Embed Size (px)
Citation preview
ATLASE CU IMAGINI COLORI. Atlas de dermatologie
A. AfecÆiuni çi leziuni cutanate frecventeB. Neoplasme cutanateC. Leziuni pigmentate benigne çi maligneD. Bolile infecÆioase çi pieleaE. AfecÆiuni cutanate mediate imunologicF. Manifeståri cutanate ale bolilor organelor interne
II. Atlas de semne endoscopice
III. Atlas al examinårii fundului de ochi
IV. Atlas de hematologie
I. Atlas de dermatologieStephen F. Templeton / Thomas J. Lawley
A. AfecÆiuni çi leziuni cutanate frecvente
IA-1 Acnee vulgarå cu papule inflamatorii, pustule çi come-doane.
IA-2 Acnee rozacee cu eritem facial pronunÆat, telangiectazii,papule diseminate çi mici pustule.
IA-3 Psoriazisul este caracterizat prin plåci eritematoase miciçi mari, cu scuame argintii aderente.
IA-4 Dermatitå atopicå cu plåci liche-nificate, excoriate în fosa poplitee.
IA-5 Eczema dishidroticå, caracterizatåprin vezicule profunde çi descuamårila nivelul palmelor çi degetelor, esteadeseori asociatå cu o diatezå atopicå.
IA-6 Dermatitå seboreicå relevând eri-tem facial central cu scuame gråsoase,galbene suprapuse.
IA-11 Vitiligo, într-o distribuÆie tipicå acralå, relevând depig-mentare cutanatå impresionantå, datoritå pierderii melanocitelor.
IA-9 Lichen plan ilustrând papule violacee, ombilicate, multipleçi plåci. Distrofia unghialå, aça cum se observå la nivelulunghiei policelui acestui pacient, poate fi, de asemenea, ocaracteristicå.
IA-10 Pitiriazis rozat Multiple maculeeritematoase rotund-ovalare cu scuamåfinå centralå sunt distribuite de-a lungulliniilor de tracÆiune cutanate la nivelultrunchiului.
IA-7 Dermatitå de stazå evidenÆiind ma-cule eritematoase, scuamoase çi zemuindela nivel gambier inferior. De asemenea,se observå la acest pacient câteva ulceraÆiide stazå.
IA-8 Dermatita alergicå de contact, fazå acutå, cu plåci ecze-matoase bine delimitate, zemuinde într-o distribuÆie perioralå.
IA-16 Keloide consecutive puncÆiei urechii, cu nodulifermi, exofitici, eritemato-lucioçi ai Æesutului cicatriceal.
IA-17 Hemangioamele roçii „ca cireaça“ suntfoarte frecvente çi apar la adulÆii de vârstå medieçi båtrâni. Se caracterizeazå prin papule eritema-toase multiple, purpuriu-închise, de obicei loca-lizate pe trunchi.
IA-15 Keratozele seboreice sunt vizualizate ca papule çi plåci„lipite“, cercuite, verucoase, cu coloraÆie variind de la maroniudeschis la negru.
IA-14 Chisturi epidermoide La acestpacient se observå câÆiva noduli chistici,fermi inflamaÆi çi neinflamaÆi. Uneori,se observå un punct folicular pustulospe suprafaÆa epidermului.
IA-13 Urticarie, evidenÆiind papule çi plåcicaracteristice, discrete çi confluente, erite-mato-edematoase.
IA-12 Alopecie areata caracterizatå prin placå circularå binedelimitatå la nivelul scalpului, lipsitå complet de pår. Orificiilefoliculare sunt conservate, indicând o alopecie necicatricealå.
B. Neoplasme cutanate
IB-20 Carcinom bazocelular evidenÆiindulceraÆie centralå çi o margine tumoralåperlatå, serpinginoaså, telangiectazicå.
IB-21 Carcinom scuamocelular relevat aici ca o placå hiperke-ratozicå crustoaså çi oarecum erodatå la nivelul buzei inferioare.Pielea expuså la razele solare, cum ar fi cea a capului, gâtului,mâinilor çi braÆelor, reprezintå un alt sediu tipic de afectare.
IB-19 Keratoacanthomul este un carcinom scuamocelularde grad mic, care se prezintå ca o tumorå exofiticå cu detrituscentral keratinos.
IB-18 Keratozå actinicå constând dinpapule çi plåci eritematoase hiperkera-tozice pe pielea expuså la razele solare.Acestea apar la adulÆii tineri çi vârstniciçi au un oarecare potenÆial de transformaremalignå.
IB-25 Carcinomul metastatic la nivelulpielii se caracterizeazå prin tumori inflama-torii dermice, adeseori ulcerate.
IB-24 Limfom non-Hodgkin afectând pielea, cu noduli tipiciviolacei, de culoarea prunei.
