Anul LXVIII Arad, 19 Martie 1944 ' Nr. 12

BISERICA şi ŞCOALA R E V I S T A O F I C I A L A A E P I S C O P I E I A R A D U L U I

R e d a c ţ i a ţ i A d m i n i gt r a ţ i a

A R A D , S T R . E M I N E S C U 18 A P A R E D U M I N E C A

R e d a c t o r : P r . I l a r i o n V . F e l e a

A B O N A M E N T E :

P e n t r u i a n 3 o o L e i ; 6 l u n i i 5 o L e

S F I N Ţ I R E A O M U L U I * ) D u m i n e c a t r e c u t ă a m î n c e p u t s ă v o r b e s c

d e s p r e a t r e i a c e r e r e d i n T a t ă l n o s t r u : F i e v o i a T a . A m a r ă t a t c ă v o i n ţ a l u i D u m n e z e u s t ă p â ­n e ş t e p r e t u t i n d e n i î n l u m e , ş i c ă ş i o m u l t r e ­b u i e s ă s e s u p u n ă a c e s t e i v o i n ţ e d a c ă v r e a s ă a f l e f e r i c i r e a . A m m a i a r ă t a t a p o i că v o i n ţ a l u i D u m n e z e u n u e s t e d e p a r t e d e no i , c i s e g ă s e ş t e s ă d i t ă î n m i n t e a n o a s t r ă , î n i n i m a ş i î n c o n ­ş t i i n ţ a n o a s t r ă ş i î n c e l e z e c e p o r u n c i .

I n c u v â n t a r e a a d o u a a ş v r e a s ă v ă a r a t c a r e e s t e v o i n ţ a l u i D u m n e z e u , î n c e s e c u p r i n d e pe s c u r t a c e a s t ă v o i n ţ ă . V e ţ i z i c e d e s i g u r , e s t e g r e u p e n t r u n o i o a m e n i i s ă î n d e p l i n i m c e l e z e c e p o r u n c i . . . N i s e c e r e p r i n a c e a s t a p r e a m u l t . M â n t u i t o r u l a r e d u s î n s ă a c e s t e z e c e p o r u n c i l a u n a s i n g u r ă a t u n c i c â n d a s p u s : „ S ă i u b e ş t i p e D o m n u l D u m n e z e u l t ă u d i n t o a t ă i n i m a t a , d i n t o t s u f l e t u l t ă u , d i n t o t c u g e t u l t ă u ş i d i n t o a t ă p u t e r e a t a " ( M a r c u 12 ,30) ,—şi a i î n d e p l i ­n i t t o a t ă l e g e a . V o i n ţ a l u i D u m n e z e u e x p r i m a t ă î n t r ' u n s i n g u r c u v â n t , o g ă s i m l a A p o s t o l u l P a -v e l , î n s c r i s o a r e a I. c ă t r e T e s a l o n i c e n i (4, 3) , c ă r o r a l e s p u n e '• „ V o i n ţ a l u i D u m n e z e u a c e a s t a e s t e : S f i n ţ i r e a v o a s t r ă " . î n d a t ă î n s ă c e n e g â n ­d i m l a s f i n ţ i r e u n g l a s p o t r i v n i c d i n n o i r ă s ­p u n d e : b i n e o m u l e , d a r s f i n ţ i r e a n u e s t e p e n t r u t i n e , e a e s t e p e n t r u p r e o ţ i ş i p e n t r u c ă l u g ă r i , n u p e n t r u u n b i e t m u r i t o r c a t i n e , î n v e c i n i c ă l u p t ă c u v a l u l v i e ţ i i . — I a r v r e o f e m e e , m a m ă d e c o p i i , v a r ă s p u n d e , c u m s e p o a t e c e r e d e l a m i n e s f i n ţ e n i e , e u c a r e g r i j e s c p a t r u c o p i i , p e c a r e t r e b u i e s ă - i s p ă l , s ă - i î m b r a c , s ă - i h r ă ­n e s c . . . E u t r e b u i e s ă l u p t p e n t r u e i , s ă m ă s b u -c i u m ş i s ă m u n c e s c p e n t r u e i , a ş a c ă n u m i s e p o a t e c e r e s f i n ţ e n i e .

I a t ă , a c e l a ş g l a s s a t a n i c , c a r e a z i s p ă r i n ­ţ i l o r n o ş t r i , î n r a i , î n d e m n â n d u - i s ă m ă n â n c e d i n p o m u l c u n o ş t i n ţ e i : m â n c a ţ i d i n p o m u l a c e ­s t a ş i v e ţ i fi D u m n e z e i . . . a c e l a ş g l a s n e z i c e a c u m : î n z a d a r î n c e r c i o m u l e s ă a p u c i d r u m u l s f i n ­ţ e n i e i , c ă c i î n f a ţ a t a s e r i d i c ă u n m u n t e p e

c a r e nu-1 v e i p u t e a u r c a n i c i o d a t ă . N u e p e n t r u t i n e a c e s t d r u m , e p e n t r u p r e o ţ i , p e n t r u c ă l u ­g ă r i , p e n t r u s f i n ţ i . . . Şi t o t u ş i c u v i n t e l e l u i D u m ­n e z e u s u n t p e n t r u t o ţ i . El s e a d r e s e a z ă l a f e l p r e o ţ i l o r ş i c ă l u g ă r i l o r , f e m e i l o r ş i b ă r b a ţ i l o r , l a f e l b ă t r â n i l o r ş i t i n e r i l o r ; p o r u n c i l e l u i D u m ­n e z e u s u n t ş i p e n t r u î m p ă r a ţ i ş i p e n t r u o s t a ş i , ş i p e n t r u b o g a ţ i ş ! p e n t r u s ă r a c i . S f i n ţ e n i a e s t e c u p u t i n ţ ă p e n t r u t o ţ i . S f i n ţ i i a u f o s t ş i e i o a ­m e n i c a ş i n o i , a u a v u t ş i e i d u r e r i ş i s u f e r i n ţ e c a ş i n o i . D e a c e e a n u t r e b u e s ă n e l ă s ă m a m ă ­g i ţ i d e S a t a n a ş i s ă n u a s c u l t ă m g l a s u l l u i , p e n t r u c ă f i e c a r e d i n t r e no i p o a t e s ă f i e s f â n t . A fi s f â n t î n s e m n e a z ă a t r ă i p e p ă m â n t c u f a ţ a s p r e c e r , p e n t r u a- ţ i d e s ă v â r ş i v i a ţ a ş i s u f l e t u l . V o i n ţ a l u i D u m n e z e u c u p r i n s ă î n t r ' u n s i n g u r c u v â n t , e s t e : s f i n ţ i r e a n o a s t r ă . D a r c e e s t e S f i n ­ţ i r e a ? D u m n e z e u a z i s : „F i ţ i s f i n ţ i , p e n t r u c ă s f â n t s u n t Eu . . ." I a r M â n t u i t o r u l a s p u s : „ F i ţ i d e s ă v â r ş i ţ i , p e n t r u c ă ş i T a t ă l v o s t r u d i n c e r u r i , d e s ă v â r ş i t e s t e " . I a t ă c e a m a i s u b l i m ă ţ i n t ă , c e a m a i m i n u n a t ă c a l e , p e c a r e p o a t e u r c a ş i r e g e l e ş i c e r ş e t o r u l .

S f â n t a S c r i p t u r ă s p u n e c ă D u m n e z e u a c r e a t p e o m d u p ă c h i p u l ş i a s e m ă n a r e a S a . C h i p u l a c e s t a î n s ă e s t e în f a ş e ş i t r e b u i e d e ­s ă v â r ş i t c a s ă s e m e n e c u D u m n e z e u . S f i n ţ i i s u n t d e s ă v â r ş i ţ i , e i s ' a u f ă c u t a s e m e n e a l u i D u m n e ­z e u , i a r n o i , f i e c a r e î n p a r t e , a v e m d a t o r i a c a î n v i a ţ ă s ă f a c e m a c e s t d r u m s p r e d e s ă v â r ş i r e . T o t S f â n t a S c r i p t u r ă n e î n v a ţ ă c ă s u n t d o u ă f e l u r i d e o a m e n i : o m t r u p e s c ş i o m s u f l e t e s c . No i , f i e c a r e n e s f i n ţ i m p r i n o m u l s u f l e t e s c , n u c e l t r u p e s c . D a r î n c e c o n s t ă s f i n ţ i r e a u n u i o m s u f l e t e s c ? . . . S f i n ţ i i a u a v u t o c h i c e r e ş t i n u o c h i d e c a r n e , o c h i t r u p e ş t i c u m a v e m n o i . E i a u a v u t o c h i c a r e v ă d ţ i n t a s u p r e m ă , d r u m u l c e d u c e l a f e r i c i r e ş i l a v i a ţ a e t e r n ă . A c e l a c a r e a r e a s t f e l d e o c h i ş t i e s ă d e o s e b e a s c ă c e l e t r e ­c ă t o a r e d e c e l e n e t r e c ă t o a r e . A p o s t o l u l P a v e l s p u n e c ă c e l c e a r e o c h i c e r e ş t i , n u s e l e a g ă d e

*) Rezumat din predica II, rostită de P. S. Episcop Andrei, ia Catedrala din Arad, în Dumineca II din postul Paştilor (12 Martie) a. c.

