Aparate de comutatie de joasa.doc

8/14/2019 Aparate de comutatie de joasa.doc

http://slidepdf.com/reader/full/aparate-de-comutatie-de-joasadoc 1/31

LICEUL TEHNOLOGIC “ FERDINAND I “ RM.VÂLCEA

FILIERA : TEHNOLOGICĂ

PROFIL: TEHNICCALIFICARE: TEHNICIAN ÎN

INSTALAŢII ELECTRICE

PROIECTEXAMEN DE CERTIFICARE PENTRU

OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICAREPROFESIONALĂ

NIVEL 3

TEMA :APARATE DE COMUTATIE DE JOASA TENSIUNE

DRUMĂTOR:

NG: FLORIN APOSTOL

ABSOLVENT:

ZAMURA ANDRAS DUMITRU

2012-2013



1

2

3

4

Cup!"#

Functiile de baza ale

aparatelor de

comutatiede joasa tensiune

11.1 Protectie electrica 2

1.2 Separare 3

1.3 Control 4

Aparate de comutatie 5

2.1 Dispozitive de comutatie elementar 6

2.2 Dispozitive de comutatie combinate 7

Alegerea aparatelor de comutatie 8

3.1 abel cu caracteristici !unctionale "

3.2 Selectia aparatelor de comutatie 1#

Întreruptoare automate 11

4.1 Standarde si descriere 12

4.2 Caracteristici !undamentale ale unui intreruptor automat 13

4.3 $lte caracteristici ale unui intreruptor automat 14

4.4 Selectia unui intreruptor automat 15

4.5 Coordonarea intre intreruptoarele automate 16

4.6 Selectivitate %&' intr(un post de trans!ormare 17

tip consumator

1

2



( $parate de comuta)iede *oasa tensiune+ !unctii si selectie 1 ,unctiile de baza ale aparatelor

de comutatie de *oasa tensiune

-olul aparata*ului electric de comutatie constain realizarea urmatoarelor !unc)ii+

( protec)ie electrica( separarea si/ura de par)ile a!late sub tensiune

( comanda locala sau de la distanta.

Standardele nationale si internationale de!inesc modul in care trebuie realizatecircuitele instalatiilor de ' precum si caracteristicile di!eritelor aparate de comutatie.Principalele !unctii ale aparatelor de comutatie sunt+

( protectie electricaseparare electrica a unei sectiuni dintr(o instalatie

( comanda locala sau de ladistanta.

$ceste !unctii sunt rezumate in ab. 01.Protectia electrica la *oasa tensiune este eceptie si/urantele !uzibile de obiceiincorporata in intreruptoarele automate sub !orma dispozitivelor termice sielectroma/netice si&sau dispozitive de declansare pe baza curentului rezidual mairar dispozitive sensibile la tensiunea reziduala ( acceptate dar nerecomandatede C.Celor prezentate in abelul 01 li se adau/a si alte !unctii anume+

( protectie la supratensiune( protectie la minima tensiune

care sunt realizate cu dispozitive speci!ice di!erite tipuri de descarcatoare6 releeasociate cu contactoare intreruptoare automate comandate de la distanta6

combinatii intreruptor automat&izolator etc..

Protectie electricaimpotriva

Separare Comanda

- curentilor desuprasarcina- curentilor descurtcircuit- de!ectelor de izolatie

- separare indicata clar de unindicator mecanic cu imunitatela de!ect- un interval sau bariera deseparare intercalata intre contactele

- comutatie in re/imde!unctionare normala- comutatie de ur/enta- oprire de ur/entan deconectare pentru

ab. 01+ ,unctiile de baza ale unui aparat de comutatie de '.

Protec)ia electrica asi/ura+( protectia elementelor de circuit impotrivasolicitarilor termice si mecanice produse decurentii de scurtcircuit( protec)ia persoanelor in cazul de!ectelor deizolatie( protec)tia receptoarelor alimentate cuener/ie electrica motoare etc..2

1.1 Protectie electrica Scopul protectiei este evitarea si limitarea consecintelor distructive saupericuloase ale supracurentilor suprasarcina si scurtcircuit si de!ectelor de izolatieprecum si separarea circuitului de!ect de restul instala)iei.rebuie !acuta o distinctie intre protectia+ ( elementelor instalatiei cabluri conductoare aparate de comutatie etc. ( persoanelor si animalelor ( ecipamentelor si receptoarelor alimentate de la instalatii electrice.

Protectia circuitelor impotriva suprasarcinii in cazul supracurentului produs intr(o instalatie normala!ara de!ect. ( :mpotriva curentilor de scurtcircuit datorati de!ectului de izolatie intreconductoarele de !aze di!erite sau 1in sistemele de tip ; intre !aza si conductorulneutru sau P.

Protectia in aceste cazuri este realizata de si/urante !uzibile sau intreruptoareautomate la nivelul tabloului de distribu)ie la care este le/at circuitul receptorului. $numite dero/ari de la aceasta re/ula sunt autorizate in standardele nationaleprecum cele notate in capitolul 01 subcapitolul 1.4.

Protectia persoanelor ( :mpotriva de!ectelor de izolatie. :n acord cu scema ; sau protectia va!i realizata de si/urante !uzibile sau intreruptoare automate cu dispozitive de curentdi!erential rezidual si&sau monitorizarea permanenta a rezistentei de izolatie intreinstalatie si pamant.

Protectia motoarelor electrice ( :mpotriva supraincalzirii datorate de eemplu unei suprasarcini indelun/ate6rotorului blocat !unctionarii intr(o sin/ura !aza6 etc. Sunt utilizate relee termiceproiectate special ast!el incat sa corespunda caracteristicilor particulare a!erentemotoarelor. Daca este necesar ast!el de relee pot sa prote*eze la suprasarcinacablul a!erent circuitului motorului. Protectia la scurtcircuit este realizata !ie de o

si/uranta de tip a% !ie de un intreruptor automat !ara elementul de protectie termic.

3



1 ,unctiile de baza ale aparatelorde comutatie de *oasa tensiune

Separarea indicata clar de un indicator cuimunitate la de!ect sau de o separare vizibilaa contactelor satis!ace standardele na)ionaleale multor tari.

1.2 SeparareScopul separarii este sa izoleze un circuit sau un receptor de eemplu un

motor etc. de restul sistemului alimentat cu ener/ie ast!el incat personalul sa poata lucra la partea separata in per!ecta si/uranta. :n principiu toate elementele unei instala)ii de ' trebuie sa aiba mi*loace deseparare. :n practica6 pentru a mentine o continuitate optima a !unctionarii6 estepre!erata asi/urarea de mi*loace de separare la ori/inea !iecarui circuit.

<n dispozitiv de separare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte+ ( toti polii circuitului incluzand neutrul eceptand cazul cand neutrul este unconductor P; trebuie sa poata !i desc7isi1 ( trebuie sa !ie asi/urat cu mi*loace de zavorare a desciderii cu ceie prinintermediul unui lacit ast!el incat sa se evite reanc7iderea neautorizata6 accidentala ( trebuie sa se con!ormeze unui standard recunoscut national sau internationalcum este C 6#"47(3 privind distanta dintre contacte lun/imea liniei de !u/a6tensiunea de tinere etc. si de asemenea+ ( veri!icarea daca contactele dispozitivului de separare sunt realmente descise.=eri!icarea poate !i+ ( vizuala daca dispozitivul este proiectat corespunzator ast!el incat sa permita

observarea contactelor anumite standarde nationale impun aceasta conditie pentruun dispozitiv de separare plasat la ori/inea unei instalatii de ' alimentata direct dela un trans!ormator %&' sau ( mecanica6 prin intermediul unui indicator !iat prin sudura de arborele activ aldispozitivului. :n acest caz constructia dispozitivului trebuie sa !ie ast!el incat6 aneventualitatea sudarii contactelor in pozi)ia inc7is6 indicatorul sa nu poata indicapozitia descis ( curentii de scur/ere. Cu dispozitivul de separare descis curentii de scur/ereintre contactele descise ale !iecarei !aze nu trebuie sa depaseasca+ ( #5 m$ pentru un dispozitiv nou ( 6 m$ la s!arsitul timpului de utilizare( tensiunea de tinere intre contactele descise. Dispozitivul de separare in staredesc7isa trebuie sa reziste la un impuls de 12&5# >s avand o valoare de var! de 6

8 sau 12 ?= con!orm tensiunii nominale asa cum se arata in ab. 02. Dispozitivultrebuie sa satis!aca aceste conditii pentru altitudini de pana la 2### m. ,actorii de

corectie sunt dati in standardul C 6#664(1 pentru altitudini mai mari de 2### m. :nconsecinta6 daca testele sunt !acute la nivelul marii6 valorile de incercare trebuie

marite cu 23@ pentru a lua in considerare e!ectul altitudinii. =ezi standardulC 6#"47.

ensiune nominalade serviciu=

Ainere la impulsde tensiunepentru 2.### m?=

=23#&4## 4 6

4##&6"# 6 8

6"#&1.### 8 12

ab. 02+ =alorile de vsr! ale impulsurilor de tensiune corespunzatoare tensiunii nominalenormale. Bradele si = reprezinta /rade de poluare de!inite in C 6#664(1.

1 Simultaneitatea desciderii tuturor contactelor de !aza6desi nu este totdeauna obli/atorie este totusi insistentrecomandata din ratiuni de marire a si/urantei si simplitatii in!unc)ionare. Contactul neutru se descide dupa contactele de!aza si se inc7ide inaintea acestora C 6#"47(1.



( $parate de comutatiede *oasa tensiune+ !unctii si selectie 1 ,unctiile de baza ale aparatelor

de comutatie de *oasa tensiune

,unctiile de comanda ale aparatelor decomutatie permit personalului de eploatare

sa modi!ice incarcarea sistemului in oricemoment. $cestea includ+( comanda !unctionala manevrele decomutatie de rutina6 etc.( comutatia de ur/enta( lucrarile de intre)inere ale instalatiei.

1.3 Control :n sens lar/ prin control se intele/e orice !acilitate de modi!icare in deplina

si/uranta6 a con!i/uratiei sarcinilor instalatiei la toate nivelele. ,unctionareaaparatelor de comutatie este o parte importanta a comenzii sistemului de alimentare.

Comanda !unctionala $ceasta comanda se re!era la toate aparatele de comutatie in conditii

normale de serviciu pentru conectarea&deconectarea unei parti a instalatiei sau aunui receptor de la sursa de ener/ie. $paratele de comutatie destinate acestui roltrebuie sa !ie plasate cel putin+ ( la ori/inea circuitelor de alimentare ( la bornele receptoarelor.%arca*ul circuitelor comandate trebuie sa !ie clar si !ara ambi/uitati.Pentru a obtine un maimum de !leibilitate si continuitate in !unctionare in

special acolo unde aparatele de comutatie realizeaza si !unctia de protectie cazulintreruptoarelor automate sau si/urantelor este pre!erabil sa se includa un aparat decomutatie la !iecare nivel de distributie adica la !iecare iesire a tablourilor dedistributie si subdistributie.%anevrele pot !i+ ( manuale prin intermediul unui levier etc. sau ( electrice prin buton a!lat la nivelul aparatului sau la panoul de comanda.

$ceste aparate de comutatie lucreaza instantaneu !ara nici o intarziere deliberata in plus acelea care realizeaza si protec)ia sunt totdeauna multipolare1. :ntreruptorul /eneral a!erent sursei de alimentare a instalatiei precum si oriceintreruptor utilizat pentru !unctia de inversor de sursa trebuie sa !ie unitatimultipolare.

Deconectarea de ur/enta ( oprirea de ur/entaE deconectare de ur/enta este destinata sa intrerupa alimentarea unui circuit activcare este sau poate sa devina periculos soc electric sau incendiu. E oprire de ur/enta are drept scop oprirea unei miscari mecanice care poate sadevina periculoasa. :n cele doua cazuri+ (

dispozitivul de comanda de ur/enta sau mi*loacele lui de operare locale saude la distanta cum ar !i butonul de oprire de ur/enta6 in !orma de ciuperca deculoarerosie6 trebuie sa !ie accesibile si usor de recunoscut. $cestea trebuie plasate in

apropierea locului unde poate sa apara sau de unde poate !i observat un pericol ( o sin/ura actiune trebuie sa duca la o intrerupere completa a tuturorconductoarelor active23 ( butonul de deconectare de ur/enta6 prote*at cu o !ereastra din sticla6 poate sa !ieutilizat cu conditia ca in instalatiile neprote*ate realimentarea circuitelor sa poata !irealizata de o persoana autorizata6 care va !olosi o ceie de acces.

rebuie notat ca6 in anumite cazuri un sistem de deconectare de ur/enta poate sa solicite ca sursa auiliara a!erenta sistemelor de !ranare electroma/netica sa!ie mentinuta pana la oprirea !inala a utila*elor respective.

