Bazele Contabilitatii Informatizate

5/12/2018 Bazele Contabilitatii Informatizate - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bazele-contabilitatii-informatizate 1/110

1

BAZELE CONTABILITĂłII

INFORMATIZATE



2

CUPRINS

INTRODUCERE 4

TEMA 1. PARTICULARITĂłILE ACTIVITĂłII DETURISM

5

1.1.Trăsăturile economico-financiare ale activităŃii de turism 5

1.2. Principiile contabile generale 9

1.3. Profilul de activitate al societăŃilor de turism şi implicaŃiile sale înorganizarea contabilităŃii

11

1.4. Structuri patrimoniale proprii activităŃii turism 13

TEMA 2. CONTABILITATEA ACTIVITĂłII DE TURISM 16

2.1. Contabilitatea operaŃiilor din turismul intern 16

2.1.1. GeneralităŃ i privind activitatea de turism intern 16

2.1.2. Produc Ń ia laboratoarelor de cofetă rie – patiserie 18

2.1.3. Activitatea de cazare şi alte prestă ri de servicii în unităŃ ile de turism

20

2.2. Contabilitatea operaŃiilor din activitatea de turism internaŃional 24TEMA 3. CONCEPTE PRIVIND SISTEMELEINFORMAłIONALE ŞI SISTEMELE INFORMATICE ALEORGANIZAłIILOR ECONOMICE

26

3.1. ImplicaŃii ale tehnologiei informaŃiei asupra mediului de afaceri 26

3.2. Conceptul de sistem informaŃional - definiŃie, funcŃii, structură, tipuride fluxuri şi circuite informaŃionale 303.3. Locul şi rolul sistemului informatic în cadrul sistemului informaŃional

34



3

3.3.1. Concepte despre sistemele informatice 34

3.3.2. Definirea sistemului informatic34 3.3.3. Structura general ă a unui sistem informatic36

3.3.4. ActivităŃ ile dintr-un sistem informatic 39

3.3.5. ModalităŃ i de structurare a sistemelor informatice 40

3.4. Produse informatice 44

3.4.1. Concepte specifice produselor informatice 44

3.4.2. Tipologia produselor informatice generalizate 51

3.4.3. Categorii de produse informatice în organiza Ń ii 52

3.5. Etapele dezvoltării sistemelor informatice – varianta organizaŃională 53

3.6. FuncŃiunile contabile posibil de informatizat 54

3.7. CerinŃe legislative pentru produsele informatice din domeniulcontabilităŃii 63APLICAłIE INFORMATICĂ PRIVIND ACTIVITATEACONTABILĂ A UNEI FIRME DE TURISM 67

BIBLIOGRAFIE 106



4

INTRODUCERE

Avalan şa informa Ń ională la care suntem ast ă zi martori nu ocole şte sistemul informa Ń ional al întreprinderii moderne şi implicit al celei din domeniul turismului.

Ast ă zi nu exist ă organiza Ń ie care să nu folosească un produs informatic pentru contabilitate, datorit ă multitudinii problemelor de rezolvat, a pre Ń urilor accesibile şi nu în ultimul rând a interesului manifestat pentru o informa Ń ie contabilă de calitate şi în timp real.

Este necesar ă cunoa şterea tendin Ń elor din planul tehnologiilor informa Ń ionale şi de comunica Ń ii, a influen Ń elor acestora asupra profesiei contabile şi asuprasistemului informa Ń ional contabil, precum şi a viitorului profesiei într-o societate

global informa Ń ională .Un rol important în implementarea produselor informatice îl are cunoa şterea particularit ăŃ ilor activit ăŃ ii de contabilitate din diversele sectoare economice, dar şicunoa şterea cerin Ń elor legislative privind utilizarea produselor informatice pentrugestiune şi contabilitate.

Evaluarea tehnică şi profesională a produselor informatice presupune analiza problemelor legate de structura internă a unui sistem informatic, de evaluareacalit ăŃ ii şi profesionalismului produselor informatice.

Majoritatea profe şioni ştilor contabili au calitatea de evaluatori, ceea ceînseamnă că ei trebuie să fie pregă ti Ń i şi pentru evaluarea activelor necorporale denatura produselor informatice şi a modului de organizare a sistemelor

informa Ń ionale contabile.Societatea dezvolt ă produse informatice pentru utilizatorii interni şi externi,sprijinindu-i pe cei care vor să se familiarizeze cu antecalcula Ń iile utilizate desociet ăŃ i pentru dezvoltarea de produse informatice pentru nevoi proprii şi pentru al Ń ibeneficiari.

Agen Ń ii economici din turism sunt persoane juridice, societ ăŃ i comerciale cucapital de stat, privat, cooperatist, mixt, asocia Ń ii familiale şi persoane fizice care prestează servicii specifice acestei activit ăŃ i: hoteliere, servirea mesei, transport,agrement-divertisment, tratament balnear, precum şi alte servicii.

Având în vedere aceast ă multitudine de activit ăŃ i pe care de înglobează turismul, contabilitatea acestui sector economic este extrem de complexă şi prezint ă

o serie de particularit ăŃ i. De aceea, la alegerea produsului informatic ce urmează a fi utilizat de că tresocietatea cu specific turistic, trebuie avute în vedere atât aceste particularit ăŃ i, cât şicorelararea cât mai optimă a cerin Ń elor contabilit ăŃ ii cu posibilit ăŃ ile oferite deacesta.



5

TEMA 1. PARTICULARITĂłILE ACTIVITĂłII DE TURISM

UnităŃi de învăŃare: Tr ă să turile economico-financiare ale activit ăŃ ii de turism Principiile contabile generale

Profilul de activitate al societ ăŃ ilor de turism şi implica Ń iile sale înorganizarea contabilit ăŃ ii

Structuri patrimoniale proprii activit ăŃ ii turism

Obiective: definirea turismului, reliefarea domeniilor şi a particularit ăŃ ilor sale,

în Ń elegerea principiilor contabile generale, organizarea contabilit ăŃ ii în func Ń ie de

particularit ăŃ ile activit ăŃ ii de turism.

1.1.Trăsăturile economico-financiare ale activităŃii de turism

Turismul este considerat ca o formă a comerŃului invizibil care are ca obiectde activitate organizarea şi desf ăşurarea unor călătorii în afara localităŃii de reşedinŃă pentru satisfacerea intereselor legate de utilizarea timpului liber al populaŃiei.

AgenŃii economici din turism sunt persoane juridice, societăŃi comerciale cucapital de stat, privat, cooperatist, mixt, asociaŃii familiale şi persoane fizice careprestează servicii specifice acestei activităŃi: hoteliere, servirea mesei, transport,agrement-divertisment, tratament balnear, precum şi alte servicii.

În funcŃie de natura activităŃii desf ăşurate, agenŃii economici din turismse împart în două grupe distincte:1

1) Agen Ń i prestatori direc Ń i de servicii turistice, care pot fi:- agenŃi economici prestatori de servicii în totalitate turistice;- agenŃi economici cu activitate turistică parŃială.

Conform clasificării realizată de specialiştii OrganizaŃiei Mondiale aTurismului, agenŃii economici prestatori de servicii în totalitate turistice sunt:

♦ agenŃi prestatori de servicii de transport turistic;♦ agenŃi prestatori de servicii hoteliere şi servirea mesei în localităŃi, staŃiuni

şi pe trasee turistice;♦ agenŃi prestatori de servicii de tratament în cadrul staŃiunilor balneo-

turistice;♦ agenŃi prestatori de servicii de agrement-divertisment destinate turiştilor;♦ agenŃi prestatori de servicii complementare pentru turişti sau agenŃi de

turism (servicii financiar-bancare, servicii de asigurări, service de vize,rezervări-închirieri, cercetare, învăŃământ-educaŃie, informaŃii,consultanŃă, protecŃie).

1 Gabriela Stănciulescu – Tehnica opera Ń iunilor de turism, Ed. All, Bucureşti, 1995, p.9



6

În categoria agenŃilor economici cu activitate turistică parŃială se includ: întreprinderile furnizoare de gaze, electricitate, construcŃii, textile, industriale,agricole, unităŃile financiar-bancare, unităŃile farmaceutice, cele de transport urban şicele de telecomunicaŃii, precum şi o parte din unităŃile de servire a mesei, culturale,

sportive şi divertisment care prestează servicii atât pentru turişti, cât şi pentrupopulaŃia rezidentă.

2) Agen Ń i de turism, cu rol de intermediar între agenŃii economici prestatoridirecŃi de servicii şi turişti, pot fi:

- agenŃi touroperatori specialişti numai în organizarea de aranjamenteturistice pe care le comercializează pe bază de contracte prin intermediulaltor agenŃi de turism;

- agenŃi de turism cu activitate de vânzare a aranjamentelor turisticeorganizate de touroperatori;

- agenŃi cu activitate mixtă de touroperatori şi de vânzare directă către turişti

a aranjamentelor turistice proprii sau ale altor touroperatori.

În funcŃie de sfera de activitate, agenŃii de turism pot fi cu activitate deturism intern şi internaŃional.

Turismul intern se practică de cetăŃeni în limita graniŃelor Ńării de reşedinŃă.Turismul interna Ń ional se practică în afara graniŃelor Ńării de reşedinŃă. După

sensul circulaŃiei turistice, turismul internaŃional poate fi:2 - turism de primire sau exportul turistic care se referă la sosirile de turişti

străini într-o Ńară (în vederea consumului de mărfuri sau servicii);- turism de trimitere sau importul turistic, care se referă la plecările de

turişti într-o altă Ńară (unde li se pun la dispoziŃie mărfuri sau li se

prestează servicii turistice).

În literatura de specialitate s-au cristalizat diferite clasifică ri ale formelor deturism. Un prim criteriu îl constituie cel al modului şi momentului angajă rii presta Ń iei turistice după care turismul poate fi:3

- organizat- neorganizat- semiorganizat.

Turismul organizat constituie acea formă de turism în care prestaŃiile turistice,serviciile la care apelează turiştii, destinaŃia şi perioada în care vor fi prestate aceste

servicii sunt programate în prealabil pe bază de contracte sau alte angajamentecomerciale, specifice acestui domeniu de activitate, încheiate cu agenŃiile de voiaj saualŃi intermediari. Principalul avantaj pentru prestatorul de servicii turistice constă îngaranŃia utilizării raŃionale a capacităŃilor materiale şi a forŃei de muncă. Această formă de turism este avantajoasă şi pentru turist deoarece obŃinerea globală aserviciilor de cazare, transport, masă şi agrement presupune o comoditate avânddinainte garantate serviciile comandate la nivelul preferat de confort şi tarif.

2 Mihaela Dumbravă, Magdalena NegruŃiu – Contabilitatea în comer Ń şi turism, Ed. Maxim,Bucureşti, 1996, p.1993 Partenie Dumbravă, Atanasiu Pop – Contabilitatea de gestiune în comer Ń şi turism, Ed. Interelcredo,Deva, 1995, p.241



7

Turismul neorganizat sau pe cont propriu este acea formă de turism în care nuare loc o angajare prealabilă a serviciilor turistice, a destinaŃiei şi a perioadei derealizare a călătoriilor, cererea pentru serviciile turistice concretizându-se printr-unapel direct al turistului la unităŃile prestatoare directe de servicii turistice. “Asigurarea

unei libertăŃi largi de acŃiune crează turismului neorganizat o serie de satisfacŃii deordin psihologic, manifestate prin posibilitatea de evadare din îngrădirile programelorimpuse cotidian”.4

Turismul semiorganizat îmbină elemente ale celor două forme de turismprezentate.

În acest caz serviciile turistice sunt angajate în prealabil doar parŃial, iar alteservicii sunt solicitate în momentul efectuării călătoriei turistice.

În prezent turismul neorganizat înregistrează ritmuri superioare de creştere,fiind calificat de specialişti drept turismul viitorului. În acelaşi timp, turismulorganizat şi semiorganizat pierd din importanŃă.

O altă clasificare a formelor de turism 5 este f ăcută după gradul de mobilitate a turistului. În funcŃie de acest criteriu turismul poate fi:

- turism de sejur atunci când turistul poate să-şi satisfacă cererea de serviciituristice rămânând un timp într-o zonă turistică;

- turism itinerant atunci când turistul se deplasează continuu pe itinerariistabilite dinainte sau ocazional, cu sejururi scurte în diverse localităŃi depe traseele fixate.

În cadrul turismului de sejur, în funcŃie de utilizarea timpului disponibilpentru turişti, pot fi menŃionate următoarele forme de turism:

• turism de sejur lung;• turism de sejur de durată medie;• turism de sejur scurt, incluzând formele de turism ocazional, de

circumstanŃă şi turismul de sfârşit de săptămână.

În ceea ce priveşte turismul internaŃional, turismul itinerant are ca formă specifică turismul de tranzit, noŃiune legată de traversarea unor Ńări pentru a ajunge ladestinaŃii mai îndepărtate.

Din punct de vedere al motiva Ń iei deplasă rii se conturează următoarele formede turism:

turismul de agrement , practicat de turiştii care caută să cunoască locurinoi, obiceiurile şi istoria acestora;

turismul de odihnă şi recreere ce presupune exercitarea în mod voluntar aunor activităŃi diferite de cele practicate în mod obişnuit, caracterizându-seprin sejururi mai lungi şi cu activităŃi recreative de odihnă activă;

turismul balneoclimateric şi de tratament care îmbină destinderea cudiverse forme de tratament şi în staŃiunile balneo-medicale.

Turismul balneoclimateric prezintă următoarele avantaje: asigură sejururirelativ constante şi mai lungi (7-14-21 zile), asigură o clientelă mai stabilă; asigură

4 O. Snak – Economia şi organizarea turismului, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1976, p.895 Doina Maria Robu – Control de gestiune pe bază de bilan Ń , Ed. Moldova, Iaşi, 1998, p.61



8

realizarea unor încasări medii sporite pe zi/turist ca urmare a solicitării şi prestăriiunei game specifice de cură balneară şi tratamente medicale; contribuie la creştereacoeficientului de utilizare a capacităŃii bazei materiale turistice. turismul tehnic şi ştiin Ń ific, are caracter neorganizat, fiind mai mult ocazional

decât programat şi se referă la vizitarea unor obiective amenajate, zoneindustriale, agricole, rezervaŃii naturale şi monumente ale naturii;

turismul sportiv, include atât turismul pentru practicarea sporturilor, cât şiturismul pentru vizionarea activităŃilor sportive;

turismul cultural, care este legat de latura formativă a personalităŃii umane; turismul de afaceri şi de congrese, care necesită facilităŃi adecvate specificului

activităŃii de congrese şi afaceri, cât şi cerinŃelor pentru servicii turistice.

Ultima formă de turism menŃionată prezintă următoarele avantaje:- încasările medii pe zi/turist sunt mai ridicate;- călătoriile de afaceri şi pentru congrese nu sunt legate de o sezonalitate

determinată.

În func Ń ie de mijlocul de transport folosit de turist se disting următoareleforme de turism: drumeŃia şi excursiile pedestre cu scop recreativ şi de îngrijire a sănătăŃii; turism rutier (motociclismul şi turismul automobilistic); turism care foloseşte ca mijloc de transport trenul; turism naval care utilizează ca mijloc de transport navele maritime şi fluviale; turism care foloseşte ca mijloc de transport avionul.

Din punct de vedere al sezonalităŃ ii se disting:- turism de vară;

- turism de iarnă;- turism de circumstanŃă.

Diversitatea serviciilor (cazare, alimentaŃie publică, transport, agrement, închiriere de echipament sportiv, etc) ce se oferă turistului conferă activităŃii turisticeun grad ridicat de complexitate şi formează produsul turistic. Acesta prezintă treicaracteristici principale şi anume: inelasticitate, complementaritate şi eterogenitate.

Inelasticitatea se referă la faptul că produsele turistice sunt puŃin adaptabile lamodificările cererii pe termen scurt şi pe termen lung. Pe termen scurt, serviciileturistice nu pot fi stocate. O variaŃie a cererii turistice pe termen scurt poate să influenŃeze pe termen foarte întins componentele produsului turistic şi preŃul său. Pe

termen lung, cantitatea şi calitatea serviciilor turistice ce compun un program sau unangajament turistic sunt dependente de caracteristicile infrastructurii de primire, detransport şi cazare existente.

Complementaritatea se referă la faptul că produsul turistic nu este formatdintr-un singur serviciu ci dintr-un ansamblu de servicii complementare. Această complementaritate influenŃează calitatea produsului turistic. Dacă numai un singurserviciu nu corespunde din punct de vedere calitativ, va fi afectat întreg programulturistic. Aceasta este una din principalele dificultăŃi cu care se confruntă tour-operatorii şi alŃi intermediari care trebuie să-şi selecŃioneze prestatorii pe baza calităŃiiserviciilor oferite.

Eterogenitatea decurge din faptul că producerea unor servicii turistice identice

este imposibilă deoarece o diferenŃă de calitate poate să existe. Această eterogenitate



9

a calităŃii face posibilă o anumită substituire între diferite subproduse turistice. Totuşiprodusul turistic nu este exact la fel.

Modul de realizare a produsului turistic influen Ń ează gestiunea şicontabilitatea unit ăŃ ilor patrimoniale din sfera turismului. ObŃinerea unui produs

turistic complex necesită perioade lungi de timp şi investiŃii care angajează finanŃărimari. Principalele faze urmărite de realizatorul produsului turistic sunt:

- evaluarea rentabilităŃii previzionale şi studii de piaŃă;- finalizarea produsului şi negocierile.Rezultatele studiului de piaŃă permit efectuarea calculelor de rentabilitate

previzională care va sta la baza tuturor deciziilor de creaŃie şi de comercializare anoului produs turistic şi a deciziei de a investi. Astfel, în cazul unei investiŃii turisticehoteliere, metoda de evaluare utilizată constă în construirea unui cont previzional deexploatare plecând de la informaŃiile deŃinute în ceea ce priveşte previziunile devenituri şi cheltuieli. Elaborarea acestui cont presupune să se dispună în prealabil deinformaŃii fundamentale privind datele de bază a investiŃiei avute în vedere. Analiza

contului de exploatare previzional va permite justificarea deciziilor luate de a investiori de a nu investi.

Produsul turistic se finalizează cu încheierea contractului pe baza negocierilor.Căutarea celui mai bun raport între calitate şi preŃ are în vedere două elementeprincipale şi anume: competitivitatea şi gama de produse.

1.2. Principiile contabile generale

Contabilitatea este un instrument de gestiune şi o bază de previziuneimportantă deoarece ea asigură cunoaşterea, tratarea şi interpretarea informaŃiilor care

se referă la întreaga gestiune sau la părŃi componente ale patrimoniului. Metodeleaplicate în contabilitate se pot aprecia după cantitatea de informaŃii pe care lefurnizează, precizia acestora, rapiditatea cu care sunt furnizate şi eficienŃa deciziilor.Pentru ca cifrele înregistrate să fie reale, faptele evaluate corect, iar imaginea întreprinderii fidelă, trebuie respectate o serie de principii contabile.

Conform reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a aComunităŃii Economice Europene şi cu Standardele InternaŃionale de Contabilitate,principiile contabile generale sunt:6

1. Principiul continuităŃii activităŃii2. Principiul permanenŃei metodelor3. Principiul prudenŃei

4. Principiul independenŃei exerciŃiului5. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv6. Principiul intangibilităŃii7. Principiul necompensării8. Principiul prelevanŃei economicului asupra juridicului9. Principiul pragului de semnificaŃie

1. Principiul continuit ăŃ ii activit ăŃ ii. Acesta presupune că întreprinderea î şicontinuă în mod normal funcŃionarea într-un viitor previzibil, f ără a intra în

6 *** OMFP nr. 94/2001 publicat în M.O. nr. 85/2001, cap. I, secŃiunea a 5-a, pct.5.2 – 5.10, OMFP nr.306/2002 publicat în M.O. nr. 279/2002, cap.II, secŃiunea a –2 a, pct. 2.2. – 2.8



10

imposibilitatea continuării activităŃii sau f ără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii întreprinderii au luat cunoştinŃă de unele elemente de nesiguranŃă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continuaactivitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care

situaŃiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuităŃii, această informaŃie trebuie prezentată împreună cu explicaŃii privind modul de întocmire araportării financiare respective şi motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia întreprinderea nu î şi mai poate continua activitatea.

2. Principiul permanen Ń ei metodelor . Acesta presupune continuitateaaplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şiprezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea întimp a informaŃiilor contabile.

Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege, deun standard contabil sau au ca rezultat informaŃii mai relevante sau mai credibile

referitoare la operaŃiunile întreprinderii.Este foarte importantă menŃionarea în notele explicative a oricăror modificări

ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia: dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat; efectul modificării asupra rezultatelorraportate ale perioadei şi tendinŃa reală a rezultatelor activităŃii societăŃii.

3. Principiul pruden Ń ei. Valoarea oricărui element trebuie să fie determinată pe baza principiului prudenŃei. În mod special se vor avea în vedere următoareleaspecte:

a) se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii exerciŃiului financiar;

b) se va Ńine seama de toate obligaŃiile previzibile şi de pierderile potenŃialecare au luat naştere în cursul exerciŃiului financiar încheiat sau peparcursul unui exerciŃiu anterior, chiar dacă asemenea obligaŃii saupierderi apar între data încheierii exerciŃiului şi data întocmirii bilanŃului;

c) se va Ńine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor, chiardacă rezultatul exerciŃiului financiar este profit sau pierdere.

4. Principiul independen Ń ei exerci Ń iului. Se vor lua în considerare toateveniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciŃiului financiar pentru care se faceraportarea, f ără a se Ńine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăŃilor.

5. Principiul evaluă rii separate a elementelor de activ şi de pasiv 7. Învederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziŃii din bilanŃ se va determinaseparat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ şi pasiv.

6. Principiul intangibilit ăŃ ii. BilanŃul de deschidere al unui exerciŃiu trebuiesă corespundă cu bilanŃul de închidere a exerciŃiului precedent.

7. Principiul necompensă riiConform acestui principiu este interzis a se efectua compensarea între

posturile de activ şi cele de pasiv, între creanŃe şi datorii, între cheltuieli şi venituri.

7 Directiva a IV-a a CEE art. 31 pct.1 lit e)



11

Principiul necompensării nu trebuie absolutizat în sensul că se admitcompensări între creanŃe şi datorii dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiŃii:

- întreprinderea are capacitate de a insista asupra decontării nete;- capacitatea de a insista este dincolo de orice dubiu;

- întreprinderea nu suportă un grad semnificativ de risc, iar profitul ataşatuneia dintre ele nu duce la schimbarea de sens contrar a celeilalte.

8. Principiul prevalen Ń ei economicului asupra juridicului 8 InformaŃiileprezentate în situaŃiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică aevenimentelor şi tranzacŃiilor, nu numai forma lor juridică.

9. Principiul pragului de semnifica Ń ie 9 Orice element care are o valoaresemnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaŃiilor financiare. Elementele cuvalori nesemnificative care au aceeaşi natură sau cu funcŃii similare trebuie însumate,nefiind necesară prezentarea lor separată.

În normele contabile armonizat cu Directiva a IV-a a CEE şi cu StandardeleInternaŃionale de Contabilitate se mai precizează că pentru acele elemente a cărorvaloare este nesigură şi care trebuie incluse în situaŃiile financiare, în contabilitatetrebuie f ăcute cele mai bune estimări. În acest scop este necesară uneori revizuireavalorilor lor pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei de închidere a exerciŃiuluifinanciar, schimbările de circumstanŃe sau dobândirea unor noi informaŃii, ori de câteori acele valori sunt semnificative. Efectul unei asemenea modificări trebuie inclus încadrul aceleiaşi poziŃii din bilanŃ, respectiv din contul de profit şi pierdere, unde a fostreflectată şi estimarea contabilă iniŃială.

Evenimentele care apar după data bilanŃului pot furniza, de asemenea,

informaŃii suplimentare cu privire la estimările f ăcute de management la databilanŃului. Dacă aceste informaŃii ar fi cunoscute la data bilanŃului, managementul arfi putut face estimări mai bune. Prin urmare, dacă situaŃiile financiare nu au fostaprobate, ele trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaŃiile suplimentare.

Abaterile de la principiile generale sunt permise numai în cazuri excepŃionaleşi vor fi menŃionate în notele explicative. De asemenea se vor prezenta motivelepentru care au avut loc abateri şi o evaluare a efectului acestora asupra activelor,datoriilor, poziŃiei financiare şi a profitului sau pierderii întreprinderii.

1.3. Profilul de activitate al societăŃilor de turism şi implicaŃiile sale înorganizarea contabilităŃii

O formă a comerŃului invizibil este turismul care are ca obiect organizarea şidesf ăşurarea unor călătorii în afara localităŃii de reşedinŃă pentru satisfacereaintereselor legate de utilizarea timpului liber al populaŃiei.

În afara activităŃii de deplasare a turiştilor în timpul lor liber, turismul maicuprinde un ansamblu de activităŃi care contribuie la satisfacerea nevoilor turistice:activitatea întreprinderilor hoteliere şi de alimentaŃie publică, activitatea de transporta turiştilor, etc. În consecinŃă, la realizarea unei activităŃi turistice participă mai multe

8 Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaŃiilor financiare (vol. 2, paragraful 35)9 Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaŃiilor financiare (vol. 2, paragraful 29 şi30)



12

unităŃi de turism, ceea ce face ca una dintre ele să îndeplinească rolul de unitateorganizatoare (de regulă agenŃia de turism), iar celelalte de unităŃi prestatoare.

O formă distinctă a circulaŃiei cu amănuntul o reprezintă alimenta Ń ia publică ,caracterizată printr-un grad ridicat de complexitate. În funcŃie de activitatea

desf ăşurată, unităŃile de alimentaŃie publică pot fi:- unităŃi de producŃie a căror activitate constă în aprovizionarea cu materii

prime, prelucrarea acestora şi obŃinerea de produse finite, care se vând către societăŃiterŃe sau se transferă unităŃilor de desfacere aparŃinând aceleiaşi societăŃi; dintreunităŃile de producŃie fac parte laboratoarele de cofetărie şi patiserie, precum şicarmangeriile;

- unităŃi de desfacere care se aprovizionează cu mărfuri destinate vânzării înstarea lor iniŃială (mezeluri, brânzeturi, băuturi alcoolice şi răcoritoare, fructe, etc.) cuorganizarea consumului pe loc; dintre unităŃile de desfacere menŃionate fac partebaruri, bufete, cofetării şi patiserii f ără laborator propriu;

- unităŃi mixte (de producŃie şi desfacere) a căror activitate este complexă şi

constă atât în aprovizionarea cu mărfuri şi desfacerea lor în starea în care au fostcumpărate, cât şi aprovizionarea cu materii prime, transformarea lor în preparateculinare şi organizarea consumului acestora în unităŃi proprii.

Strâns legată de alimentaŃia publică este activitatea de cazare hotelier ă care sedesf ăşoară prin intermediul unor unităŃi operative specifice.

După importanŃa lor, acestea pot fi:- unităŃi principale: hoteluri, moteluri, hanuri turistice, cabane turistice, etc.;- unităŃi complementare: popasuri turistice, sate de vacanŃă, camere la

cetăŃeni, etc.

UnităŃilor de cazare li se atribuie, în funcŃie de condiŃiile materiale şi gradulde confort, de la una la cinci stele.

În unităŃile de cazare hotelieră se mai pot presta şi alte servicii ca: frizerie,coafură, cosmetică, telefon, fax, telex, schimb valutar, piscină, spa, curăŃătoriechimică, etc.

Din cele prezentate rezultă că profilul de activitate al unei societăŃi de comerŃ - turism determină structura organizatorică a acesteia. Atât profilul de activitate, cât şistructura organizatorică au implicaŃii, la rândul lor, asupra organizării contabilităŃii.

Mărimea societăŃii, numărul de unităŃi din subordinea ei şi dispersareateritorială a acestora determină alegerea sistemului de contabilitate: centralizat saudescentralizat.

La societăŃile mici, cu puŃine unităŃi, este caracteristic sistemul centralizat,caracterizat prin existenŃa unui singur compartiment de contabilitate la nivel central,unde se primesc şi se prelucrează documentele primare şi se înregistrează cronologicşi sistematic operaŃiile economico-financiare, întocmindu-se balanŃa de verificare şisituaŃiile de sinteză şi raportare financiar-contabilă.

La societăŃile mari, cu multe unităŃi şi mai ales dispersate teritorial, seutilizează sistemul descentralizat. În acest caz, fiecare unitate are un sector decontabilitate care prelucrează documentele primare până la balanŃa de verificare, iarla nivel central se organizează o contabilitate generală care prelucrează documenteleprimare şi înregistrează operaŃiile specifice sectorului administrativ şi centralizează balanŃele de verificare la nivelul întregii societăŃi, întocmind situaŃiile de sinteză şi

raportare financiar-contabilă.



13

Profilul unităŃilor determină folosirea unor documente specifice, mai ales înceea ce priveşte vânzarea, iar în funcŃie de informaŃiile conŃinute de documentele devânzare se alege metoda de contabilizare a stocurilor şi operaŃiilor cu mărfuri.

Astfel, dacă documentele de vânzare conŃin date cantitativ-valorice se poate

utiliza “metoda inventarului permanent la cost de achiziŃie”, iar dacă documentele devânzare conŃin date global-valorice este indicată “metoda inventarului permanent lapreŃ de vânzare” sau “metoda inventarului intermitent”.

1.4. Structuri patrimoniale proprii activităŃii turism

Patrimoniul societăŃilor de turism are, de regulă, aceeaşi structură ca şi încazul celorlalte genuri de activităŃi cu unele diferenŃieri legate de ponderea diferită aunor elemente. Trebuie remarcată capacitatea de adaptare a patrimoniului la structuraactivităŃii şi influenŃa rapidă a oricărei modificări asupra compoziŃiei elementelorpatrimoniale.

Modelul sintetic de reprezentare a patrimoniului îl constituie bilanŃul care prinstructurile sale oferă o imagine a acestuia atât sub aspectul funcŃional cât şi alresurselor de dobândire.

Cele mai importante informaŃii furnizate de bilanŃ sunt situaŃia actuală şirezultatele exerciŃiului încheiat. Pentru a cunoaşte întreprinderea atât sub aspecteconomic cât şi financiar, aceste informaŃii pot fi detaliate sau combinate.

Astfel, fiecărui post din bilanŃ îi corespunde o problemă de gestiune şievidenŃiază politica urmărită de întreprindere într-un anumit domeniu.

Studiul financiar al pasivului patrimonial pune în evidenŃă lista resurselorreversibile aflate la dispoziŃia întreprinderii. Astfel, se evidenŃiază două părŃi distincteale pasivului:

capitaluri proprii (pasive nonexigibile); capitaluri împrumutate (străine sau pasive exigibile).

Prin această clasificare se face distincŃie între pasivele externe ale întreprinderii şi pasivele interne care exprimă drepturile asociaŃilor, cum ar fi: capital,rezerve, profitul exerciŃiului.

O altă clasificare se face în: capitaluri permanente sau stabile; capitaluri provizorii sau reînnoibile.

Termenul de capitaluri permanente exprimă ansamblul resurselor de finanŃare

stabile de care dispune o întreprindere. Altfel spus, capitalurile permanente reprezintă resursele de finanŃare utilizate de o întreprindere de o manieră permanentă, durabilă.Ele trebuie să finanŃeze toate valorile imobilizate, precum şi fondul de rulment net.Determinarea mărimii optime a capitalurilor permanente este o problemă de omaximă importanŃă în gestiunea întreprinderii, deoarece o eventuală insuficienŃă aresurselor de lungă durată influenŃează asupra solvabilităŃii, lichidităŃii şi rentabilităŃiisale.