P a g . 90 BISERICA ŞI ŞCOALA Nr. 12. 19 Martie 1944

c e l e c e s e v ă d , p e n t r u c ă c e l e c e s e v ă d s u n t t r e c ă t o a r e , p e c â e d c e l e c e n u s e v ă d s u n t v e ş n i c e .

C â n d s'a b o t e z a t f i e c a r e o m , I i s u s H r i s t o s a p u s u n s e m n î n s u f l e t u l lu i , s e n i n u l s f i n ţ e ­n i e i . V a i ş i a m a r î n s ă d e c e l c a r e r ă m â n e n u ­m a i c u a c e s t s e m n ş i n u c a u t ă s ă s e d e s ă v â r ­ş e a s c ă . C â n d f a r i s e i i a u v o i t să-1 p r i n d ă p e I i s u s î n c u v â n t ş i i - a u a d u s b a n u l d e d a j d i e , î n t r e b â n d u - 1 d a c ă s e c a d e a d a d a j d i e C e z a r u ­l u i s a u n u , M â n t u i t o r u l i - a î n t r e b a t : Al c u i e s t e c h i p u l ş i s c r i p t u r a d e p e e l ( b a n ) ? C â n d e i a u s p u s : a l e C e z a r u l u i , a t u n c i I i s u s l e - a r ă s ­p u n s : D a ţ i c e l e c e s u n t a l e C e z a r u l u i , C e z a r u l u i , i a r c e l e c e s u n t a l e l u i D u m n e z e u , lu i D u m n e ­z e u . S u f l e t u l o m e n e s c a r e î n t i p ă r i t î n e l c h i p u l l u i D u m n e z e u ş i d e a c e e a t r e b u i e d a t lu i D u m n e z e u .

E p i s c o p u l I g n a t i e d i n A n t i o h i a c â n d a f o s t d u s l a R o m a s ă f i e a r u n c a t î n a i n t e a f i a r e l o r s ă l b a t e c e , a s c r i s C o r i n t e n i l o r : „ S u n t g r ă u n ­t e l e d e g r â u al l u i H r i s t o s ş i m e r g c a s ă f i u m ă c i n a t " . A ţ i v ă z u t d e s i g u r f i e c a r e c u m s e c o a c e b o b u l d e g r â u . C â n d î n c e p e a s e c c a c e , f r u n z e l e î n c e p s ă s e o f i l e a s c ă , p m t r u c ă l u ­c r u l p r i n c i p a l n u m a i e s t e a t u n c i f r u n z a , c i b o b u l . B o b u l c e s e c o a c e î n n o i e s t e s u f l e t u ' . Obraj i i n o ş t r i s e v e ş t e j e s c , b u j o r i i t i n e r e ţ i i s e o f i l e s c c u t i m p u l c a r e t r e c e , î n s ă î n ă u n t r u l n o s ­t r u , b o b u l — s u f l e t u l — s e c o a c e . A p o s t o l u l P a v e l z i c e s ă n u n e d e s c u r a j ă m c ă o m u l d i n a f a r ă ( t r u p u l ) s e p r ă p ă d e ş t e , p e n t r u c ă o m u l d i n l ă u n t r u ( s u f l e t u l ) z i d e z i s e î n n o e ş t e . A r p u ­t e a c i n e v a s ă s p u n ă , d a r e s t e c u p u t i n ţ ă c a o -m u l s ă s e a s e m e n e c u D u m n e z e u . E s t e . Şi d a c ă n u t o ţ i d i n t r e n o i d e v e n i m s f i n ţ i , a v e m t o t u ş i c u t o ţ i i d a t o r i a s ă m e r g e m p e a c e a s t ă c a l e a s f i n ţ e n i e i , D u c ă f a c e m n o i u n p a s s p r e D u m n e ­z e u , u n a l t p a s f a c e D u m n e z e u s p r e no i , i a r l a m i j l o c u l d r u m u l u i n e î n t â l n i m . N o i n u ş t i m î n s ă c u m s e p e t r e c e a c e s t l u c r u . U n u i g â n d i t o r c r e ş ­t i n i - a p u s c i n e v a o d a t ă î n t r e b a r e a , d e c e f r a t e c u f r a t e n u m o a r e o d a t ă , d e c e o m c u o m n u m o a r e o d a t ă , d e ş i a u a v u t p a r t e d e a c e e a ş i v i a ţ ă ş i a c e l a ş s b u c i u m . Iar e l a r ă s p u n s : D u m ­n e z e u I-a c h e m a t p e n t r u c ă ş i - a p l i n i t m ă s u r a . . . T u a i r ă m a s p e n t r u c ă s ă - ţ i u m p l i m ă s u r a .

C â t e a l e r g ă r i n u f a c e o m u l p e n t r u t r u p ; î l î m b r a c ă , î l h r ă n e ş t e , î l î n g r i j e ş t e , î l s p a l ă , î l d i s t r e a z ă . . . n u c r u ţ ă b a n i , n u c r u ţ ă t i m p , n u c r u ţ ă d e m u l t e o r i n i c i o n o a r e a . Ş i t o a t e a c e ­s t e a l e f a c e p e n t r u u n î n v e l i ş n e t r e b n i c . D a r o a r e p e n t r u s t ă p â n u l d i n l ă u n t r u l a c e s t u i l o c a ş n u t r e b u i e s ă s a c r i f i c ă m n i m i c ? , . . C i n e s e î n ­g r i j e ş t e d e a c e s t s t ă p â n ? I a t ă d a c e p r i m a d a ­t o r i e a n o a s t r ă , d a c ă v r e m s ă u r c ă m p e d r u ­m u l s f i n ţ e n i e i , e s t e s ă n e p r e ţ u i m s u f l e t u l ş i s ă n e î n g r i j i m d e e l .

O m u l p ă c ă t o s ş i e g o i s t z i c e : e u î n s u m i s u n t t o t u l . C e l c a r e a a p u c a t s ă m e a r g ă p e c a l e a s f i n ţ e n i e i s p u n e : s u f l e t u l m e u ş i D u m n e z e u s u n t t o t u l . Cel c e m e r g e ş i m a i d e p a r t e p e a c e a s t ă c a l e v a z i c e : D u m n e z e u ş i s u f l e t u l m e u . . . I a r a t u n c i c â n d v a a j u n g e p e c u l m e a d e s ă v â r ş i r i i , v a s p u n e : D u m n e z e u , e l s i n g u r e s t e t o t u l ş i p e s t e t o t . El e s t e î n s u f l e t u l m e u ş i n u m a i p r i n e l s e p o a t e c â ş t i g a d e s ă v â r ş i r e a ş i b u c u r i a v i e ţ i i .

C â n d s t ă m l a p o a l a u n u i m u n t e , n i s e p a r e c ă o r i z o n t u l e s t e d e s t u l d e l a r g , c ă v e d e m to t c e e a c e f r e b u i e . C â n d u r c i î n s ă m a i s u s , d i n c e î n c e , o r i z o n t u l s e d e s c h i d e t o t m a i l a r g . A ş a e ş i c u D u m n e z e u , c u c â t t e d e s ă v â r ş e ş t i m a i m u l t , c u a t â t a îl c u p r i n z i m a i m u l t . S u n t î n s ă a t â ţ i a c r e ş t i n i c a r e a u p r i m i t l a b o t e z , p e H r i s t o s î n s u f l e t u l l or , d a r c a r e a u r ă m a s f r â n ţ i î n d r u m u l s p r e s f i n ţ e n i e - N u ş t i u d a c ă aţ i v ă z u t v r e o d a t ă o r u i n ă d e b i s e r i c ă . . . E s t e c e l m a i g i o -z a v l u c r u s ă a i î n f a ţ ă o a s t f e l d e p r i v e l i ş t e . S'a s f i n ţ i t t e m e l i a ş i a r ă m a s r u i n ă p e s t e e a ş i a u v e n i t t o a t e p a s e r i l e c e r u l u i ş i s ' a u c u i b ă r i t î n t r e r u i n e . S a u a ţ i v ă z u t o a m e n i c a r e î n u r m a u n e i b o a l e d i n c o p i l ă r i e , n ' a u m a i c r e s c u t , c i a u r ă m a s p i t i c i . A ş a s u n t ş i a c e i c e n u s e s f i n ţ e s c , p i t i c i s u f l e t e ş t e , r u i n e r ă m a s e p e s t e t e m e l i e s f i n ţ i t ă .

T r ă e ş t e î n I n d i a u n î n ţ e l e p t î n c r e ş t i n a t , c a r e s c r i e î n t r ' o c a r t e a s a , c ă î n t r ' o zi p e c â n d s t ă t e a p e m a l u l u n u i p â r â u , g â n d i r d u - s e l a H r i s t o s , s 'a a p l e c a t î n a p ă ş i a s c o s o p i e t r i c i c ă . E a e r a u m e d ă d i n a f a r ă , d a r s p ă r g â n d u - o , î n ă ­u n t r u e r a u s c a t ă . Şi a t u n c i a z i s : A ş a s u n t ş i e u r o p e n i i , v e a c u r i î n t r e g i a u fo s t s c ă l d a ţ i d e b i n e f a c e r i l e c r e ş t i n i s m u l u i , d a r e i a u r ă m a s n u ­m a i p e d i n a f a r ă c r e ş t i n i , n u ş i î n i n i m a l o r .

