Bazele Stiintei Nursingului Curs 1

8/10/2019 Bazele Stiintei Nursingului Curs 1

1/27

Bazele stiinteinursingului


2/27

Bazele stiintei nursingului

Mesopotamia

La inceputurile istoriei lor mesopotamienii au abordat bolileprin prisma medicinei magico-religioase, iar cand acesteadadeau gres se recurgea la serviciile medicului empiric sau la

chirurg. Medicina magica era practicata de preoti, iar cauza bolilor era

pusa pe seama greselilor savarsite fata de zei. Diferiti demoni,spirite si duhuri erau asociate unor boli si afectiuni

Cu timpul asiro-babilonienii dezvolta o noua stiinta, numitacatarctica, sau arta de a preveni si vindeca bolile si suferintelemorale, prin purificarea sufletului si curatenie corporala,reusind sa-si dezvolte o medicina empirica pre-stiintifica.


3/27


4/27


Egipt

studiul scrierilor medicale egiptene releva baza empirica aprocedeelor medicale, amestecate cu magia si practicilereligioase

Preocuparile medicale erau in deplina concordanta cucivilizatia egipteana si aveau un caracter mistico-religios,dezvoltand in paralel si o medicina empirica, laica, bazata peunele proceduri terapeutice ce isi dovedisera eficacitatea de-alungul timpului

cunosteau arta imbalsamarii si practica disectiei cadavrelor,dar se pare ca aveau putine cunostinte despre anatomiacorpului omenesc.


5/27


Egipt

Aflam de la istoricul grec Herodot, ca medicina egipteana aveaun oarecare grad de specializare: Tara este plina de medici,unii pentru ochi, altii pentru dinti, altii pentru abdomen, altii

pentru boli ascunse Incepand din jurul anului 1650 ICh., in Egipt incepe sa se

formeze o medicina sociala si o medicina a muncii. Soldatiiprimeau ingrijire medicala gratuita, constructorii de piramideerau supravegheati medical, favorizand astfel dezvoltareachirurgiei si a ortopediei. Totusi in vechiul Egipt nu s-a gasitnici o urma a vreunei institutii comparabila cu spitalul


6/27


India Experientele medicinii indiene pot fi catalogate pe trei mari perioade

trei perioade: medicina pre ariana(300-1500 ICh..), medicina vedica(700 ICh.,pana acum),

medicina ayurvedica(traditionala indiana). Conceptele medicale ale civilizatiei preariene au putut fi deduse

odata cu descoperirea minelor de la Mohenj-Daro si Harrapa, ai carorlocuitori, se pare ca acordau o mare importanta igienei corporale.

Medicina vedica are la baza o conceptie medicala mitica, bazata peexorcizare si demonologie.

Filozofia medicala indiana se bazeaza pe existenta unor canale(nandi, dhamani si hira) prin care circula forta organica, care vaconstitui fundamentul pe care se vor construi, atat medicinaayurvedica cat si tehnica yoga.

Ayurveda, sau stiinta vietii, este o conceptie bio-medicala asupraomului sanatos, dar si bolnav


7/27


India

In India educatia medicala se facea in universitati.

Dupa 7 ani de invatatura, invatacelul isi desavarsea cunostintelesub indrumarea unui maestru.

Odata dobadit, dreptul de a practica, medicul se obliga sa inlaturesuferinta si sa lupte pentru fericirea oamenilor.

Ingrijirea medicala era acordata, deopotriva de catre barbati cat side femei.

Bolile erau diagnosticate prin obsevartie si examinarea cilinica,medicul luand in observatie trei elemente principale: culoarea

conjunctivei, aspectul limbii si caracteristicile urinei. Din arsenalul terapeutic bazat pe droguri, vegetale si produse de

origine animala, faceau parte: boraxul, sulfatul de cupru, carbonatde sodiu, mercurul, rezepina, tiroida, extracte de substantanervoasa, etc


8/27


India

In esenta medicina ayurvedica poate fi rezumata astfel:

este creata de preoti, filozofi sau medici, fiind practicata deprofesionisti;

se bazeaza pe o literatura medicala temeinica, ce contine osemiologie bogata, dar si un arsenal terapeutic medical sichirurgical evoluat, comparabil cu cel european;

in ecuatia sanatate-boala, bolnavul reprezinta factorul pasiv ceapeleaza la factorul activ pentru a-l salva


9/27


China

Atat civilizatia antica chineza cat si medicina pe care audezvoltat-o, se bazeaza in special pe viziunea cosmologicaasupra lumii.