Deconectarea in cazul lucrarilor de intretinere mecanica

$ceasta operatie asi/ura oprirea unei masini si imposibilitatea de a !i repornitaaccidental atata timp cat se des!asoara lucrarile de intretinere. Deconectarea este in

/eneral realizata la nivelul aparatului de comutatie cu utilizarea unei zavorari desi/uranta corespunzatoare si plasarea inscriptiei de atentionare la mecanismul de

actionare.

1 S asi/ure o 9ntrerupere pe !iecare !aza unde este cazul sio intrerupere a neutrului.2 Fuand in considera)ie motoarele blocate.3 :ntr(o sc7ema de tratare ; conductorul P; nu trebuie

sa !ie niciodata intrerupt deoarece el indeplineste !unctia deimpamantare de protectie si de conductor neutru.



2 $parate de comutatie

,i/. 05+ Simbol pentru un separator.

,i/. 06+ Simbol pentru un separator de sarcina.

2.1 Dispozitive de comutatie elementareSeparatorul vezi ,i/. 05

$cest aparat de comutatie este actionat manual poate !i blocat prinzavorare6 avand doua pozitii desc7is&inc7is si realizeaza o separare si/ura acircuituluiin pozi)ia descis.

Caracteristicile lui sunt de!inite in C 6#"47(3. <n separator nu esteproiectat sa inc7ida pe sarcina sau sa desc7ida pe sarcina1 si nici o valoarenominala pentru acestea nu este data in standarde. rebuie totusi sa !iecapabil sa reziste la trecerea curentilor de scurtcircuit si este speci!icata valoareacurentului de scurta durata respectiv in /eneral pentru o secunda6 in lipsa alteiintele/eri intre utilizator si producator. $ceasta caracteristica este in mod normaladecvata pentru perioade lun/i de supracurent de valori mai mici ca acelea dela pornirea motoarelor electrice. :n cazul separatoarelor trebuie satis!acute valorilestandardizate pentru testele de anduranta mecanica6 supratensiune si curent de !u/a.

Separatorul de sarcina vezi ,i/. 06

$cest separator de commanda estein /eneral actionat manual dar uneorieste dotat cu declansare electrica pentru usurarea operarii si este un dispozitiv

neautomat cu doua pozitii desc7is&inc7is. $cesta este capabil sa inc7ida si sa desc7ida circuite sub sarcina6 in

conditii normale de !unctionare. :n consecinta6 separatorul de sarcina nu asi/ura nici o protectie pentru circuitul in care este plasat.Standardul C 6#"47(3 de!ineste+ ( !recventa de comutatie ma. 6## cicluri de inc7ideri&desc7ideri pe ora ( anduranta mecanica si electrica 1in /eneral mai mica decat a unui contactor -puterea de rupere si capacitatea de inc7idere la !unctionare normala si ocazionala.

Cand inc7idem un separator de sarcina pentru a alimenta un circuit eista 9ntotdeauna posibilitatea ca un scurtcircuit neasteptat sa eiste in avalul circuitului.Din aceasta cauza separatoarele de sarcina sunt caracterizate de o anumitavaloare a curentului de de!ect pe care pot sa(l suporte in contetul aparitiei !ortelorelectrodinamice produse de curentul de scurtcircuit. Deci aceste dispozitive potinc7ide curenti de de!ect si descide curenti de sarcina. Ca urmare dispozitivele de

protectie din amonte sunt utilizate numai pentru intreruperea curentilor de de!ect.Cate/oria $C(23 include comutatia ocazionala a motoarelor individuale.

Comutatia condensatoarelor si a lampilor cu !ilament de tun/sten !ace obiectulin)ele/erii dintre producator si utilizator.

Cate/oriile de utilizare vazi ab. 07 nu se aplica unui ecipamentutilizat in mod normal pentru pornirea accelerarea si&sau oprirea motoarelorindividuale. emplu+<n separator de sarcina de 1## $ din cate/oria $C(23 sarcina inductiva trebuie sa!ie capabil+ ( sa conecteze un curent de 1#n G 1### $ la un !actor de putere de #35inductiv ( s deconecteze un curent de 8n G 8## $ la un !actor de putere de #45inductiv ( sa suporte curenti de scurtcircuit de scurta durata cand este in pozitia inc7is.

Cate/oria de utilizare $plicatii tipice Cos ϕ Curentul laconectare n

Curentul ladeconectare nEperare

!recventaEperareocazionala

$C(2#$ $C(2#H Conecteaza si deconecteaza!ara sarcina

( ( (

$C(21$ $C(21H Comuta sarcini rezistive inclusivsuprasarcini moderate

#"5 15 15

$C(22$ $C(22H Comuta sarcini mite rezistive siinductive inclusiv suprasarcinimoderate

#65 3 3

$C(23$ $C(23H Comuta sarcini puternic inductivemotoare si altele

#645 pentru i 1## $#635 pentru I 1## $

1# 8

ab. 07+ Cate/orii de utilizare ale aparatelor de comuta)ie de *oasa tensiune con!orm cu C 6#"47(3.

1 <n separator de ' este un aparat de comutatie carepoate !i actionat numai in lipsa tensiunii mai ales la inc7idere6datorita posibilita)ii eistentei unui scurtcircuit neasteptat in aval.



( $parate de comutatiede *oasa tensiune+ !unctii si selectie 2 $parate de comutatie

,i/. 08+ Simbol pentru un comutator bistabil controlat de ladistanta teleruptor.

,i/. 0"+ Simbol pentru un contactor.

Sunt !oarte des utilizate doua clase deelemente !uzibile+( pentru instala)ii casnice sau similare tipul/B

( pentru aplicatii industriale tipul /B /% sau

a%.

,i/. 01#+ Simbol pentru !uzibile.

eleruptorul vezi ,i/. 08Dispozitivul este utilizat in comanda circuitelor de iluminat unde prin

apasarea unui buton sau a unei comenzi de la distanta se va descide unintreruptor inc7is sau se va inc7ide un intreruptor descis intr(o secventa bistabila. $plica)iile tipice sunt+ (

comutatia iluminatului pe scarile marilor cladiri in sistem control multipunct saucap scara ( sceme de iluminat etapizat ( sistemele de iluminat a plat!ormelor !abricilor etc.ista dispozitive auiliare care sunt disponibile pentru+ ( semnalizarea la distanta a starii aparatului in orice moment ( !unctii de temporizare ( optiuni de contact mentinut.

Contactorul vezi ,i/. 0"Contactorul este un aparat de comutatie monostabila actionat prin

intermediul unei bobine si tinut inc7is prin intermediul unui curent redus prin aceabobina desi eista si diverse tipuri de zavorari mecanice pentru di!erite aplica)ii.Contactoarelesunt proiectate sa realizeze un mare numar de cicluri inc7idere&desc7idere si sunt de

obicei comandate de la distanta prin butoane de inc7idere&desc7idere.;umarul mare de cicluri de !unctionare repetitive este standardizat in tabelul = aC 6#"47(4(1 prin+ ( durata de !unctionare+ 8 ore !ara intrerupere intermitent temporar de 3 1# 3#6# si "# minute ( cate/oria de utilizare+ de eemplu un contactor din cate/oria $C3 poate !i utilizatpentru pornirea si oprirea unui motor cu rotorul in scurtcircuit ( numarul de cicluri de porniri&opriri 1 la 12## de cicluri pe ora ( anduranta mecanica numarul de manevre in lipsa sarcinii ( anduran)a electrica numarul de manevre in sarcina ( puterea de rupere si capacitatea de inc7idere6 con!orm cu cate/oria de utilizare.emplu+

<n contactor de 15# $ din cate/oria $C3 trebuie sa aiba un curent dedeconectare minim de 8n G 12## $Jsi sa conecteze un curent de 1#n G 15## $ laun !actor de putere de #35 inductiv.

Contactor ecipat cu relee termice1

<n contactor ecipat cu relee termice pentru protectia la suprasarcina estedenumit in anumite tari discontactor 1. $ceste aparate sunt utilizate pentru comandacircuitelor de iluminat comandate la distanta cu butoane etc. si pot !i de asemeneaconsiderate ca element esential sn !unctionarea motoarelor cum se speci!icain para/ra!ul 2.2 Dispozitive de comutatie combinate. Discontactorul nu esteecivalent cu intreruptorul automat deoarece puterea sa de rupere este limitata la8 sau 1# n de aceea pentru protectia la scurtcircuit este necesar sa se utilizezesi/urante !uzibile sau un intreruptor automat conectate in serie in amonte decontactele principale ale discontactorului. Si/urante !uzibile vezi ,i/. 01#Prima litera indica /ama de rupere a arcului+ ( / inseamna capacitate de rupere etinsa pe toata /ama ( a inseamna capacitate de rupere pe o parte a /amei. $ doua litera indica cate/oria de utilizare aceasta litera de!ineste acuratetea

caracteristicii timp(curent timpii si curentii conventionali pra/urile.emplu+ ( /B indica !uzibile cu capacitate de rupere etinsa pe toata /ama pentru aplicatii/enerale ( /% indica !uzibile cu capacitate de rupere etinsa pe toata /ama pentru protectiamotoarelor ( a% indica !uzibile cu capacitate de rupere pe o parte a /amei pentru protectiamotoarelor. Si/urantele pot !i cu si !ara semnalizator mecanic de !uziune. Si/urantele intrerupcircuitul prin topirea controlata a elementului !uzibil atunci cand curentul depasesteo valoare data6 corespunzatoare unei anumite durate de timp relatia curent&timpeste data sub !orma caracteristicii de protectie speci!ica !iecarui tip de si/uranta.Standardele de!inesc doua clase de si/urante !uzibile+ ( cele destinate instalatiilor casnice !abricate sub !orma elementelor de inlocuirepentru curenti nominali de pana la 1## $ tip /B 9n C 6#26"(1 si 3(

cele pentru uz industrial element de inlocuire denumit tip /B uz /eneral /%si a% pentru circuitele motoarelor in C 6#26"(1 si 2.



2 $parate de comutatie

,uzibilele de tip /% necesita un releu desuprasarcina6 asa cum este descris in nota de las!arsitul subcapitolului 2.1.

,i/. 012+ Kona de !uziune si non!uziune a !uzibilelorde tip /B si /% .

Principalele di!erente intre si/uran)ele casnice si industriale constau in tensiuneanominala si valorile de curent care cer dimensiuni !izice mult mai mari precum sicaracteristicile de intrerupere a curentului de de!ect. ipul /B este des utilizat pentruprotectia circuitelor motoarelor ceea ce este posibil atunci cand caracteristicile lor lepermit sa reziste la curentul de pornire al motorului !ara a !i deteriorate.-ecent au !ost adoptate de C si/urantele de tip /% pentru protectia motoarelordestinate sa acopere conditiile de pornire si de re/im de scurtcircuit. $cest tip de

si/uranta este utilizat pe lar/in anumite

tari6 dar

in prezent si/urantele de tip a%

in combinatie cu relee termice de suprasarcina6 sunt mult mai !olosite.

Si/uranta de tip /% este caracterizata prin doua valori de curent. Prima valoarede!ineste curentul nominal al elementului inlocuitor si al contactului !i a douavaloare c de!ineste caracteristica timp(curent a elementului inlocuitor ca in tabelele si = din C 6#26"(1.

$ceste doua valori sunt separate printr(o litera care de!ineste tipul de utilizare.De eemplu+ n%c de!ineste o si/uranta destinata utilizarii pentru protectia unui motorsi avand caracteristica B. Prima valoare n corespunde curentului continuu maimpentru ansamblul si/urantei si a doua c corespunde caracteristicii B pentruelementul de inlocuire. Pentru mai multe detalii a se consulta nota de la s!arsitulsubcapitolului 2.1. <n element inlocuitor a% este de!init de o valoare de curent n si o caracteristicatimp(curent asa cum se prezinta in ,i/. 014 pa/ina urmatoare.mportant+ $numite standarde na)ionale utilizeaza tipul industrial de si/urante /lcare are aceleasi caracteristici principale ca si tipul /B. Ericum si/urantele de tip

/l nu trebuie sa !ie utilizate in instalatii casnice.

Kone de !uziune ( curenti conventionali $ceste si/urante realizeaza protectia la suprasarcina si scurtcircuit.

Curentii conventionali de non!uziune si !uziune sunt standardizati asa cum searata in ,i/. 012 si ab. 013. ( Curentul conventional de non!uziune n! este valoarea curentului pe care elementul!uzibil poate sa(l suporte un timp speci!icat !ara sa se topeasca.emplu+ E si/uranta de 32 $ la un curent de 125n G 4# $ nu trebuie sa setopeasca in mai pu)in de o ora ab. 013 . ( Curentul conventional de !uziune ! G 2 9n ,i/. 012 este valoarea de curentcare va produce topirea elementului de inlocuire6 inainte de scur/erea unui timpspeci!icat.emplu+ E si/uranta de 32 $ supusa unui curent de 16n G 521 $ trebuie sase topeasca in timp de o ora sau mai putin ab. 013.

estele standardizate C 6#26"(1 impun plasarea caracteristicii de !unctionare asi/urantelor intre doua curbe limita aratate in ,i/. 012. $ceasta inseamna ca douasi/urante care satis!ac testul pot avea timpi de !unctionare semni!icativ di!eriti in

special pentru suprasarcini de valori reduse.

