Upload
lengoc
View
239
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Congresul Studenților din România-2013
Uniunea Studenților din România
Barometrul de opinie a studenților 2013
Uniunea Studenților din România este o organizație umbrelă, la nivel național, pentru 80 de
asociații studențești și de tineret din 17 centre universitare. Scopul statutar al federației este acela
de a reprezenta, promova și apăra drepturile studenților, în raport cu actorii relevanți la nivel
național, în special cu Ministerul Educației Naționale, Ministerul Tineretului și Sportului,
Parlamentul, Guvernul, Președinția României, precum și Municipalități și Universități.
În 11 ani de existență, Uniunea a dezvoltat o serie proiecte anuale cu impact național, devenite
evenimente de referință în rândul studenților: Festivalul UNIFEST, Congresul Studenților din
România, USR Summer Camp, Academia de Training, Gala Studentului, Academia
Studențească de Folk și Muzici Bune. Zeci de mii de studenți au fost beneficiarii direcți sau
indirecți ai acestor programe și proiecte, menite să contribuie la dezvoltarea lor personală.
USR și-a construit în timp o cultură organizațională puternică, ce generează energie și
entuziasm în rândul membrilor și voluntarilor și a ajuns să promoveze o serie de valori și
principii comune precum unitate, profesionalism, continuitate, non-partizanat.
Obiectivele generale ale USR sunt:
Sprijinirea studenților pentru rapida lor integrare în viața socială și profesională;
Implicarea în dezvoltarea politicilor educaționale și de tineret la nivel național;
Inițierea și întreținerea de relații cu instituțiile naționale și internaționale cu decizie în
domeniul de interes pentru membrii uniunii, cu alte organizații naționale și internaționale,
cu instituții guvernamentale și neguvernamentale;
Inițierea de proiecte de promovare a valorilor universitare;
Identificarea constantă a nevoilor și aspirațiilor studenților în scopul asigurării de șanse
reale și egale, fără discriminări legate de rasă, religie sau sex;
Evaluarea politicilor educaționale din România în raport cu politicile adoptate la nivel
internațional;
Promovarea implicării active a studenților în societatea civilă și în actele decizionale ce
țin de tineret;
Dezvoltarea de programe specifice prevenirii consumului de alcool, tutun sau substanțe
nocive în rândul studenților;
Elaborarea de programe de educație non-formală pentru studenți;
Facilitarea accesului la informație pentru studenți, precum și o informare corectă și
echidistantă a acestora;
Îmbunătățirea relațiilor dintre autoritățile locale și centrale aferente segmentului
studențesc;
Dezvoltarea unui sistem de beneficii culturale, educative și de petrecere a timpului liber
pentru studenți;
Propunerea de măsuri pentru integrarea socio-profesională a studenților cu handicap;
Stimularea voluntariatului în rândul studenților.
Uniunea Studenților din România are în prezent 10 domenii de interes în care și-a stabilit
obiective strategice: Educaţie, Educaţie non-formală, Politici de Tineret, Dimensiunea Socială,
Angajabilitatea tinerilor, Antreprenoriat, Creativitate şi Inovare, Voluntariat, Cultură, Sportul
universitar, Educație pentru Sănătate.
Uniunea Studenților din România a demarat în perioada 1 aprilie 2013 – 15 mai 2013, un studiu
privind satisfacția studenților asupra activității socio-profesionale din universități.
O primă etapă din cadrul studiului a fost implementarea în perioada 1 aprilie- 1 mai 2013 a unui
sondaj de opinie sub forma unui chestionar studenților din România.
Rezultatele studiului ne dorim noi, Uniunea Studentilor din Romania, ca reprezentanți legali și
legitimi ai mișcării studențești autohtone, să stea la baza dezvoltarii unei strategii
guvernamentale eficiente și de o calitate ridicată în domeniul educației.
Ne aflăm astăzi în fața rezultatelor unui studiu efectuat pe un eșantion reprezentativ format din
2114 respondenți în urma căruia suntem convinși ca situația învățământului superior și a
studenților pe care îi reprezentăm se va îmbunatați.
