Bazele Activitatii Investitionale Conspecte Md

8/9/2019 Bazele Activitatii Investitionale Conspecte Md

1/121

TEMA 1: CONCEPŢII DE BAZĂ PRIVIND INVSTIŢIILE1. Conceptul de investiţie2. Clasificarea investiţiilor3. Impactul investiţiilor asupra dezvoltării economice

Cuvinte-cheie: investiţie, investiţii reale, investiţii de capital, investiţii de portofoliu, investiţii publice,investiţii individuale, investiţii productive, investiţii strategice, investiţii obligatorii, investiţii nete, investiţiibrute, subiectul investiţiei, obiectul investiţiei, eficienţa investiţiilor, efort investiţional.

1. Conceptul de n!e"t # eNici o economie, fie agrară, fie industrială, postindustrială sau informaţională, nu poate pretinde la

dezvoltare, dacă nu este susţinută financiar. Investiţiile, în modul cel mai direct, sînt tratate drept reper şipromotor al dezvoltării economice contemporane.

Cuv ntul !investire" este de origine latină #investire $ a îm%răca, a acoperi& şi a apărut în lim%a'economic, cu sensul de a face un efort %ănesc iniţial pentru atingerea unor scopuri ulterioare. ()ar păreaca însăşi etimologia cuv ntului !investire" ne sugerează semnificaţia acestui fenomen. *nsă, analiz nddefiniţiile e+istente în literatura clasică şi contemporană, am constatat că !investiţiile" sunt tratate în moddiferit.

eşi a devenit un termen uzual, prin care fiecare om înţelege că investiţia înseamnă, în fapt, c-eltuireaunor sume de %ani pentru a crea ceva nou, sau a se îm%unătăţi ceva e+istent, fără îndoială, că noţiuneade investiţii poate fi a%ordată, prin conţinutul său, din două puncte de vedere în”sens larg” şi "sensîngust ". *n "sens larg ", adică într)un cadru mai cuprinzător, investiţiile reprezintănu neapărat o sumă de %ani

anumită, ci, mai degra%ă, o intenţie, o acţiune umană privind plasarea #direcţionarea& unui anumit capitapentru a se realiza ceva nou, sau ceva care tre%uie readus la un aspect îm%unătăţit su%stanţial, în scopulproducerii unor %unuri #materiale sau intangi%ile& de pe urma cărora să se poată o%ţine unele venitusuplimentare. in acest punct de vedere, conceptul de investiţie constituie mo%ilul realizării unei intenţiide dezvoltare, de mo%ilizare pentru îndeplinirea unui scop propus. (u% acest aspect, investiţia este, mai

de gra%ă, un factor de acţiune al societăţii, un îndemn pentru mem%rii săi de a da activităţii economice şivieţii, în general, un sens ascendent, de continuă dezvoltare. *ntr)o accepţiunemai îngustă, noţiunea de investiţie se identifică, de regulă, cu unele c-eltuieli făcute

pentru crearea sau o%ţinerea unor %unuri #materiale sau intangi%ile&, a căror valoare este, în ma'oritatcazurilor, destul de mare, iar durata lor de folosinţă ) îndelungată.

/ste destul de cunoscută şi definiţia dată de 0ierre asse !Investiţiile reprezintă o renunţare la osatisfacţie imediată şi sigură, în sc-im%ul unor speranţe a căror suport sunt tocmai resursele investite. 0escurt, investiţia tre%uie privită ca o c-eltuială certă pentru un viitor incert". *n afară de aceasta, pot fi prezentate şi alte opinii asupra su%iectului a%ordat.0rin investiţie se înţelege totalitatea c-eltuielilor, care se fac pentru realizarea de noi capitaluri fi+e,

inclusiv înlocuirea capitalului fi+ uzat, precum şi c-eltuielile ocazionate de dezvoltarea sau modernizarea

capitalurilor fi+e e+istente.Investiţiile constituie alocarea #plasarea& riscantă a valorilor în o%iecte ale activităţii de antreprenoriasau ale altor tipuri de activităţi cu scopul de a o%ţine profit sau efect social.

Investiţia este efortul financiar actual făcut pentru un viitor mai %un, creat prin dezvoltare şimodernizare, av nd ca sursă de finanţare renunţarea la consumuri actuale sigure, dar mici şineperformante, în favoarea unor consumuri viitoare mai mari şi într)o structură modernă, mai aproape deopţiunile utilizatorilor, dar pro%a%ile.

egislaţia epu%licii oldova defineşteinvestiţia ca !o totalitate de %unuri #active& depuse în activitateade întreprinzator pe teritoriul epu%licii oldova pentru a se o%ţine venit", iar activitateainvestiţională ) ca !activitate de efectuare a investiţiei şi de desfăşurare a activităţii de întreprinzător înlegătură cu această investiţie pentru a se o%ţine venit.

4eoria economică actuală pune în evidenţă o serie de aspecte legate de definirea activităţii investiţionaleşi trăsăturile ei.

1


2/121

1. Investiţiile reprezintă inversul consumului imediat.0rin aceasta se e+plică faptul că orice investiţienecesită e+istenţa unor resurse o%ţinute ca rezultat al unor procese predecesoare de economisire şiacumulare, realizate de investitorul respectiv sau de alte persoane fizice sau 'uridice, aceste resurse fiindatrase prin finanţări directe sau indirecte.

5i francezul 0.6ftalion este un adept al acestei opinii şi afirmă că investiţiile reprezintă renunţarea laresurse %ăneşti lic-ide actuale contra speranţelor viitoare de o%ţinere a unor noi resurse, evident mai mari.

/conomiştii .7eline şi 8.0oupart) afarge susţin că prin investiţie se afectează resurse pentru realizareaanumitor o%iective industriale sau financiare în vederea o%ţinerii unor %eneficii pe o perioadă mai îndelungată.

2. Investiţiilor le este caracteristică relaţia investiţie-timp.Investiţiile se anga'ează în efectuarea deimo%ilizări de fonduri sau de elemente de c-eltuieli pentru o perioadă, care este, de regulă, mai maredec t durata unui ciclu de producţie. 6ceasta defineşte investiţia ca fiind c-eltuieli de sume %ăneşti înmomentul iniţial pentru a o%ţine efecte ulterioare, în timp.

3. Investiţiile au caracter dual . 6dică investiţia nu tre%uie privită doar ca o simplă c-eltuială %ănească, citre%uie să se ai%ă în vedere, simultan, două sensuri care se corelează permanent – sensul valoric , c nd investiţia este privită ca o c-eltuială, şi nu reprezintă altceva dec t o resursă

financiară avansată şi consumată în prezent, cu scopul o%ţinerii efectelor viitoare9 – sensul fizic , c nd investiţia este o acţiune în care sunt antrenate mi'loacele materiale şi te-nice,

oamenii cu cunoştinţele şi a%ilităţile, precum şi cu interesele lor.:. *n economiile moderne,investiţiile manifestă atât trăsături clasice, cât şi trăsături moderne ale

activităţii de investire8 listă a acestor trăsături ar putea fi reprezentată astfelTrăsăturile clasice :• diferenţa mare de timp dintre momentul efectuării c-eltuielilor, momentul o%ţinerii efectelor şi

momentul care indică sf rşitul efectelor investiţionale9• sacrificarea unor resurse certe, prezente, în defavoarea consumului imediat 9• efectele riscurilor şi incertitudinii , care influenţează eforturile şi efectele unui proiect de investiţii9

• ireversibilitatea totală sau parţială a unei investiţii în curs de realizare sau de'a finalizată, provoc ndpierderi totale sau parţiale.

Trăsăturile moderne :• investiţiile devin o alocare permanentă de capitaluri pentru acţionarea unor active fizice sau

financiare, impun ndnecesitatea creării şi gestionării portofoliului de investiţii 9• reducerea considera%ilă a segmentului de timp legat de realizarea şi e+ploatarea unei investiţii, durata

de funcţionare scăz nd din cauza mo%ilităţilor înregistrate ca urmare a progreselor tehnic , economic etc.;. Investiţiilor le este propriucaracterul novator,căci sunt promotoare de ceva nou, de progres, aduc nd

întotdeauna la sc-im%area situaţiei e+istente,apariţia unor elemente noi, necunoscute anterior , adicăinvestiţiile anga'ează de fiece dată viitorul.

in definiţiile formulate se dega'ă o serie deconcluzii şi consecinţe în plan managerial, dintre care nemărginim la su%linierea unora pe care le considerăm mai seminificative

1. Investiţia este un efort actual, care, ca orice efort,trebuie dimensionat, previzionat şi argumentat pentru a fi susţinut de către cei care tre%uie să)l facă.

2. Investiţia vizează un viitor mai %un, caretrebuie conturat ştiinţific şi realist, prin studii comple e, pertinente.

3. !ursa de finanţare a investiţiilor o reprezintă o renunţare la consumuri actuale posibile şi sigure, înfavoarea unor consumuri viitoare, mai mari, mai performante, dar pro%a%ile.

e asemenea, noţiunea de investiţie poate fi privită su% mai multe puncte de vedereeconomic, contabil,financiar, "uridic şi psihologic .

În abordarea economică imaginea investiţiei este dată de faptul, că veniturile viitoare tre%uie să fiesuperioare c-eltuielilor iniţiale actualizate.

În abordarea contabilă, investiţia este redusă la noţiunea deimobilizare, pornind de la faptul că toatevalorile ce se creează sunt destinate a răm ne constant su% aceiaşi formă.Imaginea financiară provine din faptul că investiţiile generează venituri şi economii pe termen lung.

2


3/121

Imaginea uridică impune condiţia, că în cazul în care o c-eltuială nu are incidenţă patrimonială directănu poate fi considerată investiţie, c-iar dacă sporeşte în timp potenţialul şi performanţele întreprinderii. !bordarea psihologică reduce investiţia la o renunţare la %unuri imediate în sc-im%ul unor avanta'e

viitoare. !tributele principale ale investiţiilor sunt

timpul C-eltuiala se face în prezent, iar recompensa vine mai t rziu9 astfel, între momentul investirii şi cel al

o%ţinerii profiturilor e+istă undecala" în timp. 8rice investiţie are unciclu de viaţă propriu, caracterizat prinmomente %ine definite.

riscul(acrificiul este făcut în prezent şi este sigur. ecompensa pentru el vine mai t rziu, dacă vine, şi oricum

mărimea ei este incertă. 6ltfel spus, dacă c-eltuielile au un grad de certitudine rezona%il, efectelepresupun numai speranţe.

conţinutul material concret al efortului investiţional Investiţiile reprezintă un flu+ al valorilor care au ca punct iniţial, de pornire, o structură de resurse diverse

ca natură şi ca volum, fonduri financiare, o parte a veniturilor şi a economiilor realizate, resurse umane etc.eficienţa

8 investiţie este acceptată şi declanşată doar atunci c nd efectele < suma totală a%solută a încasărilor viitoare sunt superioare c-eltuielilor iniţiale.