Curent nominal1

n $Curent de non!uziuneconventionaln!

Curent de !uziuneconventional2

impulconventional

n i 4 $ 15 n 21 n 1

4 L n L 16 $ 15 n 1" n 1

16 L n i 63 $ 125 n 16 n 1

63 L n i 16# $ 125 n 16 n 2

16# L n i 4## $ 125 n 16 n 3

4## L n 125 n 16 n 4

ab. 013+ Kona de !uziune si non!uziune a !uzibilelor de ' de tip /B si /%C 6#26"(1 si 6#26"(2(1.



( $parate de comutatiede *oasa tensiune+ !unctii si selectie 2 $parate de comutatie

Si/urantele din clasa a% prote*eaza numaila curenti de scurtcircuit si trebuie intotdeauna

asociate cu un alt dispozitiv care sa prote*ezela suprasarcina.

,i/. 014+ Kona standardizata de !uziune a !uzibilelor de tip a%toate calibrele de curent.

,i/. 015+ Fimitarea de curent data de o si/uranta.

1 Pentru curenti depasiind un anumit nivel in !unctie de curentulnominal al si/urantei cum este aratat mai sus in ,i/. 015.

( Cele doua eemple pentru o si/uranta de 32 $ impreuna cuspeci!icatiileprecedente asupra conditiilor de incercare standard eplica de

ce aceste si/urante au per!ormante modeste in domeniulsuprasarcinilor reduse. ( De aceea este necesar sa !ie instalat un cablusupradimensionat !ata de cerintele normale ale circuituluipentru a evita consecintele unei posibile suprasarcini

prelun/ite suprasarcina 6#@ pentru cel mult o ora in cel mai rau caz.Pentru comparatie un intreruptor cu un curent nominal similar+

( parcurs de 1#5n nu trebuie sa declanseze in mai putin de o ora6 si ( parcurs de un curent de 125n trebuie sa declanseze intr(o ora sau mai putinsuprasarcina 25@ pentru cel mult o ora in cel mai rau caz.

Si/urantele din clasa Ca%D pentru motoare $ceste si/urante realizeaza protectia numai la curentii de scurtcircuit si trebuie sa

!ie asociate cu alte aparate de comutatie contactoare ecipate cu relee termice sauintreruptoare automate pentru a asi/ura protectia la suprasarcina cu valori L 4n. Deaceea ele nu sunt autonome.

Deoarece si/urantele a% nu sunt destinate sa prote*eze la nivele redusede curent de suprasarcina6 nu sunt !iate valori pentru curentii conventionali de!uziune si non!uziune.

Curbele caracteristice pentru incercarea acestor si/urante sunt datepentru valori ale curentului de de!ect depasind aproimativ 4n vezi ,i/. 014 si si/uranteleincercate con!orm C 6#26" trebuie sa aiba curbe de !unc)ionare care se plaseazain interiorul zonei 7asurate.;ota+ =ar!urile de sa/eata din dia/rama indica zona permisa a caracteristiciitimp(curent pentru di!erite si/urante testate con!orm C 6#26".

Curentii de rupere nominali in re/im de scurtcircuitE caracteristica a si/urantelor !uzibile moderne este aceea ca datorita

!uziunii rapide in cazul curentului de scurtcircuit de valoare mare1 intreruperea incepe inaintea aparitiei curentului de var!6 ast!el incat curentul de de!ect nu atin/e niciodatavaloarea sa prezumata vezi ,i/. 015.

$ceasta limitare a curentului reduce sernni!icativ solicitarile termice sielectrodinamice care ar putea sa apara6 minimizand consecintele la locul de!ectului.Puterea de rupere la scurtcircuit a si/urantei se bazeaza de aceea pe valoareae!ectiva a componentei de c.a. a curentului prezumat de de!ect. Pentru si/urante!uzibile nu este speci!icata nici o valoare nominala la inc7iderea pe scurtcircuitpentru curentul de scurtcircuit.

%ementoCurentii de scurtcircuit contin initial o componenta de c.c. de marime si

durata care depinde de raportul MF&- corespunzator buclei de curent de de!ect. $proape de sursa trans!ormatorul %&' relatia vNr! &e! a componentei de c.a. in

momentul imediat urmator de!ectului poate sa a*un/a la 25 standardizat de C siaratat in ,i/. 016 pa/ina urmatoare. Fa nivelele in!erioare ale distributiei in cazul

circuitelor peri!erice MF este mic in comparatie cu - si ast!el pentru circuitele !inalevNr! &e! G 141 condi)ie care corespunde cu ,i/. 015.

!ectul de limitare a var!ului de curent apare numai cand valoarea e!icaceprezumataa componentei de c.a. atin/e un anumit nivel. De eemplu in ,i/. 016 si/urantade 1## $ va limita var!ul curentului de de!ect la o valoare de 2 ?$ a. $ceeasisi/uranta6 pentru un curent prezumat e!ectiv de 2# ?$ va limita var!ul de curent la1# ?$ b. :n acest caz particular in lipsa limitarii produse de si/urante var!ul decurent ar !i atins 15# ?$ c. $sa cum s(a men)ionat de*a la nivelele in!erioare aledistributiei - este mult mai mare decat MF si nivelul curentului de de!ect este in /eneralredus. $ceasta inseamna ca6 curentul de de!ect poate sa nu atin/a valori su!icient demari pentru a se putea produce limitarea. Pe de alta parte componentade curent continuu tranzitorie 1in acest caz are un e!ect nesemni!icativ asupra valoriide var! a curentului asa cum s(a mentionat anterior.;ota+ asupra parametrilor nominali ai si/urantei /%

E si/uranta de tip /% este de !apt o si/uranta de tip /B la care elementul !uzibilcorespunde valorii de curent c c G caracteristic care poate !i de eemplu 63 $. $ceasta este valoarea de test Cl ast!el incat caracteristica timp(curent sa !ie identicacu cea a si/urantei /B de 63 $.

$ceasta valoare 63 $ este adoptata pentru ca si/uranta sa reziste lacurentii de pornire ai motorului curentul de !unctionare de re/im permanent n

putand !i in valoare de 1# la 2# $. $cesta inseamna ca soclul si partile metalice a!erente pot !i de /abarit redusdeoarece caldura disipata in !unctionarea normala este mai mica. E si/uranta standard /% corespunzatoare pentru aceasta situatie va !i denumita32%63 adica n%c.Prima valoare de curent se re!era la caracteristica de sarcina permanenta asi/urantei !uzibile in timp ce a doua valoare c se re!era la caracteristica de curent depornire scurta durata.



2 $parate de comutat

Curentul de de!ectprezumat ?$vNr!

Curentul maim posibile. 25 e! C

:n cazul !olosirii si/urantelor /% protectia la suprasarcina a motorului nu esterealizata de si/uranta si ast!el totdeauna este necesara utilizarea unui releu termicseparat. De aceea sin/urul avanta* o!erit de si/urantele /% !ata de si/urantelea% este reducerea dimensiunilor !izice si o usoara reducere a costurilor a!erente.

Componenta periodica a curentuluide de!ect prezumat ?$e!

Calibrul nominalal !uzibilului

Curbele caracteristiceale curentului de var!limitat

2.2 Dispozitive de comutatie combinate :n /eneral dispozitivele de comutatie nu pot realiza sin/ure toate cerintele

celor trei !unctii de baza+ protectie comanda si separare. $tunci cand instalarea unui intreruptor automat nu este oportuna mai ales cand!recventa de conectare este mare pe perioade indelun/ate sunt utilizate combinatii dedispozitive special proiectate pentru !unctiile respective.Cele mai utilizate combinatii sunt descrise mai *os.

$socieri separatoare si !uzibileSe distin/ doua cazuri+ ( Cazul in care arderea uneia sau multor si/urante produce desciderea aparatuluide comutatie aditional. $ceasta este realizata prin utilizarea si/urantelor dotate cupini de percutie si un sistem de declansare a aparatului de comutatie aditional dotat

,i/. 016+ Curentul de var! limitat in !unctie de curentul e!icaceprezumat al componentei periodice a curentului de de!ectpentru !uzibile de *oasa tensiune.

cu resoarte si mecanisme basculante vezi ,i/. 017. ( Cazul in care un aparat de comutatie neautomat este asociat cu un set desi/urante intr(o carcasa comuna. :n anumite tari con!orm cu C 6#"47(3 termenii sOitc(!use si !use(sOitc au

semni!icatii speciale adica+ ( un sOitc(!use cuprinde un aparat de comutatie de re/ula un separator 1in/eneral doua intreruperi pe pol in partea din amonte are trei socluri de si/urante!ie in care sunt montate elementele de inlocuire vezi ,i/. 018. ( un !use(sOitc consta din trei lame cat de curent de si/urante !iecare realizando dubla intrerupere pe !aza.

Caile de curent nu sunt continue pe toata lun/imea lor !iecare avand oportiune in mi*loc unde este montat elementul de inlocuire cartusul !uzibil. <neledispozitive auo sin/ura separare pe !aza6 cum se arata in ,i/. 01".

,i/. 017+ Simbol pentru combinatie !uzibile si separator cudeclansare automata.

,i/. 018+ Simbol pentru combinatie !uzibile si separator !aradeclansare automata.

,i/. 01"+ Simbol pentru !uzibile si separator !ara declansare automata.

,i/. 02#+ Simbol pentru combinatie !uzibile si separator discontactor.

,i/. 021+ Simbol pentru combinatie !uzibile si separator

desarcina discontactor. Domeniul de curent pentru aceste dispozitive estelimitat la maimum 1## $ pentrutensiunea tri!azata de 4## = !iind utilizatein principal in instalatii casnice sau similare.

Pentru a evita con!uzia intre prima varianta cu declansare automata si cea de adoua varianta6 termenul combinatie !uzibile si separator trebuie sa !ie completatcu automat sau neautomat.

Separator combinat cu !uzibile contactor dotat cu relee termice (separator de sarcina combinat cu !uzibile contactor dotat cu relee termice $sa cum s(a mentionat un contactor dotat cu relee termice discontactor nurealizeaza protectia la scurtcircuit si de aceea este necesara prezenta si/urantelor!uzibile de tip a% pentru a realiza aceasta !unctie. Combinatia este utilizata inprincipal pentru circuitele de comanda ale motoarelor unde separatorul sauseparatorul de sarcina permite manevre cum sunt+ ( scimbarea elementelor de inlocuire cu circuitul descis ( interventia asupra circuitului din aval de contactorul dotat cu relee termice eistariscul inc7iderii acestuia prin comanda de la distanta.Separatorul combinat cu !uzibile trebuie sa !ie interblocat cu contactorul cu relee. Emanevra de descidere sau inc7idere a separatorului combinat cu !uzibile trebuiesa !ie posibila numai daca contactorul este descis ,i/. 02# deoarece separatorulcombinat cu !uzibile nu are posibilitatea de a comuta sub sarcina. <n separator de sarcina combinat cu !uzibile nu necesita interblocare ,i/. 021. $paratul decomutatie trebuie sa !ie de clasa $C22 sau $C23 daca circuitul alimenteaza unmotor. : ntr er uptor automat contactor (intr er uptor automat contactor cur elee ter mice $ceste combinatii sunt utilizate in sistemele de distributiecomandate la distanta6 la care numarul de actionari este mare sau pentrucomanda si protectia circuitelor de alimentare a motoarelor.



$parat de

comuta)ie

Separare Comanda Protectie electrica

,unctionala De ur/enta Eprire deur/entamecanica

Comutare ptr.mentenantamecanica

Suprasarcina Scurtcircuit Di!erential

Separator cusepar. vizibila4

n

Separator de sarcina5

n n n1 n12 n

Dispozitiv decurent rezidual-CD5

n n n1 n12 n n

Separator de sarcina cuseparare vizibila

n n n1 n12 n

Contactor n n1 n12 n n3

eleruptor n n1 n

,uzibil n n n

:ntreruptor automat5

n n1 n12 n n n

:ntreruptor automat cu5

separ. =izibila

n n n1 n12 n n n

:ntreruptor automat desupracurentsi rezidual5

n n n1 n12 n n n n

Focul deinstalareprincipiu/eneral

Eri/inea !iecaruicircuit

oate puncteleunde din punctde vedereoperationalpoate !i necesar aoprirea procesului

:n /eneral pecircuitul de sosireal !iecarui tabloude distributie

Fa punctele dealimentare ale!iecarei masinisi&sau la !iecaremasina implicatain proces

Fa punctele dealimentare ale!iecarei masini



Eri/inea circuitunde sistemul detratare a neutruluieste potrivit;(S

( $parate de comutatiede *oasa tensiune+ !unctii si selec)ie 3 $le/erea aparatelor de comutatie

3.1 abel cu caracteristici !unctionaleDupa ce au !ost studiate !unctiile de baza ale aparatelor de comutatie de '

para/ra!ul 1 ab. 01 si di!eritele componente ale acestora para/ra!ul 2ab. 022 prezinta posibilitatile di!eritelor aparate de realizare a !unctiilor de baza.