Conform rezultatelor înregistrate la acest studiu au participat un număr de 2114 respondenți
distribuiți proporțional dupa cum urmează 84.7% studenți la licență, 13.4% masteranzi și 1.9%
doctoranzi.
După cum se poate observa din graficele alaturate majoritatea covârșitoare a respondenților sunt
studenți căminiști, cu o pondere ridicată a celor din anii I,II și III.
Anul de studiu Forma de finanțare a programului de studii
Respondenții din cadrul studiului au raspuns unei serii de întrebări ce au fost axate pe cateva
direcții principale.
Calitatea actului educațional
Modalitatea de admitere
Cu privire la modalitatea de admitere în învățământul superior respondenții sunt de părere în
proporție de 83.4% că cea mai eficientă metodă este cea bazată pe examen, 17.9% consideră
concursul de dosare cel mai elocvent în timp ce 34.2% doresc admitere în urma unui interviu de
selecție.
Intr-un procent de 24.4% studenții, masteranzii și doctoranzii doresc un test de aptitudini ca
proba la admiterea în învățământul superior în timp ce alți 1.7% nu consideră niciuna dintre
variantele enumerate ca fiind viabilă.
I
Chestionați privind gradul de satisfacție asupra programului de studii la care au fost admiși
aproape jumatate, 47.8% se declară mulțumiți, numai 14.3% sunt foarte foarte mulțumiți de
alegerea făcută.
Un procent de 28.8% nu sunt foarte convinși de calitatea programului de studii ales iar
nemulțumiții sunt reprezentați de 7% dintre respondenți.
In categoria celor foarte nemulțumiti se încadrează 2.2% dintre cei care au participat la studiul
implementat de Uniunea Studenților din România.
Dintre cei chestionați numai un procent de 6% au declarat că urmează și un alt program de studii.
Modalități de informare a studenților
Aproape jumătate dintre studenții chestionați, 48.3% preferă sa vizualizeze informațiile prin
metoda clasică a avizierului.Cei mai mulți însă au ales ca și variante la îndemana metodele de
informare electronice, 77.4% vor sa se informeze de pe site-urile oficiale ale instituțiilor iar
76.5% ar dori să primească informațiile prin e-mail.
Alte metode sunt favorite pentru 6.1% iar un procent de 8.5% preferă sa fie informați telefonic.
Evaluarea cadrelor didactice de către
studenți
Referitor la activitatea cadrelor didactice
studenții chestionați consideră cu o
majoritate covârșitoare 94.5% că este
necesară implementarea unor
chestionare cu scopul evaluării
satisfacției privind conținutul
disciplinelor.
Mai mult de jumătate
dintre aceștia, 53.2%,
declară că au participat
cel putin o dată la
procesul de evaluare a
cadrelor didactice însă
numai 13.7% au aflat
rezultatele evaluării
cadrului didactic.
In ansamblu studenții apreciază in majoritatea lor ca fiind mediu spre bun procesul de evaluare al
cadrelor didactice la care au participat.
Tot în urma studiului observăm ca majoritatea proceselor de evaluare au loc in presesiune și
chiar inainte de examen în multe cazuri.
Majoritatea studenților doresc luarea unor masuri administrative în cazul profesorilor care au fost
evaluati cu satisfacător si chiar nesatisfacător, printre cele mai preferate fiind propunerea de
diminuare a salariului sau cea a diminuării numărului de ore la disciplina respectivă.
Studenții participanți la studiu consideră materialele didactice ca fiind satisfacatoare per
ansamblu din punct de vedere al accesibilității, existenței lor în format electronic, costurilor,
aplicablității și a gradului de noutate al informațiilor.
Peste jumătate dintre
respondenți sunt de părere că
disciplina “Educație fizică”
trebuie sa aibă caracter opțional.
Totodată majoritatea celor
chestionați apreciază ca utile și
foarte utile materialele de studiu
ce le-au fost recomandate în
afara cursului și a seminarului.
Majoritatea consideră că realizarea proiectelor mixt (atât individual cât și în echipă) ar duce la un
rezultat mai bun .