"rincipalul subiect al investiţiei esteinvestitorul . *n conformitate cu legislaţia . oldova, #investitorul este persoana fizică sau 'uridică încadrată în

activitatea investiţională pe teritoriul epu%licii oldova".$alorile care se investesc , cuprind, conform legislaţiei epu%licii oldova, următoarele

mi'loace %ăneşti9drepturi de proprietate asupra %unurilor mo%ile şi imo%ile, precum şi alte drepturi reale9orice drept acordat în %aza legii sau contractului, orice licenţă sau autorizaţie acordata în

conformitate cu legislaţia în vigoare, inclusiv concesiuni de cercetare, cultivare, e+tragere sau e+plorare aresurselor naturale9

drepturi derivate din acţiuni, părţi sociale sau alte forme de participare în societăţi comerciale9drepturi de creanţe monetare sau alte forme de o%ligaţii faţă de investitor ce au valoare economică şi

financiară9drepturi de proprietate intelectuală dreptul asupra o%iectelor de proprietate industrială #%revete d

invenţii, modele de utilitate, mărci de produs şi mărci de serviciu, denumiri de firmă, denumiri de originale produselor, desene şi modele industriale, %revete pentru soiuri de plante, topografii ale circuitelorintegrate&, dreptul de autor şi drepturile cone+e, secretul comercial #=no>)-o>&, good>ill.

Investitorii auto-toni fac investiţii su% formă de mi'loace %ăneşti numai în moneda naţională aepu%licii oldova, iar investitorii străini şi în alta valută converti%ilă.%ubiecţii afiliaţi investiţiei $includo antreprenorii #în cele mai dese cazuri ? întreprindere specializată de construcţie)monta', a cărei ofertă

a fost acceptată în scris de investitor&9o proiectanţi #persoana 'uridcă desemnată de investitor pentru proiectarea şi ela%orarea documentaţiei

te-nice şi a devizului de c-eltuieli&9o ingineri #persoane împuternicite să supraveg-eze şi să controleze realizarea lucrărilor investiţionale&9o organele de supraveg-ere ale statului responsa%ile de verificarea respectării în proiectele de investiţii

a diferitor norme de protecţie a mediului am%iant, norme sanitare, ur%anistice, de com%atere a incendiiloro creditori de diferit tip9o alţi su%iecţi afiliaţi #e+perţi, specialişti şi consultanţi&.&biectele în care se investe'te se deose%esc după mai multe criterii.

6stfel, în funcţie deramura economică dată, putem vor%i despre investiţiiindustriale, agrare, de transport etc.

3


4/121

Investiţiile în fonduri fi eşi în fonduri circulante diferă după termenii de recuperare, ce reies dincaracteristicile specifice acestor tipuri de capital.

ai e+istă o serie de alte clasificări, despre care va fi vor%a în continuare.

%. Cl&" ' c&(e& n!e"t # lo(0entru analiza mai profundă a investiţiilor este necesar de a le diviza după anumitecaracteristici

specifice, adică de efectuatclasificarea lor. *n teoria economică, e+istă foarte multecriterii de clasificare a investiţiilor , dar c teva dintre ele sunt

recunoscute ca esenţiale, fiind larg utilizate de economişti. Conform acestor criterii investiţiile se clasificăprecum urmează.

1. upă de"t n &fondurilor alocate• n!e"t # de c&p t&l#investiţii reale&, care reprezintă alocarea mi'loacelor %ăneşti nemi'locit în

producţie, pentru constituirea unor active materiale şi nemateriale9 *n unele surse,investiţiile reale, la r ndul lor, sunt divizate în investiţiicorporale #ac-iziţionare de %unuri,

utila'e, întreprinderi în scopul sporirii stocurilor de producţie& şi investiţiinecorporale sau intangibile#licenţe, %revete, =no>)-o>&.

• n!e"t # de po(to'ol u #financiare&, care se realizează prin cumpărarea titlurilor de valoare, operelor de artă, crearea unor depozite %ancare etc., ţin ndu)se cont îndeose%i de rata do% nzilor %ancare, înfuncţie de care se apreciază dacă sunt sau nu sunt renta%ile9

• n!e"t # pu)l ce, destinate atingerii scopurilor de gestionare a administraţiei pu%lice, care suntfăcute de autorităţile statului9

• n!e"t # nd ! du&le, destinate susţinerii activităţilor curente ale indivizilor şi gospodăriilor acestora.2. upă o) ect !ul care se urmăreşte prin realizarea proiectului

n!e"t # p(oduct !e$ c&(e$ l& (*ndul lo($ "e cl&" ' c+ ,n:1) investiţii de e pansiune #dezvoltare, e+tindere& acestea presupun c-eltuieli în vederea măririi

capacităţilor de producţie92) investiţii de menţinere, ce ţin de reutilarea capacităţilor de producţie e+istente9

3) investiţii de modernizare, care se efectuează cu scopul creşterii performanţelor te-nice, îm%unătăţiriirandamentelor utila'elor e+istente94) investiţii de inovare, adică lansarea noilor activităţi9

n!e"t # "t(&te- ce, care se efectuează mai mult în sfera cercetării)dezvoltării sau în alte scopuri şicare au efecte indirecte asupra investiţiilor productive.

n!e"t # o)l -&to( , acestea fiind făcute cu scopul de a respecta anumite reglementări legislative,sau anumite anga'amente luate faţă de alţi agenţi economici.

3. upă -(&dul de ( "cpe care îl implică:n!e"t # cu ( "c (edu", care sunt cele mai frecvente. 6ceastă categorie include investiţiile de

menţinere şi de ameliorare, care necesită resurse puţine, dar au şi cele mai mici efecte9n!e"t # cu ( "c "po( t, în categoria cărora intră investiţiile de dezvoltare, de e+pansiune, de

inovare, iar uneori şi cele de modernizare, acestea fiind valori mult mai mari, produc nd însă şi efecte maimari creşterea capacităţilor te-nice, efectuarea unor restructurări de producţie, implementarea noilor produse şi servicii.

4. upă locul în care se fac:n!e"t # nte(ne9n!e"t # e te(ne #participarea cu fonduri la formare capitalurilor altor firme, pentru diversificarea

activităţii&.5. upă "t(uctu(& lo( te/nolo- c+:

n!e"t # ,n 0 lo&ce ' e, ce se grupează în1& c-eltuieli de ac-iziţionare a utila'elor, care includ costul utila'elor, c-eltuielile de transport, diferite ta+

aferente acestora etc.92& c-eltuieli de monta' şi de instalare93& c-eltuieli aferente construcţiilor, amena'ărilor9

4


5/121

:& c-eltuieli ce ţin de lucrările şi e+ploatările geologice, care includ prospecţiuni, studii, cercetări asupraterenului, precum şi c-eltuielile privind ac-iziţia acestuia etc.9

c/eltu el p(el 0 n&(e 2 &lte c/eltu el, care cuprind c-eltuielile de proiectare, c-eltuielile depregătire a personalului aferent noului o%iectiv de investiţii, c-eltuielile ce ţin de supraveg-erea lucrărilorlicenţe, procurarea de =no>)-o>, c-eltuielile de constituire9

c&p t&l de luc(u "&u 'ond de (ul0ent.6. upă (olul 'unc# on&lpe care îl 'oacă în cadrul proiectului

n!e"t # d (ecte #sunt acele c-eltuieli legate funcţional de o%iectivul care se edifică&9n!e"t # e ecut&te ,n (e- e p(op( e #sunt c-eltuieli de resurse legate funcţional de investiţia

directă&9n!e"t # e ecut&te 0 t #sunt c-eltuielile ce se fac în ramuri sau domenii cone+e celui în care se

înfăptuieşte proiectul&.7. upă "t&d ul în care se găsesc

n!e"t # ,n cu(" de e ecu# e9n!e"t # ' n&l 3&te.

8. upă 0odul de e ecu# e investiţiile se clasifică înn!e"t # e ecut&te ,n &nt(ep( 3+#în cadrul cărora, de o%icei, lucrările se e+ecută de o întreprindere

specializată de construcţie)monta' cu dotare te-nică şi personal calificat aferent specificului activităţii lor&9n!e"t # e ecut&te ,n (e- e p(op( e #adică cu forţele proprii ale invesitorului&9n!e"t # e ecut&te 0 t .

9. upă "u("& de ' n&n#&(einvestiţiile se clasifică înn!e"t # ' n&n#&te d n "u("e p(op(9n!e"t # ' n&n#&te d n "u("e &t(&"e.

10. in punctul de !ede(e &l (el lo( ce "e "t&) le"c ,nt(e ,nt(ep( n3+to( 2 "u("& de (e"u("epent(u n!e"t # $investiţiile, inclusiv cele străine, se grupează în două categorii#

n!e"t # d (ecte #c nd agentul finanţator capătă şi posi%ilitatea de a lua decizii şi de control asupraproiectului pe linie managerială, te-nologică, de mar=eting etc.&9

n!e"t # de po(to'ol u #care reprezintă plasamente pur financiare, fără alte implicaţii în viaţaproiectului&.

Investiţiile mai pot fi clasificte în funcţie de) de mărimea efortului investiţional #mari, mici&,) după criteriul importanţei #proprie, de ramură, naţională, mondială&,) după modul de constituire #nete şi %rute& etc.

4. I0p&ctul n!e"t # lo( &"up(& de3!olt+( econo0 ce#de sine stătător&0entru a analiza impactul investiţiilor asupra dezvoltării economice a oricărui stat este indicată analiza

a%ordărilor teoretice cu privire larolul investiţiilor în asigurarea proporţiilor şi dinamicii macroeconomice.(conomi'tii clasici au analizat corelaţiile dintre diverse fenomene economice, inclusiv investiţiile, şi

procesul dezvoltării economice.Investiţiile, în teoriile acestor economişti deţin unrol opuseconomisirilor ? ele 'oacă un rol e+pansionist, deoarece prin investire se provoacă e+tinderea activităţilor agenţilor economici. Iar aceasta, la r ndul său, se reflectă încre'terea produsului intern brut) *atadob+nzii este elementul principal care determină activitatea investiţională într)o economie. e aceea, înteoriile clasicilor, investiţiile şi economiile sunt tratate ca două fenomene opuse.

4ratarea investiţiilor ca fenomen opus economiilor e+plică înţelegerea îngustă a factorilor cecondiţionează investiţiile. 6şadar, aceşti economişti se limitează la concluzia că rata do% nzii estedeterminantul principal al investiţiilor.

8 a%ordare nouă o reprezintăconcepţia e nesistă , conform căreia este posi%ilă resta%ilirea #saumenţinerea& ec-ili%rului economic de ansam%lu prin creşterea volumului consumului şi


6/121

prioritare, alături de c teva alte categorii importante, şi le notează cu litere mari enitul Naţional,Consumul, Investiţiile, /conomiile.

@. . AeBnes şi urmaşii sistemului său de g ndire au modificat a%ordarea pro%lemei investiţiilorconstat nd că investiţiile reale sunt determinate, în primul r nd, de perspectivele e.istente la unmoment dat în economie, şi doar înal doilea r nd, de rata dob+nzii . in momentul în care crescperspectivele de profita%ilitate, creşte şi nivelul activităţii investiţionale, produc ndu)se e+pansiuneaeconomică. Investiţiile financiare, la r ndul lor, sunt determinate de rata do% nzii. Cu c t rata do% nzii estemai mare, cu at t creşte atractivitatea acestui tip de investire, şi invers.