1 ste realizata intreruperea tuturor conductoarele active.2 $r putea sa !ie necesara mentinerea alimentarii sistemului de oprire.3 Daca este asociat cu un releu termic combinatia este de obicei numitadiscontactor.4 :n anumite tari6 un separator cu contacte vizibile este montat obli/atoriu la partea amonte a unei instalatii de ' alimentata direct de la un trans!ormator %&'.5 $numite tipuri de aparate de comutatie sunt corespunzatoare pentru !unctii de separare -CD con!orm C 61##8 !ara sa se speci!ice eplicit acest lucru.

ab. 022+ ,unctiile indeplinite de diverse tipuri de aparate de comutatie.

3.2 Selec)ia aparatelor de comutatiePentru o ale/ere optima a aparatelor de comutatie sunt utilizate din ce in ce mai

mult pacete de pro/rame de calcul so!tOare. ,iecare circuit este analizat in modseparat si este intocmita o lista a cerintelor re!eritoare la !unc)iile de protectie si delo/istica de eploatare a instalatiei con!orm celor mentionate in tabelul ab. 022 sirezumate in ab. 01.Sunt studiate un numar de combinatii de aparate de comutatie si se !ac comparatii

intre diverse solutii cu scopul de a realiza+ ( per!ormante satis!acatoare ( compatibilitati ntre elementele individuale de la curentului nominal n pana lacurentului de de!ect cu ( compatibilitate cu aparata*ul de comutatie din amonte sau luarea in consideratie acontributiei acestuia in procesele de comutatie ( con!ormitate cu toate re/lementarile si speci!icatiile an vi/oare privind !unctionareasi/ura si !iabila a circuitului respectiv.

Pentru a determina numarul de poli ai unui tip de aparat de comutatie !acemre!erirela capitolul B para/ra!ul 7 ,i/. B64. $paratele de comutatie multi!unctionale initialmai costisitoare reduc costurile a!erente instalatiei si problemele de monta* sau deeploatare. $desea se constanta ca ast!el de aparate de comutatie constituie ceamai buna solutie te7nico(economica.



4 :ntreruptoare automate

:ntreruptoarele automate care asi/urasepararea indeplinesc toate !unctiile de bazaale aparatelor de comutatie in acelasi timpprin intermediul accesoriilor a!erente suntcreate alte numeroase posibilitati !unctionale.

$sa cum se arata in ab. 023 un intreruptor automat cu aptitudine de separareeste si/urul tip de aparat de comutatie capabil sa satis!aca simultan toate !unctiilenecesare intr(o instalatie electrica.

:n plus acesta poate sa realizeze o /ama lar/a de alte !unctii prinintermediul unor elemente auiliare de eemplu+ semnalizare inc7idere&desc7idere6declanaare pe de!ect declanaare la tensiune minima6 comanda la distanta6 etc.

$ceste caracteristici !ac din intreruptorul automat cu aptitudine de separare

tipul de aparat de comutatie de baza pentru orice instalatie electrica.

,unctiuni Conditii posibileSeparare n

Comanda ,unctional n

Comanda de ur/ent n cu utilizarea unei bobinede declansare

Comutatie pentrumentenanta mecanica

;

Protectie Suprasarcina ;

Scurtcircuit ;

De!ect de izolatie n cu releu de curent di!erential%inima tensiune n cu bobina de minima tensiune

Comanda la distant n adau/ata separat sau

incorporatandicatii si masuratori n optiune /enerala pentru

declansator electronic

ab. 023+ ,unc)iile unui 9ntreruptor automat cu aptitudine de separare.

:ntreruptoarele automate industriale trebuie sa!ie con!orme cu recomandarile C 6#"47(1 si6#"47(2 sau ale altor standarde ecivalente.ipurile de intreruptoare automate casnicetrebuie sa se con!ormeze standarduluiC 6#8"8 sau standardului nationalecivalent.

,i/. 024+ Partile principale ale unui intreruptor automat.

4.1 Standarde si descriereStandarde

Pentru instala)ii de ' de tip industrial standardele C relevante sunturmatoarele+n 6#"47(1+ re/uli /eneralen 6#"47(2+ partea a 2(a+ intreruptoare de puteren 6#"47(3+ partea a 3(a+ comutatoare separatoare separatoare de sarcina6 aparatede comutatie combinate cu si/urante !uzibilen 6#"47(4+ partea a 4(a+ contactoare si startere pentru motoaren 6#"47(5+ partea a 5(a+ dispozitive de comanda a circuitelor si elementelor decomutatien 6#"47(6+ partea a 6(a+ dispozitive cu !unctii multiple de comutatien 6#"47(7+ partea a 7(a+ ecipament auiliar.

Pentru instalatii de ' casnice si similare standardul corespunzator esteC 6#8"8si&sau alte standarde nationale ecivalente.

Descriere,i/ura 024 prezinta scematic partile principale ale intreruptorului automat de ' si!unctiile a!erente+n componentele de comutatie continand contactele !ie si mobile si camera destin/ere a arcului electric

n mecanismul intreruptorului6 care descide piesele de contact prin intermediul

dispozitivului de declansare la aparitia unui supracurent. $cest mecanism cuprindesi par/7ia maneta de actionare manualan un dispozitiv de declansare6 care cuprinde+o un dispozitiv termic si ma/netic in care o lama bimetalica6 actionata termicdetecteaza o situatie de suprasarcina6 in timp ce declansatorul electroma/neticactioneaza la nivele de curent corespunzatoare unui re/im de scurtcircuit sauo un releu electronic ce primeste in!ormatii de la trans!ormatorii de curent instalaticate unul pe !iecare !azan un spatiu de conectare unde se pot monta di!erite tipuri de borne pentruconectarea conductoarelor a!erente circuitului de !orta. :ntreruptoarele automate pentru uz casnic vezi ,i/. 025 pa/ina urmatoare6con!orme cu C 6#8"8 sau alte standarde nationale ecivalente indeplinesc!unctiile de baza de+n separaren protectie impotriva supracurentului.

011



( $parate de comutatiede *oasa tensiune+ !unctii si selectie 4 :ntreruptoare automate

,i/.

025+

:ntreruptoarele automate pentru uz casnic prote*azala supracurent si au aptitudini de separare.

$numite modele au !ost concepute pentru a o!eri protectie di!erentiala 3#m$ prin adau/area unui bloc modular in timp ce alte modele -CHE con!orm C61##" si CH- con!orm C 6#"47(2 $nea H au anea di!erentiala incorporata vezi

,i/. 026. :n a!ara de !unctiile mai sus mentionate si alte !unctii pot !i asociate

ulterior unui intreruptor automat prin module aditionale asa cum este aratat in ,i/.027 in special comanda de la distanta si indicarea pozitiei inc7is(desc7is(declansat pe de!ect.

,i/. 027+ Sistemul %ulti " de aparata* modular de comutatie de '.

,i/. 026+ :n plus !ata de intreruptorul automat de mai sus din,i/. 025 acesta o!era protectie di!erentiala.

:ntreruptoarele automate de ' in carcasa turnata6 con!orme cu C 6#"47(2realizeaza prin intermediul blocurilor auiliare adaptabile o /ama de !unctii auiliare

similare celor descrise mai sus vezi ,i/. 028. :ntreruptoarele automate industriale de re/im /reu con!orme cu C 6#"47(2 auincorporate numeroase !unctii electronice si de comunicare vezi ,i/. 02". $ditional !unctiilor de protectie unitatile %icrolo/ic aduc si !unctii de optimizareinclusiv de calitatea ener/iei de dia/noza6 de comunicare de monitorizare sitelecomanda.

,i/. 028+ emplu de intreruptor automat de tip industrialCompact ;S capabil sa indeplineasca numeroase !unctiiauiliare.

,i/. 02"+ emplu de intreruptor automat industrial de re/im /reu. %asterpact(ul o!eranumeroase !unctii incorporate in declansatorul sau %icrolo/ic.




4.2 Caracteristici !undamentale ale unui intreruptor automatParametrii !undamentali ai unui intreruptor automat sunt+n tensiunea nominala <en curentul nominal nn domeniul de re/la* al curentului de declansare6 pentru protectia la suprasarcina

1 1 1r sau rt si pentru protectie la scurtcircuit m n

capacitatea de deconectare cu pentru intreruptoarele automate de tip industrialcn pentru cele de tip casnic.

ensiunea nominala de !unctionare <e $ceasta este tensiunea la care intreruptorul automat a !ost proiectat sa !unctionezein conditii normale.

$lte valori de tensiune sunt asociate intreruptorului automat corespunzatoare altorconditii intalnite in eploatare asa cum se arata in subpara/ra!ul 4.3

Curentul nominal n $ceasta este valoarea maima a curentului la care intreruptorul automat dotat cuun anumit tip de releu de protectie la supracurent poate sa !unctioneze inde!initla o temperatura ambianta speci!icata de !abricant !ara sa !ie depasite limitele detemperatura speci!ice pentru caile de curent.

emplu

<n intreruptor automat avand curentul nominal n G 125 $ pentru temperaturaambianta de 4#Q C va !i ecipat cu un releu de protectie la supracurent calibrat in

mod corespunzator la 125 $. $celasi intreruptor automat poate !i utilizat la valorimai mari ale temperaturii ambiante daca re/la*ul este modi!icat in modcorespunzator. $st!el la o temperatura ambianta de 5#Q C intreruptorul automatpoate sa !unctioneze in re/im de durata numai la 117 $ sau numai la 1#" $ pentru6#Q C pentru a se con!orma limitei de temperatura speci!icate. $*ustarea re/la*ului unui intreruptor automat este realizata prin reducerea valoriicurentului de declansare a!erent releului de suprasarcina6 !apt atestat printr(unmarca* corespunzator6 a!erent intreruptorului. <tilizarea unui modul de declansare detip electronic proiectat sa !unctioneze la temperaturi ridicate permite intreruptoarelorautomate sa !unctioneze la o temperatura ambianta de 6#Q C sau ciar la 7#Q C.;ota+ curentul n pentru intreruptoare automate con!orm C 6#"47(2 este e/al cuu pentru aparatele de comutatie in /eneral unde u este curentul nominal de re/impermanent.

Parametrii nominali in cazul modulelor cu domenii multiple<n intreruptor automat care poate !i dotat cu module di!erite de protectie la

supracurent avand di!erite domenii de re/la* ale curentului de declanaare esteconsiderat ca avand curentul nominal e/al cu cea mai mare valoare a curentului dere/la* a!erenta tuturor tipurilor de relee de protectie cu care acesta poate !i ecipat.

emplu<n intreruptor automat ;S63#; poate !i ecipat cu 4 declansatoare electronice de la

15# la 63# $. Calibrul intreruptorului automat este de 63# $.

Curentul re/lat al releului de suprasarcina rt7 sau n :n a!ara de intreruptoarele automate de curenti mici care sunt !oarte usor de

inlocuit6 intreruptoarele automate industriale de putere sunt ecipate cu relee deprotectie la supracurent demontabile sau intersan*abile.

:n acest sens pentru a adapta intreruptoarele automate la cerintele circuituluicomandat si pentru a evita necesitatea instalarii de cabluri supradimensionatereleele de protectie sunt in /eneral re/labile. Curentul re/lat de declansare6 n

sau rt sunt utilizate ambele notatii reprezinta valoarea curentului peste careintreruptorul automat va declansa. $cesta reprezinta de asemenea curentul maimpe care intreruptorul automat poate sa(l suporte !ara declansare. $ceasta valoare

trebuie sa !ie mai mare decat curentul maim de sarcina sma dar mai redusa decatcurentul maim admisibil al circuitului z vezi capitolul B subpara/ra!ul 1.3.-eleele de protectie de tip termic sunt in /eneral re/labile de la #7 la 1# n. :n

,i/. 03#+ emplu de intreruptor automat Compact ;S63#;ecipat cu declansator S-23S re/lat la #" pentru a avear G 36# $.

1 declansarea.cazul in care sunt utilizate dispozitive electronicepentru aceste !unctii intervalul dere/la* este mai mare tipic in #4 si 1# n.

emplu vezi ,i/. 03#+<n intreruptor automat ;S63#; ecipat cu un releu de protectie la supracurentS-23S de 4## $ re/lat la #" va avea curentul re/lat de declansare+r G 4## #" G 36# $.;ot+ pentru intreruptoarele automate ecipate cu relee de protec)ie lasupracurentnere/labile r G n. emplu pentru intreruptorul automat C6#; 2#$ r G n G 2#$.




