Biogeografie Continuare Curs

8/16/2019 Biogeografie Continuare Curs

1/71

III. Regionarea biogeografcă a uscatului

Analiza arealelor speciilor, genurilor, familiilor de plante şi animale permite

realizarea unor diferenţieri spaţiale, pe baza cărora se realizează regionarea

biogeogracă a globului terestru. Denumirile utilizate cel mai frecvent pentru

regiuni sunt:

I Regiune olarctică !cu subdiviziunile "alearctica şi #eoarctica$

II Regiunea neotropicală

III Regiunea etiopiană !africano%malgaşă$

I& Regiunea indo%malaeză sau orientală

& Regiunea australo%papuaşă&I Regiunea polineziană

&II Regiunea antarctică !unii autori vorbesc doar despre elemente antarctice

şi nu despre o regiune distinctă$

3.1 Regiunea Holarctică este cea mai 'ntinsă dintre regiuni cuprinz(nd

toată )uropa, *iberia, Africa de # p(nă la limita * a *aarei, partea de # şi

centrală a "enin. Arabice, Anatolia, Asia de & !p(nă la &alea Indusului$, Asia+entrală !p(nă pe versantul * al unţilor -imalaa$, ) Asiei inclusiv arip.

/aponez, America de # !apro0imativ p(nă 'n partea centrală a "od. e0ican$,

Insulele din 1c. Arctic şi din # 1c. Atlantic. 2eritoriul acestei regiuni este

'mpărţit 'n două de către 1c. "acic şi Atlantic, individualiz(ndu%se două

unităţi distinct, cărora mulţi autori le dau rang de regiune, şi anume:

"alearctica, ce cuprinde )uropa, Africa, Asia şi #eoarctica3#earctica ce

cuprinde America de #. "rintre familiile de animale considerate caracteristice

pentru olarctica se numără sciuridele !reprezintă familie din care fac parte

numeroase specii de veveriţe$, leporidele !iepurii$, canidele !lupul, vulpea,

coiotul şi alte specii 'nrudite$, felinele !r(sul, pisica sălbatică, puma$, ursidele

!diferite specii de urşi$ şi cervideele !renul, elanul, cerbul, căprioara ş.a$.

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age >


2/71

Dintre păsări se remarcă cele din familia 2etraonide !cocoşul de munte, de

mesteacăn$ şi columbiforme !porumbeii$. *unt caracteristici şi ambieni ca

salamandre şi triton, iar dintre plante: pinul, fagul, ste/arul, mesteacănul,

sunt genuri reprezentate 'n regiunea olarctică prin numeroase specii.

Această regiune prezintă mari diferenţe de la # la *, prezent(nd mai multe

subdiviziuni, cu limite 'n mare măsură condiţionate de climă.

A. *ubregiunea arctică cuprinde partea de # a celor @ continente nordice

!America de #, )uropa, Asia$ şi numeroase insule !;roenlanda, Islanda,

Arip. *valbard, Arip. Arctic +anadian, #ovaia emlia ş.a.$ cu climă

aspră, polară şi subpolară, respectiv deşerturile nivo%glaciare şi tundra,

p(nă la limita cu pădurea 'nceiată. )ste singura subregiune care se

'ntinde at(t 'n "alearctica c(t şi in #eoarctica. +urpinde puţine specii,

adaptate la temperaturi scăzute şi la o durată scurtă a sezonului de

vegetaţie. 1 serie de specii au areal circumpolar, dar e0istă şi specii arcto%

alpine sau specii3subspecii vicariante !'nrudite, cu areale apropiate$ ale

celor eurasiatice 'n America.

7. *ubregiuni situate e0clusiv 'n "alearctica

a$ Subregiunea eurosiberiană cuprinde )uropa de # p(nă la limita cu

subregiunea arctică, )uropa de & şi + !p(nă la contactul cu subregiuneamediteraneană$ şi zonele de pădure din )uropa de ) şi din *iberia !p(nă la

contactul cu stepele şi ţinuturile deşertice din *$. 9auna este reprezentată de

ursul brun !4rsus arctos B lat.$, vulpea roşcată !&ulpes vulpes$, r(sul !Cn0

ln0$, lupul !+anis lupus$, veveriţa comună !*ciurus vulgaris$, păsările din

familia "runellide !e0: brumăriţele$. n cadrul acestei subregiuni domeniul

boreal !al pădurilor de conifere$ include mare parte din # )uropei şi taigaua

siberiană, iar domeniul atlantic !european atlantic$ cuprinde )uropa

1ccidentală cu climă oceanic, respectiv Arip. 7ritanic şi latura & a

continentului, 'ncep(nd din *%& #orvegiei şi p(nă 'n #%& "eninsulei Iberice,

limita estică trec(nd pe la ) de 7azinul "arizian, pe marginea ) a asivului

+entral 9rancez şi prin "irineii +entrali.

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age


3/71

Domeniul central european cuprinde cea mai mare parte a pădurilor de

foioase din )uropa, inclusiv din 4craina, Rusia şi 7elarus. "rintre cele mai

caracteristice specii se numară ste/arul, gorunul, carpenul, frasinul european,

aninul negru, teiul pucios, ulmul si arţarul. 9agul european este bine

reprezentat in partea de & şi +entrală, dar lipseşte din ) )uropei. Domeniile

din munţii 'nalţi sunt reprezentate de elemente arcto%alpine, la care se

adaugă elemente alpine 'n sens larg. 4nele specii se 'nt(lnesc numai 'n Alpi,

altele numai 'n +arpaţi şi e0istă numeroase specii proprii +aucazului. *e

individualizează astfel un domeniu caucazian, de tranziţie spre subregiunea

mediteraneană, un domeniu alpin si un altul carpatic.

b$ Subregiunea mediteraneană propriu-zisă (eumediteraneană) este

destul de restr(nsă, desfăşur(ndu%se de /ur 'mpre/urul ării editerane. )ste

delimitată spre # de lanţurile muntoase din "eninsula Iberică, de Alpi şi de

munţii din "eninsula 7alcanică, iar spre * şi ) de ţinuturi aride !*aara şi

deşerturile din "eninsula Arabică, "od. aride din Anatolia$. Arealul de

cultivare a măslinului se suprapune e0act pe această subregiune. ulţi autori

includ 'n această subregiune şi insulele acaroneziene !Insulele Azore,

adeira şi +anare$, uneori folosindu%se ciar termenul de subregiune

mediterano%macaroneziană. 9lora specică este reprezentată de pădurile cufrunze dure şi mate !păduri sclerole$ şi de tufărişurile degradate care au

luat locul acestor păduri. *pecii caracteristice subregiunii mediteraneene

sunt broasca ţestoasă de uscat, vipera cu corn, scorpionii, unii păian/eni de

mari dimensiuni, dintre care cel mai mare este tarantula, iar dintre insecte

cicadele. Insulele din Atlantic, deşi incluse 'n general 'n această subregiune,

prezintă şi unele caracteristici distinct, astfel că unii autori le consideră o

subregiune aparte. 9auna macaroneziană are 'n general caracter

mediteranean, dar se 'nt(lnesc şi unii Euturi asemănători cu cei din America

tropicală. Dintre păsări se remarcă @ specii endemice de petrel, specii sau

subspecii endemice de lăstuni, auşel !din familia piţigoiului$, porumbel.

+anarul, al cărui nume provine de la Insulele +anare, endemic 'n aceste

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age @


4/71

insule, este 'ndeaproape 'nrudit cu speciile europene de inăriţă !'nrudită cu

sticletele$. 2recerea spre subregiunea eurosiberiană se realizează prin

intermediul unui domeniu submediteranean cu păduri 0erole şi mezo0erole

cu frunze căzătoare, spre deosebire de vegetaţia eumediteraneană, frecvent

cu frunze persistente. 2ranziţia este adesea treptată, 'n unele cazuri cele

două tipuri de vegetaţie coe0ist(nd şi form(nd asociaţii caracteristice.

)lementele submediteraneene sunt bine reprezentate şi 'n silvostepa din

Dobrogea şi +(mpia Rom(nă, marc(nd 'n acest caz o interferenţă cu

subregiunea pontico%central%asiatică. Dintre speciile tipice pentru această

f(şie de tranziţie cu caracter submediteranean se numără ste/arul pufos

!Fuercus pubescens$, cărpiniţa !+arpinus orientalis$, cerul !Fuercus cerris$,

pinul negru !"inus nigra$.

c$ Subregiunea pontico-central asiatică cuprinde ţinuturile de stepă,

deşerturile şi semideşerturile din *%) )uropei, * *iberiei, Asia ică, Asia

+entrală, a/ung(nd in ) p(nă 'n deserturile ;obi, 1rdos, 2ar(m şi 2aGla

aGan. Din puncte de vedere biogeograc se individualizează un domeniu

pontic % sud siberian si un altul central siberian%mongolic%dauric. 4nii autori

separă ca o subdiviziune aparte provincia armeano%iraniană !porţiuni din Asia

ica, Armenia, o parte din Iran$ incluz(nd deşerturile din Asia +entrală 'nprovincia turanică. n alte lucrări se individualizează o subregiune irano%

turanică, ce se intinde din partea interioara a "eninsulei Anatolia prin nordul

Iranului si Afganistan, partea * a Depresiunii Aralo%+aspice, * Hazastanului

p(nă la poalele unţilor 2ian an. 2eritoriul Iranului este situat la limita dintre

subregiunea *aaro%Indiană şi subregiunea "ontico%+entral%Asiatică. *e

consideră că din această subregiune provin o serie de plante de cultură, care

s%au răsp(ndit apoi şi 'n alte ţinuturi, ca gr(ul, secara, mazărea, lintea,

bumbacul, pepenele galben, morcovul, napul, ceapa, usturoiul, spanacul şi

pomi fructiferi ca migdalul, sticul, caisul şi gutuiul.

d$ Regionarea biogeografcă a Europei în scopul conservării biodiversităţii.

+onsiliul )uropei şi +omisia )uropeană, 'n scopul evaluării şi studierii

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age ?


5/71

biodiversităţii, utilizează o clasicare a subdiviziunilor "alearcticii, 'n mare

parte similară cu cea clasică. Astfel, 'n )uropa şi Asia ică s%au individualizat

>> ,,regiuni biogeograce,, ecivalente 'n mare măsură cu subregiunile

-olarcticii sau ciar cu domenii ale subregiunii eurasiatice. Acestea sunt:

% Regiunea arctică cuprinz(nd Islanda, *valbard, #ovaia emlia, # "enin.

Hola, litoralul #%& al *candinaviei şi # părţii europene a 9ederaţiei Ruse,

corespunde cu sectorul respectiv al subregiunii arctice.

% Regiunea boreală e0tinsă 'n "enin. *candinavă !la * de Alpii

*candinaviei$, 'n ţările baltice, # 7elarusului şi 9ederaţia Rusă !la * de

regiunea arctică$ corespunde cu partea europeană a domeniului boreal al

subregiunii eurosiberiene.