Structural, capitalurile permanente cuprind: capitalurile proprii;



14

o parte din provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli previzibile lasfârşitul unui exerciŃiu financiar care este asimilată capitalurilorproprii;

capitalurile împrumutate pentru o perioadă mai mare de un an (datorii

pe termen mediu şi lung); partea din venituri constatată în avans, pentru o perioadă mai mare de

un an;

În structura capitalurilor permanente, partea capitalurilor împrumutate nutrebuie să fie excesivă în raport cu cea a capitalurilor proprii, o valoare de 0,50 araportului “capitaluri împrumutate / capitaluri proprii” este considerată adesea cafiind ridicată.

Capitalurile permanente cuprind deci împrumuturile pe termen mijlociu şilung şi capitalurile proprii care sunt la dispoziŃia întreprinderii, cum ar fi: capitalulsocial, rezerve, profit nerepartizat, provizioane.

În structura capitalurilor proprii, capitalul social are un caracter avansabil. Else constituie la înfiinŃarea întreprinderii, fiind o condiŃie a existenŃei şi funcŃionăriiacesteia. La întreprinderile individuale, constituirea capitalului are loc pe caleaaportului personal al proprietarului, iar la societăŃile comerciale prin aportul înnumerar sau în natură al asociaŃilor, după caz.

Capitalul social se împarte în capital social subscris şi nevărsat şi capitalsocial subscris şi vărsat. Capitalul social subscris şi nevărsat (nedepus) reprezintă partea din capitalul subscris care nu a fost încă fizic pus la dispoziŃia întreprinderii decătre proprietari. Capitalul social subscris şi vărsat reprezintă partea din capitalulsubscris pusă efectiv la dispoziŃia întreprinderii de către proprietari.

Pe parcursul funcŃionării întreprinderii, capitalul se poate majora prin

emisiunea de noi acŃiuni reprezentate de aporturi în bani şi/sau natură şi prinoperaŃiuni interne (încorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exerciŃiuluiprecedent, transformarea de obligaŃiuni în acŃiuni, etc.)

Reducerea capitalului se efectuează prin rambursarea către acŃionari sauasociaŃi a unei părŃi din capital atunci când întreprinderea consideră capitalul preamare în raport cu activitatea sa şi atunci când reduce investiŃiile dintr-un sector sauramură de activitate. De asemenea, reducerea de capital poate avea loc prinacoperirea de pierderi suferite în exerciŃiile financiare anterioare.

Rezervele reprezintă, în principiu, partea din profit afectată durabilităŃii întreprinderii până la decizia contrară a organelor competente. Ele se mai pot definica “profit conservat la dispoziŃia întreprinderii şi neîncorporat în capital”.

Profitul sau o parte din profitul unuia sau mai multor exerciŃii anterioare caren-a fost distribuit şi nici încorporat în rezerve se reportează la exerciŃiul financiarurmător. Astfel, în calitate de rezultat, profitul este o resursă. Rezultatul măsurat prinbilanŃ trebuie să fie egal cu rezultatul măsurat prin contul de rezultate.

În întreprinderile de turism o importanŃă crescândă capătă provizioanelepentru riscuri şi cheltuieli destinate să acopere riscurile şi cheltuielile datorate unorevenimente în curs de survenire sau probabile, având obiectul precizat dar realizareaincertă.

Datoriile pe termen mijlociu şi lung se clasifică după natura lor în:- datorii financiare: împrumuturi sub forma obligaŃiunilor convertibile,

împrumuturi şi datorii din credite, etc.;



15

- datorii din exploatare: avansuri şi aconturi primite asupra comenzilor în curs,datorii faŃă de furnizori, etc.;

- datorii diverse: fiscale şi sociale, asupra imobilizărilor, faŃă de acŃionari şiasociaŃi.

Dacă pasivul patrimonial din întreprinderile de turism faŃă de celelalte întreprinderi nu prezintă prea multe particularităŃi, activul patrimonial prezintă numeroase particularităŃi.

Activul se împarte în două grupe al căror comportament este foarte diferit: oparte fixă şi o parte mobilă.

Această divizare a activului care corespunde teoriei economice conform căreiaclasificarea se face în capital fix şi capital circulant este esenŃială din punct de vedereeconomic şi financiar. Ea distinge activul imobilizat sub forma imobilizărilornecorporale, corporale şi financiare de activul circulant sub forma stocurilor,aconturilor şi avansurilor vărsate asupra comenzilor, creanŃele, valorile mobiliare de

plasament, disponibilităŃi, cheltuieli constatate în avans.DistincŃia între activul imobilizat şi activul circulant nu este întotdeauna

simplă, pentru că nu Ńine nici de natura lor fizică sau juridică, nici de durata lor încadrul patrimoniului, deoarece are un caracter subiectiv determinat de destinaŃia lor.

Activele imobilizate sunt bunuri şi valori destinate să servească în moddurabil activităŃii întreprinderii. Ele nu se consumă la prima utilizare, ci sunt destinatesă rămână durabil sub aceeaşi formă în întreprindere.

Activele circulante sunt elemente ale patrimoniului care conform destinaŃieisau naturii lor nu au vocaŃia să rămână durabil în întreprindere, ci sunt destinatevânzării, deci periodic se schimbă contra bani urmând ciclul întrebuinŃare - bani - întrebuinŃare.

În întreprinderea de prestări de servicii turistice ponderea imobilizărilorcorporale este mare (mobilier, covoare, perdele, mijloace de transport).

Rambursarea mijloacelor financiare utilizate este asigurată prin prestareaserviciilor.

Capitalul circulant are o intervenŃie rapidă, solicitând resurse pe termen scurt,iar pentru capitalul fix întreprinderea trebuie să dispună de mijloace financiare petermen lung.



16

TEMA 2. CONTABILITATEA ACTIVITĂłII DE TURISM

UnităŃ

i de învăŃ

are: Contabilitatea opera Ń iilor din turismul intern Contabilitatea opera Ń iilor din activitatea de turism interna Ń ional

Obiective: analiza generalit ăŃ ilor privind activitatea de turism în domeniul

contabilit ăŃ ii, atât pentru turismul intern, cât şi pentru cel extern.

2.1. Contabilitatea operaŃiilor din turismul intern

2.1.1. GeneralităŃ

i privind activitatea de turism intern

Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex ce reuneşte unansamblu de servicii şi bunuri, proprii mai multor sectoare, asigurând legătura întreprestatori şi turişti prin vânzarea serviciilor solicitate de către aceştia. Apar astfel oserie de relaŃii între organizatorii activităŃilor turistice şi diferiŃii producători debunuri, prestatori de servicii turistice sau beneficiarii acestora, ceea ce necesită o seriede operaŃiuni care să asigure desf ăşurarea corectă şi eficientă a activităŃilor turistice.

Activitatea unităŃilor de turism este foarte diversificată, constând în principal în prestări de servicii ce pot fi grupate după cum urmează:

a) activitatea de turism intern organizată prin intermediul agenŃiilor din cadrul

societăŃilor comerciale de turism cuprinzând:- acŃiunea turistică de trimitere la odihnă şi tratament;- acŃiunea turistică privind excursiile interne;- acŃiunea turistică privind excursiile externe cu cetăŃeni români (import

turistic).

Trebuie precizat că acŃiunea turistică de trimitere la odihnă şi tratament poateconsta în:

- trimiterea la odihnă şi tratament prin vânzarea biletelor de odihnă şitratament de către alte societăŃi decât cele deŃinătoare de bază materială şiorganizatoare de acŃiune turistică;

- valorificarea locurilor pentru odihnă şi tratament din staŃiunile proprii prindispeceratele de cazare ale acestora;- valorificarea spaŃiilor de cazare la cetăŃeni, omologate pentru turism.

b) activitatea de cazare turistică cuprinzând:- activitatea de cazare propriu-zisă (activitatea hotelieră) desf ăşurată prin

diferite tipuri de unităŃi de cazare: hoteluri, moteluri, hanuri, vile turistice, cabane,etc.;

- activitatea de prestări servicii complementare pentru turişti: servicii de poştă,servicii personale (frizerie, coafură, spălătorie, curăŃătorie, închirieri de obiecte),servicii de tratament, servicii de agrement, etc.



17

c) activitatea de transport turistic de personal cu mijloace proprii de transport;

d) activitatea de desfacere a mărfurilor cuprinzând alimentaŃia publică şidesfacerea mărfurilor cu amănuntul prin alte unităŃi comerciale;

e) activitatea de producŃie cuprinzând:- producŃia laboratoarelor de cofetărie - patiserie;- producŃia alimentară (panificaŃie, carmangerie, etc.).

f) alte prestări de servicii.

Turismul prezintă o serie de trăsături specifice care influenŃează între altele şimodul de organizare a contabilităŃii. Dintre acestea menŃionăm:

1. Caracterul complex al activităŃ ii turistice, determinat de diversitateaserviciilor ce se asigură turistului pe parcursul călătoriei sale (cazare, masă, transport,

tratament, vizite, etc.). Privite ca fenomen economic, toate serviciile prestateturistului formează produsul turistic care din punct de vedere contabil prezintă importanŃă în evidenŃierea veniturilor şi cheltuielilor pe activităŃi, pe tipuri şi pe feluride prestaŃii turistice, oferind posibilitatea determinării şi analizei eficienŃei acestora.Privite ca fenomen social, serviciile prestate turistului formează acŃiunea turistică.

2. Fiecare ac Ń iune turistică se încredin Ń ează unui agent de turism carepoartă responsabilitatea realizării ei în condiŃii de eficienŃă. Mânuind diverse valori,cum ar fi bani, bilete de călătorie, cecuri, etc., agentul de turism devine debitor până în momentul justificării valorilor primite, moment care coincide cu încheierea acŃiuniituristice. Deoarece agentul de turism reŃine asupra sa toate documentele justificative,pe parcursul călătoriei, înregistrarea cheltuielilor în contabilitate are loc după

încheierea acŃiunilor turistice. Din punct de vedere practic, datorită numărului mare alacŃiunilor turistice, este necesară urmărirea cheltuielilor fiecărei acŃiuni cu ajutorulevidenŃelor tehnico - operative. Dacă se utilizează în procesul de tratare a datelorcontabile echipamentele electronice de calcul se vor depăşi o serie de dificultăŃiactuale.

3. Ac Ń iunile turistice au o durată relativ scurtă, ceea ce face ca o acŃiuneturistică lansată în cursul unei luni să se încheie în aceeaşi lună. Astfel, cheltuielile şiveniturile fiind aferente aceleiaşi perioade de gestiune, există posibilitatea stabilirii cuuşurinŃă a rezultatului şi a eficienŃei economice a fiecărei acŃiuni turistice. Dacă acŃiunile turistice sunt în curs de execuŃie la sfârşitul perioadelor de calcul (lună), elenu se înregistrează pe cheltuieli deoarece documentele se află la agentul de turism, iar

dacă s-au efectuat deja anumite plăŃi, acestea se vor înregistra sub forma cheltuielilorconstatate în avans.

4. În vederea utilizării integrale a capacităŃilor bazei tehnico - materiale se practică mă suri asiguratorii concretizate în stipula Ń ii speciale în contractele încheiate cu partenerii, precum şi încasarea anticipată a prestaŃiilor turistice, pentrucă orice neutilizare a capacităŃii bazei tehnice are efecte negative asupra eficienŃeieconomice. Deoarece valoarea efectivă a prestaŃiilor poate să difere de cea încasată anticipat, sau acŃiunea turistică să nu aibă loc, reflectarea în contabilitate a încasărilorca venituri are loc după încheierea acŃiunii turistice.

5. Utilizarea unor instrumente de plată care să garanteze încasarea serviciilor prestate, cum ar fi: vauchere şi cărŃi de credit.



18

ExistenŃa condiŃiilor diferite de angajare a prestaŃiilor turistice determină diferenŃieri în modul de decontare a serviciilor şi de evidenŃiere în contabilitate aveniturilor şi cheltuielilor. Astfel, decontarea în turismul organizat se face întreunităŃile contractante prin intermediul băncilor, iar în turismul neorganizat are loc

încasarea anticipată de la turişti, urmând să se regularizeze sumele încasate. Înturismul organizat, cheltuielile şi veniturile se evidenŃiază numai la unitateacontractantă, chiar dacă la realizarea serviciilor turistice participă şi unităŃiprestatoare, în timp ce în turismul neorganizat cheltuielile şi veniturile se reflectă încontabilitatea unităŃii care organizează şi încasează contravaloarea serviciilorturistice. Cheltuielile efectuate de unităŃile prestatoare nu se evidenŃiază în calitate decheltuieli ale activităŃii turistice, ci ca cheltuieli ale activităŃii de prestaŃii turistice,urmând să se recupereze de la unitatea solicitantă, iar veniturile se constituie deasemene din activităŃile de prestări turistice.

Participarea mai multor unităŃi de turism la realizarea unei acŃiuni turisticeface ca una dintre ele să îndeplinească rolul de unitate organizatoare, iar celelalte de

unităŃi prestatoare. Acest lucru determină evidenŃierea veniturilor şi cheltuieliloractivităŃii de turism numai în contabilitatea unităŃii organizatoare şi recuperareapreŃului serviciilor turistice de către unităŃile prestatoare de la unitatea organizatoare.

În ceea ce priveşte turismul intern, el trebuie tratat din perspectiva uneicreşteri continue a circulaŃiei turistice şi a unei tendinŃe generale de creştere acheltuielilor populaŃiei pentru servicii.

2.1.2. Produc Ń ia laboratoarelor de cofetă rie - patiserie

Spre deosebire de alte unităŃi din sfera comerŃului al căror obiect de activitate îl constituie circulaŃia mărfurilor, laboratoarelor de cofetărie şi patiserie le este

specifică producŃia.Pot exista laboratoare centrale care vând produsele finite obŃinute diverşilor

terŃi sau laboratoare care funcŃionează pe lângă cofetării şi patiserii, dar au gestiuneseparată de acestea şi le transferă produsele finite în vederea vânzării consumatorilorfinali. Laboratoarele centrale pot dispune de magazii de materii prime.

Structurile de preŃuri specifice produselor de cofetărie şi patiserie cuprind:a) PreŃul de cumpărare al materiilor prime cuprinse în produsul fabricat,

denumit şi “preŃ de materie primă”. Acesta este un preŃ antecalculat pefiecare fel de produs finit (sortiment de pră jitură sau produs de patiserie)pe baza normelor de consum ale materiilor prime prevăzute în reŃeta defabricaŃie. Calculul preŃului de materie primă se face, de regulă, pentru

100 bucăŃi. PreŃurile de materie primă se recalculează ori de câte ori seproduc modificări în structura sortimentelor de materii prime, în normelede consum sau în cuantumul preŃurilor de cumpărare;

b) PreŃul de vânzare al laboratorului calculat prin adăugarea la preŃul dematerie primă, a marjei comerciale specifică laboratorului;

c) PreŃul de vânzare al produsului finit prin unităŃi de desfacere (cofetării saupatiserii) şi preŃul de vânzare al produsului prin unităŃi mixte (restaurante)sau alte unităŃi de desfacere. Aceste preŃuri se calculează adăugând lapreŃul de vânzare al laboratorului marja specifică unităŃii prin care sevinde produsul. De fapt, aceste preŃuri nu se deosebesc prin structură, cidoar prin mărimea lor.



19

Documentele specifice activităŃii laboratorului de cofetărie şi patiserie sediferenŃiază pe faze ale acestei activităŃi: de aprovizionare cu materii prime, producŃieşi desfacere.

Deoarece aprovizionarea cunoaşte aceleaşi forme cu cele practicate de

unităŃile mixte, vom întâlni aceleaşi documente şi anume:- Factura şi Nota de recepŃie şi constatare de diferenŃe pentru aprovizionarea

pe răspunderea furnizorului, cu delegatul său sau cu delegatul laboratorului;- Nota de predare - transfer - restituire la aprovizionarea prin intermediul

depozitelor de repartizare;- Borderoul de achiziŃii urmat de Nota de recepŃie pentru aprovizionarea de pe

piaŃa agroalimentară.

Materiile prime pot intra direct în laborator sau prin intermediul magaziilor dematerii prime. În cel de al doilea caz aprovizionarea este urmată de eliberareamateriilor prime spre consum.

În faza de producŃie se înregistrează cheltuielile de fabricaŃie ale laboratorului.Cheltuielile cu materiile prime se înregistrează pe baza normelor de consum

din reŃetele de fabricaŃie, corespunzător producŃiei realizate. În acest scop seponderează cantitatea de produse finite obŃinută, consemnată în Notele de predare -transfer - restituire şi Facturi cu preŃul de materie primă antecalculat pentru fiecareprodus.

Pornind de la ideea respectării normelor de consum ale materiilor primeconform reŃetelor de fabricaŃie, gestiunea laboratorului se descarcă cu suma reieşită din calcul.

Alte documente folosite în activitatea de producŃie propriu-zisă sunt: Statul deplată al salariilor, Bonurile de consum de materiale, SituaŃia de calcul a amortizării

mijloacelor fixe, Facturi pentru servicii prestate de terŃi, etc.În faza de desfacere a produselor finite apar documente corespunzătoare

destinaŃiei produselor şi anume:- Notă de predare - restituire pentru transferul produselor către unităŃi proprii

(cofetării, patiserii, etc.);- Facturi către vânzarea produselor către terŃi;- Avize de însoŃire pentru produsele transferate pentru protocol sectorului

administrativ, etc.

Pe baza documentelor primare menŃionate se întocmeşte “Centralizatorulproduselor finite livrate de laborator”. Acesta serveşte înregistrării consumului de

materii prime în contabilitate. Particularitatea sa constă în faptul că produsele vândutesau transferate sunt evaluate la următoarele preŃuri:

- preŃ de materie primă necesar înregistrării consumului de materie primă;- preŃ de vânzare al laboratorului la care se înregistrează venitul din vânzare;- preŃ de vânzare al unităŃii primitoare, la care se înregistrează intrarea

mărfurilor în caz de transfer (dacă evaluarea mărfurilor se face pentru unitate la preŃ de vânzare).

În cadrul laboratorului evidenŃa operativă se realizează pe de o parte pentrumateria primă, iar pe de altă parte pentru produsele finite stabilite a se fabrica şirealizate.



20

CantităŃile de produse fabricare se evidenŃiază cu ajutorul “Planului deproducŃie al laboratorului”. Se întocmeşte zilnic de gestionarul laboratorului şicuprinde cantitatea de produse planificată, cantitatea fabricată şi eventual cea rămasă în stoc.

Consumul de materii prime se urmăreşte operativ cu ajutorul“Centralizatorului de produse finite realizate”, a “SituaŃiei privind consumul pentruproducŃia realizată” şi a “SituaŃiei comparative a consumurilor normate şi efective”.

Contabilitatea laboratoarelor de cofetărie şi patiserie se organizează distinct înfuncŃie de statutul juridic al acestora.

Astfel, pentru laboratoarele centrale, cu personalitate juridică urmărireagestiunii laboratorului se poate realiza cu ajutorul contabilităŃii financiare. Dacă sedoreşte cunoaşterea costului efectiv pe laborator şi pe sortimente de produse seorganizează contabilitatea de gestiune.

2.1.3. Activitatea de cazare şi alte prestă ri de servicii în unităŃ ile de turism

Deşi strâns legată alimentaŃia publică şi turism, activitatea de cazare are oautonomie, desf ăşurându-se în cadrul unor unităŃi operative specifice.

Fiind o formă a prestărilor de servicii, activitatea de cazare are un caracternematerial. Ca urmare, reflectarea ei în contabilitate este mai simplă, concretizându-se în înregistrarea pe de o parte a cheltuielilor de cazare, iar pe de alt ă parte aveniturilor aferente, diferenŃa dintre ele reprezentând rezultatul financiar al acesteiactivităŃi.

Dotarea materială a unităŃilor de cazare şi calitatea diferită a serviciilordetermină niveluri diferenŃiate ale cheltuielilor. Drept urmare se impune stabilireaunor venituri diferenŃiate pe categorii de unităŃi operative.

Această diferenŃiere face necesară clasificarea unităŃilor operative de cazaredupă importanŃa lor şi după condiŃiile materiale şi gradul de confort oferit:

a) După importanŃa lor, unităŃile de cazare pot fi:• unităŃi principale: hoteluri, hanuri turistice, moteluri, cabane turistice,

etc.;• unităŃi complementare: popasuri turistice, sate de vacanŃă, camere la

cetăŃeni, etc.b) După condiŃiile materiale şi gradul de confort, unităŃile de cazare pot fi

catalogate de la una la cinci stele.

Tarifele de cazare exprimă valoarea serviciilor corespunzătoare şi au drept

scop acoperirea cheltuielilor şi asigurarea realizării profitului întreprinderii. Tariful decazare poate fi diferenŃiat şi în funcŃie de perioada de cazare, deci de sezon, careinfluenŃează raportul cerere - ofertă a spaŃiilor de cazare.

Concomitent cu cazarea, întreprinderea mai poate pune la dispoziŃia turiştilorşi alte servicii cum ar fi:

• servicii de tratament;• servicii de frizerie, coafură, închirieri de obiecte, curăŃătorie sau spălătorie

chimică;• servicii de agrement;• servicii de poştă (convorbiri telefonice, telex, telegraf, etc.);• servicii de schimb valutar.



21

Activitatea de cazare presupune atât operaŃii de rezervare şi închiriere aspaŃiilor de cazare, cât şi operaŃii de urmărire şi încasare a tarifelor pentru serviciileprestate.

Rezervarea spaŃiilor de cazare se face pe baza comenzilor verbale ale

pasagerilor sau a comenzii de rezervare întocmită de agenŃiile de turism. Acesteacuprind denumirea şi adresa unităŃii solicitante, numărul pasagerilor şi numele lor saua delegatului turiştilor, numărul locurilor şi durata cazării. Comenzile se înscriu înRegistrul de evidenŃă al comenzilor.

La cazare, recepŃionerul completează datele de identitate a pasagerilor înCartea de imobil şi întocmeşte “Diagrama grupului” în vederea repartizării locurilorde cazare. Aceasta cuprinde tariful, numărul de zile, suma de încasat, date ce se înscriu ulterior în “SituaŃia prestărilor şi decontărilor”.

Pentru toate aceste servicii oferite turiştilor, unităŃile prestatoare transmitrecepŃiei Bonuri de servicii, ale căror date se înscriu în “SituaŃia prestărilor şidecontărilor”.

Pe baza situaŃiei întocmite, recepŃia emite “Nota de plată” care serveştedecontării în numerar sau pe baza filelor din carnete CEC cu limită de sumă.

Pentru decontarea prin virament este necesară întocmirea facturii, unexemplar al acesteia fiind remis conducătorului de grup.

Notele de plată se centralizează la sfârşitul zilei în “Borderoul notelor deplată.

EvidenŃa operativă se realizează cu ajutorul următoarelor documente:a) “Diagrama locurilor libere şi ocupate” care urmăreşte situaŃia spaŃiilor de

cazare;b) “SituaŃia prestărilor şi decontărilor” care reflectă în orice moment sumele

datorate de turişti şi încasarea lor pe feluri de servicii;

c) “Raportul de gestiune” care stabileşte zilnic situaŃia realizărilor şi a încasărilor distinct pe servicii prestate şi modalităŃi de încasare.

În cazul cazării în staŃiuni balneo-climaterice se mai întocmesc uneledocumente specifice cum ar fi:

- “EvidenŃa sosirilor şi plecărilor” completată pe baza biletelor de tratament şiodihnă;

- “SituaŃia realizărilor şi decontării prestărilor pe beneficiari şi perioade”, etc.

Activitatea de cazare impune şi întocmirea de documente care să consemnezecheltuielile aferente, cum ar fi: Bonuri de consum materiale, State de plată ale

salariilor, SituaŃii de calcul a amortizării, etc.

Exemplu privind activitatea de turism intern:1. Se achiziŃionează mărfuri şi se recepŃionează la depozitul central, pe baza

facturii şi a notei de recepŃie şi constatare de diferenŃe la preŃ de achiziŃie de 900 lei,TVA 19%.

2. Se distribuie mărfuri din depozitul central către restaurant şi bar pe bazanotei de predare - transfer - restituire, la preŃ de achiziŃie de 330 lei şi respectiv 228lei, în condiŃia practicării unui adaos comercial de 90% de către ambele unităŃioperative.

3. Din “Raportul de gestiune” al hotelului rezultă sume datorate de turiştii

români pentru cazare în valoare de 105 lei, TVA 9%.



22

4. Se predau la casierie pe bază de monetar 35 lei, iar restul se virează încontul curent pe baza foii de vărsământ.

5. Se achiziŃionează materii prime şi materiale auxiliare specificelaboratorului pe bază de factură. RecepŃia se efectuează direct la laboratorul de

cofetărie. PreŃul de achiziŃie al materiilor prime este de 400 lei, iar al materialelorconsumabile 45 lei, TVA 19%.

6. Se dau în consum materii prime în valoare de 80 lei, pe baza bonului deconsum.

7. Se vând în numerar mărfuri prin restaurant la preŃul de alimentaŃie publică de 450 lei şi prin bar în valoare de 500 lei pe baza notelor de plată.

8. Se vând prin restaurant mărfuri către clienŃi în valoare de 300 lei preŃ dealimentaŃie publică, pe bază de factură.

9. Se încasează prin virament contravaloarea facturii mărfurilor vândute prinrestaurant.

10. Se achită furnizorul de materii prime şi materiale consumabile specifice

laboratorului de cofetărie, prin virament bancar.11. Se recepŃionează în cursul lunii produse de laborator la preŃ prestabilit de

445 lei pe baza notei de recepŃie şi constatare de diferenŃe.12. Se înregistrează conform “Raportului de gestiune” vânzarea de tichete de

mic dejun în valoare de 120 lei.13. Se înregistrează darea în consum a materialelor consumabile în valoare de

40 lei, pe baza bonului de consum.14. Se achită furnizorul de mărfuri pe bază de ordin de plată.15. Se livrează produse finite din laboratorul de cofetărie către cofetăria din

cadrul complexului hotelier pe baza notei de predare - transfer. PreŃul de alimentaŃiepublică la care se recepŃionează este de 280 lei.

16. Serviciul de schimb valutar din cadrul complexului hotelier cumpără 300USD la cursul de schimb valutar de 3 lei/USD, comision 10%.

17. Se înregistrează încasarea în numerar a pră jiturilor vândute prin cofetăriaproprie la preŃ de alimentaŃie publică de 280 lei.

18. Se livrează produse finite ale laboratorului de cofetărie către terŃi, pe bază de factură, în valoare de 245 lei şi se încasează prin virament contravaloarea lor.

19. Se descarcă gestiunea laboratorului de produsele finite livrate atâtcofetăriei proprii cât şi terŃilor.

20. Se descarcă gestiunea cofetăriei de mărfurile vândute.21. Se descarcă gestiunea barului de mărfurile vândute.22. Se descarcă gestiunea restaurantului de mărfurile vândute.

Registrul jurnalNr.crt.

ExplicaŃii Contdebit

Contcredit

Sumedebitoare

Sumecreditoare

1. AchiziŃionare de mărfuri ladepozitul central

%37114426

401900171

1071



23

2.1.

2.2

Transfer de mărfuri larestaurant

Transfer de mărfuri la bar

3712

3713

%37113784428%37113784428

746

515

330297119

22820582

3. Cazare datorată de turiştiiromâni

411 %70414427

11510510

4. Încasarea creanŃei atât înnumerar cât şi virament

%53115121

4113580

115

5. AchiziŃionare de materiiprimeşi materiale pentru cofetărie

%30130214426

401 4004585

530

6. Consum de materii prime 601 301 80 80

7. Vânzare în numerar prin barşi restaurant

5311 %707170724427

950378420152

8. Vânzare prin restaurant cudecontare ulterioară

411 %70714427

30025248

9. Încasarea facturii mărfurilorvândute prin restaurant

5121 411 300 300

10. Achitarea furnizorului dematerii prime şi materialeconsumabile

401 5121 530 530

11. RecepŃie produse delaborator

345 711 445 445

12. Vânzare tichete de micdejun

411 %7041

4427

143120

2313. Dare în consum de

materialeconsumabile

6021 3021 40 40

14. Achitarea furnizorului demărfuri

401 5121 1071 1071

15. Livrare de produse finitelaboratorului de cofetărie

3714 %7013784428

3332008053



24

16. Cumpărare de devize 5314 %53117081

99090090

17. Încasare în numerar avânzărilor prin cofetărie

5311 %70734427

33328053

18.1

18.2

Vânzare de produse finitepebază de factură

Încasarea creanŃei

411

5121

%7014427411

292

292

24547

292

19. Descărcarea gestiuniilaboratorului de produselefinite livrate

711 345 445 445

20. Descărcarea gestiuniicofetăriei de mărfurilevândute

%6073784428

37142008053

333

21. Descărcarea gestiuniibaruluide mărfurile vândute

%6073784428

371322119980

500

22. Descărcarea gestiuniirestaurantului de mărfurilevândute

%607378

4428

3712330297

119

746

2.2. Contabilitatea operaŃiilor din activitatea de turism internaŃional

Activitatea de turism interna Ń ional , denumită şi export turistic, cuprinde în faptexportul turistic prin acŃiuni contractuale şi exportul turistic prin acŃiuni ocazionale.

Turismul internaŃional poate fi considerat astăzi ca una din primele activităŃieconomice. Se cunoaşte o foarte puternică inegalitate în repartizarea internaŃională defluxuri turistice. Cererea turistică internaŃională se caracterizează prin evoluŃii calitativeşi cantitative considerabile care influenŃează direct ansamblul pieŃei turistice mondiale.

Analiza curentelor turistice internaŃionale indică diferenŃe considerabile între principaleleregiuni din lume, fluxurile turistice fiind concentrate spre Ńările industrializate dinEuropa.

Vizitele cetăŃenilor străini în Ńara noastră pot fi definite ca turism receptiv, activsau de primire, reprezentând o sursă importantă de încasări valutare, iar plecărilecetăŃenilor români în alte state pot fi definite ca turism emiŃător. Dacă se are în vedere şifaptul că atât munca vie cât şi munca materializată ce intră în componenŃa multor produseturistice se consumă de turiştii care ne vizitează Ńara, în timpul călătoriei şi sejurului lor ladestinaŃiile turistice, turismul internaŃional se identifică în cazul sosirii de turişti străini cuo formă invizibilă de export de servicii şi produse. Acest export invizibil este foarteavantajos din punct de vedere economic pentru că valorificarea, în condiŃiile

competitivităŃii, se face f ără cheltuieli în valută pentru transport şi f ără ca produsele să fie



25

grevate de taxe vamale. Produsele consumate de turiştii străini asigură o rentabilitate mairidicată a muncii interne decât exportul de mărfuri propriu-zis. Aceasta poate fiargumentată şi cu ajutorul cursului de revenire care, conform unor analize, este maifavorabil în activitatea de turism, decât în cazul exportului de mărfuri. De altfel, într-oanumită măsură, serviciile prestate şi anumite produse consumate de turişti la loculsejurului nici nu ar putea fi valorificate în mod practic prin exportul de mărfuri pe piaŃaexternă. Prin aceasta, turismul internaŃional are un rol important în balanŃa de plăŃiexterne şi în acelaşi timp stimulează valorificarea mai activă a resurselor naturale,lărgirea industriei serviciilor şi o complexă folosire a forŃei de muncă.

