Atlas. Resursele climatice ale Republicii Moldova

CZU 551.58(478)(084.42)=135.1=111R 47

Proiect finanţat de Fondul Ecologic Naţional

Conducător de proiect: dr. hab. Maria Nedealcov

Consultant ştiinţific: Ioan Donisa, dr. în geografie, prof. univ. (Facultatea de Geografie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, România)Redactori ştiinţifici: Liviu Apostol, dr. în geografie, prof. univ. (Facultatea de Geografie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, România); Valentin Sofroni, dr. hab. în geografie, prof. univ. (Facultatea de Geografie, Universitatea de Stat din Tiraspol)

Recenzent: Catedra de geografie generală, Facultatea de Geografie, Universitatea de Stat din Tiraspol

Redactor: Mihai PapucCorectori: Maria Cornesco, Valeria IamandiRedactor tehnic: Nina DuduciucMachetare computerizată: Olga CiuntuCopertă: Vitalie Ichim

Hărţi: Valentin RăileanuFotografii: Valentin RăileanuPrezentare grafică (figuri, tabele): Maria Nedealcov, Ana Gămureac, Valentina RusuActualizarea bazei de date: Rodica Cojocari, Galina MleavaiaRedactarea şi verificarea bazei ştiinţifice a hărţilor: Editura Strih SRL

Traducere în limba engleză: Rodica Sîrbu

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Întreprinderii Editorial-Poligrafice Ştiinţa.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiAtlas. Resursele climatice ale Republicii Moldova = Atlas. Climatic resources of the Republic of

Moldova / colectiv de aut.: Maria Nedealcov, Valentin Răileanu, Lazăr Chirică ş.a.; red. şt.: Liviu Apostol, Valentin Sofroni; Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Mediului al Rep. Moldova, Inst. de Ecologie şi Geogr. – Ch.: Î.E.P. Ştiinţa (în colaborare cu editura Strih SRL), 2013 (Combinatul Poligr.) – 76 p.

Tit., text paral.: lb. rom., engl. ISBN 978-9975-67-894-0

551.58(478)(084.42)=135.1=111

ISBN 978-9975-67-894-0

© Maria Nedealcov, Valentin Răileanu, Lazăr Chirică, Rodica Cojocari, Galina Mleavaia, Rodica Sîrbu, Ana Gămureac, Valentina Rusu, 2013© Fotografii: Valentin Răileanu, 2013© Î.E.P. Ştiinţa, 2013

3

SEMNE CONVENŢIONALE. NOTE EXPLICATIVE . . . . . . . . .5INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

TEMPERATURA

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în ianuarie . . . .8Temperatura medie a aerului în ianuarie . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în februarie . .10Temperatura medie a aerului în februarie . . . . . . . . . . . . . . . . .11

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în martie . . .12Temperatura medie a aerului în martie . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în aprilie . . .14Temperatura medie a aerului în aprilie . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în mai . . . . .16Temperatura medie a aerului în mai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în iunie . . . .18Temperatura medie a aerului în iunie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în iulie . . . . .20Temperatura medie a aerului în iulie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în august . . .22Temperatura medie a aerului în august . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în septembrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24Temperatura medie a aerului în septembrie . . . . . . . . . . . . . . .25

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în octombrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26Temperatura medie a aerului în octombrie . . . . . . . . . . . . . . .27

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în noiembrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28Temperatura medie a aerului în noiembrie . . . . . . . . . . . . . . . .29

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în decembrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30Temperatura medie a aerului în decembrie . . . . . . . . . . . . . . .31

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în anotimpul de iarnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32Temperatura medie a aerului în anotimpul de iarnă . . . . . . . . .33

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în anotimpul de primăvară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34Temperatura medie a aerului în anotimpul de primăvară . . . . .35

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în anotimpul de vară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36Temperatura medie a aerului în anotimpul de vară . . . . . . . . .37

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii în anotimpul de toamnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38Temperatura medie a aerului în anotimpul de toamnă . . . . . . .39

Estimarea spaţio-temporală a temperaturii medii anuale . . . . .40Temperatura medie anuală a aerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41

CUPRINS • CONTENTS

CONVENTIONAL SIGNS. NOTES . . . . . . . . . . . . . . 5INTRODUCTION . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

TEMPERATURE

Spatio-temporal estimation of average temperature in January . . 8Average air temperature in January . . . . . . . . . . . . . . 9

Spatio-temporal estimation of average temperature in February. .10Average air temperature in February . . . . . . . . . . . . . 11

Spatio-temporal estimation of average temperature in March . . 12Average air temperature in March. . . . . . . . . . . . . . . 13

Spatio-temporal estimation of average temperature in April . . 14Average air temperature in April . . . . . . . . . . . . . . . 15

Spatio-temporal estimation of average temperature in May . . 16Average air temperature in May . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Spatio-temporal estimation of average temperature in June . . 18Average air temperature in June . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Spatio-temporal estimation of average temperature in July . . 20Average air temperature in July . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Spatio-temporal estimation of average temperature in August . .22Average air temperature in August . . . . . . . . . . . . . . 23

Spatio-temporal estimation of average temperature in September . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Average air temperature in September . . . . . . . . . . . . 25

Spatio-temporal estimation of average temperature in October . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26Average air temperature in October . . . . . . . . . . . . . 27

Spatio-temporal estimation of average temperature in November . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Average air temperature in November . . . . . . . . . . . . 29

Spatio-temporal estimation of average temperature in December . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Average air temperature in December . . . . . . . . . . . . 31

Spatio-temporal estimation of average temperature in the winter season . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Average air temperature in the winter season . . . . . . . . 33

Spatio-temporal estimation of average temperature in the spring season . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Average air temperature in the spring season . . . . . . . . . 35

Spatio-temporal estimation of average temperature in the summer season . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Average air temperature in the summer season . . . . . . . 37

Spatio-temporal estimation of average temperature in the autumn season . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38Average air temperature in the autumn season . . . . . . . . 39

Spatio-temporal estimation of average annual temperature . . 40Annual average air temperature . . . . . . . . . . . . . . . . 41

4

PRECIPITAŢII

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în ianuarie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42Cantitatea medie de precipitaţii în ianuarie . . . . . . . . . . . . . . .43

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în februarie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44Cantitatea medie de precipitaţii în februarie . . . . . . . . . . . . . .45

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în martie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46Cantitatea medie de precipitaţii în martie. . . . . . . . . . . . . . . . .47

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în aprilie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48Cantitatea medie de precipitaţii în aprilie . . . . . . . . . . . . . . . . .49

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în mai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50Cantitatea medie de precipitaţii în mai . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în iunie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52Cantitatea medie de precipitaţii în iunie . . . . . . . . . . . . . . . . . .53

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în iulie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54Cantitatea medie de precipitaţii în iulie . . . . . . . . . . . . . . . . . . .55

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în august . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56Cantitatea medie de precipitaţii în august . . . . . . . . . . . . . . . . .57

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în septembrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58Cantitatea medie de precipitaţii în septembrie . . . . . . . . . . . . .59

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în octombrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .60Cantitatea medie de precipitaţii în octombrie . . . . . . . . . . . . .61

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în noiembrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .62Cantitatea medie de precipitaţii în noiembrie . . . . . . . . . . . . .63

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în decembrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64Cantitatea medie de precipitaţii în decembrie . . . . . . . . . . . . .65

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în anotimpul de iarnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66Cantitatea medie de precipitaţii în anotimpul de iarnă. . . . . . .67

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în anotimpul de primăvară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68Cantitatea medie de precipitaţii în anotimpul de primăvară . .69

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în anotimpul de vară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70Cantitatea medie de precipitaţii în anotimpul de vară . . . . . . .71

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii în anotimpul de toamnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72Cantitatea medie de precipitaţii în anotimpul de toamnă . . . .73

Estimarea spaţio-temporală a cantităţii de precipitaţii anuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74Cantitatea medie de precipitaţii anuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . .75

PREciPiTATion

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in January . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Average amount of precipitation in January . . . . . . . . . . 43

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in February . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Average amount of precipitation in February . . . . . . . . . 45

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in March . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46Average amount of precipitation in March . . . . . . . . . . 47

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in April . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Average amount of precipitation in April . . . . . . . . . . . 49

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in May . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Average amount of precipitation in May . . . . . . . . . . . . 51

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in June . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52Average amount of precipitation in June . . . . . . . . . . . 53

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in July . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Average amount of precipitation in July . . . . . . . . . . . . 55

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in August . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Average amount of precipitation in August . . . . . . . . . . 57

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in September . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Average amount of precipitation in September . . . . . . . . 59

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in October . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60Average amount of precipitation in October . . . . . . . . . 61

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in November . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Average amount of precipitation in November . . . . . . . . 63

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in December . . . . . . . . . . . . . . . . . 64Average amount of precipitation in December . . . . . . . . 65

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in the winter season . . . . . . . . . . . . . 66Average amount of precipitation in the winter season . . . . 67

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in the spring season . . . . . . . . . . . . . . 68Average amount of precipitation in the spring season . . . . . 69

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in the summer season . . . . . . . . . . . . 70Average amount of precipitation in the summer season . . . 71

Spatio-temporal estimation of the amount of precipitation in the autumn season . . . . . . . . . . . . 72Average amount of precipitation in the autumn season . . . . 73

Spatio-temporal estimation of the amount of annual precipitation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Average amount of annual precipitation . . . . . . . . . . . 75

5

SEmNE CONvENţIONalE • CONvENTIONal SIGNS

Ph Valoarea P a altitudinii absolute. Absolute altitude P-value

Ph2 Valoarea P a altitudinii absolute la pătrat. Squared absolute altitude P-value

Px Valoarea P a coordonatei X. X coordinate P-value

Py Valoarea P a coordonatei Y. Y coordinate P-value

Pmodel Valoarea P a modelului regresional. Regression model P-value

F Raportul dintre varianţa explicată de factori şi cea neexplicată. Ratio between the variance explained by factors and the unexplained one

R2 Indică cîte procente din varianţă sînt explicate de model. Shows how many percent of the variance is explained by the model

SEE Eroarea standard de estimare. Standard Error of Estimate

MAE Eroarea medie absolută. Mean absolute error

Mr Valoarea medie a reziduurilor. Average value of the residuals

Rfin Coeficientul de corelaţie dintre valorile observate şi cele calculate. Coefficient of the correlation between observed and calculated values

NOTE EXPlICaTIvE • NOTES

Chişinău – Capitala • Capital

Municipii • Municipialities

Centre raionale • District Centers

Staţii meteorologice • Meteorological Stations

Posturi meteorologice • Precipitation Stations

Frontiera de stat • State Boundary

Limitele administrativ-teritoriale • Administrative-territorial boundaries

Rîuri • Rivers

Lacuri de acumulare • Accumulation Lakes

Lacuri • Lakes

6

Atlasul tematic conţine un set de hărţi ce reflectă repartiţia spaţială a temperaturii medii lunare, sezoniere şi anuale a aerului, a cantităţii medii de precipitaţii atmosferice lunare, sezoniere şi anuale pentru o perioadă de 30 de ani (1981–2010). Ca mate-riale de bază au servit datele înregistrate la staţiunile şi postu-rile meteorologice ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Toate hărţile au fost elaborate la scara 1:1 500 000 în proiecţia Transversală Mercator, utilizînd metoda modelării cartografice. Datele colectate corespund înălţimii adăpostului meteorologic (2 m).

Fiecare hartă este precedată de o pagină cu informaţii supli-mentare privind estimarea tendinţei de modificare a fiecărui indi-ce climatic pentru o perioadă de mai mult de un secol (pentru temperatura aerului a fost luată în calcul perioada observaţiilor instrumentale 1887–2010, iar pentru cantitatea de precipitaţii atmosferice – perioada 1891–2010), precum şi unele teste statis-tice ce denotă validitatea modelului cartografic utilizat. Graficele (Fig. 1., Fig. 2.) conţin valorile medii (verde sau albastru), medii atenuate (roşu), tendinţa (negru) şi diferenţele dintre valorile medii (anii 1981–2010) şi norma climatică (anii 1961–1990). Macheta conţine harta propriu-zisă, legenda acesteia, unele elemente sta-tistice (inclusiv valorile extreme), histograma distribuţiei spaţiale a valorilor climatice, graficul „Valori observate – Valori calculate”. Cel din urmă prezintă o evidenţă a exactităţii modelului carto-grafic utilizat. Harta distribuţiei spaţiale a indicelui climatic mai conţine reţeaua hidrografică (simplificată) pentru a accentua rolul reliefului, de asemenea, este redată poziţionarea staţiunilor şi pos-turilor meteorologice, a municipiilor, a centrelor raionale, precum şi limitele raioanelor. Astfel, consumatorii de informaţie climatică au posibilitatea de a cunoaşte temperatura şi cantitatea de preci-pitaţii în fiecare raion administrativ aparte. Harta mai conţine şi o imagine referitor la perioada de timp analizată (lună, anotimp, an). Valorile axei verticale a histogramei reprezintă numărul de pixeli pe imaginea hărţii. Fiecare pixel corespunde unei suprafeţe de teren de 4 ha, egală cu rezoluţia hărţii. Pe grafic sînt comparate valorile înregistrate la staţiile şi posturile meteorologice cu cele obţinute prin modelarea cartografică. Coeficientul de corelaţie Rfin caracterizează intensitatea relaţiei dintre aceste două seturi de valori.

Modelarea cartografică a fost efectuată în două etape. În prima etapă s-a utilizat metoda regresiei multiple cu mai multe proceduri de pas, care a permis scoaterea în evidenţă a depen-denţei valorilor ce reflectă temperatura şi precipitaţiile atmosfe-rice de mai mulţi factori fizico-geografici locali (latitudinea şi

The thematic atlas contains a set of maps reflecting the spa-tial distribution of monthly, seasonal and annual average air tem-perature, the average amount of monthly, seasonal and annual precipitation for a period of 30 years (1981–2010). The data recorded from meteorological and precipitation stations of the State Hydrometeorological Service served as starting material. All maps were developed at the scale 1:1 500 000 in the Trans-verse Mercator projection, using cartographic modeling. The col-lected data correspond to the meteorological shelter height (2 m).