IB-22 Sarcom Kaposi la un pacient cu SIDA evidenÆiindstadiile de maculå, plåci çi tumorå.
IB-23 Mycosis fungoides este un limfom cutanat cu celuleT, iar la acest pacient se observå stadiul de leziuni în plåci.
C. Leziuni pigmentare benigne çi maligne
IC-30 Melanomul nodular cel mai frecvent se manifeståel însuçi ca un nodul cu creçtere rapidå, deseori ulcerat saucu cruste negre.
IC-31 Melanomul len-
ticular acral este maifrecvent la rasa neagrå,hispanici çi asiatici çiapare ca o maculå hi-perpigmentatå extensivåsau ca o placå la nivelulpalmelor çi plantelor.Difuziunea pigmentarålateralå este prezentå.
IC-26 Nev Nevii sunt proliferåri benigne ale nevomelano-citelor, caracterizaÆi prin macule hiperpigmentate cu conturregulat sau prin papule cu culoare uniformå.
IC-27 Nevii displazici sunt leziuni nevomelanocitare cu conturçi pigmentare neregulate care pot fi asociate cu melanomulfamilial.
IC-28 Melanomul superficial expansiv este cel mai frecventtip de melanom malign çi evidenÆiazå coloraÆie variatå (negru,albastru, mare, roz çi alb) çi limite neregulate.
IC-29 Melanomul malign lenticular apare pe pielea expusåla razele de soare ca o maculå sau placå mare, hiperpigmentatå,cu limite neregulate çi cu pigmentare variabilå.
D. Bolile infecÆioase çi pielea
ID-32 Impetigo-ul contagios este o infecÆie superficialåstreptococicå sau cu S. aureus, constând din cruste de culoareamierei de albine çi eroziuni eritematoase zemuinde. Ocazional,pot fi observate leziuni buloase.
ID-34 Erizipelul este o infecÆie streptococicå a dermuluisuperficial çi constå din plåci bine delimitate, eritemato-edematoase, calde.
ID-36 Varicelå
evidenÆiind nume-roase leziuni în va-riate stadii de evo-luÆie: vezicule peo bazå eritema-toaså, vezicule om-bilicate çi cruste.
I D - 3 7 H e r p e s
zoster-ul este vi-zualizat la acest pa-cient cu infecÆieHIV ca veziculehemoragice çi pus-tule pe o bazå eri-tematoaså grupateîntr-o distribuÆiedermatomalå.
ID-33 Foliculita este o infecÆie bacterianå a foliculilor piloçiçi este vizualizatå sub formå de papule çi pustule foliculareeritematoase.
ID-35 Herpes simplex InfecÆiile primitive cu VHS se caracte-rizeazå prin veziculopustule grupate pe o bazå eritematoaså.
ID-38 Extensia unui herpes zoster secundarå
chimioterapiei
A. Pacientul acuza durere la nivelul urechiiexterne. Rash-ul vezicular de pe concå çiantihelix a sugerat un sindrom Ramsay Hunt.
B. Dupå chimioterapia pentru un cancer deprostatå, pacientul a dezvoltat zoster diseminat,care în cele din urmå a fost controlat cu Acyclovir.
ID-39 Veruci prezente ca papule hiperke-ratozice verucoase multiple.
ID-40 Molluscum contagiosum este o infecÆie cutanatå cupoxvirus caracterizatå prin papule ombilicate multiple cu culoareroçie sau hipopigmentate.
ID-44 Tinea cruris este o infecÆie dermatofiticå superficialåcu plåci scuamoase, eritematoase, anulare bilaterale, extinzându-sede la plica inghinalå pânå la partea superioarå a coapselor.
ID-43 Tinea corporis este o infecÆie fungicå superficialå prezentåaici ca o placå eritematoaså anularå scuamoaså cu centru clar.
ID-41 Leucoplazia påroaså oralå se prezintå adeseori subformå de plåci la nivelul pårÆii laterale a limbii çi este asociatåcu infecÆia cu virus Epstein-Barr.
ID-42 Candidoza pseudomembranoaså oralå Plåcile albeaderente, mucoide, cu un halou eritematos observate aici lanivelul palatului indicå adeseori un status imunocompromis.
ID-48 Febrå påtatå a MunÆilor Stâncoçi prezentând maculeuçor eritematoase la nivelul palmelor în faza precoce a bolii.Leziunile pot deveni hemoragice (purpurice) pe måsurå ceafecÆiunea evolueazå.
ID-49 Gonococcemia diseminatå la nivelul pieliieste observatå ca papule çi pustule hemoragicecu centrii purpurici într-o distribuÆie acralå.