-e/la*ul curentului de declansare al releului de scurtcircuit m-eleele de declansare la scurtcircuit instantanee sau cu temporizare de scurta

durata sunt destinate sa declanseze rapid intreruptorul automat la aparitia curentilor dede!ect de valoare ridicata.

=alorile treptelor de declasare m sunt+n !ie stabilite de standarde pentru tipurile casnice de intreruptoarele automateeemplu C 6#8"8 saun indicate de !abricant pentru intreruptoarele automate de tip industrialcorespunzator standardelor in special C 6#"47(2.

:n cazul intreruptoarelor automate de tip industrial moderne eista o marevarietate de dispozitive de declansare care permit utilizatorului sa adaptezecaracteristicile de protectie ale intreruptorului automat la cerintele speci!iceconsumatorilor vezi ab. 031 ,i/. 032 Ri ,i/. 033.

ipul releuluide protectie

Protectia lasuprasarcina

Protectia la scurtcircuit

:ntreruptoare

automate de uzcasnic C 6#8"8

%a/neto(

termic

r G n -e/la* *os

tip H3 n i m i 5 n

-e/la* standard

tip C5 n i m i 1# n

-e/la* sus

tip D1# n i m i 2# n1

:ntreruptoareautomate modulareindustriale2

%a/neto(termic

r G n!i

-e/la* *ostip H sau K32 n i !i i 48 n

-e/la* standardtip C7 n i !i i 1# n

-e/la* sustip D sau 1# n i !i i 14 n

:ntreruptoareautomateindustriale2

C 6#"47(2

%a/neto(termic

r G n !i ,i+ m G 7 la 1# n $*ustabil+#7 n i r i n

$*ustabil+( -e/la* *os+ 2 la 5 n( -e/la* standard+ 5 la 1# n

lectronic emporizat#4 n i r i n

emporizata6 a*ustabila15 r i m i 1# r nstantanee !ia

G 12 la 15 n1 5# n in C 6#8"8 ceea ce este considerata nerealista de ma*oritatea !abricantilor europeni %erlin Berin+ 1# la 14 n.2 Pentru uz industrial standardul C nu speci!ica valori. =alorile date in tabel sunt cele de uz curent.

ab. 031+ Bamele de declansare la suprasarcina si scurtcircuit pentru intreruptoarele automate de *oasa tensiune.

,i/. 032+ Curba de declansare a unui intreruptor automatcu declansator ma/neto(termic.

r + -e/la* la suprasarcina temporizatm+ -e/la* la scurtcircuit temporizati+ -e/la* la scurtcircuit instantaneucu+ Capacitatea de rupere

,i/. 033+ Curba de declansare a unui intreruptor automat cu declansator electronic.




Capacitatea de deconectare rupere lascurtcircuit a intreruptoarelor automate de 'depinde de valoarea !actorului de puterecos ϕ a!erent buclei de curent de de!ect.=alorile standard pentru aceste relatii au !oststabilte in anumite standarde.

Caracteristici de separare izolare<n intreruptor automat este capabil sa separe un circuit daca el

indeplineste conditiile impuse unui separator la tensiunea sa nominala corespunzatoarestandardelor vezi subpara/ra!ul 1.2. :n acest caz este denumit intreruptor(separator cu aptitudine de separare si marcat cu simbolul .oate aparatele de comutatie de '+ %ulti" Compact ;S si %asterpact produse submarca %erlin Berin se incadreaza in aceasta cate/orie.

Capacitatea de deconectare la scurtcircuit cu sau cnCapacitatea de deconectare nominala la scurtcircuit a unui intreruptor

automat de putere este cea mai mare valoare prezumata a curentului pe careacesta este capabil sa(l intrerupa6 !ara a su!eri deteriorari semni!icative.=aloarea de curent speci!icata in standarde este valoarea e!icace a componenteide c.a. a curentului de de!ect adica se considera componenta de c.c. tranzitoriecare este totdeauna prezenta in cazurile cele mai de!avorabile de scurtcircuit ca !iindnula. $ceasta valoare nominala cu pentru intreruptoarele automate de tip industrial si cn pentru cele de tip casnic este de obicei data in ?$ valoare e!icace. cu

capacitatea de deconectare limita sau ultima6 care implica cea mai mare valoarepentru curentul de intrerupt6 in cadrul ciclului de incercare la scurtcircuitsi cs capacitatea de deconectare de serviciu care implica o anumita valoare decurent in ciclul de incercare la scurtcircuit sunt de!inite in C 6#"47(2 impreuna cuun tabel care indica reltia intre cs si cu pentru di!erite cate/orii de utilizare

$ declansare instantaneesi H declansare temporizata asa cum se arata

in

subpara/ra!ul 4.3. :ncercarile de laborator pentru stabilirea capacittii de rupere a intreruptoarelorautomate sunt /uvernate de standarde speci!ice care includ+n secvente de operare cuprinzand o succesiune de manevre de inc7idere sidescidere in re/im de scurtcircuitn de!aza*ul intre curent si tensiune. $tunci cand curentul este in !aza cu tensiunea de

alimentare cos ϕ G 1 intreruperea curentului este mai usoara6 decat pentru altevalori ale !actorului de putere. Deconectarea unui curent la valori reduse alecos ϕ este mult mai di!icil de realizat un !actor de putere e/al cu zero !iind teoreticsituatia cea mai de!avorabila. :n practica6 toti curentii de de!ect de scurtcircuit din sistemele de distributie au!actori de putere subunitari. Ca urmare standardele sunt bazate pe valoriconsiderate ca !iind reprezentative pentru ma*oritatea sistemelor de distributie. :n/eneral cu cat nivelul curentului de de!ect este mai mare pentru o anumita tensiunede alimentare cu atat este mai scazuta valoarea !actorului de putere corespunzator

buclei de de!ect de eemplu aproape de /eneratoare sau de trans!ormatoare demare putere.abelul 034 de mai *os etras din C 6#"47(2 !ace le/atura intre valorilestandardizate ale !actorului de putere cos ϕ si curentul cu corespunzator pentruintreruptoarele automate de tip industrial.n pentru determinarea capacitatii de deconectare cu a intreruptorului automat prinrealizarea unui secven)e desc7idere(pauza(inc7idere(desc7idere sunt necesare testerelativ la urmatoarele elemente+o tensiunea de tinere dielectrica6o per!orman)ele de separareo !unctionarea corecta a protectiei la suprasarcina.ste necesar ca secventa de incercare precedenta sa nu a!ecteze comportareaintreruptorului automat din punct de vedere al per!orman)elor de comutatie.

ab. 034+ Curentul cu corespunzator !actorului de putere cos ϕ al re)elei cu scurtcircuitC 6#"47(2.

<rmatoarele caracteristici mai putinimportante ale unui intreruptor automat de 'sunt deseori luate in calcul atunci cand se

!ace ale/erea !inala a acestuia.

4.3 $lte caracteristici ale unui intreruptor automatensiunea nominala de izolatie <i

$ceasta este valoarea de tensiune la care se e!ectueaza testele de ri/iditatedielectrica 1in /eneral mai mari decat 2 <i si pentru care sunt de!inite distantele destrapun/ere si conturnare. =aloarea maima a tensiunii nominale de !unctionare nutrebuie sa depaseasca tensiunea nominala de izolatie adica <e i <i.

cu cos ϕ6 ?$ L cu i 1# ?$ #5

1# ?$ L cu i 2# ?$ #3

2# ?$ L cu i 5# ?$ #255# ?$ L cu #2




,i/. 035+ :ntreruptor automat cate/oria $.

,i/. 036+ :ntreruptor automat cate/oria H

ensiunea nominala de tinere la impuls <imp $ceasta caracteristica indica valoarea de var! ?=ma a tensiunii de impuls deo anumita !orma si polaritate pe care ecipamentul este capabil sa o suporte in

conditii de test !ara a se de!ecta si la care se raporteaza valorile distantelor deizolare. :n /eneral pentru intreruptoare automate industriale <imp G 8 ?= si pentru celedomestice <imp G 6?=.

Cate/oriile de intreruptoare automate $ sau H si curentulnominal admisibil de scurta durata cO $sa cum s(a mentionat anterior 1in subpara/ra!ul 4.2 eista doua cate/oriide aparate de comuta)ie de tip industrial de ' si anume $ si H con!orm C 6#"47(2+n aparate din cate/oria $ la care nu eista nici o intarziere deliberata in actiuneadispozitivelor de declansare electroma/netica la scurtcircuit vezi ,i/. 035. $cesteasunt in /eneral intreruptoare automate cu carcasa turnata6 sin aparate din cate/oria H pentru care in scopul de a realiza o coordonare cucelelalte intreruptoare in sensul selectivitatii protectiei este posibila declansareatemporizata. $ceasta este posibil numai daca nivelul curentului de de!ect este maiscazut decat curentul nominal admisibil de scurta durata cO a!erent intreruptoruluiautomat respectiv vezi ,i/. 036. $cest mod de !unctionare este in /eneral utilizatin cazul intreruptoarelor a!erente puterilor celor mai mari cu camere de rupere in

aer si la anumite tipuri de intreruptoare de mare putere cu carcasa turnata. cO estecurentul maim pe care intreruptoarele automate din cate/oria H pot sa(l suporte dinpunct de vedere termic si electrodinamic un interval de timp indicat de !abricant !aradeteriorari semni!icative.

Curentul maim de conectare inc7idere pe scurtcircuit ( cm cm

este cea mai mare valoare instantanee a curentului pe care un intreruptor automatpoate sa(l conecteze in conditii speci!ice la tensiunea nominala. :n re)elele de c.a.aceasta valoare instantanee de var!6 este corelata cu cu curentulde deconectare prin coe!icientul ?. $cesta depinde de !actorul de putere cos ϕ albuclei a!erente curentului de scurtcircuit asa cum se arata in ab. 037.

cm cos ϕ cm G ? cu6 ?$ L cu i 1# ?$ #5 17 cu

# ?$ L cu i 2# ?$ #3 2 cu

# ?$ L cu i 5# ?$ #25 21 cu

# ?$ i cu #2 22 cu

ab. 037+ -ela)ia intre capacitatea de rupere nominala cu si capacitatea de inc7iderenominala cm la di!erite valori ale !actorului de putere al curentului de scurtcircuit asa cum estestandardizata in C 6#"47(2.

:ntr(o instalatie proiectata corect un intreruptorautomat nu va !i niciodata in situatia de a!unctiona la curentul maim de deconectarecu. Din acest motiv a !ost introdus un nouparametru si anume cs. =aloarea acestuiaeste de!inita in C 6#"47(2 ca !iind procentdin cu 25 5# 75 Ri 1##@.

emplu+ <n %asterpact ;T#802 are o capacitate deeconectare cu in valoare de## ?$. Capacitatea acestuia de conectare de var! cm va !i## 22 G 22# ?$ma.

Capacitatea de rupere de serviciu la scurtcircuit

cs

Capacitatea nominala de rupere limita la scurtcircuit cu sau capacitateanominala de inc7idere la scurtcircuit cm este curentul de de!ect maim pe careintreruptorul automat poate sa(l intrerupa !ara sa !ie a!ectat in mod semni!icativ.Probabilitatea de apari)ie a unui ast!el de curent este !oarte scazuta si in

circumstante normale curentii de de!ect sunt considerabil mai scazuti decatcapacitatea de rupere limita cu a intreruptorului. Pe de alta parte este important caacesti curenti cu probabilitate scazuta sa !ie intrerupti in conditii bune ast!el incatintreruptorul sa !ie imediat disponibil pentru reanc7idere6 dupa ce circuitul de!ect a!ost remediat. Din aceste motive a !ost creat un nou parametru cs eprimat in

procente din cu 25 5# 75 si 1##@ pentru intreruptoarele automate industriale.Secventa standard de incercare la scurtcircuit este urmatoarea+n E ( CE ( CE1 la csestele realizate con!orm acestei secven)e sunt destinate sa veri!ice dacaintreruptorul este in stare buna si disponibil unei !unctionari normale.Pentru intreruptoarele automate de tip casnic cs G ? cn. =alorile coe!icientului ?

sunt date in C 6#8"8 tabelul M=. :n uropa practica industriala utilizeaza uncoe!icient ? de 1##@ ast!el incat cs G cu.




%ulte modele de intreruptoare automate de' sunt caracterizate printr(o capacitate delimitare a curentului de scurtcircuit mi*locprin care acesta este redus si este prevenitaatin/erea valorii de var! maime a curentuluiprezumat ,i/. 038. Per!ormantele de

limitare a curentului ale acestor intreruptoareautomate sunt prezentate in !orma /ra!ica in,i/. 03" dia/rama a.