@. . AeBnes apreciază investiţiile ca cel mai insta%il element în economie. *n cazul unui nivel constant aconsumului, cererea glo%ală şi nivelul ocupării %raţelor de muncă depinde de volumul investiţiilor curena r ndul său, acesta este condiţionat de dorinţa şi interesarea întreprinzătorului pentru a investi. 6ceastădorinţă este determinată de eficienţa marginală a investiţiilor noi. @. . AeBnes denotă că întreprinzătorii nusunt predispuşi să investească, sau să transforme economiile în investiţii, dec t în cazul în care seprofilează perspectivele o%ţinerii unui profit ce ar corespunde necesităţilor lor. 6dică situaţia în care rata!sperată" a profitului e mult mai înaltă dec t rata do% nzii.

upă @. . AeBnes, Dinvestiţia constituie actul economic fundamental care determină o creştere atât demare a venitului global, încât poate să asigure o sporire a economisirii dorite corespunzătoare in"ecţiei financiare iniţiale".

0utem menţiona că, în teoria sa, @. . AeBnes a'unge la concluzia că în economia reală investiţiile suntegale cu economiile. /l consideră economiile o reflectare a comportamentului colectiv al consumatoruluiindividual, iar investiţiile ? un comportament colectiv al întreprinzătorului individual. *n cazul în caeconomiile sunt transformate în investiţii, este provocată e+pansiunea capitalului fi+ şi circulant. *n orice domeniu)economic, social)cultural,investiţiile sunt asociate ideii dedezvoltare. 6stfel

investiţiile reprezintă suportul material al dezvoltării economico)sociale a ţării. 0rin ele se asigură- sporirea capitalului fi+,- creşterea randamentului te-nic şi economic al fondurilor e+istente9- crearea de noi locuri de muncă etc. *n acest conte+t, investiţiile reprezintăelementul decisiv al creşterii economice şi al promovării factorilor

intensivi, calitativi şi de certă eficienţă.Investiţiile au un pronunţat caracter novator , căci prin ele se creează condiţiile materiale necesare promovării progresului tehnic şi asigurării rezultatelorcercetării ştiinţifice în toate domeniile de activitate,iar prin aceasta se asigură şi perfecţionarea mi loacelor de producţie, tehnologiilor, formelor deorganizare a producţiei, precum 'i înnoirea produselor . *n dezvoltarea economiei naţionale, investiţiile 'oacă un rol -otăr tor în asigurarea modernizării întregii

activităţi economice. ezvoltarea sta%ilă a economiei naţionale, precum şi a statului depinde, în maremăsură, de orientarea şi planificarea 'udicioasă a investiţiilor. 0rioritatea în repartiţia lor tre%uie să aparţinăramurilor de producţie ce vor asigura în modul cel mai efectiv 'i în cel mai scurt timp recuperarealor . 0rin investiţii se poate asigura dotarea locurilor de muncă cu utila'e performante şi perfecţionareaproceselor te-nologice, 'uc nd un rol deose%it de important în dezvoltarea economico)socială a ţării.

*n ţările cu o economie de piaţă, volumul investiţiilor reprezintă unul dintre principalii indicatori ai situaeconomice, iar devierile alocărilor de investiţii ? indicatorul modificării cererii agregate, volumului producţnaţionale şi ocupării forţei de muncă. 0entru epu%lica oldova, un interes esenţial prezintă metodeleeconomice de stimulare a investiţiilor în producţie #anii EF)GF& ale ţărilor dezvoltate occidentale, în carfost efectuată o sc-im%are radicală a sistemelor de creditare şi impozitare în scopul li%eralizării economieistimulării propriei iniţiative şi susţinerii financiare a antreprenorilor de către stat.

Te0& %:CLIMAT5L INVESTIŢIONAL1. Concepţii privind climatul investiţional2. Hactorii determinanţi ai climatul investiţional3. 0olitica investiţionlă la nivel micro şi macroeconomic

6


7/121

:. Climatul investiţional în diferite state ale lumii;. Climatul investiţional şi politica investiţională în . oldova

1. Concep# p( ! nd cl 0&tul n!e"t # on&lNoţiunea declimat investiţional reflectănivelul de atractivitate a unei ţări $ramuri, zone, regiuni% pentru

alocarea investiţiilor .#( I /&upă cum su%liniază economistul rus, (. .Homişin, !în ştiinţa economică noţiunea de !climat

investiţional" se află încă în proces de constituire. e o%icei, prin climatul investiţional se su%înţelegetotalitatea factorilor politici, social)economici, financiari, socio)culturali, organizatorici, 'uridici şi geografcare sunt prezenţi, într)o ţară sau alta, şi care atrag sau resping capitalul străin".

Conte+tul macroeconomic care favorizează atragerea investiţiilor, numit generic !climat investiţional"este o noţiune foarte comple+ă, fiind determinat de un mi+ de elemente interdependente, ce includ#( I /&

- sta%ilitatea politică şi cea macroeconomică pe termen lung,- sta%ilitatea şi supremaţia legislaţiei,- independenţa 'ustiţiei pentru a asigura drepturile investitorilor,- reguli clare şi nediscriminatorii privind activitatea economică #implicit cea investiţională&,- dezvoltarea infrastructurii de afaceri, inclusiv serviciile financiare, 'uridice etc., precum şi alte

elemente, printre care nu mai puţin importante fiind- accesul la pieţele de desfacere şi la resurse #umane, naturale, te-nologice, etc.&,- transparenţa în activitatea organelor de stat cu funcţii de reglementare şi control,- încrederea în mediul de afaceri, etc.eci, noţiunea de climat investiţional este a%ordată casistem de factori 'i premise economice, politice,

instituţionale şi de drept, precum şi amplitudinea de acţiune a acestora, capa%ili să intervină în procesul derealizare investiţională, modificînd comportamentul investiţional spre stimulare sau destimulare şireflectînd nivelul de atractivitate al unei ţări #ramuri, zone, regiuni& pentru alocarea investiţiilor.

*n literatura de specialitate şi în pu%licistica economică nu e+istă o linie de demarcare clară întreconceptul de climat de afaceri #de antreprenoriat& şi cel de climat de investiţii #investiţional&. *n ma'orit

cazurilor, ele sunt utilizate ca sinonime deşi, aparent, climatul de investiţii ar tre%ui să se raporteze laclimatul de afaceri ca parte la întreg #( I /&. ar deoarece investiţia reprezintă esenţa oricărei afaceri, iar scopul final al unui proiect de investiţie ca şi al oricărei afaceri este o%ţinerea profitului, vom tinde sprutilizarea cu sens identic al celor două concepte.

0reciz nd aceste aspecte, menţionăm că climatul investiţional poate fi tratat ca condiţii generale, at tcele prezente #favora%ile şi nefavora%ile&, cît şi cele viitoare #riscuri sau oportunităţi&, care încura'eazădescura'ează alocarea investiţiilor în afaceri #( I /&.

%. 6&cto( dete(0 n&n# & cl 0&tul n!e"t # on&lClimatul investiţional al unei ţări este determinat de valorile unui şir de parametri care reflectă imaginea

integrală a ţării, capacitatea ţării pentru însuşirea investiţiilor, riscurile aferente procesului investiţional etc.

Condiţiile date se formează su% incidenţa unorfactori de origine #( I /&.- economică,- politică,- instituţională,- de infrastructură,- legislativă,- culturală etc.0rezentarea detaliată a acestora ar include resursele naturale şi starea mediului9 calitatea forţei de

muncă9 nivelul de dezvoltare a infrastructurii9 transparenţa şi previziunea vieţii şi a deciziilor politicsta%ilitatea macroeconomică şi solva%ilitatea %alanţei de plăţi e+terne9 calitatea guvernării şi a administrapu%lice locale9 sta%ilitatea şi calitatea cadrului 'uridic9 nivelul de criminalitate şi corupţie9 transparenţdemocraţia diri'ării corporative9 calitatea sistemului financiar %ancar, inclusiv a celui fiscal9 %azadministrative, informaţionale şi te-nice de pătrundere pe pieţe, inclusiv reglementarea comerţului e+tern9nivelul de monopolizare şi de concurenţă pe piaţa internă9 inflaţia etc.

7


8/121

Oportunităţile investiţionale

0entru a sistematiza factorii determinanţi ai climatului investiţional vom prezenta c tevacriterii declasificare mai semnificative, înt lnite în literatura de specialitate #( I /&.

1. Conform nivelului de manifestare: #( I /&./actorii nivelului macroeconomic # factorii stabilităţii economice #situaţia %ugetară, starea %alanţei de

plăţi, datoria pu%lică, inclusiv cea e+ternă&9 factorii de evaluare redaţi prin preţuri #inflaţia, do% nda, cursul

valutar&9factorii politici şi sociali#sta%ilitatea politică, nivelul corupţiei şi a criminalităţii, nivelul de previziuna situaţiei politice, şoma'ul, nivelul calităţii vieţii&9factorii de natură fiscală #calitatea sistemului fiscal,presiunea fiscală, politica fiscală&,factori determinanţi ai infrastructurii de piaţă #nivelul de dezvoltare asistemului %ancar şi a altor instituţii financiare, starea instituţiilor pieţei valorilor mo%iliare&9 factori cedetermină cadrul legislativ #calitatea cadrului legislativ, nivelul de previziune a modificărilor cadrului 'uridicsta%ilitatea legislaţiei&.

/actorii nivelului microeconomic: factori psihologici #cultura investiţională9 preferinţe individuale aleinvestitorilor în materie de plasament, %azate pe cunoaşterea anumitor domenii de activitate, pe e+istenţaoportunităţilor de investiţii9 aversiunea faţă de risc a investitorilor9 instincte&9factori economici şi financiari #situaţia financiară a întreprinderii, renta%ilitatea unităţii economice, mo%ilitatea întreprinderii, renta%iliscontate a investiţiilor reale, e+istenţa surselor de finanţare a investiţiilor, accesi%ilitatea la surse e+ternede finanţare, posi%ilitatea de dezinvestiţii&9factorii ce determină con"unctura pieţei#consumatorii, furnizorii,amplasamentul, concurenţii&9 factorii administrativi #calitatea managerului şi a ec-ipei de gestiunecapacitatea de a organiza afaceri, de a evalua perspectivele investiţionale, e+istenţa e+perienţei&.

%.0upă natura sa #( I /&./actori de natură economică politica macroeconomică9.strategia comercială9 nivelul şi modul de

implicare a statului9 modul de formare a preţurilor9 priorităţile în investiţii9 structura financiară/actori de natură politică # f actorii situaţiei politice interne #structura socială, cadrul instituţional,

personalităţile, mecanismele de control&9 factorii situaţiei politice e+terne #insta%ilitatea politicii regioimportanţa geopolitică, apartenenţa la o grupare politică, insta%ilitatea economică regională&.

1)Conform relaţiei risc-rentabilitate#( I /&./actorii care determină potenţialul ţării de asimilare a investiţiilor #resursele materiale,

potenţialul productiv al ţării, infrastructura, calitatea forţei de muncă, calitatea instituţiilor etc.&/actorii care caracterizează riscul investiţional #politici, economici, sociali, criminali, ecologici,

financiari, legislativi etc.&./stimarea climatului investiţional dintr)o anumită ţară sau regiune se realizează în %aza analizei

comple+e şi riguroase a factorilor anterior menţionaţi. *n cazul în care investitorii potenţiali iau decizia de plasare a capitalurilor sale în cadrul economiei une

ţări este importantăanaliza oportunităţilor investiţionale de care vor putea %eneficia în desfăşurareaactivităţii sale antreprenoriale. Cunoaşterea oportunităţilor investiţionale constituie un punct forte pentruplanificarea activităţii sale economice şi din start îi permite conturarea unor prognoze vizavi de viitoriparteneri de afaceri, despre posi%ilităţile de e+tindere teritorială prin penetrarea pe noi pieţe de desfacere,prin selectarea ramurii atractive etc.

