AntimIvireanul

OPERE

EDITURAMINERVA

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ANTIM IVIREANUL

OPERE

www.dacoromanica.ro

Supracopertv. Vasile Socoliue

www.dacoromanica.ro

ANTIM IVIREANUL

OPEREEditie critici

§i studiu introductiv deGABRIEL TREMPEL

EDITURA MINERVABUCURE.511-1972

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Pentru prima data 1ntreaga opera a celui mai Invatat mitro-polit ce a stat vreodatá in scaunul Ungrovlahiei este adunataa un loo i pus. la Indemlna iubitorilor de literaturà vecheromineasca.

Interesul major pentru opera lui Antim Ivireanul se incadreazaorganic in interesul mai larg al cercetatorilor i carturarilorpentru tot ceea ce a insemnat progres i arta in creatia premerga-torilor nostri.

Traitor intr-o epoca de stralucitoare culturá i rafinatà era.,cum a fost epoca brincoveneasca, Antim a izbutit prin talentelesale multiple i abilitatea sa neintrecutà sa joace primul rolIn viata Tani Romanesti farà ca cineva dintre conternporanisau urmasi sà poata gindi in mod serios, cà n-a meritat Intregulcurs al ononirilor prin care a strabatut.

Datele pe care le cunoastem astazi despre mitropolitul AntimIvireanul sint aproape la fel de sax-ace ca si cele care au fostschitate de cercetatori la finele veacului trecut 1 Viaja sa dinain-tea venirii In Tara Romineascà ne este total necunoscuta. Uniiistorici, cum a fost N. Iorga, 11 considera nascut dincolo deMarea de Azov *. Altii credeau cà s-a nascut In Peninsula Bal-canica si ca. numele de Ivireanul id vine de la manastirea Ivirdin Muntele Athos, unde ar fi lmbracat cinul calugaresc **.Altii, cum au fost episcopul Ghenadie Enaceanu i mitropolitulAthanasie Mironescu, Incliná spre o vietuire 1ndelungata. inMoldova, unde ar fi venit Inca din copilarie **.

Doll& izvoare ce nu pot fi puse la Indoialà, ne precizeazainsa originea georgiana, ivireana a lui Antim. Este vorba mai

N. Iorga, Istoria literaturii ?mane in secolul al XVIII,vol. I, Bucuresti, 1910, p. 419, nota 1.

** Cf. Al. Odobescu, Citeva ore la Snagov, In Revista rotnele4,II, (1862), p. 402.

** Cf. Condica sinta, publicata de Ghenadie Enaceanu, vol,I, Bucuresti, 1886, p. 100; <Atanasie Mironescu>, Sfinta episcopiea eparhiei Rimnicului-Noul Severin in ¡recut fi acum, Bucuresti,1906, p. 86.

V

www.dacoromanica.ro

VI

Intii de secretarul de limba italianä a lui Constantin Brincoveanu,Anton-Maria del Chiaro, originar din Florenta. Acesta, care 1-acunoscut personal pe Antim, de care vorbeste in termeni deosebitde elogiosi in lucrarea sa de istorie asupra Tani Rominesti,afirma ca era georgian de origine si ca a cazut In frageda tinereterob, probabil la turcii care invadau deseori Georgia 2 in aldoilea. rind, Antim insusi, in marea majoritate a cartilor tiparitesau traduse de el, precizeazä originea sa georgiana, numindu-sefie Antim Ivireanul 3, fie d4ntim georgian de neam 4, fie, In sfirsit,Antim ieromonahul, tipograful din Iviria 5.

Asa se explica, de altfel i grija sa pentru ridicarea culturala.a Georgiei, unde va pune bazele primei tipografii nationale,produs al atelierelor tipografice românesti.

Nu se stie pin& astazi in ce an s-a nascut si in care anumeparte a Georgiei 6. Ceea ce ne precizeaza Del Chiaro este numelesáu mirenesc: Andrei 7. Din kezamintul Mcinastirii A ntim *,desprindem numele parintilor sai: loan si Maria, ce trebuiau

figureze In pomelnicul la care erau obligati copiii ajutatide manastire sá devina. preoti.

Nu stim nici cita vreme a stat in robie. Este de presupus Ins&cä aceasta a fost epoca In care a invatat citeva limbi: greaca,mai Intii, din care va traduce si va tipari si In care va purtamai tIrziu corespondenta cu patriarhii de Ienisalim i Constan-tinopol ; araba si slava veche, in care va tipari carti si, este depresupus, limba turca, datá fiind sederea lui la Constantinopol.

Dupa un numar de ani el a fost eliberat din robie, fie datoritadeosebitelor sale talente, de care vorbesc contemporanii, fiemai degrabá prin rascumpararea baneasca a Patriarhiei ecu-menice, sau a georgienilor ce se aflau prin Peninsula Balcanica..Pe linga Patriarhie a trait apoi un timp, uimindu-i pe cei dinjur cu arta sa de caligraf, sculptor, desenator i lucrator inbroderie 8.

Necunoscute ramin i imprejurarile si data venirii sale InTara Romaneasc5.9. ti intilnim in Bucuresti In octombrie 1691,cind tipareste o carte de literatura. parenetica: .Nvalciturite/ui Vasile Macedoneanul catre fiul sau Leon ", in traducereagreceasca moderna a lui Hrisant Notara, nepotul lui Dositei

* A se vedea textul In editia de fata., p. 331 si 333.** Cf. I. Bianu i Nerva Hodos, Bibliografia romaneasca

veche, t. I, Bucuresti, 1903, p. 324-326. Vezi si N. 8erbanescu,Antim Ivireanul tipograf, in Bis. ort. rom., LXXIV (1956),nr. 8-9, p. 701.

www.dacoromanica.ro

urma,sul sau in scaunul patriarhiei de Ierusalim, cu care Antimva avea legaturi tool& viata, cind bune, cind rele. Venit mireanIn tara 1°, iscale§te aceasta, prima carte tiparita ca ieromonahAntim, apdar ca preot calugar. Venirea sa trebuie situata. deci,intre 9 noiembrie 1688, data inscaunarii lui Constantin Brinco-veanu i aparitia Invdtaturilor lui Vasile Macedoneanul, maiexact in anii 1689-1690.

Care era viata social& din Tara RomAneasca, 0 care eraatmosfera de la curtea lui Constantin Brincoveanu, unde erachemat sA joace un rol atit de inalt modestul i strainul iero-monah Antim?

Necesitatea de a contura atmosfera vremii in care a traitmitropolitul Antim Ivireanul nu s-ar impune citu0 de putin,daca in opera sa el ar fi trecut sub tacere ceca ce ochiul sAu agera observat de-a lungul celor 26 de ani petrecuti pe parnint roma-nesc. El ins& nu a fost omul espectativei, nici ca mitropolitnici ca om politic. Observind neajunsurile i condamnind scaderilene obliga 0 pe noi sä incercam o zugravire, fie ea oricit de palida,a starilor de lucruri din Tara Romaneasca In jurul anului 1700.

Se constata in aceasta vreme o intarire deosebita a unuimic numar de familii boiere§ti, cu intinse latifundii, in fruntecu familia Cantacuzino, In miinile carora se concentreaza ceamai mare parte a paminturilor din tara 0 care devin atotputernicipe domeniile lor.

Prin privilegiile pe care domnii Tara RonAne§ti le-au acordatacestor familii boierWi i prin abuzurile nemasurate savir0tede boieri, asistam la ingradirea i desfiintarea drepturilor tArani-lor, la aservirea i ocuparea satelor ramase inca libere. Inrobireasilita a acestor sate, prin marturii mincinoase i acte false, decare graiesc atitea documente ale timpului, era folosita in egalà,masura. de manastiri (mari latifundiare ele imile) 0 de familiileboiere0i *.

La aceastä sit uatie trebuie adaugata excesiva exploatarefiscall, care apasa mai ales pe umerii populatiei arace de lasate 0 care spre sfir0tul veacului al XVII-lea devine de-adreptul insuportabill. Amintim cA in vremea lui ConstantinBrincoveanu numarul birurilor se ridica la patruzeci i dou5.**

* Cf. $erban Papacostea, Realaiiiie agrare in Tara Romk-neascd in prima jumdtate a secolului XVIII, in Studii ,si materialede istoria medie, vol. III (1959), p. 230-321 (0 extras).

1* A se vedea C. C. Giurescu, Istoria romiinilor, vol. III,partea a 2-a, Bucureti, 1946, capitolul Organizarea financiará

in special p. 634-635.

VII

www.dacoromanica.ro

clacl In veacurile trecute cei care nu puteau plAti dArile fugeaude pe latifundiile respective i scApau de urm&rire, In vremeade care ne ocuplin acest fenomen capla un caracter de mas5..Reformele incercate de urmasii lui Brincoveanu pentru regle-mentarea haosului ce domnea in perceperea cl&rilor, n-au aduspin& la urml nici o usurare in starea nenorocitt a tAr&nimii.

Principala cauz5, a fiscalitAtii excesive din vremea lui Cons-stantin Brincoveanu au constituit-o, Intr-adev6r, cererile nenum5.-rate de bani i provizii ale turcilor, a clror crizá politic& si eco-nomic& de dup5. depresurarea Vienei nu mai putea fi oprit&Dar nu poate fi trecutä cu vederea nici nevoia de bani a domnu-lui. Acesta, avind familie numeroas5, cAreia trebuia asigureun trai corespunzItor rangului slu i dind curtii sale strAlucireacare I-a %cut cunoscut i invidiat In intregul orient, a supustara la biruri nemaiv&zut de ap&sAtoare Inaintea sa. Numeroasedocumente ale vremii, favorabile sau ostile domnului, mentionea-z5, aceastA stare de lucruri. Printre ele, Istoria lui Del Chiaro,seczetarul slu, In general favorabill lui Brincoveanu, apreciaz5.dibäcia cu care domnul stia sä adune dArile, puntrid in gurapoporului zicala: domnitorul Constantin Brincoveanu stiesä jupoaie oaia Mx& s5, o facl s5. tipe" 11. Tot el, tnsirind capetelede acuzatie aduse de turd lui Brincoveanu In 1714, aratA lapunctul al treilea cä prin adunarea unor mari sume de bania impov&rat tara cu multe si grele impozite, care nu eran mailnainte In vigoare, In vremea domnitorilor, predecesorii s&i" 12.

De altfel, punctele cinci i sase cuprind tot acuzatii In leg&turäCu acumularea de mosii i bani, depusi la bAncile din Austriasi. Italia.

Clt priveste pe cronicarul Radu Popescu **, ostil domnului,acesta aratA c5. Brincoveanu a strIns atilea bogAtii din tar&cit n-a strins alt domn de cind este inceputul t&rii13.

Peste toate aceste cumplite greutAti se suprapuneau abuzurileaparatului fiscal folosit de BrIncoveanu, din care unele au fostmentionate si de cronicile binevoitoare domnului14.

Cf. M. Berza, Haraciul Moldovei i Tdrii Rorrainesti insec. XV-XIX, In Studii ,si materiale de istorie medie, vol. II (1957),p. 7-45. Idem, Fazele exploatdrii Tdrii Romdnefli de cdtrePoartd, In Studii, XI (1958), nr. 2, p. 59. A se vedea i Haralam-bie Chirck Veniturile visteriei lui Constantin Brincoveanu dupdcondice visteriei, In Studii si materiale de istorie medie, vol. I(1956), p. 213-231.

* Cf. Radu Popescu, Istoriile domnilor Tdrii Romdne,sti,introducere i editie critic& Intocmite de Constantin Grecescu,Bucuresti, 1963, p. 200.

www.dacoromanica.ro

Sub raport cultural, domnia lui Constantin Brincoveanuse caracterizeaza prin contacte deosebit de strinse ce se stabilesccu figurile luminate ale lumii ortodoxe de limb& greac5,, maiales, dar si cu lumea culturala a apusului i in special cu cea

Invatamintul in limba greaca de la Sfintul Saya (Custralucitii sái reprezentanti care au fost Sevastos Chimenitulsau Kyminitis loan Comnen, Gheorghe Maiota, PanaiotSinopeus, Gheorghe din Trapezunt, Maxim Peloponisiotul,loan Cariofil i altii), ne punea in contact direct cu cultura elenica,In plina renastere. Caracterul universal al acestei culturi i-aingaduit patrunderea adinca In lumea ortodox5.. intreaga miscareculturala greaca era dirijata de cele doul personalitAti marcanteale ortodoxismului: Dositei, patriarh de Ierusalim si de urma,sulacestuia in scaun, Hrisant. Se vor tipári carti in greceste, sevor exercita influente asupra culturii romAnesti piná intr-atitaIncit se vorbeste de epoca influentei grecesti. Dar acest fenomennu priveste societatea romineasca in ansamblul ei, ci paturaboiereasc5., curtea domneasca si pe unii arhierei. Societatearomineasca Ii avea cultura sa proprie, scrisa in limba romAneas-c.5.; literatura populara si literatura istorica asigura triumfullimbii romfine in cultura larga a maselor, fiind in .acelasi timpreceptiva la bunele influente ce vor veni din afara.

In Italia vor fi trimisi tineri la invatatura, care vor stabilicontacte directe cu lumea Apusului. Din Italia vor veni la curtealui Brincoveanu medici i secretan, cum au fost Iacob Pylarino

Del Chiaro, teologi si literati, cum au fost loan Abramios siGheorghe Maiota.. La curtea lui Constantin Brincoveanu, locde refugiu al tuturor carturarilor nemultumiti i cetate protegui--toare i stralucita a literelor, se vor incrucisa aceste influentesi se vor realiza numeroasele opere ale neoelenismului. AntimIvireanul se va folosi de aceasta cultura si va lucra cu teascuriletiparnitelor sale la marile realizari pe care le voia domnul ; darnu va uita nici o clipa cá pastoritii sai eran romAni i calor nu era 'hut:a greaca, ci limba romAna. Pentru ei i pentrutriumful definitiv al limbii romine in biserica se va straduisa realizeze primele traducen i a numeroase carti de cult inromAneste.

Dar inceputurile vietii lui Antim in Tara RomAneasca aufost modeste i munca lui dificila i indelungata. Dintre activi--tatile lui numeroase, in care a stralucit ca nimeni altul, unamai ales se impleteste (organic aproape) Cu intreaga lui viata,die care nu poate fi tratata separat: aceea de tipograf. El ramine,

IX

www.dacoromanica.ro

X

alb.turi de Coresi, cel mai mare tipograf al culturii noastremedievale.

O problem& se ridia din capul locului in legAtur& cu Antirn:unde a InvAtat arta tipografia? A deprins el acest mestesugla noi In tarl, sau l-a Inv&tat fnainte de a ajunge la noi?sInt imp&rtite. Unii cercet&tori, cum este N. SerbInescu,s& cread& a Antim a invItat arta tipografía. la Moscova saula Kiev *. Mai tfrziu ** emite ideea deprinderii acestui raestesugIn Apus, poate chiar la Venetia; In tot cazul crede cá la venireaIn tara el era deja tipograf. Alti cercet&tori mai vechi, printrecari N. Dobrescu *** si N. Iorga ****, opineazá pentru initiereaIn aceast& ara in Tara Romineasa 15. De altfel traditia tipogra-fia a TS.rii Rominesti dep&sise cu mult un secol i jum&tate deviat5.. La Bucuresti chiar, functiona o excelenta tipografie,care inaugurase In 1678, in primul an de domnie a lui $erbanCantacuzino i in vremea mitropolitului Varlaam (a nu se con-funda cu cel din Moldova) seria tipgriturilor cu binecunoscutaculegere de omilii intitula% Cheia infelesului . Tot aceastatipografie va realiza, zece ani mai tirziu, prima tipArire integral&a Bibliei §i va sta la indemina domnului pentru implinireastalucitelor sale planuri culturale. In fruntea asez&mintuluitipograficesc stAtea episcopul moldovean Mitrofan, refugiatla curtea lui Brincoveanu pentru neIntelegeri de ordin politicavute Cu domnul tArii ******.

Acum, In jurul anului 1690, Indemnat de ieromonahul Macarie,cu rosturi inalte pe ling& Mitropolie si de insusi mitropolitulTeodosie, fata dc carc Antim a avut toat& viata o deosebit&consideratie, acesta se alug&reste. Cei doi clerici vor figura InAsezdmintul m&rastirii Indata dup& parintii s&i, In Pomelniculde care aminteam mai sus 16.

Cf. N. $erb6nescu, Antim /vireanui iipograf, p. 694.** In studiul Mitropolitul Antim Ivireanul din Mitropolia

Olteniei, XVIII (1966), p. 772 si p. 774, nota 17.*** N. Dobrescu, Viala i faptele lui Antim Ivireanul

Buc., 1910, p. 11.*** N. Iorga este de Orere cá Antim si-a flcut ucenicia la

BuzAu. Cf. Istoria literaturii rontáne in sec. XVIII, I, p. 419.Cf. Bibliografia romtineascd veche, I, p. 220. G. $trem-

pel, Sprijinul acordat de Rusia tiparului románesc in sec. XVII,in Studii ,si cercetdri de bibliologie, I (1955), p. 33-34 (si extras).

Cf. loan Bianu, Mitrofan episcopul Husilor ,si al Bu-zdului, ,,re tipograf, In Almanahul Graficei romeine, Craiova,1927, p. 44-49.

www.dacoromanica.ro

tri vara anului 1691, la 10 iunie, Mitrofan al Husilor estenumit episcop al eparhiei Buzaului 17. Ieromonahului Antimi se incredinteaza conducerea tipografiei bucurestene, in frunteacareia va sta pina in anul 1694. in cei trei ani de activitate aimprimat trei carti, Cu toate greutatile ce sint de presupus inurrna transferului unei parti din utilajul tipografic la Buzan,.de catre Mitrofan cu Incuviintarea domnului si a mitropolitului.Prima dintre ele, iesitá de sub teascuri In iunie 1692, in greceste,este Slujba sf. Paraschiva i a sf. Grigorie Decapolitul. Carteaare o dedicatie catre domn semnata. de Serban Grecianu,logofat .

A doua carte, una din cele mai monumentale opere tipograficedin intreaga activitate a lui Antim, a fost Evangheliarul greco-romin ** imprimat in 1693 18.

In sfirsit, ultima carte tiparita. In tipografia domneasca. in.sfinta Mitropolie tu Bucuresti **, In anta/ de la zidirea lumii.7202, jara de la mintuire 1694", a fost Psaltirea romdneascdo.

O cotitura, prima cotitura In drumul sinuos al vietii mitro-Antim, schimbá cursul activitatii atit de promitator

Inceputa la tipografia naitropoliei. taca In cursul anului 1694el este transferat la manastirea Snagov cu o parte a utilajuluitipografic de la Bucuresti, In intentia domnului si a mitropolitu-lui tarii fiind crearea unui centru tipografic acolo pentni ajuto-Tarea culturall a crestinilor de sub stapinirea turceasca, ****

Doi ani mai tirziu, In anul 1696, 11 Intilnim egumen al Sna-govului, dar nu este exclus ca In aceasta calitate sa fi fost trimisinca de la Bucuresti 20 Ar fi fost o recunoastere elementara a-meritelor deosebite pe care le-a dovedit Antim ca tipograf siieromonah, si pe care nu avem de ce si. o neglijam.

* Bibliografia ronaneascd veche, I, p. 326-327. 0 lucrareInca utili. pentru activitatea de tipograf a lui Antim este aceeaa lui fraile Picot, Notice biographique et bibliographique surl'imprimeur Anthime d'Ivir, publicata In Nouveaux mélanges.orientaux, Paris, 1886, p. 513-560. Cf. i N. Serbanescu, AntimIvireanul tipograf, p. 701-702, unde poate fi gasitá o biblio-grafie cuprinzatoate asupra tuturor cartilor imprimate de Antim,

** Bibliografia romtineascd veche, I, p. 328-335. N. Ser-banescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 702-703.

*** Bibliografia romdneascd veche, I, p. 335-337. N. Serba-mesan, Antim Ivireanul tipograf, p. 705.

* Cf. N. Serbanescu, Istoria mdneistirii Snagov, Bucuresti,1944, p. 66. A se vedea i nota 16 de la p. 112 a aceleiasi lucran,in care se vorbeste de un obiect de cult i un Minei pe lunacdecembrie, reparate cu cheltuiala lui Antint in anii 1694 i 1695.

XI

www.dacoromanica.ro

XII

In timpul sederii sale la Snagov, pe linga treburile de gospo-da.rire a domeniilor manastirii 21, Antim a pus bazele unei maritipografii, cu posibilitati de imprimare In mai multe limbi,tipografie independenta de cea bucuresteana. Cea mai niareparte a utilajului, inclusiv turnarea literelor, era construitade mina sa de artist 22.

La Snagov au fost tiparite 14 carti: 7 In limba greaca, 4romanesti, una slavoneasca, una greco-romána, una greco-araba.Asadar, cartea greceascä are preponderenta numeric& ceeace explica Intr-un fel influenta culturall pe care o exercitauInvatatii si prelatii greci de la curtea lui Brincoveanu.

Prima tipariturl, adusà ca un omagiu domnului, a fosttotusi o carte romaneascà si anume Orinduiala slujbei sfinfilorConstantin ,si Elena, terminatà de imprimat la 6 februarie1696 23.

In anul urmator, tiparnita de la Snagov realizeaza un adevaratrecord, dInd la lumina. 5 arti, dintre care trei de mari proportii.In ianuarie 1697 este gata imprimat In greceste un enormAntologhion * de 2210 pagini (20,5 x 14,5 cm), ce cuprindeIn interior si cartile de baza necesare cultului: Octoihul, Ceaslovul,Triodul §i Penticostarul ".

A doua carte de mari proportii ** este un splendid Evangheliarrorndnesc 25 . La sfirsitul voluntului, lipsit de dedicatie si postfataIn clteva enduri ce reproduc, in general, texte manuscrise:Antim se roagà de iertare pentru greselile comise 25. Ceva malios, pe aceeasi fill 180, tntIlnim urmatoarele sase rInduri, ceapar si ele ca un leit-motiv la sfirsitul majoritatii tipariturilorsau manuscriselor din acea vreme:

Precum cei streini doresc mosiia sa.-s vaza,Cind sInt lntr-altà tara, de nu pot sa saza.Si ca cei ce-s pre mare, batuti de furtuna.$i roaga. pe Duninezau de liniste bunkAsa si tipograful de-a cartii sfirsireLauda nencetata da s'i multemire".

0 carte de teologie dogmaticl tiparita la Snagov In greceste,a fost opera lui loan Cariofil, Manual despre citeva nedurneriri

Bibliografia romlineascd veche, I, p. 347-349. trnilePicot, Notice biographique, p. 532. N. $erbanescu, op. cit.,p. 707 708.

** Bibliografia roniáneascd veche, I, p. 343-344. N. $erba.-nescu, op. cit., p. 708-709.

www.dacoromanica.ro

Fi so/u/iuni, prefatati. de Antim Ivireanul *. Conceputä subforma unor intreb5.ri si aspunsuri, cartea avea ca scop a expliceatitudinea Inv5.tatului grec, acuzat de idei reformate 27.

Tot acurna se tipAreste panegiricul lui Gheorghe Maiota rostit inbiserica. Mitropoliei in cinstea impazatului Constantin cel Mare **.

!a sfirsit, a cincea carte tipIria in anul 1697 **, de pro-portii mai mari, a fost Dreapta alccituire a gramaticii slavoneFti 28.

Natural a nu putem trece In revisti. absolut toate artileimprimate de Antim la Snagov, desi activitatea sa de tipografnu poate lipsi din zugavirea vietii si activitAtii sale. Este necesartotusi a mai amintim c5. dup5. acest an 1697 deosebit de abun-dent sub raport tipografic, se produce o incetinire a activiatiitipografiei de la Snagov. Cu sigurantá a motivul principala fost plecarea lui Mihail Istvanovici la Bllgrad, trimis acolo,cum am v5zut mai sus, de atre Constantin Brincoveanu. Dintreartile tipArite de Antim, pin5. la pAxAsirea nAnIstirii Snagovtrebuie s5. mai amintim Ina trei, care au jucat intr-un fel saualtul, un rol remarcabil in istoria culturii rominesti.

Mal intii de toate amintim imprimarea unni mic volum ****de 88 file intitulat Floarea darurilor 2°.

A doua carte, greceasa, tiplritl in iunie 1701 a fost unEortologhion", lucrat de prea inteleptul dascil al Academieidin Bucuresti, domnul Sevastos Chimenitul".

In sftrsit, a treia carte si una din cele mai importante dincite au iesit din tiparnitele lui Antim, a fost Ltigurghierui greco-crab , imprimat In acelasi an, 1701 81.

Desi atestat documentar pin& la 21 mai 1704 ca egumenal Snagovului, Inc& In acest an rodnic, 1701, el se stamutS, laBucuresti, unde va reina activitatea de tipograf, intrerupt5.

Cf. Bibliografia româneascd veche, I., p. 349-350. N.erblnescu, op. cit., p. 709-710. Dedicatia atre Brincoveanu,

pe care o ream In editia de fat5. la p. 399-402, a fost tradus5.din greceste de colegul nostru Mihail Caratasu, aruia ii aducems'i pe aceastä cale multumiri sincere.

** Bibliografia ronaneasca veche, I, p. 350-351. N. ser-135.nescu, op. cit., p. 710.

*** Bibliografia románeascd veche, I, p. 351-354. N. Ser-b5.nescu, oP. cit., p. 710-711. P. Constantinescu-Iasi, Relafiileculturale romino-ruse din trecut, Bucuresti, 1954, p. 177.

* ** Cf. Bibliografia románeascd veche, I., p. 393 395.N. Serb5.nescu, op. cit., p. 714-715.

Bibliografia ronaineascd veche, I, p. 425-433. EmilePicot, Notice biographique, p. 537-539. N. Serbanescu, op. cit.,p. 716.

www.dacoromanica.ro

XIV

la 1694. Gauzele adevArate care au dus la plecarea sa de la Snagov,far& sá fi renuntat formal la egumenie, nu sint cunoscute. AntimIsi cistigase merite remarcabile In arta tipograficg, In muncade administrare a mAn&stirii, era apreciat de domn si de cArturariide la curtea sa. Ce 1-a flcut sà, plece de acolo, unde era multumitcu ce realizase ? Intrigile urite ale unor alugAri, probabil, lacare va face aluzie la punctul al treilea al celebrei sale ap5.rAritrimise lui Brincoveanu, in 13 ianuarie 1712: ... nici nolras-tirea Sneagovului o am luat-o Cu de-a sila. lar ce am lucratIn 7 ani, ce am f5.cut acolo (nu atita din venitul casei, cit dinsudorile fetii méle), lucrurile acélea rrArturisesc la toti si m5,car cl,mAriia-ta nu pohtiiai a es de acolo, iar cine au fost pricinuitoriiesirii mete vor da seama fnaintea lui Dumnezeu ; iarg. Incaileaam esit cu cinste si nimenea nu mi-au luat seama, aci sa vedeaca am acut si am adaos, iarä n-am stricat, lar nici datorieam l&sat" *.

Inapoierea lui la Bucuresti, in 1701 chid Inceteaa pentrutotdeauna functionarea tipografiei de la Snagov, si activitateasa neIntreruptA la tipografia Mitropoliei, pin& in 1705, constituiea doua cotiturà a vietii lui Antim Ivireanul. Aceasta este perioadaunei rodnice activittti tipografice si artistice, este perioadaIn care pregairea sa cultura1á si teologicA s-a dezvoltat uluitor,este perioada in care a c6pAtat ,Increderea deplina a domnului,a curtii si a tuturor inv5.tatilor, greci mai ales, tilitori in preajmalui Constantin Brincoveanu.

Din cele 15 arti imprimate in acesti ani la Bucuresti pecare nu le vom descrie in totalitatea lor, 11 slut in limba greac..1,apArute sub influenta curentului grecesc de la curte, doui slutromanesti, una slavo-romAnä si una greco-arabl.

TipAriturile anului 1701 sint doul brosuri In greceste, cecuprind cuvinari panegirice compuse de stefan Brincoveanu,fiul domnului **. Sub gravura, splendid lucraa, ce-1 inatiseafape Constantin cel Mare din Panegiricul la siva Sf. Constantin,se af1a o dedicatie de patru versuri dintre care doll& grecestisi dou5. In limba latinà. Aceasta denotá a tipografia era fuzes-trata si. cu liter& tipografia latineasa.

* Textul intreg al scrisorii atre domn in editia de fatà,p. 226-232.

** Cf. Bibliografie romeineased veche, I, p. 419-422. N.$erb5.nescu, op. cit., p. 718-719.

www.dacoromanica.ro

Tn anul 1702 se vor scoate noi editii din aceste panegirice *, seva tipari, tot In greceste, Slujba cuvioasei Hipolita **, precumCeaslovul greco-arab pentru uzul preotilor din dioceza Antiohiei.

Dintre cartile tiparite in anul 1703 sase la numar vomaminti mai Intii Noul Testament ***, prima tiparire integralaseparata, In Tara Romineasc5., a acestei opere 33.

in septembrie era gata de tiparit In greceste o ampla lucrarede teologie dogmatica, intitulatä inveyiitura dogmatic'd a preasfintei biserici rdsdritene ,si universale . . . **** opera profesoruluide la Sfintul Saya, Sevastos Chimenitul. Dedicata patriarhuluide Ierusalim, Dositei, de catre Gheorghe Castriotul, care asuportat cheltuielile de imprimare, lucrarea ne intereseaza prinsubtilitatea problemelor ce erau puse in discutie la acea vremela curtea lui Brincoveanu, ì prin rolul de mecenat pe care acestaI-a jucat fat& de invatatii rasaritului. La sfirsitul cartii, ca deobicei, intr-un colofon se arata cá tiparul a fost realizat deAntim Ivireanu134.

Anii 1704-1705 slut saraci sub raport tipografic. TipografiaMitropoliei nu realizeaza decit trei brosuri, toate In greceste.Una dintre ele, de 86 pagini, Paralelele grecesti romane dePlutarch ***** a fost tradusa de Constantin, fiul domnitoruluisi este prefatata de catre Antim ****** .

Cea de a doua, datata 2 aprilie 1705, care cuprinde Slujbasfintului Visarion i corectata de Mitrofan Grigorhs din Dodona,este singura tiparitura a lui Antim realizata la Bucuresti caepiscop al Rimnicului

in aceasta noul demnitate a treia cotitura a vietii saleIn care 11 vom Intllni de la 16 martie 1705 pin& la 27 ianuarie1708, I-au ridicat calitatile sale deosebite de teolog si artist,dar si Imprejurarile care au dus la demiterea predecesorului sau,episcopul Ilarion

Prin actul redactat cu acest prilej se cerea mitropolituluiTeodosie i sinodului Tarii Romanesti sá aleaga i sa hirotoneascaalt episcop. La 16 martie 1705 a avut loc la Mitropolie aceasta

* Cf. Bibliografia romineascd veche, I, p. 441 si vol IV,p. 28 i 217. N. $erbanescu, op. cit., p. 720.

** Idem I, p. 440-441 si vol. IV, p. 217. N. erbanescu,op. cit., p. 720.

*** Idem, I, p. 448-450. N. Serbanescu, op. cit., 721-722.*** Idem, I, p. 450-451. N. Serbanescu, op. cit. p. 723.

Idem, I., p. 460-462. N. erbanescu, op. cit., p. 726.Vezi mai jos prefata la p. 408-409.Cf, Bibliografia romdneascd veche, I, p. 463 si vol.

IV, p. 219 N. $erbanescu, op. cit., p. 726-727.

XV

www.dacoromanica.ro

XVI

alegere; pe lista candidatilor mai eran trecuti: popa Ioasaf,pe atunci egumen la manastirea Arges i Macarie, protosinghelulMitropoliei 36.

A doua zi dupl alegere, n ziva de 17 martie, Antim a fosthirotonit episcop de catre mitropolitul ärii, batrinul tnteleptTeodosie *, dupa care, apoi s-a mutat la Rimnic. Ca Antimn-a urmarit sä ajunga. episcop, cà a fost in afara ambitiilordesertaciunilor, ca a inteles sit lucreze pentru ridicarea pastoriti-lor OA, cà n-a urmarit sà lasà de acolo pentru alte màrìri, ne-ospune singur in aceeasi aparare din 13 ianuarie 1712, la punctul4: La episcopiia Rimnicului puiu martur pe Dumnezeu, carecunoaste ascunzisurile inimii, cá nici in visul mieu nu mi-aminchipuit sa nià fac arhiereu, cunoscindu-mà pre mine mai pacatos

mai nevrednic decit toti oamenii pamintului. lar de vrémece Dumnezeu, cel ce pe toate le orinduieste spre mai bine, asa.au vrut, sa, radice din pamint sir= si din gunoiu sä inalte méser,pentru a-1 aseza pe el Cu boierii poporului sau, eu ce puteamface? M-am supus Domnului i 1-am rugat pe el. Am sazut sjacolo 3 ani, fara doao luni. Ce am lucrat si acolo (nu atita dinveniturile cas6, cit, iara, din osteneala i sudoarea létiiiaste vederat tuturor. Esirea mea de acolo n-au fost cu voiamea. Eram odihnit Cu atita i mi-ajungea din destul necazurilece petreceam; iar apoi am esit Cu cinste ì nici seama mi-auluat nimenea, nici datorie am lasat, cä asa ni-au slujit vrémea *.

Sederea lui Antim Ivireanul la Rimnicul-Vilcea a avuturmari nebanuite pentru cultura romineascä i pentru generall-zarea folosirii limbii romane in biserica. Totodata a confirmat

aptitudinile administrative pe care le vadise in timpul staretieisale la Snagov. Intr-adevar, printre primele masuri pe care le-aluat Antim, odata ajuns in eparhia sa, a fost instalarea uneitipografii a primei tipografii la Rirnnic. Utilajul romanesc

grecesc era cel folosit, in parte, la Snagov ***, rodul munciisale", cum obisnuia sa.-1 numeasca. De sub teascurile acesteitipografii vor iesi 10 carti in cei trei ani ai sederii sale acolo.

In legaturä cu ziva sfintirii sale ca arhiereu, vezi, N. er-banescu, Mitropolitul Antim Ivireanul, p. 778, nota 34.

** Editia de fata, p. 227-228.*** Cf. A. Sacerdoteanu, Tipografia Episcopiei Rimnicului

(1705-1825), in Mitropolia Olteniei, XII (1960), nr. 3-4, p.295-296. Dimitrie Coravu, Tipografi de la Rfmnic din primajumdtate a secolului al XVIII-lea, in .iVlitropolia Olteniei, XIX(1967), nr. 1-2, p. 45.

www.dacoromanica.ro

Prima carte scoas5, de sub tipar In septembrie 1705. In limbagreac i intitulat& Tomul bucuriei *, are o important& deosebit&din punct de vedere dogmatic. Tip&rirea In acest oras, unde trliseIlarion i unde influenta catolicismului se f&cea viu simtit5.,a unei culegeri de texte ce combSteau primatul papal a dus lastingerea definitiv5, a focarelor schismatice ".

In acelasi prim an al sederii sale la RImnic, de comun aéordcu mitropolitul t5.rii i cu domnitorul, Antim Ivireanul Incepeseria tipariturilor sale, menite sa ducä la triumful deplin allimbii romine In biseric.I. Este Indeobste cunoscut cA pina spresfirsitul veacului al XVII-lea limba de cult In bisericile noastrea fost limba slavon5.. In vremea lui Constantin Brineoveanu,datoritl influentei crescinde a prelatilor greci la curte i a ames-tecului acestora In treburile bisericii romine se Inceara intro-ducerea limbii grecesti In oficierea serviciilor religioase **.Dovadl i puzderia de clrti grecesti tip5.rite la Bucure,stiSnagov, de cAtre Antim. Acesta va Intelege pericolul ce amenintape rom5.ni si va pune stavi15. acestor tendinte. Nu luptase oareo Georgia cu sute de ani mai devreme, pentru aceeasi cauz5.?Antim cunostea nevoile poporului si se va face ecoul p&storitilors51; va tipAri In romineste cArtile capitale de slujbl bisericeasc5.,multe dintre ele pentru prima dat5,88.

Tot In acest an, 1705, Serban Cantacuzino, fost mare paharnic,subventioneaz& tip&rirea unui mic volumas de 50 pagini,veffeiturd pe scurt pentru taina pocdinfei, intocmit& i tiplrità"de cItre chir Anthim, episcopul RImnicului" **. Brosuraa fost intocmit5. de Antim ca s5, slujeasc5. de Indreptar precrtilorIn activitatea lor bisericeascl si este prima lucrare de acest felIn literatura romineasc5. veche. Ea fAcea parte din planul mailarg a lui Antim de pregAtire a preotilor, pe care el i-a v&zut

cunoscut In toatä ignoranta lor 39.IncepInd cu anul 1706, Antim se ocup5. mai rar singur de

tip&rirea artilor. La Rimnic 11 cheami lInga el pe Mihail Istva-novici, priceputul sAu ucenic, care va continua munca manual&de imprimare ; Antim Ivireanul, prins de treburile eparhiei,dar si de traducerea artilor capitale de cult din greceste In

* Cf. Bibliografia románeascd veche, I, 463-466. N. er-b5.nescu, Anti»: Ivireanul tipograf, p. 727-728.

spune si N. Iorga In Istoria bisericii rotranefti, ed. II,vol. II, Bucuresti, 1930, p. 15-18.

*** Cf. Ilie Corfus, Contributii la Biliografia romineasaveche, in Revista istorica ronulnd, XV (1945), p. 498-499. N.Serbanescu, op. cit., p. 781-782.

XVII

www.dacoromanica.ro

XVIII

romineste, nu mai avea ragazul necesar pentni aceastA multindagia axtl.

Îi vom intilni pe Mihail Istvanovici imprimind, printrealtele; doul cArti de o importantA deosebia in schitarea biografieimitropolitului Antim Ivireanul i In cronologia literaturii ro-mAnesti vechi. Este vorba de imprimarea unui Molitvenicrománesc40 §i a unui Octoih mic, slavo-romin 41, amindoul inanul 1706.

Inainte de a incheia capitolul consacrat activiatii lui Antimla Rimnicul-Vilcea, trebuie sa amintim calitäile remarcabilepe care le-a avut ca administrator al eparhiei sale. Documenteleepiscopiei Rimnic (conservate la Arhivele Statului din Bucuresti),atestA grija lui Antim pentru mArirea averilor episcopiei, princumpAari de plminturi, vii, mori i plduri, din veniturile arorase reparau Ilcasurile de inchinAciune, sau se ridicau din temeliealtele noi *. intilnim plin de grijA pentru repararea i restau-rarea unor mAnistiri, deosebit de pretioase pentru noi, subraport istoric ì arhitectonic. In putinul timp cit a stat pe scaunulepiscopal a fost restauraa i zugavia din non mAnAstirea Cozia.Pisania de deasupra usii II aratA ostenitor la infrumusetarealocasului pe Antim, episcopul de Rimnic **.

Tot In vremea aceasta., au fost refAcute: mAnistirea Surpatele,ctitoria boierilor Buzesti, prin cheltuiala doamnei Maria a luiConstantin Brincoveanu, mAnAstire pe care probabil cá Antima sfintit-o la 1 august 1706 ***; biserica schitului HotArani,ctitoria lui Mitrea vornicul din sec. XVI, prin cheltuiala luiMatei FAlcoianu i mai ales mlastirea Govora, ctitoria luiRadu cel Mare".

Ca episcop de Rimnic, Antim ar fi putut dezvolta activitateatipograficA nestinjenit i ar fi amas unul din cei mai remarcabiliorganizatori i cirmuitori ai eparhiei sale. In timpul scurt cita stat acolo doi ani i zece luni a realizat mai mult decitalti episcopi in doul decenii.

O nouá cotitua, Insä, li intrerupe activitatea de la Rimnic.11 aseazA pe treapta cea mai inala a ierarhiei bisericesti de

la noi, aceea de rnitropolit al Ungrovlahiei.

Cf. N. Serbinescu, Documente in timpul pcistoriei mitropolitu-lui Antim Ivireanul la Rimnic, in Mitropolia Olteniei, XVIII(1966), P. 845-851.

** Cf. N. Iorga, Inscriptil in bisericile Ronainiei, I, Bucuresti,1905, P. 175. N. SerbAnescu, Mitropolitul Antim Ivireanul, p. 791.

*** Cf. N. Irga, Inscriptii, p. 182-183. N. SerbAnescu,op. cit., p. 791.

www.dacoromanica.ro

In 27 ianuarie 1708 lAtrinul mitropolit Teodosie, care lAsto-rea, cu o Intrerupere de sapte ani, Ind. din 1668, moare,cu limIA de moarte ca scaunul de rnitropolit sá fie incredintatepiscopului de Rimnic, Antim Ivireanul *. Testamentulmitropolitului Teodosie trebuia el respectat Cu sfintenie?cá nul El se adkiga insá la prestigiul de care se bucura AntimJa curtea lui BrIncoveanu i in intregul orient prtodox i care-1indreptkea s5, ocupe aceastà Juan demnitate. Nimeni nu s-aputut opune dorintei mitropolitului Teodosie, care era si dorintadomnului si a Cantacuzinilor i a patriarhilor de AntiohiaIerusalirn, aflati atunci In Bucuresti".

Cronica oficia1á a domniei lui Constantin Brincoveanu,scria de marele logofk Radu Grecianu ne-a transmis detaliilenumirii i ale Insc&unlrii lui Antim".

Tot cronica amintitlne spune cá domnul 1-a trimis pe Gligoras-co Ciohodariul la patriarhia Constantinopolului pentru a obtineecdosis 0 metathesis, adia insaunare i transferare de la epis-copia Rimnicului la mitropolia Tani Rominesti. Actul de in-scAunare, ecdosis-ul, semnat de patriarhul ecumenic Chiprianinainte de 10 februarie 1708", este plin de laude la adresa luiAntim i contrasteazä dureros Cu gramata patriarhala din 1716.care-1 va scoate din functia de mitropolit si-i va gabi sfirsitul 46,

La 19 februarie Gligorasco Ciohodariul ajunge la Bucuresti.aducind Cu sine dispozitia scrisl a patriarhului atre fostulmitropolit al Adrianopolului, Climent, ce se afla de asemenia Bucuresti, ca sl facá transferarea lui Antim de la episcopiaRimnicului la V15.dicia fapt ce se si implineste la 21febniarie 1708. A doua zi, in prima duminia a postului mare(duminica ortodoxiei) spune cronica, dupl slujba de la mitro-polie, Constantin Brincoveanu au trimes pre dumnealui stefanCantacuzino, marele postelnic, cu carita cea frumoasá domneascá

cu alai frumos la sfinta mitropolie, de 1-au proscalisit (adica.1-au poftit) st vie la curte, pe carelé, aducindu-1 pre scara ceamare, pen divan, s-au lmpreunat cu nAria-sa vodk arutindu-inAria-sa mina si fAcindu-i oratie de 'Astoria ce i s-au dat" **.

La urkile lui Brincoveanu a r6spuns mitropolitul Antiniprintr-o cuvintare, tAstratá in fruntea tuturor manuscriselor

* Cf. N. $er/Anescu, Mitropolitul Teodosie al TdriiRomd nesti, In Studii teologice, IV (1952), p. 330-351. Existentaunui testament al mitropolitului Teodosie este confirmat5.de cronicarul Radu Grecianu, chid redl amAnuntele insaunkiilui Antim. Vezi nota 44.

Cf. Viaja lui Constantin-I/odd Brincoveanu, p. 182.

XIX

www.dacoromanica.ro

XX

de Didahii, plini de poezie si de patos, izvorIti din cilduraelocintel sale, Iniltitoare si elocventi, cum nici un mitropolitnu mai rostise alta In romineste pini atunci *.

Desi erau de fati doi patriarhi greci si numerosi alti arhiereide aceeasi limbi, Antim Ivireanul si-a rostit discursul deInsciunare In romineste, aritind In felul acesta cä limba patrieisale adoptive este capabili si exprime simtiminte tot at1t de1nalte ca si liraba greaci.

Parafrazind un verset al Evangheliei de la Matei : Venitidupi mine si vä voi face pre voi pescan de oameni" **, Antimarati In adInca sa modestie cä nu meritele sale 1-au ridicat larangul de mitropolit, nu acestea 1-au pus si pizeascä turmanconjurati. si Impresurati, de atila nevoi si scirbe ce vin tot-deauna, nelncetat, de la cei ce stipinesc pimintul acesta", cigratia divini. Dumnezeu care n-au autat la mic. orarea si netreb-niciia mea, nu s-au uitat la siriciia mea si streinitatea mea,n-au socotit prostiia si nestiinta mea, ci au clutat la bogitiiasi noianul bunititii sale", 1-a trimis sä vi fiiu de mIngliare lasclrbele robiei cei vavilonesti a lumii acestiia... si dimpreuniCu dumnevoastri si pitimesc la toate cite va aduce ceasul siviimia, pentru care lucm am datorie si, priveghiez Cu osIrdiesi fir'de léne, zioa si noaptea si In tot ceasul, pentru folosul sispiseniia tuturor de obste, invitIndu-vi si IndreptIndu-vi....pm calca ces. dreapti "***.

Opresiunea turceasci, cu Intreg cortegiul de nevoi, le vom1ntilni pomenite si In alte didahii. impotriva acestei opresiuniAntim Ivireanul va lupta píná la sfirsitul zilelor sale.

In finalul cuvintini. mitropolitul Antim Ivireanul fi ureazidomnului (pe care 11 numeste al nostru de obste de mult bineficitor"), sä supuie pre toti vrijmasii cei vizuti si nevizutipodnojie picioarelor mirii-sale", lar celorlalti ascultitori spiritde dreptate, pace si liniste sufleteasc5.47.

Activitatea lui Antim Ivireanul ca rnitropolit trebuie urmiria.pe mai multe planuri: Indrumitor al tipamitelor, traducitorde ciati liturgice §i luptitor pentru triumful depila al limbiiromine In biserici, educator al clerului, gospodar al bunurilorMitropoliei, ctitor, patriot si om politic.

* Cf. Predici, ed. G. $trempel, p. 17-18.Evanghelia de la Matei, cap. IV, 19.

*** Textul cuvIntirii la Insclunare In editia de fati, p. 3-8-

www.dacoromanica.ro

Antim Ivireanul, primul demnitar al tarii, a avut doul rese-dinte, asa cum Constantin BrIncoveanu a avut dona capitale:Tirgoviste i Bucuresti. Este de presupus cà ederea sa Intr-unoras sau altul era legatA, in mare m&sur5., de prezenta domnuluila Tirgoviste sau Bucuresti. Printre primele m&suri pe care le-aluat Antim, dup& alegerea sa ca mitropolit, a fost transferareatipografiei de la Rimnic la Tirgoviste 48.

Tot de la Inceputul activit&tii sale ca mitropolit clac& nuchiar mai devreme cu un an dateaz& i interesul pe care I-amanffestat fat& de indepArtata Georgie, interes concretizatprin trimiterea acolo a celui mai bun ucenic al slu, Mihai Istva-novici, care avea sarcina sa puna bazele unei tipografii". Doll&din artile tipArite acolo, un Evangheliar, tipArit In 1709 si unLiturghier, ce apare un an mai tirziu, ne intereseazA in moddeosebit.

Evangheliarul *, din care Biblioteca Academiei plstreaz&cele dou& exemplare db.ruite de Antim lui Constantin Banco-veanu de onomastica sa, la 21 mai 1709, este impodobit cu gra-vuri lucrate in maniera celor ce impodobesc artile tiplrite lanoi, lucrate, probabil, de mina lui Antim. Amindou& exemplarelecuprind pe pagina a sasea, dedicatia autograf& a mitropolitului,un cuvint de laud& pentru domnul Constantin Brincoveanu carea inlesnit i pdmintul iverilor... sä se irnbog&teascl cu tiparelelimbii sale", asa cum s-au imbog&tit Arabia, Elada i Ungro-vlahia. Aceste patru tari, asemenea riuri/or Edenului au adlp&riletiparelor, carele... dau pretutindenca satitoare i vécinicg.rodire" *S.

Liturghierul georgian ***, din care nu ni s-a transmis, dinplcate, nici un exemplar, cuprinde, pe ling& mentiunea impri-m&rii lui, prin grija lui Mihail tefanovici (ca i Evangheliarul)

cunoscutele versuri de multumire ale tipografului, imprimateIn romaneste cu caractere georgiene.

Care a fost destinul lui Mihail tefanovici dupa plecareasa inspre Olanda nimeni nu stie precis. Nu-1 mai intilnim Ins&nici ca tipograf la Tbilisi si nici In Tara Romineasa nu s-a mai!Etors".

irul tipAriturilor este Intrerupt de evenimentele anului1711 si de necazurile survenite In viata lui Antim la Inceputulanului 1712.

Cf. Bibliografia rorndneascd veche, I, p. 543-548.* Textul dedicatiei este reprodus In editia de fatà, p. 411-412.

*** Cf. Bibliografia ronuineasca veche, I, p. 483-484.

XXI

www.dacoromanica.ro

XXII

Intr-adevar, urmarind firul vietii sale, constatara o teribillcriza intervenita In raporturile cu Brincoveanu, la numai treiani de la alegerea sa ca mitropolit. Tncercind sa. Infatisamexplicarn aceasta gray& ruptura, ivita. In iarna anului 1712,sIntem nevoiti sa prezentam fragmentar, unul din principaleleaspecte ale activitatii lui Antim, acela de patriot si om politic.

Una din laturile patriotismului mitropolitului Antim a fostaversiunea sa de totdeauna Impotriva stapinirii otomane silupta pe care a dus-o, sub diferite forme, pentru scuturareaacestei umilitoare stapiniri. Aceasta nelinpacata lira este usorde explicat daca ne gindim cá el a fost robit de turci, ca aceeasistapAnire turceasca a devastat de atitea ori Georgia i cá totturcii saraceau Tara Romaneasca, cu cererile lor nesabuite debani i produse. Ura apare aproape ca un leit-motiv in cele maimulte din didahiile sale. Nu este de mirare deci cá Antim estegata sa. Intreprinda once pentru indepartarea turcilor de granitele

pentru victoria crestinilor asupra lar.La aceasta data. se ridicase o mare putere rasariteana, Rusia

lui Petru cel Mare, In care Antim i o parte din boierii lui Con-stantin BrIncoveanu vedeau pe adevaratii eliberatori ai crestini-lor din sud-estul Europei. Cu aceasta putere se putea Incercao alianta i un rázboi comun contra turcilor, care tocmai In:ccpuse In vara anului 1711 (este razboiul al carui epilog s-aconsurnat nefavorabil pentru rusi i pentru Dimitrie Cantemirla Sanilesti pe Prat).

BrIncoveanu insusi, era la inceput, partizan al rusilor, pecare-i Indemna sá Inceapá ostilit54ile, fagaduindu-le ajutor Inbani i provizii *. VazInd Insa desfasurarea razboiului i neavIndsuficienta incredere In victoria crestinilor, domnul si-a schimbatatitudinea, adoptInd o politica de duplicitate i asteptind Cuoastea la gura Urlatilor, la Albesti, sá vada de partea cui vaInclina balanta. Poate si la Indemnul lui Hrisant Notara, Brin-coveanu propune Impacarea celor doll& tabere prin comisulGheorghe Castriotul, trimis In solie la Petra cel Mare la Iasi,Cu buna stire a marelui vizir *.

Atitudinea lui BrIncoveanu nu convenea Insa curentuluifavorabil apropierii de rusi, In frunte cu Antim i cu Cantacuzinii.Acestia erau nemultumiti si de prea Indelungata domnie a lui

Cf. Radu Popescu, Istoriile doninilor Tarii Rom4nqti,ed. Grecescu, p. 201.

Cf. Via/a lui Constantin Brincoveanu, p. 198-199.

www.dacoromanica.ro

Brincoveanu pe tronul Tarii Rominesti, unde 1-ar fi dorit peunul dintre ai lor. Drept care, Intr-o noapte, spatarul TomaCantacuzino a trecut cu o parte a cavaleriei, prin muntii Vrancei,in Moldova, unindu-se cu arrnatele rusesti si cele moldo-venesti 51.

In urma acestei Intimplari situatia lui Constantin Brin-coveanu deveni deosebit de critica., turcii avind motive sa-1banuiascä de hainire, cu atIt mai mult cu cit Toma Cantacuzinoii era var. Cunoscindu-I pe Antim Ivireanul ca pe principalulpastas la complotul luí Toma Cantacuzino si temIndu-se deconsecintele nefaste ce puteau urma din partea turcilor, In urmaacestui act, Brincoveanu si-a propus sa-1 inlature pe Antim depe scaunul mitropolitan. Conflictul, ce urma O. izbucneasca.,a fost alimentat s'i de intrigile, bine tesute, ale unor episcopiinvidiosi si incapabili, in frunte cu Mitrofan de Nisa, duhovnicullui Brincoveanu, care-i va si urma, de altfel, in scaun, umbriticu totul de cultura, demnitatea si tinuta morall a lui Antim,ca s'i a unora dintre boierii partasi politicii de duplicitate adorrinului. Strain de intrigi n-a fost nici Hrisant Notara, cadtocmai din aceasta vreme dateaza si conflictul sau cu Antim,In legatura cu incalcarea drepturilor bisericii Ungrovlahiei.

Desfasurarea conflictului ni s-a pastrat, In parte, prin cele&mä aparazi celebre prezentate In scris lui Constantin Brinco-veanu, in zilele de 13 ianuarie si 3 februarie 171252.

In cele 12 punote ale primei Intimpinari Antim arata, printrealtele, ca. nu 1-a vorbit pe domn niciodata de ram ; dacä in bisericaa spus totusi lucruri care nu-i vor fi placut acestuia, a facut-oca pastor sufletesc, obligat O. Indrepte greselile, iar nu cu vicle-sug". In tara, arata el la al treilea punct, n-a venit de voia sa,nici din pricina saraciei. Realizarile de la Manastirea Snagov

a carei egumenie n-a luat-o cu sila s'i cele de la EpiscopiaRirrinicului salt rezultatul ostenelii si a sudorii fetei sale. Dealtfel, arata el la punctul al patrulea, nu i-a trecut niciodataprin gind O. aspire la demnitatea de episcop cunoscindu-mäpre mine pacatos si mai nevrednic cleat toti oamenii pamintului"si Cu atit mai putin la cea de mitropolit caci eram odihnit cuatita si-mi ajungea din destul necazurile ce petreceam".

Mitropolia n-am luat-o cu sila, nici Cu mite, nici cu rugaciuni".Dar odata ajuns mitropolit si-a dat osteneala sa merite aceastademnitate prin muncá trudnica, ziva si noaptea. Tot ce a vorbitca mitropolit a fost In slava lui Dumnezeu, spre cinstea mariei-tale si spre folosul tarii".

XXIII

www.dacoromanica.ro

XXIV

Antim li cunoaste pe autorii pirelor (unii de aicea si altiidin altA parte") ca si motivele ce i-au indemnat s5. calomnieze:..RAotatea si zavistia din lume nici au lipsit, nici va lipsi, pentrucAci este pomit omul din tinerétile lui spre ale vicléne si nu sApArlséste a nu zavistui binele si cinstea altuia ...; pentru aceea...silesc cu viclesug ca sl. te indemne pre mAria-ta A faci ale cen-ai fAcut In tineréte, spre sufleteasca vAtAmare si spre clevetirea.oamenilor". Cit despre calomnia el ar fi Intocmit 24 capete deacuzatie lmpotriva domnului, acestea nu sint opera sa, ci operaunor intriganti; el vlAdica Antim le-a arAtat lui Mitrofande Nisa chiar In seara de 11 ianuarie, fiind de fatl si mitropolitulde Adrianopol si a vrut sA. le arate si domnului si sl-i cear5. siIncuviintarea OA afuriseascl pe respectivii calomniatori.

Nu poate renunta la scaunul mitropolita.n, cAci s-ar abatede la poruncile bisericesti; dar clacA totusi domnul li va porunciIn mod insistent vom face, pentru ca sA nu socotesti a-vi stAmImpotrivA". fi satuieste pe domn ca, Inainte de a hotArt, s5. tinlcumpAna dreaptA, sl judece, cAci nu este cu cale, nici nu se cuvineA fie lipsit la barinete de turma ce i s-a Incredintat si de muncasi osteneala tineretelor.

Recunoaste cl a Indatorat casa bisericii, dar domnul s5. vadAsi sumedenia de realizAri si atunci va recunoaste, nu greseal5In aceasta, ci bun& gospodarire......i alta, pre acéste vremias pohti a stiu, cine nu iaste datoriu, din citi ne fiérbem In-tr-aceastA ticAloasa de tara? CA Intli si pre mAriia-ta te auz tot-deauna zicind cum cA iaste datoare tara cu doao sute si mai multde pungi; oare acea datorie mAriia-ta o faci, au 1ntimplArilevremii? AdevArat, IntimplArile vremii; si acéstea au adus sipre altii si pre mine la datorie".

fu cea de a doua scrisoare, mai scurtl, dar tot atit de demnl,trimisl la 3 februarie, 11 IncunostiinteazA pe BrIncoveanucare lntre timp glsise rostul a trei din cele sapte pungi, cu careera datoare Mitropolia, ca este gata s5. se retragl din scaun,numai ca a inceteze scandaiul. Daca i se vor 1napoia zapiselede la datornici, va face si el scrisoarea legal& de renuntare. Facedin nou apel la spiritul de dreptate al domnului pe care 41 sfl-tuieste sa nu se pripeasa nici 4n chestiunile bisericesti, cum nuse pripeste nici In cele ale domniei.

Constantin BrIncoveanu a renuntat la intentia de a-1 inlocuipe Antim, dar vechea armonie dintre ei se pare c5. n-a mai fostrestabilitA. Mai mult, unii istorici afirml cl Antim ar fi luat

www.dacoromanica.ro

parte si la sfatul Cantacuzinilor, vinovati de mazilirea i moarteasilnici a lui Brincoveanu si a feciorilor sii *.

O altá trisituri, a patriotismului mitropolitului AntimIvireanul s-a manifestat In raporturile sale cu Hrisant Notara,eruditul i totodati, abuzivul patriarh al Ierusalimului. Con-flictul cu Hrisant, anterior celui avut cu domnitorul, cici izbuc-neste in vara anului 1710, n-a fost solutionat printr-o impicaredefinitivi niciodati, dei au mai existat relatii intre ei, maiales de ordin tipografic.

Acesta s-a iscat datoritä pretentiilor lui Hrisant Notara,ca m.nästirile i bisericile din Tara Romineasci, ce ajutaubineste patriarhia Ierusalimului ministirile care eraufnchinate), sá depindá exclusiv de Ierusalim, iar patriarhulfie socotit deplin stipinitor atit in treburi administrative cit

religioase **. Pretentiile sale, manifestate mai ales fati deMoldova, unde domnea din noiembrie 1709 Nicolae Mavrocordatcu care Hrisant era vechi prieten, au fost formulate patriarhu-lui Atanasie al Coastantinopolului. Printr-o scrisoare sinodali.,dal& In decembrie 1709, patriarhul Constantinopolului aprobacererea lui Hrisant. Se spunea acolo cä toate mánástirile luipatriarhicesti i bisericile i metocurile aflitoare in eparhiileUngrovlahiei $i Moldovlahiei sá le aibi. dinsul (adici Hrisant,n.n.) sub stipinirea i conducerea sa, cirmuindu-le ca si maiInainte, sá Insciuneze si sá scoati, pe igumeni si pe ipistati cind

pe care pofteste". Tot prin scrisoare se incuviinta ca la toateslujbele i in toate imprejuririle si fie pomenit exclusiv patriarhulde Ierusalim i urmasii acestuiz. si si nu se se mai pomeneasci,Impreuná cu al sill, nici un alt nume, nici acela al ierarhuluiloculur ***.

* N. Iorga, In Ist, bis. rom., II, p. 54, referindu-se la CronicaAnotiimd. Cf. si Istoria Tdrii Ronulnegi de la octombrie 1688pfnel la martie 1717 (Cronica Anonina), ed. intocmiti de Con-stantin Grecescu, Buc., 1959, p. 115.

** Cf. N. Iorga, Mitropolitul Antim Ivireanul n /uptiiIerusalimul pentru drepturile bisericii sale, In Bis. ort. rom.,LII (1934), nr. 11-12, p. 721-725. I. Rinaureanu, <A ntimIvireanul> luptittor pentru ortodoxie, in Bis. ort. rom., LXXIV(1956), p. 846-853. Alexandru Elian, Antim Ivireanul aptlriltoral prerogativelor scaunului mitropolitan al Ungrovlahiei, In Studiiteologice, seria, II, anul XVII (1966), nr. 9-10, p. 519, 530.

*** Cf. Al. Elian, op. cit., p. 523. A se vedea i studiul aceluiasi,Legiiturile Mitropoliei Ungrovlahiei cu Patriarhia de Constanti-nopol i cu celelalte biserici ortodoxe. A. De la intemeiere pind la1800, in Bis, ort. rom., LXXVII (1959), p. 931, nota 138.

XXV

www.dacoromanica.ro

XXVI

Atari pretentii, sanctionate de Atanasie al V-lea printr-oscrisoare sinoda15., implinite fàxä nici o opozitie de atre mitropoli-tul Ghedeon al Moldovei (care 1ng5.cluia cu smerenie controlulalugkilor greci asupra averilor m5mistiresti de la Galata,Barnovschi, Sf. Saya etc., si nu se formaliza pentru incb.lcareadrepturilor bisericii Moldovei), nu puteau fi nici intr-un cazacceptate de Antim i poate nici de Constantin Brincoveanu.

Conflictul poate fi legat si de divergentele de Oren care auexistat Cu sigurant5. intre Hrisant Notara si Antim Cu privirela sapinirea turceasa: in vreme ce patriarhul Ierusalimuluislujea de emisar turcilor pentni o impAcare cu Rusia, Antimse situa in fruntea politicii duse de boierii patrioti in vedereascutuarii jugului otoman

Mitropolitul s-a plins patriarhului ecumenic impotrivaamestecului abuziv al lui Hrisant Notara In treburile bisericiiTarii Romanesti, cerindu-i sà puna cap5.t unei situatii ce con-travenea canonanelor. Nu ni s-a p5strat, din p5.cate, decit o adoua scrisoare a lui Antim, dataa 26 decembrie 1710, ca aspunsla dezlegarea clatä de patriarhia ecumenic5, de a restabili ordinea

autoritatea stirbia din biseric5. *. Dar cum in ea, Antim rejain comentarii i analizeaa abuzurile lui Hrisant i ironizeaa,cu o mrà jinete, slAbiciunile patriarhiei ecumenice, scrisoareaamine deosebit de importana pentru noi".

Natural a in urma acestui vehement protest, imbacat Incel mai deavirsit stil polemic si ironizind, totodaa, inconsec-yenta i lipsa de fermitate a patriarhului de Constantinopol,s-a ajuns la acirca legAturilor dintre Antim i invatatul HrisantNotara. Vreme de doi ani n-a existat intre ei nici un fel de cores-pondent5,. Este tocmai perioada in care a avut loe i conflictulcu Brincoveanu, cum am v5zut mai sus, cind Antim se plingede intrigile unor inalte fete bisericesti. S5, se fi referit numai laMitrofan de Nisa ? Credem mai degrab5. c5. Hrisant a avutel un cuvint negativ de spus la adresa lui Antim i numai intelep-ciunea lui Constantin Brincoveanu l-a mentinut pe mitropolitin scaun.

La 1 septembrie 1712 Antim rupe acerea, scriindu-i luiHrisant Notara, prin vistiernicul Grigorascu, intr-o maniera

* Publicaa de N. Iorga in Documente grecegi privitoarela istoria românilor, in Hurmuzaki, XIV, 3, p. 79-82, cu unelegreseli. Tradus5, i republicat5. de Al. Elian in Anti»: Ivireanulaparritor al prerogativelor scaunului mitropolitan al Ungrovlahiei,p. 526-530, dupa care ciam i noi.

www.dacoromanica.ro

politicoasa i deferenta, dar nu si concesiva fata de hotaririlepe care le-a luat de comun acord Cu patriarhul Constantinopolu-lui*.

Din scrisorile schimbate intre ei pinà in august 1714** rezultàcä supararea lui Hrisant Notara se risipea greu, dar ca Antima continuat sá ramina statornic in atitudine si gata cu explicatiisuplimentare **. Singurele legaturi care au mai existat intreei au fost de ordin tipografic, Antim fagaduind sprijin pentruInfiintarea unei tipografii la Constantinopol i pentru prega-brea tipografului pe care 11 gasise, in acest scop. Hrisant

intre august 1714 si martie 1716 nu ne este cunoscuta cores-pondenta dintre ei, desi sha de presupus legaturi mai strinseIntre cei doi carturari, cauzate de tiparirea operei lui Dositei,Istoria patriarhilor Ierusalimului 56.

Ultima scrisoare a lui Antim catre Hrisant Notara estedatata 24 martie 1716, cind situatia mitropolitului era dintrecele mai grele, din pricina intrigilor tesute in jurul sau si apirilor dusmanilor sal. Se spune acolo, dupa introducerea derigoare: Fiind zilele rele, necontenite banuielile i trimitereanesigurd, am fost siliti i faz& voie sa tac= atita vremesa nu da.m priciná de petrecere celor ce ne urmaresc Cu rautateca sa petreacá i ca miste Cu inselaciune limba contranoastra ..."

Citeva luni mai tirziu el murea ucis din ponmca. lui NicolaeMavrocordat.

Dupa aceasta digresiune, pe care n-aveam totusi dreptul s-oocolim, sá ne intoarcem la realizarile tipografice ale tiparnitelorlui Antim, din ultimii säi ani de viata, atit de importante prinrolul pe care 1-au jucat in victoria definitiva a limbii romanein biserica.

!ri anii 1711-1712, Antim fiind preocupat de chestiunipolitice si de necazuri personale ce-i amenintau scaunul mitro-politan n-a avut ragazul i nici tihna preocuparilor tipografice.Fará prezenta i indemnul mitropolitului, tipograful sau, Gheor-ghe Radovici, n-a indraznit sa tipareascä nici o carte. Abia Intoamna anului 1712, tot la Tirgoviste, va imprima cel dintii

* Cf. lorga-Hurmuzaki, XIV, 3, p. 100.** Publicate In lorga-Hurmuzaki, XIV, 3, p. 105-107,

112-113, 115-117.*** A se vedea In special scrisoarea din 15 noiembrie 1712,

publicata In lorga-Hurmuzaki, XIV, 3, p. 105 106.a*** Iorga-Hurmusaki, XIV, 3, p. 107.

Cf. Iorga-Hurmuzaki, XIV, 3, p. 122.

XXVI.'

www.dacoromanica.ro

XXVIII

Octoih In limba romAng, tradus de Antim Ivireanul, care a supor-tat 0 cheltuielile de tipgrire 57. In acela0 an a mai fost imprimatg,tot in romfine§te, o cArticia de Rugdciuni in toate zilele sdptaminii,tot pi-in osteneala lui Gheorghe Radovici68.

Echilibrindu-se raporturile dintre domn i mitropolit, selArgeOe i activitatea tipografiei de la TIrgovi§te. Anul 1713Imboggte§te cultura romAneascg. cu 5 volume 68, dintre carenurnai unul, Maxime ale unor vechi filosofi 65, In grecqte. Printreele, amintim imprimarea de la TIrgovi§te. In rornfinqte, a unuiLiturghier, a cgrui tipArire, efectuatg de Gheorghe Radovici,s-a flcut Cu cheltuiala lui Antim 61.

Este tiparitg, tot la TIrgovi0e, o noug editie a Molitveniculuironignesc, tradus de Antim, dupà care se vor tipgri apoi, neschim-bate, toate numeroasele editii ale secolului XVIII *. Noua editierománeascä stabilea victoria strAdaniilor lui Antim de a dapoporului i preotilor cea rnai cgutatä carte bisericeascg. In limbasa. Nu va mai fi tipgritg nici o editie slavg sau greceascl aMolitvenicului.

Nu este lipsitg de interes nici imprimarea trilingvà a unuimic Catavasier, In slavong, roming ç1 greacg (ultima tot Cu

litere chirilice), prin strAdania aceluia0 Gheorghe Radovici,care a tipgrit Molitvenicul §i care semneazä o prefatä dedicatAlui Antim *.

in anul singeros 1714, cind Constantin BrIncoveanu mureade securea gidelui la Constantinopol, Impreung cu familia sa,victimg a intrigilor çi lgcomiei rudelor apropiate, Antim 0-avgzut lini§tit de treburile mitropoliei §i de tipgrituri.

La TIrgov4te, Gheorghe Radovici tipgre§te cele trei artidin acest an, toate sub domnia lui $tefan Cantacuzino, aladarIn a doua parte a anului. Una dintre ele, Capete de poruncd,de o importantg deosebitg., de care ne vom ocupa mai pe larg,este In realitate o mica broprg. de 34 pagini, elaboratg de Antimpentru educarea preotilor ***,

A doua carte este un Ceaslov slavo-ranuin ****, lar ultimaun Catavasier romlinesc . Probabil cA tirajul ambelor carti

Cf. Bibliografia romdneascd veche, I, p. 551 0 vol IV, p. 41.N. $erbgnescu, op. oil., p. 744.

** Cf. Bibliografia romdneasca veche, IV, p. 40. N. $erb5.-nescu, op. cit., p. 743-744.

*** Idem, I, p. 492-493. N. $erbgnescu, op. cit., p. 744-745.Vezi textul integral in editia de fatg, p. 385 394.

**** Idem, IV, p. 42. N. $erbgnescu, op. oil., p. 745 746.Idem, p. 41-42.

www.dacoromanica.ro

a fost mic, de vreme ce num5.rul exemplarelor ce ne-au parveniteste extrem de redus 62 §i de vreme ce in anul 1715 Antim dis-pune tiplrirea in romineste atit a Cectslovului cit si a Gala-vasierului. Acestea stilt, de altfel, ultimele c&rti liturgice tip&riteIn romaneste prin grija i ca cheltuiala mitropolitului AntimIvireanul. Traditia c5.rtii romanesti, atit de inad&cinat5. InTara Romaneascl, mai ales in vrem ea episcopatului sAu la Rirnnic

a arhiepiscopatului Ungrovlahiei nu va mai putea fi smulsà.Introducerea limbii romlne in biseria era abia acura definitivrealizatk prin lupta dus5. de Antim impotriva tuturor stainilorde limba si de aspiratiile poporului nostru 64.

Este necesar sä ne oprim, fie si numai in treack, asuprapreocuplrilor pe care le-a avut Antim Ivireanul pentru educareapreotilor cu atit mai mult ca cit aceste preocupki nu vizeazänumai activitatea lor sacerdotal& si duhovniceascl, ci si pe aceeade indrum&tori ai poponilui *. Este indeobste cunoscua igrio-ranta preotilor din veacurile trecute, in plinä orinduire feudall,chiar in chestiuni pur bisericesti si nu odaa s-au ridicat ierarhiInvItati din amindoul t&rile rom&nesti pentni indreptarea uneisari de lucniri, de-a dreptul ingrijorkoare, mai ales sub aspectulteologiei practice 65.

Antim a infierat nepriceperea i indolenta lor nu atita incit mai ales in cele trei brosuri tipkite special pentru

educarea preotilor.In predica la Sdborui sfinlilor ingeri ridicindu-se impotriva

celor ce nu respect& caliatile sacerdotale ale preotilor recunoaste,indirect, sc&derile acestora i ignoranta lor. in invajcItura biseri-ceascd, tiplria la Tirgoviste, in noiembrie 1710 ***, o micäbrosur& de 90 pagini, dezv&luie durerea sufleteascl ce o incearala constatarea nepregAtirii i nestiintei preotilor 66

Pentru indreptarea acestei grele stki de lucruri, Antim aelaborat trei brosuri (inclusiv cea tip&ritA la Rimnic in 1705),pe care le-a difuzat tuturor preotilor, Cu dispozitia expres&

Cf. Pr. Stelian Izvoranu, Mitropolitul Antim Ivireanulsfdluitor i indrumcItor pentru preoti si duhovnici, in Bis. ort.rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 971-981, unde este trataapelarg aceasa chestiune i mide este clatä o bibliografie cuprinatoare.

* Cf. editia de fat5., p. 164-173.*** Cf. Bibliografia románeasccl veche, I, p. 481. N. $erb5.-

nescu, op. cit., p. 738-739. Ca episcop de Rimnic, Antim atiplrit in anul 1705 Invdtaturel pe scurt pentru taina pocainlei,care se Incadreaa in aceleasi preocupan i pastorale. Vezi maijos descrierea ei la p. XXXVXXXVII.

XXIX

www.dacoromanica.ro

XXX

de a fi respectat intocmai textul lor si de a fi pbstrate ca indrep-tare permanente in viata bisericeasa si mireneascl 67

Antim s-a ingrijit si de usurarea economia a clerului mirenesc.Acesta titia incomparabil mai greu decit alugArii mArAstirilor,fiind supusi foarte adeseori la 4:15.ri asemeni bimicilor. ConstantinBrincoveanu insusi, cu toatä cucemicia sa, nu s-a sfiit sl im-puná la biruri pe preoti si diaconi. Urmasul slu insk StefanCantacuzino, probabil la sugestia lui Antim, sloboade printr-unhrisov din 26 aprilie 1714 (deci indatI dupá urcarea sa pe tron)pe top preotii si diaconii tArii de once dajdie *.

Nu vom sarui asupra unui alt aspect al activitAtii lui Antim,acela de gospodar al bunurilor mitropoliei. Mai mult decit laRimnic, Antim este pus in fata unor grele probleme administra-tive, pe care le-a dus In conditii bune la capAt. Clci clac& Mitro-polla avea numeroase venituri, fiind una din marile latifundiarea tArii, avea si destule obligatii. Tuturor acestora Antim le-afAcut fatk A adAogat noi averi celor pe care le-a Osit la urcareasa in scaun, acceptind donatii de p&minturi, vii, turme si acare-turi. Si cum el se bucura de o mare consideratie in fata plstoriti-lor sE, aceste donatii au fost destul de numeroase **.

Pentru el personal, Antim n-a acumulat nici p&minturi,nici bani. Tot ceca ce a realizat prin truda de 25 de ani, cit atrAit in tara noastrk a investit in frumosul monument de arhitec-turà din Bucuresti, MAngstirea Antim **, unde ar fi vrut sl ise odihneascl trupul dupa trecerea la vesnicile 15.casuri" 68.

Desi Antim dorea ca mln5stirea sl fie absolut independentisi cu toate a primul capitol al Asezdmintului este intitulat:Pentru sd nu fie mandstirea supusd, dispozitiile sale n-au fostrespectate. La data intocmirii Afezdmintului, mlnistirea aveamulte datorii, dar Antim spera O. le plateasa cu vremea si a

* Cf. Arhivele Statului, Bucuresti, fondul Mitropoliei,CDXCII-2.

* Pentru activitatea gospodlreasa a lui Antim camitropolit a se vad5.: T. G. Bulat, Din preocupdrile gospoddrestiale mitropolitului Antim Ivireanul, in Bis. ort. rom., LXXXIV(1966), nr. 9-10, p. 987-996.

** Pentru mAnAstirea Antim sá se vadà: N. Ghica-Budesti,Evolujia arhitecturii in Muntenia si in Oltenia, IV, in BuletinulComisiunii monumentelor istorice, XXIX (1936), p. 78-80 sifig. 493-514; Victor Braulescu, Mitropolitul Antim, ctitorde ldcasuri sfinte, In Bis. ort. rom., LXXIV (1956), nr. 8-9, p.817-831. Ion Nanu, Un monument istoric de arta religioasd :ctitoria mitropolitului Antim Ivireanul, in Bts. ort. rom., LXXIX(1961), nr. 3 4, p. 223 318.

www.dacoromanica.ro

degreveze Mewl de once sarcini banesti, mai ales ca donatiilece se faceau manAstirii cresteau. Chiar dacä ar fi murit Inaintede plata datoriilor, urmasii lui In scaun ar fi putut acopen i treptatsumele trebuincioase, din veniturile casei mAn5stirii. Dar ur-masul su In scaun, Mitrofan de Nisa, fi ura prea mult ca sa-1pciat5. ierta dupá moarte i sa-i poatá respecta testamentul,Intocmit cu atita sfintenie, dar si cu atIta omenie. El nu aveanici interes, nici buna-cuviinta pentru asemenea lucruri.

In primavara anului 1717 Mitrofan ja In cercetare gestiuneamAnastirii i gasind datorii, cere patriarhiei ecumenice autorizatiade a-i sechestra averea si a plati datoriile. Prin gramata patriar-hall din octombrie 1717 *, acesta este autorizat sa procedezedupa bunul sau plac, iar manastirea cade sub oblacluireaMitropoliei.

Ultimul capitol al vietii lui Antim se Impleteste cu activitateasa politic& i patriotica dusa In anii 1714-1716, careia i-a azutjertfa naprasnica i nemeritata. Moartea lui Brincoveanuurcarea pe tron a lui Stefan Cantacuzino, fiul Stolnicului, cumaratam mai sus, n-a schimbat nimica In viata mitropolitului.Demult, Inca de and era episcop la RImnic, el se afla In bune1-.)gaturi cu Cantacuzinii. $i cum ar fi putut fi altfel de vremece acestia erau atit de apropiate rudenii ca Bfincoveanu ? Numaicá Antim le-a amas atasat i atunci cind le era vAdita intentiade a-1 Inlatura pe varul i nepotul lor.

In anii 1714-1716 el si-a v5.zut de treburile Mitropoliei,a urmArit lucarile de Inaltare i zugavire a manastirii sale, aIndrurnat activitatea tipografilor, inclusiv a celei de la manastireaAntim i poate ca va fi tinut i unele didahii 79

Dar domnia lui Stefan Cantacuzino a luat sfirsit la 21 ianuarie1716; nu s-a putut bucura decit 20 de luni de tronul cIstigatpe cai atlt de odioase. Mai mult, in noaptea de 6 spre 7 iunieacelasi an, tatal i fiul (stolnicul i domnul) mureau sugnimati,ispasind astfel crima de care toate cronicile îi fac vinovati **.Spatarul Mihai Cantacuzino, unchiul domnului i Radu Dudescu,cumnatul sau, au avut la Adrianopol aceeasi soarta, doll& zilemai trziu. Antim primea, In felul acesta, o dureroasa lovitura.Si, din nefericire, nu era nici ultima i nici cea mai grea.

In urma mazilirii lui Stefan Cantacuzino, turcii se hotaascal nu mai Incredinteze tronul unui domn de tara, ci demnitarilor

* Cf. Hurmuzaki, XIV, 2, p. 818 821.** Mai ales Del Chiaro vine cu preciari zguduitoare. Cf.

alria, ed. din 1718, p. 185-189.

www.dacoromanica.ro

XXXII

greci de la Constantinopol, care stApIneau si In Moldova, dui:4hainirea lui Dimitrie Cantemir. Acelasi Nicolae Mavrocordat,care inaugurase domniile fanariote in Moldova, este stramutatIn Tara RomAneasca, facindu-si intrarea in Bucuresti la 10 fe-bruarie 1716 71.

Actiunea antiotomanA si antifanariota nu s-a bazat, de dataaceasta, pe o colaborare a boierifor cu Rusia, intre SublimaPoarta s'i Imperiul moscovit fiind statornicia, deocamdata,pacea. Cantacuzinii au stabilit legaturi cu austriecii, sperindca, cu ajutorul acestora, OA poata aseza pe tron, In locul luiNicolae Mavrocordat, pe Gheorghe Cantacuzino, fiul lui Serban,care trlia de mai multa. vreme In Transilvania.

Prilejul era cu atIt mai nimerit Cu cit In prirnAvara anului1716 au reinceput ostilitatile intre turci s'i austrieci. Imperialii,victoriosi In toate ciocnirile avute cu turcii, au pitruns si inpaque apusene ale TArii Romanesti, unde o seamá dintre boieri,cum au fost Petru Obedeanu, vel serdar, Barbu Bra:doiu,Bujoreanu, marele ban, boierii Bengesti, Grigore Baleanu simulti altii au trecut de partea austriecilor, indemnindu-i sáse lndrepte spre Bucuresti *.

Si, intr-adevar, pe la Sinta MAriia Mare, cum spune Cronicalui Radu Popescu, o mina de soldati austrieci 72, au trecut Oltulpe la pasul Ciineni si s-au indreptat spre Pitesti. Varnesii autrimis in grab& scrisori la stapinire, precizind cá intentia austrieci-lor este sá se indrepte spre Bucuresti. Aceste stiri au ajuns Incapital& a treia zi dupa. Sinta Marie" cum spune Radu Po-pescu 73. Del Chiaro precizeaza. ca. In ziva aceea, cu o ora inaintede apusul soarelui lumea alerga pe ulitele orasului strigind:nemtii, nemtii" s'i ca. Nicolae Mavrocordat, inspairnIntat si-afacut repede bagajele s'i impreuná tu familia sa s'i cu boieriicredinciosi a luat drumul Giurgiului 74. Spre miezul noptii eis-au oprit la Calugareni ... sa lége tabara acolo si sá sazäpiná vor mai vedea ce fac aceste catane ce turburá tara asa rau",cum mentioneaza Cronica, favorabila, domnului, a lui RaduPopescu 76. La plecare domnul a luat cu sine s'i pe Antim Ivirea-nul, impotriva vointei acestuia, cu care la CalugAreni a avuto discutie dramatica., Antim refuzind sa-1 urmeze in refugiulsau 76. Tu timpul acestei discutii raitropolitul a fost chematafarl si i s-a inminat o scrisoare primitá tocmai atunci de laBucuresti, de la loan Abramios 77, prin care i se aducea la cunos-

* Cf. Cronica lui Radu Popescu, ed. C. Grecescu, p. 222-224.

www.dacoromanica.ro

tinfa cd padurea de lInga Bucuresti este plina de armate austri-ece". impartasind aceasta veste lui N. Mavrocordat, acestas-a pregatit imediat i cu mare spaima de drum, insistind dinnou pe linga Antim Ivireanul sa-1 Intovaraseasca i ameninfindu-1cu grave consecinfe pentru acest refuz, Inapoierea mitropolituluineavind alta explicafie cleat cä vrea sà unga un alt domnitorIn locul sau. Mitrofan Grigoras precizeaza ca la desparfire AntimIvireanul i-ar fi declarat ritos fanariotului Ali continue drumulmai departe singur deoarece de acum Inainte nu e nimic comunIntre el, domnul, si Tara Romaneasca" *.

intr-adevar, Mavrocordat a ajuns la Giurgiu, speriindu-ipe turcii de acolo cu fuga sa, apoi a trecut la Rusciuc, expediin-du-si bagajele prefioase spre Constantinopol 79. La rIndul sa.u,Antim Ivireanul s-a lnapoiat la Bucuresti i, sigur fiind caNicolae Mavrocordat nu se va mai Intoarce pe tron, 1-a uns codomn pe Patrasco Brezoianu, marele vomic, care nefericitulnici macar nu stia de acest lucru, nefiind de fop. **.

Dar o zi, doua., mai tirziu, lui Mavrocordat i s-a adus lacunostinfa prin cureni trimisi din Bucuresti, ca totul n-a fostdecit o falsa alarm& i c. nici un austriac nu se ail& in vecinatateacapitalei. Plin de minie, a adunat in graba citeva sute de turci

tatari cu care s-a intors In Bucuresti. Intimpinat de boierila FintIna lui Radu Voda, la intrarea In oras, acestia i-au reclamat(ca sa scape ei) pe Patrasco Brezoianu, care a fost imediat taiatin bucafi. Aceeasi soarta au avut-o in zilele urmatoare çi alfiboieri de tara, potrivnici turcesti i dornnului fanariot.

Ajuns In oras, Nicolae Mavrocordat a poruncit sa fie chematde indata mitropolitul Antim Ivireanul. and intra la curte inradvan, ca de obicei, ca sa se Intilneasca cu domnul spunecronicarul Mitrofan Grigorhs soldafii turci 1-au oprit, 1-au datjos din radvan i smulgindu-i barba si parul capului i tirindu-1jos, 1-au lnchis Intr-o casufa a curfii, ca s5,-0 aduca aminte detot ceea ce facuse ***. Odata, cu el fu inchis i loan Abramios,predicatorul bisericii palatului ****.

Cerindu-i-se demisia, In condifiile umilitoare In care se aflacu spectral morfii deasupra casuntefii capului sau, Antim

Ivireanul n-a schifat nici o Impotrivire. Yu local lui a fost alesMitrofan de Nisa, vechiul i statornicul sau dusman, protejatul

Mitrofan Grigorks, op. cit., p. 443. A se vedea nota 71.** Cf. Mitrofan Grigorks, op. cit., p. 443.

so. Idem, p. 443; Del. Chiaro, op. cit., p. 214.**** Del. Chiaro, op. cit., p. 214.

XXXIII

www.dacoromanica.ro

XXXIV

lui Hrisant Notara si a lui Nicolae Mavrocordat ". Cum unasemenea act trebuia ins& sanctionat si de Patriarhia ecumenica,domnul facind sfat cu toti boierii, au trimis la Tarigrad lapatriarhul, de i-au spus toate rautatile si amestecaturile lui sicum au facut sfaturi réle impotriva domnului si a tarii" *, acestvadit apostat si. uneltitor" **.

Patriarhul Ieremia al 111-lea, abia urcat in scaun trecatoarefigura de Ingaduit al turcilor", cum pe veci 11 Infiereaza NicolaeIorga *** s-a grabit s5, raspundä neIntirziat cererii lui N. Mavro-cordat K.

Prin gramata patriarhala, pe care o redam la note 82, mitropoli-tul Antim Ivireanul a fost acuzat de revolutie si rascoall, caa intreprins mestesuguri satanicesti, cä se ocupa cu magia. S-af5.cut sceleratul, rev. oltant si conspirator in contra putemiciiImparatii ... s'i s-a facut el singur demn de judecata, culpabilsi vinovat de caterisirea canonic5.".

intr-adevar, adaugam si noi, acestea au fost grelele pacate"care au apasat batrinetele si stradaniile de o viata, ale mareluiAntim Ivireanul. Pentru aceste pacate de revoltant §i. conspiratorimpotriva stapinirii turcesti amine Antim atit de venerat deneamul romanesc.

Pentru toate aceste rele Antim Ivireanul este scos din rindularhiereilor si departat de mitropolia Ungrovlahiei" 88.

in locul numelui de Antim, pe care 1-a purtat ca mitropolit,i s-a dat cel de Andrei: cu acel nume intrase In viata, Cu el unaa paraseascä viata. in timpul lecturii gramatei de caterisirei s-a pus pe cap o tichie rosie si i s-a comunicat sentinta de depor-tare pe viaja la manastirea Si. Ecaterina de pe muntele Sinai.Probabil ca aceasta era sentinta data. de Patriarhia de Constanti-nopol.

in miez de noapte, a fost pomit cu o carutä spre locul desurghiun, escortat de citiva ostasi turci, pusi sub comanda unuimehmendar, anume Colfescu 84, care trebuiau sa, Implineascaporunca cumplita a singerosului fanariot. intr-adevar, pe druma sosit si porunca sultanului prin care era osindit la moarte ****.

* Cf. Radu Popescu, op. cit., p. 226.** Cum 11 numeste Spandonis In scrisoarea sa din 20 septem-

brie 1716. A se vedea nota 72.*** Cf. N. Iorga, Istoria bisericii romkne, II, p. 56, dar unde

11 confunda cu Cosma al III-lea. Ieremia al III-lea a fost patriarhde Constantinopol intre anii 1716-1726.

* Cf. Mitrofan Grigoras, op. cit., p. 443.

www.dacoromanica.ro

Soldatii, credinciosi lui N. Mavrocordat, 1-au omorit i i-auaruncat trupul Intr-un afluent al Maritei, anume Tungia, caretrece prin Adrianopol i se varsa. In golful Enos din Tracia 86.

Data exacta a omorului nu se cunoaste *. Acesta a fostsavIrsit In ultima decada a lui septembrie 1716, chip& 22 alechid Antim semneazä in trei locuri un document de o exceppo-nalA pentru stabilirea datei mortii sale 86.

Daca dusmanii sAi n-au avut buna siratire sa-si ascunda.bucuria 87, poporul a primit In schimb Cu teribila consternarevestea mortii acestui mare ierarh, pe care 11 credea ajuns lamuntele Sinai i amintirea lui nu s-a sters niciodata din sufletulsau i nici a boierilor de tara. Asa se si explica. de ce manastirealui a continuat O. fie Inzestrata In anii case au urmat mortiisale cu paminturi i acareturi si de ce i s-a dat cu evlavie numelectitorului.

Agitata lui viata i naprasnica-i moarte 11 iartä de tot ceeace ar putea apare neconforma Cu atitudinea unui prelat. antarindIns& ceea ce a lasat culturii rominesti i luindu-i In seama. cuvin-tul, rostit de atitea ori intru apararea celui obidit, sIntem datorisa-i cinstim amintirea.

In urma mortii mitropolitului Antim Ivireanul a ramas oopera care 11 asaza Intre figurile de seam& ale poporului nostru.El poate fi socotit ca unul dintre cei mai multilateralireprezentanti ai vechii noastre literaturi.

Opera tipografica a lui Antim este si accasta o operaam urmarit-o schit1ndu-i viata, de care a fost organic legata.Opera literara, opera originala, trebuie sectionan In doua1. scrieri originale, tiparite In timpul vietii (inclusiv prefetele

dedicatiile unor carti imprimate In tiparnitele sale) ; 2. scrieriramase In manuscris i publicate foarte trziu, unele chiarzilele noastre.

Din prima grupa fac parte cele txei brosuri elaborate de elpentru educarea preotilor mireni. Cea mai veche dintre ele dateazadin primul an de episcopat la RImnic si este intitulata: invapnurclpe scurf pentru taina pocainjii 88.

Interesul acestei lucriri este mai ales de teologie practica.Ympartita In doua parti, bine Inchegate futre ele, carticica se

0 analiza a parerilor unor istorici la N. erbanescu,Mitropolitul Antim Ivireanul, p. 802-803.

** Cf. Del Chiaro, op. cit., p. 220 221.

www.dacoromanica.ro

ocupa totusi nu numai de educarea duhovniceasca a preotilor,invatindu-i ce este aceea spovedanie si cum trebuie savirsitaea, ci se adreseaza i credinciosilor, In scopul educarii lor. Caaceastá educatie este inteleas5. de Antim in sens pur teologic,este cit se poate de firesc pentru vremea in care ne gasirn i pentnicalitatea sa ecleziastica. Mai interesanta decit aceste invatarainte,pe care le intilnim si in Incepaturd invellaturd peniru ispovedanie,inclusl. In volumul de Didahii este explicatia pe care o cla AntimIn legatura cu savirsirea pacatelor. Omul pacatuieste, zice el,pentru cá nu stie sl citeasca ; nestiind sá citeasca nu se poateintelepti din cartile bisericii si din Sfinta Scripturcl, singurelecare-1 pot impiedica de la pleat. De altfel, fragmentul cel maiinteresant sub raport literar al acestei brosuri, este tocmai acelain care Ii indeamna pe pastoritii sai sa citeasca: omul care nustie carte se aseamana dobitoacelor si orbilor.

Urmeaza apoi un fragment de adevarata predicl, in carevehementa cu care enumerk multimea pacatelor i indemnurilerepetate adresate cititorilor, chemati sa se smulga din multimearautatilor, amintesc de elocinta didahiilor. Procedeul oratorical repetitiei, cu atita efect folosit, de la prima piná la ultimadidahie, este prezent i aci: .. . Toata ziva béti, boriti, inlauntniIn circiume, porniti la curvii si la preacurvii de multe faun,la nedireptati, la raniri, la cuvinte mincinoase, la ¡uramintestrimbe, la marturii mincinoase i la hule, la ucideri, la clevetela zavistii, la vrajbi i goniri i la alte nenumarate, cu carelebolnavéste ticalosul nostru suflet boall de moarte ..."

Aceeasi repetitie, de o splendid& cadentl, a zice nemai-Intilnita chiar la Antim, va incheia aceasta introducere nesepa-rat& de fapt de restul ... Si de se va intimpla si va muriticalosul si nepriceputul om neispoveduit i nepoclit, mérgeIn focul cel vécinic intru tritunérecul cel den afara, in viiarmelecel neadormit, In scrisnirea dintilor, In mina diavolului i salipséste de slava lui Dumnezeu, de bucuriia ingerilor, den fru-musétele raiului, den desfatarea sfintilor, den fericita viata.0, crestinilor, o, parintilor i fratilor, pina chid in rautate si inpacat, piná and dormim in patul lenevirii somnul cel greupurtatoriul de moartea pacatului? Pentru ce, pentru putinelvin al betiii, pentru o dulceata amará a unii imputite curvii,pentru bani care sint pamint, pentru maririle lumii, carele sinttoate necinsti, pentru mindrii i desertaciuni face pre ziditoriul

parintele nostru Dumnezeu vräjnia i ne dam pre noi de voevrajmasului lui Dumnezeu si al nostru diavolului, ca sa nemunceasca fara de mill?

www.dacoromanica.ro

Pin& cind nu ne venim In socoteala noastra? Pins. clnd necercarn folosul nostru ? Pin& chid nu ne pocaim? Pin& cInd nune tamaduim patimile sufletului nostru? Pinä cínd nu urimpacatul i sä iubim bunatatea? Pentru ce atita de nemultamitorsintem catre mIntuitoriul i facatoriul nostru de bine? ..."

Aceastä primä carticia tiparita cuprinde Invataturi redateintr-o formá apropiatà de aceea a predicilor. Stilul, deosebitde ingrijit, folosit In primul sau an de episcopat, 11 vom maiIntilni In ateva cuvintari ca mitropolit ; mai ales acelea, pronun-tate fiind voievodul de fata, poartä pecetea slrguintei pentrufraza Inchegata, i expresiile alese.

A doua brosura, tiparita. In noiembrie 1710 de GheorgheRadovici, este intitulatä inväleiturei bisericeasccl la ale maitrebuincioase i mai de folos pentru inveilatura preojilor, acumintr-acesta chip tipelritli in sfinta Mitropolie Liz Tirgovi§te, la anulde la Hristos 1710 ". in prefata acesteia lsi va exprima Antimtoata amaraciunea pentru lipsa de culturà a preotilor, capentru ignoranta lor In rnaterie de practica bisericeasca 90.

Din punct de vedere literar lucrarea nu prezintá prea mareinteres i nu vorn starui asupra ei. Singura., prefata, reflectápalid, calitatile polemice ale mitropolitului Antim i maiestriafrazei, atit de mult admirata In celelalte opere de catre totiistoricii literaturii noastre medievale.

Ultima lucrare din prima grupa este intitulata Capete deporuncil i a fost tiparita. In anul 1714. i aceasta se Inscrie intrebrosurile elaborate de Antim In acelasi scop al ridicarii niveluluicultural al preatilor. Mai mult chiar decit celelalte, elernentelejuridice covIrsesc continutul acestei lucrari, de o real& valoarepractica 91.

Brosura a fost retiparita in anul 1775, in vremea mitropolitu-I ui Grigorie, de catre tipograful Dirnitrie Petrovici *. Numelelui Antim nu era pomenit nicaieri, cum nu fusese pomenit nicila reeditarea Invcriaturii biserice0i.

Sub raport tipografic toate trei lucrarile sint modest impri-mate: de format mic, cu aceeasi gravura, Deisis, reprodusa pefalsa a doua a foilor de titlu i cu tiparul de o singura culoare,neagra.".

Dintre prefetele si dedicatiile cartilor tiparite de Antim,toate pline de elogii la adresa lui C,onstantin Br1ncoveanu, prefataGramaticii slavonefti, tiparita la Snagov In 1697 iese din comun

Cf. Bibliografia romdneascd veche, II, P. 210-211.

www.dacoromanica.ro

prin prezentarea pe care o face acestui bun fruct", cum numesteel cartea. Gramatica este pentru scris si citire, ceea ce este sufletulpentru trup si sarea in mincare. Clci precum corpul fArl desuflet mort este, precum soarele f5x5. de lumin5. nu lumineazäsi precum mtncarea nu e p15.cutä f5x5. de sare, tot asa e si cetireasan scrierea gr5. gramatici conducItoare". Rind pe rind sintdefinite apoi ortografia, etimologia, sintaxa si prosodia cea.f.5.c.5.toare de versuri" *.

Adresindu-se domnului ti aduce elogii pentru infiintareascolii de slavonie pentru copiii de virst.5. fraged5." 0, rugtndu-se,totodat5 pentru Indelungata viati si pentru sInAtatea si feri-cirea sa.