Fimitarea curentului de scurtcircuitCapacitatea de limitare a curentului de scurtcircuit a!erenta unui intreruptor

automat consta in abilitatea de a preveni atin/erea curentului de de!ect prezumatmaim permitand numai trecerea unui curent limitat asa cum se arata in ,i/. 038.Caracteristicile de limitare a curentului sunt date de producator sub !orma dedia/rame speci!ice ,i/. 03" a Ri b.n dia/rama a arata dependenta valorii de var! a curentului limitat !ata de valoarea

componentei de c.a. a curentului de de!ect prezumat curentul prezumat estecurentul de de!ect care ar trece prin intreruptorul automat daca nu s(ar realizalimitarea curentuluin limitarea de curent reduce semni!icativ solicitarile termice proportionale cu 2taceasta dependenta !iind aratata in dia/rama b a ,i/. 03". $ceste dia/rame au in

abscisa valoarea e!icace a componentei de c.a. a curentului de de!ect prezumat. :ntreruptoarele automate pentru instalatii casnice si similare sunt clasi!icatein anumite standarde mai ales standardul european ; 6#8"8. Ca urmareintreruptoarele automate apartinand unei clase de limitatoare de curent aucaracteristici de limitare standard de!inite de clasa respectiva. :n aceste cazuri!abricantii de obicei nu !urnizeaza curbe de per!ormanta caracteristice.

a b

,i/. 03"+ Curbele de per!orman) ale unui 9ntreruptor automat de ' tipic.

Fimitarea de curent reduce e!orturile termice sielectrodinamice in toate elementele de circuitparcurse de curent prelun/ind semni!icativdurata de viata a acestor elemente. %ai multproprietatea de limitare permite utilizareatenicilor de !iliatie vezi 4.5 reducandsemni!icativ costurile proiectarii si instalariiunor circuite electrice.

,i/. 038+ Curenti prezumati si reali.

$vanta*ele limitarii de curent <tilizarea intreruptoarelor automatelimitatoare de curent aduce numeroase

avanta*e+n o mai buna conservare a circuitelor instalatiei+ intreruptoarele limitatoare de curentatenueaza puternic toate e!ectele nocive asociate curentilor de scurtcircuitn reducerea e!ectelor termice+ incalzirea conductoarelor 1si implicit a instala)iei estesemni!icativ redusa6 ast!el incat durata de viata a cablurilor creste corespunzatorn reducerea e!ectelor electrodinamice mecanice+ !ortele datorate respin/eriielectrodinamice sunt mai reduse cu risc mai mic de de!ormare si posibila rupereuzura ecesiva a contactelor etc.n reducerea e!ectelor de in!luenta electroma/netica+o in!luenta mai redusa asupra instrumentelor de masura si circuitelor asociatesistemelor de telecomunicatii etc.Ca urmare intreruptoarele limitatoare contribuie la o eploatare optima a+n cablurilor si circuitelor electricen

sistemelor de bare colectoaren aparatelor de comuta)ie reducand semni!icativ imbatranirea izolatiei. :ntr(un sistem avand curentul de scurtcircuit prezumat de 15# ?$e! un intreruptorautomat Compact F limiteaza curentul de var! la mai putin de 1#@ din valoarea devar! prezumata si e!ectul termic inte/rala 'oule la mai pu)in de 1@ din valoareacalculata. <tilizarea tenicii !iliatiei cu a*utorul unor intreruptoare limitatoare pe mai multenivele de distribu)ie poate determina realizarea unor importante economii.enica !iliatiei descrisa in subcapitolul 4.5 permite realizarea de economiisubstantiale din punctul de vedere al aparata*ului de comutatie intreruptoarele dinaval de cele limitatoare vor putea avea per!ormante mai reduse. conomiile carese !ac la costul tablourilor de distributie din !aza de proiectare pot atin/e /lobalvaloarea de 2#@. Scemele de protectie selectiva si scemele utilizand tenica!iliatiei sunt compatibile pentru intreruptoarele automate Compact ;S pana lacapacitatea de deconectare maima a acestora.



Curent $ 4#Q C 45Q C 5#Q C 55Q C 6#Q C

%16#D 16# 156 152 147 144

%2##D 2## 1"5 1"# 185 18#

%25#D 25# 244 238 231 225


$le/erea unei anumite clase de intreruptoareautomate este determinata de+ caracteristicileelectrice ale instalatiei mediul incon*urator6sarcinile si necesitatile de comanda ladistanta6 impreuna cu tipul de sistem de

telecomunicatii utilizat.

:ntreruptoarele automate cu dispozitive dedeclansare termice necompensate au nivelulde curent de declansare dependent detemperatura mediului ambiant.

4.4 Selectia unui intreruptor automat $le/erea unui intreruptor automat $le/erea unui intreruptor automat se realizeaza in !unctie de+n caracteristicile electrice ale instalatiei pentru care este destinatn mediul incon*urator+ temperatura ambianta6 amplasare in interiorul unui panou sauintr(un tablou de distributie conditii climatice etc.n cerintele de deconectare a curentului de scurtcircuit si de conectare pescurtcircuitn speci!icatii !unctionale+ declansare selectiva6 cerinte de comanda la distantasi semnalizare prezenta contactelor auiliare bobine auiliare de declansare6inte/rarea intr(o re)ea locala de comunicare comanda si semnalizaren re/ulamente de eploatare a!erente instalatiei in particular protectia persoanelorn parametrii si caracteristicile consumatorilor+ motoare iluminat !luorescenttrans!ormatoare '&' etc.<rmatoarele para/ra!e se re!era la ale/erea unui intreruptor automat de ' destinatutilizarii in sistemele de distributie.

$le/erea curentului nominal in !unctie de temperaturaambianta Curentul nominal al unui intreruptor automat este de!init pentru !unctionarea la

o temperatura ambianta speci!icata6 in /eneral+n 3#Q C pentru intreruptoarele automate de tip casnicn 4#Q C pentru intreruptoarele automate de tip industrial.Per!ormantele intreruptoarelor automate la di!erite temperaturi ambiante depind in

principal de tenolo/ie si de unitatile lor de declansare vezi ,i/. 04#.

Declansatoare termice si electroma/netice necompensate :ntreruptoarele automate cu declansatoare termice necompensate au marimeacurentului de declansare dependenta de temperatura mediului ambiant. Dacaintreruptorul automat este instalat intr(o incinta sau intr(un loc incalzit camera incalzita6etc. curentul necesar pentru declansare la suprasarcina va !i mult mai redus.Cand temperatura mediului in care este amplasat intreruptorul automat depaseste temperatura de re!erinta6 re/la*ul acestuia trebuie corectat. Din acest motiv !abricantii de intreruptoare automate !urnizeaza tabele care indica!actorii de corectie pentru temperaturi di!erite !ata de temperatura de re!erinta aintreruptorului automat. Din aceste tabele se poate observa vezi ab. 041 cala temperaturi mai *oase decat valoarea de re!erinta6 are loc o marire virtuala aparametrilor nominali ai intreruptorului automat. :n plus reperele modulare deintreruptoare automate de curenti mici montate prin *utapunere asa cum se aratain ,i/. 027 sunt de obicei plasate intr(o carcasa metalica6 inc7isa. :n aceste situatiiincalzirea reciproca6 produsa de curentii de sarcina normali necesita aplicarea unuicoe!icient de corectie de #8

C6#a C6#0+ curb C C6#;+ curb H Ri C temperatura de re!erinta+ 3#Q CCurent $ 2#Q C 25Q C 3#Q C 35Q C 4#Q C 45Q C 5#Q C 55Q C 6#Q C

1 1#5 1#2 1## #"8 #"5 #"3 #"# #88 #85

2 2#8 2#4 2## 1"6 1"2 188 184 18# 174

3 318 3#" 3## 2"1 282 27# 261 24" 237

4 424 412 4## 388 376 364 352 336 324

6 624 612 6## 588 576 564 552 54# 53#

1# 1#6 1#3 1## "7# "3# "## 86# 82# 78#16 168 165 16# 155 152 147 142 138 135

2# 21# 2#6 2## 1"4 1"# 184 178 174 168

25 262 257 25# 242 237 23# 222 215 2#7

32 335 32" 32# 314 3#4 2"8 284 282 275

4# 42# 412 4## 388 38# 368 356 344 332

5# 525 515 5## 485 474 455 44# 425 4#5

63 662 64" 63# 611 58# 567 542 517 4"2

;S25#;&0&F temperatura de re!erinta+ 4#Q C

,i/. 04#+ emperatura ambiantaab. 041+ emplu de tabele pentru determinarea !actorului de declasare&supraclasare in !unctiede temperatura ambianta pentru intreruptoarele automate ! ar a declansatoare compensate.




Declansatoarele electronice sunt !oarte stabilein conditii de temperatura variabila.

empluCare este valoarea curentului nominal n a!erenta unui intreruptor automat

C6#; cu urmatoarele !unctii+n prote*eaza un circuit curentul de sarcina maim !iind estimat la 34 $n este instalat alaturi de alte intreruptoare automate intr(o cutie de distributieinc7isan temperatura mediului ambiant este de 5#Q C.

<n intreruptor automat C6#; de 4# $ va trebui utilizat la 356 $ latemperatura mediului ambiant de 5#Q C vezi ab. 041. Pentru a tine seama deincalzirea reciproca din spatiul inc7is trebuie utilizat un coe!icient de #8 ( dupa cum s(aaratat mai devreme ( ast!el incat 356 #8 G 285 $ care nu este corespunzator sarciniide 34 $. De aceea trebuie ales un intreruptor automat de 5# $ care asi/ura uncurent nominal dupa declasare de 44 #8 G 352 $.

Declansatoare termice si electroma/netice compensate $ceste declansatoare contin o lama bimetalica de compensare care permite

re/la*ul curentului de declansare la suprasarcina r sau rt in cadrul unui intervalspeci!ic independent de temperatura ambianta.emplu+n in anumite tari sistemul este standard pentru re)elele de distributie de 'si instalatiile casnice sau similare sunt prote*ate la punctul de delimitare de unintreruptor automat !urnizat de autoritatea competenta. $cest intreruptor automat pelan/a protectia la atin/erea indirecta6 va declansa la suprasarcina in cazul in care

consumatoarul depaseste nivelul de curent !iat in contractul inc7eiat cu !urnizorulde ener/ie. :ntreruptoarele automate n i 6#$ sunt compensate pentru intervalul detemperaturi (5Q C la 4#Q C.n intreruptoarele automate de ' avNnd curentii nominali n i 63# $ sunt de re/ulaecipate cu declansatoare compensate pentru intervalul (5Q C la 4#Q C.

Declansatoare electronice<n avanta* important al declansatoarelor electronice sl constituie

stabilitatea caracteristicilor in conditii de temperatura variabila. otusi6 insusi aparatul de comutatie impune limite asa cum s(a mentionat anterior ast!el incat !abricantiidau de obicei un tabel de dependenta a valorilor maime admisibile pentru valorilecurentului de declansare in !unctie de temperatura ambianta vezi ,i/. 042.

%asterpact versiunea ;T2# 4#QC 45QC 5#QC 55QC 6#QC

01&02&03 Debrosabil cubornele pe plat

n $ 2.### 2 .### 2.### 1."8# 1 .8"#-e/la* maim r 1 1 1 #"" # "

F1 Debrosabil cu

bornele pe cant

n $ 2.### 2 .### 1."## 1.85# 1 .8##

-e/la* maim r 1 1 #"5 #"3 # "

,i/. 042+ Declasarea unui intreruptor automat %asterpact ;T2# in !unctie de temperatura.



ip Declansator $plicatii-e/la* *ostip H

n surse cu puteri de scurtcircuit reduse/eneratoare de rezervan cabluri sau linii aeriene lun/i

-e/la* standardtip C

n protectia circuitelor cazul /eneral

-e/la* sustip D sau

n protectia circuitelor cu curenti tranzitoriiinitiali importantimotoare trans!ormatoare sarcini rezistive

12 ntip %$

n protectia motoarelor in asociere cudiscontactoarelecontactoare cu protectie la suprasarcina


$le/erea pra/ului de declansare instantanee sau cu temporizare redusaabelul 043 de mai *os prezinta principalele caracteristici ale declansatoarelorinstantanee sau cu temporizare redusa.

ab. 043+ Di!erite declanRatoare instantanee sau cu temporizare redus.

nstalarea unui intreruptor automat de 'impune ca valoarea capacitatii de rupere aacestuia sau aceea a intreruptorului automatimpreuna cu a dispozitivului asociat sa!ie e/ala sau mai mare decat curentul descurtcircuit prezumat calculat in punctul deinstalare.

:ntreruptorul automat conectat la iesireacelui mai mic trans!ormator trebuie sa aibacapacitatea de rupere adecvata curentuluide de!ect cel mai mare care poate sa treacaprin intreruptorul automat a!erent oricarui alttrans!ormator.