&portunităţile investiţionale e+istente sunt determinate de influenţa factorilor de contri%uţie de naturăeconomică, te-nică, 'uridică şi financiară #vezi figura&.

Co0ponen#& opo(tun t+# lo( n!e"t # on&le

!spectele economice care vor fi analizate de investitor sunt Cucerirea unui segment de piaţă, evitînd %arierele tarifare şi netarifare9

8

Aspecte tehnice i tehnolo!ice

Aspecte "uri#ice

Aspecte $inanciare

Aspecte econo%ice


9/121

Holosirea unor materii prime, a forţei de muncă şi a altor resurse e+istente în ţara în care investeşte,fără a face c-eltuieli suplimentare de transport, c-eltuieli cu pregătirea forţei de muncă etc.9

ărgirea pieţei de desfacere a produsului finit ) intrarea cu produse finite nu doar pe piaţa ţării în cares)a investit ci şi posi%ilităţile de e+port pe pieţele cu potenţial de consum mare ale ţărilor vecine.

0osi%ilitate de accesare facilă a pieţei de împrumut şi nivelul ratei do%înzii la credite oferite9 4empourile inflaţioniste etc.

!spectele tehnice 'i tehnologice cuprind următoarele:0osi%ilităţi de implantare a noilor întreprinderi, noilor utila'e, soluţiilor te-nologice şi organizatorice d

vîrf9 6mplificarea folosirii capacităţilor de producţie e+istente9Ha%ricarea noilor produse su% noua marcă, mai cunoscută pe piaţa internaţională9Jradul de a%sor%ţie a !=no>)-o>")urilor90osi%ilitate de individualizare a produsului fa%ricat9etode manageriale de înaltă eficacitate90osi%ilitatea de creare a unor zone industriale în regiunile mai sla% dezvoltate a ţării etc.

!spectele uridice includ:(ta%ilitatea sistemului legal94ransparenţa legislaţiei9Jradul de concordanţă şi complimentare a legilor, regulamentelor şi -otărîrilor luate90osi%ilităţi de evitare a legislaţiei9Jradul de comple+itate a practicii de apel şi ar%itra'90rocedura de e+propriere, în cele mai dese cazuri realizată prin metoda naţionalizării90osi%ilitatea de repatriere a proprietăţii şi a capitalului etc.

!spectele financiare ce prezintă interes pentru decizia investitorului sunt : 6vanta'ele financiare su% forma dividendelor pe care poate să le repartizeze în totalitate sau în

anumite proporţii, conform legislaţiei ţării în care a investit90osi%ilitatea de a transfera total sau parţial %eneficiile o%ţinute în urma activităţii sale investiţionale9 6vanta'e fiscale su% forma reducerilor şi scutirilor de impozite, ta+e vamale 9 6vanta'e monetare în privinţa sc-im%ului valutar şi lipsa restricţiilor în acest domeniu etc.9

1) "olitica investiţionlă la nivel micro 'i macroeconomic

1)2) "olitica investiţionlă la nivel microeconomic 6ctivitatea investiţională caracterizează procesul fundamentării şi realizării celor mai eficiente forme

de alocare a capitalului în scopul creşterii potenţialului economic al întreprinderii. 6ctivitateainvestiţională a întreprinderii se caracterizează prin următoarele particularităţi de %ază

1. E"te p( nc p&l& 'o(0+ de (e&l 3&(e & "t(&te- e econo0 ce & ,nt(ep( nde( $ de &" -u(&(e &c(e2te( &ct ! t+# "&le ope( on&le. 0ractic, toate sarcinile dezvoltării economice a întreprinderiinecesită creşterea volumului sau înnoirea structurii activelor operaţionale. 6ceastă creştere a activelor şi înnoire a lor se efectuează în procesul diferitelor forme ale activităţii investiţionale a întreprinderii. 0oliticinvestiţională a întreprinderii este o parte componentă a strategiei generale a dezvoltării sale economice.

2. Volu0ul &ct ! t+# n!e"t # on&le & ,nt(ep( nde( .0entru analiza acestui volum, se folosesc doiindicatorisuma investiţiilor brute şi suma investiţiilor nete. In!e"t # le )(ute reprezintă volumul total alsurselor investiţionale dintr)o perioadă anumită, îndreptate spre lărgirea şi înnoirea fondurilor de producţie,o%ţinerea activelor nemateriale, mărirea rezervelor de materie primă şi altor valori materiale.In!e"t # lenete reprezintă suma investiţiilor %rute, diminuată cu suma reţinerilor pentru amortizare într)o anumităperioadă. inamica indicatorului investiţiilor nete reflectă caracterul dezvoltării economice a întreprinderii,potenţialul formării venitului acesteia. acă suma investiţiilor nete ale întreprinderii este o mărime

9


10/121

negativă, aceasta ne vor%eşte despre micşorarea potenţialului său de producţie şi %azei economice deformare a venitului său. ar dacă această sumă este o mărime pozitivă, aceasta indică faptul că seasigură o producţie largă a activelor operaţionale în afara fondurilor circulante ale întreprinderii şi creşterea%azei sale economice de formare a venitului.

3. Act ! t&te& n!e"t # on&l+ po&(t+ un c&(&cte( "u)o(don&t '+ de "copu( le 2 "&(c n le &ct ! t+ope( on&le &le ,nt(ep( nde( $deşi unele forme ale investiţiilor întreprinderii pot genera temporar unvenit mai mare dec t cel din activitatea operaţională. 4otuşi principala sarcină strategică a întreprinderiiconstă în dezvoltarea activităţii operaţionale şi asigurarea condiţiilor sporirii venitului generat de ea. 6ctivitatea investiţională a întreprinderii are ca scop să asigure creşterea formării venitului său operaţional în perspectivă pe două căi pe calea asigurării creşterii venitului operaţional din contul măririi volumuluactivităţii economice9 şi pe calea asigurării micşorării c-eltuielilor operaţionale specifice.

:. Volu0ele &ct ! t+# n!e"t # on&le & ,nt(ep( nde( "e c&(&cte( 3e&3+ p( nt(7o ( t0 c t&te "c+3ut+pe &nu0 te pe( o&de. 0eriodicitatea acestei activităţi e determinată de o serie de condiţii ? necesitateaacumulării preliminare a resurselor financiare pentru iniţierea realizării unor proiecte investiţionale marifolosirea condiţiilor e+terne favora%ile pentru realizarea activităţii investiţionale9 crearea condiţiilor intepentru Dsalturi" investiţionale esenţiale.

;. Act ! t+# n!e"t # on&le & ,nt(ep nde( , "unt c&(&cte( "t ce ( "cu( "pec ' ce$ -ene(&l 3&te p( nno# une& de 8( "c n!e"t # on&l9. Nivelul riscului investiţional, de o%icei, depăşeşte nivelul risculuioperaţional. 6ceasta se datorează faptului că în procesul activităţii investiţionale riscul pierderii capitaluluiare o pro%a%ilitate de apariţie mai mare dec t în procesul activităţii operaţionale.

K. Ven tul n!e"t # on&l &l ,nt(ep( nde( ,n p(oce"ul &ct ! t+# "&le n!e"t # on&le "e 'o(0e&3+$ deo) ce $ cu o ,nt*(3 e(e con" de(&) l+. 6ceasta înseamnă că între efectuarea c-eltuielilor investiţionale şio%ţinerea venitului investiţional trece, de regulă, o perioadă destul de lungă.

L. n p(oce"ul &ct ! t+# n!e"t # on&le$ "oldul )&l&n#e 'lu u( lo( de nu0e(&( ,n pe( o&dele n # &lee"te ne-&t !. (oldul devine pozitiv pe parcursul compensării c-eltuielilor investiţionale prin veniturileo%ţinute.

Maza activităţii investiţionale a întreprinderii o constituie investiţiile reale. *n ma'oritatea întreprinderilacestea reprezintă unica direcţie a activităţii investiţionale. ealizarea investiţiilor reale se

caracterizează printr)o serie de particularităţi esenţiale de %ază&. In!e"t # le (e&le (ep(e3 nt+ p( nc p&l& 'o(0+ de (e&l 3&(e & "t(&te- e de de3!olt&(e econo0 c+ &

,nt(ep( nde( . ealizarea principalului scop al acestei dezvoltări este asigurată prin implementareaproiectelor de investiţii reale, dar însuşi procesul strategic de dezvoltare a întreprinderii reprezintăansam%lul acestor proiecte realizate în timp.

). In!e"t # le (e&le "e &'l+ ,n le-+tu(+ (ec p(oc+ cu &ct ! t&te& ope( on&l+ & ,nt(ep( nde((arcinile creşterii volumului producţiei şi comercializării ei, lărgirii gamei produselor şi sporirii calităţii lmicşorării c-eltuielilor operaţionale curente se îndeplinesc, de regulă, în urma efectuării investiţiilor reale.

c. In!e"t # le (e&le &" -u(+$ de (e-ul+$ un n !el de (ent&) l t&te 0& 0&(e ,n co0p&( e cun!e"t # le ' n&nc &(e. 6ceastă posi%ilitate de a genera un înalt nivel al profitului este un motiv stimulator pentru a activa în sectorul real al economiei.

d. In!e"t # le (e&le "unt "upu"e unu ( "c "po( t de u3u(+ 0o(&l+. 6cest risc însoţeşte activitateainvestiţională at t în stadiul realizării proiectelor de investiţii reale, c t şi în stadiul de e+ploatare a lor.0rogresul te-nologic favorizează tendinţa de creştere a acestui risc.

e. In!e"t # le (e&le &u un n !el ,n&lt de p(otec# e ,0pot( !& n'l e . 0ractica demonstrează că, încondiţiile inflaţiei, rata creşterii costurilor multor investiţii reale nu numai că este egală, ci, în multe cazurdepăşeşte rata inflaţiei.

0olitica investiţională reprezintă o parte a strategiei financiare a întreprinderii, ce constă în alegerea şirealizarea celor mai eficiente forme ale investiţiilor sale reale şi financiare cu scopul asigurării unui nive înalt al dezvoltării şi ma'orării potenţialului economic al activităţii sale.1

upă ce s)au sta%ilit o%iectivele, urmează să se ela%oreze programul investiţional. Maza acestuiprogram o constituie proiectul investiţional, ce transformă o%iectivul într)un sistem de operaţiunicomple+e.

1 &on 'o%(nu , &on )asilescu. ” Managementul investiţiilor ”, Editura Mărgăritar, Buc.1997.10


11/121

1)3) "olitica investiţionlă la nivel macroeconomic 0olitica investiţională constituie o parte componentă a politicii economice promovate destat . upă

caracterul orientării sale, politica investiţională a ţării poate fi agresivă şi conservativă #(lide&.&olitica investiţională agresivă este politica orientată spre atingerea unei profita%ilităţi ma+ime în condiţii

de risc accentuat, adică, realiz ndu)se, preponderent, plasamente în o%iective riscante. e regulă, laacestea se referă ramurile şi domeniile inovaţionale #(lide&.