Each map is preceded by a page with additional information regarding the estimation of the modification tendency of each cli-matic index for a period of more than a century (the instrumental observations made during 1887–2010 were taken into account for the air temperature and those made during 1891–2010 were considered for the amount of atmospheric precipitation) and some statistical tests indicating the validity of the used cartographic model. The graphs (Fig. 1., Fig. 2.) contain the mean values (green or blue), the smoothed mean ones (red), the trend (black) and the differences between mean values (years 1981–2010) and cli-matic norm (years 1961–1990). The layout of the map contains the actual map, its legend, some statistical elements (including the extreme values), the histogram of spatial distribution of climate values, and the graph „Observed values – Calculated values”. The last one presents the evidence of the accuracy of the cartographic model that was used. The map of spatial distribution of the cli-matic index also contains the (simplified) hydrographic network to emphasize the role of the relief. It is given the positioning of precipitation and meteorological stations, municipalities and district centers and the boundaries of districts. Thus, the climate information consumers have the opportunity to know the tem-perature and the amount of precipitation in each administrative district. The map also contains a picture relating to the analyzed period of time (month, season, and year). Values on vertical axis of histogram represent the number of pixels on the map image. Each pixel corresponds to an area of 4 hectares of land, equal to the map resolution. On the graph are compared the recorded values at meteorological stations with those obtained through cartographic modelling. The correlation coefficient Rfin indicates the intensity of the relationship between these two sets of values.

The cartographic modeling was performed in two stages. At the first stage it was used the method of multiple regression with several step procedures, that allowed to highlight the dependence of values reflecting the temperature and rainfall on several local physical-geographical factors (geographical latitude and longitude,

INTRODUCERE • INTRODUCTION

7

longitudinea geografică, altitudinea absolută şi relativă, înclina-rea şi orientarea versanţilor). Ca indicatori ai validării modelelor propuse au servit: testul semnificaţiei P al fiecărui factor fizico-geografic luat aparte şi al modelului în întregime, coeficientul de determinare R2, eroarea standard de estimare SEE, eroarea medie absolută MAE. Cu cît valoarea P este mai mică, cu atît nivelul de confidenţă CL (de încredere) este mai mare. Valorii P ≤ 0,1 îi corespunde CL = 90%. Pentru P ≤ 0,05 CL = 95%, iar pentru P ≤ 0,01 CL =99%. F este raportul dintre varianţa (dispersia) explicată de regresie şi cea neexplicată. Coeficientul de determinare R2 reprezintă procentajul instabilităţii variabilei dependente, explicată de regresie. SEE este egală cu deviaţia standard a reziduurilor (diferenţele dintre valorile iniţiale şi cele obţinute prin regresie), iar MAE – cu media reziduurilor.

În etapa a doua au fost interpolate reziduurile regresiei (care sînt determinate de factori necunoscuţi), utilizînd un interpolator local. Rezultatele acestei interpolări au fost sumate cu cele ale modelului de regresie. Interpolatorii locali iau în considerare numai datele din vecinătatea punctului interpolat.

În cazul temperaturii aerului, ca interpolator, a fost utilizată procedura IDW (Distanţa Inversă Ponderată). Influenţa punctelor învecinate descreşte în funcţie de distanţa de la punctul interpolat. Exponentul funcţiei (de obicei egal cu 2) a fost optimizat.

Precipitaţiile poartă un caracter dinamic, dar şi o variabilitate mare în spaţiu. Din această cauză, a fost utilizat un set mai mare de date, iar ca interpolator local a fost utilizat Krigingul rezi-dual, care ţine cont de structura spaţială a datelor. În acest caz, a fost necesar ca reziduurile să îndeplinească anumite condiţii. În primul rînd, reziduurile trebuie să fie distribuite normal, iar media lor să fie egală cu 0. Coeficienţii standardizaţi de asimetrie şi exces necesită să fie plasaţi în intervalul ±2. Analiza statistică denotă că aceste condiţii, în majoritatea cazurilor, sînt îndeplinite. În cazul în care valorile standardizate ale reziduurilor se aflau în afara intervalului ±2, aceste valori extreme (outliers) au fost eliminate din calcul (unele posturi meteorologice). În acelaşi timp, s-a ţinut cont de valorile trendului spaţial, care, în majo-ritatea cazurilor, a fost aproximat cu un poligon de ordinul doi. O altă metodă de testare utilizată a fost şi validarea încrucişată, care a prevăzut excluderea consecutivă a datelor şi compararea rezultatelor cu datele iniţiale. Analiza statistică a datelor a fost efectuată în programul Statgraphics Centurion XV, iar modelările cartografice şi elaborarea produsului final – în cadrul programului ArcGIS 10.

relative and absolute altitude, aspect and angle of slopes). As indica-tors of model validation were used: the test of signifiance P of each physical-geographical factor taken separately and that of the entire model, the coefficient of determination R2, the standard error of esti-mation SEE, and the mean absolute error MAE served as indicators of the validation of models. The smaller the P value, the higher the confidence level CL. CL equal to 90% corresponds to value P ≤ 0,1. CL equal to 95% corresponds to P ≤ 0, 05, and CL equal to 99% corresponds to P ≤ 0,01. F is the ratio of the variance explained by regression to the inexplicable one. The coefficient of determination R2 represents the percentage of the dependent variable variability explained by regression. SEE is equal to the standard deviation of residues (differences between baseline values and those obtained via regression) and MAE is equal to the average residues.

At the second stage, the regression reziduals, that are deter-mined by unknown factors, were interpolated using a local interpolator. The results of this interpolation were summed with those of the regression model. The local interpolators take into account only the data neighboring with the interpolated point.

In the case of air temperature, the IDW procedure (Weighed Inverse Distance) was used as an interpolator. The influence of neighboring points decreases according to the distance from the interpolated point. The function exponent (usually equal to 2) was optimized.

The precipitation have a dynamic character and a high variabil-ity in space. Therefore, we used a larger set of data, and the Residual Kriging that takes into account the spatial structure of the data was used as a local interpolator. In this case, it was necessary that the residuals satisfy certain conditions. Firstly, the residues should be normally distributed and their mean should be equal to 0. The standardized coefficients of asymmetry and excess need to be placed in the range of ± 2. Statistical analysis shows that these conditions are satisfied in most cases. When the standardized values of residu-als were outside the range ± 2, these extreme values (outliers) were removed from the calculation (for some precipitation stations). At the same time, the values of the spatial trend, which in most cases was approximated to a polygon of second order, were taken into account. The cross validation was another testing method; it provided the subsequent exclusion of data and the comparison of the results with the original data. The statistical analysis of data was performed in the program Statgraphics Centurion XV, while the cartographic modelling and the final product development were performed within the program ArcGIS 10.

8

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Ianuarie Top of the coldest and warmest months recorded in the period 1887–2010. January

Cele mai reci luniColdest months

Anii • Years 1963 1954 1893 1924 1947 1950 1940 1987 1896 1889t, °C -11,7 -10,3 -10,1 -9,9 -9,4 -8,7 -8,6 -8,5 -8,3 -8,0

Cele mai calde luniwarmest months

Anii • Years 2007 1936 1895 1948 1921 1994 1899 1902 1975 1989t, °C 3,9 3,8 3,0 2,7 2,0 1,7 1,5 1,5 1,5 1,3

Temperatura medie a lunii ianuarie (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0174 °C/an pe parcursul anilor 1887–2010. În ultimele două decenii, devierile termice pozitive prevalează asupra anomaliilor negative, ceea ce denotă că, în etapa actuală, regimul termic din luna ianuarie este în creştere (Fig. 2). Cea mai caldă lună din seria observaţiilor instru-mentale a fost luna ianuarie a anului 2007, cînd temperatura medie a fost de +3,9 °C. Cea mai rece lună a fost luna ianuarie a anului 1963, cînd temperatura medie a atins valori de -11,7 °C (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost selectate altitudinea absolută şi latitudinea geografică. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9998. Sub aspect spaţial, cursurile inferioare ale rîurilor mici din sudul Republicii Moldova şi al rîului Prut se caracterizează prin cele mai înalte valori termice, acestea fiind cuprinse în limitele -1,4 – -1,3 °C. Cele mai scăzute valori sînt înregistrate în extremitatea de nord a republicii şi la altitudine (în nord-estul şi centrul ţării), unde valorile sînt de -3,4– -3,6 °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în ianuarie este egală cu 2,3 °C.

The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in January records an increase of 0,0174 °C/year throughout 1887–2010. In the last two decades, the positive thermal deviations prevail over the negative ones; this means that at the current stage, the thermal regime in January is increasing (Fig. 2). The warmest month in the series of instru-mental observations was the January of 2007, when the average temperature was +3,9 °C. The coldest month was the January of 1963, when the average temperature was -11,7 °C (Tab. 1).

The absolute altitude and the geographical latitude were selected as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9998. In spatial aspect, the lower courses of small rivers in southern Republic of Moldova and the Prut River are characterized by the highest thermal values which are within the limits of -1,4 – -1,3 °C. The lowest values are recorded in the extreme north of the country and at altitude (in the north-east and central regions) where the values are -3,4 – -3,6 °C. The maximum difference of average temperatures on the territory in January is equal to 2,3 °C.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii în ianuarie (1887–2010)

The modification tendency of the average temperature in January (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice în luna ianuarie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of thermal anomalies in January referred to the baseline period 1961–1990

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN IANUARIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN JANUARY

Tab. 2. Validarea modelului. Ianuarie Model validation. January

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °СRegresieRegression 0,0046 0,0008 0,0001 25,77 82,4 0,22 0,15 0,00000

t,°C

t,°C

AniiYears

AniiYears

9

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN IANUARIEAVERAGE AIR TEMPERATURE IN JANUARY

Scara • Scale • 1 : 1 500 000

Clase • Class es

Aria

, un.

rel.

• Are

a, re

l. un

.

300 000

250 000

200 000

150 000

100 000

50 000

0

-3,4 -3,0 -2,6 -2,2 -1,8-3,4

-3,0

-2,6

-2,2

-1,8

Clase • Class es

Aria

, un.

rel.

• Are

a, re

l. un

.

300 000

250 000

200 000

150 000

100 000

50 000

0

-3,4 -3,0 -2,6 -2,2 -1,8-3,4

-3,0

-2,6

-2,2

-1,8

Clase • Class es

Aria

, un.

rel.

• Are

a, re

l. un

.

300 000

250 000

200 000

150 000

100 000

50 000

0

-3,4 -3,0 -2,6 -2,2 -1,8-3,4

-3,0

-2,6

-2,2

-1,8

Temperatura, °CTemperature, °C

Histograma temperaturiiHistogram of temperature

Graficul „Valori observate – Valori calculate“Graph „Observed values – Calculated values“

< -3,0

-3,0–-2,5

-2,5–-2,0

-2,0–-1,5

> -1,5

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t,°C

Calculat • Calculated, t,°C

Rfin=0,9998

StatisticaStatisticsMinimum -3,6°CMaximum -1,3°CInterval • Range 2,3°CMedia • Mean -2,4°CDeviaţia standard • Standard deviation -0,46°C

10

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN FEBRUARIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN FEBRUARY

Temperatura medie a lunii februarie (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0171 °C/an pe parcursul anilor 1887–2010. În ultimele două decenii, devierile termice pozitive prevalează asupra anomaliilor negative, ceea ce denotă că, în etapa actuală, regimul termic din luna februarie este în creştere (Fig. 2). Cea mai caldă lună din seria observaţiilor instru-mentale a fost luna februarie a anului 2002, temperatura medie a fost de +4,9 °C. Cea mai rece a fost luna februarie a anului 1929, cînd temperatura medie a atins valori de -13,5 °C (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9999. Sub aspect spaţial, cursurile inferioare ale rîurilor mici din sudul Republicii Moldova şi al rîului Prut se caracterizează prin cele mai înalte valori termice, acestea fiind cuprinse în limitele -0,1 – -0,5 °C. Cele mai scăzute valori sînt înregistrate în extremitatea de nord a republicii şi la altitudine (în nord-estul şi centrul ţării), unde valorile sînt de -1,5 – -2,3 °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în februarie este egală cu 2,4 °C.

The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Repu-blic of Moldova in February records an increase of 0,0171 °C/year throughout 1887–2010. In the last two decades, the positive ther-mal deviations prevail over the negative anomalies; this means that at the current stage, the thermal regime in February is increasing (Fig. 2). The warmest month in the series of instrumental observa-tions was the February of 2002, when the average air temperature was +4,9 °C. The coldest month was the February of 1929, when the average temperature reached the values of -13,5 °C (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9999. In spatial aspect, the lower courses of small rivers in southern Moldova and the Prut River are characterized by the highest thermal values, which are within the limits of -0,1 – -0,5 °C. The lowest values are recorded in the extreme north of the country and at altitude (in the north-east and central regions) where the values are -1,5– -2,3 °C. The maximum difference of average temperatures on the territory in February is equal to 2,4 °C.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii în februarie (1887–2010)

The modification tendency of the average temperature in February (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice în luna februarie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of thermal anomalies in January referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Februarie Model validation. February


Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Februarie Top of the coldest and warmest months recorded in the period 1887–2010. February


Anii • Years 1929 1954 1985 1932 1956 1917 1976 1911 1909 1888t, °C -13,5 -11,9 -10,0 -8,9 -8,9 -7,8 -7,6 -7,4 -6,7 -6,0


Anii • Years 2002 1925 1995 1990 1989 1966 1977 1998 1910 1958t, °C 4,9 4,7 4,0 3,8 3,6 3,2 3,1 3,1 2,6 2,5

t,°C

AniiYears

AniiYears

t,°C

11Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN FEBRUARIEAVERAGE AIR TEMPERATURE IN FEBRUARY


StatisticaStatisticsMinimum -2,3°CMaximum 0,1°CInterval • Range 2,4°CMedia • Mean -1,1°CDeviaţia standard • Standard deviation 0,48°C



< -2,0

-2,0–-1,5

-1,5–-1,0

-1,0–-0,5

> -0,5

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t,°C


Rfin=0,9999

12

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN MARTIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN MARCH

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii în martie (1887–2010)

The modification tendency of the average temperature in March (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice în luna martie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of thermal anomalies in March referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Martie Model validation. March


Temperatura medie a lunii martie (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0095 °C/an pe parcursul anilor 1887–2010. În ultimele două decenii, devierile termice pozitive prevalează asupra anomaliilor negative, ceea ce denotă că în etapa actuală, regimul termic din luna martie este în creştere (Fig. 2). Cea mai caldă lună din seria observaţiilor instrumentale este luna martie a anului 1990, cînd temperatura medie a fost de 9,0oC. Extrem de calde au fost şi lunile martie din anii 2002, 2007, 2008, cînd valorile medii au fost de peste 7,0 oC. Cea mai rece lună a fost în anul 1932 cu valoarea medie de -3,5 °C (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9998. În sudul şi sud-estul ţării, temperatura medie este de 4,0–4,6 °C. Extremitatea sudică în văile rîurilor mici a avut valori de 4,5–4,6 °C. Cele mai scăzute valori sînt caracteristice extremităţii de nord a republicii şi la altitudine, unde valorile ating 2,2–3,0 °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii este egală cu 2,4 °C.