% Regiunea atlantică corespunde 'n mare măsură cu domeniul atlantic al

subregiunii eurosiberiene.

% Regiunea continentală cuprinde ţinuturile incluse 'n domeniul pădurilor

de foioase şi de foioase 'n amestec cu conifere din )uropa +entrală !p(nă 'n

/umătatea estică a 9ranţei, mare parte din ;ermania şi partea de ) a

Danemarcei dar şi o porţiune din #%) "eninsulei Italice$, )uropa *%) !mare

parte din Rom(nia, din Rep. oldova si # "eninsulei 7alcanice$ şi se 'ntinde

ca o f(şie cuprinsă 'ntre regiunea boreală şi cea stepică 'n )uropa de ) p(nă 'n unţii 4rali. +orespunde 'n mare măsură cu domeniul central european.

2ot aici sunt incluse pădurile de cer, g(rniţă şi ste/ar pufos din *%) )uropei,

care fac trecerea spre subregiunea mediteraneană.

% Regiunea panonică cu păduri de ste/ar, biocenoze de silvostepă,

nisipuri şi sărături este situată pe teritoriul 4ngariei şi 'n ariile limitrofe

!+(mpia 7anato%+rişană, # *erbiei, porţiuni din * *lovaciei şi +eiei şi mici

sectoare din +roaţia şi *lovenia$. n clasicările clasice, aceste teritorii sunt

cuprinse tot 'n subregiunea euro%siberiană, domeniul central%european.

% Regiunea alpină cuprinde Alpii *candinaviei, Alpii inclusiv Alpii Dinarici,

+arpaţii, unţii *tara "lanina, Rodopi şi "irin din # "enin. 7alcanice,



6/71

+aucazul, 4ralii, mici porţiuni din Apenini şi "irineii, cu eta/ele nival, alpin,

subalpin şi montan.

% Regiunea stepică 'n *%) Rom(niei, * Rep. oldova, 4crainei şi 9ed.

Ruse corespunde cu un sector al domeniului pontic%sud siberian din

subregiunea pontico%central%asiatică.

% Regiunea ării #egre cuprinde litoralul & şi * al ării #egre, 'ncep(nd

'n # cu Delta Dunării şi continu(ndu%se prin Rom(nia, 7ulgaria şi 2urcia p(nă

la poalele +aucazului. &egetaţia regiunii este foarte neuniformă, elemente

comune 'nt(lnindu%se 'n special 'n faună. Această regiune include si

importante zone umede ca Delta Dunării, +omple0ul Razim%*inoe, deltele din

# 2urciei.

% Regiunea anatolică 'n partea interioară a Asiei ici, corespunde 'n

mare cu o porţiune din subregiunea pontico%central%asiatică.

% Regiunea mediteraneană 'n cea mai mare parte a "enin. Iberice !cu

e0cepţia laturii de #$, * 9ranţei, Insulele din area editerană, cea mai mare

parte a "enin. Italice, /umătatea * a "enin. 7alcanice şi +oasta Dalmată

!+roaţia$, & şi * Asiei ici, corespunde aproape complet cu partea # a

subregiunii mediteraneene.

% Regiunea macaroneziană 'n Insulele Azore, +anare si adeira.

e$ Subregiunea chino-japoneză se desfăsoară 'n ) Asiei, din &alea

Amurului p(nă 'n # &ietnamului, ocup(nd o mare partea a +inei p(nă 'n

marginea ) a "od. 2ibet, +oreea, Arip. /aponez şi * Insulei *aalin. Aici

pădurile sunt foarte bogate 'n specii, deoarece datorită condiţiilor de adăpost

s%au păstrat diverse plante mai sensibile la frig, care 'n restul regiunii

olarctice au dispărut, ca urmare a răcirii climei 'n "leistocen. "e 'ntinsul

subregiunii are loc o tranziţie graduală de la # la *, spre regiunea indo%

malaeză, pe măsură ce condiţiile termice sunt mai favorabile. n # se

'nt(lnesc păduri de amestec şi de conifer, urmate spre * de păduri

subtropicale cu numeroase specii endemic, predominant foioase, dintre cele

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age J


7/71


8/71

'nt(lnite şi specii pătrunse din regiunea etiopiană, de e0emplu leul şi

gepardul.

+. *ubregiunile din #eoarctica3#earctica

*ubregiunile din America de # situate la sud de subregiunea arctică prezintă

asemănări foarte mari cu cele din )urasia, la nivel de familii şi de genuri, 'n

scimb e0istă puţine specii comune. area diversitate climatică şi barierele

orograce au determinat e0istenţa mai multor subregiuni şi a numeroase

provincii:

a$ Subregiunea !anadiană corespunde pădurilor de conifere din +anada şi

din "enins. AlasGa. 9lora şi vegetaţia sunt destul de uniforme pe tot 'ntinsul

ei. Aici se 'nt(lneşte un număr mai mare de specii dec(t 'n padurile de

conifere din )urasia.

b$ Subregiunea vest-americană-pacifcă ocupă ţărmul pacic al

continentului nord%american şi unţii *t(ncoşi p(nă la contactul cu "od.

"reriilor. In munţi sunt specice unele conifere ca molidul de *itGa, molidul

)ngelmann, tuia uriaşă, dar şi două specii din familia 2a0odiacee şi anume

seMuoia sau arborele mamut şi arborele rosu. "rintre animalele specice se

numără capra de zăpadă, berbecul lui Dall, ursul grizzl, iepurii de munte şi

unele specii de veveriţă.

c$ Subregiunea est-americană-atlantică include litoralul atlantic al

Americii de #, la * de arile Cacuri, p(nă 'n "enins. 9lorida, unţii Apalaşi şi

bazinul inferior al Euviului ississippi. Aici se remarcă unele plante din genuri

care au dispărut din cea mai mare parte a regiunii olarctice 'n timpul

glaciaţiilor, precum magnoliile, arborele%lalea şi o specie de catalpa. 1 serie

de specii 'nrudite se păstrează 'n ) Asiei. unţii Apalaşi sunt acoperiţi de

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age N


9/71


10/71

tranziţie spre regiunea neotropicală, 'nt(lnindu%se o serie de marsupiale,

coati !un mic mamifer omnivor 'nrudit cu ratonul$, şop(rle primitive şi şerpi.

3.2 Regiunea Neotropicală

% prezintă o serie de caracteristici distincte faţă de celelalte regiuni tropicale

ale globului. 1cupă America de *ud p(nă la cca. ?= grade latit. *, America

+entrală, peninsulară şi insulară, aripelagul ;alapagos, iar 'n # se 'ntinde

apro0imativ p(nă 'n partea +entrală a "od. e0ican. 9lora este e0trem de

abundentă şi de variată. In cadrul familiei pantropicale a palmierilor se

'nt(lnesc numeroase genuri specice regiunii neotropicale. De aici provin o

serie de plante de cultură precum roşiile, cartoful, tutunul, araidele,

arborele de cacao, maniocul, papaa, ananasul, vanilia. ulte plante

ornamentale !begoniile, călţunaşii, daliile 'şi au originea tot aici$. Dintre

mamifere amintim oposumul, şobolanii marsupiali, leneşul, furnicarul, tatu%

ul. amiferele mai evoluate originare din America de # se 'ncadrează 'n

diverse categorii, dintre acestea amintim diverse specii de lamă, tapirul,

ursul andin, feline !pisica marga, pisica de pampas$ şi canide !vulpi sud%

americane, lupul cu coamă, c(teva specii de vulpe m(ncătoare de crabi$.

"uma, maimuţele platirine, rozătoare precum cobia !numiţi şi porcuşori de

guineea$, cincila, nutria, capbara !cel mai mare rozător de pe glob$ sunt de

asemenea răsp(ndite 'n această regiune, ca şi cele peste ?.== de specii şi

subspecii de păsări !struţul nandu, pasărea colibri%peste @== de specii$. 7ine

reprezentate sunt şi reptilele !crocodili, şerpi, şerpi constrictori, boa,

anaconda$, iar dintre peşti se remarcă pirana. Intinderea mare a regiunii,

diferenţierile climatice, orograce 'n cazul insulelor, barierele marine

determină e0istenţa unor subregiuni cu caracteristici bine denite pecontinentul sud%american, la care se adaugă subregiunea Americii centrale

peninsulare şi cea a insulelor din area +araibilor.

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age >=


11/71

a$ Subregiunea chiliano-patagoneză sau andino-patagoneză ocupă părţile cu

climat temperat din vestul şi sudul Americii de *, prelungindu%se spre # sub

forma unei f(şii lungi şi 'nguste de%a lungul ţărmului 1ceanului "acic şi

Anzilor, p(nă la )cuator. +uprinde numeroase specii endemice de plante,

printre care o specie de arboraş de cinină şi arboraşul de coca. Dintre

animale se remarcă lamele, pisica ciliană, pisica andină, tapirul de munte,

rozătoare ca cincila şi viscacia, păsări ca struţul lui DarPin, condorul andin 8

cea mai mare pasăre de pradă de pe glob. In cadrul acestei subregiuni se

individualizează ca o provincie cu caracteristici aparte Aripelagul

;alapagos, situat 'n 1c. "acic, pe linia )cuatorului. *e 'nt(lnesc aici iguane

de uscat şi singurele iguane marine din lume, numeroase specii de păsări

marine şi pinguini endemic, aEaţi la cea mai mare depărtare de ţărmul

Antarctidei.

b$ Subregiunea braziliană cuprinde cea mai mare parte a Americii de *,

acoperind #, +entrul şi ) continentului. "redomină pădurile tropicale umede

sempervirescente şi semisempervirescente, dar e0istă şi savane ca şi

tufărişuri mai mult sau mai puţin 0erole. 9lora este foarte bogată şi fauna

variată. "e l(ngă speciile şi familiile specice 'n ansamblul regiunii

neotropicale, care sunt foarte bine reprezentate 'n această subregiune, se

mai remarcă maimuţa mătăsoasă, maimuţa%leu, cerbul de mlaştină, vidra

uriaşă braziliană, c(inele de pădure. +ele mai multe dintre familiile endemice

de peşti din America de * trăiesc numai 'n această subregiune.

c$ Subregiunea central-americană ocupa partea de * a e0icului !inclusiv

e0tremitatea * a "enin. +aliforniei$ şi America central continentală. "rezintă

caracter de tranziţie spre subregiunea sonoriană a neoarcticii. 9lora şi faunaseamănă cu cele ale subregiunii braziliene, dar prezintă şi specii proprii. De

aici este originară ucca guatemalensis !plantă ornamentală de interior$.