&olitica investiţională conservativă este politica orientată spre minimizarea riscurilor investiţionale încondiţiile o%ţinerii unor venituri moderate. 8 astfel de politică vizează, în special favorizarea plasamentelo în ramurile şi domeniile economice tradiţionale #(lide&.

6ctualmente, ma'oritatea ţărilor dezvoltate din 8ccident, precum şi unele ţări în tranziţie promovează opolitică investiţională agresivă, inovaţională, care are ca o%iectiv asigurarea creşterii economice pe caleasocial)inovaţională, adică acumul nd capital uman. 0onderea capitalului uman în volumul total alreproducţiei %ogăţiei depăşeşte LF în ţările europene dezvoltate precum şi în 6merica de Nord. *n funcţie de politica investiţională promovată #agresivă sau conservativă, orientată preponderent spre

mo%ilizarea investiţiilor interne sau a celor e+terne, etc.&, statul va favoriza unele tipuri de investiţii, pasigurarea unui climat investiţional respectiv.

0entru a face aprecieri asupra climatului investiţional dintr)o ţară sau alta investitorii apelează adesea laratinguri investiţionale. /+istă o mare diversitate de metode, utilizate pentru sta%ilirea ratingurilor investiţionale. 4oate însă au o trăsătură comună ) au un caracter comple+.

0iaţa mondială este dominată în prezent de trei mari agenţii internaţionale de evaluare a riscului, asociatplasamentelor într)o ţară sau alta #risc rating agencies& 1.(tandard O 0oorPs atings Jroup,2. oodB,s Investors (ervice3. Hitc-)IMC6. *n aprecierea comple+ă a atractivităţii investiţionale #a climatului investiţional& a unei ţări, investit

apelează, cel mai frecvent la ratingurile investiţionale sta%ilite şi prezentate de către revista Q/uromoneBQetodologia de evaluare a acestei reviste se %azează pe rezultatele celor mai populare agenţii de rating

internaţionale sus)menţionate. Q/uromoneBQ pu%lică semestrial clasamentul riscului ţării, care grupeaz1EF de state şi este construit după o metodologie specifică acestei pu%licaţii. *n evaluareariscului suveran , care conform opiniei specialiştilor constituie doar o parte a riscului de

ţară, /uromoneB atri%uie ponderi specifice următorilor indicatori• Pe('o(0&n#& econo0 c+, apreciată ca o medie a previziunilor pentru anul curent şi anul următor

realizate de 0roiecţiile /conomice glo%ale ale /uromoneB #ponderea este de 2; &9 în cazul în care nue+istă previziuni despre o ţară, scorul acordat este zero. aria%ilele economice pe %aza cărora se acordăde către specialiştii intervievaţi de /uromoneB un scor între F #cea mai dezastruoasă situaţie economică& şi1FF #economia cea mai puternică& sunt creşterea economică, sta%ilitatea monetară, soldul contului curenşi cel %ugetar, şoma'ul şi dezec-ili%rele structurale.

• R "cul pol t c este definit ca suma dintre riscul de neplată sau riscul de a nu deservi datoria e+ternă,

care decurge din importuri, împrumuturi, dividende şi alte relaţii comerciale şi financiare e+terne, şi riscunonrepatrierii capitalului. /l este o%ţinut din media valorilor atri%uite de analişti de risc, agenţii de asigurăşi inspectori de credit care lucrează cu ţările supuse evaluării #ponderea este de 2; &. Hiecare analistpoate acorda ma+imum 1F puncte #c nd riscul politic este zero& şi minimum zero # c nd şansele derecuperare a datoriei sunt considerate nule&.

• Ind c&to( d&to( e e te(ne #1F & se calculează pe %aza informaţiilor pu%licate în Rorld Man= Rorlde%t 4a%les. 6ceştia sunt serviciul datoriei e+terne


12/121

• Med & (&t n-u( lo( ( "culu "u!e(&n "t&) l te de Mood;1?@. acăastfel de rating)uri nu e+istă, se acordă F puncte.

• Acce"ul l& c(ed te )&nc&(e #; & se calculează ca raport între plăţile în contul împrumuturilor privatepe termen lung negarantate şi 0NM.

• Acce"ul l& ' n&n#+( pe te(0en "cu(t #; &.

• Acce"ul pe p e#ele de c&p t&l #; & reflectă analizele /uromoneB cu privire la rapiditatea cu care oţară poate mo%iliza resursele financiare internaţionale din emisiune de o%ligaţiuni şi credite sindicalizate. scopul evaluării acestui indicator, pu%licaţia solicită specialiştilor din conducerea sindicatelor creditorilpuncta'e pentru fiecare ţară. (corurile au următoarea semnificaţie ; puncte dacă accesul este neîngrădit,: puncte dacă în G; din situaţii nu e+istă pro%leme de acces, 3 dacă în mod normal nu e+istă pro%leme,2 dacă e+istă posi%ilitatea ca accesul să fie condiţionat, 1dacă accesul este posi%il doar în anumitecondiţii, F dacă accesul nu este posi%il.

• D "countul l& 'o('et&(e #; & reflectă media maturităţilor împrumuturilor disponi%ile şi mar'a de risc#forfaiting spread& a o%ligaţiunilor statului evaluată peste riscul celui mai sigur stat #de regulă (U6Informaţiile sunt furnizate de organ Jrenfell 4rade Hinance şi Rest erc-ant Capital.

0e %aza acestor indicatori, fiecare stat primeşte un puncta' pe o scară de la F #cel mai mare risc& la 1FF

# risc minim&, pornind de la care, ţările sunt grupate înnouă clase de risc , acoperind fiecare c te 1Fpuncte. (corul su% 1F puncte nu este încadrat în nici o clasă de risc. /uromoneB pu%lică o dată cu scorulgeneral şi scorurile parţiale pentru a furniza c t mai multe informaţii cu privire la ţările monitorizate.

etoda anterior analizată este mai simplă, at t ca concepţie c t şi în aplicare, şi are un grad mai înalt deo%iectivitate în comparaţie cu cel al celorlalte agenţii internaţionale de evaluare a riscului. /+tremasimplificare a caracteristicilor economice, politice şi sociale ale ţărilor analizate nu permite însăevidenţierea particularităţilor fiecărui stat, de aceea investitorul va tre%ui să utilizeze şi metode individualde apreciere a atractivităţii investiţionale a unei anumite ţări.

4) Climatul investiţional în diferite state ale lumii 6naliza surselor literare mondiale, demonstrează că, iniţial, climatul investiţional în diferite ţări se

deose%ea considera%il în funcţie de) or nduirea economică,) de nivelul de dezvoltare,) de scopurile politicii economice.Ulterior, a apăruttendinţa durabilă de atenuare a deosebirilor în regimurile investiţionale naţionale,care

s)a intensificat, în ultimul sfert al sec.VV şi la începutul secolului VVI, su% influenţa proceselor dglo%alizare. 4endinţa respectivă a apărut după sta%ilirea !regulilor de 'oc" unice în sfera activităţinvestiţionale din cadrul grupărilor economice de'a e+istente.

8 influenţă esenţială asupra climatului investiţional al ţării o are, de asemenea, politicaeconomică a statului în domeniul investiţiilor străine9 participarea ţării la sistemul de convenţii

internaţionale9 gradul şi metodele intervenţiei statului in economie9 eficienţa activităţii aparatului de staconsecvenţa in promovarea politicii economice.

In ultimul deceniu, marea ma'oritate a ţărilor lumii au perfecţionat climatul investiţional autohton,făcandu)l mai atractiv pentru investitorii străini. 6stfel, numai în anul 2FF:, un număr de 1F2 ţări şi)aumodificat regimurile investiţionale, anume pentru a atrage mai multe investiţii străine #ta%elul 1&. 6u fsimplificate procedurile de !intrare" in ţară a I( , au fost reduse impozitele şi s)au desc-is noi sectoarepentru investitorii străini. Wările lumii s)au pomenit atrase intr)o concurenţă acer%ă in privinţa creării cemai favora%ile condiţii pentru investiţiile străine. i%eralizarea regimurilor investiţionale a fost deose%itcuprinzătoare şi profundă in anii 2FF3)2FF;. /ste nota%il faptul că, în aceşti ani, a crescut, deşi in proporţiimult mai mici, şi numărul modificărilor mai puţin favora%ile pentru I( , ceea ce vor%eşte despreaccentuarea unor tendinţe protecţioniste in privinţa investitorilor străini #ta%elul 1&.

'abelul (

Mod ' c+( le (e- 0u( lo( n!e"t # on&le &le #+( lo( lu0 n &n 1 %7%??Indicatorii 1GG2 1GG3 1GG: 1GG; 1GGK 1GGL 1GGE 1GGG 2FFF 2FF1 2FF2Numărul de :3 ;L :G K: K; LK KF K3 KG L1 LF E2 1

12


13/121

ţări care aumodificatregimulinvestiţionalNumărul demodificări

LL 1FF 11F 112 11: 1;F 1:; 13G 1;F 2FL 2:K 2:2 2LF

odificărimaifavora%ilepentru I(

LL GG 1FE 1FK GE 13: 13K 13F 1:L 1G3 23: 21E

odificărimai puţinfavora%ilepentru I(

) 1 2 K 1K 1K G G 3 1: 12 2: 3K

!ursa# )*+' , orld Investment /eports 0112, tabelul I.((.

8ricum, actualmente, imbunătăţirea climatului investiţional rămane o prioritate pentru marea

ma'oritate a ţărilor lumii. /+perţii in domeniul investiţiilor au calculat că doar în anii 1GG2)1GGL, G: dtoate inovaţiile din lume, referitoare la capitalul străin, au fost orientate asupra ameliorării climatuluinvestiţional.

/+perienţa mondială demonstrează că elementele climatului investiţional în ţările încursde dezvoltare 'i în cele cu economia în tranziţie , în mare măsură, sunt distincte de cele aleţ ărilor

dezvoltate.ar, în linii mari, în politica de atragere a capitalului străin, guvernele lumii aplică măsuri speciale de

atragere a I( fiscale, vamale, financiare şi de altă natură.