$le/erea intreruptorului automat in !unctie de capacitatea derupere

nstalarea unui intreruptor automat intr(o instalatie de ' trebuie sa indeplineascauna din conditiile urmatoare+n sa aiba o capacitate de rupere cu si cs sau cn e/ala sau mai mare decat curentul descurtcircuit prezumat calculat in punctul respectiv al instalatiei saun daca prima conditie nu este satis!acuta6 sa !ie asociat cu un alt dispozitiv plasat in

amonte care are capacitatea de deconectare necesara. :n al doilea caz caracteristicile celor doua dispozitive trebuie sa !ie coordonate ast!elincat ener/ia care poate sa treaca prin dispozitivul din amonte sa nu depaseascape cea pe care poate sa o suporte dispozitivul din aval. De asemenea cablurileasociate conductoarele si celelalte componente trebuie sa nu !ie a!ectate in nici un!el. $ceasta te7nica este utilizata e!icient in+n

asocierea si/urantelor cu intreruptoare automaten asocierea intreruptoarelor limitatoare cu intreruptoare automate standard. $ceasta te7nica este denumita !iliatie vezi subpara/ra!ul 4.5.

$le/erea intreruptoarelor automate /enerale si plecari<n sin/ur trans!ormator Daca trans!ormatorul este plasat in postul de trans!ormare de tip consumatoranumite standarde nationale impun un aparat de comutatie de ' la care pozitiadescis a contactelor este vizibila6 cum este cazul unui Compact ;S debrosabil.

emplu vezi ,i/. 044 pa/ina alaturataCe tip de aparat este potrivit pentru a indeplini !unctia de intreruptor automat principalintr(o instalatie alimentata printr(un trans!ormator tri!azat 25# ?=$ %&'4## = plasat intr(un post de trans!ormare de tip consumatorU ntrans!ormator G 36# $ sc tri!azat G 8" ?$<n intreruptor automat de 4## $ cu un declansator re/labil in intervalul

25# ( 4## $ si cu o capacitate nominala de rupere cu G 45 ?$ va !i corespunzatoracestei utilizari.




,i/. 044+ emplu de trans!ormator plasat in postul detrans!ormare de tip consumator.

,i/. 045+ rans!ormatoare in paralel.

%ai multe trans!ormatoare in paralel vezi ,i/. 045n :ntreruptoarele automate CHP plecari din tabloul de distributie de ' trebuie sa!ie capabile sa intrerupa curentul de de!ect al tuturor trans!ormatoarelor conectate in

paralel la barele colectoare adica+ scl sc2 sc3n :ntreruptoarele automate CH% !iecare controland cate o iesire de trans!ormatortrebuie sa !ie capabile sa deconecteze curentul de scurtcircuit maim de eemplude numai sc2 sc3 pentru un scurtcircuit produs in amonte de CH%1. Din acesteconsideratii se observa ca in aceste circumstante intreruptorul automat al celuimai mic trans!ormator va !i a!ectat de cel mai mare curent de scurtcircuit in timp ceintreruptorul automat al celui mai mare trans!ormator va !i parcurs de cel mai miccurent de scurtcircuitn -e/la*ul intreruptoarelor automate CH% trebuie ales in acord cu puterile nominaleale trans!ormatoarelor respective.;ota+ conditiile de baza pentru !unctionarea corecta a celor trei trans!ormatoare

tri!azate in paralel pot !i rezumate ast!el+1. De!aza*ul intre tensiunile primar si secundar sa !ie acelasi pentru toate unitatileconectate in paralel.2. ensiunile nominale in /ol trebuie sa !ie aceleasi pentru toate unitatile.3. ensiunea de scurtcircuit usc@ trebuie sa !ie aceeasi pentru toate unitatile.De eemplu un trans!ormator de 75# ?=$ cu usc G 6@ va alimenta corect osarcina impreuna cu un trans!ormator de 1### ?=$ avand usc G 6@. :n acest caztrans!ormatoarele vor !i incarcate proportional cu puterile lor. Pentru trans!ormatoarela care raportul puterilor depaseste valoarea 2 !unctionarea in paralel nu esterecomandata.

abelul 046 indica pentru con!i/uratia cea mai uzuala 2 sau 3trans!ormatoare de puteri e/ale curentii de scurtcircuit care solicita intreruptoarele automate CH% si CHP con!orm ,i/. 045. abelul se bazeaza pe urmstoarele ipoteze+n puterea tri!azata de scurtcircuit pe partea de % a trans!ormatorului este 5## %=$n trans!ormatoarele sunt de tip standard de 2#&#4 ?= si au puteri nominale con!orm

tabeluluin cablurile a!erente !iecarui trans!ormator pana la intreruptorul automat de ' suntrealizate din conductor mono!ilar de lun/ime 5 mn intre !iecare CH% al circuitului de sosire si !iecare CHP al circuitului de plecare

eista olun/imede 1mde

barecolectoaren

aparata*uldecomutatieesteinstalat intr(un dulapde

distributieinc7is6 montat lasoltemperaturaambianta estede3#Q C.

Deaseme

neatabelulindica tipuriledeintreruptoare automate din!abricatia%erlinBerinrecomandatepentru

!unctiade tipCH% sirespectivCHPla!iecarecaz.

emplu vezi,i/. 047pa/inaurmato

are.n

$le/er eaintrerup

;umarul si putereanominala ?=$ pentrutrans!ormatoare 2#&#4 ?=

Capacitatea de ruperemin. a intreruptoruluiautomat sosire cu ?$

Selectivitatea totala intreintreruptoarelor autom. sosireCH% si plecare CHP din B

Capacitatea de rupere min.a intreruptoarelor autom.plecare cu ?$

Curentul nominal n alintreruptoarelor autom.plecare CPH 25#$

2 4## 14 ;T#8;1&;S8##; 27 ;S25#0

3 4## 28 ;T#8;1&;S8##; 42 ;S25#02 63# 22 ;T1#;1&;S1###; 42 ;S25#03 63# 44 ;T1#;1&;S1###; 67 ;S25#02 8## 1" ;T12;1&;S125#; 38 ;S25#03 8## 38 ;T12;1&;S125#; 56 ;S25#02 1.### 23 ;T16;1&;S16##; 47 ;S25#03 1.### 47 ;T16;1&;S16##; 7# ;S25#02 1.25# 2" ;T2#;1&;S2###; 5" ;S25#0

3 1.25# 5" ;T2#;1&;S2###; 88 ;S25#F2 1.6## 38 ;T25;1&;S25##; 75 ;S25#F3 1.6## 75 ;T25;1&;S25##; 113 ;S25#F2 2.### 47 ;T32;1&;S32##; "4 ;S25#F3 2.### "4 ;T32;1&;S32##; 141 ;S25#F



toarelor automate pentru !unctia de CH%+n pentru un trans!ormator de 8## ?=$ G1126 $ la 41# = tensiune in /ol cu

minim G 48 ?$ din ab. 046CH% indicat in tabel este Compact ;S 125# ; cu

G 5# ?$.n $le/erea intreruptoarelor automate pentru!unctia CHP+

Capacitatea de rupere la scurtcircuitcu necesara acestor intreruptoare automate este56 ?$ con!orm ab. 046.Solutia recomandata pentru cele trei circuite deplecare 1 2 si 3 o reprezinta intreruptoarele

automate limitatoare de curent tip ;S 4## F;S 25# F ;S 1##F. Curentul cu in !iecare cazeste 15# ?$.




;ivelele de curent de scurtcircuit din orice

punct al unei instalarii electrice pot !i obtinutedin tabele.

,i/. 047+ rans!ormatoare in paralel.

enica !iliatiei utilizeaza proprietatileintreruptoarelor limitatoare de curent pentru apermite instalarea in aval de acestea a unorcabluri si componente de circuit cuper!orman)e semni!icativ mai reduse decatar !i !ost necesar simpli!icand si reducandcosturile instala)iei.

$ceste intreruptoare automate o!era urmatoarele avanta*e+o selectivitate totala !ata de intreruptorul automat CH% din amonteo utilizarea tenicii !iliatiei pentru componentele din aval rezultand avanta*eeconomice.

$le/erea intreruptoarelor automate din circuitul de plecare sidin circuitele !inale

<tilizarea abelului B4#Cu a*utorul acestui tabel poate !i determinata rapid valoarea curentului descurtcircuit tri!azat in orice punct al instalatiei daca se cunosc+n valoarea curentului de scurtcircuit intr(un punct din amonte de intreruptorulrespectivn lun/imea sectiunea si structura conductoarelor intre cele doua puncte.ste recomandata ale/erea unui intreruptor automat cu o capacitate de ruperesuperioara celei din tabel.

Calculul detaliat al nivelului curentului de scurtcircuitPentru a calcula in mod precis curentul de scurtcircuit mai ales atunci candcapacitatea de rupere a intreruptorului automat este ceva mai mica decat cea indicatain tabel este necesar sa se utilizeze metoda din capitolul B para/ra!ul 4.

:ntreruptoarele automate bipolare cu poli pe !aza si neutru avand protectiepe un sin/ur pol $ceste intreruptoare automate sunt in /eneral dotate cu un dispozitiv de protectie la

supracurent plasat numai pe polul !azei. $cestea pot !i utilizate in scemele ;(S si . -eamintim ca intr(o sc7ema trebuiesc respectate urmatoarele conditii+n conditia H din ab. B67 relativ la protectia conductorului de neutru !ata desupracurentul care apare un cazul de!ectului dublun capacitatea de deconectare la scurtcircuit nominala+ un intreruptor automatbipolar !aza si neutru trebuie sa !ie capabil sa intrerupa pe un pol la tensiunea dintre!aze curentul unui de!ect dublu e/al cu 15@ din curentul de scurtcircuit tri!azat dinpunctul respectiv al instalatiei daca curentul este i 1# ?$ sau 25@ din curentul descurtcircuit tri!azat daca acesta depaseste 1# ?$n protectia la atin/ere indirecta+ aceasta protectie este realizata con!orm re/ulilorpentru scemele .

Capacitate de deconectare insu!icienta :n sistemele de distributie de ' se intampla uneori mai ales in retelele !oarte incarcate ca sc calculat sa depaseasca cu al intreruptorului automat disponibil in instalatie saumodi!icari ale re)elei din amonte sa duca la depasirea per!ormantelor intreruptorului

automat de '.n Solutia 1+ veri!icati daca intreruptoarele automate din amonte sunt limitatoare decurent permitand aplicarea principiului !ilitiei descris in subpara/ra!ul 4.5n Solutia 2+ instalarea unei /ame de intreruptoare automate avand per!ormantesporite. $ceasta solutie este interesanta din punct de vedere economic atunci candnumai unul sau doua intreruptoare sunt a!ectaten Solutia 3+ asocierea si/urantelor limitatoare de curent /B sau aB cuintreruptoarele automate implicate pe partea amonte. $ceasta combinatie trebuietotusi sa respecte urmatoarele re/uli+n per!ormantele si/uran)ei trebuie sa !ie corespunzatoare6n sa nu se monteze si/uran)e pe conductorul de neutru eceptand anumiteinstalatii unde un de!ect dublu produce un curent in conductorul de neutru carepoate depasi capacitatea de deconectare a intreruptorului automat. :n acest caztopirea si/urantei de pe neutru trebuie sa duca la declansarea intreruptoruluiautomat si intreruperea tuturor !azelor.

4.5 Coordonarea intre intreruptoarele automateenica C!iliatieiDDescrierea tenicii C!iliatieiD Prin limitarea in amplitudine si durata a valorii de var! a curentului de scurtcircuitun intreruptor automat limitator permite utilizarea in circuitele din aval a unoraparate de comutatie si componente de circuit cu capacitati de deconectare siper!ormante de stabilitate termica si electrodinamica mai scazute decat in cazurileclasice. -educerea dimensiunilor !izice si a cerin)elor de per!omanta asi/uraeconomii substantiale si simpli!icarea lucrarilor de instalare. ste de remarcatca6 in timp ce intreruptoarele automate limitatoare de curent produc un e!ect decrestere virtuala a impedantei sursei pe durata scurtcircuitului acestea nu au niciun e!ect in alte conditii cum ar !i pornirea unui motor de putere mare cand este dedorit o impedanta redusa a sursei. :n acest sens de mare interes este /ama de

intreruptoare limitatoare Compact ;S cu per!ormante ridicate de limitare.




:n /eneral sunt necesare incercari delaborator pentru a ne asi/ura ca suntindeplinite conditiile de eploatare impuse destandardele nationale si ca producatorulasi/ura combinatii corespunzatoare deaparate de comutatie

Conditii de eploatareCele mai multe standarde nationale permit utilizarea tenicii !iliatiei cu

conditia ca nivelul de ener/ie care trece prin intreruptoarele limitatoare sa !ie maimic decat cel pe care pot sa il suporte intreruptoarele si componentele din aval. :n practica6 aceasta conditie poate !i veri!icata numai prin incercari realizate in laborator. $st!el de teste sunt realizate de !abricanti care !urnizeaza in!ormatii sub !orma detabel. :n acest mod utilizatorii pot sa proiecteze intr(o maniera ri/uroasa o sc7ema tipcascada6 bazata pe combinatii de tipuri de intreruptoare recomandate.