Importanța implicării studenților în sesiuni de comunicări științifice
Chestionați fiind despre informarea privind organizarea unor sesiuni științifice, studenții au
declarat în majoritate ca au cunoștință de aceste evenimente și au fost îndemnați de către cadrele
didactice sa participe însă numai 49% dintre aceștia au asistat sau participat activ la o astfel de
manifestare.
Studenții sunt de acord cu organizarea
sesiunilor științifice pe care le consideră
benefice prin prisma posibilității abordării
unei teme proprii, a oportunității de
dezvoltare personală și profesională precum
și prin mediatizare/promovare.
De observat este faptul că foarte puțini dintre studenți, 8.1% sunt prinși în cadrul echipelor de
cercetare în universități.
De asemenea studenții apreciază în cele mai multe cazuri, 40% dintre cei chestionați, ca
nesatisfacătoare finanțarea cercetării științifice.
Centre de orientare și consiliere în carieră
Mai mult de 70% dintre respondenți nu au conoștință de existența unui centru de
consiliere în universitatea lor și nici nu au beneficiat vreodată de serviciile acestuia în
cazul în care există.
Cert este că studenții doresc înființarea unor astfel de structuri propunând și o serie de
activități pe care acestea să le desfașoare.
Posibilități de formare prin mobilități interne și externe
În urma studiului aflăm ca peste 84% dintre studenți au informații despre programul ERASMUS
și majoitatea ar dori o astfel de experienta însa un procent foarte mic, numai 5.4% au beneficiat
de o astfel de mobilitate.
De asemenea studenții ar fi interesați și de o mobilitate interna în cadrul unei facultăți de același
profil, pentru acest deziderat expimându-se 59.2%.
Mai aflăm din studiu că studenții apreciază ca satisfacătoare activitatea de predare din
universități prin prisma numarului de studenți pe grupă, a dotarilor și a cunoștințelor acumulate.
Majoritatea studenților și-ar dori să existe spații special amenajate pentru pauze dar și pentru
lucru în echipă , raspunzând pozitiv la aceasta întrebare peste 85% dintre aceștia.
Efectuarea practicii de specialitate
În ceea ce privește efectuarea practicii de specialitate părerile respondenților sunt împarțite
26.9% se declară oarecum satisfacuți de stagiul de practică efectuat, 29.4% consideră ca nu e nici
foarte bine dar nici foarte rau, 16.9% cred ca într-o anumită masură efectuarea acestui stagiu a
fost nesatisfăcătoare în timp ce 18.1% s-au declarat foarte nesatisfăcuți de efectuarea practicii de
specialitate.
În ceea ce privește programul bibliotecilor într-un procent de aproximativ 35% respondenții se
declară satisfacuti de calitatea serviciilor oferite în timp ce un procent de aproximativ 17%
consideră că serviciile oferite sunt foarte satisfăcătoare.
Concordanța dintre curriculă și piața muncii
Tot în urma chestionarului descoperim că aproape jumătate dintre respondenți, 45% nu sunt
interesați să urmeze o carieră de cadru didactic, in timp ce doar 18.5% afirmă faptul că își doresc
să rămâna în sistemul universitar.
La terminarea studiilor 76.1% dintre respondenți doresc să se angajeze, mai mult de jumătate
dintre ei, 50.3% doresc să urmeze un alt program de studii în timp ce 26.5% sunt interesați să își
deschidă o afacere proprie.
Într-un procent de 78.1 % participanții la studiu consideră ca își vor gasi un job, în timp 22%
sunt sceptici în ceea ce priveste angajarea.
În același timp 80.7% dintre respondenți consideră ca informațiile acumulate în facultate le vor fi
utile la viitorul job, în timp ce 19.3% nu se declară încrezatori în informatiile dobândite în
facultate și consideră ca trebuie să mai urmeze programe de formare profesională pentru a face
față cu succes pe piața muncii.
74% dintre studenții, masteranzii și doctoranzii participanti la studiu consideră că nu există o
concordanță între numărul de absolvenți ai specializării în care sunt angrenați și oferta de locuri
de muncă.