D a c ă I i s u s H r i s t o s ar v e n i a i c i p e p ă m â n t î n a : n t e d e j u d e c a t a d e a p o i ş i d a c ă s 'ar p u t e a î n t â m p l a l a i c o a n a n o a s t r ă s u f l e t e a s c ă s ă p o a t ă fi c a r a c t e r i z a t ă p r i n i d o l u l c ă r u i a n e î n c h i n ă m , c e p r i v e l i ş t e g r o z a v ă ar fi . A r v e n i m i n c i u n a , d e s f r â n a r e a , t r u f i a , l a ş i t a t e a ş i t o ţ i i d o l i i l u m i i a c e s t e i a ş i a r z i c e ; o m u l a c e s t a s p u n e c ă e s t e a l t ă u , I i s u s e H r i s t o a s e , d a r e l mi s 'a d a t m i e c u d e s ă v â r ş i r e .

I a t ă d e c i c ă s p r e d e o s e b i r e d e c a l e a s f i n ­ţ e n i e i , p e c a r e n e c h e a m ă H r i s t o s , e s t e c e e a -l a l t ă c a l e a s m i n t e l i i , a c r e ş t i n i l o r n i m a i c u n u m e l e , n u ş i c u i n i m a , C i n e v a ş i - a p u s o d a t ă î n ­t r e b a r e a , c a r e e s t e a d e v ă r a t a p r i c i n ă a s u f * r n ţ i i o m e n e ş t i : b o a l a t r u p e a s c ă , s ă r ă c i a o r i l i p s a d e b a n i s a u a t â t e a g r e u t ă ţ i a l e v i e ţ i i ? ş i n'a p u t u t g ă s i u n r ă s p u n s p o t r i v i t . R ă s p u n s u l n i 1-a d a t î n s ă r ă s b o i u l , a t â t r ă s b o i u i m o n d i a l , c â t ş i a c e l a c a r e s e d e s f ă ş o a r ă s u b o c h i i n o ş t r i . D o c t o r i i n e s p u n c ă î n t i m p u l r ă s b o i u l u i m o n ­d i a l a u d i s p ă r u t c a d e o d a t ă b o l n a v i i d e n e r v i .

jMr, \% 19 Mart ie 1944 liSfitóCA §j( ŞCOALĂ Pag.'âÎ

A t u n c i ş i - a u p u s î n t r e b a r e a , c a r e e s t e e x p l i c a ­ţ ia a c e s t u i f e n o m e n . E x p l i c a ţ i a e s t e , c ă a t u n c i c â n d î n v i a ţ a n o a s t r ă o b v i n e o d u r e r e m a i m a r e , t o a t e m i c i l e d u r e r i a m u ţ e s c . T o t a ş a e s t e ş i c u a c e i c a r e s e p l â n g î n f i e c a r e z i , c u a c e i a c a r i n 'au o ţ i n t ă , o c a l e c a r e s ă - i d u c ă s p r e f e r i c i r e ş i u n l u c e a f ă r c a r e s ă l e l u m i n e z e a c e a s t ă c a l e . A c e l a c a r e ş t i e c ă ţ i n t a l u i s u p r e m ă e s t e s f i n ­ţ e n i a , t o a t e m i c i l e d u r e r i d i s p a r î n f a ţ a a c e s t e i ţ i n t e s u b l i m e .

S'ar m a i p u t e a p ă r e a c ă d a t o r i a d e a n e s f i n ţ i e s t e p r e a g r e a p e n t r u s c u r t a n o a s t r ă v i a ţ ă p ă m â n t e a s c ă . Î n ţ e l e p c i u n e a ş i b u n ă t a t e a l u i D u m n e z e u n e - a î n v ă ţ a t î n „ T a t ă l n o s t r u " c ă a t u n c i c â n d c e r e m p â i n e a n o a s t r ă c e a d e t o a t e z i l e l e , s ă o c e r e m n u m a i p e n t r u z i u a d e „ a s t ă z i " . A s t ă z i , ş i n u m â i n e . . . c e î n s e m n e a z ă a c e a s t a ? . . . P e n t r u c o p i i i m i c i , m e d i c a m e n t e l e n u s e d a u î n a c e e a ş i c a n t i t a t e , c a ş i p e n t r u o a m e n i i m a r i , c i e i a u o a l t ă m ă s u r ă , p o t r i v i t ă v â r s t e i ş i p u t e r i i l or . D e a c e e a ş i D u m n e z e u a s p u s „ a s t ă z i " , a -d e c ă c e a s c u c e a s , z i d e z i , p o t r i v i t p u t e r i l o r n o a s t r e s l a b e . I a t ă , o z i c u p r i n d e 24 d e c e a s u r i , 24 d e t r e p t e s p r e d e s ă v â r ş i r e . D e c i a c e a s t ă d e ­s ă v â r ş i r e n u s e c e r e d e l a n o i d e o d a t ă , ci c l i p ă d e c l i p ă , z i d e z i , a n d e a n , d r u m u l s e d e s c h i d e t o t m a i î n a l t ş i t o t m a i p l i n d e l u m i n ă . D a c ă a i p i e r d u t c e a s u l d e i e r i , f o l o s e ş t e - t e d e c e a s u l d e a c u m c a s ă t e d e s ă v â r ş e ş t i ; d a c ă a i p i e r d u t c a l e a s f i n ţ e n i e i î n z i u a d e i e r i , f o l o s e ş t e - t e d e c e a c a r e v i n e c a s ă u r c i m a i d e p a r t e s p r e c e r . La S f â n t a L i t u r g h i e s e r o s t e ş t e o e c t e n i e c a r e c u p r i n d e - f o a r t e m u l t ă î n ţ e l e p c i u n e ş i î n c a r e s e s p u n e : „ '^eea la l tă v r e m e a v i e ţ i i n o a s t r e î n p a c e ş i î n t r u p o c ă i n ţ ă a o p e t r e c e " . . . I a t ă a c i u n r ă s p u n s l a î n t r e b a r e a c a r e e s t e v o i n ţ a l u i D u m n e z e u , p e n t r u n o i o a m e n i i . Ş i a m v ă z u t c ă a c e a s t ă v o i n ţ ă e s t e s f i n ţ i r e a n o a s t r ă , d e s ă v â r ­ş i r e a n o a s t r ă . N u e s t e n i c i o c o n t r a d i c ţ i e î n t r e c e l e c e n e s p u n e S f â n t a - S c r i p t u r ă ş i c e l e c e s u n t î a i n i m a n o a s t r ă . D a c ă î n t r e b ă m s u f l e t u j î n c l i p e l e g r e l e a l e v i e ţ i i , c e v r e a d e l a no i , e[ v a r ă s p u n d e : D u - m ă î n a p o i l a c a s a p ă r i n t e a s c ă . I a r a t u n c i , t u o m u l e p ă c ă t o s , î n v e c i n i c ă g o a n ă d u p ă d e s ă v â r ş i r e r ă s p u n d e : D o a m n e , f i e v o i a T a .

Biserica şi asistenţa socială Condiţ i i le d& via tă , împre ju ră r i l e si apt i tudini le

jc-rsoinale fiind var ir . te de la individ la indivăd. este na ­tural ca oameni i să s e deosebească î n t r e d a l t ă p r i n

mult iple:puncte <fe vede;®. In consec in ţă o r icâ t de j u s ­ta nie-ar p ă r e a în a p a r e n ţ ă infientiui"ei, v reunui c c d d u -cător sau r.iglm o a r e c a r e , de a. naveta poziţ ia soci <lă i tivjuror ce ' ă t en i l c r . r e t e n â r d l e g a l i t ă ţ i l e dia'.'re ei>

crc î . 'd pos ib i i t ă t i sim-lCâre de .exieiuntă şi s^bcudb-nâr.du-i pe toti aqeluiaş tra'iairniîint tip, du a r îi în ul­

t imă anal iză a c e a s t ă s t r ă d u i n ţ ă d e c â t o î n c e r c a r e puerilă, a b s u r d ă şi u top ică . Omul meifîiinid u n ob iec t , ci o fîiiîiţă s u p e r i o a r ă înzestnaltiă d e Duminiazieiu cu im-M e c t şi l iberă voibită, în sinod! niarmal mu p o a t e fi î n ­cătuşaţi în t ipa re uni forme de v ie ţu i re , l ipsi t dlel l i­bértatela acţ iunei în .gâtnldir© şi î n fapte . Dito cáuiziai aceas ta , deosebir i le Cefe mai ev iden te . , au e x i s t a t şii vor conltfin.ua s ă e x i s t e înttotdeauTJa" înl'Jre o a m e n i Unii» fie în urma. sârguiraiţei tar propr i i , fie înisiuşiirî-tar î nă scu t e orii s o a r t e i .norocoasa, se 1 b u c u r a d e toa­te avanitagiiie umei vieţ i üftAiMe si c o m o d e . AitÜ în sch imb, fie d in v i n a lor, fie dini m o t i v e independen! '^ de puberale lor, sun t h ă r ă z i ţ i s ă î n d u r e priviatifulnli, sâ î n t âmpine dificultăţi, s ă t r ă i a s c ă în miaeirii, p r iv ind adeseo r i v ia ţa ca p e o cumpl i t a p o v a r ă , uiitanldu-sB ou j:imd la bunur i l e .altora, w i cânifnid împotriîvia fe­ricirii lor .