CalitAtile literare ale lui Antim se v5.desc si in dedicatia laNoul Testament, tiplrit5. la Bucuresti in 1703. Fraza minuitäaci, aminteste de stilul oratoric propriu didahiilor, cu bogatiacomparatiilor, si a repetitiilor, cu muzicalitatea frazei, atttde indagit.ä de toti cunosatorii autentici ai vechiului cuvtntromanesc: intoarce-se pururea magnitul atrá polus; zboaräspre inlltime focul, pleacl-se in sinul plmintului piatra ; aleargäapele in bratele mIrii si In scurte cuvinte, toate lucrurile atr5.chendrul lor A pleacl".

Prefata atre cititori din Vielile paralete de Plutarh, plinede elogii la adresa fiilor lui Constantim BrIncoveanu si mai alesa lui Constantin, traducltorul, trkleazi raporturile de oarecareintimitate Cu domnul si curtea sa, de vreme ce l-a felicitat pevoievod pentru calitItile feciorului slu: ... MArturisesc, inadevIr, cä indatá ce am citit-o, am fericit pe prealuminatul nostrudomn (sublinierea noastr5.), c5. 1ntre alte haruri d5ruite deDumnezeu, i-a hArIzit Dumnezeu preaingltimii-sale si fii, cariipentru proa marea lor virtute prematurâ slut rivniti in lume siinvidiati ..." **. Anul tirdririi Paralelelor lui Plutarh este deBidet anul premergAtor ridicArii lui Antim la rangul de arhiereu,Cu voia si, poate, indemnul lui Constantin Brincoveanu.

Dacä opera tipAritä a mitropolitului Antim Ivireanul sereduce la trei brosuri, toate elaborate in intentia ridiarit clerului,opera manuscrisä pe care, probabil, nici n-avea intentia sâ otiplreascä vreodat.5., este mult mai pretioasâ si cuprinde: Didaki-ile, Cronograful austral 0 kezdmintul mandstirii Antimm.

Vezi editia de fat5., p. 402-404.** Vezi editia de fatl, p. 409.

www.dacoromanica.ro

Cea mai veche dintre ele, datatg. 1 iulie 1709 95 este intitulatg:Chipurile V echiului oi Noului Testament, adecd obrazele oamenilorcelar vestili ce sd afld in Sfinta Scripturd", in Biblie" Fi inEvanghelie" e... §i era 0.mi-a blagocestivului domn Con-stantin Brincoveanu spre semn de dragoste adevgratg", cumdeclarg Antim In titlu.

Istorie prescurtaa a lumii vechi, in care elementele de istories'i genealogie biblioá se amestecá si cu elemente de istorie greco-romang, Chipurile V echiului ,si Noului Testament ti mgrescconsiderabil valoarea culturalg Cu numgrul impresionant deimagini peste 500 executate de mina lui Antim, sau aunui zugrav de profesie, legate intre ele prin fisii asemeni unuiarbore genealogic. De altfel lucrarea este cunoscutá si sub denu-mirea de Arborele genealogic a lui lisus Hristos sau Rodoslovie(pe care o foloseste insusi Antim in prefatg), pentru cá fisiacentralg este ocupatá de portretele stamosilor lui Hristos**,urcind ping la Adam**.

Simplificind elementele de descriere folosite in studiul nostru,amintim cg. opera Cronograful austrat incepe cu f. 4., ocupatáIn intregime de text, asezat In lungimea manuscrisului s'i careeste intitulat: Povestire pre scurt pentru zidirea lui Adam. Dela aceastá primg paginá si piná la sfirsitul operei constatameh autorul ei, in spetg. Antim, n-a folosit nurnai datele furnizatede Biblie, ci mai ales textul Cronografelor 97, numeroase lucrgride istorie si chiar traditia popularg si operele apocrife, privitoarela Vechiul Testament mai ales.

De la f. 4 incepe ilustrarea manuscrisului, iar textul va fiasezat de obicei pe douá coloane, in 15.timea codicelui, fiecarecoloang continuindu-si textul pe coloana corespunzgtoare apaginii urmgtoare 98.

Textul incepe, cum argtam mai sus, la f. 4 cu o Povestirepre scurt pentru zidirea /ui Adam, care ne transmite astfel Iegendalemnului crucii intratg in literatura noastrg popularg: Preacest Sith zic unii, cum al-au trimis Adam cind s-au boIngvit,A meargg in raiu, sg-i aducá din lemnul vietii; dará nu i s-audat voe, ci numai i-au dat ingerul lernn de finic. $i and s-auintors inapoi au ggsit pre Adam mort si au sklit lemnul acelala mormintul lui Adam, de spre cap, carele s-au Rout copacimare. Si dupá acéia, zic istoriile, 0.-1 fie pus Solomon la lucrul

* Vezi titlul intreg la p. 241.** Dupá genealogia evanghelistilor Matei si Luca.

XIX

www.dacoromanica.ro

XL

curtilor lui ce au flcut, pre carele zic O. se fie rAstignit i Hristos.(IarA eu nu o tiu sl fie aceasta adevAratl.)" *

Pe pagina urmAtoare este inseratl legenda dupl care Adamsi Eva au depilas moartea lui Avel timp de 100 de ani, la localce s1 chiama pin& acum Valea lacramilor, care iaste aproapede Evron".

In sfirsit, legenda prorocirii sibilei, pe care ne-au transmis-opatine texte vechi este prinsA si ea la fila 21, coloana II **.

Din punct de vedere literar Chipurile Vechiului NouluiTestament se caracterizeaa prin dominarea stilului epic. Dela un caplt la celllalt al operei sint povestite sumar evenimentedin istoria biblicá sau profanA, luate din cronografe. Limbaacestor povestiri este aceea a cronicilor, fermecAtoare i curatA.',Noe . apropiindu-s1 Potopul, au Intrat In corabiia ce fAcusedin Porunca lui Dumnezeu $i dupl acéia, desfAcIndu-setoate izvoarAle apelor i deschizindu-se jghiaburile ceriului,au ploat 40 de zile si 40 de nopti. Si s-au traltat apa In sus de15 coti de cit .toti muntii cei Inalti, cavil era supt ceriu Siau murit tot trupul cel ce mica pre plmint i toate cite au suflarede viatA" **:

RemarcabilA este capacitatea lui Antan de a rezuma, Inciteva propozitiuni, esentialul unor povestiri redate In Bibliesau cronografe In multe pagini, cum este aceea a vietii legendaru-lui Samson ****.

Cucerirea Ierusalimului de atre Nabucodonosor, pentrumultele plcate ale lui Sedechia, nu scapl condeiului de cronicaral lui Antim: Si puse ImpAratul Navuhodonosor pre Sedechia,fratele lui Eliachim, ImpArat preste luda si preste Ierusalim. $iera Sedechia de 21 de ani chid au inceput a ImpArAti. Si ImpArAtiam 11, fAcInd viclesug tnaintea lui Dumnezeu si nu sel ruinade:c5.trA fata Ieremiei prorocului, carele 11 certa pentru autAtilece fAcea, ci 1-au bAgat in temnitl. $i, trimitInd ImpAratul Nava-hodonosor soli la Sedechia ca sl-s dea birul, precum le-a fostlegAtura, i-au intors inclArlt, la impAratul, deserti i infruntati.

Miniindu-sl, drept ac6ia, Navuhodonosor, s-au dus asupraIerusalimului Cu toatA putéria lui i luind toate odoarAle beséricii,clte au gAsit si ale impAratului, le-au dus cu sine-s la Vavilcrn.

Cf. N. Cartojan, Cdrlile populare in literatura ronattescd,I, Bucuresti, 1929, P. 122-136.

** Cf. editia de fatA, p. 316.** Idem, p. 251.

11.*** Ident, p. 271.

www.dacoromanica.ro

i ame Navuzardan, stolnicul Implratului Navuhodonosor,besérica. lui Dumnezeu. Si te Imphatul pro feciorii lui SedechieInaintea lui, iarä pre el, orbindu-1, 11 duse la Vavilon. Si, esindIeremia din temnit.I., s-au dus frnpreunä cu norodul, lar Sedechia.cu rea moarte s-au sfirsit In Vavilon, crApIndu-i pIntecele"(f. 16, col. I) *

In sfirsit, stilul sobru si concis de care aminteam, poate fiexemplificat si de povestirea nasterii lui Cirus, ImEdratul persilor,xedatb. la f. 16V, coloana II **.

Ocupindu-ne In treaat de izvoarele folosite de Antim laalatuirea textului, mentionlm, o datá mai mult, a. Biblia n-alost singura carte care a stat la Indemlna sa, pentru a amintioameni s'i fapte din lumea veche. Alkturi de Biblie s-a folositde cronografe, precum s'i de scrierile unor mari istorici si filozofiantici. Asa se explica prezenta unor date In manuscrisul luiAntim, pe care numai cronografele" ni le dau, precum si foartenumeroasele trimiteri si aluzii la istoricii s'i filozofii la care nevom referi mai jos si pe care Incearcá s5.-i puná de acord cu.evenimente mentionate In Biblie.

Desprindem a Zoroastru a aflat mestesugul vajii" In-vremea lui Thara, taal lui Avram (f. 7, col. II), a. In vremealui Avimeleh a f5.cut Palamed slove elinilor" (f. 10, col. II,<turd ce, la f. 4, atribuie prima scriere pe p5.mint lui Enoch),lar In vremea lui lair a izvodit Carmentie slove latinilor" (f. 10,.col. I). Tot el pretinde a In vremea lui Thola Implatea laTroada Priamos, leat 3959 (f. 10, col. II), care Troadá a fostluatà la leat 4033" (f. 11, col. II). Este stabilia vremea clads-au rinduit de elini num5.rul anilor care se chiam5. Olimbios".clnd s-a n5scut Romil" si s-au Inceput Roma" (f. 14, col. I).Pe vremea lui Olofern avea cinste Sofoclis si Euripidis, poeticii",lar In vremea lui Zorobabel a trgit Darie, feciorul lui Istaspu"4i Platon filosoful" (f. 17, col. fi), la care a InvItat Aristotel(f. 18, col. II). Mt priveste istoria Greciei si a Romei, multedin am6muntele pe care le rein In text nu slat IntIlnite In CdrlileMacabeilor din V echiul Testament, In care este redati istoriapoporului evreu din epoca corespunzgtoare si din timpul ocupatieiroman° In Palestina, ci In cronografe. Astfel ne vorbeste despreAlexandru Macedon, despre ocuparea. Greciei si a Egiptului de.a.tre romani, de primul triumvirat si de luptele dintre triumviri

a Cf. editia de fatX, p. 300.** Idem, p. 296-297.

XLI

www.dacoromanica.ro

XLII

(aminteste de regimul politic al Romei de la Intemeiere pina.la Imperiu, f. 20, col. I), de Octavian August si de Tiberiu s.

Cele dota surse importante pentru cercetarea poporuluiiudeu, istoriile lui Josephus Flavius i Philon *** sint foartedes citate, precum i geograful lumii vechi, Strabon.

Antim ne d numeroase elemente de cronologie, precienddiferentierile dintre anal solar si cel lunar, cum face, sprela f. 5, coloana II. Tot el stabileste vremea clnd s-au petrecutanumite evenimente de seaml, folosind era bizantina.

Conceptia istorica a lui Antim nu putea iesi din graniteleidealismului epocii sale. Istoria popoarelor se confundä si lael, ca la toti cronicarii, cu istoria stApInitorilor acestor popoare.Exploatarea, pe care o va sublinia In predicile sale, nu estenicaieri mentionata In Chipurile Vechiului ,si Nou/ui Testamentneajunsurile oamenilor si ale popoarelor sint pedepse trimisede Dumnezeu pentru pacatele lor. CIt priveste critica izvoarelor,aceasta se reduce la constatarea deosebirilor dintre carpe istoriceale Vechiului Testament si alte lucrari consultate, cum facespre pildä la f. 16, coloana I: In vrémea acestui Sedechia s-ausf1rsit Imparatiia Iudei, caré a tinut 514 ani si 4 luni si 8 zile,dupä cum zice Iosif istoricul; lar din Cartea Imparatiilor nu saaduna mai multi declt ani 500 ****.

Textul rambla totusi viu, atragator, original, adevAratmonument al epicii medievale romanesti 100

Unii istorici, printre care si N. Iorga, au insistat pentruobtinerea unei copii, chipa manuscrisul atIt de tIrziu. descoperitde Stefan Berechet. Izbucnirea primului razboi mondial a Impiede-cat realizarea acestui deziderat, dar paguba nu a fost totuside neinlocuit. i aceasta din pricina faptului ca In tara se maiaflau doul copii, necunoscute atunci, realizate una la mijloculveacului al XVIII-lea, a doua In anul 1847, al caror text 11 redamIn variantele originalului "I.

Ca raitropolit, Antim Ivireanul a Inzestrat cultura romAneascacu cea mai limita expresie a cuvfntului rostit pina la acea data,elaborind nemuritoarele Didahii, opera care 11 aseza printrecei mai mari oratori bisericesti ai tuturor timpurilor. PredicInd

Cf. editia de fata, p. 314-318.* Josephus Flavius, Opera ... de antiquitatibus judaicis,

/ibri XX, Francfurt, 1617, 879 p.Philonis Judaei, Opera exegetica in libros Mosis

Antverpiae, 1614, 811 p.**** Cf. editia de Uta, p. 297.

www.dacoromanica.ro

In romOneate, %TO s i se tipAreasa opera in timpularunelndu-se urgia tuturor rOutAtilor asupra muncii sale, pus.i.In slujba TArii RomOneati, Didahiile n-au putut avea soartapredicilor contemporanilor al din Apus: Bossuet, Bourdaloue,Fléchier, Massillon, Ifie Miniat, deai nu stilt cu nimic inferioareacestora. CunoscAtor al vietii sociale romineati, In toate adinci-mile ei, Antim va prinde aceste realitAti In formele neIntrecuteale Didahiilor i nu va cruta nici domn, nici clas1 boiereasel,nici negustorime de plcatele pe care el, mai bine deeft oricine,le cunoatea. Inlocuieate In felul acesta vechea cazanie, tradu-.cere corect prins.i. In limba romineascA, de un Coresi i deun Varlaam, dar totuai traducere Cu o °pea originall, menitOel fie simtitl de ascultAtori tocmai prin viata pe care i-o clAdeau:aceste realiati.

Antim Ivireanul n-a fast primul orator In limba romani.tnainte de el s-au tinut omilii la Ingroplciuni, se vor fi tinutdiscursuri la diferite ImprejurAri din viata oamenilor (cununii,botezuri, cumetrii), se vor fi pronuntat oratii, mai mult sanmai putin dezvoltate, la urari pe tron, aniversOri, diverse alte-sArbAtoriri. Foarte putine au ajuns Insá pfril la noi. tinul dintreele dateazA din anul 1639 ai este un discurs funebru rostit laingropAciunea Sofroniei Ciogole 4'. Cele mai multe s-au risipit,-nefiind cine sl le prindl In forma materiall a scrisului ai maiputin In aceea a tiparului.

Antim trlieate tntr-o epoa de mare Inflorire a oratorieiTeligioase rAsiritene: Hrisant Notara era cunoscut ca un remarca-bil predicator ; Gheorghe Maiota i loan Abramios, predicatorila curtea lui Brincoveanu, se bucurau i ei de aprecien i elogioase.Cft despre Ilie Miniat, predicator la biserica greceasa din Venetiaera socotit ca un roan Gurl-de-Aur al secolului al XVIII-lea.Predicile acestora, fArá deosebire, ignoran Ins& realitatea dure-Toasl din jurul lor. Nici unul dintre ei nu era legat In vreun felde auditori, nu se simtea rispunzAtor In vrenn fel de viatapOstoritilor sAi. Antim ins& ta.1 subliniazi singur obligatiile pe.care le are si rOspunderile morale ce apOsau asupra umerilorsAi, ai nu odatA.

Opera lui oratoriel se compune din 28 de predici, pronuntateIn timpul domniilor lui Constantin BrIncoveanu ai Stefan Canta-cuzino. Raporturile sale cu Nicolae Mavrecordat, foarte Incor-date, ne fac sA credem cA. In timpul domniei acestuia, Antim

* Cf. I. Mann, Catalogul tnanuscriptelor romdtse,sti, I,Ducureqti, 1907, p. 375.

XLIII

www.dacoromanica.ro

XLIV

Ivireanul n-a tinut nici o didahie, cu exceptia Cuvintuluiinvalcitura asupra omului mort * pronuntat, se pare, la moartea&mainel Pulcheria Mavrocordat, in timpul slujbei Ingrop&ciunii,oficiaa la Mitropolie12.

La ateste 28 didahii tinute la sàrbitori mar, manuscriselecunoscute mai cuprind sapte predici ocazionale: una la urcareaIn scaun, deja analizaa, trei cuvintAri funebre, un cuvint laparastas i doul cuvinari (mai degrab5. InvAt5.turi) la spove-danie.

Manuscrisele mai cuprind, f5xà deosebire de vremea In careau fost copiate si cele douà aparàri trimise lui Constantin Brin-coveanu In anul 1712 si de care ne-am folosit, in parte, la schitareabiografiei lui Antim.

Inainte de a Incerca o analizà succintá istorico-litearl aoperei de apetenie a lui Antim se iveste o Intrebare elementar5.:cum ni s-au transmis didahiile, stiut fiind cl ele au fost rostite

c5. phi& ast&zi nu se cunoaste un manuscris original al luiAntim? PArerea celor care s-au ocupat de opera lui Antim esteunanimá in aprecierea c5, acesta si-a alcAtuit predicile In scris,le-a retinut In memorie i le-a pronuntat In fata credinciosilorde elia, prezenti la biserica llitropoliei. Este greu de admisprezenta tahigrafilor la noi, care ar fi Inregistrat didahiile Inmomentul pronuntarii lor i le-ar fi dictat apoi copistilor **.

De altfel circulatia rnanuscrisb. a didahiilor a fost destul derestrIns5.. Operl a unui mitropolit, scos din scaun pentru abatenigrave de la canoane (printre care i vrAjitoria, cum am vlzutIn actul de caterisire), aceasta nu putea fi Inabatisatà cu preamare c6.1durá de slujitorii altarelor, ce trebuiau al respectelegislatia bisericeascA.

Cele trei copii manuscrise, p5strate In colectiile Academiei,au fost publicate, printr-o ciudat.1 Inatimplare, la data chaca aufost descoperite.

Cea mai noul dintre ele, copia din 1781, a arhimandrituluiGrigorie Deleanu, a fost descoperia de episcopul Melhisedecal Romanului In 1886 ***, clnd au fost publicate pentru primaoar5. Didahiile

Cf. editia de fat5., p. 188-192.Cum se petreceau lucrurile In Apus. Cf. Dan Simonescu,

Antim Ivireanul scriitorul, in Analele Academiei R. S. Romania,C (1966), p. 666.

** Cf. Analele A cademiei Rotnane, s. II, t. VIII (1885-1886),p. 80-81.

www.dacoromanica.ro

A doua copie manuscrisa se pastreaza sub nr. 549 * §i asttrnit mare interes la data descoperirii sale de catre ConstantinErbiceanu, In vara anului 1887. Pe ling& cele 28 didahii, doulIntImpinari catre domn si un Guying pentru pocelinid pe carele-am IntlInit In manuscrisul copiat de arhimandritul GrigorieDeleanu, copia aceasta mai cuprinde trei cuvIntari la Ingropa-ciune si o Invataturä la spovedanie

Ultimul manuscris pastrat In colectiiile Academiei, asupracamia vom starui mai mult intrucit constituie textul de bazaal eclitiei de fata, a fost descoperit de noi In primavara anului1958 **. fnregistrat sub nr. 3.460, el are 213 file de dimensiuni20 x 15 cm *** si a fost copiat de catre Efrem gramaticul Inanii 1722-1725, asadar la numai cltiva ani de la moartea mareluimitropolit. Foarte apropiat ca grafie i omamentatie de pseudo-autograful Antim (ms. 549), care este copiat dupa textul luiEfrem, manuscrisul a fost rgu Intretinut pinä la intrarea luiIn patrimoniul Academiei, avind primele Foul foi distruse, inmare parte, de umezeall.

Aceasta a Ingreunat i identificarea manuscrisului, cacipredica la insclunare, dupa care s-ar fi putut usor recunoasteopera lui Antim (In lipsa titlului) este rupta In lungime pe douatreimi din suprafata ei. A doua predica are si ea distruse primelefile pe o txeime din suprafata, iar f. 11-54, chiar daca nu aulipsuri In text, slut uzate peste masura. Succesiunea este identicáCu cea a manuscrisului 549, copiat de altfel, dupa acest manu-scris 3.4601°5.

Dar cine a fost primul posesor al manuscrisului, pentru carea fost copiat de catre Efrem gramaticul? Popa Stanciul eraparoh la Eiserica Tuturor Sfintilor, cum se numea manastirea.Antim In vremea aceea si este cunoscut ca unul din cei mairemarcabili dasc51i (adica profesori) i copisti de numeroase ma-nuscrise ****. Este de presupus ca. originalul Didahiilor, pierdutastazi, a fost gasit In biblioteca manastirii Antim, de catre popaStanciul, care I-a Incredintat spre copiere ucenicului sau In alescrisului, gramaticul Efrem.

* Cf. I. Diana si R. Caracas, Catalogul manuscriselor romii-nefti, II, p. 300. 0 cercetare mai amanuntita a manuscrisului,in Antim Ivireanul, Predici, ed. G. Strempel, P. 42-47.

O descriere sumara la G. Strempel, copi,sti de manuscriseron4ne0... I, p. 62-63.

*** Acestea stilt dimensiunile aproximative ale tuturormanuscriselor de Didahii pe care le cunoastem.

*** Cf. G. $trempel, copifti ... I, p. 224-227.

XLV

www.dacoromanica.ro

XLVI

Asadar, dupa opinia noastra, intre originalul lui Antimsi textul folosit de noi ca text de baza n-a existat nici un altintermediar "e.

Al patrulea manuscris folosit de noi In editia de fall, carepoarta sigla N, se pastreazi la Craiova, In colectiile Biblioteciijudetene, sub nr. 67. El dateaz& de la mijlocul veacului al XVIII-lea si este copiat In cursiva specifica scolilor de gramatici de laBucuresti 107.

Manuscrisul, asa fragmentar cum se pastreaza, este pretiospentru circulatia operei lui Antim, chiar dad, sub raport lingvisticnu are deosebiri prea mari fat& de celelalte doua. Credem cä afost copiat dupa manuscrisul de la Caldarusani (ms. 549), alcarui scris si ornamentatii Incearcl sa le imite.

Pe ling& aceste patru manuscrise am mai avut prilejul savedem, far& O. le puteam Ins& cerceta amanuntit, alte don&manuscrise, care nu aduceau Ins& nimic fatA de textele de maisus. Unul a fost oferit spre cumparase Bibliotecii AcademieiIn anul 1958, fad. O. fi fost ins& achizitionat. Era o copie dinjurul anului 1780, de dimensiuni egale cu cele de mai sus. Aldoilea, datind din primul deceniu al veacului trecut, cu lipsurila inceput si la sfirsit s'i pistrat tot In depozit particular, ne-afost semnalat de cunoscutul cercetAtor din Iasi, Paul Mihail.

In sill-sit, In ms. 1.244 al Academiei *, inserat printre siteCazanii copiate la inceputul sec. XIX, se ail& si. Giant deinvrlialurel la na,sterea domnului nostru Iisus Hristos in.

Filiatiunea manuscriselor, dat fiind numarul lor restrinsnu este foarte greu de stabilit. Pentru copia lui Grigorie Deleanu(manuscrisul 524), In care mina ieromonahului a intervenit nunumai in orinduirea predicilor, ci §i In text, nu putem stabilicare din copiile anterioare anului 1781 i-au slujit de model. Citpriveste manuscrisul 549 (manuscrisul descoperit de C. Erbi-ceanu la manastirea Caldirusani), acesta a fost copiat dup&textul lui Efrem gramaticul (ms. 3.460) *0. Manuscrisul frag-mentar de la Craiova a fost lucrat dup& copia de la manAstireaCaldarusani, dupa cum rezulta din compararea ambelor texte.

0 alta problem& pe care am incercat sa o elucidam si ca alt

* Cf. G. Strempel Fl. Moisil L. Stoianovici, Calalogulmanuscriselor romdnesli, vol. IV, Bucuresti, 1967, P. 355. Textulpredicii se afla In editia de fata la p. 194-202.

** Cf. Anti»; Ivireanul, Predici, ed. G. Strempel, p. 50-51ande este argumentata pe larg afirmalia copierii ms. 549 dup&ms. 3.460.

www.dacoromanica.ro

prilej * este aceea a izvoarelor de inspiratie folosite de AntimIvireanul la alcituirea operei sale oratorice. Dupi cum totiistoricii literari, de la C. Erbiceanu incoace, au acceptat, fill.control, afirmatia acestuia, conform cireia manuscrisul de laCildirusani ar fi fost autograful mitropolitului, tot asa majori-tatea istoricilor literari au Imbritisat teoriile emise de episcopulMelhisedec 1" (dupi. care Antim ar fi fost puternic influentatIn opera sa de marele predicator grec de la Venetia, Ilie Miniat)si de N. Iorga 11° (clop& care Hrisant Notara ax fi fost modelulmitropolitului Antim), Uri si cerceteze adevirul acestorteorii.

Antim Ivireanul n-a putut cunoaste In tntregime opera luiIlie Miniat (1669-1714) desi a fost contemporan cu el, pentrucä aceasta a fost tipariti la Leipzig abia In anul 1718, adici ladoi ani dupi moartea sa. Este drept ci Antim ar fi putut cunoasteparte din predicile lui Ilie Miniat prin copiite manuscrise ce i-arfi putut parveni din Italia prin intermediul cilitorilor, sau alui loan Abramios, viitorul predicator al curtii. Tncercirile pecare le-am Intreprins de a descoperi In colectiile Academiei si inalte depozite de manuscrise vreo copie contemporani din predicilelui Ilie Miniat, care ar fi putut servi ca model lui Antim, aurimas Hsi rezultat. Yu sftrsit, din investigatiile personale acuteIn opera lui Ilie Miniat, de a descoperi sursele de inspiratie alemarelui nostru predicator conchidem ci Antim Ivireanul nus-a inspirat din predicile acestuia.

at priveste afirmatia lui N. Iorga, neargumentati, ea seexplici prin aceea c5. marele nostru istoric, cunoscInd vechilelegituri dintre cei doi arturari, va fi socotit ca fatali o influentia lui Hrisant asupra lui Antim In materie de omiletici, fix& siobserve cit de personale si cit de mult erau legate didahiilemitropolitului Antim de realititile sociale din tare noastri.

Pentru un teolog invitat, cum s-a dovedit a fi Antim chiarlnainte de a fi fost numit episcop si mitropolit, izvoarele salede inspire* nu trebuie ciutate In scrierile unor contemporani,de loc superiori lui, ci In scrierile clasice ale crestinismului si inoperele comentatorilor acestor scrieri, nu mai putin clasice.

Remarcabil cunoscitor al antichititii, cum am vizut InChipurile Vechiului fi Noului Testament, Antim s-a folositdeseori In didahiile sale de artile Vechiului Testament si rareslat acele cirti ale Legii vechi pe care si nu le citeze Ili.

* Li introducerea la editia Predici, p. 51-52.

XLVII

www.dacoromanica.ro

XLVIII

Natural cl sInt amintite si Evangheliile sinoptice, Evanghelialui loan, Faptele apostolilor §i Scrisorile sobornice,sti, ale azorpericope le foloseste adesea drept motive omiletice.

In afaxa artilor biblice Antim se foloseste de operele unorteologi si comentatori ai V echiului §i Noului Testament cum sInt:Atanasie cel Mare, Dionisie Areopaghitul, Grigorie Bogoslovul,Efrem Sirul, Vasile cel Mare, Theofilact arhiepiscopul Bulgariei,Eusebiu de Cezareea, loan Damaschinul si foarte des loanGura de Aur.

Antim foloseste scrierile acestor Invatati teologi numai pentruInarirea argumenarilor sale. El nu-i compileaz5. si nici m5.carnu le Imprumutä ideile.

in afara scrierilor asa numite canonice, adia admise debiseria, Antim s-a folosit In alatuirea predicilor si de uneletexte apocrife, necanonice, asa cum am constatat si mai sus,clnd ne-am ocupat de opera daruit5. lui BrIncoveanu 112.

Antim Ivireanul nu s-a rezumat In omiliile pe care le-a pro-nuntat (cel mai adesea, In fata unui public ales, cu o subti1áculturS clasia greceascä si roman5.) la argumente exclusivteologice. CunoscAtor al filozofiei grecesti, al mitologiei siistoriei greco-romane, el va face aluzie la personalitAti ale aroropere nu-i erau de loe strAine. ii pomeneste pe Anaxagoras,Aristotel, Democrit, Anaximandru * (este drept, combltindu-lep5xerile asupra cauzelor cutremurelor, pentru cä nu-1 arainteaupe Dumnezeu caree iaste pricina cea dintli"), citeaz5, celebra}aforism al lui Socrate: cunoaste-te pe tine Insuti" **, amintestede Hesiod ***, de Artaxerxes **** (Imp5zatul persan InainteacAruia, zice Antim, nu-i era Ingaduit nimlnui s5. apari ImbracatIn sac), de Alexandru Macedon s'i de multi altii m.

Antim Tvireanul era un bun cunosator al literaturii popularepe care o foloseste uneori la ilustrarea ideilor sale si mai ales Incomparatiile cu care !si Impodobeste elocinta. In predica laBogoiavlenie (adic.I. la Boboteaz5.), Antim Isi Indeamn5. plstoritiiA. frecventeze bisericile si mai ales a Impart.5..seascá celor deacas5. din Inv45.turile apfitate acolo. Ei trebuie sá procedezeaidoma ariciului din Fiziolog, care, aturIndu-se de struguri,

* Cf. editia de fat5 p. 175.* in Cutant de invaldturli la Dumineca llsatului sec de

brina, una din cele mai frumoase s'i mai vehemente didahiiCf. editia de fat5., p. 104.

*** in predica la Sf. Constantin si Elena. Cf. editia de fat5.p. 86.

.0*** Cf. editia de fat5., p. 11.

www.dacoromanica.ro

duce In spate si puilor hrana de care au nevoie: chui ;sinsde la besérica sa nu e,sim deFarti, ci sa facem cum face ariciuldupa ce mérge la vie,intii sa satura el de struguri ,si apoi scuturtgvita de cad broboanele jos Fi sa tavdliFte pre dfnsele de a infig fughimpii /ui fi duce Fi puilor (subl. noastrg) " *

Cuvintul de invapitura asupra omului mort, cuvint rostitdup& at se pare la ingropaciunea doamnei Pulcheria, sotia luiN. Mavrocordat (sau la moartea unei fiice a lui ConstantinBrincoveanu?), splendid cuvint de mingliere, In care filozofiapaging. a elogiului mortii vine sg Intareascá resemnarea. cresti-neasca In fata implacabilei legi a naturii, Antim aminteste depasarea Phgnix, intratg i ea In vechea noastrg literaturapopularg: O pasare, ce sg numéste finix, de ce sá sgvirsa,steflede vréme de aceia mai mult ii adaoge zilele vietli lui, pentrucad moartea li Inoiaste viata da.ruiaste ani mai multi. Deciaceasta cocoang, de ar fi murit pentru ca sa se sgvirseasck arfi fost vrédnic de plins sfIrsitul ei, pentru cgci s-ar fi pierdutun chip minunat ca acesta al darurilor si al bungtatilor. Dar&de vréme ce s-au sgvirsit pentru ca sg. traiasca, In vici, pentraea sa. se bucure, Impreuna cu Ingerii, pentru ca sa. se I:tact-5 dea doa ora, In ceriu, ca finixul, ce trebuesc lacrgmele? "**

In sfirsit, aluziile pe care le face la scorpie, la ngpirca, laiarba de vindecare si la tiriacul, carele iaste impotriva veninu-lui" *** vadesc pe Antim i ca pe un cunoscator al mediciniipopulare.

Didahiile mitropolitului Antim Ivireanul reflecta., nu o data,starea economic& i politic& a Tarii Románesti, dependent.%atit de dureros simtita de el, de Poarta Otomana. De la predicala Inscaunare si ping la sfirsitul zilelor sale, el n-a incetat s&ridice cuvintul compatimind tara, poporul, pentru aceastateribila. opresiune. Turma asupra cgreia este chemat sA. pasto-reasca spune el In cuvintul din ziva alegerii ca mitropolitare marele merit de a-si fi pastrat dreapta credint& curatanespurcatl, Cu toate ca. este inconjurata. i ingraditg nitrehotarale celor striini de fel i impresurati de atIta nevoisclrbe ce vin totdeauna, neincetat, de la cei ce stgpinesc pamIntulacesta ..." ****

Cf. editia de fata, p. 73.** Idem, p. 191.*** Idem, p. 116.*** 'dent, p. 6.

XLIX

www.dacoromanica.ro

Un moment greu In raporturile ärii cu turcii va fi smulsurmitoarele accente de rugiciune, dar si de revolti., la una dinpredicile la Adormirea Maicii Domnului: ... cautä asupranorodului täu, vezi mostenirea ta, nu ne lisa pre noi, picAtosii,ci ne piaiaste i ne mIntuiaste de viclesugurile diiavolului, cäne-au lmpresurat scIrbele, nevoile, ri.otAtile i necazurile "."

Chiar i In cuvintArile vehemente, In care combate picateleascultAtorilor i ironizeazi. viclesugurile celor mari, aluziilela sarcinile grele economice ale tirii sint nelipsite: ... Laspoate ta zicä fiestecine din voi, In gindul siu: darä noi avemnevoi gréle asupra noastrA $i nu putem sà facem acéste ce zici;ci en tncä zic cà iaste asa, i crez. Numai la greul acela sintcisu pdrias for:Jr-ace' jug ce tragel voi, trag gi eu ; darà n-am putéresá zic nici sä gindesc asa, cici cà precum eke impliratul dcljdide la noi, asa ne are i Dumnezeu credintà sifapte bune..." **(subl. noastx5.). Tn altä predicl, la Preobrajenie (adici la Schim-barea la fati) sé referi din nou la jugul si vremeanu ne slujaste, cà sIntem supus supt jugul pàglnului i avemnevoi multe i supiriri de toate pàrile..." ***

in sfIrsit, anticipind calitAtile stilistice ale marelui mitropolit,redim un fragment de adevisatà antologie lirici, din care nulipsesc nici accentele de dureroasi. resemnare In fata jafurilor

otomane: Lumea aceasta iaste ca o mare ce si.turburi., Intru care niciodati n-au oamenii odihni, nici liniste.Coräbiiie Intre valuri sInt ImpirAtiile, cräiile, domniile i orasele,multimea norodului, politiile, suppusii, bogatii i siracii, ceimari si cei mici, stilt cei ce cilitoresc i si. af15. In nevoe. VInturilecéle mari ce umflä marea slat nevoile cele ce ne supärà totdeauna.Valurile ce luptä corabiia grit nenorocirile carele si. IntImpli. Intoate zilele. Norii ce negresc viaduhul, fulgerile ce orbesctunetile ce Infricosazi. toati, jalma viteazi. stilt IntImplirileale de multe féliuri, neasteptatele pagube, Infricosisile vri.j-masilor, supàrärile, necazurile ce ne vin de la cei din Mari.,jafurile, robiile, dirile cele gréle si nesuferite carele le Iasi.Dumnezeu i ne incungiuri., pentru ca sä cunoascá credintanoastri si si ne vazi. ribdarea " ****

Aspectele sociale si morale ale vremii: exploatarea feudal&inegalitatea dintre clase, particularititile care caracterizeazi.

* Cf. editia de fati., p. 21.** Idem, p. 28.*** Idem, p. 81.*** Idem, p. 158.

www.dacoromanica.ro

diferitele clase sociale i In special boierimea, pe caro nu o vacruta de loc pentru multele i marile ei scAderi, slut de asemeniprezente in opera de cipetenie a lui Antim. El a stiut si pittrundiadInc cu observatiile sale In putregaiul societltii diferentiatesi a legat ideile teologice de viata cotidiang a acestor spoliatoriintemi. In aceasta constA, mai ales, originalitatea lui Antira.

Dintre cIti mitropoliti a avut T_ra Romineasck el a fostsingurul care a IndrAznit sA ridice cuvIntul impotriva nedrepati-lor sociale, firi st crate nici pe domn i nici pe boieri. i azestia,mai ales, nu l-au iertat niciodatA. Protestele ion, precum si alenegustorilor i meseriasilor vor fi fost auzite de Antim de vremece acesta ti apostrofeazt ta vehementa predia de la DumiesecaVamepului : Si nimeni sa nu socoteascA, din voi, i sA, zica iniMma lui: darg ce treabl are v15.dica cu noi, nu-s mat.% vlidiciialui, ci st améstec5. Intru ale noastre? I De n-at stint pinO, acumsi de n-au fost nimeni st vA Invéte, iatO cA acura vet sti el amtreabg cu tot oamenii clt slut In Tara Rumineasel, de la micpini la mare i pin& la un copil de VII afart din plgIni i dinceia ce nu slut de o lége cu noi; cici In seama mea v-au datstApInul Hristos sl va pasc sufletéste, ca pre niste oi cuvInti-toare i de etul mieu spInzurt sufletele voastre i de la mineva si vO. cearl pre tot, iar nu de la altii, pinA cind vA voiu fipastoriu "

El nu crutO pe jefuitorul care vrea si-1 Impace pe DumnezeuplItind ruglcinni cu bani furati: IarA nu ca unii dintrevoi ce fac jafuri i fac cite slut mai réle pre plmInt, apoi st duceCu end ca acela ce dt vreunui popt sà-i faci slrindariu cai se iarte pOcatul si el tot cu totul stb. In tina rOutOtii "**

Tot boierilor le trece pe dinainte ochilor, Intr-o predici laDumineca Florilor, toate ticAloeniile In care se tIvOlesc, de laminciunile In materie de credintl, Oil la exploatarea shigeroastla case au supus tArAnimea Predica este datatb. 1710, an carecoincide, dupi.plrerea. noasta, cu apogeul activitAtii sale pasto-rale, an in care el se afla In culrnea prestigiului sOu de arhiereu

cOrturar. Dupl ce li critic.% pe coi prezenti i In special pe boieripentru dezinteresul fatA de spovedanie si pentru dezmItul dintimpul postului mare (,las noi, cei ce ne tinem mai mari, raaivrédnici, mai Intelepti si mai cunoscAtori, am mutat vrémeadin sOptAmin5. In aptAminA, petrecInd cu mInclri de toate

cu bluturi Indestulate i cu toate dohtele trupului nostru.

* Cf. editia de fati, p. 28.* Idem, p: 39.

LI

www.dacoromanica.ro

iar de suflet n-am purtat grijä nicidecum, ca clnd am fi ne-simtitori") continua.: ... Unii sa, ispoveduesc de frica vreunorIntImplazi, altii pentru un obiceai, altii de rusinea omeneasca,altii de frica stapInilor; altii iara. au cite doi duhovnici, unul latara si altul la oras; la cel de la tara, ca la un om prost, spunepicatele céle ce socotéste el cä slut mai mari, iar la cel de laoral spune pacatele cele ce socotéste el cä sint mai mici, neguta.-torind si mestersugind taina ispovedaniei ... $i la acea mincinoasäispovedanie, ce facem? Ceram sa aflam duhovnic om prost,pentru ca sá se teamt de noi si sa-i fie rusine de fétele noastresi ce vom zice noi ass, sá fie, socotind In gindurile noastre ca.,precum Insalara pre dinsul, vom 1nsa1a s'i pre Durnnezeu ...

clnd mérgem s'i ne ispoveduim nu spunem duhovnicului cámind= carnea si munca fratelui nostru, crestinul, si-i bemsingele si sudoarea fetei lui cu lacomifie si cu nesatiul ce avem,ci spunem cum c-am mincat la masa domneasca., miercurea sivinerea, péste si In post raci si untdelemn, si am Wait vin. Nuspunem ca tinem balaurul cel cu 7 capete, zavistiia, IncuibatIn inimile noastre, de ne roade totdeauna ficatii, ca rugina prefier s'i ca cariul pre lemn, ce zicem cá n-am facut nimanui niciun au. Nu spunem strimbatatile ce facem totdeauna, clevetirile,valle veghiiate, fataxiile, mozaviriile, vinzarile si plrale ce facemunul altuia, ca sa.-1 surp5,m din cinstea lui, ce zicem: am face ran.,ce nu ne di Indemlna, ca, avem nevoi multe si dasi si avem si casagrea si copilas ca-n gloatá si oameni multi carii sa. ocrotesc prelinga noi. Nu spunem ca, crédem minciunile slugilor noastre maivirtos decit adevarul celui ce sa. napastuiaste, carele, de s-arsi jura, nu-1 crédem, nici 1i facem dreptate, ci-lpedepsim cu atitacruzime de inima. at de am putea 1-am stinge s'i de pre fatapamIntului: ce zicem ca. fiind In valurile lumii nu putem sa. necantata de suflet, ci dam cite un sarindariu, iara, din jafuri, iardin nedreapta agoniseall. Nu spunem ca. pre carele il vedem ca.jafuiaste si prada s'i cazneste pre saraci, 11 laudam si-i zicem ca,inste om intelept, ti ajunge mintea la toate si iaste vrednic siface dreptati, iar pre carele 11 vedem ca. nu O. amesteca. tntr-a-célia 11 facem blestemat, mojic s'i nevrednic si cum ca. nu-i ajungemintea sa faca judecati si dreptate ... "*

Aceasta nu este unica didahie In care Antim 1i. Infrunta. peboieri. TJsturator de ironica este critica pe care o aduce Antimacestor auditori pentru spiritul lor conservator In cele rele.Asemeni viermelui care se haneste cu radacina iute a hreanu-

* Cf. editia de fata,, p. 94-96.

www.dacoromanica.ro

lui si nu vrea 0, o paraseascl pentru cl nu cunoaste gustul dulceal altor radacini, asa i boierii ramin surzi la IndemnurileInvaramintele sale, pentru ca, traiti In promiscuitate i ignorantas-au obisnuit cu ele si le vine greu sa. le parbseasca S.

O splendida antiteza din predica la Soborul sfintilor IngeriImbraca cuvIntul luí Antim, pe care 11 ridica Intru apararea celorumili i exploatati: Nu sa cuvine cinstea i lauda numai oameni-lor celor mari i bogar, cá sint vrédnici acestui dar i cei mid

smerit. C5. macar c5. cei maxi stralucesc cu haínele céle demult prer i cei mici n-au cu ce sal acopere trupul; cei maris5. odihnesc pe asternuturi moi i frumoase i cei mici sA. culcape pamIntul gol si pe pae ; aceia Insorir Cu mulrime de slugi,iar acestea lipsit, pustii i de ajutoriu si de priiateni; aceia Intrerasfarari i lntre bogarii i acestea Intre primejdii çi Intre In-tristaciuni. Ìnsä, Cu toate acéstia mArin despartite, nu sa cuvinecelor mici mai purinica cinste i dragoste cleat acéia ce sa cuvinecelor mari i bogari, nici iaste cu dreptate celor rnari sa li salnchine lumea si pre cei mici batjocoreasca; de acéia sa seteama si pre acestea sa-i obideasc5.; de aceia sa se rusinézepre acestea sa-i Infruntéze "**

Cele mai numeroase critici pe care le aduce Insa milxopolitulAntim Ivireanul boierilor izvorasc din caracterul tic51os alacestor neschimbatori In rail", cum ii numeste el, Intotdeaunaintriganri, rautaciosi, plini de pizma, vicleni, pletori, Intr-uncuvInt plini de pacate vechi i bine cultivate, pe care el nu leputea admite nici ca mitropolit i nici ca om. Vorbind, In primapredica de la Dumineca ldsatului de brined, de bunul obicei alboierilor de a se aduna seara la dornnitor si de a se ruga deiertaciune, dezvaluie &dui mincínos ce se ascunde In spateleacestei datini: obiceaiul iaste frumos la vedére i rail lapricépere; ca nici ertaciunea ce cérer de la stApIni nu estecurata, nici acdia ce luat unul de la altul, c5. iaste plina de pizmisi de zavistie i plina de rautate, ca nu iaste Cu end curat ..."***

Intr-alta predica, la Sf. Nicolae, apostrofeaza astfel acestepacate ale ascultatorilor: Dail tu, cad urasi pre fratele tatiatlta eft nici In ochi nu vei s5.-1 vezi, ci-i porri pizrna zavis-tuiesti pre la unii si pre la altii, ca sA-i faci paguba i sa-lsupui,sA-1 saracesti, tu, adevarat, nu esti crestin, nici om pe paminr,ce esti singur Satana, carele au pirtt pre Dumnezeu la Adam ****.

* Cf. ediria de fata, p. 104.** Idem, p. 164.** Idem, p. 49.**** Idem, p. 55.

www.dacoromanica.ro

LIV

In sfirsit, Intr-o predica la Schimbarea la fa/1, dupa ce criticaimoralitatea, mai ales In rIndul credinciosilor avuti, conchide:»lar noi ne pizmuim, ne zavistuim, ne pohtim ant unul altuia

mijlocim In tot chipul sä ne pagubim unul pre altul, nu numaide avdre, ci mai vIrtos de cinste "s

Antim nu priveste de loe cu Ingaduintä nici uritul obiceide a Injura, generalizat la toate plturile sociale.

Se cuvine amintit faptul cl elementele realiste abund5. Inpredicile lui Antim. In toate argumenarile pe care le face el sefoloseste de realiatile din jurul slu, fie pentru a combate si a In-drepta alunearile credinciosilor, fie pentru a explica anumite saride lucruri. Aluziile la situatia economic& grea a aril izvoasc dincnnoasterea vietii asanilor, a micilor mestesugari si In generala burgheziei oraselor. Vorbind despre inegaliatile sociale, despreexploatare, el nu se refer& la vremuri i oameni demult disp&rup,ci spas& cuvintul i Indreapt& degetul spre boierii prezenti:voi sInteti cei ce jefuiti, cei ce Impilati, cei lipsiti de rusine.

Fireste cä nu putem sanii asupra tuturor aspectelor socialesi morale pe care le cuprind didahiile mitropolitului Antim.Ar mai trebui amintia critica Impotriva cebra ce-si °clawi ti maltrateaza parintii, critica Impotriva betivilor, a celor

ce nu cinstesc bltrinii, a celor ce nu Ingrijesc de l&ca.surile deInchinIciune si le tin ca niste grajduri", critica celor ce n-an otinutl cuviincioas5. In biseric5. si In sfirsit, a celor ce clevetescpreotii i c&lug&rii. In totalitatea lor didahiile constituie, Intr-unfel, un nepretuit document social si o larg5. frescA a moravurilorvremii sale.

rncerctnd, In cele de mai jos, o fearte succina anaiizä literaa,vora remarca, din capnl locului, raritatea elementelor epice dincuprinsul didahiilor, ceca ce le defineste ca pe o oper5. de InAltItorlirism. Cele clteva povestiri (binefacerile SI. Nicolae **, minunileprorocului Elisei ***, patimile sf. Constantin ****, ImpgratulTiberiu i tInru1 desfrInat s.a.) nu sernesc mare interes

nici nu ne las& si vedem In Antim un mare povestitor. Aceasacalitate este evident& numai In lectura Chipurilor Vechiului FiNoului Testament.

Stain de neamul nostru pi-in origine, nu prin aspiratiiAntim Ivireanul ne uimeste prin Insusirea limbii romane In

Cf. editia de fat5., p. 81.** Idem, p. 51.*** Idem, p. 69.**** Idem p.115

**** Idem, p. 161.

www.dacoromanica.ro

toate nuantele ei i prin folosirea acestei limbi la redarea celormai alese imagini pe care un poet al acelei vremi le-ar fi putut

Acesta este unul din marile merite ale lui Antim In dezvol-tarea limbii romine. Stilul Om natural, vorbind exact cum glndea,Dal artificiile pe care le vomIlni In limba romAneascl plinide grecisme din a doua jumAtate a veacului XVIII, a plAcutascultAtorilor oi place oi astAzi, dupA un sfert de mileniu.

Antim ne-a lAsat multe pagini In care ne InfAtioeazA imagineanoptii, furtuni pe mare, Intinderile de pAmInt scAldate de luminasoarelui. A otiut sà strAbatA adIncurile sufletului omenesc §i

prindA, släbiciunile, Indoiellie, temerile, groaza, In cuvIntulrostit i In slova scrisA.

Iat5. imaginea noptii, metaforic redatl, in predica la Sf.Nicolae, IncadratA Intre alte numeroase figuri de stil, In carepovesteote una din binefacerile arhiepiscopului de la Mira Lichiei.salvarea celor trei fecioare sortite pierzArii: Apoi, pe urml,dupA ce an ascuas soarele toate razele lui i s-au stins de totlumina zilei Intre Intunérecul noptii i clnd ceriul, de osteneall,au fost Inchis spre sotnn toti ochii lui, atIta cit nici luna nu pri-veghiia, nici una din stélele ale mai mici avea deochise tlmplelelor céle de argint, atunce, ca chid ar fi fost nu fb.cator de bine,ci ca un hot, aleargl cu mare grab5.... *"

Furtuna pe mare oi spaima corAbierilor se unesc Intr-untablou sumbru, dantesc, atIt de viu redate in predica la Sf.Dimitrie : Mi sl pare ca dud aoi vedea tnaintea ochilor mieichipul ei, de toate pArtile sA mine vInturi raw% sl se string&imprejurul Vintului non i negri oi deoi, toatA marea O. spumegede mlnie i petutindenea sA se lnalte valurile, ca niote munti.Mi sl pare cA vAz corabiia apostolilor el o luptä cu multg. sAlbAti-cie turburarea mArii: de o parte o bat valurile, de &la parte

turburl vInturile; de o parte o rAdicä spre ceriu, de alt1 parteo pogoarä la iad. Mi sA pare el vAz pre fétele apostolilor zugri-vitA, de fricl, moartea: unul sA se cutremure, altul O. se spAimln-téze; unul sA se turbure, altul sA strige i toti, Cu suspinuricu lacrAmi sA cearl, Cu rugAminte, ajutoriu **"

Antim va ImbrIca In poezie soarele oi luna cu aproape donisute de ani lnaintea marilor nootri poeti. Iaste soarele yidcelorla1te stele oi le covIroaote cu lumina pe toate oi de la rAsAritpin' la apus, tot pAmintul i toate unghiurile lui lumineazA,Inalziaote, Ingraol o't revarsA pretutindenea razele lui ***"

* Cf. editia de fatA, p. 52.** Idem, p. 156-157.*** Cazanie la sfinfii apostoli Petru 0 Pavel, p.57-58.

LV

www.dacoromanica.ro

LVI

Ca si pentru Eminescu, si pentru Antim luna este stapInamarit si podoaba noptii: Multe féliuri de vrednicii, stapinirtei puteri dau filosofii sá aibi luna. $i Litli zic cum cä luna instepodoaba noptii, asamtnatoare soarelui s'i stapIna inarit ...*"

Antim Ivireanul a mlnuit cuvIntul ca un desavIrsit retor,cunoscInd puterea acestuia In biciuirea naravurilor s'i In Indrep-tarea relelor, farä sa se abatä de la legile clasice ale oratoriei,pe care le va fi studiat sistematic la marit °retort ai antichitatiigreco-romane, ca si la marii predicatori crestini.

Folosirea tuturor procedeelor stilistice ale oratoriei: interoga-tia, exclamatia, repetitia, dialogul, contrastul, pateticul, ironia,pamfletul, folosirea unui limbaj pe masura Intelegerii auditoriloretc., co naturalete, cu convingere, lasá posibilitatea oricui sapoata schita portretul psihologic al lui Antim, In care pasiunea,ce extremele ei, copleseste judecata rece si egoismul.

Ironia si pamfletul cu atita vigoare folosite In majoritateadidahiilor pot fi exemplificate prin citeva fragmente din Predicaa .)tretenia Domnului (adica la tntimpinarea Domnului), In

care asaza antitetic cele zece porunci si nerespectarea lor decatre auditori: .....A cincea porunca. zice A nu ucidem, iarnoi, de nu putem ucide cu batul, sau Cu sabiia, ucidem cu limbasi, de nu putem ucide pre altii, ne ucidem s'i ne omorlm Insinepre noi, co faptele ale réle ... A nooa porunca zice sá nu pohtimmniarea vecinului nostru, tara noi mijlocim ca A stie si el deacel lucre, iara sa nu zica nimic, ca. apoi nu e bine de el. A zéceaporunca'zice sa nu pohtim vence lucre strein, tar& noi luom tot,sa nu alba cu cc sa hrani ... **"

Acelasi stil antitetic 11 foloseste si In a doua Predicd la Schim-barea la faid, clad cu muscatoare ironie se ridica Impotriva celorce creeaza vrajba s'i pizma Intre oameni, ca si lmpotriva celorstapiniti de sentimente egoiste: ... Hristos zice: *Pacea meao dau voao*; iar noi, nu dea Dumnezeu sá avem pace Intre noi,ce ne turburam pururea, pentni fiestece, ca valurile maxii andle sufla vIntul ... Hristos zice: *Precum pohtit voi O. vá facavoao oamenii, facet si voi lor*. Noi pohtim sa ne cinsteasca toti,sa ne dea tot pocloane si daruri, sa ne laude, O. ne fericeasca,sa ne graiasca de bine, sá faca tot dupa. Ipohta noastra, sa nune stea nimenea Improtiva, nici sa ne zica nimica, de am faceverce ran ; tara noi pohtim O. ostridim pre tot, O. nu dam nimanuinimica, al nu facem nimarui nici un bine, nici sa se foloseasca.

eazanie la sfiniii apostoli Petru Fi" Pavel, p. 59.** Cf. editia de ¡eta., p. 33.

www.dacoromanica.ro

nimenea de noi. Pre tot /1 hulim, pre tot ti graim de au, pretot ti Odin, pre tot ti luom In ris 0 In batjocura, tuturora lezicem ca slat nebuni si fara nici o socoteall ... *"

Didahille slut constituite din trei parld, in marea lor majori-tate. Modul de adresare, desi nu figureaza niciodatA la Inceputulpredicilor, reiese din primele propozitiuni, and urmareste s5,capteze atentia ascultatorilor, pe care li numeste, pe rind: Fetilmei iubiti", Iubitii mei ascultatori", Blagoslovitilor crestini"etc. Introducerile in subiect slnt scurte si cuprind fie realitatiale vietii de toate zilele, fie comentarii In junil unor maxime,he, mai ales, aluzii la sarbatoarea respectiva, despre care nuvorbeste Insa, declinindu-si, Cu modestie, competenta. Alteori,mai ales In predicile In care critic& vehement scaderile moraleale credinciosilor, porneste de la obligatia sa de mitropolit dea InvAta si a Indrepta pacatele.

In tratare, perfect delimitata de introducere si Incheiere, nuse multumeste cu explicatii de suprafata, ci infra In adInculproblemelor enuntate, argumentInd cu texte biblice si serien alemarilor teologi, sau explicInd, el tnsusi, sensul unor preceptemorale. Yacheierile stilt Intotdeauna domoale, calme, Ingadui-toare, chiar In predicile In care s-a aratat sever si nelnduplecatCu cei prezenti.

Limba scrierilor lui Antim, naturala si vioaie, lipsita defrazeologie 0 exagerad, este limbs, vechilor cazanii", aceeagraita $i Inteleasa pe Intregul pamint romanesc. Fraza, perfectconstruitl, are calitki bine observate de specialistii In materie.Aceasta este cfnd scurtä si paratactica, In ritm sacadat, clndperiodica, In ritm lin si unduios; chid simpla, potolita 0 retinutA,cInd complexa, ampla, plina de caldura. Exclamativ si admirativnneori, incisiv si sarcastic alteori, retoric pe alocuri, plastictotdeauna, Antim Ivireanul 10 expune predicile lntr-o limbAexpresiva, pliná de nerv, convingatoare" **.

Didahiile mitropolitului Antim Ivireanul s-au publicat foartethziu, la 170 de ani de la moartea sa. Dupa aparitia primei editii,cea din 1886, a urmat Ins& o perioada scurta de timp In cares-au scos nu mai putin de sase alte editii, unele complete, alteleprescurtate, ping, In anul 1915, clad a aparut ultima dintre eleaceea a lui P. V. Hanes. Din 1915 0 ping In 1962, adica 45 de'ani, opera de capetenie a lui Antim n-a mai cunoscut alta editie 114.

Cf. editia de fata, p. 80.*4' Cf. Al. Eosetti si Boris Cazacu, Istoria limbii ronaltto

¡iterare, I, Bucuresti, 1961, p. 168.

LVI I

www.dacoromanica.ro

LVIII

Ultima opera a lui Antim, In ordine cronologica, este cunoscutasub denumirea de Afezdmintui mandstirii Antim §i este datata1713, aprilie 24: In care an s-au inceput zidirea beséricii". inrealitate manuscrisul Apedmintului, pastrat la Biblioteca Acade-miei sub nr. 3.342, a fost copiat, sub forma cunoscuta astizi,dup5. 15 martie 1716, data ultimului codicil, scris In aceea0grafie ca i Inceputul textului, de catre Nicola ierei

Rostul acestui kezamint, socotit pe bunä dreptate ca testa-ment al mitropolitului Antim, este acela de a preciza In scrisobligatiile pe care le vor avea de urmat cei ce vor chivemisi,dupa moartea sa, manastirea, cu atitea greut5.4i ridicata 115.

Predoslovia Agezdmintu/ui poarta pecetea dispozitiilor omu-lui pregatit sa paraseasca aceasta lume. A,sezamintul a fost Intoc-mit: tali pentru ca sa aibl casa lui Dumnezeu cuviincioasaei podoa13a i chiverniseall; a dooa, pentru ca sa aiba i saraciioarecare ajutoriu i mIngliare; 0 a treia, pentru ca sd aibel,

fmpreund cu mine, de-a pururea pomenire citi vor milui casaaceasta".

Dispozitiile testamentare se refera, In majoritatea lor, laajutorarea saracilor si a strainilor, precum i la chestiuni deordin cultural, deosebit de pretioase, care dezvaluie vederilelargi pe care le-a avut Antim Ivireanul.

Cunoscator al abuzurilor din administratia manastirilorInchinate, Impotriva carora a luptat cu riscul de a-si instrainape cei mai apropiati prelati greci, Antim dispune ca manastirea.sa sa fie sloboda, nesupusa i nestapinita de nici un f61 de obraz,nici de domnul tarii Iara de va Indrazni cineva sa oIncline undeva unul ca acela sa fie afurisit " (Cap. 1).Manastirea va fi chivemisita de egumen si de cinci epitropidin ceata negutatoreasca" 116. Egumenul poate fi depus de catreepitropi cu stirea domnului si a, mitropolitului tarii Incazul In care s-ar abate de la dispozitiile testamentare, sau arpagubi manastirea.

in special epitropii ea obligati sa observe stricta respectarea Afezantintului In materie de rnilostenii, iar daca se va dovedirapitor i nap5stuitor al saracilor" sá fie pedepsit aspru(cap. 2-3).

Apedmintul prevede capitole speciale pentru personalulmanastirii (calugari, preoti i slujitori), subliniindu-se prezenta

* Cf. Antitn Ivireanul, Predici, ed. G. $trempel, p. 32-34,unde este descris manuscrisul i unde este data si o bibliografie.Vezi i notele 115-121.

www.dacoromanica.ro

celor doi preoti de mir care a fad, slujba In romaneste, pentrumahalagii. Ei vor fi plAtiti din veniturile mAnastirii (cap. 4-5).

UrmAtorul capitol, al saselea, este intitulat: Pentru invelfel-tura copiilor i obliga. pe unul din preotii de mir a se ocupe deinitierea arturlreascä a trei copii araci, timp de patru ani.Acesti copii, !litre 10 si 15 ani, bursieri ai mAnastirii, urmau sa./nvete slavoneste i romlneste. Ei putean sä se facl preoti saucaluga.ri, sau sä iasa. dupl. patru ani i sà se ocupe de alte treburi.Primeau la data asAtoriei lor un ajutor de 15 talen i din pastes.

Acuma stilt amintiti i cei apropiati lui: pArintii,Macarie ieromonahul i mitropolitul Theodosie, pentru carepreotii ce ar fi provenit dintre scolarii mAnAstirii trebuiau säavIrseascl anumite slujbe u7.

Capitolele 7-11 slut consacrate obligatiilor mAnAstirii dea ajuta pe Arad, detinuti, strAini, de a Ingropa pe cei morti.Cu acest prilej se ridia. Impotriva urltului obicei de a-1 purtape mortul sa.rac pe ulitl si de a strInge bani pentru Ingroparealui çi dispune sume de bani, din casa mlnastirii, pentru Ingro-parea celor nevoiasi.

Ca unul care a cunoscut amarul pribegiei dispune ca ceistrAini i slrmani sà fie miluiti cu mIncare, bluturä i Cu ajutorblnesc.

Capitolele 12-14 cuprind dispozitiuni pur bisericesti, legateInsä de biografia sa. Slut amintite, pentru a dona oarl, i persoa-nele apropiate lui, pentru care urmeazä sà se slujeascl liturghii:loan, Maria (parintii Macarie ieromonahnl, Theodosiearhiereul. DispunInd ruglciuni i slujbe pentru anumite categoriide oameni, cei la care se glndeste mai Intli slut: toti dascAlii.

InvAtAtorii miei" i numai apoi duhovnicii, prietenii i fla.toriisli de bine etc.

Capitolele urmAtoare, 15 si 16, se referl la simbria slugilorsi la pomenirea celor ce vor milui mAn5stirea cu danii.

Printre cele mai importante paragrafe ale Afenlmistu/ui(cap. 17-18), slut cele referitoare la tipografie i la bibliotecA.Tipograf prin vocatie, el a lnzestrat mAnAstirea si Cu un teasc,cu posibiliati de imprimare In romineste i greceste 118.

Printre dispozitiile referitoare la plata tipografilor si ladrepturile ce le revin acestora din cArtile imprimate, figureazA

aceea, 15-satl cu blestem, ca tipograful sA Invete mestesugulpe ncenicii sli, In asa fel ca sA nu piará acest me.stesug dinsail, n1111.

Capitolul al 19-lea este interesant din punct de vederearhivistic, fiindcá dA unele amlnunte asupra felului cum se

LIX

www.dacoromanica.ro

scriau documentele originale in condici i asupra obiceiului cala fiecare schimbare de domnie (si cite n-au mai fost in veaculal XVIII-lea 1) aceste documente, sau condici de documente,s5. fie confirmate de noul domn.

Capitolele urmAtoare cuprind. In genere, dispozitii adminis-trative: Pentru ldcuirea arhiereilor" (cap. 20); Pentru poclonulvlddicrli" (cap. 21); Pentru cercetarea bolnavilor" (cap. 22).Acest capitol confirmA o daa mai mult conceptia lui Antimdespre omul In suferint5., care trebuie sprijinit moraliceste,indiferent de pozitia socia1ä pe care ar avea-o. Capitolele 23-31ne aratl spiritul meticulos al lui Antim, care a prevAzut totul,care a indicat solutii pentru toate problemele mici sau mariale mAn5stirii. Ultimul capitol, Pentru cetania capetelor confirmlo daa mai mult spiritul s5.0 precis: prin el Ii oblig5. pe egumeni55. citeasa de patru ori pe an toate dispozitiile testamentareincluse In AFeamint, ca s5. le poaa. indeplini f ärA abatere. Asa,curat, cum ni s-a p5strat manuscrisul A,sezatnintului, conchidemc5. el n-a prea fast citit 120. De altfel, cum aatam mai sus,mAn5stirea lui Antim a avut soarta ctitorului, iar A,sezchnfritula devenit caduc 121.

La capAtul acestei succinte introducen i ne exprimAm sperantacA cerceaxile privitoare la viata si opera lui Antim vor scoatela lumin5., intr-o zi, documente noi, care vor elucida anumiteaspecte amase Ina. obscure In activitatea implinitä de el. Maiales rolul au politic ridic5. IncA semne de Intrebare i numaidescoperirea unor noi mArturii ar putea preciza exact locul pecare 1-a ocupat mitropolitul Antim In frAmintArile interne ale

Romfinesti de la Inceputul veacului al XVIII-lea.

GABRIEL TREMPEL

www.dacoromanica.ro

NOTA ASUPRA EDITIEI

Cartea de fata concentreaza pentru prima data tot ceea ceistoria literara. atribuie creatiei lui Antim Ivireanul: Didahiile,Chipurile Vechiului ,si Noului Testament, Asezdnantul mandstiriiAntim, Invaldturd Pe scurf pentru taina pocdintii, tiparita laRlmnic In 1705, Invdidturd bisericeascd, tiparita la TirgovisteIn 1710, Capete de poruncd, tiparita la Tlrgoviste In 1714 si prefe-tele unora din cartile imprimate de el.

Ordinea operelor a fost impusa de valoarea lor literara. Fre-fetele au fost asezate In ordine cronologica.

Textul Didahiilor reproduce In Intregime manuscrisul 3.460al Bibliotecii Academiei, hisemnat In aparatul critic (In celeclteva cazuri ivite) cu sigla A. Alegerea acestui manuscris catext de baza este justificata. In studiul introductiv: este celmai vechi si cel mai complet manuscris al Didahiilor cunoscutpin& astazi.

Am reprodus In subsol variantele manuscriselor cunoscute,inclusiv cele ale manuscrisului de la Craiova, cunoscut cu acestprilej pentru Italia oara. Aceste manuscrise slut: ms. 549 de laAcademie, Insemnat cu sigla B; ms. 524 de la Academie, lasem-nat Cu sigla C si ms. 67 al Bibliotecii municipale Craiova, Insemnatcu sigla N. Corecturile numeroase ale copistilor, mai ales alems. C, au fost si ele incluse In textul variantelor.

Variantele Didahiiior au lost asezate In ordinea vechimiimanuscriselor In afara manuscrisului de la Craiova, care fiindfragmentar, a fost situat la urrna.

OrInduirea Didahiilor coincide cu aceea a manuscrisului3.460, co exceptia scrisorilor catre Brincoveanu si a Invdidturiipentru ispovedanie (care nu este predica) asezate la finele volu-mului.

Chipurile Vechiului si Noului Testament reproduc originalulpastrat la Kiev, a carui cercetare completa am efectuat-o Invara anului 1968. Variantele celor doll& copii slut reprodusePentru prima data. In subsol si deosebirile fat& de original sintfoarte numeroase. Manuscrisul copiat de popa Flor, pastrat la

LXI

www.dacoromanica.ro

LXII

fondul Siduri de la Academie, sub nr. 7, poartt sigla M. Menu-scrisul de la mAntstirea Cernica, zugrIvit de C. Petrescu, estelnsemnat cu sigla C.

A,sezamíntul mandstirii Antim este redat dupt manuscrisul3.342 al Academiei, care este originalul acestui text.

Invafatura pe scurt pentru taina pocainlii i invajatura biseri-ceased sInt editate pentru prima °art, dupä textele imprimateIn anii 1705 si 1710, pt.strate la Acaderaie.

Capete de porunca, desi editatt In ultimii ani de Em. Em.SAvoiu, ne-a obligat la o transcriere a editiei din 1714, din pricinagreselilor prea numeroase, blnuim, t.ipografice.

sfirsit, prefetele au fost redate chip& artile respectivesau dupä traducerile romtnesti din Bibliografia romaneascdveche, In cazul celor In limbi stable. Dedicatia manuscrist. dinEvanghelia georgiana este redatt dupä original, lar prefata laopera lui loan Cariofil, Manual despre ofteva nedumeriri j soluii-uni a fost tradust din greceste de colegul nostru Mihail Caratasu,ctruia Ii multumim Ina o datt.

N-am gtsit uti1à redarea textelor te limbi strline, ceea cen-ar fi dus decit la mirirea volumului. Am indicat Inst inIntroducere 0 Note bibliografia respectivt a artilor prefatatede Antim, unde poate fi glsit i textul In limbile ce ar interesa,eventual, pe cititor.

Variantele aceluiasi rind au fost separate in subsol printr-olinie verticalt. / ; cu douä linii verticale // au fost separaterIndurile. Cind Intr-un rind se alit, acelasi cuvint de mai multeori, pentru precizare i se adaogt un exponent: 1, 2. Deosebirileesentiale dintre textul de bazä i variante au fost arb.tate cuajutorul lemei).

Prescurtirile numelor sacre (Dumnezeu, Iisus Hristos, Dom-nul, Evanghelie, proroci, Sfint Duh, apostoli, duhovnic etc.)au fost completate ftrt paranteze pentru a nu Ingreuna lectura.Unele complettri, impuse de structure defectuoasä a frazei, aufost %cute cu crosete < > .

Parantezele drepte [ cuprind cuvintele care se repett.Parantezele rotunde figureezt. In manuscris.

Transcrierea textelor este exacté., In sensul cá nu a fost adap-tatt la ortografia moderna. Ea are un caracter fonetic interpre-tativ.

Diftongul t a fost transcris fie ea (in cuvintele care auptstrat diftongarea), fie é (in cuvintele nediftongate astAzi:lége, mirge etc.).

www.dacoromanica.ro

Diftongii A si 10 au fost redati Intotdeauna prin: ia §i. iu(nu cu i scurt). Litera q a fost transcris5.: ce, ci, dupi lecturade asta.zi a cuvIntului respectiv (ittecaciune, credincios, aciasta)si nu cu semn diacritic (inecatune, credinlos, tdasta).

Semnul t a fost transcris, dupa caz: 1, in, in: (In ultimul caz/nainte de labialele p, b). Semnul 1 a fost transcris (I san £, dupgvaloarea pe care o cer normele ortografice In vigoare, Intnicitcorespundea ambelor sunete.

Semnul b sau e de la sfirsitul cuvintelor, care indicä o con-soanl moale sau aspra n-a fost transcris prin u final sau prin i.Am copiat: ales, sdrac, anal, oil §i nu: alesu, sdracu, vinali, efili.

Consoanele dub/e au fost Ostrate (ex. suppune).Glosarul explica cuvintele arhaice si sensul schimbat astAzi

al unor expresii. El cuprinde s't neologismele, care se glsescmai ales In Chipurile Vechiului pi Noului Testament.

G. S.

www.dacoromanica.ro

DIDAHII

www.dacoromanica.ro

ACEASTA 0 AM ZIS CM') M-AM FliCUT MITROPOLIT

Veniti dupg mine 0 voiu face pre voi pgscaril de oameni".Doftorii cei desgvir0t i intelepti atunci mai mult

mgresc lauda mqte§ugului lor, nu cind cu hier i cu foc5 luptà patima sà o supue, dupg cum iaste liagia

ce numai cind acéia ce pgtim4te cu apipä'eri minggioasecu doftorii dulci vor afla leacul bolnavului i céle Infri-

co§ate porunci ale me§tqugului doftoresc sg le opreascgoarecare zile cu mincgri doftorqti i hränitoare poto-

10 lind durerile, sg arate pre acela ce päitim4te mintuit deboalg.

A§a i preainteleptul doftor al sufletelor 0 al trupurilornoastre, 1mpg'ratul impgratilor Hristos, Dumnezeul nos-

f. tru, vgzind lumea cä. bolngviia / Cu patimile necredintii15 sg" umfla ca o rana cu irWäläciunile céle lume0i spre

ndciunea idolilor, au socotit cu multe feliuri de mijloace0 au purtat de grijä. pentru mintuirea oamenilor 0 a nea-mului omenesc, de vréme ce acesta iaste lucrul celal bungtatii lui, a mintui pre omul din miinile vrijmaplui

20 §i a-1 aduce la frumusétia cea dintli 0 la vredniciia de lacaré au cgzut pentru pgcatul neascultgrii al strgrao0iluiAdam 0 nu trimite ploae de foc spre ingrozirea lumii,nici porn4te marea ca o oaste impotriva pgmintului,nici inarmeazg puterile stihiilor impotriva necredintii, ci

25 numai o supune cu blind4te 1 Cu rninuni 0 o trage spreCudinsul faceri de bine 0 cu cuvinte cere§ti o preface

1 Aceasa didahie au f5.cut Aposatul vadica Anthim chid s-au 0.7at mitropolitUngrovlahiei C// 2 /ipsefte C // 3 atunce C // 5 legea C //6 ci C / pipäiri C // 8 purunciA // 9 si In oarecare zi C / Upsepte i hrinitoare C 1114 necredintei C // 17 lipseFteoamenilor si a C // 18 dintliu C // 20 a le aduce C // 20 frumusetea, C // 25 CublIndete, cu minuni C //

I In ed. Erbiceanu, ca i In editiile Iorga gi P. V. Hanev vindtori. Citatul, inat din EMI.gkelia de la Malei, IV, 19 este: Veniti dupa mine fi va voiu face pe voi pescani de °mein...Biblia, ed. 1938.

3

www.dacoromanica.ro

sä.' se mute de pre dinsa patimile céle sufletesti, ce sáumfla ca o ranà oträvitä.

vrind Dumnezeu cuvintul ca sà se arate in lume mainainte, pinä a nu sä intrupa si a sä face om, au trimis in

5 lume proroci sà propoveduiasd la oameni venirea lui ceainfältäsatä. i pentru aceasta n-au ales impärati i crai, sä.

f. 3 fad. / proroci; n-au luat filosofi i ritori, sà trimitä propo-veduitori venirii lui; n-au pogorit din ceriu intunérecemultime de ingeri, ce are pe lingl dinsul, mii de mii neso-cotiti i nenum.ärat, ci au trimis oameni prosti si maivirtos pästori de oi, ca pre Moisi, ca pre David, ca preSamuil i toatl multimea prorocilor, prin mijlocul adrora au säminat buna-credintä, nu in toatä lumea, cinumai la un neam, la jidovi, carii läcuia intr-o parte a

15 pämintului, in Iudeia.Dad.' de vréme ce Dumnezeu va pre toti oamenii s5.-i

mintuiascä si la cunostinta adevärului sá vie, cä'ci aceastaiaste mare séte la Dumnezeu a pofti si a iubi sä se mintu-iasd oamenii, pentru aceasta nu sä odihniia Dumnezeu

20 sä fie numai la jidovi buna-credinta i célelalte limbi säfie lipsite de darul lui. Pentru aceasta au vrut sä. räsarälumina dumnezeirii lui in toatá lumea: i viind implini-rea vremii, dupä cum zice fericitul Pavel, vrut-au Dumne-zeu sä vie Fiiul lui, sá se nascá din muiare, säi se fad

f. 31, 25 supt lége, ca pre cei / de supt lége räscumpere; s-aufäcut om din Näscätoarea de Dumnezeu i pururea fecioarä.Mariia, au petrecut in lume impreunä cu oamenii i vrindsä tragl limbile la cunostinta dumnezeirii lui i s5.-i invételucruri preaslävite i porund noao i viiatä. cereascä,

30 cerca O. afle slugi acestor porunci; i n-au cä.utat cefät,nu s-au uitat la multime de oameni, nu s-au socotit slujbaimpä'ratilor, s-au scirbit de putéria avutiei, au urit biru-inta ritorilor, nu i-au trebuit limbile filosofilor, nu s-auslujit cu arme, dupl cum e obicéiul ostasilor, nici cu alte

35 mestersuguri asémenea acestora, pentru ca sä nu aibàputére nimenea din cei necredinciosi sá zicä cá au trasla sine Hristos multimea cu unele ca acéstea, ci numai s-auslujit iarä cu mijlocul cu 'carele au ales pre proroci. Si ce

1 sä sl mute C // 6 infltisat5. C //9 pA lingA C ¡/10 nenumArati C // 13toate A // 16 dar C // 18 pohti C // 24 a sl nasa C /muere C/sA säfacäC//30cetAti C // 31 nu s-au socotit] n-au socotit C // 32 puterea avutii C // 33 nus-au slujit] n-au slujit C // 35 mestesuguri C // 37 unile C // 38 iar C / pe proroci C//

4

www.dacoromanica.ro

face? Au luat iarä propoveduitori Evangheliei nu pIstori,ca pre proroci, ci päiscari, i vinätori de pé5te i i-au trimissä: propoveduiascä lumii bunavestire 5i le incredinteazäIn mîinile lor i in limbile doftoriia lumii,

5 Veniti dup5. mine 5i voiu face pre voi päscari de oameni./i. 4 Incetati de a vä trudi deasupra märii cei neinsufletite.

Mutati pentru dragostea mea me5ter5ugul cel päscärescpre pämint. Acolea pre dinsul trimitet i vä intindetmrejile. Vinat pentru mine vinatul credintii. Venit dupg

lo mine. Urrnati-mi mie, ucinicii miei i inväTätorii lumii.Lucrati pentru dragostea mea me5ter5ugul vostru, pentruceriuri.

VArsatà iaste ca apa märii pre pämint inchindciuroaidoleascä. Zidirea iaste acoperitä cu norul a multi dumne-

Is zei. Adincul necredintii ineacá toatäi lumea; oamenii sä.cufundà de valurile dräce5ti. Lumea pute de imputiciuneasingiurilor i sà stricà cu jirtvele céle strickioase. Voiupune asupra lor ispravnici 5.1 doftori, pre voi, pre päiscari.Patima aceasta chiiamä me5ter5ugu1 vostru. Sá slujim

20 cu iarbä mintuitoare zidirea ce iaste in nevoi; venitidupg mine".

lard ei, làsînd mrejile, mérserà dupà clinsul. intr-ungind era ceata ucinicilor cu pohta stäpinului; i ca ni5te /

f. 4 oameni drepti i pro5ti de rälotate n-au viclenit in mintea25 lor, nici y-au prepus in mima lor de acea chiemare ; ci ca

ni5te oameni blinzi .1 fär'de räutate au mers dupdca hierul dupä piatra magnitului i ca pärul dupä chihri-bariul cel curat. Si cu putéria mintuitoriului Hristos auru5inat pre cei ce i-au väzut i ca pe ni5te pe5ti, cu mreaja

30 bogosloviei au prins multimea 5i au vinat auzurile noroade-lor 5i au induplecat inimile tiranilor i sufletele impärati-lor le-au supus ; 5i au fäcut o izbind5. 5i o biruintà atita defrumoasä, cit n-au putut-o face toate impärätflle lumii.Oameni gr'de arme 5i nedechisit de ale o5tirii, säraci de

35 avutie, pro5ti de invätäturä, slabi de post, blinzi pentruneräutaté au inältat nu steaguri de oaste, ci numai crucea,

1 iar C / propoveduitorii C / Evatrghelii C // 2 pre] IA C / pescan i C // 4dupd limbile ad. lor C // 7 mestesugul C // 8 trimiteti C / Intindeti C // 9Vinati C / Veniti C / dupe B, C //10 ucenicii C // 11 ruestesugul C // 14 cu norul]de norul C // 17 jArtvele B, C ¡/19 chiam5. rnestesugul C // 22 iar C // 23 ucenicilorC f/24 rlutate C // 25 chemare C // 27 herul C // 28 chihribarul B, C/ putereaC / mintoitoriului B// 29 pe] pre C/ mreaja bogosloviei] mreaja dumnezeiascl C//31 sufletile C // 34 nedichisiti C //

5

www.dacoromanica.ro

I sunete C // 3 fulgerind C // 4 unii C // 6 vetrele C // 11 pentru aceia darC //12 cinstiti C / boeri C /116 pentru buna inchinAciuné] pentru InchinAciune C /dreaptS. C 1/17 pAziti C / lncugiurati A 1118 streini C / feliu C / atitea C //19 nevoi 0 scIrbe de vin C // 21 care C / biséricl C // 23 bisérica C /124 beséricaC // 26 In] 0 In C //27 dar C // 28 arlciia mea 0 streinMatea mea] sArIciia aila streinAtatea mea C / striiratatea B // 31 care C // 32 nesipul C // 33 Inaltat]InvItat A // 34 ashiereii C //35 fiu C // 36 lipsegie buna Cll

6

semnul päcii, propoveduind, nu cu sunet de tobe si desurle, ci numai cu neputincioasä limbl si neinvätatä, peHristos si credinta si fulgerund, nu zic, cu fulgerile sabiilor,

L5 celor ascutite, ci numai cu strIlucirile unei vieti / bune,5 neumplind pämintul de osti, nici sä acopere marea de

cornii cu vétrile, ci numai fär'de rane, fär'de singe,far'de vät5mare, cala si supune toat5. pAgingtatea, biru-iesc iadul, sting indla'ciunea, izgonesc minciuna, intindnumele lui Hristos si credinta, cit iaste intins pämintul

io si lumea.Pentru acéia darà nu iaste minune, iubitii miei ascul-

tätori 0 cinstit si de bun neam bojar, de m-au rinduit sipre mine Dumnezeu si m-au pus, om mic fiind si smerit,päStor rnic, la micI turmä., la dumneavoasträ, pre carii eu

15 nu va am, nici vä tiu turmä mid., ci mare si inaltä; marepentru buna inchinäciuné 0 dreapta credintä caré opäzit curatä.' 0 nespurcatä, fiind incungiurati 0 ingräditiintre botarge celor striini de fel si impresurati de atitanevoi [ce yin] 0 scirbe ce vin totdeauna, neincetat, de la

20 cei ce sflpinesc pä'mintul acesta, inaltä pentru buna ascul-tare si supunérea caré arätati de-a pururea cgträ beséricäsi cältr5. arhiereu. /

f. 5v De vréme ce acéste doao intemeiazI si intäresc besérica,credirita la Dumnezeu si buna ascultare la biséric5. si

25 mäcar cl eu am fost mai mic si mai netrébnic decit toti,precum au fost si David mai mic intre frati in casa tätine-sbiu, darg Dumnezeu n-au cäutat la micsorarea si netreb-niciia mea, nu s-au uitat la säräciia mea si streinatateamea, n-au socotit prostiia 0 nestiinta mea, ci au cäutat

30 la bogätiia si noianul bunätätii sale si au acoperit de aträeameni toate spurcäciunile si färdelegile méle, careleSint mai multe decit perii capului mieu si decit näsipulmärii 0 m-au inältat, nevrédnic fiind, la aceastä. stepera0 mare vrednicie a arhieriei. Si m-au trimis la dumnea-

35 voasträ. s5. VI fiiu pästor, pärinte sufletesc, rugätor earlDumnezeu pentru buna sänätatea si späseniia dumnea-

www.dacoromanica.ro

voastrà i a cinstitelor dumneavoastrg case purtgtori degrijä. la céle ce ar fi spre folosul mintuintii i sà vg fiiu demingiiare la scirbele robiei cei vavilonqti a lumiica Ieremiia norodului lui Dumnezeu i ca Iosif, al unsprg-

f. 6 5 zécilea fecior al patriarhului Iacov / egipténilor;preunä: cu dumneavoastrg sà pgtimesc la toate cite vaaduce ceasul i vrémia, pentru care lucru am datorie sgpriveghiez cu osirdie i fgede léne, zioa i noaptea i intot ceasul, pentru folosul i späiseniia tuturor de ol*e,

10 invätindu-v5. §.1 indreptindu-vg cu frica lui Dumnezeu,pre calea cea dreaptg.

Si dumneavoasteg incg aveti datorie, céle ce vet cu-noate cà vä. Inv'ät, fgr'de fätärie i fälede vicle§ug, vgindemn sä: le priirni i sà le facet, pentru folosul cel

15 sufletesc al dumneavoastrà i sà vg supuneti ascultgrii,cà acea ascultare ce o faceti mie, o facet lui Hristos. C1zice la 10 capete ale Lucgi: Cel ce ascultg pre voi, premine ascultà i cel ce sà leapgdg de voi sä: leapgdä: de mine

cel ce sà leapádà de mine, sä: leapäldä de cel [cel] ce20 m-au trirnis pre mine". A§ijderea zice i fericitul Pavel,

la 13 capete c'älträ: ovrei: Fratilor, plecati-vg povAtui-torilor voWi i vä, cuceriti lor, Cà ei priveghiiazà pentrusufletele voastre cum ar fi sg dea cuvint ca cu bucurieaceasta sä facg, iar nu suspinind, cg nu iaste de folos voao

25 aceasta". /f. 6" Si mä rog bungatii lui i iubirii sale de oameni sg-mi

luminéze mintea ca sg poci propovedui cuvintul adevä-rului i sg-mi intgreascg mima intru frica lui, ca sà pociupgstori cuvintgtoarea turma lui cea aleasä., caré o au

30 rgscumpärat, cu preascump singele sä.u, din mina vrgjma-§ului, dupg cum adevereazg Petru apostolul zicind:... Stiind cg nu cu <lucruri> putrede, cu argint sau cuaur v-ati räscumpgrat din cea dqartä viiatä: a voastrg, ceera datg de la pgrinti, ci cu cinstit singe ca a unui miel

35 fär'de prihang i nespurcat Hristos".

1 cinstitelor caselor dumneavoastrg C / lipseFte case A / purt5.tor Cfin C /3 mIng&ere C // 5 unsprezecilea C / patriiarhului C // 7 vremea C // 12yeti C // 14 priimiti C / faceti C 1/16 faceti 2 C //18-20 cel ce sá leap5.d1 devoi, s5.1eapld5. de mine si cel ce a leapgd5. de mine sá leap5.dá de cel ce m-autrimis] cel ce sá leapadi de voi sl leapk1ä de cel ce m-au trimis C // 23 sufletileC / bucuriia C //

7

www.dacoromanica.ro

lar Dumnezeul cel mare si inalt, carele iaste inchinatde toate fäpturile, izvorul preaintelepciunii, adincul celneurmat al buratätii intru adevkat si adincimea ceanehotäritä a bunii indurari, insusi ca un sapin si iubitoriu

5 de oameni, sä trimitä. darul Duhului Sfint pre cinstit sicel ce Dumnezeu incununat cap al prealuminatului dom-nului si al nostru de obste de mult bine ackor, Io Cos-tandin Basarab voevod si s5.-1 blagosloveascI dintruinältimea läcasului sälu, ca pe Avraam, inmultindu-i

io semintiia din neam in neam si sä-1 päizeascá cu intreagäf. 7 sänätate si cu lira pace, pinä la adinci bkrinéte la / prea-

inältat scaunul märii-sale, dimpreung cu toatä luminatàcasa märiei-sale. Mina cea tare si putérnica si bratul celinalt al preainältatului Dumnezeu sà supue pre toti

15 vräjmasii cei vä.zuti si nevbizut podnojie picioarilor märii-sale ; si sä.. vá intäreascá si pe dumneavoasträ, de la micping la mare, impreunä cu toti ai dumneavoasträ, intrucredinta cea bunä si dreaptà, intru cunostinta adeväruluisi intru nädéjdea vietii cei de véci, caré iaste fägäduitä. de

20 nemincinosul Dumnezeu mai nainte de vrémile vécilor,alesilor .lui si sä vá povätuiasa la tot lucrul cel bun si defolos, spre pläcérea lui, ferindu-vá in toatá vrémia si intot ceasul si in tot locul, de viclesugurile diiavolului sävä ingildeasc6 cu sfintii ingerii säi si sa vä inarrnéze cu

25 arma dreptätii si sä.' vä däruiasel pacea lui cea ce covir-saste toatä mintea, ca sä petrécet viiatä cinstit si curatä.,cu pace si cu sänkate ; sá päizeasca inimile voastre si &du-ffle voastre in Hristos Iisus, dupä cum zice Pavel, ca sáfacet cite sint adevärate, cite sint cinstite, cite sint drépte,/

f. 7v 30 cite gilt curate, cite sint iubite, cite sint cu nume si läu-date, cu rugäciunile si cu blagosloveniia preasfintitilorarhierei 0 intru Hristos iubit frat si de-a tocma slujitori.

dupä petrecaniia vietii acestiia s'ä ne invredniceascä prenoi [pre noi] pre tot Dumnezeul cel milostiv la imparätiia

35 ceriului, ca sä auzim fiestecarele din noi glasul acela:Slugl bura si credincioasä, preste putin ai fost credinciospre mai multe te voiu pune. Inträ intru bucuriia Dom-nului". /

4 iubitor C // 9 pre Avraam C // 13 mArii-sale C // 15 nev5.zuti C // 18 cuno-stiinta B //19 vietii] vetii A // 22 vremea C // 26 petreceti C / cinstità C // 29 facetiC // 32 iubiti frati C / de-a tocma] lntocma C // 34 toti C / milostivul DumnezenC // 37 pre] peste C // 38 Doranului] Domnului ti.0 C //

8

www.dacoromanica.ro

f. 8 LUNA LUI AVGUST, 6.CAZANIE LA PREOBRAJENIIA DOMNULUI

Luat-au Iisus pre Petru si pre Iacov si pre Ioann,fratele lui i i-au suit pre dinsii intr-un munte 'Malt deosebi

5i s-au schimbat fata inaintea lor".Cuvintele acdstea grit ale sfintei Evanghelii, dintru

carele avem s5 Intelegem de preaslävita schimbarea fétii adomnului nostru Iisus Hristos, ce s-au D.:cut In munteleThavorului. Ca vrind ca sd. arate nadrirea sa ucenicilor

lo sdii noao, mai nainte cu putine/, zice Evanghelia cum cd.umblind Iisus In pä.rtile Chesariei lui Filip, intreba preucenicii sái zicind: Cine imi zic mie oamenii a fi?" LarPetru aposto/ul din descoperirea pdrintelui ceresc dintretoate célelalte vorbe ale ucenicilor i-au zis cum a iaste

15 fiiul lui Dumnezeu celui viu i cu acest mijloc descoperindtuturor mdrirea sa cea mare, ocara patimii sale ucenicilorsäi celor intäriti Intru aceastd credintd o au ardtat zicind

f. 8 cá i sá cade lui a mérge In Ierusalim i multe / a pätide da> bdtrini si de la arhierei si de <la> cdrturari si a

20 sä omori si a treia zi a inviia din morti.Care cuvinte auzindu-le Petru i fiind hied cu cono-

tinta trupeascä i necunoscind märirea ce era sd viedintru ocara patimilor, s-au nevoit ca sä intoarcl preDomnul de la acest gind, zicind: Departe de tine, Doamne,

25 sà nu-t fie tie acestia". Ca'ruia Domnul Ii zise: Du-tedenapoia mea, satano. Smintealä-mi esti, cd nu gindesticéle ce grit ale lui Dumnezeu, ci céle omenesti". Cu carecuvinte dojdniia Domnul gindul cei trupesc ce era inrädä-cinat cu gresala pdcatului celui de obste, In mintea came-

30 nilor i zice cum cd-i iaste smintealä, nu ca doard ar pdtiel smintealä ci pentru cá cu acéle cuvinte 11 opriia pre elPetru de la lucrarea mintuirii noastre, dintru care cuvinteputem cunoaste dragostea cea fierbinte a lui Dumnezeucare are cdträ neamul omenesc, eá pentru fierbinteala

35 dragostei acestiia s-au schimbat fata inaintea ucenicilor,pentru ca intdreascd pre dinsii mai mult In credintànu sd sminteascd vdzind pre dascdlul lor pdtimind pre cruce.

1-2 Cuv1nt In luna lui avgust 6, la Preobrajeniia Domnului nostru IisusHristos C // 3 loan C // 6 acestea C // 7 fetii C, fatii B // 8 ce au fAcut C ¡/10evanghelistul C //11 Chesarii C //19 de la] de C //20 °moil] hotAri C 1/21 cunostiintiB, cunostint5. C //25 acestea C / zice B ¡/26 din napoia C / sminteal. Izth esti B /-30 doar C // 31 acelea C /132 de la] de C // 35 dragostii C //

9

www.dacoromanica.ro

1 ast5.zi C // 4 bucurii C // 6 soarile C // 7 aseminarea C / ca soarele B //8nu doss C / asemineazi C//9 dupd lui ad. marginal maimult C // 11-12 mai lu-zainat vi mai strilucitor C 11 12 soarile C // 14 soasile C 1115 pi ling& C / care C16 asemeneazi B, C 1117 pi ling5. C toti C //18 soarilel C /123 ci i B, C/)25 frumusétia B, frumusetea C 11 26 ad. marginal : n-ar putea B II 27 inimile cebraB // 29 ad. marginal : ?i aceasti bucurie, preste fire a ucenicilor lui HristosB II 31 frumusete B, C / mintuitorului C 1/ 34 bunk voe a sa C //

10

Drept acéia lasä astäz de strälucéste intru dinsulf. 9 lumina / ac6ia a mgririi, care luminä va strbiluci si in tru-

purile sfintilor lui, cind vor lua cununa cea desävirsita bucuriei lor, intru care luminl toatä fäptura omeneascä,

5 cea dinn afark atita s-au schimbat cit obrazul lui strä-luciia ca soarele i vesmintele lui era albe ca zäpada. Iaràasäminarea aceasta a obrazului cu soarele si a vesmintelorcu zäpada, nu doarä pentru aceia sä asämineazä cum cánu ar fi steálucit obrazul lui cleat soarele, sau vesmintele

io lui nu ar fi fost mai albe decit zäpada, ci pentru c1 aici,in lume, nu avem noi alt nimic mai stfälucitor 0 mailuminat decit soarele sau mai alb decit zäpada. Cä pentrutrupurile sfintilor insus Domnul zice la 13 capete ale luiMathei, cà vor sträluci ca soarele intru impgr'ätiia pärin-

15 telui lor (carii sint pre lingA Hristos ca niste stéle) cariiiau lumina lor de la acest soare al dreptätii, ca de asemenea-ze Hristos pre lingl tot sfintii lui ca un soare pre lingästéle, si de vor sträluci sfinti ca soarele, cu cit mai virtosva sträluci soarile acesta al drept4ii. $i lumina aceasta,

20 ochii cei slabi ai ucenicilor nu-i smintiia, ci mai virtos, cuf. 9° o bucurie oarecaré, / dumnezeiascä, Ii veseliia. $i nu

numai lumina aceasta sträluciia in obrazul lui Hristos,ce 0 o frumuséte oarecaré i podoabä nespusä sà aratainfra dinsul, atita cit de s-ar aduna intr-un loc toata

25 frumosétia i toatà podoaba i cea päminteasa i ceacereasa, nici intr-un chip n-ar putea ca sà veseleascäochii i inimile celor ce ar privi spre dinsa, precum au vese-lit lumina acéia ochii ucenicilor lui Hristos.

$i aceastä bucurie, preste fire a ucenicilor lui Hristos30 nu din stfälucirea luminii, ci mai mult din luminata

frumoséte a mintuitoriului sä fAcea, pentru care lucruputem cunoaste buratatea i dragostea lui cea mare ea,cu aceastä märire putea totdeauna sà sträluceasck iar eldin buna voia sa pentru noi au inchis razile strälucirii

35 sale, ca sà." poatä räbda durori amarä pentru noi i pentru

www.dacoromanica.ro

pälcatele noastre, ca sà poat5. face r5splätire märirei ceidumnezeesti.

Deci cine va fi acela carele va socoti acéstia si nu sä vaaprinde cu totul de dragostia mintuitoriului acestuia?

5i cine nu sä: va minuna de putérea lui cea nespusä caretotdeauna ar fi putut ca sà sträluceasc51 cu aceastä mäl-

f. 10 rire? i cine nu va / iubi o bunätate ca aceasta, pentru care(o, inmune!) au gonit de la sine o mArire ca aceasta, ca säpoatä sävirsi mintuirea noasträ? C5, mai mare minune au

10 fost a inchide o märire ca aceasta, strällucitoare, decita str5.1uci cu dinsa de-a pururea. $i nu numai singurgmärirea lui Hristos veseliia ochii ucenicilor, ce si a lui Moisia lui lije, carii, impreunä. cu Domnul sä: arätase a fi cuprinside lumina si de märirea acéia. Cà precum nu era slobod

15 inaintea impäratului Artaxerx a infra cineva imbräcatIn sac, asa cum s-au cuvenit nici inaintea impäratuluicélui vecinic a sta slugile lui, färä numai a fi imbräcatIn luminä: i in strälucire; cá acestia era din toti parintiilegii vechi mai ales si mai mari ; cá unul era nomothetis,

20 aded puitoriu de lége, iarä: ce/a/alt era zilotis, adecáintäritori acestii legi. Si pre acestea au vrut Domnul sä:se arate cu dinsul, pentru ca din lége si din prorod sá jamärturisire omenirea lui.