The average air temperature (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in March records an increase of 0,0095 °C/year during 1887–2010. In the last two decades, the positive thermal deviations prevail over the negative anomalies; this shows that at the current stage, the thermal regime in March is increasing (Fig. 2). The warmest month in the series of instrumental obser-vations was the March of 1990, when the average air temperature was 9,0 °C. March was extremely warm in the years 2002, 2007, 2008, when the average values were more than 7,0 °C. The coldest month was in 1932 when the temperature was -3,5 °C (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin for the final model is equal to 0,9998. The average temperature in March in the southern and south-eastern parts of the country is 4,0–4,6 °C. The southern extremity in the valleys of small rivers has temperature values of 4,5–4,6 °C. The lowest temperature values are characteristic of the northern extremity and at altitude, where the temperature values reach 2,2–3,0°C. The maximum difference of average temperatures is equal to 2,4 °C.

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Martie Top of the coldest and warmest months recorded in the period 1887–2010. March


Anii • Years 1932 1987 1929 1952 1969 1985 1996 1956 1907 1963t, °C -3,5 -3,3 -3,0 -2,6 -2,0 -1,9 -1,6 -0,9 -0,8 -0,7


Anii • Years 1990 2008 2002 2007 1989 1961 2001 1906 1913 1927t, °C 9,0 7,3 7,2 7,1 6,9 6,5 6,0 5,9 5,9 5,9

t,°C

t,°C

AniiYears

AniiYears

13Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN MARTIEAVERAGE AIR TEMPERATURE IN MARCH


StatisticaStatisticsMinimum 2,2°CMaximum 4,6°CInterval • Range 2,4°CMedia • Mean 3,5°CDeviaţia standard • Standard deviation 0,44°C



< 2,5

2,5–3,0

3,0–3,5

3,5–4,0

> 4,0

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t,°C


Rfin=0,9998

14

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN APRILIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN APRIL

Temperatura medie a lunii aprilie (Fig. 1), pe teritoriul Repu-blicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0137 °C/an pe parcur-sul anilor 1887–2010. În primul deceniu al secolului XXI, devierile termice pozitive prevalează asupra anomaliilor negative, ceea ce denotă că în etapa actuală regimul termic din luna aprilie, mai ales din ultimii ani, este în creştere (Fig. 2). Cea mai caldă lună din seria observaţiilor instrumentale a fost luna aprilie a anului 1920, cînd temperatura medie a fost de 14,0 °C. Cea mai rece lună a fost în anul 1929, cu valoarea medie de 5,2 °C (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9994. În văile rîurilor mari şi mici din partea de sud şi cea de sud-est a republicii temperatura medie din luna aprilie este de 10,5–10,8 °C. Cele mai scăzute valori, de 9,1–9,5 °C, se observă fragmentar şi doar la altitudini în părţile de nord, nord-est şi centru. Nordul republicii însumează valori de 9,5–10,0 °C. Restul teritoriului se caracterizează prin valori termice cuprinse între 10,0 şi 10,5 °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în aprilie este egală cu 1,7 °C.

The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in April records an increase of 0,0137 °C/year through-out 1887–2010. In the first decade of the XXIst century, the positive thermal deviations prevail over the negative anomalies; this means that at the current stage, the thermal regime in April, especially in recent years, is increasing (Fig. 2). The warmest month in the series of instrumental observations was the April of 1920, when the average temperature was 14,0 °C. The coldest month was in 1929, when the average temperature was 5,2 °C (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9994. In the valleys of the large and small rivers in the south and south-east of the country, the average temperature in April is 10,5–10,8 °C. The lowest temperature values of 9,1–9,5 °C are fragmentarily observed and only at altitudes in the north, north-east and in the centre. In the north of the country, the temperature is 9,5–10,0 °C. The remaining areas are characterized by thermal values between 10,0 and 10,5 °C. The maximum difference of average temperatures on the territory in April is equal to 1,7 °C.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii în aprilie (1887–2010)

The modification tendency of the average temperature in April (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice în luna aprilie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of thermal anomalies in April referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Aprilie Model validation. April


Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Aprilie Top of the coldest and warmest months recorded in the period 1887–2010. April


Anii • Years 1929 1933 1893 1955 1896 1965 1931 1987 1907 1940t, °C 5,2 5,8 6,0 6,1 6,3 6,3 7,0 7,0 7,1 7,2


Anii • Years 1920 1972 1998 1950 1968 2000 1961 1966 1951 1994t, °C 14,0 13,4 13,4 13,2 13,2 13,2 12,8 12,8 12,7 12,6

t,°C

t,°C

AniiYears

AniiYears

15Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN APRILIEAVERAGE AIR TEMPERATURE IN APRIL





< 9,5

9,5–10,0

10,0–10,5

> 10,5

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t,°C


Rfin=0,9994

16

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN MAISPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN MAY

Temperatura medie a lunii mai (Fig. 1), pe teritoriul Repu-blicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0063 °C/an pe par-cursul anilor 1887–2010. Deşi se observă o tendinţă de majorare a acesteia, pentru luna mai este caracteristică o alternare frecventă a anomaliilor pozitive cu cele negative pe tot parcursul perioadei examinate (Fig. 2). Cea mai caldă lună din seria observaţiilor instrumentale este luna mai a anului 2003, cînd temperatura medie a fost de 20,6 °C. Cea mai rece lună a fost în anul 1919, cu valoarea medie de 11,4 °C (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9994. În văile rîurilor mari şi mici din partea de sud şi cea de sud-est a republicii temperatura medie din luna mai este de 16,5–16,9 °C. Cele mai scăzute valori, de 15,0 –15,5 °C, se observă fragmentar şi doar la altitudini: în părţile de nord, nord-est şi centru. Nordul republicii a avut valori de 15,5–16,5oC. Restul teritoriului se caracterizează prin valori termice cuprinse între 16,0 şi 16,5 °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în luna mai este egală cu 1,9 °C.

The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in May records an increase of 0,0063 °C/year during 1887–2010. Although there is a tendency to its increase, a frequent alternation of positive and negative anomalies during observed period is characteristic of May (Fig. 2). The warmest month in the series of instrumental observations was the May of 2003, when the average air temperature was 20,6 °C. The coldest month was in 1919, when the average value of the temperature was 11,4 °C (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9994. In the valleys of the large and small rivers in the south and south-east of the country, the average temperature in May is 16,5–16,9 °C. The lowest values of 15,0–15,5 °C are observed fragmentarily and only at altitudes: in the north, north-east and in the centre. The north of Moldova has values of 15,5–16,5 °C. The remaining areas are characterized by thermal values between 16,0–16,5ºC. The maximum difference of average temperatures on the territory in May is equal to 1,9 °C.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii în luna mai (1887–2010)

The modification tendency of the average temperature in May (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice în luna mai raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of thermal anomalies in May referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Mai Model validation. May


Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Mai Top of the coldest and warmest months recorded in the period 1887–2010. May


Anii • Years 1919 1912 1933 1940 1978 1980 1902 1918 1991 1917t, °C 11,4 12,7 13,2 13,2 13,2 13,2 13,3 13,4 13,5 13,7


Anii • Years 2003 1958 1907 1996 2007 1963 1923 1968 1924 1949t, °C 20,6 20,1 19,5 19,3 18,9 18,7 18,6 18,4 18,3 18,1

t,°C

t,°C

AniiYears

AniiYears

17Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN MAIAVERAGE AIR TEMPERATURE IN MAY





15,0–15,5

15,5–16,0

16,0–16,5

> 16,5

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t,°C


Rfin=0,9994

18

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN IUNIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN JUNE

Temperatura medie a lunii iunie (Fig. 1), pe teritoriul Repu-blicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,011 °C/an pe parcursul anilor 1887–2010. În primul deceniu al secolului XXI, devierile termice pozitive prevalează asupra anomaliilor negative, ceea ce denotă că, în etapa actuală, regimul termic din luna iunie, mai ales din ultimii ani, este în creştere (Fig. 2). Cea mai caldă lună din seria observaţiilor instrumentale a fost luna iunie a anului 2007, cînd temperatura medie a fost de 23,2 °C. Cea mai rece lună a fost în anul 1919, cu valoarea medie de 16,4 °C (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9996. În văile rîurilor mari şi mici din partea de sud şi cea de sud-est a republicii, temperatura medie din luna iunie este de 20,5–20,9 °C. Cele mai scăzute valori, de 17,8 –18,5 °C, se observă fragmentar şi doar la altitudini în părţile de nord, nord-est şi centru. Nordul republicii a avut valori de 17,8–19,0 °C. Restul teritoriului se caracterizează prin valori termice cuprinse între 19,0 şi 20,0 °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în iunie este egală cu 3,1 °C.

The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in June records an increase of 0,011 °C/year throughout 1887–2010. In the first decade of the XXIst century, the posi-tive thermal deviations prevail over the negative anomalies; this means that at the current stage, the thermal regime in June, espe-cially in the recent years, is increasing (Fig. 2). The hottest month in the series of instrumental observations was the June of 2007, when the average temperature was 23,2°C. The coldest month was in 1919 when the average air temperature was 16,4 °C (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9996. In the valleys of the large and small rivers in the south and south-east of the country, the average temperature in June is 20,5–20,9 °C. The lowest values, 17,8–18,5 °C, are fragmentarily observed at altitudes in the north, north-east, and in the center. The northern part of the country has temperature values of 17,8–19,0 °C. The remaining areas are characterized by thermal values between 19,0 and 20,0 °C. The maximum difference of average temperatures on the territory in June is equal to 3,1 °C.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii în luna iunie (1887–2010)

The modification tendency of the average temperature in June (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice în luna iunie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of thermal anomalies in June referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Iunie Model validation. June

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °СRegresieRegression 0,0014 0,0013 0,0000 28,18 83,7 0,28 0,21 -0,00007

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Iunie Top of the coldest and warmest months recorded in the period 1887–2010. June


Anii • Years 1919 1933 1949 1887 1894 1890 1913 1966 1920 1911t, °C 16,4 16,8 16,8 17 17,1 17,3 17,3 17,4 17,5 17,7


Anii • Years 2007 1946 1964 1924 1999 1954 1892 2009 1953 1979t, °C 23,2 22,7 22,7 22,5 22,4 22,3 22 21,7 21,6 21,5

t,°C

t,°C

AniiYears

AniiYears

19Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN IUNIEAVERAGE AIR TEMPERATURE IN JUNE





18,5–19,0

< 18,5

19,0–19,5

19,5–20,0

20,0–20,5

> 20,5

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t,°C


Rfin=0,9996

20

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN IULIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN JULY

Temperatura medie a lunii iulie (Fig. 1), pe teritoriul Republi-cii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0074 °C/an pe parcursul anilor 1887–2010. În primul deceniu al secolului XXI, devierile termice pozitive prevalează asupra anomaliilor negative, ceea ce denotă că, în etapa actuală, regimul termic din luna iulie, mai ales din ultimii ani, este în creştere (Fig. 2). Cea mai caldă lună din seria observaţiilor instrumentale a fost luna iulie a anului 2007, cînd temperatura medie a fost de 25,8 °C. Cea mai rece lună a fost în anul 1912, cu valoarea medie de 18,6 °C (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9992. În văile rîurilor mari şi mici din partea de sud şi cea de sud-est a republicii, temperatura medie din luna iulie este de 22,0–23,2 °C. Cele mai scăzute valori, de 19,8–20,0 °C, se observă în extremitatea de nord şi doar la altitudini în părţile de nord, nord-est şi centru. Nordul republicii a avut valori de 19,8–21,0 °C. Partea centrală se caracterizează prin valori termice cuprinse între 20,0 şi 22,0 °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în iulie este egală cu 3,4 °C.

The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Repub-lic of Moldova in July records an increase of 0,0074 °C/year throughout 1887–2010. In the first decade of the XXIst century, positive thermal deviations prevail over the negative anomalies; this means that at present, the thermal regime in July, especially in recent years, is increasing (Fig. 2). The hottest month in the series of the instrumental observations was the July of 2007, when the average air temperature was 25,8 °C. The coldest month was in 1912 when the average temperature was 18,6 °C (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9992. In the valleys of the large and small rivers in the south and south-east of the Republic, the average temperature in July is 22,0–23,2 °C. The lowest values, 19,8–20,0 °C, are observed only in the far north and at altitudes in the north, north-east, and in the center. The north of Moldova has temperature values between 19,8 and 21,0 °C. The central part is characterized by thermal values between 20,0 and 22,0 °C. The maximum difference of average temperatures on the territory in July is equal to 3,4 °C.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii în luna iulie (1887–2010)

The modification tendency of the average temperature in July (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice în luna iulie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of thermal anomalies in July referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Iulie Model validation. July


Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Iulie Top of the coldest and warmest months recorded in the period 1887–2010. July


Anii • Years 1912 1917 1979 1913 1984 1902 1978 1933 1982 1935t, °C 18,6 18,7 18,8 18,9 18,9 19,2 19,4 19,5 19,5 19,6


Anii • Years 2007 1936 1959 1999 2001 1938 1994 2002 2009 1995t, °C 25,8 25,2 24,5 24,5 24,5 24,2 24,2 24,2 23,9 23,4

t,°C

t,°C

AniiYears

AniiYears

21Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN IULIEAVERAGE AIR TEMPERATURE IN JULY





20,5–21,0

20,0–20,5

< 20,0

21,0–21,5

21,5–22,0

22,0–22,5

> 22,5

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t,°C


Rfin=0,9992

22

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN AUGUSTSPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN AUGUST

Temperatura medie a lunii august (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0115 °C/an pe parcursul anilor 1887–2010. În primul deceniu al secolului XXI, devierile termice pozitive se înregistrează practic în fiecare an, ceea ce denotă că, în etapa actuală, regimul termic din luna august semnificativ este în creştere (Fig. 2). Cea mai caldă lună din seria observaţiilor instrumentale a fost luna august a anului 1992, cînd temperatura medie a fost de 25,1 °C, iar luna august a anilor 2010 şi 2007 ocupă poziţii însemnate în topul celor mai calde luni din seria observaţiilor instrumentale. Cea mai rece lună a fost în anul 1934, cu valoarea medie de 16,2 °C (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9999. În extremitatea de sud valoarea termică este de 22,0–22,8 °C. Cele mai scăzute valori, de 19,1–20,5 °C, se observă în extremitatea de nord şi la altitudini, în nord-estul şi centrul ţării. Partea centrală se caracterizează prin valori termice cuprinse între 20,0 şi 22,0 °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în august este egală cu 3,7 °C.