Liniş tea , oridinea şi p r o p ă ş i r e a unui s t a s a t â r n ă ...l.,r'o Pună m ă s u r ă de f a u i c u m îateiagcim s â ecn i -iuonam ateiste cowtnaiste, lijurnânu cu s incer i naie şi cu a r a g o s i e de îrajtie» ba l s em eue Dunătate , şi de mi la , puste sune te l e otaicüi'e,

N ic iun a ş e z ă m â n t d e b inefacere înisă m p r o p a g ă cu aifâta c â i a u r ă şi e l an , principiul spruinired cetioir oropsi ţ i , ca b i s e r i c a lui rlrisitos D o m n u l . Rel ig ia creişitoa c i n a r p r w e s e n ţ a *£ü> .riepreiziiin/i'ă cea m a i su ­blimă t end in ţă de c a r i t a t e .

înc l ina t s p r e diurerile trnultimei ca.inimiaxiiii a l tu l pe p ă m â n t , Doiminiui l i s u s ©site- u n áizvor, ifJesecaiti da binefaceri, dinittrfe ce le miaii m i ş c ă t o a r e şi v a r i a t e . În­ţ e l egă to r d e s ă v â r ş i t a l sufon¡ntt¡k>r omeneşti ' , fii nu a re fuza t p e inamena d in cei oe şi-iaiu înfdreptlaiti pr ivi r i le i.uigătoame sp re E l . C u o bună t a t e f ă r ă s e a m ă n , şi^a -î m p r ă ş t i a t diini pliirjj şi p re tu t inden i .razíela î ndură r i i Sale, î n d e m n â n d şi pe a.ti; s ă p r o c e d e z e la iei , s p r e d o b â n d i r e a vieţii d e vec i .

Greidlmcioasă acesttiui ideal divin, taaisat ou a b n e ­gaţ ia şi cu o i m p e c a b i l ă genei; piziiiiate dusă p â n ă Fa s u p r e m u l sacrificiu, B i se r i ca î n c ă d in p r i m e l e e i în­ceputur i s ' a caracteriiziat printr 'ura specif ic spirt de umanitate. Astfel, c r e t i n i d o t a ţ i c u o b u n ă s t a r e mater ia lă , r e n u n ţ a u d e b u n ă voes, to t a l s a u în| p a r t e , la pr isosul bogăţ ie i lor, punâadu-1 l a dispoizitia! B i s e ­ricii, s p r e a l inarea sufer in ţe i ce lor l ipsiţ i şi copleşi ţ i de a m a r u r i . A g a p e l e frăţe§tt dito lácele t i m p u r i a u serv i t posteri tăţ i i ) pe s t e veacur i , c a utn miej-înitrecut .exemplu d e v a l o a r e moríala, u m a n a şi socia lă .

Azi, — c â n d o n ă p r a s n i c ă fur tună s ' a desilănituit cu ferociftiate asupria oniempei, d in fericire înlcă " în afara g r a p i ţ e t a noastire, c ă l când legile de omoaret a t e războiului , s u r p â n d din 'temelii monumienlte miileHâre» p re f âcând în gnămeiZi d e moltoziuri p a l a t e m e d i e v a l e cr i blocuri ale civil izaţiei m o d e r n e , ucigând) fă ră de milă su te şi mii de vieţi nev inova te . lăsâtald] făjrâ a d ă p o s t n e n u m ă r a t e familii, — şi lacr imi le se v a r s ă m a i dSnj beílsug c a laftâdată, ^drunoinânid uneor i d in temelii credinţa» autarfiitiatea şi răbdariea c r e ş ­t i n e a s c ă .

T o c m a i pen t ru ¡apeste cons ide ren te şi pewlru a consol ida pu te rea de tfcizfctenită a sittatwlui p r i n t r ' u n spiriti de ord ine şi de d isc ipl ină în v i a t a d i n spafefc frol.'Jtului de Luptă, se c e r e m a i impe r io s oa'iv a l t e t impuri , o rgan i za r ea pg o s c a r a «nai l a r g ă a tunai s imple şi chibzuiltie acţ iuni d e a s i s t en ţ a soc ia lă .

P a g . 92 toSEMCA ş i ş 6 6 â L â Nr. Î 2 . 19 Martie 1944

Un atane mol s'a înorjedinitat la moi în tară Con­siliului de Pat'noiaaj. Pr in s>răduint.i unui buchet ds inimi caritabile, având în frunte pe neobosita aora-soartlă a celui ca veghiaiză ou .aiâta înţelepciune la oonducefea statului nostim, Cotnisiliul de Pa!t|rom|ad a îmbrăţişat ou zel probleme ea db exemplu: ocrolirea familiei, asistenta maimei şi a copilului, asistenta ;t|i-neipsltluiui creştin, asfelitenita bătrânlilor, refugia­ţilor, ete.

Această iniţiativă ge te roasă nu putea trece! de­sigur cu nepăsare! pe lângă Biserică, care propagă mila cea mai desăvârşită şi pură, fată d s to!;! caiace ailcătweişte gama durerii omeneştii Aşa se explică de ce în ultimul rjLmp, forurile supei-ioare compeita 'lt;; tlind spre o acţiune' de colaborare mai întuimă cu Biserica.

Tendinţa aceasta e si b'devenită, dar e si firească. Căci cilnre altul, dacă nu preotul a re chemarea sacră de ,ai revărsa val de mânlgăiere pesta suflefal zbuciuma);: iail cel'iui lovit cumplit de ia :văpr.:/,nică ne­norocire? Cine altul dacă nu slujitorul credincios al al', arului, are melineia divină d:i a picum sittropii dld credinţă si nădejde, îm inima celui oe se clatină d i i temelii, în tinir' vreunei împrejurări nefericite? Cine ailtu'j» dacă nu chiar păsipruil cel biiil, caire-şi cu­noaşte turma, şitl'e mafl bine unde e irtervoia de irfeiri-ventia unei mâini proteguitoare penitru poroiirea plânsului si ştergerea 'actiniilor?

Pitim supraVelghereai .aiilarjtJă, perimamielnltă ştii afec­tuoasă fiarta die păsl'ioritii nevoiaşi, îndureraţi sau su-ferilnfzi, preotul va dobândi — puiim el şii Biserică ~ autoritate, încredere deplină si o stimă deosebită. Iar câliid primi miifl'Joaeei in ' . t riale puse la îndemână va pulfca reafeai şi practica exteriorizarea sentlimente-loin safe altruiste, aplicând cu prudentă o terapeu'.i-că lipsei şi sărăciri, va ajunge; s ă fie privit îiflaiinitiea comunif,ăţii lui ca urJ bun şi adevăraţi părinte sufletesc.

De pe urma acestui raport arcuraics dintre eno­riaşii şi duhovnicul Iar, balz'at pe eocldlesceradeintă şi cordialtalili, va avea de câştigat nu numai Biserica care va fi priviră ca o corabie mânltfuiitoare ce duce la fana) i) sufletele ameninţate de valurile vijelioase ale vifâtisi, dar va p r i î \.\ şi statul. Sel var limpeizf

.ocării împăienigeniti de lacrimi; se vioir Hmişliiii â i r tu-îiliue d'in) itntilmi şi se vor împuţina nemulţumirile acu­te, germenlii revoltei care duc inevitabil lial cataclis­me. Se va contribui astfel, măcar în part-., la întro­narea unui calm ,săn!ă;bs, la clădirea uirJui iziid «fe re ­zistentă lăuntrică, de care tara are atâta trebui" tă ihl marele ei efori!! d;i războiu prin oare rtinece.

Iată penl'iriuce nu putem decât să !rie bucurăm şă să sa'jUtăm e,u'dur..:s strada tia celor oe au chem ar. a să găsească posibilităţi de conlucrare, cât miafî ami­c/are şi idime.. între Biserică şi Consiliul de RaAronaj.

A. Hurb'M

Despre ce să predicăm? In Dumineca IV. din Postul mare (26 Mart ie

1944) v o m vorbi d e s p r e : DUMINECĂ. Din is toria bisericii c reş t ine cupr insă în cărţ i le

Noulu i Tes t amen t , ca şi din cele r ă m a s e dela sfinţii păr inţ i , c u n o a ş t e m în chip ne îndo ios că sf. Cumine -

ă tură , r ându i t ă de Mântui toru l nos t ru I i sus Hr is tos

a format î n t o t d e a u n a punc tu l d e c ă p e t e n i e a l închi­nării noas t r e la D u m n e z e u . Pen t ru săvâ r ş i r ea cu p ie ­t a t e a aces te i jertfe n e s â n g e r o a s e , întru p o m e n i r e a jertfei d e p e Cruce a Fiului lui D u m n e z e u , cei din­tâ i creştini a v e a u de la î ncepu t ca şi noi cei de a s ­tăzi , o zi anumi t ă , care pen t ru carac te ru l ei d e o s e ­bit primi în curând n u m e l e d e Duminecă s au Ziua Domnului. Fap t e l e Apostol i lor , cari ne înfă ţ işează a-ces t adevă r , n e is tor isesc în a c e a s t ă pr iv in ţă că la Troia, sf. Cuminecă tu ră s 'a săvâ r ş i t în p r e z e n ţ a sî. Apos to l P a v e l „în ziua întâia a săptămânii", deş i Apos to lu l neamur i lo r a r ă m a s în a c e a s t ă c e t a t e t imp d e ş a p t e zile (Fap te 20, 6—11). Iar în epis to la I că t r e Corinteni , ace laş Apos to l î n d e a m n ă pe creştinii din Corint ca „în ziua întâia a săptămânii, fiecare să-şi pună deoparte, strângând ce se va îndura", pen t ru ca să ajute din a c e s t e darur i p e cei lipsiţi din Ierusal im (I Cor. 16, 2—3) . A c e s t e î n t â m ­plări bibl ice n e î n v e d e r e a z ă a d e v ă r u l că în pr imele deceni i d e v i a ţ ă creşt ină, „ziua întâia a săptămânii", ad ică Dumineca, e ra z iua r ându i t ă pen t ru săvâ r ş i r ea sf. jertfe porunc i tă de Mântu i toru l Hr is tos şi că to t în a c e e a ş zi creştinii se s t r ădu iau m a i mul t întru îm­plinirea d ragos te i frăţeşti faţă d e cei lipsiţi .