De aici ideea ca microcosmosul corpului omenesc, nureprezinta altceva decat o imagine miniaturala amacrocosmosului.

Interzicerea disectiilor a dus la dezvoltarea unei anatomii

sofiste in care se incerca un paralelism intre alcatuirea corpuluisi astrologie, soldat de cele mai multe ori cu deductiiaberante.

Pe baza acestor conceptii se va dezvolta medicina traditionalasi acupunctura


10/27


China

Intre secolele XII si III ICh, mestesugul vindecarii incepe sa sediferentieze pe ramuri: medici de boli (internisti), medici de tumori(chirurgi), medici de hrana (dieteticieni) sau medici de animale(veterinari).

Prima lucrare medicala chineza cunoscuta este Yi Jing(CarteaSchimbarilor ) atribuita imparatului Fu Xsi(2850 ICh.), ce reuseste safundamenteze conceptiile filozofice ale stiintelor medico-chirurgicale ale acelor vremuri.

Imparatul Sei Nung(2748 ICh.) publica Farmacopeea vegetalaChineza (Pen Tsao)

Imparatul Huang Ti(2697 ICh.) editeaza o scrisoare medicalacelebra, numita Canonul Medicinei(Nei Ching), in care reuseste saformuleze principalele obiective ale artei medicale chineze :Vindecarea bolnavilor si intarirea sanatatii celor sanatosi.


11/27


China

In paralel cu medicina cosmologica se va dezvolta si omedicina empiric-pragmatica, scolile medicale aparand, separe, in perioada 8001000 era noastra, unde medicii erau

invatati sa consulte bolnavii cu deosebita minitiozitate. Terapia prin acupunctura, ce cauata sa aduca redobandirea

echilibrelor diferitelor organe ale corpului prin intepere sipresopunctura diferitelor puncte corespondente ale organelorinterne, a reusit sa reziste timpului peste 1200 de ani.


12/27


Iudeea

Codul de sanatate cuprins in Vechiul Testament, abordeaza inprimul rand aspecte ale igienei individului, familiei sicomunitatii, cu scopul de mentinere a sanatatii si prelungirea

vietii. Vechii evrei aveau programe atent planificate de vizitare si

ingrijire a bolnavilor la domiciliu, pentru curatenie fizica sispirituala, atat al celui suferind cat si a familiei sale.

Preotii erau aceia care dadeau vedictul, de curat sau purcatunei persoane, pe baza cartilor sfinte si tot ei decideauizolarea bolnavilor suferinzi de boli contagioase saureintegrarea in familie a celor vindecati.


13/27


Grecia antica

Miturile si legendele vechilor greci se oglindesc si inpreocuparile pentru perfectionarea artei de vindecare atrupului si sufletului.

Pentru eleni bolile erau rezultatul pedepselor pe care zeulApollo si sora sa Artemis le aplicau pamantenilor intrati inconflict cu ei. Apollo era recunoscut in Olimp ca patron almedicinei iar Artemis zeita care ocroteste campurile,animalele, si vindeca miraculos bolile


14/27


Grecia antica

faimosul medic al antichitatii grecesti, Asklepios este zeificat siidentificat ca zeu al medicinii. Metodele sale de tratamenterau descantecul, elixirul, buruienile de leac, alifiile si

interventiile chirurgicale. Templele inchinate zeului vindecator erau de regula asezate in

locuri cu clima calda, inconjurate de multa verdeata, unde ceibolnavi erau adusi pentru a-si mentine o igiena riguroasa si unregim de viata foarte chibzuit

De fapt sanctuarele lui Asklepios erau un fel de sanatorii cucaracter laic iar discipolii lui numiti asklepiazi, sunt consideratiprimii medici ai antichitatii


15/27


Grecia antica

Cel care a reusit sa sintetizeze cunostintele medicale aletimpului sau, elaborand o conceptie medicala unitara bazatape filozofia materialista a fost Hippocrate din Kos, care a reusit

desprinderea medicinii ca stiinta din cuprinsul general alfilozofiei.

Cele aproximativ 67 de carti meduicale atribuite luiHippocrates, cunoscute sub numele de CorpusHippocraticum, reprezinta conceptia stiintifica si filozofica aepocii de aur a culturii elene


16/27


Grecia antica

Principiile generale ale doctrinei hipocratice sefundamenteaza pe urmatoarele teze patogenice:

Teoria dezechilibrului celor patru umori prin care sangele

produs de inima, phlegma produsa de creier, bila neagra(melancolia) produsa de de splina, si bila galbena secretata deficat, trebuie sa fie in echilibru, aparitia bolii datorandu-sedezechilibrului produs intre aceste umori.