Oare ce gull ar putea gräi, ca sà: adeveréze cu ce bucurie25 si veselie s-au umplut acei doi luminati proroci, cind pre

f. 10v DOMnul i mintuitoriul lor, / de carele multe prorocise,nu numai in trup, ci i in märire si in stralucire imbräcat1-au välzut ? Cà de vréme ce s-au invrednicit acestea a-1vedea i a-1 auzi pre domnul Iisus, de care ei de mult

30 doriia ca sà-1 vad. si nu numai ei ce si toate neamurile,cuce gurà va putea nestine sá gräiasd cu adevärat bucuriialor si mai virtos cá dintr-atitea pärinti i proroci ai legiivechi, numai ei s-au invrednicit a vedea o narire ca aceas-ta? Si de s-au bucurat Simeon bätrinul atita, väzind

35 pre mintuitoriul Hristos, numai in scutece miscind, citmoartea care alt lucru mai groaznic nu poate fi, cu ochiivéseli o priviia, dará acestea carii pre acestas domn intru

1 plca.tile C / máririi C // 3 acestea C // 4 dragostea C // 5 cea nespus5.] ceamare si nespus5. C // 11 pururea C // 12 ce] ci C // 13 coprinsi C // 14 de mArirea

de lumina aceia C 1117 tinbacati C /118 acestia] acesta A // 19 légii C / maialesi si mai maxi C j Cu ¡itere grece,sti nomothetis C // 20 puitor C fiarC // 21 Inaritori] r1vnitor C / acestia B, C // 23 mIrturisirea C // 27 ce si] ci i B,C //32 dintr-atitia B // 33 ad. ulterior a vedea B // 36 ochi veseli C //37 darC / acestia B //

11

www.dacoromanica.ro

märire strälucind 1-au välzut, ce vor fi fäcut i cu ce bucu-rie sä vor fi bucurat i cu ce veselie sá vor fi veselit?

sufletele acélia care era inchise in sinul lui Avraam,intorcindu-se Moisi i spuindu-le lor célia ce au väzut,

5 cunoscindul ei a fi aproape zioa mintuirii 0 a räscumpä-färii lor, cu ce dragoste vor fi Weptat?

Iará de vréme ce ac4tia toate sint puse peste intelé-geré, cu o täcére oarecaré, blindä i cu o dragoste, cu cre-

f. 11 dintä trebue sá le cinstim i sä le mdrim. / Cuvios i tre-10 buincios lucru socotesc a fi, ca sä tim la aceastä preaslä-

vitä m5rire, ace§ti luminat proroci, ce cuvinte vor fi vor-bit cu Domnul? Cä in5ltimea fételor, inältat lucru, oareceintreba i veseliia m5ririi, vésel oarece i frumos lucrupoftlia. C5. aa vedem cá s5. face 0 la mésele i ospétele

15 celor mari, cá sint toate voioase i vésele, mincdrile, bäu-turile, vorbele, jocurile i cintärile: nimic nu iaste de jalesau de intrisaciune, ci toate de bucurie 0 de desfätare.

Cine iaste, dará, acela acum, carele sá poatä spunemgrirea zilii acetiia, desävir0t i precum sá cade? Cd.

20 tot ce au fost mai slavit In légia véche 0 in cea noao, inceriu 0 pre p5mint, la ar5.tare a e0t, cäci acolo au fostmai marii prorocilor, ai legii vechi 0 mai marii apostolilorai legii noao ; din ceriu sfinta troit5. s-au v5.dit si de prepdmint preasfinta omenire a lui Hristos s-au arätat. Si

25 la aceastä veselie, mare 0 preaslävit5., mai mult decittrei apostoli, carii au fost mai iubit, n-au fost chemati.

Sá vedem dará i vorba cea de veselie ce au fost. Vorbiia,zice Luca, la 9 capete pentru patimile Domnului, carele

f. ny era sá se implineasc5. in Ierusalim; adec5. / vorbia30 pentru patime, pentru moarte, pentru ingropare, pentru

cruce, pentru legäturi, pentru scuipäri, pentru palme,pentru oc5.ri i pentru bätäile, carele era ca sá le impli-neased In Ierusalim. Deci, dará, au acestia stilt cuvintelecéle mari 0 de veselie, carele sä cuveniia sä se gräiascl

35 la o veselie ca aceasta? Acest fel de vorbá era sä se amés-tece la o bucurie ca aceasta?

Tocma aceasta iaste, c5.' nu trebuie socotitä aceastävorbä, dupá socoteala lui Petru, pdmint4te, ci dupg soco-

3 snfletile acelea C // 4 celea C // 5 cunoscIndu-si B, cunoscfndu-si C // 7iar C / acestea C // 11 luminati C / prooroci C // 12 fétilor B, C // 13 veseli C /-14 pohtiia C / msile C / ospétile B, ospetile C //18 dar C // 21 au e§it B, C /122proorocilor C // 26 iubití C // 27 dar C // 29 adia. C // 31 scuipiri C // 33 dar C /acestea C //34 sa se] sá C //35 Acest] acel C / vorbe C //36 amestice C //38 socotea Bll

12

www.dacoromanica.ro

teala lui Hristos, care au urit céle pämintesti inainteacAruia nimic mai vrédnic nu era declt pentru märirealui a räbda patemi s'i ocgri; ea' mai marele judecätoriullumii, Dumnezeu, pentru ca sä slobozeascA neamul orne-

s nesc, din robiia diavolului, acest pret de räscumpäraremai virtos au pohtit de la räscumpärätoriul neamuluiomenesc, ca sà se järtveascä el pentru om, cu moarteamarä si plinä de ocäri, care dar si j5xtvä atit au fost deiubitä inaintea lui, cit pentru aceastä järtvI au ertat

io toate gresalele din tot vécii cei trecuti s'i usile ceriului,céle pinä atunce incuiate celor räscump'5rat, le-au deschissi lumea au intors-o intru mila sa cea véche. Cä mai mult

f. 12 1-au imblinzit si 1-au milostivit aceastI järtv5. / singur5.,decit precum 11 miniiase r5utätile si f5rlegile tuturor oame-

15 nilor dintru care putem cunoaste si putem intelegé cävorba aceasta au fost foarte vrédnicä unii märiri ca acéia.Cá cei lucru iaste mai iubit robului, decit slobozirea lui?

ce iaste mai drag streinului, decit intoarcerea la mosiiasa?

20 Mind, drept acéia, instreinati Moisi si Ilie de atitavréme de mosiia lor de care foarte dona, ce ar fi pututgrä'i mai cu dragoste si mai cu dulceatä, decit pentrumoartea preotului acestui mare, pentru care moarte säda streinilor intoarcere la mosiia lor? Asisderea si Domnul,

25 ce fél de vorbä ar fi avut mai iubitl, decist vorba raintuiriisi a räscump5xärii lumii? C'51 atita doriia de p5.harul acestaa-1 bea, cit acea putinä vréme ce mai era sä treacä pinä a-1bea, 11 pärea cl sint mii de ani. Uzi cu sétia acestui päharsä lucra Mintuirea sufletelor omenesti, räscumpärarea

30 lumii, stricarea puterii diavolului, inmultirea credintii,ert5.ciunea päcatelor si slobozirea sufletelor. i atita säbucura de acéstia cit in locul bucuriei ce era inaintea lui,räbda crucea de-1 munciia s'i bätäile de-1 cdzniia si spiniide-1 incrunta si durorile sufletului de-1 chinuia, de care

f. 12Y 35 chinuri / asuda sudorile die crunte, negindind nimica

3 patimi B, C / marile B, C / C dupd marile ad. amar C II 6 ascumpárátoru1C 1/ 8 amará] ornará B / clear& B, C // 9 dupd lui ad. Dumnezeu C ¡/10gresalile C / toti C // 11 Incuete C / rlscumpárati C //12 1ntors C / ceavéche] cea bogatá si veche C 1114 miniese C // 18 striinului B // 24 tntoarcereaB /127-28 ad. marginal cit acea putiná, vréme cei mai era ca a treac5. pináa-1 bea B // 28 setea C // 32 acestea C / bucurii C // 33 bitlile de-1 c.azniia] bátliriacea multi de-1 cázniia B / cáznea C //34 de 11 1ncrunta C // 35 sudorile durorile C/nimic B//

13

www.dacoromanica.ro

de ru0ne. C51 de au pärut lui Iacov putin 7 ani a s/ujipentru Rahila, logodnica lui, de dragostea ce avea dträdinsa, darà unui iubitoriu mare ca acesta, cum nu i-arfi pärut putine muncile i caznele, cu care iubita lui logod-

5 nicá o räiscumpära 0 o cuatiia pre dinsa cu scäldareanepretuitului sälu singe i foarte frumoad., fa:ride nici ohu1ä i intinäciune o fkea.

Drept acéia nu i-au putut fi mai iubit 0 mai dulce cleata vorbi de lucrul acela, de carele el mult inseta. Cunoascä,

io dar5., acum fietecarele dintru noi pohta cea nespusä,bunatatea cea negräitä, mila cea bogatà i dragostea ceadesälvir0t a iubitoriului de oameni Dumnezeu, cu citàséte au priimit (nu pentru sine, ci pentru noi, viermii ceilepädat) atitea ostenéle, duran, patime i moarte.

15 Darà noi, acum, caci sä nu priimim pentru dragostealui i pentru binele ce ne-au fäcut vreo scirbk macar &itde mid? Lsà vorbindu-se acéstia i gaindu-se MoisiIlie ca sä.. se duck iar5. Petru ca sà nu sà lipseasd de ofrumoséte 0 de o dulceatä strälucitoare ca aceasta, zise:

f. 13 20 Doamne, bine iaste noao a fi aici ; de vei vrea, / sä facemtrei colibi, tie una 0 lui Moisi una 0 una lui Ilie", ne§tiindce zice; d nici un lucru lumesc aducea aminte, nicide mincare, nici de bäuturk nici de viiatà, nici de moarte,ci toate lucrurile, ind 0 de sine uitindul fiind ca 0 un

25 beat de dragostea acei frumoseti, numai de aceia inseta,numai aceia poftiia i numai intru aceia a petréce depururea sä. nevoia. Iarä inc5.0 luind seama vorbei i pofteilui Petru o gram sà" fie supusà voii dumnezeeti ; el auzis: de vei vrea, sà facem aici trei colibi, adecà de vei

30 närä.vi.Dupà aceasta zice: CA încá grIind el, iatä nor luminat

umbri pre ei i iatä glas din nor gräind: «Acesta iastefiiul mieu cel iubit, intru carele bine am voit, pre acesta-1ascultat. i tot cela ce pofte§té ca sä plad mie, prin

1 de i-an pirut C 112 dragostia B //3 dar C / iubitor B, C // 4 caznile=mile C / muncile] minciunile B // 5 logodnici B, C] logodni A // 10 dar C /fiestecare C // 11 bunitatia B /114 lepidati C / atita osteneall C// 15 dar C /dragostia B ¡/16 lipseffe mficar C //17 acestea C // l8sä si dud, C / iar C/ si nuse lipseasci B // 19 frumuséte B, frumusete C / zice B // 20 a fi noao aici C // 21si una lui Me] i lui Ilie alta C // 22 nu-si aducea C // 24 uitIndu-si C //25dragostia B / frurnuseti B. C /1 26 pohtiia C / Intr-aceia C j/27 lar C / Incis B, C /vorbii C / pohtii C // 29 aicea C / adicá C // 31 Inca el griind C // 33 preacesta ascultati C /1 34 pohteste C / pren B //

14

www.dacoromanica.ro

credintä, 0 prin dragoste sä fie una cu dinsul; cä asa, cudinsul si printr-insul sg fie plAcut mie. $i pre acesta ascul-tat, c'g' va deschide voao cale de mintuire 0 cu crucea vaface voao scarg spre impgrgtia ceriului. Pre acesta ascultat

5 a el iaste calea 0 viata 0 dreptatea, el iaste cuvintulmieu si incelepciunea mea; pre dinsul, drept aceia, ascul-

f. 13' tati, par& nu pre lume, nici inOläciunile arpelui celuide demult, nici indgmnurile trupului, nici cuvintele fari-seului, socotind strglucirea si mgrirea luminii care era

io intru dinsul si in Moisi si in Ifie si alte minuni, toate citeat vgzut in loc de mgrturie »".

$i iargs zice cl, auzind ucenicii, cgzurg pre fata lor si sätemurä. foarte. De au adus cuvintul acest dulce 0 mingii-toriu al lui Dumnezeu atita fricg, darg groaza judecgto-

15 riului ce va face? De ingrozéste aa indemnarea a tinealégia, darg cind va lua seama pentni lenevire celor ce n-auimplinit légia ce va lucra? $i oare pentru ce la o veselieca aceasta, intru care vrea sg arate Domnul mgrirea sifrumosétia sa, au adus ucenicilor slit frica aceasta? Cu

20 adevgrat nu iaste alta fled numai ca sg ne invéte pre noiacéia ce iaste scris la al doilea Psalom: Slujit DomnuluiCu fricg 0 vg bucurati lui Cu cutremur". Cg sg cuvineomului a sä bucura de o bungtate mare si a sä téme si asg cutremura de o mgrire mare.

25 Cuviindu-se, drept acéia acéstia amindoao lui Dumnezeude-a pururea intni toate laudele 0 mgririle lui, trebuiaste

f. 14 sg le avem si sä cérem ajutoriul si mila lui / cea bogatg'.Cg Mirä de mila lui nimic spre mintuirea sufletelor noastrenu vom putea face; cl insus cu nemincioasa gura lui zice:

30 Fgrg de mine nimic nu putet sä. facet". $i de vréme cefgrä. dinsul nu putem nimica, iarg lui trebuie sg-i zicemcu cIldurg, dintru adincul inimii, sg ne miluiascg dupgmarea mila sa 0 dupà multimea indurgrilor sale si sä nedescopere ochii sufletului si ai trupului, ca sg putem

35 pricépe minunile sale; sä scoatä din trupurile noastre,

2 ascultati B, C // 4 ascultati B, C // 5 viiat5. B / dreptate B // 6 lntelepciuneaB, C //7 iar C // 8 Indlmnarile trupului] Indemn5.rile sufletului B / Indemn.1.-rile C // 9 ci socotind B // 10 si Moisi si Ilie B // 19 frumusétia B, frumusetea C /-21 Psalm C / slujiti C // 25 cuviindu-s6. C / acestea C // 26 laudile C / trebuesteC // 27 sale avem] s5. le vedem B 1 ajutorul C f i 28 fgede mila B, C // 29 neminci-noasa B, C // 30 flede mine C / mi putet face nimic C // 31 de vreme ce fIrldinsul] de vrea ce flra de diesel B // 34 ad. marginal dAscopere C //

15

www.dacoromanica.ro

céste de carne, inimile céle de piaträ i sg ne dea inimä detrup ca sá ne témem de dinsul i sà ne ru§im de poruncilelui. SA ne luminéze inimile noastre ca 0 ale apostolilor,sà ne intAreascg de punlrea asupra vrgjma§ilor no§tricelor v5.zuti i nevAzuti, sà ne indreptéze pre calea porunci-lor sale 0 sà ne dea sfir§it bun, ca de pururea sà fie mArit

proslävit In vécii vécilor. Amin. /

f. 14v CAZANIE LA ADORMIREA PREASFINTEI NASC,A.TOAREI DEDUMNEZEU

lo Pohta i dragostea ce vaz la aceastá cinstitg i sfintàadunare m'A' indeamnà i ne§tiind a vorbi, mäcar cà vorbamea nu iaste vrédnicà niciodatà ca säl indulceascà Cu vreunmijloc auzirile ascultätorilor, iar filed§ domnul Hristos,carele au sä'turat cu 5 plini 5.000 de suflete 0 au indreptat

15 sAräciia i neputinta ucenicilor lui cu bogAtiia daruluisälu, acela i inaintea dragostei voastre, prin mijloculvorbelor méle céle neritoricite va intinde masä duhovni-ceascä.

De multe ori au stAtut In socoteala mea, ca doael a§20 putea afla ceva nou sä.' zic intru cinstea 0 lauda preasfin-

tei NAscAtoarei de Dumnezeu i pururea fecioarei Mariei,darA n-am putut afla nimica. Nu doarg cà nu slut cuvintemulte 0 de multe feliuri de vorbe a sà grAi intru laudamä'firei ei, ci pentru eft' fiind mintea mea turburatA de

25 norul ne§tiintii 0. mai virtos intunecatg de socotealaf. 15 dumnezee§tilor / i prealuminatelor ei daruri, Im infruntez

§i-mi ticälo§esc nevredniciia i ne§tiinta inväitälturii méle.CA de vréme ce cei invälati i pedepsit intru bungtgt staude sà mirk' de mArirea ei, darl eu, cel neinvAtat 0. departe

30 de toate bunätätile, ce voiu face?Drept aceia dark imi caut i fär'de voia mea a conteni

de a mai iscodi sà aflu inAltimea fecioriei ei, intru caréacu anevoe s5. sue &dunk omene§ti i adincimea daruri-lor ei, carele nu sä pot vedea lesne nici cu ochii 'ingere§ti,

2 rusiml rusinam B,C 114 de-a pururea B, C // 5 ad. margina/ s't nevIzuti B // 6de-a pururea C // 8 Cuvint la Uspeniia Bogoroditii, la avgust 15 C /113 Iisus HristosB // 16 acelasi C / dragostii B, C / pren B //19 am stitut C / doar C // 21fecioarii C // 22 dar C / doar C // 23 feliuri] feliri C // 24 miririi C // 27 tialogscC / nestita B //28 pedepsiti B, C / bunlati B, C // 29 dar C // 31 dar C // 34lesne vedea C //

16

www.dacoromanica.ro

ci numai Cu acel titulu5 ce i s-au dat mai nainte de totvécii de la pgrintele cel fgrg de inceput 0 vécinicul Dumne-zeu, prin mijlocul ingerului Gavriil. Acela 0 eu cu cucerie-0 cu multà fricä.11 voi zice, intru lauda 0 cinstea ei: Bucu-

5 rg-te céia ce e§ti pling de dar, Domnul e cu tine". Càmai mare 0 mai lgudat 0 mai cinstit tituhw decit acesta.nu s-au dat din véci, nimgnui, nici sg va da ping in véci,färg numai ei; ca au aflat har inaintea lui Dumnezeu, caren-au aflat alta niciodatä.', dupg cum i-au zis ingerul. Talà

lo de sä. va 0 afla 0 vreun (periergos), adecä prepuitoriu sgzicg cum cg acéste cuvinte, de nu cu acest mijloc, iar

f. l5v intr-alt chip s-au zis / 0 la altii, precum sà véde in multelocuri ale sfintei Scrifituri, 6, intii la al patrulea cap alFacerii zice pentru Avel: Cg cgutg Dumnezeu asupra lui

15 i asupra darurilor lui": pentru Enoh: $i fu, zice, bineplgcut lui Dumnezeu 0 nu sä, afla pentru cg' l-au mutatpre dinsul" ; pentru Noe: Cä au aflat har inaintea dom-nului Dumnezeu 0.4 pgzi de potop"; pentru Avraam:CA crezu, zice, pre Dumnezeu 0 i sä.' socoti lui intru

20 dreptate 0-1 acut pgrinte a multe neamuri" ; pentruIosif : Cg era Domnul cu dinsul 0 vIrsg asuprg-i milg04 déde lui har" ; pentru Moisi, cä i-au zis: $i cuvín' tulacesta carele ai zis tu ti-1 voiu face pentru ca ai aflat harinaintea mea 0 te §tiu decit pre toti"; pentru David c5.

25 i-au zis: Aflat-am om dupá pofta inimii méle, pre fiullui Iese, carele va implini toate cérerile méle".

Si pentru ca s'A nu mai lungesc cu vorba, tuturor pro-rocilor 0 tuturor sfintilor 0 celor mai nainte de lége 0celor dupg lége E s-au zis cuvinte de bucurie, prin mijlo-

30 cul ingerilor 0 li s-au dat de la Dumnezeu dar 0. mill,insä. acoperit.

Iarg sfintei Fecioarei s-au dat cuvintul bucuriei ceiif. 16 adevgrate, care iaste mai presus decit toatg mintea, / in

slavg 0 in cinste mai veselitoare, co-vir0nd pre toti cu35 darul 0 cu mila Bucurg-te cdia ce Wi pling de dar, Dom-

nul e cu tine". $i nu numai pentru bucuriia aceasta cei s-au dat sg feric4te de toate neamurile, ce 0 pentru

1 acest B, acelag C / toti C // 2 flecle lnceput C / preavécinicul DumnezeuB // 4 voiu zice B, C / cinstia C// 7 nimeni B, nimunui C // 9 lar C // 10 fdrd pa-ranteze C / adia. C / prepuitoriu] iscoditor C // 11 a cu acestea cuvinte C //15 0pentru B // 20 ad. marginal a multe B // 22 0 dete C // 25 pohta C // 29 prenB // 32 lar C / bucurii C / cei adevArate C // 34 to B //35 Obi& de dar] plin5. darB // 37 ci 0 B, C//

17

www.dacoromanica.ro

numele ei cel preacinstit ce i s-au däsuit, de sä. num4teMariam. CI precum iaste numele Fiiului ei mai presusdecit toate numele, dupg cum zice fericitul Pavel: $ii-au dàlruit lui nume care iaste preste tot numele", ar. §i

5 numele ei iaste preste tot numele, dupá al lui Iisus.$i precum intru numele lui Iisus sä: pleacä: tot genunchiul

celor cerqti 0 celor p5.'mintWi 0 celor de supt bezne, aaiaste i la, mai cinstitä: in cer decit heruvimii 0 mai s15.vitáfärá de asäminare decit serafimii §i. pre pgmint mai inchi-

10 nat51 0 mai fericitá ca o imp&räteasä: a lumii, de tot cre-dincio0i p5.'mintului 0 supt bezne mai strapic5. 0 maiinfricop.tá asupra dracilor decit toti sfintii ; intru carenume Mariam, dupá a mea proastä: socotealà, intelégemcum c5: cuprinde in sine trei lucruri: una pentru c5: fiind

15 numele acesta de trei (silaves), adec5: de trei injugä:ri,s'a' intelége cum cà au näiscut o fatá a sfintei trooite, pre

f. 16° Fiiul 0 cuvm" tul lui Dumnezeu ; / a dooa cä are fiWecareinjugare cite 2 slove 0 sä: intelége céle doao fin i ale luiHristos, adecä cea dumnezeiasc5: 0 cea omeneasc5.; a

20 treia c5: sint 6 slove de toate intr-acest nume, cu careleintelégem céle 6 taini mari 0 preste fire, adecä blago-v4tenia, nWerea, botezul, moartea pre cruce, inviiarea0 iraltarea la ceriu. Cu blagov4tenia s-au descoperit tainacea mai nainte de tot vécii ascuns51; cu nWerea s-au

25 impäcat ceriul cu p5inin' tul, adecI Dumnezeu cu omul ;cu botezul ne-am imbfäcat cu haina nestric5.ciunii *, Cumoartea ni s-au dat viata ; cu inviiarea ni s-au dat bucuriia0 cu inäitarea la ceriu, §5:déria de-a dreapta lui Dumnezeu,Taal.

30 A0jderea 0 in cuvintele céle de bucurie ce i-au zis Inge-rul: Bucur5.-te ceia ce e§ti plina de dar, Domnul e cutine", iar intelégem numele preasfintei troite. Cä: in cuvin-tul ce zice: bucurà-te, sä.' intelége Fiiul, cl el iaste toat5.bucuriia lumii; in cuvintul ce zice: pliná de dar, s5.' inte-

35 lége Duhul Sfint, prin care sl dau toate darurile 0 in cuvin-

1 ad. marginal numele B // 3-4 intre paranteze $i. i-au d5,ruit ei nume careiaste preste tot numele C // 4 lui] ei C // 6 fare C // 8 ceriu C // 9 f5.r. de as5mInareC // 10 toti C // 14 cum cä cuprinde] a coprinde C / pentru ca C// 15 trei] 3 C /syllaves C / adic.5. C / trei 2] 3 B, C // 16 troite C //18 2] doao C/ cele 2 C /19 adic5.C // 20 care B / 21 Intelegem toate cele C / adic5. C // 22 Invierea C // 23 cer B // 24toti C // 25 adici C // 27 lnvierea C / lipsefle cu Inviiarea ni s-au dat bucuriiaB // 28 sciderea B, C ¡/33 lipse,sta toat5. B // 34 plin B, C // 35 carile B, carele C / sicuvIntul B // 35-1 ad. marginal 0 In cuvIntul cel ce zice: Domnul e Cu tine A //

18

www.dacoromanica.ro

tul cel ce zice: Domnul e cu tine, sä infelége Tat61, a elf. 17 iaste Domnul a toate, vdzutelor / $i nevdzutelor.

Dumnezeu insä, carele numai cu un cuvint au flcutau zidit toate lucrurile céle vdzute i nevdzute, poate cu

5 adevdrat, cu cea desdvirsit a lui preaputernicie, sä fad.stéle mai luminoase decit acéstea ce strälucesc pre ceriu

lunä mai iscusitd decit aceasta ce ne povdtuiaste noapteasi soare mai strälucitoriu i mai luminat decit acesta, carele-stinge cu lumina lui toate célialalte lumini i ceriuri mai

io mari si mai largi in rotocolime i pasdri mai cu dulce gla-suri i flori mai cu multe mirosuri i copaci mai naltimai roditori i vinturi mai sdnätoase i välzduhuri mai defo/os i hiard mai multe la numdr si mai de multe féliurisi mai multe lumi decit aceasta ce lä'cuim poate sä zideascd

15 in mdrime si in mestersug mai minunate; iard o zidirecaré sä covirsascd in vrednicie pre Maica lui Dumnezeunu va putea sä facd niciodatd, maicar cà iaste preaputér-nic. Pentru cà precum nu iaste cu putintà nu zic sà soco-teascd, ce nici cu mintea sd gindeascd nestine o fiintd mai

f. 17' 20 cuvioasd si mai / naltä decit dumnezeirea, asa nici o zidiremai covirsitoare decit acéia ce au ndscut pre un Dumnezeucarele s-au f5.cut om. Cá pre dinsa o au ales Dumnezeu,mai inainte decit toatä zidirea, pentru ca sd-i fie l'Icas.vecinic, dupd cum grdiaste David: Aceasta iaste odihna

25 mea in vécii vécilor i intr-insa voiu làcui, pentru cä o amales".

Aleasä iaste, cu adevdrat, ca soarele, pentru c'ä iaste-incununatä cu toate razele darurilor dumnezeesti i steal-lucéste mai virtos intre célélalte lumini ale ceriului.

30 Aleasd iaste i frumoasd ca luna, pentru cà cu luminasfinteniei stinge célélalte stéle i pentru marea i minu-nata strälucire de toate sireagurile stélelor celor de tainäsà cinstéste, ca o impdrdteasd.

Aleasd iaste ca ravärsatul zorilor, pentru cä ia au gonit35 noaptea i toatd intunerecimea päcatului si au adus in

lume zioa cea purtdtoare de viatd.

3 Ins& Dumnezeu B // 6 acéstia B / pre] p5. C / cer B // 7 pov5tueste C //stalucitor C // 9 celelalte C /110 ad. marginal mail B /113 lipse,ste i mai de multeféliuri C // 15 mestesug C Ijar C /119 ci nici B, C // 23 mai nainte C // 24 gaeste-C // 27 soarile B, C // 28 razile B, C // 29 Intni B // 31 sfintenii C // 32 de] dinC // 35 ad. margina/ i toata Intunerecimea pg.catului si au adus In lume A 1/'

19

www.dacoromanica.ro

Aleasä. iaste, cà iaste izvor carele cu curgerile cere§tilorbutatgt adapä sfinta biséricI O. tot sufletul cre§tinesc.

Aleasä iaste, cà iaste chiparos carele cu nältimea covir-f. 18 sate ceriurile / ì pentru mirosul cel din fire s-au arltat

5 departe de toat5. stricaciunea.Aleasà iaste, cä iaste crin, a mä.'car de au si näscut

intre màräcinii nenorocirii ceii de obste, iar nu §-au pierdutniciodatg podoaba albiciunii.

Aleasg iaste cä iaste nor carele n-au ispitit nici o greime10 a päcatului.

Aleasä iaste, pentrucä iaste fecioarà mai nainte de nas-tere, fecioarä in nastere, fecioarä. §i dui:4 nastere §i iasteo adhicime nepreceputg a bunätätilor §i o icoanà insufle-tin.' a frumosetilor celor cere§ti. Iaste o grädin5. incuiatä.

15 dintru caté au esit floarea cea neve§tejitä i fintinä pecet-luità, dintru caté au curs izvorul vietii, Hristos.

Pre aceasta au v5zutu-o Moisi In muntele Sinaei, ca unrug aprins §.1 nu ardea.

Pre aceasta au väzut-o Aaron, ca un toiag inflorit §i20 plin de roadà.

Pre aceasta au v5Zut-o Iacov, ca o scarä intaritä., dinpämint ping in ceriu §i ingerii lui Dumnezeu sà suiia i sápogoriia pre dinsa.

Pre aceasta o au valzutu-o Iezechiil ca o 41 incuiatä, /f. 18° 25 prin cart nimenea n-au trecut.

Pre aceasta o au vàizutu-o Ghedeon, ca o linä., Avvacumca o dumbravg umbroasà", Daniil ca un munte §i Solomonca un pat.

Aceasta asazi sà mutä de pre pä.'mint la ceriu ; lasä.30 intrisaciunea §i sä duce la bucurie, lasà céle de jos si

priimé§te céle de sus ; lasà die strickioase §i ci§tigä célenemuritoare §i vecinice. Astäzi I dà preasfint sufletulei in miinile Fiiului ei §i cu cinfairi ingeresti i apostolestisà petréce cinstit trupul ei in satul Ghethsimani, spre

35 ingropare.Astäzi ceriul intinde sinurile sale §i priiméste pre céia

ce au näscut pre cela ce nu-I incape toaa zidire.

1 cA] pentru câ C/ carile B // 2 bunAtAti B, C / beséricl B // 4 si pentru]-pentru C // 7 cei C / nu au pierdut B 1/13 nepriceputA B, C 11 14 frumusetilorB, C //17 au vAzut-o C / Sinaii B, Sinai C // 19 au vAzt-o C // 21 au vAzut-o C // 22.cer B // 23 sl pogoriia C /1 24 o au vAzut-o] au vAzut-o C // 25 nimeni B // 26 o auvitzutu-o] au vAzut-o C //

20

www.dacoromanica.ro

Asazi sà minuneazà toate puterile cereti, zicind unaata alta: cine iaste aceasta ce sà sue din pustiiu, aded.de pre p5:mint, la ceriu? Cine iaste aceasta caré sä." ivé§teca zorile, frumoasà ca luna 0 aleasà.", ca soarile? Cine iaste

5 aceasta ce sä sue de pre pämint in ceriu, albitä, infloria,intru caré hulä nu iaste? Rädicat portile voastre, zic

f. 19 cétele céle / ingereti, una c5.ta alta 0 cu cinari de laudàpriimit pre impäräteasa ceriului 0 a p5imintului, cardvine, sä.' lAcuiascà den a dreapta impAiratului Dumnezeu,

io cu imbacdminte cu aur imbacatà, impistria, dup5 cumzice David, c5ci aceasta iaste céia ce au impäcat ceriul Cup5mintul 0 pre Dumnezeu cu omul. Aceasta iaste bucuriiacelor drepti i n5.déjdia celor päc5to0.

Pre aceasta, darà i noi, cu totii trebue cu dragoste, cu15 cucerie, cu inimä curaa i cu cintäri de laudà sà o cinam

sä oläudäm, ca pre o Maicà a lui Dumnezeu i cu bucuriesufleteascä sà paznuim adormirea ei. Ce, o Maic5 Fecioar5.,acest norod ce sa inaintea märirii-tale, v5.zind inältimeacuateniei tale 0 cunoscind-§ ei nevredniciia i smereniia

20 lor, nu indaznesc, flea: de mijlocitoriu ca s5.-t aducä cgzutainchinà'ciune i multemità, pentru multele faceri de bine

sä.' se roage ca sá te milostiveti asupra lor. Pentru acéiaeu, nevrédnicul i mult päcätosul robul au, fiindu-le

f. 19' taa sufletesc, / rinduit de Fiiul au, prin mijlocul mieu25 sá roagd cu totii, cu cäldurä, dintru adincul inimii zicind:

stäpinä. de Dumnezeu näscRoare, impAateasa ceriului0 a pä.'mintului, cinstea 0 slava cre§tinilor, céia ce e§timai naltà cleat ceriurile 0 mai curaa decit soarele, Fe-cioarä." prealäudaa, nä.déjdia celor p5cato0 i lin4tea

30 celor bauti de valurile p5.catelor, cauta asupra noroduluitau, vezi mo§tenirea ta, nu ne lasa pre noi, pk5.tosii, ci nepäziWe i ne mintuiWe de vicle§ugurile diiavolului,ne-au impresurat scirbele, nevoile, rà.'otä..tile i necazurile.Dà-ne ming de ajutoriu, Fecioar5., c5. perim. Nu te indura

35 de noi, cl pre tine te avem ajutältoare 0 la tine näidàjduim,ca cu rugäciunile tale céle preaputérnice i nebiruite,

1 dupd toate ad. cetile i C // 2 pustie B / adia C // 3 Cine iaste aceastacaré] cine iaste care C // 4 soarele C // 6 115.dicat] Deci adicat B, rAdicati C /17cétile B // 8 priimiti C // 9 Imp5.ratului Dumnezeu] tatälui Dumnezeu C // 18de aur B / ImbrAcate C ¡/13 nAdejdea C // 14 dar C 1115 laude C // 17 adormireaei] adormirea C / Ci C // 18 m5simii C //19 cuatenii C / cunoscindu-si C //20 Uedamijlocitor C // 21 multumitl B, C // 29 nAdejdea C // 32 pAzéste B, p&zeste C /mintueste C / viclesurile B/ diavolului B, C // 33 r6.utAtile, B C // 34 ajutor B,C //

21

www.dacoromanica.ro

1 Imblinzéste B // 2 Inca 11 roagA C // 3 dintru nAltimea C // 3 luminati B//8 vAzuti i nevAzuti B, C / aceasts. C // 10 sporiu C / ajutor C // 11 toti C //12 fAr'de prihanA C 1/13 ca cu o] cu o B / de-a pururea C // 16 CuvInt la Duminecavamesului C /117 Pohta cea mare si dragostea] pohta, dragostea C // 18 pArinteas-

c 1/19 astAz C // 20 cercetez C // 22 InvAtAtor C// 24 ascultati B, C ¡/26 faceti B, Czece C // 30 vostri B / cuceriti B, C // 31 sufletile C / bucuriia. C //

22

1mblinze5ti, pre Fiiul tau asupra noastra, ca intoarcamila sa cea bogata spre noi; i inc4 roaga cu endued,ca sl dea putére dintru inaltimea lacaplui säu i prealu-minatului nostru domn, pre carele proniia sa 1-au ales 0

5 1-au pus preste acest norod, ca sà poatä chivernisi cu /20 intelepciune intreagà turma ce i s-au incredintat, in multi

ani luminat, cu fericita sanätate i sä o apere de lupii ceivizut i nevazut. Sá pazeasca i toat5.' cinstita aceastäboerime de toate primejdiile 0 de toate viclepgurilecleanului i sa le dea dragoste, uniciune, spor i ajutoriuintru toate ; i sá ne invredniceasca pre tot de ob§te casá petrécem toata viiata noasträ cinstita, curat5. §i fail deprihan5., ca cu o gura i cu o inimä pre dinsul de purureas51-1 marim 0 tie sä. zicem: Bucura-te céia ce Wi plinä de

15 dar, Domnul e cu tine". /

-I. 20' LA DUMINECA VAME$ULUI, CUVINT DE INVATA.TURA

Pohta cea mare 0 dragostea cea curatä, lar mai vir* tossa zic, datoriia cea parinteascä ce am catra dragosteavoastra m-au indemnat astazi de am venit aici, pentru

20 ca sa và cercetam suflet4te, de vréme ce m-au rinduitDumnezeu ca pre un nevrédnic sä vá fiu pastor 0 pärintesufletesc i invatatoriu la lucrurile céle ce ar fi spre folosulmintuintii sufletelor voastre. Pentru care lucru avetdatorie cu totii, de la mic Oda' la mare, sa ma ascultat

25 la céle ce vä invat de bine 0 de folos, c5. acea ascultare nu ofacet mie, ci lui Hristos, dupá cum zice la 10 capete aleLucai: Cel ce asculta pre voi, pre mine ascult5. i cel ce sáleapada de voi, de mine sä leapädä". A0jderea i fericitulPavel zice la 13 capete catra ovréi: Fratilor, plecati-vä

30 invätatorilor vo§tri i v5.' cucerit lor cä priveghiaza pentrusufletele voastre, ca cum ar fi sà.' dea cuvint, ca cu bucurie /

f. 21 aceasta sä fad., iar nu suspinind, cá nu iaste de folos voaoaceasta".

www.dacoromanica.ro

Drept acéia n-am pregetat, nici am lenevit, ca sä nu facdatorie, dupa' porunca stapinului si invätatorului nostrilHristos, caruia ma si rog ca sa'-m dea putére sa va pociuspune ceva de folos; ci vá pohtim de ascultare.

5 Precum un om casnic, vrind ca sa samene griu curat inholda lui, pune multá nevointä de-1 cérne 0-1 curata deneghinä si de allele, asa si sfintii parintii nostri au pusmulta nevointa de au cemut cu ciurul chibzuelii toatä.sfinta Scripturei 0 au ales ca niste griu curat din toate

io bunatätile cite ar putea fi acéste trei bunatat mari:credinta, nadéjdia si dragostea s'i le-au saminat in holdasfintei bisérici, adeca in adunarea si in mima celor credin-cios. Si are datorie fiestecare crestin a le tinea si a le face,ca'ci ail acéste trei bunatat nu iaste cu putinta nici cu

15 un mijloc sa se mintuiasca crestinul, mä.car de ar zicecine ce va vrea, caci acéstéa sint teméele crestinatatii.Cá precum nu iaste cu putinta a trai nestine pre pamint

f. 21v fara de hrana / trupeascá si fará de imbracäminte si failde somn, asa nici flea de acéste trei bunältat carele sint,

20 precum am zis si mai sus, credinta, nadéjdea si dragostea.Ce intii voiu zice putine cuvinte pentru nadéjde si pentrudragoste, apoi voiu zice, pre unna si pentru credintl,mai pre larg.

Näidéjdea iaste o indrazneala adevarata catra Dumnezeu,25 data in mima omului, din dumnezeiasca stralucire, ca sä.'

nu sa deznadajduiasca niciodata de darul lui Dumnezeu,ci sa fie incredintat cum cä va lua, prin pocainta, ertaciunepacatelor s'it vence alta cérere, sau trecatoare, sau vécinica.$i iaste nadejdia de 2 féliuri: una buna si alta rea. Bun5.

30 iaste acéia cind nadajduiage cineva la Dumnezeu sä semintuiasca, sau alt bine ce va sa petreaca, cà nici oste-néste, nici cheltuiaste nimic, cum zice David, ca: Celce nadajduiaste spre Dumnezeu mila 11 va incungiura".

1 nici in-am lenevit B 11 2 datoriia C /1 3 s6 v6. poci B, C // 7 nighinAB, C // 8 ad. margina/ chibzuialii B // 10 bunItAti B, C // 11 nAdéjdea B. nAdej-dea C / semlnat C // 12 besérici B, biserici C / adicA C / si In inima] s'i inimaC / credinciosi B, C // 14 acéstia B, aceste C / 3 C / bunIt6.ti B, C //15 sá sAmIntuiascl C // 16 acéstia B, aceste C / temeiurile B, temeile C ¡/18 fAr'de hran5.C / f6s' de 2-8 C ¡j 19 f6Yde aceste 3 C / bunAtAti B, C / care C // 20 s'i mai] mai C//21 Ci B, C // 22 p6. urral C // 25 dumnezeiascl B, C // 26 d6znAdAjduiasc5. B, C// 29nAdejde C / féluri B // 30 nAdAjdueste C // 31 s6. A mIntuiascl C // 32 cheltuesteC // 33 nAdAjdueste C / Dumnezeu] Domnul B / Incugiura B//

23

www.dacoromanica.ro

Rea iaste acéia cind nadajduiaste cineva la om sa-i facavreun bine, sau vreo Indemina la lucrurile céste trecatoareale lumii, care nädéjde iaste mincinoasa i desarta, cumzice iaras David: Nu va najduit pre boiari, pre fiii oame-

1. 22 5 nilor, la / carii nu iaste mIntuire". Asijderea zice si Solo-mon: Biestemat sa fie tot cel ce nädajduiaste spre om".

Dragostea Incä iaste o unire a multi intr-una si calecaträ. Dumnezeu i vîrf tuturor bunatatilor, dupa cumo adevereaza i fericitul Pavel la 13 capete catra corin-

io théni, zicind: Decit credinta i cleat nadéjdia iaste maimare dragostea". i iaste i aceasta de 3 féliuri: una dum-nezeiasca, alta fireasca si alta patimitoare i rea. Dra-gostea cea dumnezeiasca iaste acéia ce zice la A dooa lége,la 6 capete: Sa iubesti pre domnul Dumnezeul tau i

15 proci" ; iar cea fireasca iaste céia ce iubesc parintii prefiii fili pre pärinti i fiestecare pe ruda sa si pe priiatenii

lar pentru dragostea cea patimitoare i rea, nu vomzice nimic, pentru caci fiestecare Intelept i tematoriude Dumnezeu o cunoaste cá nu e buna ; i pentru acéia,

20 lipseasca vorba ei de la mijloc, ca sá nu ne spurcam auzul.Credinta iaste fiinta celor nadajduite i lucrurilor celor

ce nu sa vad dovediri, dupä cum zice apostolul Pavel:f. 22° Si fara de credinta nu iaste / cu putinta nimeni sa se

mIntuiasca", precum vedem aceasta la tot sfintii si la tot25 dreptii cei mai inainte de lége i cei de dupa lége. Ca pentru

credinta lor cea dreapta au aflat har inaintea lui Dumnezeusi au facut minuni mad si preste fire, facind folos i loraltora ; si era de pururea ochii lui Dumnezeu asupra lor

cu urechile lui asculta rugaciunile lor, dupa cum zice30 David.

Asijderea i in sfinta Evanghelie vedem, in bogate locuri,ea cei ce mergea la domnul Hristos, cu credinta, auziiadin gura lui: Dupà credinta voastrà sà se faca voao"Indata sä.' tamaduia, ver de ce boala ar fi fost. i putem

35 lua pilda i de pe vamesul acest de astazi, ce pomenéstesfinta Evanghelie-cä batindu-s pieptul i zicInd cu credinta:

1 nidijdueste C // 2 IndimIni, C // 4 nidajduiti B, C / spre bojari B, preboeri C / spre fiii B, pre fili C // 6 nidijdueste C // 7 lam una B // 10 nidejdeaC // 11 feluri B // 13 A dooa légia B, A 2 lege C // 14 cap C // 16 i fii C/ piparinti C / pnietinii C // 18 temitor B, C ¡/19 nu iaste bun& B // 23 fiedecredinti C // 24 toti 2 B, C // 25 mai nainte B, C / cei de dupi] cei dup5. B, C// 28de-s pururea C// 34 veri C// 35 de pe] dupi C/ astiz CH 36 In sfinta B//

gd

www.dacoromanica.ro

Doamne, fii milostiv mie, pkältosului" sä." pogoridreptat.

Dar5." noi, acum, c5. ne numim crestini, de pe ce faptebune socotit cà ne vom putea araa crestinätatea i blago-

5 cestiia ce avem i sà fim ales si desp5rtit de neamurile cezicem noi cä sint pägini? C5.' de vom zice: de pe credint5,ne ins5am, cà noi credinfä nu avem: cä de am aveacredintä. / am iubi pre Dumnezeu i am päzi cuvintelelui si am face, dupä putintà, poruncile lui. Cä zice la loan,

io in 14 capete: De inà iubéste nestine, cuvintul mieu valar noi, In loc de a-1 iubi i a-i p5.zi cuvintele

injur5m si-i tinem cuvintele de ris si de batjocurk ca cindar fi niste basne. Iar de má vet intreba, in ce chip 11

sä v'á spuiu: cind injurAm de lége pre cineva, pre15 Dumnezeu injuràm. Cä v-am spus mai sus, cä.' credinta

iaste numai de un fel i tot oamenii cred in Dumnezeu, c5.Dumnezeu iaste liagea i fdatoriul legii; i pentru c5.ciînjuräm légia, injur5.m pre Dumnezeu i pentru acéia,iatà dark cà n-avem credintk

20 De vom zice de pe radiajde, cä sintem alesi din p5Sini,nici aceasta nu o avem, c5ci cà de am avea credintä., poatedoarà cä: am avea i nä.'diajde, ca v-am spus mai sus cäIntîi iaste sä creaz5. nestine in Dumnezeu, apoi sä. näkläj-duiasc5..

25 De vom zice de pe dragoste, cä sintem ales din päig-ini,nici acéia nu o avem, c5. zice Ioann: De va zice cinevacà iubéste pre Dumnezeu si pre fratele lui IT uräiste, min-cinos iaste; cà de vréme ce nu iubéste pre fratele lui, c5.-1véde, dar pre Dumnezeu, cà nu-1 véde, cumu-1 va putea

30 iubi?" i iatk dark cä precum zic cà neavind dragosteIntre noi i nepohtindu-ne binele unul altuia, dupä po-runca lui Dumnezeu, n-avem nici credintk nici näcliajde,nici dragoste i stntem mai Ili, sä mä ertat, decit p5ginii.Cä zice apostolul Pavel: Limbile n-au lége i fac ale legii".

35 Iarà noi, avind lége, facem tot impotriva legii i sintem

3 Dar C / de pe] dup5. C // 4 socotiti B // 5 alesi C / desp1rtiti B, aspIrtitiC // 6 de pe] dup5, C // 12 batjocorl B 1/13 yeti 1ntreba B, C // 16 feliu C / toti.B, C // 17 légia B, legea C / fIcAtoru C ¡/18 legea C //19 dar C // 20 dupe B, dupgC / n5.dejde C // 22 doar5.] darA B, dar C / dupd avea ad. credint& C / nAdéjde B,nAdejde C // 25 de pe dragoste] dup5. nAdejde C / alesi C // 26 dupd loan ad. evan-ghelistul c B // 27 pre] p5. C /11 uraste] uraste C // 28 pre] p5, C / lui] sAu C // 29cum 11 va putea C // 30 dar C, dipsgte B // 32 nu avem C / nAdéjde B, nAdejdeC ¡/33 ertati B, C // 35 Iarä noi avem lége s't facem B / lar C //

25

1. 23

f. 23v

www.dacoromanica.ro

mai päcä'to decit toate neamurile 0 decit toate limbile.putet cunoa0e aceasta, c5.' iaste a§a cum zic, ca' ce

neam injurl ca noi, de lége, de cruce, de cuminecäturkde morti, de comindare, de luminare, de suflet, de mormint,

5 de colivk de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie0 de toate tainele sfintei bisérici 0 ne ocärim 0 ne batjo-corim in0ne légia? ! Cine din pägini face aceasta, saucine- § mäsc5x4te légia ca noi? Oare nu injuräm cu acéstiatoate pre Dumnezeu? Oare nu ocärim cu acéstia poruncile

io lui? Cà el singur ne-au ardtat 0 ne-au invätat acéstetaini, ca prin mijlocul lor sä ne cur5.tim de päcate 0 sà-1imblinzim asupra noasträ la scirbe 0 la nevoi.

f. 24 Darà noi, deaca auzim pre cineva cä / Injurä [In jur5.-minte] de céle ce am zis, in loc de a-1 certa 0 a-1 infrunta,

15 ca pre un om fdede socotealä, noao ne pare bine 0 ridem.De stilt acéstia lucruri cretinWi, zica' cine are Dumnezeu.

Inc54, pe lingä acéstia toate, mai adaogem cu räutateacá pre pärintii noWi ii ocärim 04 batem ; pre bariniii necinstim, pre domni si pre boieri ii blestem6m, pre

20 arhierei nu-i tinem intr-o nimicà., pre cälugäri ii clevetim,pe preot ii ocärim, beséricile le tinem ca ni0e grajduri0 and mérgem la dinsele, in loc de a asculta slujbele 0a ne ruga lui Dumnezeu, sà ne iarte pacatele, iar noivorbim 0 ridem 0 facem cu ochiul, unul altuia, mai räin

25 decit pe la circiume. Särbätorile 0 praznicile nu le tinem,ca o nimica, ci atuncea facem céle mai réle, de bucufaimpe dracul 0 atunce vindem 0 cumpäräm.

In scurte vorbe, ne-am abAtut cu totii din caleadreptätii 0 impreunä ne-am netrebuit, dupà cum zice

30 David 0 nu sintem pinä intru unul a cunoWe 0 a cercapre domnul, Cä'ci fiind orbit de de§ertaciunile céle lu-meti, nu ne bucuram la altceva far' numai la lucrurileintunéricului veacului acestuia; 0 sintem pornit cu totiispre räutät, ca o roata cind dä de vale 0 nu sä poate opri

I pkAtosi B, C // 2 puteti B, C // 3 cuminiatur5. B // 4 comIndare] pomeneCll 6 tainile B, C/ besérici B // 7 legea C // 8 legea C / acestea C // 9 acestea C//13 Dar C // 16 aceste C // 17 aceste C// 18 19 pre 135.trini fi necinstim] pre b5.trInifi ocArlm si-i batem si-i necinstim C// 19 pre bojari s'i pre domnu B ¡/20 Intru nimicaC / nimic B / clAvetim B // 21preoti B, C / bisericile C / grajduri C // 23 erte C /rdcatile C // 26 nimic B, nemica. C / atuncea C // 27 atuncea C ¡/28 iipse,ste dincalea drept54ii C // 29 Impreuna ne-am netrebuit] Impreun5. netrebnici ne-amfAcut C //30 nu sintem pin& Intru unul] nu iaste ping la unul C // 31 orbiti C //32fax% numai B,C // 33 porniti B,C // 34 rlutAti B,C //

26

www.dacoromanica.ro

sintera tot, cu totul, / ca n4te dobitoace necurate,t5v5lindu-ne In rAsfAciunile céle spurcate 0 de nimica.

Si acéstia toate nu sA trag dintr-alta, fIr5." numai dinnecredinta noastr5.; c5. ni s-au impietrit inimile intru

5 rbiutat, ca a lui faraon i umblä., ca ni§te cal sirepi, Ms' dez5.ba15.' i färide ru0ne, pinA vom c5dea intr-o vreo pro-pastie i vom peri. Cu acéste fapte ne 15.ud5.m cä sintemcrWini 1 0, vai, de capetele noastre 1 Si cu cretinatateace avem poate c5 vom fi socotind cä numai c5ci ne nurnim

10 crWini ne vom spAsi 1 Ba! Ci mai mare osindä vom sàluom, de nu ne vom poc5.1 0 de nu ne vom lisa de rlutItilenoastre. C5. zice Hristos: Nu cei ce-m zic mie Doamne,Doamne, vor intra intru împärätiia ceriului, ci cei ce facvoia mea". Spuneti-mi, rogu-v5,', c5 eu poate c5.-m voiu

15 fi Wit din fire, care voe a lui Hristos facem, sau careporunc5. tinem? Eu nu poci cunoWe altceva, fär' numaiun nume uscat i sec, ce avem fär' de nici o fapt5. bun5'..Si incä stä'm de ne miegm c5ci nu ne face Dumnezu pevoia noastrI pentru caci ne numim creOini! Ba încä bine

20 c51 nu ne pr5p5d4te ca pe sodomiténi, c5 vedem depgrtarealui Dumnezeu cu ochii ric:qtri i cunoWem c51 din r5ut5-tile noastre ne vin atita féliuri de boale / i atitea féliuride morti i alte nevoi i scirbe i nicidecum nu ne venimIn fire, ca sä ne p5r5sim de räufAtile noastre.

25 Ci iatà, cä và zic, iubitilor miei i vä, invAt cu frica luiDumnezeu, ca un pärinte sufletesc i p5'storiu ce vä sint,sá vá venit in fire 0 s'A vA cliti de lucrurile céle necuvi-oase, c5, Dumnezeu iaste milostiv i deaca va vedea in-toarcerea noastrá i pocEnta cea bung, ne va erta. C5'.

30 zice prin rostul Isaiei: ,,Intorceti-v5. c'Aträ mine 0 mä voiuintoarce i eu c5.trA voi".

Si và poruncesc tuturor, cit sintet cu mWerug i Cunegutätorii, veri de ce breas15.', ca de acum Inainte, dumi-necile i sArbAtorile céle mari ce s'A numesc domne§ti

35 ale MaicAd Précistii 0 a unora din sfintii cei numit, sävà inchidet präväliile i nici sà vindet, nici s5. cump5rat

1 toti B, C // 2 avglindn-se C rAsfStAciunile C // 3 acestea C // 5 autItiB, C j sirepi] 1nviequnati C / frâ zäba1 C // 8 capetile C // 111uAm C // 13va !Ultra C // 16 pociu B, C / WI un nume B / f5x5. numai C // 17 sed ] semn B [/ 19 IAvoia C j cici] cä C // 20 sodomliteni C // 22 atita. C // 26 pAstor B, C // 27 veniti B, C /càiti B, C // 30 voi intoarce B// 32 ati C / slnteti B, C / meste§ug C // 33 nigo-titorie B / ver de ce bras15. B // 34 duminicile B // 35 numiti B, C // 36 tnchidetiB, C j vindeti B, C / cumpArati B, C//

17

f. 24'

f. 25

www.dacoromanica.ro

nu numai de la crestini, ce nici de la turci, nici de lanici sä lucrat i precum zic sá facet, cä' nefácind sä stitbine cá.' và voiu pedepsi besericéste, cu pravila si pre drep-tate, nefacindu-vä nici o näpaste. i incäs, pre carii sä

5 vor arAta semeti i tari de cap si nu sà vor supune drept5.tiiporuncii besericesti Ii vom pedepsi cu domniia. /

f. 25° i nimeni sä' nu socoteascä, din voi, i sä zicà in inimaiui: darä ce treabä are vlädica cu noi, nu-s cauta: vladiciialui, ci sä améstecä intru ale noastre? De n-at stiut pinä

lo acum si de n-au fost nimeni sä vá invéte, iata cà acumvet sti c5, am treabà cu tot oamenii cit sint in Tara Ru-mäneasc51, de la mic pida' la mare si pinä la un copil detitä afarä din pägini si din ceia ce nu sint de o lége cu noi;cdci in seama mea v-au dat sapinul Hristos sà va pasc

15 sufletéste, ca pre niste oi cuvintä'toare si de gitul mieuspinzurä sufletele voastre si de la mine va sä vä cearàpre tot, iar nu de la altii, pira cind và voiu fi pästoriu.

Ci và cautä in scurte cuvinte sä mä ascultat de vetfi crestini si de vä tinet ai lui Hristos, cà precum nu pot

20 fi oile fär'de pästoriu, asa nici norodul far'de arhiereuvence va päsa cuiva la cae sufletesti, alérge la mine

ca la un pärinte, c5.-1 voiu vindeca, cu ajutoriullui Hristos.incäs poate sá zicA fiestecine din voi, in gindul säu:

darä noi avem nevoi gréle asupra noasträ si nu putem25 sä facem acéste ce zici; ci eu inca' zic cä iaste asa i crez.

f. 26 Numai la greul acela sint / i eu pàrta i intr-acel jug cetraget voi, trag i eu; darà n-am putére sá zic nici sä gin-desc asa, cki cà precum cére impäratul däjdi de la noi,asa ne cére i Dumnezeu credintä i fapte bune. C5. zice

30 Hristos la Evanghelie: Dat ale chesariului, chesariuluiale lui Dumnezeu lui Dumnezeu". S'a' nu socotitva fi milà lui Dumnezeu de noi, sà ne iarte pentru c5.ciavem nevoi, deaca nu vom face dupä putintä i poruncilelui, ce ne va bä'ga de unde nu vom putea sä mai esim.

35 Ci sà läsäin näravurile die réle i obicéele céle necuvioase,ca doarä s-ar milostivi Dumnezeu asupra noasträ sà ne

1 ci B, C / ce nici de la turci, nici de la altii] ci nici de la ala limbl ce nusint de legea noasta. C // 2 lucrati C / stiti B, C // 3 bisericeste C / pre] p5. C //4 IncAsi B // 6 bisericesti C // 8 dar C // 9 n-ati stiut C ¡/11 toti B, C//16 sufletile C / sà ceaa C // 17 toti C / voi fi pà.stor C //18 ascultati C //19 tinetiB, C // 20 p5stor C ¡/22 ajutorul B, C // 23 inasi C// 24 dar C ¡/25 aceste ce zicB // 27 txageti B, C / dar C // 30 Dati C / chesarului 1-2 B, C // 31 socotiti C // 32erte C / pentru cAci] cäci C // 34 ci B, C // 35 obiceile C // 36 doar C //

28

www.dacoromanica.ro

iarte i sa ne chiverniseascg cu mila lui cea bogata, caruiama i rog sà tipareasca i sa pecetluiasca in inimile voastreacéstia cite v-am vorbit, ca sá nu le uitat., ci, dupä putintlde pururea sa le facet i precum inteleptéste pre cei orbi

5 0 pre cei sfärimat Ii indrepteaza asa sá ne intelepteascgsi pre noi i sa ne indreptéze pre calea cea dreaptà amintuintii, ca de pururea sä marim i sá proslavim numelelui cel sfint i preasfint. Amin. /

f. 26v CUVÌNT DE INIMATURA LA STRETENIIA DOMNULUI10 NOSTRU IISUS HRISTOS

A povesti lucruri minunate, iaste data oamenilor celorinvatat. A inclulci cu vorba auzurile ascultatorilor, iastedata ritorilor. A descoperi taini mari si preste fire, iastedata celar ce sint desavirsit intru bunatati. lar in mine,

15 neaflindu-se nici unele de acestia, nu va putea nimenisá auza nimic de folos.

Drept acéia, cu multg jalanie imi ticalosesc nevredni-ciia si-m caut i far' de voia mea a tacea, iar apoi cunos-cindu-mi datoria ce am si temindu-ma ca sa nu caz in

20 osinda slugii cei vicléne, cu cuviinta iaste, dupa putintä,sä povestesc de-a pururea lucrurile Domnului, caruiama i rog, cu multa umilint5., sa-m dezlége gingaviialimbii i sa-mi luminéze mintea, ca sà poci zice putinecuvinte intru slava lui cea negraita. Ci va pohtesc de

25 ascultare.Cum ca iaste fecioriia o bunatate mare, naltä. i minu-

f. 27 nata, iaste lucru dovedit i infatisat / la cei intelepti;pentru caré nu sint eu vrednic a gräi si a lauda maririleei. Iar pentru cad praznicul de astazi aduce la mijloc,

30 ca o cunung nevestej ita, toata slava fecioriei, desavirsitsi o pune inaintea fiilor celor hraniti cu hrana cea sufle-teasc5., ne indeamna, dupa putintg., a zice putine cuvintepentru clinsa. Astazi sá deschide sfatul prorocilor celor

2 Fters sá pecetiniasol al. mzrginal s5. tnr545.cinéze B / in] intru B// 3 acesteaC / uitati B, C / ci] i B // 4 de-a pururea C / faceti C // 5 sf5.rimati C // 7 min-tuirii C / de-a pururea C / repetd si B // 9 lipse,ste de Inv545.tur5. C // 10 dupd Hristos,ad. la fevruarie 2G // 11 dat C ¡/12 InvAtati B, C / asculatorilor B, C // 13 dat C/taine C // 14 dat C / In] intru B 1115 unile B, C / acestea C // 17 jIlanie] obid1C / ticAlos.5.sc C // 26 inalt5. B, C // 28 care B, C / nu stilt eu vrédnic] nu slutvrednic C // 30 feciorii C // 31 hanit B // 33 deschide C //

29

www.dacoromanica.ro

dumnezeesti s't sémnele céle inchipuite ale prensläviteizile acestiia, impreuna cu sfirsitul lor, s5. propoveduescadunärii cei besericesti. Astäzi, sfirsitul cel adevärat alsfatului celui din ceput, prin fapte cu märire ltnnii s-au

5 arätat. Astäzi, slava Domnului si-a sfintei Fecioare desco-perit o privim. Ast5zi, bucuriia cea cereasck pre carétoate neamurile cu dragoste o astepta, sfintul praznicde astäzi o dä neamului omenesc. Au trecut die vechiau Inflorit céle noao, carele nu se mai invechesc. Nu mai

io stäpineste de acum porunca cea tare a legii, ce mila Dom-nului impäràtéste; pre toti Ii trage la sine, cu mintuire

indelung radare, nici pedepséste, ca pre Ozan acelaodinioarä carele au indräznit de s-au atins de care nuera sä se atingä.

f. 27 15 Cà Dumnezeu, / pre tot chiemind la sine, frica nu poatesä; z5.ticneasck Venit dupà mine totcei ostenit s't insä.'rcinat". i cine nu va alerga? intruale sale au venit Domnul, nu prin umbrk ci chiar i Inf5.-tisat sä aduce, ca pre un järtävnic pre pämint, cu poh-

20 falä de sicriiul cel insufletit, adecä: de sfinta Fecioarä,de care sicriu s-au atins vamesul i s-au indreptat, s-auapropiiat curva si s-au acut curatk s-au lipit bubosul

s-au tämäduit. Acest sicriiu pre nirneni nu uraste,pre nimeni nu gonéste, de nimeni nu sä scirbéste, nici

25 Ssa' fereste a duce céle mintuitoare si pre nimeni nu facepärtas stricäciunii, cà iubitoriul de oameni, Dumnezeu,sá odihnéste intr-insa. Acéstia skit darurile mili cei noao.Aceasta s-au fälcut întîi supt soare (nou), caré nu s-aumai fäcut, nici sà va mai face. Cä acéia ce riduise Dum-

30 nezeu, pentru multa milostivire i indurare ce avea cätránoi, au venit Insus si au implinit pentru iubirea de oameni,céia ce i sä cuveniia lui. Pentru care lucru adevärat auräsunat dumnezeiasca trinbitä, fericitul Pavel, zicind:Céle vechi au trecut, iatá s-au acut toate noao".

1 semnile C // 2 zilii B, C 113 bisericesti B ¡/4 sfatului] sfintului Cll 5 0 al C /sfintefecioarei B / fecioarii C // 6 care C // 9 care B // 10 ci mila B, C // 12 Ind5.1ung5.B // 13 care B / Indreznit B // 15 toti C / chemlnd C // 16 Veniti B, C/ toti C/toti cei ce ostenit B // 17 osteniti C / Ins5scinati C 1/19 In15.t1sat B / Artvenic B,C / pohvala C // 20 sicriul B, C / adia. C // 21 dupd Indreptat ad. 0 B // 23 sic.riu B,C / nimenea C // 24 /ipseFte pre nimeni nu gonéste C // 25 s5. fere§te] suferéste A /mlntuituitoare B // 27 Acestea C // 28 Intliu B, C / care C // 30 multi. B / milos-tivirea B ¡/31, insusi C // 33 dumnezeiasa B, C / trlmbitA B, C //

30

www.dacoromanica.ro

f. 28 Drept acéia, ce voiu putea / cuprinde cu mintea mea,sau ce lucru vrédnic voiu putea grái asupra zilei aceSiia?Nu poci sä mä intinz unde nu ajung, nu poci sá vorbescdie ce nu tiu. 1m märturisesc nevredniciia i neputinta;

5 nu indrdznesc a mai zice nimica. Cä biruiWe i covir-§We mai presus decit toatá pricéperea mintii omene$igraiul pomenirii i fecioriia sfintei Fecioarei acetiia. Cäde poate afla cineva mai mare 0 mai s15.'vit decit pre Dum-nezeu, poate cä doarl va afla mai mare 0 mai cinstitä

lo decit pre sfinta Fecioall, care fecioark ca alt ceriu gin-ditoriu, tine in bratile sale pre fac5.'toriul ceriului i alpämintului, pre Fiiul &du, carele iaste näscut din Tatälmai nainte decit luceagrul 0-1 aduce asfazi la biséric5.,ca pre un cap ce iaste al biséricii, s5.-1 inchine Domnului,

15 celuia ce i sá inchinä toatä aptura i i sä pleacI tot ge-nunchiul. Cä pentru buratatea lui cea de margine säsuppune legii, cela ce au dat légia lui Moisi in muntelelui Horiv. Sä suppune poruncii cela ce numai cu poruncaau acut toate céle v5.'zute i nevgzute. S5.' smer4te cela

20 de carele sä cutremur5.' toatà zidirea. Prim4te ca unf. 28. MilOStiV, f de sä pune in bratele dreptului Simeon, cela

ce iaste numai însui drept. Duce poclon la beséria celace stilt toate ale lui, duce poclon la béseric5. 2 pasäri,cela ce au falcut cu un cuvint toate pasärile in väzduh;

25 duce poclon 2 turturéle, ca sä arate céle 2 voi a dumneze-irii i a omenirii. Duce o päréche de turturéle curate ca sáfacá p5iréche curatä. lui Dumnezeu pre omul, ca sä facáamindoao una, ca sä impreune céle vechi cu céle noaocèle cerWi cu céle pämintWi, céle de jos cu céle de sus.

30 Duce poclon lucru curat, cela ce iaste numai Insui curat,ca sä arate cä s-au näscut din maicä curatä i sä.' arate §icurAtenie beséricii 0 al credintii. Duce acéle 2 pasIri cafacä preotii jäirtvä, aràtind cu aceasta j5.'rtva céia ce eras5.' se facä pre sine taalui pentru noi. Zice sfinta Fecioarà

35 cätel Simeon: Priim4te, cinstite i fericite bätrine, pre

1 coprinde C ¡/2 zilii B, C // 3 nu pociu C ¡/4 neputinta mea C // 5 nimic C /birue#e C // 9 doar C / cinstit C ¡/11 gInditor C / bratele C / cerului B, C // 13luceaaru C / astlz C / beséricl B, beseria C //14 beséricii B // 15 celuia ce s5. Inchi-

B // 17 lége B, legea C // 18 supune C // 20 cela de carele] cela ce de carele B,cela pentru carele C // 21 bratile B, C // 22 Insuq B, C // 22-23 ad. marginal Ducepoclon la beséria. cela ce slut toate ale lui B / plocon C / biseria C // 23 2] doaoC // 25 plocon C // 27 ca s. faca amIndoao una] carele era Intinat pentru rdcatB // 28 ca sl-§i Impreune B // 30 plocon C/ Insu§ B, Insu§ el C// 32 i al] §i C//33repetd céia B// 34 sb. sA fac5. C//

31

www.dacoromanica.ro

acest pninc, carele au säräcit de voia lui, a cäruia bogälienu sà poate spune: priimévte pre acest prunc, carele iaste

f. 29 mai vechiu decit tot vechii ; priimévte / pre acest pruncce vezi, pre carele nici ingerii nu-1 pot vedea; cuprinde-1

5 cu bratele tale, pre carele nu-1 poate cuprinde toatä.'lumea. Adevärat, mic iaste de virst5,, iar5." anii nu ivtiu. Mic iaste, iarä, iaste preste toate mäiririle mai mare.Mic iaste la vedére, iar iaste mare la pricépere.

In bes6ric6 iaste acum impreung Cu noi, lar in ceriulo vade In scaunul slavei sale vi in carà de heruvimi. In chipul

slugii sà véde, iar5. iaste stäpin peste toate".luundu-1 Simeon In brate, fiind pornit de Duhul

Sfint, au zis: Cu adevArat, tu evti stäpinul a toatä f6p-tura, tu evti mintuitorul lumii, tu evti Dumnezeul nostru,

15 pre tine cu mare pohtä te avtept5.m, de tine doriiam, detine insetovam, pre tine ad5.st de atita vréme. Tie mäinchin, pre tine te rog ca celuia ce evti stälpinul vietiial mortii, tu mä slobozévte cu pace acum, din lumea aceastavi din trupul acest stricäcios, cà te-am väzut cu ochii

20 miei mintuitoriul mieu. Slobozévte-mä dintru aceastäsä." merg In iad, sa spuiu de venirea ta In lume,

f. 29' mingiiu pre acei dosàdit ce sint intru inchi-soare de atitea ani. Sä le spuiu bucurie amäritilor, sä lespuiu cum cä te-am vàzut cu ochii miei vi cum cä. te-am

25 apipälit cu miinile méle vi cum cà te-am tinut In bratevi cum ea' ai inplinit toate ale legii i vei sà. pältimevti

vei &à te omori pentru mintuirea tuturor i vei sg tepogori i in iad, ca sä: ne scot pre tot de la munea' i sä:ne sui, impreunä: cu tine, la ceriu, sä ne faci una cu tata

30 Ava te rog, sapine, ming5larea i slava norodului tä.u,lui Israil, lumina cea descoperità." a limbilor celor dintruintunérec, slobozévte-mg Cu pace, ca säl màresc numeletäu cel preaslävit."

Acesta iaste praznicul beséricii noastre de asgzi, iubi-35 tilor miei. Acesta iaste sfirvitul tainelor celor vechi i ice-

tul tainelor celor noao. Astälzi s-au implinit toate ale legii

1 care B // 3 toti vecii C // 4 coprinde-1 C // 5 bratile C / carile C / coprindeC // 6 iar C // 7 iarg.] dar C / peste B, C / rugrirele B // 9 bisericA C// 10 carg] casg.C // 11 iar C // 12 luindu-1B, C ¡/15 asteptam C // 16 atlta vréme atitea am B // 20dintr-aceastA C // 22 tialosi C / dosgditi B, C // 25 pipgit B, C // 26 plinit C //28 sä ne scot] sg. scati C / toti C // 30 mInggerea C / norodului tau, Israil B//33 cel preaslAvit) cel preasfintit i slAvit B // 34 bisericii C // 35 tainilor B, C /-36 tainilor B / astgz C / ale] la B //

82

www.dacoromanica.ro

cei vechi i a incep céle noao. i de vréme ce Hristos,Dumnezeul nostril, cel adevàrat, carele iaste légia i ma.-toriul legii, s-au supus legii, ca sä ne arate noao cá iastecu cale 0 cu dreptate s5. ne supunem legii. Drept ce, SI'

f. 30 5 nu ascultä.m, ci sam impotriva / legii i lui Dumnezeu,ca cind ni-ar fi vräljma de moarte. 10 porunci sint scrisein lége i nici una nu tinem.

Porunca cea dintliu zice a nu avem alt dumnezeuinaintea lui, iarä noi avem pre mamonul nedreptältii.

io A dooa poruncá zice a nu luom numele Domnuluideart, iarä noi il puram prin gurile noastre, ca o nimica.

A treia poruna zice sä, sfintim simbaa, adec5, sä cins-tim i sá tinem praznicile, iaa noi atunce facem lucrurilecéle mai multe 0 lucrurile die mai necuvioase.

15 A patra poruncá zice sá cinstim pre pälrintii noWi,iarä, noi Ii ocäzim 04 j batem.

A cincea poruna zice sä nu ucidem, iar noi, de nu putemucide cu bätul, sau cu sabiia, ucidem cu limba 0, de nuputem ucide pre al%ii, ne ucidem í ne omorim in0ne

20 pre noi, cu faptele cele réle.A asea poruncà zice a nu preacurvim, iarä: noi facem

altele mai réle 0 mai spurcate, carele nu le pociA aptea poruncä zice a nu fuam, iara' noi luom de

145., cu sila.25 A opta poruncà zice a nu mäirturisim strûnb, iar5, noi

jurd'in cu miinile pre sfinta Evanghelie ca sà nu pliardemcinstea i piiardem pre Dumnezeu.

f. 301 A nooa porunc5.' zice a nu pohtim / muiarea vecinuluinostru, iaa noi mijlociru ca sä: §tie 0 el de acel lucru,

30 iarà a nu zicä.' nimic, cà apoi nu e bine de el.A zécea poruncà zice sà nu pohtim vence lucru strein,

iarä noi luom tot, a nu aiM cu ce a hani.iatä.", dark cä nici una din cele zéce porunci nu tinem,

nici facem. lar de va socoti cineva din noi cum cI vorbele35 acestia nu sint adevälrat, Ii las in seama cugetului

2 legea C // 4 Drept ce] deci pentru ce C / si 2] dar B // 5 Impotriva C / gilui] 0 a lui B // 6 ne-ar fi B, C // 7 lipse* 10 porunci stilt scrise In lége i nici unanu tinern C // 9 iar C // 10 nu luam B // 11 da.§5.rt C / iar C // 12 a 3-ia B / adicaC // 13 lar C / atuncea C // 15 iar C 16 §i-i 0] §i-i B, C 11 20 faptile C // 21 §aseC / iar C // 22 care B, C // 23 §apte C / iar C / luam C // 25 strinb B, C / iar C // 26pa C / sfinta .Evanghelie] Evanghelie C / pierdem 1-2 C // 27 cinstia B, C /1 28muerea C // 29 iar 1-2 C // 31 zécia B / striin B, C // 32 iar C / lua.m C // 33 darC / 10 C // 34 lar] i B // 35 acestea C / adevarate, B, C //

33

www.dacoromanica.ro

§i. de nu-1 va bate cugetul in sine, atunce poate cä acelom va fi au prea sfint i drept inaintea lui Dumnezeu,au iaste nesimtitoriu.

Ce tu, Doamne, cela ce pentru bungtatea ta cea de5 margine si multa milostivire ai voit de ai luat trupul

fini noastre cei siabe i ai implinit toate ale legii, indurg-tene lumineazg i noao mintile i inimile, ca sä. ne argtám

implinitori legii si ale poruncilor tale si ne miluiaste caun milostiv, dupg multimea indurgrilor tale, ca de pururea

lo 55. mdrim numele täu cel prea slgvit. Amin./

f. 31 CUS/INT DE TNVA.TA.TURA. LA DUMINECA LkSATULUI DEBRINZA.

Astgzi n-am a spune alt nimic inaintea dragostei voastreca sg vá ospetez sufletéste, fàr5. numai putine cuvinte

15 de invgtIturg, carele mà rog sS. le ascultat tot cu dragoste,neuitindu-vä atita la neputinta i nestiinta inväTäturilorméle, cit la pohta i dragostea ce am de-a pururea cgträinteleptiia voastrg.. i mgcar cg nu iaste cu putintä.folositi dintr-insele, jara ajutorind Dumnezeu, nici de tot

20 färg de folos nu vet rgminea.Vedem in sfinta Scripturä, la 2 capete ale Facerii, cum

CS. Dumnezeu au poruncit lui Adam ca din tot lemnulce iaste in grgding, cu mincare, sá mgnince, iar din lemnula pricépe binele i rgul sg nu mgnince, cg. in ce zi va mixTh.ca,

25 Cu moarte va muri. Tilcul acestor cuvinte iaste mare siadinc i numai dascalilor iaste datá sà o tilcuiascg, dupgcum sg. cade; iarg eu, dupg. putintg, voiu zice foarte pre

i. 31v SCUrt numai céle ce mg. voiu pricépe / cä sint drépte.Cuvintele acélia ce zic: Din tot lemnul ce iaste in gr5.-

30 ding, cu mil' Icare, socotesc cg nu voiu greside voiu zice cg din toatg invgtgtura cea dreaptá i dintoate cuvintele lui Dumnezeu, ce sint in grg.dina sfinteibesérici ai rgsgritului, ca o hrang, sufleteascg, cu bucurie

1 atuncea B, atunci C // 3 nesimtitor C // 4 ce tu] ci tu B, C / cela ce] ceC 1 cea de] cea fár'de C / de margine] nemIrginitS. B // 6 nostre B// 7 §i ne lu-mineazil luraineazA-ne C // 8 poruncilor C milueqte C // 9 de-a pururea C //11 lipsafte de Inv545.turl C 1113 dragostii C //15 care C / ascultati C / toti C // 17de-a puriurea B //19 lar C// 20 fIr'de folos C / veti B, C // 21 cap C // 22 adin C // 26 dat C // 27 pe scurt C // 28 ce m5. voiu] ce nu mä.voiu B // 29 aceleaC //30 mAnince B, C ¡/33 biserici a asaritului C //

34

www.dacoromanica.ro

tot cre§tinul, cu dulceatà sà mAnince. Si ne putem incre-dinta de aceasta 0 de pe cuvintele ce zice Hristos laMathei, in 4 capete c5.: Nu numai cu pline va trli omul,ci cu tot cuvintul carele iaste din gura lui Dumnezeu".Iar5, din lemnul ce zice a pricépe bine 0 rAu sA nu mincati,cA in ce zi vet minca, cu moarte vet muri", poci zicepentru aceasta cum a de pAcatul ce s5." face cu pricépere,fiqtecarele sà se fereasa, cá in ce zi Il va face, cu moarteva muri. Cà mai rea moarte, decit a fi netine prin pAcat

10 despärtit de Dumnezeu, nu iaste alta. CA' zice Ioann, la3 capete, c5.: ,.Cel ce face päcatul de la diavolul iaste,a din ceput diavolul pAcAtuiWe".

f. 32 lard putem zice i intr-alt chip, a in toate / zilele cesint in gr5.dina anului, célia ce sint spre hrana trupului

15 rinduite cu socotealà 0 far' de viclepg, fiWecarele s'Amänince. lar din postul cel hotArit pentru folosul cel su-fletesc, carele cu pricéperea noastrA 11 putem face bine

räu, nimeni sà nu-1 strice, c5." in ce zi il va strica, Cumoarte va muri; pentru aci cá cala porunca lui Dum-

20 nezeu 0 mai rea moarte, decit a alca ne§tine poruncalui Dumnezeu, nu iaste alta; c51 va fi izgonit de dhisuldin grAdina beséricii, ca 0 Adam din raiu.

Si dintr-acéste putine cuvinte ce am zis sà poateintelége cum c5 voiniciia minarii ce au dat Dumnezeu

25 lui Adam, sà adevAra i légea postului, iar mai virtoss51 zic, sà incredinta porunca lui Dumnezeu, pentru casä cunoasa Adam cà are mai mare peste dinsul Î cu,c'A nu iaste volnic a alca porunca, ca in ce zi o va alca,cu moarte va muri. Drept acéia, acela insu fAatoriul

30 §.1 poruncitoriul lui Adam, in zilele céle de apoi arAtin-du-sä pre pAmint i cu oamenii impreunA vietuind, pentra

f. 32' ca sà ne arate noao cum a iaste cu cale 0 cu / dreptates51 ne supunem poruncii lui Dumnezeu 0 cum c5. iastefoarte de folos sà postim, intii el insu au postit 40 de

35 zile 0 40 de nopti, precum sà véde la Luca, in 4 capete,puind postul acesta inaintea ochilor noWi, ca sä privim

2 de pe] dupi C // 4 care C // 5 lar C // 6 yeti 1-2 C j pociu B // 8 fie§-tecare C / si sà fereasci C// 10 loan B, C // 11 cap C/ca cel ce] ce B// 12diiavolul B / picitueqte C // 13 lar C ¡/14 cele C // 18 si nu strice C // 19 cicicalcA porunca lui Dumnezeu] pentru ci a lui Dumnezeu porunci o calci. C //25id& B // 28 dupd porunca, ad. lui Dumnezeu B // 29 lipsefte acela C / ficitoriul]ficitorul acela C // 30 ponmcitorul B / aritIndu-se B, C 32 ca sA ne] ca siB // 34 Intfin B // 35 cap C

35

www.dacoromanica.ro

intr-insa ca intr-o oglinda, in toatä viata noasträ 0 säne aducem aminte de pacostea ce s-au intimplat lui Adamdin alcarea poruncii 0 din mincare.

Pentru acéia trebuia§te darl 0 noi, de vréme ce ne-au5 invrednicit Dumnezeu 0 am ajuns ca sä intrAm de mime

In c'älätoriia sfintului post, cu pohtä 0 cu dragoste sapriimim porunca stäpinului 0 dupà.' putintä sä facem 0céle poruncite. i pentru cki avem a mérge la räzboiasupra vrajma§ului sufletelor noastre, trebuie sä ne gltim

io ca ni§te osta§ vitéji ai lui Hristos, incingindu-ne mijloa-cele noastre cu adevärul, dupä cum zice fericitul Pavel0 sä ne inaltäm picioarele cu gältirea Evangheliei pkii0 sä ne imbräck'm cu zaoa dreptà.'tii 0 sä punem coifulmintuirii pre capetele noastre 0 sä luom pavAza credintii

15 in miinile noastre, cu carele vom putea stinge toate s5.-f. 33 getile / vicleanului céle arzä'toare 0 sabiia duhului, care

iaste graiul lui Dumnezeu ; pentru cà nu iaste lupta noasträspre singe 0 trup, ci cäträ domnii, carä puteri, atrátiitorii lumii intunéricului veacului acestuia, spre vicle§u-

20 gul duhurilor celor de supt ceriu.Vrind, drept acéia, a face aceastá cälätorie asupra

vräjma§ului sufletelor noastre, precum am 0 mai zis,trebuie sä luom impreunä cu noi 5 lucruri, sä ne fie ca omerinde la vréme de primejdie, care lucruri sint acé§tia:

25 ispovedania, rugäciune, postul, milostenia §i dragostea.Cu ispovedaniia sà.' ne späTám päcatele, märturisindu-ne

inaintea duhovnicilor no§tri, cu fried' 0 cu inimä infrintä,ca inaintea lui Dumnezeu pirindu-ne in§ine pre noi, iarnu sá am pricina la altii sau sä. zicem cä de nevoe am

30 fäcut, sau prin neputintä, el nu ne vom folosi nimic,precum nu s-au folosit nici Adam; cä vrind Dumnezeusä.'-1 aducl la poc.äintä, in loc de a.-§ cunoa§te gre§ala0 a-§ m'ärturisi päcatul, el fAcea. pre Dumnezeu vinovat,cäci i-au dat muiare 0 muiarea iarä sä cura pre §arpe.

35 i säl fie ispovedaniia noasträ Cu nädéjde buná cum clne va erta Dumnezeu, iar nu cu deznkläjduire, precum /

f. 33T au fkut Cain zicind 6.: Mai mare iaste vina mea cleat

1 lipsefle Intr-Insa C // 4 trebuqte C / dar C ¡/10 ostaqi C /111 mijloacile C //12Evanghelii C //14 capetile C / luAm C // 24 acestea C // 26 picatile C // 29 s5.dcim princinal sä arunarn pricina C // 30 neputinta] nestiint5. C // 32 a-si cu-noa§te C / grwla B// 34 muere C / muerea C / iar C // 36 ad. marginal cu dlz-nidajduire B, c15.zradajduire C //

36

www.dacoromanica.ro

a mi sa erta mie". Asijderea í luda, macar cá s-au mar-turisit inaintea arhiereilor cum ca au gresit de au vindutsinge nevinovat, iara nu i-au folosit nimic acea ispove-danie, caci era cu deznadajduire.

5 i ispovedania trebuie sà.' o facem Cu gind ca acela casä nu mai gresim inainte; cà faraon macar cà s-au märtu-risit, zicind: Gresit-am Domnului", iar n-au folosit nimic,cad nu gindiia a sä parasi de rautat i pentru acéia au siperit. Nici sa fie ispovedania noastra cu deznadäjduire,

lo ca a Iudei, ca si el, macar cA s-au marturisit inainteaarhierilor cum a au gresit de au vindut singe nevinovat,iar nu i-au folosit nimic acea ispovedanie, cä. au fost cudeznäidajduire, ci sa avem nadéjde bunà ce de ne vomispovedui cu inimä curatà i cu end ca acela ca sä nu

15 mai gresim ne va erta Dumnezeu i vom auzi ca David:Si Domnul au mutat pacatul tau; nu vei muri".

Cu rugaciunea sa cérem de la Dumnezeu mintuire sufle-telor noastre el ni-o va da, dupa cum singur Hristoszice: Céret ca sä va da voao". CA rugaciunea ce sa face

20 Cu caldura, den mima, pätrunde ceriurile ì infra In ure-f. 34 chile lui Dumnezeu. / Zice i sfintul Ioann Zlatoust, cum

cA unde sa face rugaciunea cu multemita, vine daruluiDuhului Sfint i dracii sA gonesc i toata putéria potriv-nicului sä departeaza i fuge. i iarasi intr-alt loc zice

25 cum cä rugaciunea iaste paza cueäteniei, pecéte fecioriei,opréliste miniei, tinére mindriei, curatenie zavistiei, pier-zare urgiei i temeiu päcii; i. in scurte cuvinte, cela ceface rugaciune, vorbéste cu Dumnezeu.

Cu postal sA ne usuram trupul, sa ne limpezim mintea30 0 sä. ne bucuram cu sufletul, ca sä. vie clarul lui Dumnezeu

asupra noastra, care post trebuie sa-1 facem cu rugaciuniamestecat. Ca precum nu slut dulci bucatele far' de sare,asa nici postal far' de rugaciuni.

La a doaoa carte, la incéperea postului zice sfintul35 Grigorie cum a postul iaste pace de obste a sufletului

3 far C // 4 dAzadAjduire C // 8 nu gindiia] nu vrea C / r6.utAli B, C // 9dAznAd6.jduire C //10 ca a Iudei] ca ludii, precum am zis mai sus C / ca

B // 10-13 lipsege a 0 el, mAcar cá s-au mArturisit inaintea arhiereilor cum cAau gre0t de au vindut singe nevinovat, lar nu l-au folosit nimic acea ispovedanie,cl au fost cu dezaAdAjduire C 1119 céreti B, cereti C // 20 din inimi B, C/ ceriuleB 1/21 loan B //22 multumitA B, multAmitA C / darul C ¡/23 puterea C / protivni-cului C // 24 dApArteaz5. C / iarA§ B, C // 25 curAtenii C / pecetea C // 26 oprire C /rainii C / mindriii B, mindrii C / zavistii C ¡/27 urgii C ¡/32 amestecatu B/bucatile C // 33 postol B ¡/34 dooa B, 2 C //

37

www.dacoromanica.ro

si a trupului, traiu fälede turburare, petrecanie cu bunk'Intocmire, viatä ce veseléste pte Dumnezeu si Intristeaz5,pre vrä.jmasul; c5. precum Ant p5.zitori celor ce postescsfIntii Ingerii si-i feresc de toate primejdiile, asa stnt 0

5 celor ce nu postesc päzitori dracii si-i Indeamnä la multepIcate.

f. 34T Drept / acéia trebue sl ne ostenim ca sä nu avem pl'r-tIsie cu diavolul, ca nu s-au acut nimeni ucenic bunä."-t6tilor din cei ce s-au indestulat In mIncäri, dupà pohta

io lor, nici din cei ce iubiia räsfätä.rile s-au fäcut dint, nicidin cei ce-au vietuit trupéste s-au fä.'cut p.artas Imp&r5.-tiei ceriului.

tiu bine CA nu ne va rása obiciaiul si näravul cel fäuca sä ne postim de bucate; ce incailea sä ne postim de

15 rämtäit, ca spre mincare (n-am cum mai zice intr-alt chip)ne Indeamnä blestematul acesta, de pIntece, dara a facerä.0 n-avem Indemngtor pre nimeni. CA trupului ii tre-buiaste mincare, iar sufletului nu-i trebuiaste rä.'utä.t ; 0din mIncare cunosti (la focul) oarece dulceatä., iar din

20 rälutate nu A. cunoasti alt nimic, fàrl numai vätämare desuflet 0 cAlcare de lége.

Cu milostenia sä imblinzim pre Dumnezeu, clind cudragoste milä., din agonisitele noastre céle drépte, lipsi-tilor, sà."racilor, streinilor, bolnavilor si celor ce stilt intru

25 Inchisori. i atunce vom fi si noi miluit de Dumnezeu,dupä cum zice la céle zéce fericiri; iar de vom da mil5.

L 35 din jafurile ce facem, / mai mult5. °stridä vom cistiga side sä.' va luneca cineva cu firea 0 va zice In mintea luicä nu stiu ce grAesc, läisindu-se In näldéjdia cuvintului lui

30 Ioann ce zice: Facet si voi milostenie din mamomalnedrepatii", trebuiaste acela ce va gindi acel lucru s5.meargä. !nth sä. Intrébe pre cei ce stiu si tilcuesc sfintaScripture& Mr' de viclesug, sá vazä cu ce end 1-au zisIoann acel cuvint, apoi sá gindeascä edu asupra mea.

3-4 slut plzitori sfintii Ingeri celor ce postesc C // 4-5 asa slut pIzitori draciisi celor ce nu postesc C // 7 pgrasie] ImpArtasire C ¡/10 11 ad. marginaldint, nici din cei ce au vietuit trupéste s-au acut B // 11 impLAtii C //13 obicéiulB ¡/14 ce] ci B, C tincai C// 15 auati B, C // 16 neindeamn61 de Inclémn5.m B / darC ¡/18 trebueste 1-2 C i auati B, C ¡/19 din] de C / cunoaste B, C // 22 &hid]miluind C // 23 f ters India C / agositele B / lipsitilor] p5. lipsiti .0 // 24 slracilor]p5. sciraci C / streinilor Ell streini C / bolnavilor IA bolnavi C / celor] celor ce B, pg.cei C // 25 atuncea C / miluiti B, C // 26 10 B, C // 28 de se va luneca B // 29 n5.-déjdea B, nAdejdea C / dupd lui ad. evanghelistului C // 30 loan B / faceti B // 31trebueste C // 32 Intliu B, C //

38

www.dacoromanica.ro

Gindul lui Ioann iaste acesta: facet, zice, i voi milos-tenie din mamonul nedreptatii. In ce chip? Cu lacrami,cu inimä infrintä cu gind ca acela ca sa nu mai facidupä acéia strimbatate nimanui, nici sä jäluiti i apoi,atunce va fi acea milostenie priimita; care lucru sá poateincredinta 0 de pe Zacheu, cá au zis: Iata, jumatate deavutiia mea o dan saracilor 0 de am napastuit pre cinevacu ceva ii intorc impatrat". Auzit-at ce zice Zacheu,ca.ruia au zis Hristos: Astazi sa facu rnintuire casei

io acetiia, pentru cä i acesta fiiu lui Avraam iaste", adecáau fäcut cu gind i cu inima ca a lui Avraam acea milos-tenie, iar nu ca unii dintre noi ce fac jafuri i fac cite

35v sint mai/réle pre pamint, apoi sa duce cu gind ca acelace da vreunui popä faca sarindariu ca sa i sä iarte

15 päcatul 0 el tot cu totul stä in tina rautatii. Nu ap.,ticalo0i de noi, nu a§a, cá Dumnezeu nu sa in§a15.1

Cu dragoste sä ne incredinta.m ca de vom iubi pre veciniino§tri dupá ponmca lui Dumnezeu, ca in§ine pre noile vom face bine vom fi 0 noi Dumnezei i fii celui de sus,

20 dupa cum zice David. Cà dragostea iaste singur Dumnezeu0 cela ce rämine in dragoste, in Dumnezeu 'Amine 0Dumnezeu dup5.' cum zice Ioann: Si de vomerta gre§alele tuturor celor ce ni-au gre0t noao, ne vaerta i Dumnezeu grqalele noastre". C5. ce folos iaste

25 trupul sà fie de§äxt de bucate, lar sufletul a-1 umplea depäcate; ce folos iaste a fi galbeni i ofilit de post, iar depizma 0 de uriciune a fi aprins; ce folos iaste a nu beavin 0 a fi beat de veninul miniei; ce folos iaste a nu mincacarne 0 cu hulele a rumpe canica fratilor nWri; ce folos

30 iaste a ne conteni de céle ce sint, uneori slobode 0 a faceacélia ce nu slut niciodata, cu vreun mijloc, slobode.

f. 36 Ca. Dumnezeu pre aceia j iubé§te cinsté§te pre cariisA feresc de céle oprite. CA acéste putine cuvinte, ce-amvorbit at inteles lupta noastrA cu cine iaste cu ce fel

35 de arme 0 de merinde ne trebuia§te sal mérgem asupralui cu ce mijloc sa-1 biruim.

1 faceti B, C 4 nimenuiu B // 5 atuncea C // 6 de pe] dupg C // 7 avutieB/o dau] dan C / pre] pà C// 8 Auzit-a5 B, C // 9 i-au zis C / casii B, C // 10fiiul B, C / adic5. C // 12 dintru B // 14 s5sindar B, C / erte // 20 ad. marginal Cadragostea iaste singur Dumnezeu 0 cela ce B // 23 gresalile C ne-au gresit B, C //24 gresalile C/ lipse,ste iaste C //26 galben B, C ¡/28 veninul] vinul C / mlniiC / 29 hule C// 30 conteni] opri C / uniori B, C // 31 acelea C // 33 C5.] cu C/ acéstiaB / ce am] am C // 35 lipse,sle 0 de merinde C / trebueste C

89

www.dacoromanica.ro

Drept acéia fiestecarele, dupg. putintä, A. nu leneveascga sg nevoi, cà nu va gre0. Am inteles cum cg iaste obiciaide VI adunat de searg in divan 0 facet puting, oratieinaintea domnului i dupg acéia céreti ertgciune; i mgcar

5 cg nu mi s-au intimplat ping' acum sà vgz cu ochii, iarfoarte mi-au plgcut si am fericit obiciaiul acesta, cg. iastelucru cuvios a cére ertIciune de la stIpinii i mai-mariinostri, nu numai intr-aceastä zi, cgci vom sä intrgm inzilele sfintului post, ci poci zice Cä s5. cuvine sà cérem

to ertgciune in toate zilele; cg precum gre0m inainte.a luiDumnezeu in tot ceasul, asa gresim de pururea i inainteamai-marilor nostri, cu cuvintul Î cu fapta, cu voe sifgede voe, prin stiintg i prin ne$iintg, de fatá si preascuns.

15 lar apoi, luind seama cu tot denadinsul sfir0tul acestuilucru, foarte mä intristez, cg obiceaiul iaste frumos la

f. 36' vedére i räu la pricépere; / cà nici ertgciunea ce céretde la stgpini nu iaste curatg, nici acéia ce luat unul de laaltul, cg iaste pling de pizmg 0 de zavistie i pling de

20 rgutate, cä. nu iaste cu gind curat.Ci vä rog, iubitii miei, pentru preascump singele lui

Hristos, care s-au vä'rsat pentru noi, pgcgtosii., sä vgpgrgsiti de acéia, cg vet cgdea in osindg, dintru careaosindg eu, nevrédnicul i mult pgcgtosul rog pre milos-

25 tivul i iubitorul de oameni, Dumnezeu, ca sà ne mintu-iascä pre toti i sà ne invreclniceascg sä petrécem sfintulpost cu pace, cu sgngtate, Cu viatä curatg i cu spgseniesufleteascg, ca sä putem vedea i luminata luiAmin. /

1 fiestecarile C / s5. nu] s5. nu s B // 2 cä nu va gresi] cä lenevindu-s5. r5.0va gresi C / Am Inteles] vedem C/ obicau B, obiceiu C// 3 adunati C // 3-8textul este Fters i completat astfel : v adunati de la unul pin& la altul i céretierticiune, care foarte obiceiu bun iaste acesta i fapt cuvioasA a cere eraciuneunul de la altul si nu numai C // 8 Intr-aceasta B, Intru aceastl C / cAci] ce C//9 pociu C 11 de-a pururea B, C / lipseFte o c // 12 mai raarilor nostri] oamenilorC ¡/13 fatà] vat5. B // 15-16 pters lar apoi, lulnd seama Cu tot denadinsul stir-situl acestui lucru, foarte má Intristez C ¡/16 c5.] Ins& C / obiceiul C ¡/17 si rlu lapricépere] dar iaste rlu Intr-ascuns C / cereti C // 18 sapini] cei mari C / luatiC // 19 a.] ci c /1 21 iubitii miei] crestinilor C // 22 s-au] s-au B, C // 23 ca sá nueldeti In osInc15. C / care B, C // 24 Fters nevrédnicul i mult plcitosul C ¡/27 slt-nAtate B, C/ 28 Inviere C //

40

www.dacoromanica.ro

f. 37 CAZANIE LA VOVEDENIE BOGORODITE, NOEMVRIE 21

Putin ajutoriu va putea lua un bogat de la un säracputina laudA va auzi un cinstit de la un neinvältat.

Drept acéia darl i eu, sArAciia bunAtAtilor5 0 slAbiciunea Invátáturii, stau de ml mir ce voiu face.