9auna este reprezentată de maimuţe platirine, leneşi, tapiri, ursuleţul

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age >>


12/71

spălător. Dintre păsări, Muetzalul splendid gurează pe stema ;uatemalei şi a

dat numele monedei naţionale a acestui stat.

d$ Subregiunea "ntilelor 'nglobează insulele situate 'n area +araibilor, 'ntre

"enin. 9lorida şi ţărmurile &enezuelei şi anume Antilele ari, Antilele ici şi

7aamas. Aceste insule sunt acoperite cu păduri tropicale umede sau cu

frunze căzătoare 'n alternanţă cu savane. 9lora este e0trem de bogată, 'n

+uba ind peste N.=== de specii de plante. n scimb, fauna de mamifere

este săracă !se 'nt(lnesc mici marsupiale, şobolanul arboricol numit utia 'n

+uba, varietate de specii de raton, reptile ca iguana, şarpele boa, crocodilul

de +uba$. In funcţie de criteriile utilizate se pot distinge şi alte subdiviziuni:

% subregiunea !araibilor !* e0icului, America +entrală insulară şi

peninsulară, un mic sector din #& Americii de * şi insulele ;alapagos$,

% subregiunea braziliana sau "mazonia,

% subregiunea #u$ana 'n #%) Americii de *,

% subregiunea !ha%uena care cuprinde arii din #%) 7raziliei şi din #%&

Argentinei, sudul 7oliviei, centrul "araguaului şi o parte din "od. atto

;rosso,

% subregiunea andino-patagoneză.

3.3 Regiunea Etiopiană/Africană-Malgaşă

Aceasta regiune cuprinde Africa la * de *aara, Insula adagascar 'mpreună

cu c(teva insule vecine mai mici şi anume arip. +omore, *ecelles,



13/71

Amirante, ascarene şi colţul *%& al "enin. Arabice. 4nii autori includ 'n

această regiune şi # Africii. Din punct de vedere al Eorei, diferenţele dintre

Africa, adagascar, * Asiei, Arip. Indonezian şi partea de # a Australiei sunt

destul de mici, aşa că botaniştii le 'ncadrează pe toate 'n regiunea Eoristică

"aleotropicală. * Africii are 'nsă o Eoră aparte, ind o regiune Eoristică

distincta numită +apensis !a +apului, de la +apul 7unei *peranţe$. 9lora

regiunii este reprezentată de diverse specii de palmieri, baobabi, diverse

specii de Acacia, specii 0erole 'n sectoarele aride, plante suculente

rezistente la secetă !cele din genul Aloe$. 9auna regiunii prezintă o mare

diversitate a maimuţelor, ipopotami, girafe, oGapi supranumită şi girafa de

pădure, porcul furnicar, c(rtiţele aurii, veveriţa cu coadă spinoasă, iepurii

săritori, damanul arboricol şi damanul de stepă care trăiesc numai 'n Africa,

elefantul de pădure, rinocerul alb şi cel negru, manguste. +anidele sunt

reprezentate de mai multe specii de şacal, c(inele pătat, vulpi de deşert.

9amilia *uide, mamifere omnivore caracteristice lumii veci sunt

reprezentate de mistreţul de savană, răsp(ndit 'n cea mai mare parte a

Africii şi mistreţul de pădure, 'nt(lnit numai 'n partea centrală a Africii.

9amilia )Muide din care face parte şi calul are ca reprezentanţi tipic africani

zebrele din savane şi din munţii din * Africii şi măgarii sălbatici din munţii din) Africii. 7ovidele sunt foarte numeroase şi diversicate, incluz(nd bivolul

sălbatic african 'nrudit cu bivolul indian şi numeroase specii de antilopă, mult

diferite 'ntre ele ca mărime şi ca aspect general. 4n caracter distinctiv al

faunei din regiunea etiopiană 'l constituie lipsa a două familii importante de

mamifere: urşii şi cervidele. "ăsările sunt e0trem de variate. *truţul african

este răsp(ndit 'n Africa de ) şi de *, dar şi 'n subregiunea saaro%indiană a

-olarcticii. Dintre păsările specice amintim bibilicile, pasărea secretar,

păsările m(ncătoare de banane. #umeroase păsări migratoare din )uropa 'şi

petrec iarna 'n Africa !cucul, berzele, r(ndunelele, graurii, pupăza, st(rcii$.

"elicanii, care cuibăresc numai local 'n )uropa, cea mai mare colonie de

pelicani din )uropa ind cea din Delta Dunării, sunt răsp(ndiţi p(nă departe

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age >@


14/71

spre * 'n Africa, 'n /urul lacurilor şi 'n delte. Dintre reptile sunt abundenţi

şerpii veninoşi precum mamba negru !Q ?m lungime$ şi mamba verde,

alături de care se 'nt(lnesc şi şerpi constrictori precum pitonii, dar şi

cameleonii şi crocodilul de #il, care este răsp(ndit 'n cea mai mare parte a

Africii şi ciar 'n adagascar.

In regiunea etiopiană, adagascarul se distinge ca o subregiune aparte, dar

se mai remarcă şi următoarele patru subregiuni: vest%africană, est%africană,

sud%africană şi malgaşă.

a$ Subregiunea vest-aricană corespunde zonei de păduri tropicale umede

din bazinul Euviului +ongo şi de pe litoralul ;olfului ;uineei.

b$ Subregiunea est-aricană corespunde savanelor şi pădurilor 0erole,

dar include şi masive muntoase şi podişuri 'nalte, 'ncon/ur(nd la ), # şi *

subregiunea precedent'. De aici provine arborele de cafea, violeta Africana

!foarte răsp(ndită ca plantă de giveci, denumită violeta de "arma$.

c$ Subregiunea sud-aricană cuprinde zone de deşert !#amib, Halaari$,

savane aride, iar 'n e0tremitatea sudică vegetaţie subtropicală de tip

mediteranean. *e individualizează prin caracterele specice ale Eorei

"rovincia +apului. *e remarcă aici o specie de măslin sălbatic, N= de specii

din genul )rica,


15/71

!lemurienii$ prezintă o mare diversitate de specii. )ste caracteristică şi o

familie de insectivore primitive numite tenreci, unele dintre ele seamănă cu

aricii, iar altele cu ciţcanii sau cu şoarecii. *ingurul ungulat !cu copite$ care

a pătruns 'n adagascar este porcul de r(u3de apă. Dintre animalele de

pradă se disting L genuri endemice din familia viveride, printre care şi

5pisicile6 fossa. )0istă de asemenea şi o familie endemică de lilieci. Din

adagascar lipsesc o serie de reptile cum ar şop(rlele, viperele, varanii,

dar se 'nt(lnesc numeroase specii de cameleon, o specie de piton şi unele

şop(rle primitive 'nrudite cu iguanele americane.

3.4 Regiunea Indo-Malaeă !au "rientală

+uprinde ţinuturile cu climat tropical ale Asiei continentale !şi anume India,

7anglades, "enin. Indocina, * +inei$, Insulele Caccadive, aldive, *ri

CanGa, -ainan, 2aiPan, Arip. Indonezian aproape 'n intregime !insulele

*umatra, 7orneo, Sava şi *ondele ici p(nă la ) de 7ali$, 9ilipine. *pre sud

este marginită de apele 1c. Indian. 2eritorial, regiunea nu este complet

izolată, aici pătrunz(nd prin zonele de legătură numeroase elemente din

regiunile vecine, 'ndeosebi elemente olarctice ca ursidele, mistreţul, cerbul,

iar dintre plante pinul şi ste/arul. Aceste genuri olarctice lipsesc din

regiunea etiopiană, constituind un element de diferenţiere dintre aceste

două regiuni paleotropicale. In Eoră este caracteristică marea abundenţă a

palmierilor şi a speciilor de cus. *e 'nt(lnesc şi arbori cu lemn preţios ca

tecGul şi abanosul. De aici provin orezul, arborele mango, mirodeniile !piper,

scorţişoara, cuişoare, nucşoara$, plante medicinale ca arborele de stricnina,

unele plante te0tile ca iuta şi unele specii de bumbac. Dintre animale

amintim leopardul, bursucul de miere 'nt(lnit 'n #epal şi India, elefantul



16/71

indian, răsp(ndit 'n India, "enin. alacca, *ri CanGa şi *umatra, rinocerii,

bivolul indian, unele specii de antilopa, manguste, cerbii pitici asiatici, porcul

spinos s.a. 4nele specii sunt 'nrudite cu cele olarctice şi anume mai multe

specii de bovine !zebu, gaurul, bantengul$, cervideele, ursul buzat, porci

sălbatici, altele sunt ciar specii comune cu partea asiatică a -olarcticii

!tigrul, c(inele roşu, ursul negru asiatic$. *pecice regiunii sunt tapirul indian,

gibonii şi insectivorele primitive din genul tupaia. Ciliecii frugivori din genul

'teropus numiţi şi vulpi zburătoare sunt larg răsp(ndiţi 'n aproape toată

regiunea, iar dintre păsări amintim păsările rinocer, păunul, patru specii de

găini de pădure, printre care şi găina 7anGiPa, din care se consideră că

provin găinile domestice. )0istă şi foarte multe specii de şerpi printre care şi

pitonul reticulat ce a/unge şi la N, m lungime, şop(rle primitive, ambieni

!trăiesc at(t 'n apă c(t şi pe uscat$ şi peşti. In cadrul acestei regiuni se

disting c(teva subregiuni:

a$ Subregiunea indiană include cea mai mare parte a Indiei, 7anglades%

ul şi Insula *ri CanGa. In Eoră sunt specici palmierii, smocinul sf(nt, salul şi

unele ierburi de savană. #umeroase specii şi genuri reEectă originea comună

paleotropicală a Eorei Indiei cu cea din Africa tropicală, constituind aşa%

numita Eoră indo%africana. 9auna este reprezentată de lemurieni, porc

spinos indian, ursul buzat, antilope, iar dintre păsări sunt foarte

caracteristice pasărea rinocer cu două coarne şi vulturul pleşuv indian. *unt

foarte numeroşi şerpii: cobra regală, şarpele%tigru, pitonii, o specie de viperă,

dar se int(lnesc şi unele specii de animale comune cu Africa şi anume: iena

vărgată, gazela, gepardul, şacalul auriu sau specii olarctice cum ar lupul.

b) Subregiunea birmano-chineză

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age >J


17/71

% ocupă sud%estul Asiei şi anume "en. Indocina !cu e0cepţia "en. alacca şi

a munţilor din e0tremitatea #&$, sudul +inei !cu e0cepţia munţilor din *&$,

insulele 2aiPan şi -ainan.

9auna este bogată şi variată. *e remarcă diverse specii de maimuţe,

pangolinul cinezesc, mistreţul pitic, broasca ţestoasă cu cioc de vultur, ursul

malaez cu păr scurt, specii endemice de muntiac. n insula -ainan din *

+inei e0istă o specie endemică de iepure.

c) Subregiunea nsulelor Sonde &i ilipine

- cuprinde "en. alacca, insulele *umatra, Sava şi 7orneo !Halimantan$, c(teva

din *ondele ici !*urabaa, 7ali$ şi Ar. 9ilipine, aripelag considerat de unii

autori ca o subregiune aparte. n Eoră se remarcă diferite specii de palmieri,

bananieri, bambus, ferigi arborescente, arbuşti din familia piperului, liane şi

epite !plante ce trăiesc pe altă plantă, pe care o foloseşte numai ca spri/in$.