ID-47 Erythema chronicum migrans este manifestarea precocea bolii Lyme çi este caracterizatå prin plåci eritematoase anulare,uneori cu o papulå eritematoaså centralå la nivelul sediuluiînÆepåturii cåpuçei.
ID-45 Tinea ver-
sicolor este o in-fecÆie cutanatå fun-gicå superficialåprezentând o marevarietate de leziuni,în cele din urmå,petele scuamoasepot fi mici saumari, hipopigmen-tate sau hiperpig-mentate.
ID-46 Scabie evidenÆiind câteva papule eritematoase scuamoaseçi puÆine tuneluri liniare.
ID-50 Meningococemie fulminantå cu pete purpurice extensivepoligonale.
ID-51 Sifilis
primar cu çan-cru ferm, nedu-reros.
ID-54 Condylomata lata sunt plåci inter-triginoase umede, oarecum verucoaseîntâlnite în sifilisul secundar.
ID-55 Çancroid cu ulcere peniene carac-teristice çi asociat cu adenitå inghinalåstângå (bubo).
ID-56 Condylomata acuminata suntleziuni determinate de papilomavirusuluman (PVU) çi la acest pacient se prezintåca papule verucoase multiple confluândîn plåci.
ID-52 Sifilis secundar evidenÆiind erupÆie papuloscuamoasåla nivelul trunchiului.
ID-53 Sifilisul
secundar afec-teazå de obiceipalmele çi plan-tele, prezentândpapule crustoa-se, ferme, roçii-maronii.
E
A B
C D
ID-57 Leziuni cutanate la pacienÆi neutropenici
A. Papule asociate cu bacteriemie cu Escherichia coli la unpacient cu leucemie acutå limfocitarå. B. Aceleaçi papuledupå 2 ore. C. Aceleaçi leziuni în ziua urmåtoare. D. Ecthymagangrenosum la un pacient neutropenic cu bacteriemie cuPseudomonas aeruginosa. E. Papule la un pacient neutropeniccu fungemie cu Candida tropicalis.
E. AfecÆiuni cutanate mediate imunologic
IE-58 Lupus eri-
tematos sistemic
prezentând eritemmalar intens, crus-tos. Afectarea altorzone expuse la ra-zele solare este, deasemenea, frecventå.
IE-59 Lupus eri-
tematos discoid
Plåci violacee, hi-perpigmentate,atrofice, uneori cusemne de dopurifoliculare, carepot avea ca rezul-tat cicatrizarea,sunt caracteristiceacestei forme cu-tanate de lupus.
IE-60 Dermato-
miozitå Eritemulperiorbitar violaceucaracterizeazå rash-ul clasic heliotrop.
IE-61 Dermatomiozita adeseori afecteazå mâinile sub formaunor papule eritematoase ombilicate de-a lungul articulaÆiilordegetelor (semnul Gottron) çi telangiectazii periunghiale.
IE-63 Scleroder-
mia se caracteri-zeazå prin lipsa deexpresie facialå,cu aspect de mascå.
IE-62 Sclerodermie evidenÆiind sclerozå acralå çi ulcere focaledigitale.
IE-64 Eritemul multiform este caracterizat prin plåci erite-matoase multiple cu morfologie în Æintå sau de iris çi, deobicei, reprezintå o reacÆie de hipersensibilitate la medicamentesau infecÆii (în special cu virusul herpes simplex).
IE-65 Eritemul
nodos este o pani-culitå caracterizatåprin noduli binedeterminaÆi, dure-roçi çi plåci loca-lizate cel mai ade-sea la nivelul ex-tremitåÆilor mem-brelor inferioare.
IE-66 Vasculitå
La acest pacient cuvasculitå a vaselormici se observåpapule purpuricepalpabile la nivelulgambelor.
IE-67 Pemfigus vulgar relevând bule flasce care se rup uçor,determinând eroziuni multiple çi plåci crustoase.
IE-68 Dermatitå herpetiformå manifestatå prin veziculepruriginoase grupate într-o localizare tipicå. Veziculele suntadeseori excoriate çi pot apårea la nvielul genunchilor, coatelorçi scalpului posterior.
IE-69 Pemfigoid
bulos cu veziculeîn tensiune çi bulepe o bazå eritema-toaså urticarianå.
F. Manifeståri cutanate ale bolilor organelor interne
IF-76 Plåci în sindromul Sweet la un pacient cu leucemieacutå mielocitarå.
IF-75 Pyoderma gan-
grenosum relevând unulcer oarecum purulentcu limite violacee çi ne-terminabile.
IF-74 Necrozå cuma-
rinicå evidenÆiind ne-crozå cutanatå çi subcu-tanatå a sânului. Altezone adipoase, cum arfi fesele çi coapsele,reprezintå, de asemenea,sedii frecvente de afec-tare.