CA de o parte uitindu-MA mAririlor preasfintei fecioareiMariei a cAriia intrarea cea Cu pohfalA in beséricI astazprAznuim; de ala parte, väizind atitea cinstite obraze,impodobite cu florile bunAtätilor i Cu intelepciune, mä

to spAimintez 0 nu cutez a grli. CA' ce arie are ticaloasamea limbA, a lauda 0 a cinsti cu vrednicie pre una caaceasta, carea iaste aleasI i intru tot imbunätAtaa mainainte dedt toatà zidirea, dupä cum zice la antareaointdrilor ? Sau ce putére are izvorul mieu cel cu o pia-

15 tueä de apA, sä adape o grAdinA sufleteasc5, ca aceasta?lard încäi, de vréme ce darul Duhului Sfint, carele

pururea amAiduiWe céle neputincioase i célia care nuslut desAvIrOt le Implin4te, acela s5.-m dea i mie putére

f. 37Y i ajutoriu, ca s5. pociu zice patine cuvinte in slava lui20 Dumnezeu i intru cinstea 0 lauda Näscätoarei de Dumne-

zeu.Véde-sä in sfinta Scripturcl, la a treia carte a impAra-

tilor, la al 6-lea cap, cum c5. impäratul Solomon au fAcutcasa Domnului cu trei despärtituri; i in despärtitura

25 cea dintilu sta multimea norodului, intru a dooa desp5.r-titurä sta arhireii i preotii, iarà intru a treia despärti-turA era Sfinta Sfintelor, intru carea nu putea s'A intrenimenea, fArä numai arhiereul, intr-un an odatA, de a-miia locul acela j sä. ruga lui Dumnezeu pentru mintuirea

30 lui 0 a norodului, precum zice fericitul Pavel, la al 9-leacap cAtrA evrei: La cortul cel dintii pururea intra preotii,de acea slujbele, iaa la cel de al doilea, intr-un an ()data,singur arhiereul, nu ar'de singe carele aducea pentrudinsul i pentru necumqtintele norodului". Caré beséricA

Cuvtnt la Intrarea In besérica a Nascatoarei de Dumnezeu, la noemvrie 21C // 2 ajutor C // 4 dar C// 7 pohvala C / astazi B, C // 12 care C / Imbuna-tatit.i. B //13 CIntarea] Carta B // 16 Incas C // 17 tamadueste C / cele C /carele B // 18 acelasi C // 19 ajutor C // 20 cinstia B / Nascatoarii B // 22 la a 3carte C // 23 al saselea B// 24 3 C/ daspartituri C / si In] i C / daspartituraC // 25 dintli C // 26 daspartitura. C / iar C / daspartitura. C // 27 era] sta. C / careC// 28 far& numai] fara, B // 31 dintliu B, C / pururea C // 32 lar C // 34 necuno-thitile necunostiinta C / Care C //

41

www.dacoromanica.ro

despärtitura cea diiith, unde sta norodul sä inchipuiaceriului carele stä deasupra noasträ, unde iaste väzduhul

sint acolea toate p5.särile céle zburätoare; iarä a dooaf. 38 despä.'rtiturà, / unde sta arhiereii i preotii s5. inchipuia

5 ceriului al doilea, carele stä. deasupra ceriului dintii, undeskit puterile céle cerWi, adecà ingerii sufletele drep-tilor; iarà a treia despärtiturk unde era Sfinta Sfintelor0 infra intr-un an odatà numai arhiereul, sä" inchipuiaal treilea ceriu, carele stà deasupra celui de al doilea,

lo intru carele nu intrà nimenea, fär'numai adeväratularhiereu Hristos, Dumnezeul nostru.

Si de pohtit ca sà vá incredintat cum cà besérica acéiaera inchipuirea ceriului, ascultati de vedeti ce zice feri-citul Pavel, iara la al 9-lea cap cätfl evrei: Pentru cI

15 nu in sfinte acute de mini au infra Hristos, pildä celaradevärate, ci intr-acesta0 ceriu sä se arate acum fétiilui Dumnezeu pentru noi".

Si pentru ce sä. numiia Sfinta Sfintelor? Nu pentrualta, färà numai caci era intr-insa céle doao table ale

20 legii ce au dat Dumnezeu lui Moisi in muntele lui Horivtoiagul cel inflorit al lui Aaron 0 nästrapa cea cu mannäcädélnita cea de aur 0 lada legii. lark' eu pociu zice /

f. 38' cà sà numiia mai virtos Sfinta Sfintelor nu pentru c5.6era stätätoare intr-insa numai céle lucruri trecaoare,

25 carele inchipuia multe taini ale beséricii noastre, ce 0pentru cäci s-au invrednicit a lIcui intr-insa 12 ani sfintasfintelor cea adevä'ratk adecä. sfinta Fecioark carea aunäscut mai presus de fire pre sfintul sfintilor, pre Mesiiacel fägäduit.

30 i cum cl sà inchipuia besérica acéia ceriului iastelucru dovIdit, cAci ja iaste ceriul cel adevärat carele auräsärit pre soarele dreptätii 0 in pintecele ei au 15.cuitca intru al treilea ceriu o fatä a sfintei troite, Fiiul i cu-vintul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, adeväratul arhiereu,

35 de au zidit a doua oarà neamul omenesc i sa ruga lui

1 dIspirtitoarea C / dintliu B // 3 iar C // 4 aspA4itur5. C // 5 cerului B / steaC/ dintliu B // 6 adia C/ sufletile C // 7 iar C / d6spArtiturà. C// 8 f5.r5. numaiB, C ¡/12 pohtiti B, C / fncredintati C //13 ascultati B /114 iar C / ovrei B// 15miini B, C ¡/16 Intr-acestaq C/ s. s5, arate C ¡/18 pentru ce s5.] pentru ce B// 19 cele2 table C ¡/20 muntele Horiv C // 22 lar C // 24 ad. marginal Intr-Insa numai acelelucruri trec.atoare B ¡/25 bisericii C / ci i B, C ¡/27 adia B, C / care C ¡/30 bisé-rica C / cerului C // 31 dovedit B, C / did ja iaste] cad iaste B, C / care B // 32soarile B, C / pintecile B, C //

42

www.dacoromanica.ro

Dumnezeu Tat5.1 pentru mintuirea lui Adam 0 a necu-no§tintei lui. Tará pricina pentru caci au intrat stintaFecioark de au 15.cuit atitea am la acel loc dint, mäcarcä iaste tiut la tot jara Ina§ cu cuviintà iaste s5. o spunem

5 §i noi.In vremile die de demult era obicei la jidovi 0 care om

nu acea coconi era hulit 0 urit de tot mAcar de ar fiL 39 fost de neam cit de mare 0 bogat; / 0 dud ducea darurile

lui la beséricä la priimiia preotul pre urma tuturor 0 sta laio beséricá mai jos dedt tot 0 bucate nimeni nu minca

cu el, ci-1 tinea tot ca pre un urgisit de Dumnezeu.Deci Ioachim 0 Anna, fiind sterpi, s-au intimplat,

intr-o slrbaoare mare ce avea jidovii, prin nqtiint5. 0far' de nici un viclewg, ca ni§te oameni bogat 0 de neam

15 imp5x5Itesc ce era, au dus darurile lor mai nainte decitaltii la beséria i., vazindu-i preotul, atita i-au infruntat0 i-au dojenit, di i-au scos din beséricä cu mare ru0ne0 cu multà urgie i-au gonit,impreunä.' cu darurile ce adu-sése. (Oare ce jale 0 scirbä socotit cä vor fi luat in Mima

20 lor n4te oameni mari ca acéia?) Iar5.' ei, blagoslovitii,au priimit infruntarea 0 urgia preotului cu multä cucerie0, p/ecindul capetele, s5. ducea plingind cu amar la casalor, nezicind nimic, nimäinui.

Iar5. acum s5. nu carea cumva s5.' indräizneascà preotul,25 sau arhiereul, s5. infruntéze pre cineva , nu pentru cAci

nu are coconi ci pentru c5.ci face ardelegi 0 strimbatät,f, 39v c5. apoi iaste vinovat mortii. / lug mä.car cä. avea Ioachim

0 Anna mult5. jale in mima lor, pentru uriciunea 0 hulace avea de c5.trá tot pentru stirpiciunea lor, iarä. de pu-

30 rurea s5. ruga, cu lacrämi, dintru adincul inimii lor, sa-pinului firii, ca s5. fad. mil5. cu ei, s5.' le dezlége sterpiciunea0 sä. le dä.ruiascá roadá pintecelui lor; nu doafd pentruca s5. le r5.mlie dup5. moartea lor feciori sä.-i pomeneasc5.,dupä.' cum pohtesc oamenii aceti de acuma, sau sä. le mo--

35 teneasc5. mo0ile 0 avérea, ce numai cu fägAduialA ca

2 Iarl pentru pricina caci au intrat B // 4 toti B, C / iar C // 6 obiceiuC// 7 toti B. C 119 biséria C / mai pre urma C// 10 biséric6. C // 10-11 totiC // 14 bogati C //15 daniri B // 16 biséric6. C // 17 dojAnit C/ biseria C ¡/19 socotitB, C // 20 oameni] oani B / iar C // 22 plecindu-si C / capetile C // 24 iar acuma C/care C // 25 cici] a c // 26 cuconi B / strImbItAti C// 27 iar C // 28 inima] imaB //29 toti C / lar C / de-a pururea C //31 stirpiciunea B // 32 asuiascl B/ pinteci-Ini B / doar C 1/35 avéria B / ci B, C //

43

www.dacoromanica.ro

acéia ca, de vor naste vreun prunc, au parte bärbäteasa,au parte fanaeiasa, sá-1 fnchine lui Dumnezeu.

Vedet datä, acum, pohtä si dragoste crestineasa,', vedetaldura de inimä, vedet rIvriä.. Cine sä. ALA acu, pre acéste

5 vremi, au din cei bogat, au din cei säraci, mäcar de aravea 100 de feciori, sä Inchine unul lui Dumnezeu? 0 tinlucru necuvios si lucru de nimica, zicind multe cuvintedesarte, carele má rusinez a le gräi.

Trig Dumnezeu, dupl cum zice David: Voia cebraio ce sá tem de dinsul va face s'i rugäciunea lor va asculta". /

f. 40 Implinindu-se sorocul sfatului lui Dumnezeu, cel mainainte de tot vécii si sosind vrémea si ceasul acela, affin-du-se si vase alése ca acélia, binevoi Dumnezeu dà däz-legä sterpiciunea Annei si näscu prin fälgäduintä, dupä

15 cum au näscut Sana pre Isaac, Revecca pre Iacov, Rahilpre Iosif, fäméia lui Manoe pre Sampson, Anna, fälméialui Elcana pre Samuil si Elisaveth pre Ioann Bäteatoriul.Asa si fericita Anna fAméia lui Ioachim, rascu scaundint lui Dumnezeu, pre fecioara Mariia, ca sä.' se odih-

20 neasa pre (lima cela ce sá odihnéste pre scaunele céleingeresti si-s gáti luis ceriu Insufletit cela ce au intäritceriurile cu intelepciunea sa si pämIntul 1-au intemeiatpre ape, de carele sä cutremurä toate adincurile si bezneleiadului.

25 $i au avut mare dreptate Ioachim si Anna ca sá nasapre una ca aceasta din pintecele lor; una pentru a eraamindoi de neam impärätesc s'i sá trägea din sementiialui David si era foarte drepti si buni inaintea lui Dumnezeusi alta a au cistigat aceastá roadä blagoslovitä cu multä

I. 40v 30 durére / de inimä., Cu multá rugáciuni cu multe milosteniisi cu multe lacrämi, dupá cum zice David: Cei ce samänácu lacrimi, cu bucurie vor secera". Si au cistigat adevärato bucurie ca acéia, cit nu o au putut cistiga alti párintidin véci, nici vor cistiga, nici numele ce au cIstigat ei a sä.

35 numi pärinti ai lui Dumnezeu.

2 si si 1nchine C // 3 Vedeti 1-2 B, C / dar C // 4 cilduri B, C de] dinC / vedeti B, C // 5 bogati C // 6 o sutl. C] 20 B II 11 repet4 lui B, C// 12 totiB, C / vrémia B // 13 acelea C // 14 de dezlegi B, C / Anii B / dupij dupreC // 15 Reveca C // 16 Mannoe C / femeia 2 B // 17 Elcanna C // 20 scaunile B, C // 22ceriurile] ceriule B // 23 besnile C // 26 pIntecile B, C // 30 milostenie B // 31 ad.marginal §i Cu multe lacrimi, dupi cum zice David B //34 lipse§te nici 2 C //

44

www.dacoromanica.ro

Drept acéia, trecind 3 ani dupl nasterea Fecioarei,o duserä pärinii ei la besérica cu multi pofalä de fecioare,ca fáclii aprinse, dupà prorociia lui David, sä.' o inchinelui Dumnezeu, dupà figaduiala lor. i sosind la usa bese-

5 ricii, fericita Anna zise catri preot, cu credintä i camulti cucerire: Priiméste, preote a /ui Dumnezeu, preaceastä cocoani, c5. iaste roada pintecelui mieu, pre careao am cistigat cu multi durére de inimä, prin rugiciunicu lacrämi amestecate i o asazi in casa Domnului, cá

io lui i-o am agiduit, pentru cä.'ci au fAcut milá cu mine siau rädicat deasupra mea hula norodului; priiméste-ode nici o indoiali i sirguiaste de o du in beséricä färä

f. 41 de nici o zibavi, cà lui / Dumnezeu o am inchinat".Care cuvinte auzindu-le preotu/ Zahariia i vizind

15 Pe preasfinta Fecioar5., si minuni i zice cu bucurie marecu glas de prorocie cäträ Fecioari: Tu esti cu adevärat

usa cea de gind a vietii, caré o au vizut prorocul Iezechiilinchisä; ce-m cautä i flede voia mea a-t deschide usilebeséricii ca sä intri intr-insa sä lácueti, cä cu adevärat

2C mai virtos pentru tine au fäcut Solomon, cu intelepciuneade i-au dat Dumnezeu, acest licas si tie au inchipuit-ocunoscindu-i fecioriia cu ochii cei de grind ai prorocieilui. Si tie ti sä cuvine ca sä Licuesti intr-insa, cá aceliacite sta intr-insa tie si inchipuia. Drept acéia, deaca s-au

d.5 arätat adevärul, trebuie sä se rädice umbra.Intr5., fiica lui Dumnezeu, cu bucurie si te veseléste

intr-insa, cá am cunoscut cu adevirat cà s-au apropiatmintuirea lui Israil, caré va sà vie infatisat si se nascädin tine.

30 Intri preacuratä, voioasi i véseli, de te fä läcas desf5.-tat preain' ältatului Iisus, carele iaste mintuitoriul lumii.

Intel in local cel ales, céia ce esti aleasi mai inaintef. 417 de véci, ca sà te hränesti / cu hrani cereasci, carea va

sä-f fie trimisi de la pirintele vécilor, prin ingerii35 Inträ. in Sfinta Sfintelor, ca ceiia ce ti sá cuvine sà auzi

tainele céle ascunse i preasavite ce s-au &trait in cämärile

2 biséricl C / pohfall B, pohvall C // 5 biséricii C / zice B // 6 multe B /al lui B. C // 7 road& B / care C // 10 i-am flgadnit-o C // 12 f5.r'de C / sirguqteC/ biseria. C// 13 f&r'de C // 15 pe) pre B / fecioara B, C// 17 care C// 18 ci-micaut5. B, C / a-ti devchide C // 19 biséricii C / Intrii C // 22 cunoscindu-ti C /prorociii B // 23 acélea. B, acelea C // 25 s5. sá rldice C // 28 care B. C // 32 mainainte C // 33 care B, C // 34 sl-ti fie B / /ipsqte sái B // 35 sfirttelor B // 36 tainileC/ clmArile B, C //

45

www.dacoromanica.ro

céle ceresti, a tu vei s nati pre ziditoriul a toatAfAptura. inträ de te fä mijlocitoare mintuirii omen-esti".

Si intordndu-sä: preotul Zahariia zise i cä:tr5. pArinti;5 Bucurati-vA i voi, sotie sfintA, pgréche blagoslovitä.,

Ioachime i Anno, cAci v-at Invrednicit de v-at fAcut0160 a unii prunci sfinte ca acqtiia. Fericiti sInteti,cu toatä: fericirea, cà de pe sémnele darurilor ce vAz cáare aceastà cocoanA asupra ei, cunosc adevArat cu duhul

10 prorociei cä ja iaste acoperAmIntul goliciunii strAmo0lor,oglinda prorocilor i izbAvirea lumii".

Deci, cu acéste putine cuvinte ce am zis, Intelégereanoasträ cea de pre urmA iaste cum CA pentru 2 lucruriau Infra sfinta Fecioarä: In Sfinta Sfintelor: una pentru

15 ca s'A se curAteascA de pAcatul cel strAmosesc prin mijloculf. 42 cuvintului celui de bucurie ce astepta s'A-i vie cu / arhan-

ghelul Gavriil si alta, ca un vas ales ce era prin venireaSfintului Duh i prin umbrirea puterii celui de sus sApriimeascl In pintecele ei pre Fiiul i cuvIntul lui Dum-

20 nezeu.Drept acéia darä: trebuia4te i noi, &Ind vom intra in

sfinta beséric5., sä: ne curAtim intli de pAcatele noastresi de cugetele céle vicléne i apoi cu cuno§tintä: intreagAsA ne facem vase alése, s5. priimim, prin darul Duhului

25 Sfint, cuvIntul lui Dumnezeu In inimile noastre i a4a,cu acest mijloc, vom fi adevArat praznuitori, m'Acarpe preasfinta FecioarA, de vréme ce iaste i s5. numéstepricina tuturor bunItAtilor, nu iaste cu putintä: nici Cuun mijloc sä: o cinstim i sä: o prAznuim, precum s5. cade.

30 Pentru cA cinstea ei biruia§te toatA limba i covIrsastetot cugetul omenesc, iarä. Inc4 trebue cu fricä i cu bucurie ;cu fricä pentru pAcat cu bucurie pentru mintuire s'A-izicem tot cu un glas: Lauda cea ingereascl, bucurA-te,céia ce qti plinä. de dar, Domnul e cu tine". A clruia

35 mila cea nespusà i darul cel bogat sä. fie pururea cu noicu toti. /

4 intorcindu-se B, C / päxintii ei B // 6 v-ati 1-2 B. C ¡/8 de pe] duplC / semnile C // 10 prorociii B // 13 de pre] du pro C // 15 a sl curgteascl C/strimosasc C // 16 arhaghelul A //18 celui] cei C // 19 pIntecile B, C // 21 dar C /trebueste C // 23 cugetile C / cunostiinti B // 24 prin] pre B // 26 adev1rati C /)27 fecioara C / 30 birueste C // 31 iar C / Inasi C// 31-32 ad. marginal §i cu bucu-rie pentru mintuire B // 33 toti C // 36 dupel toti ad Amin C//

46

www.dacoromanica.ro

f. 42' LUNA LUI DECHEMVRIE, 6. CAZANIE LA SFINTUL NICOLAE

Pentru cäci iaste omul fälcut de Dumnezeu, indoit,de suflet cuvinatoriu 0 de trup simtitoriu are 0 bunätätindoite: sufleteti 0 trupe§ti. Si stilt bunätätile céle su-

S flete§ti 4: vitejiia, intelepciunea, dreptatea 0 cur5.teniia.Bunätätile céle trupWi Ina.' sint 4: täriia, intregimea,fromosétia 0 sämätatea. Si dintr-acéste bunätät ale su-fletului 0 ale trupului nasc alte 4 bunätät de olte:credinta, näldejclia, dragostea 0. smereniia.

10 Deci pe acéste patru bunätät ca pe 4 temelii nemi§cate,voiu sä-m intemeez vorba ce voiu sä fac astäzi, cu aju-toriul luí Dumnezeu, inaintea dragostií voastre. Ce intlivoiu sä vä spuiu, foarte pe scurt, a fie$ecäriia bunätate,putérea 0 lucrarea ce are, pentru ca sä se priceap5. mai

15 lesne célia ce voiu sä gräesc, apoi vom intinde vorbainainte, de vom zice, dupä putintä., cite va aduce ceasul

f. 43 §i ne va lumina / Dumnezeu, de la carele cérem 0 ajutor.Ci vá pohtesc sa ascultat cu dragoste, ca säl aveti 0 platáde la Dumnezeu.

20 Credinta, dupá cum zice fericitul Pavel la 11 capetecátrá evrei, iaste fiinta celor nädäjduite 0 lucrurilorcelor ce nu sä väd dovediri 0 färä: de credintá nu iasteCu putintä nimeni sä fie pläcut inaintea lui Dumnezeu,niel sá se apropie de el". Si, pentru ca sä: vg. incredintat

25 cum cá iaste cuvintul acesta adevärat, ascultat de vedeticä' zice Hristos cätel apostoli la 16 capete ale lui Marco:Mérget in toata lumea, propoveduit Evangheliia la toatä:zidirea 0 cela ce va créde 0 sä va boteza, sä va späisi;lar cel ce nu va créde, sä va osindi".

30 Iatá dará cä färä: de credintà nu iaste cu putintä sä nemintuim 0 sá ti.t cä läca§ul ei iaste mima omului 0 viataei, faptele céle bune, dupg cum zice apostolul Iacov:CA precum trupul omului iaste mort al-1de suflet, w.0 credinta iaste moartä, fär'de fapte bune". Si nimeni

1 Cuvflit la zioa sfintului Nicolae, In luna dechemvrie 6 C // 3 cuvIntAtor C /simtitor C / bun1t6ti B, C // 7 frumusétia B, frumusetea C / dintre acéste B /bun5.tAti B, C // 8 bunatiti B, C //9 nIdéjdea B, nadejdes. C // 10 pre 1 B, p5.0 I bu-natAti B, C / pre 2 B // 11 lipsgte voiu 1 C/ sl-mi Intemeez B// 12 ajutoru C / CiC //13 pi C / fiestearuia B // 14 putere B //15 celea C //16 va) ne va C // 17 ajutoriuB 18 ascultati B, C // 20 cap C // 22 f5.r'de credint5. C / nu iaste nimeni cu putintS.C // 24 Incredintati B, C // 25 ascultati B, C // 26 cap C // 27 Mergeti B, mergeti C /propoveduiti B, C // 30 dar C / fgs'de credintl C ¡/31 ftiti B,C //

47

www.dacoromanica.ro

sä. nu socoteascä in mintea lui cum cä cu credinta singuräf. 43' sä va mintui, de nu va face / i fapte bune, cà va gre.,si.

Si iatä cà v-am spus, cu putine cuvinte, putéria credintii.Auzit i al nädejdii.

5 Ngdéjclia iaste o indräznealä adevä'ratä. cgträ Dumnezeu,datä. In mima omului din dumnezeiasa strälucire, ca sänu deznädAjduiasca niciodatä de darul lui Dumnezeu,ci sä fie incredintat cum ca va lua, prin podintä, erfl-ciune pAcatelor i vence altà cérere, sau trecätoare, sau

zo vécinid.. Si sä incredintead: i sä adevereazä nädiajdiaaceasta in mima omului intii Cu ajutoriul 1 cu darul luiHristos, di el iaste toatà näidéjdia noasträ, dupà cumzice apostolul Pavel earl corinthéni: Dupä poruncalui Dumnezeu, mintuitoriului nostru i domnul Iisus

15 Hristos, al nä'dejdii noastre, cä printr-insul luom toate",precum insu Hristos invatä. i zice: Si cite vet céreintru numele mieu, aceasta voiu face, ca sä se märeaseäPärintele intru Fiiul". Si in darul acesta a lui Hristos,toatà nädéjdia noasträ. sä. Intemeiad..

20 Iatä cä.' ati inteles putérea nädejdii; sà vá spuiu acum0 a dragostii. /

f. 44 Dragostea incà iaste, dupä cum zice fericitul Pavel,mai mare cleat credinta i decit nädéjdia, temeiulVirful tuturor bunätätilor, caré un4te pre multi intru

25 una 0 face cale cäträ Dumnezeu tuturor cebra ce o iu-besc; caré dragoste sing-ur Hristos o adeveread. la 22de capete ale lui Mathei, zicind cä.: Tntru acéle 2 porunci,a iubi nqtine pre Dumnezeu 0 pre aproapele säu razimätoatá légia i prorocii".

30 Ati inteles i putérea dragostii; sà spuiu acum 0 asmereniei. Smereniia incä iaste sfir0tul, legätura i pe-cétea tuturor bunätätilor, caci cá de ar face nqtine toatebunA.Tátile lumii i smerenie sä; nu aibä, toate-s pierdute,toate-s stricate, toate-s de niznica i osteneala lor iaste

35 in deOirt, pentru del smereniia iaste maid: tuturor bund'-tätilor. Si precum maica pune multä nevointá din fi-

3 hpseFte cu B, C / puterea C // 4 Auziti C // 5 NAdejdea B, C // 7 dAzadeij -duiascA. B, C // 8 poclinta C // 9 treeltoare] striatoare C // 10 nAdéjdea B, C //11 Intliu B, C // 12 nAdejdea B, C ¡/17 a sl mIreascAC ¡/18 darn C / al lui B, C 1119nIdejdea B, C // 20 putéria B // 21 dragostei C // 23 nadejdea B, C // 24 care C // 25ce o] ce-1 B// 26 care C // 27 /ipsefte de Cll 29 legea C // 30 Ati] am C / putéria B /dragostei C // 31 smerenii C //32 smereniia B// 34 iaste] iar B// 35 c15.§A.rt C//

48

www.dacoromanica.ro

reasca dragoste ce are de heäné§te pre copiii s.i, cacreascä feré§te de toate ca sä nu li sà intimple vreo

f. 44° primej die va piiarde, / a§a i smereniia bräniate bu-nätätile de cresc i le fer4te de toate primejdiile, ca sä.

5 nu piarä. Pentru cAci päcatul cel dintii 0 mai mare decittoate päcatele iaste mindriia, caré o au izvodit 0 aunäscut singur satana, carele era inger i sä numiia Luceafär,pentru multa lumira ce avea; care mindrie 1-au surpat0 1-au pogorit, cu toatà ceata lui, intru céle mai de jos-

io pràpäistii ale iadului. ì dintr-atita luminä ce avea s-auacut decit toate negréele i decit toate intunérecile mainegru 0 mai intunecat i iaste sä se osindeascà in vécinesfirit pentru c5.ci nu are tarraduialà, nici vindecarerana lui, cá fiind duh, nu are pocäintä..

15 $i Cu acest pä..cat al mindriei, pentru multa lui zavistie,au in§51at 0 pe ticälosul Adam, de 1-au surpat din cinstealui i 1-au adus la moarte i 1-au pogorit 0 pre dinsul iniad. i precum päcatul mindriei au avut putére de aupogorit pre Luceaar, pinä la céle mai de jos prälpästii

f. 45 20 ale iadului, a5a i buratatea smereniei / are mai multäputére decit mindriia; cä au fIcut pre singur Dumnezeu,carele iaste fälcatoriul Luceara.'rului i s-au plecat atita,cit au läsat ceriurile i toatä slava 0 lauda ce avea detoate puterile cere$i, de s-au pogorit pre pämint i s-au

25 acut om i s-au smerit pira la moarte, dupä cum zicefericitul Pavel, moarte de cruce; 0 s-au pogorit i pirala iad de au scos pre Adam, cu tot neamul lui i 1-au suitimpreura cu dinsul la ceriu, unde au fost 0 mai inainte.keg Luceafärul n-au putut sä se mai sue, aci 11 atirnä

30 pkatul in jos.Cä päcatul sä asaminä pietrii cauta sä meargà la

maica ei, in pdmint, de unde i iaste. lar bunätateaaseaminä focului i iaste sä meargä sus, in väzduh, unde-iiaste matca, c5." Dumnezeu iaste foc mistuitoriu i parä

35 de foc suptire, precum 1-au väzut prorocul Ilie. $i precumun om are in casa lui aur, argint, scule i aite haine

1 copii C // 3 pierde C / hrineste B, C//5s nu piiar5. B/ dintliu B, C // 6.0.catile C / care C // 11 negretile B, C j Intunérécele B, Intunericile C 1113 ne-sfirsiti C// 15 mIndrii C / multa a lui B // 16 paC/! 18 mindrii C // 19 prapastiiB // 20 smerenii C // 22 flatorul C ¡/26 duing suit ad. pre dInsul C // 28 clInsul/el C / mai nainte C // 29Iar C // 31 aseam1n5. B / si caut5. C // 33 asamln5, C // 34-mistuitor C //

49

www.dacoromanica.ro

cind iase din casi. pune lack si incue, pentru ca sá numeargá vreun hot sä i le fure, säi se plgubeascl, a§a

f. 45' smereniia / incue, ca un laclt, toate bunkkile, ca sä numeargá hotul cel de obste, diavolul, sä le fure i sä va

5 p'ägubi de osteneala ce-au fäcut.iatà c5., dupl putintä, cu scurte vorbe v-am spus

putérea i lucrarea acelor 4 bunätät, carele trebuiaste,cu totii cit le-at auzit, sä le insemnat in jalma voastrà

sä le päzit i, dup5, putint5., sä le si facet ; i atunceio vet fi fericit dupl cum zice Hristos: Fericit cei ce aud

cuvintul lui Dumnezeu päzesc pre dinsul".Pre acéste 4 bunätät ce-am zis mai sus i v-am spus a

fiesteariia putérea i lucrarea, ca pre o piatrá in patrufete, care nu sà.' poate mica v-au zidit tot sfintii si tot

15 dreptii, ca niste intelepti, casa bunät5.4ilor sale, i, dup5.cuvindul Evangheliei: SI pogori ploae i venirä riurile

suflarI vinturile j lovirä casa acéia si nu cäzu, c5. eraintemeiatä pre piaträ", care piaträ. iaste Hristos, dupácum zice fericitul Pavel, dintru care intelepti i sfinti

20 §i drepti iaste unul i acest fericit i de-a pururea pomenit,f. 46 marele Nicolae, arhiereul Mirelor / Lichiei, fäckoriul de

minuni, a cäruia pomenire sävirsim asazi, intru acestdint 15.cas; carele sta.' deasupra muntelui beséricii ca ocetate päzitä. de Dunmezeu i intäritä de toate patri

25 pärtile cu 4 tunuri duhovnicesti: cu credinta, cu nädéjdia,cu dragostia si cu smereniia. i cu tunal credintii gonéstedeparte pre veljmasii beséricii, pe eretici; cu tunuldejdii aduce pre cei deznädajduit ckr5. Dumnezeu ; cutunal dragostei ajutä celor säraci i lipsit ; cu tunul sme-

30 reniei sue pe cei päcätosi la ceriu.Stä.' nemiscat in muntele credintii si al nädejdii si nu

sà poate ascunde; stà intemeiat in muntele dragosteial smereniei si nu sä poate pitula. Sä vede de departe,cá iaste la loe inalt ; lumineaz1 ca o fIclie aprinsä in casa

35 Domnului, in curtile Dumnezeului nostru. Faptele lui céle

2 g 0. pIgubeasc5. C 1/7 bungtati B, C f trebueste C ¡/8 cfi B, C /1e-ati auzitC / insemnati B, C // 9 pAziti B, C / faceti B, C / atuncea B, C // 10 yeti B, C/

B, C / dup C / Fericiti B, C //12 bunAtati B, C // 13 fiested.ruia B / piiatr5.B // 14 care C / toti B, C / told 2 C 16 Evanghelii C / venire B, veni C // 18 plC / piiatg B // 21 rnarile 13 / Mirilor B // 23 bisericii C // 24 de toate] de cite C // 25pIrti C J nAdejdea B, C /1 26 dragostea B, C / tunul] tonul B //27 p5. CC pe] pre C // 28 dezn5d5.jduiti B, dljn5c15.jduiti C // 29 dragostii B / Upsiti C /smerinii C // 30 p5. C / pacatosi C // 32 dragostei] credintii B // 33 smerenii C /dipsefte de C //

50

www.dacoromanica.ro

bune strälucesc tuturor celor din casä, nu skit ascunsesupt obroc ; lumineazI in toatä lumea, ca lumina soarelui,minunile lui. Cunoscute-s de tot facerile lui de bine 0

f. 46° milosteniile, primite-s / de tot blindétele lui i sä; bucurl5 tot de pomenirea lui, dup5." cum zice Solomon: Läudln-

du-se dreptul, sä veselesc noroadele". ti märturisesc predinsul adevärul lucrurilor, cum el iaste indreptItoriulcredintii i chipul blindetii i dascalul înfrînärii, precumil cintä besérica i pentru acéia au agonisit prin smerenie

io céle inalte i prin säräcie céle bogate. Acesta au urmatdascalului i invätgtoriului säu Hristos, pästoriului celuibun 0 adevärat, care §-au pus sufletul pentru oi. Acestaau päzit porunca lui Dumnezeu desävir§it i l-au iubit0 pre dinsul 0 pre aproapele säu, ca insu§ pre sine.

15 II dovedé§te ajutoriul ce au flcut din destul de multigalbeni celor 3 fecioare, carele sta in cumpänä s5.-§piara.fecioriia lor ; cà intelegInd sfintul cum cá acelde tatä al fételor, pentru cä sá goneasca särIciia din casalui, au socotit sá chiiame in casa lui, pe Afrodita, adecl

20 curviia i pentru ca sä ci§tige putin aur i argint, ca säse poatä chivernisi, au vrut sà vinzá fecioriia fételor

f. 47 Si oftind cu amar din mijlocul / inimii lui i plingind culacrimi fierbinti zicea: 3 fecioare, carele sä väd ca 3bunäitäti ale raiului, vor sá se schimbe i vor sä se prefac4

25 spre 3 rautät ale iadului i pentru putin ci§tig vor sl piara.o avutie caré iaste mai cinstitá decit toate avutiile cesint ascunse supt munti, sau decit toate cite ocolé§tetoat5. lumea ; i acea frumoséte luminatä ca a soareluiiaste s5.-§ piarzä. lumina 0 podoaba i sä se fac5. scaun,

30 san sä zic mai chiar cuib Intunecatilor draci.Deci aditia ce am zis mai sus, intelegindu-le sfintul,

au zis In sine: ba, diavole, nu voiu 15..sa sä se lipseasciceriul de stéle frumoase ca acéstia, nu voiu sá cl§tigeiadul suflete atit de curate 0 flori a§a de frumoase. Eu,

35 0, dragoste rnincinoasà, voiu sa-t sfärin' sägetile, carele

3 toti C // 4 toti C / blindetik C // 5 toti B, C // 6 noroadile C / mirtureseB ¡/9 biserica, C // 11 1nvAtAtoriu1ui su] InvItAtorului B //12 s-au pus C // 15.s-au fb.cut C // 16 piiaral B // 19 cheme C / pre C / adicA C 1/21 fetilor C // 22din mijlocul) dintr-aclincul B ¡/23 care C ¡/24 sA sA prefatl C / prffacAB //25 rlutAti.B, C piiarzA B // 26 care C // 28 frumusete B, C // 29 sA-s piiara B // 30 cuibi C //31 acestea C // 32 In] 1ntru C / diiavole B / sl sA lipseascA C // 33 acestea, C / nu.voi B // 35 sl-ti sfArlm B, C / care C//

51

www.dacoromanica.ro

fax5. de rang omor ; eu, Luceaarule, voiu sl-t sparg toatemrejile 0-t voiu piiarde tot vicle§ugul.

A§a au vorbit sfintul, apoi, pe urm'g, dupg, ce au ascunssoarele toate razele lui i s-au stins de tot lumina zilei

5 intre Intunérecul noptii i cind ceriul, de ostenealg, auf. 47v fost inchis spre somn / tot ochii lui, atita cit nici luna

nu priveghiia, nici una din stélele céle mai mici avea dq-chise timplele lor céle de argint, atunce ca cind ar fi fostnu acgtor de bine, ci ca un hot, aleargl cu mare grabg

to la acea sgracg de casg i aruncind in lguntru, nu zic odati,sau de doao ori, ci de trei ori, multi galbeni, au gonitcu aceasta säràciia 0 tot aul 0 tot cugetul necuvios0 au mintuit fecioria acelor 3 fecioare din cursele diavo-lului.

15 Auzit-at fapta sfintului? Priceputa-t fierbinteala inimiilui spre a face bine? Inteles-at putéria dragostei earlaproapele? Afle-sg i acum vreunul, au din cei bogat,au din cei sgraci, dupg ce va cunoaSe lipsa i sargeliafratelui sgu, cre§tinului, carele iaste aproapele sgu, sg-i

oz facg ajutor la nevoia lui, cu dragoste curaa i fgedeMarie, de nu va avea putére cu bani sau cu altceva§,mgcar cu un sf at bun, sau cu un cuvint de mingliarenu numai eu, ci tot cre§tinii cei ce si tem de Dumnezeu,il vor tinea intocma cu sfintul Nicolae i cu alti sfinti,

25 C.8.' atita ia,ste Dumnezeu de multemit i priimitor, cu multgf. 48 dragoste de cel/putin a aceluia ce o va face cu credina

cu dragoste, ca 0 de cel mult a aceluia ce poate face.Si putem lua pildg de pe cei doi filéri ai vgduvei,

au fost priimit foarte de Hristos 0 de pe plata celor ce au30 lucrat in vie la ceasul al 11, cá li-au plätit ca i celor din

ceasul ce! dintii. CI de am face cu acest mijloc bine veci-nilor nWri, cum au fgcut sfintii 0 cum ne invatg sfinteleScripturi, sau mai virtos sg zic, cum ne invaa. singur Hris-tos, carele iaste inceputul i sfir0tul tuturor, oare ce bine

35 socotit el am avea ? Oare ce spor ni-ar da Dumnezeu in

1 flr'de rana C / sä4i sparg B, C // 2 pierde C// 3 135. C // 4 soarile B, C f razileB, C / zilii B, C // 6 toti B, C // 7 stéle B, stelile C // 8 atuncea B, C // 9 flatoriuB// 11 de 2 ori C/ 13 trei C/ cursile B // 14 diiavolului B /115 Auzit-ati B, C /Priceput-ati C //16 Inteles-ati B, C / puterea C // 17 de aproapele C /

/ bogati B, C 20 ajutoriu B // 21 ban B // 22 mIngtere C // 23 toti B, C /crestini C // 25 c.i.) cu C / multAmit B, multumit C / priimitoriu B // 28 du peB, C / 2 C // 29 priimiti B, C // 30 le-au plait B, C // 31 lipsefte din ceasul cel B,1ipsefte cel C / dintîiu B // 33 lipsefte singur C // 35 socotiti B, C / ne-ar da B, C //

52

www.dacoromanica.ro

toate? Cä zice prorocul David: Voia celor ce sä tem dedinsul va face 0 rugälciunea lor va asculta". Oare n-am fi

noi drepti, n-am fi 0 noi sfinti? CA aa ne porunc4teHristos: Faceti-vA sfinti, cä eu dint sint".

5 Cu fapte bune sA face omul läudat i dint, iarä nu cufapte réle. Nici nume vestit va putea sà base nWine, dupämoarte, cu räuat. Iarà noi acum, de facem vreodaticuiva vreun bine sau vreo indeminä, ell de putin, o facem

f. 48° mai mult Cu atärie, pentru ca sä ne laude/oamenii 0 de10 nu sà va supune intru toate, dupA pohta noasta, vom

scoatem binele acela pe nas, imputindu-i totdeaunablestemindu-1, Ii zicem osindeascä bine ce i-am f Acut

ne lAudäm cAtrA unii i atrA altii.Darä dascAlul nostru Hristos nu ne invatä asa, ci zice:

15 cind facem milostenie sau alt bine, s5. nu §tie stinga ceface dreapta. Deci, cine va vrea s'A isprAveascA desävir0t

precum sà cade acéste ce zic, aibà in loc de pämint dra-gostea, cà acolea sd va inrädAcina credinta, ca un copaci01 va da roada sa la vrémea sa, dupä cum zice David:

20 cA tot copacii i toate erburile, fäzimind in pArnint crescsà mArese dau roada, iar deaca nu razimA in pämint

sä. usucA 0 pier. Aa i credinta, fázimind in dragosteer4te i s'A mAréste 0 face toate rodurile bunätätilor, eAcipAmintul credintii iaste dragostea.

25 La céle zéce porunci ce-au dat Dumnezeu lui <Moisi> inmuntele Sinaii, porunca cea dintii 0 mai mare iaste pentrudragoste ; ca n-au zis sà crezi in domnul Dumnezeul t'Au, el

f. 49 s'A iubqti / pre domnul Dumnezeul au, din tot sufletulau si din tot cugetul t'Au 0 din toatà virtutea ta 0 pre

30 aproapele au ca insut pre tine".oare pentru ce au zis SI iubqti pre aproapele au,

ca insut pre tine?" Pentru doao lucruri: una, pentru caarAt dragostea carea au aatat i aratä. totdeauna Dum-nezeu c5.tr5. tine 0 alta pentru cAci fieOecare om sá iub4te

35 pre sine mai virtos decit toate lucrurile pohté§te cinsteabinele ; i pentru acéia au zis sl iubeascä cu acest mijloc

I cebra C // 2 /ipse,ste n-am fi si noi drepti C // 5 iar C // 7 riutAti C / larC // 8 oniva bine vreodatt C /ipsefte cuiva B / pntint C 11 14 Dar C ¡/18dragoste B / acolia B / copaciu B 1119 C / vrémia .6 //20 toti B, C //22 upc.i.B // 23 cAci cá CH 24 credintei C / dragoste B // 25 zéce] 10 C / dupd lui ad.Moisi C / ad. marginal Moisi B // 26 dintfiu B, C // 30 Insuti B, C // 31 apropeleB // 32 lnsuti B // 33 artti B, C / carea-u arttat C // 35 dupd declt ad. pre C //

53

www.dacoromanica.ro

pre aproapele säu. Cá s5. fereasel Dumnezeu, cind tiva aprinde casa, sau chid te vor näpädi niscai hot, vecinulau cel de aproape va sä vie sä-t ajute, iar nu frate-au saualtcineva din ruda ta, cä.' aceia slut departe; c'ä cel ce iu-

5 b4te cu dreptate, acela i créde. CI zice sfintul Ioann Bo-goslovul: De va zice cineva cä iubé§te pre Dumnezeupre fratele lui 11 ura§te, mincinos iaste; cá cel ce nu iub4tepre fratele lui, c'ä' 1-au väzut (0-1 véde totdeauna), darápre Dumnezeu, cA, nu 1-au väzut, cum il va putea iubi?"

I. 49T 10 Pentru aceasta / i domnul Hristos au zis c5.trá uceniciilui: De pe aceasta vor cunoa§te toti sintet ucenici,de vet avea dragoste intre voi".

Dará acum, tu, tic5loase oame, te numWi crWinucenic lui Hristos? Dará unde iaste dragostea ce ai earl

15 fratele au? Ce fel de ascultare faci dascalului in invätäto-riului täu ? incailea zi cà nu e$i cre$in, c5.-t faci maimula °Ana% Nu te nkläjdui cá numai cu numele ce ai,de te numqti crqtin, cä te vei mintui, cä. zice Hristos:Nu cei ce-m zic mie Doamne, Doamne, vor infra infra

20 impärätiia ceriului, ci cei ce fac voia mea". Voia lui Hris-tos nu iaste alta, fär'numai dragostea; i cel ce are dra-goste cälträ aproapele sälu poht4te binele, ace/a facetoate poruncile lui Dumnezeu, cá cel ce amine in dra-goste, amine in Dumnezeu i Dumnezeu intr-Insul, dupl.

25 cum zice Ioann.lará acum cre§tinii no#ri atita stau impotriva lui Dum-

nezeu, cit 11 fac i mincinos i sfinta Scriptural zic cá stiltbasne i afläri omenqti. Si zic: dará cum voiu sä iubescpre vecinul mieu, cá-m iaste vräjmW De vréme ce zici

30 c5.-t iaste vrajma. , nu te numi crqtin; ce zi c5. Wi unf. 50 päg-in i / un om färdelége i fär' de obraz. C5. sapinu-au

Hristos I porunc4te sà iube§ti pre vajm*i ai i sä lefaci bine 0 tu Ii stai impotriv5. 0 nu vei asculti. Daránu-t iai seama c5, tu e§ti om i mime, poimline vei sä. mori

35 i va sá te mänince pärnintul i viennii. $i de sä va intimpla

1 ca sâ fereasa B // 2 hoti C // 3 s6.-ti ajute B, C / frati-tu C // 5 loan C /Bogoslov B, C // 6 zice c iubeste cineva B // 7 p5. fratile // 8 p5. fratile C / darC // 11 Dupe B, Dupl C / c6.-rai) cum B / sinteti B, C //12 veti B // 13 DarC //14 Dar C 11 16 Inv546.toru1ui C/ faci B, cá tt faci C /117-18 Nu tenAdAjdui c5, te vei mintui numai Cu numele ce ai, de te numesti crestin C // 18cáci zice C /j19 dupd Nu ad. toti B / ceia C // 20 lipsqte Voia C // 21 fIrS, numaiC // 25 loan C // 26 /ar C / crestini, C // 28 afrAri A / dar C // 30 iaste B / 20 ciZi B, C// 31 stApinA-tAu C // 32 Itti porunceste B // 33 Dar C /134 nu iai B, nu eiC/ poimlinl B//

54

www.dacoromanica.ro

s5.4 stea impotrivä sluga ta, sau argatul taiu, nu te mfiiiipre dû isul si-1 bat ? Dar5. Hristos, cá iaste dumnezeul celadevärat si va s'A' judece toatá lumea, pentru neascultareace-i faci, oare socotesti CA nu te va pedepsi si te va bate

5 cu osinda In véci ? ha darI CA nu-t iaste vajmas, vaj-masul au, ci mai virtos priiaten, cà te duce la bine, deacavei face cum te invatä. Hristos ; iarà de nu vei face asa,'it esti tu insut vajmas si pierzAtor sufletului au. CA dear fi ascultat Adam ponmca lui Dumnezeu, n-ar fi venit

io la atita osindà neamul omenesc ; si noi acum, de am ascultape Hristos, n-am fi intr-atitea scIrbe si nevoi.

Pavel apostolul zice la 13 capete c5.trA corinthéni:De voiu gai, cu limbile oamenilor s'i cu ale ingerilor si

f. 50' dragoste sal nu aibu, fAcutu-m-am / ca o aramA räsunA-15 toare, sau ca o tobá bAdind; si de voiu avea prorocie si

voiu sti tainele toate si toatA intelégerea si de voiu aveatoatá credinta cit mAgurile a le muta, iarä.' dragoste s'A nuaibu, nimic nu sint. Si de voiu da toatai avérea mea side-m voiu da trupul mieu s5.-1 arz si dragoste sà nu aibu,

20 nimic nu folosesc".Auzit-ai ce zice? Darà tu, did urIsti pre fratele au

atita cit nici In ochi nu vei sal-1 vezi, ci-i porti piznag si.-1zavistuesti pre la unii si pre la altii, ca sA-1 faci pagubà sis'51-1 supui, sA-1 sArAcesti, tu, adevärat nu esti crestin, nici

25 om pe pAnaint, ce esti singur Satana, carele au pat preDumnezeu la Adam. $i care preot iaste acela de te ispo-veduiaste si te lasà pre tine, cela ce pirästi de te cumineci?Acela, adevArat, nu iaste preot, ci iaste singur luda sivinzAtor lui Hristos si nu i sA va erta nici popei, nici aceluia,

30 maicar de ar face cite alte bunalat. CA zice Hristos:Mill pohtesc, iará nu järtvg".

Pentru aceasta dark iubitii miei intru Hristos frat siblagosloviti crestini, cit v-at adunat asazi ca sl paz-

f. 51 nuiti si s'A / vá bucurat de pomenirea sfintului, trebue, dupg35 eh va fi putinta a fiestecAriia, lubid pild'd de pe faptele

1 sa-ti stea B // 2 bati B, C / Dar C // 5 dar C / nu-ti iaste B, C // 6 prietinC // 7 lar C // 11 pre C // 14 aib C // 15 blcaind] rasunInd C // 16 tainile C // 17clt magurile a le muta] clt si munti a muta C / iar C / O. nu aib C // 19 arza. B / sa.aib C // 21 Dar C / pe C ¡/23 pa C // 25 care C // 27 ispovedueste C / cuminiciB // 29 vinzatoriu B, vinzgtorul C / nu i sl.] nu A C / mai erta B / ba nici 2 B // 30oriclte alte B / bunatati B, C // 31 lar C // 32 dar C / frati B, C // 33 blagoslovitiB, C / clti v-ati adunat B. C ¡/34 bucurati B, C / dupl] din C ¡/35 fiestecaruiaC / de pe] din C / faptile C //

55

www.dacoromanica.ro

sfintului, sä ne asIminlm lui i s5. iubim intii pre Dum-nezeu, dup. cum iaste scris la porunca cea. dintli 0 peaproapele nostru; sä iubim pre vrä'jma0i no§tri i sl lefacem bine. Sä cinstim pre pärintii noWi, atita pre cei

5 ce ne-au nIscut, cit 0 pre cei sufleteti, carii sint cuvio0icllugl'ri i cucernecii preot. SI ne ferim, din cit ne va fiputinta, de curvie, de betie, de zavistii, de vineári, deapucäri, de nälAti si de alte multe ca acéstia cä, slutaflari ale incepItoriului de rlutät al diavolWui, pentru ca

to sä ne despartA de Hristos, Domnul nostru batä jocde noi, dupà pohta lui. i deaca vom pä.'zi acéstia cite amzis, atunce vom fi cre§tini buni i adevgrat ucenici a ade-väratului Hristos Dumnezeu i fa'r' de nici o indoia15.'avem n'Adéj de bunA cá aici, Intru aceastl lume vom petréce

15 viiatà pacinicl i fle de turburare, iarI in cea viitoare nevom bucura i ne vom veseli impreunI cu sfintul Nicolae

f. 51° cu tot sfintii, intru implrAtiia ceriului, / caré cu totiisá o dobindim, prin darul domnului nostru Isus Hristos,a cäruia mill rugl'm sä fie pururea cu voi. Amin.

20 LUNA LUI IUNIE, 29 DE ZILE. CAZANIE LA SFINTII APOSTOLIPETRU g PAVEL

Atita sint de mari vredniciile ale slAvitilor apostoliPetru 0 Pavel, carii sá präznuesc ast'Azi, cit nu iaste cuputintl limba omeneasa a le grli.

25 Atita sint de multe invIt'aturile Ion céle vrédnice deminune cit intrec la num'är näsipul mlrii i stélele ceriului.Atita grit de minunate vitejiile lor, cit nu e A, o priceapltoatä limba parnInteascI i sä: nu s'A minunéze toatA minteaomeneascä.. Atha sint de savite faptele ion, cit covir§esc

i a ne as&mIng.m] s urmlm C / pe B // 2 dupa cum] precum C /B // 6 cucérnicii preoti B, C // 7 zavistie B, C // 8 altele B / acestea G // 9 rluatiB, C // 10 dbspartl C // 11 acestea. C/ 12 adevgrati C 1113 a adevAratului Hristos] luiHristos adevAratului C / Dumnezeu B 1/14 Intr-aceastà C // 15 iar C // 16 ad. marginalimpreunS. B // 17 toti C / care C //19 dupd voi ad. Cu toti C // 20 lipsege CazanieB //20-21 CuvInt la zioa sfintilor apostoli Petru §i Pavel, jume 29 C // 22 AtltC / vredniciele B // 24 limbA C / a le] a C // 25 Atilt C // 26 minuni C/ stelile C/cerului B // 27 Attt C / sá o] s5. le B // 27-29 clt nu e sá o priceapá toatá limbaplmInteascg i O. nu sá minunéze toatá mintea omeneasc.5.] clt limba p&mbiteasci

mintea omeneascä nu poate a o pricepe C // 28 lipseFte toati, B // 29 Si atit C /laptile C / covirAsc B, C //

56

www.dacoromanica.ro

tot cuvintul s'i fac fär'de graiu toatá mintea spre lauda lorsi spre cinstea pomenirii lor.

Deci nu mä pricep ce voiu sà fac astäzi, pentru ca saimplinesc lauda präznuirii lor. S5. vorbesc? Darà ce cuvint

5 vrédnic va putea sä aducà mintea mea cea proastä sif. 52 nestiinta invätäturii / Inge, ca sà poatä märi, dup5, cum

sa cade vredniciilor lor céle mari? SI tac lar? M5. tem CAmà voiu osindi, ca un nemultemitor si ca acela ce ascundefacerile céle mari de bine, carele ei au arätat in politiia

lo cea crestineasa in besérica cea pravoslavnic5.' §i peste totpä'mintul ce iaste supt soare luminind limbile céle intu-necate, povätuind la credinta cea adeväratä oile célerätäcite si adlogind multime de credincios in beséricalui Hristos.

15 $i pentru ca sä biruesc, drept acéia, nepriceperea mintiiméle ii voiu asemina cu cei doi luminAtori mari, adecá cusoarele si cu luna s'i asa apropiindu-m5, putintel de minu-natele lor fapte, cu aseminarea acelor luminat luminator,voiu da indraznea1á neputintii méle, spre a face, lauda lor,

20 fugind cu aceasta impreunä si de semnul nemultumirii.La capul cel dintii al Facerii spune Moisi cum cl Dum-

nezeu au fäcut doi luminätori mari: unul mai mare sialtul mai mic ; si pre cel mai mare, adec pre soare, intrustäpinirea zilii, iar pre cel mai mic, adea pre lunä, intru

f. 52' 25 stäpinirea noptii. / Si pre acestea, i-au fäcut pentru Ina-rirea trebuincioasei chivernisiri a toatà lumea. $i iaräsiacestas Dumnezeu, acindu-se om, au pus alti doi lumin.1-tori, pentru intärirea §i intemeiarea beséricii: pre cel maimare, adec5. pre Petru, pentru ca sä fie intru sapinirea

30 zilii a dumnezeesti cunostinte intru jidovime; iarä precel mai mic, adecl pre Pavel, intru stäpinirea intunecateinopti a inchinärii de idoli, la limbi, pentru ca s5, fa'si-peascä cu strälucirea minunilor si cu lumina invätäturiinorii cei intunecat ai insälläciunii.

35 5i, pentru ca sä incépem de la luminätoriul cel mare, dela soare, zicem cum sà iaste soarele virf celoralalte stéle si

1 /ipsefte tot cuvIntul B // 4 Dar C // 7 vredniciile B, C // 8 nemultAmitorC // 9 care C // 10 biserid. C //13 credincioi B, C / biserica C 1116 adica C // 17soarile B, C / minunatile C // 18 asAmlnarea B, C / luminati lumiratori B, C // 20nemultAmirii B, C // 21 dintliu B // 23 aded. B, adia C // 24 adia C // 25 acéstiaB // 28 Intemeerea C / bisericii C // 29 adica C / prej pe C // 31 cunotbati C /lar C // 31 attic& C / Intunecatii C // 34 fntunecati B, C // 35 luming.torul C /lipsefte de la C // 36 soarile B, C / celorlalte C //

57

www.dacoromanica.ro

le covirp4te Cu lumina pe toate 0 de la rasä:rit pinla apus,tot pamintul 0 toate unghiurile lui lumineazä, incalziWe,ingra$: 0 ravarsa pretutindenea razele lui. Cine nu vamarturisi cum ea: vredniciile acéstia sà cuvin lui Petru,

5 de vréme ce el au fost yid cétei apostolqti 0 mai intliIn rinduiala ucenicilor 0 au Intins pururea, ca alt soare,de tainä, peste tot pamintul razele darurilor 0 a facerilorde bine? Au incungiurat toata Iudea, Antiohia, Pontul, /

f. 53 Galatiia, Cappadochiia, Assia 0 Vithania, gonind cu lu-io mina dumnezeqtilor cuvinte, intunérecul necredintei, Mild

daruri de tamäduiri la toata neputinta 0 vindecind precei ce eau sa chinuia de viclénii draci. i mai vktos cà:numai singurä umbra acestui soare atita era la tot Ma-toare de bine, precum sa' véde la F aptele apostolilor, , la

15 5 capete: at 0 la ulita scotea pre cei bolnavi 04 puneaIn aSernuturi 0 in paturi ca, viind Petru, macar umbra luisa umbréze pre fiqtecare dintru din0i".

Caldura soarelui are lucrare fireasca a darui copacilor,erburilor, pietrilor scumpe 0 plodurilor pamintului vietui-

20 toare, umejoasa 0 Ingrkaloare putére spre cre§tere. A0j-derea, 0 caldura cea vietuitoare a soarelui celui de tainäa lui Petru, asémenea au statu acqtii puteri; ca raza ceamai mica ce-au trimis la cela ce au fost din pintecele maiciilui clog, carele statea Inaintea u0i beséricii ce sa chiema

25 Frumoas5., Indatä l-au tamaduit, pentru ca zicindu-i degraba: Cauta la noi", 1ndat4 i s-au Infarit taipele 0gleznele. /

f. 531' Cu aceasta putére vietuitoare a lui Petru s-au radicatsanatos din pat 0 oarecare om, anume Enea, carele zacea

30 de 8 ani, slabanog. Cu aceasta 0 la Iopi, lucru de minunela toti, au Inviiat pre Tavitha, ce murise.

Are soarele 0 aka: a sa lucrare, c5, trice prin crapattuileu0lor 0 prin gaurile paretilor 0 céle mai din launtru alecaselor le iscodé§te 0 le lumineaza. i de la Petru n-au

35 fost lipsita aceasta putére, de vréme ce, dup51 cum ziceIeremia la 17 capete: Adinca iaste mima deck toate 0

1 pin& B, C // 2 inalzeste C // 3 pretutindenea B, C / razile B, C // 4 a-cestea C // 5 Intiiu C // 7 razile B, C // 8 Iudeia B, C / Antiohiia B, C // 9 Ca-padochiia C / Assiia B, Asiia C / Vithaniia B. C ¡/10 necredintii B, C ¡/13 totiB, C ¡/14 Faptile apostolilor C// 20 IngrAsitoare B // 23 pIntecile B, C ¡/24 chiamlC // 26 degrab' B. C / IndatA C // 27 gleznile C ¡/29 Eneia B, Ennea. C / careC // 30 opt C / Iopii C // 31tot B // 32 soarile C / trece C //35 lipsit B // 36 IeremiiaB, C / cap C //

58

www.dacoromanica.ro

om iaste 0 cine-1 va cunoWe, pre el". Lsá aceasta o auiscoditu-o 0 au atins cu razele lui, precum O. véde adeväratla Anania 0 la Samfira, a arora mincinosul cuget cumoarte fir' de véste i-au certat.

5 Au iscodit céle ascunse ale inimii lui Simon vräjitorul0 au descoperit viclepgul cel ascuns al inimii sale, pentrucare lucru in fat5. 1-au infruntat, zicind: Cä intru am5.1.5.-ciunea fierii 0 intru legatura nedrepatii te v5.z c5. e$i ;

f. 54 pocIiaSe-te, drept acéia, de flutatea / aceasta 0 te roag5.10 lui Dumnezeu, ca doarä ti s-ar erta tie cugetul inimii tale".

S-au aflat intinAciuni la soarele cel simtitor, prin mij-locul ochianurilor, de astronomii ce§ti de pe urmg, lucrunecunoscut de cei vechi 0 cu totul neadevkat. Deci, sämkturisim 0 noi cum cä s-au aflat oarecare intinaciuni

15 0 la soarele nostru cel de tainä, la Petni. Si oare nu eramare intiraciune, cind in curtea arhierului s-au lepäidatde 3 ori de invältkoriul s5.u? Nu era mare intinäciune cindIn gr5.din5., fugind, au 15.'sat singur pre dulcele Iisus?Aceste insä intingturi, cu lacrImile ce värsa adéseori,

20 dintru adincul inimii, le-au spnat 0 au rämas cu totulcurat, atita cit s-au arätat ca alt soare, luminind in casacelui Malt.

Zice de aceasta 0 cel cu Gura de Aur, Ioann, la tilculPsalomului 48, cum cä multi impgrat au fädicat cetät 0

25 au fIcut zidiri minunate 0 puindu-§ numele s-au dus, iaränirnic nu s-au folosit, ce au incetat 0 uitärii s-au dat po-menirea lor. Iar5. p5scariul Petru nici unele de acéstia

f. 5e fäcind, lumineaz5. mai / mult decit soarele 0 dup5. moarte.Sä trécem, acum de la luminätoriul cel mare la cel rnai

30 rnic, de la soare la lunä, de la vasul luminat la vasul celales, de la Petru la Pavel.

Multe feliuri de vrednicii, sapiniri 0 puteri dau filosofiisá aibg luna. Si intii zic cum cä luna iaste podoaba noptii,asäminsátoare soarelui 0 sapinä märii: acéste ins5. vrednicii

35 cu dreptate sä cuvin vasului celui ales 0 cu cale iaste sä senumeascá podoaba noptii, de vréme ce s-au trimis de la

2 o au iscodit-o B, au iscodit-o C / razile B, C // 3 Ananiia B, C / SapfiraC // 5 vrAjitoru C // 9 pocAesti-te C // 10 doar C // 11 soarile C / simtitoriu B /-12 ochiianurilor B, ochiianelor C/ cei de pe urm5, C/ de pe] dup5. B // 15 soarile C//17 InvAtAtoru C // 19 /ipsqte Ins& B / adeseaori C // 24 Psalmului C / ImpAratiB. C / cetAti B, C // 25 puindu-si C Ijar C // 26 ci C // 27 lar C / unile B, C / acesteaC // 28 soarile C // 29 luminItoru C // 30 vasul cel luminat B // 33 Intliu B // 34acéste ins5j Ins& acéste B / acestea C //

59

www.dacoromanica.ro

Dumnezeu, pentru ca sA luminéze limbile dintru intuné-recul slujirii de idoli, precum o au zis mai nainte Isaia:Te-am dat spre luminä limbilor, s ffi spre mintuire pin&la marginile pAmitului".

5 Noapte intunecatä au fost atunce in toat5. lumea, cindargintul i aurul, pietrile i lémnele sA slujiia ca n4tedumnezei i omul sá abätea cu toate puterile sufletuluispre acéia ce iubiia Lutifer i dracii, carii ca n4te nWeriale iadului i ca n4te fii ai in§4 rAutAtii, alta nu pohtiia,

I. 55 10 alta nu / iubiia, fAr'numai räutatea, päginiia, risfätä-ciunile trupului, neru0narea obiciaiurilor, uitarea desälvir-§it a celor sfinte, apucarile de la streini, iubirile de argint

trufiile ; chid sä alca praviiele lui Dumnezeu i sä huliiaacélia ale firii, cind era lipsit oamenii de suflet, sufletul

15 lui Dumnezeu i Dumnezeu de slujba i inchinäciunea ce isä cuveniia.

Deci pentru ca sä goneasel aceastä noapte intunecatäpentru ca sà luminéze o intunecare imputitA ca aceasta,

au ales Dumnezeu pre Pavel, ca luminind ca altä lunä20 luminatä in lume, s'A rAsipeascà intunérecul inchinäciunei

de idoli i pentru ca sä.' adeveréze acéia ce zice: Norodulcarele §edea intru intunérec au väizut luminä. mare".

Sà cuvine lui Pavel 0 a dooa stäpinire a lumii, c5.ciiaste asemänätoriu soarelui, pentru Cáci Pavel s-au arältat

25 intru toate desAvir0t, asäminAtoriu lui Petru. Deci cucuviintä iaste i putem sä: zicem acel cuvint al Isaiei:va fi lumina lunii ca lumina soarelui". Si cine nu va märtu-

f. 55° risi cum c5. Pavel s-au arkat as5min5tor / lui Petru?Smerit era Petru, de vréme ce dupà acea minunatä vin5.-

30 torie a pWilor au zis lui Iisus: E0 de la mine, c5. ompacsátos sint, Doamne", IarA mai smerit la spälarea picioa-relor, cind cu rAspuns des5vir0t au zis: Nu-mi vei spälapicioarele in véci". Si incà mai smerit s-au aflat la moarte,vrind ca sà moarà pre cruce cu capul In jos.

2 Isaiia C 114 marginele B // 5 atuncea C // 6 ad. marginal §"it lémnele B / lem-nile C // 7 abltiia C // 8 Lutiferul B, Luciper C // 9 Insus C // 10 Mr& numai B, C//11 rAsfAticiunele B, r&sf5.0.ciunile C / obicéiurilor B, obiceiurilor C // 12 striin B,striini C 1113 sä bucura and s alca pravilile C ¡/14 acelea C B, C ¡/19 cal]

B ¡/20 risipeasa B /Inchinkiunii C// 21 Norodu C //22 0.dea B, C //24 asimini-tor C / a Pavel C ¡/25 asAmAtoriu B, asAmliAtor C ¡/26 Isaiii C // 28 s-au] nu s-anB / asLmlnatorin B ¡/31 lar C / picioarilor B, C // 33 picioarile B, C¡/

60

www.dacoromanica.ro

$i Pavel nu s-au aseminat lui Petru cu smereniia, chie-mindu-se pre sine mai mic declt apostolii 0 cum cl nuiaste vrédnic a sà numi apostol? $i sä märturisiia pre sineIntii 0 mai mare päcätos (zicind): Hristos Iisus au venit

5 in lume sä milituiascä pre pädto, carele cel dintii sinteu".

RäbdAtoriu era Petru, rAbdItor 0 Pavel. Amindoi cubucurie au räbdat lanturile, bàtàile, Inchisorile, goanele

bucurindu-sä mergea de spre fata adunärii, dci pentruio numele lui Iisus sà invrednicirä. a sä necinsti; au plir'

cu amar Petni grepla lui. $i Pavel, cite lacrirni n-auvarsat cäci, prin ne0iintä, 'frail era hulitoriu i gonaciodritoriu beséricii lui Dumnezeu. Mare nevoe au fostlui Petru dud, IntrebIndu-se de 3 ori: Petre,

f. 56 15 cu totul intristindu-se/ au räspuns: Doamne, tute iubesc". Si Pavel, atita era de fierbinte In dragostea luiHristos, dt vence feliu de mund, toate zidirile die väzute

neväzute, nicidecum, intru nimica, nu le-au socotit(zicind): Cine ne va despärti pre noi de dragostea lui

20 Hristos ? Necazul, au supärarea, au gonirea, au foametea,au golältatea, au primejdiia, au sabiia? Pentru c5. adeveritgrit cá nici moartea, nici viata, nici Ingerii, nici incepäto-rifle, nici puterile, nici altä oarecare zidire va putea prenoi sa se usibeascä de dragostea lui Dumnezeu".

25 Cu umbra lui Petru sä tämäduia multime de bolnavinu putini din cei ce era chinuiti de duhurile céle necurate ;

mährämile i§tergältorile lui Pavel goniia toatä boaladuhurile céle vicléne de la trupurile bolnavilor. Au rädicatPetru pre cel ce era olog din pintecele mine-sa, ling-a up.

30 beséricii. Asémenea au acut 0 Pavel in Listra. Au inviiatPetru pre Tavitha, moartä fiind 0 Pavel au inviiat preEftih, tinärul carele dzuse din a treia stra0nä. Asémeneaau fost amindoi intru osteneli, intru necazuri, pentru

f. 56v Hristos, in rivn5. / pentru mintuirea sufletelor, In minuni,35 In moarte i la ingropäciuni, pentru dci amindoi In Roma,

märturisind, s-au ingropat.

1 nu] au nu B / asimlnat B, C / chemlndu-se C //2 pi sine C // 4 intliu B,C / fdrel paranten zicInd C // 5 picito§i C / care C / dintliu C // 7 ribditoriu B /dupd rabdAtor ad. era C // 8 goanile C ¡/9 mergia B // 10 a si cinsti C // 11 gra,sala B /n-au] au C// 12 cici] c B / Intliu B, C / hulitor C /113 ocirltor C //14 intrebindu-siC / iubeqte-mi C // 15 Intristindu-si B // 17 fe! C //18 li-au socotit B // 21 adeverit]adevirate B // 22 viiata B, C // 24 osebeasci B, osibeasci C // 28 duo céle ad.necurate i B // 29 phitecile B, C // 30 bisericii C // 31 pe C 1/ 34 sufletilor C //

61

www.dacoromanica.ro

Vredniciia cea dupà urmä a lunii iaste sä: stgpineaseä:marea, care lucru sà cuvine i lui Pavel, pentru aci de3 ori s-au sfärimat corabiia* cu el; o noapte si o zi intruadincul (märii) au fälcut si de s-au i biruit de cumplitele

5 valurile märii, iarä: pururea nevältälmat s-au aflat intr-aceaInecAturà.

Litre célélalte idiomata adecä: alsäuiri ce are luna areaceasta: cind iaste piing säl scoalä asuprä:4 clinii, ca

niste vrAjmas, cu luptä si nu inceteazä a o Mira, neputindio suferi lumina ei ; i cu acéstia toate, ia fiind curatá si nevi-

novatä, lumineazä i c5litoréste alätoriia ei, fär'dezäticnealä.

at clini sälbateci s-au sculat, turbat, asupra lui Pavel,Thltrind. Au atrat asupra lui Pavel tot Efesul, pentru cad

15 invälta de fatä: cum c5., acei (idoli) ce sä fac de miini, nu-sdumnezei. Au lätrat asupra-i la Iconiia, cind s-au pornitlimbile i jidovii sà ucigà cu pietri pre Pavel. Fost-au

f. 57 lätrat de Elirna vräjitoriul, carele din / strälucirile luniinoastre, eel de tainä., lui Pavel, au rämas orb. Fost-au

20 lätrat, la cea mai de pe urmä., de citva jidovi carli, s-aublestemat ei singuri pre sine, nici sà mä:nince, nici sà bea,pinä nu vor ucide pre Pavel.

insä Cu acéste goane, scirbe i nevoi, fär'de frieä auurmat calea lui, strigind neincetat :Cine ne va despärt de

25 dragostea lui Hristos ? Lasä, sà se mink jidovii, sä: se scoaletiranii, sä latre ciinii cei sälbateci; eu calea voiu sävirsi,credinta voiu päzi". Cine dark* sà nu märturiseasa cum elPavel au stfälucit intre limbi, ca luna plinà in zilele ei?

Fär'de prepus iaste, drept acéia eä. Petru au stätu in30 besérieä, ca alt luminätor mare, pentru caci s-au arätat ca

soarele luminind peste besérica celui inalt. Iar5: Pavel aufost stätut lurninätoriu mai mic, insä asäminItor soarelui,Cu lumina Cu strälucirea, Cu bunätätile, Cu vredniciiaCu slava.

35 Acum voiu Intoarce cuvIntul mieu cäiträ.' tine, tarl cress-tinä, i dinpreunä Cu tine mä voiu bucura, pentru cäci ai

1 lunii] lumii C // 4 Ora paranteze mArii C // 5 valurile] valuri ale C / iarC / intru acea B II 7 adic6. CJj9 viljmasi C // 10 aceste C // 13 clti 13, cici C /sAlbatici B / turbati B, C // 15 Ora paranteze idoli C ¡/17 pietrii C // 18 vajitorulC / care C ¡/19 lui] ale lui C // 20 citiva B, C // 24 calla B / d6sp6sti C // 27 dar C/lipsefte cum C //30 biseria C / luminAtoriu B /131 soarile C / biserica C / iar C //32 luminator C / asemln6.tor C ¡/33 §i Cu] i C // 36 m6. voi bucura B //

62

www.dacoromanica.ro

In loc de acoperemtnt pre verhovnicii apostoli Petru sif. 57' Pavel si ai tipä.'rit, In corona ta, / chipul crucii, pentru ca

sä. n5Adjduesti a lua roadä de bung vietuire din lemnulvietii. Nu s-au tutors corbul, odinioarà, in chivotul lui

5 Noe, pentru dci au a.steptat sä.' intre mai cu multä.' noro-cire, aicea, In tine si pentru ca s5. aducg vestile linistei, nucu frund. de maslin, ci cu ramura crucii In gur5.; s-aututors pasà.'rea In bratele tale, cinstitä tari si sà laudg cupolivalä. intre soare si intre lun5.. Soarele de-a dreapta si

10 luna de-a stinga slut slIvitii apostoli Petru si Pavel siInchipuiaste semnul cum d cei ce slut tritti cu sIdéreaapostoli au purtare de grije pentru folosul norodului -Mu,adecä celor drepti si. celor p5.eitos; celor drepti, ce stilt de-adreapta, pentru edci soarele luminead.' zioa, d iaste si

15 semnului darului si celor p5.cAtosi ce Sint de-a stinga,pentru dci luna lumineazg noaptea, d iaste semnulpäicatului.

S'Altead., drept acéia, cu glas de bucurie si te veséléste,pentru cAci ai ajut5.tori ca acestea si folositori mari 0

20 biruitori fierbinti ca acestea.Voi iarg.", o dascali mari ai lumii, v5.Zind userdiia noro-

f. 58 dului ce st5. Imprejur si toat5. crestineasca / politiia aceasta,spre lauda spre cinstea si spre präznuirea voasträ., nu nelipsiti de dlduroasa voasträ: folosing s'i de putérnicul

25 vostru acoperemtnt, ci d'utat din ceriu, ca niste luminI-tori mari tAriei cei de sus, spre noi carii s5.dem intru tutu-nérecul si umbra mortii. Mingliati-ne spre noi, ticalosii,cei ce sedem in valea plingerii; mijlocit pentru noroduldomnului, pentru pravoslavnica besérid, pentru preotiia

30 imp5..räteasc5.' si mai ales v5 rugat lui Iisus celui rIstignit,a druia Evangheliia Cu atitea ostenéle si trude, goane simunci, inchisori si b5..tgi, crucea si moartea in toatl, lumeao at propoveduit.

Sá pgzeasd in ani multi, intru luminatul lui scaun, pre35 cucérnecul rugAtoriu, pre präiznuitoriul numelui vostru,

pre cinstitoriul pomenirei voastre, pre crestinul nostru

4 Intorsul B // 6 linistil C // 8 bratile B. C// 9 pohfa16. B / Soarile C // 11Inchipueste C / Intfiu B, C / sAdéria B //12 apostolii C / grijA B, C II 13 adic5. C /p5.-cAtosi C ¡/14 soarile B, C 1119 ajutori B, C / acestia B // 21 iar C / osIrdlia B, C//22 lmtrejur A // 23 cinstia B // 25 cci,utati B, C // 26 aril C // 27 M1ngIeti-neC ¡/28 sadem B, C/ valia B/ mijlociti B, C// 29 biseric5. C// 30 rugati C 1131atita B, C // 32 In b5ai B // 33 ati B, C // 35 preacucérinicul B I iipsutes precucérnecul ruggtoriu C / numelui] neamului B // 36 pomeniri C //

63

www.dacoromanica.ro

domn, ca intru cre§tineasca intemeiare a ingltimei sale slfim i noi, Cu totii, cu lin4te sufleteascg i trupeascä,mai presus de toat5. ispita cebra ce stau impotriva cre0-nältbitii, sä propoveduim in multi ani numele vostru., sg

5 prg'znuim stradaniia voastrg, sà s'árbgm luminat cu cuviin-tá sib:vita voastrg pomenire. Amin. /

1.58' CUVINT DE INV.A.T.A.TURA LA. BOGOIAVLENIE

Luminat i cinstit au fost praznicul ce au trecut, alna§terii domnului Hristos, blagoslovitilor cretini, iarg

io mai luminat 0 mai cinstit iaste acest de astgzi, cg'ci acoloau argtat steaoa pe Hristos, cum cg s-au nb:scut, iar aicimärturis4te tatgl din ceriu pre cel ce sä, boteazg, zicind:Acesta iaste Fiiul mieu cel iubit intru carele bine am voit".Acolo vrgjitorii Cu darurile lor i s-au inchinat, ca unui

15 Dumnezeu i impgrat, iar aici ingeri cerWi, ca unuiDumnezeu adevgrat i om desavir0t Ii slujesc. Acoloera ca un prunc mic, infg§at 0 pus in iasle, iar aici ca unDumnezeu desgvir0t i om desgvir0t sà boteazà in apaIordanului, pentru ca sá %Ale tot neamul omenesc din

20 spuralciunea pgcatului celui strämo§esc. Acolo ingerulcel mare Gavriil slujiia cu cucerie, iarg aicea ingerulinainte merggtoriul Ioann sluj ate taina.

Deci darg cleat slut lucrurile praznicului de astgzi maiL. 59 luminate, Cu atita sint 0 mai / mari decit ale praznicului

25 ce au trecut. Pentru aceasta darg, de vréme ce sä. boteazgHristos, sg ne botezgm i noi, nu cà doarg c5. nu sintembotezat cu sfintul botez, adecg cu apg i cu duh, ci pentrucgci am intinat cu pgcatele noastre sfintul botez. Trebuesäl ne spgläm cu lacrgmile poc5intii, ca sá ne facem curat,

30 dupà cum zice prorocul Isaia: Lgsind viclepgurile dintruinimile voastre i faptele die réle, de carele sg bucurgvrbijmaul nostni diavolul" i sg ne imbacgm cu noulAdam, cu domnul nostru Iisus Hristos, dupg cum zice

1 intemeere C // 3 de] declt B / Improtica C // 5 luminat Cu cuviint5.] culuminatà cuviintb. B // 7 CuvInt la Bogoiavlenie, adicà la ghenarie 6 C // 9 bla-goslovivitilor B. blagosloviti C / iar C 1116 slupsc C // 17 mic i Inf4at B ¡/18 de-sIvIr§iti] deplin C // 21 far B. C / tipsqte Ingerul B // 22 tainii B // 23 dar C / declt]Cu clt C// 25 dar C // 26 nu a] nu B / doar C // 27 botezati B, C / adia C // 29curati C // 30 Isaiia B, C // 33-1 tipse,ste dupà cum zice fericitul Pavel C //

64

www.dacoromanica.ro

1 cä B / i noi sui C 112 luminati B, C / ctti C // 4 iubitoriu] de oameni iubitorC// 5 Boteazi-si 2 C // 7 adici. C/ cuvfntul B, C // 8 loan C// 10 dar C // 13priceapi. C 11 14 Veniti C /1 15 adici C/ luminat B/ fetile B, fetile C / si sá albeasciC // 17 Isaiia B, C / temitoriu B // 20 ispititoriu B / tainile C // 21 bisérici C/dipirtéze B // 23 Sinai C // 24 i-au poruncit C // 25 nu se apropie B / de] di B /nici B, C // 28 Taini C // 31 ci numai at] deci numai aceia cit C / sá sá apropieC // 34-35 ad. marginal Impiratul de vrijitori, s-au Ininliat foarte i antrimis B //

65

fericitul Pavel, pentru ca s. ne putem sui i noi la ceriucurati i luminat, ca i Hristos i cit am priimit propove-duirea lui, de am si gresit, s. alergam ca ne va priimiHristos, ca un bun si iubitoriu.

5 Boteaza-se Hristos, ca sä sfinteasc5. apele. Boteaza-seHristos, ca sä: ne arate taina. Mina prorocului slujaste,.ca sa botéze mIna Tatalui, adeca pre Fiiul i cuvintu luiDumnezeu. Om slujaste i om sä boteaza ; lnsui Ioann, caun rob slujaste i Hristos ca un om sä boteaza.

10 Pentru aceasta darä. i noi, ca niste robi adev5.ratiintelepti, sä slujim taina cu inima curata, dupa cum zice

f. 59v prorocul David. Minte / buna i credincioasä sà avem, casä pricépem taina drept ; si cine iaste credincios i drept,sa alérge ca sä auza ce zice David: Venit catra dînsul

15 (adecä catra Domnul) i và luminati i fétele voastre nu.sä vor ruina", ca sä se albeascà pacatele noastre ca zapada,dupre cum zice Isaia. Si cine iaste credincios i tematorde Dumnezeu, sà mareasca i sa laude taina, cà märire-ca aceasta priiméste Dumnezeu ca o tamie cu bun5.

20 mireazma, iar cine iaste pagin i ispititor de tainele noastresä lipseasca din besérica i sä se departéze, pentru ca sä.nu vie urgiia lui Dumnezeu asupra-i i &I va bintu ;

Moisi, dud s-au suit in muntele Sinaii, ca sä: priimeasatabelele legii ce i-au dat Dumnezeu, asa au poruncit ca

25 rill sà apropie de muntele acela nice o hiará sau vreundobitoc, iar de sä.' va apropiia, sa fie ucis cu pietri de multi-mea jidovilor.

Asémenea iaste i acuma. Taina avem de s'ärbampraznuim i vom sä: ne suim sus nu cu trupul, sau in munte

30 ca Moisi, ci cu mintea, la mari i la inalte ginduri ; cinumai cit slut credincic9 säl se apropie cu mintea ca si

f. 60 priceapä taina / pr5znicului de astazi.Dupa nasterea domnului Hristos, ranaiind batjocorit

amagit Irod imparatul de vräjitori, s-au miniiat foarte35 §i au trimis la Vithleem i in toate hotaräle lui de au

www.dacoromanica.ro

junghiat 14 mii de coconi mici cite de 2 ani si mai jos,intre care coconi era si cinstitul loan, prunc mic in bratelemaicl-sa Elisaftei. 5i, vrind ca sà-1 junghie si pre el,s-au desfäcut muntele din voia lui Dumnezeu si au trecut

5 de céia parte maicä-sa cu dinsul. $i ingerul Domnului1-au luat de 1-au dus in pustie si-1 hräniia acolo, pinä auvenit In virstä de s-au acut de 33 de ani si 3 luni, a cäruiahranä era vldstarile copacilor si miiare sä.lbatec5..

$i au venit cuvintu Domnului de i-au zis sä lase pustiia10 si sä meargä In pärtile Iudeli sä propoveduiasa noroadelor

pocäintä. Si acolo mergea multimea jidovimei de-smärturisiia päcatele lor si sä boteza de el in apa Iordanuluisi-1 intrebarä pre el zicind: Au doará esti tu prorocul?lar el au zis: nu sInt", nu a doarä nu era el proroc, ci

15 nu 1-au intrebat de iaste proroc, ci numai de iaste el pro-rocul acela de carele au zis Moisi c5.: Proroc va rädica

f. 60° noao domnul Dumnezeul nostru / dintru fratii nostri",adecà iaste sä vie un proroc mare din neamu jidovesc sisocotiia jidovii cum cl iaste Ioann prorocul acela si

20 pentru acéia il intreba. Iar el le-au räspuns si le-au zis:Nu slut eu acela, ci iaste sä vie dupä mine, a cäruia nuslut eu vrédnic sä-i dezleg curélele Inaltämintelor lui",adecä nu pociu pricépe cum s-au näscut. Adevärat, maipre urmä s-au näscut decit mine ca un om, iarä ca un Dum-

25 nezeu ce iaste mai nainte decit mine s-au näscut, in aniidumnezeirii. $i eu vä botez pre voi numai cu apl, iarel vä va boteza cu duh dint si cu foc. in mina lui iastelopata si vinturà pleavä din griu" ; adecá iaste cunoscl-toriu de inimi ca un Dumnezeu si cunoaste pre cei p5,c5.tos

30 si pre cei drepti. Deci pre cei päcgtosi li osindéste In foculcel de véci, iar pre cei drepti ii adunä la imp5.eätiia ceriului.

$i vorbind Ioann cu multimea jidovilor zise iafl: Nusint eu cel ce socotit, ci iatä cä. vine". $i asa vorbind cu

1 junghiiat B C/ 14000 C / cite de] cite B // 2 Ioann B / bratile B, C // 3junghe C // 4 din voia] den vrerea C // 5 Domnului lui Dumnezeu B // 6 04] §iA C 11 8 vlAstarlle C / miere C / s5lbatica B, s5.1batic5. C 119 cuvIntul B, C /pustii B // 10 Iudei C // 11 pocAinta. C / jidovimii C //12 plcate B, plcatile C / deel] de la el B// 13 doar C// 14 doar C / ci] dar C // 15 dupd iaste l ad. el C // 16 carileC ¡/17 nostru] vostrn B / no$ri] vNtri B // 18 adia C / neam B, neamul C 1/19iaste Ioann] loan iaste C// 21 a clruia] caruia C // 22 s5. dezleg B / curélele incll-tAmintelor lui] inaltAmintele cArArilor lui C // 23 adia C / nu pod C // 24 p5.C / iar C // 27 duhul B // 28 adia C / cunosator C // 29 pIcltoi C // 30 ad.marginal drepti B // 31 cerului B // 32 iar C // 33 socoti B, C //

66

www.dacoromanica.ro

noroadele, sosi i Hristos s'51 se botéze. Iar5. Ioan, deaca1-au v5.zut zise csátr5.' jidovi: Iatä mielul lui Dumnezeu,,carele ràdicä pacatul lumii. Acesta iaste Fiiul lui Dumne-zeu celui adevärat ce v5, spuneam". Atunce au mers,

f. 61 5 Hristos la Loan / i i-au zis: Vino de má boteazI,pentru aceasta am venit". Iar5. Ioann i-au zis: Mie trebue.A, mä botez de tine, sau sà irarturisesc alt botez pentrunumele tàu i tu vei s'a' te botez eu? Apa Iordanului, v5.-zindu-te, au fugit de frica ta inapoi, darà eu cum voiu

lo cuteza sà te botez, de vréme ce Moisi, v'äz5.toriul de Dum-nezeu i marele proroc, nu indr5.zniia sà vazà fata ta,dark' eu cum voiu s5.' m5.' ating de sfintul au créstet, cu.miini päic5.toase ? Iarba pämintului grit, dar cum mä voiuapropiia de focul cel nesuferit? Tu m51 sfintéste, Doamne,

15 tu má boteazà, sa'pine, tu m51 cuatéste de tina pkatuluimintuitoriule, cà eu nu cutez, nici stilt vrédnic A. te botez".

Zise Hristos: Ioanne, lasá cuvintele acéstia acuma, csá_nu iaste vréme de a inmulti vorba; vrémea purarii de grijä.iaste. Pentru aceasta m-am acut om, pentru aceasta m-ara.

20 imbacat in trup, pentru aceasta m-am aatat gracm-am aatat smerit, pentru ca sà implinesc toat5. drepta-tea. Ci vino, de mà boteaz5., ca s5.' se implineasc5. purtarea.mea de grijà i toaa pleckiunea mea

Atunce au apucat cinstitul loan si I-au botezat i s-au25 pogorit Duhul Hint in chipul porunbului pre capul luit

f. 6iv Hristos i glas din ceriu s-au auzit zicind cum el: / Acestaiaste fiiul mieu cel iubit, cu carele am purtat de grijàpentru mintuirea omeneascI". i atunce au esit Hristosdin riu, botezat.

30 i cum c5. s-au botezat Hristos, asa ne invaa dumne-zeestii evanghelisti; iar inc54 avem la praznicul de asaziciteva intrelAciuni, carele grit trebuincioase a le sti.intli iaste: pentru ce Hristos, fiind ar'de pkate, s-aubotezat ? A dooa: pentru ce s-au botezat in apa Iordanului

35 0 nu intr-alt riu? A treia: pentru ce s-au pogorit DuhulMilt pre capul lui Hristos i pentru ce in chipul porunbu-

1 noroadile C / sä sä boteze C / iar C // 3 carile B / plcatele B. C5 Ioann B, C / cAci cä C // 6 lar C / Mie imi trebue B / Mie] eu C // 8 vei]vii B // 9 dupd v&zindu-te ad. pre tine B / dar C // 10 v1z5.toru C 1 lipsefte deB // 11 marile B //12 dar C // 13 dar5, B 1/14 dupd boteaz5. ad. Doamne i C // 17aceste C// 18 vremea 1 C/ vrémia B // 23 mia 2 B J/24 Atuncea B, C // 25porumbului B // 26 cer C // 28 atuncea B, C // 31 Ina* C // 33 Intliu B, C //

67

www.dacoromanica.ro

lui? A patra: cite botezuri sint? A cincea: pentru ce iaste-botezul de ap5. 0 de duh?

Acéste 5 intrebdciuni avem asazi foarte de folos a le§ti; mai grit i altele, ci noi le läsAm pentru lungimea

5 vorbei i vom zice numai pentru acéstia, foarte pre scurt.Deci, cit v-at adunat ast5.zi la sfinta besérica, pentru capraznuit praznicul, deFhideti-v51 ochii, nu numai ai tru-pului, ce 0 ai sufietului, pentru ca sá pricépet ce vomzicem, cä nu sint lucruri lume§ti, ce iaste taína mare 0

io infricop.t5 caré s-au fälcut pentru mintuirea omeneasc5..Intreb5ciunea dintii iaste: pentru ce Hristos, fiind fär5.'

de pkate, s-au botezat? Zicem cä botezul iaste mffituirea /1. 62 pàcatelor omului i curätenie de pàcatul cel str5moesc,

iarà Hristos fiind fälede p5cate, dupà cum zice prorocul15 Isaia: C5. pacat n-au fdcut, nici viclepg in gura lui nu

s-au aflat", pentru ce, dar5 s-au botezat? Zicem la aceastacum c5 sint 4 stihii, dintre carele s-au f5icut omul i toatàlumea i lar intru acélea stihii, va s51 se topeasc5.' omul,pinä la a dooa venire a domnului Hristos, dintru carele

20 iarä va sà" se inchiiage.Deci stihiia cea dintii 0 mai de treabä iaste vintul, cä

fled' de fäsuflare nu poate träi omul nici un ceas. A dooastihie 0 mai inaltà iaste focul, nu numai acest ce vedemcu ochii i ne slujim cu dinsul, ce 0 focul cel din vdzduh.

25 A treia stihie iaste apa 0 a patra stihie iaste p5mintul.Deci intr-acéste 4 stihii iaste omul fälcut i, pentrusint alcàtuirile trupului omenesc, era cu cale sä se sfin-teascä cu pogorirea Domnului. Deci vintul, i focul s-ausfintit cu pogorirea cuvintului lui Dumnezeu, iar päimintul

30 s-au sfintit cind au nascut trup4te in pWer5.. $i sä cldeasä se sfinteascä i apa, de vréme ce iaste din cele 4 stihii

1. 62v §.1 intr-alt chip / nu s51 putea sà se sfinteasc5 de nu s-arfi botezat Domnul, trupé0e, in Iordan, aratindu-se maiAltos i taina cea mai mare a credintei noastre: 0 alta,

35 pentru ca sä sfärime capetele $xpior, adecä a dracilor

3 cinci C / lipsefte astIzi B // 4 les6m B / vorbii C / aceste C / pre] IDA C //6cji C / v-ati adunat C / biséricl C // 7 prAznuiti B, C // 8 ce si] ci i C / pricépetiB, C // 9 ce] ci C // 10 care C // 11 cea dintliu intrelAciune C / fgede pgreate C // 12.dupd Zicem ad. marginal la aceasta B ¡/13 stamosisc C //14 iar C // 15 IsaiiaC // 16 dar C / zicem i B // 17 care C ¡/18 acélia B // 19 a domnului Hristos]a lui Hristos, Domnului nostril C // 20 iar C / Inchége C // 21 dintliu B // 22 f6fderisuflare C // 24 ci B, C // 26 f5,cutu B // 28 sasAsfintascA C / Deci] ci C // 34credintii B, C// 35 sf5xame B, C / capetile C / adia C / a] ale B //

68

www.dacoromanica.ro

ce era in apg, dupg cum zice David: Tu ai zdrobit cape-tile bälaurilor in apg".

A dooa intrebäciune era: pentru ce s-au botezat HristosIn Iordan 0 nu intr-alt riu ? Zicem i la aceasta cä fiind

5 riul aceIa sfintit de cit alte riuri, pentru minunile ce s-aufacut intr-insul, au mers i Hristos iarà la acela, careminuni sint acéstia: intii, cind au trecut Iisus Naviincu tot norodul jidovesc prin mijlocul apei 0 nu s-au udatnimeni, pentru ca intrase 12 preot de tinea chivotul pre

io spatele lor i apa sä dedése inapoi din porunca dumneze-iascg, ping au trecut tot norodul. A dooa minune, cind aulovit prorocul Ilie Cu cojocul sgu apa i s-au desflcut, deau trecut el, Cu ucenicul sgu, ca pre uscat. A treia minune,chid s-au scgldat de 7 ori Neeman boiariul, sfétnicul irn-

15 pgratului de la Siriia, dupg cuvintul prorocului Eliseis-au tgmgduit de bubele ce avea. A patra minune pe vré-mea prorocului Elisei, mergind n4te oameni sg tae lémne /

f. 63 de casä pre lingg. tgrmurile Iordanului, fiind i prorocuiimpreung cu din0i, au cgzut toporul unuia din coadg. §i

20 s-au inecat in apä ; iar Elisei, luind coada toporuluirnergind la tgrmurile apei, intinse coada spre apg ì zise:Arafg, Doamne, minune" i indatà sgri toporul din apg

säl puse in coadg, care inmune inchipuiWe sfintul botez,dupg cum scrie sfintul Ioann Damaschin la un tropar al

25 canonului de la Ingltarea cinstitei cruci, la a patra peasnä.Deci, pentru acéste minuni s-au botezat i Hristos intr-ace/riu.

A treia intrebgciune iaste: pentru ce s-au pogorit DuhulSfint i zicem: chid sä boteza Hristos s-au dechis ceriurile

30 0 au mgrturisit Tat'61 pre Fiiul, zicind: Acesta iaste Fiiulmieu cel iubit, intru carele bine am voit"? Deci de vrémece au mgrturisit Tat11, socotiia jidovii cg. pentru Ioanns-au fácut glasul acela, pentru ca-1 tiia ca pre un proroc

fiiu de proroc i stint i pentru ca sg nu zicg norodul Ctim35 cg lui Ioann Ii zice fiiu iubit", pentru acéasta s-au pogorit

Duhul Sfint pre capul lui Hristos, de 1-au argtat 0 1-aumgrturisit Tatgl de sus.

6 iar C // 7 aceste C / intliu C / Navi C // 9 preoti C ¡/10 spatele] capetile Cdidése B. didese C ¡/16 bubele] boalile C / vremea C // 19 toponi C // 20 1necat)afundat C // 21-22 /ipsefte i zise: Arat6, Doamne minune" i mndatá slri toporuidin ap6. B //22 toponi C //23 fnchipueste C //26 tipsege i C ¡/29 deschis C //31care C ¡/37 mArturisit B //

69

www.dacoromanica.ro

lar pentru ce s-au afltat Duhul Sfint in chipul porun-bului, sä vä spuiu o istorie din Tistamentul cel vechiu,

f. 63' macar a o §titi mai tot. and au fkut Dumnezeu / potopul0 au inecat tot pämintul pentru pkatele omenWi 0 au

5 §ters tot faptul dupe fata pämintului, din om ping indobitoc, s-au mintuit numai Noe, cu toaa casa lui, incorabiia ce acuse din poruncl dumnezeiascä. Si impreungcu dinsul era 0 din dobitoacele pämintului 0 din paskileceriului, dupä cum scrie mai pre larg la cartea Facerii.

io Iarg dupä ce au incetat apa potopului, au trimis Noe dincorabie pre corbul, sä vazä, ostoitu-s-au apa potopului, auba. Iar el mergind i aflind stIrvurile, s-au a4gzat pre jale0 nu s-au mai Intors inapoi sä dea véste. Si vazind NoezAbava corbului au trimis pre porumb ; iar el fiind paske

15 curatä, n-au vrut sä. §aza pre tinä., ce au luat o ramurä cufrunzg de maslin in gurä 0 o au dus in corabie i aa aucunoscut Noe cum cl s-au ostoit apa potopului.

Deci pentru acéia s-au arätat i Duh Sfint in chip deporunb pre capul lui Hristos, arätind cg s-au ostoit potopul

20 plcatelor omenWi; 0 alta, eg porunbul iaste intreg, adecgflede flutate, dupä cum zice Hristos la sfinta Evanghelie:Faceti-vg intelepti ca ärpii i intregi ca porunbii".

A patra intreb5.ciune iaste cum cg am zis: cite botezuri /d. 64 stilt? $i zicem cl sint 8, precum scrie i sfintul Ioan

25 Damaschin la a 4 carte a Bogosloviei lui: botezul dintiiiaste al potopului, spre aiarea päcatului. Al doilea boteziaste al lui Moisi, cind au trecut pre jidovi prin MareaRo0e. Al treilea botez iaste al legii, cg de sá spurca cinevaping nu-§ späla cu apä trupul i hainele, nu intra in tabärä.