9auna cuprinde diverse specii de maimuţă !de e0. o familie primitivă de

maimuţe 8 2arsidele 8 se 'nt(lneşte numai 'n această subregiune$, specii din

familia porcilor !porcul dungat 'n alacca, *umatra, SavaT porcul cu negi

/avanez !Sava$T porcul bărbos 'n 7orneo$.

n Ar. 9ilipine, deşi 'n general Eora şi fauna sunt mai sărace dec(t 'n

Indonezia, e0istă o serie de endemite, unele 'nrudite cu şoarecii, o specie

endemică de c(ine zburător şi una de 2arsius 8 adică o pasăre de pradă

supranumită acvila maimuţelor, precum şi un bivol de apă pitic !pe cale de

dispariţie$.

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age >L


18/71

3.# Regiunea Au!tralo-$apuaşă

n cea mai largă accepţiune, limitele regiunii includ Australia, 2asmania, #ouaeelandă, insulele aluGu !oluce$, #oua ;uinee, *ulaPesi, c(teva insule

din grupul *ondelor ici !ComboG, Homodo, 9lores, 2imor, *umba, *umbava

şi altele$, insulele *olomon şi 7ismarcG.

Dintre plante sunt caracteristici eucalipţii, arborii din genul +cas, cu

caractere primitive, adevărate fosile vii şi coniferele din Araucariacee.

Dintre animale se remarcă cele mai primitive mamifere cunoscute 'n prezent,din subclasa monotreme !ornitorinc$, care sunt omeoterme !au s(nge cald$,

au corpul acoperit cu păr, 'şi rănesc puii cu lapte, dar spre deosebire de

toate celelalte mamifere depun ouă acoperite cu coa/ă groasă şi au unele

caractere anatomice interne care le apropie de reptile.

onotremele nu se mai 'nt(lnesc 'n nicio altă parte a globului.

+ele mai multe dintre mamiferele din această regiune fac parte din categoriamarsupialelor 8 L familii. n scimb, fauna de mamifere placentare este

foarte slab reprezentată 'n fondul autoton de specii. *e 'nt(lnesc numai

c(teva specii de lilieci şi c(teva specii de rozătoare 'nrudite cu şobolanii. )ste

specic pentru Australia şi un mamifer evoluat, c(inele dingo. Dintre păsări,

unele sunt nezburătoare, de e0. specii 'nrudite cu struţul african şi anume

struţul emu, care trăieşte 'n savane uscate din Australia şi 2asmania,

casuarul 'n #oua ;uinee şi # Australiei, pasărea GiPi 'n #oua eelandă,

pasărea paradisului etc.

*unt foarte abundente reptilele: diferite specii de şerpi, şop(rle primitive,

mai multe specii de varan.

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age >N


19/71

Regiunea australo%papuaşă cuprinde c(teva subregiuni:

a$ Subregiunea insulelor Sula*esi+ Sondele ,ici &i ,aluu (.allacea) 8 prezintă

un amestec de specii indo%malaeze şi australo%papuaşe. &egetaţia dominată

de păduri tropicale umede şi de mangrove este 'n mare măsură similară cu

cea indo%malaeză. 9auna insulei *ulaPesi este originală. "rintre speciile

endemice de mare interes se numără bivolul primitiv anoa, porcul babirussa,

pavianul moţat. +ele mai multe dintre speciile de mamifere şi păsări

nezburătoare caracteristice pentru restul regiunii australo%papuaşe lipsesc

din *ulaPesi. 9lora subregiunii este reprezentată de eucalipt.

n insulele Homodo, RiuGa, "adar şi 9lores din Ar. *ondele ici se 'nt(lneşte

varanul uriaş, numit şi dragonul de Homodo, care atinge @ m lungime, ind

cea mai mare şop(rlă din fauna actuală a globului. Insulele aluGu !oluce$,

dominate de păduri tropicale umede cu numeroase specii de palmier,

prezintă un număr mai mare de animale australo%papuaşe, dar şi c(teva

endemite, printre care un papagal GaGadu alb, cu creastă de pene gălbui%

roşcate, 'n prezent foarte cunoscut ca pasăre de colivie.

b$ Subregiunea /oua #uinee 8 prezintă de asemenea unele caractere de

tranziţie 'ntre regiunea indo%malaeză şi Australia, dar elementul australian

este mai bine reprezentat dec(t 'n *ulaPesi, iar foarte multe specii sunt

endemice. *e 'nt(lnesc 'n această subregiune unele mamifere placentare,

e0. mistreţul papuaşilor şi liliecii frugivori din categoria vulpilor zburătoare.

"rezintă şi marsupiale, e0. cangurul arboricol, monotreme precum ecidna.

)0istă numeroase specii de păsări: pasărea paradisului, papagali, casuarul de

#oua ;uinee, precum şi reptile: varanul verde, varanul de mangrove.

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age >O


20/71

c$ Subregiunea australiană propriu-zisă 8 cuprinde Australia, 2asmania şi c(teva

mici insule 'nvecinate. 9lora Australiei depăşeşte >


21/71

eelande, ind cunoscute specii, iar dintre papagali se remarcă o specie

nezburătoare, papagalul de vizuină numit şi papagal%bufniţă şi Gea, un bun

zburător.

3.% Regiunea $olineiană

+uprinde numeroasele insule răsp(ndite 'n 1c. "acic la ) de Ar. 9ilipine, de

insulele *olomon şi de #oua eelandă. Include #oua +aledonie, Ar. 2uvalu,

Ar. &anuatu, *amoa, 2onga, Hiribati, 9i/i, insulele +aroline, ariane,

arsall, 2aiti, Ar. -aPai, Insula "aştelui, 2uamotu, insulele arcize şi

numeroase alte insuliţe vulcanice şi coraligene.

+irca N= din speciile de plante vasculare !ferigi, brad, molid etc.$ din #oua+aledonie sunt endemice, e0ist(nd @ familii endemice de plante, @ genuri

endemice de palmieri, >@ specii endemice de Araucaria !brad de cameră$ şi

altele. Dintre păsări se remarcă Hagu, precum şi diverse păsări caracteristice

pentru această regiune. n insulele -aPai se consideră că O= din plantele

vasculare sunt endemice. )0istă o serie de specii endemice de papagal şi o

familie endemică de păsări, 'nrudită cu cea a vrăbiilor, cu circa @ de specii,

dintre care se remarcă pasărea%aină, din penele căreia se făceau costumelede gală ale regilor aPaieni. n celelalte insule Eora şi fauna sunt destul de

sărace. 4nele insule sunt /oase, cu vegetaţie săracă, alcătuită preponderent

din cocotieri, altele sunt mai mari, pe litoralul cărora se aEă adesea 'ntinse

formaţiuni de mangrove !formaţiune vegetală tropicală alcătuită din arbori şi

arbuşti, caracteristică ţărmurilor marine mlăştinoase, inundate 'n timpul

Eu0ului$. 9auna polineziană se caracterizează prin lipsa aproape totală a

mamiferelor, 'nt(lnindu%se doar c(teva specii de lilieci din categoria vulpilor

zburătoare şi c(teva specii de rozătoare mici, 'nrudite cu şoarecii.

De asemenea, lipsesc crocodilii şi broaştele ţestoase, iar şerpii şi ambienii

sunt foarte slab reprezentaţi. "ăsările, 'n scimb, sunt foarte abundente şi



22/71

diverse, ma/oritatea de origine malaeză, de e0. unele păsări asemănătoare

cu r(ndunica numite salangane. )0istă şi pescăruşi, găini de gunoi,

porumbelul de *amoa, reprezent(nd pasărea naţională a acestui stat insular.

Dintre reptile, 'n insulele 2onga şi 9i/i trăiesc şop(rle 'nrudite cu iguanele, iar

'n cea mai mare parte a "olineziei trăiesc gecGonide.

3.& Regiunea Antarctică

n sens larg, cuprinde e0tremitatea sudică a Americii de *, inclusiv Ar. Uara

de 9oc, o serie de insule aEate 'n zona rece a oceanelor Atlantic, Indian şi

"acic şi continentul Antarctida. Datorită dimensiunilor reduse ale porţiunilorde uscat şi condiţiilor climatice neprielnice, Eora şi fauna sunt foarte sărace.

n +ile şi 'n Uara de 9oc se 'nt(lnesc unele păduri umede sempervirescente

de #otofagus, cu numeroşi arbuşti. n "atagonia e0istă o specie de conifer

din genul Araucaria, iar 'n apropiere de str(mtoarea agellan creşte o specie

de fag austral scund !J%N m$, cu aspect de arbust. )ste interesantă prezenţa,

cu specii proprii, a unor genuri bine reprezentate 'n regiunea olarctică ca

piciorul cocoşului, ocii şoricelului, ginţura, pătlagina. 1 plantă endemică cuareal restr(ns este varza de Herguelen, 'n Herguelen ind 'nt(lnite şi

graminee cu tufă asemănătoare cu vegetaţia de pampas, muşci, liceni şi

ferigi.

Deşi este aproape 'n 'ntregime acoperită de geaţă, 'n Antarctida se

'nt(lnesc totuşi c(teva plante 'n "eninsula Antarctică, p(nă la cca J? grade

latitudine sudică: 'n special muşci şi liceni, dar şi o specie de graminee şi

una de iarbă grasă.

9auna este reprezentată de struţul lui DarPin, guanacul !lamă$, diferite

rozătoare. +(inele lui agellan !+anis magellanicus$, cel mai mare dintre



23/71

canidele din America de *, cu caractere intermediare 'ntre lup şi vulpe,

trăieşte 'n Uara de 9oc, +ile şi "atagonia. n sudul Americii de *ud şi 'n Uara

de 9oc sosesc, 'n timpul verii australe, numeroase păsări migratoare care

cuibăresc 'n America de #ord.

n insulele 9alGland fauna este foarte săracă !circa == de specii de insecte$, ind 'nrudită cu cea din "atagonia. n insulele

mici din regiunea antarctică este caracteristică ponderea mare a insectelor

aptere !lipsite de aripi$, ca o adaptare la v(nturile puternice. )0istă şi c(teva

specii şi subspecii endemice de cormoran. n interiorul continentului

antarctic, datorită ine0istenţei surselor de rană, animalele lipsesc. n

scimb, se remarcă o faună abundentă la contactul dintre geţuri şi apeleoceanului, reprezentată de pinguini, 'n special de păsări marine

nezburătoare, foarte bune 'notătoare şi scufundătoare, 'nt(lnite numai 'n

emisfera sudică.