O altă concluzie care poate fi trasă în urma studiului este reprezentată de sursa de informare din
plan profesional a studenților.
Majoritatea covârșitoare a participanților, 94% preferă internetul ca sursă de documentare, 61%
merg în bibliotecă pentru a se documenta, 35.1% se informează din reviste de specialitate în timp
ce 48.2 % preferă metodele moderne de informare precum seminariile sau workshop-urile.
Condițiile sociale ale studenților
Acordarea burselor
Majoritatea participanților se declară relativ multumiți de desfășurarea procesului de acordare a
burselor atât în ceea ce privește activitatea comisiei de acordare a burselor cât și în ceea ce
privește criteriile de acordare sau termenele de virare a burselor.
În ceea ce privește cuantumul burselor 43.7% dintre respondenți consideră că există un echilibru
între numărul burselor și sumele acordate, 24.1% preferă să existe un număr mai mic de burse
dar să se ofere o sumă mai mare în timp ce 32.2% doresc sa fie acordate mai multe burse chiar
dacă acest lucru atrage după sine o scadere a sumelor primite de fiecare dintre studenții bursieri.
Decontul biletelor de transport în comun
În speța decontului biletelor de transport în comun studentii participanți apreciaza ca pozitivă
desfășurarea procesului în ansamblul său, un procent de aproape jumătate declarându-se
satisfăcuți de modalitatea de decontare, termenele de decontare sau de activitatea
compartimentului de specialitate din cadrul universității.
Condițiile de cazare
Aproape jumătate dintre respondenți, 43.2% au declarat că locuiesc sau au locuit vreodată în
caminele universității.
Dintre aceștia 20.5% locuiesc cu încă un coleg în cameră, 21.7% au încă doi colegi în cameră,
31.1% locuiesc în camere cu norma sanitară de 4 persoane, 19.2% stau în camere cu cate 5
perosane, în timp ce un procent de 5.8% au câte 5 colegi în cameră.
Un procent de 1.7% locuiesc în camere cu peste 6 persoane.
Legat de condițiile de securitate din campusurile studențești, 73.4% declară că este asigurată
protecția studenților în timp ce 20.6% consideră că acest serviciu este deficitar.
Cu privire la locurile de cazare, 54.1% consideră că există un echilibru între numărul total al
locurilor din cămine și numărul locatarilor dintr-o cameră de cămin, 31.7% preferă să existe un
număr mai mic de locatari dar și mai puține locuri în total, 14.3% doresc să existe un număr mai
mare de locatari dar și mai multe locuri în total în cămine.
Per general studenții se declară mulțumiți de desfășurarea procesului de cazare prin prisma
confortului, a comportamentului personalului, a asigurării securității, a dotărilor existente, a
implicării reprezentanților studenților și a relației cu administrația, a numărului de locuri de
cazare, a metodologiei și a informațiilor oferite.
Servirea mesei la cantina universității
Se poate observa că studenții nu mănâncă foarte des la cantina universității însă apreciază ca
satisfăcătoare serviciile oferite din punctul de vedere al calității și diversității meniului, al
prețului, al condițiilor de servire și ingienă precum și a atitudinii personalului angajat.
Relația studenților cu reprezentanții si conducerea facultăților/universităților
Disponibilitatea conducerilor facultăților/universităților în rezolvarea problemelor studențești
și calitatea comunicării sunt apreciate pozitiv de către majoritatea studenților chestionați.
In graficele alăturate observăm părerea studenților și relația acestora cu reprezentanții lor în
diferitele foruri legislative și de conducere din universități.
De asemenea din studiu rezultă aprecierea pozitivă a studenților în relația cu reprezentanții
acestora cu privire la amabilitate, implicare în rezolvarea problemelor și în reprezentarea
studenților, inițiativă precum și comunicarea cu colegii.
Implicare în organizații studențești și în activități de voluntariat
Din graficele prezentate mai puțin de jumătate dintre studenți au participat vreodată la o
activitate de voluntariat sau la vreo activitate a unei organizații studențești, însa mai mult de
jumătate dintre ei, 50.2% declară că și-ar dori să facă parte dintr-un ONG.