E a d e v ă r a t însă că în Biser ica din Ierusal im, sub înrâur i rea slujbelor zilnice de la t emplu l iuda ic , şi sî. jertfă se săvâ r ş i a la începu t aci în fiecare zi. A c e a s t ă excep ţ i e a înce ta t însă d e o d a t ă cu î ncepe ­rea pr igoanelor iuda ice împo t r iva creştinilor, p r igoane cari au a d u s d u p ă s ine şi r u p e r e a defini t ivă a l egă­turi lor d in t re t emplu l Iudei lor şi noul cult creşt in, ca re se afirma tot ma i mul t în carac te ru l său d e o s e ­bi t faţă d e cel d intâ iu . In chipul a c e s t a şi în Bise­rica din Ierusal im, ca şi în ce le la l te Biserici c reş t ine , Dumineca a r ă m a s s ingura zi l i turgică, când se să­vârş ia cu deoseb i t ă p i e t a t e slujba c e a n o u ă a sf. Cuminecă tur i şi cu v r e m e a în t regul nos t ru cult c reş ­tin publ ic .

A c e s t a d e v ă r ni-1 în tă resc d e fapt şi t oa t e m ă r - , turiile p e cari t radi ţ ia sfântă ni le-a păs t r a t cu s cum-p ă t a t e de-a- lungul veacuri lor , de sp re v i a ţ a celor din­tâ i creşt ini . In „ învă ţ ă tu ra celor do i sp rezece A p o s ­tol i" , ca re d a t e a z ă de p e la sfârşitul v e a c u l u i în tâ iu , ni se s p u n e , de p i l d ă : „In Dumineca Domnului adu-naţi-vă, frângeţi pâinea şi săvârşiţi sfânta euharistie, după ce mai întâiu v-aţi mărturisit greşelile ca să fie curată jertfa voastră". ) Iar în epis to la sf. Bar-n a b a se s p u n e tot a t â t d e răsp ica t : „Noi (creştinii) serbăm ziua a opta ca sărbătoare de bucurie, în care şi Iisus a înviat din morţi şi după ce s'a arătat, s'a înălţat la ceruri". ) Sf. Iust in Mart irul , în tăr ind pu ţ in ma i târziu ace la ş adevă r , a d a u g ă apoi , că „în ziua numită a soarelui, toţi, din oraşe şi sate, se adună într'unul şi acelaş loc, se citesc memoriile Apostolilor

0 Ca-. XIV. Cit. după Pr. I. Mihălcescu, Ec. M. Pâslaru şi Ec. O. Niţu: op. cit. p. 91.

) Cap XV. Cit. după aceeaş p. 74.

N r . i 2 . 19 Martie 1944 BISERICA Şl ŞCOALA P a g . 9 3

sau scrierile profeţilor, atât cât ajunge timpul" ) şi se săvârşeş te sf. Cuminecă tu ră din care se împă r t ă şe sc cu toţii .

Toa te a c e s t e mărtur i i , ca şi a l te le a s e m e n e a lor, fac d o v a d a ne sd runc ina t ă că încă de la î ncepu tu l slujirii cultului creşt in, Dumineca, a fost z iua ho tă ­râ tă pen t ru săvâ r ş i r ea cu deoseb i t ă so lemni t a t e a sf. jertfe întru p o m e n i r e a jertfei m â n t u i t o a r e plinită d e Fiul lui D u m n e z e u p e c rucea Golgote i .

N ' a u lipsit însă şi n u l ipsesc nici as tăz i anu­mite rătăciri , cari pr intr 'o greş i tă în ţe legere a unor locuri din sf. Scriptură, afirmă că a d e v ă r a t a noas t r ă zi de cult ar t rebu i să fie S â m b ă t a , d e o a r e c e în a-ceas ta zi, D u m n e z e u , d u p ă ce a creat lumea , „s'a odihnit.., a binecuvântat-o., şi a sfinţit-o" (Fac. 2, 2-3), iar prin descoper i rea făcu tă lui Moise a s ta tornic i t şi c inst i rea ei d e o s e b i t ă din p a r t e a fiilor lui Israil (Ieşire 20, 8—11). Nu n e g ă m că începând de la Moise ziua d e od ihnă a poporulu i Israi l tean a fost Sâmbă t a , deoa rece a c e a s t ă zi le a m i n t e a de ieş i rea lor din robia e g i p t e a n ă (Deu te ronom 5, 15). Dar p e t e ­meiul sf. Scripturi şi a sf. Tradi t iuni , n imeni nu poa t e doved i că p â n ă la Moise, S â m b ă t a v a îi fost z iua a ş a p t e a p răznu i t ă d e patr iarhi i Ve ­chiului T e s t a m e n t , d u p ă cum de altfel n imeni nu poa t e face nici d o v a d a că a c e a s t a zi v a ii îost şi ziua d e cult a celor dintâi creşt ini . D impo t r ivă scrie­rile Noulu i T e s t a m e n t , amin t indu -ne că „legea ne-a fost călăuză spre Hristos" (Gal . 3 , 24), şi că El „ne-a răscumpărat de sub blestemul legii" (Gal . 3 , 13), ne s p u n e ca tegor ic c ă : „Sâmbăta a fost făcută pentru om, iar nu omul pentru Sâmbătă, aşa că Fiul Omu­lui este Domn şi al Sâmbetei" (Mc. 2, ' ¿ 7 -28 ) . Iar sî. Apos to l Pave l , vo ind să îe r iască pe creştinii din Co-losse d e ademeni r i l e amăgitor i lor , le scrie în t re al­te le : „Nimeni să nu vă judece pentru mâncare sau băutură, sau cu privire la sărbătoare sau la lună nouă sau la Sâmb et e, care s.mt umbră a celor viitoare" (Colos. 2, 1 6 - 1 7 ) . Pen t ru noi creştinii prin u rmare , S â m b ă t a a îos t doar , o „umbră a celor viitoare", d u p ă cum se exp r imă sî. Apos to l P a v e l , şi d e o d a t ă cu desf i inţarea anumi to r prescr ipţ iuni a le legii mo-saice şi e a a fost în locui tă în „legea darului" cu Dumineca noas t r ă creşt ină, ca re v a r ă m â n e p â n ă la sfârşitul veacur i lor a d e v ă r a t a zi d e od ihnă şi d e p reamăr i re a S tăpânu lu i nos t ru ceresc .

în locuirea a c e a s t a s 'a făcut deoa rece în a c e a s t a zi au a v u t loc c â t e v a din ce le ma i de s e a m ă în tâm­plări din m ă r e a ţ a lucrare a mântui r i i noas t re din o sânda celui rău . Intr 'o zi de D u m i n e c ă a învia t din morţ i însuş Mantui toru i -nos t ru I isus Hris tos (Mt. 2 8 , 1 ; Mc. 16, 2, 9 ; Lc. 24, 1 ; In. 20, 1), în zi d e Dumi­necă s'a a r ă t a t apo i sf. Săi Apos to l i şi le-a da t pu­t e rea şi po runca d e a b ineves t i E v a n g h e l i a Lui şi

') Apologia I. cap. LXVII. Cit. după Pr. P. Vintilescu: Istoria liturghiei. Curs. Buc. 1940, p. 119.

d e a săvârş i sf. Ta ine (In. 20, 2 1 - 2 3 ) şi t o t | î n t r ' o zi de D u m i n e c ă le-a t r imis p e Duhul Sfânt, p e n t r u c ă sub d o g o a r e a Lui să -ş i în tăr iască sufletele în v e d e ­rea împlinirii nouii chemăr i , d e a împăr t ă ş i lumii roa­de le b o g a t e a l e mântu i r i i s ăvâ r ş i t e de El însuş . Sf. Ambroz ie , în fă ţ i şându-ne aces t a d e v ă r , s p u n e în t re a l t e l e : „Ziua Domnului ne este nouă venerabilă şi solemnă, pentrucă in ziua aceasta Mântuitorul, ase­menea soarelui celui ce răsare, după ce a împrăştiat întunerecul iadului, a strălucit în lumina învierii; pen­tru aceea ziua aceasta se şi numeşte de fii lumii, ziua soarelui, căci o luminează Hristos, soarele dreptăţii".