Teza temperamentelor, care sustine ca oamenii aflandu-se subinfluenta factorilor cosmici si geografici formeaza urmatoareletipuri tempramentale: sangvinic (vioi), flegmatic (rece), coleric(impetuos), melancolic (timid, trist).


17/27


Grecia antica

In ceea ce priveste etiologia bolilor, Hippocrate sustine in tratatulDespre aer,ape si lacuri:

Orice boala are o cauza naturala si nimic nu se intampla farainterventia naturii... Nu exista boli divine datorita interventiei

zeilor... Natura este primul medic al bolnavilor si numai favorizandeforturile sale putem obtine oarecare succes.

Observarea atenta a bolnavului, descrierea simptomelor bolii pentruun diagnostic cat mai exact, fac din lucrarea Despre prognoze, ocarte de referinta pentru tripla misiune a medicului: sa judeceasupra celor petrecute, sa cunoasca cele prezente si sa prevada celece vor fi.

Referindu-se la terapie enunta un pricipiu universal valabil: nuexista reguli absolute, caci nu exista boli, ci bolnavi si organismediferite ce pot reactiona in mod diferit la acelasi remediu.


18/27


Grecia antica

De la Hippocrate ne-a ramas si celebrul juramant atribuit lui, carecuprinde ndatoririle morale ale unui medicn exercitarea profesiuniisale. n multe universitati, absolventii facultatilor de medicinapresteaza la sfritul studiului juramntul lui Hippocrate:

"Jur pe Apollomedicul, pe Esculap, pe Higeai Panaceai pe totizeii i zeitele, pe care i iau ca martori, ca voi ndeplini acest

juramnt i poruncile lui, pe ct ma ajuta fortele i ratiunea:

Sa respect pe cel care m-a nvatat aceasta arta la fel ca pe propriii

mei parinti, sa mpart cu el cele ce-mi apartin isa am grija de el lanevoie; sa-i consider pe descendentii lui ca frati isa-i nvat aceastaarta, daca ei o doresc, fara obligatii ifara a fi platit.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Medichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Apollohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Esculaphttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Higea&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Panacea&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Panacea&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Higea&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Esculaphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Apollohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Medic


19/27


Grecia antica

Sa transmit mai departe nvataturile acestei arte fiilor mei,fiilor maestrului meu inumai acelor discipoli care au juratdupa obiceiul medicilor, inimanui altuia.

Att ct ma ajuta fortele iratiunea, prescriptiunile mele safie facute numai spre folosul ibuna stare a bolnavilor, sa-iferesc de orice dauna sau violenta.

Nu voi prescrie niciodata o substanta cu efecte mortale,chiar daca mi se cere, inici nu voi da vreun sfat n aceastaprivinta. Tot aanu voi da unei femei un remediu avortiv.

Sacra icurata mi voi pastra arta imi voi conduce viata.

Nu voi opera piatra din baica, ci voi lasa aceasta operatiecelor care fac aceasta meserie.


20/27


Grecia antica

n orice casa voi intra, o voi face numai spre folosul ibunastarea bolnavilor, ma voi tine departe de orice actiunedaunatoare ide contacte intime cu femei sau barbati, cu

oameni liberi sau sclavi. Orice voi vedea sau voi auzi n timpul unui tratament voi

pastra n secret, pentru ca aici tacerea este o datorie.

Daca voi respecta acest juramnt inu l voi calca, viata iarta mea sa se bucure de renume irespect din parteatuturor oamenilor; daca l voi trada devenind sperjur, atuncicontrariul."


21/27


Roma antica

Romanii au dezvoltat servicii comunitare de sanatate a carororganizare eficienta a contribuit la perpetuarea functionariiacestora, chiar dupa destramarea imperiului. In primul secol al erinoastre, o serie de invatati ai vremii reusesc sa cuprinda in operele

lor sinteza cunostintelor acumulate in diverse domenii Cele mai remarcabile personalitati medicale romane sunt considerati

Aulus Cornelius Celsus(60 ICh.-20 DCh) autorul lucrarii De artemedica, cel care a introdus in semiologia medicala celebrelecaracteristici ale inflamatiei: rubor et tumor cum color et dolor

si celebrul medic antic, Galenus(129-201), nascut in Pergam,cosnsiderat ultimul mare reprezentant al medicinei antice. Datoritadisectiilor si vivisectiilor publice, este considerat primul mareexperimentator al medicinei. In tratatul sau De simplicummedicamentorum, reuseste sa descrie si sa clasifice aproximativ473 de remedii vegetale.