!naliza politicilor de atragere a I%0 promovate de unele ţări inalt dezvoltateulţi investitori sunt atraşi de astfel de ţări industrial dezvoltate precum sunt%5!, 6ermania, /ranţa,

7area 8ritanie, 9aponia,in special, din două motive principale aceste ţări dispun de cele mai mari pieţeşi de o situaţie politică şi economică sta%ilă. Winînd cont de piaţa lor voluminoasă, cererea solva%ilă, nive

înalt de dezvoltare al economiei şi nivelul înalt al competitivităţii, in ultimele decenii, lider în atragerea I(sunt (U6. a'oritatea ţărilor industrial)dezvoltate încearcă să plaseze investiţiile lor în (U6, fiindcă aicipiaţa internă este vastă, puterea de cumpărare a populaţiei este în creştere, iar sta%ilitatea politică estecertă. &pon &atrage investitorii străini prin sta%ilitatea sa politică şi economică, e+istenţa infrastructuridezvoltate, sistemul monetar şi financiar sta%il, posi%ilitatea de investire în ramurile te-nologic avansatedar, mai ales, prin forţă de muncă mai calificată şi mai ieftină, în comparaţie cu (U6 şi Hranţa. 6nalizapoliticii investiţionale contemporane a @aponiei arată că aceasta a fost definitiv ela%orată încă în anul 1GEşi este orientată spre atragerea investiţiilor străine. @aponia este săracă în resurse naturale, de aceea, apus întotdeauna accentul pe dezvoltarea ramurilor e+portatoare. 0entru producerea mărfurilor competitivepe piaţa mondială, ea a utilizat te-nologiile avansate, a atras specialişti calificaţi pentru instruirea cadrelor şi a creat o infrastructură foarte dezvoltată. Un rol deose%it, în dezvoltarea cu succes a @aponiei, revinecapitalului american. 6ctualmente, toate companiile, create cu participarea investiţiilor străine, suntpersoane 'uridice ale @aponiei, cărora li se acordă !regim naţional". /ste necesar a menţiona că proceduraaccesului investiţiilor străine la economia @aponiei este foarte simplă prin intermediul 3ăncii 4aponiei seînregistrează informaţia cu privire la conţinutul tranzacţiei de investire, care, ulterior, este aprobatăautomat de către 5inisterul de 6inanţe şi de către un minister de ramură in decurs de 71 de zile. !naliza atractivităţii investiţionale a unor ţări in curs de dezvoltareChina este o ţară ce se devzoltă cu ritmuri nalte şi care are cele mai favora%ile condiţii pentru I( ,

îndeose%i după aderarea acesteia la 8 C #in 2FF1&. In prezent, C-ina este cea mai reuşită ţară, din punctde vedere al atragerii investiţiilor străine directe.

Climatul investiţional din C-ina se caracterizează prin următorii factori pozitivi (ta%ilitatea politică9 0roporţiile vaste ale teritoriului şi ale pieţei interne9 Horţa de muncă calificată #mai cu seamă, pentru necesităţile industriei prelucrătoare&,

13


14/121

care acceptă salarii foarte mici9 Imaginea pozitivă #in special, vizavi de producţia şi livrarea mărfurilor industriale pepieţele occidentale&9 (usţinerea şi interesul deose%it pentru activitatea investiţională din partea statului9 itmurile foarte înalte ale modificărilor in toate sferele economiei.In decursul a două decenii precedente, încep nd cu anul 1GLG, guvernul c-inez a acordat întreprinderilor

cu capital străin, in comparaţie cu cele auto-tone, un regim preferenţial. 0entru investitorii străini a fostcreat un sistem al înlesnirilor fiscale şi vamale, in special in zonele economice li%ere #X/ &. In etapeletimpurii de funcţionare a X/ , sistemul a fost deose%it de eficient. ar, încep nd cu anul 1GG:, c nd flu+ulanual al investiţiilor străine a atins cifra de 2,; mlrd.dolari, are loc o apropiere treptată a condiţiilor deactivitate pentru investitorii străini şi auto-toni.

Juvernul C-inei a întreprins, de asemenea, şi alte acţiuni, care au activizat procesul investiţionalli%eralizarea treptată a accesului capitalului străin la ramurile şi raioanele înc-ise, măsuri speciale destimulare pentru investitorii străini mici şi mi'locii. In prezent, ramurile prioritare pentru atragerea investiţiistrăine in C-ina sunt energetica, industria uşoară, alimentară, te+tilă, farmaceutică9 producereamaterialelor de construcţie, c-imia şi metalurgia9 construcţia de maşini şi utila'e9 producerea utila'uluipentru e+tragerea petrolului de pe fundul mării9 electronica, producerea mi'loacelor de telecomunicaţii şi autila'ului medical. 0e lîngă înlesnirile create investitorilor străini, guvernul c-inez pune in faţa acestora şi unşir de condiţii destul de dure. 6stfel, activitatea economică eficientă a întreprinderilor mi+te tre%uieneapărat să fie %azată pe aplicarea celor mai avansate te-nici şi te-nologii, pe metodele ştiinţifice degestionare a afacerilor, pe diversificarea asortimentului producţiei, creşterea calităţii, economia de energie,materie primă, materiale, pe sporirea ponderii producţiei destinate e+portului şi pe sporirea veniturilorvalutare, pe pregătirea personalului administrativ şi te-nic auto-ton de înaltă calificare. In prezent, peste;F din întreaga producţie fa%ricată în C-ina este confecţionată la întreprinderile cu participareacapitalului străin. !naliza climatului investiţional in ţările in tranziţie din (uropa Centrală 'i de (st /+perienţa acestor ţări prezintă o importanţă deose%ită pentru epu%lica oldova, care şi)a fi+at drept

o%iectiv strategic prioritar integrarea europeană. Wările din această categorie sunt atractive prin faptul c

au o piaţă internă in creştere şi prin c-eltuieli de producţie mai mici, dec t în ţările occidentale, din contulvalorii mai scăzute a resurselor #îndeose%i, a forţei de muncă&. /le posedă o infrastructură de transportdezvoltată, geografic sunt situate favora%il şi c-eltuielile tranzacţionale sunt mici. Intr)o serie de ţări, suncreate zone vamale li%ere, fapt care contri%uie

la flu+ul considera%il al capitalului in producţiile noi."olonia, 5ngaria, *epublica Cehă sunt calificate de către investitori străini drept ţări ale /uropei

Centrale, cu o cultură înaltă, care au fost întotdeauna lideri in efectuarea reformelor de piaţă, mai devremedec t altele au atins sta%ilitatea financiară şi au depăşit recesiunea provocată de tranziţie. Ungaria,epu%lica Ce-ă şi 0olonia sunt apropiate şi teritorial de ţările occidentale ?e+portatoare de I( . /le sunt utilizate de către investitorii străini in calitate de intermediari ai relaţiilor

economice cu usia, deoarece aici este mult mai uşor şi mai puţin riscant să o%ţii tot necesarul, dec t în

usia. In perioada inter%elică, dar şi anterior, aceste trei ţări s)au manifestat de'a ca state industrialedezvoltate, cu tradiţii %ogate in producerea mărfurilor de înaltă calitate, de e+emplu, producerea %erii epu%lica Ce-ă ori a vinului in Ungaria&. 0e piaţa e+ternă, aceste state sunt reprezentate, in special, demărfurile construcţiei de maşini, ale industriei c-imice, farmaceutice, cosmetice, poligrafice.

Wările sus)menţionate sunt atractive pentru investitorii străini datorită următoarelor avanta'ea& amplasarea strategică, ce asigură accesul atat la pieţele occidentale, cat şi la cele orientale9%& e+istenţa forţei de muncă calificate şi ieftine pentru dezvoltarea te-nologiilor avansate9c& atitudinea pozitivă faţă de investiţiile occidentale9d& e+perienţa pozitivă a multor proiecte investiţionale #in ramura automo%ilelor, alimentară&.Unele din cele mai complicate pro%leme teoretice şi practice ale I( sunt în ce măsurătre%uie admise aceste investiţii în economia ţăriiY /ste, oare, raţional ca I( să fie admise în toate

ramurile sau statul tre%uie să limiteze şi poate c-iar să interzică accesul acestora în anumite ramuriYin punct de vedere al atractivităţii pentru investitorii străini,#+( le d n CSI sunt clasificate de către

organizaţiile economice internaţionale înt(e -(upu( de #+( .

14


15/121

1. 0rimul grup il reprezintă ţările e+portatoare de resurse energeticeA3e()& d &n$ &3&/"t&n$ Ru" & 2Tu(F0en "t&n.

2. Jrupul al doilea este format din ţările, care nu au rezerve mari de resurse energetice, dar promoveazăactiv reformeleA(0en &$ Geo(- &$ &(-&3"t&n$ Moldo!&$ T&d F "t&n 2 5c(& n&.

3. Jrupul al treilea cuprinde ţările, care, foarte incet şi !fără entuziasm", efectuează reformeleBel&(u" 253)eF "t&n.

. Cl 0&tul n!e"t # on&l 2 pol t c& n!e"t # on&l+ ,n R.Moldo!&8 data cu proclamarea independenţei epu%licii oldova şi demararea reformelor economice în scopul

asigurării tranziţiei la economia de piaţă, 0arlamentul şi Juvernul au început să acorde o deose%ită atenţieatragerii investiţiilor străine în economia ţării. Maza legislativă a atragerii investiţiilor străine o constituie D egcu privire la investiţiile străine", adoptată în anul 1GG2, care, pe parcursul ultimilor ani, a fost modificată de mmulte ori. 6ctualmente legea care guvernează reglementarea activităţilor investiţionale este egea despreinvestiţii în activitatea de întreprinzător #2FF:&.

In ultimii ani, autorităţile ţării au întreprins un şir de acţiuni ce au drept o%iectivîmbunătăţirea climatului investiţional . 6stfel, la G noiem%rie 2FFK, Juvernul epu%licii oldova a apro%at !St(&te- & de &t(&-e(e& n!e"t # lo( 2 p(o0o!&(e & e po(tu( lo( pent(u &n %??H7%?1 9. 6ceastă strategie prevede un număr important de măsuri realizarea cărora va sc-im%a in %ine climatul investiţional şi va face ţara noastră maatractivă pentru investitorii străini.

"rincipalele acţiuni în acest sens vor fi1. 0romovarea imaginii ţării92. *m%unătăţirea mediului de afaceri prin efectuarea reformelor regulatorii9odificarea legislaţiei cu privire la regimul investitorilor in oldova in scopul facilităriiintrărilor noi de investiţii străine9:. ezvoltarea infrastructurii9;. Hinanţarea investiţiilor din %ugetul de stat prin sporirea, in structura %ugetului, a coteialocărilor mi'loacelor spre investiţii9K. ezvoltarea pieţei financiare9

L. (timularea investiţiilor prin acordarea investitorilor străini a unor facilităţi fiscale, in specialin scopul simplificării importului utila'ului şi ec-ipamentelor, destinate lansării activităţilor de producere şi prestare a serviciilor9E. ezvoltarea zonelor economice li%ere şi crearea parcurilor industriale.!(trategia de atragere a investiţiilor şi promovare a e+porturilor pentru anii 2FFK)2F12",fiind %ine realizată, va putea im%unătăţi su%stanţial climatul investiţional in epu%lica oldova.

Conform cercetării efectuate de către M/ şi Manca ondială în 2FF; #Musiness /nvironment and/nterprise 0erformance (urveB ? M//0(& a climatului de afaceri încep nd cu anul 2FF2,climatul deafaceri in 7oldova s)a ameliorat considera%il la următorii indicatoriaccesul la finanţare, impozitarea,e tinderea criminalităţii, corupţia. In acelaşi timp, insă, sunt importante şi obstacolele în calea

businessului,administrarea impozitară şi intervenţia e+cesivă a statului, ineficienţa organelor 'udiciare şi asistemului vamal. 6stfel, deşi are loc o ameliorarea climatului investiţional al oldovei, acest proces decurge lent.In fe%ruarie 2FF;, U/ şi oldova au semnat 0lanul de 6cţiuni, care creează condiţii favora%ile pentru

dezvoltarea comerţului, atragerea investiţiilor suplimentare şi e+tinderea relaţiilor ţării cu U/.Cu toate acestea menţionăm şi factorii, care împiedică dezvoltarea climatului investiţional în oldova, şi

anume (olva%ilitatea scăzută a intreprinderilor şi utilizarea, adeseori, de către ele a %arterului,inaccepta%il pentru investitorul străin9 Nivelul scăzut al investiţiilor auto-tone, care este un indicator important pentru investitoriistrăini9 Capacitatea de plată scăzută a populaţiei9 0olitica antreprenorilor auto-toni, care işi plasează mi'loacele lor %ăneşti in %ăncile străinedin cauza insta%ilităţii politice9

15


16/121

eflu+ul capitalului auto-ton in străinătate9 Normele nesatisfăcătoare ale calităţii9 /ficienţa insuficientă a organelor de control etc.