De eemplu ab. 048 indica posibilitatea utilizarii tenicii !iliatiei aintreruptoarelor automate de tip C6# Clario si ;B125 daca se instaleaza in aval deintreruptoarele limitatoare ;S 25# ; 0 sau F pentru instalatii de 23#&4## = sau24#&415 = tri!azate.

?$e!icace

Capacitatea de ruperea intreruptoruluiautomat limitator amonte

15# ;S25#F5# ;S25#035 ;S25#;

Capacitatea de ruperea intreruptoruluiautomat aval bene!iciind

de tenica C!iliatieiD3

15# ;B125F

7# ;B125F

4# C6#Fi

4# $ C6#Fi

4# $36 ;B125; ;B125;3# C6#0

C6#FC6#;&0&F C6#;&0

C6#F 5#(63 $25 C6#;

C12#;&0C12#;&0

C12#;&02# Clario Clario Clario

ab. 048+ emple de posibilitati de !iliatie pentru instalatii de 23#&4## = sau 24#&415 =tri!azate.

,i/. 04"+ Selectivitate total Ri par)ial.

Selectivitatea poate !i totala sau partiala. $ceasta poate !i bazata pe principiul nivelelorde curent sau temporizarilor sau o combinatiea celor doua. Dezvoltari recente sunt bazatepe principiul selectivitatii lo/ice.<n sistem brevetat de %erlin Berin utilizeazaavanta*ele combinate ale limitarii de curent siselectivitatii.

$vanta*ele tenicii C!iliatieiDDe procesul de limitare a curentului bene!iciaza toate circuitele din aval

care sunt alimentate prin intreruptorul automat limitator respectiv.Principiul nu este restrictiv adica intreruptoarele automate limitatoare pot !imontate in orice punct al instalatiei unde circuitele si componentele din aval ar aveaper!ormante inadecvate.-ezultatul este+n simpli!icarea calculelor de curent de scurtcircuitn simpli!icarea adica ale/erea intr(un domeniu mai lar/ a aparatelor de comutatie siecipamentelor din avaln utilizarea unor aparate de comutatie si ecipamente cu per!ormante mai redusecu micsorarea costurilor corespunzatoaren economie de spatii de amplasare deoarece ecipamentele cu per!ormanee maireduse sunt in /eneral mai putin voluminoase.

Declansarea selectiva selectivitateaSelectivitatea este realizata de dispozitive automate de protectie6

ast!el incat un de!ect care apare in orice punct a instalatiei6 sa !ie deconectat de dispozitivele de protectie plasate imediat in amonte de de!ect6 in timp ce toate celelalte dispozitive de protectie raman in aceesi stare vezi ,i/. 04".




,i/. 05#+ Selectivitate totala intre intreruptoareleautomate $ si H.

,i/. 051+ Selectivitate partiala intre intreruptoareleautomate $ si H.

a

b

Selectivitatea intre intreruptoarele automate $ si H este totala daca valoarea maimaa curentului de scurtcircuit in circuitul H sc H nu depaseste re/la*ul de declansarela scurtcircuit al intreruptorului automat $ m $. :n aceasta situatie la scurtcircuit vadeclansa numai H vazi ,i/. 05#.Selectivitatea este partiala daca curentul de scurtcircuit maim posibil in circuitul Hdepaseste re/la*ul de declansare a!erent intreruptorului automat $. :ntr(o ast!el desituatie la curent de scurtcircuit maim vor declansa ambele intreruptoare automate $ si H vezi ,i/. 051.

Selectivitatea bazata pe nivelul de curent+ protectia impotriva suprasarcinilor

$ceasta metoda este realizata prin re/la*ul succesiv al nivelelor de declansare alereleelor in trepte de la releul din aval re/la* in!erior catre sursa re/la* superior.Selectivitatea este totala sau partiala con!orm anumitor conditii particulare asa cums(a aratat in eemplele de mai sus.Ca re/ula selectivitatea este obtinuta cand+ n r $&r H I 2+

Selectivitatea bazata pe nivele de timp+ protectia impotriva scurtcircuitelor denivel scazut vezi ,i/. 052b $ceasta metoda este implementata prin re/la*ul declansarii temporizate ast!el incatreleele din aval sa aiba cel mai scurt timp de actiune intarzierea creste pro/resiv pemasura ce inaintam catre sursa. :n dia/rama cu doua nivele prezentata intreruptorul automat $ din amonte este intarziat su!icient pentru a asi/ura selectivitatea totala cu intreruptorul automat H de eemplu%asterpact cu declansator electronic.

Selectivitatea bazata pe combinarea celor doua metode de mai susvezi ,i/. 052c

E intarziere mecanica6 aditionala scemei nivelelor de curent poate saimbunatateasca per!ormantele de selectivitate /lobala. :ntreruptorul automat dinamonte are doua niveluri pentru declansarea electroma/netica ultrarapida+n m $ declansator ma/netic cu temporizare sau declansator electronic cu scurtatemporizaren i declansare instantanee.Selectivitatea este totala daca sc H L i instantanee.

Selectivitatea bazata pe nivelele ener/iei arcului electric+ protectia impotrivascurtcircuitelor !oarte puternice $ceasta tenolo/ie implementata in intreruptorul automat limitator Compact ;S esteetrem de e!icienta pentru obtinerea selectivitatii totale.Principiu+ $tunci cand un scurtcircuit !oarte puternic este detectat de catre douaintreruptoare automate $ si H contactele acestora se descid simultan. Ca rezultatcurentul este limitat semni!icativ.n cantitatea importanta de ener/ie a arcului electric provoaca declansarea

intreruptorului automat Hn apoi ener/ia scade si nu mai este su!icienta pentru a provoca declansarea lui $.Ca re/ula6 selectivitatea intre Compact ;S este totala daca raportul intre $ si H este maimare decat 25.Selectivitate prin nivele de curent

Selectivitatea prin nivele de curent este realizata prin re/la*ul in trepte alcurentilor de actionare ai declansatoarelor ma/neti

c

i/. 052+ Selectivitate.

Selectivitatea prin nivele deurent este realizata cu

intreruptoare automatede pre!erat limitatoare prin re/la*ul in trepte al nivelelor de curent a!erente

declansatoarelor electroma/netice instantanee. :n acest sens pot eista mai multe cazuri+n :ntreruptorul din aval nu este limitator de curent :n acest caz selectivitatea totala este practic imposibila6 deoarece sc $ esteaproimativ e/al cu scH ast!el incat ambele intreruptoare automate vor declansasimultan. Ca urmare pentru aceasta situatie selectivitatea este partiala si limitata la m

al intreruptorului automat din amonte vezi ,i/. 051.n :ntreruptorul din aval este limitator de curent :mbunatatirea declansarii selective poate !i obtinuta prin utilizarea unui intreruptorautomat limitator de curent in aval adica in pozitia intreruptorului H. Pentru unscurtcircuit produs in aval de H curentul limitat H va duce la !unctionareadeclansatorului electroma/netic din H re/lat corespunzator dar va !i insu!!icientpentru a produce declansarea lui $. toate intreruptoarele automate de ' considerate aici au un anumit /rad delimitare al curentului ciar si acelea care nu sunt clasi!icate ca limitatoare decurent. $cest !apt s(a luat in considerare pentru curba caracteristica aintreruptorului automat standard $ prezentata in ,i/. 053. Sunt necesare totusi calcule si teste adecvate pentru a asi/ura per!orman)e satis!acatoare in cazulacestei combinatii.






Selectivitate pe mai multe nivele<n eemplu de scema practica cu intreruptoare automate %erlin Berin (

%asterpactcu dispozitive electronice de protectie. $ceste intreruptoare automate sunt ecipate cutemporizatoare re/labile permitand 4 trepte de re/la* ast!el incat+n intarzierea corespunzatoare unei anumite trepte este mai mare decat timpul de

intrerupere total al treptei urmatoare in!erioaren temporizarea corespunzatoare primei trepte este mai mare decat timpul total derupere al intreruptoarelor automate ultrarapide tip Compact de eemplu sau al!uzibilelor vezi ,i/. 055.

,i/. 055+ Selectivitate temporala.

Fimitare si selectivitate obtinute pe baza ener/iei arculuielectric selectivitate ener/etica,iliatia intre 2 aparate este obtinuta utilizand declansarea intreruptorului automat dinamonte $ pentru a a*uta intreruptorul automat din aval H sa rupa arcul. Fimitaselectivitatii s este in consecinta e/ala cu capacitatea de rupere ultima cu H a

intreruptorului automat H actionand sin/ur deoarece !iliatia implica declansareaambelor aparate.enolo/ia bazata pe ener/ia arcului electric implementata in intreruptoareleautomate Compact ;S permite cresterea limitelor selectivitatii. Principiile sunturmatoarele+n intreruptorul automat limitator din aval H vede un curent de scurtcircuit important.Declansarea este rapida L 1ms Ri deci curentul este limitatn intreruptorul automat amonte $ vede un curent de scurtcircuit limitat comparat cucapacitatea sa de rupere. $cest curent provoaca o respin/ere a contactelor. Carezultat tensiunea arcului creste si curentul este si mai mult limitat. Presiunea nu estedestul de mare pentru a provoca declansarea intreruptorului automat. Deciintreruptorul automat $ va a*uta intreruptorul automat H sa declanseze6 !ara a declansa el insusi. Fimita selectivitatii poate !i mai mare decat cu H si selectivitatea devine totala la un cost optim al aparatelor.

Selectivitate totala naturala cu Compact ;S $vanta*ul ma*or al intreruptorului automat Compact ;S consta in asi/urareaselectivitatii totale naturale intre doua aparate inseriate daca+

n raportul intre curentii nominali ai celor doua declansatoare este I 16n raportul curentilor nominali ai celor doua intreruptoare automate I 25.




Se pot realiza sceme de selectivitate lo/icautilizand intreruptoare automate dotate cudeclansatoare electronice proiectatespecial in acest scop Compact %asterpact!abricate de %erlin Berin interconectate princonductoare pilot.

Selectivitate lo/ica $cest sistem de selectivitate necesita intreruptoare automate ecipatecu declansatoare electronice proiectate special si cu conductoare pilot deinterconeiune pentru trans!erul de date intre intreruptoarele automate.Pentru doua nivele $ si H vezi ,i/. 056 intreruptorul automat $ este re/lat sadeclanseze instantaneu in caz ca releul intreruptorului automat H nu trimite unsemnal care sa con!irme ca de!ectul se a!la in aval de H.

$cest semnal produce intarzierea declansarii lui $ asi/urand totodata protectia de rezerva in eventualitatea ca intreruptorul automat H nu reuseste intreruperea. $cest sistem brevetat de %erlin Berin permite de asemenea localizarea rapida ade!ectelor.

,i/. 056+ Selectivitate lo/ica.

4.6 Selectivitate %&' 9ntr(un post de trans!ormarede tip consumator

:n /eneral trans!ormatorul dintr(un post de trans!ormare de tip consumator esteprote*at prin si/urante de % care corespund parametrilor trans!ormatorului in

con!ormitate cu principiile enuntate in C 6#787 si C 6#42# urmand indicatiile!abricantului de si/urante !uzibile.Deoarece si/uranta de % nu trebuie sa declanseze la de!ecte aparute pe partea de

' 1in aval de intreruptorul de ' curba caracteristica a celui din urma trebuie sa se/aseasca la stan/a curbei de pre(arc a si/urantei !uzibile. $ceasta conditie !ieaza re/la*ele maimale pentru protectia intreruptorului de ' si

anume+n re/la*ul nivelului maim al curentului de scurtcircuit al declansatoruluielectroma/neticn intarzierea maima permisa pentru declansatorul de scurtcircuit vezi ,i/. 057.

,i/. 057+ emplu.




n nivelul de scurtcircuit la bornele de % ale trans!ormatorului+ 25# %=$n trans!ormator %&'+ 125# ?=$ 2#&#4 ?=n si/urante %+ 63 $n coneiune intre trans!ormator si intreruptorul automat de '+ 1# m de cablumono!ilarn intreruptor automat de '+ Compact ;S 2### re/lat la 18## $ r .Care este re/la*ul maim al curentului de declansare la scurtcircuit si intarzierea

maima permisaUCurbele din ,i/. 058 arata ca selectivitatea este asi/urata daca intarziereadeclansatorului temporizat este re/lata la+n un nivel i 6 r G 1#8 ?$n un re/la* de intarziere la treapta 1 sau 2.

,i/. 058+ Curbele !uzibilelor % Ri 9ntreruptorului automat '.



Documents

Aparate de comutatie de joasa.doc