Creşterea circula Ń iei turistice interna Ń ionale a dus la creşterea activităŃii turisticeorganizate care se distinge prin faptul că prestaŃiile turistice, serviciile la care apelează turiştii, destinaŃia, precum şi perioada în care se vor efectua sunt programate în prealabilpe bază de contracte încheiate cu agenŃiile de voiaj. Astfel, turistul poate avea unelefacilităŃi de plată, rezervare a serviciilor de cazare şi masă, alegerea între diferitelecategorii de hoteluri, toate la un loc oferind o mai mare comoditate pentru turişti,scutindu-i de grija călătoriei. Pe de altă parte, prin contractele încheiate, agenŃiile de voiaj î şi pot stabili mai precis cifra de afaceri, veniturile şi cheltuielile şi î şi pot organiza întreaga activitate cu o eficienŃă sporită. Pentru Ńara primitoare, derularea contractelorturistice presupune o folosire mai raŃională a bazei materiale de care dispune, cucoeficienŃi mai ridicaŃi de ocupare a capacităŃilor de cazare pe tot parcursul anului şi defolosire a forŃei de muncă într-un mod eficient, existând posibilitatea permanentizării ei.Din punct de vedere contabil, în activitatea de turism internaŃional, cheltuielile şiveniturile se evidenŃiază numai la unitatea contractantă, chiar dacă la realizarea acŃiuniituristice participă şi alte unităŃi prestatoare, iar decontările se fac între unităŃilecontractante prin intermediul băncilor.

În ultimul timp, ponderea acestei forme a scăzut în favoarea turismuluiinternaŃional pe cont propriu, ca urmare a utilizării mijloacelor de transport proprii ceconferă turiştilor o mobilitate sporită, independenŃă mai mare în solicitarea unor servicii,f ără a fi legaŃi de grupuri organizate. Aceasta permite agenŃiilor de voiaj din Ńaraprimitoare posibilitatea captării atenŃiei turiştilor asupra mai multor serviciicomplementare la faŃa locului şi implicit, înregistrarea unor încasări medii mai ridicate pezi/turist. În acest caz, cheltuielile şi veniturile obŃinute se reflectă în contabilitatea unităŃiicare organizează şi încasează contravaloarea serviciilor turistice prestate. De asemenea,are loc încasarea anticipată a tarifului, urmând să se regularizeze sumele încasate, sau să se restituie în cazul serviciilor neprestate. Plata se efectuează în valută, iar în funcŃie demodul de angajare a prestaŃiilor turistice se pot folosi ca instrumente de plată cărŃile de

credit, efectele de comerŃ, sau se pot efectua şi în numerar.Specific contabilităŃii operaŃiilor din activitatea de turism internaŃional este

reflectarea în gestiunea unităŃilor şi a diferenŃelor de curs valutar.În condiŃiile unei competitivităŃi sporite pe plan internaŃional, contabilitatea de

gestiune a unităŃilor de turism oferă informaŃii cu privire la elementele constitutive alecosturilor reale care, comparate cu cele prestabilite, permit controlul gestiunii efectuareade previziuni şi analizarea rentabilităŃii fiecărei activităŃi turistice, cu implicaŃii deosebite în politica strategică adoptată de managerii unităŃilor de turism.



26

TEMA 3. CONCEPTE PRIVIND SISTEMELE INFORMAłIONALEŞI SISTEMELE INFORMATICE ALE ORGANIZAłIILOR

ECONOMICEUnităŃi de învăŃare:

Implica Ń ii ale tehnologiei informa Ń iei asupra mediului de afaceri Conceptul de sistem informa Ń ional - defini Ń ie, func Ń ii, structur ă , tipuri de fluxuri

şi circuite informa Ń ionale Locul şi rolul sistemului informatic în cadrul sistemului informa Ń ional Produse informatice Etapele dezvolt ă rii sistemelor informatice – varianta organiza Ń ională Func Ń iunile contabile posibil de informatizat Cerin Ń e legislative pentru produsele informatice din domeniul contabilit ăŃ ii

Obiective: clarificarea conceptelor legate de tehnologia informa Ń iei, analiza rapotului

dintre sistemul informa Ń ional şi sistemul informatic, clasificarea produselor informatice şi stabilirea gradului de adaptabilitate a acestora în func Ń ie de specificul activit ăŃ ii decontabilitate din diferite domenii .

3.1. ImplicaŃii ale tehnologiei informaŃiei asupra mediului de afaceri

În perioada contemporană se remarcă existenŃa necesităŃii utilizării de manageri asistemelor informatice şi a tehnologiei informaŃiei. Tehnologia informaŃiei oferă posibilitatea managerilor de a gestiona mai bine interdependenŃa organizaŃională într-uncadru global.

Tehnologia informaŃiei cu componentele sale: telecomunicaŃiile, reŃelele,computerele şi resursele informaŃionale sunt disponibile pentru manageri acum mai multdecât oricând.

Tehnologia informaŃiei devine în condiŃiile actuale şi o provocare managerială.Gestionarea resurselor de sisteme informatice ale unui business nu mai este apanajul unuispecialist, ci mai degrabă o responsabilitate majoră a managerului. TehnologiainformaŃiei presupune şi eficienŃă din punct de vedere economic. În prezent putem vorbide faptul că tehnologia informaŃiei este utilizată mai mult pentru a gestiona proceselecomerciale decât pentru fundamentarea deciziilor. EficienŃa tehnologia informaŃiei sereferă şi la timpul de răspuns la întrebări, la incompatibilitatea sistemelor, la neintegrareaaplicaŃiilor etc.

Astăzi, mai mult ca niciodată, desf ăşurarea oricărei activităŃi economice nu sepoate imagina f ără utilizarea unui puternic suport informaŃional care să asigure avantajulconcurenŃial în raport cu ceilalŃi competitori de pe piaŃă. A dobândi cunoaştere prininformaŃia obŃinută este rolul tehnologiei informaŃiei (TI).

DefiniŃia 3.1 : TI înseamnă hardware, software, comunica Ń ii, re Ń ele, baze de date, automatizarea lucră rilor de birou precum şi toate celelalte echipamente şi componente software necesare prelucră rii informa Ń iei. TI oferă astăzi nu doar suportul



27

informaŃional necesar desf ăşurării afacerii în condiŃii de eficienŃă, ci şi soluŃii pentruregândirea modului de a-Ńi organiza afacerea cu scopul menŃinerii competitivităŃii.

DefiniŃia 3.2 : Reingineria afacerilor ( Reengineering) înseamnă regândirea fundamentală şi reproiectarea radicală a proceselor afacerii pentru ob Ń inerea deîmbună t ăŃ iri substan Ń iale privind costurile, calitatea, viteza de reac Ń ie a deciden Ń ilor .

Această regândire a modului de a face afaceri este influenŃată şi găseşte totodată răspunsuri în noile soluŃii TI. Modul de desf ăşurare a afacerii în cadrul oricărei firme seschimbă ca urmare a acŃiunii conjugate a următorilor factori (lista acestora rămânedeschisă):

Globalizare CompetiŃie de nivel înalt InformaŃia devenită resursă cheie SpaŃiul virtual de muncă şi chiar derularea activităŃii în condiŃiile companiei

virtuale ComerŃ electronic ExistenŃa în cadrul firmei a personalului specializat în procesarea datelor şi

analiză (knowledge worker ) Un nou tip de relaŃie cu banca prin care se obŃin servicii şi produse noi ca

urmare a promovării noilor soluŃii TI etc.

Impactul TI asupra firmei nu se resimte doar din mediul exterior ci şi dininteriorul firmei. Orice organizaŃie economică presupune existenŃa a cinci elemente(componente) interdependente:

- Structura organizatorică - Managementul şi procesele afacerii- Tehnologia informaŃiei- Strategia organizaŃiei- AngajaŃii şi cultura organizaŃiei.

Aceste componente trebuie să se găsească într-o stare de echilibru şi această stare se va menŃine atât timp cât nu se produc schimbări semnificative în mediul externsau în oricare dintre componente.

Componenta TI cunoaşte o dinamică deosebită. Acest lucru determină mutaŃii

calitative asupra celorlalte componente. Dinamica componentei TI se resimte şi la nivelulstrategiei organizaŃiei oferind mijloace şi instrumente specifice analizei şi fundamentăriistrategiei.

DefiniŃia 3.3: Conceptul de grup de lucru virtual (virtual work group):promovarea noilor soluŃii TI, internetul, permit participarea în cadrul grupului de lucru aunor persoane plasate geografic în locaŃii diferite sau participând cu soluŃii în cadrulproiectului în momente de timp diferite.



28

Groupware sau collaboration software reprezintă software-ul specializat pentrudesf ăşurarea activităŃii în cadrul unui grup de lucru virtual. Groupware utilizează facilităŃile de comunicaŃie oferite de intranetul organizaŃiei creându-se astfel posibilitatealucrului în paralel şi interactivitatea între membrii grupului.

Abordarea sistemică a mediului de afaceri

Conceptul de sistem are un rol de bază în domeniul sistemelor informatice. Odată înŃeles, acesta vine să fundamenteze alte concepte conexe din domeniile tehnologiei,aplicaŃiilor, dezvoltării şi managementului sistemelor informatice.Conceptul de sistem în domeniul IT este legat de:

re Ń elele de calculatoare ca elemente componente ale sistemelor de prelucrarea informa Ń iilor;

utilizarea computerelor din domeniul business-ului; tehnologiile de management-ul informa Ń iei care au un rol deosebit de

important asupra calit ăŃ ii, valorii business-ului etc.

DefiniŃia sistemului Un sistem este format dintr-un grup de componente între care se stabilesc rela Ń ii

şi care conlucrează spre un scop comun prin acceptarea de intr ă ri şi producerea de ie şiri printr-un proces (de transformare).

_____________________________________________ Intră ri --- ► Proces -----► Ie şiri

Fig. 1 Diagrama unui sistem

DefiniŃia 3.4 : Un sistem reprezint ă un ansamblu de elemente (componente)interdependente, între care se stabile şte o interac Ń iune dinamică , pe baza unor reguli prestabilite, cu scopul atingerii unui anumit obiectiv. InteracŃiunea dinamică dintreelemente se materializează în fluxurile stabilite între acestea, fluxuri implicând resurseleexistente.

Clasificarea sistemelor În cazul sistemelor, putem vorbi despre:

Din punct de vedere ierarhic: Subsistem – un sistem care face parte dintr-un sistem mai mare. Cel mai mare

sistem este considerat a fi mediul înconjurător sau universul.Suprasistem – un sistem alcătuit din alte sisteme (subsistem).

Din punct de vedere rela Ń iei dintre sisteme:Limitele sistemului – unsistem este separat de mediul unde acŃionează şi alte sisteme prin graniŃele(limitele) sale.

Sisteme deschise – sisteme care interacŃionează cu altele aflate în acelaşi mediu seconsideră a fi un sistem deschis, conectat cu mediul sau prin intrări-ieşiri.



29

Sisteme închise – sisteme nu care interacŃionează cu altele şi care în timp decad şidispar

Sisteme adaptive – sisteme care au abilitatea de a se modifica singure sau de a-şimodifica mediul în care acŃionează în scopul de a î şi prelungi existenŃa.

Conform teoriei sistemelor orice organism economic este un sistem deoarece:1. Prezintă o structură proprie constând dintr-o mulŃime de elemente constitutive

care interacŃionează între ele pe principii funcŃionale;2. Fluxurile existente între componentele organizatorice implică resursele

organismului economic. În cadrul oricărui organism economic se produc:- fluxuri materiale (de materii prime, semifabricate, produse finite etc.)- fluxuri financiare- fluxuri informaŃionale

3. MulŃimea componentelor organizatorice şi interacŃiunea dintre acesteaurmăresc realizarea unui anumit obiectiv global: funcŃionarea firmei în condiŃii optimesau atingerea unor obiective.

Lucrările în domeniul sistemicii au condus la definirea unui model carepromovează viziunea sistemică asupra organizaŃiei economice pe care o consideră formată din următoarele trei subsisteme:

• Subsistemul decizional valorifică informaŃiile oferite de subsistemulinformaŃional în fundamentarea deciziilor.

• Subsistemul informaŃional joacă un dublu rol: pe de o parte asigură toateinformaŃiile necesare luării deciziilor pe toate nivelurile de responsabilitate, conducere şicontrol iar pe de altă parte asigură căile de comunicare între celelalte subsisteme,deoarece deciziile formulate de subsistemul de conducere sunt transmise factorilor deexecuŃie prin subsistemul informaŃional (flux descendent).

• Subsistemul operativ (în cadrul căruia se desf ăşoară procesele economicespecifice domeniului de activitate a agentului economic) are loc culegerea datelor careapoi sunt transmise subsistemului informaŃional (flux ascendent) în vederea stocării şiprelucrării datelor necesare obŃinerii informaŃiilor utilizate în fundamentarea deciziilor lanivelul subsistemului decizional (de conducere).

Subsistemul decizional necesită informaŃii specifice necesare fundamentării pe deo parte a deciziilor strategice iar pe de altă parte deciziilor tactice şi operaŃionale.

Nivelul managementului strategic şi tactic se caracterizează prin solicitarea de

informaŃii:- Ad hoc, neanticipate, determinate de un anumit context creat în care managerul

este obligat să-şi fundamenteze decizia;- Sintetizate: pe măsură ce urcăm treptele ierarhiei manageriale are loc o selecŃie

şi o sintetizare treptată a informaŃiei;- Previzionale, permiŃând anticiparea tendinŃelor de evoluŃie a procesului condus;- Externe care să definescă mediul economic, financiar, concurenŃial în care

firma va opera.În cazul managementului operaŃional, căruia îi sunt caracteristice deciziilestructurate, informaŃiile oferite sunt:



30

- Prestabilite, conŃinutul lor acoperind nevoia informaŃională determinată dedeciziile derutină luate la acest nivel

- Detaliate deoarece managerul trebuie să cunoască în detaliu modul de derulareaactivităŃii din aria sa de responsabilitate

- Interne- Punctuale- Prezintă caracter istoric- Se obŃin cu o anumită frecvenŃă, momentul furnizării informaŃiilor fiind

prestabilit.

3.2. Conceptul de sistem informaŃional - definiŃie, funcŃii, structură, tipuri defluxuri şi circuite informaŃionale

Sistemul informa Ń ional reprezintă ansamblul tehnico-organizatoric de culegere,transmitere, stocare şi prelucrare a datelor în vederea obŃinerii informaŃiilor necesareprocesului decizional. Sistemul informaŃional se interpune între sistemul decizional şisistemul operativ având drept scop asigurarea informaŃiilor necesare staffului managerialreprezentând în acelaşi timp un mijloc de comunicare între celelalte două sisteme.Sistemul informaŃional nu trebuie văzut doar ca o interfaŃă între sistemul operativ şisistemul de conducere ci şi ca elementul de legătură a mediului intern al firmei şi celexterior lui (mediu economic, financiar, bancar). Scopul principal al sistemuluiinformaŃional este de a furniza fiecărui utilizator, în funcŃie de responsabilităŃile şiatribuŃiile sale, toate informaŃiile necesare.

Un sistem informaŃional modern trebuie să asigure: informarea la toate nivelele,operativitatea informării, selectarea informaŃiilor, adaptabilitatea la modificări(modificarea cererilor de informaŃii, a datelor de intrare, a structurii organizatorice, ametodelor de prelucrare a datelor).

InformaŃia furnizată de către sistemul informaŃional trebuie să se caracterizezeprin:

• acurate Ń e şi realitate: informaŃia furnizată trebuie să reflecte cât mai fidelrealitatea, printr-o evaluare corectă;

• concizie: informaŃia trebuie să ofere plusul de cunoaştere la obiect, succint,evitându-se elementele nerelevante;

• relevan Ńă : informaŃia trebuie să ofere acele elemente de cunoaştere de caredecidentul are nevoie pentru soluŃionarea unei probleme;

• consisten Ńă : informaŃia trebuie să fie densă, lipsită de elemente needificatoarepentru problema studiată;

• oportunitate: informaŃia trebuie să parvină utilizatorului în timp util pentru a-iservi la fundamentarea deciziei sale;

• accesibilitatea: vizează uşurinŃa obŃinerii informaŃiei dorite, cu limitărileimpuse de gradul de confidenŃialitate şi drepturile de acces ale utilizatorului;

• forma de prezentare adecvat ă : informaŃia trebuie oferită utilizatorului într-omanieră relevantă astfel încât acesta să o recepteze rapid şi corect. Indicatoriipot fi prezentaŃi în mărimi absolute sau relative, în dinamică prin utilizareareprezentărilor grafice şi coroboraŃi astfel încât relevanŃa informaŃiei oferite să fie maximă;



31

• cost corespunză tor în raport cu valoarea acesteia.

Componentele sistemului informaŃional sunt:C1) date şi informa Ń ii; C2) circuite şi fluxuri informa Ń ionale;C3) proceduri informa Ń ionale;C4) mijloace de tratare a informa Ń iilor.

C1) Date şi informaŃii Datele şi informaŃiile reprezintă componentele primare ale sistemului

informaŃional-informatic, organic interdependente, ceea ce determină tratarea şiabordarea împreună a celor două noŃiuni şi concepte.

Data semnifică, conform opiniilor majorităŃii specialiştilor, reprezentarea cifrică sau letrică a unor fenomene, procese, acŃiuni, activităŃi referitoare la organizaŃie/firmă.

InformaŃia este ansamblu de date care au fost supuse unui proces de prelucrare şiaduc un plus de cunoaştere pentru destinatar furnizându-i elemente noi, valorificabile în exercitarea sarcinilor şi realizarea obiectivelor ce-i revin. Din punct de vedere almanagementului organizaŃiei, informaŃia are calitatea de a aduce utilizatorilor un sporde cunoaştere privind direct sau indirect organizaŃia respectivă, motiv pentru careinforma Ń ia reprezint ă temeiul principal al declan şă rii deciziilor şi ac Ń iunilor .

Varietatea informa Ń iilor vehiculate în cadrul organizaŃiei este asigurată demultitudinea de criterii folosite în clasificarea lor. Lucrările de specialitate privindmanagementul organizaŃiei/firmei fac referiri frecvente la informa Ń ia economică.InformaŃia economică prezintă noŃional două accepŃiuni:

a) în sens larg, la nivelul unei organizaŃii de tipul unităŃilor economice, oriceinformaŃie utilizată este considerată o informaŃie economică, deoarece directsau indirect contribuie la realizarea obiectivelor organizaŃionale;

b) în sens restrâns, informaŃia economică se referă la cele folosite nemijlocit în activităŃile economice ale organizaŃiei/firmei: contabile, comerciale,financiare etc.

C2) Circuite şi fluxuri informaŃionale

Circuitul informaŃional reprezintă traiectul parcurs de date, informaŃii, decizii, între emiŃător şi destinatar. Circuitul informaŃional este caracterizat de următoriiparametri:

- forma, care este dată de aspectul traseului parcurs (liniară, ondulatorie, înzigzag etc.);

- lungimea traiectului, în funcŃie de care se stabileşte timpul şi viteza dedeplasate a datelor, informaŃiilor, deciziilor.

Fluxul informaŃional se defineşte ca ansamblul datelor, informaŃiilor, deciziilorreferitoare la una sau mai multe activităŃi specifice vehiculate pe trasee prestabilite cu oanumită viteză, frecvenŃă şi pe anumiŃi suporŃi informaŃional.



32

C3) Proceduri informaŃionale

Procedura informaŃională reprezintă ansamblul elementelor prin care sestabilesc şi se utilizează modalităŃile de culegere, înregistrare, prelucrare şi transmitere ainformaŃiilor cuprinse în anumite circuite şi fluxuri informaŃionale.

Procedura informaŃională se concretizează în operaŃiile asupra datelor şiinformaŃiilor vehiculate pe anumite traiectorii şi înregistrate în documente tipizate sau nu.Elaborarea şi utilizarea procedurilor informaŃionale pune în evidenŃă o serie de trăsăturiconstructive şi funcŃionale ale sistemului informaŃional legate de:

materialele folosite pentru consemnarea datelor şi informa Ń iilor : hârtie, benzide hârtie, discuri magnetice, CD-uri etc. Gruparea suporŃilor informaŃionali pediverse categorii exprimă nivelul de înnoire şi adecvare a sistemuluiinformaŃional la cerinŃele mediului intern şi extern organizaŃiei;

mijloacele de culegere, înregistrare, prelucrare şi transmitere care exprimă nivelul dotării tehnice a sistemului informaŃional;

succesiunea trat ă rii informa Ń iilor prin care se exprimă logica întregului sisteminformaŃional;

modele şi formule de calcul aflate la baza trat ă rii informa Ń iilor , care ridică gradul de rafinare al substanŃei informaŃionale.

Această componentă a sistemului informaŃional este cea mai relevantă pentrugradul de adecvare la cerinŃele organizaŃiei şi mediului, pentru nivelul de eficacitate şicomplexitate a sistemului informaŃional.

C4) Mijloacele de prelucrare a informaŃiilor

Mijloacele de prelucrare a informaŃiilor sunt alcătuite din ansamblul mijloacelor de culegere, înregistrare, stocare, prelucrare şi transmitere a datelor şiinforma Ń iilor.

PerformanŃele funcŃionale ale sistemului informaŃional sunt condiŃionate denumărul, structura şi performanŃele tehnice ale mijloacelor de tratare a informaŃiilor.

Caracteristicile mijloacelor de tratare a informaŃiilor constau din: satisfac anumite cerinŃe ale funcŃionării sistemului informaŃional: o anumit ă

viteză de tratare şi furnizare a informa Ń iilor ; folosirea lor în condiŃii de eficienŃă (exceptând mijloacele clasice) presupune

personal cu un anumit nivel de specializare; reprezintă componenta cu cele mai directe implicaŃii asupra numărului şi

structurii angajaŃilor dintr-o organizaŃie.

Într-o organizaŃie economică un sistem informaŃional îndeplineşte cinci funcŃiiprincipale: generarea, memorarea, comunicarea, execuŃia prelucrărilor şi difuzareainformaŃiilor, după cum este prezentat în figura 2. Această abordare este abstractă, dar şirestrictivă, deoarece vizează ,,doar” raportul dată-informaŃie.

Generarea informaŃiilor - se creează condiŃiile necesare unei bune preluări,



33

memorări a informaŃiilor relevante, în funcŃie de specificul organizaŃiei. Memorarea informaŃiilor (transferul în timp) - are un rol central, deoarece

f ără memorie nu există nici învăŃare, nici inteligenŃă. Comunicarea şi difuzarea informaŃiei (transferul informaŃiei în spaŃiu) -

sistemul informaŃional asigură schimburile (achiziŃia şi restituirea) informaŃiilor întresistemul de conducere şi sistemul operativ.

ExecuŃia prelucrărilor (transferul informaŃiilor în ceea ce priveşte forma).

Raportându-ne la abordarea sistemică a organizaŃiilor economice, prelucrările suntfie activităŃi de transformare a ,,informaŃiilor-materie primă” (cele proprii sistemuluioperativ), fie activităŃi de decizie, elementare sau complexe (proprii sistemului deconducere). Pentru nevoile ambelor sisteme, sistemul informaŃional operează prelucrăriformalizate şi repetitive. Ceea ce era o decizie-reflecŃie la nivelul sistemului de conduceredevine un reflex la nivelul sistemului informaŃional.

Fig. 2. FuncŃii ale sistemului informaŃional



34

3.3. Locul şi rolul sistemului informatic în cadrul sistemului informaŃional

3.3.1. Concepte despre sistemele informatice

Importan Ń a sistemelor informatice rezid ă în principal în în Ń elegerea efectivă şi responsabil ă de că tre to Ń i conducă torii (managerii) sau persoanele dintr-o organiza Ń ie a necesităŃ ii adaptă rii la societatea informa Ń ional ă global ă . Sistemele informatice devin astă zi tot mai mult o componentă vital ă a succesului în afaceri pentru o organiza Ń ie sau un întreprinză tor.

Managerii sau utilizatorii (finali sau nu) nu trebuie să cunoască tehnologiilecomplexe sau conceptele abstracte ori aplicaŃiile specializate din câmpul sistemelorinformatice, ci să aibă definit cadrul conceptual în cel puŃin cinci zone, şi anume:

• Conceptele fundamentale ale sistemului informatic;• Tehnologia sistemelor informatice;• AplicaŃiile sistemelor informatice;• Dezvoltarea de sisteme informatice;• Managementul sistemelor informatice.

Conceptele fundamentale ale sistemului informatic Conceptele de bază ale sistemului informatic asigură elementele tehnice şi de

comportament care ajută la fundamentarea aplicaŃiilor comerciale, a procesului de luare adeciziilor şi de construire a unui avantaj strategic al firmei faŃă de competitori.

Tehnologia sistemelor informatice Tehnologia sistemelor informatice este reflectată de dezvoltarea şi

managementulului în tehnologia informaŃiei (hardware, software, reŃele, Internet,managementul bazelor de date sau a altor tehnologii de prelucrare a informaŃiilor).

AplicaŃiile sistemelor informatice Utilizarea sistemelor informatice prin aplicaŃiile sale în domeniul operaŃional,

managerial asigură şi crearea unui avantaj competitiv al organizaŃiei de la nivelul local,intern (în colaborarea dintre compartimente, între nivelele ierarhice) până la formelecomerŃului electronic, schimbului de informaŃii utilizând Internetul etc.

Dezvoltarea de sisteme informatice Dezvoltarea de sisteme informatice reprezintă modul în care utilizatorii (finali)

elaborează sisteme informaticepentru a rezolva problemele din cadrul organizaŃiei sau pentru a creşte productivitatea.

Managementul sistemelor informatice Managementul sistemelor informatice se referă la modul în care se administrează

resursele informatice precum şi strategiile legate de implicarea şi utilizarea tehnologieiinformaŃiei la diferite niveluri: utilizator final, organizaŃie şi global.

3.3.2. Definirea sistemului informatic

Un sistem informatic este acela în care informa Ń ia trece printr-un format digital - altfel spus, se transformă , se prelucrează sau se exprimă într-o formă digital ă .



35

Sistemele informatice în sensul definiŃiei de mai sus au apărut odată cudezvoltarea sistemelor de calcul, a computerelor, deci. Aceste sisteme au fost integrate însistemele informaŃionale iar în prezent considerăm că termenul de sistem informaŃionaltinde să scadă din ce în ce în importanŃă deoarece există din ce în ce mai puŃine activităŃi în care să nu se folosească informaŃii în formă digitală.

Un sistem informaŃional este astfel şi un mod organizat de a combina oameni,hardware, software, reŃele de comunicaŃie cu resursele de date care colectează, transformă şi diseminează informaŃia într-o organizaŃie.

Sistemele sunt compuse din canale de informaŃie care pot fi clasificate în:a) formale şi informale;b) personale şi impersonale; c) publice şi private. Canalele de informaŃie pot fi utilizate în diferite moduri şi combinaŃii de către

diferiŃi oameni sau de către diferite comunităŃi.

DefiniŃia 3.6 : Sistemul informatic reprezint ă o parte a sistemului informa Ń ionalcare permite realizarea opera Ń iilor de culegere, transmitere, stocare, prelucrare adatelor şi difuzare a informa Ń iilor astfel ob Ń inute prin utilizarea mijloacelor tehnologieiinforma Ń iei (TI) şi a personalului specializat în prelucrarea automat ă a datelor.

Sistemul informatic cuprinde:• ansamblul informaŃiilor interne şi externe, formale sau informale utilizate încadrul firmei precum şi datele care au stat la baza obŃinerii lor;• software-ul necesar procesării datelor şi difuzării informaŃiilor în cadrulorganizaŃiei;• procedurile şi tehnicile de obŃinere (pe baza datelor primare) şi de difuzare ainformaŃiilor;• platforma hardware necesară prelucrării datelor şi disipării informaŃiilor;• personalul specializat în culegerea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor.

Sistemul informatic este structurat astfel încât să corespundă cerinŃelor diferitelorgrupuri de utilizatori:

factori de conducere la nivelul conducerii strategice, tactice şi operative; personalul implicat în procesul culegerii şi prelucrării datelor; personalul implicat în procesul cercetării ştiinŃifice şi proiectării de noi

produse şi tehnologii de fabricaŃie.

Alături de definirea strategiei de afaceri este necesară definirea strategiei sistemului informatic şi aceasta deoarece:

sistemul informatic susŃine managerii, prin informaŃiile furnizate, înconducerea şi controlul activităŃii în vederea atingerii obiectivelor strategiceale organizaŃiei;

sistemele informatice sunt deschise şi flexibile adaptându-se permanentcerinŃelor impuse de mediul dinamic în care operează firma;

promovarea soluŃiilor TI susŃine organizaŃia în consolidarea şi dezvoltareaafacerii (ex.: comerŃul electronic, e-banking etc);



36

sistemul informatic oferă informaŃiile necesare controlului îndeplinirii şiadaptării planurilor operaŃionale şi strategice ale organizaŃiei;

organizaŃia trebuie să cunoască şi să controleze riscurile legate deimplementarea noilor tehnologii şi adaptarea sistemului informatic la noilecerinŃe;

stabilirea unor standarde la nivelul sistemului informatic care au menirea de apreciza caracteristicile şi performanŃele hard şi soft ale componentelor ceurmează a se achiziŃiona şi ce metodologii urmează să se utilizeze îndezvoltarea sistemului.

Un alt aspect important îl reprezintă procesarea informaŃiilor. Aceasta constă înintroducerea, prelucrarea, ieşirea şi stocarea şi activităŃile de control. Datele sunt faptebrute sau observaŃii în general despre fenomene fizice sau tranzacŃii comerciale. Dateleau un caracter obiectiv sunt măsurabile prin caracteristicile lor.

InformaŃiile sunt deja procesate, au un anumit înŃeles şi sunt folositoareutilizatorului. Datele suferă un proces de adăugare de valoare prin:

- agregare, manipulare şi organizare- analizarea şi evaluarea con Ń inutului lor - utilizarea lor într-un context folositor pentru utilizator

3.3.3. Structura general ă a unui sistem informatic

Pentru a defini structura generală a unui sistem informatic este necesar să plecămde la funcŃia acestuia de a prelucra datele disponibile în vederea obŃinerii informaŃiilornecesare luării deciziilor în procesul conducerii.

Cele trei componente majore care formează sistemul informatic sunt:• Intrările• Prelucrările• Ieşirile

Intrările reprezint ă ansamblul datelor încă rcate, stocate şi prelucrate în cadrulsistemului în vederea ob Ń inerii informa Ń iilor .

Intrările se clasifică în două grupe şi anume:

1. TranzacŃiile externe care redau dinamica operaŃiilor şi proceselor economice şifinanciare din cadrul firmei. Provin din mediul exterior sistemului informatic. Sunt

tranzacŃii externe: datele referitoare la aprovizionările cu materii prime, datele reflectândoperaŃiile de încasări şi plăŃi etc.

2. TranzacŃiile interne sunt reprezentate de:• Date consemnate în documente primare, la locul producerii operaŃiilor pe care leevidenŃiază, în cadrul firmei (de exemplu: un bon de consum, o factură emisă unuiclient etc.);• Date care provin din mediul economic-financiar-bancar, consemnate îndocumente sau înscrise în norme şi/sau prevederi legale (facturi primite de la



37

furnizori, ordin de plată onorat de client, cota legală de TVA, cotele de impozit peprofit etc);• Date provenind de la alte sisteme informatice operaŃionale în cadrul aceleiaşifirme.• Date provenind de la alte sisteme informatice exterioare firmei.

Datele consemnate în documente vor fi introduse în sistemul informatic înurmătoarele moduri:

- Executarea unor proceduri specializate ale sistemului informatic permi Ńând încărcarea datelor tastate de operator pe baza unor machete de culegere a datelor generatepe monitorul calculatorului şi validarea datelor;

- Scanarea documentelor, tehnologie modernă pe principii optice, permiŃândpreluarea unui volum foarte mare de date într-un interval scurt de timp.