The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in August increases of 0,0115 °C/year du-ring 1887–2010. In the first decade of the XXIst century, positive thermal deviations are recorded almost every year; this means that at the current stage, the temperature in August has been significantly increasing (Fig. 2). The warmest month in the series of instrumental observations was the August of 1992, when the average temperature was 25,1 °C; the August of 2010 and 2007 occupy significant positions in the top of the hottest months in the series of instrumental observations. The coldest month was in 1934, when the average temperature was 16,2 °C (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9999. In the extreme south, the thermal values constitute 22,0–22,8 °C. The lowest values, 19,1–20,5 °C, are observed in the extreme north and at altitude, in the north-east and in the center of the country. The center is characterized by thermal values between 20,0 and 22,0°C. The maximum difference of average temperatures on the territory in August is equal to 3,7 °C.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii în luna august (1887–2010)

The modification tendency of the average temperature in August (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice în luna august raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of thermal anomalies in August referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. August Model validation. August


Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. August Top of the coldest and warmest months recorded in the period 1887–2010. August


Anii • Years 1934 1926 1976 1915 1912 1987 1914 1906 1919 1933t, °C 16,2 17,2 17,7 17,8 18,3 18,3 18,4 18,6 18,6 18,7


Anii • Years 1992 2010 1946 2007 1951 2008 1890 1929 2001 1905t, °C 25,1 24,9 24,8 23,9 23,8 23,8 23,6 23,6 23,5 23,4

t,°C

t,°C

AniiYears

AniiYears

23Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN AUGUSTAVERAGE AIR TEMPERATURE IN AUGUST





20,5 – 21,0

20,0 – 20,5

< 20,0

21,0 – 21,5

21,5 – 22,0

22,0 – 22,5

> 22,5

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t,°C


Rfin=0,9999

24

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN SEPTEMBRIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN SEPTEMBER

Temperatura medie a lunii septembrie (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0049 °C/an pe parcursul anilor 1887–2010. Analiza devierilor termice deno-tă frecventa alternanţă contrarie. În ultimii 5 ani a crescut rolul anomaliilor pozitive, ceea ce permite să se concluzioneze că luna septembrie în ultimii ani devine mai caldă (Fig. 2). Cea mai caldă lună a fost înregistrată în 1994, cînd temperatura a fost de 20,5 °C. Cea mai rece lună a fost în anul 1934, cu valoarea medie de 11,0 °C (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9999. În partea de sud a ţării, temperatura este de 16,5– 17,4 °C. Cele mai scăzute valori, de 14,2–15,5 °C, se observă în nordul ţării. Partea centrală se caracterizează prin valori termice cuprinse între 15,5 şi 16,5 °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în septembrie este egală cu 3,2 °C.

The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Repub-lic of Moldova in September records an increase of 0,0049 °C/year throughout 1887–2010. Analysis of thermal deviations shows that these are characterized by their frequent contrastive alternation. In the last 5 years, the role of positive anomalies has increased and this allows us to conclude that September is getting warmer in the recent years (Fig. 2). September was the warmest in 1994, when the temperature was 20,5 °C. It was the coldest in 1934, when the average temperature was 11,0 °C (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9999. In the south of the country, the temperature constitutes 16,5–17,4 °C. The lowest temperature, 14,2–15,5 °C, is observed in the north of the country. The central part is characterized by thermal values between 15,5 and 16,5 °C. The maximum difference of average temperatures on the territory in September is equal to 3,2 °C.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii în luna septembrie (1887–2010)

The modification tendency of the average temperature in September (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice în luna septembrie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of thermal anomalies in September referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Septembrie Model validation. September


Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Septembrie Top of the coldest and warmest months recorded in the period 1887–2010. September


Anii • Years 1934 1996 1914 1889 1933 1959 1912 1915 1921 1971t, °C 11,0 12,4 12,7 12,8 13,2 13,3 13,4 13,5 13,6 13,6


Anii • Years 1994 1892 1909 1924 1975 1932 1937 1918 1927 2009t, °C 20,5 20,2 19,1 19,1 19 18,9 18,9 18,8 18,7 18,7

t,°C

t,°C

AniiYears

AniiYears

25Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN SEPTEMBRIEAVERAGE AIR TEMPERATURE IN SEPTEMBER





15,0–15,5

< 15,0

15,5–16,0

16,0–16,5

16,5–17,0

> 17,0

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t,°C


Rfin=0,9999

26

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN OCTOMBRIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN OCTOBER

Temperatura medie a lunii octombrie (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0015 °C/an pe parcursul anilor 1887–2010. Analiza devierilor termice demon-strează că, pentru luna octombrie, acestea se caracterizează prin predominarea anomaliilor pozitive asupra celor negative, ceea ce denotă faptul că această lună, în ultimii ani, devine mai caldă (Fig. 2). Cea mai caldă lună a fost înregistrată în 1896, cînd tem-peratura medie a fost de 15,0 °C. Cea mai rece lună a fost în anul 1920, cu valoarea medie de 5,0 °C (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9999. În extremitatea de sud a ţării, temperatura este de 10,5–11,5 °C. Cele mai scăzute valori, de 8,7–9,5 °C, se observă în nordul ţării. Partea centrală se caracterizează prin valori termice cuprinse între 9,5 şi 10,5 °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în octombrie este egală cu 2,8 °C.

The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Repub-lic of Moldova in October records an increase of 0,0015 °C/year during 1887–2010. Analysis of the thermal deviations shows that in October these are characterized by the predominance of the positive anomalies over the negative ones; this shows that in recent years, this month is getting warmer (Fig. 2). October was the warmest in 1896, when the average temperature was 15,0 °C. It was the coldest in 1920, when the average temperature was 5,0 °C (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9999. In the extreme south of the country, the temperature is 10,5–11,5 °C. The lowest values of 8,7–9,5 °C are observed in the north of the country. The central part is characterized by thermal values between 9,5 and 10,5 °C. The maximum difference of average temperatures in October is equal to 2,8 °C.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii în luna octombrie (1887–2010)

The modification tendency of the average temperature in October (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice în luna octombrie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of thermal anomalies in October referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Octombrie Model validation. October

Model Ph Py Pmodel F R2, % SEE, oC MAE, oC Mr, °СRegresieRegression 0,2293 0,0000 0,0000 37,64 87,3 0,24 0,17 -0,00007

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Octombrie Top of the coldest and warmest months recorded in the period 1887–2010. October


Anii • Years 1920 1912 1946 1947 1951 1934 1922 1976 2010 1936t, °C 5,0 5,7 5,9 6,2 6,2 6,9 7,3 7,3 7,5 7,6


Anii • Years 1896 1918 1935 1966 1932 1923 1960 1967 1984 1892t, °C 15,0 14,9 14,1 14,1 14,0 13,5 13,4 12,7 12,6 12,4

t,°C

t,°C

AniiYears

AniiYears

27Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN OCTOMBRIEAVERAGE AIR TEMPERATURE IN OCTOBER


StatisticaStatisticsMinimum 8,7°CMaximum11,5°CInterval • Range 2,8°CMedia • Mean 10,1°CDeviaţia standard • Standard deviation 0,58°C



9,0–9,5

< 9,0

9,5–10,0

10,0–10,5

10,5–11,0

11,0–11,5

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t,°C


Rfin=0,9999

28

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN NOIEMBRIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN NOVEMBER

Temperatura medie a lunii noiembrie (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0103 °C/an pe parcursul anilor 1887–2010. Analiza devierilor termice indică predominarea anomaliilor pozitive asupra celor negative, în spe-cial în primul deceniu al secolului XXI, ceea ce denotă faptul că această lună, în ultimii ani, devine mai caldă (Fig. 2). Constatăm, în acelaşi timp, că cea mai caldă lună a fost înregistrată în 2010, cînd temperatura medie a fost de 10,3 °C. Cea mai rece lună a fost în anul 1934, cu valoarea medie de -3,1 °C (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9998. În extremitatea de sud a ţării, temperatura este de 4,5–5,2 °C. Cele mai scăzute valori, de 2,5–3,5 °C, se observă în nordul ţării. Partea centrală se caracterizează prin valori termice cuprinse între 3,0 şi 5,2 °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în noiembrie este egală cu 2,7 °C.

The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Repub-lic of Moldova in November records an increase of 0,0103 °C/year throughout 1887–2010. Analysis of thermal deviations points to the predominance of the positive anomalies over the negative ones, especially in the first decade of the XXIst, century, which shows that in recent years, this month is getting warmer (Fig. 2). We note at the same time that November was the warmest in 2010, when the average temperature was 10,3 °C. It was the coldest in 1934, when the average temperature was -3,1 °C (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9998. In the extreme south of the country, the temperature constitutes 4,5–5,2 °C. The lowest values of 2,5–3,5 °C are observed in the north of the country. The central part is characterized by thermal values between 3,0 and 5,2 °C. The maximum difference of average temperatures on the territory in November is equal to 2,7 °C.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii în luna noiembrie (1887–2010)

The modification tendency of the average temperature in November (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice în luna noiembrie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of thermal anomalies in November referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Noiembrie Model validation. November


Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Noiembrie Top of the coldest and warmest months recorded in the period 1887–2010. November


Anii • Years 1934 1993 1902 1908 1988 1953 1914 1897 1956 1907t, °C -3,1 -2,2 -1,8 -1,2 -1,0 -0,7 -0,6 0,0 0,0 0,3


Anii • Years 2010 1923 1926 1960 1969 1996 2000 1963 1990 1977t, °C 10,3 9,6 8,6 8,6 8,6 8,5 7,7 7,6 7,6 7,4

t,°C

t,°C

AniiYears

AniiYears

29Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN NOIEMBRIEAVERAGE AIR TEMPERATURE IN NOVEMBER





3,0–3,5

< 3,0

3,5–4,0

4,0–4,5

4,5–5,0

> 5.0

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t,°C


Rfin=0,9998

30

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN DECEMBRIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN DECEMBER

Temperatura medie a lunii decembrie (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0104°C/an pe parcursul anilor 1887–2010. Analiza devierilor termice deno-tă că, pentru luna decembrie, acestea se caracterizează prin alternarea frecventă a anomaliilor contrare, cu predominarea celor negative, mai ales spre sfîrşitul anilor ’90 ai secolului XX– începutul secolului XXI (Fig. 2). Cea mai caldă lună a fost înregistrată în 1960, cînd temperatura medie a fost de 5,0 °C. Cea mai rece lună a fost în anul 1891, cu valoarea medie de -8,0 °C (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9996. În văile rîurilor mari şi mici din extremitatea de sud a ţării, valoarea termică este de -0,5– +0,3 °C. Cele mai scăzute valori, de -2,3 – -1,5 °C, se observă în nordul ţării. Partea centrală se caracterizează prin valori termice cuprinse între -2,0 şi 0,0 °C. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în decembrie este egală cu 2,6 °C.

The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in December registered an increase of 0,0104 °C/year during 1887–2010. Analysis of thermal devia-tions shows that for December these are characterized by frequent alternation of contrastive anomalies and the negative ones prevail, especially towards the end of the 90s of the XXth century and the beginning of the XXIst century (Fig. 2). The warmest December was in 1960, when the average temperature was 5,0 °C. It was the coldest in 1891, when the average temperature was -8,0 °C (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9996. The thermal value in the valleys of the large and small rivers in the southern part of the country constitutes -0,5 – +0,3°C. The lowest values of -2,3 – -1,5 °C are observed in the north of the country. The central part is characterized by thermal values between -2,0 and 0,0 °C. The maximum difference of average temperatures on the territory in December is equal to 2,6 °C.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii în luna decembrie (1887–2010)

The modification tendency of the average temperature in December (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice în luna decembrie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of thermal anomalies in December referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Decembrie Model validation. December


Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde luni înregistrate în perioada 1887–2010. Decembrie Top of the coldest and warmest months recorded in the period 1887–2010. December


Anii • Years 1891 1934 1928 2002 1903 1948 2001 1890 1900 1946t, °C -8,0 -7,3 -7,0 -6,6 -6,3 -6,1 -5,6 -5,0 -5,0 -4,8


Anii • Years 1960 2006 1902 1916 1949 1982 1950 1971 2000 1911t, °C 5,0 3,3 3,2 3,2 3,2 3,1 3,0 2,6 2,5 2,4

t,°C

t,°C

AniiYears

AniiYears

31Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN DECEMBRIEAVERAGE AIR TEMPERATURE IN DECEMBER





-2,0 – -1,5

< -2,0

-1,5– -1,0

-1,0– -0,5

-0,5– 0,0

> 0,0

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t,°C


Rfin=0,9996

32

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN ANOTIMPUL DE IARNĂSPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN THE WINTER SEASON

Temperatura medie sezonieră a iernii (Fig. 1), pe terito-riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0147 °C/an pe parcursul anilor 1887–2010. Analiza devierilor termice anuale denotă că acestea se caracterizează prin predominarea anomaliilor pozitive, mai ales spre sfîrşitul anilor ’90 ai secolu-lui XX şi începutul secolului XXI (Fig. 2). Cea mai rece a fost iarna anului 1954, cu valori de -7,3 °C, iar cea mai caldă – a anului 1989, cînd temperatura medie a avut valori de +2,2 °C (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9998. În văile rîurilor mici din extremitatea de sud a ţării, valoarea termică sezonieră este mai mare de 0,1 °C. Cele mai scăzute valori, de -2,6– -1,5 °C, se observă în nordul ţării. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în anotimpul de iarnă este egală cu 2,7 °C.