IF-72 Sarcoid Se observå papule çi plåci infiltrate, de culoarevariatå, într-o distribuÆie tipicå paranazalå çi periorbitarå.
IF-73 Neurofibromatozå prezentând neurofibroame cutanatenumeroase, de culoare roçie.
IF-70 Acanthosis nigricans evidenÆiind plåci axilare tipicehiperpigmentate, cu o suprafaÆå verucoaså, catifelatå.
IF-71 Mixedem pretibial manifestat ca plåci infiltrate, ceroasela un pacient cu boalå Graves.
II. Atlas de semne endoscopice
II-1 Esofag normal Poate fi observatå vascularizaÆiafinå.
II-2 Esofagitå de reflux Benzi liniare roçii cu o bandåcentralå albå ce se extind ascendent în esofag.
II-5 Metaplazie esofagianå Barrett cu un
adenocarcinom joncÆiunea scuamocolumnarå este prezentåla nivelul esofagului proximal. Neregularitatea mucoasådin centrul fotografiei a fost un adenocarcinom.
II-6 Corpul gastric normal cu pliuri.
II-4 Moniliazå esofagianå Se observå un exudat albcu mucoaså subiacentå eritematoaså.
II-3 Carcinom scuamocelular ulcerat, cu centru depri-mat, afectând un perete al esofagului
II-7 Ulcer gastric mare, benign al micii curburi Pliurilese terminå la marginea ulcerului.
II-8 Polip gastric Tipul histologic trebuie determinatprin excizia polipului çi examen anatomo-patologic.
II-9 MalformaÆie arteriovenoaså a mucoasei gastrice. II-10 Pilor normal ObservaÆi absenÆa pliurilor gastricede la nivelul antrului proximal pânå la pilor.
II-11 Bulb duodenal normal. II-12 Ulcer duodenal Se observå un ulcer tipic cubazå clarå pe faÆa anterioarå a bulbului duodenal.
II-13 Papila lui Vater – aspect normal Modelul înpliuri ce înconjurå papila este normal; bila se observåadiacent de papilå.
II-14 Carcinom periampular Tumora de la nivelulpapilei lui Vater a fost cateterizaÆi în timpul ERCP.
II-15 Papilotomie endoscopicå Un papilotom a fostintrodus în papilå, firul a fost îndoit, iar incizia a fostfåcutå, cu tehnicå electrochirurgicalå, în partea superioaråa papilei.
II-16 Colon normal Pot fi observate pliurile tipiceçi modelul vascular.
II-17 Polip adenomatos colonic Polipul este eritematos;o parte este acoperitå cu mucoaså normalå.
II-18 Polipi adenomatoçi mici, multipli, colonici într-uncaz de polipozå familialå colonicå. Acest colon trebuieîndepårtat chirurgical pentru a preveni dezvoltarea can-cerului.
II-19 Adenocarcinom colonic Cancerul este multilo-bulat çi cu creçtere spre lumen.
II-20 Colitå Crohn cu ulcere liniare, serpinginoase, cubazå albå, înconjurate de mucoaså colonicå relativ normalå.
II-21 Colitå ulcerativå severå cu ulceraÆie difuzå, hemo-ragicå çi exudaÆie.
II-22 Sarcom Kaposi afectând colonul la un pacientcu SIDA. Leziunile eritematoase afecteazå majoritateamucoasei colonice din fotografie.
II-23 Varice colonice Structuri subepiteliale multiple,serpinginoase deformând lumenul colonic.
II-24 Pungå ilealå Mucoasa pare normalå la nivelulacestei pungi reconstruite din ileon pentru a asigura unrezervor dupå proctocolectomie totalå çi anastomozåileoanalå.
III. Atlas al examinårii fundului de ochi
III-1 Cytomegalovirusul la un pacient cu SIDA apareca o zonå arcuatå de retinitå, cu hemoragii çi edem lanivelul discului optic. Uneori, CMV este localizat la periferiaretinei, sub limitele de detecÆie la oftalmoscopia directå.
III-2 Placå Hollenhorst localizatå la nivelul bifurcaÆieiunei arteriole retiniene ce dovedeçte cå pacientul prezintåembolie fie din artera carotidå, fie din vasele mari, fie dela nivelul cordului.
III-3 Retinopatie hipertensivå cu hemoragii „în flacårå“diseminate („în schije“) çi pete „în vatå de bumbac“ (infarcturiale membranei fibrei nervoase) la un pacient cu cefaleeçi tensiune arterialå de 234/120.
III-4 Ocluzia venei centrale a retinei se poate producehemoragie retinianå masivå („sânge çi fulger“), ischemieçi pierderea acuitåÆii vizuale.
III-5 Neuropatie opticå ischemicå anterioarå datoratåunei arterite temporale la o femeie în vârstå de 78 ani cuedem discal palid, hemoragie, pierderea acuitåÆii vizuale,mialgii çi VSH de 86 mm/h.