Intrările pot fi realizate în mod direct, utilizându-se mijloace moderne ale TI cumar fi:

Transferul de date prin reŃeaua locală din cadrul firmei, o reŃea Novell deexemplu sau reŃeaua intranet reuşindu-se astfel ca ieşirile unui subsisteminformatic al firmei să devină intrări pentru un alt subsistem;Transfer de date la distanŃă:

o Prin Internet, inclusiv utilizarea tehnologiei EDI – Electronic DataInterchange;

o Prin reŃele private - MICR ( Magnetic ink character recognition)documentele sunt completate folosind caractere stilizate înscrise cucerneală magnetică citirea documentelor f ăcându-se prinintermediul unor echipamente specializate :- Carduri cu bandă magnetică - Smart card-uri- Coduri de bare- Recunoaştere vocală - Camere digitale- Ecrane tactile.

TranzacŃiile interne sunt urmarea unor prelucrări automate desf ăşurate în cadrulsistemului informatic conducând la modificări structurale în cadrul colecŃiilor de date.

Exemple: valoarea totală a produselor livrate, valoarea totală a încasărilor etc.

Prelucrările, cel de al doilea element definitoriu al sistemului informatic,reprezintă un ansamblu omogen de proceduri automate realizând:

• Crearea iniŃială şi actualizarea bazei de date• Exploatarea bazei de date• Reorganizarea bazei de date• Salvarea/restaurarea bazei de date.



38

Ieşirile sistemului informatic sunt reprezentate de rezultatele prelucrărilordesf ăşurate. Aceste ieşiri, în funcŃie de natura prelucrărilor care le-au generat, sunt dedouă categorii:

• Ieşiri obŃinute în urma unor operaŃii de transfer al datelor, care nu şi-aumodificat valoarea faŃă de momentul introducerii lor în sistem. De exemplu: numărul şidata unei facturi, denumirea unui produs, cantitatea facturată etc.

• Ieşiri obŃinute în urma unor operaŃii de calcul pe baza unor algoritmi prestabiliŃi(valoarea produsului facturat, total factură, valoarea vânzărilor pe luna…etc). Ieşirilesistemului informatic pot fi clasificate în funcŃie de conŃinutul şi forma lor de prezentare în:

• Indicatori sintetici regăsiŃi în tablourile de bord oferite managerilor ce pot ficonsultate on-line;

• Rapoarte (situaŃii) care grupează diverşi indicatori sintetici sau analitici subformă tabelară. Exemplu: Statul de plată, SituaŃia stocurilor de produse finite la data …,BalanŃa sintetică etc.

a) După gradul de agregare a datelor rapoartele se clasifică astfel:- Rapoarte sintetice, cuprinzând indicatori cu grad mare de sintetizare, destinate

analizei activităŃii şi fundamentării deciziilor. Exemple: SituaŃia evoluŃiei vânzărilor peproduse şi trimestre, BalanŃa sintetică, BilanŃul contabil etc.

-Rapoarte analitice conŃinând informaŃii detaliate privind desf ăşurarea uneiactivităŃi pe un anumit segment de timp (exemplu: SituaŃia consumului de materiale peluna…, SituaŃia intrărilor de materiale pe gestiuni etc). Sunt destinate utilizării în cadrulcompartimentelor funcŃionale.

b) După criteriul naturii informaŃiilor prezentate rapoartele se pot clasifica în:

- Rapoarte conŃinând date de stare reflectând valoarea patrimoniului la unmoment dat, volumul activităŃii la o anumită dată. Cel mai elocvent exemplu este bilanŃulcontabil care reflectă o“fotografiere” a situaŃiei patrimoniale la sfârşitul perioadei degestiune.

- Rapoarte statistice cuprinzând informaŃii având caracter statistic necesareraportărilor ierarhice (ministere, bănci etc), Comisiei NaŃionale de Statistică, BNR,centralei băncii în cazul sucursalelor sau fundamentării unor decizii vizând perioadeviitoare de timp.

- Rapoarte previzionale care permit pe baza informaŃiilor privitoare la perioade

anterioare de gestiune să se anticipeze evoluŃia unor procese şi fenomene economiceşi/sau financiare. Aceste rapoarte sunt necesare atât în fundamentarea deciziilor tacticecât şi a celor strategice.

c) După destinaŃie, conŃinut şi modul de structurare rapoartele se potclasifica astfel:

- Rapoarte de uz intern al căror conŃinut este determinat de cerinŃele proprii deinformare şicontrol;



39

- Rapoarte de uz general al căror conŃinut este prestabilit (exemplu: bilanŃ contabil, balanŃă de verificare etc) multe dintre acestea fiind destinate şi mediului exteriorfirmei (băncilor în procesul de creditare, organelor fiscale etc).

d) După frecvenŃa de generare:- Rapoarte zilnice- Rapoarte lunare- Rapoarte trimestriale- Rapoarte anuale

În cadrul acestor rapoarte gradul de agregare/sintetizare a informaŃiei conŃinuteeste cu atât mai mare cu cât intervalul de timp la care se referă este mai larg.

Rapoartele pot fi generate pe imprimantă, pe monitorul calculatorului, pe suportmagnetic sau optic pentru a fi transmise off-line beneficiarului sau transmise la distanŃă on-line (sub formă de fişiere) prin intermediul reŃelelor.

• Grafice care permit reprezentarea într-o formă sugestivă (bi sau tridimensională)a dinamicii indicatorilor sintetici şi analitici precum şi a structurii indicatorilor. Graficelepot fi de mai multe tipuri: liniare, histograme, bursiere, de structură (pie), mixte etc.

• Foi de calcul electronice generate cu ajutorul procesoarelor de tip EXCEL,LOTUS 1-2-3 ale căror date pot face obiectul exporturilor/importurilor către sistemele degestiune a bazelor de date în vederea obŃinerii altor prelucrări.

• Ieşiri destinate altor sisteme reprezentate de fişiere transmise on-line sau off-line în vederea continuării prelucrărilor în cadrul altor subsisteme informatice.

3.3.4. ActivităŃ ile dintr-un sistem informatic

Principalele activităŃi dintr-un sistem informatic sunt cele de prelucrareainformaŃiilor. Acestea includ:

a - Introducerea datelor;b - Procesarea datelor pentru obŃinerea de informaŃii;c - Ieşirea procedurilor informaŃionale;d - Stocarea resurselor infomaŃionale;e - Controlul performanŃelor sistemului.

a. Introducerea datelor – datele despre tranzacŃiile comerciale sau despre alteevenimente trebuie să fie adunate şi pregătite pentru prelucrare. Introducerea se referă la

editarea de înregistrări. Odată introduse, datele pot fi transferate pe un suport(magnetic/optic) până la prelucrare.

b. Prelucrarea datelor – datele care sunt subiectul activităŃilor de prelucrarecuprind: calcule, comparări, sortări, clasificări sau însumări. Aceste activităŃiorganizează, analizează şi manipulează datele convertindu-le în informaŃii pentruutilizatori.

c. Ie şirea produselor informa Ń ionale – informaŃiile rezultate în urma prelucrăriiapar în forme variate pentru a fi transmise utilizatorilor în forma solicitată de aceştia.



40

InformaŃiile trebuie să îndeplinească anumite condiŃii de calitate ce se referă îngeneral la:

timp – viteza cu care informa Ń ia ajunge la utilizator; conŃinut – atributele care confer ă valoare informa Ń iei; formă – felul în care ajunge la utilizator ;

d. Stocarea produselor informa Ń ionale – această activitate nu constituie ocomponentă foarte importantă în cadrul sistemelor informatice. Ea reprezintă activitateadintr-un sistem informatic în care datele şi informaŃiile sunt depozitate într-un modorganizat în vederea unei utilizări ulterioare. Atunci procesul de regăsire este necesarutilizatorilor prin rapiditatea şi acurateŃea sa. Suporturile utilizatorilor pentru stocareadatelor şi informaŃiilor sunt în general magnetice sau optice.

e. Controlul performan Ń elor sistemului – reprezintă o activitate de mareimportanŃă în cadrul sistemului informatic o reprezintă controlul performanŃelor sale.

Această activitate are în vedere următoarele elemente:- un sistem informatic produce un feed-back despre intrările, procesul şi ieşirile

sale precum şi despre activitatea de stocare.- Feed-back-ul trebuie monitorizat şi evaluat pentru a determina dacă sistemul

urmează să-şi atingă scopul prin performanŃele sale.- Feed-back-ul va trebui utilizat pentru a efectua ajustări în activitatea

sistemului pentru a-i corecta deficienŃele.

3.3.5. ModalităŃ i de structurare a sistemelor informatice

Sistemele informatice din prezent pot fi construite în aşa fel încât să poată fiutilizate şi în mod centralizat cât şi descentralizat în activităŃile operaŃionale şi de luare adeciziei.

a) Avantajele centralizării • acest mod de lucru poate conecta toate componentele unei organiza Ń ii prin

re Ń ele de comunica Ń ii care ofer ă managementului posibilitatea de a centraliza procesul de luare a deciziei (deciziile ce erau luate la nivelul de jos);

• se poate promova centralizarea opera Ń iilor care reduce numă rul de birouri,depozite şi alte spa Ń ii de muncă . b) Avantajele descentralizării

• utilizare de re Ń ele distribuite de calculatoare la mai multe puncte de lucru ceofer ă managerilor de vârf posibilitatea de a delega deciziile la nivelulmanagementului de mijloc;

• managementul poate descentraliza activitatea opera Ń ională prin cre ştereanumă rului de grupuri care au acces la informa Ń ie şi comunica Ń ie. c) TendinŃe în structurarea sistemelor informatice

Dacă la începutul utilizării calculatoarelor sistemul de lucru era organizat într-uncompartiment distinct - centralizarea era singura opŃiune - prin dezvoltarea tehnologiei



41

informaŃiei, a computerelor puternice a determinat centralizarea hard-ului, softului şi aspecialiştilor din sistemele informatice la nivelul corporaŃiilor.

După această perioadă dezvoltarea de PC-uri a determinat o tendinŃă dedescentralizare mai ales că au apărut reŃelele de calculatoare ce puteau fi accesate deorice utilizator. În perioada următoare a apărut necesitatea de a se stabili un controlasupra resurselor informaŃionale ale organizaŃiei rezultată din descentralizarea de lanivelul unor organizaŃii şi descentralizarea de la nivelul altora ceea ce ar semăna cu niştesisteme hibrid. În fine, se remarcă în prezent tendinŃa de a transfera funcŃiile sistemelorinformatice unor firme din afara organizaŃiei ca integratori de sistem.

Analizând structura sistemului informatic global al unei organizaŃii putem realizaurmătoarele clasificări legate de componentele acestuia:

După aria de cuprindere: a) Subsisteme informatice acoperind arii distincte, definite pe criterii func Ń ionale

în cadrul organiza Ń iei: Subsistemul contabilit ăŃ ii Subsistemul produc Ń iei Subsistemul cercet ă rii Subsistemul comercial Subsistemul resurselor umane

Exemplu: În cadrul sistemului informatic al unei firme regăsim: subsistemulinformatic al contabilităŃii, subsistemul informatic privind gestiunea stocurilor,subsistemul informatic privind evidenŃa livrărilor etc. În cadrul sistemului informatic alunei bănci regăsim: subsistemul informatic al contabilităŃii, subsistemul informaticprivind operaŃiunile de cont curent, subsistemele informatice privind gestiunea produselorşi serviciilor bancare oferite clienŃilor (depozite, credite, certificate de depozit etc.),subsistemul informatic privind operaŃiunile de plăŃi prin carduri etc.

b) Subsisteme interorganiza Ń ionale concepute să asigure fluxuri informaŃionale între:

Organiza Ń ie şi partenerii să i (furnizori, clienŃi, bancă etc). Ex: e-banking,comerŃ electronic etc.

„Firma mamă ” şi subdiviziunile sale organizatorice.

În func Ń ie de natura activităŃ ilor sus Ń inute:a) Sisteme destinate conducerii (MSS - Management Support Systems) au rolul de

a oferi informaŃii cu scopul susŃinerii şi asistării managerilor în luarea deciziilor şicuprind.

Sisteme destinate conducerii curente (MIS – Management InformationSystems): sunt sisteme informatice cu rolul de a oferi managerilor informaŃiilenecesare monitorizării şi controlului proceselor afacerii precum şi anticipăriiunor performanŃe viitoare.

Sisteme suport de decizie (DSS – Decision Support Systems): reprezintă sisteme informatice interactive cu rolul de a asista managerii (plan strategic)



42

în rezolvarea unor probleme semistructurate folosind în acest scop modele şibaze de date specializate pe probleme bine definite.

Sisteme informatice ale executivului (EIS – Executive Information Systems):reprezint ă sisteme informatice gândite să ofere: acces rapid şi selectiv la dateinterne şi externe firmei, informa Ń ii referitoare la factorii critici de succesdeterminan Ń i în realizarea obiectivelor strategice, facilit ăŃ i de calcul şireprezent ă ri grafice deosebite.

b) Sisteme destinate nivelului opera Ń ional care cuprind: Sisteme destinate activit ăŃ ii de birou (OAS – Office Automation Systems):

sunt utilizate în principal de persoanele implicate în procesul prelucr ă riidatelor (func Ń ionari, secretari, contabili etc.) dar şi managerilor rolul lor fiind de a colecta, procesa, stoca şi transmite informa Ń ie utilizând mijloace TI.În această categorie se cuprinde soft specializat pentru: procesare de texte,comunicaŃie (electronic mail, voice mail etc), lucru colaborativ (ElectronicMeeting Systems, Collaborative Work Systems, Teleconferencing),procesarea imaginilor (Electronic Document Management, procesoare grafice,sisteme multimedia), managementul activităŃii de birou (agende electronice,accesorii etc.).

Sisteme pentru procesarea tranzac Ń iilor (TPS – Transaction ProcessingSystems): sunt specializate în preluarea, stocarea şi prelucrarea datelorcorespunzătoare tranzacŃiilor zilnice, de rutină asigurând actualizarea curentă a bazei de date: se particularizează prin caracterul repetitiv al prelucrărilor şicomplexitatea redusă a acestora, volumul mare al datelor procesate; suntdestinate activităŃilor curente desf ăşurate în compartimentele funcŃionale aleorganizaŃiei; sunt utilizate de personalul operativ din compartimentelefuncŃionale.

Sisteme pentru controlul proceselor (PCS – Process Control Systems)

c) Sisteme destinate gestiunii cunoa ş terii (KWS – Knowledge Work Systems): permit crearea, promovarea şi integrarea noilor tehnologii şi cuno ştin Ń e în firmă .Utilizatorii acestor sisteme sunt fie inginerii şi proiectanŃii (care utilizează aplicaŃii de tipCAD – Computer Aided Design, pentru proiectarea noilor produse), fie al Ńi specialişti –analişti şi consilieri economici, financiari, juridici, ei fiind creatori de informaŃiegeneratoare de cunoaştere.

Sistemele informatice dintr-o organiza Ń ie pot fi clasificate în func Ń ie niveluldecizional că ruia i se adresează , după tipurile de programe pe care le utilizează etc., dar în final putem spune că toate vin să asigure o desf ăşurare corespunză toare a activit ăŃ iide management.

Elementele de natură etică, dintr-o perspectivă managerială precum şi ca un aspectal societăŃii globale se referă la:

Utilizarea tehnologiei informa Ń iei în mod impropriu, iresponsabil saud ă ună tor societ ăŃ ii ( de exemplu: e-mail-uri agresive, cookies etc.);

Utilizarea corectă a resurselor de date ale organizaŃiei (de exemplu:



43

respectarea confidenŃialităŃii informaŃiilor); Stabilirea răspunderii pentru cei care nu respectă elementele de mai sus; Utilizarea de soft-uri f ără plata copyright-ului.

Dimensiunea etică a sistemelor informatice priveşte aspectele care asigură că utilizarea tehnologiei informaŃiei şi a sistemelor informatice nu se face într-o manieră improprie sau iresponsabilă care afectează persoanele individuale sau societatea. Dinacest punct de vedere este foarte important ca în cadrul societăŃii globale informaŃionaletoŃi membrii acesteia să beneficieze de resursele informaŃionale şi să aibă scopuristrategice comune atât la nivelul individual, naŃional cât şi global. Utilizarea sistemelorinformatice nivelul organizaŃiei poate duce la la creşterea profitului dar şi la economii dematerii prime, energie sau alte resurse importante la nivel global.

Sistemele informatice joacă un rol vital în succesul unei organizaŃii. Astfel, prinacestea se pot asigura infrastructura informaŃională internă (prin Intraneturi) sau externă,interorganizaŃională (prin extraneturi) pentru necesităŃile business-ului în:

- Asigurarea eficienŃei operaŃionale;- Asigurarea unui management eficient;- Asigurarea unui avantaj competiŃional.

Succesul unui sistem informatic nu trebuie măsurat numai prin eficienŃa sa (înminimizarea costurilor, timp sau utilizarea resurselor de informaŃie) ci şi prin suportul pecare îl asigură în:

Elaborarea strategiilor de afaceri; Desf ăşurarea proceselor comerciale; ÎmbunătăŃirea structurii organizaŃionale şi a culturii organizaŃiei; Creşterea cifrei de afaceri şi valorii firmei într-un mediu dinamic,

concurenŃial.

Din punct de vedere individual - managerial sistemul informatic reprezintă reprezintă:

• un mijloc important pentru asigurarea func Ń ionalit ăŃ ii business-ului; • un factor esen Ń ial ce influen Ń ează eficien Ń a opera Ń ională , productivitatea

angaja Ń ilor şi a rela Ń iei cu clien Ń ii; • o sumă de bază de informa Ń ii care asigur ă luarea de decizii corecte; • un mijloc de a dezvolta noi produse (servicii) ce asigur ă un avantaj

competitiv; • una din cele mai importante resurse ale organiza Ń iei şi de analiză a costului

business-ului.

Schimburile tot mai rapide în mediul de afaceri au determinat ca sistemeleinformatice să ajungă o componentă esenŃială a organizaŃiei în îndeplinirea scopuluiacesteia (în esenŃă obŃinerea de profit). Astfel utilizarea tehnologiei informaŃiei a devenitun aspect indispensabil în funcŃionarea organizaŃiei mai ales în prezent când se fac simŃitenoi tendinŃe în evoluŃia organizaŃiilor şi anume:

1. utilizarea Internetului la nivelul organizaŃional local sau global;2. apariŃia de organizaŃii Internet ce î şi desf ăşoară business-ul numai în această



44

zonă;3. globalizarea;4. reformularea procesului de business.

1. Utilizarea Internetului la nivelul organiza Ń ional local sau global În perioada actuală majoritatea firmelor mari şi-au dezvoltat sisteme informatice la

nivel global ca o consecinŃă a diferenŃelor dintre costurile materiilor prime, forŃei demuncă în diferitele locuri de pe glob, totodată, remarcându-se şi existenŃa unor firme micişi mijlocii care folosesc Internetul devine un mijloc principal de comunicare pentruactivitatea comercială, un mijloc important de promovare ş.a.m.d.

2. Apari Ń ia de organiza Ń ii Internet Tot ca o consecinŃă a Internetului şi a globalizării se remarcă în prezent apariŃia de formecare î şi desf ăşoară activitatea numai pe Internet având ca domeniu de activitate:distribuŃia de soft-uri, licitaŃii, site-uri de distracŃie etc. O organizaŃie Internet utilizează Internetul, Intranetul şi Extranetul precum şi alte reŃele pentru a asigura suportulactivităŃii comerciale.

3. Globalizarea RelaŃia Internet - globalizare poate fi privită ca o relaŃie în care fiecare factor îl

determină pe celălalt. Globalizarea este un fenomen amplu şi tinde să se accentueze dince în ce mai mult. Dacă la nivelul firmelor mari globalizarea s-a impus, iată că în prezenttot mai multe firme mici şi mijlocii se integrează în acest fenomen.

4. Reformularea procesului de business Procesul de business este format din orice grup de activităŃi efectuate în scopul de

a produce un anumit rezultat specific orientat spre client sau spre piaŃă. Acest rezultatapare ca o consecinŃă la pasul trei. Într-o organizaŃie modernă tehnologia informaŃiei seimpune determinând noi orientări şi utilizarea de mijloace din ce în ce mai sofisticateinteligenŃă artificială, sisteme expert etc. Mediul de afaceri este într-o continuă schimbareşi se impun noi tehnici şi metode de elaborare a acestui proces.

Reformularea procesului de business (după Michel Hammer) este fundamentată peun nou tip de gândire şi de schimbări în modul de desf ăşurare a business-ului care secaracterizează prin schimbări radicale şi noi abordări ale acestuia cu efecte în costuri,calitate, service şi viteză de desf ăşurare.

3.4. Produse informatice

3.4.1. Concepte specifice produselor informatice

Din punct de vedere practic, produsele informatice (softul) reprezintă o suită deinstrucŃiuni prin care se controlează operaŃiile realizate de calculator. cu alte cuvinte, f ără soft echipamentul nu poate executa nici o sarcină.

În sens restrâns, produsul informatic a fost privit ca un cod (program) are, o dată



45

instalat pe un echipament, face ca acesta să execute anumite sarcini. Acest punct devedere este limitat, dacă se priveşte prin prisma procesului de dezvoltare a unui produsinformatic. Pentru a uni diferitele concepte, este de preferat să se privească acest conceptmai mult în termeni panoramici.

S. Donaldson şi Siegel, în lucrarea „Successful Software Delopment"10, înŃeleg prin produs informatic o entitate informaŃională care se distinge prin următoareletrei caracteristici:

1. este structurată cu proprietăŃi logice şi funcŃionale;2. este creată şi menŃinută sub diferite formate şi reprezentări pe toată durata

ciclului de viaŃă al sistemului informatic;3. este creată prin procesarea informatică în cel mai dezvoltat stadiu.

In sens larg, conceptul de produs informatic se referă la programul informatic

propriu-zis care rezolvă o problemă, o sarcină concretă, precum şi la documentaŃia care însoŃeşte un asemenea produs informatic. Trebuie să reŃinem faptul că pentru produsinformatic corespunde termenul de software sau simplu soft. Pentru unitate în termenivom folosi şi noi în cele de urmează acest concept.

Principalele funcŃii ale softului sunt: de a gestiona resursele informatice aleorganizaŃiilor, de a procura instrumente oamenilor pentru a dispune de avantajeledeŃinerii resurselor informatice şi de a acŃiona ca un intermediar între organizaŃii şiarhivele informaŃionale. Selectarea celui mai adecvat soft pentru activităŃile de gestiunereprezintă cheia deciziei de management.

Ansamblul activităŃilor de obŃinere a produsului informatic sub formă de

instrucŃiuni adresate calculatorului formează activităŃile de programare, iar specialistulcare realizează activităŃi de programare se numeşte programator.Literatura de specialitate pune în evidenŃă două grupe de soft: softul sistemului şi

softul pentru aplicaŃii. Softul sistemului reprezintă un set de programe generalizate caregestionează resursele sistemului electronic de calcul, cum sunt procesorul central,legăturile de comunicaŃii şi perifericele. Specialiştii care scriu asemenea soft se numescprogramatori de sistem.

Softul pentru aplicaŃii descrie programe care sunt scrise pentru utilizatori princare aceştia cer calculatorului să execute o sarcină concretă. Specialiştii care scriuasemenea soft se numesc programatori de aplicaŃii.

a. Soft de sistemAcesta coordonează diferite părŃi ale calculatorului şi mediază între softul pentru

aplicaŃii şi partea hard a calculatorului. Softul care gestionează şi controlează activităŃilecalculatorului poartă numele de sistem de operare. Tot în categoria softului de sistemintră şi translatoarele şi programele utilitare.

10 Donaldson, S., Siegel, S, Successful Software Development, Prentice Hall PTR, 2" edition, 2000 lahttp://search.safaribooksonline.com. Vezi si Bersoff, E. H., Henderson, V. D., Siegel, S. G., Software Configuration

Management: An Investment în Product IntegrityEnglewood Cliffs, NJ: Prentice Hall, 1980, p. 10., Bryan, W. L.,Siegel, S.G., Software Product Assurance: Techniques for Reducing Software Risk, Englewood Cliffs, NJ: PrenticeHall PTR, 1988, pp. 36.



46

Sistemele de operareFuncŃiile sistemului de operare sunt:a. alocare şi asignare;b. planificare (scheduling);c. monitorizare.

Iată care sunt principalele caracteristici ale sistemelor de operare:1. Cea mai importantă caracteristică a sistemelor de operare o constituie

partajarea resurselor sistemului, adică ceea ce se numeşte multiprogramare. Aceastapermite unui număr mare de programe să partajeze resursele calculatorului în acelaşitimp prin utilizarea concurentă a CPU (unitatea de prelucrare). Utilizarea concurentă aCPU nu presupune utilizarea simultană, ci pe rând.

2. Multitastingul este direct legat de multiprogramare şi se bazează pe ideea conform căreia un utilizator poate executa la un moment dat unul sau mai multe

programe sau sarcini concurente pe acelaşi calculator.3. Memoria virtuală permite sistemului de operare să împartă programele de

executat în subdiviziuni mai mici, de mărime fixă sau variabilă, memorând astfel o mică parte din program în memoria primară. Astfel, memoria virtuală reprezintă o modalitatede a executa mai eficient un program prin divizarea acestuia în părŃi mai mici (fixe sauvariabile) care vor ocupa o mică din memoria primară la un moment dat.

4. Partajarea temporară reprezintă capacitatea sistemului de operare să necesită lamai mulŃi utilizatori să partajeze simultan potenŃialul resurselor de procesare alecalculatorului. în fapt, această capacitate diferă de multiprogramare deoarece mai mulŃiutilizatori au acces concurent timp de 2-milisecunde în CPU.

Multiprocesarea constă în legarea mai multor CPU pentru a lucra în paralel Limbajele de translatare şi programele utilitareConvertirea programelor scrise în limbaje de programare de înalt nivel pe

înŃelesul calculatorului (limbaj maşină) se realizează prin intermediul compilatoarelor şiinterpretoarelor specifice fiecărui limbaj. Deosebim, astfel două stadii ale unui programpână la execuŃie: codul sursă şi codul obiect. Reuniunea între codul obiect şi parametriisistemului de calcul pe care se execută poartă numele de editare de legături.

Compilatorul este un soft specializat care translatează un program scris într-unlimbaj de nivel înalt în limbajul maşină pentru execuŃie de către calculator.

Interpretorul realizează conversia codului sursă în limbaj maşină concomitent cuexecuŃia instrucŃiunilor translatate.

Programele utilitare reprezintă acel soft pentru sistem destinat sarcinilor derutină, celor repetitive, cum sunt: copieri, ştergerea memoriei primare, sortare etc.

În legătură directă cu sistemul de operare sunt interfeŃele grafice utilizator(GUI) prin care utilizatorii interacŃionează cu calculatorul.

Tipuri de sisteme de operareProdusele informatice sunt realizate să fie executate pe un anumit sistem de

operare. Dar nu în toate cazurile. În categoria sistemelor de operare sunt incluse:Windows Vista, Windows XP, Windows 2000 Profesional, Windows Me, Windows 98SE, Windows NT, Windows CE, Windows 95, OS/2, Unix, Linux, Machintosh SO, DOS.



47

A. MS DOS a fost cel mai popular sistem de operare pentru calculatoarepersonale pe 16 biŃi. Ca urmare a dezvoltării şi utilizării în continuare deaplicaŃii sub DOS, acesta se mai foloseşte pe calculatoarele din generaŃii maivechi;

B. Windows este un sistem de operare cu o interfaŃă utilizator grafică prinintermediul căruia se execută atât aplicaŃii sub Windows, cât şi aplicaŃiipentru DOS;

C. Windows CE este un sistem portabil şi compact special proiectat pentrucalculatoare mici (PALM-PC), PDA-uri (personal digital assistents) saupentru comunicaŃii f ără fir;

D. OS /2 este unul din cele mai puternice sisteme de operare utilizat decalculatoare IBM sau compatibile pe 32 de biŃi sau staŃii de lucru cumicroprocesor Intel. Este folosit pentru aplicaŃii complexe, care folosescintensiv memoria şi care solicită lucrul în reŃea, multitastingul şi lucrulmultimedia în reŃea, precum şi aplicaŃii pen-computing;

E. Unix este un sistem de operare pentru minicalculatoare, mainframe-uri,maşini independente. Acesta este suport pentru procesarea multi-utilizator,multitasking şi lucrul în reŃea;

F. Linux este un sistem de operare foarte apropiat de Unix care poate rula pemai multe platforme şi este posibil de procurat la preŃuri foarte mici şi chiargratuit de pe Internet. Poate rula pe procesoare INTEL, Motorola, DigitalAlpha, SPARC şi Mips. Acesta este o alternativă la sistemele Unix şiWindows NT;

G. Mac Os este un sistem de operare folosit pe platformele de tip Macintoschcare suportă multitastingul, oferă acces Internet şi puternice facilităŃi grafice,

precum şi sporite capacităŃi multimedia.

b. Softul pentru aplica Ń iiSoftul pentru aplicaŃii vizează în primul rând realizarea sarcinilor utilizatorilor

finali. În acest scop, se pot folosi multe limbaje pentru dezvoltarea de aplica Ńii utilizator.

Genera Ń iile limbajelor de programareDin punct de vedere evolutiv, limbajele de programare au cunoscut patru stadii de

dezvoltare:1. limbajul maşină;

2.

limbaje de ansamblare;3. limbaje de nivel înalt (evoluate);4. limbaje de nivel foarte înalt (de generaŃia a IV-a).

Limbajul maşină este un limbaj de nivel redus, situându-se pe nivelul elementar allimbajelor de programare şi presupune utilizarea în scrierea unei instrucŃiuni a unor seriide secvenŃe de cifre binare (0 şi 1). Programatorul trebuia să realizeze cablaje pe plăcispeciale, care erau apoi introduse în unitatea centrală a calculatorului. Un maredezavantaj al acestor limbaje îl constituia faptul că programele scrise pentru uncalculator nu puteau fi executate şi de un alt calculator.



48

Limbajele de asamblare au fost cele care au contribuit la reducerea substanŃială aefortului depus în activitatea de programare. Ele au permis utilizarea de coduri simbolicepentru adrese, date şi operaŃii, ceea ce a oferit o mai mare independenŃă a programuluifaŃă de calculator. Noutatea acestor limbaje a constat în utilizarea unor asambloare carepermiteau traducerea instrucŃiunilor din limbaj de asamblare în limbaj maşină. Astfel,pentru a se executa un program scris într-un asemenea limbaj era necesar să se parcurgă două etape: asamblarea şi execuŃia.

Limbajele de nivel înalt sunt foarte apropiate de limbajul natural şi sunt utilizatepentru exprimarea problemelor şi a algoritmilor. Un program scris într-un asemenealimbaj asigura o independenŃă totală faŃă de echipament. Astfel, fiecare instrucŃiune(enunŃ) dintr-un limbaj de programare de nivel înalt poate fi echivalenta mai multorinstrucŃiuni într-un limbaj de programare de nivel redus. în anul 1954 a apărut primullimbaj de programare de nivel înalt, limbajul FORTRAN (FORmula TRANslation). înaceste limbaje de nivel înalt, etapele pe care trebuia să le parcurgă un program pentru a fiexecutat sunt:

1. compilarea/interpretarea;2. editarea de legături;3. execuŃia.

Una din caracteristicile principale ale unui limbaj de nivel înalt constă în faptul că erau foarte apropiate de om şi îndepărtate de calculator. Cele mai populare limbaje deprogramare:

♦ BASIC - Beginners All-purpose Symbolic Instruction Code a fost dezvoltat în

1964 de către J. Kemeny şi Thomas Kurtz pentru a învăŃa studenŃii de laDartmouth College cum se utilizează calculatorul. A devenit cel mai popularlimbaj de programare între studenŃi. A fost folosit pentru rezolvarea deprobleme atât economice, cât şi matematice.

♦ PASCAL - Limbaj denumit după numele lui Blaise Pascal şi dezvoltat de cătreprofesorul Niklaus Wirth din Zurich curând după 1960. A fost utilizat în cadrulcursurilor de informatică.