30 Al patrulea botez iaste al lui Ioann, insä spre pocäintä.numai. Al cincilea botez iaste al lui Hristos, cu careleni-am botezat i noi, cretinii. Al §aselea botez iaste alpoclintei 0 al lacamilor, cu carele curätim botezul celdintii ce am intinat. Al aptelea botez iaste al muceniei,

35 carele iaste 0 mai bun 0 mai cinstit, cl nu sä téme sä semai spurce cu pIcate botezul acesta, carele 1-au arAtat intii

2 Testamentul C // 3 toti B, C // 4 plcatile C // 5 dupe] dup5. B, de pe C / din]de la C / In] la C // 8 dobitoacile C // 9 dupl cum] dupre cum C /110 Iar C / tip-se,ste Noe C // 15 ci B, C ¡/16 adus C 1 18 Duhul B //19 capu C f potopul] apapotopului C // 20 adici C// 22 intregil prosti C // 24 Ioann B, C // 25 patra C / dintliu

// 28 treilia B / de sä va spurca C /129 hainile C // 30 patralea B ¡/31 cincelia B ¡/32ne-am botezat B, C // 33 poclintii B, C // 34 dintliu B / mucenii C // 35 care

/ Intliu B, C //

70

www.dacoromanica.ro

Hristos, cä. §-au värsat preacinstit i scump singele säupre cruce si toti mucenicii cu acest botez s-au botezat sis-au invrednicit impäritiei ceriului. Al optulea botez,cel mai de pre urmä, iaste al focului celui nestins, ce va sä

5 munceascä pre cei päcätos, dupä cum zice la un tropar alcanonului de astä,zi la a 6 peasnä: Cu focul cel de peurmä boteazä' Hristos pre cei protivnici i neintelegätori

f. 64Y de / dumnezeirea lui".A cincea intrebäciune iaste: botezu/ pentru ce iaste de

10 apä si de duh? Si zicem cà fiind omu indoit, adea cu trupsi cu suflet i fiind trupul simtitoriu trebuiaste, cind

sä-1 späläm cu apä, cä apa inch' iaste simtitoare.Iará sufletul fiind färide materie, Duhul Sfint 11 curätä

lumineazä si-1 mintuiaste de päcate.15 Acéste intrebä'ciuni avem la praznicul de astäzi, precum

le-ati i auzit. Deci pentru aceasta trebuiaste, blagoslovi-tilor crestini, cit ne-am botezat in numele sfintei i cinstitetroite, sá ne ferim de toate lucrurile i faptele dräcesti, casä nu ne intinäin sfintul botez cu pkatele, nici sä.' cä'lcam

20 fägäduintele ce ni-am fdgäduit lui Hristos. $i pentru capriimeasc5. Dumnezeu praznicile i särbätorile noastre,trebue sä päzim, dupá cit ni-ar fi putinta, poruncile lui sisá purtlin grijä pentru mintuirea noasträ si pentru imp5.-

25 fátiia ceriului, cAci acolo ne iaste làcaul, dupà cum zice-fericitul Pavel: Petrécerea noastra In ceriuri iaste".

ne lunecäin cu firea spre lucrurile céle desarte ale lumii,f. 65 pentru cá sint toate trecätoare si mincinoase. f S5. ne

ferim de ucideri, de curvii si de preacurvii, de betii si deapucäri. Sà nu tinem prizmä unul altuia, nici s'a' ne vindem

30 Cu pira, unul pre altul, Cu cruzie de inimä i cu nemilostiv-niciia, pentru ca sá ne pägubim i sä ne säräcim unul pre-altul, dupre cum vedem totdeauna cä.' fac multi, netemin-du-sà nici de Dumnezeu, nici de päcat, nici 1 aduc amintede moarte sau de osindä ; sä numesc numai cu numele-

35 crestini, iar cu inima sint departe de Dumnezeu, dupä. cum

1 y-au] s-au C /13 !raj:A.1441i C // 4 de pre] du pre C // 5 platoyi B, C // 6.dupe C // 9 den ap5, B // 10 den duh B / om B, C / C// 11 simtitor C /trebueyte C //12 /tipsqte Inc& C // 13 Iar C / /ipse,ste dint B 1114 mIntueste C // 16.le-a C / trebuieyte C // 17 eft] cad B, eft C / cinstitei B, C /119 pAcatile C // 20.fàgduintile B, C / ne-am flgduit B, C // 22 dupd plzim, ad. marginal poruncilelui B / ne-ar fi B. ne va fi C // 25 ad. marginal Filipieni, cap 3, stih 20 B // 28,ucidere C // 32 dupre] depre B / Fters totdeauna cä C / multi] unii C / netemindu-se-C // 34 sä numesc] numindu-s5. C //

71

www.dacoromanica.ro

zice Isaia 0 faptele lor nu sint p5.ghiqti, ci mai virtosvoiu zice c5.' sint drAce§ti, cá numai diavolul nu poht4tebinele omului, pentru a.' iaste vrAjma. 0 mincinos dinceput, dui:4 cum zice Hristos.

5 Sä nu ne trufim intru inimile noastre, veri pentru cebine am face, 61 ne vom piiarde plata ostenélii 0 in scurtsä ne ferim de toate lucrurile céle réle 0 necuvioase, carelene vatämá la suflet 0 sá bucurä vräjma5u1 nostru diiavolulde jale, ci numai s5. pohtim pururea sä facem fapte bune

10 0 Pläcute lui Dumnezeu, pentru cä rämin flr'de moarte0 vom lua platä la ceriuri pentru jale.

Sä alergäm la sfintele besérici, de nu in toate zilele, /i. 65' pentru multe neputinte 0 nevoi ale noastre ce ne vin

totdeauna din valurile lumii, mäcar duminecile 0 s'Arb5.-15 torile; c5.ci CA pentru aceasta s-au rinduit acéste sfinte

zile: una pentru ca sà ne odihnim 0 noi 0 dobitoacelenoastre de trudele 0 de ostenélele ce facem peste toatAsäptämIna ; a dooa, pentru ca sä multemim 0 sá dämlaudä lui Dumnezeu, pentru multele 0 nespusele facerile

20 de bine ce au arAtat c5.trä noi 0 ne aratä totdeauna 0 nefine 0 ne chivernis4te ca un milostiv; a treia, sä, auzimcintärile 0 slujbele célia ce sä fac pentru folosul cel sufle-tesc. CA precum nu poate tai trupul omului fälede hran5.simtitoare, aa nici sufletul nu poate träi färä de hrana

25 cea duhovniceascl, care iaste cuvintul lui Dumnezeu, dupäcum zice Hristos la Evanghelie: Nu numai cu piine vaträi omul, ci cu tot cuvintul carele iaste din gura lui Dum-nezeu". Iar nu sä mérgem pe la hore 0 pe la jocuri 0 pe lacirciume, dupre cum ne iaste obiciaiul, cl in loc de a ne

30 folosi, ne pä'gubim 0 suflét4te 0 trupé§te. Iar de ne trebuesá ne adunäm pre la hore, ca sá privim, mai bunä horä

f. 66 decit aceasta a / beséricii 0 mai frumoas5. privealä 0 maicuvioasä adunare nu socotesc nici cunosc a fi alta decit

1 ad. marginal Isaia, cap, 19, stih 13 B / faptile C / plenesti] crestinestiB // 3 pentru cici C II 4 dinn ceput C // 6 pierde C // 8 diavol C // 11 ele C //12biserici C / de nu] nu v5. zic C // 13-14 cA aceasta nu e cu putinte pentru valurilelumii ci C //14 ad. marginal lumii B / duminicile B, C // 16 dobitoacile B, C //17trude B, trudile C 1 ostendle B, ostenelile C // 18 multAmim B, multurnim C /-20 de] di B // 22 dual-Re si slujbele] dumnezeiasca slujb5. C 1 0ers celea C 1123fAr'de hrana C // 25 dup' C // 26 ad. marginal Mathei, cap IV, stih 4 B // 28 jocoriB // 28-29 pe la hore s'i pe la jocuri si pe la circiume, dupre cum ne iaste obiciaiul]0ers 0 ad. IA la ospete si pá la b5.uturi, cum fac unii C // 29 obicéiul B // 30-33'Mrs de la lar 0 ad. cA mai bunl adunare cleat a bisericii si mai frumoasáprivealA s'i mai cuvioas5. fapt5. C //

72

www.dacoromanica.ro

aceasta. Ca vedem cu ochii, afarä din multimea oamenilorce s-au adunat, pre domnul nostru Iisus Hristos, ca unimpärat vécinic 0 pre cinstitä maicl-sa, pre sfintii ingeri,pre aspotoli, pre mucenici 0 pre tot sfintii. lar cu urechile

5 auzim faptele 0 lucrurile céle minunate ce au fäcut prepämint 0 ne bucuräm 0 suflet4te 0 trup4te, cä nupägubim nirnic, ci mai virtos c4tigäin sfintenie 0 min.' dela Dumnezeu.

Si cind e0m de la beséricä, sà.' nu e0m de§sárti, ci sä10 facem cum face ariciul ca, dupä ce mérge la vie, intii sä

saturä el de struguri 0 apoi scuturl vita de cad broboanelejos 0 sI täv5.14te pre dinsele de sä infig in ghimpii lui 0duce 0 puilor. A.a sä ducem 0 noi, fietecine, pre la caselenoastre, copiilor 0 celor ce n-au mers la beséric5., din

15 cuvintele ce am auzi din sfinta Evanghelie 0 clintr-altearti, ca sI-i hränim 0 pre din0i cu hrana cea sufleteasel.Si dupä acéia A. ne päzim mintea de cugetele céle vicléne0 trupurile noastre sä le ferim de toate spurckiunile. S.A.avem dragoste &ail toti, sa facem milostenie la säraci, sä

f. 66° 20 iubim pre cei streini, sä autäin / pre cei bolnavi 0 pre ceidin chisori sä-i cerceam. SI facem bine vräjma0lor noWi,dupä cum ne invatä Hristos. Sä avem räbdare la nevoi0 la scirbe, sä ne supunem celor mai mari, domnilor 0stäpinilor notri. SI. ascultIm 0 sä cinstim pre pärintii

25 noWi. Sä ne cucerim cu cuviintä duhovnicilor noWi 0preotilor 0 alugärilor, cà aa place lui Dumnezeu.

Si acéstia toate päzindu-le 0 acindu-le, sa avem nä-déjde bunä 0 fär'de indoialä cat-5. Dumnezeu cà aici, intruaceastä viatä, vom petréce viatä bunä 0. fär'de intristare,

30 iar in cea viitoare ne va invrednici 0 ne va pune in numarulcelor drepti, ca sä ne bucuram in veci nesfir0ti intru acea

1-2 Cl. afar5. din multimea oamenilor ce s-au adunat vedem cu ochii nostri,B, Cl. vedem cu ochii (afar5. din oamenii ce slnt adunati) C // 3 cinstita. C // 4toti C// 5 faptile C // 6 cl.] si C // 9 bisericd, C ¡/10 a] c5. el B / inttiu B, C // 11broboanile C //12 dupe% infig ad. marginal broboanele B // 14 bisericg. C // 17 de]si B // 17-18 ters $i dupa acéia sä ne plzim ... de toate spuraciunile C // 20striini B, C // 21 inchisori C // 23-24 doranilor si sapitnilor] stApbaitorilor C //24-25 lipseFte SI asculam si A cinstim pre plrintii nostri B] Precum si fecioriia asculte si s5, cinsteasa pre pArintii lor C // 25-26 SA avem evlavie aträduhovnici si preoti si cAlugSsi C // 27 acestea C / dupd f5.cindu-le ad. marginals5. nu ne trufim la urml pentru fapta bun& ce am face, a. apoi ne perdemplata binelui, ci smerindu-ne C /Fters o c // 28 c5.] si asa C //29 ad. marginalaceastl B/ viiat.12 C // 30 ters 0 ne va pune C //

73

www.dacoromanica.ro

fericire, läudind 0 binecuvintind numele Tat5lui 0 alFiiului 0 al Sfintului Duh, a aruia iaste märirea 0 tinériain véci. Amin. /

f. 67 CUVINT DE INVATA.TURK LA PREOBRAJENHA DOMNULUI5 NOSTRU IISUS HRISTOS

Luat-au Iisus pre Petru 0 pre Ioann 0 pre Iacov,fratele lui 0 i-au suit pre din0i intr-un munte Malt deosebi0 s-au schimbat inaintea lor. i au stalucit fata lui casoarele, iar hainele lui sä fälcura albe ca lumina".

to De vréme ce soarele cest simtitoriu, cind asare 0 sáinaltä de pre p5.mint sä: face pricinä. 0 mijlocitor a multorbunältäti, ca intinzindu- razele lumineazá pámintul 0marea, gon4te 0 asipé§te toaa ceata 0 negura, incllzé§te0 han4te toate neamurile dobitoacelor, 0, in scurt sl

15 zic, toate le insufleté§te 0 le inviazá 0 pre toate impreunäle bucua 0 le veselé§te, dará cu cit mai virtos soarele celde end al dreptätii, Fiiul 0 cuvintul lui Dumnezeu Taal,domnul nostru Iisus Hristos (pentru carele zice proroculMalahie la 4 capete: Va asári voao, cebra ce vá temet

f. 67' 20 de numele mieu, soarele drepatii"), carele s-au suit / 0au räsärit asazi in muntele Thavorului, intinzind razele 0stalucirile màrire dumnezeirii lui.

N-ar fi dat vitä mortilor, ca lui Moisi, n-ar fi luminatpre vii, ca pre Ilie, n-ar fi gonit prepusul 0 cugetul cel

25 potrivnic din mintea apostolilor, n-ar fi inadäcinat 0 n-arfi crescut mai mula credintä in mima lor, nu le-ar fi datsä-1 cunoascä luminat, cum cá el iaste Mesiia cel adevärat,Hristos 0 cum cä de voia lui mérge spre moarte, neavindvinl de moarte 0 sä: cunoascá cum a numai pre dinsul

30 säl cuvine sä:-1 iubeascá, iar célialalte toate sá le aibä can4te gunoae. Drept acéia pohtesc pre inteleptiia voasta

2 Duhului Mint C / tinerea B, C // 4 al doilea cuv1nt la C // 6 loan C // 7fratile C // 9 soarile C / hainile C ¡/10 soarile B, C / siintitor C // 12 razile B /114toate neamurile] toat5. feliurimea C / dobitoacilor C ¡/15 Inviiaz5. B, C //16veseliaste B / dar C / soarile C //17 ad. marginal tat5.1 B // 19 Malahfia C / temetiB, C // 20 soarile B, C / dapatii B // 21 razile B, C // 22 mlrirei B, mAririi C II 23vità] viiat5. B, C // 27 s5.-1 cunoasa, mai luminat B // 30 celelalte C //

74

www.dacoromanica.ro

sä-mi dat putinicä ascultare cu dragoste, ca sä intelégetide iaste cu cale i de sä cuvine sä avem 0 noi dragostec5.trä Hristos, ca apostolii.

Vedem la al doilea cap a preahiteleptului Sirah a invatä5 pre cela ce va vrea sä slujascl lui Dumnezeu, ce i sá

cuvine sä priimeascl, zicind: Pilule, de vei vrea sä teaproprii a sluji domnului Dumnezeu, gät4te sufletul auspre ispia". Pentru acéia, dará, trebuiWe cela ce slu-jate lui Dumnezeu sä a$épte ispitele 0 rä'zboiul viclea-

io nului diavol, iar sä nu sä deznädljduiasc5., ci mai virtosf. 68 atunce / s5. a$épte mai mult ajutor 0 mai mula putére

de la Dumnezeu (numai sä stea cu credina adeväratä, cunädéjde bura 0 s'l tie dreptatea 0 sa urméze bunätätile0 faptele céle bune), cá nu-1 va läsa Dumnezeu s'l se ispi-

15 teascä preste putinta lui, ci färl de zä'bavä ii va incetascirba 0 ispita o va goni de la dinsul, precum o vedem acea-sta luminat a s-au acut la multi, in multe locuri. C5.,intii lui Avraam i-au poruncit Dumnezeu sá se sue inmunte 0 insu, Cu miinfle lui sä junghe 0 sä jä'rtvuiasc5.

20 pre unul näscut, iubit, fiiul säu, pre Isaac.Oare n-au fost grea aceasa cérere, ce au pohtit Dumne-

zeu de la dinsul? Oare n-au fost mare 0 nesuferia durérede inimä aceasta? ha. väzindu-i Dumnezeu credinta 0cum c5.' n-au lenevit, nici au zabovit a o face aceasta,

25 indaa i-au rädicat intristarea 0 scirba, prin inijloculingerului, zicindu-i: Avraame, Avraame, nu pune minata pre copil".

Si norodul cel jidovesc cit necaz petrecea in Eghipet,fiind robit in miinile lui faraon ; iar pentru ca s'5.'-i mintu-

30 iasc5. Dumnezeu din scirbe, &RA putére nebiruia au arätatcu céle 10 rane, prin mijlocul lui Moisi. A0jderea 0 dreptul0 mult pätimapl by, ca intr-o clipI de ceas au pierdut /,

f. 68' nu numai multimea dobitoacelor, casele, feciorii, fétele0 toaa avutiia ce avea, ci 0 trupul lui s-au umplut de

35 bube 0 de viermi 0 zäcea intr-un gunoiu. Iar pentru c5.ci

1 sA-m dati C // 4 doilia B / a] al B // 5-7 ad. marginal ce i A cuvine Apriimeascci, zicind: Iliule, de vei vrea s5. te apropii a sluji domnului DumnezeuB // 8 dar C / trebueste C // 9 ispitile B // 10 diiavolul B / d5.zzaajduiasc5. C // 11atuncea C / ajutoriu B // 14 faptile C / ad. marginal Dumnezeu B / 15 ar'deznavg C ¡/18 Inttiu C // 21 aceasta B // 22 duréria B // 23 lar C // 25 au rldicatC // 29 robiti B, C // 31 au arAtat dupd Moisi B // 32 care Intr-o clipl C // 33 casileC / fetile C //

75

www.dacoromanica.ro

au r5.bdat ispitele cu mare vitejie de inimk fär5. de zäbavAi-au dat Dumnezeu Indoit célia ce au pierdut.

Lisa cu acéste vorbe ce am zis, socoteala noasträ nuiaste alta, fär'numai ca sà ar5.täm taina de astäzi a schim-

5 bärii fétii lui Hristos, cu carea au dat mare ajutor aposto-lilor la nevoia necredintii, ce era sä cazä. Cä väzind aposto-lii pe Hristos intr-atita lips5. i s5x5.cie, cit nici capul nuavea unde pléce 5.1 Intr-atIta smerenie de margine

Intr-atita hulk ce-i fà.'cea jidovii, sa turbura In cugetulio lor, ca ni5te oameni pro5ti ce era; i pentru acéia au inceput

a nu-1 créde, socotind cum c5. nu va fi acesta Mesiia celadevärat 5.1 mai virtos a peste putine zile era sä moaräcu moarte nicinstitä.

Drept acéia, ce alt ar fi trebuit la aceastä nevoe e necre-15 dintii, f5/ä numai ajutor de la Fiiul lui Dumnezeu, de la

Hristos, carele cu adevärat le-au dat mare putére 5i mareajutor. C51 i-au suit intr-un munte i s-au schimbat inain-tea lor, arätindu-le lumina dumnezeirii lui (pre clt era cu

f. 69 putintä sá vazä cu ochii omene5ti), / luminind 5.1 märind20 firea cea omeneasc6 cé era imbräcat, care luminä s-au

värsat 5i pe hainele lui, ca sà dea cu aceasta apostolilor oindräznea15. 5i un ajutor mare 5i s5.-i adeveréze i sä.-iIncredintéze cum cä acest sgrac i smerit la védere, careleera hulit pentru multa a lui smerenie, mäcar c5. peste

25 putine zile sä' va da legat In mlinile jidovilor sä: se huleasc5.,sä se batjocoreasck sä se scuipe, sä se batà cu palma pesteobraz, sä se munceasc5., sä se rgneascä 5i la cea de apoi sàse i rästigneascg ca un fälcaoriu de réle. Iar sà nu soco-teascä cä iaste numai om singur, ci iaste i Dumnezeu

30 desävir5it i adevärat i pentru aceasta s-au schimbatinaintea lor.

La 3 lucruri trebuia mare ajutor apostolilor, ca sà scapede nevoia 5i de ispita cea mare a necredintii: întli sä cuve-niia 55. creazä cum c5. Hristos iaste adeväratul Mesiia ;

35 a dooa, väzindu-1 pre cruce, mort, le trebuia ajutor sänu-5i piarzä credinta, nici 55. socoteasc6 cum c5. acesta

1 ispitile B / fà,r5, alaavS. C // 2 celea C // 4 %VS. numai B, C // 5 fetii C I careC // 8 de margine] mare C // 9 intr.-at-tea B / hule B f/13 necinstit5. B, C ¡/15ajutoriu C // 20 ce] cu care B // 21 hainile C // 22 ajutoriu B // 24 multa lui C // 25mIniile C // 26 a s5. 1-4 C I batjocureasa C / preste C // 27 s. s5. 1-2 C j cea] aceaC // 28 a sd. C / aator C // 29 ad. margina/ 0. Dumnezeu B // 33 necredinteiC / Intliu C // 35 ajutoriu B // 36 nul B, C j piiarzit B //

76

www.dacoromanica.ro

nu iaste Dumnezeu; a treia, sà le dea pricing sa-1 iubeascgcu dreagoste fierbinte. Deci, la acéste cite tréle sa védeastazi cum cä au dat Hristos cu schimbarea fetii lui mareajutor apostolilor, pentru ca s5.4 cunoasca ca el iaste

f. 69' 5 Mesiia cel adevarat 0 / pentru acéia le aduce trei marturi,vrédnici de crezut: pre Moisi, pre hile 0 pre Tatal lui celceresc. $i iatä zice evanghelistul sg aratä lor Moisi0 lije, graind Cu dinsul de e0rea lui, carea vrea sä se pli-neasca in Ierusalim". Si Tatal, cu glas 11 marturisé0e din

10 nor: Si iata glas din nor zicind: acesta iaste Fiiul meu celiubit, intru carele bine am vrut, pre acesta ascultat".

Si pentru ca sa le ajute apostolilor sä nu ias'l din cre-dinta, vazindu-1 pre cruce, zice mai inainte ca vorbé§tecu Moisi 0 cu hile pentru moartea cea de pe cruce, carea

15 vrea A. ja, pentru ca sa-i Lcà dupg cum am zis, sa-1 iu-beasca cu dragoste fierbinte 0 pentru acéia au descoperitputintel slava dumnezeirii lui, cu carea au mgrit firea ceaomeneascä 0 va s'l mareasc5. 0 pre sfintii lui, la a dooavenire.

20 Si s'a arata lor Moisi 0 hile, graind cu dinsul". Minu-natg vorb5. 0 alése sotii are astazi Hristos, cu adevarat 0 iA. cuveniia s5. aibä sotii ca acéstia, pentru c5. Hristos iasteMesiia, ca Moisi iaste facatoriu de lége, Ilie iaste prorocmare ; Hristos iaste mintuitoriul lumii. Moisi iaste mintui-

f. 70 25 toriul / jidovilor, Ilie ca s'a' fie mintuitoriul celor drePti,mai nainte putin de judecatä. Hristos iaste dätator delége, Moisi invatätor de lége 0 Ilie rivnitor de lége.

Vedet, darg, ce sotii alése are 0 cum s'l aseam5.11ä inoarecarele: Moisi au murit, Me n-au murit. Si oare ce

30 poate fi aceast, de s-au insotit Hristos cu un drept din ceimorti 0 cu un drept din cei vii? Pentru caci la judecatacea viitoare vor sa se judece vii 0 mortii 0 vor sa se vese-'easel la imparatiia ceriului cit vii vor fi drepti 0 cit mortivor fi drepti. Si de vréme ce taina aceasta de astäzi, a

35 schimbarii lui Hristos inchipuiaste 0 iaste ca un aravon

2 herbinte C // 5 /ipse,ste si B / acéia] ce C / marturi B, C // 6 si pre Ilie C//8 care Cl A. A C ¡/9 Erusalim B // 10 noni 1-2 C f/11 ascultati C 1113 mai nainteC // 14 de pe] dup5. B, dupe C / caria B, care C // 18 ad. marginal va A mAreasA.A / doao C // 21 aleas1 sotie B // 22 acestea C // 23 f5.a.tor C // 26 ad. margina/putin B // 27 dupd Moisi ad. iaste B / rivnitori B // 28 Vedeti dar C / cum A]cum A. A B /129 oarecarele] oarecare chip B / ;sfers 0 cum A asamina in oarecarele:MoisiC / lipse,ste au murit, Ilie n-au murit. i C / oare] are A // 32 A A. judece C /vii C / c cu B //33 citi 1-2 C ii 35 1nchipueste C //

77

www.dacoromanica.ro

accu märiri ai impärätiei ceriului, pentru aceasta au adusJa mijloc unul din cei morti, pre Moisi i unul din cei vii,pre Ilie. Si cum c5.' vor sä vie la impärätiia ceriului, im-preung, viii i mortii ni-o adevereazA fericitul Pavel, la

5 15 capete caträ corinthéni, zicind: Tot nu vor adonni,iar tot ne vom schimba de trupul acest striacios î nevom face nestricacio0".

Si sä aratä." lor Moisi i The". Oare pentru ce? Pentrupatru lucruri: una pentru ca sà scoatà de la norod acea

10 socoteal5 mincinoasä, ce avea asupra lui Hristos, cä uniiIi zicea c5. iaste Ihe, altii Ii zicea cà iaste Ieremia, sau/,

f. 70° unul din proroci; a dooa, pentru ca sà cunoascà jidoviicum cä.' Hristos nu iaste impotriva legii lui Moisi i pentruaceasta stA cu di-agoste de vorbé§te cu singur fäckoriul

15 legii, cu Moisi cu rivnitorul legii, cu Ilie ; a treia pentruca sa se arate cum cà iaste domn i sapinitor, al vietii0 al mortii i stapiné§te pe cei vii 0 pe cei morti i, dudIi chiam5., vin, precum adevereazg poeticul la un troparde astäzi de la a opta peasnä, zicind: Ca celuia ce stäpi-

20 ne§ti ceriul i impäräte§ti pämintul i domnWi célededesupt, au satut inaintea ta Hristoase, de pre pämintapostolii, iar ca de la ceriu Thesviteanul Ilie i Moisi dincei morti" ; a patra, sá vazA apostolii in ce chip au cinstitpre acWi 2 proroci, pre Moisi, càci avea mare blind*

25 §i pre Ilie, cki avea mare rivra spre credintg, pentru casg se asémene i lor, A, fie blinzi i rivnitori, acolo unde vorvedea c5. iaste in nevoe credinta i inchin5.ciunea luiDumnezeu.

pentru acéste 4 pricini, ce am zis, au adus la mijloc30 pre Moisi 0 pre Ilie. lar mai virtos sá zic cà i-au adus pen-

tru ca sá m5xturiseascl apostolilor cum cä iastemgcar cá n-ar fi trebuit aceastà narturie sà o aducem la

f. 71 rnijloc fiind märtunia taalui / din ceriu mai vrédnicAdecit a prorocilor: iatg glas din nor zicind: acesta

35 iaste Fiiul mieu cel iubit, intru care bine am vrut ; preacesta ascultat".

1 acei C / ImpArAtii C // 3 hile A // 4 vii C // 5 Toti C // 6 ad. marginal lar tone vom schimba, adeca nu vom muri to B / toti C // 7 nestricicios B ¡/11Ieremiia B, C ¡/12 doao C ¡/14 Fters Cll 2 B / fAcAtoru C 1115 rIvnitorul C //18 chi-iamA B (/19 CA C ¡/21 lnaintea lui B // 22 Thesviteanu C // 26 s5. sä asamineC / lipsefte lor C // 29 au] am C // 35 carele C // 36 ascultati B, C /1

78

www.dacoromanica.ro

O, ce märturie credincioasä i adeväratä iaste aceasta!0, ce bunätate i fericire au c4tigat acei ce au ascultatpre cel mkturisit i au urmat lui, dupà porunca pkin-telui celui ceresc ! C51 adevärat, de s-au i pedepsit intr-a-

5 ceastä lume putin, dupà cum zice preainteleptul Solomon,iara cu mari bunätki i fericiri s-au däruit: Cäci Dumne-zeu i-au ispitit pre dmnii i i-au aflat luii vrédnici, ca aurulIn ulcea i-au lämurit pre ei i ca o järtv5. de ardere Intreagäi-au primit pre ei". Putin au ostenit, adevärat, iarä mare

io platä au luat. In scurtä vréme au fost in scirbe, iarä invréme nesfiqitä sä vor bucura, cà nu-s vrédnice patemilevremii de acum eked mkirea cea viitoare, dupä cum zicefericitul Pavel.

iatä glas din nor zicind: Acesta iaste Fiiul mieu cel15 iubit, intru careie bine am vrut ; pre acesta ascultat".

Oare acest cuvint ce zice ten: Pre acesta ascultat",numai apostolilor sä fie zis s5.4 asculte, au Ot noao? Mie

f. 71° mi sä pare sä-1 fie zis §i noao sà-1 ascultkn, de vréme / cene tinem cre§tini i ucenici ai lui Hristos. Acuma, darl,

20 trebue sà intelégem intii lucrarea acestui cuvint: Ascul-tat ", ce va sä zicä, apoi célélalte le vom intelége prelesne. Acest ascultat" aici nu sä intelége cuvintul cel gol,ce iase din gura omului asculam cu urechile, c5.ciacela nu sà numé§te ascultare, ci auzire, ce säi Intelége

25 sfirOtul faptului, adeca ca cum am zice unii slugi: du-tede fä, iatä ce i el auzind cuvintul sä supune ascultärii

mérge de face. Ap. i Dumnezeu Taal ne zice noao:Pre acesta ascWtat", adecä ca ce ne va porunci Hristossä facem, sá ne supunem ascultkii i sä sävlr§im lucrul

30 dupl pohta lui, pentru binele nostru.Sá vedem dara acum de tinem porunca lui Dumnezeu

§i de ascultäm pre Hristos la céle ce ne invatä. Eu socotescsä fim departe de acea ascultare, eft e ceriul de pärnInt ;pentru cki Hristos zice la loan in 14 capete: Cela ce are

35 poruncile méle i le päz4te pre jale, acela iaste cela ce mäiubé§te".

6 iar C / mare B // 7 luis B 8 ad. marginal intreag B // 9 iar C // 10 iarB, C // 11 patimile B, C // 15 care C / am voit C / ascultati B, C 1/16 ascultatiB, C 1/17 fi C // 19 uceniti C f ai lui] lui B Idar C // 20 India B ¡/21 Ascultati B,C / célialalte B // 22 Aceasta B, C / ascultati B, C / dupd intelége ad. singurB // 23 si-1] sà-1 B / asculam] ascultati C // 24 ci sà Intelege C // 25 sfrsitul B / adia.C //28 ascultati B, C/ adia C / lipseste ca B / ca ce] once C // 31 dar C //

79

www.dacoromanica.ro

Acuma dará, de vom zice cá iubim pe Hristos, sä.. vedemcare porund a lui tinem.

Hristos zice: Scirbe vet avea in lume". Noi nu pohtimsä avem nici o scirbk iar de si avem vreo scirbk o avem

5 pentru dci nu ni O. implinéste pohta, iar nu pentru dra-gostea lui. /

f. 72 Hristos zice: Pacea mea o dau voao", iar noi, nu deaDumnezeu sä. avem pace intre noi, ce ne turburám pururea,pentru fiestece, ca valurile m'árii cind le sung vintul.

io Hristos zice: Nu judecaret, ca sá nu v5. judecat", iarnoi de-a putéria fi nu iaste nici zi, nici ceas sä nu judedmde räu, nu numa pre cei ce-i stim ce si pre cei ce nu-i §tim.

Hristos zice: Precum pohtit voi sà và fad voao oa-menii, facet si voi lor". Noi pohtim säi ne cinsteasd tot, s5.

15 ne dea tot pocloane 0, daruri, s5, ne laude, sá ne fericea.scksä.. ne gräiasca de bine, A. fad: tot dupä pohta noastrk slnu ne stea nimenea improtivá, nici sá ne zicá nimica, deam face verce ráu ; iará noi pohtim sà osindim pre tot,s'ai nu dárn nimánui nimica, sà.' nu facem nimárui nici un

20 bine, nici sä" se foloseasd nimenea de noi. Pre tot ii hulim,pre tot ii gráim de talu, pre tot ii pirim, pre tot ii luom inris si in batjocurá, tuturora le zicem cal sint nebuni si färánici o socotealá numai pre noi insine, voiu cuteza a zice,ne facem mai intelepti si dedt Dumnezeu si nu ne aducem

25 aminte c.a.' intelepciunea lumii acestiia iaste nebunie inain-tea lui Dumnezeu.

Hristos zice: Porund noao và dau voao, ca sá iubitf. 72° unul pre altul", iar noi ne urim si ne dutám ponds / unul

aituia, ca cind ne-am fi ucis párintii, sau ne-am fi f5.cut30 alt r5u, ceva.

Hristos zice c5.: Cine s5.' va ruina de mine si de cuvinteleInge intr-aceastä rudá prea curvare si pácátoasá si fiiulomenesc sä va ruina de el, cind va veni intru slava Tatäluisáu, cu ingerii cei sfinti", iarà.' noi nici de dffisul ne rusinám

1 Acum B, C / dar C // 2 Upsefte a lui C // 3 yeti C // 7-8 iar noi, nu deaDumnezeu a avem] iar noi nu voim a avem C // 8 intru B / ce] ci C // 10 jude-careti B, C / judecati B, C // 11 de-a putéria fi nu iaste] de-ar fi cu putina a nnne tread, C / a nu judedm de au] cu judecarea si Cu gairea de au C // 12 numaiB, C Ice ti stim C / ci si B, C 1/14 faceti B, C / toti B, C ¡/15 toti B, C / plocoaneC /116 0. nu fad. B / toti B, C ¡/17 nimeni B, C / Impotriv6. B, C// 18 veri B, C /iar C / toti B, C ¡/19 nimerui 1-2 B // 20 toti B, C // 21 toti 1-8 C / luim B. lull]]C // 24 facem s'i mai intelepti C// 27 iubiti C // 29 ne-ar 1-s B // 34 iar C//

80

www.dacoromanica.ro

nici cuvintele lui le tinem in seama, ca o nimica, nici celece ne invata spre folosul i mintuirea sufletelor noastrele pazim, ci aflam pricini i zicem cä.' nu putem sa le facemacéstia ce ne invata Hristos, cá nu ne d. indemina, caci

5 avem case gréle i vrémea nu ne slujaTte, cà sintem supusupt jugul paghmlui i avem nevoi multe 0 suparari detoate partile. Dara célia ce pohtim noi, cum le putem facetoate, deplin, fär'de nici o zaticnea15.?

Pre Dumnezeu nu vom s5.4 ascultam, la céle ce ne10 Invatä sä facem, pentru binele i folosul nostru cel sufle-

tesc, ce ne par, invataturile lui, gréle i réle i pentru acéianu-1 cinstim, ca cInd ni-ar fi vrajma. de moarte. lar preoamenii cei ce nu sá tem de Dumnezeu, nici sà ru0neazade fétele omeneti Ii ascultam la céle ce ne invata sa le

i. 73 15 facem, spre pierzarea sufletelor noastre / i spre necinsteanoasträ" i spre a ne cleveti tot 0 a ne blestema pentrunedreptatile ce facem; i priimim invataturile lor cu dra-goste i le facem cu mare pohta i ne bucuram de jale, cade mare avutie laudam catra tot, ca pre n4te priiateni

20 0 facatori de bine 04 cinstim pentru cad ne rapun sufle-tele, cu Invataturile lor, mai virtos decit pre Dumnezeu,carele poft4te pre tot oamenii sa se mintuiasca.

Hristos zice: De pe aceasta vor cunoa§te tot ca-misinteti ucenici, de vet avea dragoste intre voi", iar noi ne

25 pizmuim, ne zavistuim, ne pohtim raul unul altuiamijlocim in tot chipul sä ne pagubim unul pre altul, nunumai de avére, ci mai virtos de cinste ; i facem cu aceastapacat improtiva Duhului Sfint. Darä Dumnezeu n-au facutlumea numai pentr-un om, ci pentru tot, nici imparatiia

30 ceriului pentru unul, ci pentru toti. Ca de ar fi facut Dum-nezeu lumea numai pentru un om, ce ar fi trebuit sä maifaca 0 pre Eva 0 apoi blagosloveasa i sà." le zica:Cr4tet i vä inmultit i umplet pämintul i domnit predinsul", iar de 0 iaste cineva sa arate dragoste caträ altul,

1 nemica C 114 acestea C / 1110.mila C // 5 supusi C // 7 Dar C/ celea C //11 pare B //12 ne-ar fi B, C //13 oameni C// 14 fétile B, fetile C //16 toti C //18s5. le facem C / jale C // 19 i lAudb.m C / toti C/ prietini C // 20 si-i] i ti cinstimC / sufletile C // 22 pohtéste B, pohteste C / toti B, C // 23 De pe] dupe B,dup5. C / toti B, C / cl-mi] cum C // 24 sintem uceniti C / yeti avea C// 28 1mpotri-va B, C / Dar C / n-au] de ar fi B // 29 pentru un B, C / toti C // 29-31 lipsefteci pentru tot, nici tmprátSia ceriului pentru unul, ci pentru toti. Cá de ar fi acutDumnezeu lumea numai pentru un om B // 33 Crésteti B, cresteti C /1nmultiti B,C / umpleti B, C / domniti B, sapiniti C //

81

www.dacoromanica.ro

f. 73' iaste mincinos si viclean, cä o face au de vreo Mel, au / devreo rusine, au pentru vreun cistig räu.

Hristos zice: Dat ale chesariului, chesariului si ale luiDumnezeu lui Dumnezeu", iar noi nici mai-marilor nostri,

5 atita celor besericesti, cit 0 celor mirenesti, nu le amcazuta cinste nici lui Dumnezeu, nici ne supunem lor cudreptate, ci cu viclenie si cu räutate si in loe de a-i iubisi a ne cuceri lor, noi ii gräim de räu si-i ponosluim. Darásà vedem ce zice Dumnezeu pentru dinsii la cartea Eirii,

io la 22 de capete: Pre dumnezeii täi sä: nu-i gräesti de räusi pre boiariul norodului au sä.' nu-1 vorbesti de räu".Tilcuitorii sfintei Scripturi inteleg sä fie dumnezeu arhie-reii, p5storii si dascalii beséricii; boiariul norodului intelega fi impdratii, domnii 0 judecaorii.

15 Acuma, dará, asupra a di-0ra pornim limba noastrá ceablestemaa si gräim de räu, al cdrora cinste rädicam, alarora nume ocärim? Pre sérnne al arhiereilor, al domnilorsi al stäpinilor nostri, pentru carii ne poruncéste Dumnezeusa nu-i gräim de rä.u, iar noi fär'de nici o socotea15. punem

20 gura noastrk dup5.' cum zice David, la ceriu, cu atitasemetie si obräznicie, neaducindu-ne aminte nicidecum

f. 74 de osindà. $i / pentru c5.ci iaste cugetul nostru viclean siinaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor, pentruacéia petrécem o viatà blestematä si turburatk o viatä

25 plinà.' de fricà si de uriciune, plin5." de nevoe si de necazuri.$i iatk dará, c5.' ne vadesc lucrurile 0 faptele, cä nici

asculam pe Hristos, nici 11 iubim, cä de 1-am iubi am faceponmcile lui ; ci umbläm de capetele noastre, fäcInd fieste-carele ce ni sä pare 0 ce ne place, neaducIndu-ne aminte

30 nici de moarte, nici de judecatä si de nu ne vom indreptaCu adevärat, vom sa gresim si vom sà mérgem räului.

Drept acéia, iubitii miei, trebue sá facem mintea noasträ.muntele Thavorului, ca sá vie lumina adeväratä sä ovedem cu ochii cei de gind ai sufletului, sá ne arätärn si

35 noi cu osirdie in dragostea lui Hristos, ca apostolii, sá neasäminAm lui Moisi si lui lije, rivnitori si nelenevosi in

2 clstig] crestin B // 3 Dati B, C / chesarului 1-2 B // 5 bisericesti C // 8 noi]nui B / Dar C // 11 boiarul B // 12 dumnezeii B / arhierei C ¡/13 bisericii C / bo-iarul C // 15 dar C/ asupra clrora C //17 PA semne C // 24 viiat5. 1-2 B, C // 25necazur C // 26 dar C / faptile C // 28 capetile C // 29 ni O. place C // 31 vomgresi rAu s'i vom merge in munca de veci C / dupd rAului ad. marginal la rAu iarnu la bine B // 32 #ers iubitii miei ,si ad. crestinilor C // 33 Thavoriului B iluminacea adevAratA C // 36 aseminAm B / nelenevos B //

82

www.dacoromanica.ro

poruncile lui pentru ca sä ne putem sui si noi, impreun5.cu Hristos, in mintea cea ob15.duitoare a sufletului säl vedemcu gindul slava acéia si norul cel luminat 0 sä auzim glasulcel pärintesc: Acesta iaste Fiiul mieu cel iubit" i proci.

5 i la cea de pe urmä sä ne invrednicim sä impärätim im-preung cu el. /

f 74° Asa, sapine Hristoase, te rugäm noi, ticsálosii si nevréd-nicii robii ai, carii ne-ai ascump5zat cu preascumpsingele au din miinile vajmasului celui viclean sä te

io milostivesti pentru multimea induarilor tale, sä lumineziochii sufletelor noastre ce-i intunecat, cu lumina cunostintiitale si sä aprinzi in inimile noastre céle impietrite väpaiadragostei tale si sä ne invrednicesti cu darul au sä: teasculam si sä facem cu poha cite ne poruncest si sä te

15 iubim din tot sufletul, aici intr-aceasa viatä ticäloasäsi plinà de scirbe; iarbi in cea viitoare sä ne invrednicestimäsirei 0 luminii slavei dumnezeirii ta/e, ca de purureasä: te märim, impreunä cu ar'de inceput pkintele ausi cu presfintul si bunul si de viaa incepäitoriul au duh,In veci nesfirsiti. Amin. /

f. 75 20 CUANT DE ÌNVATATURA LA SFINTII $1 ÌNTOCMA CUAPOSTOLII IMPARAT COSTANDIN $1 ELENA

Cu slavä si cu cinste l-ai incununat pre dinsul."Cei ce sà cunosc pre sine avut, acéia pot sä dea daruri

25 vrédnice unui impärat si cei ce sà cunosc pre sine invätat,aceia pot s5.-i facà si azuta laudl. Iar eu, cunoscindu-mäpre mine foarte särac de fapte bune si slab de invätätua,n-am sä aduc alt dar vrédnic, nici ala laudä cuvioasä,de Dumnezeu incununatului, marelui impärat si intocma

30 Cu apostolii Constandin, färä numai cap plecat 0 cugetulmieu cel cuciarnic.

5 de pe] dup5. B. dupre C// 10 dupd luminezi ad. tnarginal Cu lumina cunostintiitale C ¡/11 Intunecati C / fters lumina cunostintii tale si ad. vApaia dragostei taleC // 13 Fters vIpaia dragostei tale C / dragostii B / invrednicim C // 14 poruncestiB, C 1115 viiati B, C ¡/16 iar C // 16-17 invrednicesti luminii si slavei C 1117dumnezeestii B // 17 de-a pururea C // 18 cu cel B, C 1/ 19 viiatL B, C / incepAto-rul C / ad. marginal duh B // 21-22 CuvInt la sfintii ImpSiati si Intocma Cu apos-tolii Costandin s'i Elena, In luna lui mai 21 C // 22 Imp5.rati B ¡/24 avuti B, C I1 25SnvItati B, C ¡/30 Costandin P. C / cugetul mieu cel cuciamic] cuget cucernic C //

83

www.dacoromanica.ro

Drept acéia, intru dnstea lui am a zice, inaintea dragos-tei voastre putine cuvinte, nu cu obraznicie, ci cu multä.cucerie; nu cu vorbe ritoricesti si alcAtuite, ci cuvinte

f. 75' smerite si prostatece, nu dupä.' / cum s5. cuvine, ci dup5.5 putint5.. Ci vä pohtesc sä ascultat cu dragoste.

Si iarg cu cucerie iscodesc s'a' afle tilcuitorii sfintei Scrip-turi la Faptele apostolilor, oare dintr-atitea daruri mari, cucarele din dumnezeiescul dar s-au imbogAtit fericitulPavel, care dar sä fie cel mai mare si mai ales, cu carele

io in cite patru pArti ale lumii s-au arAtat minunat 0 vestit?Si zic unii cum s'A fie invält5.tura cea cereascA, cu care auvinat toate limbile, au dezrAdIcinat din toate locurilepAginAtatea si au intins de la räisArit Ora la apus numelelui Hristos si credinta.

15 Altii zic cum s'A fie descoperirile ce au luat, cà fiind incäIn trup s-au rApit pinA la al treilea ceriu, au välzut frumu-setile céle ceresti, au auzit cuvinte nespuse, carele nuiaste slobod omului a le grAi.

Altii iarä zic cum sä fie fost minunile ale flede asAmi-20 nare ce fácea, cu carele au luminat credinta, de vréme

ce nu numai cu glasul vindeca si cu cuvintul fAcea sémnece si cu umbra si cu hainele facea minuni. lar apoi cu totiiSA unesc la vorbà si zic cum cà nici un dar mai mult nu

f. 76 l-au / mArit pre Pavel ca chiemarea lui.25 Si adevArat au stAtut prea minunat, de vréme ce pentru

intoarcerea lui Pavel nici invätAtura apostolilor au lucrat,nici putéria minunilor, ce lucrul acesta l-au sAvirsit insuscuvintul lui Dumnezeu ; si au fälcut Fiiul lui Dumnezeunumai pentru Pavel acéia ce au fAcut pentru tot neamul

30 omenesc. Si de s-au pogorit acolo din sinul TatAlui pentrutot oamenii, aici iarà insus pentru Pavel au 15..sat ceriul0 s-au pogorit trupéste, cu toatá dumnezeiasca lui slavä.,pentru ca sä.'-1 intoarcA. Si de vréme ce acea chiemare facepre Pavel atita de minunat, cit nici apostol, nici mucenic

35 nu iaste intocma mAririlor lui, darl pentru vredniciile

1 cinstia B / dragostii B // 4 prostatice B. C // 5 ascultati B // 6 lipsepte 5i iar5.B, C / s5. aflu C / tilcuitorii] mintuitorii B // 7 Faptile C / dintr-atita B, C // 8dumnezeescul C // 10 cite 4 C // 11 Upse§te cum C // 12 vinat] avut B / locurile]lucrurile B ¡/16 treilia C / cer C / gi au vazut B // 17 care C // 19 lar C lipseftecum C ¡/20 carile B, care C // 22 ci §i B, C / hainile C // 24 chemarea C // 25 mitin-flag luminat C // 27 putérea B, puterea C / ci B. C // 30 de s-au] de au C //31 toti B, C / iar C ¡/33 chemare C // 35 dar C //

84

www.dacoromanica.ro

de Dumnezeu incununatului mieu Constandin, ce voiuputea zice? Carele asémene ca Pavel au luat intoarcerea luiasémene i chiemarea ; din ceriu fu chiemat Pavel, din cerius-au chiemat i Constandin, dupá cum il cîntà besérica.

5 Pavel cu glas de luminä, precum spune Luca la Fapteleapostolilor: Väzuiu, zice, pre cale incungiurindu-mä

f, 76° luminä" i Constandin / cu slove alcätuite de stéle i cuglas purtgtor de lumina.", precum märturiséde istoriia:Intru acesta biruiWe" . Acolo Pavel, in miazäzi, aici

10 Constandin in miazäzi ; acolo Pavel de Iisus ce s-au rästig-nit, aici Constandin, prin crucea lui Iisus. *i de vréme ceacolo märturiséde cel cu limba i cu inima de aur, Ioann,cum cä nu-i iaste limba iscusitä spre a spune märirile luiPavel, darg eu, ca n-am nici limba aceluia cu vorba de aur,

15 nici bogätiia graiului, ce voiu putea sä aduc spre laudalui Constandin, carele la chiemare au luat darul lui Pavel?

Drept acéia, cunoscindu-mi neputinta méle,imi cautä i fär'de voe a 15.sa intr-o parte toate célialaltemari vrednicii i lucruri minunate ce au faicut in multe

20 pärti ale lumii, acest minunat i dint impärat i voiuzice cu putine cuvinte, numai pentru un lucru; ce ascultat,sà auzit.

Oare pentru ce, sfintului Constandin i s-au dat acesttitulu, de-1 numéde sfinta beséria numai pe dinsul Cu

f. 77 25 acéste trei numiri: de Dumnezeu incununat, mare / im-pärat i intocma cu apostolii ? i zicem, intii, cum càiaste de Dumnezeu incununat. In ce chip? Una, pentruc6 pre ceialalti 1mpàra Ii aleg oamenii de-i fac impärati

incunung cu cununä de aur i cu pietri scumpe, iar30 pre marele Constandin, pentru bunätatea i curäteniia

inimii sale insu Dumnezeu I-au ales din limbi, ca prePavel din jidovi i 1-au chiemat, cu glas ceresc, la vredni-ciia impärätiei 0 1-au incununat cu cununa darului celui

1 lipseFte mieu C / Costandin B, C // 2 care C / asemenea C // 3 asemeneaC / chemarea C / chemat C // 4 chemat C / Costandin B, C / biserica C / dupabesérica ad. tfiV tafiatv otix avap&iscov 8stegiew4 c chemarea nu dela oameni luind> B 5 Faptile C // 7 Costandin B, C // 8 purtAtoriu B // 9birueqte C / miiazAzi B // 10 Costandin B, C / dupcI Pavel ad. s-au chematC / ce s-au] cel C // 11 Costandin B, C // 14 dar C // 16 Costandin B, C / care C/chemare C / dupd Pavel ad. intre paranten i iar de vei vrea A. B // 18 1mcautA C / celelate C 1119 multe] toate B, C // 20 pArti ale] pArtile C // 21 ascultatiC // 2,2 auziti B, C // 23 Costandin B, C // 24 biseria. C / pi C// 25 aceste 3 C/Incoronat C 1126 Intlin B // 28 ImpArati B, C //29 IncununeazA, B / pietre C //30marile B / Costandin B, C/ curia B // 32 chemat C /1nvreduiciia B / ImpArAtii C//

85

www.dacoromanica.ro

de sus, Cu arma bunavoirii, dupá cum zice David; 0 alta,cà peste noapte i s-au ar5.*tat in vis domnul Hristos. zicin-du-i: Acel semn ce ti-am arätat astäzi pe ceriu iaste armaacéia cu carea am mintuit din minile diavolului tot neamulomenesc, acela sá aibi si tu ca un steag rädicat, sä meargáinaintea ta, la toate räzboaele cu darul aceluia vei biruipre tot vräjmasii norodului ce ti-am incredintatpasti i vei fi pururea biruitoriu i izblvitor.

A dooa, de vréme ce impärätiia iaste un dar degvirsit,carele sá pogoarà de sus, de la pärintele lumine/or, asupracelor alesi i imbunätätat, pentru vredniciia lui îi dédeDumnezeu de sá fäcu impärat intii al crestinilor, ca sä. /

f. 77° indreptéze pre cei räzvrätit, sä pIzeasel turma lui Hristosde lupii cei ginditori i cu prastiia Duhului Sfint s5.-i go-

15 neascl i besérica lui Dumnezeu, ce era alcatá i gemeade supt tirani, sä o rädice i sä o veseleaseä. Cäci cununacea impäräteascI are despärtealä de mitra cea arhiereascI

imp5.ratul carele sä nevoiaste pentru binele i folosulnorodului säu, atita la céle trupesti i treckoare, cit 0 la

20 die sufletesti ì duhovnicesti, mäicax cá nu are acea vred-nicie (arhiereasc5.), iarä plata Ii iaste de la Dumnezeuintocma cu episcopii cu carii ar fi mai rivnitori i sá facesi el diadoh apostolilor, carii sint impärat i preot al besé-ricii, de vréme ce dinpreunä lucreaz5, cu Dumnezeu, pentru

25 mintuirea lumii.Drept acéia pre dreptate zice marele Constandin sfin-

tilor pärinti de la sAborul ce/ dintii: Voi in beséricl, iareu afará de beséric5. Sint pus de Dumnezeu episcop".

Pentru acéia, dará sá nu socoteasca impäratii i stäpi-30 nitorii pämintului cum cá i-au pus Dumnezeu sä

pre scaun frumos numai spre vedére inaintea ochiloromene§ti, impodobiti cu vesminte scumpe, cu cununa incap 0 cu schiptrul cel de aur in Mira, cài numai singurä

f. 78 dreptatea iaste de-i / face cinstit la norod. Pentru acéia35 zicea i inteleptul Isiod, cum cä, impäratii pentru doao

1 buneivoiri B, C // 3 p5, C // 4 care C / miinile B, C / diiavolului B // 7 totiB, C / te-am Incredintat C // 8 biruitor C ¡/10 luminilor B // 11 a1e B / Imbu-nItItati B, C / dete C ¡/12 Intiin C // 13 rIzvrAtiti B, C /115 biserica C / ge-mea] legea C //17 dIsparteall C //18 nevoe#e C //19 lipsefte su B /121 lar C // 23diiadoh B / 1mplratii B, impArati C / preotii B, preoti C / biséricii C 1126 pre]

C / Costandin B, C ¡/27 soboru C / dintliu B / biserica C // 28 din bisericAC // 29 dar C // 34 cinstiti B, C /135 pentru 2 C //

86

www.dacoromanica.ro

lucruri s-au rinduit, de oameni, sà fie: una, pentru ca sl leLa dreptate si alta, ca sà fädice strimbgatile de lamijloc. Pentru acéia prorocul David, ca din gura noroduluizicea: Dumnezeule, judecata dä-o impäratului si dreptatea

5 fiiului Impäratului ; aci chid Intr-o politie strälucéstedreptatea stilt cei suppus pururea norocit. Cà zicea unfilosof : anul cel bun nu-1 face attta multimea rodurilor,eft 11 face dreptatea stdpinitoriului. Si altul iar fu intrebatcare cuvInt iaste mai bun, pentru ca sa träiascà omul bine

io s'i multemit ? Au räspuns: acela numai, carele päzéstedreptatea intocma, la tot.

Al doilea nume din titulus iaste: pentru ce sä numéstesfintul Constandin mare impärat ? $i zicem: pentru c5.ciiaste de Dumnezeu incununat ; urmeazä, drept acéia,

15 s5. fie si mare. $i cum sä nu fie mare unul ca acela, precarele Dumnezeu 1-au Incununat ? Iar nu zic pentruaceasta cà iaste mare, ci numai pre cum scrie Evsevie, c5..lumea 1-au numit pre sfintul Constandin mare impärat,nu atita pentru biruintele céle mari ce au fácut la fäzboae,

f. 78. 20 cit / pentru marile faceri de bine ce au fäcut suppusilorlui. $i incàs adaoge de zice cum a nici cu un mijloc nusä bucura, pinä chid vedea pre vreunul trist inaintea lui.Hrana si Imbräcämintele nu le avea säracii de la altii,f5.r5.' numai de la el. Nenumärat era multimea gracilor

25 carii alerga la el sä le ajute si nici unul nu sä intorceadesärt de dorita mingitare.

Iar nici pentru aceasta ii vom zice cà iaste mare, cà mäuit la prorociia ce zice David pentru Hristos la Psalm 70zicfnd: $i sä vor trichina lui tot impäratii pämtntului,

30 toate limbile vor sluji lui".$i socotesc a aceastà prorocie numai pe vrémea marelui

Constandin s-au Implinit. in ce chip? Lui i s-au suppustot Impäratii pämintului si pentru cäci era el capul tuturorImpäratilor s'i inchinindu-se el lui Hristos, prin mijlocul

35 lui tot s-au trichinat si cu pilda lui au luat frumusétea

1 dupd rInduit ad. deasupra rfnduhsi, A fie stapinitor B H 3 prorocu C // 4judecata ta C // 6 suppusi B, supusi C / norociti C ¡/9 cuvint] vint A, C // 10mu1t5.mit C // 11 toti C // 13 Costandin B, C / imp5.rat mare C // 15 ad. marginal5i cum sä nu fie mare B 1116 care C ¡/17 Efsevie C ¡/18 Costandin B, C // 2afacerile de bine cele mari C / supusilor C // 22 fiefs pinl B // 24 nenumkati,B, C // 25 Intorciia C // 26 (15.s5xt C / mInglere C // 28 psalm 71 B // 29 toti C // 31pe] pre B, pl C // 32 Costantin B, C / supus C // 33 toti C // 35 toti C / frumu-sétia B //

87

www.dacoromanica.ro

credintii; i pentru aceasta s-au numit mare pentrucAci tuturor celor mai mari ai pämintului el era singurtutor.

Si voiu zice cä iaste mare si pentru cäci au stätut pentru5 besérica lui Dumnezeu i s-au argtat impärat credincios

f. 79 pentru plata crestinätätii / sale au suppus Dumnezeusupt picioarele lui toatä lumea atita cit si de la Indiaau venit sol cu daruri mari de i s-au inchinat lui, pentruca s5.4 cunoascà pre el a le iaste impärat, de vréme ce

to véstia armelor lui si multa a lui crestinätate Il märturisiiapeste tot pAnaintul domn i stäpin a toatei lumi.

Al treilea nume din titulus iaste: pentru ce sá numéstesfintul Constandin intocma cu apostolii? Cá el, sä incunjurecetät, orasä si sate, ca apostolii, n-au incunjurat ; nici au

15 umblat sä propova'duiascl numele lui Hristos i credinta,ca dinsii; s5. osteneascä cu cälätorie pe jos, sä asude,sä fläminzeascl i sä insetosaze ca ei, n-au fäcut ; sä seînchizä ca Petra in temnitä, cu lantul de git, sä.' se batä cutoiage, ca Pavel, sä se spinzure de copaci ca Andrei si s'l

20 se pedepseascI ca de toate féliurile de munci s't de caznesi la cea de apoi tae capul, ca celoralalti apostoli,nicairi nu s5. véde.

Darä apoi cum si pentru ce sä fie intocma cu apostolii?Pentru cäci acéle ce au fa'cut apostolii, cu osteneala lor

25 §.1 cu propoveduirea, el le-au fäcut insus, cu a sa pild5..f. 79° CAci putérea impäratilor si a domnilor iaste prefacI

sä intoarc5. vointa norodului, dupä cum vor vrea ei;aceasta nu o pot face cu alt mijloc, f5xä numai dud vor

face intii ei acéia ce pohtesc sä se Lcá de altii, precum au30 facut Tumcuin, impäratul Chitaiului c5., puindu-s intii

el mina pre coarnele plugului, s-au indemnat tot supusiilui de s-au apucat de lucrul pamintului. Asijderea si ma-rele Alixandru, cind ocolise ostrovul Tirului, pentru cäciau luat el intli pe umerile sale un brat de lémne, s-au indem-

35 nat toatá oastea lui de au luat pietri i lémne Cu minile lor

3 tiitoriu C // 4 voi zice B // 5 biserica C // 6 supus C // 7 picioarile B, C /Indiia B, C // 10 vestea C / multa lui C // 13 Costandin B, C / Incungiure C 1/14cetAti C / n-au Incungiurat C 1/15 proveduiascl C //16 p5. C //17 flAmInzascAC/ Insetoseze C // 18 lant C / sä s5. batA C //19 toege C / Andreiu C // 21 celor-lalti C // 23 Dar C / ca apostolii C // 24 acelea C // 26 al domnilor A // 28 Cu] caA/f 29 a sa facl C // 31 coarnile C/ toti B, C// 34 Intliu B / pA C / lemneC / mtinile B, C //

88

www.dacoromanica.ro

de au umplut gira si au facut trecAtoare si au mers de o auluat.

Asa si marele Constandin, cu a sa pildl si cu sa cresting-tate, au facut pre toti suppusii lui crestini si acéia ce n-au

5 putut sa o ispraveasca desavirsit tot apostolii cu propova-duirea, fiestecarele unde i s-au fost dat soarta, au isprgvitel singur, cu poruncile ce au dat in toata lumea si au intinsnumele lui Hristos si credinta, di iaste intins pamintulsi lumea.

10 Drept acéia, cu dreptate iaste s'A se numeascg intocmacu apostolii, cad au implinit si slujba si nurnirea aposto-lilor.

Acuma dara, de vréme ce pentru smereniia, pentruf. 80 marile faceri / de bine s'i pentru crestinatatea lui cea desa-

15 virsit au cistigat acest titulus de sa numéste de Dumnezeuincununat, mare imparat si intocma cu apostolii, cine säva indoi cu firea, cum cg nu are si mare indraznealg catráDumnezeu.

Drept acéia dara, ma rog si eu, macar cä grit si nevrécl-20 nic, sà mijloceascg cu calduroasele lui rugaciuni pre mult

rnilostivul s'i indurgtoriul Dumnezeu, ca sa te pazeascä prem'Ariia ta, incununat cu slava si cu cinstea, intreg si sank-tos, in multi ani, cu mult5. fericire. Amin. /

f. 80° CUVINT DE INVATXTURA. LA DUMINECA25 FLORILOR

Pofta cea mare si dragostea cea curatg, sau, mai virtossa zic, datoriia cea parinteasca ce am earl inteleptiiavoastra m5.' indeamna pururea ca sa nu lenevesc a và cer-ceta, dupa putintg, cu invataturile céle sufletesti. CA' de

30 pe aceasta m'A voiu cunoaste Cu adevarat ca VA slutparinte sufletesc s'i pastoriu, cind voiu pofti cinstea, folosuls'i spaseniia sufletelor voastre. Si dumneavoastra iara depe aceasta va yeti arata cum sinteti adevaratii fii sufletesti

1 umplut B / de o au] de au B // 3 marile B / Costandin B, C // 4 supusii C // 5toti C // 6 fiestecare C //13 Acuin C / dar C /114 facerile cele mari de bine C 1115Incununat de Dumnezeu C ¡/19 Drept acéia dará] IndrIznesc dar de C // 21 In-durItora C / plzeasa] mIreasc5. C // 22 ciaste B // 23 lipse,ste multa C // 24 up-sefte de friv545.tur5, C // 26 hohta B, C // 30 de pe] dupe B / ml] vi C // 31 plstorC/ pohti B, C // 32 iarIsi B, iar C/ de pe] dupl B. dupe C // 33 adevSsati B, C //

89

www.dacoromanica.ro

turmä. aleasä i sfintl, cind vet priimi Cu dragoste céliace v5." inv i dupl putintä fiqtecarele dintru voi le vatinea 0 le va face.

Drept acéia, iubitii miei ascultätori, cit v-at adunat la5 aceastà cuvioasä i sufleteascl adunare, mäcar cä iaste

astäzi dumineca ce s',1 num4te de obte a florilor, iar n-ama zice pentru dinsa nimica. Una, pentru cä fiind prazniculdomnesc i trebuind la dinsa multà materie i multá vorblca sá descoperim ceva4, cit de putin, intru cinstea 0 lauda

f. 81 10 ei nWiinta ne conten4te i alta/, pentru cäci tiu cäintr-a-ceastä säptäminä si/4te fiqtecarele dintru voi sá se gri-jasc5., pentru ca sä se invredniceasa sä se cuminece, uniila joi mari i altii simbal i dumineck in zioa de Pa.5ti.

Drept acéia, pentru acel lucru avem datorie mai virtos15 0 trebue sä zicem célia ce ne va lumina domnul Hristos,

de la carele cérem i ajutor. Ci vá pohtesc sá ascultat cudragoste célia ce voiu sä. zic ; i socotesc cä de nu vet luavreun folos din zisele melt, iarä pagubä §tiu bine a nu vetavea.

20 Din céle 7 taini ce tine sfinta i dumnezeiasca besériela räsäritului iaste cea dintii la rinduiall 0 mai mare decittoate, sfintul botez. i färä. dinsa nu poate nimenea sáintre intru impärätiia ceriului; cà aa zice domnul Hristosla Ioann, in 3 capete: De nu sä va na§te netine din apa

25 0 din duh, nu va putea sä intre intru impärätiia lui Dum-nezeu", care botez face pre om fericit, sfint, desävir0tfiiu lui Dumnezeu, dupä dar.

Iará eu indräznesc i zic cum cä iaste taina pocäintiiintocma cu sfintul botez, in cinste i in lucrare 0 socotesc

30 Cà nu voiu gre0 de aceasta. Pentru ce? Pentru cAcif. 81v acee 4 daruri ce dä sfintul / botez omului, päcatul

0 le intinä. 0 din fericit sä face tialos, din sfint pä'cgtos,din sävir0t sä face netrébnic 0 de nimica 0 din fiiul lui

1 yeti B / celea C // 2 Inv54i B / fiestecare C / din C / dupd voi ad. sä s5.nevoiasc5. a le tinea si a le face C // 4 clti v-ati adunat C // 7 nimic C // 9 cevasiC // 10 contente] zlticneste C / lipse,ste c5. C // 11 repetd fieste B // 12 lipsefte slse grijasck pentru C // 13 lipsefte í C / altii C / Paste B // 14-15 Pentrucare avem datorie s5. zicem cele C // 15 cialea B // 16 care C / i ajutor cerem C /ascultati C // 17 lipsqte célia ce voiu s5. zic ; i socotesc C / si de nu vet C // 18zisele] zilele B / jail.) dar nici C / lipse,ste qt-iu bine cl C / yeti B, C // 20 ad. mar-ginal si dumnezeiasca A, B / biseria C // 21 dintliu B, C / rinduia15. B, C // 22f5xä clInsa] flede care C / clinsul B / nimeni nu poate C // 24 In 13 capete B / capC // 25 sa Intre] Intra C // 28 lar C// 31 acelea C / le stria. B/ fiiu B, C//

90

www.dacoromanica.ro

Dumnezeu sä face fiiul diavolului ; cä a§a zice Ioann in3 capete: Cela ce face pkatul de la diavolul iaste, el dininceput diavolul p6c5.tuiate". i cum cä taina poc5intiicu sfintul botez iaste intocma in cinste 0. in lucrare o

5 putem adeveri cu multe dovéde, dintru carele vom zice 1,2.La al optulea cap al Facerii zice Dumnezeu 6'11.5. Noe:

Nu voiu mai adaoge de acum a blestema p5mintul pentrufaptele oamenilor, pentru cä zace cugetul omului spre céleréle, din tinerétele lui. Deci, nu voiu mai adaoge a omori

10 tot trupul viu, dupà cum am acut", ar5tind cu aceastamulta a lui indelunga ràbdare.

Pentru acéia potopul acela, dupa cum zic dascaliibeséricii, insemna sfintul botez ; cä precum apa potopuluiau spalat tot päcatul 0 toatä ardelégia de pe fata pà.'-

15 mintului, cu acea ineckiune ce au fIcut, de s-au concenittot trupul viu, ap. 0 apa sfintului botez au spällat 0 au

f. 82 §ters tot pacatul cel str5mo§esc 0 al vointii / de al neamulomenesc. lar apoi tiind Dumnezeu cg nu sl va pgräsidiavolul pentru fäutatea lui cea mult5, nici va conteni

20 de a zavistui 0 a vicleni pre tialosul om 0 a-1 indemnaCu o mie de mijloace ca s5 strice haina sfintului botez0 sä o zmoleascA cu zmoala p5catului, pentru acéia, caun plrinte al milelor 0 al indur5rilor, au dat omului aceast5mare vindecare a poc5intii, ca prin mijlocul ei sä vie iarà

25 la cinstea cea dintii 0 din fiiul neascularii 0 al pierzäziisä se facä iar4i fiiul lui Dumnezeu 0 din mort sä se fac5.viu 0 din pierdut, aflat. Cä a§a zice la Luca in 15 capete:Fiul mieu acesta era mort 0 au inviat 0 pierdut era 0s-au aflat".

30 Zice Dumnezeu 0 la Isaia, la capul cel dintii: Sp5.lati-v50 va curAtit, scoatet viclepgurile din sufletele voastreinaintea ochilor miei 0 venit sa ne intreb5m, zice Domnul0 de vor fi p6catele voastre ca mohoriciunea, ca z5padale voiu albi, iar de vor fi ca rup.la, ca Una le voiu albi".

1 diiavolnlui B f12 3] 13 B / cap C / diiavolul B // 3 diiavolul B / pAcItuiasteB, platueste C // 4 si in] si B // 5 dovezi C / din care una, doao, vom zice C // 6al 8 cap C // 8 faptile C // 9 tinerétile B // 11 multa lui Indelung5. C 1113 biseri-cii C /114 liagia B, legea C / dupe C //15 concenit] mistuit C 1/16 lipseFte apa B /sfIntul B / ad. marginal spal5, si curAtéste A, C //17 strAmoslsc C // 19 diiavolul B//23 mililor B // 24 iar C // 25 dintliu B, C // 26 sg. s5. C / iar5. C / fiiu C // 27 cap C //28 Inviiat B, C / era, s-au aflat C // 30 Isaiia B, C / capu C / dintliu B / Sp5.1ate-vaC // 31 cuatiti B, C / scoateti B, C / sufletile C // 32 veniti C // 33 p&catile C // 34aibi] face albe B //

91

www.dacoromanica.ro

Luat seama, rogu-va, cu rainte intreaga i intelégetacéste cuvinte ce zice Dumnezeu prin Isaia, cà acéia cezice: Spalati-va i và curatit", nu cà zice doara. sä ne /

f. 82° spällgm cu apa ceasta proasta, ce bem i ne slujim cu5 dinsa, carea nu are alt fara numa a spala piialea tru-

pului, ce zice sà ne spalam i sà ne curatim pacatele, Cuapa sfintei pocainte i cu lacrämi. i iarav zice: Scoatevicluvugurile din sufletele voastre inaintea ochilor mid",adeca zice sà ne ispoveduim, nu cu buzele, ci cu mima

10 cu end ca acela, ca sa nu mai pacatuim, c5. Dumnezeufiind tot ochiu, le véde toate i le cunoavte vi nu sa uitäla marturisirea buzelor, carele sint scule spre slujba trupu-lui, ci sà uita la adincul al el iaste cela ce ispitévteinimile i rarunchii, dupa cum zice David, la al 7 Psalom:

15 Ca de nu ne vom cai de la inimà, zice, vi de nu ne vomintoarce catra dinsul, sabiia sa o va luci i arcul lui l-auincordat i l-au gatit pre el vi intr-insul au gatit vaselemortii (vi) sagetile sale celor arzätori le-au lucrat". Ca po-cAinta atunce iaste pocainta, dud merge nevtine de bunä.

20 voia lui, far'de nid un fel de pricina, sa se ispoveduiascala duhovnicul lui, cu umilinta, cu infringere de inimá culacrami fierbinti i cu end desävirvit, ca sa se paräseasca

f. 83 de pacate, caci / acéstia sint temeiul ei; i atunce iastecuvintul acela ce zice: Venit sa ne intrebam", adecä.

25 atunce vom avea indrazneala sà mérgem inaintea luisa ne devchidem gura vi sà ne spunem jaiba ce avem devrajmavul nostru, spunem stricaciunea ce ne face.Si el sa fagaduiavte cá ruvalele céle mai mari ce ar aveapacatele noastre, carele slut ale stngelui, adeca uciderile,

30 el le va albi vi le va curati, ca insuv pre sine; ca zä'padaoaia iaste omenirea lui, precum hainele lui le-am aratat

albe ca zapada in muntele Thavorului, dupa cum zicela Marco in 9 capete.

Drept acéia ce altá mai mare bunatate, sau mai multa35 ertaciune decit aceasta pohtit? Sà faca pre cei ispoveduit

1 Luati B, C / mintea C / hatelégeti B // 2 Isaiia C // 3 cuatiti B, C / doar C //4 aceasta. C // 5 care C / numai B, C / pielea C // 6 ci C / pkatile C ¡/7 Scoateti B//8sufletile C // 9 adicA C / buzile B ¡/12 care C/ lipsefte scule C// 13 ce! C // 14 PsalmB, C ¡/17 vasile C //18feird paranteze C // 19 atuncea C / nistine B ¡/23 aciastia B, a-cestea C ¡/24 Veniti C / adia C ¡/25 atunci C // 26 deschidem C //28 agIclueste C /c.1) cu C / rusalile C / 29 pkatile C / care C / adicA C // 30 dupil z5.pada ad. iaste Cll31 hainile C / le-au arltat B // 33 cap C // 35 pohtiti B, C / ispoveduiti B, C //

92

www.dacoromanica.ro

albi §i cura t ca trupul lui carele ardelége n-au acut,nici vicle§ug nu s-au aflat in gura lui".

ha' darg cà taina poclintii cu sfintul botez, dupà cumam zis, iaste intocma in cinste §i in lucrare. Cg precum

5 acela spalg päcatul cel strämo§esc §.1 face pre om fericit,sfhit, desäivir§it §i fiiu lui Dumnezeu, dupg dar, a§a. §i sfinta

f. 83 pocaintä face pre om din mort viu, din pierdut aflat/, dinnecinstit cinstit §i. dint §i din fiul neascultärii fiiul luiDumnezeu.

10 Cind au poruncit Dumnezeu lui Noe sà facg corabiia,spun istoricii cum säl o fie fgcut intr-o 100 de ani, nu pentrualta, fgr' numai pentru ca s'a' aibg oamenii vréme sg-§vie in fire, sá se cdiascà de pgcatele lor. i intr-acea sutgde ani le propoveduia dreptul Noe, cum cà va s5. facg Dum-

15 nezeu potop §i va sg 'hike tot pgmintul §i tot trupul viuva sä.-1 omoare. Iar oamenii nicidecum nu-1 credea, ci illua in ris §i in batjocurg, zicindu-i cg nu §tie nici ce grlia§te,nici ce face. A§ijderea §i cind au inceput a ploa ar fi pututDumnezeu numai intr-o zi sà.' facà potopul, darg n-au vrut,

20 ci au ploat 40 de zile §i 40 de nopti, argtind §i cu aceastamulta a lui indelungg rgbdare, dind vréme oamenilor sgse cgiasca. §i. nici cu aceasta nu §-au venit in fire. Iarapoi vgzind oamenii cl sg inmulté§te apa §.1 de ce mergeasg imfla in sus au inceput a sg sui pre case, pre movile,

25 pre munti §i pre copaci, darä.' nu era cu putintä, sà se f olo-seascg nimica. Cg corabiia o inchisése Dumnezeu pre din-nafarg §i. luase chieile §i pentru cAci nu mai era nici o

f. 84 n5déjde de mintuire s-au concenit tot trupul / de la omping la dobitoc.

30 A.§a. §i. noao, cre§tinilor, nu 100 de ani ci 1710 de ani nis-au propoveduit prin mijlocul lui Noe celui adevärat,Iisus Hristos, carele ne-au mintuit cu corabiia trupuluisg'u, de potopul päicatului celui strgmo§esc, cum cà va sàfacg potopul cel cumplit §i amar, potopul cel plin de scirbä.

1 curali C / care C // 3 dar C // 5 strAmos5sc C// 8 ad. marginal pierzArii A/dupd neascultArii ad. marginal qi al pierz5.rii B / finia B // 11 fie] fi C / sut5.C //12 f5.r5. numai B, C // 13 sä s5. cliasc5. C/ plcatile C 1116 oameni C// 17 grlesteC // 19 dar C // 21 a lui] lui C / r5.bdarea C // 22 s5. s5. cliasc5. C // 23 mergia B //24 umfla C //25 dar C / A s5. foloseasa C // 26 dinafarl C // 27 chiele B, cheile C //28 concenit] pierdut C // 30 o sut5. B, C // 30-31 fters fi ad. ci mai bine de o miede am sInt de end ni s5. tot propovedueste C // 32 carele] cela ce C / ni-au min.-tuit B // 33 slu] sau B / strImos5.sc B, C //

93

www.dacoromanica.ro

si de intristare, potopul cel groaznic i infricosat al judecl-tii. Si de nu ne vom veni in fire, ca sä: ne pärgsim de rgutg-tile si sà ne aim, ne vom ineca in véci nesfirsiti, in noianulfocului celui nestins.

5 i aceastg véste ni s d pururea prin gura beséricii,prin propoveduirea Evangheliei i prin invgtgtura dasca-lilor, darg nicidecum nu ne venim in fire, sä ne aim si säne pgrgsim de autgt ; ci de ce vedem mai cirtos cä sä: in-multéste apa potopului pierzgrii noastre, in loc de a alerga

10 in corabiia pocgintii säl ne mintuim, de acéia ne lunecgmcu firea i socotim cà doarg nu va fi nimica i indelungälmvrémea ba astgzi, ba mime, ba poimline, ping ne vineceasul i perim Cu totul i trupéste i sufletéste.

Si putem cunoaste aceasta cum a: iaste asa de pe cu-15 vintele ce voiu sä: zic. De cind au intrat sgptginina cea

dintii a sfintului post, din cit ne aflgm aici de fatg, oare /f. 84° ispoveduitu-s-au vreunul, dupg cum a' cuvine? Fgcut-au

cu dragoste canonul ce i-au dat duhovnicul? Pgzitu-s-aupre sine, dupä putintg, curat i nevinovat ? Petrecut-au

20 crestinéste, dupg rinduiala i porunca biséricii, cu posturi,cu ruggciuni i cu alte faceri de bine? Mi sä pare sà nu fiefälcut nici unul aceasta ; iar pentru ca a nu mint, poatea vor fi fgcut vreunii din cei prosti. Iar noi, cei ce ne tinemmai mari, mai vrédnici, mai intelepti si mai cunosatori,

25 am mutat vrémea din aptäming' in s'gpaming, petrecind,Cu minari de toate féliurile, cu Muturi indestulate i cutoate pohtele trupului nostru ; iar de suflet n-am purtatgrijá nicidecum, ca cind am fi nesimtitori. Si tocma acum,In aptginina ceastg de pre uriná ne ispoveduim, ca sä ne

30 grijim 3 zile si la Joi mari sà ne cumineam. lar ce félde ispovedanie facem stie Dumnezeu, a mi-e rusine a ospune.

Unii sä ispoveduesc de frica vreunor intimplgri, altiipentru un obiceaiu, altii de rusinea omeneasa, altii de

35 frica stgpinilor ; altii iarg au cite doi duhovnici, unul latara i altul la oras ; la cel de la tara, ca la un om prost,

2 dupd rautAtile ad. ulterior noastre B1/ 6 Evanghelii C // 7 dar C 8 rAutAtiB, C// 10 de acéia] noi C // 11 doar C/ nimic C ¡/12 pinl] pine B// 14 de pe] dupeB, dupl C ¡/16 dintliu B / citi C 20 rinduiala C / beséricii B // 23 vreunul C // 25tot mutAm vreme C // 27 pohtile C / nu purtAm C // 29 pe urna C 1/ 30 grijim]postim B, gltim C // 31 a mi-e] Imi iaste C // 34 obicéiu B, obiceiur C // 35 lar C //

94

www.dacoromanica.ro

spune pdcatele céle ce socoté§te el el sint mai mari, iarf. 85 la cel de la ora § spune pkatele die ce socoté§te el a / gilt

mai mici, negutgtorind §i me§ter§ugind taina ispovedaniei.$i, in scurte cuvinte, nici unul din noi nu vom sl ne

5 ispoveduim de buná voe, pentru evlavie §i cu end desg-vir§it, ca sá ne pgrgsim de pkate, ci numai in vedériaoamenilor, pentru pricinile ce am zis, piná ne vom cumi-neca, apoi iarä ne tntoarcem, sá mg ertat, ca dinele laborgturile sale §i. ca scroafa la tg'vgliturile de impuciciune,

10 dupg cum zice frunta§ul apostolilor, Petru, In doao ca-pete, la a dooa carte. Acii, in pripg ne ispoveduim §i necuminea'm §.1 acii in pripg, iard§ ne apucgm de pkatelecéle obicinuite §i atita ne bucurgm de jale §i ne pare bine,aci le facem ca chid am ci§tiga mare bogItie §i mare bung-

15 tate §.1 ne lgudgm intr-insele, dupg cum zice David: SIlaudg pgatosul, intru pohtele sufletului säu §i. cel ce facestrimbgtate bine sa cuvinteazg".

Si la acea mincinoasg ispovedanie, ce facem? Cerams'l afam duhovnic om prost, pentru ca sg se tearng de noi

20 §i sä.'-i fie ru§ine de fétele noastre §i ce vom zice noi a§a säfie, socotind in &duffle noastre cg, precum in§gläimpre dinsul, vom in§gla §i pre Dumnezeu. Darg Dumnezeunu A. in§a15., ce ne in§glgm noi In§ine, spre peirea noastrgcea sufleteasa./

f. 85. 25 $i and mérgem sá ne ispoveduim nu spunem duhovni-cului cá mina.'m carnea §i. munca fratelui nostru., cre§ti-nului, 0-i bem singele §i sudoarea fétei lui cu lkomifle§i Cu nesatiul ce avem, ci spunem cum c-am mincat lamasa domneasa, miercurea §i vinerea, pé§te §i in post

30 raci §i untdelemn, §i am bäut vin.Nu spunem a tinem bglaurul cel cu 7 capete, zavistiia,

incuibat in inimile noastre, de ne roade totdeauna ficatii,ca rugina pre fier §i ca cariul pre lemn, ce zicem a n-amfkut nimäinui nici un au.

35 Nu spunem strimbagtile ce facem totdeauna, cleveti-rile, voile vegbiiate, fgtgriile, mozaviriile, vinarile §i

1 plcatile C / c5.] clt B // 2 /ipsefte céle C / socoteste el C // 3 negot&torindB / mer§tepgind B. mestesugind C / ispovedanii C // 6 vedérea B // 8 iar C /ertali C / clinile C 119 Imputiciune C// 10 dooa B, 2 C// 11 cap C/ 2 C // 12 p5.-catile C //18 ispovedanie mincinoas5, C /119 sä s5. teaml C // 20 fétile B, fetileC // 22 Dar C // 23 ce] ci B, C // 27 si-i] si C / fetii C // 28 c-am] cá am mIncatC // 29 la masa domneasa] la o mas5. boereasc5. C // 30 undelemn B // 32 Incuibat5.C // 33 hier B / carul B / ci zicem C // 36 veghiete C //

95

www.dacoromanica.ro

piräle ce facem unul altuia, ca sä-1 surpäm din cinstealui, ce zicem: am face milä, ce nu ne dà indeminä, c5; avemnevoi multe 0 däri 0 avem casä grea 0 copila4 ca-n gloat5.0 oameni multi carii sä ocrotesc pre ling51 noi.

5 Nu spunem cl crédem minciunile slugilor noastre mai vir-tos decit adevärul celui ce sä näpästuiWe, carele, de s-ar0 jura, nu-1 crédem, nici ii facem dreptate, ci-1 pedepsimcu atita cruzime de inimá cit de am putea 1-am stinge 0de pre fata pämintului; ce zicem cd fiind in valurile lumii

f. 86 10 nu putem sä ne dutäm de suflet, / ci am cite un särin-dariu, iarà din jafuri, iar din nedreaptä agonisearl.

Nu spunem cá pre carde il vedem d jäfuia§te 0 pradä0 clzn4te pre sdraci, ii läudäm 04 zicem cá iaste omintelept, ii ajunge mintea la toate 0 iaste vrédnic 0 face

15 dreptäti, iar pre carele il vedem c'ä nu sä amésted intr-acé-lia il facem blestemat, mojic 0 nevrédnie 0 cum cá nu-iajunge mintea sä fad. judedti 0 dreptate, neaducindu-neaminte de cuvintul ce zice Isaia la capul 64 c5.: pentrunecuràteniia noasträ dreptatea noastra inaintea lui Dum-

20 nezeu iaste ca cirpa muerii ce are pre sine (0 sintem ne-curat)". Si pentru ca sä nu mai lungesc cu vorba, toateräutätile cite facem avem vréme 0 mijloace ca acéliade le sävir0m dupl pohta inimii noastre, iar pentru diesufleteti nu putem afla vréme.

25 Drept acéia, iubitii miei ascultätori, ma rog pentrunumele lui Iisus Hristos, carele -au varsat preacinstit 0'scump singele säu, de ni-au räscumpärat din robiia diavo-lului, sä ne venim in fire 0 sä ne luom seama, CA acéstiace facem ne duc pre calea periciunii. Si de vréme ce nu

f. 86' 30 ni-au läsat näravul nostru cel räu, sa lucilm in / viiaDomnului speniia sufletelor noastre, din ceasul cel dintiial sfintului post, incailea O. lucrärn acum la ceasul al 11.Si el, fiind milostiv ca un sapin indurätoriu, ne va daplata deplin, a druia slava iaste in véci. Amin. /

1 cinstia B // 2 ce 1-19 ci C / mill] milostenie C / IndAmIn1 B, mina C // 3 copi-lasi C / ca-n] cam C // 6 nApAstuiaste] numéste B, n5p5stueste C / care C // 9ce] ci C // 10 ci dAm] ad. marginal 0 clnd dAm s'i B, asijderea de dAm C / sArindarB, C ¡/11 iar din nedreptate agonisite 11 Um C ¡/12 De vedem pre cineva cl AfuesteC // 13 pre] pg. C / dupd sAraci ad. nu-1 spunem ci C / li] 11 C // 15 care C / arnés-tic5. B, amestici C / Intr-acelea C // 16 mojtc C /117 judecAti drépte B // 18 IsaiiaB, C/ cap C // 19 noastrA] ne iaste C //22 acelea C/ dupd acelea ad. 0 bunlindAmt-nare C // 26 lipse,sta Iisus C / care C // 27 ne-au rIscump5.rat B, C / diiavoluluiB // 28 lulm C/acestea C // 30 nu ne-au 15sat B, C // 31 dintiiu B, C // 33 ad.marginal ca un stApIn B/Indueltor C //

96

www.dacoromanica.ro

f. 93 CUVYNT DE INVATATURALA DUMINECA LASATULUI SEC DE BRINZA

FieSecare vinatoriu t§ gat4te sculele 0 ciniile me§ter-pgului säu, adea cel ce prinde pasäri zburatoare face

5 laturi, clucse §i mreji ; iar cel ce vineaza hiara salbatece-i0 face puFä., cursa de hier, gropi 0 altele ca acéstia.A0jderea 0 pascariul I§ face undite, cirlige, plasa, sac 0cite il invata me#er§ugul säu, ca s5. dobindeasca 0 sac4tige céia ce pohté§te ; iar cel ce va vrea sa vinéze oameni,

lo Cu ce scule socotiti a ar putea sa-i vinéze ? (CI oameniiInca sa vhiez'a 0 sà prind ca 0 petii, dupa cum zice Hristos,la sfhita Evanghelie, la al 4 cap al lui Mathei: Venitidupa. mine §i va voiu face pre voi pascari de oameni").

Nu socotesc cu alt Cu nimic ca sa-i poata Ana, fara15 numai cu invatatura 0 cu cuvintul. Cad pentru om nit

iaste nici undita, nici vreun féliu de mreaja, ca invata-tura cea impletita de cuvinte cu carele sa vineaza 0 säuné4te cu Dumnezeu 0 sa feric4te cu dinsul, in véci r

f. 93V Aceasta mreajà a invataturii, / puindu-sa din dreapta 020 din stinga, iaste foarte de folos 0 pentru céste de acum 0

pentru céle ce vor sä. fie.Aceastà unditä. a cuvintelor 0 cu marturiile Duhului

Sfint prind pre om dintru adincu pacatelor, ca pre p4-tele dintru adincul apei 0-1 scoate la lumina cuno§tintei de

25 Dumnezeu. Deci pentru aceasta, blagoslovitilor cretini,citi v-ati adunat astazi la aceastä cuvioasä. 0 sufleteascaadunare, am datorie, ca un Oscar sufletesc ce m-au rinduitDumnezeu ca pre un nevrédnic, sa intinz mreaja invIta-turii §i. O. puiu undita cuvintului inaintea dragostei voastre

30 0, ajutorind iubitoriul de oameni, Dumnezeu, am nädéjdebunä. 0 far' de indoiall, cum c1 voiu scoate dintru adinculturburaciunii pacatului mult vinat, caci cunosc vointainimii voastrá cea bung 0 dragostea ce aveti spre ascultareacelor de folos, cu care vinat voiu putea face masa cinstita

1-2 Cuvint al doilea la Dumineca lAsatului de brinz5. C ¡/3 vinItor B, C fsculile C / ciniile] cinii ale B / me§tqugului C// 4 adia. C / zborltoare B // 5 vIneaa.C / hiiari B / silbatici B, C // 64§i face B / her C / altile C / acestea C // 7 pAsharuhB, plscarli C / fac C // 8 mqtqugul C // 12 lipse,ste sfinta B / patru B // 13 lipse,ste.pre voi C ¡/14 cu alt nimic C //19 puindu-se B, puind C // 23 prind] ad. marginartrage B, scoate C / aclIncul B, C / p4tile B, pe§ti C// 27 pIshar B /133 voastre B, C 1,

97

www.dacoromanica.ro

desfdtat5. lui Dumnezeu. C5. nu A. bucurá nici sä. vese-léste Dumnezeu cu altcevas mai mult ca cind s-ar intoarcecineva din cei p5Vatosi dintru gresalele lui la poc6int5dupä cum zice la sfinta Evanghelie : CI mare bucurie se

5 face in ceriu pentru un p5.cAtos ce sä caiaste"; i iar5sprin rostul prorocului zice Dumnezeu: Cá nu voesc

1. 94 moartea p5.c5.tosului, precum pohtesc sá se intoarc5. /fie viu".

Pentru aceasta dará, vá pohtesc ca sä v5. deschideti10 urechile inimilor voastre i sá ascultat cuvintele ce voiu

sá gräesc, pentru ca sá vá folositi voi cu ascultarea i eucu zisele. Cä zice Pavel apostolul: Fericiti cei ce gr5lescIn urechile celor ce ascultà"; i apoi trebue s'a." facetiroad5." sufleteascl din céle ce vet auzi, pentru ca sá nu v5.

15 fie ascultarea i osteneala in des5.rt, cá ar5..tindu-väca pomii cei fàr'de roadá i ca vitele céle stérpe, ce folosyeti avea de ascultarea voastrá si de osteneala ce at acut?

latá cá au sosit, cu ajutoriul lui Dumnezeu, sá incépemde miine c51151toriia sfintului post. i pentru c5.ci avem a

20 mérge la rälzboiu asupra vràjmasului sufletelor noastre,trebue sá ne gä."tim ca niste ostas vitéji ai lui Hristos,incing-indu-ne mijloacele noastre cu adevgrul, dupà.' cumzice dumnezeescul Pavel i sá ne inc51tIm picioarele cugairea Evangheliei í sá ne imbfäcgm cu zaoa drepatii

25 Si Sá punem coiful mintuirii pre capetele noastre i s5.1uompavAza credintii in miinile noastre, cu carele vom puteastinge toate sälgetile celui viclean, céle arz5toare i sabiiaduhului carele iaste graiul lui Dumnezeu. Pentru ea' nu

f. 94° iaste lupta noastr51 spre singe / i trup, ci c5.trà domnii,30 cdträ.' puteri, catrá tiitori lumii intunérecului veacului

acestuia, spre duhurile viclesugului celor de supt ceriu.avem datorie cu totii, din mic pinä la mare, b5rbat

mueri, copii i féte, b5trini i tineri, insurati i nein-surati, sá facem trei lucruri: intii, sá ne ducem fiestecine

35 la duhovnicul s5u, sá ne marturisim p5.'catele, cu mula

3 gresalile C // 4 lipsqte la B, C // 5 cdeste C, poc&iaste B // 7 precum pohtesc]ca C // 9 dar C // 10 ascultati B, C //14 vet.i.B//15 dàs&rt C //16 road& B, C] rlad&

A/ vitile B //17 yeti avea B, C / ati flcut B // 20 rAzboae B // 21 ostasi C // 22mijloacile B, C // 23 picioarile B, C // 24 Evanghelii C / drIpt&tii B // 25 capetile C/lulm C // 26 care B // 28 care C // 29 ad. marginal Efeseni, 6 B // 31 vicleanuluiB/ celor] celui C // 32 din] de la C/ blrbati B, C // 33 neinesuruti B // 34 IntliuC // 35 pacatile C //

98

www.dacoromanica.ro

cucerie Cu infringere de inimd, spuind cu indräznealäfär' de nici o témere, toate 61 am flcut, sau cu cuvintul,sau cu fapta, sau cu cugetul, de voe sau Mr' de voe, prin§tiintà sau prin ne§tiintä, pentru cäci ispovedania iaste

5 una din céle §apte taini ale sfintei bisérici i cind ne-ispoveduim, lui Dumnezeu ne ispoveduim, iar nu preotului.

Iarà de va zice cineva, in cugetul sälu, darà deaca neispoveduim lui Dumnezeu, preotul ce mai trebuia§te, ea' ellncä iaste om päcältos, ca 0 mine? Adevärat, packos, iaste,

10 ca 0 tine, iar are dar de la Dumnezeu, prin lucrarea Duhu-lui Sfint 0 are putére de la domnul Hristos, ca ce va lega0 ce va dezlega pre pämint sä fie legat i dezlegat i inceriu, dupà cum zice la capul cel dintii al lui Ioann:

f. 95 Cärora yeti läsa / päcatele, läsate vor fi 0 c5rora yeti15 tinea, tinute vor fi"

nu numai mirénii sà cade sä se ispoveduiasc5., ci maivirtos i noi cei beserice§ti, adecä: diaconii, preotii, cälu-gärii, arhiereii, cäci noi incà sintem pàcàto i gre§it inaintealui Dumnezeu, mai cu mult cleat cei pro§ti ; 0 ce gre§ale

20 facem, mai mult pi-in §tiintà le facem 0, de nu ne vompocäi, vom sà avem mai multä osîndä decit cei ce gre§escprin ne§tiintä, dupl cum zice la sfinta Evanghelie, la 12capete ale Luali: Cà cel ce cunoa§te mult, mult sä: vapedepsi i celui ce i s-au dat mult, mult i sä va 0 cére".

25 $i aceastä tainà a ispovedaniei n-au fäcut-o Dumne-zeu cu acest mijloc pentru alta, fill numai pentrua§a cum au fäcut ne§tine päcatul cu om i §-au dezvälitru§inea la curvà i s-a imbräti§at cu diavolul 0 §-au spur--cat trupul, a§a iar5. trebue sà meargä la om, adec5. la

30 duhovnic, sä-§ descopere toate päcatele lui: pentrucu omul au fäcut päcatul i iar5 cu omul trebue s5.-1 strice

sä-1 piarzä, precum au acut i Hristos cu noi ; cà pentruomul, adecI pentru Adam am e§it din raiu i pentru omul

f. 95' iarä, adec5. pentru Hristos am intrat in raiu. / Cà, mIcar35 de n-ai märturisi tu lui Dumenezeu päcatele tale, el le

4 ispovedaniia B, C // 5 cele 7 taine C / biserici C // 7 lar C / dar C //trebueste C ¡/12 /ipse,ste s5. fie legat i dezlegat i In ceriu C //13 capul] cuvintuiC / dintliu C // 14 vet 15sa B // 15 vet tinea C // 16 sä s5. ispoveduiascl C /117 i]cesti C / bisericesti C / adic5. C / diiaconii B //18 pAcfitosi C, pAtosi B / gresitiC // 19 /ipseste cu C // 21 grAsesc B, gres5sc C // 22 /ipseste la B // 23 cap C // 24pedeppsi B // 25 ispovedanii C / flcut-o C // 27 u-au] s-au B, C // 28 q-au] s-anB, C // 29 iar C / adic5, C // 30 pAcatile C // 31 mil ca C / iar C // 32 piiarzl C ¡/33adia. C // 34 iar C / adic5. C // 35 plcatile C //

99

www.dacoromanica.ro

.§tie ; cä inaintea lui sint scrise i céle nelucrate de noi.Au doarg nu tiia Dumnezeu unde iaste Adam, cit s-auascuns de fata lui, pentru gre§ala ce au flcut? Ci-1 intreba;Adame, unde qti?" dindu-i pricing ca doarg s-ar cái0 ar

5 zice: Doamne, gre0t-am 0 am cglcat porunca ta i m-amdezgolit de darul tgu i fiindu-mi ru0ne sä stau de fat5.,m-am ascuns" (Dará unde vei sg te ascunzi, ticgloase,dinnaintea lui Dumnezeu, cá de te vei sui in ceriu, el acoleaiaste 151cuitoriu ; de te vei pogori in iad, iaste de fatg; de

10 te vei duce la marginea märii, Ii ajunge mina).Ci el atunce a§a I-au ajuns mintea 0 au rgspuns intr-acel

féliu ; iar nu i-au folosit nimic, dici nu s-au dit. Au deuciderea lui Avel, nu Siia Dumnezeu? $i intreba pre Cainzicindu-i: Uncle iaste fratele tgu Avel?" i nici el n-au vrut

15 sg zicg di au gre0t, ci ca un blestemat au zis: ,,Dará aupgzitor sint eu fratelui mieu"? $i aa au luat blestem.

$i cind era Hristos pre pgmint zicea cgtr5. apostoli:Cine mg va mgrturisi inaintea oamenilor, mgrturisi-1voiu i eu pre dinsul inaintea Tatglui mieu ; iar cine sä. va

1. 9 6 20 lepgda de mine inaintea oamenilor, m5. voiu / lepgdaeu de dinsul inaintea Tatglui mieu".

Iatá dará, cg cu acéste cuvinte sä cunoa#e chiar elpoht4te Dumnezeu, nu numai pre dinsul s5.-1 mgrturisiminaintea oamenilor, ce 0 pre noi sá ne mgrturisim cum el

25 sintem gre0t lui Dumnezeu, pentru ca sä ni sg iartepkatele.