III-6 Nevrita retrobulbarå este caracterizatå iniÆial deun fund de ochi normal, de unde expresia „nici doctorulnu vede nimic, nici pacientul nu vede“. Atrofia opticå sedezvoltå dupå atacuri severe repetate.
III-7 Atrofia opticå nu este un diagnostic specific, darse referå la combinaÆia dintre paloarea discului optic, îngus-tarea arteriolarå çi distrucÆia membranei fibrelor nervoaseproduså de o afecÆiune ocularå, în special neuropatii optice.
III-8 Edemul papilar Semnificå edem al discului opticca rezultat al presiunii intracraniene crescute. Aceaståfemeie tânårå obezå cu pseudotumorå cerebralå a fosteronat diagnosticatå cu migrenå pânå când a fost realizatexamenul fundului de ochi, care a relevat mårirea disculuioptic, hemoragii çi pete în „vatå de bumbac“.
III-9 Discul optic strålucitor reprezintå depozite calcificatede etiologie necunoscutå în interiorul discului optic. Uneori,sunt confundate cu edemul papilar.
III-10 Dezlipirea de retinå se prezintå ca o pânzå întinsåde Æesut retinian cu pliuri. La acest pacient, fovea a fostcruÆatå, astfel încât acuitatea vizualå a fost normalå, dardezlipirea superioarå a produs un scotom inferior.
III-11 Glaucomul capåtå un aspect „în ceaçcå“ pe måsuråce reÆeaua venoaså este distruså çi excavaÆia centralå devinemare çi deprimatå. Raportul excavaÆie-disc la acest pacienteste în jur de 0,7/1,0.
III-12 Degenerarea macularå în relaÆie cu vârsta debu-teazå cu acumularea de pete strålucitoare în interiorulmaculei. Ele apar ca depozite galbene subretiniene dise-minate.
III-13 Retinopatia diabeticå determinå hemoragii difuzeçi exudate galbene. Acest pacient a prezentat neovascu-larizaÆie proliferativå de la nivelul discului optic, necesitândfotocoagulare cu laser pan retinianå urgentå.
III-14 Retinitå pigmentarå cu aglomeråri de pigmentîn periferia retinei, cunoscute ca „spiculi osoçi“. Existå,de asemenea, atrofia epiteliului pigmentar retinian, fåcândca vascularizaÆia coroidei så fie uçor vizibile.
III-15 Melanom al coroidei apårând ca o maså mare întu-necatå în cadranul temporal inferior, chiar în apropiereafoveei.
III-16 Inelul Kayser-Fleischer apare în boala Wilson,datoritå depunerii cuprului în membrana Descemet, pro-ducând o discoloraÆie maronie la periferia corneei. Nutrebuie confundat cu inelul alb-gålbui lipidic din arculsenil, care este frecvent la vârstnici çi semnificå, ocazional,hiperlipidemie, în special când apare la vârste tinere.
IV. Atlas de hematologie
IV-1 Frotiu sanguin normal He-matiile sunt rotunde, au o zonå cen-tralå palidå, apar uçor mai mici decâtnucleul limfocitului matur çi variazåpuÆin în mårime (anizocitozå) sauformå (poikilocitozå).
IV-2 Anemie megaloblasticå Ma-crocite ovalare, bine încårcate cuhemoglobinå, sunt amestecate cu unnumår mai redus de hematii mici în„picåturå de lacrimå“. ObservaÆi, deasemenea, granulocite hipersegmen-tate.
IV-3 Boalå hepaticå Se observåmacrocite rotunde cu dimensiuneuniformå. Multe macrocite sunt celule„în Æintå“.
IV-4 Anemie feriprivå În formelesevere de deficit de fier, hematiilesunt mai mici decât normalul (micro-citozå çi zona lor centralå palidå estemai mare (hipocromie), astfel încâtcelulele apar ca având doar o finåreÆea de hemoglobinå.
IV-5 bbbbb Talasemia intermediarå Suntobservate microcite çi hematii hipo-crome asemånåtoare celor din anemiaferiprivå severå ilustrate în Fig. IV-4.Se observå multe hematii eliptice çicu formå de „picåturå de lacrimå“.
IV-6 Anemia cu celule „în secerå“
Hematiile elongate çi cu formå desemilunå observate în acest frotiusanguin reprezintå celule circulanteireversibile „în secerå“. Se observå,de asemenea, celule „în Æintå“ çi ocelulå nuclealå.
IV-7 Hemolizå traumaticå Hema-tiile „în coif“ çi cele mici triunghiulareobservate pe acest frotiu reprezintådovada morfologicå a lezårii mecanicea hematiilor intravasculare.