♦ C - este un puternic limbaj de programare dezvoltat de AT&T Bell Lab înapropierea anului 1970. Acesta combină portabilitatea echipamentelor cucontrolul riguros şi eficient al resurselor calculatorului şi prezintă avantajulutilizării pe echipamente diferite şi a fost folosit de către programatori pentru ascrie sisteme de operare şi soft pentru aplicaŃii.

♦ C++ - este o nouă versiune orientată-obiect a limbajului C. Este folosit pentrudezvoltarea de soft pentru aplicaŃii.

♦ FoxPro – sistem de gestiune a bazelor de date, alături de această componentă,se regăseşte un limbaj complet care permite dezvoltarea interfeŃelor pentruintroducerea, actualizarea şi prelucrarea datelor din tabelele bazei de date.

♦ Alte limbaje de programare: Ada (dezvoltat în 1980 de către U.S. DefanceDept. după numele Contesei Ada de Lovelace, utilizat în aplicaŃii militare şicivile), LISP (LISt Processor - a fost creat curând după 1950 şi a fost utilizat înaplicaŃii ale inteligenŃei artificiale), PROLOG (PROgramming LOGic - utilizatdupă 1970 în manipularea simbolică), PL/1 (Programming Language 1 a fost



49

dezvoltat de către IBM în 1964 în pentru domeniul economic şi pentru celştiinŃific).

Limbajele de programare de nivel foarte înalt se mai numesc şi limbaje deprogramare de generaŃia a-IV-a ("4GL"). Majoritatea dintre acestea sunt limbajeneprocedurale, în sensul că programatorul indică rezultatul la care trebuie ajuns, iarcalculatorul generează automat procedurile corespunzătoare. Prin această performanŃă s-areuşit uşurarea substanŃială a muncii de programare. în cadrul acestei generaŃii suntincluse: limbajele de interogare, generatoarele de rapoarte, limbajele grafice,generatoarele de aplicaŃii limbajele de programare de nivel foarte înalt, produseinformatice generalizate şi instrumente PC.

Limbajele de interogare - sunt limbaje de nivel foarte înalt pentru regăsirea şi

memorarea datelor în baze de date şi fişiere.

Limbajele naturale - sunt limbaje care permit utilizatorilor să comunice cucalculatorul prin intermediul comenzilor conversaŃionale şi sunt foarte apropiate devorbirea umană.

Generatoarele de rapoarte - permit crearea de rapoarte după cerinŃeleutilizatorului. Acestea extrag date din diverse baze de date şi pot crea o diversitate derapoarte.

Limbajele grafice - regăsesc datele din diferite fişiere şi le afişează sub formă

grafică.

Generatoarele de aplicaŃii - conŃin module preprogramate care pot genera aplicaŃiicomplete conducând astfel la mărirea vitezei de dezvoltare a acestora. Utilizatorul poatespecifica care sunt sarcinile de executat, iar generatorul va crea cel mai adecvat cod surs ă pentru intrări, pentru validări, pentru actualizare, pentru prelucrare şi pentru listări.

Pachetele de produse-program aplicative - sunt pachete soft prescrise,precodificate care, comercializate, acoperă un set de probleme individuale aleorganizaŃiilor. Intră în această categorie şi programele dezvoltate în interiorul organizaŃieipentru acoperirea unor funcŃii specifice. Aceste pachete pot fi dezvoltate şi pentru sisteme

de operare, dar cele mai dese cazuri sunt cele pentru domenii ale afacerilor din întreprinderi.

Instrumente soft pentru PC-uri - sunt cele mai populare şi mai des utilizateprograme, dar dezvoltate pentru PC-uri. In această categorie intră: Procesoare de text,Programe de calcul tabelar, Soft pentru gestiunea datelor, Soft pentru prezentări grafice11 (Microsoft PowerPoint, Lotus Freelance Graphics, Aldus Persuasion), Pachete softintegrate (Microsoft Office), Soft pentru poştă electronică, browsere Web, Soft pentru

11 Acest soft converteşte datele numerice în reprezentări grafice şi permite includerea de elemente multimedia (sunet,imagini, animaŃie, fotografii etc.)



50

grupuri de lucru.

În prezent s-a ajuns la o a V-a generaŃie de limbaje de programare în care suntincluse şi limbajele de inteligenŃă artificială.

Abordarea sistemelor informatice din economie în condiŃiile integrării pe scară largă a condus la formularea conceptului de produs informatic sau produsinformatic/program generalizat. Informatizarea continuă a unui număr cât mai mare desarcini din cadrul sistemelor economice la nivel micro - şi macroeconomic a condus laapariŃia unor sisteme de programe specifice unui anumit grup de utilizatori şi pe unanumit nivel organizatoric, în măsura în care aceştia „se încadrează într-o tipologiespecifică de generare, prelucrare şi distribuire a datelor"12 a informaŃiilor şi acunoştinŃelor.

Conceptul de produs informatic generalizat desemnează un sistem de aplicaŃii

informatice destinat să satisfacă cerinŃele de prelucrare a datelor dintr-un domeniu cugrad mare de omogenitate şi destinate unui grup mare de utilizatori.În legătură directă cu produsele informatice generalizate se folosesc în practică şi

denumirile de produs informatic, produse informatice generalizabile sau chiar pachete deprograme. Considerăm că termenul de produs informatic este mai potrivit tendinŃeiactuale de informatizare integrată a sistemelor informaŃionale.

Într-o organizaŃie există în principal trei căi de procurare a unui produs informaticşi anume: achiziŃionarea de produse informatice; crearea de produse informatice în logica utilizatorului final; proiectarea de aplicaŃii specifice.

Un produs informatic generalizat se caracterizează prin:este rezultatul unei munci intelectuale intense;este dezvoltat de firme specializate şi (auto)documentat;este complet parametrizabil şi uşor de adaptat;este adresabil unui grup mare (game) de utilizatori;rezolvă o sarcină din cadrul sistemului informaŃional economic;comunică cu alte produse informatice prin interfeŃe specializate;este dotat cu proceduri pentru întreŃinerea automată, salvarea şi

restaurarea datelor şi informaŃiilor;este modularizat în vederea actualizării rapide, f ără a necesita o

reproiectare de proporŃii.

Clasificarea produselor informatice generalizate se face, în principal, după naturainformaŃiei prelucrate şi după stadiul de evoluŃie al acestora, în:

1. produse informatice standard , care cuprind la rândul lor pe celeneconvenŃionale, convenŃionale şi pe cele orientate către utilizatorul final;

2. produse informatice evoluate, în care se regăsesc sistemele suport pentrudecizii şi sistemele inteligente.

12 Davidescu, N. D., ş.a., Produse program generalizabile in domeniul financiar contabil,EDP, Bucureşti, 1997, pag.3.



51

După cunoaşterea principalelor aspecte legate de produsele informaticegeneralizabile, ne interesează în mod deosebit caracteristicile principale ale acestora,care se prezintă astfel:

a. generalitate, adică au caracter universal într-un domeniu dat şi pentru oanumită gamă de utilizatori. în practică se poate constata că această caracteristică este uşor interpretabilă, în sensul că un utilizator poate solicitao modificare specifică domeniului propriu de activitate, cu precizarea că întoate cazurile se asigură grupa de operaŃiuni standard;

b. flexibilitatea este asigurată prin posibilitatea de configurare a specificuluipropriu al agentului economic;

c. parametrizarea presupune utilizarea de variabile specifice unui utilizatorpentru a da posibilitatea produsului de a comunica datele necesareprelucrărilor altor aplicaŃii, inclusiv prin interfeŃe specializate;

d. eficienŃa şi eficacitatea;

e. adaptabilitatea constă în posibilitatea integrării produsului în cadrulsistemului informaŃional corespunzător;

f. portabilitatea pe diferite echipamente;g. interactivitatea prin interfeŃe prietenoase;h. configurarea şi reconfigurarea;i. extensibilitatea; j. fiabilitatea şi mentenabilitatea. Metodologia de realizare a produselor

informatice generalizate pune în evidenŃă parcurgerea unui set de etape ce sedeclanşează în mod gradat şi succesiv şi care presupun activităŃi specifice.Noi suntem interesaŃi în cunoaşterea acestor etape, nu prin prismadezvoltătorului specializat, ci prin prisma înŃelegerii procesului complex

necesar a fi parcurs în vederea obŃinerii produsului informatic în forma sacomercială.

Aceste etape se structurează astfel:a. abstractizarea şi analiza sarcinii/sarcinilor de informatizat;b. proiectarea generală;c. proiectarea de detaliu a unităŃilor funcŃionale;d. proiectarea de detaliu a unităŃilor de prelucrare;e. realizarea programelor;f. integrarea, testarea şi experimentarea;g. exploatarea curentă şi întreŃinerea;h. actualizarea versiunilor.

Pentru lucrul efectiv cu un produs informatic generalizat este necesar să avem învedere faptul că trebuie respectate următoarele etape:

1. Instalarea produsului informatic generalizat. Instalarea presupune existenŃadreptului (a licenŃei şi a codurilor de iniŃializare) de utilizare. în acest sens sedisting două situaŃii: situaŃia utilizării în vederea instalării unei variantedemonstrative procurate de la furnizor/dezvoltator şi cea a cumpărării dreptuluide utilizare a produsului informatic (licenŃă). în prima situaŃie se constată că instalarea se realizează pentru o variantă standard-limitată, pe când în a doua



52

situaŃie se dispune de toate facilităŃile produsului informatic;2. Utilizarea efectivă a produsului informatic, etapă în care sunt efectuate

prelucrări specifice. Această etapă are ca scop afişarea/ obŃinerea datelor deieşire;

3. Comunicarea datelor în reŃea, dacă este cazul;4. Actualizarea entităŃilor de date; 5. Salvarea datelor prelucrate pe suporŃi magnetici;6. Restaurarea datelor în situaŃii speciale.

Principalii termeni comuni legaŃi de utilizarea produselor informatice generalizabilesunt: modul de lucru; procedură; ecran de lucru; director de lucru; director de unde seface instalarea; cale de acces; fereastră de lucru; videoformate de preluare a datelor;videoformate de afişare; interfeŃe de lucru; meniu vertical; meniu orizontal; opŃiune; bară de defilare; butoane; simboluri; icoane; mesaje; tehnici de informare în timp real; tehnici

de ajutor la cerere, liste, fişiere, colecŃii de date, entităŃi de lucru etc.In etapa de proiectare a produselor informatice generalizabile echipa de

dezvoltatori Ńine seama de următoarele principii generale:- existenŃa unei pieŃe potenŃiale mari pentru produsul-program de dezvoltat;- fundamentarea dezvoltării produselor informatice pe criterii de natură tehnico-

economică;- respectarea cadrului normativ şi a celui legislativ ale domeniului pentru care

se dezvoltă produsul-program;- abstractizarea şi generalizarea problemei de rezolvat;- parametrizarea prelucrărilor;- aplicarea de soluŃii tehnice cu caracter plurianual.

3.4.2. Tipologia produselor informatice generalizate

Există o multitudine de criterii de clasificare a produselor informatice generalizate.Dintre care cele mai importante sunt:

1. Din punctul de vedere al gradului de generalitate:a. Produse informatice unicat - destinate unui anumit utilizator (Centrala

Nuclearo-Electrică, BNR);b. Produse informatice - proiectate unui anumit utilizator, dar cu posibilitatea

adaptării ulterioare şi pentru alŃi utilizatori (SVM-uri);c. Produse informatice generale - sunt concepute pentru a acoperi o funcŃie la

nivelul majorităŃii utilizatorilor;d. Produse informatice generalizate - sunt destinate informatizării unei

funcŃii/activităŃi la nivel de grupuri mari de activităŃi;

2. Din punctul de vedere al complexităŃii corelării logico-funcŃionale:a. Produse informatice generalizate independente;b. Produse informatice funcŃionale independent;c. Produse informatice generalizate propriu-zise;d. Sisteme de programe.



53

3. Din punctul de vedere al funcŃiei îndeplinite în sistemul informatic:a. software de bază;b. software cu caracter specific;c. programe specializate în exploatarea datelor economice;d. produse program generalizate;e. programe utilitare;f. programe auxiliare utilizabile în ingineria de calcul (depanare, testare etc.)

4. Din punctul de vedere al utilizatorului final:a. Produse informatice pentru regii autonome;b. Produse informatice pentru societăŃi comerciale;c. Produse informatice pentru asociaŃii familiale;d. Produse informatice pentru instituŃii;e. Produse informatice pentru ministere;

f. Produse informatice pentru organisme internaŃionale.

5. Din punctul de vedere al naturii informa Ń iei utilizator:a. Produse informatice pentru prelucrarea informaŃiilor de tip text;b. Produse informatice pentru prelucrarea informaŃiilor de tip

imagine;c. Produse informatice pentru prelucrarea informaŃiilor de tip

numeric;d. Produse informatice pentru prelucrarea informaŃiilor de tip sonor;e. Produse informatice pentru prelucrarea informaŃiilor de tip grafic.

Urmare a obiectivului declarat de către întreprinderi de prelucrare integrată adatelor şi informaŃiilor în propriul sistem informaŃional cu produse informaticespecifice fiecărei componente funcŃionale (operaŃional, financiar, contabil,desfacere-aprovizionare, relaŃii umane) şi care să comunice reciproc, a apărutconceptul de Entreprise Ressource Planning (ERP), ceea ce s-ar traduce prinPlanificarea Resurselor întreprinderii cu instrumente informatice. Considerăm că ERP-urile constituie în fapt întregul în care se regăseşte Sistemul InformaŃionalContabil Integrat prezentat în capitolul 1.

3.4.3. Categorii de produse informatice în organiza Ń ii

Cele mai multe prelucrări de informaŃii au ca principal scop funcŃionarea şigestiunea corectă şi eficientă a unei organizaŃii. Se pot delimita mai multe categorii deasemenea prelucrări:

a. sisteme de prelucrare a tranzacŃiilor standard;b. sisteme generatoare de rapoarte de informare;c. sisteme generatoare de decizii pentru gestiune;d. sisteme generatoare de decizii pentru controlul proceselor

industriale;e. sisteme de ajutor în luarea deciziilor;f. sisteme inteligente pentru producŃie, gestiune şi control.



54

Fiecare prelucrare, din cele precizate mai sus, prezintă caracteristici specificedomeniului abordat şi pun în evidenŃă o serie de restricŃii particulare în procesul deinformatizare (aplicaŃiile pentru evidenŃa contabilă presupun restricŃii particulare).

Prezentăm în cele ce urmează principalele aspecte specifice fiecărei categorii deaplicaŃii.

a. AplicaŃiile specifice sistemelor de prelucrare a tranzacŃiilor standard suntdirect legate de activitatea de exploatare curentă din întreprinderi şi au în vedereoperaŃiile corespunzătoare desfacerilor de produse pe puncte de desfacere şi gestiune aclienŃilor; operaŃii specifice aprovizionărilor cu materii prime, materiale (servicii) şigestiunea furnizorilor; operaŃii specifice relaŃiilor dintre societate şi parteneri (salariaŃi,stat, organisme sociale, bănci, instituŃii financiare etc).

Caracteristica principală a acestei categorii de aplicaŃii constă în faptul că operează asupra unui volum mare de date şi la intervale regulate de timp, cu proceduri

rutiniere.b. AplicaŃiile specifice sistemelor generatoare de rapoarte de informare sunt

apelate periodic sau la cerere şi au ca scop prezentări predeterminate. Intră în această categorie aplicaŃii ce au ca scop oferirea de răspunsuri la diverse cereri, cum sunt:informări statistice, tablouri de bord pentru gestiune, sisteme de indicatori, situaŃiicentralizatoare aferente prelucrărilor standard inclusiv calcule de necesar de stocuri, statede salarii, fluturaşi diverşi etc.

c. AplicaŃii specifice sistemelor generatoare de decizii de gestiune. Acestea aparposibil de realizat atunci când regulile gestiunii activităŃilor şi patrimoniului pot fiformulate coerent, caz în care se pot crea aplica Ńii pentru ajutorul echipei de conducereexecutive.

d. AplicaŃii specifice sistemelor generatoare de decizii pentru controlulproceselor industriale. AplicaŃiile din această categorie care preiau date în timp real dinprocesele tehnologice prin senzori şi interfeŃe speciale şi le transmit spre prelucrare învederea supravegherii condiŃiilor de lucru, a parametrilor sistemelor controlate şi luăriideciziilor în cazuri critice.

e. AplicaŃii specifice sistemelor de ajutor în luarea deciziilor - privesc procesulde luarea deciziei în întreprinderi şi organizaŃii la nivel de echipă managerială. Înliteratura de specialitate aceste tipuri de aplicaŃii sunt denumite DSS sau SIAD.

f. Sisteme inteligente pentru producŃie, gestiune şi control

Din clasificarea de mai sus rezultă, alături de abordarea funcŃională a sistemului

informaŃional, şi cele 6 tipuri de sisteme ierarhice:1. sistemele de procesare a tranzacŃiilor;2. sistemele automate de birou;3. sistemele de lucru cu cunoştinŃe;4. sistemele suport pentru decizii;5. sistemele de informare a conducerii;6. sistemele executive.

La aceste 6 tipuri de sisteme sunt ataşate şi principalele direcŃii de dezvoltare aproduselor informatice.



55

3.5. Etapele dezvoltării sistemelor informatice – varianta organizaŃională

Proiectarea sistemelor de informare reprezintă o problemă esenŃială în procesul dederulare normală şi eficientă a activităŃii unei organizaŃii, precum şi în procesul deintegrare a informaticii în structura acesteia.

Sistemele de informare se referă, în sens larg, la un proces continuu şi complex careasigură schimburile de fluxuri informaŃionale între cele mai diverse componentestructurale ale unei organizaŃii.

Principalele etape de urmat în crearea unui de sistem de informare pot fisistematizate astfel:

1. Studiul structurilor funcŃionale din cadrul organizaŃiei.Participă: specialiştii interni, consultanŃi externi, analişti, directorii de

departament, responsabili, angajaŃi, agenŃi, operatori din serviciile aferente, conducereasectorului informatic şi echipa de conducere executivă.

Se definesc: liniile orientative ale sistemelor de organizat, limitele, principalelemodule, gradul maxim de informatizare permis, calificarea personalului aferent, calitatearezultatelor din fiecare sistem etc.

Finalitate: Studii de oportunitate şi fezabilitate.

2. Analiza funcŃională.Participă: Responsabilii şi angajaŃii serviciilor analizate, responsabilii de proiect şi

responsabilul serviciului informatic, analiştii, organizatorii, conducerea sectoruluiinformatic.

Se urmăreşte: detalierea şi aprofundarea organizării tuturor proceselor, stabilirearesurselor necesare realizării procedurilor de automatizat, precizarea procedurilor dinamonte şi din aval corespunzătoare celor automatizate şi informaŃii generale despreaceste proceduri.

Se stabilesc: informaŃiile de intrare, informaŃiile de ieşire, prelucrările de efectuat în cadrul procedurii şi schemele conceptuale ale fişierelor (bazelor de date).

Notă: In acest stadiu se stabileşte organizarea tehnică a softului, adică sarcinile de îndeplinit pentru fiecare modul/funcŃie, înlănŃuirea modulelor şi structura bazelor de date(fişierelor), precum şi restricŃiile tehnice legate de realizarea şi exploatarea produselorinformatice (limbajul de programare utilizat, documentaŃia tehnică etc.).

3. Analiza tehnică Participă: Responsabilii de proiect, analişti, programatori, responsabilii de utilizarea softului (exploatare) şi responsabilul de sistem.

4. Programarea propriu-zisă Participă: Responsabilul de proiect informatic, analiştii programatori şi

programatorii.Constă: în scrierea efectivă a programelor.

5. TestareaParticipă: AngajaŃi din serviciul corespunzător, responsabili de exploatarea



56

softului, responsabilul de proiect informatic, programatori, analişti programatori.Scop: verificarea modului în care soft-ul răspunde cerinŃelor concrete pe cazuri

reale, îmbunătăŃirea eventualelor proceduri şi interfeŃe etc.

6. Formarea personalului (utilizatorului)Participă: AngajaŃi, personal cu atribuŃii de control, responsabilul de proiect,

analişti, responsabilul de exploatarea softului.

3.6. FuncŃiunile contabile posibil de informatizat

În continuare, vor fi analizate principalele domenii ale subsistemului informaŃionalcontabil ce constituie subiect al informatizării şi al integrării la nivelul sistemuluiinformaŃional al întreprinderii. Există dorinŃa din partea echipelor manageriale a maimultor întreprinderi mijlocii şi mari să implementeze un sistem informaŃional contabilintegrat, dar acest lucru nu este întotdeauna dus la bun sfârşit, fie din lipsa fondurilor, fiedin cauza organizării neeficiente a componentelor majore ale sistemului informaŃional.Considerăm că este important de ştiut în aceste situaŃii care sunt domeniile contabileposibil de informatizat şi care ar trebui să fie cerinŃele minime funcŃionale pentru fiecaredin acestea.

Tipuri de aplica Ń ii informatice în cadrul sistemului informa Ń ional contabil (SIC) Sistemul informaŃional contabil acoperă cu informaŃii toate celelalte componente

ale sistemului informaŃional. Lipsa unor informaŃii contabile în celelalte subsisteme ale întreprinderii atrage după sine un dezechilibru informaŃional. Mai întâi, trebuie stabilite

principalele aplicaŃii şi legăturile posibile cu alte aplicaŃii ale întreprinderii. Astfel, pentruabordarea noastră vom împărŃi aplicaŃiile posibil de dezvoltat în trei categorii, şi anume:contabilitate generală, contabilitate de gestiune şi analiză financiară-contabilă.

În ceea ce priveşte dezvoltarea de aplicaŃii informatice pe cele trei subdomenii aleSIC vom avea:

1. Contabilitate generală - contabilitate intrări (parteneri, gestiuni), contabilitateieşiri (parteneri, gestiuni), contabilitate încasări-plăŃi (gestiune lichidit ăŃ i),contabilitate operaŃii diverse (salarii, imobiliză ri, opera Ń ii diverse de închidere perioad ă );

2. Contabilitate de gestiune - parteneri, gestiuni stocuri, gestiune lichidităŃi,salarii - fişe fiscale, imobilizări, calculaŃie costuri, inventariere, bugetele întreprinderii;

3. Analiză financiară - analize factoriale, analiză pe baza bilanŃului.

Ceea ce am prezentat mai sus sunt categoriile mari de aplicaŃii ce pot fi dezvoltate.Aceste aplicaŃii pot să existe individual, ceea ce va constitui un SIC autonom, pot să

existe parŃial integrate, ceea ce va constitui un SIC parŃial-integral, sau pot să fie integrateşi vor constitui un SIC integrat ca parte a unui ERP.

Practica în domeniu dispune de o multitudine de produse informatice pentrucontabilitate, care răspund în totalitate sau parŃial din punctul de vedere al funcŃionalităŃiiasumate în domeniu. Pentru informarea celor care cumpără şi a celor care produc produseinformatice în domeniul contabilităŃii trebuie să existe un sistem de referinŃă de la care nu



57

este permisă nici o abatere.La modul general, un produs informatic trebuie să asigure un set de funcŃii

generale şi un set de funcŃii speciale domeniului de activitate pentru care a fostdezvoltat acel produs.

În categoria func Ń iilor generale sunt incluse operaŃiile de:1. Introducere date. Prin opŃiunile specifice operaŃiilor de introducere date se

permite încărcarea cu date zilnice a bazei de date specifice aplicaŃiei, spreexemplu, pentru aplicaŃia salarii - introducerea zilnică a pontajelor;

2. Actualizare, care se referă la adăugarea de înregistrări (ad ă ugarea unuisalariat în aplicaŃia salarii), la modificarea unei înregistrări (modificareaadresei unui salariat) şi la ştergerea unei înregistrări (eliminarea unei forma Ń iide lucru tabela formaŃii a aplicaŃiei salarii). Constatăm că şi aceste funcŃii deactualizare îmbracă forma concretă a unor fapte şi fenomene economico- juridice;

3. Consultare. în această categorie intră opera Ń iile de listare (pe ecran, laimprimantă sau într-un fişier) a unor situaŃii centralizatoare (corespondenteledocumentelor centralizatoare din contabilitate), a unor fişe, a unor listeparticularizate, şi opera Ń iile de interogare a bazelor de date din compunereaaplicaŃiei. Spre exemplu, la aplicaŃia salarii putem avea următoarele liste: Listade avans, Pontajul, Statul de salarii, Fluturaşii, Fişele fiscale (FF1 şi FF2). încategoria interogărilor putem avea întrebări de tipul: Câ Ń i salaria Ń i lucrează însec Ń ia x? De când lucrează în societate angajatul A,B,C? Care sunt cheltuielilesalariate pe luna decembrie? Care este productivitatea pe angajat? etc.

4. Controlul aplicaŃiei. Din această categorie fac parte operaŃii cum sunt:iniŃializarea datelor de lucru din perioada de gestiune (luna de lucru curentă,curăŃare tabele de lucru), parametrizarea aplicaŃiei, directorul de lucru alaplicaŃiei, operaŃii de salvare, operaŃii de compresie, operaŃii de restaurare,operaŃii de securizare a accesului la date, operaŃii de import-export de date etc;

În categoria funcŃiilor specifice aplicaŃiilor intră diferite facilităŃi de lucru care serezolvă tot prin utilizarea funcŃiilor generale. Spre exemplu, funcŃia de generare a bazeide date pentru o nouă societate în cazul unei aplicaŃii pentru contabilitatea generală.

La aceste funcŃii generale şi specifice aplicaŃiei, utilizatorii mai urmăresc o serie decerinŃe de utilizare, între care enumerăm:

1. Posibilitatea obŃinerii de informaŃii după criterii simple şi multiple prininterogări după logica contabilă a datelor din bazele de date. Spre exemplu:Care este stocul din luna curentă? Cu cât s-a debitat contul x prin creditulcontului y? Care este soldul contului x? Cum se detaliază pe analitice contul y?etc;

2. PrezenŃa unor interfeŃe de lucru prietenoase, cu care să reproducă cât mai multdocumentele originale şi să respecte circuitul logic al documentelor primareşi/sau contabile;

3. PrezenŃa unor interfeŃe de transfer/preluare informaŃii (date). Dacă produsulinformatic este autonom, atunci nu sunt necesare interfeŃe de transfer-preluareinformaŃii (date). Este posibil să se solicite în acest caz exportul într-un anumit



58

format pentru prelucrarea ulterioară a informaŃiilor cu ajutorul unui procesor detexte, a unui program de calcul tabelar sau a unui sistem de gestiune a bazelorde date. Dacă produsul este integrat sau parŃial integrat, atunci este necesar să dispună de interfeŃe de transfer/preluare informaŃii (date);

4. ExistenŃa unui help interactiv şi help contextual; 5. ExistenŃa unei documentaŃii cu studii de caz concrete.

În urma celor prezentate, structura cadru de organizare a unei aplicaŃii trebuie să cuprindă următoarele opŃiuni: Setări, Nomenclatoare, TranzacŃii, Liste şi Ajutor.

CerinŃe funcŃionale pe tipuri de aplicaŃii informatice în cadrul SICÎn cele ce urmează vom analiza cerinŃele funcŃionale specifice fiecărei categorii de

aplicaŃii în logica firească a circuitelor contabile prezentate anterior.

Pentru aplicaŃiile decontabilitate general

ă:

a. Contabilitate intrări trebuie să cuprindă următoarele funcŃiuni minime:o recepŃii stocuri; recepŃii servicii; creare jurnal de cumpărări; creare

registru jurnal; rapoarte pe tipuri de stocuri. FacilităŃi informaticesolicitate: - diferenŃiere între "Furnizori" şi "Furnizori de imobilizări";posibilitatea realizării de recepŃii şi pentru aporturi în natură, pentrudonaŃiile primite, pentru intrări de la creditori diverşi şi alŃi terŃi;

o creare de diferite categorii de jurnale de cumpărări, ca de exemplu pentruinvestiŃii;

o lucrul cu analitice la conturi de stocuri şi parteneri;o vizualizări de liste pe ecran.

Logica de lucru: I. Se introduc intr ă rile:

1. Se primeşte factura însoŃită de NIR de la gestionar (se poate utiliza şi unalt document înlocuitor, ca de exemplu „Borderou de achiziŃii", „Aviz de însoŃire a mărfii", „Notă de predare-recepŃie");

2. Se vede ce fel de stoc este şi se apelează recep Ń ii cantitative sau recep Ń iiservicii;

3. Se introduc datele de identificare ale facturii şi ale NIR-ului;4. Se selectează contul debitor şi contul creditor. Se introduc eventuale

analitice;

5.

Se introduc sumele aferente conturilor;6. Se validează înregistrarea (se trimite articolul contabil în Registrul Jurnal). II. Se vizualizează diferite situa Ń ii.

III. Se listează diferite rapoarte.

b. Contabilitate ieşiri trebuie să cuprindă următoarele funcŃiuni minime:o consumuri de stocuri; transferuri de stocuri; vânzări de stocuri;

prestări/facturări de servicii; creare jurnal de vânzări; creare registru jurnal;

o rapoarte pe tipuri de stocuri ieşite. FacilităŃi informatice solicitate:o diferenŃiere între „cheltuieli" şi „venituri"



59

o diferenŃiere între "consumuri", „transferuri" şi "vânzări";o lucrul cu analitice la conturi de stocuri şi parteneri;o vizualizări de liste pe ecran.

Logica de lucru: I. Se introduc ie şirile

1. Se primeşte documentul de ieşire a stocului de la gestionar (ca de exemplu,„Bon de consum", „Aviz de însoŃire a mărfii", „Factură", „Notă detransfer");

2. Se încadrează în tipul de ieşire, una din următoarele: consumuri,transferuri, vânză ri;

3. Se introduc datele de identificare ale documentului justificativ;4. Se selectează conturile debitoare şi contul creditor. Se introduc eventuale

analitice;5. Se introduc sumele aferente conturilor;6. Se validează înregistrarea (se trimite articolul contabil în Registrul Jurnal).

II. Se vizualizează diferite situa Ń ii. III. Se listează diferite rapoarte.

c. Contabilitate încasări-plăŃi trebuie să cuprindă următoarele funcŃiuni minime:o încasări;o plăŃi;o justificări de avansuri;o creare jurnal de bancă şi registru de casă;o creare registru jurnal; diverse rapoarte.

FacilităŃi informatice solicitate:- diferenŃiere între „bănci" şi „conturi";- diferenŃiere între "plăŃi" şi "încasări";- lucrul cu analitice la conturi de parteneri;- vizualizări de liste pe ecran.

Logica de lucru: I. Se introduc încasă rile şi plăŃ ile

1. Se primeşte documentul de efectuare a plăŃii/încasării;2. Se selectează PlăŃ i sau încasă ri; 3. Se introduc datele de identificare ale documentului justificativ;4. Se selectează contul debitor şi contul creditor. Se introduc eventuale analitice;5. Se introduc sumele aferente conturilor;6. Se validează înregistrarea (se trimite articolul contabil în Registrul Jurnal).


d. Contabilitate operaŃii diverse trebuie să cuprindă următoarele funcŃiuniminime:

o salarii;



60

o imobilizări;o operaŃii de închidere perioadă de gestiune;o creare registru jurnal;o creare fise de cont;o creare balanŃă de verificare;o diverse alte rapoarte.

FacilităŃi informatice solicitate:- diferenŃiere între tipuri de operaŃii;- lucrul cu analitice;- vizualizări de liste pe ecran.

Logica de lucru: I. Se introduc opera Ń ii diverse

1. Se întocmeşte nota contabilă pentru operaŃii diverse pe baza documentelor primare justificative sau a situaŃiilor contabile;

2. Se selectează opera Ń ii diverse; 3. Se introduc datele de identificare ale notei contabile;4. Se selectează contul debitor şi contul creditor. Se introduc eventuale analitice;5. Se introduc sumele aferente conturilor;6. Se validează înregistrarea (se trimite articolul contabil în Registrul Jurnal).