The average temperature (Fig. 1) on the territory of the Repub- lic of Moldova in the winter season has recorded an increase of 0,0147°C/year during 1887–2010. Analysis of annual thermal deviations shows that they are characterized by the predominan-ce of positive anomalies, especially by the end of the 90s of the XX century and the beginning of the XXI century (Fig. 2). The coldest winter was the winter of 1954 with values of -7,3°C and the warmest winter was in 1989, when the average temperature was +2,2°C (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9998. In the valleys of the small rivers in the extreme south of the country, the seasonal thermal value is higher than 0,1 °C. The lowest values of -2,6– -1,5 °C are observed in the north of the country. The maximum difference of average temperatures on the territory in winter is equal to 2,7 °C.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii a iernii (1887–2010)

The modification tendency of winter average temperature (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice a iernii raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of winter thermal anomalies referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Iarna Model validation. winter


Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde ierni înregistrate în perioada 1887–2010 Top of the coldest and warmest winters recorded in the period 1887–2010

Cele mai reci ierniColdest winters

Anii • Years 1954 1929 1891 1963 1909 1940 1928 1985 1935 1932t, °C -7,3 -7,2 -6,8 -6,3 -5,7 -5,7 -5,6 -5,5 -5,1 -5

Cele mai calde ierniwarmest winters

Anii • Years 1989 1902 1990 2007 1899 1916 1936 1949 1958 1971t, °C 2,2 1,7 1,4 1,4 1,3 1,3 1,2 0,9 0,9 0,9

t,°C

t,°C

AniiYears

AniiYears

33Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN ANOTIMPUL DE IARNĂAVERAGE AIR TEMPERATURE IN THE WINTER SEASON





< -2,0

-2,0– -1,5

-1,5– -1,0

-1,0– -0,5

> -0,5

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t,°C


Rfin=0,9998

34

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN ANOTIMPUL DE PRIMĂVARĂSPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN THE SPRING SEASON

Temperatura medie sezonieră a primăverii (Fig. 1), pe terito-riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0097 °C/an pe parcursul anilor 1887–2010. Analiza devierilor termice deno-tă că acestea se caracterizează prin predominarea anomalii-lor pozitive, mai ales spre sfîrşitul anilor ’90 ai secolului XX şi începutul secolului XXI (Fig. 2). Cea mai rece este primăvara anului 1987, cu valori de 6,0 °C, iar cea mai caldă – cea a anului 2007, când temperatura medie sezonieră a avut valori de 12,2 °C (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9996. În cursul inferior al râului Prut, valoarea termică sezonieră este de 10,5–10,8 °C. Cele mai scăzute valori, de 8,8–9,5 °C, se observă în nordul ţării. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în anotimpul de primăvară este egală cu 2,0 °C.

The seasonal average temperature (Fig. 1) in the Republic of Moldova in spring has recorded an increase of 0,0097 °C/year throughout 1887–2010. Analysis of thermal deviations shows that they are characterized by the predominance of positive anoma-lies, especially by the end of the 90s of the XXth century and the beginning of the XXIst century (Fig. 2). The coldest spring was in 1987, when the temperature was 6,0 °C; and the warmer, in 2007, when the average seasonal temperature reached the value of 12,2 °C (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9996. In the lower course of the Prut River, the seasonal thermal value is 10,5–10,8 °C. The lowest values of 8,8–9,5 °C are observed in the north of the country. The maximum difference of average temperatures on the territory in winter is equal to 2,0 °C.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii a primăverii (1887–2010)

The modification tendency of spring average temperature (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice a primăverii raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of spring thermal anoma lies referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Primăvara Model validation. Spring


Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde primăveri înregistrate în perioada 1887–2010 Top of the coldest and warmest springs recorded in the period 1887–2010

Cele mai reci primăveriColdest springs

Anii • Years 1987 1929 1940 1932 1933 1980 1904 1919 1955 1893t, °C 6,0 6,5 6,7 7,0 ,0 7,1 7,5 7,5 7,6 7,7

Cele mai calde primăveriwarmest springs

Anii • Years 2007 1983 1990 1994 2002 1920 1968 1975 1989 1966t, °C 12,2 11,8 11,8 11,8 11,8 11,7 11,7 11,7 11,7 11,6

t,°C

t,°C

AniiYears

AniiYears

35Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN ANOTIMPUL DE PRIMĂVARĂAVERAGE AIR TEMPERATURE IN THE SPRING SEASON





< 9,0

9,0–9,5

9,5–10,0

10,0–10,5

> 10,5

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t,°C


Rfin=0,9996

36

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN ANOTIMPUL DE VARĂSPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN THE SUMMER SEASON

Temperatura medie sezonieră a verii (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0102 °C/an pe parcursul anilor 1887–2010. Dacă în anii ’70 şi începutul anilor ’90 ai secolului XX verile au fost răcoroase, începînd cu mijlocul anilor ’90 şi pînă în prezent se observă o prevalare stabilă a ano-maliilor pozitive, ceea ce demonstrează că manifestarea verilor calde devine ceva obişnuit pe teritoriul republicii (Fig. 2). Cea mai rece a fost vara anului 1919, cu valori de 18,3 °C, iar cea mai caldă – a anului 2007, cînd temperatura medie sezonieră a avut valori de 24,3 °C (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9998. În cursul inferior al rîului Prut şi al rîurilor mici din sudul republicii, valoarea termică sezonieră este de 22,3 °C. Cele mai scăzute valori, de 18,9–20,5 °C, se observă în nordul ţării. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în anotimpul de vară este egală cu 3,4 °C.

The average temperature (Fig. 1) in the Republic of Moldova in the summer season has registered an increase of 0,0102°C/year during 1887–2010. Though in the 70s and the beginning of the 90s of the twentieth century, summers were cool; since the middle of the 90s up to the present, there has been a stable prevalence of positive anomalies, which demonstrates that hot summers have become usual on the territory of the country (Fig. 2). The cold-est summer was the one of 1919 with values of 18,3 °C, and the warmest was in 2007, when the seasonal average temperature was 24,3 °C (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9998. In the lower course of the Prut River and the small rivers in the south of the Republic, the seasonal thermal value is 22,3 °C, The lowest values of 18,9–20,5 °C are observed in the north of the country. The maximum difference of average temperatures on the territory in summer is equal to 3,4 °C.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii a verii (1887–2010)

The modification tendency of summer average temperature (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice a verii raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of summer thermal anomalies referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Vara Model validation. Summer


Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde veri înregistrate în perioada 1887–2010 Top of the coldest and warmest summers recorded in the period 1887–2010

Cele mai reci veriColdest summers

Anii • Years 1919 1933 1913 1912 1949 1984 1976 1980 1914 1978t, °C 18,3 18,3 18,5 18,6 18,7 18,7 18,8 18,8 19 19

Cele mai calde veriwarmest summers

Anii • Years 2007 1946 2010 1999 1938 2009 1951 1954 2008 1939t, °C 24,3 23,6 23,1 23 22,6 22,6 22,5 22,4 22,3 22,1

t,°C

t,°C

AniiYears

AniiYears

37Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN ANOTIMPUL DE VARĂAVERAGE AIR TEMPERATURE IN THE SUMMER SEASON





20,0–20,5

19,0–20,0

< 19,5

20,5–21,0

21,0–21,5

21,5–22,0

> 22,0

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t,°C


Rfin=0,9998

38

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ÎN ANOTIMPUL DE TOAMNĂSPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF AVERAGE TEMPERATURE IN THE AUTUMN SEASON

Temperatura medie sezonieră a toamnei (Fig. 1), pe terito-riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0056 °C/an pe parcursul anilor 1887–2010. În primul deceniu al secolului XXI se observă o prevalare stabilă a anomaliilor pozitive, ceea ce demonstrează că manifestarea toamnelor calde în ultimii ani pe teritoriul republicii devine ceva obişnuit (Fig. 2). Cea mai rece a fost toamna anului 1934, cu valori de 4,9 °C, iar cea mai caldă – a anului 1923, cînd norma sezonieră a avut valoare de 13,4 °C. (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9999. În sudul republicii, temperatura medie sezonieră este de 10,5–11,3 °C. Cele mai scăzute valori, de 8,4–9,5 °C, se observă în nordul ţării. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii în anotimpul de toamnă este egală cu 2,9 °C.

The seasonal average temperature (Fig.1) on the territory of the Republic of Moldova in autumn has recorded an increase of 0,0056 °C/year during 1887–2010. A stable prevalence of positive anomalies was observed in the first decade of the XXIst century, which demonstrates that warm autumns have become usual on the territory of the country in recent years (Fig. 2). The cold-est autumn was in 1934, when the temperature was 4,9 °C and the warmest was in 1923, when the seasonal norm was 13,4 °C (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9999. In the south of the country, the seasonal average temperature is 10,5–11,3 °C. The lowest values of 8,4–9,5 °C are observed in the north of the country. The maximum difference of average temperatures on the territory in winter is equal to 2,9 °C.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii a toamnei (1887–2010)

The modification tendency of autumn average tempe rature (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice a toamnei raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of autumn thermal anomalies referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Toamna Model validation. Autumn


Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calde toamne înregistrate în perioada 1887–2010 Top of the coldest and warmest autumns recorded in the period 1887–2010

Cele mai reci toamneColdest autums

Anii • Years 1934 1914 1908 1920 1902 1912 1921 1988 1922 1993t, °C 4,9 6,8 7 7 7,3 7,5 7,7 7,8 7,9 8

Cele mai calde toamnewarmest autumns

Anii • Years 1923 1932 1963 1967 2009 1960 1930 1918 2006 1896t, °C 13,4 12,3 12,3 12,3 12,2 12,1 12 11,9 11,9 11,7

t, °C

t, °C

AniiYears

AniiYears

39Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE A AERULUI ÎN ANOTIMPUL DE TOAMNĂAVERAGE AIR TEMPERATURE IN THE AUTUMN SEASON





9,0–9,5

< 9,0

9,5–10,0

10,0–10,5

10,5–11,0

> 11,0

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t, °C

Calculat • Calculated, t, °C

Rfin=0,9999

40

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A TEMPERATURII MEDII ANUALESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF TEMPERATURE AVERAGE ANNUAL

Fig. 1 Tendinţa de modificare a temperaturii medii anuale (1887–2010)

The imodification tendency of annual average temperature (1887–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor termice anuale raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of annual thermal anomalies referred to the baseline period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Anul Model validation. Year


Temperatura medie anuală a aerului (Fig. 1) înregistrează o creştere cu 0,01 °C/an pe parcursul anilor 1887–2010. Analiza devierilor termice anuale denotă că acestea se caracterizează prin predominarea anomaliilor pozitive, mai ales spre sfîrşitul anilor ’90 ai secolului XX şi începutul secolului XXI (Fig. 2). Anii 2007 (12,1 °C), 2009, 1990, 1994, 2008, 2000, 1999, 1966, 1989, 2002 au fost extrem de calzi în seria observaţiilor instrumentale, tem-peratura medie anuală depăşind valoarea de 10,8 °C (Tab. 1). Cele mai scăzute valori termice ale anului au fost înregistrate în anii 1933 (7,2 °C), 1929, 1934, 1985, 1912, 1940, 1987, 1888, 1976, 1980.

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9996. În văile rîurilor mari şi mici din extremitatea de sud a ţării, valoarea termică anuală este de 10,0–11,1 °C. Cele mai scăzute valori, de 8,4–9,5 °C, se observă în nordul ţării. Diferenţa maximă în teritoriu a temperaturilor medii anuale este egală cu 2,7 °C.

The average annual air temperature (Fig. 1) has registered an increase of 0,01 °C/year during 1887–2010. Analysis of annual thermal deviations shows that they are characterized by the pre-dominance of positive anomalies, especially at the end of the 90s of the XXth century and the beginning of the XXIst century (Fig. 2). The years 2007 (12,1 °C), 2009, 1990, 1994, 2008, 2000, 1999, 1966, 1989 and 2002 were extremely warm in the series of instrumental observations, the average annual temperature exceeding the value of 10,8 °C (Tab. 1). The lowest thermal values were recorded in 1933 (7,2 °C), 1929, 1934, 1985, 1912, 1940, 1987, 1888, 1976, 1980.

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9996. In the valleys of the large and small rivers in the extreme south of the country, the annual thermal value is 10,0–11,1 °C. The values below 8,4 –9,5 °C are observed in the north of the country. The maximum difference of average temperatures on the territory in winter is equal to 2,7 °C.

Tab. 1. Topul celor mai reci şi al celor mai calzi ani înregistraţi în perioada 1887–2010 Top of the coldest and warmest years recorded in the period 1887–2010

Cei mai reci aniColdest years

Anii • Years 1933 1929 1934 1985 1912 1940 1987 1888 1976 1980t, °C 7,2 7,9 8,0 8,0 8,1 8,1 8,1 8,3 8,3 8,3

Cei mai calzi aniwarmest years

Anii • Years 2007 2009 1990 1994 2008 2000 1999 1966 1989 2002t, °C 12,1 11,4 11,3 11,3 11,3 11,2 11 10,9 10,9 10,8

t, °C

t, °C

AniiYears

AniiYears

41Scara • Scale • 1 : 1 500 000

TEMPERATURA MEDIE ANUALĂ A AERULUIANUAL AVERAGE AIR TEMPERATURE





< 9,0

9,0–9,5

9,5–10,0

10,0–10,5

> 10,5

Obs

erva

t • O

bser

ved,

t, °C

Calculat • Calculated, t, °C

Rfin=0,9996

42

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ÎN IANUARIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN JANUARY

Cantitatea de precipitaţii în luna ianuarie (Fig. 1), pe terito-riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,088 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În ultimele două decenii, devierile pluviometrice negative prevalează, ceea ce denotă că, în etapa actuală, regimul pluviometric din luna ianuarie este în scădere (Fig. 2). În luna ianuarie a anului 1966, au fost înregistrate cele mai mari cantităţi de precipitaţii, valoarea numerică atingînd 154 mm, iar în anul 1894 acestea practic au lipsit sub formă lichidă (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii absolute, latitudinea şi longitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9996. Cele mai nesemnificative sume, de 24,7–30,0 mm, sînt înregistrate în raioanele de sud ale republicii, în cele situate în lunca rîului Prut şi în stepa Bălţiului. Cantităţile pluviometrice cele mai semnificative, de 30,0–43,4 mm, sînt caracteristice teritoriilor de la altitudini din părţile de nord, centrală şi de nord-est ale republicii. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, din această lună, a fost de 18,7 mm.

The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in January has recorded an increase of 0,088 mm/year during 1891–2010. In the last two decades, the negative pluviometric deviations have prevailed; this shows that at present, the pluviometric regime in January is decreasing (Fig. 2). The highest amount of precipitation that reached the numeric value of 154 mm was recorded in January 1966, but in 1894, they were basically missing in liquid form (Tab. 1).