6ctivitatea investiţională in epu%lica oldova este cel mai important factor, ce determină dezvoltareasocial)economică a ţării. Ca şi în alte ţări, în . oldova, investiţiile străine directe sunt considerate unfactor de accelerare a progresului economic şi tehnic8 de renovare şi modernizare a aparatului de producţie8 de cunoaştere a metodelor avansate de organizare a producţiei8 de pregătire a cadrelor încorespundere cu necesităţile economiei de piaţă.

epu%lica oldova nu dispune de resurse financiare suficiente şi, de aceea, este constransă să recurgăla asistenţa e+ternă, să caute noi şi noi credite. Insă, precum arată e+perienţa internaţională, o astfel depolitică este ineficientă din cauza necesităţii de a ac-ita do% nda şi lipsa mecanismelor eficiente deutilizare a flu+urilor %ăneşti împrumutate. In asemenea condiţii economia oldovei poate fi eficientfinanţată din e+terior doar prin intermediul I( . 6naliza dinamicii I( #nete& pentru perioada 1GGG)2FFKdenotă creşterea esenţială a volumelor acestora de G ori #de la 2G,E mln.dolari pană la 2EF mln.dolari& dtotodată, şi lipsa oricărei tendinţe sta%ile în atragerea lor. 6stfel, flu+ul de I( a crescut treptat pană în1GG;, apoi s)a redus de la EK,2 mln.dolari în anul 1GGE pană la 3F mln.dolari în anul 1GGG. educereinvestiţiilor străine în anul 1GGG a avut loc ca o consecinţă a efectelor negative ale crizei financiare di1GGE din usia. In anii 2FFF şi 2FF1, flu+ul de I( a crescut %rusc, ca în următorii ani să se reducă dinnou. (porirea investiţiilor în anul 2FF:, în mare măsură, a constituit rezultatul creşterii volumelor venituriloreinvestite. In 2FFK, au fost atrase I( în sumă de 2EF mln.dolari. 8 asemenea insta%ilitate în dinamicaI( în perioada 1GGK)2FFK se e+plică prin starea sc-im%ătoare a climatului investiţional în repu%lică, mcu seamă prin imprevizi%ilitatea şi incertitudinea situaţiei economice şi politice a ţării.

Conform datelor Măncii Naţionale a oldovei, stocul de investiţii directe acumulat în economia naţionalăpană la sf rşitul anului 2FFK a fost evaluat la 12E:.3 mln.U( , din care capitalul su%scris şi venitulreinvestit ? G;1.F mln.U( , alt capital ? 333.3 mln.U( . 6stfel, investiţiile străine directe pe cap de locuitor au constituit 3;G.F U( . In comparaţie cu ma'oritatea ţărilor /uropei de /st, /uropei de (ud)/st şi Wărilor Maltice, care participă activ la procesul de integrare europeană, volumul investiţiilor străine atrase în

epu%lica oldova este foarte modest. olumul investiţiilor străine directe pe cap de locuitor în economiaoldovei este mult mai mic în comparaţie cu statele /uropei de /st, /uropei de (ud)/st, precum şi statele%altice, care participă activ la procesul de integrare europeană.

Cat priveşte structura geografică pe ţări a I( pentru o perioadă mai îndelungată de timp#anii 1GG:)2FFK&, se o%servă că cea mai mare parte din investiţii în economia oldovei a parvenit d

patru ţări ? usia, (pania, (U6 şi Wările de @os #8landa, Melgia, u+em%urg& ?aproape ;F din volumul total al I( . Investiţiile acestor ţări cuprind un număr considera%il desfere de la finanţe, telecomunicaţii şi comerţ pană la crearea producţiei completamente orientate spre

e+port.In prezent, investiţiile străine directe sunt atrase în economia oldovei su% următoarele formea& 6tragerea capitalului străin prin intermediul creării întreprinderilor mi+te #I &9

%& *nregistrarea pe teritoriul oldovei a întreprinderilor, cu capital 1FF străin9c& 6tragerea capitalului străin in %aza concesiilor sau convenţiilor9d& Crearea zonelor economice li%ere #X/ &, orientate spre atragerea investitorilor străiniin anumite regiuni ale ţării.Cel mai mare număr de întreprinderi a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul #K: &,

precum şi în industria prelucrătoare. Capitalul lor statutar constituie de la 1F mii dolari la 2FF mii dolari. Cşi în cazul altor ţări în tranziţie, cele mai multe întreprinderi cu capital străin sunt concentrate în capitalaţării ? oraşul C-işinău #circa E: din numărul lor total&. 6tragerea activă a I( în oldova a condus ladezvoltarea noilor ramuri şi renovarea celor tradiţionale# structura lor a devenit mai calitativă şi mai

diversă#- modificarea direcţiilor e portului8

16


17/121

- s-a ameliorat structura de e port 9 s-a redus ponderea mărfurilor alimentare, a băuturilor alcoolice şi a celor nealcoolice, a tutunului şi a articolelor de tutunărit $ poziţiile respective au reprezentat articolulprincipal al e+portului ţărilor C(I şi al ţărilor /uropei Centrale şi de /st&9

- concomitent, s-a ma"orat e portul altor grupe de mărfuri #articole te+tile şi din piele, grăsimi şi uleiuri,metale, maşini&. *ncep nd cu anul 2FF:, a sporit, de asemenea,şi e portul de maşini şi aparata", al utila"ului

electrotehnic, al aparata"ului de înscriere şi reproducere sonorădin contul ma'orăriilivrărilor de maşini de calcul in (uedia şi Jermania9 al motoarelor electrice şi generatoare în omania9 al

aparatelor telefonice şi telegrafice pentru comunicaţiile cu etonia, Ucraina şi Jrecia9 al transformatoarelor electrice in Ucraina, Melgia, usia9 al pompelor în usia şi Ucraina. 6 sporit e+portul de metale şi articoledin ele in anul 2FFK, în comparaţie cu anul 2FF:, cu K3,3 din contul e+pedierii construcţiilor din metalepreţioase în om nia9 verigilor din fer ori oţel în epu%lica Ce-ă, Cipru, (pania, a deşeurilor şi resturilor de aluminiu in 0olonia, 6ustria, Jermania.

/+portul de încălţăminte, al căciulilor şi al articolelor de asortiment analog a sporit din contul ma'orăriilivrărilor de încălţăminte din piele naturală în (lovacia, a componentelor pentru încălţăminte în Jermania şiom nia.

olumul livrărilor articolelor din piatră, g-ips, ciment, az%est, ceramică, sticlă şi materiale analoge asporit, în special, din contul livrărilor de c-iuvete, lavoare, căzi şi articole te-nicosanitare analoge dinceramică în Ungaria şi om nia, plăcilor neglazurate de ceramică pentru podele #gresie& şi pereţi #faianţă&a %locurilor, cărămizilor şi altor articole în om nia. 6naliza datelor Miroul Naţional de (tatistică al epu%licii oldova arată că, la e+port, domină mărfurile

alimentare, %ăuturile alcoolice şi tutunul, cota cărora, în anul 2FFK, a constituitmai mult de o treime din toate livrările ? 2LK,: mln.dolari. ărfurile respective se referă la producţia

ramurilor tradiţionale pentru economia moldovenească . 0e locul al doilea, conform nivelului livrărilor lae+port, s)au plasat articolele te+tile, care sunt fa%ricate, în special, pe %aza materiei prime a clientuluolumul livrărilor lor a constituit 22E,3 mln.dolari. 6u sporit, de asemenea, livrările de maşini şi aparata' ?de la :K,3 mln.dolari in anul 2FF; la ;3,1 mln.dolari în

anul 2FFK.

6stfel, atragerea I( în oldova a contri%uit ladezvoltarea noilor ramuri şi renovarea celor tradiţionaleşi, prin urmare,la motivarea desfacerii producţiei şi căutarea noilor pieţe de desfacere, perfecţionareaeconomiei în ansam%lu. (porirea flu+ului de investiţii străine în ramurile orientate spre e+port ale industriepu%licii oldova, in perspectivă, pe termen lung, va contri%ui la diversificarea structurii economieinaţionale, saturarea pieţei de consum interne şi

lic-idarea soldului negativ al comerţului e+terior cu mărfurile de consum.

TEMA 4. PROCES5L INVESTIŢIONAL

1. P(oce"ul 2 p(o ectul n!e"t # on&l%. 6&3ele p(oce"ulu n!e"t # on&l2.1.Haza preinvestiţională

2.1.1. 6naliza posi%ilităţilor investiţionale92.1.2. 6legerea preala%ilă a proiectului92.1.3. Hormularea #ela%orarea& proiectului92.1.:. /valuarea finală şi luarea deciziei de investire.

2.2. Haza investiţională17


18/121

2.3.Haza e+ploatării 4. C&d(ul n"t tu# on&l 2 le-&l de (e-le0ent&(e & &ct ! t+# n!e"t # on&le ,n R.Moldo!&

Cuvinte-cheie: proeict investiţional8 piaţa investiţională8 cererea investiţională8 oferta investiţională8 procesul investiţional8 fazele procesului investiţional8 faza preinvestiţională8 faza investiţională8 fazae ploatării

'otalitatea activităţilor şi operaţiunilor întreprinse în vederea înfăptuirii lucrărilor necesare realizării şi punerii în funcţiune-e pluatare a unor obiective economice, sociale, etc. angrenând resurse materiale,umane, de muncă, precum şi timp, prin intervenţia diferitor factori constituie procesul investiţional)

0rocesul investiţional se identifică cu totalitatea activităţilor şi operaţiunilor întreprinse de cătresubiectul activităţii investiţionale în vederea orientării resurselor investiţionale înobiecteinvestiţiionale, pentru ca acestea din urmă să genereze efecte de natură socio)economică şi de altănatură.

elaţiile dintre participanţii la procesul investiţional au loc în cadrul pieţei investiţionale)Ca şipe orice altă piaţă, pe piaţa investiţională se formeazăcererea şi oferta atît pentruresursele , cît şi pentruobiectele investiţionale.

*n economia de piaţă forma organizatorică de %ază a procesului investiţional este proiectulinvestiţional , care reprezintădocumentul de bază ce determină necesitatea efectuării investiţiilor, încare se descriu principalele caracteristici ale proiectului şi indicatorii financiari, aferenţi realizăriiacestuia.&roiectul investiţional constituie un plan comple. de acţiuni, ce includefundamentarea raţionalităţiiinvestiţiilor , îndreptate spre lărgirea, modernizarea sau formarea unui nou mod de producţie amărfurilor sau serviciilor cu scopul o%ţinerii unui profit sperat #aşteptat& sau a unui efect social.

*n dependenţă detipul proiectelor investiţionale, se deose%esc şicerinţele faţă de ela%orareaacestora.0entru proiectele investiţionale mici , finanţate de întreprindere din contulsurselor proprii ,fundamentarea lor te-nico)economică are uncaracter restrâns. 8 astfel de fundamentare poate conţinedoar

- scopul efectuării proiectului investiţional,- parametrii săi de %ază,- volumul necesar de resurse financiare,- indicatorii eficienţei investiţiilor şi- sc-ema realizării proiectului investiţional.