În practică se întâlnesc produse informatice care integrează toate cele patrucomponente analizate mai sus. Din punctul de vedere al contabilităŃii, sunt obligatoriiRegistru Jurnal şi Registru Carte-mare (adică Fişa de cont); alte jurnale, cum sunt cele devânzări, de cumpărări şi de plăŃi-încasări, se pot rezolva separat prin alte aplicaŃii. Cu câtse integrează mai multe module cu facilităŃi sporite cu atât se obŃine un sisteminformaŃional contabil autonom complex.

Oricât de mult s-ar complica un produs-informatic pentru contabilitatea financiară, în final orice utilizator parcurge un număr de etape, pe care noi le sistematizăm astfel:

1. preluarea soldurilor iniŃiale;2. înregistrarea operaŃiunilor specifice unei perioade gestiune pentru: cumpărări-

intrări, vânzări-ieşiri, plăŃi-încasări şi operaŃii diverse.3. realizarea operaŃiilor de închidere de gestiune;

4. obŃinerea situaŃiilor de sinteză, inclusiv a declaraŃiilor fiscale (acolo unde estecazul);

5. listarea registrelor obligatorii;6. bilanŃului contabil (dacă este cazul) etc.

Contabilitatea de gestiune presupune, în principiu, un set de aplicaŃii care întregesc informaŃiile contabilităŃii financiare. Mai mult, aceste aplicaŃii sunt integrate cucele ale contabilităŃii financiare, multe asemenea produse informatice numindu-se produsinformatic pentru gestiune şi contabilitate. Anterior s-au prezentat principalele moduleale unei contabilităŃi analitice: parteneri, gestiuni stocuri, gestiune lichidităŃi, salarii,imobilizări, calculaŃie costuri, inventariere, bugetele întreprinderii.



61

În ceea ce priveşte contabilitatea de gestiune a partenerilor, a stocurilor şi agestiunilor este necesar ca produsul informatic să permită:

1. declararea şi actualizarea (adăugare, modificare şi ştergere) unui partener,unui tip de stoc şi a unei gestiuni sau purtător de costuri;

2. ataşarea acestor informaŃii de documentul de intrare/ieşire (spre exemplu,factură) în cazul partenerilor;

3. detalierea pe fiecare poziŃie a stocului intrat/ieşit cu ataşarea gestiunii în/dincare intră /iese;

4. obŃinerea de balanŃe analitice pe parteneri, pe tipuri de stoc şi pe gestiuni;5. obŃinerea de situaŃii centralizatoare pe tipuri de operaŃiuni şi situaŃii scriptice.

Aceste module pot exista separat în cazul unei contabilităŃi autonome cu denumirispecifice, cum sunt: Aprovizionări, Vânzări, Consumuri. În acest caz funcŃiunile de maisus sunt uşor de identificat.

În cazul unui sistem informaŃional contabil parŃial integrat funcŃiile acestor modulesunt integrate în aplicaŃii cu denumiri de genul Gestiune sau chiar integrate contabilităŃiigenerale în module cum sunt: OperaŃii, TranzacŃii, Înregistrări; caz în care nu mai esteposibilă evaluarea separată a funcŃiunilor minimale.

În situaŃia integrării modulelor în contabilitatea financiară trebuie avut în vederefaptul că se respectă, în esenŃă, etapele pe care utilizatorul trebuie să le parcurgă, cuprecizarea că acestea devin mai „stufoase". În plus, anumite sarcini sunt realizate degestionar sau de operatorul de secŃie (contabil de secŃie), cum ar fi recepŃia facturilor şi înregistrarea în baza de date contabilă (BDC), obŃinerea produselor şi înregistrarea înBDC, facturarea produselor şi înregistrarea în BDC, iar alte operaŃii se realizează încontabilitatea financiară şi cea de gestiune a trezoreriei, cum sunt: plata furnizorului,

încasarea clientului.În cazul în care contabilitatea de gestiune nu este integrată contabilităŃii financiare,

atunci rezultatele oferite de modulele de gestiune se punctează la sfârşitul perioadei curezultatele obŃinute de contabilitatea financiară, ceea ce presupune rezolvarea diferenŃelorcare pot să între cele două serii de înregistrări.

Referitor la contabilitatea de gestiune a lichidităŃilor, modulul specializat trebuie să permită adăugarea şi actualizarea unui cont de trezorerie (cont bancar, acreditiv, avansspre decontare, cont de împrumut etc.); la efectuarea unei încasări/plăŃi să se poată ataşa/selecta contul de trezorerie şi partenerul corespondent sau alt cont (de cheltuială saude trezorerie); obŃinerea de jurnale zilnice sau periodice pentru operaŃiile care au loc;obŃinerea de balanŃe analitice pentru conturile de trezorerie; posibilităŃi de generare a

unor liste speciale (scadenŃare, tablouri de fluxuri de disponibilităŃi (cash-flow-uri)previzionale), în mod similar modulelor de gestiune prezentate anterior, putem spune că şi acest modul poate exista autonom sau integrat contabilităŃii financiare, ceea cepresupune o discuŃie similară.

Totuşi, trebuie să remarcăm faptul că în cazul contabilităŃii de gestiune alichidităŃilor pot exista module specializate şi integrate acesteia pentru încasări cu case demarcat, prin intermediul căreia se diminuează cantitativ stocurile şi se majorează disponibilul, concomitent cu înregistrarea fiecărui client în parte.

Contabilitatea de gestiune a salariilor are corespondent în setul de operaŃiidiverse ale contabilităŃii financiare. Principalele cerinŃe funcŃionale ale unui asemeneamodul sunt:



62

o adăugare şi actualizare date despre salariaŃi;o ataşare formaŃie de lucru (facultativ);o setare parametrii de lucru (inclusiv cote procentuale pentru cheltuieli

salariale); descrierea fiscală a angajaŃilor; introducereapontajelor/prezenŃelor; obŃinerea listelor de avans;

o introducerea de date privind realizarea sarcinilor de serviciu; introducereareŃinerilor faŃă de terŃi; obŃinerea statelor de plată; obŃinerea fluturaşilor;

o obŃinerea de situaŃii centralizatoare diverse; generarea fişelor fiscale.

Logica de lucru cu modulul salarii este următoarea:- se actualizează baza de date pentru salarii (dacă este cazul); se actualizează cotele

procentuale; se obŃin listele de avans;- se introduc pontajele lunii şi alte date (spre exemplu, concedii);- se introduc reŃinerile din salarii;- se listează statele de salarii şi fluturaşii;- se generează nota de contabilitate;- se verifică corectitudinea datelor;- se realizează eventuale corecŃii;- se trece la luna următoare.

Datele din modulul salarii se transferă modulului contabilitate financiară, care preia înregistrările contabile în Registrul Jurnal.

Contabilitatea de gestiune a imobilizărilor are corespondent în setul de operaŃiidiverse ale contabilităŃii financiare. Principalele cerinŃe funcŃionale ale unui asemeneamodul sunt:

o adăugare şi actualizare date despre imobilizări (încadrare categorieo şi pe grupe, metodă de amortizare);o ataşare gestiune (facultativ);o setare parametrii de lucru;o introducerea gradului de utilizare a imobilizărilor;o obŃinerea situaŃiei cu amortizarea imobilizărilor;o intrare-cedare imobilizări (facultativ);o reevaluare imobilizări şi calcul provizioane (facultativ);o obŃinere fişe şi balanŃe imobilizări.

Logica de lucru cu modulul imobilizări este următoarea:- se actualizează baza de date pentru imobilizări (dacă este cazul);- se introduc date despre utilizarea imobilizărilor;- se listează situaŃii de calcul cu amortizarea şi provizioanele pentru- imobilizări;- se generează nota de contabilitate;- se verifică corectitudinea datelor;- se realizează eventuale corecŃii;- se trece la luna următoare.



63

Datele din modulul imobilizări se transferă modulului contabilitate financiară, carepreia înregistrările contabile în Registrul Jurnal.

O problemă deosebit de importantă privind imobilizările o constituie reevaluareaacestora, deoarece ele sunt înregistrate în contabilitate la valoarea de intrare, iar oeventuală reevaluare presupune fie o modificare manuală a acestor valori, fie o înregistrare în analitice separate. Suntem de părere că aceste reevaluări trebuie să fiepermise astfel încât să existe la dispoziŃia utilizatorului de informaŃii contabile un istorical fiecărei imobilizări (fişa mijlocului fix) cu toate intervenŃiile în sensul majorării saudiminuării valorii de intrare a acestora şi cu posibilitatea refacerii automate a calculelornecesare determinării amortizării.

Contabilitatea calculaŃiei de costuri este specifică doar întreprinderilor deproducŃie sau celor care doresc să obŃină informaŃii despre costul unei anumite funcŃiunidin cadrul întreprinderii.

CerinŃele funcŃionale minime pentru un asemenea produs informatic sunt:1. declarare purtător de costuri;2. stabilire metodă de calculaŃie (în general metoda este predefinită);3. colectare cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte (cheltuieli comune secŃiei

(CIFU, CGS) şi cheltuieli generale ale întreprinderii);4. colectare cheltuieli auxiliare (sector termic, atelier de întreŃinere etc.)5. colectare cheltuieli de desfacere (facultativ);6. înregistrare producŃie neterminată;7. repartizare cheltuieli indirecte;8. determinare cost efectiv şi abateri de la costul efectiv;9. diferite liste şi situaŃii centralizatoare.

În cazul unei contabilităŃi de gestiune integrate în cadrul SIC, costul efectiv estetransferat în contabilitatea financiară, unde se înregistrează diferenŃele de preŃ şi serepartizează pe seama ieşirilor din timpul lunii.

Analiză financiară pe baza datelor contabile este de două tipuri: cea factorială şi ceape baza datelor din bilanŃ.

Pentru analiza factorială sunt avute în vedere următoarele cerinŃe funcŃionale:1. încărcarea bazei de date cu indicatorii de analiză şi cu relaŃiile de calcul;2. descrierea factorilor calitativi şi a celor cantitativi;3. descompunerea factorială a indicatorilor;4. încărcarea cu date pentru indicatorii de analizat;5. obŃinerea influenŃelor pe fiecare factor.

Pentru analiza financiară pe baza datelor din bilanŃul contabil sunt necesareurmătoarele cerinŃe funcŃionale:

1. preluarea datelor din balanŃa de verificare;2. preluarea datelor cu privire la termenele de scadenŃă la datorii şi la creanŃe;3. întocmirea bilanŃului financiar;4. analiza echilibrului financiar;5. analiza formării rezultatelor şi repartizării rezultatelor;6. realizarea tabloului cu indicatori financiari;7. realizarea diagnosticului financiar şi interpretarea rezultatelor;



64

liste şi rapoarte speciale.

Pe piaŃa din România există o mulŃime de produse informatice pentru domeniulcontabilităŃii. Fiecare din aceste produse se adresează unui anumit segment de întreprinderi-utilizator, în funcŃie de tipul de sistem informaŃional contabil implementat(autonom, parŃial-integrat, integrat), în funcŃie de mărimea societăŃii, de potenŃialulfinanciar etc.

Totuşi, se sesizează două tendinŃe de rezolvare a problemelor specifice contabilităŃiide gestiune şi celei financiare, pe care noi le structurăm astfel:

1. O modularizare a principalelor funcŃiuni specifice SIC cu raportare ulterioară la jurnalul de înregistrări gestionat de contabilitatea financiară. Dăm ca exemplude module: Gestiune, Salarii, Imobilizări, ProducŃie, Casa etc.;

2. O integrare a modulelor de gestiune în modulul financiar.

Fiecare din aceste direcŃii de dezvoltare prezintă o serie de dezavantaje în ceea cepriveşte tratamentul operaŃiilor financiar-contabile pe grupe de elemente patrimoniale, însensul că apar multe situaŃii când, pentru anumite operaŃii, nu există proceduri detratament contabil în mediu informatizat prin prisma contabilităŃii de gestiune. Oferimspre exemplificare aportul în natură al acŃionarilor, decontările între societăŃi, reevaluareaimobilizărilor corporale etc. Pentru utilizatorii contabili soluŃia constă în realizarea unorsimulări sau artificii deduse de către aceştia din utilizarea produsului informatic pentru arăspunde exigenŃelor contabilităŃii de gestiune în corelaŃie cu contabilitatea financiară înmediu informatizat. Dezavantajul acestor soluŃii constă în gradul mic de standardizare atratamentului contabil în mediu informatizat în timp şi spaŃiu, ceea ce afectează, în final,respectarea principiilor contabile fundamentale.

Acest lucru ne-a determinat să realizăm o analiză pe categorii de elementepatrimoniale, prin prisma relaŃiei cu contabilitatea de gestiune şi procedurile detranspunere în contabilitatea financiară în mediu informatizat.

Astfel, vom analiza principalele cerinŃe specifice produselor informatice dezvoltatepe categorii de elemente patrimoniale, la care vom avea în vedere principalele operaŃiunispecifice fiecărei categorii de elemente patrimoniale, precum şi necesitatea evidenŃierii lanivel analitic a fiecărui element patrimonial. Pentru majoritatea operaŃiunilor economicespecifice unei grupe/categorii de elemente patrimoniale există un/o element/grupă deelemente opozabile, apoi se va discuta modul de rezolvare la majoritatea produselorinformatice specifice domeniului financiar-contabil.

În cele prezentate anterior, am analizat importanŃa şi locul pe care îl ocupă sistemulinformaŃional contabil în cadrul sistemului informaŃional al întreprinderii şi am ajuns laconcluzia că acesta nu poate fi tratat oricum în modelele informatizate ale întreprinderiitotal informatizate. Astfel, am propus un set de cerinŃe funcŃionale minimale alături decele impuse de organismele specializate în domeniu.

În acest moment, nici un produs informatic generalizat nu le îndeplineşte întotalitate, dar se constată că se recomandă o simulare a acestor funcŃiuni, ceea ce conducela un efort considerabil din partea viitorilor utilizatori.



65

3.7. CerinŃe legislative pentru produsele informatice din domeniulcontabilităŃii

În paragrafele precedente am analizat cerinŃele funcŃionale ale produselorinformatice din domeniul financiar-contabil, precum şi principalele circuite ce trebuieacoperite de către acestea în cadrul SIC. Totuşi, legislaŃia în domeniu a formulat o seriede cerinŃe şi criterii pentru această categorie de produse informatice, având în vederelatura fiscală a sistemului contabil din Ńara noastră.

Considerăm că o simplă listă de cerinŃe şi criterii formulate din punct de vederecontabil este incompletă şi f ără o aplicabilitate practică deosebită. Acesta este motivulpentru care am structurat această listă de criterii într-o grilă însoŃită de punctaje peintervalul 0-5, grilă care este folosită într-un model de evaluare globală şi pe capitole aunui produs informatic pentru contabilitate. în final, însoŃim modelul nostru de un studiu

de caz pentru două produse informatice.

Cerin Ń e şi criterii ale Ministerului Finan Ń elorCerinŃele şi criteriile minime pentru produsele informatice sunt formulate de

Ministerul FinanŃelor prin Norme Metodologice pentru întocmirea şi utilizarea formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiar ă şi contabilă , precum şi modelele acestora 9, pe parcursul punctelor 42-47.ConŃinutul acestora este:

Sistemul de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei unităŃi patrimonialetrebuie să asigure condiŃiile necesare efectuării controlului legal. La elaborarea şiadaptarea programelor informatice vor fi avute în vedere următoarele:

a) în privinŃa controlului intern:- cuprinderea în procedurile de prelucrare a reglementărilor în vigoare şi a

posibilităŃii de actualizare a acestora în funcŃie de modificările intervenite în legislaŃie;- cunoaşterea adecvată a funcŃiilor sistemului de prelucrare a datelor de către

personalul implicat şi respectarea acestora;- gestionarea pachetelor de produse-program, asigurarea protecŃiei lor împotriva

unor accesări neautorizate, realizarea confidenŃialităŃii datelor din sistemul informatic;- stabilirea tipului de suport pentru păstrarea datelor de intrare, intermediare sau de

ieşire;- soluŃionarea eventualelor erori care pot să apară în funcŃionarea sistemului.

b) în privinŃa controlului extern:- verificarea completă sau prin sondaj a modului de funcŃionare a procedurilor deprelucrare prevăzute de sistemul informatic;

- verificarea totală sau prin sondaj a operaŃiunilor económico-financiare înregistrate în contabilitate, astfel încât acestea să fie efectuate în concordanŃă strictă cu prevederileactelor normative care le reglementează;

- verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat.Sistemele de prelucrare automată a datelor în domeniul financiar-contabil trebuie

să răspundă la următoarele criterii minimale:- să asigure concordanŃa strictă a rezultatului prelucrărilor informatice cu

prevederile actelor normative care le reglementează;



66

- să precizeze tipul de suport care asigură prelucrarea datelor în condiŃii desiguranŃă;

- să precizeze cu claritate sursa, conŃinutul şi apartenenŃa fiecărei date; Fiecare dată înregistrată în contabilitate trebuie să se regăsească în

- conŃinutul unui document scris, la care să poată avea acces atât beneficiarii, cât şiorganele de control;

- să asigure listele operaŃiunilor efectuate în evidenŃa contabilă pe bază dedocumente justificative care să fie numerotate în ordine cronologică, interzicându-se inserări, intercalări, precum şi orice eliminări sau adăugiri ulterioare;

- să asigure reluarea automată în calcul a soldurilor conturilor obŃinute anterior;- să asigure conservarea datelor pe o perioadă de timp care să respecte prevederile

art. 25 din Legea contabilităŃii nr. 82/1991;- să precizeze procedurile şi suportul magnetic extern de arhivare a produselor

informatice, a datelor introduse, a situaŃiilor financiare sau a altor documente, cuposibilitatea de reintegrare în sistem a datelor arhivate;

- să nu permită inserări, modificări sau eliminări de date pentru o perioada închisă;- să asigure următoarele elemente constitutive ale înregistrărilor contabile:- data efectuării înregistrării contabile a operaŃiunii;- jurnalul de origine în care se regăsesc înregistrările contabile;- numărul paginii sau numărul curent al înregistrării în jurnalul de origine;- numărul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent);- să asigure confidenŃialitatea şi protecŃia informaŃiilor şi a programelor prin parole,

cod de identificare pentru accesul la informaŃii, copii de siguranŃă pentruprograme şi informaŃii;

- să asigure listări clare, inteligibile şi complete, care să conŃină următoareleelemente de identificare, în antet sau pe fiecare pagină, după caz:

- tipul documentului sau al situaŃiei;- denumirea unităŃii patrimoniale;- perioada la care se referă informaŃia;- datarea listărilor;- paginarea cronologică;- precizarea programului informatic şi a versiunii utilizate;- să asigure listarea ansamblului de situaŃii financiare şi documente de sinteză

necesare conducerii operative a unităŃii;- să asigure respectarea conŃinutului de informaŃii prevăzut în machetele

formularelor aprobate de Ministerul FinanŃelor, în cazul editării acestora cu

ajutorul tehnicii de calcul;- să permită, în orice moment, reconstituirea conŃinutului conturilor, listelor şi

informaŃiilor supuse verificării. Toate soldurile conturilor trebuie să fie rezultatulunei liste de înregistrări şi al unui sold anterior al acelui cont. Fiecare înregistraretrebuie să aibă la bază elemente de identificare a datelor supuse prelucrării;

- să nu permită:- deschiderea a două conturi cu acelaşi număr;- modificarea numărului de cont în cazul în care au fost înregistrate date în acel

cont;- suprimarea unui cont în cursul exerciŃiului curent sau aferent exerciŃiului



67

precedent, dacă acesta conŃine înregistrări sau sold;- editarea a două sau a mai multor documente de acelaşi tip, cu acelaşi număr şi

conŃinut diferit de informaŃii;- să permită suprimarea unui cont care nu are înregistrări pe parcursul a cel puŃin

doi ani (exerciŃii financiare), în mod automat sau manual;- să prevadă în documentaŃia produsului informatic modul de organizare şi tipul

sistemului de prelucrare:a. monopost sau multipost;b. monosocietate sau multisocietate;c. reŃea de calculatoare;d. portabilitatea fişierelor de date;

- să precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor:- preluări pe loturi cu control ulterior;- preluări în timp real cu efectuarea controlului imediat;- combinarea celor două tipuri;- să permită culegerea unui număr nelimitat de înregistrări pentru operaŃiunile

contabile;- să posede documentaŃia tehnică de utilizare a programelor informatice necesară

exploatării optime a acestora;- să respecte reglementările în vigoare cu privire la securitatea datelor şi fiabilitatea

sistemului de prelucrare.Elaboratorii de programe informatice au obligaŃia de a prevedea, prin contractele de

livrare a programelor informatice, clauze privind întreŃinerea şi adaptarea produselorlivrate, precum şi clauze privind eliminarea posibilităŃilor de modificare a procedurilor deprelucrare a datelor de către utilizatori.

UnităŃile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul tehniciide calcul poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaŃiilor din documente, iarbeneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentruprelucrare.

Utilizatorul trebuie:- să verifice dacă prestatorul de servicii informatice sau distribuitorul de produse-

program are o asigurare specifică sau a extins asigurarea avută de responsabilitate civilă sau profesională pentru a acoperi lipsurile în cazul unui control fiscal;

- să se asigure de perenitatea documentaŃiei, a surselor în diferite versiuni aleprodusului-program în cazul dispariŃiei prestatorului de servicii sau a distribuitorului de

produse-program;- să organizeze salvarea şi arhivarea datelor, programelor sau produselor de

prelucrare, astfel încât informaŃiile să poată fi reprocesate ulterior prin acelaşi lanŃ informatic şi în condiŃiile de exploatare reconstituite.

Pe perioada neprescrisă se va organiza o gestiune a versiunilor, modificărilor,corecturilor şi schimbărilor de sistem informatic, produse-program şi sistem de calcul.

Dacă unitatea, în cursul acestei perioade, a schimbat sistemul de calcul, respectivde prelucrare a datelor, trebuie să se efectueze o reconciliere între datele arhivate şiversiunile noi ale produselor-progam şi ale echipamentelor de calcul.

Arhivele pe suport magnetic trebuie "împrospătate" periodic pentru a le asigura



68

lizibilitatea, respectiv accesibilitatea.Să deŃină la sediul său, pe perioada neprescrisă, manualul de utilizare complet şi

actualizat al fiecărui produs informatic utilizat.ResponsabilităŃile ce revin personalului unităŃii cu privire la utilizarea tehnicii decalcul se stabilesc prin regulamente interne.



69

APLICAłIE INFORMATICĂ PRIVIND ACTIVITATEACONTABILĂ A UNEI FIRME DE TURISM

În cadrul unei aplicaŃii pe lângă contabilitatea financiară, automat, se realizează şicontabilitatea de gestiune pentru următoarele analitice:

- ClienŃi- Furnizori- Debitori- Creditori- BifuncŃionale- Mijloace fixe- Obiecte de inventar- Gestiune materiale

-

Venituri in avans- Cheltuieli in avans- ActivităŃi- Valută

EvidenŃa şi gestionarea acestor analitice se face prin cererea numelui analiticuluicorespunzător atunci când se tastează un cont care cere analitic. Listele aplicaŃiei pot fieditate pe ecran, pe imprimantă (Dos sau Windows) sau în fişier disc, al cărui nume seindică.

Despre control echipamentRealizarea controlului echipamentului se face automat prin captarea întreruperii

corespunzătoare, astfel încât nu vor apărea mesaje de eroare în engleză, ci traduse, înformă amiabilă. Erorile ce pot apare sunt următoarele:

Disc protejat la scriere Disc necunoscutUnitate necunoscuta Sector negăsitNu este gata Nu este hârtie în imprimantă Comandă nerecunoscută Eroare la scriereEroare CRC Eroare la citireCerere eronată Eroare generală Eroare de poziŃionare Schimbarea invalidă a discului

Erorile sunt însoŃite de litera ataşată dispozitivului ce dă eroare. După afişareaerorii, se cere utilizatorului acceptul de continuare, care se poate da apăsând pe anumetastă. Aceste erori nu sunt generate de pachetul de programe, cele mai multe (dar nu şicele mai frecvente) necesită intervenŃia personalului calificat în depanareacalculatoarelor.

Despre taste de deplasare

Pentru deplasare se vor utiliza următoarele taste:SăgeŃi : deplasare sus, jos, stânga, dreapta



70

Page Up : deplasare cu o pagină în susPage Down : deplasare cu o pagină în josHome : deplasare pe prima poziŃieEnd : deplasare pe ultima poziŃie

Despre taste speciale

Tasta F1Tasta F1 dă posibilitatea afişării manualului de utilizare. Nu este funcŃională decât

în sistemele de operare Windows.Tasta F3

Tasta stabileşte o valoare a cursului valutar, astfel încât dacă se lucrează mai multcu valută în aceeaşi zi nu trebuie să indicăm la fiecare act valoarea cursului valutar.

Tasta F4Tasta are rol de duplicare la prelucrarea 1 (OperaŃiuni contabile). Astfel tastaduplică explicaŃiile introduse la actul anterior, precum şi simbolul contului dinoperaŃiunea contabilă introdusă anterior în cadrul actului.

Tasta F5Apăsarea tastei F5 face ca să intre în funcŃiune un calculator de birou, după cum

se poate vedea în figura 1. Tasta C are rol de ştergere memorie calculator de birou.Tasta F6

Uşurează căutarea unui act al cărui număr este indicat. Se va afişa numărul noteicontabile şi ziua unde a fost introdus acel act. Tasta este funcŃională numai dacă fişierulde acte se află într-o fază când nu este deschis.

Tasta F7Prin apăsarea tastei F7 va fi afişat un tabel cu zilele lunii, ca în imaginea de mai jos. Dacă se completează acest tabel, în cadrul prelucrării Opera Ń iuni contabile, dacă selucrează cu valută, cursul valutar implicit al zilei va fi cel din tabel (Figura 1).

Fig. 1. Opera Ń iuni contabile



71

Tasta F8Uneori este util un calculator care să ne dea rapid nişte calcule referitoare la TVA,

cum apare şi în imaginea următoare:

Fig. 2. Calculator rapid pentru calcule referitoare la TVA

Tasta F9Tastând F9 va fi afişat un calendar al lunii curente. Se pot schimba lunile (cu

ajutorul tastelor săgeată stânga sau săgeată dreapta) sau anul (cu ajutorul tastelor Page Upsau Page Down). Schimbările nu afectează data calendaristică din calculator.

Tasta F10Tasta F10 provoacă ştergerea tuturor datelor introduse anterior la societatearespectivă.

Tasta (Ctrl)F1Prin apăsarea simultană a tastei Ctrl şi a tastei F1 se vor afişa care staŃii din cadrul

reŃelei de calculatoare sunt active.Tasta (Ctrl)F2

Dacă o staŃie iese din program nu cu Esc, sau dacă acea staŃie se defectează,pachetul de programe consideră că staŃia este activă. Anumite prelucrări (Salvare,Restaurare, Deschidere de lună) nu funcŃionează decât dacă staŃiile nu lucrează la aceeaşifirmă. Dezafectarea staŃiilor se poate face prin apăsarea simultană a tastei Ctrl şi a

tastei F2. Tasta (Ctrl)F7Apăsarea simultană a tastei Ctrl şi a tastei F7 este utilă în cazul în care dorim

listarea pe ambele feŃe ale coalei de hârtie. Efectul este acela că după fiecare pagină listată, se face o pauză pentru a întoarce coala de hârtie, pauză ce Ńine până la tastareaunui caracter oarecare.

Despre reŃea de calculatoareAplicaŃia funcŃionează şi în reŃea, aceasta fiind o opŃiune care se achiziŃionează

separat. În reŃea anumite prelucrări nu sunt disponibile decât pe calculatorul principal(server), cum ar fi: Deschidere lună, Salvare bancă date, Restaurare bancă date.



72

Suportul de reŃea este cel oferit de sistemul utilizatorului, cel mai răspândit (şi celcare nu costă nimic în plus) fiind cel oferit de sistemele Windows.

Despre monitorul de firme

În cadrul pachetului de programe se pune la dispoziŃie un monitor de firme,dându-se astfel posibilitatea de a se lucra multifirmă.

Fig. 3. Monitor de firme

Pe monitor apar numele firmelor, luna si anul în care se află, aşa cum au fost înregistrate în contabilitate. Alegerea firmei în care dorim să lucrăm se face prinpoziŃionare cu săgeŃile şi apoi prin apăsarea tastei Enter.

Există un meniu principal, din el se poate merge în alte meniuri, revenirearealizîndu-se prin apăsarea tastei Esc.

Despre începerea contabilităŃii unei firme

Pentru a începe contabilitatea la o firmă, se merge la:- Prelucrarea 7.2 unde se va indica datele de identificare ale firmei, luna şi anul cucare se începe contabilitate;

- Prelucrarea 7.1 unde se va configura planul de conturi după balanŃa luniianterioare;

- Prelucrarea 7.6 în cazul în care utilizaŃi o imprimantă Dos;- Prelucrarea 7.7 unde se vor face eventualele configurări necesare;- Prelucrarea 9 unde se vor adăuga eventualele analitice cu sold.

Despre analitice



73

Analiticele sunt gestionate ori de câte ori se tastează un cont ce cere acel analitic.Totuşi, în cazul în care în planul de conturi conturile 446 sau 447 sunt dezvoltate peanalitice, nu se va mai cere analitic la aceste conturi (care altfel era cerut).

Analiticele sunt identificate prin nume, iar pentru ClienŃi, Furnizori, Creditori,Debitori şi BifuncŃionale şi prin cont. Obligatoriu va trebui ca primele două caractere alenumelui analiticelor să fie litere. Analiticele se selectează prin tastarea numelui lor. Nueste obligatoriu tastarea întregului nume, tastând câteva caractere de la începutul numeluisau se realizează selectarea, sau pe monitor apare a fereastră cu primele analitice (înordine alfabetică) ce încep cu acele caractere tastate, selectarea f ăcându-se prin apăsareatastei Tab, poziŃionarea cu tastele de deplasare pe analiticul dorit şi apăsarea tastei Enter,după cum apare în imaginea de mai jos:

Fig. 4. Nota contabil ă

În cazul în care este un analitic nou, prin tastarea numelui (care este diferit de ceexistă în banca de date) se va intra automat în procedura de adăugare analitic, cu valori la începutul lunii egale cu zero.

Conturile care cer analitic sunt următoarele:- pentru clienŃi: conturile din grupa 41.- pentru furnizori: conturile din grupa 40.- pentru creditori: conturile 462 108 118 166 167 168 426 427 446 447 455 457 519.- pentru debitori: conturile 461 425 542 107 205 231 267.- pentru bifuncŃionale: conturile 428 448 458 473 117.- pentru gestiuni materiale: grupele 30 33 35, conturile 341 345 361 381.- pentru venituri anticipate: contul 472.- pentru cheltuieli anticipate: contul 471.- pentru mijloace fixe: conturile 212 213 214 281.- pentru obiecte de inventar: conturile 303 321.- pentru valuta: conturile 5124 534.



74

- pentru activităŃi: conturile din clasa 6 şi 7.Următoarele mari grupe de prelucrări sunt puse la dispoziŃia utilizatorului:

Fig. 5. Grupe de prelucră ri pentru analitice

Lansarea în lucru a unei prelucrări se realizează prin tastarea cifrei sau litereiataşată ferestrei (dreptunghiului) respectiv.

În continuare sunt prezentate pe scurt prelucrările.

1. OPERAłIUNI CONTABILE

Prin intermediul acestei prelucrări utilizatorul are posibilitatea de a indicaoperaŃiunile contabile. Se contează fiecare act în parte, efectul fiind vizibil imediat întoate situaŃiile aplicaŃiei.