*unt abundente diferite specii de foci, printre care se remarcă foca

m(ncătoare de crabi, leopardul de mare, foca lui Veddell, foca lui Ross,

elefantul de mare sudic. Dintr%o familie 'nrudită fac parte otariile,

supranumite foci cu ureci, foci cu blană sau urşi de mare, reprezentate 'n

această regiune de foca cu blană antarctică, foarte comună 'ndeosebi 'n

apele din /urul insulei ;eorgia de *ud.

IV. Distribuţia pe glob a comunităţilor vegetale şi

animale



24/71

4.1 'ipuri de di!tri(u)ie

4.1.1 Zonalitatea latitudinală

Distribuţia diferită a căldurii şi umidităţii la nivelul globului terestru

determină e0istenţa zonelor biogeograce.

Distribuţia pe glob a zonelor de vegetaţie !din Valter, >OJ. păduri tropicale umede


25/71

@. vegetaţie lemnoasă 0erolă de climat cu ploi de iarnă

?. semideşert

. ţinuturi subtropicale cu graminee

J. păduri pluviale de climat temperat cald

L. păduri de climat temperat%rece

N. semideşerturi cu plante 'n perniţă

O. ţinut subantarctic cu graminee cu tufă

>=. geţuri continentale

*e constată deosebiri importante 'ntre cele două emisfere terestre. n

emisfera nordică, 'n care ponderea uscatului este mai ridicată dec(t 'n

emisfera sudică, 'nt(lnim o succesiune completă a zonelor de vegetaţie, de

la tundră şi p(nă la zona pădurilor tropicale umede. n emisfera sudică, 'n

afară de zona pădurilor tropicale !umede şi 0erole$, de savană şi de

pampas, corespondentul 'n emisfera sudică a preriilor din America de #ord,

celelalte zone sunt destul de restr(nse, iar zona pădurilor de conifere lipseşte

complet.

4.1." Distribuţia altitudinală #eta$area% a vegetaţiei şi !aunei

Deoarece succesiunea eta/elor bioclimatice este diferită de la o zonă

biogeogracă la alta, nu se poate realiza o scemă generală a distribuţiei

altitudinale a vegetaţiei pe glob, urm(nd să prezentăm succint c(teva situaţii

tipice 'n corelaţie cu zona climatică 'n care se 'ncadrează munţii respectivi.

onele de vegetaţie pe glob !din Valter, >OJN$



26/71

- Zone tropicale şi subtropicale:

>. păduri tropicale umede sempervirescente 'n c(mpii şi păduri de

ceaţă pe coastele munţilor


27/71

- *egeta)ie intraonală 8 reprezentată de tipuri de vegetaţie care nu

formează o zonă proprie, dar apar dispersat 'n cadrul unor zone sau

eta/eT această vegetaţie este dependentă 'n primul r(nd de condiţiile

edace sau de aportul suplimentar de apăT

- *egeta)ie aonală 8 cuprinde comple0e de vegetaţie legate de

condiţii speciale, put(nd să se desfăşoare 'n diferite zone geograce,

inEuenţa decisivă ind cea a factorului idric.

onele de tranziţie dintre diferite ecosisteme sunt numite zone ecotonale

sau ecoton. one ecotonale foarte importante sub aspectul biodiversităţii

apar la contactul apelor cu uscatul.

4.2 $rincipalele for,a)iuni *egetale tere!tre

După *cmitXsen !>OJN$, ponderea formaţiunilor vegetale ma/ore din

suprafaţa totală a uscatului este următoarea:

- ,ăduri &4-, din care:

N păduri tropicale mede

alte tipuri de păduri tropicale şi subtropicale

> păduri sclerole

L păduri de foioase şi de amestec temperate

>@ păduri de conifere

- Vegetaţie ierboasă şi alte tipuri similare "(-, din care:

>N savane şi alte formaţiuni 'nrudite


28/71

>= munţi 'nalţi

? tundră

>> deşerturi nivo%glaciare

Aceste valori sunt foarte relative, deoarece e0istă multe situaţii intermediare

şi se 'nregistrează diferenţe foarte mari 'ntre autori 'n privinţa 'ncadrării unor

arii la un tip sau altul de vegetaţie.

4.3 io,urile tere!tre

+omple0ele de biocenoze cu mare e0tindere geogracă, caracterizate printr%

o structură relativ similară sunt numite biomuri sau biomi, care corespund 'n linii mari cu formaţiunile vegetale ma/ore.

)0istă diverse clasicări ale biomurilor terestre. +lasicarea realizată de o

ecipă de biologi sun egida 9ondului ondial pentru #atură cuprinde >?

biomuri terestre ma/ore, numite şi tipuri ma/ore de abitate: păduri de

foioase tropicale şi subtropicale umedeT păduri de foioase tropicale şi

subtropicale 0eroleT păduri tropicale şi subtropicale de conifereT păduri de

foioase şi mi0te temperateT păduri de conifere temperateT păduri borealeT

formaţiuni ierboase, savane şi tufărişuri tropicale şi subtropicaleT formaţiuni

ierboase, savane şi tufărişuri temperateT formaţiuni ierboase şi savane

inundabileT pa/işti şi tufărişuri montane şi alpineT păduri şi tufărişuri

mediteraneeneT deşerturi şi tufărişuri 0eroleT mangrove. Ca r(ndul lor,

acestea au fost 'mpărţite 'n NJL de ecoregiuni terestre.

4.&.1 Zona climatică rece

+. Deşerturile reci nivoglaciare



29/71

*unt reprezentate de calote glaciare şi de 'ntinderile acoperite 'n

permanenţă de zăpezi. n emisfera nordică, cuprind o mare parte a

;roenlandei, porţiuni din insulele din 1ceanul Arctic şi nordul 1ceanului

Atlantic. n emisfera sudică, calota glaciară acoperă aproape 'n 'ntregime

continentul Antarctida.

"lantele superioare lipsesc, dar se 'nt(lnesc diverse alge şi diatomee

!organisme microscopice unicelulare, cu corpul cuprins 'ntre două valve

silicioase$. "e ţărmurile şi pe geţurile plutitoare din 1ceanul Arctic şi din

mările 'nvecinate poposesc morse şi foci, iar ursul alb numit şi urs polar este

legat mai mult de aria marginală a bancizelor polare.

n Antarctica, lumea animalelor este dominată de pinguini. )0istă şi o serie

de păsări 'nrudite cu pescăruşul ca pasărea sGua şi petrelul antarctic. Dintre

pinipede se remarcă foca lui Ross şi foca lui Veddell.

0. undra

n zonele polare şi subpolare, unde o parte din an solul este lipsit de zăpadă,

se dezvoltă biomul de tundră. 2undrele sunt formaţiuni ierboase,

subarbustive sau de arbuşti scunzi, formate sub inEuenţa climatului aspru

polar.

'undra arctică se desfăşoară 'n general 'ntre J= şi JJ grade latitudine

nordică, unde pentru scurt timp, 'n decursul verii polare, zăpada se topeşte şi

stratul supercial de sol se dezgeaţă, făc(nd posibilă dezvoltarea plantelor

scunde, dar unde arborii nu pot creşte. n general, covorul vegetal este

alcătuit dintr%un mozaic de muşci, liceni, formaţiuni ierboase şi arbustive

scunde. Dintre liceni sunt foarte cunoscuţi licenul renului şi licenul de

Islanda. *unt frecvente o serie de graminee şi rogozuri, iar dintre subarbuşti

diverse ericacee cu frunze dese şi foarte mici, specii pitice de salcie,

mesteacăn şi anin. ulte genuri şi ciar specii sunt comune cu cele din eta/ul



30/71

alpin şi subalpin din Alpi şi din +arpaţi !e0. merişorul, mesteacănul pitic,

iarba şop(rlelor ş.a.$.

il*otundra reprezintă f(şia de tundră presărată cu arbuşti şi ciar cu arbori

dispersaţi, deformaţi de v(nt şi face tranziţia spre zona pădurilor de conifere.

*e caracterizează prin e0istenţa unor specii de mesteacăn pufos şi a unor

specii arbustive de anin.

9auna din tundră şi silvotundră este destul de omogenă. *e remarcă boul

moscat, renul !Rangier tarandus$, vulpi polare, vulpea comună, lupul,

lemingii, ermelina, iepurele alb !0epus timidus$ ş.a. Dintre păsări sunt

caracteristice două specii de ieruncă, alca mică, alca polară, specii de g(şte

şi de raţe. Dintre păsările răpitoare se evidenţiază şoimul călător !alco

peregrinus$ şi şoimul de tundră !alco rusticolus$, bufniţa de zăpadă,

şorecarul 'ncălţat.

In!ulele cu cli,ă !u(antarctică din emisfera sudică, lipsite de arbori, au o

vegetaţie similară celei de tundră, cu predominarea muşcilor, licenilor, a

c(torva specii de rogozuri şi graminee şi foarte puţine plante cu Eori.

"rintre cele mai cunoscute specii se numără varza de Herguelen şi o mică

umbeliferă ! "zorella selago$. *e 'nt(lnesc păsări marine ca albatroşii, inclusiv

albatrosul călător !1iomedea e2ulans$, pasărea cu cea mai mare anvergură aaripilor !p(nă la peste @, m$ din fauna actuală a globului, petrelii,

cormoranii, cira de Herguelen. n ;eorgia de *ud e0istă şi o specie

endemică de f(să ! "nthus antarcticus$, singura pasăre c(ntătoare din

această zonă.

9oarte reprezentative sunt speciile subantarctice de pinguin, ca pinguinul

regal şi pinguinul cu moţ auriu, dar şi specii de foci, ca foca 6m(ncătoare de

crabi6, leopardul de mare, foca cu blană numită şi 6urs de mare6, foca%

elefant sau elefantul de mare sudic.

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age @=


31/71

4.&." Zona climatică temperată

&egetaţia de climă temperată este bine reprezentată 'n emisfera nordică, pe

c(nd 'n cea sudică apare doar fragmentar şi cu aspecte mult diferite. *e pot

diferenţia trei categorii mari de medii, şi anume temperat%reci !caracterizate

prin păduri de conifere boreale$, temperat%oceanice !caracterizate prin

păduri de foioase cu frunze căzătoare sau, 'n America de #ord, prin păduri de

conifere pluviale$ şi temperat%continentale !cu stepe, semideşerturi şi

deşerturi temperate$.

+. ,ădurile de coni!ere

,ădurile de coni!ere boreale se 'nvecinează cu zona pădurilor de foioase

spre sud, iar 'n porţiunile cu climat continental cu stepele, preriile sau cu

semideşerturile.