IV-8 Anemia cu schizocite Schi-zocitele sunt recunoscute ca hematiidistorsionate, conÆinând câteva pro-iecÆii „ca spinii“ distribuite neregulat.Celulele cu aceastå anomalie morfo-logicå sunt denumite, de asemenea,acantocite.
IV-9 Uremia În uremie, hematiilepot dobândi numeroase prelungirimici, spinoase, distribuite regulat.Asemenea celule, denumite celule„în scai“ sau echinocite, sunt uçorde diferenÆiat de acantocitele cu spiculineregulaÆi ilustrate în Fig. IV-8.
IV-10 Sferocitozå ereditarå Suntobservate hematii mici, dens colorate,care çi-au pierdut zona palidå centralå(microsferocite). Microsferocitele potfi întâlnite, de asemenea, în alte afec-Æiuni hemolitice.
IV-11 Anemie imunohemoliticå
Se observå pe acest frotiu sanguinmicrosferocite, alåturi de câteva ma-crocite cu nuanÆå uçor violetå (policro-matofilie). Ultimele reprezintå noihematii eliberate precoce din måduvaosoaså. Microsferocitele observateîn anemia imunohemoliticå pot finediferenÆiabile de microsferocitelevizualizate în sferocitoza ereditarå(Fig. IV-10)
IV-12 Frotiu leucoeritroblastic Seobservå hematii „în picåturå de la-crimå“, indicative de lezarea fibrelorcolagene ale membranei, un eritrocitnucleat, indicator al eliberårii pre-mature a precursorilor eritroizi çi celuleimature mieloide, indicatoare ale he-matopoiezei extramedulare. Frotiulde sânge periferic este în relaÆie cufibroza måduvei osoase, fie mielo-fibrozå primarå, fie mieloftizie se-cundarå.
IV-13 A. Granulocit normal Gra-nulocitul normal are un nucleu seg-mentat cu cromatinå denså, aglo-meratå; granule neutrofilice fine suntdistribuite în interiorul citoplasmeisale.B. Limfocit çi monocit normal
Monocitul normal este o celulå marecu un nucleu în falduri, conÆinândcromatinå liberå, în bandå; cito-plasma este de culoare gri-albåstruiçi de obicei conÆine granule azurofilefine. Limfocitul normal este o celulåmai micå. Nucleul såu poate firotund, dar poate fi çi invaginat, caîn celula prezentatå în aceastå plançå.Cromatina nuclearå are un aspectpåtat; citoplasma este albastrå.
IV-14 A. Eozinofil normal Eozi-nofilul conÆine granule mari, porto-caliu deschise; nucleul este bilo-bulat.B. Bazofil Bazofilul conÆine gra-nule mari purpuriu-negre care umplucelula çi mascheazå nucleul.
IV-15 Precursorii granulocitari
medulari normali Cel mai pre-coce precursor granulocitar (mielo-blast) posedå un nucleu rotund cucromatinå finå punctatå çi unul saumai mulÆi nucleoli; citoplasma estealbastrå. Pe måsurå ce se producediferenÆierea nuclearå, nucleolii dis-par, cromatina diminueazå çi nucleuldevine intens invaginat çi, în final,segmentat. Pe måsurå ce diferenÆiereacitoplasmaticå debuteazå, granu-laÆiile azurofile apar çi culoarea cito-plasmei se modificå de la albastrula o nuanÆå galben-roz-gri la granulo-citul matur, çi pe måsurå ce se pro-duce acest lucru, granulaÆiile azu-rofile devin mascate de granulaÆiileneutrofilice fine.
IV-16 Neutrofile cu granulaÆii
toxice În infecÆii çi alte ståri toxice,granulaÆiile azurofile pot devenivizibile în granulocitele mature cagranulaÆii citoplasmatice de culoareîntunecatå, groase.
IV-17 Bandå cu corp Döhle (cen-tru) Corpii Döhle sunt discreÆi,zone negranulare de culoare albastrågåsite în periferia citoplasmei neu-trofilice în infecÆii çi alte ståri toxice.Ei reprezintå agregate de reticulendoplasmic rugos.
IV-18 Hipersegmentarea Frec-vente granulocite cvadruplu lobulatepe frotiul sanguin sau granulocitecu mai mult de cinci lobuli repre-zintå un semn de hipersegmentare,un indiciu important pentru diag-nosticul de anemie megaloblasticå.
IV-19 A. Anomalie Chédiak-Higashi
În aceastå ultimå afecÆiune fatalå,granulocitul conÆine granule cito-plasmatice uriaçe, formate prin agre-garea çi fuzionarea granulaÆiilorazurofile çi specifice. GranulaÆiimari, anormale sunt gåsite în altecelule cu conÆinut granular oriundeîn corp. B. Anomalie Pelger-Hüet
În aceastå afecÆiune benignå, majo-ritatea granulocitelor sunt bilobate.Frecvent, nucleul are o configuraÆie„în binoclu“ sau „în ochelari“.