Prelucrarea debutează prin cererea notei contabile unde se va introduce actul.Nota contabilă reprezintă o grupare de acte de acelaşi tip (de exemplu: 1 – acte de casă, 2

– acte de bancă, etc.), care opŃional poate fi nominalizată la prelucrarea 7.9. Există 19grupări de acte, numerotate de la 1 la 19. Se poate tasta şi un număr cuprins între 21 şi 39,dar în acest caz se intră în Opera Ń iuni contabile specializate , cu numărul grupării de actetot între 1 şi 19, dar cu obligativitatea calculatorului de a face singur contarea, utilizatorulintroducînd numai sumele corespunzătoare. Aceste operaŃiuni contabile specializate vor fiexplicate la sfârşitul acestui capitol. Din punct de vedere al programului se poate lucra şinumai pe o singură notă contabilă, dar din punct de vedere al contabilităŃii nu este indicat.Dacă la cererea notei contabile se apasă pe tasta Esc, prelucrarea se termină.

După indicarea numărului notei contabile se cere ziua în care se contează actulrespectiv Ziua va fi un număr cuprins între 1 şi ultima zi a lunii ce se lucrează.

Apăsarea tastei Esc va duce la trecerea la o nouă notă contabilă.



75

După indicarea zilei actului, se cere numărul actului ce se contează:

Fig. 6. Indicarea numă rului notei contabile

Acest număr poate fi şi alfanumeric, se poate şi să nu se indice (prin apăsareatastei Enter), dar normal este ca fiecare act să aibă un număr de identificare. Dacă la

aceeaşi notă contabilă şi în aceeaşi zi mai există cel puŃin un act cu acelaşi număr ca celindicat, un mesaj de avertizare este emis (împreună cu totalul actului cu acelaşi număr).Este numai o avertizare ca nu cumva să se introducă din neatenŃie un act de mai multeori.

Dacă la cererea numărului de act se apasă pe tasta Tab, va fi deschisă o fereastră cu toate actele introduse anterior la aceeaşi notă contabilă şi aceeaşi zi, după cum se poatevedea în figura 7.

Cu ajutorul tastelor de deplasare se face poziŃionarea pe actul dorit, existândurmătoarele posibilităŃi:- apăsarea tastei Delete: şterge actul selectat, după ce în prealabil se cere acordul;- apăsarea tastei Tab : modifică numărul actului selectat cu cel ce se va tasta;

- apăsarea tastei Enter : selectarea actului spre modificarea datelor lui, introduse înainteÎn cazul în care la nota contabilă şi ziua indicată nu există nici-un act introdusanterior, la apăsarea tastei Tab va fi emis un mesaj de eroare.

După introducerea numărului actului, se vor cere eventualele explicaŃii asupraactului. Aceste explicaŃii nu sunt obligatorii de introdus, dar este recomandat.

Cu ajutorul tastelor de deplasare se face poziŃionarea pe actul dorit, existândurmătoarele posibilităŃi:



76

Fig. 7. Pozi Ń ionarea pe actul dorit

- apăsarea tastei Delete: şterge actul selectat, după ce în prealabil se cere acordul;- apăsarea tastei Tab : modifică numărul actului selectat cu cel ce se va tasta;- apăsarea tastei Enter : selectarea actului spre modificarea datelor lui, introduse înainte

În cazul în care la nota contabilă şi ziua indicată nu există nici-un act introdusanterior, la apăsarea tastei Tab va fi emis un mesaj de eroare.

După introducerea numărului actului, se vor cere eventualele explicaŃii asupra

actului. Aceste explicaŃii nu sunt obligatorii de introdus, dar este recomandat.După indicarea eventualelor explicaŃii asupra actului, va începe faza de contare aactului. Contarea constă în indicarea conturilor contabile şi a sumelor corespunzătoare:

Fig. 8. Contarea



77

După fiecare cont (sau după fiecare sumă) se tastează Enter. În cazul în care selucrează cu conturi în afara bilanŃului (conturi în partidă simplă) dacă:- se lucrează pe debit cu contul, se tastează contul, după care suma;- se lucrează pe credit cu contul, se apasă pe tasta “/”, se tastează contul şi apoi suma.

În cadrul acestei prelucrări este activă tasta de duplicare F4.După ce s-au introdus toate operaŃiunile contabile ale actului, se apasă pe tasta

Esc.Înainte de a se trece la un nou act, este posibil ca să mai fie cerut:

- Numărul de NIR în cazul în care operaŃiunile contabile se referă la o achiziŃie;- Cursul valutar în cazul în care operaŃiunile contabile se referă la valută;- Numărul de zile scadenŃă în cazul achiziŃiei sau vânzării;- Pentru calculul fondurilor speciale, valoarea din adaosul comercial care se referă laFondul de Sănătate, în cazul achiziŃiei mărfii spre vânzare cu amănuntul.- În cazul în care avem o achitare a unei facturi de la furnizor sau o încasare de la unclient, va trebui să indicăm factura ce se achită sau se încasează (figura 9):

Fig. 9. Deschiderea listei facturilor neîncasate

Dacă se apasă pe tasta Esc sau tasta Enter, cererea este terminată prin neindicareafacturii, caz care nu este recomandat.

Dacă se apasă pe tasta Tab, se va deschide o fereastră cu toate facturile clientuluisau furnizorului rămase neîncasate, respectiv neplătite. Selectarea facturilor ce se vorachita (plăti) se va face cu ajutorul tastelor de deplasare, apăsarea tastei Enter pentruselectare, după cum este prezentat în imaginea de mai jos:



78

Fig. 10. Selectarea facturilor neîncasate

După ce toate facturile care se achită (plătesc) au fost selectate, se apasă pe tastaEsc.

OperaŃiuni contabile specializare

Aceste operaŃiuni au rolul de a mări viteza de operare, indicînd numai sumele încadrul operaŃiunii contabile specializate selectate. Selectarea se face prin indicarea unuinumăr de notă contabilă cuprins între 41 şi 59, actele introduse cu aceste note contabile

regăsindu-se în nota cu numărul cuprins între 1 şi 39. De exemplu, introducând un act cunota contabilă specializată 47, el se va regăsi în nota contabilă 7. Selectarea notelorcontabile specializate se face cu ajutorul tastelor de deplasare şi apăsarea tastei Enter penota dorită:

Fig. 11. Selectarea notelor contabile specializate



79

Dacă în loc de selectare note contabile se apasă pe tasta Esc, va avea loc ieşireadin note contabile specializate.

După selectarea notei contabile specializate, în cazul în care conturile ce intră înlucru au analitice sau există posibilitatea alegerii conturilor, va fi cerută selectarea acestorconturi. Selectarea se realizează cu ajutorul tastelor de deplasare şi apăsarea tastei Enter.

După eventuala selectare a conturilor de lucru, va fi cerută ziua actului, numărulactului şi vor trebui indicate sumele cerute, ca în exemplul de mai jos.

Notele contabile specializate se referă la acte cu o frecvenŃă mare în cadrul uneifirme.

2. VERIFICĂRIUrmătoarele verificări sunt permise de către pachetul de programe:

Fig. 12. Verifică ri

2.1 Registrul de casă Corect, editarea registrului de casă se face pe zile (cu configurarea

corespunzătoare la prelucrarea 7.7), dar se poate edita şi de la prima până la ultima zi alunii.

2.2 Registre TVASe face verificarea ca baza de impozitare şi TVA-ul indicat să fie în concordanŃă.

În cazul în care sunt diferenŃe, va fi editată o listă de erori. Se recomandă rezolvarea



80

acestor diferenŃe, altfel decontul TVA nu va fi corect sau vor fi trecute în decontregularizări de bază. O cauză frecventă de erori este contarea pe acelaşi act şi a altoroperaŃiuni contabile care fac obiectul actului respectiv.

2.3 Conturi în bancă Prin intermediul acestei prelucrări se poate verifica banca. Va trebui selectată

banca care se verifică, cu ajutorul tastelor de deplasare si apoi apăsarea tastei Enter. Seprezintă la verificare conturile din grupa 51, 16, 54 şi 58.

După selectarea grupei de verificat, se afişează o situaŃie sintetică, ca în figura 13:

Fig. 13. Situa Ń ie sintetică

Dacă se doreşte defalcarea soldului, se poate edita un centralizator (în cazul încare se răspunde cu D la întrebarea DORIłI CENTRALIZATOR? D/N:).

Conturile în bancă se pot verifica pe toate zilele din lună sau numai pe o ziindicată, în cazul în care se configurează corespunzător la prelucrarea 7.7 În cazul în carese face verificarea pe zile, se editează şi notele contabile centralizate corespunzătoare.

2.4 Facturi achitateSe editează o eventuală listă cu facturile furnizorilor sau ale clienŃilor care s-au

achitat, dar la introducerea în contabilitate a actului prin care se achită nu s-a indicatnumărul facturii. Aceste erori, lăsate nerezolvate, duc la o defalcare defectuoasă asoldului clienŃilor şi furnizorilor în balanŃa analitică şi în fişa lor.

2.5 Analitic = SinteticCu această prelucrare se verifică dacă sinteticul (cel din balanŃa de verificare)

coincide cu analiticul, la următoarele analitice: CLIENłI, FURNIZORI, CREDITORI,DEBITORI, BIFUNCłIONALE, MIJLOACE FIXE, OBIECTE DE INVENTAR,VENITURI ANTICIPATE şi CHELTUIELI ANTICIPATE. Totodată se face o verificarea soldului conturilor din balanŃa de verificare şi soldul din fişa de cont. La această ultimă



81

verificare pot apare diferenŃe în cazul în care s-au modificat sumele din planul de conturisau soldul la început de an nu este corect.

2.6 Verificare corelaŃiiSe editează o listă cu corelaŃiile (necorelaŃiile) dintre:

- Tsd cont profit şi pierderi şi Tsc clasa 6- Tsc cont profit şi pierderi şi Tsd clasa 7- Tsd cont 6811 şi Tsc 281+Tsc 280 în an- Depăşire plafon de casă - PlăŃi la furnizori peste limitele legale

Unde Tsc şi Tsd reprezintă total sume creditoare, respectiv debitoare. Dacă seconfigurează corespunzător cu prelucrarea 7.7, se va indica depăşirile peste limitelelegale a conturilor: Cheltuieli cu protocolul şi Cheltuieli cu sponsorizarea.

2.7 SituaŃia valuteiSe editează o situaŃie a valutei pe feluri de valută şi unde se află.

2.8 Emise şi chitanŃeSe editează o listă în ordinea numărului de act a facturilor către clienŃi şi a

chitanŃelor de încasare, lista fiind întreruptă cu o bară în cazul în care numerele actelor nusunt în continuare. Urmărind această listă, se elimină posibilitatea de a uita o factură sauo chitanŃă neînregistrată.

2.9 Verificare integritate bancă date

Se verifică integritatea băncii de date, se rezolvă eventualele probleme cauzate deo întrerupere accidentală a energiei electrice sau de închiderea calculatorului nu cu ShutDown. Problemele sunt rezolvate pe baza experienŃei acumulate în proporŃie de 99%. Deaceea este indicat să se salveze în prealabil banca de date.

În cazul lucrului în reŃea, prelucrarea nu se execută decât pe server şi staŃiiletrebuie să nu fie în programul de contabilitate.

2.10 Refacere indecşi Prelucrarea este utilă în cazul în care din greşeală am introdus în banca de date

doi sau mai mulŃi clienŃi, furnizori, creditori, debitori sau bifuncŃionale cu acelaşi nume şiacelaşi cont. În acest caz, prelucrarea va cumula sumele şi fişele analiticelor amintite.Prelucrarea se execută numai după ce în prealabil s-a executat prelucrarea 2.9.

3. LISTE APLICAłIEUrmătoarele liste sunt puse la dispoziŃia utilizatorului:



82

Fig. 14. Liste puse la dispozi Ń ia utilizatorului

3.1 BalanŃa de verificareEditează balanŃa de verificare, în conformitate cu setările de la prelucrarea 7.7, iar

în cazul imprimantelor matriciale, în conformitate cu formatul de hârtie indicat laprelucrarea 7.4

3.2 Registre jurnalPrelucrarea prezintă la rândul ei mai multe subprelucrări, după cum se poate

vedea în figura nr.15:

Fig. 15. Subprelucră riile aferente registrului jurnal



83

3.2.1 Registre jurnal anexă

Pentru fiecare notă contabilă se va edita registrul jurnal anexă corespunzător noteicontabile. Registrele anexă se pot edita toate în grup, sau fiecare în parte, funcŃie de cumse răspunde la întrebarea pusă: EDITAREA REGISTRULUI JURNAL NUMĂRUL:

Dacă se tastează Enter, vor fi afişate toate registrele jurnal anexă.Dacă se tastează un număr de la 1 la 19, va fi edita numai registrul jurnal anexă cu

numărul indicat.Registrele jurnal anexă pot fi editate şi pe o anumită zi, funcŃie de setarea indicată

la prelucrarea 7.7, caz în care în finalul lor se face şi un registru jurnal general al zileiindicate.

3.2.2 Registrul jurnal general

Editează registrul jurnal general în conformitate cu legislaŃia în viguare. FuncŃiede configurarea de la prelucrarea 7.7, registrul jurnal general poate fi editat şi numaipentru o zi anume.

3.2.3 Registrul clienŃilorEditează jurnalul clienŃilor în ordinea datei facturilor.

3.2.4 Registrul furnizorilorEditează jurnalul furnizorilor.

3.2.5 Registrul cumpărăriEditează registrul cumpărărilor din ziua ce se va indica. Sunt evidenŃiaŃi furnizorii

şi facturile din aceea zi.

3.2.6 Registrul vânzăriEditează registrul vânzărilor din ziua indicată. Sunt evidenŃiaŃi clienŃii, facturile

corespunzătoare, chitanŃele de încasare şi ce a mai rămas de încasat.

3.2.7 Fond specialSe editează o listă în care sunt evidenŃiate actele la care s-a indicat fond special de

sănătate. Se face un total şi se evidenŃiază cât trebuie virat la Fondul de sănătate.

3.3 Maestru SAHSe editează cartea mare şah pentru conturile indicate. Dacă la simbolul conturilor

cerute se apasă pe tasta Enter, carte mare şah se va edita de la primul la ultimul cont dinplanul de conturi.

3.4 Analitice în lună Prelucrarea are la rândul său mai multe subprelucrări: (Figura 16)



84

Fig. 16. Subprelucră riile aferente analiticelor din luna X

3.4.1 ClienŃiSe editează o listă cu clienŃii care au avut mişcare în cursul lunii, precum şi a

actele lor corespunzătoare.

3.4.2 FurnizoriSe editează o listă cu furnizorii ce au avut mişcare în cursul lunii, precum şi a

actele corespunzătoare.

3.4.3 DebitoriSe editează o listă cu debitorii ce au avut mişcare în cursul lunii, precum şi a

actele lor din lună. Se pot edita mişcările tuturor conturilor de la debitori sau numaimişcările unui anumit cont de debitor.

3.4.4 CreditoriSe editează o listă cu creditorii ce au avut mişcare în cursul lunii, precum şi a

actele lor din lună. Se pot edita mişcările tuturor conturilor de la creditori sau mişcărileunui anumit cont de creditori.

3.4.5 Venituri anticipateSe editează o listă cu veniturile anticipate cu mişcare în cursul lunii, a actelor şi a

sumelor repartizate în cursul lunii.

3.4.6 Cheltuieli anticipateSe editează o listă cu cheltuielile anticipate ce au fost repartizate în cadrul lunii.

3.4.7 BifuncŃionale



85

Se editează o listă cu bifuncŃionalele care au avut mişcare în cursul lunii, precumşi a actelor lor din lună. Se pot edita mişcările tuturor conturilor de la bifuncŃionale saunumai mişcările unui anumit cont de bifuncŃionale.

3.5 BalanŃe analiticePrelucrarea prezintă mai multe subprelucrări, aşa cum se vede în figura 17:

Fig. 17. Subprelucră riile aferente balan Ń ei analitice

3.5.1 ClienŃi

Se editează balanŃa analitică a clienŃilor cu sold la începutul lunii sau mişcare în

cursul lunii. FuncŃie de configurarea de la prelucrarea 7.7 se face sau nu defalcare desold.BalanŃa poate fi editată şi pe judeŃe, dacă la clienŃi a fost completată rubrica

“JudeŃ”. Dacă se doreşte balanŃă pe judeŃe, se selectează judeŃul şi se apasă pe tasta Enter.

3.5.2 Furnizori

Se editează balanŃa analitică a furnizorilor cu sold la începutul lunii sau mişcare încursul lunii. FuncŃie de configurarea de la prelucrarea 7.7 se face sau nu defalcare desold. BalanŃa poate fi editată şi pe judeŃe, dacă la furnizori a fost completată rubrica“JudeŃ”. Dacă se doreşte balanŃă pe judeŃe, se selectează judeŃul şi se apasă pe Enter.

3.5.3 Debitori

Se editează balanŃa analitică a debitorilor cu sold la început de lună sau mişcare încursul lunii. După cum s-a mai precizat, debitorii se referă la mai multe conturi. EditareabalanŃei analitice se poate face pentru toŃi debitorii sau numai pentru cei ce Ńin de contulce se poate indica.



86

3.5.4 Creditori

Se editează balanŃa analitică a creditorilor cu sold la început de lună sau cumişcare în cursul lunii. După cum s-a mai precizat, creditorii se referă la mai multeconturi. Editarea balanŃei analitice se poate face pentru toŃi creditorii sau numai pentru ceice Ńin de contul ce se poate indica.

3.5.5 Obiecte de inventar

Se editează balanŃa analitică a obiectelor de inventar. Dacă la obiectele deinventar s-a completat rubrica “În folosinŃă la”, atunci balanŃa analitică se editează pelocuri de folosinŃă, existând posibilitatea de a edita un centralizator pe locuri de folosin Ńă.

3.5.6 Gestiuni materiale

Se editează balanŃa analitică valorică a gestiunilor de materiale.

3.5.7 Venituri anticipate

Se editează balanŃa analitică a veniturilor anticipate.

3.5.8 Cheltuieli anticipate

Se editează balanŃa analitică a cheltuielilor anticipate.

3.5.9 Mijloace fixe

Se editează balanŃa analitică a mijloacelor fixe.

Dacă nu s-a completat gestiunea mijloacelor fixe, balanŃa analitică a mijloacelorfixe se poate edita numai pe grupe.

Dacă mijloacele fixe sunt grupate pe mai multe gestiuni, balanŃa analitică a lorpoate fi editată pe grupe sau pe gestiuni.

Sunt evidenŃiate distinct mijloacele fixe de natura obiectelor de inventar, conform

legislaŃiei în viguare.Dacă se doreşte, se poate edita un centralizator mijloace fixe pe grupe sau pegestiuni.

3.5.10 BifuncŃionale

Se editează balanŃa analitică a bifuncŃionalelor cu sold la început de lună sau cumişcare în cursul lunii. După cum s-a precizat, bifuncŃionalele aparŃin de mai multeconturi. Editarea balanŃei analitice se poate face pentru toate conturile sau numai pentrubifuncŃionalele ce aparŃin contului ce se indică.



87

3.5.A Parteneri

Este editată o balanŃă analitică cumulată a clienŃilor, furnizorilor, debitorilor şicreditorilor, cu totalul de plată sau de încasat al analiticului respectiv.

3.5.B Raport de gestiune

Se editează raportul de gestiune pentru grupele de 371 configurate la prelucrarea7.7 (CorespondenŃe adaos comercial). FuncŃie de răspunsul la întrebarea: RAPORTULDE GESTIUNE PENTRU ZIUA: raportul de gestiune se editează pentru o anume zi, saupentru toate zilele din lună (caz în care se răspunde prin apăsarea tastei Enter).

3.6. Grafice

Prelucrarea are mai multe subprelucrări, ca în imaginea de mai jos (figura 18):

Fig. 18. Subprelucră riile aferente prelucră rii grafice

În continuare se prezintă un grafic, cu evoluŃia cifrei de afaceri:



88

Fig. 19. Grafic privind evolu Ń ia cifrei de afaceri

3.7 T.V.A.Se pot edita:

- Jurnal cumpărări cu drept de deducere TVA;- Jurnal cumpărări cu şi f ără drept de deducere;- Jurnal cumpărări f ără drept de deducere TVA;

-

Jurnal de vânzări;- Borderou de vânzări;- Borderou asimilate livrărilor;- Decont T.V.A.

Borderoul de vânzări, jurnalul de vânzări şi jurnalul de cumpărări pot fi editatepentru toată luna sau pe fiecare zi în parte (aşa cum doreşte Garda Financiară), acest lucruputând fi hotărât la prelucrarea 7.7 – Configurare.

Se vor utiliza în planul de conturi următoarele analitice:00 la conturile de venituri scutite cu drept de deducere77 la contul 4426 pentru operaŃiuni cu destinaŃie incertă 88 la contul 4426 pentru operaŃiuni care nu dau drept de deducere

99 la contul 411 pentru operaŃiuni cu loc de livrare în străinătate.La editarea decontului de TVA, după afişarea proratei calculate va fi cerută prorata acceptată conform legii.

Rândurile 3, 10, 12 şi 15 (regularizări) pot fi modificate extracontabil cu valorilebazei de impozitare şi valorile TVA indicate la monitor.

Pentru un decont de TVA corect, foarte important este ca la prelucrarea 2.2 să avem diferenŃe pe care să le accepte legea.



89

3.8 Descărcare gestiune

Pentru perechile de conturi 371 indicate la prelucrarea 7.7 (corespondenŃe adaoscomercial) se va face calculul de descărcare gestiune amănunt cu K, care va fi afişat încadrul acestei liste.

Conturile care intră în calcul sunt afişate la fiecare calcul. În cazul în care Tsc 707+ Tsc 4427 este diferit de Tsc 371 (unde Tsc reprezintă prescurtarea de la total sumecreditoare), un mesaj corespunzător este afişat. Dacă conturile ce intră în calcul suntcorecte şi dacă corelaŃia dintre 707, 4427 şi 371 este îndeplinită, firma producătoare aacestui pachet de programe î şi asumă responsabilitatea asupra corectitudinii calculului.

3.9 Impozit pe profit, Impozit pe venit

Prelucrarea calculează impozitul pe profit sau impozitul pe venit de plată, funcŃiede ce s-a indicat la prelucrarea 7.2 (Instalare aplicaŃie): dacă s-a indicat că firma estemicrointreprindere, atunci este cazul impozitul pe venit, altfel impozit pe profit.În ambele cazuri se va introduce valorile deducerilor (ale cheltuielilor nedeductibile,cotele de impozit şi creditele) extracontabile.

3.10 ORDER

Prelucrarea editează cartea mare Order pentru conturile indicate. Dacă la simbolulconturilor cerute se apasă pe tasta Enter, cartea mare Order va fi editată pentru toateconturile din planul de conturi.

4. Salvare date

Prelucrarea salvează toate datele din luna curentă plus arhivele de la început dean, într-o forma compactată, pe un suport extern. Suportul extern cel mai ieftin (dar şi celmai cu probleme) îl reprezintă disketa, caz în care la întrebarea: UNITATEA DE DISCPE CARE SE FACE SALVAREA? (A/x): se răspunde cu tasta A. Pentru orice alt suportse răspunde prin apăsarea tastei cu litera ataşată lui. AtenŃie: UnităŃile CD-(RE)WRITEnu sunt disponibile decât sub sistemul de operare Windows XP.

Dacă se răspunde cu tasta C salvarea se va face pe hard-disk, zona afectată firmeice se lucrează.

Ori de câte ori se face salvare, o copie de siguran Ńă este f ăcută pe hard-disk, înideea că suportul extern este de cele mai multe ori cu probleme.

În reŃea, salvarea se va face numai pe server, în condiŃiile în care nici-una dintrestaŃii nu este în program la firma ce se salvează.

În cazul în care împachetarea nu reuşeşte în bune condiŃii, salvarea nu se va face,un mesaj corespunzător avertizează şi va trebui repornit calculatorul.

În cazul în care banca de date nu încape pe suportul extern indicat, va fi cerut unnou suport pentru continuarea salvării.

În cazul în care banca de date nu încape deloc pe suportul extern indicat, un mesajde eroare corespunzător va fi emis.



90

Este obligatoriu salvarea băncii de date pe suport extern la terminareacontabilităŃii lunii. La trecerea la o nouă lună calculatorul va face o salvare de siguranŃă pe hard-disc

Este indicat să se salveze şi în cursul lunii, după ce s-a lucrat mai mult. În cazul încare se strică calculatorul sau vă pricopsiŃi cu un virus rău, programele se pot instala dinnou, dar datele dacă nu le aveŃi salvate pe un suport extern va trebui să le introduceŃi dinnou.

În cazul în care pe suportul extern este salvată o bancă de date din aceeaşi lună şian, dar a altei firme, un mesaj de avertizare este emis şi continuarea se va face numaidacă utilizatorul este de acord.

5. Restaurare date

Restaurarea băncii de date este operaŃia inversă salvării, prin care banca de datesalvată anterior pe suport extern este adusă în calculator PESTE BANCA DE DATEexistentă în acel moment.

Dacă la cererea literei ataşată suportului pe care se află banca de date se răspundecu tasta C, atunci restaurarea se va face de pe hard-disk ! Aici trebuie precizat că ori decâte ori se face o salvare a băncii de date, sau se deschide luna, o copie de siguranŃă secreează pe hard-disk.

În cazul în care banca de date nu se poate restaura în bune condi Ńii, un mesaj deeroare corespunzător este afişat şi restaurarea nu se face.

În regim de lucru în reŃea, restaurarea se poate face numai pe server, în condiŃiile în care nici-o staŃie nu este în program în firma la care se face restaurarea.

La restaurarea băncii de date va trebui indicată luna şi anul ce se restaurează.Dacă pe suportul extern există banca de date de la altă firmă, un mesaj de avertizare esteemis şi continuarea se va face numai dacă utilizatorul este de acord.

6. Deschidere lună

Prin intermediul acestei prelucrări se poate trece la următoarea lună, după cecontabilitatea lunii curente s-a terminat.

Deschiderea lunii nu se poate face în cazul în care programul nu-şi mai recunoaştecalculatorul.

În regim de reŃea, deschiderea lunii nu se poate face decât pe server, în condiŃiile

în care toate staŃiile nu sunt în program la firma care se lucrează.Odată cu deschiderea noii luni contabile, se face o copie de siguranŃă a băncii de

date pe hard-disk.

7. OperaŃii speciale

Prelucrarea prezintă mai multe subprelucrări, ca în figura 20:



91

Fig. 20. Subprelucră riile aferente opera Ń iilor speciale

7.1 Planul de conturi

Prelucrarea oferă posibilitatea de a modifica conturile existente, de a adăuga altelenoi, eventual de a şterge conturi. Se utilizează la implementarea aplicaŃiei şi apoi numaicînd se introduce un cont nou.

Prelucrarea debutează prin deschiderea a două ferestre pe ecranul calculatorului, în care vor fi vizualizate o parte din conturi, precum şi datele referitoare la contul pe carese află poziŃionat cursorul (iniŃial poziŃionarea este pe primul cont). Prin repoziŃionare cutastele de deplasare se pot vizualiza toate conturile.

Pentru adăugarea unui cont nou se va apăsa pe tasta Insert. Se va rămâne înadăugare de conturi până la apăsarea tastei Esc.

Pentru modificarea unui cont se va face poziŃionarea pe el cu tastele de deplasareşi se va apăsa pe tasta Enter. Noile date se vor modifica prin retastare.

Pentru ştergerea unui cont se va face poziŃionarea pe el cu tastele de deplasare şise va apăsa pe tasta Delete. Ştergerea este efectivă numai dacă utilizatorul î şi dă acordul.

La fiecare cont vor fi cerute următoarele rubrici:- Cont : simbol cont, maximum 10 caractere;- Denumire: denumirea contului respectiv;- Tip cont : natura cont. Poate fi A pentru activ, P pentru pasiv, B pentru bifuncŃional,

F pentru cont în afara bilanŃului;- Solduri la început de an: debit şi credit ;- Total sume precedente: debit şi credit .

Dacă în fereastra cu conturile se apasă pe tasta Esc, prelucrarea va lua sfârşit,utilizatorul având posibilitatea sau nu să editeze o listă cu planul de conturi.



92

7.2 Instalare aplicaŃie

Cu ajutorul acestei prelucrări se pot introduce datele generale ale firmei. Totodată se stabileşte luna şi anul cu care începe contabilitatea firmei respective. Luna şi anul nuse pot modifica după o închidere de lună, decât prin ştergerea tuturor datele cu tasta F10.

7.3 Cumulare clienŃi/furnizori

Prelucrarea se referă la situaŃii cumulate aceloraşi clienŃi sau furnizori, care auaceeaşi denumire, dar aparŃin de conturi 411 (respectiv 401) cu analitice diferite. ÎnsituaŃiile cumulative vor regăsi şi clienŃi sau furnizori care apar o singură dată în baza dedate (necumulaŃi). Prelucrarea are la rândul ei mai multe subprelucrări, aşa cum se poate

vedea în figura 21:

Fig. 21. Subprelucră riile aferente situa Ń iilor cumulate ale acelora şi clien Ń i/furnizori

7.3.1 ClienŃi cumulaŃi

Prelucrarea editează fişa cumulată a clientului care se va indica la tastatură, peperioada indicată.

7.3.2 BalanŃa centralizatoare clienŃi

Prelucrarea editează balanŃa analitică a clienŃilor cumulaŃi.

7.3.3 Furnizori cumulaŃi

Prelucrarea editează fişa cumulată a furnizorului indicat, pe perioada indicată.



93

7.3.4 BalanŃa centralizatoare furnizori

Se editează balanŃa analitică a furnizorilor cumulaŃi.

7.3.5 SituaŃia facturii

Indicând de la tastatură o factură, prelucrarea editează o listă cu toate datele ce Ńinde factura respectivă (client/furnizor, data emiterii, suma, precum şi incasările/plaŃile cese referă la ea).

7.4 Format hârtie imprimantă

Uzual, există două tipuri de imprimantă: format A3 (mare) şi format A4. La celeformat A3 se poate lista şi în format A4. Cu această prelucrare comunicăm calculatoruluice fel de imprimantă avem (corect este ce fel de hârtie am pus în imprimantă).

Tipul de hârtie (A3 sau A4) se alege prin pozi Ńionare, şi apoi prin apăsarea tasteiEnter.

7.5 Monitor sau imprimantă

SituaŃiile aplicaŃiei pot fi editate pe ecranul calculatorului, pe imprimanta Dos, peimprimantă Windows (cele ce merg numai din sistemul de operare Windows), sau într-unfişier disc, pentru cei ce doresc să prelucreze aceste situaŃii.

Pentru a stabili unde vrem să edităm situaŃiile aplicaŃiei, ne poziŃionăm pe poziŃiadorită (Ecran, Imprimanta Dos, Imprimanta Windows, Fişier disc) şi apăsăm pe tastaEnter. Toate situaŃiile vor fi editate acolo unde am stabilit, până când vom executa dinnou prelucrarea 7.5.

În cazul în care se hotărăşte editarea într-un fişier disc: numele lui va fi cerut lafiecare situaŃie, iar acest fişier va fi creat în directorul dorit.

7.6 Model imprimantă

Prelucrarea este utilă numai când se editează la o imprimantă Dos (pentruimprimante Windows, modelul este cel instalat şi implicit în Windows). Sunt prezentatecâteva modele de imprimante Dos:

Compatibil EPSON aceOKI ML 182/183 aceSCAMP 9335(6) aceAlte imprimante aceIBM Proprinter X24EHP DeskJetHP LaserJet 4(L,M)Minolta LaserJet 8L



94

Orice imprimantă poate fi utilizată ca imprimantă Windows, cu condiŃia să avemKIT-ul de instalare sub Windows.