,ădurile de coni!ere din 2urasia sunt destul de uniforme. Doar molidul şi

pinul au un rol mai 'nsemnat, 'n scimb bradul şi laricele lipsesc. n *iberia se

mai 'nt(lnesc bradul siberian, laricele siberian şi pinul siberian. Alături de

conifere se 'nt(lnesc, mai ales 'n lunci, luminişuri, arii mlăştinoase şi unele

specii de foioase, din categoria celor cu frunză mică: scoruşul, plopul

tremurător, aninul de munte ş.a. *ubarboretul este mai puţin dezvoltat dec(t 'n pădurile de foioase. n faună se remarcă elanul, r(sul, nevăstuica

siberiană, căprioara siberiană, iepurele alb, ursul brun, vulpea, veveriţa

comună ş.a. Dintre păsări amintim: cocoşul de munte, ierunca, cocoşul de

mesteacăn, alunarul, forfecuţele, ciocănitorile, gaiţa siberiană, mătăsarul,

piţigoiul de munte, cinteza de iarnă etc.

Dintre reptile sunt răsp(ndite vipera comună !3ipera berus$ şi şop(rla

vivipară.

,ădurea boreală nord3americană #canadiană% ocupă mari suprafeţe 'n

"eninsula Cabrador, 'ntinz(ndu%se de aici p(nă la ţărmul 1ceanului "acic,

inclusiv 'n AlasGa. n partea centrală a continentului pădurile boreale se

'nvecinează cu preriile. *e caracterizează printr%un număr mai mare de specii

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age @>


32/71


33/71

0. ,ădurile de !oioase cu !rune căătoare

"ădurile temperate cu frunze căzătoare 'n anotimpul rece sunt numite

păduri nemorale.

"ădurile de foioase sunt bine reprezentate 'n )uropa vestică şi centrală, pe

c(nd 'n partea de est a )uropei f(şia pădurilor de foioase se pierde treptat,

pe măsură ce 'n partea de nord este tot mai 'ntinsă taigaua, iar la sud stepa

şi silvostepa.

,ădurile nemorale europene au o structură comple0ă, observ(ndu%se

e0istenţa a două%trei straturi de arbori cu v(rste diferite, un strat de arbuşti,

pătură erbacee şi litieră.

"rincipalele tipuri de pădure de foioase din )uropa vestică şi centrală sunt

pădurile de ste/ar, de gorun, de fag, de carpen. +a specii 'nsoţitoare se

'nt(lnesc 'ndeosebi teiul pucios, teiul argintiu, arţarul, ulmul, frasinul, cireşul

păsăresc etc.

9auna pădurilor europene de foioase este şi ea legată de ritmurile sezoniere.

"rintre speciile cele mai tipice se numără pisica sălbatică, /derul comun,

diorul, mistreţul, cerbul, căprioara etc.

Dintre insectivore 'n luminişuri este foarte răsp(ndit ariciul comun, dar şic(rtiţele. Dintre păsări se remarcă foarte multe păsări c(ntătoare ca

privigetoarea, cinteza, piţigoii, sticleţii ş.a. De asemenea, sunt frecvente

ciocănitoarea verde, ciocănitoarea mare, sturzul, mierla, cucul, porumbelul

de scorbură etc.

+lte tipuri de păduri de !oioase cu !rune căătoare din 2urasia 8 'n

)uropa de sud%est, trecerea de la pădurea de foioase nemorală tipică, cu

caracter mezol, la vegetaţia submediteraneană se face printr%o f(şie 'ntinsă

de ste/ari submezoli%subtermoli şi anume pădurile de cer şi de g(rniţă.

n sudul şi sud%estul zonei nemorale se observă şi puternice inEuenţe

submediteraneene: ste/arul pufos, tufărişuri 0erotermole.

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age @@


34/71

,ădurile de !oioase cu !rune căătoare din +sia 5rientală 8 ocupă

mari suprafeţe 'n nod%estul +inei, 'n +oreea şi Saponia. )le cuprind specii

'nrudite cu arborii 'nt(lniţi 'n pădurile europene, e0. ste/arul daimo, frasini,

tei, nucul de anciuria. n faună se constată o 'ntrepătrundere 'ntre speciile

olarctice şi cele indo%malaeze. Reprezentanţii tipici sunt ursul negru

imalaian, cerbul pătat, c(inele enot, ariciul de Amur şi numeroase păsări,

printre care este foarte cunoscută raţa mandarin. *unt frecvente şi specii cu

caracter subtropical, ca tigrul siberian, leopardul de Amur, /derul arza.

,ădurile de !oioase din +merica de 6ord 8 'n partea estică predomină

diferite specii americane de ste/ar şi castanul nord%american, 'n nord o

specie americană de fagT 'n vest şi sud%vest predomină ste/arul roşu

american, dar şi alte specii de ste/ar şi arborele icGor. *e mai 'nt(lnesc

specii de arţar, magnolii, arborele%lalea ş.a.

9auna este destul de diferită de cea din pădurile europene. *e 'nt(lnesc

unele animale care populează şi pădurile de conifere americane, ca ursul

baribal, marmota de pădure, nurca americană, dar şi cerbul de &irginia, r(sul

roşu, ratonul etc., animale mai str(ns legate de pădurile de foioase.

,ădurile de !oioase temperate din emis!era sudică 8 sunt alcătuite din

foioase cu frunze căzătoare şi cu frunze persistente. *e 'nt(lnesc diversespecii de fag austral, ferigi, fauna ind caracterizată de diverse marsupiale.

7. Vegetaţia de tip 8landă9

Reprezintă un tip de vegetaţie caracteristic pentru partea de vest a )uropei.

*e 'ntinde pe terenuri sărace şi acide din *candinavia şi *coţia, p(nă 'n nord%

vestul "eninsulei Iberice 8 venind 'n contact cu vegetaţia de tundră, iar 'n sud

cu vegetaţia mediteraneană. +uprinde formaţiuni de arbuşti scunzi şi

subarbuşti, 'n special din familia )ricaceae. "rintre cele mai caracteristice

specii sunt iarba neagră, măturicea, muşcii şi licenii. 4neori se 'nt(lnesc şi

arbori izolaţi, mai ales mesteceni şi pini. n prezent, datorită acţiunii de

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age @?


35/71

despădurire, landele autentice mai pot 'nt(lnite 'n arii prote/ate din

regiune.

D. inuturile cu vegetaţie eroflă ale onei temperate

;ilvostepa 8 'ntre pădurile de foioase şi stepele propriu%zise se intercalează

ca zonă de tranziţie silvostepa, care reprezintă un mozaic de păduri de

foioase şi de pratostepe 8 vegetaţie ierboasă 'naltă !peste un metru$, bogată

'n specii, 'n care alături de graminee se 'nt(lnesc numeroase plante cu Eori

din clasa dicotiledonate.

n silvostepa tipică de pe teritoriul 4crainei şi Rusiei, vegetaţia ierboasă

alternează cu păduri mezole de ste/ar şi de gorun, iar vegetaţia lemnoasă

0erotermolă se găseşte mai mult sub formă de tufărişuri la marginea

pădurii.

Rom(nia este situată 'n aria de tranziţie 'ntre pădurea de foioase nemorală,

silvostepă şi stepă.

1 insulă izolată de silvostepă se 'nt(lneşte 'n +(mpia "anonică, unde poartă

numele de pustă.

Cimita silvostepei din )uropa spre stepa propriu%zisă trece prin sud%estul

Rom(niei, prin R. oldova, apoi străbate 4craina şi Rusia, urc(nd treptat sprenord, a/ung(nd la *aratov pe &olga, de unde 'ncepe să coboare spre *), p(nă

la e0tremitatea sudică a 4ralilor.

9auna de silvostepă nu cuprinde specii proprii, ci este un amestec de specii

de pădure şi de stepă. Cimita nordică a silvostepei se suprapune cu limita

nordică a unor specii de animale de stepă, ca (rciogul şi pop(ndăul. n

acelaşi timp, limita sudică a silvostepei este limita p(nă unde coboară unele

animale de pădure ca /derul comun şi veveriţa, iar pe teritoriul Rusiei şi

iepurele alb.

;tepa propriu%zisă este o formaţiune ierboasă 'n care predomină gramineele

0erole cu 'nrădăcinare puternică, care 'nţelenesc solul. n partea nordică a

stepei printre graminee se dezvoltă şi diverse plante anuale, dicotiledonate

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age @


36/71

perene, diverse geote, mai ales cu bulbi, tufărişuri scunde formate din

arbuşti 0eroli, form(nd stepa cu graminee şi dicotiledonate. n stepele est%

europene graminee tipice sunt cele din genul Stipa 8 colilia, năgara, ruţa cu

frunze 'nguste, pirul crestat ş.a.Alte plante tipice sunt ruscuţa de primăvară,

dediţeii de stepă, ceapa ciorii etc. Arbuştii de stepă sunt reprezentaţi de

porumbar, migdalul pitic, vişinul pitic, măceşul. ulte dintre animalele de

stepă se 'nt(lnesc şi 'n semideşerturi. "rintre cele mai tipice mamifere de

stepă se numără c(teva specii de pop(ndău, marmota de stepă, orbetele,

diorul de stepă şi diorul pătat ş.a.

n stepă se 'nt(lnesc şi mamifere cu areal mai larg ca lupul, vulpea,

nevăstuica, iepurele de c(mp, şoarecii de c(mp etc.

Dintre păsările din stepă şi silvostepă cea mai renumită este dropia, pasăre

sedentară, care 'şi 'mparte cu ruda sa africană Gori calitatea de cea mai mai

grea pasăre aptă de zbor din fauna actuală a globului.

*tepele de la est de lacul 7aiGal au multe caractere distincte faţă de stepele

din )uropa de )st şi HazastanT fauna lor este de tip mongolic şi are multe

trăsături comune cu deşerturile din Asia +entrală. "rintre speciile

caracteristice se numără ariciul dauric, iepurele tolai, marmota mongolică,

pop(ndăul dauric, măgarul sălbatic ş.a.,reriile ocupă partea centrală a Americii de #ord, sub forma unei f(şii

longitudinale, 'ntre şi @< grade latitudine nordică.

"reriile cu ierburi 'nalte cuprind graminee, dar şi numeroase dicotiledonate.

9auna este reprezentată de pop(ndău, c(inele de preerie, şoarecele săritor,

coiotul, vulpea de preerie, diorul de stepă ş.a.

,ampasul se 'ntinde 'ntre @< şi @N grade latitudine sudică, 'n estul

Argentinei şi 'n 4rugua, acoperind peste /umătate de milion de Gm


37/71

Dintre animale sunt specice cerbul mic de pampas, nutria, pisica de

pampas, tatuu%ul, iepurele de pampas, o specie de nandu numit şi 6struţul lui

agellan6 ş.a.

Deşerturi şi semideşerturi temperate 8 at(t 'n America de #ord c(t şi 'n

Asia, de la nord la sud se produce o tranziţie graduală spre deşerturile

subtropicale, compoziţia Eoristică şi faunistică modic(ndu%se treptat. n

general se consideră că semideşertul se deosebeşte de deşert prin faptul că

are o vegetaţie dispersată, care acoperă circa


38/71

rădăcini dezvoltate. n stepele şi deşerturile din 2ibet trăiesc antilopa

tibetană ciru, asinul sălbatic Giang, vulpea corsac, marmota tibetană, iaGul

ş.a.