IV-20 Limfocite reactive (mono-nucleozå infecÆioaså) Limfocitelereactive sunt de obicei mari çi conÆincitoplasmå abundentå. Nucleulpoate fi plasat excentric sau poateprezenta margini neregulate çi iden-taÆii (care nu se observå pe aceaståplançå). Citoplasma conÆine arii carese coloreazå în albastru închis, dato-ritå conÆinutului lor crescut în ARN.Citoplasma poate fi invaginatå lanivelul opoziÆiei cu o hematie.
IV-21 Leucemie granulocitarå cro-
nicå Numårul periferic de leu-cocite este mare, datoritå creçteriinumårului de granulocite çi al precur-sorilor lor. Majoritatea leucocitelorsunt granulocite segmentate sauforme în bandå, dar mielocitele (açacum se observå în aceastå plançå)çi promieloblastele (nu se våd înaceastå plançå) pot fi, de asemenea,gåsite la revederea frotiului sanguin.
IV-23 Leucemia limfocitarå cro-
nicå Numårul de leucocite peri-ferice este crescut, datoritå numåruluicrescut de limfocite mici, bine dife-renÆiate. Totuçi, limfocitele leuce-mice sunt fragile çi sunt, de ase-menea, prezente de obicei pe frotiulsanguin un numår substanÆial decelule rupte, påtate.
IV-22 Celulå leucemicå în leu-
cemia promielocitarå acutå Ob-servaÆi multiplii corpi Auer.
IV-24 Celulele leucemice în leucemia
acutå limfoblasticå caracterizate prinnuclei rotunzi sau convoluÆi, cu raportmare nucleo-citoplasmatic çi absenÆagranulelor citoplasmatice.
IV-25 Boalå Hodgkin cu celularitate
mixtå O celulå Reed-Sternberg esteprezentå în apropierea centruluicâmpului; o celulå mare cu nucleubilobat çi nucleoli proeminenÆi. Majo-ritatea celulelor sunt limfocite nor-male, neutrofile çi eozinofile, careformeazå un infiltrat celular pleio-morfic.
IV-26 Limfom folicular Arhitec-tura normalå ganglionarå este estom-patå de expansiunea ganglionarå acelulelor tumorale. Ganglionii variazåîn dimensiune mimeazå foliculii lim-fatici normali.
IV-27 Mielom multiplu (måduvå)Celulele poartå caracteristicile mor-fologice ale plasmocitelor, celule ro-tunde sau ovale cu un nucleu excentriccompus din cromatinå aglomeratårugos, citoplasmå bazofilicå denså çio zonå clarå perinuclearå conÆinândaparatul Golgi. Pot fi observate, deasemenea, plasmocite binucleate çimultinucleate maligne.
IV-28 Limfom difuz cu celulå B
mare Celulele neoplazice sunt mari,cu cromatinå nuclearå vezicularå çinucleoli proeminenÆi.
IV-29 Limfom Burkitt Celuleleneoplazice sunt homogene, celule Bcu dimensiune medie, cu schiÆe mi-totice frecvente, o morfologie corelatåcu fracÆie de creçtere rapidå. Macro-fagele reactive sunt diseminate intra-tumoral çi citoplasma lor palidå peun fond de culoare albastrå a celulelortumorale conferå tumorii un aspectaça numit „de cer înstelat“.
IV-30 Leucemie acutå mielocitarå
Aceastå secÆiune medularå evidenÆiazåo aglomerare de mieloblaçti primitivi,cu numeroçi nucleoli mari.
IV-31 Corp Auer Acest frotiu desânge periferic relevå un mieloblastcu un singur corp Auer în citoplasmå.Corpii Auer, atunci când sunt prezenÆi,sunt de obicei observaÆi în leucemiaacutå mielocitarå.
IV-32 Biopsie de måduvå osoaså
normalå Aici este prezentatå ovedere de putere micå a unei secÆiunide måduvå normalå coloratå cu HE.ObservaÆi cå elementele celulare nu-cleate reprezintå aproximativ 40-50%çi cele adipoase (arii clare) reprezintåaproximtiv 50-60% din arie.
IV-33 Anemie aplasticå AceaståsecÆiune medulare evidenÆiazå doargråsimea, cu absenÆa aproape completåa Æesutului hematopoetic.
IV-34 Fibrozå medularå AceaståsecÆiune medularå relevå cavitate me-dularå înlocuitå cu Æesut fibros compusdin fibre de reticulinå çi colagen. Cândaceastå fibrozå se datoreazå unui procesprimitiv hematologic, ea se numeçtemielofibrozå. Când fibroza este secun-darå unui proces tumoral sau granu-lomatos, ea se numeçte mieloftizie.