7.7 Configurare

AplicaŃia se instalează cu o configurare standard, însă această configurare se poatemodifica:

Fig. 22. Modificarea configura Ń iei standard

Configurarea se realizează simplu prin întrebări de D(a) sau N(u). Dată fiindimportanŃa, să ne oprim la detalierea configurării conturilor ce intră în calculul adaosuluicomercial mediu.

Pot exista mai multe analitice la contul 371 (345), pentru care trebuie calculatadaosul comercial mediu. Configurarea conturilor ce intră în calculul adaosului mediu serealizează prin parcurgerea de către program a analiticelor lui 371 şi 345, şi indicareaconturilor corespondente în calcul acestora. Indicarea se face prin poziŃionarea pe acesteaşi apăsarea pe tasta Enter. În cazul în care nu se doreşte calcul de adaos comercial mediu

la un analitic 371 sau 345, în dreptul lui se apasă pe tasta Esc.Foarte important: un cont care intră în calculul adaosului comercial mediu nutrebuie să intre în calculul comercial mediu al altui analitic 371 sau 345, sau utilizat în altscop, excepŃie f ăcând numai contul 607.

7.8 ActivităŃi

Prelucrarea se poate executa numai dacă s-au activat activităŃile cu prelucrarea 9.Prezintă mai multe subprelucrări specifice, utile în cazul în care se urmăreşteprofitabilitatea diverselor activităŃi în cadrul firmei:



95

Fig. 23. Subprelucră riile aferente prelucră rii activităŃ i

7.8.1 Fişa activităŃii

Se editează fişa unei anumite activităŃi indicate pe perioada din an care deasemenea se indică la tastatură.

7.8.2 BalanŃa activităŃi

Se editează balanŃa tuturor activităŃilor cumulat de la început de an, precum şi încursul lunii. Sunt evidenŃiate veniturile, cheltuielile şi profitul realizat prin activitatearespectivă.

7.8.3 Activitate lunară

Se editează graficul activităŃii indicate, pe luni, de la începutul anului până în lunacurentă.

7.8.4 Profit activităŃi

Se editează graficul profitului pe activităŃi, ca în exemplul de mai jos:



96

Fig. 24. Graficul profitului pe activităŃ i

7.9 ExplicaŃii NC

Se indică semnificaŃia fiecărei note contabile. Singura utilizare a rezultatuluiacestei prelucrări se reflectă în registrul jurnal general, unde în dreptul fiecărei notecontabile va fi trecută şi semnificaŃia ei.

7.0 Alte operaŃii speciale

Prelucrarea are la rândul ei un număr de 12 subprelucrări:

Fig. 25. Subprelucră riile aferente altor opera Ń ii speciale



97

7.0.1 Arhivă clienŃi

Prelucrarea un număr de 3 subprelucrări, corespunzător funcŃiei sale: Adăugare,Modificare şi Ştergere.

7.0.1.1 Adăugare în arhivă clienŃiPrelucrarea este utilă la implementarea aplicaŃiei, dacă vrem să avem componenŃa

soldului la clienŃi (şi este indicat să vrem!). Se va selecta clientul căruia dorimcomponenŃa soldului, după care vom indica ziua, luna, anul, numărul facturii ce a rămas în sold, precum şi suma (pe debit sau pe credit). Totodată se vor indica eventualeleexplicaŃii asupra actului, contul corespondent şi la câte zile s-a stabilit încasarea.

7.0.1.2 Modificare arhivă clienŃi

Prelucrare utilă la implementarea aplicaŃiei şi la corectarea unor erori de operaredin lunile anterioare. La clientul care se va indica se poate modifica numărul actului, dataactului, valoarea iniŃială şi valoarea rămasă, numărul de zile scadenŃă, eventual cursulvalutar în cazul în care se lucrează cu valuta. PoziŃionarea pe actul din arhivă ce sedoreşte a fi modificat se realizează cu ajutorul tastei ↓ . Odată ajuns la actul dorit, cuajutorul tastei → se ajunge la rubrica dorită şi se retastează noua valoare.

7.0.1.3 Ştergere în arhivă clienŃi

Pentru a şterge un act din arhiva unui client, se face poziŃionarea pe actul dorit cuajutorul tastei ↓ şi se apasă pe tasta Enter. Ştergerea se efectuează numai dacă utilizatorul

validează ştergerea.

7.0.2 Arhiva furnizori

Prelucrarea un număr de 3 subprelucrări, corespunzător funcŃiei sale: Adăugare,Modificare şi Ştergere.

7.0.2.1 Adăugare în arhivă furnizori

Prelucrarea este utilă la implementarea aplicaŃiei, dacă vrem să avem componenŃa

soldului la furnizori. Se va selecta furnizorul căruia dorim componenŃa soldului, după care vom indica ziua, luna, anul, numărul facturii ce a rămas în sold, precum şi suma (pedebit sau pe credit). Totodată se vor indica eventualele explicaŃii asupra actului, contulcorespondent şi la câte zile s-a stabilit plata.

7.0.2.2 Modificare arhivă furnizori

Prelucrare utilă la implementarea aplicaŃiei şi la corectarea unor erori de operaredin lunile anterioare. La furnizorul care se va indica se poate modifica numărul actului,data actului, valoarea iniŃială şi valoarea rămasă, numărul de zile scadenŃă, eventualcursul valutar în cazul în care se lucrează cu valuta. PoziŃionarea pe actul din arhivă ce se



98

doreşte a fi modificat se realizează cu ajutorul tastei ↓ . Odată ajuns la actul dorit, cuajutorul tastei → se ajunge la rubrica dorită şi se retastează noua valoare.

7.0.2.3 Ştergere în arhivă furnizori

Pentru a şterge un act din arhiva unui furnizor, se face poziŃionarea pe actul doritcu ajutorul tastei ↓ şi se apasă pe tasta Enter. Ştergerea se efectuează numai dacă utilizatorul validează ştergerea.

7.0.3 CreanŃe

Prelucrarea editează lista obligaŃiilor de plată şi a creanŃelor pe următoareleintervale:

1 - 30 zile31 - 90 zile91 - 180 zile

181 - 365 zile> 365 zile

7.0.4 PenalităŃi clienŃi

Prelucrarea editează o listă cu clienŃii ce au restanŃă, suma restantă, precum şi openalizare calculată de 1%.

7.0.5 Întârziere clienŃi

Prelucrarea editează o listă cu întârzierea încasării clienŃilor, ataşând în dreptulfiecărui client factura, data emiterii ei, valoarea şi termenul de scadenŃă. Lista este sortată în funcŃie de numărul zilelor ce au trecut peste termenul de scadenŃă.

7.0.6 Întârziere furnizori

Se editează o listă similară cu cea de la întârziere clienŃi.

7.0.7 ScadenŃar clienŃi

Se editează un scadenŃar clienŃi în lună. ScadenŃarul poate fi editat pe o anume zi(care se indică) iar în cazul în care la mesajul ZI SCADENTA se apasă pe tasta Enter,scadenŃarul este editat pe toate zilele lunii.

7.0.8 ScadenŃar furnizori

Se editează scadenŃarul furnizorilor în lună. Aceleaşi precizări ca la scadenŃarclienŃi.



99

7.0.9 Încasări perioada

Prelucrarea editează o situaŃie cu clienŃii cu sold şi încasare în lună, precum şi ceicu facturare în lună şi încasare conform termenului scadent. Se face o detaliere a încasărilor pe trei luni, conform cu termenul scadent. Este aşa numitul CASH FLOW alclienŃilor.

7.0.0 PlăŃi perioada

Prelucrarea editează o situaŃie identică cu cea de la prelucrarea 7.0.9, dar care sereferă la furnizori.

7.0.A Extras de cont

Prelucrarea editează extrase de cont ale clienŃilor cu sold, utile pentruinventarierea patrimoniului de la sfârşit de an, conform cu Legea ContabilităŃii 82/1991,art.8 şi Ordinului M.F. nr.2338-1995. Se pot edita toate extrasele de cont, sau numaiextrasul de cont al unui client anume, funcŃie de cum se răspunde la întrebarea: DORIłITOATE EXTRASELE DE CONT? (D/N): Prelucrarea cere şi numărul de înregistrare dela care începe numerotarea extraselor de cont.

7.0.B Indicatori financiari

Prelucrarea are două subprelucrări: RAPORTARE LA 30.06 şi INDICATORI

FINANCIARI.

7.A Generare acte

Prelucrarea conŃine la rândul ei un număr de şase subprelucrări:

Fig. 26. Subprelucră ri pentru generarea de acte



100

7.A.1 Închidere conturi

Prelucrarea generează operaŃiuni contabile pentru închiderea conturilor de veniturişi cheltuieli. În cazul în care în planul de conturi există cel puŃin două conturi ce încep cusimbolul 121, contul pe care se va face închiderea va trebui selectat.

Prelucrarea cere numărului notei contabile în cadrul căreia se va face generareaactelor de închidere venituri şi cheltuieli. Generarea actelor se face în ultima zi a lunii.

În cazul în care se execută încă odată, prelucrarea va închide conturile de veniturişi cheltuieli care au rămas neînchise (dacă există).

În cazul în care lucraŃi cu activităŃi, închiderea conturilor de venituri şi cheltuielise va face pornind de la veniturile şi cheltuielile activităŃilor.

7.A.2 Închidere conturi TVAPrelucrarea generează operaŃiuni contabile pentru închiderea conturilor de TVA.Prelucrarea cere numărul notei contabile în cadrul căreia se va face generarea

actelor de închidere conturi de TVA. Generarea actelor se face în ultima zi a lunii.În cazul în care se execută încă odată, prelucrarea va închide numai acele conturi

TVA care nu sunt închise.

7.A.3 Amortizarea mijloacelor fixePrelucrarea generează pentru fiecare mijloc fix în parte operaŃiuni contabile ce

amortizează mijlocul fix respectiv cu rata lui lunară de amortizare.

În cazul în care se execută încă odată, calculatorul emite un mesaj de avertizare,cum că amortizarea a mai fost executată odată. Utilizatorul este cel ce hotărăşte dacă înaceste condiŃii generarea de acte de amortizare poate continua.

Prelucrarea cere numărul notei contabile în cadrul căreia se vor genera actele deamortizare. Generarea se va face în ultima zi a lunii.

7.A.4 Descărcare gestiune amănuntPrelucrarea generează operaŃii contabile corespunzătoare descărcării gestiunilor

de amănunt, aşa cum apar în lista de la prelucrarea 3.8.Prelucrarea cere numărul notei contabile în cadrul căreia se vor genera actele ce

descarcă gestiunile de amănunt.

Executată a doua oară, prelucrarea va şterge actele generate prima dată, generânddin nou acte. Generarea se face în ultima zi a lunii.

7.A.5 Repartizare venituri anticipatePrelucrarea generează pentru fiecare venit anticipat în parte operaŃii contabile cu

repartizarea în lună.Prelucrarea cere numărul notei contabile în cadrul căreia se vor genera acte ce

repartizează veniturile anticipate.Nu se întâmplă nimic rău dacă se execută de mai multe ori.



101

7.A.6 Repartizare cheltuieli anticipatePrelucrarea generează pentru fiecare cheltuială anticipată în parte operaŃii

contabile cu repartizarea în lună.Prelucrarea cere numărul notei contabile în cadrul căreia se vor genera acte cerepartizează cheltuielile anticipate.

Nu se întâmplă nimic rău dacă se execută de mai multe ori.

7.B Note de recepŃieCu ajutorul acestei prelucrări se pot edita note de recepŃie şi eventual transfera în

contabilitate. Datele sunt culese ca în figura 27:

Fig. 27. Editarea şi transferarea în contabilitate a notelor de recep Ń ie

La NUMAR DOCUMENT se va trece numărul notei de recepŃie. Dacă vrem să corectăm o notă de recepŃie introdusă anterior, să o completăm sau să o listăm din nou, îndreptul acestei rubrici apăsăm pe tastele ↑ sau ↓ până când găsim nota introdusă anterior,modificăm ce este de modificat, apoi în dreptul în dreptunghiul cu materiale apăsăm petasta Esc.

Între rubricile materialelor se poate deplasa cu ajutorul săgeŃilor.TVA plătită se poate completa la fiecare material sau la nici-unul şi global la

nivelul facturii.Pentru calculul Fondului de Sănătate, la fiecare poziŃie se întreabă dacă reperulrespectiv intră în calcul. Se răspunde cu D sau N. Pot fi introduse maximum 50 poziŃii lao factură.

În momentul în care s-a terminat de introdus toate poziŃiile, se apasă pe tasta Esc,eventual se indică total TVA plătit la furnizor, eventualele zile scadenŃă pentru platafurnizorului şi se editează bota de recepŃie.

Dacă data notei de recepŃie este din luna contabilă ce se lucrează, se poate decidedacă se transferă nota contabilă corespunzătoare în contabilitate. Dacă Da, atunci sestabilesc prin ce conturi (dacă este cazul prin retastare) şi dacă furnizorul a fost plătit princasă.



102

Nota contabilă va fi generată pe NC stabilită la prelucrarea 7.7 (Configurare).Tot la prelucrarea 7.7 se stabileşte în prealabil dacă preŃul de vânzare include sau

nu TVA.

8. FişePrelucrarea are la rândul ei un număr de opt subprelucrări:

Fig. 28. Subprelucră ri pentru generarea fi şelor

8.1 ClienŃiPrelucrarea editează fişa unui client care se va indica. Dacă în loc să selectăm un

client apăsăm pe tasta Tab, vom putea selecta un grup de clienŃi cărora să le listăm fişele(de la clientul la clientul)

În continuare se stabileşte pentru ce perioadă se listează fişa clientului. Implicit(apăsând pe tasta Enter) este de la luna 01 până la luna curentă.

În cazul în care clientul are sold, iar la 7.7 – Configurare s-a selectat balanŃă analitică clienŃi cu defalcare sold, la sfârşitul fişei se va face defalcarea soldului.

Fişa unui client se păstrează dor pe parcursul anului curent, de la an la anpăstrându-se numai facturile care nu au fost încasate.

8.2 FurnizoriPrelucrarea editează fişa unui furnizor care se va indica. Aceleaşi precizări ca la

fişa unui furnizor.

8.3 CreditoriPrelucrarea editează fişa unui creditor care se va indica, pe perioada care de

asemenea se indică. Perioada implicită (prin apăsarea tastei Enter) este de la începutulanului până la luna curentă.

Fişa unui creditor se păstrează numai pe parcursul anului curent.



103

8.4 DebitoriPrelucrarea editează fişa unui debitor. Aceleaşi precizări ca la fişa unui creditor.

8.5 Mijloace FixePrelucrarea editează fişa mijlocului fix selectat. Fişa mijlocului fix începe cu data

achiziŃiei (adăugării în baza de date) şi dispare abia anul următor casării (vânzării).8.6 Parteneri

Prelucrarea editează fişa partenerului indicat, indiferent dacă acest partener înseamnă client, furnizor, debitor sau creditor.

8.7 BifuncŃionalePrelucrarea editează fişa unui bifuncŃional indicat, pe perioada care se asemenea

se indică. Perioada implicită (prin apăsarea tastei Enter) este de la începutul anului până

la luna curentă. Fişa unui bifuncŃional se păstrează numai pe parcursul anului curent.

8.8 Fisa de contPrelucrarea editează fişa de cont pentru operaŃiuni diverse pentru un grup de

conturi (Simbolul contului de început editare şi Simbolul contului de sfâr şit editare).Dacă se răspunde prin apăsarea tastei Enter, editarea va începe de la primul la ultimulcont. Fişa de cont se poate edita pe o perioadă anume. Implicit (apăsarea tastei Enter)perioada este de la începutul anului până la luna curentă.

9. Actualizare analitice

Prin intermediul acestei prelucrări se pot actualiza analiticele pachetului deprograme.

Fig. 29. Subprelucră ri pentru actualizarea analiticelor



104

Actualizarea analiticelor este necesară în faza de implementare a contabilităŃiiunei firme, altfel lucrându-se numai cu titlu de excepŃional. La actualizarea fiecăruianalitic vom găsi trei subprelucrări: Adăugare, Modificare, Ştergere.

Prin adăugare un analitic nou se introduce în baza de date. Referitor la rubricaCont de care apar Ń ine, a se vedea capitolul introductiv, paragraful Despre analitice.

Modificarea presupun două faze: Identificarea analiticului apoi apăsarea tasteiEnter, după care se pot modifica prin rescriere rubricile corespunzătoare. De la o rubrică la alta se poate deplasa cu ajutorul tastelor ↓ şi ↑.

Aceleaşi faze presupune şi ştergerea. După apăsarea tastei Enter, utilizatorul maivalidează încă odată ştergerea, astfel încât să nu fie şters din greşeală. Un analitic nu sepoate şterge dacă există acte în lună care fac referire la el.

9.1 ClienŃi

La clienŃi vor trebui completate următoarele rubrici:Client - numele clientului;Cod Fiscal - se completează cu codul fiscal al clientului. Nu este obligatoriu de

completat, dar este indicat. Localitate - se completează cu localitatea clientului; Jude Ń - se completează cu judeŃul în care este clientul. Nu este obligatoriu, dar

util în cazul în care dorim balanŃa analitică a clienŃilor pe zone geografice.Cont bancă - se completează cu contul de la bancă al clientului. Nu este

obligatoriu de completat. Bancă - se completează cu numele băncii clientului. Nu este obligatoriu de

completat.Sold la începutul lunii - se completează cu soldul în lei al clientuluiSold valut ă început lună - se completează cu soldul în valută al clientului la

început de lună, dacă este cazul unui client în valută. Anul luă rii în eviden Ńă şi Luna luă rii în eviden Ńă - se completează cu anul şi luna

în care clientul a fost luat în evidenŃă. Apăsând pe tasta Enter în dreptul acestor rubrici, seva considera anul şi luna luării în evidenŃă anul şi luna curentă.

Cont de care apar Ń ine - se completează cu contul de care aparŃine clientul, dingrupa 41.

Client în valut ă ? (D/N): implicit este N.

9.2 Furnizori

Rubricile care se completează la un furnizor sunt identice cu cele de la clienŃi, cusingura precizare că la rubrica Cont de care apar Ń ine se va completa cu un cont din grupa40.

9.3 DebitoriUrmătoarele rubrici vor trebui completate la un debitor: Debitor: se completează cu numele debitorului;Cod Fiscal: se completează cu codul fiscal al debitorului (dacă este cazul); Numă r act de înregistrare: se completează cu numărul actului prin care s-a

înregistrat în contabilitate debitorul respectiv. Nu este obligatoriu de completat.Sold la începutul lunii: se completează cu soldul în lei de la începutul lunii.



105

Sold valut ă început lună : se completează cu soldul în valută de la începutul lunii(dacă este cazul);

Anul luă rii în eviden Ńă şi Luna luă rii în eviden Ńă : se completează cu anul şi luna în care debitorul respectiv a fost luat în evidenŃă. Dacă la aceste rubrici se apasă pe tastaEnter, se vor completa cu anul şi luna curentă.

Contul de care apar Ń ine: se completează cu un cont (sau un analitic) din cadrulurmătoarelor conturi sintetice: 461, 425, 542, 107, 205, 231 şi 267.

9.4 CreditoriRubricile ce se completează la un creditor sunt asemănătoare cu ale unui debitor,

cu precizarea că rubrica Cont de care apar Ń ine se completează cu un cont (sau unanalitic) din cadrul următoarelor conturi sintetice: 462,108, 118, 166, 167, 168, 426, 427,446, 447, 455, 457 sau 519.

9.5 BifuncŃionalRubricile ce se completează la un bifuncŃional sunt următoarele: Bifunc Ń ional: se completează cu numele bifuncŃionalului;Total sume debitoare şi Total sume creditoare: se completează cu total sume

debitoare şi creditoare cumulat de la începutul anului;Cont de care apar Ń ine: se completează cu un cont (sau un analitic) din cadrul

următoarelor conturi sintetice: 428, 448, 458, 473 sau 117.

9.6 Mijloace fixeRubricile ce se completează sunt cele de mai jos:

Denumire mijloc fix - se completează cu numele mijlocului fix.Seria mijlocului fix - este opŃional.Tip amortizare - poate avea una dintre valorile:

L = amortizare liniară;A = amortizare accelerată.

Cod de clasificare - se va completa obligatoriu cu codul de clasificare. Dacă nuaveŃi Monitorul Oficial cu clasificarea mijloacelor fixe, apăsaŃi pe tasta Tab, va apare ofereastră cu cele 6 clasificări, vă poziŃionaŃi pe clasificarea dorită, apăsaŃi pe tasta Enter şiva apare un extras din Monitorul Oficial.

Numă r inventar - este un număr unic atribuit fiecărui mijloc fix, conform Legii.Gestiunea - se completează în cazul în care se Ńine evidenŃa mijloacelor fixe pe

gestiuni. Gestiunea este un număr.Tip mijloc fix - se completează atunci când avem mijloace fixe pe care vrem să leevidenŃiem diferit în balanŃa mijloacelor fixe (de exemplu: Mijloace fixe închiriate). Esteformat numai dintr-un caracter.

Valoare mijloc fix - se completează cu valoarea de achiziŃie a mijlocului fix.Valoarea calcul amortizare - este cea care intră în calculul amortizării. IniŃial

este egală cu valoarea de achiziŃie, dar pe parcursul vieŃii mijlocului fix au loc reevaluări.Valoare amortizat ă - se completează cu valoarea amortizată până în momentul

implementării. Rubricile val. pe 8045 şi val. pe 6871 se completează cu valoarea dinamortizarea anterioară care nu a mers pe cheltuieli, ci pe 8045 sau 6871.



106

Anul începere amortizare şi Luna începere amortizare - se completează cu datelecorespunzătoare.

În cazul în care mijlocul fix a fost achiziŃionat după 1985, luna Martie, când aintrat în viguare Legea 15 ce stabileşte duratele de funcŃionare ale mijloacelor fixe, rubricile Anul sfâr şit amortizare şi Luna sfâr şit amortizare se vor completa cu perioadade amortizare cuprinsă în această Legii şi cele ce au urmat. Pentru mijloacele fixeachiziŃionate înainte de această dată, va trebui indicate cele două rubrici.

În cazul în care utilizaŃi Activit ăŃ i, se va cere codul activităŃii pe care se va faceamortizarea automată.

9.7 Obiecte de inventarLa obiecte de inventar se vor completa următoarele rubrici: Denumire obiect de inventar - cu denumirea obiectului de inventar;

Numă r de inventar - cu numărul de inventar al obiectului. Din punct de vedere alprogramului, această rubrică poate să nu fie completată. Actul de înregistrare - se completează cu numărul actului cu care s-a înregistrat în

contabilitate. Nu este obligatoriu de completat.Valoarea de înregistrare - se completează cu valoarea de achiziŃie a obiectului de

inventar. Trebuie completată. În folosin Ńă la - dacă această rubrică este completată, balanŃa analitică a obiectelor

de inventar va fi editată pe gestiuni.

9.8 Venituri în avansUrmătoarele rubrici vor trebui completate la venituri anticipate:

Venit în avans - cu denumirea venitului anticipat;Valoare venit în avans - cu valoarea iniŃială a venitului în avans; Din care repartizat deja - cu valoarea deja repartizată a venitului anticipat; Anul început repartizare şi Luna început repartizare - se vor completa cu anul şi

luna începând cu care s-a stabilit repartizarea venitului anticipat respectiv; Nr. de luni de repartizat - se completează cu numărul de luni în care s-a stabilit ca

acel venit să fie repartizat.Cont de descă rcare - se completează cu contul din planul de conturi prin care s-a

hotărât repartizarea automată. Dacă acest cont nu se completează, venitul în cauză nu serepartizează automat la prelucrarea 7.A (Generare acte).

Cont de care apar Ń ine - se completează cu contul (sau analitic al contului) 472.

9.9 Cheltuieli în avansRubricile care vor trebui completate în cazul unei cheltuieli anticipate sunt

aceleaşi cu cele ale unui venit anticipat, cu singura deosebire că rubrica Cont de careapar Ń ine se completează cu contul (sau analitic al contului) 471.

9.10 Gestiuni materialeÎn cazul în care se doreşte evidenŃa analitică valorică a gestiunilor de materiale,

vor trebui introduse gestiunile valorice de materiale, astfel încât ori de câte ori se va tastaun cont din grupele 30, 33 sau 35 sau unul dintre conturile 341, 345, 361 sau 381 va ficerut analitic gestiune. Rubricile ce vor trebui completate sunt următoarele:



107

Gestiune - se completează cu numele gestiunii de materiale;Valoare la început lună - se completează cu valoarea la începutului lunii a

gestiunii de materiale.

9.11 Valută Dacă dorim să lucrăm cu analitice la valută, va trebui activat modulul de valută.

Activarea se face prin introducerea valutelor existente (sau a celor cu care vom lucra).Rubricile de la acest tip de analitic încep prin introducerea simbolului valutei. Simbolulvalutei îl puteŃi stabili cum vă este mai semnificativ.

Va trebui indicat Contul de care apar Ń ine care va trebui să fie un cont de bancă învalută sau de casă în valută, Cantitatea la început de lună şi Valoarea în lei la început delună .

Pot exista maximum 10 bănci sau case în valută la un simbol de valută.

9.12 ActivităŃiPentru a lucra cu Activit ăŃ i va trebui activat modulul de activităŃi. Modulul se

activează introducând activităŃile din cadrul firmei. Rubricile care se completează sunt: Activitate - care se completează cu denumirea activităŃii;Cod - care se completează cu un cod unic (un număr unic) ce pleacă de la 0;Cont de închidere - se completează cu simbolul contului de profit şi pierderi prin

care se va face închiderea automată a veniturilor şi cheltuielilor activităŃii. În cazul încare în planul de conturi există un singur cont 121, această rubrică va fi completată automat.

10. Preluare date din luna precedentă Referitor la programele de contabilitate singura restricŃie pe care o pune LegeaContabilităŃii este aceea nu a nu face preluare automată dintr-o lună în alta. Preluareadintr-o lună în alta este necesară, mai ales când se lucrează la firmă, când pe data de întâiale lunii patronul poate vrea să ştie cum stă; contabilitatea lunii precedente (chiar dacă datele primare au fost introduse) se încheie practic în jurul datei de 20 ale lunii. În acestcaz vom proceda astfel:

a. Salvăm pe dischetă contabilitatea lunii ce tocmai a trecut şi pe care am lucrat-ode exemplu in FIR01.

b. Restaurăm banca de date într-un FIR liber (de exemplu FIR20).c. În FIR01 închidem luna şi trecem la introducerea datelor lunii curente.

d. În FIR20 mai „pieptănăm” contabilitatea lunii precedente.e. În momentul în care am terminat cu contabilitatea lunii precedente în FIR20,

salvăm, listăm ce este de listat şi închidem luna (cu prelucrarea 6). Trecem apoi înFIR01 şi executăm preluarea datelor din luna precedentă: Se va cere FIR-ul încare avem luna precedentă închisă (în cazul exemplului nostru se va indica 20) şidatele din luna precedentă vor fi preluate, astfel încât începutul lunii curente vacoincide sintetic şi analitic cu sfârşitul lunii precedente. În cazul în care în FIR-ul indicat ca fiind al lunii precedente denumirea firmei

difer ă (chiar şi cu un spa Ń iu), preluarea nu va fi executat ă , fiind emis un mesaj de eroarecorespunză tor.



108

În cazul în care în FIR-ul indicat ca fiind al lunii precedente, luna precedent ă nueste închisă cu prelucrarea 6 (Deschidere lună ), preluarea datelor nu va fi executat ă , fiind emis un mesaj de eroare corespunză tor.



109

BIBLIOGRAFIE

1. Carpon Michel, Contabilitatea în perspectivă, Editura Humanitas, Bucureşti,

1994.

2. Ciora Liviu Ion, Turism Interna Ń ional , Ed. MondoEc, Craiova, 2000.

3. Colasse Bernard, Contabilitate general ă, Editura Moldova, Iaşi, 1995.

4. Conso, P., Gestion financiere de l’entreprise, Dunod, Paris, 1996.

5. Davidescu, N. D., ş.a., Produse program generalizabile in domeniul financiar

contabil, EDP, Bucureşti, 1997.

6. Donaldson, S., Siegel, S, Successful Software Development, Prentice Hall PTR,2" edition, 2000.

7. Dumbravă Partenie, Pop Atanasiu, Contabilitatea de gestiune în comer Ń şi

turism, Editura Intelcredo, Deva, 1995.

8. Dumitrana, M., NegruŃiu, M., Contabilitatea în comer Ń şi turism, Editura

MAXIM, Bucureşti, 1996.

9. Dumitrean Emilian, Contabilitatea gestiunii patrimoniului, Editura “Gh.

Asachi”, Iaşi, 1994.

10. Dumitriu Florin, Sistemul informa Ń ional contabil în întreprinderea modernă,

Ed. Junimea, Iaşi, 2001

11. Fotache Marin, Airinei Dinu, Oprea Dumitru, Sisteme informationale pentru

afaceri, Ed. Polirom, Iaşi, 2002.

12. MehedinŃu Anca, Şoavă Georgeta, Buligiu Ion, Buşe Răzvan, Sisteme

informatice economice, Ed. Universitaria, Craiova, 2008.

13. MeşniŃă Gabriela, Sistemele informa Ń ionale contabile în contextul

globaliză rii, Ed. Junimea, Iaşi, 2002.

14. Oprea Dumitru, MeşniŃă Gabriela, Sisteme informa Ń ionale pentru manageri,

Ed. Polirom, Iaşi, 2002.

15. Pasqualini, I.P.,Jacouot, B., Tourismes. Organisation, économie et action

touristiques, Dunod, Paris, 1995.

16. Pascariu, Gabriela-Carmen, Turism interna Ń ional , Editura FundaŃiei “Gh.

Zane”, Iaşi, 1996.



110

17. Pântea, I.P., Managementul contabilităŃ ii române ş ti, vol. I şi II, Editura

Intelcredo, Deva, 1998.

18. Ristea, M, Contabilitatea societăŃ ilor comerciale, Editura CECCAR,

Bucureşti, 1995.

19. Robu, Doina-Maria, Controlul de gestiune pe bază de bilan Ń , Editura

Moldova, Iaşi, 1998.

20. ługui Alexandru, Produse informatice generalizate pentru contabilitate, Ed.

CECCAR, Bucureşti, 2003.

21. Vellas, François, Le Tourisme, Economica,Paris, 1992.

22.

16. Vellas, François, Le Tourisme mondial , Economica, Paris, 1996.23. 17. Vişan, D., Contabilitate în comer Ń exterior, vol. I şi II, Editura

Economică, Bucureşti, 1996.

24. *** - Legea ContabilităŃ ii nr. 82/1991.

25. *** - Regulamentul privind aplicarea Legii ContabilităŃ ii.

Bazele Contabilitatii Informatizate

Text of Bazele Contabilitatii Informatizate

PROIECT BAZELE CONTABILITATII

BUN - BAZELE CONTABILITATII

Test bazele contabilitatii

Bazele contabilitatii C4E

Bazele Contabilitatii 1

Prietenii Contabilitatii - Bazele Contabilitatii 7

Bazele contabilitatii comert

Bazele contabilitatii

Prietenii Contabilitatii - Bazele Contabilitatii

Prietenii Contabilitatii - Bazele Contabilitatii 19.pdf

Bazele contabilitatii I

Curs Bazele Contabilitatii

Prietenii Contabilitatii - Bazele Contabilitatii 1bentaconsult.ro/documents/PrieteniiContabilitatii-Bazele... · Prietenii Contabilității – Bazele Contabilității Cuprins . 1

Bazele Contabilitatii Cluj

Bazele contabilitatii C6E

Bazele contabilitatii C2E

Bazele Contabilitatii - LMA

Documents

Bazele Contabilitatii Informatizate

Text of Bazele Contabilitatii Informatizate