0entru proiectele investiţionale medii şi mari , realizarea cărora necesită ofinanţare e ternă, estenecesară o fundamentare tehnico-economică comple ă conform standardelor naţionale şiinternaţionale. 8 astfel de fundamentare a proiectelor investiţionale se supune unei anumite structurilogice, care are un caracter unic în ma'oritatea ţărilor cu o economie de piaţă dezvoltată.

3)6&3ele p(oce"ulu n!e"t # on&l

0rocesul investiţional se prezintă su% forma unui ciclu compus din trei faze separateI. faza preinvestiţională #de concepţie, de pregătire&9II. faza investiţională #de realizare&9

III. faza de e+ploatare #de funcţionare&9

18


19/121

/aza preinvestiţională sau de concepţie este su%ordonată în întregimeelaborării deciziei investiţionale. 6ceastă fază cuprinde, în principal,activităţi de natură intelectuală, de cercetare ştiinţifică,analize, calcule,concretizate în final într)un proiect de investiţii .

/aza investiţională constituie perioada de timp, în care serealizează fizic obiectivul de investiţii . 6t t faza de concepţie c t şi cea de realizare tre%uie să se desfăşoare într)uninterval de timp

destul de scurt pentru areduce, pe cît e de posi%il, perioada de imobilizare a fondurilor investite şi pentru ase a'unge mai repede lafaza de e.ploatare, faza în care se a'unge la scopul urmărit de către %eneficiarulde investiţii.

%.1.6&3& p(e n!e"t # on&l+

Haza preinvestiţională include c teva etape2.1.1. 6naliza posi%ilităţilor investiţionale92.1.2. 6legerea preala%ilă a proiectului #studiul preala%il de feza%ilitate&92.1.3. Hormularea proiectului #cercetarea te-nico)economică, studiu de feza%ilitate propriu zis&2.1.:. /valuarea finală şi luarea deciziei de investire.

%.1.1. An&l 3& po" ) l t+# lo( n!e"t # on&le *n analiza posi%ilităţilor se evidenţiază posibilitatea investirii . (unt supuse analizei următoarele

direcţii

a& resursele naturale, care pot fi prelucrate sau folosite în producţie #spre e+., pădurile pentru

întreprinderile de prelucrare a lemnului&9%& cererea viitoare la unele mărfuri, cerere ce poate creşte în urma creşterii numărului populaţiesau a capacităţii de cumpărare9

c& mărfurile importate şi posi%ilităţi de înlocuire a importului9d& sectoarele industriei prelucrătoare, ce funcţionează eficient9e& posi%ilităţi de legătură cu alte ramuri, at t auto-tone c t şi din străinătate9f& posi%ilităţi de diversificare #de e+emplu, producţie farmaceutică într)un comple+ petrolier&9g& posi%ilităţi de creştere a volumului de producţie cu scopul atingerii volumului optimal

producţiei9

-& climatului general investiţional9i& politica industrială9 '& costul şi prezenţa factorilor de producţie9=& posi%ilitatea e+portului etc.

6naliza posi%ilităţilor are un caracter destul de general şi se %azează, în principiu pe date

destul de evazive, nu pe analize e+acte.

%.1.%. Ale-e(e& p(e&l&) l+ & p(o ectulu sau "tud ul p(e!ent ! de 'e3&) l t&te

19


20/121

a etapa alegerii unui proiect se face apel la anumite analize detaliate, dar şi la anumitestudii

tehnico-economice, care, de o%icei, sunt costisitoare şi îndelungate. 6stfel, înainte de a purcede la

analiza te-nico)economică este necesar de efectuat unstudiu preventiv de fezabilitate pentruformularealiniilor generale ale proiectului investiţional.

%tudiul preventiv de fezabilitate #(0H& poate fi determinat ca o etapă de legătură întrecercetarea

posibilităţilor şi studiul tehnico-economic #(4/& amănunţit, astfel înc t diferenţele dintre aceste

etape constau îngradul de detaliere al studiului)

ar, c-iar şi la etapa (0H este nevoie de cercetat toatealternativele economice#

a& piaţa şi potenţialul întreprinderii efectuarea cercetării cererii şi pieţei, v nzărilor şimar=etingului, programului de producţie şi posi%ilităţilor întreprinderii9

%& c-eltuielile materiale9c& locul amplasării întreprinderii9d& aspectele te-nice ale proiectului te-nologiile şi utila'ele, o%iectele de construcţii sociale9e& c-eltuielile de producţie, administrative şi comerciale9f& cadrele forţa de muncă9g& realizarea proiectului9

-& analiza financiară c-eltuielile de investiţii, costuri de producţie şi profita%ilitatea comerciaetc.

%.1.4. 6o(0ul&(e& p(o ectulu >ce(cet&(e& te/n co7econo0 c+ "tud u de 'e3&) l t&te p(op( u 3 "

Cercetarea tehnico-economică constituie %aza te-nică, economică şi comercială necesară pentru alua decizia de a investi într)un anumit proiect. *n cadrul acesteia se analizează toate elementele maiimportante cu privire la fa%ricarea produsului sau prestarea serviciului #o%iectul investiţiei&, concomitcu variantele alternative ale proiectului . 8 astfel de cercetare tre%uie să contri%uie esenţial laela%orarea proiectului, ţin nd cont de toate costurile de investiţie, veniturile posi%ile etc. 0entru acestaeste necesară ela%orarea şi respectarea unui proces comple+ cu legături inverse #feed %ac=&, care arcuprinde un set de variante alternative pentru programul respectiv, ca alegerea celor mai optimete-nologii, organizarea lucrului personalului etc. acă datele primite nu adeveresc via%ilitateaproiectului, atunci este necesar de a efectua careva sc-im%ări ai parametrilor, al programei de lucru, alfactorilor materiali sau a tipurilor de te-nologii folosite, pentru a o%ţinerentabilitatea scontată .

%tudiul de fezabilitate este destinat optimizării ipotezelor 'i deciziilor privind realizareaproiectului de investiţii.

4oate studiile de feza%ilitate cuprind un set asemănător sau aproape asemănător de între%ări. Cutoate acestea, se pot înt lni deose%iri privind o%iectivele şi scopurile cercetării, situaţie dictată decaracterul investiţiei, comple+itatea te-nologiei, sta%ilitatea costurilor factorilor de producţie etc. *nsă general, unstudiu de fezabilitate calitativ tre%uie să cuprindă o analiză amplă a tuturor componentelor proiectului şi a rezultatelor implementării lui. e aceia,investitorul cu un grad înalt de aversiune faţă de

20


21/121

risc , ar tre%ui să aloce resurse semnificative pentru realizarea acestui studiu, deoarece un studiu calitativva ridica semnificativ şansele o%ţinerii profitului scontat.

naliza tehnico-economică întruneşte toate aspectele şi elementele mai importante ale proiectului,cum ar fi

- gradul de veridicitate a informaţiilor despre mediul de afaceri e+istent,- eficienţa proiectului,- gradul de risc,- prognozarea pieţei,- tendinţele te-nologice,- sc-ema proiectului etc. *n condiţiile unei economii în tranziţie realizarea unui astfel de studiu se poate solda cu rezultate

imprecise, ce poate orienta investitorul la folosirea ineficientă a resurselor sale. 6ceasta se datoreazăfaptului că cercetarea nu cuprindefactorii specifici economiei date. *n acest conte+t, studiul #cercetarea&

tre%uie să ţină cont de aşa aspecte ca- factorii de producţie e+istenţi,- specificul pieţei,- condiţii de muncă etc.8 astfel de a%ordare presupune analiza proiectului din punct de vedere al veniturilor şi a

c-eltuielilor. 6naliza te-nico)economică poate fi orientată spre- o anumită piaţă #cererea&, ori- anumiţi factori materiali. 6stfel, investitorul se va %aza pecererea e istentă #prevăzută& sau pe careva factori materiali

#energie, materie primă etc.&. *nsă, lu nd în consideraţie faptul că cererea şi analiza pieţei sunt a%soluţindispensa%ili într)un studiu de feza%ilitate, acestora li se acordă o atenţie mai mare dec t factorilormateriali.

/ste de reţinut faptul că analiza te-nico)economică, nu este un o%iectiv pentru investitor, ciprezintă uninstrument , o modalitate de a răspunde la între%area a investi în proiectul dat sau nu, al căruirăspuns nu neapărat coincide cuconcluziile cercetării . e fapt, în practică este foarte greu de găsit vre)une+emplu în care investitorul, la luarea deciziei sale investiţionale, s)a %azatdoar pe analiza te-nico)

economică.Unstudiu calitativ de fezabilitate va cuprinde următoareledirecţii #părţi& necesare de analizat

♦ 7otivaţia 'i istoria proiectului o numele, prenumele #denumirea& şi adresa proiectantului9o motivaţia realizării proiectului9o scopul proiectului şi caracterele generale %azate pe o strategie previzi%ilă, inclusivdeterminarea regiunii geografice şi nişei de piaţă #internă sau e+ternă&9o localizarea proiectului orientarea spre piaţă, resursele materiale.

♦ !naliza generală a pieţei 'i a concepţiei de mar eting

21


22/121

o concluziile formulate în urma cercetărilor de mar=eting privind mediul de afaceri,segmentarea pieţei #consumatorii reali, nominali&, canalele de realizare, concurenţa, ciclurilede viaţă #ale sectorului, produsului etc.&9o descrierea indicilor anuali ai cererii de piaţă #cantitate, preţ& şi livrărilor #trecute, actuale ş

viitoare&9o e+plicarea şi motivarea strategiilor de mar=eting alese pentru atingerea scopurilor propuse9o calcularea şi e+plicarea eventualelor c-eltuieli de mar=eting, elementelor programelor dev nzări şi încasări #preţ, cantitate, nişă de piaţă etc.&9o descrierea influenţei proiectului asupra materiei prime şi livrărilor, localizării în spaţiu,mediului încon'urător, programului de producţie, te-nologiei, capacităţii de producţie a întreprinderii.♦ 7ateria primă 'i livrărileo descrierea situaţiei generale privind) materia primă9) semifa%ricatele9) utila'ele9) piesele de sc-im% etc.o calcularea necesarului anual de livrări de resurse materiale9o căutarea şi a selectarea c t mai multor resurse ieftine şi strategii optime.♦ ocalizarea în spaţiu 'i mediul încon urător o identificarea şi deservirea amplasării o%iectului investiţiei, inclusiv) influenţa asupra ecologiei şi mediului încon'urător9) politica social)economică, stimulări, restricţii9) infrastructură.o identifica aspectelor critice şi motivarea localizării o%iectului investiţional9o analiza, în linii generale, a principalelor costuri legate de amplasarea o%iectului.

♦ "roiectarea 'i tehnologiao identificarea programei şi capacităţii de producţie a întreprinderii9o motivarea te-nologiei alese, evaluarea suficienţei acesteia din punct de vedere alcomple+ităţii, avanta'elor, nea'unsurilor, ciclului de viaţă etc.9o identificarea sc-emei şi limitelor #cadrul& proiectului9o calcularea costul

Documents

Bazele Activitatii Investitionale Conspecte Md