The squared absolute altitude, latitude and longitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9996. The most insignificant amounts of 24,7–30,0 mm are recorded in the southern districts of the country, those located in the Prut River waterside and Balti Steppe. The most significant pluviometric amounts of 30,0–43,4 mm are characteristic for the territories at altitudes in northern, central and north-eastern parts of the country. The maximum pluviometric difference on the territory in January constitute 18,7 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii în luna ianuarie (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of precipitation in January (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice din luna ianuarie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of pluviometric anomalies in January referred to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Ianuarie Model validation. January

Model Ph2 Px Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mmRegresieRegression 0,0197 0,0013 0,0066 4,98 34,0 2,4 1,9 0,00000

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Ianuarie Top of the months with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010. January

Cele mai umede luniwettest months

Anii • Years 1966 2004 1914 1915 2010 1895 1963 1988 1917 1923p, mm 154 88 87 87 86 82 81 73 67 65

Cele mai uscate luniDriest months

Anii • Years 1894 1926 1930 1902 1946 1918 1903 1896 1928 1964p, mm 0,0 2,0 2,0 3,0 3,0 3,2 3,9 4,0 4,0 4,0

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

43Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN IANUARIEAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN JANUARY

Precipitaţii, mmPrecipitation, mm

StatisticaStatistics

Minimum 24,7 mmMaximum 43,4 mmInterval • Range 18,7 mmMedia • Mean 31,5 mmDeviaţia standard • Standard deviation 2,3 mm

Histograma precipitaţiilorHistogram of precipitation


< 25

25–30

30–35

35–40

> 40

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm

Calculat • Calculated, mm

Rfin=0,9996

44

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ÎN FEBRUARIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN FEBRUARY

Cantitatea de precipitaţii în luna februarie (Fig. 1), pe terito-riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0687 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În ultimii 40 ani, devierile pluviometrice negative predomină, ceea ce denotă că în etapa actuală regimul pluviometric din luna februarie este în scăde-re (Fig. 2). În luna februarie a anului 1953, au fost înregistrate cele mai mari cantităţi de precipitaţii, valoarea numerică fiind de 91 mm, iar în anul 1894 acestea au fost nesemnificative, însumînd, doar 2 mm (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi longitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9995. Cele mai nesemnificative sume, de 21,1–25,0 mm, sînt înregistrate în raioanele din stepa Bălţiului, în cursul inferior al rîului Prut şi în văile rîurilor mici din partea de sud a republicii. La altitudini, în partea centrală a ţării, cad pînă la 48,2 mm de precipitaţii. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această lună, a fost de 27,1 mm.

The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in February has registered an increa-se of 0,0687 mm/year during 1891–2010. In the last 40 years, the negative pluviometric deviations prevail that shows that at the current stage, in February pluviometric regime is decreasing (Fig. 2); the highest amount of precipitation, their numerical value being 91mm, was recorded in February 1953, but in 1894, they fell insignificantly constituting only 2 mm (Tab. 1).

The absolute altitude and longitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9995. The most significant amounts of 21,1–25,0 mm are recorded in the districts of Balti Steppe, the lower course of the Prut River and the small river valleys in the southern part of the country. Precipitation fall at altitudes in the central part of the country up to 48,2 mm. The maximum pluviometric difference on the territory in February constitute 27,1 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii în luna februarie (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of precipitation in February (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice din luna februarie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of pluviometric anoma lies in February referred to the refe rence period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Februarie Model validation. February


Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Februarie Top of the months with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010. February


Anii • Years 1953 1969 1895 1916 1967 1971 1910 1923 1978 1963p, mm 91 84 81 78 77 72 70 69 69 68


Anii • Years 1894 1925 2002 1903 1918 1950 1989 1891 1934 1893p, mm 2,0 2,0 2,0 2,4 2,8 3,0 3,0 4,0 4,0 6,0

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

45Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN FEBRUARIEAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN FEBRUARY






< 25

25–30

30–35

35–40

> 40

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9995

46

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ÎN MARTIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN MARCH

Cantitatea de precipitaţii în luna martie (Fig. 1) pe teritoriul Republicii Moldova înregistrează o creştere cu 0,0275 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. Spre deosebire de lunile precedente, în luna martie se observă predominarea anomaliilor pluviometrice pozitive faţă de cele negative, ceea ce denotă că, în etapa actuală, regimul pluviometric din luna martie este în creştere (Fig. 2). În luna martie a anului 1915, au fost înregistrate cele mai mari canti-tăţi de precipitaţii, valoarea numerică fiind de 121 mm, iar în anul 1921 acestea, în formă lichidă, n-au fost înregistrate (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii absolute şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9994. Cele mai nesemnificative sume, de 21,5–25,0 mm, sînt înregistrate în văile rîurilor din nordul şi nord-vestul ţării. Valori de pînă la 48,7 mm se înregistrează la altitudini în partea centrală. Sudul şi sud-estul republicii însumează valori pluviometrice cuprinse între 35 şi 40 mm, determinate în mare măsură de influenţa regimului hidrodinamic al bazinului Mării Negre. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această lună, a fost de 27,3 mm.

The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in March has recorded an increase of 0,0275 mm/year during 1891–2010. It can be observed the pre-dominance of positive pluviometric anomalies over the negative ones in March, unlike the previous months; this shows that at the current stage, the pluviometric regime in March is increasing (Fig. 2). The highest amount of precipitation, up to 121 mm was recorded in March 1915, but in 1921, they were not recorded in liquid form (Tab. 1).

The squared absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9994. The most insignificant amounts of 21,5–25,0 mm are recorded in the small river valleys in the north and north-west of the country. Values up to 48,7 mm are recorded at altitudes in the central part. The south and the south-east of the country have pluviometric values between 35 and 40 mm that are greatly determined by the influence of the hydrodynamic regime of the Black Sea Basin. The maximum pluviometric difference on the territory in March was 27,3 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii în luna martie (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of precipitation in March (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice din luna martie raportate la perioada de refe rinţă 1961–1990

Evolution of pluviometric anomalies in March referred to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Martie Model validation. March

Model Ph2 Py Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mmRegresieRegression 0,0023 0,0001 0,0003 10,83 42,8 2,7 2,0 -0,00006

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Martie Top of the months with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010. March


Anii • Years 1915 1900 2006 1988 1962 1932 1916 1923 1980 1993p, mm 121 96 89 88 85 81 68 67 67 67


Anii • Years 1921 1905 1935 1938 1953 1957 1940 1959 1903 1929p, mm 0,0 2,0 3,0 3,0 3,0 4,0 5,0 5,0 5,4 6,0

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

47Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN MARTIEAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN MARCH






< 25

25–30

30–35

35–40

> 40

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9994

48

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ÎN APRILIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN APRIL

Cantitatea de precipitaţii în luna aprilie (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0171 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În luna aprilie, în ultimele decenii, anomaliile negative sînt mai frecvente decît anomaliile pluviome-trice pozitive. În acelaşi timp, constatăm că, la sfîrşitul anilor ’90 ai secolului XIX, la mijlocul anilor ’40 şi la mijlocul anilor ’60 ai secolului XX, deficitul pluviometric a fost cu mult mai pronunţat decît în ultimele două decenii (Fig. 2). În luna aprilie a anului 1899, cantitatea de precipitaţii lunare a însumat doar 1 mm, iar în 1984 au fost înregistrate cele mai mari cantităţi de precipitaţii, valoarea numerică fiind de 119 mm (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi longitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9994. Cele mai nesemnificative sume, de 31–35 mm, sînt înregistrate în văile rîurilor mici din estul şi sud-estul ţării. Valori de pînă la 53 mm se înregistrează la altitudini în partea centrală. Sudul şi sud-vestul republicii însumează valori pluviometrice cuprinse între 31 şi 40 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această lună, a fost de 22 mm.

The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in April has registered an increase of only 0,0171 mm/year during 1891–2010. In April, in the last deca-des, negative precipitation anomalies are more frequent than the positive ones. At the same time, we find that at the end of the 90s of the XIXth century, in the middle of the 40s, and of the 60s of the XXth century, the pluviometric deficit was much higher pronunced marked than in the last two decades (Fig. 2). In April 1899, the amount of monthly precipitation was only 1 mm, while the highest amount of precipitation, up to 119 mm, was recorded in 1984. (Tab. 1).

The absolute altitude and longitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9994. The most insignificant amounts of 31–35 mm are recorded in the small river valleys in the east and southeast of the country. Values up to 53 mm are recorded at altitudes in the central part. The south and the west-east of the Republic have pluviometric values between 31 and 40 mm. The maximum pluviometric difference on the territory in April was 22 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii în luna aprilie (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of precipitation in April (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice din luna aprilie rapor tate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of pluviometric anomalies in April referred to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Aprilie Model validation. April


Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Aprilie Top of the months with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010. April


Anii • Years 1984 1925 1937 1891 1922 1917 1903 1924 1950 1965p, mm 119 112 92 91 87 85 84 80 77 73


Anii • Years 1899 1948 1918 2009 1968 1994 1932 1949 1952 1971p, mm 1,0 1,0 2,4 3,0 4,0 8,0 9,0 9,0 9,0 10,0

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

49Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN APRILIEAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN APRIL






< 35

35–40

40–45

> 45

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9994

50

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ÎN MAISPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN MAY

Cantitatea de precipitaţii în luna mai (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o scădere cu -0,0529 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În luna mai, în ultimele decenii ale perioadei respective, anomaliile negative sînt mai frecvente decît anomaliile pluviometrice pozitive, ceea ce demonstrează prezenţa deficitului pluviometric (Fig. 2). În luna mai a anului 1907, cantitatea de precipitaţii lunare a constituit doar 3 mm, iar în 1894 au fost înregistrate cele mai mari cantităţi de precipitaţii, valoarea numerică constituind 163 mm (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii absolute, latitudinea şi longitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9973. În luna mai cantitatea precipitaţiilor atmosferice descreşte de la nord-vest spre sud şi sud-est, datorată în parte şi factorului dinamic. Astfel, în extremitatea nord-vestică a ţării şi la altitudini, în partea centrală a ţării, acestea ating valori de 55,0–73,1 mm. În partea de sud şi cea de sud-est cantitatea este de 39,1–45,0 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această lună, a fost de 34 mm.

The amount of precipitation in May (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova has decreased by -0,0529 mm/year throughout 1891–2010. In May, in the last decades, the negative pluviometric anomalies are more frequent than the positive ones; this demonstrates the presence of pluviometric deficit in this month (Fig. 2). The monthly amount of precipitation was only 3 mm in May 1907, and the highest amount of precipitation, up to 163 mm, was recorded in 1894 (Tab. 1).

The squared absolute altitude, the latitude and longitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rf in of the final model is equal to 0,9973. In May, the amount of precipitation decreases from north-west to the south and south-east, partly, due to the dynamic factor. Thus, in the north-west and at altitudes in the central part of the country, the precipitation reach values of 55,0–73,1 mm. In the south and south-east, the amount is 39,1– 45,0 mm. The maximum pluviometric difference on the territory in May was 34 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii în luna mai (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of precipitation in May (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice din luna mai raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of pluviometric anomalies in May referred to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Mai Model validation. May


Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Mai Top of the months with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010. May


Anii • Years 1894 1991 1926 1970 1932 1914 1960 2006 1919 1912p, mm 163 143 110 108 100 99 99 97 95,9 95


Anii • Years 1907 1986 2000 1901 1905 1982 2003 1976 2002 1956p, mm 3,0 3,0 5,0 7,0 7,0 8,0 8,0 10,0 10,0 15,0

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

51Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN MAIAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN MAY






45–50

< 45

50–55

55–60

60–65

> 65

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9973

52

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ÎN IUNIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN JUNE

Cantitatea de precipitaţii în luna iunie (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova înregistrează o scădere cu -0,0021 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În luna iunie, în ultimele decenii ale perioadei respective, anomaliile negative practic se observă în fiecare an, ceea ce denotă prezenţa stabilă a deficitului pluviome-tric (Fig. 2). În luna iunie a anului 1973, cantitatea de precipitaţii lunare a fost doar de 6 mm, iar în 1952 au fost înregistrate cele mai mari cantităţi de precipitaţii, valoarea numerică fiind de 230 mm (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii absolute şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9997. Cele mai semnificative valori se înregistrează în partea centrală a ţării, la altitudini unde cantitatea de precipitaţii atinge valori de 114,5 mm. Sud-estul ţării însumează valori de 56,7–70,0 mm, iar în nordul şi nord-vestul ţării suma precipitaţiilor lunare este de 90–100 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această lună, a fost de 57,8 mm.

The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in June has recorded a decrease of -0,0021 mm/year during 1891–2010. In June, during the last decades, negative anomalies are observed practically each year; this points to the presence of a stable pluviometric deficit during this month (Fig. 2). In June 1973, the monthly amount of precipitation constituted only 6 mm; but the highest amount of precipitation, up to 230 mm, was recorded in 1952 (Tab. 1).

The squared absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9997. The most significant values are registered in the central part of the country at altitudes where the amount of precipitation reaches 114,5 mm. The south-east of the country has values of 56,7–70,0 mm, while in the north and north-west of the country the amount of monthly precipitations is 90–100 mm. The maximum pluviometric difference on the territory in June was 57,8 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii în luna iunie (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of precipitation in June (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice din luna iunie raportate la perioa da de refe rinţă 1961–1990

Evolution of pluviometric anomalies in June reported to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Iunie Model validation. June


Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Iunie Top of the months with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010. June


Anii • Years 1952 1985 1948 1983 1954 1949 1907 1914 2001 1897p, mm 230 200 189 176 175 161 152 139 130 129


Anii • Years 1973 1945 2000 1895 2004 1938 1940 1968 1896 1935p, mm 6 7 8 9 11 12 12 16 20 20

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

53Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN IUNIEAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN JUNE






< 60

60–70

80–90

70–80

90–100

> 100

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9997

54

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ÎN IULIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN JULY

Cantitatea de precipitaţii în luna iulie (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0602 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În luna iulie, în ultimele decenii se observă o alternare frecventă a anomaliilor negative cu cele pozi-tive, care demonstrează variabilitatea semnificativă a regimului pluviometric (Fig. 2). În luna iulie a anului 1939, cantitatea de precipitaţii lunare a însumat doar 2 mm, iar în 1948 au fost înre-gistrate cele mai mari cantităţi de precipitaţii, valoarea numerică fiind de 319 mm (Tab.1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii absolute şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9997. Cele mai semnificative valori se înregistrează în partea centrală a ţării la altitudini, unde cantitatea de precipitaţii atinge valori de pînă la 113,6 mm. Sud-estul ţării însumează valori de 31,3–50,0 mm, iar în nord-vestul ţării suma precipitaţiilor lunare este de 70–100 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această lună, a fost de 82,3 mm.

The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in July has recorded an increase of 0,0602 mm/year during 1891–2010. There has been a frequent alternation of negative and positive anomalies every year in July, in the recent decades, that shows a significant variability of the pluviometric regime for this month (Fig. 2). In July 1939, the amount of monthly precipitation constituted only 2 mm; the greatest amount of precipitation, up to 319 mm, was recorded in 1948 (Tab. 1).