$i cind ne ispoveduim sg nu ne ru0n5.'m de duhovniculvom ascunde ceva pgcatele noastre, mgcar cit de putin,

cg nu ne vom folosi nimic. Cá vedem in sfintele cgrti cg30 multi, nespuindu- päcatele toate la duhovnic, s-au °sin-

dit in munca iadului. $i, pentru ca sä nu cgdem i noi inosindg, trebue sä spunem toate deplin, pentru ca sg luom

ertgciune desävir0t. $i apoi deaca ne vom ispovedui,ce canon ne va da duhovnicul, sg-1 priimim cu multä

35 dragoste i sg-1 facem deplin ; cá precum un om, cind iastedatar cuiva cu niscare bani, ping nu-i va plgti nu sg tine

1 cAl cIci C // 3 CI Il intreba C // 4 repetd unde B/ doar C // 7 Dar C // 915.cuitor C // 11 atuncea B, /ipse,ste C 1/15 Dar C // 16 plzitoriu B // 22 darC / chiiar C // 24 ci C // 25 gresiti B, C / pentru ca s ne iarte B // 26 p&catileC // 27 dupd duhovnicul ad. nostru B // 28 ca sä ascundem niscai pAcate, m5.carC / cevasi B //29 ad. marginal In Sfinta Scriptur4 B II 30 nespuindu-si B, C / picati-le C // 32 lulm B // 34 lipsqte da B // 35 datoriu B / niscariva B, niscai C //

100

www.dacoromanica.ro

min' tuit, asa 0 cela ce are canon de la duhovnicul slut Otnu-1 face, nu sà va putea mintui de pkate. De aciia.ne ferim, veri cu ce mijloc am putea, de pkate.

A dooa, trebuiaste sà postim, pentru cà postul acesta5 iaste zeciuiala anului i l-au afátat singur Hristos; ccis

f. 96° sfintiia-sa / incà au postit 40 de zile 0 40 de nopti, precumsá véde la Luca in 4 capete, care post trebuiaste sä-1 facem,cu rugkiuni. Cá precum nu grit dulci bucatele fär'de-sare, asa nici postul fär' de rugkiune.

io Zice sfintul Vasilie, la cartea lui cea dintii, la al doileacuvint ce vorovéste pentru post, cum cà sint la fiestecare-beséric6 ingeri de scriu pre cei ce postesc. Ci sá autärn

noi sä nu ne pägubim de scrierea ingerului, pentru puti-nicä dulceatà a minckii.

15 Asijderea i sfintul Grigorie zice la a dooa carte, la incépe-rea postului, cum cà postul iaste pace de obste al sufletuluitsi al trupului, traiu ar' de turburare, petrecanie cu bunä.tocmire, viatà ce veseléste pre Dumnezeu i intristeaapre vräjmasul; cá precum grit pkitori, celor ce postesc,.

20 sfintii ingeri feresc de toate primejdiile, asa slut i celorce nu postesc, pkitori, dracii indeamnä.' la multe päcate.

Deci, pentru aceasta trebue sà ne postim, pentru ca sànu avem pktäsie cu diavolul; cà nu s-au fkutinv5.tat sau intelept, din cei ce s-au r5.sfätat in

f. 97 25 nici din cei ce au alergat la veselii s-au fäcut / ucenicbunätätilor, nici iubitoriul de räsfätäciuni, dint ; nice cel<ce> vietuiaste trupéste, pàrtas impàrätiei ceriului.

Pentru aceasta darI, tot omul credincios i iubitoriu deDumnezeu, cu bucurie i cu veselie sä vie la zilele

30 de post, pentru cki nici unul din cei tristi nu iaste viteaz.la inceputul stradaniei. Nu te face trist ca copiii ce-iduc la scoalä. ; nu rIpsti impotriva zilelor celor curate; nu,cerca sfirsitul s5parninii, ca sfirsitul ernii venirea veril;nu pohti simbäta pentru betii, ca i jidovii; nu numära

35 zilele postului, precum asteptä argatul cel räu plata sim-briei ; nu te intrista c5.ci nu fumegl cuhniia ta, sau bucä-tariul cki n-au stä.'tut ling'l foc.

2 i de aceia C // 4 trebue C // 7 cap C / trebue C // 8 bucatile C // 9 rug5.-ciuni B // 10 dintliu B // 11 ce] si B ¡/12 biseria C //13 /ipsege i B // 17trupului] sufletului C //18 viiat5. C ¡/19-20 sint pAzitori sfintii Ingeri celor cepostesc C // 23 pIrt5.sie] impArasire C / nimea A // 26 iubitor C / nici C / cel ceB, C // 27 vietueste C / impArAtii C // 28 dar C / iubitor C // 30 cAci] cä C // 3),stradaniilor C / copii C // 33 cu venirea C // 35 simbrii C // 36 buataro C //

101

www.dacoromanica.ro

M51 ru0nez a spune de posomorirea celor mincgcio, ince chip s51 tinguesc in zilele céle de post: cascg adése, säculcä putin i iarä, sä. scoalg; dorm in sin.' silesc sg treacgzilele i sg nu le priceapg. SS. ingreuiazg asupra soarelui,

5 cdci zgbov4te a inopta ; numesc zilele postului mal maridecit célialalte ; sà fac cum cg au durére la stomahameteli de cap 0 strickiune obiciaiului lor, carele nu sint

j 97V sémne ale postului, ci ale nesatiului. / Cu nepohtä sä: ducla masg; rg'pesc asupra vérzelor, injurg legumile zicind:

10 in zadar s-au adus in lume". Sg fac i cunoscgtori defin; iubitorii de mincgri beau apa fgr' de räisuflare, ca cindar fi luat de la doftor vreo bluturg Mr' de dulceatg devindecare. i cei mai multi mWerpguesc Mutura, min-

pohta lor unii cu bragg, altii cu bére, altii cu15 bet, altii cu livej, altii cu mied.

Nu amesteca postul cu mWerTigitele tale pofte, c5. nuvei rgminea nepedepsit. Nu aduce la mijloc boale minci-noase. Nu zice minciuni asupra postului, cum cl iasteflator de boale, pentru cici iaste fäcgtor de sIngtate.

20 Numai pentru obiciaiul tgu cel rgu sà socot4te postu latine vrgjma§, darg nu iaste, fir4te greu. ObicinuiWe-tepre tine cu postul i cu vréme ti sg va face tie u§or i vä.läcui in tine. lar de vei avea sotii mincgrile i bguturilenu vei avea dragoste niciodatg spre post, ci mai virtos

25 sá va argta la tine strei i greu i neobicinuit ; cäci viatacea postitioare iaste aseminare vietii ce-i nestricate, ceva s5. fie. Ci sä fugim de iubirea de mincgri, cit vom putea,pentru cl nu iaste putintg nicidecum un om sä. fie 0 /

f. 98 iubitoriu de mincg'ri i iubitoriu de Dumnezeu.30 $1 cind-ne postim trebuie sg nu postim numai de bucate,

ci mai virtos sä ne postim de rile; c5.ci ne väTämäim sufle-t4te, adeel de hule, de injuräturi, de zavistii, de minii,de urgii, de clevete, de pirgle ce aveti obiciaiu ce vg piritiunul pre altul, ca sà v5. sgfáciti care lucru il face numai

1 minciciosi B. C // 2 adesea C // 3 iar C // 4 zilile C /1ngreuiaze B / nomescA / mare B // 6 cé1e1a1te B. celelalte C // 7 ametesc C / obiceiului C / lipsege lorB // 8 satiului B /113 mestesuguesc C / ad. marginal minglindu-s B.C // 15 sIrbet C / liverj B // 16 mestesugitele C / pohte B, C ¡/17 nepedepsit B ¡/19ficItoriu 1-2 B // 20 obiceiul C / socotesti C / postul B. C // 21 dar C / Obicinuesti-teC // 23 in] intru C // 25 viiata B. C // 26 asAmtnare B, C // 28 lipseFte s8. fie C // 29ad. marginal si iubitoriu B, iubitor 1-2 C // 30 trebu B // 32 adica C // 33 plrileB/ obiceiu C //

102

www.dacoromanica.ro

singur diavolul, CA el iaste vrajma§ neamului omenesc0 cine are acel obiciaiu de pira§te pre fratele säu, cre§tinul,pentru ca sa-1 pagubeasca i s51-1 saraceasca, sa se lase deacel lucru; cä toate pacatele cite va face dupa ce s5. va

5 ispovedui 0.-§ va face canonul ce-i va da duhovnicul i sävor erta, iar acel p.acat, al 'Arai, nu i sa va erta nici cuun mijloc, cà iaste mai mare decit uciderea.

$i iata cà vä, poruncesc i voao, preotilor, cine ar venila voi sä se ispoveduiasc5. 0 va avea acel pacat al Oral,.

io de sa va apuca acel om inaintea voastra, cu cheza§ie bunä.,cá nu va mai phi pre nimeni, in viata lui, voi s'A facetiertaciune, dindu-i 0 canon, apoi sa se 0 cuminice; iara denu va avea sä se paraseasca, sä-1 lipsit nu numai de la

f. 98v sfinta taina, ce 0 de la / besérica, pentru caci sta impotriva15 lui Dumnezeu i sa asaminä diavolului.

Al treilea lucru, trebuia§te s'A facem milostenie. Ciacuma la acest cuvint, putet sa gindit intru inimile voastre

sä. zicet dara noi sintem saraci i nevoia§ 0 cum vomputea sà facem milostenie, ca n-avem bani?" Milosteniia

20 iaste de multe féliuri, dupa cum scrie in sfinta Evangheliela 25 de capete a lui Mathei, stih 35: $i carele dintr-acéleait va da indemina, fà cà acéia iaste milostenie", adecä:Flämind am fost i mi-at dat de am mincat, am fostinseto§at i mi-at dat de am Mut, strein am fost i m-at

25 priimit, gol am fost i m-ati imbracat, bolnav am fostm-at cautat, in temnitä am fost i at venit la mine".Si afara dintr-acéstia mai sint i aite féliuri de milostenii;ca de vei indemna pre cineva sa faca vreun bine, milos-tenie iaste; de vei sfätui pre cineva la lucrurile céle sufle-

30 te§ti, milostenie iaste; de vei mingiia mima vreunui scir-bit cu cuvinte, milostenie iaste i in scurte cuvinte, de veida un pahar de apa réce cuiva, in numele lui Hristos,

2 lipsefte acel C / obiceiu C / fratile C j cretinu C // 4 plcatile C // 6 iva erta B / plrii B, C / nu a va erta C // 9 sg. sä ispoveduiasa C / 'Aril B, plrfiC ¡/10 de va da acel om fnaintea voastrà. agb.duia15. 0 a va chez4ui, cumcá C // 11 pre] O. C / viiata B, C / voi sá faceti] voi dat C // 12 dindu-ia0 canon] dar s1-1 i canonisiti C / sá a i cuminece B, C / iar C // 13 s5. sá pkgsesca.C / lipsiti, B, C ¡/14 ci i B, C / biseria C ¡/15 cu diiavolul B ¡/16 trebue C //17puteti B, C // 18 ziceti B, C / dar C / nevoia0 C // 21 cap C // 22 Indlmln5. C/adia C // 23 mi-iati B, mi-at C // 24 mi-iati B / striin B // 26 m-ati autat C / ativenit C // 27 dintr-acestea C //

103,

www.dacoromanica.ro

adevArat sä stii cä nu-t vei piiarde plata, dupà cum zicea. 99 la al / 9 cap a lui Marco.

IatA darä cä s'A pot face milosteniile i färä bani ; ci numaipentru multa a noastrA mindrie ce ne inältAm i ne trufim,

5 ca cind am ajunge tocma la ceriu i ca cum niciodatä nu vomsä murim, asa hrdpim i lAcomim i sintem porniti cu totalspre rAutAt, cit nu ne putem opri. i nici cuvintele lui Dum-nezeu ne domolesc, nici munca iadului ne inte1ept4te.

nu tiu ce voiu sä mai zic, c'A' de grAim vreodatA citeio vreun cuvhit ca sä folosim pre cineva si mai virtos pre

pentru datoriia ce avem, cei mai multi rAp§esc,zicind: acum acesta s-au aflat mai de treabä' si mai invAtatdecit altii, sà ne pue pre noi la cale. De la pArinti aqa ne-ampomenit i ne-am tinut i Mr' de acéste inv545.turi si totacest féliu de obiciaiu am avut i nimenea n-au zis cá sintréle, nici au silit sä ne strice obiceaele.

Ci de aceasta voiu zice i eu c5, iaste a§a precum zicetivoi ; cA viiarmele ce zace la rAd'Acina hreanului, de-i vazice cineva sA iasä de acolea sá meargä la alte radAcini

20 mai bune si mai dulci, el zice cä mai dulce decit hreanulif 99T nu iaste; / aci acolo s-au nAscut i Intru acéia s-au po-

menit. A§a i voi, pomenindu-vä intr-acéste faptelucruri i nefiind cineva sä vá invete, cu adev5.rat vä paramar acum vorbele méle, nefiind obicinuiti cu dinsele.

25 lar chid vom sta cu mintea noastrA la socoteala cea ade-vAratä, dupá cum zice un filosof : sá ne cunoastem pre sine,adecA sä ne luom seama s'A vedem din ceput ce-am fostacuma ce sintem i dupá moarte ce vom sä ne facem?Cá sfirsitul a tot cuvhitul, dupA cum zice Eclisiastul la al

30 12 cap: De Dumnezeu s'A ne témem i poruncile lui sá lepäzim, cAlci aceasta iaste in tot omul, cA toate facereaDumnezeu o va duce la judecatä intru tot ce e trecut cuvedéria, ori bine, ori rAu".

asa precepind cuvintele acéstea ce vorovesc si de s5,35 vor lipi de inimile voastre atuncea stiu bine cà at zice

c5. nu VA invät nici và sfAtuesc de rAu. Ci aceastä vinätot o dau sä fie mai mult a preotilor, pentru cAci ei slut

1-32 lipsesc NI 1 nu-ti vei pierde C // 2 al noalea B 113 dar cei f5.ede baniC // 4 multa noasta C // 5 cum] cind B // 7 rlut6ti B, C / nici C //12 acuma C // 15obiceiu C 11 16 obiceile C //18 viermele C // 23 pare amará C // 26 sine] noi 1n§ine

// 27 adic6. C /1u6m C // 29 Eclisiiastul B, C // 31 toat6. C / facerea ad. marginalflptura B // 32 judecat6. C / trecut] stricat C // 33 vederea C / intro paranten ori

<line ori rau CH 34 pricepind B, C/ vorbesc C // 35 atunci C/ ati zice B// 36 Invati B//

104

www.dacoromanica.ro

sarea pAmintului, dupà cum zice Hristos ; §i de va imputif. loo sarea, cu ce s'a' va s'Ara ? AdecA, fiind ei proti qi de carte / §i

de chibzuialA, cu ce vor putea invIta norodul? Cà intiitemeiul, cel mai mare, frica lui Dumnezeu, nu iaste la

5 dinOi ; cà de ar fi, ar fi O intelepti, dupà cum zice Solomon:incepAtura intelepciunii este frica lui Dumnezeu".

Si de nu-y vor veni in fire, ca sà se indreptéze spre célece au datorie s'A fac5. vor s'A aibI mare asirla.' de la Dumne-zeu : iar5. §i. voi, inc5. aveti datorie s'A alergati la duhovnici

lo de ispravA, la carii ati cunoa4te c5. sint mai invAtati cas'A v5. indreptéze spre céle de folos, lar nu la fietecareblestemat. C5, unul ce s'A' tine doftor O nu tie a vindecarane/e, ce folos va s5. fac celui rAnit ? ila O cel ce A. tineduhovnic, deaca nu §tie carte i tainele beséricii 0 deaca

15 n-are frica lui Dumnezeu, ce folos va s5. facä celui ce mérgela dinsul s'A. se ispoveduiascl?

Acéstia toate cite am grlit, avind datorie le-am grAit,iar Dumnezeu cel ce intelept4te pre orbi O indrepteazàpre cei sfärimat, s5. v5. intelepteascl O pre voi §i s'A: v5.

20 indreptéze spre céle de folos O sA, v5. invredniceasa Opre voi §i pre noi ca s5. trécem sfintul post cu pace, cu s'Ara-tate, cu ertare de 'Acate; s'A ajungem O la sfinta §i pura-

f. 100° toarea / de viatä inviiare a Domnului §i raintuitoriuluinostru Iisus Hristos, a cAruia slava §i cinstea in vécii

25 vécilor. Amin.

CUVINT DE INVITA.TURii. LA DUMINECA FLORILOR

Mérget in satul carele iaste inaintea voastrA O numai-decit yeti gsási o asin5. legatA §i minzul cu la. Dezlegindu-o,o aduceti O, de va zice cineva ceva, yeti zice a acéstia

30 Domnului trebuesc i numaidecit va trimite pre jale".Cum va putea fi adevArat Domnul tuturor apturilor

a-i fi lipsä de n4te dobitoace ca acéstia ? CA de i-au fost

2 Adic.5. C // 3 fntliu N // 5 /ipsqte 2,r fi C // 7 s5, s5, tn.drepteze N // 9 lar C // 10at cunoaqte B, C ¡/11 tndreptézá B // 12 blestemat] nelnv&tat C // 13 ranile C. N /-14 tainile C// 16 s5. sá ispoveduiasc5, N II 17 Aceste C / avInd] dup5. C / li-am grlitN 1119 sfIrlmati C / Inteleptasc5. C // 23 puratoare C / viiat5. B, C / tuviere C /mlntuitorului C// 24 a clruia e B, a aruia iaste C / /ipseFte qi C / cintia B, cinstiaN // 26-32 lipsesc N // 26 CuvInt al doilea la Dumineca Florilor C // 27 mergetiB, C / care C // 29 o aduce t mie B / ve t zice C / acestea C // 32 acestea C//

105

www.dacoromanica.ro

lipsä de car5. 0 de cärute, ca s5. meargá undeva, are elcu mult mai slävite 0 mai läudate carl decit acéstia;zice David, Psalm 17: S-au suit pe heruvimi 0 au zburat ;zburat-au pe arepile vintului".

5 De sint, drept acéia, carâle lui Dumnezeu acéstia, cumf. 101 i-au fost lips51 a sä purta de n4te dobitoace / netrébnice,

ca acéstia? Lipsä i-au fost nu numai pentru sine, ci maivirtos pentru mine, cl má ingroziia pre mine mai de demultmdrirea acéia de care iaste scris: Infrico§at iaste cela ce

io ia sufletele boiarilor, Infrico§at iaste mai mult decit 1'1110-ratii pämintului". i iar4 zice intr-alt loc: Dumnezeulizbindirilor, domnul Dumnezeul izbindirilor slobod aulucrat", de care fricl i groazä fiind cuprins i incepätoriulneamului omenesc, strämo§ul nostru Adam, s-au ascuns

15 <n-a> cutezat ca sä iasä. Inaintea infricop.tei fétei luiDumnezeu, pentru c5. aceasta0 Dumnezeu, precum iasteinfricop.t i groaznic, aa iaste de blind 0 de smerit. Cän-au vrut neamul omenesc cu groazá i cu infrico§are sä-1Intoara de la rätäcire, ci cu blind* i cu faceri de bine.

20 Pentru acéia zice cä i-au fost lipsá tocma de acéste dobi-toace, pre care fu dus, smerit cu blind*, In Ierusalim.

Iar pentru cà mai de-nainte arätase din destul märireaIngrozirii 0 a dreptätii, sä cuveniia drept acéia a arätacelor muritori tocma i multimea blindételor 0 a milos-

25 tivirii, vrind ca sä. se Implineaseä i prorociia proroculuif. 101° Zahariei care au zis? Spunet fétei Sionului: iatä / im-

päratul täu vine la tine blind 0 §ezind pre asin 0 preminz, fiiul cei de supt jug", cu care cuvinte Duhul Sflntgroaza carea o putea socoti norodul, pentru numele cel

30 impäxätesc, acind pomenire de blindéte 0 de smerenie,minunat o au potoli intru atita cit nu era nimic a§a de

1-31 lipsesc N I I 1 car C ¡/1-2 declt aceste Cu mutt mai sl&vite si mai Mudatecar& are C // 2 ad. marginal Psalm 17 A, B // 3 zborat B // 4 aripile B. C / vinturi-lor C//5 6 Deci cu toate c& Dumnezeu are acest feliu de cask dar cum i-au fost C//6

s-au purtat C / necuviincioase dobitoace C // 7 acestea C // 9 lipseste iaste C // 10sufletile C / ad. marginal Psalm 75 A, B //12 slobod au lucrat] cu Indr&zneal&au st&tut C //13 coprins C / incep&torul C // 15 n-au cutezat B, / nu cuteza C /fétii B, C // 16 acesta.si B / pentru ca aceastasi Dumnezeu] carele C // 17 i smeritC ¡/18-19 Cä n-au vrut pe neamul omenesc intoara de la r&tAcire cu groaz&

Cu infricosare C // 20-21 i-au fost lips& de alte dobitoace, mai cinstite ;si s-au purtat pre asink pre care fu dus C // 23 drAptAtii B // 24 blindétilor B // 25lipseste o c / Zaharii C / Spune-ti B, C / fétii B, C // 27 asin& B // 28 cei] celuiC / jog B // 29 carea] cu care C //

106

www.dacoromanica.ro

särac 0 de lepädat, carele sä socoteascà ca nu va puteamérge la impäratuI cel Cu numele smérin i sä.rac.

Deci spre arältarea acWii faceri de bine, iubite, cu ade-värat i-au fost lipsä lui Dumnezeu de acéle dobitoace.

5 precum impäratii cu alt féliu de haine cind merg la vinat,cu alt fel cind merg la ingropkiuni i cu alt fel de hainedud merg la nunte, aa i Dumnezeu, dupà vremi s'äinfrum454eaza. Drept acéia, cu alt fel de podoabäl va venicind va judeca lumea, c5. va veni pre norii ceriului, cu

io putére l cu slavä mare; ea' aa sà cuvine, mai virtosjudeatoriului. larà acuma, pentru c'ä nu vine sá judece,ci vine pentru ca sä rdscumpere i sä intoarcA caträ sineneamul omenesc, precum insu gräliWe, n-au trimis Dum-nezeu pre Fiiul sän in lume, ca sä judece lumea, ci pentru

15 ca sà mintuiascà lumea printr-insul.f. 102 $i tocma / pentru aceasta i-au trebuit sä vie imbr5cat

cu blindéte cu smerenie, ca nu doar'l viind Cu altà slavàoarécarea mai mare, sà se sparl oamenii i sä fugà dedinsul, precum odinioarl jidovii in muntele Sinaii, spa-

20 riindu-se, au fugit, neputind räbda groaza i narirea lui.Cà de ar avea cineva ochi ca aceia cu carii ca intr-o oglind5.,mäcar cit de putintel sä poatà vedea acea fär' de sävir0t

nespusä mare adincime a facerilor de bine a lui Dumne-zeu, acela adevIrat n-ar putea sä se opreaseä ca s5.' nu sä

25 aprinzl de dragoste 0 de bucurie i ca sä nu veteascá depururea laudele dumnezeiWi i ca A. nu A. räpeasel inminte de minunea unor faceri de bine, ca acestia.

Si carii socotesc, drept acéia, acéste faceri de bine zioanoaptea oare de ce bucurie vor fi cuprin0? $i cu ce vese-

30 lie sä vor räsfáta 0 ce sArbätori vor präznui? Ce Psahnice cintäri vor cinta? Cá adevärat, nu numai cu Psalmi

cu cintäri de veselie trebuiWe sä prIznuim o facere debine ca acéasta, ce 0 preste fire (putem a zice) oarecare

1-20 lipsesc N ¡/1 care C / putia B // 2 smerit B, C // 3 lipsepte iubite B // 4acelea C // 5 aft] un B / fel C / dupd vinat ad. si arati. i C // 6 feliu Blipsege de haine C //17 nunti, B, C // 8 1nfrumuseteaz5. B, Infrumusetazi C /Drept acéia] Deci C / feliu B, C // 11 judecitorului C / iar C // 12 riscumpere B /113.neamu C / griete C // 17 doar C //18 oarecare C / sperie C // 19 muntile C / SinaiC / speriindu-si C // 22 fiede sfirsit C, N // 24 si si opreasci N // 26 de-a purureaC / laudile C/ dupli laudele ad. ale B // 27 minté B / 27-28 ad. marginal caacéstia. Si care socotesc, drept acéia, aceste faceri de bine B // 29 coprinsi C// 30Psalomi N 1131 CA] cu C / Psalomi N // 32 trebuie C // 33 ci i C, N /fdril paranlessputem zice C //

107

www.dacoromanica.ro

lucru de bucurie mare sg facem si cu veselie din destulsg prIznuim.

f. 102v Si, pentru / ca s5. nu fie bucuriia si veseliia noastrg indesert, trebue sg cunoastem cu ochii cei sufletesti prIz-

5 nuirea vremii acestiia, ca sä nu ne zicg si noao prorocul:Uliul pre ceriu au cunoscut vrémea sa, turtureaoa, rin-dureaoa si barza au cunoscut vrémea venirei lor, iar no-rodul mieu n-au cunoscut judecata lui Dumnezeu". CAurit lucru va fi si necuvios, cind pgsärile vor cunoaste

10 vrémea lor si dupg vrémea acéia 4 vor sti schimba lg-casurile sale.

lar noi, vremile céle rinduite de sfinta beséricg, sprespáseniia sufletelor noastre nu le vom cunoaste ; a precumtrupurilor celor vii asa si sufletelor le iaste de lipsg schim-

15 barea vremilor, cá faptelor bune, celor de multe feliuri,iarg de multe feliuri de vremi le lipsesc, ca sà le sporeascg.Care lucru, bggindu-1 de seamg besérica noastr5., ca omaicg dulce si iubitoare de fii, de pururea priveghind s'irugindu-sg pentru noi, au rinduit schimbarea vremilor,

20 pentru cg Cu aceastg schimbare de vremi, nu numa urirealucrurilor celar suf/etesti sg o schimbe (carele lucru multa ne strica au putut) ce si spre faceri de bine si spre cuvintgridumnezeesti ne indeamng. Cä pentru acéia toatg acea

f. 103 vréme care iaste de la / Dumineca intfärii domnului Iisus25 Hristos in Ierusalim, ping la zioa patimilor, au rinduit

besérica noastrg ca sä fie vrémea canonisirii si a pocgintii ;lar din zioa acéia, ping la Pasti iaste a intristgrii si a am'grg-ciunii; iar de la Pasti piala Rusalii iaste vrémea bucurieisi a veseliei sufletesti. C1 acéle taine le-au rinduit Dum-

30 nezeu ca pre acéste vremi sg se sgvirseascg, care faicindagerg firea omului, a multi faptele céle bune 11 indeamng.

Iarg acuma, pentru ea' iaste vrémea sau zioa intr5siiDomnului nostru in Ierusalim, putet, doarg, intreba cevabesérica noastrà cu aceastä sfintg vréme, sau mai virtos

35 sk zic: ce pohteste de la noi? Pofteste vrémea aceasta

4 de§5.rt B, N, c15.§5.rt C // 6 cer C / uleul N // 7 venirii B, C, N // 9 lipsqte vafi C // 10 vor §ti a-§ schimba C // 12 biseria C // 13 lipsote noastre C, N 1114trnpurile C / lipse,ste§i B11 15 faptilor N //16 ad. margina/ iar de multe feliuri N /lar C / lipseFte de vremi B II 17 bisérica C // 18 de-a pururea C, N // 19 rugln-du-se B, C, N // 20 numai B, C // 21 lipse0e textul dintre paranteze C // 22 ciqi spre facerea C, N // 23 lipse0e toat5. acea B / vremea aceia N, C f/24 DuminicaN // 29 veselii C / acelea C / taini C / li-au rInduit N II 30 s5. s5. sIvIr§ascaN // 31 faptile N, C / bune Indeamn1 C // 32 lar C // 33 Erusalim B / putetiB, N, C / doar C // 34 bisel-lea C j/ 35 Pohte§te B, C, N 1/

108

www.dacoromanica.ro

cugetul cel bun a sufletului nostru aträ. Dumnezeu,mintuitorul nostru; pohté§te dreptatea, pohté§te dra-gostea cea adeväratà, poht4te 0 mIrire din mima smeria,pentru cä.' toatä, mintuinta omului de la Dumnezeu iaste

5 0 omul nu vrea sà mearg5. c5.trg Dumnezeu, ci Dumnezeus-au milostivit 0 au venit la om.

lar de vet intreba, la ce au venit? Venit-au (precuminsu zice) ca sä. caute 0 g mintuiascá ce era perit 0 au

f. lor venit ca g / arate luminà cebra ce era intr-ntunérec 0io *51dea in umbra mortii. Venit-au ca sà mintuiascä pre cei

robit 0 pre cei gtäciti s5.-i adua la cale 0 pre cei streinila mo0ile lor 0 pre cei morti s5.-i inviiaze spre viata 0pre vrä.jma0i 0 pizma0i lui Dumnezeu sä.'-i impace cuDumnezeu Tatäl, 0, acindu-i pärta0 duhului gu cel

15 dint, sä-i facà mo§néni impagtiei sale. Venit-au, dreptacéia, robilor räiscumpgrare mortilor inviiare 0 viat5.,bolnavilor vraci, eätäcitilor cale dreapt5..

, luind Dumnezeu trup, mergea dupà cela care fugisede la dinsul, ea' fugise de la binele cel mare omul cel orb

20 0 nebun intru atita cit nu l-au putut inturna cu nici unglas de strigare proroceascI, ca sà se intoara de pre calearätä.cirii. Pentru acéia. insu5 Dumnezeu, intrupindu-se,s-au apropiiat de cel ce fugiia, ca s5.-1 intoarcà cälträ.' sine;despre care lucru invatä apostolul chid zice c'O' domnul

25 Hristos n-au luat din ingeri, ci din gminta lui Avraamau priimit. A priimi sà zice, care prinde unul dintru vgj-ma0i gi 0 fiind volnic ca sä1-1 omoag, nu-1 omoar51, ci-1face §ie-§ fiiu 0 motean in casa sa.

Aa au primit, drept acéia 0 mintuitoriul nostru, sä-f. 104 30 minta lui Avraam ; iar de vei vrea / cu putintéle cuvinte,

ca sä. intelegi la ce au venit, ascultà de vezi ce zice prinIsaia prorocul: Duhul Domnului preste mine, pentrucare m-au uns, a binevesti säracilor, m-au trimis a vindecapre cei zdrobiti cu mima, a propovedui celor robit ertare

35 0 orbilor vedére; a chiema Domnului ai priimit, ca sà:

1 al B, C / sufletelor noastre N, C // 2-3 ad. marginal Luca 1 B // 3 inimlN // 7 yeti Intreba C // 8 Insu*i B / dupel mIntuiascá ad. pre cel B // 9 Intru tutu-néric N, C / ad. marginal Isaiia 61 B ¡/11 robiti B, C / striin B, striini NH 12Invieze C / viiatà. B, N, C // 15 mopéni B / Imrdatiii C // 16 tuviere C / viiatàB, N, C //18 rnergia C 1119 ad. marginal de la dlnsul, cá fugise de la binele celmare omul cel B / binile N // 22 aceia N, C / Insu0 C // 25 n-au luoat N // 27vajma§i C / ad. marginal nu-1 omoar5. N / omoare 1 C // 28 iel] ad. §i luiq B / §.1ei0 C // 30 putitintéle B // 31 de vezi ce zice] de vei zice ceva B // 32 Isaiia N, C /ad. marginal Isaiia, 18 B // 33 binevisti B // 34 robiti B, C // 35 cherna B, C //

109

www.dacoromanica.ro

mingle tot jalnicul i ca sà puiu arie tuturor cebra ce jálu-iesc in Sion 0 ca sà le dau lor coroana pentru cenuO., untulveseliei pentru suspine, haina bucuriei pentru intristare".

Ce iaste, drept, acéia, mai dulce decit cuvintele acéstia ?5 Ce iaste mai frumos 0 ce iaste mai iubit ? De iaste, drept

acéia, trimis Hristos de la Dumnezeu Taal spre sávir0reaacestor faceri de bine, sä fie blagoslovia venirea lui inlume i sà fie blagoslovit i acela ce 1-au trimis pre el lanoi i sà.' fie blagoslovit i acela ce vine, a cáruia facere de

io bine asaz cu asémene glasuri strigind, pruncii o propove-duesc : Blagoslovit iaste cel ce vine in numele Domnului,Osanna infra cei de sus", care cuvint nu numai asazi, ci

f. 104° in toaa viata noastrk limbile, rosturile i gurile / noastresä.-1 grädascá.

15 Aceasta iaste, dará taina acéia care incépe a paznuibesérica noasta astäzi i ne aratä.' noao vaetele, plinsu-rile, suspinile i dorirea Orintilor celor din légia véche,carii cu atita dragoste doriia de venirea lui Hristos, precum4 zice atrá ucenicii Fericiti sint ochii carii vád ce

20 vedeti ; cá adevár zic voao : multi impárati i proroci auvrut sà vazá ce vedeti voi i n-au vázut i sI auzà ce auzitvoi i n-au auzit". Cà acWea tot au luat numai aglduintaacWii faceri de bine, iarà nu mo§tenire, precum gaia5te

apostolul; dupà credina munirá acetea totii, nepriimind25 agáduinta ci de departe privindu-o.

Frumos grala$e privindu-o, cä precum fac aceia cariiun lucru foarte iubit il vä.d de departe, iar la el ca sà meargànu pot, carii cu ochii vázindu-1, iar cu cugetul i cu sufletuldorind, Il privesc, care lucru facea sfintul acela patriarh,

30 carele cu atitea ani murind inaintea lui Hristos zicea:Mintuirea ta voiu Wepta, Doamne i oasele méle sá vorodihni intru nádájduire".

f. 105 Pentru care lucru / mie mi sà pare a fi parintii cei dedemult asémenea acelora pre carii îi ja inváluiate

35 furtuna cea de noapte pre mare vád luminá oare unde,

1 ca s5. a mingle C / jalnic B // 2 coron5. C // 3 veseliii C / bucurii C // 4cuvintile N / acestea C // 7 blagoslovitA] binecuvIntat5. C // 8 blagoslovit] bine-cuvintat C / pre el la noi] In lume C // 10 astAzi C / asemenea C, N ¡/11 iaste]e C / este N ¡/13 viiata B, C, N // 15 dar C // 16 vaetile B, N, C //17 suspinurileB / dorirea] durrea B / liagia B, legea C / vechie N // 19 is] insus N, C / vAdcele ce vedeti voi B // 21 dupa vazä ad. céle B / dupd auz5. ad. céle B / auzitiC // 22 acéstia C / toti B, C / luoat N // 23 iar C / grAeste C // 24 murirl] mArireB acestiia C / toti C // 25 ,sters privindu-o B // 26 grAeste C // 29 patriiarh N,C // 30 carele] ce C / carile N / atItia B // 31 oasile N// 34 invAlueste C//

110

www.dacoromanica.ro

departe, intr-un loc de nädéjde pusä, spre care silesc casä.' o ajungä cei inv5.1uiti ; i adése cu ochii cäträ dinsaprivesc i pinzele le indrepteaz5: ca sà meargä. (din atpot) intr-acolo ; i acéia, de nu pot amintrilea, cu ochii

5 Cu sufletul o cuprind.A0jderea i pdrintii noWi cei de demult, Intorcindul

ochii spre lumina cea adevärat5., spre domnul nostru IisusHristos (care cu lumina sa umbra 0 intunérecul lumiiace§tiia 1-au stricat) cu smerenie-§ tindea Minile sale 0

io spre acéia din tot cugetul doriia i spre acéia degrab',ca sä soseasel pohtiia strig1nd cu prorocul: In degrab' sàne ja pre noi, pre dinnainte, muele tale, Doamne, c5, ni-amsupärat foarte", spre care strigare Ii Indemna 0 de Dumne-zeu cuvIntältoriul prorocul Isaia, zicind: Carii v5. aduceti

15 aminte de Dumnezeu nu acéret 0. nu fit mut, ping cindva pune lauda Ierusalimului pre 'Amine.

Zice i intr-alt loc: Pentru Sion nu voiu t5cea i pentruf. 105Y Ierusalim nu md. voiu / odihni, pinà chid va ei ca lumina

dreptul lui i Mintuitoriul lui ca o f5.clie aprinsà". Adecä.20 pentru marea dragoste cu carea iubesc besérica i adu-

narea celor credincio§, nu voiu täcea nici mä voiu odihni,ci de pururea cu rug5ciunile méle voiu striga c5iträ.' urechilemilostivirii dumnezee§ti, pink' chid va trimite pe dreptulacela de carde toate neamurile doresc, carde ca räsdrita

25 soarelui i ca acliia cea aprinsaintunérecul lumii va strica0 lumina cea adevärat5,, adecl luminata cunWinta lu-crurilor dumnezeeti o aratà ochilor oamenilor celor muri-tori sä fä.'gä.duiate ; i precum au f5.0..duit au 0 sä.'vh*t,slobozind dintru adincul inimii, Cu calduril cuvintul acela:

30 Rourat ceriurile de sus 0 norii s5." ploao dreptul, sä sede§chizä p5.Mintul i sä.' arate pre mintuitoriul".

Ce zici, prorocule ? Ce pohteti? De pohteti ca s5.* esdin ceriu i dintre nori cel drept, cum zici p6mintului cas51-1 arate pre mintuitoriul 0 cum poate fi ca ceriul cu

2 adesea C // 3 pinzile C, N // 4 ters amintrilea Fi ad. alt chip B, amintereaC, aminterilea N // 5 coprind C // 9 4 tindea B, C, N / mlinile B, C // 10 spre] spaB // 11 In degrab'] degrab' C // 12 dupd s ne ja ad. §i s. ne Intimpine B, C / lipseftepre dinnainte C, denainte N / milile N / ne-ara supArat B // 13 cl ni-am supAratfoarte] cl am sArAcit foarte C / i Dumnezeu N / i Dumnezeu prin cuvIntl-toriul C /114 Isaiia C, N 1115 tAcéreti B, tAcereti C, tAcérit B / nu fiti muti C //17intr-alt loc B, C // 19 dreptu C. N / Adicl C // 20 care C / biserica C // 21 credinciosiC // 22 de-a pururea C // 24 carile 1-2 N // 26 adicA C // 27 o va arAta B // 28flgAdueste C // 30 Riurati B. C, N / plol C / dreptul] dreptate N / sA sA deschizAC, N // 32 zice C / ad. margina/ de pohtesti N // 34 sA, arate C //

111

www.dacoromanica.ro

norii s. iveasca' pre cel drept i pamintul sa-1 arate? Amin-f. 106 doao grit adevarate, din ceriu 0 de pe pamint / deodata a

sà ivi: din ceriu, pentru cá iaste Fiiul lui Dumnezeu, depre pamint pentru cà iaste fiiul omenesc. Pentru acéia

5 strig caträ ceriu i catra pamint, ca sà ne arate noao predireptul i mintuitoriul acela al lumii.

Drept acéia acéste cuvinte, acéste strigari i acéste do-rinte ale sfintilor parinti, besérica intru aceasta vrémeni le arata celor mai denainte agaduindu-le, iara noao

10 dindu-ne mila sa. Ca ce doriia sfintii aceia parinti, noiavem; 0 ce mila Weapta ei, pre noi ne-au intimpinat ;0 ce priviia ei de departe, noi cu evanghelistul avem astaz:Carele era din ceput, care am auzit, care am vazut cuochii noWi, care am privit i muinile noastre au pipait

15 pentru cuvintul vietii, pre acela vestim i marturisim voaoviata cea vécinica, care au fost la pärintele, iara acum s-auaratat", a cdruia aratare atita bucurie ne aduce noao,mai multa decit acéia ce avea parintii cei sfinti de demult,a caruia a§teptare cu drag 0 cu dorire, mà indeamna ca

20 sa zic acest cuvint: Säruta-ma pre mine cu sarutareaf. 106° gurii sale", c5. toti / cit era din duh, cu duhul cunWea cita

min,' era sà vérse pre buzele aceluia.Dorind 0 el, drept acéia, ca sa fie parta unii bunatäti ca

acetiia zice din tot sufletul ca sä mà sarute pre mine25 cu sarutarea gurei sale ; care cuvint atita face ca i cind

ar zice: pre Moisi nu-1 auz caci iaste la limba Impiedecat,buzele Isaiei slut intinate, Ieremiia a grai nu tie pentruiaste prunc i toti prorocii au amutit ; ci el 'insu sa-migraiasca mie i sa-mi de§chiza' voia parintelui sau i In

30 fiinta sa pre mine sa mà invéte, a caruia preaiubita fiintapre mine sa mä inoiasca i rinrile invataturilor lui sa se facaIn mine izvor de apa mintuitoare intru viata cea vecinica.

Vedeti, drept acéia, fratilor, ce taina mare praznuiWebesérica noastra 1ntru aceasta vréme, care tainä cei de

35 demult intru atitea ani de la inceputul lumii au doritn-au c4tigat-o. lar noi, intru aceasta vréme avind-o, o

3-4 lipsefle lui Dumnezeu, de pre plmint pentru c iaste fiiul C // 6 dreptulC, N // 8 biserica C/ aceastA C, N 1/9 lar C // 11 intimpinat C//12 astAzi B, C, N//13carile N ¡/14 nWrii C 1/16 viiata C, N / p1rintile N / iar C /118 mult C // 19dorire] durére B // 21 to B / ad. marginal cu duhul B ¡/22 buzile N, C // 23 aceiaC / pArta§i N, C // 25 gurii C, N / and] cit C, N // 26 tmpiedicat C ¡/27 buzile C, NIIsaiai N // 28 aci iaste C, N / to B / ci] ce B // 30 prea iubit. B // 32 viiataB, N, C // 33 prlznue§te C // 34 biserica C // 35 atttia B / ad. marginal lumiiB // 36 n-au cl§tigat B, C / iar5, N //

112

www.dacoromanica.ro

paznuim. De aici lesne iaste a intelége ce pohtéste de lanoi pricina acestii sfinte vremi: pohtéste nevointa sfin-telor rugäciuni, laude dumnezeesti, multemite pentru binelece am luat de la Dumnezeu, impäirtirea milosteniei, pos-

f. 107 5 turi, impreunare adése / cu preasfintele taine, curäiteniiasufletului, carele acésteia toate gä'tesc sàla intru inimilenoastre, spre venirea Domnului i ne indeamnä spre faceride bine.

Cá cu acéste podoabe de fapte bune logodnica chiamä.10 cätrá sine pre iubitul mire zicind: patul inimii méle infru-

musetat iaste cu florile doririlor dumnezeesti si casa meaiaste cu lémnele céle mirositoare i nestricate a facerilorde bine intemeiatä.. a pre acest fél de sä1a i mirelebucuros sá pleacá si rAmine acolea piná cind tréce zioa

15 0 umbra sä. plead. Spre paznuirea adev'gratà acestortaine trebue ca sä."-s rinduiascä omul vréme in toate zilele ;iar de nu vom face nici unele de acéstia, de ce folos vor finoao acéste sfinte vremi? Trebuiaste, dará, pentru aceastaca sá ne facem i noi sot vremii i sá ne nevoim spre prlz-

20 nuirea inträzii trupesti a domnului nostru Iisus HristosIn Ierusalim i spre ascultarea patimilor sfintiei-sale sáne gátim, ca sá putem striga i noi ca Adu-taminte, Doamne, cind vei veni intru impälfátiia ta"cu moartea sa, omorind moartea, sä ne aruiascä. viata

25 cea doritä.. Amin. /

f. 107 CUVINT DE INVATATURA. LA SFINTII I INTOCNIA CUAPOSTOLII TAIP.A.RAT COSTANDIN SI ELENA

Tot cel ce sá smeréste sá va inälta".Nu iaste cu putintá sä ajungg nestine la linistia mm-

30 tuirii, de nu va tréce intii prin usa radarii.Nu iaste cu putintl sá se sue in cereasca cetate a fericirii

de nu va infra prin calea smereniei.

3 multamite B, N, C //4 luoat N / milostenii C // 5 adesea C / preasfintiletaini N, C /16 carile N, care B, C / aceste C // 9 chiiaml B, N ¡/12 lemnile C, N ¡/13rairile B, N // 14 acolia B ¡/16 vrémea B / zilile N ¡/17 jar& N / unile B, N, C / de $]din B / acestea C, N ¡/18 Trebueste C / dar C ¡/19 soti C, N // 21 sfintii-sale B, C ¡/22tflharu C / Adu-ti B / Adu-t aminte] Pomenesti-ne pre noi C // 24 viiata B, N, C //26-27 Cuvfnt al 21a sfintii fmpArati i fntocma cu apostolii Costandin si ElenaC // 27 Implrati B, C // 28 /ipse,ste sä C // 29 linistea C, N // 30 Intliu B, N //31sa sue C, N // 32 smerenii C //

113

www.dacoromanica.ro

Nu iaste Cu putint5, sä: se inalte in ceata sfintilor, de nusà va smeri cu duhul aici, jos, in ora011 celor päiminte§ti.

Nu iaste cu putint5. s51 imp5x5.teasc5, impreunä. cu Hristosla ceriu, de nu va urma aici urmele lui Hristos cu crucea.

5 Nu iaste cu putintà a raminea cuiva nume vestit inlume, cu fapte réle i necuvioase.

Aceasta cunoscind i marele Constandin, cine va puteas5, povesteascà smereniia lui cea mare? Cine va putea

f. 108 scoatà la ardtare cre§tin5.tatea lui / cea des5.vir0t i cu-io getul lui cel cretinesc, pentru ca s, se invredniceasa

dumnezee§tilor f5.g5.dueli, pentru ca sá se imp5.'rt4asc5,bucuriei cei nespuse a imp5ifáltiei ceriului? C5.ci chid aurasärit in lumina lumii ace§tiia 0 au 15.'sat bratele célepärinteti e0nd din Vretaniia, de n-au i fost inc5. cre§tin,

15 iarà fugiia de cugetul cel päginesc: i uriciunea ce ar5.tac5.trä lucrurile céle pàgîneti inchipuia procopsea la ceaviitoare, ce era s51 facá in cretinä'tate

oare n-au ar5.tat mare cretin5.tate? Cä auzind ne-drepatile céle p5igine§ti ale lui Maxentie ce f5.cea asupra

20 cre§tinilor au r5.dicat asupr5.-i r5.zboiu i m5.'car c5. era innevoe, atita cit era sä se biruiasc5. de Maxentie, iar l-auincredintat biruitoriu i i-au sporit b5irb5.tiia sufletuluispre lupt5., neadormita proniia lui Dumnezeu cu o inchi-puire de cruce pre ceriu carea zicea cu slove de stéle: Cu

25 acesta sà birueti", dintru care ar5.tare, intarindu-se buncredinciosul Constandin, atita de tare s-au luptat cu p5.-ginul de Maxentie, cit l-au biruit desäivir0t i l-au inecatIn apa Tiverului.

f. 108° Luind, drept acéia, / indrAznea15.' de pe acéste sémne30 cereti blagocestivul impäirat atita au procopsit in crqtin5,-

tate, cit face sa se minunéze tot cei ce aud.Omul iaste dobitoc, iubitor de sine. Cä de ce nu sä

apuc5.? i ce nu sà osten4te? cu ce nu sälsil4te, pentruodihna, lini§tea i paza sämät5itii lui? Cà fiind s5indtos, ce

35 nu face, pentru ca s5. apere 0 s5.' depIrtéze céle ce sup5.'räs5.natatea? Cîtà cheltuia1à face, pentru ca sä stea impotriva

1 s5. s inalte N // 2 orasu C // 6 duo lume ad. de va fi C // 7 marile C, N /Costandin B, C// 9 scoat5.] scoar5. N // 10 s5. invredniceasa C, N ¡/12 imp5s5.tii C ¡/13bratile B, N, C// 14 pArintesti C, N// 15 iar C //16 procopsala N ¡/21 in mare nevoeN, C / se se biruiasa. B // 22 biruitor C // 23 ca o 1nchipuire B ¡/24 pe N, pb. C /care C, N // 25 lipsqte intArindu-se N, C // 26 Costandin B, C / lipsege de C, N // 31lipsefte face C / cit s5. face N / toti C, N // 32 iubitoriu N / de ce] di ce C // 33 sice osteneste N, si ce nu osteneste C // 36 sAnAtatia N // 36 lipse,ste pentru C, //

114

www.dacoromanica.ro

gerului ernii, impotriva arsitei veril? Fiind bolnav, eft sicheltuiaste, cit pätiméste, cit rabdà, pentru ca cis-tige ce-au pierdut? Nu bagá in seamä.' a-s cheltui avéria,a gusta doftorii amará, a sä; adapa cu Muturi gretoase,

5 a-s vä.'rsa singele; si nu iaste nici un lucru ca sä nu-1fad.' pentru s'Anatatea lui i pentru mintuirea cea trupeascä.De pe acéstia poate sä priceapá fiestecarele cit iaste <de>dulce sänä.'tatea i cit iaste de iubitor pre sine omul.

Deci acea pohtá a sänätätii carea poate atita la ceilalti10 sá facá die putincioase i céle neputincioase, n-au putut

nicidecum sá facä nimica blagostivului Constandin. N-auf. 109 putut, zic, mäcar cit / de putin s5.-1 misce din alduroasa

lui blagocestie, pentru cä: fiind ränit iubitoriul de Dumnezeude cumplite bube peste tot trupul era o minune celor ce-1

15 vedea. N-au putut mestersugul cel doftoresc sä: afle mij-locire vindedtoare i doftorii iscusiti pentru aceastä.' board.nevindecatä..

Iará zavistiia cea jidoveascI aceasta sfltuia pre impà-ratul sä.' ucigá atitea prunci &it sä-s poafg späla trupul

20 intr-acel singe cald al pruncilor celor omorit ; i asa, cufun-dind patima, acolea inläuntru, s-ar fi mintuit impäratul.

Ce socotit, oare, sä.' fíe primit sfatul acesta, iubitoriul deHristos, sá se fi apucat de doftoriia, aceasta, credinciosul?Ba, nu s-au apucat. De ce? 0, de credinta cea desä.virsit

25 a credinciosului imp6rat au zis cu glas mare: mai binevoesc sä moriu eu, bolnav i pentru dragostea lui Dumne-zeu, decit sä-mi iau sänätatea mea si sä-mi rascumparmintuirea mea cu atIta singe nevinovat.

Räispuns adevärat de impArat credincios. Mai bine au30 socotit viata altera decit a lui. (Oare) nu s-au afaitat cu

aceastá faptä., adevälrat urmätor lui Hristos? Mi s'51 pare

1 geriului C / ar§itii N, arsurii C // 2 cheltue§te C / s5.-§ cf§tige B, C, N // 3averea C, N // 5 a vIrsa C / singe C/ ca s5.] s C// 6 sanAtatia N // 7 De pe)dup.5. C, dupe N / aceste C / poate] toate C / fie0ecari1e N// 8 de dulce C /iubitoriu N // 9 care C / céialalti B // 11 Costandin B, C // 12 putintel C, N // 13fntre paranteze iubitoriul de Dumnezeu C // 14 preste C ¡/15 me#qugul C ¡/16iscusite C, N// 18 lar C //19 atttia B // 20 omoriti B, C, N // 22-23 Oare pásfatul acesta priimit-au credinciosul i iubitoru de Hristos Imp5sat ca s5, sá apucede doftoria aceasta.? C // 22 socotiti B, N / priimit B // 24-25 Ba] Dar ce auzis blagoslovitul Incá cu glas mare C // 24 de] din B // 27 skatatia N /ascumper B, ascumpar C, N /128 lipsefte mea C // 29 adevArat aspuns C /lipse§tecredincios C // 30 viiata B, N, C / fiírd paranteze oare C // 31 urmatoriu N //

115

www.dacoromanica.ro

f. 109° &I fie sgltat ceriul cu to ingerii sgi, / de acest glas blago-cestiv al egspunsului. Au s'ältat sufletele celor drepticétele cerqti, heruvimii i serafimii s-au bucurat pentruaceastg curatg cunWintä a dragostei cgtrg Dumnezeu,

5 a iubitoriului de Dumnezeu Constandin. $i aceasta oadeverez din sgvir0tu1 cel de pe uring.. Cà peste noaptei-au descoperit insu impgratul imp5ratilor, prin rostulslgvitilor apostoli (Petru 0 Pavel) cum c5.' pentru credintalui cea desgvir0t s-au hirotonit de la Dumnezeu intocma

10 cu apostolii i i-au dgruit nu numai sgrigtatea trupuluice 0 a sufletului, botezindu-se de sfintul Silivestru. S-aubotezat, drept acéia in baia a dooa a nWerii i s-au curgtitde toatg boala.

0, de ingltimea credintii lui Constandin ! $i cine poate15 mgcar cu mintea sä. te ajungg? $i de vréme ce atita credintg

au argtat credinciosul impärat mai Inainte de a sg imbrgcacu haina cea luminatg a credintii prin botez, socotit devedet la citä ingltime s-au suit dupg podoaba credintii.

Sä turbura lin4tea cea besericeascà de dobitoceasca20 pornirea eresului arianesc i pravoslaviia credintii s5.' lupta

f. 110 de valurile necredintii. Si la atita nevoe / au strglucitsteaoa cea luminoasg, blagocestivul Constandin. 5i, adu-nind la Nichea sgborul cel lgudat, au potolit turburareabeséricii. $i precum firea na$e iarba cea de vindecare

25 la locul unde rgsare odrasla cea purtgtoare de moarte,precum sá véde: are otravg de moarte scorpiia, iar dupgmoarte s'a' preface trupul ei iarbg de vindecare ; muFgnàpirca de moarte, iar din trupul ei sá face tiriacul, careleiaste impotriva veninului, intr-acesta chip au rinduit

30 dumnezeiasca pronia ca pe vremile necuratului Arie salstrgluceasc à blagocestivul Constandin, pentru ca sä rgsi-peascg cu lumina credintii norul eresului arianesc.

1 totl B, C / blagocestiv] fericit C// 2 sufletile C, N // 3 cétile B, cetile C, N /dupd bucurat ad. foarte C // 4 dragostii B, N, C // 5 a iubitoriului de Dumnezeu]a pravoslavnicului impArat C / Costandin B, C // 6 adevIrez B / sfirsitul C f depe] dup. C // 8 fdrd paranteze Petru i Pavel C // 9 dupd Dumnezeu ad. a fi C // 10sliatatia N//i1 ci i B, N, C// 12 aceia C / a dooa a nasterii B, C//13 gers de B// 14 0,mare iraltime a credintii C / Costa.ndin B, C // 16 mai nainte C, N // 17 socotitiB, C// 18 vedeti B, C// 19 linistia B bisericeasc5. CH 20 arienesc C, NH 22 CostantinB, C //23 Nicheia C, N / soborul C, N // 24 bisericii C // 26 scorpiia are otrav5. demoarte C // 26-29 bare paranteze scorpiia are otrav5.... 1mpotriva veninului C //28 nitplrca muse& de moarte C / tiriiiacul B, tiriiacul N / carile N, ce C // 29dupd veninului ad. ap. C f 1ntr-acest C // 30 pronie B, C, proniia N/ pre C, N // 31Costandin B, C // 32 arienesc B, N, C //

116

www.dacoromanica.ro

Aici, adevarat, sà cuveniia sä. aibi minte ingereasc.5.,pentru ca sä scot la arAtare legile céle sfinte, ce in§w auscris, spre sporiul crqtinätätii 0 al credintii celor credin-

multimea beséricilor carele in multe locuri, in slava5 lui Dumnezeu, cu mare cuviint5. au flcut, milosteniile

clträ cei lipsit, ajutoriul catrI cei säraci i dragostea ceacretineascä aträ toti i toate, pentru int5.rirea i inte-meierea credintii.

Deci de au strälucit atita marele i intocma cu apostoliif. 110710 in credinta, socotit cIt s-au inältat / in semerenie, care

iaste roada credintii. Socotiti pre preaslävitul impäratcä au numärat mai mult biruinte i pohf ale, decit zilea vietui lui. Socotit indestulata lärgime a stäpinirii lui,card incepea de la räsärit i sä sfir0ia la apus.

15 i cu toate acéste pricini, carele 11 indemna spre mindrieca pre un impärat i impärat infricoat, slavit i puratorde biruintä, vedeti-1 cit iaste de despärtit de acéia ce säcuveniia sä-1 arate vredniciia; sä cuveniia ca un hirotonitintocma cu apostolii, nu de oamenii, ci de insu0 arhiereul

20 cel desävir0t Hristos, sà azä intii la sfintele slboarl,iar5.* ca un smérin nu s-au arItat niciodatä sà§azä de nuvrea a veda intii tot pärintii 0 nu in scaun nalt,tesc, ci in scaun scund i prost.

Ajungea, ca un blagocestiv impärat sä porunceasc5. sä25 se zideascä besérici, sä se rädice case de rugäciuni í alte

zidiri pläcute lui Dumnezeu. lar ca un smerit ce era insuasà pogoriia din scaunul lui cel inalt i lepäda schiptrullui din minà i scotea haina cea impäräteascä de pe trupullui goliia capul de cununa cea de mult pret i aducea

30 pre umbrele lui pietri i cu muinile lui iubitoriul de Dumne-.zeu säpa cu ceialalti lucrätori la teméele beséricilor.

1 aibd. B, aib' C // 3 sporul C, N / credinciosi C, N 114 bisericilor C / careC, carile N // 5 ad. marginal cu mare B //6 de AAA. N / lipsiti B, N, C / ajutoru C //7 crestindneascd B / tot B / Intemeerea C // 9 marile B, N, C ¡/10 dupd,credintd ad. Costantin C / socotiti, B, C //11-13 CI affindu-A Intru Indestulatd15.rgime a stdpinirii lui C // 11 pre] pe B // 12 biruintd B / pohfale] pohte N // 13Socotiti B//14 care C// 15 carile N// 15-18 Nici cum nu s-au indemnat spre mIndrie,ci mare despdrtire au avut de aceia ce A cuveniia C ¡/16 purtAtoriu B, N // 18.A cuveniia ca un] i fiind C ¡/19 oameni B, C/ 1nsus B, C // 20 lipseFie cel desd-virsit C // 18-21 sd cuveniia mdcar la sfintele Aboard. A sazd mai Intliu, lar el,ca un smerit ce era, nu s-au ardtat C // 20 Intliu B, N / soboard. B, N // 21 smérinad. si smerit B //22 Adea C, N / intliu B, N / toti B, N, C / dupd pdrintii ad. apoisddea si el C ¡/23 scund] stlnd B //24 Ajungia B // 25 biserici C //26 lipsege ce eraC// 27 pogoriia C / nalt C //28 de pe] chip& C, dupe N ¡/30 umerile B, N, C / iubitoru;C // 31 temeile C / bisericilor C //

117

www.dacoromanica.ro

f. 111 0, smerenie / MIA margine! Veniti aici, voi lacuitoriipustiiului, carii, ati statut pilde minunate i dascali aismereniei, venit, zic i vä minunati de smereniia impa-ratului celui ce iaste intocma cu apostolii; märturisiti

5 cum ca au ajuns pinä la nu mai inainte. Pentru caci voide at si infrinat dobitocestile patimi ale trupului, deati smerit trupul, de at lepadat dasärtaciunile pohtelor,de ati iubit tinérea, de ati urit mindriia, de ati trait incuratenie, de v-ati facut cu masuraciunea smeriti, nu

10 iaste minune, pentru caci despartindu-va de lumeiubind saraciia lesne ati gasit sufletul vostru la smerenie,pentru cad bine stim cà saraciia smeréste pre om.

Iar marele Constandin in luciul lumii acestiia, imparatmare, stapinitor lumii, cu domnie lata, cu stapinire desä-

15 virsit, cu marire nespusa i sa nu sa mindreasca, ci maivirtos sa se arate desavirsit pilda smereniei. Nu iasteminune ninunilor? Nu iaste semn de mare sfintenie?Nu iaste dovada a unui dar mare de la Dumnezeu inceriuri?

20 i pentru caci au strälucit in bunatatile céle mai alése,peste m'asura, marele i intocma cu apostolii, Constandin,

f. 111° invat5. cu a sa pilda toatä adunarea credinciosilor, / toatecétele oamenilor, carii dinpreuna sarbeaza i praznuescpomenirea lui, sä calatoreasca cu indraznealä sfinta pre

25 calea mîntuirii, pentru ca sa se invredniceasca dumneze-estilor fagadueli, pentru ca sä se facä partasi cerestilorbucurii i fericirilor celor de pururea.

Invatä, drept acéia, pre cei bogati, pentru cad fiindel prea bogat facea comoarä in ceriuri, dupä evangheli-

30 ceasca porunca. Invatä pre cei de neam bun, pentrucad fiind el prea de neam bun au pohtit vietuirea sipetrecaniia cetätii cei de sus. Invata pre imparati, pentruimparätind el cu atita putére sá silla pururea sä cistige

1 Bald de N, ce B / fArl margine] nem&rginità C / Venit C / aicea N // 2dascalii B // 3 smerenii C / minunati B, C // 4 infra paranteze celui ce iasteIntocma cu apostolii C// 4-5 lipsefte marturisiti cum cá au ajuns pin& la numai Inainte C // 5 lipse,ste nu mai inainte N / flan nu mai Inainte si ad. céle maiInalte C // 6 ati B, C // 7 ati lepgdat B, C / desIrticiunile C, N // 8 a.v iubit C /tineria B / at trAit B, C // 9 de v-ati flcut cu masur5.ciunea smeriti] de ati petse-cut In smerenie C// 11 s5x54iia C/ a gatit C/ la] spre Cll 12 pentru cä C/ lipse,ste binestim cä C/ smeriaste B ¡/13 marile B, N / Costandin B, C / lumii] mArii C // 14 st.1.0-nitoriu B, N // 15 mIndriasa. B //16 sá sá arate C / smerenii C ¡/21 marile N / Costan-din B, C ¡/23 cétile B, N, C // 26 pArtas B //27 bucuriei C, N ¡/29 fiind prea bogatN 1/ 30 niam N /1

118

www.dacoromanica.ro

mostenirea aggduialelor lui Hristos. invatà pre méserisi pre sgraci, pentru cà de vréme ce bogältiia i mgrireas-au biruit de pohta bungatii, cum sg nu sporeascg prelesne sgräciia, care iaste pricing spre facere de bine, dupg

5 cum zice David?Bucurg-te, drept acéia, acolo sus, la impgrätiile céle

mari a dumnezeestii mgriri, o, blagocestive impärate ISue-te la ingltimea dumnezeestilor fericiri, unde ceadesälvirsit smerenie te-au suit. Culége rodurile credintii

10 tale cei peste mäsurl In ceriuri, carele aici, jos, pre pg-mint, ai s'grnInat tu. Iarg sä nu ne las nici pre noi säracide folosirile, de acoperemintul si de rugg'ciunile tale céle /

f. 112 fierbinti cgträ. Dumnezeu si mai virtos te roagg FiiuluiCuvintului lui Dumnezeu, sä päizeasca Intre i cu fericire

15 chipul cel viu al bung'tätilor tale, pre adeväratul moste-nitor crestingtätii tale, pre iubitoriul de Hristos i cres-tinul nostru domn.

Suppune supt picioarele credinciosului lui suflet slabifgede putére pre vräjmasii precum ai

20 supus pre protivnicii credintii, pentru ca sä: luminéze inmulti ani, Intru stäpinirea sa, crestinältatea, pentru cadomnind el sä Impgr5.teascä dreptatea, pentru ca sä: tiecu slobozenie bungtatea, sá nu aibg obraz strimbältatea.

Si asa sg: se mgreasel Dumnezeu, sg se cinsteascä. dreapta25 credintä, carea nädAjduim sà o cistigäni prin darul au,

pentru c5.ci acesta lust's avind numele tgu s5. face asg-mingtoriu desgvIrsit bungatilor tale. Amin. /

f. 112Y CUVINT DE INVATATURA LA NAFTEREA DONENULUI NOSTRUIISUS HRISTOS

30 Cäl nu pre ingeri cindva au luat, ci säminta lui Avraamau luat", zice fericitul Pavel In 2 capete cgträ evrei.

Doao fin i mai alése si mai de cinste au fäcut Dumnezeu,adecg cea ingereascg i cea omeneascg ; cAci di pre inger

1 fAgIduielilor C // 4 faceri B // 6 ImpArAtiele B // 7 lipse§te a dumnezeestiimAriri B // 10 carile N// 11 aicea jos N/ Iar C /lasi B, C //12 de acoperemintul] acope-remintului tS.0 C, N // 15 mostenitoriu B, N // 18 Supune C picioarile B, N, C/lipsefte lui C 1/19 mar-a B, N, C / ters tale i ad. sale B, sale C// 20 potrivnicii B, po-trivnitii C// 21 crestinitatea N/ /ipsege pentru C// 22 dreptatia N / pentru ca s5.sä C // 23 obraz ad. §i loe B // 24 s5. sá cinstiasa C, N // 25 care C / sä o] sà. C // 27asAmIn&tor C /128-29 Cuvint la zioa nasterii lui Hristos C // 30 pre] prin B /Inger N / luoat N // 31 luoat N / lipsefte zice fericitul Pavel In 2 capete atr5. evreiC,N//32 #ers mai ales si C/ dupd Dumnezeu ad. dupg chipu säu C//33 adic5. C/ Ingeri B//

119

www.dacoromanica.ro

si pre om i-au facut Dumnezeu dupa chipul sau, precumzice la capul cel dintii al Facerii: Sa facem om dupachipul nostru si dupa.' asaminare". Lsä nu pentru trupci pentru suflet iaste facut omul dupä chipul lui Dumnezeu,

5 caci ca Dumnezeu nu are trup, ci iaste duh, dupa cumzice Hristos: Duh iaste Dumnezeu". ingerul Inca iasteduh, ea asa zice prorocul David: Cela ce face pre ingeriisai duhuri". i sufletul omului iaste duh, ca' iaras acestasproroc zice : Lua-vei duhul lor si sa vor sfirsi si in tarina

10 sa sa vor intoarce".Dumnezeu iaste nevazut, ingerul iaste nevIzut si sufletul

omului iaste nevazut. Dumnezeu iaste nemuritoriu, ingerulf. 113 iaste nemuritoriu / si sufletul omului iaste nemuritoriu.

Dumnezeu are intelégere s'i voe, ingerul are intelégere15 si voe si sufletul omului are intelégere si. voe.

Deci amindoao firile acélia era cazute, pentru trufiia:ingerul pentru caci au pohtit sa fie asémenea lui Dumne-zeu, dupa cum zice la Isaia in 14 capete: Sui-ma-voideasupra norflor si voiu fi asémene celui de sus inalt",

20 §i. pentru acéia I-au inbeznat Dumnezeu intru prapas-tiile iadului si omul iara vrea sä fie asémene lui Dumnezeu,cä auzind din gura sarpelui cà in ce zi va mLica din lemnulcunostintii sä va face Dumnezeu; si pentru caci au mincat,fu izgonit si el din gradina desfatärii si luo blestem ca sa

25 intre in pamintul dintru carele s-au luat.lar acum Dumnezeu daruiaste omului mila sa, ca au

luat spre sine firea lui cea cazuta, iar ingerului nu vasa-i arate acea mill; s'i pentru acéia n-au luat spre sinefirea lui, dupa cum zice fericitul Pavel: CI nu pre ingeri

30 cindva au luat, ci saminta lui Avraam au luat".Drept acéia am a zice inaintea dragostei voastre, in

vorba ce voiu sa fac astaz (patru) pricinile pentru ce auluat Dumnezeu firea omeneasca s'i n-au luat cea ingereasca ;

33-1 Fiers aci cs. pre ingeri... chipul sAu C// 2 dintliu B, N // 3 aseminareC // 7 cá asa] cum C // 8 iarlsi B / el jai* acestas) precum acelas C // 9 luao-veiN// 11 nev5.zut 2] asemenea C // 12 iaste nevAzut] asemenea C / nemuritor C // 13iaste nemuritoriu 1-2] asemenea, C 1114 intelégere si voe 1-2] asemenea. C If 15sufletul omului iar are N // 16 acelea C 1/18 f ters dupl C / Isaiia C, N / capC 1/19 norului B / asemenea C, N 11 21 prIpIstiile C / lar C / asemenea C, N // 24dgsf5.t.i.rii N / 1u5. C // 25 carile N / s-au luoat N // 26 iar6. N / d5.rueste C //27au luoat N / iarg N // 28 s.-i arata N / luoat N // 30 luoat N // 31 dragostiiN// 31-32 Drept deci, ca sa pricepeti avem 4 pricini: pentru ce au luat C // 33luoat 1-2 N // 33-1 ad. marginal Dumnezeu firea omeneascl si n-au luat cea Inge-reasa ; asijderea si pentru ce au luat B //

120

www.dacoromanica.ro

f. 1131 a0jderea 0 pentru ce au luat spre sine / Hui lui Dumnezeufirea omeneasca 0 n-au luat alta' fata a dumnezeirei,adeca Taal, sau Duhul Sfint, care pricini le vom spunefoarte pre scurt, pentru ca s5. nu vä dam suparare. Ci mä

5 rog lui Dumnezeu sa-mi dea ajutoriu 0. pre dumnea-voastra vä pohtesc sa, ascultat cu dragoste.

Pricina cea dintii, pentru care au luat Dumnezeu spresine urea omeneasc5., iar nu cea ingereasca iaste ca ingeriin-au perit tot, ci au ramas din ei multi, iar oamenii era

10 cazut tot, pentru pacatul näscutului celui dintii. Si neputem incredinta de aceasta din pilda ce zice DomnulHristos la Luca, in 15 capete, zicind: Care om dintruvoi, avind 100 de oi 0, pierzind una dintr-insele, au nuva lasa céle 99 in pustie 0 va mérge dupa cea pierdutä,

15 pinä o va afla; 0, aflind-o, o pune pre umarul lui, bucu-rindu-sa.'"?

Omul acela sa intelége a fi Domnul Hristos. Ca a.§azice prorocul David: E0-va omul la lucrul sail 0 lalucrarea sa 'Ana in seara". lar ale 99 de oi s5. inteleg

20 céle 9 céte de ingeri pre carii, lasindu-i Hristos in ceriu,au venit pre parnint sa caute oaia cea ratacia, adec5.'firea cea omeneasca, caré era departata de Dumnezeu,pentru pacat 0 era ratacita in lume. Ca ap. zice David

f. 114 catra Dumnezeu: Rataciiu ca o oae pierduta, / cearca25 pre robul tau".

Aflat-au Hristos pre acea oae fa'acita 0 au luat-opre umerile sale, adeca au luat spre sine firea omului,dupl cuvintul apostolului Domnului <care> zice: S5. aratäIn trup". Lea' putem intelége aceasta 0 dintr-alta pilda

30 a luí Hristos, carele zice: Care muiare avind 10 bani

2 luoat N / Fters alt1 fag a dumnezeirei, adecl B / dumnezeirii C //3 adiciCV/13-6 Fters de la care pricini C // 4 scurt] scut B // 6 ascultati B / cu dragostes5, ascultati N // 7 fters cea dintli C / dintliu N / luoat N// 9 toti B, C N, / iarlN ¡/10 azuti B, C 1 lipsefle to B, toti C / n1scutului celui dintli] Sere f i ad.lui Adam C / dintiiu B. N ¡/11 lipsefte domnul C, N// 12 cap. C, N ¡/13 sutiB / dinix-Insile N 1/14 acea pierdua C. N 1115 aflindu-o N / bucurindu-seB ¡/17 ingelege B / lipsefte a fi C, N // 18 ad. marginal prorocul B / lucrul] cucrulB ¡/19 pin& seara B, C / lipse,ste cele 2 C // 21 ca s5. caute B / adia C // 22care N, C / dIpSrtatl C //23 rItAcit B ¡/24 RAtacit-am C / ca o] ca B / cearca]cauti. C // 26 au luat-o C, au luoat-o N I/ 27 adicl C / luoat N // 28 fters DomnuluiC / care C // 30 carile N, ce C ¡muere C //

121

www.dacoromanica.ro

si va piiarde unul dintr-in0i, au nu aprinde luminaremáturà casa si cautá cu dinadinsul, gä'seste?"

Muiarea acéia sä intelége a dooa fata a dumnezeirii,carele lásind in ceriu 9 bani, adecäl 9 céte de ingeri, s-au

5 pogorit pre p5mint sä caute banul cel pierdut, adecäfirea omeneascá, cu luminarea aprins5., adea cu invät5.-turile cae dumnezeesti. Cá asa zice David: Luminá-toriul picioarelor méle iaste légia ta si lumina cárárilorméle".

lo Aflat-au banul acela al doilea chip al dumnezeirii,adecä. Fiiul lui Dumnezeu, cä s-au imbrAcat cu trupomenesc, dupä cuvintul evanghelistului Ioann: $i cu-vintul trup s-au fkut".

Drept acéia Ingerii m-au fost perit tot, c5ci ea* au mai15 rámas din ei 9 céte in ceriu, iar firea omeneascä era toatä

pierdutá, carea sá intelége oaia i banul cel pierdutHristos 1-au aflat.

A dooa priciná pentru care au luat Dumnezeu spresine firea omeneascá, iar nu cea ingereasc51, cáci cä omul

f.114v 20 au gresit din släbiciune, avind pre sine trup, carele 1-auplecat pre lesne la päicat. lar ingerul au gresit din fireacea rea, neavind trup pre sine. Ca in trei chipuri gresasteomul: sau din slábiciune, sau din nestiing, sau din fireacea rea. Deci pdcatul din släbiciune iaste impotriva lui

25 Dumnezeu Tatál, cä.ci c5. Tatál sä chiama intru tot pu-térnic.

Pácatul dintru nestiintá iaste impotriva Fiiului, c5.Fiiul lui Dumnezeu sä chiam5. intelepciune.

135.'catul din firea cea rea iaste impotriva Duhului30 Sfint, cáci cä Duhul Sfint sä chiam5. bun.

Deci care om va gresi din släbiciune, sau din nestiintä.",11 va erta Domnul mai lesne, de sä, va poc5.1. C5: asa ziceDavid: Fácatul tinerételor méle s-a nestiintii méle nu-1pomene". lar cine gresaste din firea cea rea impotriva

35 Duhului Sfint, omului aceluia nu-i iartá Dumnezeu

1 pierde C / luminarea B, N, C// 2 denadinsul B, N, C// 3 Muerea C// 4 carile N/adic5. C // 5 adicä C // 6 luminarea] fácliia C / adic5. C // 7 David, Psalm 118 C // 8luminátoriul] fáclie C / picioarilor B, C / iaste] e C / légea C, N / lumin5, C// 11 adiaC// 12 loan C // 14 toti B, C// 15 iar5, N// 16 care C// 18 A dooa] Alalt5, Cl luoat N/hpsege spre sine B // 19 jara N // 20 carile N // 21 iará, N // 25 chiiam5, B, N // 28chiiam5, B, N // 30 chiiam5. B, N // 32 Domnul] Dumnezeu C, N // 33 tineretilorB, N, C / si al nestiintii B, N, C ¡/34 pomeni B, N, C / iar5. N //

122

www.dacoromanica.ro

lesne päcatul. CI a§a zice Domnul Hristos: Tot pkatul0 hula sä vä erta oamenilor, iar hula care iaste spre DuhulSfint nu sg va erta oamenilor".

5i sint pkate de moarte 7, carele sint 0 improtiva5 Duhului Mint, fgede nici o greea15., de vréme ce sint

neertate, deaca nu sg va face la dinsele cgzuta vindecare ;pgcatul cel dintii iaste trufiia, dintru carele sa nWe /

f. 115 semetiia 0 neascultarea ; al doilea iaste zavistiia, dintrucarele s5. nate vrajm510ia 0 uciderea ; al treilea iaste

10 iubirea de argint, carele sg num4te a doua inchinare deidoli, dintru carele s51 nasc toate rélele ; al patrulea iastealcarea de lége, adecg nebggarea in searnä celor hotkite0 45.'zate in legi 0 in pravile, dintru carde sä na$e necre-dinta 0 lepgdarea de Dumnezeu ; al cincilea iaste sgmi-

15 narea de vrajbá intre frat 0 intre priiateni, care pkat1-au aflat singur satana ; 0 cine are acel ngrav iaste asé-menea diiavolului; al aselea iaste ngdiajdia cea necu-vioasä ce are nWine la multe mila lui Dumnezeu 0 nusg pgrgs4te de pg'cate, socotind cg-1 va erta, dintru carele

20 55. nWe netémerea de Dumnezeu 0 toat5. necurgtiia ;al aptelea, cel mai de pre urmg' 0 mai mare 0 mai räudecit toate iaste oceaania, adecä dezradgjduirea de milalui Dumnezeu, socotind cá nu-1 va erta nici cu un mijloc,dintru carele sg na§te moartea cea sufleteasa 0 munca

25 cea vécinicg a iadului.Si cine va avea vreunul dintr-acéste pgcate 0 nu va

vrea sä se pkgseascä de dinsul, mai bine sä nu-1 fie ngscutmumg-sa, cg ii iaste cerbicea lui ving de hier 0 fruntea

f. 115° lui de aramg", / dupa cum zice Isaia in 48 de capete.30 5i pentru acéia au luat Domnul spre sine firea omeneascl,

iar nu cea ingereasck c5.ci omul au gre0t din slgbiciuneimpotriva lui Dumnezeu Tatgl, iar ingerul au gre0t dinfirea lui cea rea, impotriva Duhului Sfint.

A treia pricing pentru care au luat Domnul spre sine35 firea omeneascg, lar nu cea ingereascg iaste cà ingerul au

1 lipsepte lesne N, C// 4 impotriva B, N, C// 7 dintliu B. N / carile N// 8 zivistiiaB / dintru] din C // 9 carile N ¡/10 care C / a dooa N, sters C // 11 dintru carele]dintr-Insa C / rélile N, C //12 adia. C / celor] ciolor B // 13 care C / carile N // 14cincelia B / iaste vrajba ce s5. pricinueste 1ntre frati C // 15 frati B / prietini C // 17diavolului C / nAdéjdea B,N, nAdejdea C // 19 carile N //21 dupre urma C / pre] peB // 22 ociania B, lipse,ste C / lipsepte adec5. C / dejnAdljduirea B, dAzn&dAjduireaC // 24 care C, carile N // 26 vreunu C //27 s5. s5. plaseasa. C // 29 Isaiia B, N, C /cap C // 30 luoat N / Domnul] Dumnezeu N, C / firea cea omeneascl C, N // 31aci c5. omul N // 34 A treia]a trea N, Alt.i. C / carea B / luoat N //

123

www.dacoromanica.ro

gresit de bung voia lui, iar pre ticglosul om 1-au insglatsarpele. Cà a dooa chipuri iaste pg'catul: unul iaste chiaral nostru, carele-1 facem noi insine, iar altul iaste pgcatulcel striin, care 11 face alt om si rgminem si noi 135.rta

s acelui pgcat strein. $i ne ceartg Dumnezeu si pentrupgcatele céle streine, precum iaste si in trupul omenesc.CI pentru un mgdular, chid iaste bolnav, pItimesc toatemgdulgrile, asijderea s'i in lumea card sg chiamg trup,adecg besérica lui Hristos, crestinii, pentru un om r5.0

10 pre multi oameni buni ii ceartg Dumnezeu, precum sevéde aceasta in multe cgrti si in multe istorii, cg s-aufgcut de multe ori, in bogate locuri. CI dupg cuvintulapostolului ce zice cg putin aluat toatà frgmintIturadospéste", asa si rgutatea s'i pg'catul unuia pricinuiaste I

f. 116 15 la multi mare pacoste.Drept acéia prorocul David sá ruga lui Dumnezeu sg-1

crute de pgcatul cel strein. Pentru acéia au luat Dumnezeuspre sine firea omeneascg, iarg nu cea ingereascg, aci clingerul au gresit de bung voia sa, iarg omul au gresit dintru

20 insg15.ciune a cgrui pgcat iaste pgrtas si ingerul cel rgu,adecg diavolul, pentru cg el au insglat pre om, prinmijlocul sarpelui.

A patra pricing' pentru care au luat Dumnezeu spresine firea omeneascg, iar nu cea ingereascg iaste cici

23 cg ingerul era mai de cinste decit omul; pentru acéiaera datoriu si mai tare A. se fereascg de pgcat. CI cineiaste mai de cinste i sg cade sg fie mai cu omenie ; ca ingeriigut stéle, lar omul iaste putrejune. CI asa zice in cartealui by in 25 de capete: Stélele slut necurate inaintea lui,

30 darà cu cit mai virtos omul, fiind putrejune si feciorullui viiarme". (Drept acéia A. cade omului celui sufletesc,adecg celui besericesc) sg fie mai cu omenie decit mi-reanul, pentru ca sg ia pildg s'i invdtgturg fiestecine dela el, Väzind faptele lui die bune.

1 de] din B // 2 Ca In doao C / chilar B, N // 3 care 11 facem, carile 11 facem N/4 strein C / pgrtasi C // 5 striin B, N // 6 pgcatile C, N / striine N // 8-9#ers care sá chiamá adicg bisérica luí Hristos C // 8 chiiamg. B, N / lipsepietrup N//9 lipse,ste crestinii C//10 lipse,ste buni C, N//13 aluat] au luoat N//14 autatiaN / pricinueste C // 17 crute, ad. s'i fereascg. B, izbgveascg. C / striin N / luoatN //18 iar B, C // 21 adicg. C / diiavolul B, N // 23 A patra] altà C / luoat N // 26dator C // 28 iarg. N // 29 stélile N // 30 dar C / repetcl margine mai v1rtos B /feciorul B, fecioru C// 31 vierme C // 31-32 fdrd paranteze CH 32 adicl C/ bisericescC // 34 faptile C, N //

124

www.dacoromanica.ro

Pentru acéia i Hristos, pre oamenii cei sufletestif. 116v

numéste sare, zicind: Voi sinteti sarea pämintului"/;deci de sä va strica sarea, cu ce sä.' va mai sä.'ra? ti numésteluminä zicind: Voi sinteti lumina lumii". $i

5 Aa sä luminéze lumina voastrà inaintea oamenilor, ca,väzind faptele voastre céle bune, sä märeaseä pre p`árin-tele vostru cel ceresc". (ti numéste cetate, zicind: Nusä poate ascunde cetatea in virful muntelui". Ti numéstefäclie aprinsä zicind: Nimeni nu aprinde %die sà o

io pue supt obroc, ci In sfépic, ca sä luminéze tuturor celorce grit in casä").

CI nu sä. minie Dumnezeu atita pre omul cel prostcind face pä'cat, cit sá minie pre omul cel bisericescpre omul cel de cinste. $i pentru acéia li sà cade O. fie

15 mai cu omenie si nu li sà c'ädea sä. fael 'Amt.Deci pentru acéste patru pricini, ce-am zis, au luat

Dumnezeu firea cea omeneascä, iar nu cea ingereasel.lar pentru ce au luat Ffiul lui Dumnezeu firea omeneascl,iar nu altä fatä.' a dumnezeirii, adecä. Taal, sau Duhul

20 Sfint, încä slut 4 pricini. Una, pentru cäci &a' chiam'äFiiul lui Dumnezeu intelepciune au luat chipu omuluica sä. vindecere nepricéperea omului, prin caré au cazutIn pAcat.

A dooa, ca cela ce iaste Fiiul lui Dumnezeu, Mr' de ani,f. 117 25 sä se faca / i fiiu omului, supt am.

A treia, precum s-au flcut Fiiul lui Dumnezeu fiiulomului, sä se facä i fiiul omului Fiiul lui Dumnezeu,dupg cuvintul lui Ioann: Si déde lor putére a fi fii luiDumnezeu".

30 A patra, fiind fiiul fata cea de mijloc, s-au acut mijlo-citoriu de au fäcut pace infra Dumnezeu i intre om,dupà cum zice fericitul Pavel: Cà unul iaste mijloci-toriul lui Dumnezeu i oamenilor, omul Hristos Iisus".

lar pentru nasterea domnului Hristos, ce prIznuiaste35 astäzi luminat sfinta bisérick in ce chip s-au nAscut Fiiul

1 oameni C // 3 de sa va mai strica N / sarea pamintului N I/ 4 marginelumina B // 6 faptile C, N / pre .0.01 vostru cel din ceriuri C / parintile N II 7Ord paranteze C / nu poate C. N ¡/10 si o pune supt obroc B // 13 besericescB, N /115 omenie] minie N ¡/16 patru]4 C, N / luoat N // 18 luoat N ¡/19 adicaC// 20 chiianal B //21 luoat N / chipul BI/ 22 care B// 25 sa sá faci C// 27 sa, si. facaB / B ¡/28 loan C / dete C // 30 mijlocitor C // 32 mijlocitoriu B // 33 si] si aC // 34 praznueste C // 35 ,sters astdzi C / besérica B, N //

125

www.dacoromanica.ro

lui Dumnezeu din tatg ar'de mumg 0 cum s-au intrupatdin mumg flede WA, nu trebuiWe iscoadg, de vrémece iaste taina foarte mare, adinc5. 0 peste fire, ci numai cucredintá i cu mgriri de cuvintgri sg ne inchingm lui,

5 ca unui soare al dreptätii ce au rgsgrit din pintecele Fecioa-rei, noao cebra ce §gdeam intru intunérecul 0 umbramortii; 0 din cIlduroasa inimg multemim pentrumulta 0 nemgsurata mill ce au fäcut Cu noi, de-am inoitfirea noastrà cea c5.zutä, cu naterea sa, cäruia i eu mg

lo rog, nevrédnicul, ca unuia ce iaste unul ngscut Fiiu allui Dumnezeu i Dumnezeu adevgrat, sà daruiascg prea-

f. 117v luminatului / sgngtate, viat5. norocitg 0 bung intemeiare,intni cinstit i luminat scaunul mgriei-sale, impreungcu toatg luminata casa mä'riei-sale i impreung cu dumnea-

15 voastrg cu tot i cu tot norodul cretinesc ca de purureasà prdznuit in multi ani, luminat, cu toate ale bunede folos.

CUV1NT DE INVATATURA. LA OBREZANIIA LUI HRISTOS

$i cind s-au umplut 8 zile ca sg tae pruncul imprejur,20 chemat-au numele lui Iisus, carele au fost zis de inger

mai inainte, ping a nu sg zemisli el in pintece".Zice la cartea Facerii, in 17 capete, cum cg' au tocmit

Dumnezeu cu Avraam impgcare i spre semn de adeve-rintg i-au poruncit Dumnezeu, zicindu-i: Aceasta iaste

25 fgggduinta carea vei päzi intre mijlocul mieu i intre voiintre mijlocul sementiei tale, dupà tine intre neamurile

lor, sg se tae voao imprejur toatg partea bgrbgteascg0 va fi aggduinta mea peste trupul vostni, intru fggg-

f. 118 duintg / vécinic5.. i copilul carele nu sà va tgia imprejur30 a opta zi sá va piiarde, sufletul acela din rudeniia lui,

126

2 trebueste C / iscoadA, ad. 0 sA ispitim mai mult B // 5 pIntecile B, C,pinticile N / fecioarii B, fecioarei N // 6 sAclem N / intunerecu C // 7 alduroaalN / multumim C, multAmim N // 8 de au inoit C, N // 9 Cu nasterea sa fireanoastrA cea cAzutA C ¡/12 dupd prealuminatului ad. nostru domn B, C / viiatA B,C //13 scaunu C, ad. marginal 1ntru cinstit i luminat scaunul mArii-sale B /sale N // 14 mArii N, B, C / lipsege luminata B // 15 toti B, C / de-a pururea C //16 prAznuiti C //17 dupd folos ad. Amin B /118 Cuvint la cea dup5. trup tlereaImprejur a domnului nostru Iisus Hristos, la ghenarie 1 dni C // 20 chiemat-au N /carile N / ingeri C// 21 nainte B, C / zAmisli B, N, C// 25 care C// 26 semintiiiB,semintii C // 27 sb. s5. tae C / 1mprejur voao C, N // 28 preste C, N ¡/29 copilu C/care N, C // 30 B / pierde C //

www.dacoromanica.ro

c5.ci au stricat fälgaduinta mea", arätind cu aceastä tä-iare Imprejur 4 lucruri: una pentru ca sä se cunoascá ceicrezut intru Dumnezeu; a dooa, pentru ca sä rämiiesementie lui Avraam sloboc1à de päcatul näscutului celui

5 dined; a treia, pentra ca sä facä pre Avraam pärinte amulte neamuri credincioase, pentru adevärata credintáce au arätat si el cIträ Dumnezeu; a patra, pentru cacidin neamul lui Avraam au wilt sä. se 'lased' Hristos.

Deci, pentru semnul impäcärii aceiia care s-au tocmit10 Cu noi au priimit Hristos tdiarea imprejur, dupä cum

zice Luca evanghelistul: dud s-au umplut 8 zfle ca sátae pruncul 1mprejur, chiemat-au numele lui Iisus", carenume iaste cu adevärat mai presus dedt tot numele, dupäcum zice fericitul Pavel, ea' sä întelége mintuitor". 8i. sä.

15 poate adeveri si de pe alte multe nurniri cum cä sä. chiamä.Iisus mintuitoriu neamului omenesc, iarg mai virtos depä acéste opt nume ce voiu sä zic.

intii sá chiamá viatä de véci, dupä cum zice Ioann laf. 118g 17 cap: Iarà aceasta iaste / viata de véci, ca sä. te cunoascä

20 pe tine unul Dumneze.0 si pre Iisus Hristos, pre careleai trimis".

A dooa sä chiarnä märire, cä asa zice David: Sätura-ma-voin chid mi sä va arIta märirea ta".

A treia sä chiamä odihnä, cá asa zice Hristos: Luat25 jugul mieu spre voi i vä. Invätat de la mine a stilt blind

smerit cu mima i vet afla odihná sufletelor voastre".A patra sá chiamä veselie, cä asa zice Ioann la Apoca-

lipsis, in 19 capete: SA' ne bucurAm i sä ne veselims5. dam märire lui, cä au venit nunta mielului (adecl a

30 lui Hristos) i muiarea lui s-au gä'tit spre sine" (adecabesérica).

A cincea sá chiamá impärätie, cä aa va sä zica Hristosla judecata cea înfricoatä, carä oamenii cei drepti:

1 lipse,ste mea B / tAere C 112 patru N, C / dupd cunoasc5. ad. marginal jidoviidintr-alte neamuri cum cá slut oamenii B // 3 crezuti B, C // 4 semintiia B, C // 5dintiiu B, C / pArinte] tat5. C // 9 Implarii] mpáráä C / Imp5x5.tiei N ¡/10 taereaC // 13 iaste adevirat C, N // 14 c5. c5. N, C / mintuitoriu B, C, N // 15 de pe]dup5. C / chiiam5. B, N ¡/16 mintuitoriul C, N / iar C //17 de p5.] dup5. C / 8 C, N //18 Inttiu N. B / chiiam5. B / viiatá B, C. viiata N / loan C II 19 capete N / larC / viiata B, N, Cll 20 pre B, C / carile N// 22 chiiam5, B, N// 23 repaid cind A// 24chiiarra N, B / Luati B, C, luoati N // 25 Invitati B, C // 26 yeti afla B, C/sufleti-lor N//27 chiiam5. B, N// 28 cap C// 29 adic5. C// 30 rnuiarea ad. fi mireasa B/ muereaC / adia. C ¡/31 bisérica C //32 chiiaml B, N / lipse,ste Hristos B //

127

www.dacoromanica.ro

Veniti, blagoslovitii pgrintelui mieu si mostenit. impg-rgtiia, carea iaste gältitg voao mai nainte de inceputullumii.

A sasea sá chiamá coroanä., cá asa zice Ioann la Apoca-s lipsis: Tine ce ai dobindit, ca sg nu ja nimeni coroana ta".

A saptea sg chiamg ban cl asa zice la Mathei, in 20de capete: i deaca veni seara, tuturor le décle platatot, intocma, cite un ban"./

f .119 A opta sg chiamg cing, cg asa zice la Luca in 14 capete:io Un om oarecarele acu cilia si chiemg pre multi si ei nu vrea

sä meargg, puind fiestecarele, la mijloc pricini: unul cgau cumpgrat holca si merge sg o vazg' ; altul cg au cum-pgrat pgrechi de boj si merge sg-i ispiteascg; altul cg auluat muiare si pentru acéia nu pot sà meargg", carii sg

13 inteleg a fi oamenii cei pgcgtoti si iubitori de cele lumesti,carii nu sä.' vor invrednici sg mänince din cina acéia,adecg nu vor vedea fata lui Dumnezeu.

Deci, de pe acéste nume ce am zis, cl inteléget Iisusmintuitoriu. Cg au mintuit neamul omenesc din tirgniia

20 diavolului si le-au argtat calea vietii de véci.au priimit de s-au tgiat inprejur pentru doao lucruri:

una, pentru ca sä.' implineascg légia, ca un acgtor de légesi sg ne dea si noao pilca sg ne suppunem legii; alta sipentru ca sg se astupe toatä gura hulitoare si devetnicg

25 a eriticilor, carii zicea cá n-au luat trup, ci s-au ngscutdupg nälucire. lar pentru ce s-au tgiat imprejur a optazi A. intelége cg" la al optulea veac va sg tae Hristos im-

f. 119° prejur, cu judecata cea infricosatä, ca / cu o sabie cu doaorosturi toate rguatile si tot féliul de nedrepati din lume;

30 0 pre cei pIcgtosi ii va arunca in matca focului celuinestins, iar pre cei drepti ii va aduna la impgatiia sacea vecinicg, care si noi, cu totii sg o dobindim.

1 mosteniti B // 2 care C // 4 sase C / chiiam5. N, B / coroni C // 5 corona C I I 6chiiam5. N, B / Mafthei B, C II 7 20 cap C / dete C // 8 ban, ad. Fi dinar B 119chhanal N] chiia B Pa] s'i B / cap. C 11 10 oarecare C, oarecarile N / cheml C //11 fiestecarile N 1113 ispiteascl] cerce C // 14 luoat N / muere C / sl mearg5.] mergeC /1 15 p1c5.tosi C //16 cina] masa C, N //17 adia. C II 18 de pe] dupg B. C / acesteC / inteldgeti B, Intelege C 11 18-19 ad. marginal c5. lisus A zice mintuitoriuB ¡/19 mlntuitor C 1/ 20 diiavolului B, N / le-au arAtat N // 21 doao] 2 C, N //22 légea C / fgatoriu B, N// 23 supunem C, N// 25 luoat N// 26 al 8-lea B// 28 doao]2 N, C //29 rosturi ad. marginal §i ascutituri B] ascutituri C / feliu B, C //30 ad.marginal celui B // 31 lipsqte sa N // 32 care C //

128

www.dacoromanica.ro

CUVINT DE INVA:TATURA LA ADORMIREA PREASFINTEISTX.PINEI NOASTRE NASCATOAREI DE DUMNEZEU

PURUREA FECIOAREI MARIA

Cá diva spre smereniia slujnicii sale cg, iatà, de acum+5 mà vor ferici toate neamurile".

Pomenirea dreptilor Cu laude, zicea preainteleptuilSolomon, 0 blagosloveniia Domnului pre capetele lor".Drept acéia tot sfintii, färg de nici un prepus grit dreptinaintea lui Dumnezeu i stilt blagoslovit. lar mai dreaptä.

10 0 mai blagoslovitä in ceriu 0 pre pämint nu iaste alta.decit Fecioara Maria, pentru càci s-au invrednicit de au

f. 120 n5.scut, ca o sfintä ce iaste decit / toti sfintii, pre sfintutadeväratul drept, pre blagoslovitul Iisus, a cäruia.

preasfinta Adormire präznuia$e luminat astäzi dint&is beséricg.

Si mäcar cä eu nu sint vrédnic a zice nimica Intru cinstea.0 lauda ei, pentru intunecarea ce are mintea mea, demultimea päcatelor, iarä încà, dupä.' putintä vom zicecélea ce ne va lumina prin rugaciunile ei, lumina cea ade-

20 vä'ratä, Hristos. Ce và pohtesc sä ascultat cu dragoste.Cà cgutä spre smereniia" i proci.FLA' de nici un prepus sá cunoWe cu socotealà

dreaptá cum c5. Dumnezeu iaste preaputérnic, pentruc5.'ci are putéria intocma cu vointa i poate s51 fael cite

25 va vrea, dupl cum zice prorocul David: Toate cite auvrut au fäcut Domnul. Drept acéia, de ar fi vrut ar fiputut i nefäcindu-se om, Cu alt mijloc sà mintuiascgpre om din miinile diavolului, iar n-au vrut. Si de vetintreba pentru ce, pentru cäci au vrut sä.' arate la aceastg

30 taing a intrupärii 4 alsäuri bunätatea, Intelepciu-nea, putéria i dreptatea.

