poart denumirea dpdure de foioase tolerant

- Pe solurile slab productive, se dezvolt specii acidofile, ca: mesteacnul, ararul de za0r, stejarul,

carpenulb) p#durea appalachian#

- se dezvolt la sud de pdurea mixt laurenian, &n condiiile unui climat omogen, cu precipitaii medianuale de * mm, repartizate uniform/

- se remarc prin marea diversitate a spectrului floristic "i prin aspectul luxuriant/- omogenitatea climatului rezid &n frecvena rsp!ndirii cosmopolite la nivelul pdurii appalac0iene, a

numeroase specii floristice: stejarul negru %Quercus velutina), stejarul alb %Q. alba), copacul 0ic8or9%Carya ovata, Carya cordiformis) etc.%specii endemice pentru continentul nord-american)/

- 'nvelisul vegetal este dominat de foioase caducifoliate, precum: fagul cu frunza lat %Fagus grandifolcare apare diseminat printre celelalte specii, artarulAcer negundo, nucul negru %uglans nigra, .cinerea), magnolii %!agnolia acuminata)/ arborele lalelelor"iriodendron tulipifera

- cu caracter insular apar "i specii ca stejarul ro"u %Q. rubra) "i castanul %Castanea dentata)/- modelul ar0itectural seamn cu cel al pdurii europene, cu predominarea unui numr mai mare de

specii sciofile &n stratul ierbaceu "i muscinal/- epifitele, care confer luxurian pdurii, au ca reprezentant principal via slbatic %Vitis riparia)

c/p#durea din ( (*+- reprezint o prelungire a pdurilor appalac0iene, extinz!ndu-se p!n &n arealul olfului 5exic/- prezena lor este datorat unui climat cu veri calde "i umede, ierni bl!nde %*-;1), cu rare perioade d

frig/- caracterul endemoconservator al acestei pduri este pus &n eviden de prezena unor specii &nt!lnite

numai aici:,"i#uidambar sp., Styraciflua sp., stejarul de


14/19

iar dintre 0igrofile, c0iparosul de balt %$axodium distic%um). Acestora li se adauga specii de pini denisip litoral %&inus rigida. &. palustris), palmieri.

Lumea animal

- majoritatea speciilor faunistice aparine acelora"i genuri ca "i speciile ce populeaz pdurile europene- speciile endemice pentru America de ord sunt: ursul baribal %'rsus americanus), nurca american,

cerbul >apiti, opossumul, r!sul ro"u, cerbul de


15/19

adurea boreala reprezinta un loc de refugiu, in perioada de iarna, al unor animale de tundra: ren,elan, veverita canadiana, ciocanitoarea cu trei degete,cocosul de munte, ursul grizzlL.

1>.7un"ra ste'a 'reria 'am'asul7un"ra arctica_ )ocalizare: zona arctica nu atinge deplina dezvoltere decat in insulele si aripelagurile cele mainordice, nordul extreme al orvegiei si al


16/19

1ompozitia floristica a pa'istiilor de stepa prezinta o variatie sezoniera, in functie de temperatura siumezeala solului. &stel, primavara, umiditatea crescuta si temperaturile in crestere permitdezvoltarea unui covor vegetal bogat: &donis, Iris, ulstilla.(. In pusta si baragan predomina specii de graminee, precum:paiusul, egara si dicotiledonate:capsarpelui, laleaua pestrita, bu'orul de stepa.2. In steeple vest siberiene predomina specii graminee diferite fata de cele europene: /tipa rubens&venastrum desertorum, pelinul negru. In steple mongolice, vegetatie este mult mai saracacioasa si cu pronuntate caractere de xerofilis

reria nor" Americana=cupa partea centrala a /.C.&. si se desfasoara pe directia nord sud , aproxim intre 55- 2 grade laordica.5on"itii ecologice_ Influentate de altituudinea reliefului, care creste treptat de la est la vest, pana la (5!!m_ Ierni aspre, ! si 5 grade 1, iar verile excesiv de calduroase_ recipitatiile medii lunare scad de la est la vest si se reflecta in compozitai floristicaFaciesuri:(. reria cu ierburi inalte, in est2. reria mixta in centru. reria cu ierburi scunde, in vest

&i,ersitatea floristica_ Invelisul vegetal este acoperit cu specii precum :&ndropogon scoparius, &.gerardii_ In preria mixta se gasesc: /tipa comata, /tipa pectinata, =puntia polLacanta_ In preria cu ierburi scunde, ariditatea crescuta favorizeaza aparita concretiunilor calcaroase:&rtistida longiseta, &rtemisia frigidaam'asul su" American_ =cupa o suprafata de peste 5!! mii "m patrati si se desfasoara intre 2 si J grade lat sudica_ =cupa campia aluviala afluviului


17/19

Caracteristici biogeografice: 'n Africa, savana ocupa teritorii intinse, arealul sau impunandu-se padurilor tropicacu ritm sezonier. Arborii diseminati printre ierburile cu inaltimi variabile prezinta caractere de xorofilism, sunt0eliofili: (avana cu baobabi %baobabul sau arborele de paine al maimutelor), savana cu acacii, savana cu palmieri,savana cu eup0orbiacee.'n America de (ud, predomina asociatii de ierburi megaterme, sub forma unui strat continuu, dominat de graminePrincipalele faciesuri sunt: 1ampos %Pod. 3raziliei, 1ampos limpos), 6lanos %


18/19

&rgumente sistemice: invelisul biotic reprezinta o componenta fundamentala a geosistemuluiplanetar, o veriga de baza in circuitul biogeocimic, fata de care existenta oamenilor nu ar fi posibil

%.5ategorii "e arii naturale 'rote


19/19

. Arii speciale de conservare (&AC) scop de a conserva, mentine si acolo unde este cazul de a readuintr-o stare de conservare favorabila 0abitatele naturale sau populatiile speciilor pentru care situl estedesemnat.

2. Arii de protectie speciala avifaunistica (&!A) al caror scop este de a conserva, mentine si acolo ueste cazul de a readuce intr-o stare de conservare favorabila 0abitatele specifice desemnate pentruprotectia speciilor de pasari migratoare salbatice. %6acul Amara, 6acul (trac0ina)

%1.7urismul in arii 'rote

Documents

Biogeografie