The squared absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010.The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9997. The most significant values are registered in the central part of the country at altitudes, where the amount of precipitation reaches values up to 113,6 mm. The south-east of the country has values of 31,3–50,0 mm; in the north-west, the amount of monthly precipitation is 70–100 mm. The maximum pluviometric difference on the territory in July was 82,3 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii în luna iulie (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of precipitation in July (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice din luna iulie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of pluviometric anomalies in July referred to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Iulie Model validation. July


Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Iulie Top of the months with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010. July


Anii • Years 1948 1933 1991 1975 1912 1955 1910 1968 1906 2002p, mm 319 185 168 153 149 149 147 141 138 134


Anii • Years 1939 1999 2007 1928 1931 1951 1996 1917 1904 1953p, mm 2,0 4,0 4,0 7,0 7,0 10,0 10,0 11,0 13,1 14,0

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

55Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN IULIEAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN JULY






< 40

60–70

40–50

70–80

50–60

80–90

90–100

> 100

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9997

56

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ÎN AUGUSTSPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN AUGUST

Cantitatea de precipitaţii în luna august (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,1792 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În luna august, în ultimele dece-nii ale perioadei respective, se observă o alternare frecventă şi semnificativă a anomaliilor pozitive cu cele negative de la an la an, care demonstrează variabilitatea pronunţată a regimului pluviometric (Fig. 2). În anul 1994, cantitatea de precipitaţii lunare a fost maximă în seria observaţiilor instrumentale, fiind de 201 mm, iar în 1905 au fost înregistrate cele mai mici cantităţi de precipitaţii, valoarea numerică fiind de 4 mm (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatoriii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9992. În luna august, valorile ce caracterizează cantitatea precipitaţiilor atmosferice descresc de la nord-vest, de la valori de 55,0–73,5 mm, la valori de 39,1–50,0 mm spre sud-est. În partea centrală a ţării, la altitudine, cantitatea variază în limitele 55–65 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această lună, a fost de 34,4 mm.

The amount of precipitation (Figure 1) on the territory of the Republic of Moldova in August has recorded an increase of 0,1792 mm/year during 1891–2010. In August, in the recent decades, there has been a frequent and significant alternation of positive and negative anomalies every year showing a marked variability of the pluviometric regime (Fig. 2). In August 1994, the amount of monthly precipitation was maximum in the series of instrumental observations, constituting 201 mm, while the lowest amount of precipitation, of 4 mm, was recorded in 1905 (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9992. In August, the values that characterize the amount of atmospheric precipitation decrease from north-western values of 55,0–73,5 mm to values of 39,1–50,0 mm towards the south-east. In the central part of the country, at altitude, the amount varies between 55 and 65 mm. The maximum pluviometric difference on the territory in August was 34,4 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii în luna august (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of precipitation in August (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice din luna august raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of pluviometric anoma lies in August referred to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. August Model validation. August


Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. August Top of the months with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010. August


Anii • Years 1994 1933 2005 1914 1912 1950 1949 1980 1995 1937p, mm 201 159 151 138 133 106 104 101 99 98


Anii • Years 1905 1951 2001 1903 1916 1893 1895 1892 1939 1984p, mm 4,0 4,0 5,0 6,0 6,0 9,0 10,0 12,0 12,0 12,0

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

57Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN AUGUSTAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN AUGUST



Minimum 39,1 mmMaximum 73,5 mmInterval • Range 34,4 mmMedia • Mean 53,3mmDeviaţia standard • Standard deviation 5,3 mm



< 45

45–50

50–55

55–60

60–65

> 65

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9992

58

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢI ÎN SEPTEMBRIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN SEPTEMBER

Cantitatea de precipitaţii în luna septembrie (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,214 mm/an pe par-cursul anilor 1891–2010. În luna septembrie, în ultimele decenii ale perioadei respective, se observă o alternare frecventă şi semnificativă a anomaliilor pozitive cu cele negative de la an la an, care demon-strează variabilitatea pronunţată a regimului pluviometric (Fig. 2). În luna septembrie a anului 1996, cantitatea de precipitaţii lunare a fost maximă în seria observaţiilor instrumentale însumînd 215 mm, iar în 1892 n-au fost înregistrate cantităţi de precipitaţii (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate altitudinea absolută şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9983. În luna septembrie, cea mai semnificativă cantitate de precipitaţii atmosferice se înregistrează la altitudine în partea centrală a ţării, însumînd valori de 55,0–66,5 mm. În lunca Prutului Inferior şi sud-estul ţării, se înregistrează valori de sub 40,2–45,0 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această lună, a fost de 26,3 mm.

The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in September has recorded an increase of 0,214 mm/year during 1891–2010. In September, in the recent decades, there has been a frequent and significant alternation intensity of positive and negative anomalies every year, showing a marked variability of pluviometric regime (Fig. 2). In Septem-ber 1996, the amount of monthly precipitation was the highest, 215 mm, in the series of instrumental observations. No precipi-tation were registered in 1892 (Tab. 1).

The absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9983. In September, the most significant amount of precipitation, up to 55,0–66,5 mm, is recorded at altitude, in the central part of the country. Values under 40,2–45,0 mm are recorded in the waterside of the Lower Prut River and in the southeast of the country. The maximum pluviometric difference on the territory in September was 26,3 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii în luna septembrie (1891–2010)

The modification tendency of theaverage amount of precipitation in September (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice din luna septembrie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of pluviometric anoma lies in Septem ber referred to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Septembrie Model validation. September

Model Ph2 Py Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mmRegresieRegression 0,2415 0,0020 0,0001 12,16 45,6 3,9 2,9 0,00187

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Septembrie Top of the months with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010. September


Anii • Years 1996 1995 1904 1976 1914 1971 1989 2001 1988 1964p, mm 215 160 137,4 133 129 127 113 113 106 99


Anii • Years 1892 1903 1937 1945 1910 1950 1961 1986 1932 1947p, mm 0,0 0,1 1,0 1,0 2,0 2,0 2,0 2,0 3,0 3,0

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

59Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN SEPTEMBRIEAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN SEPTEMBER



Minimum 40,2 mmMaximum 66,5mmInterval • Range 26,3 mmMedia • Mean 52,0 mmDeviaţia standard • Standard deviation 4,7mm



< 45

45–50

50–55

55–60

> 60

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9983

60

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ÎN OCTOMBRIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN OCTOBER

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii în luna octombrie (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of precipitation in October (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia ano maliilor pluviometrice din luna octombrie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of pluviometric anoma lies in October referred to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Octombrie Model validation. October

Model Ph2 Px Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mmRegresieRegression 0,0677 0,0954 0,0095 4,59 32,2 2,6 2,1 -0,00003

Cantitatea de precipitaţii în luna octombrie (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o descreştere cu -0,0058 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În luna octombrie, în ultimele decenii ale perioadei respective, se observă o alterna-re frecventă şi o intensitate semnificativă a anomaliilor pozitive cu cele negative, care demonstrează variabilitatea pronunţată a regimului pluviometric (Fig. 2). În luna octombrie a anului 1998, cantitatea de precipitaţii lunare a fost maximă, însumînd 172 mm, iar în 1896 n-au fost înregistrate precipitaţii (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii absolute, latitudinea şi longitudinea. Indicatoriii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9996. În octombrie, ciclonul mediteraneean atinge un prim-maxim şi determină cantitatea precipitaţiilor atmosferice mai semnificativă în partea de sud şi centru. În funcţie de altitudine (în partea centrală a ţării), valorile pluviometrice însumează 45,0 –57,1 mm. În lunca Prutului Inferior şi a rîurilor mici din sud, dar şi în partea de nord, se înregistrează valori de 16,6–35,0 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această lună, a fost de 40,5 mm.

The amount of precipitation (Fig. 1) in the Republic of Mol-dova in October has recorded a decrease of -0,0058 mm/year during 1891–2010. In October, in the recent decades, there has been a frequent alternation (and a significant intensity) of positive and negative anomalies every year showing a marked variability of the pluviometric regime. (Fig. 2). In October 1998, the amount of monthly precipitation was the highest, 172 mm, but in 1896, no precipitation were recorded (Tab. 1).

The squared absolute altitude, latitude and longitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9996. In October, the Mediterranean Cyclone reaches the first maximum of this month and determines the amount of atmospheric precipitation that is more significant in the south and in the center. Depending on the altitude (in the central part of the country), the pluviometric values constitute 45,0–57,1 mm. Values of 16,6–35,0 mm are recorded in the waterside of the Lower Prut River and of small rivers in the south and also in the north. The maximum pluviometric differences on the territory in October was 40,5 mm

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Octombrie Top of the months with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010. October


Anii • Years 1998 1939 1905 1946 1919 1922 1987 1897 1912 2002p, mm 172 169 143 130 122 93 87 86 84 84


Anii • Years 1896 1891 1949 1953 1969 1907 1913 1962 1963 1925p, mm 0,0 1,0 1,0 1,0 1,0 2,0 2,0 2,0 2,0 3,0

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

61Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN OCTOMBRIEAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN OCTOBER






< 30

30–35

35–40

40–45

> 45

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9996

62

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ÎN NOIEMBRIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN NOVEMBER

Cantitatea de precipitaţii în luna noiembrie (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0443 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În luna noiem-brie, în ultimele decenii ale perioadei respective, se observă o alternare frecventă a anomaliilor pozitive cu cele negative, cu pre-dominarea celor din urmă în ultimii ani, ceea ce denotă un deficit pluviometric stabil (Fig. 2). În 1918, cantitatea de precipitaţii lunare a fost maximă în seria observaţiilor instrumentale, fiind de 175,3 mm, iar în 1901, 1902 şi 1926 n-au fost înregistrate precipitaţii (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative a fost utilizat pătratul altitudinilor absolute. Indicatoriii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9988. În funcţie de altitudine, şi anume în partea centrală a ţării, valorile pluviometrice sînt de 40–55 mm. Lunca Prutului Inferior şi văile rîurilor mici din sudul ţării, precum şi văile afluenţilor rîului Nistru înregistrează cele mai mici cantităţi lunare de precipitaţii atmosferice, cu valori de 30,8–35,0 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această lună, a fost de 24,2 mm.

The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in November has registered an increase of 0,0443 mm/year during 1891–2010. In November, in the recent decades, there has been a frequent alternation of positive and negative anomalies, the negative ones prevailing in the latest years; this points to a stable pluviometric deficit (Fig. 2). In 1918, the amount of monthly precipitation was the highest, 175,3 mm, in the series of instrumental observations, and in 1901, 1902 and 1926 no precipitation were recorded (Tab. 1).

The squared absolute altitudes were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9988. Depending on the altitude, namely in the central part of the country, the amount of precipitation constitutes 40–55 mm. The waterside of the Lower Prut River and the valleys of the small rivers in the south, as well as the valleys of the Dniester River tributaries, record the lowest amounts of monthly atmospheric precipitation, 30,8–35,0 mm. The maximum pluviometric difference on the territory in November was 24,2 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii în luna noiembrie (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of precipitation in November (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice din luna noiembrie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of pluviometric anomalies in November referred to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Noiembrie Model validation. November

Model Ph2 Px Pmodel F R2, % SEE, mm MAE, mm Mr, mmRegresieRegression 0,0000 0,0000 29,91 50,8 2,1 1,7 0,00000

Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Noiembrie Top of the months with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010. November


Anii • Years 1918 1905 1959 1922 1928 1981 1962 1966 1957 1980p, mm 175,3 159 135 119 118 112 106 99 94 93


Anii • Years 1901 1902 1926 1963 1898 1899 1894 1939 1990 1903p, mm 0,0 0,0 0,0 2,0 3,0 3,0 5,0 5,0 6,0 6,6

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

63Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN NOIEMBRIEAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN NOVEMBER






< 35

35–40

40–45

45–50

50–55

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9988

64

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ÎN DECEMBRIESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN DECEMBER

Cantitatea de precipitaţii în luna decembrie (Fig. 1), pe terito-riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,0752 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În luna decembrie, în ultimele decenii ale perioadei respective, se observă o alternare frecventă a anomaliilor pozitive cu cele negative, cu predominarea celor din urmă în ultimii ani, ceea ce denotă un deficit pluviometric semnificativ (Fig. 2). În 1928, cantitatea de precipitaţii lunare a fost maximă în seria observaţiilor instrumentale, însumînd 116 mm, iar în 1898 (0 mm) şi 2007 (1 mm) acestea practic au lipsit (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii absolute şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9991. În funcţie de altitudine, şi anume în partea centrală a ţării, valorile pluviometrice sînt de 40,0–49,1 mm. Circulaţia atmosferică din această lună determină, în sudul ţării, valori pluviometrice de 35–45 mm, mai mari cu 10 mm faţă de partea nordică, unde se înregistrază 30–35 mm. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această lună, a fost de 21,8 mm.

The amount of precipitation (Fig. 1) on the territory of the Republic of Moldova in December has recorded an increase of 0,0752 mm/year during 1891–2010. In December, in the recent decades, there has been a frequent alternation of positive and negative anomalies, and the negative ones prevailed in the latest years; this points to a significant pluviometric deficit (Fig. 2). In 1928, the amount of monthly precipitation was the highest in the series of instrumental observations, constituting 116 mm, while in 1898 and 2007, the lowest values of monthly precipitation (0 mm and 1 mm ) were recorded (Tab. 1).

The squared absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9991. Depending on the altitude, namely in the central part of the country the pluviometric values constitute 40,0–49,1 mm. The atmospheric circulation of this month determines the pluviometric values in the south higher by 10 mm (35–45 mm), compared to the north (30–35 mm). The maximum pluviometric difference on the territory in December was 21,8 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii în luna decembrie (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of precipitation in December (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice din luna decembrie raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of pluviometric anomalies in December referred to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Decembrie Model validation. December


Tab. 1. Topul lunilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010. Decembrie Top of the months with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010. December


Anii • Years 1928 1963 1997 2010 1923 1947 1960 1969 1996 1927p, mm 116 98 89 83 76 74 73 73 72 71


Anii • Years 1898 2007 1972 1989 2002 1891 1948 1975 1958 1904p, mm 0,0 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 5,0 5,0 6,0 6,3

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

65Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN DECEMBRIEAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN DECEMBER






< 30

30–35

35–40

40–45

> 45

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9991

66

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII PRECIPITAŢIILOR ÎN ANOTIMPUL DE IARNĂSPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN THE WINTER SEASON

Cantitatea de precipitaţii sub aspect sezonier (Fig. 1), pe terito-riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,2102 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În ultimele decenii, se observă o alternare frecventă a anomaliilor pozitive cu cele negative, ceea ce demonstrează caracterul extrem de variabil al manifestării atît a iernilor cu excese pluviometrice, cît şi a celor cu deficit pluvio-metric (Fig. 2). În 1925, cantitatea precipitaţiilor atmosferice a însumat doar 15 mm, iar în 1966 au fost înregistrate cele mai semnificative valori, de 257 mm (Tab. 1). Anul 2010 ocupă locul doi în topul iernilor excesiv de umede.