Prăznui rea aces te i zile sfinte se făcea în t im­purile vechi , ca şi as tăz i , ma i a les prin pa r t i c ipa rea tu turor creşt ini lor la servic iul divin ce se făcea în locaşur i le d e cult . A t â t de zeloşi e rau cei d in tâ i creşt ini în pr iv in ţa a c e s t e i par t ic ipăr i la cul tul divin, încâ t nici cele mai a s p r e p r igoane din p a r t e a î m p ă ­raţi lor păgâni , n ' au fost în s t a re să-i opr iască de la aces t e întruniri duminica le , în cadrul cărora s ă v â r ­şirea sf. Cuminecă tu r i e ra punc tu l lor cu lminan t . Chiar şi monahi i , cari nu a v e a u în ace le t impur i biserici anumi te , pă răs iau s ingură t a t ea pus t iu lu i în a c e a s t ă zi şi luau pa r t e , î m p r e u n ă cu ceilalţ i creşt ini , la s ă v â r ­ş i rea cu so lemni t a t e d e o s e b i t ă a sf. Liturghii . Iar c e ­lor cari nu p u t e a u par t ic ipa la o a t a r e slujire, fie din c a u z ă de boa lă , fie că zăceau prin închisori, li s e t r imi tea sf. Cuminecă tu ră prin diaconi , pen t rucă în chipul a c e s t a să se p o a t ă împăr t ă ş i şi ei din da ru ­rile m â n t u i t o a r e a le jertfei pl inită p e Altar .

Chiar şi felul d e rugăc iune al celor d intâ i c reş ­tini s e d e o s e b e a în a c e a s t ă zi, de ace la din ce le la l te zile ale s ăp t ămân i i . In semn de bucur i e pen t ru m ă ­r ea ţ a înv ie re a Mântui torului , creşt ini i se r u g a u D u ­mineca s tând, iar pos tu l era oprit cu desăvâ r ş i r e în a c e a s t ă zi. Bucur ia aces t e i zi le, creşt inii cei vechi o ma i a r ă t au apo i şi prin s e rba rea agape lo r şi prin îm­păr ţ i rea de milos teni i celor lipsiţi- Sf. Iust in Martirul vorb ind d e s p r e o a t a re împlire a d ragos te i faţă d e ap roape le , în zilele de Duminecă , s p u n e că, d u p ă îm­păr tăş i rea cu sf. Trup şi Sânge „cei ce au belşug şi vor să dea, dau de bună voie, fiecare ce vrea, şi ce s'a strâns se predă proestosului (episcopului) şi el vine în ajutorul celor orfani, al văduvelor, al celor în lipsă din cauză de boală sau dintr'o altă pricină, ce­lor din legături, călătorilor, celor streini, într'un cu­vânt el poartă grije de toţi cari sunt întru nevoi".)

Alătur i de a c e a s t ă grije faţă de cei s ă rman i , cei d intâ i creşt ini se feriau D u m i n e c a de orice p e ­t recere cu ca rac te r p r ea lumesc , p recum şi de orice faptă ce ar imp ie t a cu c e v a m ă c a r sfinţenia d e s ă ­vârş i t ă a aces te i zile închinate preamărir i i lui D u m ­nezeu , împăra ţ i i creşt ini au opri t în a c e a s t ă zi chiar şi ţ inerea judecăţ i lor , iar lucrul meser iaş i lor ca şi cel al art işt i lor era interzis . Toţi se s t r ă d u i a u să pe t r ea -

') Ibid. cap. LXVII. Cit. după acelaş p. 119—120,

P a g . 9 4 feîsEftîCA Şl ŞCOALA N r . 1 2 . 1 9 M a r t i e 1 9 4 4

că câ t m a i mul t răs t impul aces te i sfinte zile, în cu­ge t cura t şi în g â n d de rugăc iune că t re Mântu i to ru l Hr is tos şi în ace laş t imp se siliau să i acă câ t m a i m u l t e fap te b u n e , cari să le as igure dobând i r ea fe­ricirii dep l ine în v i a ţ a de dincolo.

D a c ă a c e s t a a fost chipul prăznuir i i a d e v ă r a t e a aces te i zile a Domnulu i , u r m e a z ă de aci că şi noi cei de as tăz i t r e b u e să o c inst im în ace laş chip ca şi cei d in tâ i creşt ini . Celce nu-ş i îna l ţă în a c e a s t ă zi cuge tu l său spre cele cereşt i , cel ce nu-ş i op reş te în a c e a s t ă zi pasu l său de la ce le rele şi m a i a les ce l ce n u se s t r ădu ie ş t e să-şi p lece în a c e a s t ă s fântă zi genunchi i săi în fa ţa a l taru lu i p e care se jer t feşte m e r e u jertfa împăcăr i i şi a unirii lui cu D u m n e z e u , a c e l a face d o v a d a că pen t ru el, Z iua Domnulu i e s t e doar o zi d u p ă t rup , iar sufletul şi-1 ţ ine d e p a r t e d e cea ma i în tă r i toare h rană ce o p o a t e pr imi prin par ­t i c iparea la cultul nos t ru divin. Să u r m ă m deci m e ­reu chemăr i i Bisericii ca şi porunci i ei mântu i toare» de „a asculta dumnezeeştile slujbe în toata Dumineca şi sărbătoarea", pen t ru că n u m a i prin împl ini rea ei n e p u t e m împăr tăş i în adevă r , din darur i le m â n t u i ­t oa re a d u s e lumii prin m o a r t e a şi î nv ie rea Fiului lui D u m n e z e u . i .

Cărţi şi Reviste Pr :eot Petra Bogdan: VIAŢA IN HRISTOS,

predici morale pentru toate Duminecile si sărbăto­rile anului. Arad 1943. p. XVI+475, preţul 400 lei.

învăţăm î»i şcoală, şi ne dăm seama prin obser­vare că amvonul constituie un iin)strumenlti indis­pensabil şi de o importanţă nieccdtiesitlată pentru evanigihefclarea creidincio-şiloT. Preothuei de totdea­una şi mai ales celei de as tăiai, — care asistă la ciocnirea a .diouă concepţii dei v i a t ă : concepţia con­dusă de spiriJul desitlruetiv al satalntei si concepţia creşKină dătătoare dei unitate si armonie sufleteas­ca — i-se impune cu necesitate, ca un imperativ oaltiegorie, sacria datorie de a întrebuinţa cât m a i intensiv aiceslt mi j loc fci opera «îe renaştere spiri­tuală; de a face oameni „noiui" din cei „vechi". Căci preoţîmea este , ;forta dinamică a cerului, care converteşte pămâriul să devie împărăţia lui Dumnezeu".

Trelbue să se ştie odaitjă pen'ítu totdeauna că, l'iumai irí'ronánd pe Hristos în centrul vieţii colec­tive şi individuale, voim puteai beirJicia cu siguran­ţă de un echilibru social şi numai aşa vom puţjea avea adevărata pace, după care. însetăm atâltl 'de mul't. Peiniîru a putea; fcltirona pe Hrisfcs în) viata noastră, amvonul trebue să strălucească îni toaÎă splendoarea lui.

Asitfel, pentru a deveni mai facilă îndeplinirea misiu'njei prediieaforiafe a preoţimei, cu un scop bi3ae determinat şi dintr'un cuget cunait, C. Sa Părinlfele Petru Bogdan pune la dispoziţiai preoţimei o carife cu 85 predici, cuprinzând •m/a^eiriai de contínuid moral.

L a alcătuirea celor 85 predici, C. Sa a ţinut soi-coteală die împărţirea moriaJd: genjeinală şi specială, căuiand să desvolte subiecte cu referire atâili la io pârtie, c â t şi la ceai al te, a rnorafeL

Astfel- refeirindu-se la patrulea generala a- mo- ' mOefi, t ratează defepre „condiţiile realizatei jdls Dumnezeu pentru o trăire ereştihleaseă", condiţii pa care le-a arătat în unele ca aceste subiecte: Legea morală, Conştiinţa, Remuşcarea, Libertatea morală, Providenţă, Mântuiterul Hristos, ş. a.

Tort cu referire la pârlea generală a moralei, C. Sa vorbeşte despre i,,activitatea omuM în raport cu amintitele eondiţiuni realizare de DumHezeu", parte razolvaftă prin predici cu acestea: Forţa, bine­lui, sau despre resp;oinsaîbiLi!:atea morală» ViailoaUta omului, Puterea femeii, Chemarea, Urmarea lui Hrliislilos ş. a.

Apoi, ţinând seăimă da partea specială a mo­ralei, C. Sa înfăţişează predici referitoare la cele trei datorii ale omului: faţă de Dumnezeu, de a-proapeile şi de noi înşine.

In ce priveşte raportul nostru faţa cu Dumne­zeu, tratează despre virtuţile feoloigice: Giiedilrjţa. Speranţa şi Iubirea creştină, diesvoliâfld în cadrul acestor virtuţi şi alte predici ca : Puterea creditatei. Oredilniţa adevărată, Preamărirea lui Dumnezeu, PoSliul, Rugăciunieai, ş. a.

Cu privire la rapoirliul nositiru faţă de şomerii noştri, C. Sa vorbeşte despre virtuţile morale, anti­cipate de subiecte ca acesteia: Aproapede meu, Slă­bănogi şi mijlocitori, ş. a.

Ini sfârşit, cu privire la, datoriile faţă de1 noi ra-şihlei, Părintele Bogdlna desvoUâ subiecte cu ititiluri ca -acestea: P a n e • cea, mai bumiă a vieţii, Mamomiai, Suferiirsita, N'a murit', ci doarme, $. a.