IV-35 Hiperplazie eritroidå AceaståsecÆiune medularå evidenÆiazå o creç-tere a fracÆiunii celulelor liniei eritroide,aça cum poate fi våzut într-o com-pensare fiziologicå medularå dupå ohemoragie acutå sau hemolizå. Rapor-tul E/G este mai mare decât 1/1.
IV-36 Hiperplazie granulocitarå
Aceastå secÆiune medularå evidenÆiazåcreçterea fracÆiunii de celule ale linieimieloide sau granulocitare, aça cumse poate observa într-o måduvå sånå-toaså care råspunde la infecÆie. Ra-portul E/G este mai mare decât 1/3.
IV-37 Eritropoiezå megaloblasticå
Aceastå secÆiune medularå demon-streazå aça numita disociaÆie nucleo-citoplasmaticå; citoplasma eritroblaç-tilor este umplutå cu hemoglobinå,demonstrând maturizare aproape com-pletå, în timp ce nucleii au pierdutcromatina caracteristicå multor celuleeritroide imature. Maturizarea nuclearåreduså este în relaÆie cu scåderea sin-tezei de ADN, determinatå de aportulinsuficient de folat pentru a sintetizatimidilatul. Inhibitorii sintezei de ADNpot produce acest tablou, la fel ca çideficitul de folat çi B12.
IV-39 Sideroblast inelar Anemiarefractarå cu sideroblaçti inelari faceparte din sindroamele mielodisplazice.Aceastå måduvå coloratå cu albastrude Prusia aratå un normoblast ortocro-matic, cu o coroanå de granule albastreînconjurând nucleul. Granulele albastrereprezintå mitocondrii încårcate cufier.
IV-38 Depozite medulare de fier
Aceastå secÆiune medularå este colo-ratå cu albastru de Prusia. Fierul preiacolorantul çi îl concentreazå în celulelereticuloendoteliate. Acest tablou evi-denÆiazå depozite normale de fier. Înstårile cu deficit de fier, nu se detec-teazå fier colorabil. În anemia dinbolile cronice, fierul este prezent, darcitokinele împiedicå mobilizarea çiutilizarea lui în sinteza hemului.
SURSE ALE IMAGINILOR
I. DERMATOLOGIE
Robert Swerlick, M. D. IA-1 Acnee rosacee; IA-9 Lichen plan; IA-12Alopecie areatå; ID-33 Foliculitå; IE-65 Eritem nodos; IE-66 Vasculitå
S. Wright Caughman, M. D. IC-30 Melanom nodular; ID-35 Herpessimplex; ID-50 Meningococemie fulminantå; ID-56 Condyloma acuminata
Alvin Solomon, M. D. IC-29 Melanom malign lenticular; ID-53 Sifilissecundar
Mary Spraker, M. D. ID-32 Impetigo contagiosKim Yancey, M. D. IF-74 Necrozå cumarinicåJohn Greenspan, Ph. D. ID-41 Leucoplazie påroaså bucalå; ID-42 Candi-
dozå pseudomembranoaså oralåGregory Cox, M. D. ID-51 Sifilis primarMarilynne McKay, M. D. IE-59 Lupus eritematos discoidJames Krell, M. D. IE-60 DermatomiozitåColecÆia de diapozitive Yale ID-40 Molluscum contagiosum; ID-48 Febra
påtatå a MunÆilor Stâncoçi; ID-69 Pemfigoid bulos; ID-47 Erythema chro-nicum migrans; ID-54 Condyloma lata; IE-64 Eritem multiform
Kalman Watsky, M. D. IA-1 Acnee vulgaråJean Bolognia, M. D. IA-6 Dermatitå seboreicå; IB-24 Limfom non-HodgkinRobert Hartman, M. D. ID-36 VaricelåIrwin Braverman, M. D. IA-4 Dermatitå atopicå
II. SEMNE ENDOSCOPICE
FE Silverstein çi GN Tytgat Atlas of Gastrointestinal Endoscopy, NewYork, Gowen Medical Publishing, 1987 Toate imaginile, mai puÆin II-12,II-23, II-24
GN Tytgat II-12, II-23, II-24
III. EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI
Jonathan C. Horton, M. D. Ph. D. Toate imaginile
IV. Hematologie
Elaine Jaffe, M. D. IV-25 pânå la IV-29Robert S. Hillman, M. D. çi Kenneth A. Ault, M. D. Hematology in
General Practice, New York, McGraw-Hill, 1995. Datoritå generozitåÆiiBåncii de diapozitive a SocietåÆii Americane de Hematologie, IV-30 pânåla IV-39