Si intli au arätat bunätatea pentru aci nu s-au indemnatsä mintuiascl pre om din niscai bunätäti ale lui, fiind

1 Cuvtut al 2 la Adormirea preasfintii C // 2 st.l.pinii N / Nbatoarii B it 3 fe-cioarii B, C / Mariei C, N // 4 aut6.] au autat C // 5 repetd mä B // 7 capetele)catele B, capetile C // 8 toti N, C / flede N, C f drepti B, N, C // 9 blagosloviti B,C // 11 Mariia B, N, C //13-14 gers ,si ad. domnul Dumnezeu i mintuitorulnostru Iisus Hristos ai cäriia adormire luminat o prAznueste C // 14 sfinta noastabiseria C //16 cinstia B // 18 lar C/1 19 cele C // 20 Ci C / ascultati B, C // 21C5. au autat spre smereniia slujnicii sale C // 22 flecle C // 24 putere C, N / poat&N // 26 domnul au flcut B // 28 diiavolului B, N / iar5. N / yeti 1ntreba B, C // 30ale sale firesti B / dupd firesti ad. fapte bune, adicá C / bunitatia N // 31 putereaC, N / dreptatia N // 32 Intliu N // 33 bun5.t54 B //

129

www.dacoromanica.ro

1. 120 rob pacatului, dupg cum / zice fericitul Pavel: Nicidintr-altceva, far' numai dintru a sa singurg bungtate;ca precum s-au indemnat din ceput, dintru a sa bungtate,de au zidit pre om, a§a 0 acum s-au indemnat sa-1 mintu-

5 iasc5.".A dooa, au aratat intelepciunea, pentru cad ca unul

numai singur ce iaste intelept au aflat mijlocire ca acéiaca sá mintuiasca pre om. In ce chip? S5, impreune dumne-zeirea 0 sa' se faca el insu§ Dumnezeu 0 om? ca un om

io sl se lupte pentru om cu vicleanul diavolul 0 ca un Dum-nezeu sg biruiasca 0 s A." mintuiasca pre om, precum vomzice 0 mai jos.

A treia, au aratat putéria, pentru caci ca un Dumnezeuputérnic au putut de au fgcut un lucru mare 0 infrico§at,

15 ca acesta. C5. zice Ioann Damaschin: Ce iaste mai maredecit a sa face Dumnezeu om, ziditoriul sà se facà zidire,facatoriul facere. Dumnezeul cel far' de materie sä sefacg om cu materie, cel nevazut sl se facá vazut, stapinulsä se facg rob 0 Dumnezeu cel inalt sa se Lea om smerit.

20 .1, finpreunind acéste doao improtiviri de margine, sgpazeascg' a fie§tecariia firea neschimbatk sg ramie celnezidit, nezidit 0 cel zidit, zidit 0 cel neva.zut, nevazut.Si in scurte cuvinte sa ramile dumnezeirea, dumnezeire /

f. 121 §i omenirea, omenire 0 nici firea dumnezeirii sa se pre-25 facá in firea omenirii, nici omenirea sa se prefaca in

firea dumnezeirii, care lucru iaste mai putérnic 0 maiminunat, sä.' poatg pazi fie§tecare fire alsaurile ei célefire§ti 0 dupa impreunare"

A patra, au argtat dreptatea. In ce chip? Pentru ca30 n-au vrut sg se lupte cu vicleanul diavol cu dumnezeirea

descoperitk ci s-au imbracat cu trup, pentru caci cà arfi putut zice diavolul catra Dumnezeu, indreptindu-se:eu cu om mg lupt, iar nu cu Dumnezeu 0 nu iaste cu drepltate tu, Dumnezeu fiind, sa te lupti cu mine, tu ziditoriu-

2 WA numai C // 6 unul ce B // 8-11 ad. marginal In ce chip? S. fm-preune dumnezeirea si omenirea si sl se fac5. el insus Dumnezeu s'i om; ca unom sl se lupte pentru om cu vicleanul diiavolul s'i ca un Dumnezeu sA biruiascAs'i sA mintuiasa pre om B // 9 sl s5. facl C // 10 sá sl lupte N, C / diiavolulN // 13 a trea N / puterea C, N // 15 loan C // 16 ziditoru C //17 fAcAtorul C/facere ad. 0 flptura B / fArA materie C / sl sl facA C // 18 sA sA facA C //19 sAsA facA 1-2 C ii 20 aceste impotriviri C, N // 24 prifac5. B // 25 prifacl B ¡/29dreptatia N // 30 sA sl lupte C, N / diiavol N // 32 diiavolul N // 33 dupd omad. p ociu O. C / nua] nici C II

1 SO

www.dacoromanica.ro

fäcätoriul sä te lupti cu mine, zidirea i fäptura clmá lasá pre mine, ca pre o zidire, sá má lupt cu altä zidire,.carde iaste omul.

Drept acéia, Dumnezeu, carele purtarea sä indrepteaz&5 c5.trä tot si biruiaste la judecata lui, dupä cum zice David,.

ce face? Pentru ca sä nu mai aibä diavolul cuvint a sätndrepta i sa zicà cum c5.-i face Dumnezeu strimbatatepentru aceasta s-au ImbrIcat acestas Dumnezeu cu trup

s5. face om adevärat, pentru ca sá se lupte ca un om.fo i sá biruiascá ca un Dumnezeu pre vräjmasul firii orne-

f. 121° nesti, pre care fire o au fost biruit / diavolul, ca iaräsi,acéia sá biruiascà pre diavolul: biruitul sä se facá biru-itoriu i biruitoriul sä se fad'. biruit ; cu mijlocirea ce au.biruit sà se biruiasd ; au ins51at pre om, fäglduindu-i.

15 sa se fad. Dumnezeu, sà insalä si el, pentru cAci vedeaom si au cäzut n mînile dumnezeirii, ce era ascunsäomenire.

Drept acéia, pentru ca sà päzeasel Dumnezeu drep-tatea, sà face om, luind trup din preacuratele singiuri

20 ale preasfintei Fecioarei. $i socotind adincimea minunei,rämliu fär'de graiu i má minunez, cäci cl nu aflu cuvinteintocma la cinste, ca lucrul, pentru ca sä laud minunatutacesta dar. Cum sá märesc izvorul iubirii de oameni?Cum voiu sá propoveduesc multimea indurärilor? CUM

25 voiu sä indräznesc la noianul Fecioarii i sá ispitesc actin-cimea tainii cei peste fire? Si cum voiu sä povestescpentru tine, Fecioar5., nu aci ai näscut din tine cu truppre Fiiul i cuvintul lui Dumnezeu, care nastere iastemai presus de fire, ci pentru cäci te-al fIcut maid. i ai

30 rämas fecioar5.. C5. din fire iaste unii mueri fecioarä sä fiefecioarä numai mn cità vréme va p5zi fecioriia i mumä /

f. 122 nu poate sä fie deaca iaste fecioar5. si o muiare caré aun5.scut prunc nu poate sá mai fie fecioarl. lar la tine,vrind cel ce s-au näscut din tine, au schimbat rinduiala

35 fini, ca un fäcltoriu al firii i ai r5.mas i dupä nastereiar5.'4 fecioarä.

3 carile N // 4 carile N // 5 to B, C/ biruWe C // 6 diiavolul B, N // 8cu] in C // 9 al lupte C, N / cu un om N // 11 diiavolul N / iarla B, C, N / 12acéia fire N / diiavolul N / sà al fee& C/ biruitor C// 13 O. sá feel C11 14 sa sabiruiasca. C /116 mlinile B, C, N ¡/18 Dumnezeu ea sa. pazeasca C ¡(19 prea.cura-tile N, C //20 fecioarii N, B / Ins& eu C / minunii N // 23 izvoriul B // 25 noia-nul B // 26 tainei B // 27-28 dupd fiiul ad. §i; Fters din tine B // 32 muereC care C, repetd B // 35 facitor C / dupe C // 36 iara0 C //

131

www.dacoromanica.ro

O, lucru preaslävit i taiare de fire ! 0, ptntece stint0 vas dumnezeesc 1 Intru tine, cu adevärat, s-au spartzapisul päcatului. In tine s-au acut Dumnezeu om,arä de al schimba dumnezeirea.

5 Drept acéia, cu ce limbà voiu putea sà märesc fecio-riia ta i na§terea ta cea preste fire? Cá prin mijloculau ne-am invrednicit sä c4tigäm ',Jura-a:tile céle mari.Cu ce flori de laud51 voiu putea împleti cununa feciorieitale, ca uniia ce Wi incununaa cu toate florile bunä-

10 atilor, de taal cel ceresc? Pentru csáci ai incununatneamul nostru cu slavä cu cinste, ce fel de dariu vréd-nice aducem? Cä toate cite-s ale lumii, nu sint vrédniceinaintea ta. CI de te voiu numi cer, eti .mai naltä, cä ainäscut pre ac5.toriul ceriului. De te voiu numi Inchipu-

f. 122v15 irea / lui Dumnezeu, destoinic51 eti. De te voii numidoamnä ingerilor, intru toate a fi te adevereael 0 ver cealt a putea zice i a putea sä te numesc, nu iaste destul,cäträ lauda märirilor tale.

Bucua-te, drept acéia, cä tu singua ai prorocit,20 te vor ferici toate neamurile i adevärat el te fericesc,

pentru aid cu smereniia ta cea de margine ne-ai aatatatel ziditoriul táu,. te-al acut pricinä de s-au smeritcel ce iaste din fire nesmerit 0 au priimit de au läsatsinul Taalui 0 au venit de au s5.154luit in preacuratul

25 0 sfintul pintecile au.0, fericia i sfina smereniia a fecioarii, eta putére

ai ! Cá au fäcut de s-au smerit Oda: la moarte cela de carelefuge ceriul de groaza lui i i sä smeresc toate i ai inältatpre omul cel din fire smerit i l-ai acut de au c4tigat

30 15.capri1e i fericile céle cere§ti. Fericit iaste, cu adeväratpreafericit cine au putut c4tiga pre aceastä blagoslo-

via smerenie, c5. s-au cinstit 0 de oameni 0 de Dumnezeu.$i de vréme ce tu, fericia Fecioark dupá cum ai zis

ea' au cäutat domnul pre smereniia ta 0 te-au h.-al-tat de35 pre pämint la ceriu, pentru ca sá impärätWi impreunä

3 tu] Intru B // 4 f5.ede C // 8 fecioarei B, feciorii C // 9 sters ca uniia fi ad. ceiaC / unja N // 11 feliu N / daruri B, C, dar N ¡/13 ceriu B, N, C / nalt A 1114dupa ceriului ad. marginal De te voi numi muma neamurilor B // 15 destoinicA 1116 doamn6.] domn C / veri ce B, C ¡/17 numesc] mIresc Nf clAstul C // 21 sterscea de margine C / ne-ai] cä ai B, N, care ai C // 23 nesmerit] smerit B // 26 sfintaB // 27 carde N // 28 si sg. smeresc C // 29 lipseste cal C, N / 1-au fAcut B // 30 feri -cirile N // 32 s-au cinstit de oameni B // 33 au zis B // 34 pre] spre N / ti-au N //

132

www.dacoromanica.ro

cu el, caua spre noi, ticäloii, robii täi, cu umi1in 04,f. 123 mingäe pre judecätoriul cel infrico§at, pre fiiul au, cu,

rugäciunile tale céle cälduroase, sä ne mintuiascl de scir-bele 0 de nevoile ce ne-au Impresurat. i precum cu durri-

5 nezeiasca putére intr-o micg de ceas au adunat din toatälumea pre apostoli ca sà petreacä preacinstit i sfint trupulltán spre Imgropare, cu laude 0 cu cintäri, aa sá adune

mintea noasträ cea inpr4tiiat5., intru därtàciunile-céle lume§ti i sá o luminéze ca de pururea pre dinsub

io sä--1 märim i s51-1 läudäm. Iarä tie, ca unii adevärate-Näsc5toare de Dumnezeu, sä-t cinam cu cucerie cintareacea ingereasc5.: Bucur5.-te céia ce Wi cu bun dar (IA.-ruia, Domnul cu tine". /

f. 123° INVATATURA. LA SFINTUL PARINTELE NOSTRU NICOLAE:

15 Eu sint pästoriul cel bun; päistoriul cel bun sufletul4lui pune pentru oi".

Aducindu-mi aminte de rivna cea mare 0 de dragosteacea multä ce are pästoriul cel bun c5.trä oile sale, foartemä minunez 0 laud credinta i dragostea inimü sale ce-

20 are spre paza lor, precum vedem cá era fericitul acelacredinciosul rob al lui Dumnezeu, Moisi, carele au fost

pästoriu norodului israiltenesc. Cä väzind urgiia lui Dum--nezeu cä era foarte mare 0 groaznicä asupra jidovilor,.atita cit li sä cuveniia i pierzare, iar n-au vrut pentrtu

25 dragostea oilor sä fugä sä se mintuia.scä el singur,mai virtos, dupà cum zice la 22 de capete la Eire, auisatut Impotriva lui Dumnezeu i cu minie au inceputa-i zice: Rogu-mä, Doamne, gre0t-au norodul acestagrep15.' mare 0 -au acut lor dumnezei de aur; i acum,

f. 124 30 de vrei sä lai / päcatul lor, las5.-1, iar de nu, stinge-m5.0 pre mine din cartea < In> caré m-ai scris".

1 lipseste ticä1oi1 B // 3 aldoroase B // 6 precinstit B // 7 sters s5. adune-C // 8 lipse,ste noastr5. B / desArt5.ciuni1e B, C // 9 dupd lumesti ad. sA, o adune Cde-a pururea C 11 10 lar C //13 Domnul e cu tine C // 14 Al doilea. cuvInt,la zioa sfintului ierarh Nicolae. Dechemvrie 6 dni C //15 p5storul 1-2 C 17-20.,sters Aduclndu-mi aminte precum vedem cA. era C // 20 ,sters acela C // 21 care-C, carile N // 22 pAstor C / C5. vazind] Cu toate c5. au v5.zut C // 23 ters foarteC // 24 sters atita C / iar] dar C // 26 dupd virtos deschide parantezd C cap. C 11dupd Eire fnchide parantezd C // 30 vrei] vei C / las B 11 31 care C lb

133'

www.dacoromanica.ro

Auzit-at rivna i dragostea cea mare a acelui pästor?Cu adevlrat, iubitii miei ascultätori, stau de má mirde acéle cuvinte mari i gréle ce au grIit Moisi cu atitaminie. lar mai mult má minunez de indelunga rIbdare

'5 §i de multa iubire de oameni a lui Dumnezeu, cum nu1-au dat pierz5.rii, impreunà cu jidovii cei fär' de lége;c5. lui Dumnezeu, nu numai Moisi, ce 0 toatäl lumea nu-iiaste nici de o trebuint.I, dupä cum zice David la psalm 16:Bun1t5.tile méle nu-t trebuesc".

io lar pentru ca sl nu ml dep1rtez cu vorba zic cum elDumnezeu nu s-au uitat la acéle cuvinte ale lui Moisi,ce-1 indemna spre ci mai virtos s-au uitat la dra-gostea lui cea mare ce avea atel oile sale, ca s1 nu patlr1u 0 cum cá mai bine au priimit sä moarl impreunä.

15 Cu oile lui i pentru acéia n-au vrut Dumnezeu sä facIacea strielciune mare ca s5.-i piarz5..

Mare era, cu adevärat, dragostea lui Moisi spre jidovi,iar mai mare au fost dragostea lui Hristos spre tot neamul

1. 124T omenesc. Csáci Moisi numai / pentru un norod pohtiia20 moar5-, lar Hristos pentru toafl lumea. i Moisi nu zice:

piiarde-m5. numai pre mine 0 lasI pre jidovi, iar Hristosaceastá poftä.' avea, nefiind vinovat sl moara i toat1lumea sà trEasc5., precum zice i la sfinta Evanghelie deastlzi: Sufletul mieu puiu pentru oi". i intr-alt loc

25 iarI zice c5.: SI cade O. se inalte fiiul omenesc, ca totcela ce va créde intr-insul sa nu piará, ci sä aibá viatIvecinic5.". Deci de pe aceste vorbe ce-am zis vom puteacunoate dragostea cea adeVärat5. i credinta pIstoriuluicelui bun; ci m1 rog sä ascultati.

So Sint multi in lume de sä numesc ca. slut p5stori i ziccum c1 poartä grijá de oi; ci o zic, ticälo, numai cu cu-vintul, iar cu fapta sint departe, citu e ceriul de p/mint,pentru aci nu poartä. grijä pentru folosul oilor lor, ci

nevoesc numai pentru folosul lor, clrora nu s5. cuvine

1-2 OOP'S Auzita-ti rivna i dragostea cea mare a acelui pistor? Cu ade-v5zat, iubitii miei ascultItori, stau de m5. mir, Fi ad. 55. O. mire cineva C II 3 a-celea C II 7 ci i B, C // 8 lipsefte David B // 9 CI bunlatile C / nu-ti C // 10ter s lar pentru ca sá nu ml depirtez cu vorba zic cum a. C // 11 acelea C // 13

dragostea cea mare C, N /114 ter s 0 cum cá mai bine au priimit fi ad. vedear..5. e bucuros C // 15 si] ci C // 15-16 ,sters sA fac5. acea striciciune mare C// 16

sA-1 piiarz5. C, N //18 iar5. N // 21 pierde-ml C // 24-29 pters i 1ntr-alt loe.cA ascultati C // 26 1ntru dinsul N / s5. nu piiar5. B, N / viiat5. N // 27 de pe]dupe N // 28 pAstorului N // 30 mult C // 31 grija C // 32 ctt C // 33 fters pentru.cici C / /ipse,ste lor B, C // 34 folosul] venitul C / cuvine] cade C I/

134

www.dacoromanica.ro

sä. le zic5. ne5tine pästori, ci näemit, sau, mai virtos sá zic,fun i Mari; cá lasä oile lor de le mänincä lupii i ei sarpe aiurea, In turmele céle streine sà fure i sä junghesä piarzä. Pentru carii zice domnul Hristos, la Mathei,

f. 125 5 in 7 capete: Luati-vä aminte de proroci mincino5,/cariivin aträ: voi, in ve5mintele oilor imbrIcat iar pe din15.untru sint lupi räpitori, pre carii din rodul lor (zice)Ii yeti cunoa5te pre ei", adecl de pe faptele lor céle ne-cuvioase.

10 i iarA5i la 23 de capete, pe unii ca ace5tea ii numé5tefätarnici, orbi, nebuni 5'1 morminte spoite pe din nafarl.Fatarnici ii numé5te pentru c5.ci sá aratä cu in55.1dciuniinaintea oamenilor i sä: fac pre sine cum a sint sfinti

drepti. Orbi Ii numé5te pentru cici nu vor s5. invéte15 pre oameni céle ce sá cuvin i sint drépte i adev'ärate,

ce-i invatä indeamnä pururea la lucrurile céle vätä-mätoare de suflet. Nebuni ii numé5te, pentru cki calelporuncile céle mai mari ale lui Dumnezeu i cearcä lu-cruri de5arte 5i de nimica. Morminte spoite pe dinnafarä

20 ii numé5te, pentru cäci sä fac ei mai invätati, mai drepti,mai buni i mai vrédnici decit sfintii pärinti i decit apos-tolii 5i nu tin in seamá intr-o nimica cat ce au zis eile-au a5äzat, spre cinstea beséricii, spre intemeiarea cre-dintii 5i a cre5tin5.tätii i spre folosul cel <de> ob5te, ca ni5te

25 cllatori de lége ce sint. Opresc 5i pe altii, cu o mie de mij-f. 125° loace, s5. nu le / tie, pentru ca osindeascä impreuna

cu dînii, pentru binele cel mare ce le fac i mila ce ledau, pentru care lucru vor sä ia, ticälo5ii, mai multä.osindä de la Dumnezeu.

30 Pästoriul cel bun sufletul lui pune pentru oi".

niemiti B, n.imif i C / ters s. zic C // 2 lipsefte lor N // 3 strilne B // 4.piara B, N / care C // 5 cap B, C / intre paranteze la Matthei, in 7 cap. C / Luati-vg, ad. §i B / mincinosi C // 6 vesmintele ad. §i pei B /Fters vesmintele:oilor fi ad. piei de oi pá din afar& C / imbrAcati B, C / pe] pi C // 8 pre ei din.rodul lor, zice, Ii yeti cunoaste C / din rodul lor Ii yeti cunoaste pre ei, zice-N / yeti B I de pe] dupe B, C / faptile N / necuvioas5. B // 10 iarAs C / la 23-cap C / pá C / acéstia B, acestiia C // 11 pre denafarl N / denn C // 12 Fters Ii nu-meste C // 14 Fters ti numeste C // 15 Fters sá cuvin i C / si céle ce stilt B // 16.lucruri C / Fters céle C /117 Fters Il numeste C //18 fters mai C //19 p5. C / predenafar5. N // 20 fters Ii numeste C / invAtat B // 22 p intru nimic nu fin in seamlC // 23 li-au as5.zat B / cinstia B / biséricii C / intemeiaria B, intemeerea C II 24-ad. margina/ p a crestinlatii B, lipse,ste C / de C / ca] ci ca C // 25 FIers ce-slut C / pre altii B, C / ad. marginal cu mii de mijlociri B // 26 Fters pentru C /

C // 27-29 fters pentru binele ... la Dumnezeu C // 30 lui] L c //

135

www.dacoromanica.ro

La cartea cea dintii cgträ. Timothei, la al 3 cap, zicefericitul Pavel cum cg. episcopul trebuie sg fie fgr'deprihang, intreg la minte, cu bung rinduialg, iubitoriude streini, invälgtoriu bun, nesfadnic, blind, neinvrgj-bitoriu, neiubitoriu de argint, casei sale bine indreptg-toriu, cl de nu va indrepta casa sa, cum va purtagrifl de besérica lui Dumnezeu?

Drept acéia nu eu, ci socoteala cea dreaptä gig cum càpgstoriului celui bun i sä, cuvine sà aibg trei lucruri:

10 una, credintä curatg, a dooa, intelepciune intreagg. 0 atreia, sà aibg toiag in ming. Cu credinta cea curatà sácaute i sg pohteasca pururea binele i folosul oilor lui,nu numai celor sgngtoase i zdravene, ce 0 celor bolnave

struncinate. Cu intelepciunea sa pgstoreascà pre oa-15 meni, dind invältäturg fiWecgsuia dupà virsta i rin-

d. 126 duiala lui, cg precum sint boale de multe féliuri I 0 nusä, pot vindeca tot ca un feliu de doftorii, aa nici eu cuun feliu de invätgturä nu sà pot odihni, nici sg pot in-drepta toate firile omenWi, ci unii cu un féliu, altii cu

20 alt fél; cä altä invälgturg trebui bgrbatului 0 alta muerii ;altg indreptare trebue bgtrinului 0 alta tingrului; altäpovgtuire trebue bogatului i alta sgracului; altg min-giiare trebue celui vésel 0 alta celui trist; altà vindecaretrebue celui sgngtos 0 alta celui bolnav; altä infruntare

25 trebue stgpinului 0 alta slugii; altg indemnare trebue-celui indrgzneti 0 alta celui fricos ; altg imbunare trebuecelui blind 0 alta celui minios; altg, vorbä.' trebue celuiinvgtat 0 alta celui neinvgtat.

in scurte cuvinte, pre fiWecarele, dupg, virsta sa:30 dupg rinduiala sa, precum am 0 mai zis, trebuia sa-1

odihneascg cu invItätura, cu toiahul ce tine in mingadeca stgpinirea i cu darul Duhului Sfint sg pedepseascgatita pre oi cit pre lupii cei de gind 0 pre hiargle céle

1.126T sglbatece ce vin asupra olor. Pentru cäci / adevgrat c'l

1 flare paranteze La cartea cea dintli C / dintliu B 112 dupd Pavel ad. ziceC // 3 orInduiall C / iubitor C // 4 striini B, N / Inv545.tor C / nelnvajbitor

// 5 neiubitor C casii C, N / 1ndrepator C // 7 biserica C // 8 seers Dreptaceia ;i ad. Deci C / sters aflä i ad. o c15. C // 9 p5storul C / cel bun C I/ 10 ftersuna Si ad. intii C 11 a trea N ¡/13 ci i B, C // 17 fel C, N / doftorie N // 18 felB, N // 19 fel B, C, N // 20 feliu C, N / ,sters cä C // 23 mInglere C // 26 IndrIznet0C It 28 margine i alta celui neinvAtat B, N // 29 fiWecarile N // 30 fters precumam i mai zis C / trebuia B] sä cade C // 32 adia. CI) 33 hiiarele B // 34 sAlbatice

C, N / cä de ce] cu cit C //

4 36

www.dacoromanica.ro

de ce rämin oile <ne> pedepsite, de atita cad in mai multenenumärate patemi. A0jderea i lupii, and nu väd

toiag in mina pästoriului, räpesc oile färä de nici o fricä.0 le mänincä. Pentru toiagul acesta zice David la Psalm

5 22: Toiagul au i varga ta aceasta m-auCu sfintul toiag au mintuit Moisi norodul cel jidovesc0 pre faraon l-au inecat.

Drept acéia pästoriul carele va vrea sä pästoreascä prelége 0 pre dreptate trebue pururea sä tie toiagul in mink

io adecl dojana i infruntarea i dupä vremi sä pedepseascäpre oi i sä goneasel hiaräle, cäci acesta iaste sfir0tulcel bun a päistoriei sale, ca sä tie oile i s5.' le päzeascä cusänätatea cea duhovniceascä, adecà cu invätätura. Aceastäsänätate iaste pururea datoriu pästoriul A, o dea oilor

15 lui; iar de va fi vreuna din oi beteagä trebue i f är'devoia ei sä.' o lége i sä o pue jos sä'-i tae carnea cea putredä,sä o lépede pue azuta doftorie, neuitindu-senimic la zvirliturile picioarelor ei cu carele poatä.mijloceasc5. i Vätälmare, au la obraz, au la minä, au la

f. 127 20 picior. Si aa, cu aceastà / faptä bunä 1 cu aceastä mij-locire va avea pästoriul cel bun despärtealä de näemit,pentru c'Aci näemitii nu pasc oile pentru ca sä le foloseascä',ci numai pentru plata ce apucA de la jale; i cind védepre lup viind de departe adecä pre diavolul, ei lasa oile

25 §i fug, pentru cäci si'nt nälemiti 0 nu poartä: grija pentruoi. Ci sä. fereasc5. Dumnezeu i sä rnintuiasel toate turmelede pgstori ca acetea, ca 0 de moartea ciumei.

Pästoriul cel bun sufletul luí pune pentru oi".and au vrut domnul nostru Hristos sä se inalte la

30 ceriu, s-au flgäduit ucenicilor lui cl nu-i va rasa säraci,ci le va trimite alt mingätoriu, pre Duhul Sfint, careleIi va inväta pre ei toate va povältui intru tot adevä'rul,

1 nepedeppsite B / de] cu C // 2 patimi B, C, N 1/3 al.' de B, C, N // 5 acesteaB, acest C // 6 Fters sfintul C // 8 Drept acéia] Deci C / care C, carile N // 9pre] p5. C // 10 aclic5. C/ dupe N // 11 oi] om C / hiiargle B. N // 12 plstorii saleC // 13 adia C // 14 dator C f lipsefie p5storiul B, p5storul C /116 ,sters sl olége i sl o pue jos C // 18 nimic] nimeni B / isters zvirliturile picioarilor fi ad.zmicingtura C / care B, C, carile N // 19 Fters s5.-i mijloceascá i v5.t.imare,au la obraz, au la mina, au /a picior Fi ad. singur5, sá se vattme mai r5.11C // 20 picioare B 1/21 plstorul C despArneatA B / náemiti B, náirnii C // 22sters pentru c5ci n5Imifii Fi ad. carii C/ fters nu C hsters pentru ca sá le folo-seascl, ci C// 23 ad. marginal ci numai B / pintru B/ de la] de B / ele C // 24adicl C / diiavolul N // 25 niemit B, náirniti C // 26 Ci Dumnezeu fereasa C /sters toate turmele fi ad. pre tat norodu crestinisc C // 27 acestia B / acesteaN ¡/29 Iisus Hristos C // 31 carile N II 32 ad. marginal InvAta C II

137

www.dacoromanica.ro

care MgAduialA, au rämas, necurmat, la toti arhiereii ceau pastorit, dupg vremi, turmele sale pira in zioa de asfázi0 va fi Ora va sta lumea ; i acea fbigäduia.15. sä Intelége0 la tot norodul cre§tinesc. Cä precum zice Sinesie, c5.

5 nu vor lipsi implratului niciodatà osta, aa nu vor lipsinici p5.storii din besérica lui Hristos pentru ca sä ming5:epre norodul cel ales al lui Dumnezeu, cu céle bune i defolos, dintru cari pästori au fost unul i fericitul i minu-

f. 127' natul Nicolae, episcopul / Mirelor Lichiei, fkätoriul de10 minuni, a caruia präznuim, astäzi, cinstita pomenire,

carele s-au arätat adevärat urmätoriu dascalului i invä-tätoriului säu, lui Hristos ; 0 au inmultit talantul ce i s-auincredintat, nu indoit ci intreit, cà s-au nevoit de ausävir0t trei bunäTäti mari: una spre cinstea 0 lauda

15 sapinului säu Hristos, a dooa spre intemeiarea credintiicei de o4te a toatei politiei cretinqti 0 a treia sprefolosul turmei sale ce i s-au incredintat.

Deci bunätatea ce-au arätat spre cinstea 0 lauda stä-pinului Hristos iaste credinta cea adeväratà, dragostea

20 cea curatä, rugäciunile die neincetate, posturile, värs5.-rile de lacrämi, smereniia de margine, bdeniile, vorbelecéle curate cAtr5. Dumnezeu i ostenélele céle de multeféliuri, carele acéstia toate fiind impreunate la un loe,aräta o dragoste peste mäsurä atr5. Dumnezeu. i pentru

25 acéia iubit i Dumnezeu pe dinsul 0 1-au acut vestitläudat In toatä lumea.lar bunätatea ce-au arätat de obOe iaste acéia ce-au

fäcut Inaintea credinciosului i marelui impärat Con-standin i inaintea a tot snorului ce sä adunase in Nichea,

30 de-au Infruntat pre incepätoriul de eresuri, pre Arie, /f. 128 i ca pre un mincinos i hulitoriu Impotriva dreptätii

1-au lovit i cu palma preste obraz i i-au pecetluit spurcataclevetnica lui gurà cu amuteala i i-au märturisit de

1 / carel aceast5. C / ters necurmat fi ad intreag5. C // 3-8 ters i aceaf5gAduia15.... bune §*1 de folos C // 5 osta0 B // 8 din care C j care B / p5storiuN // 9 Fters Nicolae fi ad. Spiridon C / fters Mirelor Lichiei fi ad. Trimithundei C /Licheiei B/ fAcAtoru C // 10 a aruia cinstita pomenire o pr52nuim astAzi C // 11carile N / urm5.tor C 1/14 cinstia B //15 doao C / intemeerea C //16 a toatii N /politii C, N / a trea N // 18 cinstia B, N 1/ 20 posturile gi vArsArile B // 21 demargine] nemArginità C // 22 lipseFte céle B / ostenelile C, N // 23 carile N/ acesteaC // 27 iar N 1/ 28 Costandin ImpArat C. N 1 Costandin B // 29 soborului N,C / Nicheia B,C // 30 aresuri A / Ariia C // 31 hulitor C // 32 §i cu] cu B / pesteB // 33 mIrtusit B //

138

www.dacoromanica.ro

fat5.-pre Fiiul 0 Cuvintul Tatglui a fi de o fiint5. 0 intocmacu Tat11 0 cu Duhul Sfint.

lar bungtatea ce-au argtat spre folosul turmei sale 0in viatg 0 dupg moarte iaste dragostea cea peste mä.'surg,

5 invätäturile céle cuvioase, milosteniile die indestulate,tgingduirile céle de multe féliuri, blindétele cgtrg toti,mintuirile de morti, din inchisori, din mgri 0 alte multe0 nenumgrate faced de bine, carele nefiind ticgloasamea limbg vrédnicg a le povesti, dupg cum sg cade, le

10 las asupra celor mai ale0 0 mai desIvir0t intru §tiintaInväitälturii, ca sl le adeveréze ei mai pre larg.

Iar eu plecindu-mi capul cu cucerie, mäl rog impgra-tului celui din n5.1time 0 a toate tiitoriului Dumnezeuca, cu ruglciunile céle fierbinti ale acestui preacuvios

15 pgstor, sg dgruiasel prealuminatului domnului nostrilviatg pacinicg 0 norocitä cu intreagg sAngtate 0 biruintg

f. 128 asupra vräjma0lor celor vgzuti 0 nevgzut. i / pentruaceastg putinicg ostenealg 0 cheltuialg trecgtoare ce aufgcut intru lauda lui Dumnezeu 0 intru cinstea sfintului,

20 de au impodobit aceast'l sfintg cask dupg' viata a multiani fericit sg-i facg odihng la impgratiia ceriului 0 s5.-idgruiascg bungatile céle vécinice 0 de-a pururea stgtg-toare.

dumneavoastrg, celor ce sinteti de fatä 0 celor ce lip-25 sesc, tuturor, sg vg dea sänätate, viatg curatä, splsenie

sufleteascg, sporiu 0 ajutor intru toate céle bune 0 defolos. A0jderea 0 tuturor crWinilor, ca dinpreung sgmärim 0 sg läuddm, pururea numele lui cel stint 0 prea-dint. Amin. /

f. 129 30 PREDOSLOVIE LA. CUVtNTUL DE INV.A.TkTURA. IN DUMINECAFLORILOR

0, cit Sint de minunate sémnele bucuriei, ce aratgastäzi Ierusalimului, la intrarea domnului Hristos! Capre un biruitoriu it priimé5te. Toatg cetatea iase intru

1 tatului B // 4 viiat.6. B, C // 6 blInclétile B, N, bl/ndetile C // 8 carile N ¡/15plstoriu B // 16 viiat.6. C// 17 nevIzuti B, C // 19 laud& C / cinstia B // 20 viiataB, C, N // 21 fericiti B, C II 24 stilt A // 25 viiat6. B, C, N // 26 spor C / ajutoriuB, N // 30-31 Cuvtnt al 3 la Dumineca Florilor C // 30 Duminica B // 32semnile C / bucurii C // 34 biruitor C //

139

www.dacoromanica.ro

Intinpinarea lui. Norodul i multimea, toat5. rinduialai s5.inchin5. cu cucerie i toat6 virsta il cinsté5te cu laude.Unii a5tern hainele lor pre p5mint ca sà treac5.* i altilcu frunzele copacilor Ii 1mpodobesc calea. Altii m@rg

5 Inainte cu stilp5.ri 5.1 altii ti urma cu ramuri. Altii11 sl'O.'vesuca pre un fiiu al lui David: Osana, fiiul lui David" 51 altil11 propoveduesc imparat lui Israil: Blagoslovit uelvine in numele Domnului, imp5ratul lui Israil".

pentru ca s5. fie bucuriia mai cu mult minunatk,io pina i pruncii cei far'de faotate, cu ramuri tu udini

cu laudele striga: Osana, celui dintru fraltime"./f. 129° Dar5.' oare de unde atitea glasuri veselitoare? Pe unde

a-atea msáriri? Din ce pricin5; atila bucurie j norod 5itatila cinste mintuitoriului Hristos? Ne-o spune, fetii miei

15 evanghelistul Ioan la Evanghelia de astazi, Pentrutacéia 11 5i Intimpinä pre el norodul cä auzise ca au f5.cutel acest semn ! Inviiarea cea trupeasa a luiLazar au clatpricina norodului s5. faa Catea Hristos o prlimintànuitä. ca aceasta, sá alérge intru Intimpinarea lui cu

20 päri, s5.-1 mäireased cu laude: Osario., fiiul lui David"cel de tainä a ace5tii învieri 1mi clá mie pricink

sá fac ast5.zi, inaintea dragostei voastre, aceastà vorb5.,ins5. voiu sä vá arat cui sä inchipuia5te acest Lazar 5i a,da' mira are trebuintä, pentru ca s5. inviiaze, cela ce zace

25 ca Lazar mort de patru zile in groapg. Ce ascultati Cudragoste, de pohtiti sà và folositi sufleté5te.1

f. 130 CUVINT DE INvATATuRA 5I DE UMILINTA !N DUMINECAFLORIL011

Nu socotesc sà fie nici unul din cei ce 0.0 putinicá 5tiinta30 den sfinta Evanghelie, carele s'A nu poata' intelége f5xá multe

tglmäcituri, cui sà inchipuia5te acest Laz6r, pentru carele

1 Intimpinarea C / lipsefte i C // 3 hainile C // 4 frunzile C, N 114-5 lipseftaAltii merg Inainte Cu stlIpari B // 6 Osanna C // 7 14nparatu1 C // 7-8 lipsqt&Blagoslovit cel ce vine In numele Domnului, Imparatul lui Israil C, N // 7 Blagoslo=vite B // 10 pruncii] prorocii B / rautate B, C, N // 11 laude C, N / ()salina C //Dar C / lipseste oare C, N / atIta B, C, N // 13 Mita xnariri B, C, N //15 Ioann BEvangheliia B, C // 16 !l'empina. C //17 Invierea C / Lazar B // 19 IntimpinarekC // 20 Osana B II 22 dragostii C// 23 Inchipueste C/ Lazar B, C// 24 Invieze C //Lazas B / Ci ascultat B // 27-28 lipse,ste C // 30 din C / carile N // 31 talmaciriN / cui] cum C Inchipuete C / Lazar B / peutyy cp.;p C,. pentw carile 1.5

140

www.dacoromanica.ro

pre larg povestéste Evanghelia lui Ioann. Ajungà sà tiecum ea.' plcatul iaste moartea sufletului, pentru cacunoascä indatä cum cà mort ca acesta carele zace imputitIn groapà altul nu iaste färà numai päcätosul (carde,

5 mäcar cà träiaste, mäcar cä vorbéste, mäcar cà sä bucuräsà räsfatá pururea, iarä iaste mort, pentru càci sufletu

carele iaste partea cea mai aleasä si mai stäpinitoare alsinelui sàu iaste mort, pentru càci Ii lipséste darul celdumnezeesc, carele ii iaste viata cea adeväratà).

10 Si dintru acéste putine cuvinte pre lesne au intelesfiestecarele cui inchipuiaste Lazar. Darà nu stiu de vaintelége asa pre lesne i céle pentru ale lui Lazar el, fiind

f. 130v mijlociri ca acélea, dau / pricinä fiestecäruia sà gindeascàsä se minunéze. Pentru câci la acest Lazar mort vedem

15 atita despre partea lui Hristos cit i despre partea noro-dului, oarecari despärteli, oarecari sémne alése, carele laalti morti ce-au inviiat Hristos nici sá väd, nici vreunuldin evanghelisti o povestéste.

Noi stim cum c5. Hristos, afar5. din Lazar, au inviiat20 pe alti 2 morti, precum sá véde la Mathei, in 9 capete

si la Luca in 7, adecI pre fata lui lair i pre feciorul vä-duvei: pre céia la Capernaum si pre cela la Cetatea Nain ;pre acéia de 12 ani si pre acesta tingr de virstä ; pre acéiasingutä näscutä si pre acesta singur n5scut ; pre acéia

25 in casa tättne-säu si pre acesta la usa cetätii. Si cu toateacéstea, nici la fata acéia, nici la acest fecior n-au fäcutnorodul vreo aratare, nici au esit cu stflpAri si cu ramuriintru intimpinarea lui Hristos, precum au fäcut astäzi, lainviiarea lui Lazar. Cà i cei mid 1 cei mari striga:

30 Bine e cuvintat cel ce vine In numele Domnului, Osanna,celui dintru inältime".

Dar5. (oare pentru ce) aceastä despärtealä hare cei doif. 131 morti i intre cest de al treilea? / Nu era minuni i acéle

doao, precum iaste i aceastà de a treia? Nu era acestas35 Hristos ce au inviiat si pre cei doi morti, precum au inviiat

1 Evangheliia B, C / loan C // 3 cunoascl.] nu nasci B / carile N // 4 fdrdparantezd C / carile N // 5 trAeste C // 6 lar C, repetd N 1 sufletul B // 7 care C.carile N / ad. marginal mai B // 9 carile N I viiata B, C. N / Ord parantezd C // 11fiestecarile N / dupd cui ad. a B / inchipueste C / Laar B, C I Dar C ¡/ 12Laz5s B, C 1113 lipse,ste ca acélea C / acelia B // 16 care C, carile N ¡/19 LazirB // 20 doi C, N / Matthei B, C // 21 adicA, C / fecioriul C / väduvii C // 26 acéstia

N // 29 1nvierea C / Lazar B // 32 Dar C / _fin% paranteze C // 33 intre acestN / acelea C// 34 doi] 2G, N / treilia N // 35 pe cei C//

141

www.dacoromanica.ro

pre.acest de al treilea? Darà apoi pentru ce, la Inviiarealui Lazar, atita bucurie, atIta cinste, atila marire §i laacei doi morti numai o multemia proasta catea: Dumnezeu

nu mai mult? Pentru ca sá pricépem taina acestui cu-5 vint sá cuvine sá socotim pre ace§ti morti, nu dupa slova

evanghelicqtii istoricii, ci dupa duh i dupa taina ginduluievanghelicesc.

Dumnezeqtii parinti sa unesc intr-un gind i zic cumca i ace§ti doi morti sint inchipuiri pacatosului, precum

10 iaste i Lazar inchipuire pa'atosului, precum am i maizis. Insa cite trei mortii nu sint Inchipuiri numai unuiasingur paatos, ci a multor féliuri de pacätosi. Pentrucalci alt pacatos s'A intelége fata lui Iair i altul feciorulvaduvei i altul Lazar.

15 Fata cea nmarta a lui Iair, ce au murit In cas5., inchipuiastepre pAcatosul acela care pä'catuiWe Cu mintea i cuvointa, adecà carele sà afla In voing ca acéia sa' pacatuiasck

f. 131° dara päcatul incá nu l-au ispravit cu lucrul / sau pentrucaci nu i-au dat vréme indemink sau yentru csáci n-au

20 avut putére s'a faca acéia ce pohtiia. Inchipuia§te inca'celuia carele, au din nesocotinta' au din nepricépere, au

din pornirea tinerételor, sau, precum zice dumnezeesculTheofilact, din slabiciunea firii omeneti fiind biruit, cade,färi de véste, in cursele pacatului. Ïncà inchipuiWe

25 celuia ce au gre§it adevärat, iar p'acatul lui iaste pentru casá zic asa, ascuns In cask nu s-au väidit In lume nicis-au facut cunoscut la oameni.

lar feciot ul veduvei, carele s'a aduce in pat, afara dincetate, InchipuiWe pa'catosului aceluia carele au savIrsit

30 cu lucrul pacatul i s-au indulcit pre sine, sau cu 15comiia,sau cu strimbatatea, sau cu curviia i cu altele asémenea.Inchipuiaste incá i celuia ce au adaos la pacatul celdintii i al doilea §i, calcind o poruncá a lui Dumnezeu,

1 Dar C / invierea C II 2 Lazar B, C // 3 multumiti. B, C, N // 4 a acestui C, N//10 Lazax B // 11 tusa mortii cite trei C // 12 pacatos B 1113 fecioriul B /114vaduvii C / Lazar B // 15 inchipueste C // 16 pacatueste C // 17 adica. C / care C,carile N //18 dar C // 19 vremea C / indäminA C // 20 inchipueste C / inca siaceluia N, C // 21 care C, carile N // 22 porninirea tineretilor C, N // 24 YucasInchipuiaste] Mai inchipueste inca C I cursile N // 25 si aceluia C, N par]dar C // 26 /ipsefte pentru ca sA zic asa C / casa] taina C // 26-27 nevadit In lume

neficut cunoscut [cunoscut] la oameni C // 28 vaduvii C / carile N // 29 si llichi-puiaste B, inchipueste C / carile N // 31 strimbatatia N / sitie C, N // 32 inchi-pueste C / aceluia C, N // 33 dintiiu C, N //

142

www.dacoromanica.ro

nu s-au- temut sä calce si a dooa 0 a treia ; si aceasta nuIn tainä, ca cel dintii, ci de fatà, fie de rusine 0 fär' defric5., in mijlocul cetätii si in vederia tuturor oamenilor,cu scandi1à de obste 0 cu paguba vecinului säu. /

f. 132 5 Al treilea mort, carele iaste Lazar, ne adevereazä precel ce au imbltrinit in pIcat si s-au obicinuit in räutatesi nu poartä grijä niciodatä pentru mintuirea sufletuluisäu. Toatà zioa curvéste, preacurvéste, näpästuiaste, apucknu sl ru0neazI de oameni, nu s'A téme de Dumnezeu,

10 nu ascultä invätäturi, nu priiméste sfaturi: pling inaintealui säracii 0 nu i sä, face mill de ei; strigä väiduvele pentruaci nu le face dreptate si nimic nu grijaste ; suspinä ve-cinul, pentru aci li tine al slu si nu ascultä. Acest p5.csá-tos, nu numai a iaste ingropat in groapa päcatului, Mr' de

15 graill, Mr' de duh, fär' de simtire, fä'r' de nAdejdia mintuirii,ce iaste inc5., ca 0 Lazar, legat de miini si de picioare, cuasuri, adecä strins tare de legäturile päcatelor lui, duplcum zice Sfintul Duh la 5 capete ale Pildelor: Fiestecarelesäl stringe cu sirurile pä'catelor sale, fäle de a putea sä.

20 sävirseasel vreo bunItate sau vreun lucru pläcut luiDumnezeu".

Are 0 fata Iui cu giulgiu legatä ; fiind orbit de pIcat nucunoaste tícaloasa luí intimplare, nu véde adincul intru

f. 132° carele s5. aflä ; nu socotéste muncile / céle de véci ce-125 asteaptä. Zace si deasupra lui piaträ grea, carea iaste

putéria obiciaiului celui virtos, care obiciaiu apasI siingreuiazá sufletul lui atita, cit nu-1 lasä sä se scoale dingroapa ticLosiei, nici lasä sä' räsufle.

Deci precum pentru Lazar zicea Martha, Doamne,30 iatä' pute", asa mai cu cuviintà putem sä zicem si noi cum

c5. acest päcätos iaste adevärat imputit, de vréme ce nupatru zile, ce sälptämini si luni si ani 0 vremi, sä afläingropat in groapa päcatului.

Acum darä sa vedem drept ce sl face atita bucurie la35 inviiarea lui Lazar si nu sä face la inviiarea celoralalti morti

2 dintliu B, C, N // 3 vederea B, C, N 114 scand5.15. C/ ell obste C // 5 carile N /Lazar C // 7 grija C, N / lipsefte niciodatà C, N // 8 n5.p5stueste C 1114 nu numaiiaste N II 15 nIdéjdea B, N, nIdejdea C 11 16 ci C / Ina] tocma C / LazAr B //17de] cu B / si Inf5.sat cu strinsoare tare de legturile C / plcatului C // 18 a pildelorC / Fiestecare C, N ¡/19 sirurile ad. Fi leaturile B I plcatilor N // 22 legat C,N // 24 carile N / de] din C // 25 piiata B, N / care C // 26 puterea C / obickiuluiB, obiceiului C / carea B / obic6iu B, obicei C // 27 atlt C // 28 tialosii C // 29Laz5z B // 30 lipse,rte cum B//32 patru] 4 C, N / ce] si C, ci N // 34 dar C // 35Invierea1-2 C/ LazAr B / la] s'i la B / celorlalti C //

143

www.dacoromanica.ro

(aceasta iaste pricina), pentru cäci mIcar cä Inaintea pu-terii lui Dumnezeu nu iaste nici un lucru cu anevoe, sau cuneputintl, iar In socoteala omeneaseä mai cu anevoemai de minune sà véde inviiarea unui mort, pre carele 1-auvIzut In groapI de patru zile i imputit, precum era Lazar,cleat inviiarea unui mort, pre carele Il ducea sä1-1 ingroape,ca pe feciorul vIduvei, sau altui mort, carele numai atunce,In grab' au murit, ca fata lui Iair, pentru ca sa' cunoascä.

f. 133 pIcätosul carele / 5-au cheltuit toatà, viata in pIcat 5i auio imbatrinit in fautäti i s-au instreinat de tot din darul lui

Dumnezeu i s-au fIcut slugä. pIcatelor 5i rob diavolului,cit iaste de cu anevoe intoarcerea lui 5i cum eä. din groapaobiceaiului celui rIu nu iaste cu putintà, niciodatI, sIiasä., fIrà numai cu mare ostenea15., cu neaseminatI p0-

15 eäintä i cu o milà a lui Dumnezeu, mai aleasä.. Si, de va'prepunet la aceasta, socotiti rogu-vä acéia ce au facutHristos cind au inviiat pre cei trei morti 5i vet intelégeadevIrul.

La mortul cel dintii, carele era fata lui Iair, zice evan-20 ghelistul Mathei cum cind au mers Hristos s'a' o inviiaze

n-au zis un cuvint, numai au apucat-o de mina' 5.1 s-ausculat fata.

La al doilea mort, la feciorul vIduvei, zice evanghelistulLuca cum 61 s-au atins de co5ciug i numai atita zise:

25 Voinice, tie zic: scoalä ! SI 5dzu mortul".Iar la al treilea, la Lazar, ce n-au zis i ce n-au fIcut

dulcele Iisus, inviiaze. Cetit la loan In 11 capetevedeti. intii zice: Gemu cu duhul i sà turburA pre sine".A dooa, din ochii lui cei dumnezee5ti au curs lacrämi:

f. 133g 30 Si l'acram'a Iisus"./A treia: Au rAdicat ochii In sus 5i s-aurugat pentru dinsul lui Dumnezeu Tatál: Päsinte, multu-mescu-t ea' m-ai ascultat". Si la cea de pe urna, cu glas

1 fdrd paranteze B, C, N / pentru c. B / lipseste puterii C // 4 Invierea C / precarele] ce C, pre carile N // 5 de 4 C, N / Lazar B, C // 6 Invierea, C / care C,carile N 117 pre C, N 1 väduvii C, N / atuncea C 118 grab'] groapa C, N 11 9 carileN / viiata B, C, N / In pacate N /110 Intriinat N // 11 diiavolului C, N 1113obiceiului C // 14 neasaminata B, C, N 1116 prepuneti B, C // 17 cei 3 C, N /veti B 11 19 dintliu B, N / care C, carile N // 20 invieze C // 23 fecioru C / vaduviiC, N // 24 zice B // 25 voinice, ad. si tInarule B // 26 la al 3 C / Lazar B, C / iar la altreilea Lazar N // 27 dulcile N / Invieze C / Cetiti B, C, cititi N / Ioann B // 28 lip-sefte i vedeti. Lai C / intiiu B, N / ce zice C / Gemu ad. si s mIhni B / ters presine B // 29 Au curs lacrami din ochii lui cei dumnezeesti. Ca zice C // 30 lipsesteA txeia: Au rklicat In sus C / a 3-a N // 32 multumescu-ti B, C, N / de pe] dupaC, dupre N 11

144

www.dacoromanica.ro

groaznic, cu carele au turbutat tot iadul, aduse pre Lazardintru intunérecul mortii la lumina vietii: Glas marestrigä.' : Lazare e0 afar5.. i ei mortul".

Acum spuneti-mi, ce inchipuia§te aceasta? Ce ne invatä5 aceastä mijlocire desp5xtità, cu care au inviiat Hristos pre

cei trei morti: pre cel dintii, cu atingerea miinii, pre aldoilea cu un cuvint prost 0 pre al treilea cu lacrâmi, curugàciune 1 cu glas mare?

Dumnezeescul Zlatoust i sfintul Theofilact i toti 61-lo cuitorii sfintei Evanghelii zic cum cá aceasta au vrut sä

ne invéte Hristos, Domnul vietii 0 al mortii, cä päd.tosulcarele iaste mort in darul lui Dumnezeu, pentru c5.ci aupäcätuit din nesocotealà 0 din släbiciunea firii, inviiazä prelesne, lasä. p5catul 0 vine in pocäint5., Cu atingerea dum-

15 nezeescului dar.A0jderea i celalalt, carele au c5zut din dragostea lui

f. 134 Dumnezeu de doao ori 0 de trei ori; iarä," / incà fiind tinä.'rIn räutate i acesta, cu ajutoriul lui Dumnezeu, cu invätä-turile Evangheliei, de nu säl va cäi astäzi, sä va cä.'i Milne:

20 lasà fAutatea i iarà sà intoarce pre calea mintuintei.lar al treilea, carele au imbà'trinit in pkat i s-au obici-

nuit, in deed-15.'6 0 In de0.rtälciunile céle lumeti, in pohtelelui céle réle, nu iaste Cu putintà sa se intoarcá pre lesne ci,au rämine färi de ch'intä." i moare in päcat, de vréme ce,

25 dupg cum zice David: Departe e de la p5.cälto mintui-rea", pentru cki in toatà viata lui n-au cercat indreparilelui Dumnezeu, sau, pentru ca sà vie in cäintä: trebuiateun ajutoriu tare, de sus, un cuvint viu al lui Dumnezeu,carele sà va in tot chipul sà-1 radice din päcat, precum au

30 rädicat 0 pre Lazar din groapä..de vrdme ce aceasta nu sä intimplä niciodatä., sau sà

intimp15. foarte rar, pentru c5.ci nu are Dumnezeu datoriesä." mintuiasa pre nimenea cu de-a sila, pentru aceasta,cind sá va intimpla vreo minune ca aceasta i sä va di

1 carile N / Laz5x B// 2 cu glas B. C, N // 3 esi ad. fi vino B // 4 tnchipueste CfCe ne] cine B, N // 5 caspartit5. C // 6 ad. marginal trei B, 3 C / dintîiu B, N /1 8ruglciuni C, N // 9 lipsefte sfintul C // 10 Evangheliei B // 11 sá ne] s B // 12 careC, carile N// 15 dumnezeescului C] celalalt C 1/16 carile N// 17 /ipse,ste si de treiori B/ iar5. Inc5.] dar C // 18 ajutoru C // 19 Evanghelii C // 20 iar C / MintuintiiB, C, N // 21 carile N // 22 dIsatAri C j clIsArtIciunile B, C / pohtile C, N // 25platos C // 26 In] Intru C / viiaNa B, C, N // 27 trebueste C ¡I 28 ajutor C f/ 29care C, carile N // 30 Laz5x C // 32 Dumnezeu nu are C // 34 vreo] o C //

145

www.dacoromanica.ro

unul ca acesta, invechit in päcat, cind s5.' va intimplase inviiaze un mort ca acesta, de patru zile, a se intoarcl in

f . 134° casa cea pärinteascg, un fiiu / ca acesta preacurvariu sá seafle o cae rätäcitä ca aceasta §.1 un filiar ca acesta pierdut,

5 adevärat fiind aceastä minune a milostivirii lui Dum-nezeu, mare bucurie a face in ceriu §i pre pämint, a ariiabucurie iaste inchipuirea aceasta ce s-au fälcut astäziIn Ierusalim, pentru inviiarea lui Lazar. Pentru cäcibucurl Dumnezeu, sä bucurä ingerii, sä veselé§te toatä

10 besérica, carea au ci§tigat. Iarä pre iubitul au fiiu, acäruia era desävir§it desnäajduitä mintuirea, iatä darg citäneinderninä, cite impiedecäri §i cite impotriviri are pocäintapäcältosului, carele au imbltrinit in päcat.

Darà putea-voiu créde eu, iubitii miei, cum c5. aici,15 intre turma mea cea cuvintältoare, sà fie oi ca acéstia, r5.-

tAcite, Lazan i ca ace§tea, pAcAto§ ca ace§tea, impietriti lainimä §.1 necäitori? Credinta voastrá cea multä nu inä lasäa o crez (aceasta). lar de sä va intimpla, din depärtareadumnezeiascä, a se afle cineva intru aceastä nevoe ti-

20 aloasä i vrédnicl de plins, cu multä scirbä de inimg imi1. 135 intorc cuvintul aträ. dinsul §i-i / zic, precum zicea Hris-

tos cälträ jidovi, pentru Lazar: Uncle l-ati pus pre dinsul" ?Unde ti-ai pus, päcätosule, sufletul täu cel iscusit, celfrumos, cel minunat, cel vrédnic? unde ti-ai ingropat

25 partea cea mai aleasà a§ sinelui tä.u, zidirea cea mai iscu-sitä a dumnezee§tii puteri, sotiia cea iubitä a ingerilor ?Unde iaste frumusétea acéia a inchipuirii cei dumnezee§ti ?Unde iaste podoaba a darului celui dumnezeesc? Undeiaste slava? Unde sint frumusétele lui céle minunate, carele

30 il aräta mai luminat decit soarele?A§a, fär'de socotealä, ai 15.sat sà se piara päcatul

sä1-1 vinture, ca färina vintul. Dara cum nu te milosti-ve§ti asuprä-t ? Cum nu-t plingi nenorocirea ? Plingepentru tine besérica. Pling dreptii. Plinge ingerul,

34-1 iipsgte vreo minune ca aceasta si sa va ci unul ca acesta, invechit inpleat, cind 0, va intimpla B // 2 sa invieze C un] vreun C, N / de 4 C // 4 filearB, filer C // 7 /ipsege inchipuirea C, N // 8 Erusalim B / invierea C / Lazar B,C ¡/10 biserica C / care C / lar C, N // 11 dar C / cite C // 12 impiedicasi C / cainta.C 1/13 care C, carile N ¡/14 Dar C ¡/15 acestea C, N //16 pacatosi C / acestiiaC // 17 necaitori] nepocaiti C // 20 /ipse,ste imi C // 22 Lazar B/1-at B//23 te-ai B, C,N 1/24 te-ai C, N //27 frumusiatia B, frumusetea C / lipsefte acéia C // 29 frumusé-

B, frumusetile C, N / carile N // 30 soarile B, N // 31 sa le piiarza, B. piiarzaN // 32 ca] cu B / Dar C // 33 asupra-ti C // 34 biserica C //

146

www.dacoromanica.ro

toriul sufletului tau, pentru caci véde, aiave, pierzareata. $i tu nu versi o lacrama, nu te intristezi, nu vil incainta. 0, fiiule, carele esti mort, Lazare ingropatuleIn groapa nesimtirei, esi afara 1 Vino odata in sine-ti.

5 Vezi-ti ticalosiia ta. Lasä acel obiciaiu rau al p.acatului,i. 135r carele te-au J omorit i te-au despartit de Dumnezeu,

carele te-au zidit: Intoarceti-va atra mine, si ma voiuintoarce catra voi", zice Dumnezeu, prin rostul proroculuiMalahiei, catra toti päcatosii.

10 Adevarat, fetii miei, milostiv iaste Dumnezeu i in-delung rabdatoriu i pohtéste intoarcerea i mintuireatuturor; cà pentru acéia au priimit crucea i moartea.Ci numai un lucru trebuiaste, far'de carele nu iaste cuputintä sà vie niciodata pacatosul in cainta, care lucru

15 nici arata Hristos la inviiarea lui Lazar. Putea, adevarat,rnintuitoriul sà inviiaze pre Lazar asa precum sä aflainchis in mormint, iar n-au vrut. Ci intii au poruncitsà rädice piatra de pre mormint i atunce 1-au inviiat.Daràstiti pentru ce? Pentru ca sä inteleag5. päcätosii

20 cum ca de nu vor radica deasupra lor piatra obiciaiuluicelui rau, cu neputinta iaste sä inviiaze i sä se caiasca.Luati piatra". Aceast5. piatra trebue sa o radice (depe mima sa) iubitoriul de argint; sá dea inapoi lucru celstrein, sa nu faca strhnbätate, sa nu jafuiasca; iar de nu,

25 nu va inviia.f. 136 Aceasta piatea trebue sä o radice / iubitoriu1 de des-

fatari; sà lase pohtele lui céle réle, voile trupului; iarde nu, nu s5, va scula. Aceasta piatra sä cuvine sà radicezavistnicul, pre aceasta pizmS.tariul, pre aceasta tru-

30 fasul, pre aceasta clevetnicul. SA nu necinsteascà cuclevetirea pre fratele sau; sa nu hräneasca vrajba inmima lui; sa nu voiasca rautatea altuia; sà nu sá tru-

1 aevea C // 2 nu te] si tu nu te C, N // 4 groaba B / nesimtirii B, C, N // 5 Vezi-tB / obiceiul B, obiceiu C II 6 carile N f aspArtit C // 7 carile N, ce C //11 rAbdA-tor C //13 trebueste C / care C, Mx' de cale N 1/15 invierea C/ Lazgr C// 15-16ad. marginal Putea, cu adev&rat, mIntuitoriul s nvieze pre Lazar C /116 LazirB 1/17 ad. marginal Inchis B // 18 piiatra B / dupa mormInt a4. de-o parte C, N /atuncea. C 11 19 Darg ad. fi oare B / Dar C // 20 ad. marginal deasupra lor N / lor)lni B / piiatra B, N / obicéiului B, obiceiului C // 21 invieze C // 22 luoati N!piiatra B. N / piiata C, N /Ord paranteze C 1/23 pre C, N // 24 striin N //25 lipsegenu B // 26 piiatrg B, N / clasfatori B, C // 27 pohtile C, N // 28 nu th va mai sculaN / iar de nu, va Inviia B f ad. marginal piatrd. B / sä o adice B, C // 29 lipse,stepre aceasta C / piznatoriul B, pizm&tarul C // 30 trufasu C / pre] p5. C // 31 fratileN / slu] thu B //

147

www.dacoromanica.ro

feasc5. asupra altora. Iar de nu, nici mintuire va afla,nici sà va scula din groapa pkatului.

Dael ce voiu zice? Mä.' tem cà sà va prinde la noi cu-vintul Isaiei ce zice la al aselea cap: S-au ingr55at

5 inima norodului acestuia i cu urechile greu au intelesochii lor au inchis" ; i aceasta iaste pricina.Cind au vrut David sä.' se lupte cu Goliath, alte arme

n-au luat la el, färl' numai o prastie i cinci pietri dinriu. Si ce s-au intimplat? Indatä cum au aruncat piatra

lo cea dintii, zice Scriptura, la intlia carte a Imp5.ratilor,la 17 capete, cum cà au ilnit pre streinul de fél in frunte,

surpindu-1 jos, l-au omorit. Goliath iaste pkatul;136' David, carele sà luptà asupra pkatului liaste propo-

veduitoriul Evangheliei ; pietrile sint cuvintele lui Dum-15 nezeu i prWiia iaste putéria dumnezeescului dar.

Impotriva acestui Goliath o, citi Davizi, citi propo-veduitori Evangheliei s-au luptat cu putérea DuhuluiStint 0 intr-alte vremi i in céste de acum. Au zvirlitasupra p5.catului nu cu un cuvint evanghelicesc, nu cu

20 0 piaträ precum au f5.cut David, ci cu multe 0 de multeféliuri de cuvinte i inväitälturi.

Si. de vréme ce sfinta Scripturd nu sà dà lenevirii, niciinceteaz5. propoveduirea Evangheliei, darà ce, oare c5.zut-acu aceasta Goliath? Oare omoritu-s-au intru voi p5catul?

25 Darà unde sint sémnele mintuirii voastre? Unde sintsémnele biruintii?

Stiu cà asazi ati luat, cu totii, din mina biséricii,stilparile i ramurile carele, pentru cä.' slut sémnele biruin-tii, v'ädesc cà le-ati luat ; pentru c5.ci intr-acéste zile at

30 biruit pre vräljma0i voWi, pre diavolul 0 pre p5.catul.Dark oare, fi-va, aceasta adevärat ? Mgcar de ar da

Dumnezeu sà fie ap.! 0, eta' bucurie s-ar fi fkut inf. 137 ceriu / pentru voi ! Ci mà tem cà voi tineti sémnele biruintii

biruitoriu iaste diavolul, pentru c5ci nu vä.z poc5.int'ä,

3 Dar C / noi] voi B, C // 4 Isaii C / al 6-lea B, al 6 C / ingasat] ingrosat B,N, Ingropat C // 8 luoat N / lipse§le numai C, N / pietrii C // 9 Si] Dar C / pii-atra B, N // 10 dintliu B, N // 11 striinul N// 12 Goliiath B, C /j13 care C, carile N /-14 propoveduitoru C / Evanghelii C / cuvintile N //15 puterea C, N // 17 EvangheliiC / putéria B ¡/19 nu ca 1-2 C, N // 20 piiata B, N // 21 ad. marginal féliuri B //23 Evanghelii C / dar C // 25 Dar C / semnile 1-2 C, N // 27 beséricii B, N 28carile N / semnile C, N // 29 vklesc] vedem C / luoat N / ati biruit B, C // 30 diia-volul N // 31 Dar C // 33 cer C / semnile C, N // 34 biruitor C / diiavolul B, N//

148

www.dacoromanica.ro

f.

nu vlz ispovedanie adeväratä., nu vlz vreo bunätatecarea A. veseleasel pre ingeri i sä intristéze pre diavolul.

insá aveti încä, iubitii miei, vréme de mintuint5.. V-aurälmas i acéste zile ale patemilor celor mintuitoare, intru

5 carele fiiul lui Dumnezeu värsat preasfintul singelesäu pentru mintuirea sufletelor voastre. Deci, intru acéstesfinte zile faceti céle ce n-ati isprä'vit in toatä. vrémea(ceastä bine priimitä.) a sfintului post sau din nesocotintä',sau din zäticneala vräljmaplui. Läsati jafurile. Läsatistrimbätätile, vräjmäsiile, curviile scandilele.

10 Prorocul lona, cind propoveduia podintä. in Ninevi,,zicea cAträ norod: Inc5. 3 zile i Ninevi sä va strica".Asémenea vä zic i eu astäzi: Ina' 3 zile v-au rämas:luni, marti i miercuri; cine intru acéste 3 zile nu sä. va

15 c5.i i nu-§ va ispovedui päcatele, cretin4te, cu omilintk137e infringere de inimä' i sä. se cuminece / la joi mari cu

sfintele taine, adevdrat, pentru unul ca acela rämlne-putinicl näidéjde de mintuintä.

fiWecarele sä gindeascá cu socotealä acéste ce zic.20 Dumnezeu sä luminéze pre toti sä faceti acéia ce iaste.

de folos pentru sufletele voastre.

CUVINT DE INVATATURÀ LA PREOBRAJENIIA DOMNULUI-NOSTRU IISUS HRISTOS

iatä glas din nor zicind: eAcesta iaste Fiiul mieu25 cel iubit intru carele bine am vrut; pre acesta ascultatio".

N-au vAzut pämintul alt lucru mai slävit, cleat acestde astäzi, nici au cunoscut lumea, ceasta vä.zutä', altáminune mai luminatä. Fiiul i Cuvintul lui Dumnezeu,.carele au fä.'cut sérnne i minuni nenumärate, n-au fä.cut

30 altä faptä mai presus decit el, sau asémenea. In virfulf. 138 muntelui / Thavorului au avut sá arate apostolilor prea,

2 care C / ad. marginal pre2 B / diiavolul N // 3 Ins& Incä aveti vreme damintuintl, iubitii miei C, N 114 patinulor B, C // 5 care C, carile N / preasfintC / sIngile C // 6 sufletilor N // 8 aceast6. B /110 scandelile B, N, scandllile C // 11Ioana B, C, N / Nineviia N // 12 trei C, N 1115 pAcatile C, N / umilinA B, C, N/¡ 16.

cu B, C, N / cuminice N // 17 sfintile N / taini B, C, N 1119 fiestecare B,liestecarile N // 20 a v6.1umineze C / tot B / ceia C // 21 sufletile C, N // 22 CuvIntal 3 la C / préobraj6.niia N // 22-23 iipsefte B // 25 carile N / ascultat B // 26 cleat]de C //27 v6zutà] v626.toare C, N // 28 luminat B // 29 carile N // 31 116,vorulu B //

149

www.dacoromanica.ro

luminata slava dumnezeirii sale. Drept acéia s-au schim-bat si fata s't chipul i ntr-o clipä.' de ceas s-au arAtatprecum era, mai 1nainte de véci, Impodobit cu toatefrumusetile ceriului, luminat cu toat5. lumina dumnezeirii.

5 Razele ce esiia din dumnezeiasca lui fata biruia strälucirilesoarelui i albiciunea hainelor lui intrecea stfälucirileluminii. Moisi i Ihe, mai alesii prorocilor era märturiiacestui preaslä'vit lucru i privitori ai neapropiiatei mäririera Petru, Iacov i Ioann, mai marii apostolilor. In ce

io chip de nor luminat ce umbriia i muntele si pre apostoli,s-au arätat Duhul Sfint; i pentru ca sä cunoascä fieste-carele cum cä s5. afla toatá sfinta troitä la acest lucrupreaslävit, pärintele cel fär'de 1nceput au adevärat cumcä iaste de fat5., cu cuvintele ce au zis catrà apostoli:

15 Acesta iasté Fiiul mieu cel iubit, pre acesta ascultati". /f. 138' 0, fericit ochii apostolilor carii s-au 1nvrednicit de

au v5zut märirea acestii Infricosate infrumusetäri! Cáce taine nu s5. inchiiae Intru acest lucru preaslIvit, sauce invältäturi sufletesti i mintuitoare nu ne dä. aceastä.

20 infrumusetare a mintuitoriuluil Nu ajunge cunostintaomeneascI A. le priceapl, nici minte ingereascá sä lecuprinzl.

pentru aceasta, cunoscindu-má i eu nevrédnicdeparte de toata stiinta, nu indrIznesc sá Intru Intru

25 atita adhicime i cinstind taina aceasta a dumnezeestiiinfrumusetärii, cu cap plecat 1 Cu cuciarnicä täcére treccu cuvintul, spre putinicI Invätäturà, carea socotescsá fie foarte folositoare de suflete i mIntuitoare la ceiace vor sá acuite cu dragoste.

30 Mä uit la aceastä dumnezeiasca i Infricosatä infru-musetare, cincl pärintele cel färl de ani cu glas viu, desus, au mä'rturisit cum c5. acest Infrumusetat Iisus iasteFiiul säu cel iubit. Altä invätäturä nu sä véde ca sá fie

f. 139 dat apostolilor celor ce era / de fatä, fà'rä numai aceasta35 sä-1 asculte: Pre clinsul ascultati". Nu le-au zis s'a' laude

1 s-au schimbat C // 3 mai nainte C, N // 5 Razile C, N // 6 hainilor C // 8privitor C // 9 loan C / mai marilor apostolilor C, N ¡/10 munt N I apostol N //12 fiestecarile N j toatl] taini C, N // 13 fdrintile N // 14 cuvintile N //15lipseFte cel iubit B //16 fericifi C //18 fnchee B. C // 21 ad. marginal omeneasclN // 22 coprinz5. C // 24 lipseFte s. intru C, N // 25 dumnezeirii C, N // 26 cucérniciB, N, cucernicl C // 27 caxe C // 31 plrintile N / fle de ani B, C // 33 ca s5.1C ¡/34 dati B / lipse,ste apostolilor B // 35 nu li-au zis N //

150

www.dacoromanica.ro

pre Fiiul säu, nici sä-1 sniveasc5., nici sà märeascä lucrurilelui, nici sä-i propoveduiasci numele, nici sá se minunézede invätätura lui, nici sä-s räpue viata lor pentru dil' IRA,nici sá. rabde scirbe, necazuri, nevoi si altele ca acéstia,

5 asémene ; ce numai s'A fie ascultätori, sä aibà ascultare,sà suppue vointa lor supt voia acestuia unuia singurnascut, Fiiului s5u, carele s5. infrumuseta. Pre dinsulascultati".

Si, cercind cu denadinsul, ca sä inteleg pricina, am cunos-lo cut din sfinta Scrifituni s'i din cea véche si din cea noao

si de la dumnezeestii dascali cum cä aceastä poruncä iastefoarte tainia si nu sä putea sä sä dea apostolilor altamai iscusitä, mai folositoare si mai de suflet min. tuitoaredecit aceasta, adecI decit ascultarea.

15 $i pricina iaste cà cine are ascultare, acela are impreunäs'i toate darurile si toate bunätätile ; acela iaste intregla minte, acela iaste rähdätoriu, acela iaste smerit acela

f. 139 iaste / blind, acela iaste eratoriu, acela iaste iubitoriude streini, cuciamic, pacinic si, in scurte cuvinte, acela

20 iaste läcasul tuturor bunätätilor si vasul tuturor daruri-lor. $i cum cä iaste adevärul asa, o dovedéste dumnezei-asca Evanghelie.

Povestéste evanghelistul loan Botezsátoriul <sic> lacapul cel dintli cum c5., vIzind loan Boteeátoriul pre

25 Hristos mergind carà dinsul, fiind cu totul plin de bucuriepentru darul ce lua, au inceput a märturisi inaintea tu-turor si a zice: Jata' mielul lui Dumnezeu, carele rädiclpäcatul lumii", la care cuvinte ale lui Ioann stau de sämirà." dascalii beséricii.

30 Oare pentru ce fiind atitea p5cate in lume, carele tre-buia sá se stiargä de Fiiul lui Dumnezeu, n-au zis: Careler5.'dicà päcatele lumii, ci päcatul". 5i, iarä, zicind päca-tul", nehofärit, care era acel pAcat al lumii ce vrea sä-1pierzä Hristos si s'a' lase cialialalte ?

2 propoveduiasc5. A, B / minuéze B // 3 viiata B, C, N! pentru] cltr5. B 114altile N / acestea B, acestea C // 5 asémenea B, asemenea C / ci numai B, C // 6supue C // 7 carile N // 9 dinadinsul N // 10 iipse§te s'i din cea véche B / 12 a sedea. B //14 adia C // 17 r5.bd5.tor C // 18 ertg.tor C / iubitor C 1/ 19 striini C, N /cucérnic B, N, cucernic C // 23 Ioann B / fters Botez&toriul B, Boteatoru C // 24dintiiu B, N / Ioann B I lipsepte loan Botez5.toriu1 C // 26 luoa N // 27 carile N ¡f 28Ioan C // 29 bisericii C // 30 atIta C / carile N / trebuiaste B // 31 stearg B, C /Care C, carile N // 32 pAcatile C, N // 33 carele B / s5.-1] sl B // 34 piiarz5. B, N /célelalte B, N, celelalte C //

151

www.dacoromanica.ro

Dumnezeescul Theofilact, tälmäcind acest cuvint alEvangheliei zice cä: päcatul lumii iaste neascultà.'toareaprea caré au räidicat-o Domnul de la mijloc, acindu-se

f. 140 pre sine ascultältoriu pin'a' la moarte; au numit-o / Ioann5 päcatul lumii, ca chid n-ar fi fost alt ph'cat mai mare in

lume decit neascultarea. Si au zis päcat, iar nu päcate,pentru cäci numai intru acéia singurg neascultarecuprinde toate pkatele.

Drept acéia zicind cum cà pä.'catul acela l-au 5tersto Domnul nostru aratä cum c5. au 5ters impreunä toate

célialalte päicate ; 5.1 de vréme ce cu impotriva s-auvindecat impotrivirea, dup51 cum zice Theofilact, adecäneascultarea lumii cu ascultarea lui Hristos, urmeazäfdede nici un prepus cà precum neascultarea iaste In-

15 ceputul i radkina tuturor päcatelor, 2.5a i ascultareaiaste izvorul i mum5. tuturor bunàfältilor. Pentru acéiaDumnezeu Taal pre dreptate au dat apostolilor numaiaceastä poruncl a ascultä.'rii In vrémea infrumusetärii,pentru cdci intru (lima sä alcItuesc toate bunätätile

20 toate darurile.$i-mi adeverez mai mult cuvintul m5xturiia lui Iacov

fratele Domnului la al doilea cap, zicind cum ea' Avraam,cind au mers sä junghe pre fiiu-sä.'u pre Isaac, numé5tefártva acéia lucruri -Iacov o zice multe-; jIrtva era

25 una, iar nu multe. Deci 5.1 lucrul unul era, iar nu multesä cuveniia sa o zic5. cu numgr de unul, iar nu cu num5.r /

f. 140° de mu/ti. Taina iaste aceasta; lucrul acesta al jIrtveilui Avraam era lucrul ascularii 5i de vréme ce unde iasteascultarea acolo skit adunate toate buna5.tile, acolo

30 sint toate lucrurile céle bune. Pentru acéia cu cale auzis Iacov cum c5. Avraam s-au indreptat din lucruri, iarnu din lucru, pentru cgci Inaintea lui ammezeu i s-ausocotit ascultare, nu ca o bun5.tate ci ca multe bunä.ati,atita iaste de minunat5., atita-i de aleas5. i dumnezeiasc5.

35 bunäitatea ascultàrii.

1 elmAcind] tficuind C // 2 Evanghelii C / neascultarea N // 3 care C / adicatB // 4 ascultator C / numit B i loan C II 5 repaid and N // 6 ad. marginal pleatiar C / lipseFte pAcat N // 7 lipseFte Intru C, N / neascultarea B, C, N /Fters sá C // 8coprinde C plcatile C, N ¡111 celelalte C, N / Impotriva] lmpotrivirea C // 12adic6. C // 14 f6.1.6. nici C // 17 pre] IA C lipseFte au dat C /118 dupd InfrumusetAriiad. le-an dat C // 21 5i-mi] i C, N / adevereaz6, B, C j mIrturfia] mIntuirea B // 22fratile N // 23 fiiul s6.0 B, C, N / Isac B // 27 a Ortvei C, N // 33 ascultarea C, N /-34 atita-i] atIta e B, atita iaste C //

152

www.dacoromanica.ro

Pentru acéia i Duhul Sfint, la cartea cea dintii aimpäratilor, in 15 capete zice: Mai bunä iaste ascultareadecit järtvele". Mai bine place lui Dumnezeu ascultareadecit järtvele, pentru cAci cine järtvuiaste, aduce lui

5 Dumnezeu lucru strein, iar cine-1 ascula suppune vointasa lui Dumnezeu i slobozeniia, dintru care ascultare ceala järtvä poate sä se afle mai pläcua lui Dumnezeu?

dumnezeescul Efrem, la cuvintul ce face pentru ascul-tare zice: O ascultare poate mai mult decit toate bun5.-

10 tatile.pentru aceasta vedem, atita in Scrifitura véche,

f. 141 cit si in cea noao, cum cä citi j s-au arätat asculatorilui Dumnezeu, tot au cistigat i plaa mai aleasä.

Lui Noe i-au poruncit Dumnezeu sá Leg chivotul si15 1-au acut, aa de a-s prepune altceva au in gindul lui,

sau desert.Lui Avraam i-au poruncit, zicindu-i: Esi din plmintul

au si din rudeniia ta si te du in pämIntul in carele itvoiu arlta." i nimic nu s-au indoit.

20 Iarà lui Avraam, a dooa oará, i-au poruncit sä junghepre fiiu-säu, pre Isaac i nimic nu s-au intristat, ci cubucurie au priimit porunca.

Lui Isaac, cä s-au supus ascularii i au prihnit sä järt-vuiascl pentru dragoste lui Dumnezeu si nu s-au temut.

25 Lui Moisi i-au poruncit sä meargl in Eghipet sä mintui-iascä pre norodul lui Israil din robie i mäcar cá era aicavla limb5, i vedea i multe impiedecIri, fiind la mijlocimpärat tiran si crud la inimä, iar nu s-au ingrijit.

Lui Petru i-au poruncit Hristos sä umble pre ape si30 vedea cá iaste lucru cu nevoe cu neputintä, iarä n-au

esit din porunc5.. /f. 141" Pavel, mergind pre cale si cäzind jos de pre cal de frica

videniei ce au väzut, au zis: Doamne, ce poruncesti säfac?" si ce i-au zis glasul au ascultat, neindoindu-se.

1 dintiiu B, C. N // 4 jArtvueste C // 5 striin N / cine 11 ascula C / supuneC // 11 lipsole atita B. atlt C ¡/12 a ori cIti C ¡/13 toti C// 15-16 fat% a nu socotiIn gIndul lui ceva r5.0 sau In c15.0.rt C //15 ceva rlu N ¡/16 desArt B, N //18 carileN1119 dupd arlta ad. eu C, N //20 Iar54 B fa doarl C, a dooara N/ dupa poruncitad. Dumnezeu C, N /I 21 fiiul slu B. C. N ¡/22-24 dupa porunca ad.: supuindu-s1ascularii i au priimit sá Artvuiascá pre fii-slu pentru dragostea lui Dumnezeusi nu s-au temut C // 23 s5. sá jArtvuiasc5. B // 26 flicav ad. si gingav B, gingavC // 27 ImpiedicAri C // 28 Ingrijat N // 29 Petre C / puruncit A / lipsefte pre N / apà,B // 30 anevoe N / iar B, C// 32 de pre] dupg C// 33 videnii C/) 34 neindoindu-sS.C//

153

www.dacoromanica.ro

Si pentru acéia, acWia toti s-au cinstit, s-au laudat0 s-au marit inaintea lui Dumnezeu 0 au luat dar pentruascultarea lor ; ca Noe s-au aratat mintuitor lumii ; Avra-am s-au facut parinte a multe neamuri ; Isaac s-au facut

5 fiiu blagosloveniei 0 Inchipuirile lui Hristos ; Moisi, cape-tenie lui Israil 0 iubit lui Dumnezeu ; Petru s-au facutverhovnic apostolilor, caruia i s-au incredintat 0 chieileimpäratiei ceriului 0 Pavel, dascal limbilor, vas ales 0vazatoriu cerWilor bunatati.

10 Si nu numai acqtea, ci toti citi s-au suppus ascultäriilui Dumnezeu 0 mai nainte de lége 0 dupä lége, s-aufacut fii darului 0 sa bucurà cu ingerii intru impäratiiaceriului.

Acuma, dark o porunca folositoare ca aceasta 0 mm-15 tuitoare iaste, cineva din noi sá o pazeasca ? Noi, toatä.

zioa 0 la rugaciuni 0 la impreunari 0 la vorbe 0 la fie§tecelucru al nostru, chiemam pre Dumnezeu 0.4 numim

f 142 Domn. / Si de-1 numim Domn 0 stapin, unde ne iastesuppunerea ce aratam, ca ni§te slugi la domnul nostru?

20 Sluga face voia domnului sail, dara noi care voe facem,acestui domn al nostru? Care din poruncile lui pazim?Care dragoste avem catra dil'isul 0 ce cinste li facem?0 zice 1nsu§ Dumnezeu, prin rostul Malahiei, la capul celdintii: Si de slut eu Domnul, unde iaste frica mea?

25 Cine iaste din voi, sa se teama de mine, sa 1 n 5 ,' cinsteasca,sa se ru0néze de mine? 1 Nu iaste, ping la unul- zice

1 ace§tiia C, acegtea N / tot B // 3 mbituitoriu B, N if 4 Isaac au fIcutC /15 blagoslovenii C / inchipuiri B // 7 vArhovnic B // 8 ImpArAtii C / dascalulC, N 119 v5.z5.tor C / bun&ati B, C // 10 ackstia B, ace#iia C / at B / supus C 1114dar C / aceaste C // 17 chemlm C // 18 unde iaste C //19 supunerea C //20 dar C //23 basu§i C / Malahii C // 24 dintliu N, B / domn B // 26 s5. s5. ru§ineze C /1

, Urmeasd o cruce fi o mem/isme marginalif : de la acest semn treci list. 133. Texiul, us arma sil into-cuiascd finalul didahiei in iPotma in care doninul s-ar fi afiat de faidocupa in inireginse f.159 din nu.A, f. 154y-155 din ms. B, 1.87V_88 din Ins. C si f. 206-207 din ms. N: CA cela ce A tense deDumnezeu, zice loan cel cu rostul de aurnu Iscodéste, ce créde, imblIcaste, jArvuiaste, cinsaste,mAntste, ctntA, si laudi.

Insi precum nu lipsesc implratului ostas credinciosi, asa nu lipsesc clef lui Dumnezeu fit cuciarnici,carii sA tem de el fi-i cinstesc, dintru care fil cuciarnici si credincios, cal mai ales esti mAriia-ta, prea-inAltate doamne, carde mai mult cleat toti te terra de Dumnezeu, de vreme ce mai mult decit tot deInchini lui si-1 asculti mai mutt dectt fiestecarele, tl cinstesti si-1 lauzi. Pentru mAriia-ta putem zicetiara ce zice Dumnezeu pentru David: Inintat-ain pre ce ales din norodul mieu. Aflat-ma pre David,sluga mea; cu unt dint I-am uns pre el". Miriiya-ta est1 cel ales din sect de mii, dupA cum zice ScriP-tura, carele, cu faptele tale céle bune crastesti pre Dumnezeu, Cu facerile de bine II ImblInzesti, d cumulta-t credintA miresti d tau numele lui cel drat.

154

www.dacoromanica.ro

David la Psalm 3, tot s-au abätut impreunä, netrébnici,s-au fäcut ; nu iaste cel ce face bunätate, nu iaste, ping,la unul".

Drept acéia nu iaste minune de nu ne ascultä nici prenoi fiii no5tri, nici ni sä suppun slugile i patemile noastre,carele in toate zilele o5tesc asupra sufletului; iaste aceastadreaptg, judecatä a lui Dumnezeu.

Zice fericitul Pavel la capul cel dintii carl romani,stih 29: s5. fim plini de toatä nedreptatea, cu curvie,

io cu vic1e5ug, cu läcomie, cu flutate, pline de zavistie,f. 142° de ucidere, de price, de in55.16ciune, de / närav räu ; s5.

fim 5optitori, clevetnici, urit de Dumnezeu, ocarnici,mindri, semeti, aflätori de réle, la plrinti neascultätori5i, in scurte cuvinte, s5. fim robi lumii, trupului i diavolu-

15 lui, pentru cäci, cunoscind pre Dumnezeu, nu-1 cinstimca pre un Dumnezeu, nu-1 asculam ca pre un domn,nu ne suppunem lui, ca unui stIpin; 5i cum cä iasteadevgrul a5a, adevereazI-o dragostea i unirea ce avem. /

1 Asculta dar ce zice David la psalm 52 C / psalm 30 B / toti B, C//4 ad. marginal nici B // 5 fii C / suppus B, supun C / patimile B, C, N // 6 careB, carile N / zilile N / aceastA C // 8 dinttiu B, C, N 119 stih 28 C / dupd stih 28ad. Fratilor, precnm n-au adeverit piglnii a avea pre Dumnezen In cunoatintA,aaa i-au dat pre ei Dumnezeu intru minte nepriceputg. a face cele ce nu s16 cad:plini a fi de toatA C / de curvie C // 10 de viclenie C / cu -9 de C / plini B, Czavistie] pizmi C // 11 price] sfadA C / nixavuri réle C 12 aoptitori (a fi) C / clevet-nici] grAitori de rAu C / urIti B, N, urtltori C / ocArttori C // 13 mIndri] mAreti C /semeti] trufaai C /iai de C f dupd neascultAtori ad. firl minte, nebiplc.Acioai, fir%dragoste, Br& milostivire, care In scurte cuvinte zicem: fiilor, sl nu fim robi C /-14 diiavolului B, N //15 repetd nu-1 cinstim B ¡/17 supunem B, N // 18 dragosteB, N / unire N // 15-18 ai de vreme cl pe Dumnezeu 11 chemAm i II numim domn

stAptn, s1-1 cinstim dar ca pre Dumnezeu, s1-1 ascultAm ca pre un domn, pentrucA judecata lui Dumnezeu iaste dupl dreptate asupra cebra ce fac fapte rele ainu sl pocAesc. lar de ne vom supune ascultArii lui Dumnezeu, ca cà Maim totfeliul de pleat 0 sl urmAm lui i s1-1 ascultAm cu rIvnl, precum apostolii, ne vomInvrednici i noi, aici, de vom petrece viiatA iar acolo de vom vedeanoi durnnezeiasca lui strAlucire, a cAruia slavA i stApinire iaste In veci nesflraiti.Amin. C//

Drept acéla, precum pentru David s-au figAduit sl-1 finite mal virtos dectt impAratii pimintuluipazeascli In vécli vecilor sementiia lui i scaunul lui ca zilele ceriului, ape mina lui cea prea putér-

nici va fi pururea, spre paza domniei tale; va Lila de la fate ta pre vrAjmaeii tAi, va Infringe precal ea te urisc pi va phi In véci sementiia ta l scaunul tAu. CA voia cebra ce BA tem de el va face

alce David fi rugAciunea lor va auzi va mtntui pre dInpii.Acestui dar BA va Invrednici i fieptecarele din vol, fetii miel, de vet ssculta Cu cucerie l cu

dragoste glasul pirintalui celui fiede ani i veti face InvItAturile Infrumusetatului Hristos,situ, al citrate darul l mila ces bogata rugAm pururea sA fie spre mtntuirea sufletelor voastre. Araia

155

www.dacoromanica.ro

L . 143 CUVINT DE INVITXTURA. LA OCTOMVRIE 26, !N ZIOA SFINTU-LUI I MARELUI MUCENIC DIMITRIE, IZVORITORIULUI DE

MIR ASUPRA CUTREMURULUI

Doamne, mintuiWe-ne, cà perim". Mathei, 8.5 Pomenirea marelui mucenic Dimitrie, ce sà präznuia§te

astäzi In toatä lumea, ce alt Weaptä de la adunareaiubitorilor de präznuire, fär'numai laude §i cinVäri. insäeu, cunoscIndu-mä nevrédnic i slab Intru tiintä., nuIndräznesc sä-i 1mpletesc cununi de laude, nici vestesc

10 precum sà cuvine màririle minunilor lui. Cáci altà invätä-turä cearcä mucenicetile lui luptai i alt präznuitoriutrebuie pentru luminatele lui nevointe.

Drept acéia las s'a' laude altii lucrurile lui die slävite,altii sà povesteascä cea preste firea omeneasa bärbaiia

15 sufletului säu i altii sà spue vitejiia cea mare, cu careau rabdat ranele i moartea. Iarà eu, ca un neputincios

f. 143' la vorbä., J precum mä Indemn sà mä minunez de ialecu mintea, aa i a le cinsti mà silesc cu täcériaintorc cu vorba iarä, la inceputul cel dintii: Doamne,

20 mIntuia§te-ne, c5. perim".Pentru ca sä ara 1naintea dragostei voastre nevoia

ce au petrecut apostolii In corabie i grabnic ajutoriuce le-au dat Hristos in mijlocul märii i nädäjduesc, cudarul sfintului, sä vä folositi suflet4te. Ce va. pohtesc

25 sä ascultati cu dragoste cu socotintä.Infrico§at lucru socotesc, cu adevaat, sä fie staut

turburarea maii de astäzi, de vréme ce §i sfinta Evan-ghelie o num4te mare (zic1nd): iat'ä cutremur maresà fäcu in mare".

30 Mi sä pare ca cind ai vedea inaintea ochilor miei chipulei, de toate pärtile sà sufle vinturi mari, sä se stringlimprejurul vintului non i negri i dei, toatä marea sáspumege de mlnie i petutindenea sä se Inalte valurile,

1 in 26 N // 1-3 lipsefle B, Cuvint in zioa sfintului i marelui mucenic Dimitrie,izvoritoriul de mir, asupra cutremurului, la octomvrie 26 dni C //4 mtntuesti-neC / ad. marginal Matthei 8 B, lipsote C, N 11 5 prAznueste C // 7 flr5. numai B, C,N // 9 tnimpletesc B // 11 paznuitor C // 12 luminatile C, N II 16 ranile C, N f larC // 18 acerea C, N //19 lar C / lipse,ste cel C, N / dintliu N // 20 mintuesti-ne C // 21dragostii B, N // 22 ajutor C // 24 Ci C /, N // 27 lipsege si C // 30 as vedea B, C 1131 sä sufle] sä sà. afle C / sá sà. string5. C, N // 32 negrii C / toate N // 33 petutin-dinea C

156

www.dacoromanica.ro

ca niste munti. Mi sä pare a vaz corabiia apostolilora o lupta cu multa sälbaticie turburarea märii: de o

f, 144 parte o bat / valurile, de alta parte o turburä. vinturile ;de o parte o radial spre ceriu, de altà parte o pogoar5.

5 la iad. Mi sà pare cl vaz pre fétele apostolilor zugravita,de frica", moartea: unul sa se cutremure, altul sà se spai-mintéze ; unul sà se turbure, altul sa strige i toti cususpinuri si Cu lacrarni sä ceara, Cu rugaminte, ajutoriude la Hristos, ce dormiia: Doamne, mintuiaste-ne

io perim".Eu insa nu mà minunez nici pentru turburarea

pentru aci fiind o stihie nestatornia, asa lijaste purureadin fire, cind sa fie linà i chid sä se turbure, nici pentruturburarea apostolilor, pentru aci nevoia aduce pururea

15 turburare i fria la oameni, ce ma minunez, cum s-auintimplat c5., indatá ce au alergat i indata ce s-au rugat,indata au luat i ajutoriul. ,,Si sà facu liniste mare", ziceEvanghelia.

Au incetat valuri, au perit intunérecul, s-au imprästiiat20 s-au smerit marea si corabiia intreaga i far'de

nici o vat5.mare, au ajuns la adapostealä.Cercind eu pricina acestii minuni ce s-au f5.cut far'de

f. 144' zabav5., aflu de la tilcuitorii sfintei J Evanghelii cuma alta n-au fost fäxa numai rugaciunea ce au fkut

25 apostolii cu un glas i cu un suflet ; toti deodata au strigat,toti s-au rugat, toti au cersut deodati ajutor: Doamne,mhituiasti-ne, c5. perim". i pentru acéia Domnul auascultat, Indata rugkiunea lor 0 pre toti i-au mintuit,pre toti i-au pkit ; n-au lasat sä piarä nici unul in turbur-

30 area ma'rii.Drept acéia i dumnezeescul Theofilact: doarme, zice,

Domnul, pentru ca sà alérge apostolii, ce era infricosatla ajutoriul lui, sa-1 roage i sà ja pricinä din rugaciunealar cea de obste, sä-i mintuiasca din nevoe.

2 cä o] ca o B, c a c / ad. marginal cu multS, B s5.1bAticie N // 3 valuri B 1de altI parte o bat vinturile si o turb <ur>5. C, N // 5 fétile B, C, N // 6 moarteazugavia ; c. de fria unul sä cutremura C 117 altul sä sp6iminta; unul sá turbura,altul striga C / tot B // 8 ceark ad. marginal i cerea C / ajutor C /I 9 mintueste-neC// 12 asa] i C, N J/15 ci B, C, N // 17 luoat N // 18 Evangheliia B, C, N // 21ad5.postostea15. B // 23 Evangheliei B, N // 26 toti9 tot B / cersut] cerut C, N /ajutoriu B, N // 27 mintuesti-ne C // 28 toti B, C // 29 n-au] nu i-au B j piará B,N / lipsefte unul B // 32 infricosati B, C // 33 s5, se roage C //

157

www.dacoromanica.ro

Cu adevärat, mare invätäturà ni sä d5, noao cu aceasta,pentru ca sl luom pildä, sa ne rugAm 5i noi lui Dumnezeula nevoile noastre céle de ob5te.

Lumea aceasta iaste ca o mare ce s5.' turburä, intru.5 care niciodatá n-au oamenii odihnä, nici lini5te. Coräbiile

intre valuri grit imp5.rätiile, crEile, domniile 5i ora5ele,multimea norodului, politiile, suppu5ii, bogatii 5.1 säracii,cei mari 5.1 cei mici, sint cei ce cdatoresc 5i sä aflä innevoe.

f. 145 10 Vintmile céle mari ce umflä marea sint nevoile céle / cene supär5. totdeauna.

Valurile ce luptä corabiia sint nenorocirile carde s5.intimplä in toate zilele.

Norii ce negresc vazduhul, fulgerile ce orbesc ochii,15 tunetile ce infrico5azI toatal mima viteazä Ant intimplärile

céle de multe féliuri, nea5teptatele pagube, infrico5ärilevräjma5ilor, supgrArile, necazurile ce ne vin de la ceidinn afar5., jafurile, robiile, därile céle gréle 5i. nesuferite,carde le lasä Dumnezeu 5i ne incungiurä, pentru ca sä.

20 cunoascà credinta noasträ 5.1 sä ne vazI räbdarea.Acuma dar5., pentru ca sg se mintuiascä norodul de

acéstia 5i s5, lépede deasupra lor nevoia cea grea, oarecare iaste mijlocirea mintuirii? Acea mijlocire ne-o invatäcu pilda lor norodul cel israiltenesc, cind sä suplra de

25 Wile lui Hananeu, impIratul Aradului, in pustiu ; ne-oinvatä läcuitorii din Vetulua, cind s-au ocolit in cetatealor de oastea cea groaznicI a lui Olofern ; ne-o invatäEsdra, cind sà intorcea cu norodul lui Israil in Ierusalim,mintuit din robiia Vavilonului ; ne-o invatä nineviténii, /

f. 14530 cind au scApat de periciunea, caré de spre partea luiDumnezeu le-au fost spus prorocul lona.

Tot ace5tea, pentru cäci s-au rugat cu un glas 5i cuun gind 5i au cer5ut de la Dumnezeu ajutoriu, s-au mintuit.