Din Miregul volum aii celor 85 predici a Păfflki-telui B. pa cairis am avut fericiftlul prilej a le audia, expuse fiind dlepe amvonul Catedralei ddinl Arad, transpiră suflul îndimovnieiirii spirituale, dle care este aitMjnaiJ disitriinlsul, blândul şi conştiinciosul autor.

In (toate aceste predici abundă nurţimea exem­plificărilor din viata cotidiană, împkitffltle si îrfrjărite cit citate scripijuris tr.ee neofcsitlainienlWe şi întărite Vechiul' Tes&racLit, precum si cu confiinmări paLfriis-tice, ceea ce scoate în evidentă munca şi izelul depus la alcătuirea lor.

Metodic cons-Vuiite şi expuse înftir'un stil uşori, cele 85 predici ale părintelui Bodgan sunlîi aeceisi-bile tuturor paturilor sociale.

De aceea, acesl; wou tezjaur şi îndruma^::' î l activiitaitea plretij>catorijală este de rîeloofma'ndat săi nu lipsească din tiicio b i b l i o t e c ă iparohiială şi chiar d!in mici© casă oreştinteaseă.

Avram Petric studemit teolog1

PĂSTORUL ORTODOX, Nr. 1^2, Ianuarie-Februanie 1944, AbonameiT.ul pemtru preoţi 400 lei anut'l. Piteşti. — Revisfa societăţii clerului! „Frăţia" din Eparhia Argeşului, , Pas'orul Ortiodosx" a îmtitiat în anul XXV de apariţie deodată cu îjiţceputul atuu­lui 1944. Evenimentul acesta se cuvine însemnat ca un merţitl deosebit] al irelgretiai:iu;'.ui preot icoobm Ma­rin D. Preioţescu fostul Tui redactor, cât si al' cleru­lui airfgeşani. care editează cea mai veche reivâstă din ţară, dfe iniiţiativa p-,..ri:ficul)airă a cLru'ui.

Cu ainul aceistâ revista apare îmtr'o formă mă­rită şi îmbuniă/tăţită. atât la numărul paginilor, cân şi la tiparul s i foitnaitful ei, sub îngrijirea wnui co-

N R - 12. 19 Mar t ie 1944 BISERICA $1 SCOALĂ Pag. 95

mitet de! redacţie şi administraţie, condus de preotul Marin Diaconescu, cel mai iscusit publicişti dfoi sănlul oierului argeşan.

Revista cuprinde articole de teologie practică, de cultură creştfcă si viată bisericească, urmatle de diverse cronici externe si inlteMe, bibliognaffle şi1 alta informathinii ditil tară şi străinătate.

Reproducem dini acest număr, petitru cetitorii noştri, edificatorul articol despre Bolşevism şi sen­timentul religios, semnalli de Pu. C. Dejatal:

Ini fata primei dieli venită din afară, bolşevismul a fosjt nevoit să alleirţge din intou la sortimentul reli­gios, ca la iizvorul cel mai adânc al edeirgiei naţio­nale §i să-şl schimbe dinlfcr'odlarJă atitudiniea Juii anli-religioasă, silinldiu-sie a da toate apatretafteSliei că, în Rusia soviieiliică, viata religioasă este ibsiră ia; sei ma­nifesta şi desvolifa nesitifc(g!her#ă. Reînfiinţarea sino­dului şi patriairihatuM rusesc aveaiu imienlirea să marcheze aceaisJită schimbare.

Aceste două însemnate acte dini viata nonei bi­serici ruseşti >n!u au surprins însă pe observatorii atenţi şi bine informaţi aii sitiăirffior 'din! Rusia.

In afialră die izbucnirea războiului! raso-getriman-care desigur consiintiue prffiteipaluil facfflor detecimi-nant, o serie înit)reagă de fapte făceau să se prevadă, încă mai deimu't, Miimenftul potlfcet} z^vt^âm^fi a bolşevismului şi chiar o răsfutriniare itbtală a con­cepţiilor oficialei sovietice asupra leligiei. oricât de nesi'Kcere vor fi ele.

S ă p t ă m â n a l u l francez , Grinig'cire", îm numărul său din 19 Decembrie 1943. ne relevă câltieva dini aspectele necunoscute atei vieţii religioase dini Rusia, cari pirtevesifeau acestea.

ftii August' 1941, o lună după începerea războiu­lui ruso-german, mişcarea rtanlită ,ai oe'lbr fără Dumneizeu" a fo#J dizolvată, iar muzeele anti-reli-gioasie au fosit trasrJforrnate îm! -.muiztee die istorie! a religiuiîiâi". Un periodic sovietic, antireiligios, desvă-luia că aceste muzee fuseseră suprimaiUe) fiindcă nu produceau venituri De alltifel, de câtvla tiimp se ob­serv-a că reztuitbjtul acestor muzele nu leira cel aşlle'ip1-îat şi că mulţi vizitatorii' se duceau acolo pentru a se ruga înl fata icoanelor. Blau, la acea dlaitfe, îmi Rusia, două zeci şi ufcţu tnuizee de acesftl leii, -(iar mişcarea •celor fără Dumnezeu" număra numai în Ucraina cinci milioane de aderenţi.

Şeful -mişcări anltireliglilciaise, TaroslnwscH. a ră ­ta într'o dare da seamă, dalta publicităţii, că fcte r'tnii 1932—1940 oficinile1 atefelfe revărsaseră asupra sovietelor zieee milioane ide exemplare din camtille die propagandă a tee! •

Cu toată această acţiune înverşunată, reviisfe ruseiască , Rovna" era sti la să recunoască, în! 1940, că as pirat lunile religioase nu s'au potolii1!, ba dim­potrivă, s'a! produs ufr fenomen cu totul corltlrariu: în cursul ul'timiior ainii, s'a putut ob­serva o ereş 'ere a credinţei. Violenta produce reiziul-tatei opuse celor căutate şti religia nu poate fi exter-miblaitiă prim1 decrelfie. Pietatea! creste chiar îm rân­durile comunlisfei!

Că aceste afirmaţiuni nu erau gratuite, o pro­bează cu itbată evidenta şi aceea că în 1938, cu pri­lejul expiraţiei paridului , atu fosltf eliminaţi din or-ganizatiii'le lui 6676 membri cornunisiti sub înMrtfrea de a fi fosit „contaminaţi de preiudecăti religioase".

Sergiu Bul&akbf, în cartea sai, apărută îtis engle­

zeşte. >,Biserica creşi'ină şi Statul sovietic", scrie că mulţi comuniştii, cu roiuri de fnitMt. în partid, Mira­seră îm clerul ortodox şi că prinitire aceştia s® găsea chiar şi fratele mareşa-lului Voroşilof, In v'mp ce până şi nepoiai'.la 'ui laraslawschi, şef ui ,,oelw fără Dumimeizieu", sie conver'Jise' la creştinism.

LuamriTe ou au rămas niumai alici. In răsboiul actual, regimul sovietic, în căutarea unei baze comu-efe padini patribtismul combatanţilor, împărţiţi în două Itabere: a ceilor credincioşi şi a ateilor, a rieiouiris la evocarea unor mari figuri1 diinJ isteria naţională cu adânci rădăcini în tradiţia populară, cretod în mume­le si memoria tor ordine militare, de răsboiu. Aceste personalităţi istorice* nu sunt a'Hii decât; Sfânitul Vladiimir, încreştMUorul Ruşilor şi Tarul Alexandru Newsdbi, amândoi canonizaţi d0 biserica rusă .

Se pare că chiar în râcduriiie partidului sie ma-ntfestă, cu o evidentă din oe în ce mai sporită, dbuă telnldfeiite coriirarii: urna r'cprezenitaltiă de birocraţie şi stalinişf, oro')iV"iică religiei, cealaltă aparţinând itfeh-niicienlor de care depiinide şi viata economică şi c . r e dortlsc o libertate religioasă deplină.

Acestora ar tiiîebui — poate — să se aitribus acordarea de drepturi civile clericitolr în anui 1936 şi resitabilrea irtepaoisului •dtu.rafinftcal din Iunie 1940.

Fapiale ni-i'ataţe dovedesc îrhă od?ltă.tniui nomai că aispiriaitiur.iie religioase nu vor putea fi niicioidată înăbuşite, ele constituind wiim! diimltlrei aftriibuteife etertiie ale fiinstei tima'te, d^r si' faptul putini cunioscuit, că evoluţia faitiailă a stăriilior din Rusia a,w tapus sită-pânjiilor de aizii ai tării vecine altitudinea mlalii prîietei-noasă, adoptată în uliSma vreimie faţă de Biserică.