Analizând rezultatele studiului, Uniunea Studenților din România face
următoarele recomandări către instituțiile abilitate:
Calitatea actului educațional
1.Având în vedere că studenții chestionați consideră cu o majoritate covârșitoare 94.5% că este
necesară implementarea unor chestionare cu scopul evaluării satisfacției privind conținutul
disciplinelor și mai mult de jumătate dintre aceștia, 53.2%, declară că au participat cel puțin o
dată la procesul de evaluare a cadrelor didactice însă numai 13.7% au aflat rezultatele evaluării
cadrului didactic studenții respondenți au propus ca și masuri administrative din partea
universităților diminuarea salariului sau diminuarea numărului de ore la disciplina respectivă.
Uniunea Studenților din România consideră ca ar fi necesar ca in toate universitățile din țara
noastra să fie luate aceste măsuri daca ele se impun imperativ.
2.Studenții respondenți apreciază într-o majoritate covârșitoare, respectiv 74%, că nu există o
bună corelare între numărul de absolvenți ai unei specializări și oferta de locuri de pe piața
muncii, recomandăm ca pe viitor instituțiile de resort să facă o apreciere strategică prin care să
regleze aceste decalaje.
În sprijinul acestei recomandări aducem în prim-plan Raportul CNFIS 2012 în cadrul căruia s-a
realizat o evaluare a necesității de specialiști pentru viitor.
Propunem ca ministerul de resort să adapteze cifrele de scolarizare la necesitatea de specialiști
estimată.
Condițiile sociale ale studenților
1.În urma studiului se constată aprecierea pozitivă a peste 60% din partea studenților chestionați
cu privire la cumularea bursei sociale cu cea de studiu, merit respectiv performanță.
În condițiile alocației bugetare actuale raportată la student , 69 RON / student , această cerință nu
poate fi adoptată în universități deoarece ar diminua cuantumul actual al burselor.
În acest sens propunem alocarea unor sume suplimentare destinate burselor sociale.
2. Creșterea subvenției pentru cămine și cantine deoarece aceasta a rămas la nivelul anului 2008.
Finanțarea învățământului superior
1. Uniunea Studenților din România în urma dezbaterilor efectuate în centrele universitare în
preambulul sesiunii plenare a Congresului Studenților din România 2013, a constatat
nemulțumirea vădită a reprezentanților conducerilor universităților cu privire la actuala
modalitate de finanțare a învățământului superior (finanțare raportată la student echivalent).
Propunem în consecință adoptarea unei modalități de finanțare pe ciclu de studii, în acest fel
împiedicând scăderea continuuă a nivelului calitativ al actului educațional.
2.În urma pensionării multor angajați ai aparatului administrativ din diversele compartimente ale
universităților este afectată buna funcționare a activității și a calității serviciilor furnizate
studenților de către acestea.
Ca urmare a problemei expuse se impune deblocarea angajărilor în mediul academic, în special a
personalului TESA, în caz contrar calitatea serviciilor va scădea sau prețul plătit la aceste servicii
de către studenți va fi din ce în ce mai ridicat ca și consecință a externalizării lor.
Centre de consiliere și orientare în carieră
1.Din rezultatele studiului se poate observa că mai mult de 70% dintre respondenți nu au
conoștință de existența unui centru de consiliere în universitatea lor și nici nu au beneficiat
vreodată de serviciile acestuia în cazul în care există.
Ca și activități pe care aceste centre de consiliere ar trebui sa le aibă, în viziunea studenților,
menționăm oferirea oportunităților de stagii de practică , internship sau job-uri , desfășurarea
unor campanii de informare cu privire la dezvoltarea personală, facilitarea schimburilor de
experiență cu absolvenții universităților, intermedierea relațiilor dintre mediul academic și cel
economic.
Propunerea cu privire la aceste situații este aceea de înființare obligatorie a acestor centre de
consiliere în fiecare universitate din România.