22/27


Islam

Ingrijirile medicale practicate de arabi aveau la baza mostenireamedicala hippocratica, adaptata la principiile islamice.

Cea mai reprezentativa figura a medicinei arabe a fost Abu al

Hussein ibn Abdallah ibn Sina(980-1037) mai cunoscut sub numelede Avicena.

In tratatul sau Al Quanun (Canonul Stiintelor Medicale) reda curigurozitate matematica cunostintele medicale ale vremii: anatomia,fiziologia, diagnosticul, si tratamentul.

A facut primele descrieri clinice ale diabetului zaharat (boala urinilordulci si antraxul (focul persan), a reusit sa faca o diferentiereargumentata intre ulcer, gastrita si stenoza pilorica precum si intremeningism si meningita.


23/27


Renasterea

O perioada in care arta de a igriji incepe sa se impuna ca o practicadiferita fata de arta de a vindeca, in paralel cu progresul stiintei,tehnicii si daramarea barierelor mistico-religioase, la care aucontribuit numerosi invatati.

Andre Vesale (1514-1564) in cele 7 parti ale tratatului sau deanatomie, De Humani Corporis Fabrica(Alcatuirea corpuluiuman), expune o conceptie noua, bazata pe observatii directe,cercetare si gandire rationala.

Miguel Seret(1509-1553) bazandu-se pe studii anatomice realereuseste sa dea o descriere exacta a micii circulatii.

Paracelasus(1493-1541), fiu al unui medic elvetian, este consideratun inovator al gandirii biomedicale. Folosind metoda experimentalaa incercat sa fundamenteze urmatorul concept biomedical:procesele care se petrec in corpul uman sunt chimice, iar chimiaeste sortita sa joace un rol imens in medicina.


24/27


Renasterea Girolamo Francastoro(1483-1553) in lucrarea sa De contagione contagionis

morbis et eorum curratione(Despre contagiune boli contagioase si tratamentullor) descrie caile de transmitere a bolilor infectioase, realizand totodata oclasificare a lor. Sustinand ca infectia este produsa de particule mici invizibilepoate fi considerat ca pionierul epidemiologiei. A fost primul care a diferentiatciuma de tifosul exantematic.

Ambroise Pare(1509-1590) va introduce in tratamentul plagilor un antisepticformat din galbenus de ou, solutie alcoolizata si terebentina, acoperite de fesedin bumbac. A imaginat tot felul de proteze mecanice pentru ranitii suferinzi deamputari.

William Harvey(1578-1657), cu studii de medicina la Cambridge si Padova,publica lucrarea Excitatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus(Cercetarea anatomica asupra miscarii inimii si sangelui la animale). Socotita caapogeu al descoperirilor Renasterii, descrierea circulatiei sanguine reprezinta olovitura definitiva data medicinii dogamatice traditionale. El este cel care va punebazele embriologiei prin dezvoltarea epigenezei: Omne vivum ex ovo(tot ceeace este viu provine din ou


25/27


Renasterea

William Perry, care a emis ideea ca doar controland boliletransmisibile s-ar putea ameliora mortalitatea materno-infantila.

Spitalele vremii devin locuri unde pe langa ingrijirea bolnavilorse studia si se invata arta medicala. Arta de a ingriji incepe sase diferentieze fata de arta de a vindeca.

Saint Francisc De Sales(1567-1662) infiinteaza o asociatievoluntara a vizitatorilor prieteni, care mergeau la domiciliulpersoanelor bolnave acordand ingriiri. Asociatia a reprezentato forma timpurie de ingrijiri tip nursing la domiciliu.


26/27


Renasterea

Saint Vincent de Paul(1581-1660) este considerat un altprecursor al dezvoltarii ingrijirilor de sanatate si al ajutoruluisocial. In 1617 organizeaza la Paris Confreria caritatii,organizatie formata din tinere credincioase laice, ce seconsacra ingrijirilor la domiciliu.

Camille de Lelis, militar de cariera, se converteste la catolicismsi se dedica ingrijirii bolnavilor, in special a celor atinsi deciuma. Dupa canonizare a fost ales ca patron al infirmierelor.

Crearea centrelor de primire destinate bolnavilor si a celorsaraci, va institutionaliza functia de ajutor social si de ingrijire,creand premisele aparitiei functiei de ingrijitor de sanatate.


27/27


Documents

Bazele Stiintei Nursingului Curs 1