Informaţiuni M MISIUNI RELIGIOASE. In parohia Curtibi,

după o bună tradiţie, oare se respectă dei câţiva ani, uMmele zile din săptămâna a doua d k post, aîu fosl destinate misOTiii,'Cir re i^ ioase . In cadrul acesitbr misiur i la c a r e pe lâ?nigă vrednicii preoţi din loc şi-au dat concursul si alti preoţi Vineri în' 10 Mlair-tfie s'a oficiat Liturghia Darurilor înainte sfinţitei, la care s'aiu cuminecat eileviefe delia şcoala de feite. A predicat) părintele Miron Bălan. Sâmbătă, la Sf. Li-turglhie au fos't împărtăşiţi elevii şcolilor primare şi a predicat părintele Petru Bogdan din Arad, dleispre Sf. Cuminecătură. A urifla^ slujba Sf. Masiu • la care au luat parte 162 persoanie. După amiaza s'au spovedit! extraşcolarii si alti credincioşi. A predicat Pr . Petru Bogdan d'lspre SpovadaPiie. Dumfhlecă Sf. Lituinghie a fost oficiată în sobor d s căt re preo­ţii: TI. Felea, Tr . Magoş T. Mibit, M. Bă,1(ali şi A. Leuceanl. A pred ic ac pr. I. Felea despre .,Cuvân-tu1 lui Dumneizeu". La pa r stasul pehitru cei 38 eroi din comună au Sî!:vi't! pe -lângă preoţii c a r e au oficiat Sf. Liturghie şi Pr . Z. Bcrădeian! şi I. Lorintiu. şi a vorbit pr. I. Felea despre parastase si eirtoi.

După amiazi a avujd loc la Casa Cultura,!ă o frumoasă serfbare, religioasă-paltriofcă, pregătită de elevele şcolii primare de sub conducerea devotatei şi totdeauna a c l v e ! directoare d-na( Aurora Cioară, şi d-1 învăţător T . Butcă- în cadrul căreia pr. I. Fe­tea a tfauf c ''î-ferint-.i despre: S'eiminide vetniirii a doua şii pregătirea neutrii iu dec r a Domnluluii, prin credinţă dreaptă, sf. Taine şi ;faptele îndurării tru­peşti şi sufleteşti.

Biiserica arhiplină de: credinicioşi, cefe. 719 per-

F a g 96 BISERICA ŞI «%COM.*

saaţne euimiineeafe şi publicul' mane elaire ai umplut sala Gasei Cultuitlale, anallă limpede că ¡la Cun.üoi miisiurfille relligioase organklaíe au ¡de tam, calfe ¡tíreli zile în pos'tbl Paştilor, au dăit rezultaltul cel' mai sa­tisfăcător.

• ANUNŢ. In scopul convocării unei ccinive-niirii colegiale1, îi tfog pe aceia cari miai mr\í în v'lată şi au absolvit Preparandia ort. rom. din Arad în aftlul 1894 s,ă binevoiască a-mi lalriuntai de urgenţă ádresete lio/rí (numele şi domiici'iiiuil).

CMş&neu-Criş jud. Aradi, 5 M a r t i e 1944. Cu 'toată draicrositlea colegială

Dimitrie Boariu, d!ir. scolair perşi.

Şcoala de Duminecă 13. P r o g r a m pent ru D u m i n e c ă 2 6 M a r t i e 1944 .

/. Rugăciune: D o a m n e şi S t ăpânu l vieţ i i me le . (Ceas lov , pg . 20) .

2. Cântare comună : î nv i e rea T a Hris toase. . . (70. Cânt . rel. pg . 28).

3—4. Cetirea Evangheliei: (Marcu 9, 17—31) şi Apostolului (Evrei 6, 13—20) zilei cu tâlcuire.

5. Cântare comună: A c e s t e a zice Domnul . . . (70. Cânt . rel. pg . 22) .

6. Cetire din V. T.: P e d e a p s a poporului pen t ru câr t i re . (Numer i i c. 14).

7. Poveţe morale: D e s p r e pr ie tenie . (Car tea Intel, lui I isus Sirah c. 6),

8. Intercalaţii: Poesi i rel. e tc . 9. Cântare comună: Când mări ţ i i învăţăce i . . .

(70. Cânt . rel . pg . 21). 10. Rugăciune: S t ă p â n e a to tpu te rn ice şi necu­

prins, p u t e r e a cea î n c e p ă t o a r e de lumină şi n e p ă -t runsă , Păr in te le Fi inţei celei ipos ta t i ce şi Pu rceză to -rul Duhulu i Tău celui de o pu te re , ca re pen t ru în­durări le milostivirii şi pen t ru negră i t a b u n ă t a t e nu ai t r ecu t cu v e d e r e a fiinţa o m e n e a s c ă cea cupr insă d e în tunerecu l păca tu lu i , ci dumnezeeş t i l e lumini a le sfintelor Ta le învă ţă tu r i le-ai s t răluci t în lume ma i în tâ i prin lege şi prin prooroci , iar ma i apo i p e Fiul T ă u cel unu l nă s c u t ai b inevo i t s ă n e răsa ră n o u ă t r u p e ş t e şi la s t ră luci rea luminii Ta le să ne p o v ă -ţ u i a s c ă : fie urechi le Ta le luă toa re a m i n t e la glasul rugăciuni i noas t re şi n e d ă r u e ş t e nouă , D o a m n e , cu in imă d e ş t e a p t ă şi t r e a z ă să p e t r e c e m t o a t ă n o a p t e a vie ţ i i aces te ia , a ş t e p t â n d ven i r ea Fiului Tău şi D u m ­nezeulu i nostru , Judecă to ru l tu turor , nu culcaţ i şi dormind, ci pr iveghi ind şi de ş t ep t a ţ i spre lucrarea porunci lor Ta le să n e aflăm, şi întru bucur ia Lui îm­p r e u n ă să s t r igăm, u n d e e s t e glasul cel ne înce t a t al celor ce p răznuesc şi n e s p u s a du l cea ţ ă a celor ce pr ivesc f rumseţea feţii Ta le celei negră i t e . Că b u n şi iubi tor d e oamen i D u m n e z e u eşt i , şi Ţie măr i re înăl­ţ ă m : Ta tă lu i celui fără de începu t , î m p r e u n ă cu unul nă scu t Fiul Tău şi cü preasfân tu l şi b u n u l şi de v i a ţ ă făcătorul Tău Duh, a c u m şi pu ru rea şi în veci i v e ­cilor. Amin .

* (A se v e d e a „Ins t rucţ iuni le" din Nr. 1/1943). A.

Nr. 1190/1944.

Concurs Se publ ică concurs , cu t e r m e n de 30 zile, pen t ru

îndepl in i rea pos tu lu i v a c a n t de cass ier (şef de se rv i ­ciu) de la Consiliul Eparhia l ort. rom. din Arad .

Nr 12. 19 Mart ie 1944

Reflectanţi i la aces t pos t t r e b u e să îndep l inească condiţ i i le p r e v ă z u t e în art . 3,57 şi 71 din Codul func­ţ ionari lor publici .

La ce re re se vo r a n e x a şi u rmă toa re l e docu­m e n t e : ex t r a s de n a ş t e r e şi d e bo tez , l icenţă d e Aca ­demia comercia lă , sau d ip loma d e baca l au rea t , cu preferinţă a unu i liceu comercia l superior , abso lu tor teologic, d ip lomă de c a p a c i t a t e p reo ţ ea scă , certificat d e serviciu şi memor iu pr ivi tor la ac t iv i t a t ea biser i ­c e a s c ă de p â n ă acum.

Arad , din şed in ţa Consiliului Eparhia l plenar , Ia 29 Februar ie 1944. 2 — 3

f ANDREI Sava Tr. Seculin Episcop . consilier, referent eparhia l .

Nr. 1346/1944.

Comunicate Ie rodiaconul Dionis ie Marin de la Schitul Rarăn ,

jude ţu l N e a m ţ , a fost cater is i t . Arad, la 6 Mart ie 1944.

Consiliul Eparhial.

Nr. 1480/1944.

Aducem ia cunoştimţai Cucemiiclor Păr . Preoţi, penttru conformare,- că pentru ia, li-se acorda aiutonil de waştere si ajutorul familiar, peiv.fru copil nou născuţi ' vor îmin'uâ cereri separate că%e Ono­ratul Minister al Cultelor, 'timbrate cu tiimlbru de 20 lei.

La eereuuia pentru acordarea ajutorului da naş­tere vor anCxa extrasul de naştere dela oficiul stă­rii civile a nou masculului şi o declaraţie siettrinaltă de mama copilului că nu ocupă aici o funcţiune r>:!trii-buită de S'at, judeţ sau comună, timbra cu timbru de 40 lei fiscal sj certificată de Primăria co­munală.

La cererea penSru ajutorul f&miHar se artexează extrasul de naştere de'ra oficiul stării civille. In ce­rere se va anăitia al câtelea copil m{wr în viată este copilul pentru care se cere ajutorul 'familiar.

Dacă soţia' preotului esiih ifuinctaoriară. învăţă­toare etc. va îniain'th câte o declaraţiei oer"lfic?'.f!ă de către auteridatea de care depiirtde, (IrasoedWciti şco­lar) că nu a ceirut aiju'toru! de roşi ere- familiar, dela actea autcc#i#e.

In aeestie caşuri inu trebuiesc a se anexa şi de­claraţii certificate de Primărie ci numai câte o de­claraţie certificată de autoritatieia d e h care primeşte salarull.

Actele se vor înlaiota prin oficiul protopopesc. P . C. Păr . protopopii sunt rugaţi a examinn actele şi a resitfci pe cele necomplecte pentru a >niu face) clot-respobdentă zadarnică.

Arad, lla 14 Martie 1944. f Andrei

Episcop. Troian Cibian

cotnls'ilietf, referent! eţparihiaâ.

T i p o g r a f i a D i e c e z a n ă A r a d , Inreg. C a m . I n d . ş i Corn . N r . 4246/1931. T i p ă r i t 10 IU 1944