Deşerturile şi semideşerturile temperate din +merica de 6ord 8 'n

deşertul o/ave e0istă numeroase plante efemere şi arbuşti rari, de mică

'nălţime, cactuşi, tuşuri de creosot, arborele lui Iosua, arborele de săpun.

Dintre animale se deosebesc unele specii comune cu zona preriilor 8 coiotul,

şarpele cu clopoţei, sconcsul, diferite rozătoare. *pecice pentru deşert sunt

vulpea cu ureci lungi, iepurele cu coadă neagră, specii de şoarece rozător,

păsări ca cucul alergător.

;emideşerturi temperat3reci din +merica de ;ud 8 se 'ntind de%a lungul

marginii estice a Anzilor p(nă 'n "atagonia, unde gramineele sunt mult mai

scunde şi alternează cu diverse plante 0erole 'n formă de perniţe şi cu

arbuşti scunzi. n faună se mai păstrează unele dintre speciile de pampas ca

guanacul, struţul lui DarPin şi rozătorul tuco%tuco.

2. 2ta$ele de vegetaţie şi !aunistice din munţii din ona temperată a

emis!erei nordice

n linii mari se disting următoarele eta/e: montan !inferior, mi/lociu, superior$,

subalpin, alpin, subnival şi nival.

n masivele muntoase din zona nemorală 'n eta/ul montan inferior şi mi/lociu

se 'nt(lnesc păduri de foioase şi de amestec de foioase cu conifere, ind

folosită denumirea de eta$ nemoral.

Deasupra eta/ului nemoral 'n Alpii #ordici şi +entrali, 'n +arpaţi şi *tara

"lanina se aEă eta/ul molidului, numit şi eta$ boreal. 9(şia altitudinală de

molidişuri lipseşte complet 'n "irinei şi Apenini şi este slab reprezentată 'n

Alpii Dinarici, unde fagul urcă p(nă la limita superioară a pădurii. )ta/ul

forestier superior din Alpii centrali este alcătuit din zadă sau larice, singura

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age @N


39/71

specie de conifer din )uropa care 'şi pierde frunzele toamna şi z(mbru,

considerat relict glaciar.

Cumea animală a pădurilor este bogată şi variată, reprezentanţii tipici ind

cerbul, ursul, r(sul, pisica sălbatică, /derul, veveriţa, şoarecele de pădure,

mistreţul şi căprioara, iar dintre păsări de remarcă cocoşul de munte,

ierunca, ciocănitorile.

Deasupra pădurii urmează eta$ul subalpin, care este o f(şie de tranziţie, cu

rarişti de pădure !molizi, scoruş sau z(mbru$ altern(nd cu tufărişuri

subalpine !ienupăr, merişor, an$.

2ta$ul alpin propriu%zis este comparat adesea cu tundra arctică. n eta/ul

alpin condiţiile climatice aspre 'mpiedică dezvoltarea arborilor şi ciar a

arbuştilor. *e remarcă sălcii pitice, azaleea de munte, arginţica, iar 'n

pa/iştile alpine predomină coarna şi rugina, muşci şi liceni. ;olul de munte

!cuprinz(nd eta/ul alpin, subalpin şi partea superioară a eta/ului forestier,

unde pe locul pădurilor s%au e0tins tufărişuri de an, ienupăr, pa/işti

secundare$ este locul de trai al caprei negre, răsp(ndită 'n Alpi, Abruzzi,

+arpaţi, +aucaz, munţii din "eninsula 7alcanică şi din 2urcia.

De asemenea, 'n munţi este larg răsp(ndită vegetaţia de st(ncărie şi de

grootişuri: coada iepurelui, păiuşul de st(ncă, ocii şoricelului, Eoarea decolţ etc.

n America de #ord, 'n nordul *4A, sunt bine dezvoltate pădurile de molid, iar

'n sectorul canadian al unţilor *t(ncoşi se 'nt(lneşte o specie de larice.

Animalele specice sunt ursul grizzl, caprele de munte, oaia cu coarne mari

ş.a.

unţii +aucaz prezintă la poalele versantului nordic păduri mi0te de ste/ar,

carpen, arţar şi frasin, iar la altitudini mai mari brad, molid, fag oriental. n

Eora +aucazului se 'nt(lnesc multe elemente proprii, ca bradul caucazian,

molidul caucazian, ienupărul 'nalt.

n faună se evidenţiază: ibe0ul caucazian, cocoşul de mesteacăn caucazian,

cocoşul de zăpadă caucazian, codroşul caucazian etc.

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age @O


40/71

n 2ian an prezintă la peste


41/71

n pădurile subtropicale din sud%estul *4A şi estul e0icului se 'nt(lnesc pinul

de tăm(ie, magnolii, o specie de ste/ar, palmieri pitici, iar 'n locuri cu e0ces

de umiditate din "en. 9lorida şi bazinul inferior al Euviului ississippi

ciparosul de baltă şi platanul american.

n America de *ud au caracter subtropical pădurile de erba mate, iar 'n

regiunea de coastă din sud%vestul Australiei se dezvoltă păduri lu0uriante de

/arra şi păduri de Garri, frecvent 'n amestec cu alte specii de eucalipt, care

adăpostesc numeroase specii endemice de plante şi de marsupiale mici.

7.Vegetaţia scleroflă de tip mediteranean

"rincipalele tipuri de vegetaţie sunt pădurile scunde şi tufărişurile 0erole.

Vegetaţia şi !auna mediteraneană % "ăduri şi tufărişuri tipic

mediteraneene se găsesc 'n "en. Iberică, 'n sudul 9ranţei, 'n *icilia, +orsica şi

*ardinia, 'n regiunile de coastă ale "en. Italice, pe coasta vestică a "en.

7alcanice, 'n sudul ;reciei, 'n e0tremitatea nord%vestică a "en. Arabice, 'n

Asia ică şi 'n nord%vestul Africii. "e mici porţiuni vegetaţie de acest tip se

'nt(lneşte şi 'n +rimeea.

Din partea de vest a bazinului mediteranean şi p(nă 'n ;recia esenţadominantă este ste/arul verde, cu 'nălţimi de p(nă la


42/71


43/71

*unt foarte comple0e şi prezintă mari diferenţieri de la o regiune la alta.

unţii de pe marginea nordică a onei mediteraneene !"irineii, Alpii

sudici, Apeninii, munţii din vestul şi sudul "en. 7alcanice$ au multe aspecte

comune cu cei din zona temperată. n "en. 7alcanică se 'nt(lnesc cerul,

g(rniţa, cărpiniţa, ste/ar pufos, iar la peste >=== m păduri de fag şi de brad.

)ta/ul alpin este asemănător cu cel din zona nemorală.

unţii din nordul +!ricii şi din sudul +natoliei 8 se deosebesc specii de

pin, bradul de +ilicia şi cedrul de Ciban, iar 'n eta/ul subalpin domină

ienupărul.

unţii 2lbur din nordul Iranului au la poale păduri de tip ircanic, iar la

altitudini mai mari păduri de fag oriental.

unţii /nalţi din +sia central3sudică 8 la fondul general de elemente

olarctice se adaugă numeroase elemente indo%malaeze. Ca altitudini mai

mari de >N==%


44/71

ona tropicală se desfăşoară de o parte şi de alta a ecuatorului, p(nă la circa

@= grade latitudine nordică şi sudică şi se caracterizează prin temperaturi

ridicate pe toată 'ntinderea ei.

+. ,ădurile tropicale sempervirescente 8 sunt cunoscute şi sub numele

de păduri ecuatoriale. *unt numite şi păduri umede sau pluviale, deoarece

caracterul specic al vegetaţiei este legat 'ndeosebi de abundenţa

precipitaţiilor. a/oritatea arborilor au o 'nrădăcinare supercială, iar mugurii

nu sunt prote/aţi de solzi. De%a lungul r(urilor, pădurea tropicală se

prelungeşte şi 'n savană, form(nd 6păduri galerii6. "rincipalele surse de

rană pentru animalele pădurii sunt constituite de fructele arborilor tropicali,

polen, nectar, frunze.

Cumea animală este foarte bogată şi diversă: lilieci frugivori, insecte: termite,

furnici, ţ(nţari, Euturi tropicali, coleoptere.

,ădurile tropicale umede din +merica % sunt cele mai mari şi mai

bogate 'n specii de pe 2erra. 1cupă o mare parte din bazinul Amazonului,

mari porţiuni din "od. ;uanelor, mici porţiuni din America centrală. n

bazinul Amazonului se disting: pădurea inundată continuu !igapo$, pădurea

temporar inundată !varzea$, ilea neinundată !ete sau terre rme$."ădurile tropicale americane cuprind un număr mare de specii: palmieri,

arborele balsa, arborele de cauciuc, nucul de "ara sau de 7razilia, arborele

de cacao ş.a. 9auna este reprezentată de maimuţe !maimuţe urlătoare,

maimuţe%bufniţă, maimuţe%păian/en, maimuţe%l(noase, maimuţe%veveriţă,

maimuţe capucini$, leneşi, furnicarul pitic, furnicarul gulerat, coati, GinGa/ou,

/aguar, puma, pisica marga, lilieci, tapir american, furnicarul mare, capibara

ş.a. 9oarte abundente sunt păsările, inclusiv diverse specii de păsări colibri,

papagali multicolori, tucanii, oazin, arpia americană. Dintre reptile se

remarcă iguanele şi şarpele boa, dar e0istă şi numeroşi Euturi tropicali,

furnici, păian/eni uriaşi, ţ(nţari.

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age ??


45/71


46/71

1 categorie aparte o formează pădurile musonice umede, răsp(ndite

'ndeosebi 'n India. Cianele şi epitele sunt puţine, 'n scimb este frecvent

bambusul. Dintre cele mai cunoscute specii se deosebesc cuşii, specii de

banan sau smocin sugrumător, bananieri, mangotieri, ferigi arborescente

şi ferigi epite, specii de oridee, plante insectivore, arboraşul de

scorţişoară, arborele de stricnină.

0. ,ădurile tropicale cu !rune căătoare

*e 'nt(lnesc 'n general la sud şi la nord de pădurile tropicale

sempervirescente, cam 'ntre >= şi


47/71

,ădurile3parc 8 numite şi păduri%savane sau savane%parcuri 8 constituie un

tip de tranziţie spre savane. Arborii ating >=%


48/71

babuinul, bursucul de miere, mistreţul de savană ş.a. "rintre cele mai

cunoscute feline se numără leul, leopardul, gepardul, servalul sau pisica

tigru, iar dintre canide se remarcă c(inele pătat, şacalul cu spate negru,

şacalul auriu, şacalul vărgat, vulpea cu ureci de liliac. 9oarte diversicate

sunt păsările: struţul 8 cea mai mare pasăre din fauna actuală a globului

nezburătoare, dar foarte bună alergătoare, păsări ţesătoare. )0istă şi

numeroase reptile, printre care cel mai periculos şarpe veninos din Africa,

şarpele mamba negru şi vipera pufăitoare, dar şi varanul de savană.

n +merica de ;ud e0istă mai multe tipuri de savane. +ea mai bogată

savană din lume sub aspectul biodiversităţii este denumită cerrado, ce

'nglobează trei sferturi din savanele sud%americane. "rintre cei mai cunoscuţi

arbori se numără peMui, 5ualea grandi6ora, 4abebuia ochracea, palmierul de

ceară care se găseşte 'n pădurile aride din nord%estul 7raziliei.