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii absolute şi longitudinea. Indicatoriii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9993. În anotimpul de iarnă, sumele sezoniere ale precipitaţiilor atmosferice descresc de la 100–137 mm, la altitudinile mai mari din partea centrală şi din cea nord-estică a ţării la 78–90 mm în lunca Prutului şi în stepa Bălţiului. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în această lună, a fost de 59,6 mm.

The seasonal amount of precipitation (Fig. 1) on the terri-tory of the Republic of Moldova has registered an increase of 0,2102 mm/year during 1891–2010. In the recent decades there has been a frequent alternation of positive and negative anomali-es, which demonstrates the extremely variable character of revea-ling both the winters with pluviometric excess and those with pluviometric deficit (Fig. 2). In 1925, the amount of atmospheric precipitation constituted only 15 mm; the most significant values, of 257 mm, were recorded in 1966 (Tab. 1). The year 2010 is the second in the top of excessively humid winters.

The squared absolute altitude and longitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9993. The seasonal amounts of atmospheric precipitation in the winter season decrease from 100–137 mm at the altitudes in the central and north-eastern parts of the country to 78–90 mm in the valley of the Prut River and Balti Steppe. The maximum pluviometric difference on the territory during this season was 59,6 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii în anotimpul de iarnă (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of precipitation in the winter season (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice în anotimpul de iarnă raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of pluviometric anomalies in the winter season referred to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Iarna Model validation. winter


Tab. 1. Topul iernilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010 Top of the winters with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010

Ierni secetoaseDry winters

Anii • Years 1925 1894 1949 1930 2008 2002 1959 1990 1892 1893p, mm 15 26 28 30 33 37 40 40 41 41

Ierni ploioaseRainy winters

Anii • Years 1966 2010 1895 1929 1970 1953 1963 1969 1923 2004p, mm 257 231 229 212 182 179 176 176 168 165

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

67Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN ANOTIMPUL DE IARNĂAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN THE WINTER SEASON






< 90

90–100

100–110

110–120

> 120

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9993

68

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ÎN ANOTIMPUL DE PRIMĂVARĂSPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN THE SPRING SEASON

Cantitatea de precipitaţii sub aspect sezonier (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o scădere cu -0,033 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În ultimele dece-nii, se observă cele mai semnificative anomalii pozitive şi negative, ceea ce demonstrează caracterul extrem de variabil al manifestării atît a primăverilor cu excese pluviometrice, cît şi a celor cu deficit pluviometric (Fig. 2). În 1986, cantitatea sezonieră de precipitaţii atmosferice a însumat doar 23 mm, iar în 1984 au fost înregistrate cele mai semnificative valori, de 265 mm (Tab. 1). Anul 2006 ocupă locul trei în topul primăverilor excesiv de umede.

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii absolute şi longitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rf in al modelului final este egal cu 0,9995. Sumele sezoniere din primăvară ale precipitaţiilor atmosferice descresc de la 120–185 mm în partea de nord, nord-vest şi interfluviile mai înalte din partea centrală, la 101–120 mm în sudul şi sud-estul ţării. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în acest anotimp, a fost de 84,3 mm.

The seasonal amount of precipitation (Fig. 1) on the ter-ritory of the Republic of Moldova has registered a decrease of -0,033 mm/year during 1891–2010. The most significant positive and negative anomalies have been observed in the recent decades; this demonstrates the extremely variable character of both the springs with pluviometric excess and those with pluviometric deficit (Fig. 2). In 1986, the seasonal amount of atmospheric pre-cipitation constituted only 23 mm; the most significant values, 265 mm, were recorded in 1984 (Tab. 1).The year 2006 was the third in the top of excessively wet springs.

The squared absolute altitude and longitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010.The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9995. The spring seasonal sums concerning the amount of atmospheric precipitation decrease from 120–185 mm in the north, north-west and at the altitudes in the central part of the country to 101–120 mm in the south and south-east of the country. The maximum pluviometric difference on the territory during this season was 84,3 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii în anotimpul de primăvară (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of precipitation in the spring season (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice în anotimpul de primăvară raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of pluviometric anomalies in the spring season referred to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Primăvara Model validation. Spring


Tab. 1. Topul primăverilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010 Top of the springs with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010

Primăveri secetoase Dry springs

Anii • Years 1986 1938 1905 1908 1918 1994 1952 1947 2003 1957p, mm 23 41 46 49 52,1 53 54 55 55 59

Primăveri ploioaseRainy springs

Anii • Years 1984 1915 2006 1894 1988 1991 1993 1979 1891 1932p, mm 265 255 223 221 204 204 203 199 192 190

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

69Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN ANOTIMPUL DE PRIMĂVARĂAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN THE SPRING SEASON






100–120

120–140

140–160

160–180

>180

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9995

70

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ÎN ANOTIMPUL DE VARĂSPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN THE SUMMER SEASON

Cantitatea de precipitaţii sub aspect sezonier (Fig. 1), pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,2384 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În ultimele dece-nii, se observă o alternare frecventă a anomaliilor pozitive cu cele negative, ceea ce demonstrează caracterul extrem de variabil al manifestării atît a verilor cu excese pluviometrice, cît şi a celor cu deficit pluviometric (Fig. 2). În anul 1951, cantitatea sezonieră a precipitaţiilor atmosferice a însumat doar 42 mm, iar în 1948 au fost înregistrate cele mai semnificative valori, de 531 mm (Tab. 1). Anul 2007 ocupă locul patru în topul verilor excesiv de uscate.

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii absolute şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9997. Sumele sezoniere de vară privind cantitatea de precipitaţii atmosferice descresc de la 220–295 mm în partea de nord-vest şi la altitudinile din partea centrală, la 145–295 mm, în sud-estul ţării. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în acest anotimp, a fost de 150,9 mm.

The seasonal amount of precipitation (Fig. 1) on the terri-tory of the Republic of Moldova has registered an increase of 0,2384 mm/year during 1891–2010. In the recent decades, there has been a frequent alternation of positive and negative anomalies, which demonstrates the extremely variable character of both the summers with a pluviometric excess and those with a pluviome-tric deficit (Fig. 2). In 1951, the amount of seasonal atmospheric precipitation constituted only 42 mm; the most significant values of 531 mm were recorded in 1948 (Tab. 1). The year 2007 was the fourth in the top of excessively dry summers.

The squared absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010. The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9997. The summer seasonal sums concerning the amount of atmospheric precipitation decrease from 220–295 mm in the north-west and at the altitudes in the central part to 145–295 mm in the south-east of the country. The maximum pluviometric difference on the territory during this season was 150,9 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii în anotimpul de vară (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of precipitation in the summer season (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice în anotimpul de vară raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of pluviometric anomalies in the summer season referred to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Vara Model validation. Summer


Tab. 1. Topul verilor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010 Top of the summers with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010

Veri secetoase Dry summers

Anii • Years 1951 1895 1902 2007 1903 1939 1953 1981 1951 1895p, mm 42 53 59 66 66,5 72 79 81 81 83

Veri ploioaseDainy summers

Anii • Years 1948 1914 1949 1933 1912 1983 1955 1926 1985 1991p, mm 531 406 395 385 372 349 324 308 307 307

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

71Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN ANOTIMPUL DE VARĂAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN THE SUMMER SEASON






< 160

160–180

220–240

180–200

240–260

200–220

> 260

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9997

72

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ÎN ANOTIMPUL DE TOAMNĂSPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF PRECIPITATION IN THE AUTUMN SEASON

Cantitatea de precipitaţii sub aspect sezonier (Fig. 1), pe terito-riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,2242 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În ultimele decenii, se observă o alternare frecventă a anomaliilor pozitive cu cele negative, ceea ce demonstrează caracterul extrem de variabil al manifestării atît a toamnelor cu excese pluviometrice, cît şi a celor cu deficit plu-viometric (Fig. 2). În 1963, cantitatea sezonieră a precipitaţiilor atmosferice a însumat doar 10 mm, iar în 1905 au fost înregistrate cele mai semnificative valori, de 343,5 mm (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii absolute şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9996. Sumele sezoniere de toamnă privind cantitatea de precipitaţii atmosferice descresc de la 140–162 mm în partea de nord-vest şi la altitudinile din partea centrală, la 102–120 mm în sud-estul ţării. Diferenţa pluviometrică maximă în teritoriu, în acest anotimp, a fost de 60,2 mm.

The seasonal amount of precipitation (Fig. 1) on the terri-tory of the Republic of Moldova has registered an increase of 0,2242 mm/year during 1891–2010. In the recent decades there has been a frequent alternation of positive and negative anomalies, which reveals the extremely variable character of both the autum-ns with pluviometric excess and those with pluviometric deficit (Fig. 2). In 1963, the amount of seasonal atmospheric precipitation constituted only 10 mm; the most significant values, 343,5 mm, were recorded in 1905 (Tab. 1).

The squared absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010.The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9996. The autumn seasonal sums concerning the amount of atmospheric precipitation decrease from 140–162 mm in the north-west and at altitudes in the central parts to 102–120 mm in the south-east of the country. The maximum pluviometric difference on the territory during this season was 60,2 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a canti tăţii medii de precipitaţii în anotimpul de toamnă (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of precipitation in the autumn season (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice în anotimpul de toamnă raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of pluvio metric anomalies in the autumn season referred to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. Toamna Model validation. Autumn


Tab. 1. Topul toamnelor cu exces şi deficit pluviometric înregistrate în perioada 1891–2010 Top of the autumns with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010

Toamne secetoase Dry autumns

Anii • Years 1963 1903 1953 1891 1945 1948 1977 1969 1986 1982p, mm 10 11,7 27 30 33 35 39 42 42 49

Toamne ploioaseRainy autumns

Anii • Years 1905 1996 1998 1918 1922 1912 2001 1946 1976 1981p, mm 343,5 324 295 288,9 273 248 243 227 224 221

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

73Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ÎN ANOTIMPUL DE TOAMNĂAVERAGE AMOUNT OF PRECIPITATION IN THE AUTUMN SEASON






< 110

120–130

110–120

130–140

140–150

> 150

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9996

74

ESTIMAREA SPAŢIO-TEMPORALĂ A CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ANUALESPATIO-TEMPORAL ESTIMATION OF THE AMOUNT OF ANNUAL PRECIPITATION

Cantitatea de precipitaţii sub aspect anual (Fig. 1), pe terito-riul Republicii Moldova, înregistrează o creştere cu 0,719 mm/an pe parcursul anilor 1891–2010. În ultimele decenii, se observă o alternare frecventă a anomaliilor pozitive cu cele negative, ceea ce demonstrează caracterul extrem de variabil al manifestării atît a anilor cu excese pluviometrice, cît şi a celor cu deficit pluviometric (Fig. 2). În 1903, cantitatea anuală a precipitaţiilor atmosferice a însumat doar 271,8 mm, iar în 1912 au fost înregistrate cele mai semnificative valori, de 915 mm (Tab. 1).

În modelul de regresie pentru anii 1981–2010, ca variabile independente semnificative au fost utilizate pătratul altitudinii absolute şi latitudinea. Indicatorii statistici (Tab. 2) explică calitatea modelului de regresie propus. Rfin al modelului final este egal cu 0,9997. Sumele anuale ale precipitaţiilor atmosferice descresc de la 550–700 mm în nord-vest, la 434–500 mm în partea de sud-est a ţării. În funcţie de altitudine, sumele anuale cresc şi cele mai mari valori, de 764 mm, sînt observate la altitudine, în partea centrală a ţării. Diferenţa pluviometrică anuală maximă în teritoriu este de 329,8 mm.

The annual amount of precipitation (Fig. 1) in the Republic of Moldova has registered an increase of 0,719 mm/year during 1891–2010. In the last decades, there has been a frequent alter-nation of positive and negative anomalies, which demonstrates the highly variable character of both the years with pluviometric excess and those with pluviometric deficit (Fig. 2). In 1903, the annual amount of atmospheric precipitation constituted only 271,8 mm; the most significant values, 915 mm, were recorded in 1912 (Tab. 1).

The squared absolute altitude and latitude were used as significant independent variables in the regression model for 1981–2010.The statistical indicators (Tab. 2) explain the quality of the proposed regression model. Rfin of the final model is equal to 0,9997. The annual amount of atmospheric precipitation decreases from 550–700 mm in the north-west to 434–500 mm in the south-east of the country. Depending on the altitude, the annual amount increases and the highest values of 764 mm are observed at altitudes in the central part of the country. The maximum pluviometric difference on the territory was 329,8 mm.

Fig. 1 Tendinţa de modificare a cantităţii medii de precipitaţii anuale (1891–2010)

The modification tendency of the average amount of annual preci pita tion (1891–2010)

Fig. 2 Evoluţia anomaliilor pluviometrice anuale raportate la perioada de referinţă 1961–1990

Evolution of annual pluviometric anomalies referred to the reference period 1961–1990

Tab. 2. Validarea modelului. An Model validation. Year


Tab. 1. Topul anilor cu exces şi deficit pluviometric înregistraţi în perioada 1891–2010 Top of the years with pluviometric excess and deficit in the period 1891–2010

Ani secetoşiDry years

Anii • Years 1903 1896 1938 1945 1951 1924 1990 1902 1953 1898p, mm 271,8 301 320 329 345 357 361 368 373 374

Ani ploioşiRainy years

Anii • Years 1912 1914 1933 1966 2010 1948 1922 1955 1980 1996p, mm 915 903 777 774 735 734 729 721 712 711

p,mm

p,mm

AniiYears

AniiYears

75Scara • Scale • 1 : 1 500 000

CANTITATEA MEDIE DE PRECIPITAŢII ANUALEAVERAGE AMOUNT OF ANNUAL PRECIPITATION






< 450

550–600

450–500

600–650

500–550

650–700

> 700

Obs

erva

t • O

bser

ved,

mm


Rfin=0,9997

Imprimare la Combinatul Poligrafic, str. Mitropolit Petru Movilă, 35;MD-2004, Chişinău, Republica Moldova

Comanda nr. 31320

Documents

Atlas. Resursele climatice ale Republicii Moldova