@lanosul 8 este un tip de savană cu graminee 'nalte 'nt(lnit 'n &enezuela şi

+olumbia. Dintre arbuşti se remarcă caparro şi manteco sau nance.

Regiunea Aran 7>aco se remarcă prin palmierul butiri, arborii Muebraco,

arborele palo santo. "rintre cele mai caracteristice specii de animale se

numără cerbul de pampas, specii de tatu, furnicarul uriaş, oposumul,

/aguarul, puma, lupul cu coamă, iar dintre păsări amintim struţul nandu, maimulte specii de papagali, arpiile şi şoimul de savană.

Cocal se 'nt(lnesc savane şi 'n sudul +siei, care se remarcă prin faună

bogată: bivolul indian, rinocerul unicorn, antilope, sambarul indian, muntiacul

indian, leopard, tigru, şacal, iena dungată.

n +ustralia vegetaţia ierboasă ocupă mari suprafeţe 'n partea de nord şi de

est. "rintre arborii caracteristici se numără unele specii de eucalipt şi de

acacia, o specie de baobab. n faună se remarcă cangurul roşu şi cangurul

Pallab, mai multe specii de vombat, şop(rle, şerpi veninoşi ş.a.

D. ,ăduri scunde şi tu!ărişuri erofle g>impoase

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age ?N


49/71

*e 'nt(lnesc 'n special 'n Africa !unde sunt numite brusă$, 'n America de

*ud, 'n America centrală şi 'n sud%estul Australiei. n Africa sunt alcătuite mai

ales din arbori scunzi, cu frunze rigide şi ţepoase. n adagascar se 'nt(lnesc

şi specii endemice de baobab, iar 'n nord%estul 7raziliei aceste păduri sunt

numite caatinga, alcătuite din specii de palmieri şi de cactuşi, specii

lemnoase de leguminoase. "ădurile atlantice 0erole se remarcă prin

prezenţa arborelui%butoi. "apagalul de caatinga este endemic 'n 7razilia. n

Australia nord%estică se desfăşoară o f(şie de brigalo*scrub 8 păduri rare cu

arori de >=%> m 'nălţime 'n care domină "cacia harpoph$lla şi numeroase

specii de eucalipt şi unde trăiesc mai multe specii de vombat.

2. Deşerturi şi semideşerturi calde #tropicale şi subtropicale%

*ursele de apă şi de rană sunt e0trem de limitate 'n aceste regiuni. +ele

mai 'ntinse deşerturi calde se 'nt(lnesc 'n Africa, 'n Arabia şi sud%vestul Asiei

continentale. n mare vegetaţia este alcătuită din plante efemere, iar 'n

lungul văilor cu scurgere intermitentă !ueduri$ vegetaţia este mai bogată,

cuprinz(nd graminee, arbuşti spinoşi, cătină roşie. n porţiunile cu caracter

de semideşert din marginea sudică şi vestică a *aarei şi din "en. Arabică, se 'nt'lnesc şi arbori sau arbuşti 0eroli, printre care se remarcă "cacia senegal,

din care se obţine guma arabică.

n deşerturile şi semideşerturile din Africa şi Arabia se 'nt(lnesc unele specii

de antilope mici ca antilopa adda0, gazela comună, gazela dama, caracalul,

gepardul, fenec, pisica de deşert, rozătoare, şop(rle, broasca ţestoasă de

deşert ş.a.

n Asia se 'nt(lnesc deşerturi subtropicale 'n porţiuni ale teritoriilor statelor

IraG şi Iran, "aGistan şi 'n nord%vestul Indiei !deşertul 2ar$. 9lora este

reprezentată de arbori şi arbuşti 0eroli, iar fauna de gazela comună, /erboa,

caracalul, pisica de barcană, gazela indiană, antilopa neagră, dropia indiană

ş.a.

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age ?O


50/71

Aspecte deosebite prezintă deşerturile şi semideşerturile din Africa sudică.

Halaari are un peisa/ foarte neuniform, porţiunile de deşert propriu%zis

altern(nd cu păduri rare, 0erole. 9auna cuprinde o specie de vulpe de

deşert, o specie de or0, antilopa săritoare, şoarecele săritor, iena vărgată,

şop(rle gecGo, suricate, pasărea%ţesătoare socială. n delta Euviului

1Gavango e0istă o vegetaţie abundentă şi o faună diversă: ipopotami,

crocodili, păsări /acana, antilope, lei, struţi, păsări de apă.

Deşertul #amib din sud%vestul Africii, e0trem de arid, prezintă o specie de

pepene sălbatic şi specii de insecte foarte bine adaptate pentru a folosi

ceaţa ca sursă de apă.

n vestul Africii de *ud regiunea semideşertică este cunoscută sub numele de

Haroo, unde se 'nt(lnesc arbuşti 0eroli scunzi, plante suculente, specii de

liceni, iar dintre animale: diverse antilope, porcul%furnicar, ciţcanii%elefant,

pisica cu picioare negre, broaşte ţestoase de uscat africane.

n Australia deşerturile ocupă teritorii 'ntinse 'n interiorul continentului.

"lantele suculente lipsesc din Eora autotonă, dar se 'nt(lnesc o serie de

graminee, dispersat arbori şi arbuşti 0eroli !eucalipţi, "cacia$. n faună se

'nt(lnesc c(inele dingo, cangurul roşu, şoareci marsupiali, c(rtiţa marsupială

de deşert, şobolanul%cangur marsupial, specii de papagali, şop(rle dinfamiliile varanide, gecGonide, agamide şi scincide ş.a.

n America de *ud deşerturile sunt situate 'n partea de vest a continentului 8

cel mai mare este Atacama. *pre marginile deşertului se 'nt(lnesc unii

arbuşti ţepoşi şi c(teva specii de cactus.

B. unţii din ona tropicală

2ta$area vegetaţiei C limita superioară a pădurii se situează la altitudini

mari !adesea peste @=== m, uneori ciar ?=== m$. )ta/ul alpin se

caracterizează prin e0treme termice pronunţate.

4niversitatea 5-perion6 din 7ucureşti 8 9acultatea de tiinţe *ociale, 4maniste şiale #aturii 8 Departamentul de tiinţe *ociale şi ale #aturii, *pecializarea: ;eograe% ? "age =


51/71


52/71

se remarcă urangutanul, gibonul, mai multe specii endemice de veveriţe,

multe păsări.

4.&.' Zonele umede #etland%

n noţiunea de zone umede sunt incluse diverse terenuri cu soluri saturate de

apă, permanent sau sezonier. "rintre acestea se numără diverse tipuri de

mlaştini, bălţi, lunci inundabile, delte, ţărmuri marine /oase afectate de

maree, mangrove.

&egetaţia este preponderent igrolă şi acvatică. 9auna este abundentă şi

diversă. Dintre animalele legate de locuri umede amintim: ipopotamul

comun, vidra, castorul european şi cel canadian, bizamul, c(inele enot,şobolanul de apă, nutria. n bălţi trăiesc mai multe specii de raţe şi g(şte

sălbatice, lişiţa, g(rliţa, specii de st(rci, buaiul de baltă, specii de lebede.

9oarte reprezentative sunt berzele, păsările /abiru, păsările Eamingo,

cormoranul mare, pelicanii !şase specii$. n lacurile, r(urile şi Euviile din

zonele calde sunt foarte abundenţi crocodilii !crocodilul de 1rinoco,

crocodilul de +uba, crocodilul de #il, crocodilul cu bot 'ngust, crocodilul pitic,

aligatorul american, aligatorul cinezesc ş.a.$. Alte reptile tropicale legate de

zone umede sunt varanul de #il, varanul galben, varanul de apă. De

asemenea, multe specii de ambieni !broaşte, tritoni$ sunt str(ns legate prin

modul de reproducere de lacuri, r(uri şi bălţi.

+. Zone umede complee

"rintre cele mai cunoscute zone umede cu vegetaţie şi faună subtropicală se

numără 2verglades din 9lorida, cu 'ntinse formaţiuni de mangrove, păduri

inundate, vegetaţie ierboasă lu0uriantă, mlaştini şi bălţi. 4n arbore

caracteristic este ciparosul de baltă. Regiunea este cunoscută 'ndeosebi

pentru bogata populaţie de aligatori, crocodili, ratoni, pume de 9lorida,



53/71

/aguari, vidre, specii de păsări: cocorul de 9lorida, o specie de şarpe cu

clopoţei, şop(rle gecGo.

,antanalul, o regiune situată 'n bazinul Euviului "aragua, 'n cea mai mare

parte pe teritoriul 7raziliei, dar ocup(nd şi sectoare din 7olivia şi "aragua,

este cea mai 'ntinsă zonă umedă din America de *ud !peste >?= mii Gm


54/71

!dinspre ocean$, 'n zona mediană ind c(teva specii cu pneumatofori, iar 'n

interior !spre uscat$ cresc specii care sunt adaptate la o salinitate mai mică.

angrovele au o faună specică 8 o serie de crabi, dar şi unii peşti, varanul

de mangrove 'nt(lnit 'n Australia, #oua ;uinee, 'n insulele din vestul

1ceanului "acic.

D. @uncile inundabile

n zona temperată a )uropei, zăvoaiele din lunci sunt formate din esenţe

moi: salcie şi răcită, plopul alb, plopul negru, aninul negru, aninul alb.

"a/iştile de luncă au caracter mezoigrol, cu specii ca iarba moale, ruţa de

livadă, specii de trifoi şi de piciorul cocoşului, coada racului. Dintre animale

se deosebesc vidrele, murcile, ambieni, reptile, numeroase specii de păsări.

De%a lungul apelor de munte se 'nt(lneşte frecvent pescărelul negru, la

altitudini mai mici codobatura de munte, codobatura albă, iar 'n malurile

lutoase ale r(urilor din zone de deal şi c(mpie 'şi sapă cuiburi lăstunii de mal

şi prigoriile. Dintre răpitoare este caracteristic vulturul codalb. n stufăriş

cuibăreşte privigetoarea de baltă, lăcarul, greluşelul de stuf, c(rstelul debaltă.

2. 0ălţile şi lacurile

"rezintă de obicei porţiuni cu ad(ncime mai mare, cu ape 6libere6 de

vegetaţie, 'n care de fapt aceasta nu lipseşte, dar este reprezentată prin

alge, 'n general unicelulare şi prin numeroase diatomeeT acestea plutesc

l

Documents

Biogeografie Continuare Curs