Zice sfinta Scrifiturii : Si sä rugä Israil rugä Domnului35 5i auzi Domnul glasul lui Israil 5i déde pre Hananeu

2 lugm C // 5 oameni C // 6 orasàle C, N // 7 supusii C, N // 8-9 Fters stilt ceice alltoresc s'i a af15. In nevoe C //12 care B, carile C, N // 13 zilile C, N II 16 feluri

feliri C / neasteptatile C, N /j18 den C, N ¡/19 care B, C, carile N //21 darN //22 acestea C ¡/25 ad. margina/ Numere, cap. 21 A, B, N I pustiiu B, C, N ¡/26

Vetuluoa N // 27 ad. marginal Iudith, 4 A, B, N // 28 ad. marginal I, cap 8 A, B, N /I29 nineviteni C// 30 care C ¡/31 li-au fost N / Ioana B //32 Toti B, totii C/ acéstiiaB, ace0;iia C // 33 cersut] cerut C / ajutor C // 35 dete C II

158

www.dacoromanica.ro

supt mina lui". $i lIcuitorii ce era ocolit in Vetulua austrigat c5.tr5 Domnul, Cu totii deodatà, neincetat 0 auascultat Domnul rug5ciunea lor i i-au mintuit din miinilelui Olofern. Zice Esdra: Am cer§ut de la Dumnezeul

5 nostru cale dreapt5 noao i coconilor no§tri 0 la toatlagonisita noastra i ne-au ascultat pre noi". Si iarä nine-viténii au strigat earl Dumnezeu, neincetat i s-aucat in saci, de la mare 13111'5 la mic ; i vlzu Domnulmile lor i n-au stricat pre ei, nici dobitoacele, nici cetatea

io lor.Drept acéia, zice David la Psalm 21: Pre tine au

nädäljduit pArintii no§tri, nAdIjduirà i ai izb5vit predin§ii ; aträ tine au strigat i s-au /

f. 146 Darà ce mai cerc eu din istoriile Scrifiturii 0 din pildele15 ei sà invAt in ce chip sà.' fugim din intimplIrile i nevoile ce

ne yin? Insu§ Dumnezeu ne invatà, prin rostul lui David,la Psalm 49 (zicind): $i mà chiamá pre mine in zioa neca-zului täu 0 te voiu scoate i ml vei prosrävi". $i la Psalm90: Striga-va cdtrl mine 0 voiu asculta pre el. Cu dinsul

20 sint in necaz, scoate-voiu pre dinsul". $i iará prin rostulprorocului Isaiei, la 41 de capete zice: $i sl vor bucuralipsitii, pentru cá vor cére i eu voiu asculta, Dumnezeullui Israil 0 nu voi parIsi pre ei". Asémene zice i la 29 decapete ale Ieremiei 0 la al 10 a Zahariei. $i Domnul nostruIisus Hristos aceasta ne invatä in sfinta Evanghelie:Céreti (zice) i sá va da voao".

Si, pentru ca sá ne incredintälm mai mult cum cä,lui iaste nemincinoasä'., adaoge la 11 capete ale lui

Marco: Toate cite yeti cére rugindu-v5., s'5' crédet30 vet lua i vor fi voao". $i de pe aceasta putem cunoa§te

f. 146' cum cä nu iaste alt lucru mai / de folos 0 mai cuviinciosdecit a ne ruga, impreunä cu totii, s'5 cérem de la Dumne-zeu ajutoriu i sä alerg5m la milostivirea lui. De am tinea

1 ocolii B / Vetuluoa N // 3 m/inile B, C, B // 4 cersut] cenit C, N /1 5coconilor] fiilor C, ad. i feciorilor B // 6 iar C // 8 lacamile] corectat lucrurileB ¡/9 dobitoacile C, N // 11 lipsege la C/ Spre tine B, C /112 nk15.jdnit-au §.1 i-ai C /ai] au N // 13 lipsefte tine N ¡/14 Dar C / pildile N 1/15 InvAti B / din] de C, N//17 lipsefte la C /Ord paranteze C / chiiam5. B, N // 21 Isaii C lipseFte la N / 41cap C 11 22 Dumnezeu B // 23 nu voiu päräsi C, N / Asémenea B, C, N / la 29cap C // 24 Ieremii C / al Zaharii C // 25 lipsefte ne C // 26 fard paranteze C // 29vet cere B / crédeti B, credeti C // 30 veti lua B, C, luoa N / de pe] dupe B,dup5, C // 32 cerem C // 33 ajutor B, C //

159

www.dacoromanica.ro

acest sfat i aceastà invätäturk ce ne d5. Domnul i OAfacem cind ne Incungiurà intimplärile i nevoile die mari,o cit ajutoriu i citä mingliare am lua de la nemäsuratamila lui Dumnezeu.

5 Dumnezeu iaste tatä de obste al tuturor. Pre tot neiub4te ca pre n4te adevärati fii ai lui 0 nu poate räbdamilostivirea lui cea iubitoare de oameni sä, ne afläin puru-rea in ticälo0i 0 in nevoi, ce numai Weaptä ruglciuneanoasträ; ja aminte sä: auzà glasurile noastre ; stä, pururea

io cu urechile deFhise, pentru ca sà ne asculte, indatä cevom chiema numele lui cel sfint.

Darà." ce voiu sà zic de nesimtirea cea mare a oameniloracestui veac?Toti pältimesc, toti Sint In scirbe, toti suspinàsupt jugul cel greu al nevoei. Darä iaste cineva sà zicä,

15 impreura cu David: aträ. Domnul, clnd m-am necäjitam strigat? S-au zice cineva, vreodatä, lui Dumnezeu,Intru supäeárile lui: Doamne, i mä ascultä?

f. 147 Noi pohtim sä ne / ajute Dumnezeu i sà ne facà milkfär'de a-1 ruga.

20 Darä cine iaste impäratul acela, sau cine iaste stäpinito-riul acela, carele sä impartä milä norodului sä,u, sau s5.-Liuréze pre suppu0i lui de därile céle gréle, fär'de a-1 ruga

färide a-i dovedi nevoia lor? Sau, sà zic mai bine, careleiaste tat5.1 acela ce dä piine feciorilor lui, far'de a-i are? $i

25 acéia ce nu face un Impärat cu norodul säu 0 un tatà cefeciorii lui, färà de rugäciune, v<r>et sä o facä Dumnezeucu noi, netrarticii, din vointa sa, färá de a ne ruga lui?S'ärac trufa au urit sufletul mieu", zice Domnul la 25de capete ale lui Sirah.. Nu poate rähda Dumnezeu nici

30 Cu un mijloc pre acei ce sint lipsiti, ticàlo, nenorocitapoi sä Inaltä. i stau Ingînfat intru ale sale 0 nu vor sä searate cum cà au trebuint51.

Si cine socotiti sä fie acetea? Noi sintem, cu totii, cariipätimim atIta scirbe nesuferite i stäm In cumpäng s5.

2 incunjurS. N II 3 ajutor C / mingiere C / luoa N // 5 toti B, C // 6 fiiadevIrati C, N // 8 ci B, C, N II 10 deschise N // 11 cherna C ¡/12 Dar C// 13scirba C // 14 nevoii B, N, nevoi C/ Dar C II 15 nAc5.jit C, nejit B II 17 milueste-m5.C II 18 ne fac5. mia] ten ci ad. milostiveasa asupr5.-ne C // 20 Dar C // 21 carileN // 22 supusii C //23 al.' (15. B / ca.re C, carile N /1 24 feciorului s5.0 C, fecioruluilui N // 26 fAr' de rugAciune B, C / vreti C II 27 ar' de C 1/ 28 Pre aracu trufas C /au urn] arlt B /129 lipseste de C // 30 flab* C, N / nenorociti B, C, N // 31 In-ginfati B, C / sà a arate C, N // 34 atitea B / cunpAn5. N //

160

www.dacoromanica.ro

perim de nevoi, de nenorociri i cu toate acéstia nu ne-smerim inaintea lui Dumnezeu, nu ne plecäm cerbiceade trufiia cea multä ce avem, nu alergam Cu suspinuri

f. 147e Cu lacrämi sä. cérem / ajutoriu de la Dumnezeu.5 i cum darà sä va mintui norodul, cum sä scuture acea-

stä ticäloasä de taräi sarcina cea grea a rélelor ce o supärä.?Noi socotim numai cu putérea noastrà cu intelepciuneanoasträ, caré iaste nebunie inaintea lui Dumnezeu, sächivernisim norodul i sä.-1 apäräm de réle? Darà in zadar

10 trudim. Cà zice Hristos: Fär'de mine nu yeti putea facenimic". i David iarä, la Psalm 126: De nu va paziDomnul cetatea, in de§ert o päzesc päzitorii".

insä mie mi sä pare cum cä. multi (din cei ce ascultd)pot sä räspunza la cite am zis pinà acum, cä noi i mult ne

15 rugäin. lui Dumnezeu, cind ne vin scirbele i nevoiledidem la mila lui, darl nu vedem nici o mintuire, nicisintem incredintati cum csá ajung rugäciunile noastre laceriu, mäcar cà aceasta nu o crez sä.' o facä nimeni.

Iar sà và spuiu ce au räspuns Tiveriu chesarul unui20 tingr, carele pentru multele lui räutäti sä afla la frichisoare-

vi sà cäzniia tialosul multä vréme in legäturi, cu foame,cu séte, intru intunérecul puFäriei. i, de vréme ce cuno-tea cà nu iaste pentru dinsul nici o näidéjde de mhituire,

f. 148 au cer§ut de la / impäratul, cu mare rugä'minte, sä, porun-25 ceascä sä-i dea moarte, pentru cà sä se mintuiascà din

caznile ce p'ätimiia, cäruia i-au zis Tiverie: Tu incà n-aiaflat har inaintea oclailor miei vi-mi ceri o facere de bine caaceasta?"

$i de vréme ce un vinovat n-are indrAznea15. inaintea30 impäratului celui pämintesc, mäcar cearl moarte,

darl noi, cà sintem vinovati tnaintea a tot putérniculuiimp'gratului Dumnezeu i ind.rcati de gréle psácate, cumpohtim sà asculte Dumnezeu rugIciunea noasteà i sá deabunälatile ce cérem ? Cetit la 59 de capete, la Isaia, sl

35 inteléget pricina pentru ce rugIciunile noastre nu aflä

1 aceste C // 2 cerbicia C // 4 ajutor C // 5 dar C / fters scuture gi ad. vauvura C / scutud. N /I 6 dupd tad ad. de C fters ce o suplr. vi ad. cu care iasteIngreuiad C // 7 puteria B / lipse,ste i Cu Intelepciunea noastd. B// 8 care C II 9 DasC//i1 iar C//12 d5.0.rt B, desSzt C,N ¡/14 lipse,ste c5.C// 15 si de ne niglm mult C/scir-bile N //16 dar C // 18 ninimeni B // 19 Iad B, N / Tiverie C, N / chesaru C //20 carileN / multile N // 21 leguturi B // 22 pusckii C / cunovtia B, cunovtea N // 24 cerilutTcerut C, N II 25 den B // 26 caznele B // 27 faceri B // 30 pamintesc N / dar C // 34Cititi B,N/cetiti Cllipse,ste de C/Isiia C. N//35 Intelégeti B, lntelegeti C, IntelégemNll

161

www.dacoromanica.ro

ascultare la urechile lui Dumnezeu. Zice prorocul: au nupoate mina Domnului a mintui? Au ingreuit-au uréchialui ca sa nu asculte? Ce socotit zice cum eft' nu poatepreaputérnica mina lui Dumnezeu, sl vá mintuiasca din

5 nevoile voastre? Au doará socotiti cá are astupate urechilelui si nu ascultá rugIciunea voa,stra? Ba nu iaste asa ; cipentru pacatele voastre (zice) au intors fata lui de la voi,

1 148' ca sa nu va miluiasc5'.. / Pacatele voastre céle multe slutacélia ce opresc mila lui i acélia nu lasa rugaciunile voastre

10 sa ajunga inaintea scaunului dumnezeestii luiCaci miinile voastre (zeci) pingarite-s cu singe ; buzelevoastre graesc fardelége ; limba voastra strinbltate cugetapicioarele voastre alearga pre calea rautatii; nimeni nugrgiaste drept, nimeni nu sfatuiaste bine, nimeni nu va SI

15 faca judecata adevärata.Si, cum dará, sá va asculte Dumnezeu? Cum sá va

mhituiasca din nevoile voastre? Si cum, zicet mai bine,cum indelung rabda, cum ingaduiaste si cum poate suferisi nu ne cufunda pre tot, ca pre sodomleni? (Slava, hide-

20 lungii rabdarii tale, Doamne, slava tie).Via, filosoful, mergia odatá pre mare cu corabiia si era

impreuna cu el, niste oameni räi. i, apucindu-i furtunamare, era si piará. lar oamenii cei rai au inceput a sa rugadumnezeilor, lor, sa-i mintuiasel din nevoe. Iar filosoful

25 le-au zis: rogu-va, facet, sa nu v5, priceapa caré cumvadumnezeii ca sintet aici, cá adevarat va va cufunda. Asé-

i. 149 mene zic i eu catra pacatosii ce sa roaga, / el mai bineiaste sá tad., decit cu buzele lor céle spurcate, sä. aduclrugäciuni, catr5. Dumnezeu la nevoile lor, ca in loc de a

30 afla mintuire, poate s5. piará des'avirsit pentru pa-catele lor.

Sá cuvine intii sa 15s5'.m räutatea, jafurile, strimb5.tatile,uriciunea, vrajba, zavistiia i atunce sá ne rugam, pentru

2 ingreuiat-au C / urechiia C // 3 socotiti B, C // 4 preaputernica C / dinlde C II 5 doar5.] dar C II 7 pAcatile C, N // 8 plcatile C, N // 9 acelea " C // 11buzile B, N // 12 dupd lege ad. si C / strimbátate C/ lipsege cuget5. C // 13 picioarileB, C //14 nu grleste C / nu sfátueste C //15 judecatá dreapt5. i adeváratá C, N ¡/16dar C //17 i cum nu ziceti C ¡/18 Indálung C / ingklueste C / cum poate suferi]sufere C // 19 0] de C / toti C // 21 Viia B, N, Sers §i ad. un filosof C / mergea C, N //23 pilará B / iarl N // 25 tAceti B lipsefte vá B I care C 26 dumnezei C /slnteti B, C // 28 buzile C, N // 30 piiar5. B, N // 31 pácatile C, N // 32 IntliuB // 33 duPd zavistiia ad. si altele C / id. i altile N I atuncea C//

162

www.dacoromanica.ro

cäci atunce vom afla ascultätoare urechile lui Dumnezeu.Cä zice sfintul Ioann Zlatoust: Cind din buze curate iaserugAciunea, atunce ajunge la nemomita urechia stäpinului".Cind noi sintem curat, atunce ajunge i ruglciunea noastrA

5 la ceriu. Insä, afarA de aceasta trebuiWe 0 alta, pentruca sá ne mintuim de nevoile noastre, cu mijlocul rug'Aciunii.Sà cuvine, cá precum iaste rAutatea i intimplarea de ol*e,s5. fie 0 rug'Aciunea de ob0e. Toti sá ne rugäm, tot sàcérem ajutoriu, precum au fAcut i apostolii astAzi in

10 corabie, de au strigat toti cu o gurá cu o inim'ä: Doamne,mintuia0e-ne c5. perim". Iara nu unul sä se roagealtul nici s5. gindeascl ;unul s'A plingl i altul sá riz5.;

f. 149T unul sá se intristéze i / altul s'A se bucure. Pentru.càci atunce adevIrat, Dumnezeu nu ne ascultà.

15 Zice Hristos la Mathei, in 18 capete, c5.: De sà vortocmi doi dintru voi pre p5mint de tot lucrul carele arcére, fi-va lor, de la tat5.1 mieu cel din ceriuri". Deci dará,cind doi, uniti, sá vor ruga, ci0igA mila ; cu cit mai virtos-vor c4tiga, and tot norodul i toatà multimea, cu un glas-

20 i cu o gurä i cu o inim5., vor cére de la Dumnezeu.ajutoriu.

Pentru aceasta vá pohtesc, fetii miei, aa sà v5. rugat,pururea i toti deodatä. Si mai virtos intru acéste vremice s-au inmultit nevoile 0 pre toti, impreun5., de toate-

25 pgrtile ne-au incungiurat nenorocirile, necazurile i scir-bele. C5. zice David: Voia celor ce s'A' tem de el va face 0rugIciunea lor va auzi va mintui pre d1n0i". Ne vaasculta pururea Dumnezeu, dud toti cu inimá curat5.vom ruga 0 ne va mintui de toate primejdiile 0 din toate

go nevoile, prin rugAciunile marelui mucenic Dimitrie, ce apr5.znuia§te ast5.zi, a clruia rugIciuni s'A pizeasc5. prein5.1tatu1 domnul nostru i toatá cinstita boerime 0 totnorodul cre0inesc. Amin. /

atuncea, N // 2 loan C ji 3 atuncea C, ad. marginal atuncea ajunge N Inrechiia C. N // 4 corgi B, curaid C / atuncea C, N// 5 trebueste C (/ 8 totitB, C// 9 ajutor C // 11 mIntue*te-ne C / lar C // 13 sit si bucure C, N / 14atuncea N / adeviratul B II 16 care B, carile N 1/17 dar C //20 ininimi B!ajutor C // 22 rugati C // 23 tot B / aneast5, vréme B // 24 repeta : si pre tot N// 25lncunjurat N // 26 cebra C / 27 §i-i) i C // 30 marilui N /131 priznueste C // 32nostru don= C // 33 lipsefte Amin C, N //

163

www.dacoromanica.ro

st. 150 INVATATURA LA NOEMVRIE 8, IN ZIOA SABORULUISFINTILOR INGERI

Socotit sä nu obidit pre vreunul dintru acesti mid".Mathei 18.

5 Nu sà cuvine cinstea si lauda numai oamenilor celormari i bogas, cä stilt vrédnici acestui dar si cei micismerit. Cà mgcar cg cei mari strälucesc Cu hainele célede mult pret i cei mici n-au cu ce sg-s acopere trupul;cei mari sg" odihnesc pe astemuturi moi i frumoase i cei

lo mici sá culcá pe pgmintul gol 0 pe pae; aceia insotit cumultime de slugi, iar acestea lipsit, pustii si de ajutoriu0 de priiateni; aceia intre rgsfälgri i intre boggtii i ace--tea intre primejdii i intre intrisaciuni. Insg, cu toateacéstia mgriri despgrtite, nu sá cuvine celor mici mai

Is putinid cinste i dragoste cleat acéia ce sg cuvine celormari i bogati, nici iaste cu dreptate celor mari s5. li sginchine lumea 0 pre cei mici batjocoreascl: de aceia /

4.150T sá se teamg si pre acestea sg-i obideascg; de acéia sá serusinéze 0 pre acestea infruntéze, pentru cáci mgcar

20 CA cei mari cu sila i cu putérea rgspatesc sudglmile, iarcei mici au ingeri sprijinitori in ceriu de pedepsesc pre ceice-i obidesc.

Drept acéia si domnul nostru Iisus Hristos poruncéstetuturor in Evanghelia de astäzi, sg se p5.zeasc5., s5. nu

25 socoteascg pre unii ca acestea batjocurg norocirii i necurg-tii ale lumii. Socotiti, zice, s'l nu obidit pre vreunul dintruacesti mici". i pricina iaste, pentru ce acestea atita saiubesc de Dumnezeu cá au cu dinsii ingeri carii purureavdd fata lui Dumnezeu, in ceriuri, dintru care cuvint

30 evanghelicesc luom pricing astäzi sä arä'tgm inainteadragostei voastre märirile acestor mici, ce zice Evanghelia,

1 2 CuvInt la noemvrie 8, In zioa sfintilor Ingeri C // 1 soboruluiB, N // 3 Socotiti B. C / nu obiditi B, C / dupd acesti ad. mai C, N // 5 ad. margi-nal Matthei 18 A, B, N / tipseFte C // 5 cinstia B // 6 bogati B, C // 7 smeriti B, C /hainile C, N // 8 cei mici n-au cu eel acopen i C // 10 pre plmInt C, N / p& paeC/ Insotiti B, C // 11 acestia B /lipsiti B, C / ajutor C //12 prietini C // 13 acestiaB / Cu] dupl C //14 acestea C, N / dupel despArtite ad. dar tot C /j17 batjocureasclC //18 s& sl team& C, N / acestia C / dupd ad. osindeasc& obideasc& C,N 19 sá s4 rusineze C // 24 Evangheliia B, C / dupd astazi ad. marginal cea de laUtanie C / sI. s& plume& C // 25 flers norocirii i necuatii ale C // 26 obiditiB, C / pe C //27 acestia B // 30 lu&m C // 31 #ers Inaintea dragostei voastre C,dragostii N / mici] cuvinte C / Evangheliia B, C //

164

www.dacoromanica.ro

pentru ca sä: priceapg cei ce indrIznesc de-i obidesc,pacg.tuesc de greu si ce rä.'spuns vor sg. dea.

Si 15sind la alti intelepti i invatati sg. priznuiascä pre-cum sá cade sälborul fericitilor ingeri, ce prAznuiaste

5 astgzi besérica lui Dumnezeu, eu mä voiu nevoi sg-i vese-f. fsf lesc cu aceastg vorbg. ce voiu sä: fac, / de va lumina mila

lui Dumnezeu, pre vreunul din päic5tosi sá vie la pocä:intà,de vréme ce s5: face mare bucurie in ceriu, pentru un 1366:-tos ce sg va ci sä: ascultat cu dragoste, de pohtiti sg.

fo vä. folositi.De doao féliuri de mici sä: af1á in lume si pre doao féliuri

de mid sg obicinuesc de obste oamenii, de-i obidesc: ceidintii sint sgracii i cea de a doao gut preotii. Pentru ceigraci, zice intelepciunea lui Sirah la 13 capete: Scirbg. e

15 la cel bogat, gracul". $i dumnezeescul Iacov, frateleDomnului, la Poslaniia lui, la al doilea cap zice: lark' voiat necistit pre sgrac". Si pentru preot mgrturiséste obi-ciaiul cel de obste si mai virtos acela al locului acestuia,intru care preotii sint cei mai necinstiti si mai obiditi.

20 Trig acestea, pre carii lumea Ii socotéste mici i prosti,nu sint mici, ci grit a unii vrednicii si a unii nariri; c5poci zice pentru dinsii, prin rostul apostolului, cum c5

f. 151v pentru acestea nu iaste / vrédnicä: lumea. Cei säraci gutatita de mari cIt iaste insus Hristos de mare, de vrénae

25 ce pre acestea nu-i numéste slugi, nici priiateni, ci-i nu-méste in Evanghelie frat zicind cg.: Ce at fäcut unuiadintru acesti frat mai mici ai miei, mie at fälcut". Si preotliiarg, atita sint fälede aseminare cäl dupg, Dumnezeu nu sgaflg nici nici in ceriu nici pre pAmint, nimeni carde sg

30 poatá sä: fie asémenea cu ei; cu Dumnezeu gut, mai micidecit el si cu oamenii gut mai mari decit ei. Nu s'nt,fireste, ingeri, iar pentru darul ce au sint mai mari decitingerii. Drept acéia zice i dumnezeescul Efrem Sirianu/,.la cuvintul cel dintiiu ce face pentru preotie: Preaslälvitä:

4 soborul C, N / lipsepte Ingeri C, N / praznueste C // 7 IA C / vreunul B if 9.ascultati B, C // 11 ad. marginal a af15. In lume B ¡/13 dintliu B, N //14 ad.margina/ stih 52 A, B, N // 15 fratile N // 16 al 2 cap C, N / lar C / ad. marginarstih 6 A, B, N ¡/17 ati necinstit B, C/ preoti B, C/ obiceiul C // 20 care C // 22'pociu B, C, N // 23 ace§tia B // 25 prietini C // 26 frati B, fraci C / ati fAcut B,C // 27 frati B, C / ati fAcut B, C // 28 lar C / aarninare C, N//29 carile N// 30 poateC // 30-31 fierS Cu Dumnezeu slut mai mici decit el si Cu oamenii slut mai maricleat ei C // 32 iarl. N // 33 Siriianul C, N //34 dintli C //

165.

www.dacoromanica.ro

minune iaste preotul i putére nespus5. ; de cer sg atinge,cu ingerii petréce i ca Dumnezeu are mare amestecare".

Si pentru ca sä cunoa0eSi cu lucrul cu ispita mgririleacestor mici, adecg a preoSilor, ce-i batjocor4te lumea,

5 luat seama, rogu-vä., cu socotealä intreagg i vedes putéreacea mare ce au 0 in ceriu 0 pre pgmint, pre lingg oameni

.152 §i pre lingl / Dumnezeu.Cind domnul nostru Iisus Hristos au ertat pgcatele

slabgnogului aceluia ce 1-au fost adus inaintea lui, s5.-110 tgmgduiascg, tiSi ce au zis cgrturarii i fariseii, ce era

acolo de fatä: Cine poate erta pgcatele, Mfg numaisingur Dumnezeu?" Unul ce poate sà iarte pIcatele oame-nilor cu adevIrat, au Dumnezeu iaste, au putére dumne-zeiascá are in sine. Deci dard de o fac aceasta preoSii in

15 toate zilele cu pgato0i si au atita putére sg iarte pgcatele,precum cu toSii o crédem, puteS sg ziceS cum cal acWimici nu gut alti dumnezei in lume?

Ascultati 0 alta, mai mare. De aS vedea, aici de fatä,de o parte multime de arapi negri carii sä.' fie rgniS de vrgj-

20 ma ca rane de moarte i legati cu lanSuri tari 0 de altàparte un om putérnic i sä.' le zicg: sä fit slobozi, sà fietämgduite ranele voastre, sä fugg din trupurile voastreacea negrealä ce vg intunecà i, zicind ava, de at vedea s5.

f. 152e cazg din minile/0 din picioarele acelor ticglo§ leggturile,25 sä flmie indatg sängto de rane i sà se prefacg in albi-

ciune acea negrealä intunecatä intreb, oare ce at puteazice pentru acel om? Cum v-ar pgrea putéria lui? Eu sintincredintat cum cä.' aS zice i at mgrturisi cum cg acel omiaste iaste preste tot oamenii, cum cá iaste om pogorit din

30 ceriu, cum cg iaste alt Dumnezeu i om.Acuma darg socotiS cum cà acest om iaste unul din cei

mici, ce nu-i bagg lumea in seamä. Arapi negri sint ticg-lo0i de 135.'cgto pre carii pgcatul Ii face mai intunecati

1 ceriu C, N1/ 2 amestecare] ImpArtIsire C 4 &lid. C / batjocureste C // 5luati C, luoati N / vedelei B, C / putéria B // 6 ce au In ceriu C // 8 picatile N // 9slibaggnogului B /110 amIduiiasc5. C / farisei C //11 pacatile N //12 si iarte] ertaB, s5. erte C/ p5catile C, N // 14 dar C // 15 erte C / plcatile C, N// 16 putetiziceti B, C // 18 ati vedea B, C 11 19 rAniti B, C / vrljmasi B, C // 21 s5, B,C // 22 ranile C, N // 23 ati vedea B, C //24 miinile B, C, N / picioarele C, N / ticAlosiC // 25 sinitosi C / sä s5. prifac5. N/ albiciuni B// 26 ati putea C // 27 puterea C,N // 28 ati 2-2 B, C// 29 toti B, C // 30 dupa ceriu ad. §i C, N // 31 dar C/ socotitiB, C // 32 ce] ci N// 33 p5.cAtosi C //

166

www.dacoromanica.ro

decit dracii ; acestea sint toti r5.niti pentru cici de cite oripgcgtuesc, de atitea ori sg tipAréste in sufletul lor rane demoarte. Sint legati cu lanturi gréle pentru cäci plcatulface robi diavolului. Aici vine micul acela netrébnicul preot:

5 i Cu un cuvint al lui, cu un: Ertate sä-t fie pgcatele"face la sufletele pgcgtosilor mai slgvite lucruri decit:acélia ce at auzit mai sus ; dezleagg leglturile pIcatelorvindecá rancie, îi curgtéste de tina pgcatului, fi mintuiaste

f. 153 din minile diavolului, Ii prietenéste cu Dumnezeu, / filo face de petrec cu ingerii.

Acuma dará i acest mic, cum vg sl pare? Socotit sgaibg pre pgmint pre altul mai tare decit el? Dará ce zic:pre pgmint, nici in ceriu, afarg din Dumnezeu, nu aremicul acesta asémenea lui in putére. i voiu dovedi-o. Luat

15 seama pentru omul acela ce zice in sfinta Evanghelie, cä s5,pogoriia din Ierusalim la Ierihon si au cgzut in tilhari ;sg fie fost ca noi, crestin i drept in credintá mi sä pare c5.-1vgz mai mort de rane, sä zael pre pgmint i sá cearg aju-toriu de la tot sg se intristéze i sg plingl, nu atila pentru

20 viatg, ce rgpunea, cit pentru suflet, care pentru multelelui pgcate sta in nevoe piarzg.

Vie acum, aici, impäratii cei mari i putérnicii pgmin-tului, sà vedem de au atita putére sä mintuiascä sufletulacelui ticglos, din nevoia vécinicii morti. Darg ce zic:

25 impgratii i putérnicii ? Vie ingerii raiului, heruvimii ceicu ochi multi, serafimii cei cite cu 6 arepi, scaunele, dom-niile i toate cétele ingeresti, sá vedem de le va ajungepira intr-atita putéria. Las1 sg la impreung cu ei, intr-aju-

f. 153° toriu toate cétele sfintilor, sä. alérge / mgcinicii, sä n5.' v5.-30 leasc5.' apostolii, s'l gfábeasel cuviosii, dreptii, prorocii,

patriarsii, A. se pogoare impreunà cu ei insgsi preacuratastgping, Maica lui Dumnezeu, impgrgteasa ingerilor si aoamenilor, ce vl s'A. pare? Socotiti c'ä va putea toatA ceataaceastá cereascá i tot sfintii sá dezlége din leggtura pgca-

1 acestia B // 2 mal B//3 legar B / lanriuri B/ dupd lanruri ad. de moarte grea C,moarte gréle N //4 diiavolului N // 5 lipse,ste cu 1-2 C f SA-ti fie B f picatile N //6.sufletile C, N // 7 aceia C / ari auzit B, C // 8 ranile N / mintueste C // 9 miinile B. C,N / diiavolului N / priitenéste B, inprietineste C // 11 dar C / Socofiri B, C,N // 12 Dar C // 13 din] de B //14 Luari B, C /116 Ierehon B // 17 crestini B // 19ajutor C / tori B, C // 20 viiarl B, C, N // 21 piiarz5. B, N // 24 Dar C // 25,hieruvimii N // 26 cei Cu cite B, C, N / aripi B, C] arapi N f scaunile B, C, N // 27cetile C, N // 28 puterea C, N // 29 intr-ajutor C / cetile C, N / mucenicii B, C, N // 31,patriiarsii B, C/ insus C // 32 stApina B // 33 vi s5. pare C // 34 tori C //

167

www.dacoromanica.ro

telor, ce-1 trag in iad, sufletul acelui ce zIcea mai mort?De o va zice cineva aceasta (c'h va putea), acela nu crédedrept, 45.'zIminturile sfintei noastre credintI, nici iastedin turma lui Hristos, de vréme ce nu tine acéia ce ziceHristos pentru aceasta la Evanghelie. Ingerii tot s'a.' mij-loceasa, sfintii sá se roage, dreptii sä se cucere, Maica luiDumnezeu sà mijloceascá pentru ca sl ja, ticàlosul acelade pIcItos, dezlegare pIcatelor lui, iar dezlége depIcate, cu putéria lor nu pot nici unul din sfinti.

10 i pricina iaste pentru cäci putéria a lega 0 a dezleganu o au fericitii, in ceriu, ci o au preotii, oamenii, pre

Acuma (dar5.) acéia ce in ceriu nu o pot face toatecétele sfintilor, vedeti cum o sIvir§a0e pre pImint unuldintru acWi mici. Lash' A. se pogoare i aici, dup5. Intim-

if. 154 15 piare, un preot oarecarele / i sà vazI pre cel ce zIcea precale mai mort, carele cére ajutoriu i mintuire sufleteascä;lash' sá vazI lacrImile, 55. vazá suspinurile, sà se uite voin-tei l, blagoslovind cu mina acéia ce nu priimesc cei mariSS. o grute cu evlavie, lasI SS. zicä numai: te sloboz de

20 toate pIcatele tale. SI vedet streine, infricop.te i preas15.-vite, indat5. sä mintuiWe sufletul acela din nevoia véciniciimunci, s'a' dezleagl legIturile pIcatelor, fug dracii, säbucurI fericitii ingeri i aciia4 dumnezeiascI dreptate, cetinea goalS. sabiia rIsplItirii o pune iar4 in teac5. i toatI

25 sI imblinz4te.Nu iaste, drept acéia, lucru InfIt4at cá nici in ceriu nu

iaste nimeni, afarg din Dumnezeu sá aib5. atita putére,atita stápinire, cltá au pre p'lmint ace§ti mici, acqtipreotit.

30 Iarl sh' vedeti 0 alta, lucru mai minunat acestor mici.Au Amos tooth' zidirea uimitl cind Iisus al luí Navi auponmcit soarelui sl stea pre cer, nemiFat, pin5. va birui

2 ceneva B /1 3 credinta B, C, credinte N 5 tot] pot B, toti C, N // 6 s5, s5.1-2 C 7 lipsefte Dumnezen B II 8 acela p5,c5,tos C / jar% N // 9 puterea C,N ¡/10 puterea C, N // 11 ad. marginal oamenii A, lipsefte C, N // 12 felra parantezeC / dupa ceriu ad. oamenii C, N ¡/13 cetile B, C, N //15 oarecarile N // 16 carileN // 17 vointii N 1/ 14-20 LasS, preaslIvite ters fi ad. 0, ce veden streine,infricosate i preaslavite, pravoslavnicilor crestini I Cä pre un plcaos, care cereajutor i mintuire sufleteasca, micul acela de preot, blagoslovindu-1 cu minaaceia ce nu priimesc cei mari s5, o slrute cu cvlavie i zicind: te slobozite ert de toate plcatelei tale" C // 20 p5catile N / s5, vedeti B / striine N // 21 min-tuieste C ¡/22 si i s5, dezleag5. C // 23 aciiasi B, aceiasi C / dumnezeasca C, N//25 Imblinzesc B // 27 nimenea C // 28 p5,mint] mint B// 29 preoti li, preotitiC // 30 Iar C / alt lucru B, C, N // 32 ceriu C//

168

www.dacoromanica.ro

pre vràjmasii lui; darI cu cit mai virtos socotiti a.' s-ar54v minuna cind acestas / Iisus ar zice soarelui, nu sa stea

nemiscat pre ceriu, ci sá se pogoare din ceriu pre pämint.Adevärat, infricosat lucru ar fi acesta, iar nu iaste nimica

5 intru asemenare cu acéia ce face preotul in toate zilele, insfintul jaravnic. El nu poruncéste soarelui cestui ce s5;véde, ce pune supt datorie cu cuvintele lui si cu rugkiunealui, pre soarele cel de taina al drepatii, pre insus unuln5scut fiiul lui Dumnezeu, s5. se pogoare din ceriu si supt

to intimplarile piinii si a vinului s5.' se facà iarl j5..rtvá viepentru ert5ciunea pkatelor noastre. Si aceasta nu odatäsau de doao ori, ce peste tot anul, in toate zile, cind el vavrea si in ce loc va pohti. $i nu iaste aceasta o putére decaré sä minuneazä si ingerii? Pre Melhisedec 11 numéste,

15 marele Pavel, asémenea cu Fiiul lui Dumnezeu, la al 7 capcaträ ovrei, pentru alci aducea piine si yin j5rtv5. luiDumnezeu, carele era inchipuire dumnezeestilor taini.

$i noi cum vom numi cu nevrednicie pe preatii nostrilcarii in toate zilele aduc, nu inchipuirile, ci adevIrul, nu

20 umbrele, ci acelas trup si singe a mintuitoriului nostru,f. 155 Dumnezeu. Cu cit / mai virtos deal Melhisedec iaste

acesta asémene cu fiiul lui Dumnezeu? Cu adeväsat, nupoate afla mintea ginduri, nici limba cuvinte, pentru ca säv5.dease5. m5.'ririle acestor mici.

25 $i cu acéstia toate, ce cinste le face lumea? Au sä zicmai chiar, care obide n-au de la oameni, de la crestini si dela fiii lor cei duhovnicesti? Cu tot sufletul t5.0 téme-tede Domnul (poruncéste Sfintul Duh la al 7 cap a luiSirah) si pe preotii laud5.". $i iaras: Temé-te de Domnul

30 si släivéste pe preotul". $i iaste cineva sá o fad. aceasta?Iaste cineva sä aibä cucerie cgtrá preot, s5.-i cinsteasc5.,sà-i slIVeascA?

1 dar C 112 acestasi B // 3 A sl p3goare C, N // 5 aseminare N / zilile N 116jArtevnic B, Artvenic C, N// 7 ci pune C, N / supt datorie cuvintele lui B, C /cuvintile NI/ 7-8 si cu ruglciunile soarile cel de tain5. C//7 rugAciunile N//8 soarileN I Insusi C, N // 9 sl A. pogoare C, N // 10 Intimp15.rile ad. Fi féliul B / sl facAN, C/ iar C //12 ce] ci C, N/ Fiers peste tot anul C / zilele B, zi/ile C, N // /2 13Mrs clnd el va vrea si fa ce /oc va pohti C ¡113 Si nu] fters fi ad. Deci au nuC// 14 care C 1115 marile N // 17 carile N // 18 cum nu vom putea numi C / vrednicieB, C, N / pre B, pl C // 20 umprile B, C, N // 22 asemene C, N // 23 gindului C,N // 25 acestea C // 27 fii C / CA tot sufletul B / lipsege au B // 28 filrli parantersC // 29 al lui Sira.h C / iarlsi B // 30 pl. C// 31 ad. marginal Iaste B / preoti B, C //

169

www.dacoromanica.ro

In légia véche atita de mare socotiia necinstea preotilorcit insus Dumnezeu au dat porunc5., precum scrie la aDooa lége, in 17 capete, ca de va indrIzni cineva, cu semetiesg. necinsteascg pe preot si sg.' nu asculte porunca lui, omul

5 acela sä: se dea mortii.Acuma darà a cità.' osindg socotit cg sint vrédnici cei ce

indrgznesc, cu atita semetie, de fac necinste preotilor, asfintei beséricii noastre, carii covirsesc si in dar si in vred-

f. 155v nicie si in putére, / pe preotii legii vechi.io Pentru marele Antonie scrie in viata dumnezeescul

Athanasie cum el mgcar a era atita de mare si vestitintru bunätälti, cä sg cutremura de el dracii si hiarglepustiiului i sg.' suppunea, iar cind vrea intimpina vreunpreot 4 pleca genunchele inaintea lui si nu sg.' scula de la

15 pginint ping nu-i sgruta intli mina si sg ja de la el blago-slovenie. **I acum nu Antonii, nu sfinti, ci oameni netréb-nici si pgegtosi, nu numai sá priimeascg sg sgrute ming depreot, ce pornesc asupra lor cu atita semetie limbilor céleslobode, de-i dojenesc, de-i infrunteaza si-i necinstesc. $i.

20 iaste aceasta credintg dumnezeiascg, sau faptg. crestineascg ?Mi sg pare cä auz pre multi de-m dau raspuns cum CA'

preotii nu sint ca preotii acei vremi. Aceia, zic, era cu faptebune, acestea sint influatat ; aceia era cuciarnici si acestealénesi. Aceia era postnici, acestea sint betivi; aceia era

25 fär'de räutate s'i acestea vicléni. Aceia era toti duh siacestea toti trup si pentru acéia cu dreptate sg si necins-

f. 156 tesc / de lume (trebue dará s'A nu avem preotie nicidecum,ci sä fim ca dobitoacele céle necuvinatoare).

insä eu voi zice cum CA cu adevärat bung pricing iaste30 aceasta s'i asa sg. fie. Numai intli voiu zice si eu, cu sfinta

Scripturei, fiestecgruia: Cine te-au pus pre tine boiarinsi judecgtoriu preste noi?" $i iargsi impreung cu mine

1 legea C, N / necinstia B // 2 Insusi C // 4 pg. C // 5 sii. si dea C, N // 6dar C / socotiti B, C // 8 biséricii C / vrednicie s'i putere B // 9 pi. C // 10 marileC, N / viiata B, C, N //12 hiiarile B, N //13 supunea C,N, ad. Fi pleca A/iariN/ Intfmpina C // 14 genuncbile C, N, genunele B// 15 Intliu C, N// 17 picitos B/serute B/mIna B // 18 ci pornesc B, ci si. pornesc C, N / a limbilor C //19 dojinescC, N // 20 fapti. crestineasci] sf at crestinesc C // 22 preotii nostri N // 23 Inriutitati

C, N / cucérnici B, N / cucernici C / acestia B // 24 Miles B / acestia B // 25 UriN / cestia B // 26 acestia B / to B // 27 hpsefte de lume C, N / dar C / preoti

C, preotii N // 27-28 Orel paranteze C ¡/28 dobitoacile C, N // 29 lipseFte voiu ziceC, N / cum ci. adevirat B // 30 Inttiu N, B // 31 ad. marginal Esirea, cap 2, stih14 A, B, N, infra paranteze C / boiariu C /132 judecitor C / fax* B, C lj

170

www.dacoromanica.ro

zice sfintul Pavel: Tu cine esti cela ce judeci pre slugastrein51?" i la al 2 cap earl evrei, zice: gindesti, o,oame, cela ce judeci pre ceia ce ca acéstia fac i fäcindacéstia cà tu vei sapa de judecata lui Dumnezeu?" Cine

5 au dat volniciia aceasta mirénilor, sà infruntéze pe preot,sä ja seama petrecaniia lor sä vicleneasc5 la faptele lor?Nu era impärat i impärat crestin marele Constan-din? lar and i-au spus pentru un preot, cum sà.' petréceviatà rea i preacurveascä n-au vrut sä-i cérce, nici sä'-i

jo iscodeascà viata i fapta lui ci, ca un iubitoriu de Hristos,ce era, au zis: de as vedea Cu ochii miei pe preotul sà facàpäcatul, l-as acopen i cu cabanita mea. $i iar5., la slborul /

f. 156v cel dintii de la Nichea, aducind oarecarii o scrisoare impo-triva unor preot i episcopi, n-au vrut fericitul nici cum sä

15 o ceteascl, ci indatà au rupt-o si au bAgat-o insus in foc,de au ars si au zis si acéste cuvinte vrédnice de pomenire:sä nu dea Dumnezeu sä judec eu vreodatà pe preotii luiDumnezeu.

Deci acum acéia ce n-au fäcut un impArat atita de mare20 0 atita de dint, cum indraznéste sä o faca un om de rind,

un om pä'cAtos, nenorocit i nevrédnic ?A dooa räspunz: acéste gresale, ce ziceti a au preotii,

oare din copilärie le-au avut, au le-au cistigat dupà ce auluat preotiile? De le-au avut din copildrie, vina nu iaste

25 a lor, ci iaste a mirénilor, cá n-au vrut sä-i creascä Cu fricalui Dumnezeu, cu inväläturi folositoare cu pilda lor ceabung. lar de le-au cistigat pre urmä, iarä de la mirénile-au luat si de la dinsii au invätat räutatea, cà ei n-aunäscut preot, ci miréni. i pentru ce nu clevetit insivä pre

30 voi i sá vä infruntat cä at dat pricing rea? Ce necinstiti pepreot carii, de s-au acut ucenici räi, s-au fäcut pentru cäci /

f. 157 au avut pre voi dascali räi? Insá eu mà voiu uni cu &duivostru i acéstia ce ziceti pentru preot zic i eu cà iaste asa.Insá sä ascultat o pildä.

2 striint N / al doilea C/ Fters i ginde§ti C lipse,ste o B // 3 acestea C//4 acestea C/ auks acestea ad. gindegti C // 5 pre C / preofii B, preofi C 1/6faptile C, N // 7 marile N / Costandin B, C // 9 viiatA B, C, N // 10 viiata. B, C,N/ iubitor C// 11 pa C // 12 iar C/ soborul C // 13 dintliu C/ Nicheia B, Coarecarii C // 14 impotriva C / preoti B, C // 15 ceteasca) cinsteasca B, citeascaC, N 1117 pi C 1/20 Fters de rind fi ad. prost B //22 zicef B // 2311-au avut N/11-aucl§tigat N //24 luoat N // 27 li-au cfgtigat N / pa urma C / iar C //29 preofi B, C /nu clevetifi B, C II 30 infruntati B, C tati dat B /Ci C / pá C (/31 preofi B, C II 32&sail C// 33 acestea C / preofii B. preofi C ¡/34 acultafi B, C //

171

www.dacoromanica.ro

Evdoxiia, impáráteasa lui Arcadie, au fost inteles cumcä noroclul de la Gaza nu petrec crqtin4te, de vréme cicei mai multi sä inchina idolilor. $i zicea impáratuluiindemna sá facá in tot chipul sä-i suppue supt cre§tinátate,

5 pentru ca sá nu sá necinsteascl impäräliia §.1 numele luiHristos i al credintii. lar impáratul Arcadie i-au räspuns:o §tiu eu aceasta de mult, cum cá acel norod pleacá maimult la inchináciunea idolilor, dará ce voiu sá fac?cuvine s'A má fac cum cá nu-mi iaste in §tire i sä.-i las sá

lo tráiascà cum vor vrea, pentru cki are mare ci§tig impárg-tiia noastrá din afile lor.

Acum dará, dintr-acest ráspuns iau i eu pricin.á caastup gurile mirénilor acelora carii, cu atita indrknealliscodesc, cu tot denadinsul faptele lor, preotilor. Ce zicet

15 voi, rivnitorii, cum cá preotii sint rdi i pkátuesc. Adevkat,f. 157° eu incá zic cá pkátuesc. / Numai ace§tea ce voi fi socotit

pácáto§, acetea sint cei ce vä dau blagoslovenii. Ace§teasint cei ce vá. sfintesc. Ace§tea sint cei ce vá nasc de a doaoará In baia sfintului botez. Ace§tea vá pecetluesc cu darul

20 Duhului. Ace§tea sparg zapisul p5.catelor voastre. Ace§teavá imprietenesc cu Dumnezeu. Acetea vá fac párta0 cutrupul i cu singele Domnului. Acqtea sint ce vá folosesccu nigkiunile lor, la boalele voastre, la nevoile voastre,In viatá, la moarte i dupá moarte.

25 $i nu dutati la atila ci§tig i bunáfáti ce vá fac, laatitea daruri, la atitea faceri de bine ce vá impart, numaivá uitati cu atita pizmá i cu atita minie la gre§alele ce au,ca ni§te oameni ce poartá trup i vietuesc in lume. Darápe cine vatämä preotul, de gre§aste, au de face ceva

30 neplácut? Si de nu vatámá pre nimeni, ci mai vinos facefolos norodului lui Dumnezeu §.1 bésericii, pentru ce váindemnat pentru un ràu, carele nu va face pagubá,obidit i sá necinstit un bine ce vá dà atita folos? Dará

f. 158 ce voiu sl zic? Ráutatea cea mula / a lumii orbéste ochii

2 Fters de vreme C // 4 supue C, N // 8 dar C / voi a fac B // 9 cum] nu C/nu-m iaste B, C // 12 dar C ¡/14 faptile C, N / Fters lor B, N / ziceti B, C //16 acéstia B / socotiti B, C /117 p5x5.tosi C blagoslovenie B, C / Acestia B ¡/18lipseFte Acestea sfnt cei ce v5. nasc C, N / de a dooarl B, N, de a doarà C ¡/20 dupduhului ad. sfint C // 21 Impriitenesc B, frnprietinesc C / Acestia B // 22 AceiaC, N // 23 boalile C, N ¡/24 viiat5. B, C, N// 26 atta 1-2 B, C, N // 27 gresalile C, N //28 Dar C // 32 Indemnati B, C carile N // 33 obiditi C / necinstiti B, C / DarC //

172

www.dacoromanica.ro

a fiestecgruia 0 nu /as5. sá se uite la pgcatul cel mare ceface, chid necinstéste unul dintru acesti mici.

Insg zice chiar marele Zlatoust, la al satptesprgzéceleavorbg ce face Evanghelia lui Mathei: Cei ce tin locul lui

5 Hristos sint preotii i cel ce cinstéste pe preotul lui Hristospe Hristos cinstéste"; iar cel ce sudue pe preot, pre insusiDomnul nostru sudue i necinstéste; c5." Hristos pe preotau läisat in locul lui ispravnici in besérica sa (si de vrémece un boiar nu poate suferi necinsteascg cineva pe

io ispravnicul sgu, carele 1.1 va lgsa la niscai case a lui), dargHristos cum va putea suferi?

Si la cea de apoi, ce dar socotit cä vor lua unii ca aceiasi in aceastg viatg si in céialaltà.' ? N-at cetit vreodatgIn sfinta Scrifiturti ce s-au intimplat lui Noe and au bgut

15 s-au imbätat? S-au dezbrgcat de tot in casa sa i dormiiasi au välzut fiiu-slu Ham goliciunea lui i, in loc de a-1acopen i ca pre un tatg, au esit afarg si I-au grgit de rän

f. 158v aträ fratii lui. / Iarà aceia, ca niste intelepti i cuciarniciau mers de au acoperit goliciunea tatglui lor, fgede

20 intoarce fétele lor, sä1-1 vazä.. $i dintru aceasta ce au urmat?sä. trezvi (zice Scrifitura) Noe din vin i cunoscu cite

fäcu lui feciorul lui cel mai tingr i zise: blestemat Ham,feciorul, slugg va fi fratilor lui, de vréme ce mi-au fIcutaceasta Ham si m-au grgit de rgu in lume. SI fie blestemat

25 0 el si copii lui i averile lui; stälpinire sä nu ia, in viatalui, ci sg se facg slugg suppusg fratilor lui". Atita au zisbätrinul Noe 0 ping astäzi i in véci va fi, pururea, bles-temat neamul lui Ham.

Si aceasta socotiti, fetii miei iubit, cg s5, va intimpla30 §i la cei ce obidesc pre unul dintru cesti mici. lar iubitorii

de Dumnezeu i crestinii sg se pgzeascg" de clevetirea ceapreoteascg, pentru ca sä cistige blagosloveniia lui Sim sia lui Iafeth, caré rug5.m sg vä dgruiasc5. milostivul Dum-nezeu i in aceastg lume i in cea viitoare. Amin. /

uite C // 2 dupd necinstéste ad. maginal pre B /13 chiiar C, B, N / sap-tesprezécelea B, 17 C, N // 4 vorbl] cuvint C / Evangheliia B, C // 5 p. C // 6 iar5.N / p 1-2 C cinstiaste B / insus B, C // 7 p1 C / preoti B, C // 8 biserica C / fare/Paranteze C // 9 boiariu N/ pre C //10 carile N I nescai B / ale lui B, C, N Idar C// 12 socotiti B, C / vor luoa N // 13 viiat1 B, C, N / citit B, N //14 ad. marginal Facerea, 9, 28 A, N //16 fii-s1u C, fie-s1u N // 18 lar C / cu-cérnici B, N, cucernici C // 20 a-s Intoarce B / fétile B, N, fetile C / sä le vaz6.N II 22 fecioru C // 23 fecioru C // 25 copii C / viiata B, C, N //26 a s5, fac5. C, N /supus1 C // 29 iubiti B, C // 30 acesti C / iarl N // 31 crestini C // 33 care C//

173

www.dacoromanica.ro

f. 160 CUVINT DE tivATATurtA IN 26 A LUNII LUI OCTOMVRIE,ASUPRA CUTREMURULUI $1 A MARELUI MUCENIC DIMITRIE

IZVORITORIULUI DE MIR

$i iat5; cutremur mare A. facu in mare, cit sà. acoperiia5 corabiia de valuri".

Precum un tatä din ceti päiminteti, fiind din sine bune0 drept, are fireascg dragoste a iubi pre tot feciorii lui,tot intr-o potriv5. 0 a-i cinsti tot intocma 0 a le impärtiavéria 0 bungatile lui, tot intr-un chip, nedind unuia mai

lo mult 0 altuia mai putin, sau s5.' iubeasc5. pre cel dintiimai virtos decit pre cel de pre urm51, f5x5, numai cind insufeciorul sà va face mai ascult6toriu, sau mai neascultgto-riu poruncilor tAtine-s51u; 0 a§a Cu acest mijloc, poate fiel pricina a inmulti dragostea atine-sAu asupra lui, sau a

15 o imputina, precum pentru ascultarea aceasta 0 neascul-f. 160" tarea / ni-o insemneazà in pild5; Mathei evanghelistlil,

zicind, cum cà un om avea doi feciori 0 unuia 0 zicea safacà voia lui 0 sà.' f5g5.duia, iarl nu o acea; 0 celuilalt iizicea 0 el nu s5, f6g6duia 0 fbicea. A§a iaste de bun 0 de

20 drept tat5.1 tuturor, Dumnezeu, cit toate zidirile, ca n4tefaceri ale lui le-au nà.'scut 0 bun5.tatea o face intocma,la toate, dupà vredniciia a fie§tearuia.

Drept acéia va sà cinstiasa pre ingeri, ca pe ni§tezidiri mai aproape 0 f5.r5. de trupuri, ce strälucesc Cu nemu-

25 rirea, va sà cinsteascA pre oameni ca pre ni§te chipuri alesale, va s5. cinsteasca 0 céle neinsufletite, adec5. ceriul 0p6mintul 0 toate cite-s pre dinsul.

Si iaste cinstea cea mai aleasá la acéstea toate indoitl:cinstea cea dintli au fost la venirea cea dintli pre plmint a

30 lui Hristos, iarä a dooa cinste va sà fie la infrico§ata adooa venirea lui. Deci cu venirea lui cea dintli au slIvitpre ingeri, cAci au invrednicit pre Gavriil a fi slugà intii

f. 161 la taina purtarii de grip., lar célialalte / multimi de ingeri

1 de invitIturi] al doilea C / a lunii] ale B, C // 2 la marele mucenic C // 3izvoritoriul B, C, izvoritorului N / mair C // 5 ad. marginal Mathei, 8 A, B //7 toti B, C // 8 /ipsege tot a C // 9 averea C, N/ unu N // 10 pre] pi C /dintliu B, N (/ 11 vIrtos] mult C 1 de pre] dupre C/ pre] pe B / Ins* C 1112ascultAtor C / ad. margina/ sau mai neascultitor B / neascultitor C // 14 dragostiaB // 16 ad. marginal Mathei 21 A, B // 18 iar C // 21 li-au n5scut N /f 23 cinsteasci

C, N / pre niqte C If 24 fir' de trupuri C 1126 adica C //28 acéstia B, aceastaN / lndoite B, C, N // 29 cinstia B / dintliu x-a B, N // 30 iar C // 31 dintliu

B, N // 32 intliu B, N // 33 celelalte C, N / multime C, N //

174

www.dacoromanica.ro

la na$erea lui cea sfint5., din preacurata Fecioarg, läudindpre Dumnezeu 0 zicind: Slavg Dumnezeului celui dinngltime 0 pre pgmint pace".

Pre oameni Ina i-au cinstit cu dragostea, precum zices preainteleptul Pavel, la 5 capete c5.trä romani, cg: Vrà..j-

ma fiind, ne-am impgcat cu Dumnezeu, prin moarteafiiului lui, cu mult mai virtos fiind implcati ne vom mintuiintru viata lui". A0jderea 0 célialalte toate le-au cinstitDumnezeu, ca toate sä le aducg supt un cap in domnul

io nostru Iisus, precum zice iar4 Pavel, la capul cel dintiiCarl efeséni, adec5.' : Argtindu-ne noao taina voii saledupg bung' pläcéria sa, caré au pus mai inainte intrudinsul, spre isprgvniciia plinirii vrernilor, ca toate sà leadune supt un cap, infra Hristos, céle din ceriu 0 céle

15 de pre pgmint, intru dhisul". Si. iar4 una cite una le-aucinstit cu oarecare podoabä ce le-au dat ; vIzduhul le-aucinstit cu pogorirea ingerilor 0 a Duhului Sfint, cä au tre-

f. 161° cut printr-insul ; apele ale dulci / le-au cinstit cu sfintulbotez ; pgmintul I-au cinstit cu cutremurul, cu deFhiderea

20 mormintelor 0 cu inviiarea mortilor. Urma, drept acéia,sg cinsteasc5. 0 marea cea sgratg; 0 au cinstit-o cu turbu-rarea cutremurului.

Si iatg, cutremur mare sà fIcu in mare". Pentru cutre-mur spun filozofii ellinilor cum sá se fie fAcut din arneste-

25 carea stihiilor, zicind unii intr-un chip, altii intr-alt chip,fiWecarele dupg putéria sa, scotind insá de la mijloc preDumnezeu, carele iaste pricina cea dintii. Ci noi, acum,de aceastg datg, vom 15.sa intr-o parte céle ce au zis Anaxa-gora, Aristotel, Dimocrit 0 Anaxament 0 vom créde mai

30 virtos pre dumnezeescul filosof, pre David, carele zice:Cela ce cautg pre pgrnint 0-1 face de säl cutremurg 0,intorcindu-i fata, säl vor turbura".

Drept acéia, socotind 0 noi a fi pricina cea dintii acutremurului Dumnezeu, avem O. zicem la aceast5. vorb5.

2 ad. margined Luca 2, A, B ll 4 dragoste B /I 5 Vajmagi C / ad. margina/romani 5 A, B, N // 8 viiata B, C, N / celelalte C, N / li-au cinstit N // 10 iarlgi

N / dintliu B, N // 11 ad. marginal efeseni 1 B adici C/ voi sale C //12 plIcereaN / care C. N / mai nainte C, N //14 Intr-un Hristos B. N // 16 li-au dat N /-

17 li-au cinstit N // 20 Invierea C // 21 au cinstit C, N // 24 elinilor C, N / sá sifie Wind C, N // 25 ad. marginal altii Intr-alt chip B //26 fiegtecare C, fiegtecarileN // 26 putérea B, N, puterea C // 27 carile N / dintliu B, N // 28 alia B /Anaxamen B // 30 carile N, care C / dupd zice ad. Psalm 103 C, ad. marginalA, B // 32 Intorcindul B // 33 dint-Hu B, N //

175

www.dacoromanica.ro

3 lucruri: intii, pentru ce sä.' se facá cutremurul in mare ;a dooa, pentru ce sä. doarm'A Hristos in corabie; a treiapentru ce sä.' lase pre ucenici säi se turbure.

f. 162 Si zicem la cea dintii. / Marile Dumnezeu, in Sfinta Scrip-s turd, indoit sä zice a fi in lucrare: spre chivernisirea nea-

mului omenescu, certind i miluind. Certind insemneaz5. laIsaia in 9 capete, unde spune urgiia lui Dumnezeu ceamultá asupra lui Israil, zicind: Si au luat Domnul de laIsrail capul i coada", mare 0 mic, intr-o zi. Si, miluind,

io iarä. la Isaia marturis4te lui Dumnezeu, insu Israilzicind: Bine te voiu cuvinta, Doamne, cAci te-ai urgisitasupra mea 0 ai intors miniia ta i m-ai miluit pre mine".Pentru urgiia lui Dumnezeu zice i prorocul David: Ti-nerii lor i-au mincat focul i fétele lor nej5ite era; preotii

Is lor de sabie au azut i väiduvele lor nu s-au tinguit".Iar pentru mila lui Dumnezeu zice la Psalomul 68: As-cult5.-mä Doamne, cä.' e bunä.' mila ta, i dupä multimeaindurä.rilor tale, cautà asupra mea".

Si, de vréme ce am zis c'5.' Dumnezeu iaste indoit in20 lucrare, spre chivernisirea oamenilor, amindoao cu inte-

lepciune le lucreaz5.. Iar incä.§ zic i aceasta cum c5., dedemult, Dumnezeu mai mult sä. arä.ta cerceatoriucerta lumea cu armele stihiilor, adecá cu focul, cu vä.zdu-

162g hul, cu apa / cu pämintul acesta, carele este maica tutu-25 ror oamenilor.

Cu apa au certat pe vrémea lui Noe, cind au acut potopul0 au inecat tot trupul, de la om pînä la dobitoc, precumzice Moisi la al 7 cap. Cu focul au certat pre sodomiténiIn zilele lui Avraam, arzindu-le ceatile lor, precum zice

30 la cartea Facerii, la 19 capete. Cu päimintul au certat pevrémea lui Moisi, pre Core 0 pre Dathan 0 pre Aviron,pre carii, crApind pàmintul, i-au inghitit 0 pre tot cit eraCu dînii, precum zice la cartea Numerelor. Cu väzduhulau certat pre faraon cel virtos la cerbice, cá prin sila yin-

1 intiiu B / sä s fac5. C, N / cutremurul in mare] cutremur mare C / cutremurIn mare N // 3 O. sä turbure C, N // 4 dintliV B / Mamie B, C // 7 Isaiia C, N /spune pentru urgiia N // 8 ad. marginal Isaiia 9, 14 A, B / au luoat N ¡/10 iarC / Isaiia B, C, N / mArturiséste mila N // 12 ad. margina/ Isaia 12 A, B //13 prorocu C / tinerei N / ad. marginal Psalm 77 A, B // 14 fetile C, N// 15 /ipseftelor2 B //16 iari. N / Psalm B, Psalmul C / Ascult.i. B // 20 amindooao B // 21 iarlN /inasi B, N // 22 mai de demult C, N / cercetb.tor C // 23 adicci. C// 24 carileN / iaste C, N 1126 pä vremea C // 29 zilile C, N // 30 cap C // 31 p5. vremea C II 32toti B, C / citi B, C // 33 Numerilor B, C, N / ad. marginal Arithmoi 16 A, B //

176

www.dacoromanica.ro

tului de la Austru I-au inecat in Marea Rosie, cu toatàcalärimea lui, precum zice la 14 capete, la Eire.

Drept, acéia, de demult era Dumnezeu mai mult Dum-nezeul rIsp15.tirilor, iar acum iaste al milii 0 al indurarii;

s i pentru acéia lucreazà cu acélias stihii, ca s5. arate milalui cea bogatä: apa, prin botez, pentru ca sä inéce plcatele ;focul prin limbile céle de foc, la pogorirea Sfintului Duh

f. 163 asupra capetelor sfintilor apostoli ; pämintul / prin sfintanasterea lui din fecioard, in pesterä i prin umbletul

10 prin moartea cea de pe cruce si prin ingropä'ciune i prininviiarea din morti; väzduhul, prin inältarea la ceriu.

Acéste indoite lucruri vrind sä.' le arate astazi, face cutre-murul cel mare ce povestiaste Mathei evanghelistul zicind:

iatä cutremur mare sà fäcu in mare", cu cutremurul15 sä dea putinä certare, ca cum ar fi araat cu aceasta cum

cà acesta insu§ au fost 0 de demult, carele certa prin stihiisi cu certarea sà arate mila lui. Cà zice: Atunce certävinturile 0 marea si sä.' fäcu liniste mare". In mare facecutremurul, pentru ca sà cunoasc'd toti cum cà a lui iaste

20 marea si el au fäcut-o pre dinsa: uscatul minile lui 1-auzidit". i încá, sä.' nu gindeasea lumea cum cà numai prepämint sä ocolé§te putéria lui Hristos Dumnezeului nostru,ce in toatä zidirea, neocolit lucreazä.' putérea lui, ca a unuistäpin: Tu sapinesti putéria märii i turburarea valurilor

25 ei tu o imblinzesti".A dooa, pentru ce s5. doarmä.' in corabie, zice Mathei,

f. 163° cum c5. Hristos / dormiia, iar Marco zice: el era ladrink dormind pre cIpä'tiiu". i oare pentru ce, dormind,sä se facl cutremurul? 3 lucruri socotesc cá urna sa se

30 fack de ar fi fost desteptat: intii urma sä nu sä facl cu-tremur ; a dooa, de ar fi fost desteptat urma el de ar fiinceput putin oarece cutremurul, indat5.1-ar fi incetat,de nu 1-ar fi incetat indatà ar fi zis cei ce era de fatä., cumcä nu poate ; a treia, ca de ar fi fost desteptat, nu 1-ar fi

2 cap C // 5 aceleasi C // 6 pAcatile C, N // 7 Duhului Sfint B, C // 8 capetilorC, N ¡/10 de pe] dupl B, C // 11 invierea C ¡/13 povesteste B, N, povestesteC 1115-16 lipsefte cu aceasta cum a acesta B 1116 au fost Insus C, N / carile N /-17 Atuncea B, C, N //20 mtinile B, C / ad. marginal Psalm 94 A, B //21 Ina* C // 22puterea. B, C, N // 23 ci B, C, N / putiaria B, puterea C, N / ca a unui] caunui B, C // 24 putérea B, C, N // 25 ad. marginal Psalm 88 A, B // 27 iarà. N // 29sä.sä faa C, N // 30 sásá fac5, C, N / intliu B, N / cutremurul C, N // 34 a.fa-ea N / cà N //

177

www.dacoromanica.ro

rugat ucenicii si sIA zica: Doamne, mhituiaste-ne prenoi, ca perim".

lar Incas sI mai zic 0 alta, ca doara s-ar mai cuveni.Domnul nostru Hristos, ca un Dumnezeu adevarat, iaste

5 mai nainte cunoscatoriu si cunostea Imputinarea credintiice avea apostolii; 0 pentru aceasta au dormit 0 s-audel:al-tat sä se faca cutremurul, pentru ca sa se arate 1m-putinarea credintii lor, ca sa-i cérte putinel si sa'-i infrun-téze. Caci de ar fi crezut deplin sa. cuveniia A. nu zica

io cuvintele ce au zis, nici sa se teama., ci A. socoteasca cuma Domnul nostril si and doarme min' tuiaste, dupa ceadesavirsit putiarea dumnezeirii lui; 0 sa cuveniia sl zica:de vréme ce Domnul iaste Cu noi, ce au poate sá ni sl

f. 164 Intimple? / Ca zice fericitul Pavel, la 10 capete catra ro-is mani: cá tot oricarele va chiema numele Domnului, sa va

mIntui, necum sa-1 aiba Inaintea ochilor pre Hristos, cinumai avind credinta curata 0 chiemind preacinstit nu-mele lui sa mintuiaste de nevoi. Dará ei, ca-1 avea si culucrul 0 cu numele?

20 Deci pentru acéia Domnul nostru au infruntat necre-dinta lor si drept acéia le-au aratat de fata boala lor ceasufleteasca, adeca putinica lor credinta, cu acea putinlinfruntare, zicindu-le: Ce sinteti fricosi, putin credincio-silor?" Apoi, sculindu-se, au certat vintul si marea.

25 Socotit, iubitii miei, de vedet purtare de grijà vindeca-toare a dohtorului celui ceresc, dohtorul cel desavIrsit.Intl curatéste ranele de carnea cea putreda, apoi puneerburile céle vindecatoare. Nu voiu lenevi a zice cum cade n-ar fi tamaduit necredinta, n-ar fi Incetat cutremurul

30 si sa faca liniste. Si aceastä taina ascunsä 0 acoperita of. 164e socotesc 0 de pe alte minuni ce au facut / dorrmul nostru

Hristos, ca si slabanogului; ca' i-au zis intli: Cuteazäfiiule, iarta-ti-sa pacatele". Au scos si de la el intii putre-

1 mintuesti-ne C I lipsefte pre noi C, N // 3 iar5. N / dooa.r5. B, doar C // 5cunosator C /I 6 au adormit C // 7 s-au dIpIrtat C / ca s5, arate B /110 cuvintileN // 11 mintueste C //12 putéria B, puterea C. N // 14 cap C / ad. marginal romani10 A, B //15 oricarile N / cherna C //16 necum] precum B // 17 chemlnd C //18 mintu-este C/ Dar C 1119 lucru B // 211i-au araat N // 22 adic5. C / credinta C, N // 23 fricosB / putini C // 25 Socotiti B, C, N / vedeti B, C / purtare,a B // 26 doftorului B, C,N / doftoriul B, N, doftorul C // 27 intliu B, C, N / ranile C, N //28 erbile Cll 30 sisl s5. faci C, N // 31 de pe] dupe C, N// 32 1ntliu B, N / 33 iart.5.-ti-sl] iart.5.4i-se tieB, iartl-ti-s5. tie C, iarte-ti-s5 N / pacatile C, N / ad. marginal Mathei 9 A, B,lipsefte C / Intfiu B, C, N //

178

www.dacoromanica.ro

junea pacatelor, apoi ii. zice: Scoall, ia-ti patul tau simergi in casa ta".

Sa nu va para lucru de min.une caci am zis pentru apos-toli cum cá au avut putina credinta, cad acea frica ce

5 avea ei le dovedéste credinta, precum si. cind au intratIn corabie, &ill. Vithsaida, unde s-au si temut noaptea,ca-1 vedea pre Hristos ca o naluca. si s-au spaimintat si.pentru ce zice Marco evanghelistul cá nu intelésera dinpiini, caci era inima lor impietrita. Si aici iara asa: frica si

1 o cuvintele ce zicea catra Hristos arata necredinta lor,Desteapt5.-te zice cá ne inecam". ha Hristos lezice: Ce sinteti frico, putin credinciosilor".

Oare ce socotiti iubitii miei, putet dará zice cum CIacéste cuvinte sfinte sa fie fost goale, numai dojanicioase?

15 Ba. Ce numai cuvintele acéstia asemana erburilor celoramará ce dau dohtorii cei ales, carele la gust gut amara si

f. 165 otaroase, iar apoi au lucrare putérnica / a trage veninuls'i flegmele si A. curate trupul de toate rautatile si samijloceasca sandtate. Asa era cuvintele blagoslovitului

20 Iisus, cuvinte de säratate si de viata, macar el era siputin amara, precum zice fericitul Petru: Doamne, caträcine vom mérge? Cuvintele vietii de veac ai". Acéstecuvinte slut incredintate cum cá au radicat necredintade la ucenici si cum au auzit necredinta, au certat vinturile

25 0 marea si sa facu liniste mare.Stau putin de ma mir de aceasta. Oare pentru ce O. cérte

Hristos stihiile céle neinsufletite si nesimtitoare: marea sivintul? Nu socotesc s5. fie certat Hristos stihiile, ci predracii aceia carii din departarea lui Dumnezeu lucreaza

30 unile ca acéstia, spre ispita noastra. $i de pe ce ma incre-dintez cum A fie asa? De pe cuvintele evanghelistuluiMarco, cá au zis vintului: taci, cuvint carele era obicinuitHristos sa-1 zic5. la draci, precum au zis in Capemaum laomul cel ce avea duh necurat si la omul ce au adus pre

3 am] au C // 4 putinicl B // 7 ca pre o niluci C, N!! 9 One B! iarC // 10 cuvintile NI necridinta B // 11 lar C //12 zise C, N / fricosi B, C, N /putini B //13 socotiti B, C/ puteti B, C / dar C // 15 Ci B, C, NI cuvintile N /acestea C, N / asImina C, N// 16 doftorii C, N / alesi B. C, N / carile N // 17 far% N //18 curiti C, N //20 viiat5, B, C, N // 22 ad. marginal loan 6 A, B // 30 acestea C, N/de pe] dupe B, N / dupl C // 31 Dup5. B, Dupe C / cuvintile N // 32 carile N/ad. marginal Luca 4 A, B // 33 ce au adus] cel ce au dus B //

179

www.dacoromanica.ro

fiiu-säu 0 avea duh mut 0 surd, precum spune Matheia tot cu acel cuvint: taci, au certat vinturile 0 marea. /

f. 165° A 3 intrebkiune, pentru ce sä lase pre ucenici sà seturbure.

5 Din ceput, Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, carele s-auacut om, pre sfintii lui ucenici 0 cu cuvinte 0 cu fapte tiinväta s5. petreaeä in strimtorime, in sctrbe 0 in ispite,pentru ca sä le arate cum cà aceasta iaste calea cea adevä-ratä, ea' in-di el, din ceputul vietii lui au pätimit goane,

io scirbe 0 ispite, 011á la moarte. Drept acéia, le zicea 0 lor:Vä vor da 0 pre voi in scirbe 0 vä vor ucide pre voi 0yeti fi urtt de toate limbile pentru numele mieu". S5." seturbure i-au 15.sat 0 sä vie in nevoi, pentru ca sä facä minu-nea mare 0 cu minunea sä-i mintuiascä din putina credintä.

is i adevärat, pentru cici pricina minunii iaste mare 0numai lui Dumnezeu sä cuvine. C6.n-au fäcut minunea cutoiagul, ca robul lui Dumnezeu Moisi, in Marea Ro0e, saucu cojocul, ca Elisei cu chiemarea lui Ilie, de au trecutIordanul, sau cu chivotul, ca Iisus fiiul lui Navi, de au

20 stätut apele lui Iordan de-o parte 0 de altà parte, ce nu-t. 166 mai cu poruncä. 0 Cu certare, ca un stäpin slugii / lui. Zise

märii 0 vinturilor: taci 0 indatá au incetat. $i. atita i-auplecat pre ucenici minunea aceasta, cit sä. temur5.. ZiceMarco: Fria mare 0 zicea !litre din0i: oare cine iaste

25 acesta, c5.. 0 vintul 0 marea ascula pre dinsul?"Iarà stau de mä.' minunez, cum putu fi aceasta, de s-au

intimplat astäzi sä präznuim 2 cutremuri de-o datä: unulce s-au fAcut in mare din depärtarea lui Dumnezeu, dedraci, pentru ca sä se indreptéze putina credintá a ucenici-

30210r, al doilea cutremur ce s-au fäcut pre pämint, din sälb5.-ticiia 0 cruzimea inimilor lui Dioclitian 0 Maximian,p5réchia dracului, pentru ca sä se adeveréze credinta ceamultà a sfintului, marelui mucenic Dimitrie, a cäruiapreznuim cinstita pomenire. Cä atit cutremur au fäcut

P41 i dupd Matthei ad. cap 8 C / ad. marginal Mathei 8, A, B // 3 a treia B // 5Dumnezeul] domnul C / carile N // 7 strimtorime B // 9 tntiiu B, N / ad. marginalceputul vietii luí au pltimit goane si B / dupd goane ad. §i C, N // 10 Upsefte scirbeB // 11 vá vor da pre voi B II 12 uriti C / ad. marginal Mathei 24 A, B, intre paran-teze Matthei, 24 C // 13 vie] fie C / ad. marginal in nevoi B // 14 minune B, minuniC, N / mari C, N 1/15 ] Asa B / minune B /16 duo minunea ad. numai C, N//17 ca] lui B ¡/18 chemarea B, C// 20 ci numai B, C, N // 23 uceniti C // 24 Mare friaB / ad. marginal Marcu 4 A, Mathei 4 B I/ 26 lar C // 28 dapArtarea N // 31 Dio-cletiian B, Dioclitiian C / Maxmiian B, C II 32 pAréche B, plrechea C // 34 präz-nuim B, C / atita B, C, N //

180

www.dacoromanica.ro

atitea valuri sälbatece au pornit asupra blagosloviteicoräbiei lui Dimitrie &it siliia sá intre intru cele mai dinläuntru ale fericitului säu suflet, cufunde, nestiindturbatii aceia de oameni, ca niste fiará sälbatece, cum c5.

5 Dimitrie nu era corabie desartä, ci avea catarg bun sif. 166' corniiar / vrédnic i vétrile iscusite i cirmaci foarte

invätat.Catartul era cinstita cruce, intru carea sá läuda cá

iaste pururea tare si nou i poate sd rabde Vint urile Duhu-io lui Sfint, intru inima lui ; cäci îi da at1ta indfáznealä feri-

citul Pavel, dupà cum scrie la 6 capete cátra galaténi:Mie sä nu-mi fie a mä läuda, färä numai in crucea domnu-lui nostru Iisus Hristos". Iar mai virtos cuvintul domnuluiIisus, ce zice in sfinta Evanghelie: Si cine nu va lua crucea

15 sa i sá vie dupäi mine nu iaste mie destoinic". lar coräbiia-riul iaste stiut de tot cum cà altul nu era numai insusHristos, foarte invätat intru cälältoriia cetätii cei ceresti,cäci de acolo iaste ; i mosiia lui iaste ceriul, precum zicela loan in 18 capete: Impärätiia mea nu iaste din lumea

20 aceasta" ; i la al 6 cap: Eu sint plinea cea vie, carea s-aupogorit din ceriu".

Acesta insus era 1ntru adincul sufletului lui Dimitrie,läcuitoriu i cind 11 vedea putin csá sá infricosa, Ii zicea:Dimitrie, tu esti cala mea si foarte bine te cunosc, cä urmezi

f. 167 25 dupä. mine ; nu te téme, cä.' nu te va f räpi nimeni dinmina mea. Si-t voiu da tie viatä vécinicä i acolea undevor sä pátrunzä: trupul tä'u cu sulit ele, eu sint: lovituriletale le voiu primi eu i nu te voiu läsa sá aibi durori.Aleargä curind, cá ai vréme bunä. Eu am umplut vétrila

30 credintii tale cei curate, cu duhul mieu cel dint. Dimitriefa-te pgrtasi mortii méle, cä' te voiu face pärtasi i invieriiméle ; cu duhul lui Dumnezeu petreci in patemi, pentruaceasta fiiul lui Dumnezeu esti. Nu voiu läsa sà aibi duhulrobiei spre frick ci-ti voiu da duhul mostenirei fieti, carele

35 sä märturiseascä cum a esti fiiul lui Dumnezeu i, ca un

1 albatice B, C, N // 2 cornii C // 4 hiiar5. B / filar% N / s5lbatice N //5-6 catarg i cornier vrednic C, catarg i corniiariu vrédnic N // 6 vétreleB / cirmaciu C, N // 8 care C 11 13 iarl N / ad. marginal Galateni 6 A, B // 14luoa N // 15 astoinic C / corniiarul B, cornierul C // 16 toti B, C, N / insusi N//19 Ioann B / ad. marginal loan, 18 A, B, N // 20 care C // 22 insusi C J/23 IlcuitorC // 26 NAM-0.B, C, N 27 sulitile C, N / lovitorile C // 29 vetrela B // 31 pArtaslB, C, N / pArtas2 C, N j inviiarii B] 1mp5rAtii C, N // 32 patimi B, C // 34robii C / sfrica B j ci-t voiu da C / mostenirii B, C, N / carile N // 35 fiiu B //

181

www.dacoromanica.ro

fiiu al lui Dumnezeu, vei fi si mostean lui si mostean im-preunä cu mine, iubitul au Hristos. Fiiul mieu, Dimitrie,vezi crucea? In inima ta am infipt-o. Pre crucea aceastadormu somnul patemii, a mortii, carea au mijlocit viata

5 a toatei lumi; ce m-au desteptat rnila preaputérniculuiDumnezeu, cu inviiarea, pentru multa dragoste ce amcätr5. tine si c5tr5. toatä lumea.

Furtunele acéstia i cumplite valurile voiu incetapre tine te voiu räpi din mijlocul lor. Ce vino dupä mine,

f. 1677 10 cá am intors cirma din partea cea / slobodl a dessárticiu-nii, spre frumosétele céle nemuritoare ale impärätiei méle.Vino, prin moartea lui, in viata cea vécinick sà má vezi

sä te veselesti".Drept acéia i noi, smeritii robii CAL mare mucenice

15 Dimitrie, te rugAm, de vréme ce intr-atita cinste te-aiinvrednicit Dumnezeu, ca sä te faci fiiul lui i sfinta luidreaptä sä te ja i s'a te sue intru impärätiia lui, ca sä teräsfet cu fericitii ingeri, cuvintul au si ruglciunea tapoate mult. Drept acéia adu-ti aminte 0 de noi, carii ne

20 turburIm in furtuna cea mare a vräjmasilor i in valuriledesärtäciunilor celor lumesti O de doarme Dumnezeu,adecl de s5. face ca cela ce doarme, si nu va vrea sä neasculte, tu ai multä indr5.'zneall ce-1 desteapt5. O te roagllui tu, cel vrédnic, pentru noi, cei nevrédnici; tu, cel iubit

25 a lui Dumnezeu, pentru noi, cei uriti, pentru neascultareanesupunerea poruncilor lui; tu, cel desävirsit priiaten a

lui Dtunnezeu, pentru noi, vräjmasii, pentru päcat.Sä incéteze furtuna i sA alinéze valurile, c5. iaste dator

s5. fac5. voia ta. Si f5. aceasa ostenealä ca sä. ne aduni in30 corabiia ta, cea blagoslovitä, cind va rIspunde preami-

f. 168 lostivul / sapin sä stä'm de fatä, in zioa cea dulcea ar5splätirii, ca dinpreunä s5. binecuvinam prealäudatnumele Tatälui O al Fiiului si al Duhului Sfint, in véci.Amin.

4 dorm B, C f patimii B, C, N / al mortii C / viiata B, C. N // 6 InviereaC // 8 Furtunile C, N / acestea C / cumplitele C, N / valuri B, C // 9 Ci B, C//11 frumosétile B, frumusetile C, frumusétéle N / ImparAtii C 11 12 viiata B, C.N //16 te-au Invrednicit B, C, N / sá te fax5. B / fiiu B, C // 18 rIsfeti B] vese-leti ¡/19 poate mai mult C Drept acéia] Deci C / ado-t A // 21 d4ArtaciunilorB, C // 22 adic5. C // 23 ci4 deqteapt5. B, C, N // 24 ad. marginal : pentru noi ceinevrédnici N // 26 nesupunerea C, N / prietin C / al lui B, C // 27 pentru plcat)q't cufundatii in p5zate C // 28 datoriu N //

182

www.dacoromanica.ro

CUVINT DE INVATATURA IN DUMINECA FLORILOR

Bine e cuvintat cel ce vine in numele Domnului.Osanna Intru cei de sus."

Asazi ne povest4te Mathei evanghelistul istoriia zilei5 acestui dint praznic, intru care au intrat domnul nostru

Iisus Hristos in Ierusalim, Intr-acesta chip zicind: VeniIisus din Vithania la muntele Maslinilor 0 au trimis doidin ucenicii lui, zicindu-le lor: Mérgeti In satul careleiaste Inaintea voastr5., 0 numaidecit vet gäsi o asin5. legat5.

10 0 minzul cu ja; dezlegindu-o, o aduceti. Si de va zice voaocineva ceva, vet zice c5. acéstia Domnului trebuesc 0numai decit le va trimite pre jale.

f. i68 i acéstia toate au fost ca s5. se plineasa ce / s-au gaitprin prorocul ce zice: Spunet fétei Sionului, iat5, imp5ratul

15 au vine la tine blind 0§5.'zind pre asin5. 0 pre minz, fiiulcei de supt jug".

Ci noi, acum, de aceasa' daa, vom 151sa cuvinteleevanghelistului intr-o parte 0 vom zice numai pentrucuvintele prorocului carele zice: Iaa ImpAratul au

20 vine, blind". Si nu numai singur acest proroc, ci toaaceata proroceasa, cu un glas màrturisesc pre domnulHristos a fi impärat 0 pentru aceasa pricin51 ii zic Mesiia(adec5. Imp5:rat, miruit).

lar poate A. zicä cineva pentru Hristos, cum c51 cia25 vréme au fost pre psámín. t, ce lucru de märire impäir5.-

teasc5. au aatat? Sau ce pohfal5." au acut ? Unde-i skitcurtele? Unde-i iaste scaunul? Unde-i girt gloatele 0slugile céle Imp5.ateti? Unde-i iaste stema 0 podoabele0 célialalte lucruri ce sä. cuvin Impkatilor? Adevkat,

30 nici unele de acéstia n-au avut, Cáci impaatiia lui Hristos,nevälzut5. 0 neprecepua, iaste vécinia 0 nemutaa,iaste nebiruia 0 ar'de moarte, iaste cereasc5. 0 sufle-teascä iar nu päminteasc5. 0 trupeasc5., precum insu

1 Cuv1nt al 4 la Dumineca florilor C // 3 Osana B // 4 zilii B, C, N // 6Intr-acestas C // 7 Vithaniia B, C, N / muntile C, N // 8 carile N // 9 yeti glsi

C ¡/10 aducet C // 11 yeti zice B / acestea C // 12 pre ele C // 13 aceste C /-14 Spuneti B, C, N / fah B, N, fetii C // 17 lipse,ste acum C, N / cuvintile N // 19cuvintile N / carile N // 20 lipseFle singur C // 21 prooroceasci C II 23 adic5. C // 24ceneva B 1 lipse,ste c5. B, C, N // 26 ad. marginal Imp5.r5teasc5 N / pohval5.

N / Unde li slut C // 27 curtile N / gloatile C, N // 29 celelalte C, N // 30.unile B, C, N / acestea C / dupd Hristos ad. au fost C // 31 ad. marginal nev5.zutäsi nepreceput5. A, lipseFte B / dupd nepreceput5. ad. 0 C / nemutat5.] nec15.tit5. C tnepriceput5. N // 33 Insusi B //

183.

www.dacoromanica.ro

au zis inaintea lui Pilat: Impäräliia mea nu iaste dinlumea aceasta".

169 Drept acéia, dascalul i impäratul / acest ceresc toatàlucrarea Evangheliei au numit-o a fi impArAtiia ceriurilor,

5 adecá acéle ce sint serse in sfinta Evanghelie stilt cerestidumnezeesti, cä ne indrepteaz1 pre noi pre calea cea

dreaptá ce mérge la impärätiia ceriului 1 cu duh cerescne intaréste, invätindu-ne sà petrécem viata cereascä,pentru ca sá cistigäm i lacasurile ei i sä ne facem desä-

10 virsit, dumnezeesti i ceresti. Si de vréme, dará, ce iasteasa, cu cuviintä au numit domnul Hristos Evangheliasa cu numele impärätiei ceriului, pentru cá nimic nuiaste intr-insa alta, WA.' numai lucru ceresc i dumnezeesc.

Drept acéia, pre impäratul acesta ca cu dégetul ni-115 aratà astäzi Zaharia prorocul zicind: Iatä impäratul

täu vine la tine blind", pre care implrat väzindu-1 fariseii,de zavistie räpstiia asupra lui. lar pruncii cei mici, fiindporniti de Duhul Sfint, cu glasuri de veselie 11zicind: Bine e cuvintat cel ce vine in numele Domnului;

20 Osanna intru cei de sus", care cuvinte sä: inteleg: Mintu-iaste-ne, drept acéia, pre noi, cela ce ai venit din nältime. /

f. 1697 Multe si alése lucruri trebuesc a le sä.virsi impäratii ceibuni i vrédnici; lar mai virtos au datorie sá plzeascàpre norodul säu de armele si de striciciunile vràjmasilor,

25 care lucru $i datorie domnul Hristos foarte din destul1-au sävirsit. Cáci noi, fiind ocolit de 5 vräjmas nebiruit,carii stau de-a pururea impotrivä i ne aducea la mare

nevindecatá stricäciune, cu preaputerniciia dumnezeirii,i-au biruit i i-au omorit. Care vrälmas sint acestea?

30 Päcatul, moartea, iadul, diavolul i trupul.Päcatul, prin värsarea preascumpului säu singe 1-au

stins si nu poate nimic sá ne strice de nu ne va fi stälpinindvreo räutate. Moartea, carea s-au näscut din pä..cat, precumzice fericitul Pavel: Printr-un om au intrat päcatul

35 in lume i, prin päcat, moartea", ca un vräjmas nemilostiv

3 dascalul i impgratul acest ceresc] impgratul ceresc C // 4 Evanghelii Cau] o au C, N/ ceriului C // 5 adicg. C / céle N // 8 viiatA B, C, N//0 dar C// 11Evangheliia B, C, N //121mpgrAtii C // 15 Zahariia B, C, N / prorocu C // 16 vizin.dB / farisei C // 17 iarg, N // 20 1V11ntiaste-ne B, rentuesti-ne C // 21 lipseFte dinnAltime C, Nil 23 iarl N // 24 lipseFte pre N 1 norodu C / vrAjmasului B // 26 ocolitiN, B, C / vrAjmasi B, C / nebiruiti B, C // 29 vrAjmasi B, C, N / acestia B.acestiia C // 30 diiavolul N // 32 ca sl ne strice C j nu ne va fi] nu va fi B //33care Cll

184

www.dacoromanica.ro

ce iaste asupra noastrg, Cu moartea lui au omorit-o.Iadul, carele iaste plata cea desgvir0t a pIcatului, prinpogorlrea lui 1ntr-Insul I-au de§grtat 0 1-au sfleirnat.Pre diavolul, ca pre un incepgtor tuturor p5catelor 0

f. 170 5 muncitoriu sufletelor noastre, /1-au legat 0. 1-au imbeznatintru prgpgstiile céle mai adinci ale iadului. Trupul prinpatemile sale 0 prin rgstignirea cea de pe cruce de patemi1-au domolit 0 I-au curätit.

Si, cum cá ne-au mintuit domnul Hristos de aceti 5io vräjma, nemilostivi, ce am zis, putem sä." ne incredintIm

0 din mgrturiile sfintei Scripturi. Cg intii, pentru pgcat,Mihea prorocul zice: Lepgda-va toate strimbgatilenoastre 0 va arunca toate pkatele noastre intru adinculmärii". Ace§tea slut eghipténii cei sufletWi carii, gonind

15 pre fiii lui Israil, furl inecati 0 omoriti in Marea Ro0e(adecg intru singele lui Hristos).

Pentru moarte zice apostolul Pavel, la cartea ceadintii cgtrg corinthéni, in 15 capete: In vrémea ceanoao (adecä la vrémea invierii cei de ob§te a trupurilor)

20 vrgjmaa moarte sg va strica 0 dintr-acéia zi inainte nuva mai avea loc intru oameni".

Pentru iad tot acesta0 apostol luminat arafg, grgind:Nimica p5gubitoriu nu iaste acelora carii slut 1ntruHristos Iisus, carii nu dupe trup, ci dupe suflet umb15.".

f. 170° 25 Pentru / diavolul insu§ Domnul zice la loan, in 12capete: Acum iaste judecata lumii; acum mai marelelumii ace§tiia sg va lepgda afael".

Pentru patima trupului, putéria crucii rainunat nepgz4te, pre caré omul nostru cel vechiu s-au rgstignit,

30 dupg cum zice la rimléni, in 6 capete: Ca sä se stricetrupul, adecl täriia 0 putéria pkatului, ca de acum sanu mai slujim pä'catului".

Cá prin moartea lui, tuturor credincio0lor li s-au datbungtate, cu care, prin duhul lui intgrindu-sg omul cel

1 lipsefte cu C, N / o au omorit B / carile N // 3 dasIrtat C 114 diiavolul N /Incep5.toriu C, N // 5 muncitor C / sufletilor N / noastre] voastre B // 6 intrul inC // 7 patimile B, C, N / pren N / de pe] dup5. C. dupe N / patimi B, C, N // 9ni-au mintuit N // 10 vrAjmasi B, C, N // 11 intiiu B, C, N /12 Micheia B, C, MiheiaN //13 plcatile C, N // 14 Acestia B //15 fii C / inecat B / omorit B //16 adicl C /-17 apostol B // 18 dintliu B, N // 19 fa' ni paranteze C / adia C / vremia B //20 dintr-acea C // 22 acestas B, C //23 plgubitor C //24 dup11-2 B, C, dup5,1. N // 25 diiavolulC, N/ Ioann B / lipse,ste in B // 26 marile B, C, N // 28 puterea C, N // 29 care C //31 &lid, C / puterea C, N // 33 ad. marginal tuturor B // 34 inarindu-se B, C //

185

www.dacoromanica.ro

din 15.untru, pre omul cel dinnafarà i vechiu sä-1 rIstig-neascl, impreunà cu grqalele i pohtele sale 0 sá imbracepre omul cel nou, carele iaste intru sfintiia i dreptateaadevä.rului.

5 Iarl de vei pohti a cunoa§te firea i n5iravurile acestuiimparat, evanghelistul (tilcuind cuvintele prorocului)le-au scris, zicind: Vine tie blind". Oamenii pohtescpre imparat a-i vedea inEtat intru trufie i sà porunceascàcu putére i cu groaz5. mare. lar precum gràia§te Solomon:

10 Mila i adevärul iaste paza impgratului l cu dreptatea /f. 171 s51 intgré§te scaunul lui". Aceasta iaste darä., lauda cea

mare a imp5zatului nostru.Bine au gfait de dinsul Zahariia, zicind: Vine tie

blind". Blind zic, lar nu groaznic i infricopt cA. n-au15 venit sà r5.dice o§ti, sau sà arunce dgri preste noroade,

sau ingreuiaze cu lucruri mari i gréle, nici ca sà jabunsát54 p5m1nteti, cela ce aruia,te podoabe cerqti.Ci au venit tie blffid", adecl spre ocàr, spre necazuri,spre batjocuri, spre scuip5ri i spre batäi a fabda; c5.

20 trupul s5.u, dup5.' cum zice Isaia: L-au dat cebra ce-1bätea i obrazul säu scuipältorilor". i fuel atita au fostblindétele imp5.ratului acestuia i atitea bunäläti ne-auadus noao printr-insa, càci vrii. ca sà cearl apostolulceva de la oameni, cu denadinsul ii jura pre din0i,

25 pre blindétele lui Hristos zicind: juru-vá pre voi, frati-lor, pre blindétele lui Hristos.

Si de vréme ce tot urmeazg impàratului i ascultà dedinsul, c5.ci sà nu ne indrept5.m i noi viata noastrI spreblindétele acestui impärat? Ce tinem in piepturile noastre

30 miniia hiarälor celor säilbatice i pohta izbîndirii, bimbaaspidei, gura '51rpilor, cu caré toat5, zioa clevetim,

f. 171v batjocorim, / oc5rim, injuilm i ne pohtim unul altuiaräul i paguba.

Dupà acéia pomené§te evanghelistul a fi s5.vir§it ucenicii35 porunca Domnului 0 a fi adus asina, impreunà cu minzul

2 gresalile C / pohtile C, N // 3 dup4 iaste ad. marginal flcut B // 5 lar C//6 Ord paranteze C, ad. marginal cuvintele B, cuvintile N // 8 Implrati B, CInIltati B, C // 9 gaeste C // 10 dreptate C, N // 11 dar C // 15 sau] au C// 16ingreueze C // 17 bun6.t54i B, C / darueste C //18 ce au venit N / adicl C /coari C // 19 c5.] cu A //20 in:re paranteze dup5, cum zice Isaiia C / Isaiia N // 22blindetile C, N / atita. C, N // 25 blindétile B, blindetile C, N // 26 blindétile B,bllndetile C, N //27 toti B, C// 28 viiata B, C, N // 29 blindétile B, blindetile C, N fCi C // 30 hiiarllor N/ sAlbateci B // 31 care C// 34 a fi] cl ar fi C // 35 sia fi adus] de au adus C //

186

www.dacoromanica.ro

ei. Iarä* n-au lipsit aceia carii striga 0 zicea: ce facet, dez-legind minzul ? Care cuvinte nu s-au scris in de§5.4 deMarco evanghelistul, cä Cu acéstia au vrut sä insemnézecum cl niciodatä de acum nu vor lipsi aceia carii vor sta

5 improtiva apostolilor, cu cuvinte gréle 0 improtiva celorce vor urma lor 0 tuturor celor ce ar vrea s5. petreacI intruHristos cu dreptate 0 sä.' se nevoiascl a intoarce 0 a invätapre norod, spre bunätäti. Cä a4a iaste scris improtiva bine-lui, räu 0 improtiva vietii, moarte ; ap. 0 improtiva drep-

lo tului, ce! päcltos.Dup5. acéia, Domnul, 0:And pre asin5., mergea in Ieru-

salim 0 toatä cetatea, pornindu-sä de dragoste, sä bucurade o intrare fericità ca aceasta 0 cu ramuri de finic 0 demaslin 1-au intimpinat, cu acélia propoveduind nu numai

15 biruinta, ce 0 mila lui. Si cei ce era aprin0 de dumneze-iasca dragoste, a§ternea pre cale ve§mintele sale, care feliude cinste 0 de intimpinaxe nu afam nicAiri sl se fie flcut,/

f. 172 nici unui implrat biruitoriu, lar acest feliu de cinste depre urrnä.', suflet4te, o dau lui Hristos, carii, pre omul cel

20 vechiu lepädindu-1, obiciaiurile céle vechi, pentru märirealui Hristos a le lepAda, sä nevoesc ; care lucru, mIcar c5. 0intr-altä vréme, iar mai virtos c.".u. id iaste vrémea pocäintii,trebuia4te a-1 face, ca, ristignind pacatul intru Hristos,impreunä cu dinsul inviind intru inoirea vietii s5. umbläm.

25 Drept acéia, de pohtim sä facem aceastä cinste 0 intim-pinare Domnului, cre§tinélte, trebue A. lepädäm miniia,s5.. scuip5m pizma, sä stingem pohta izbindirii, sä.' gonimde la noi gura cea vicleanä 0 buzele céle hulitoare, s5.lepädäm de la noi. $i drt am luat cuiva, ceva, cu strimbul,

30 s1-1 am inapoi, a cui iaste. $i de sintem insotiti cu vreosotie oarecare, netrémnicl. 0 indemnätoare spre lucruriréle 0 de acéia sä. ne lipsim. Cäci toate acéstia sint legätu-rile diavolului ; c5. de nu vom face aceasta acuma, andavem atitea pilde inaintea ochilor noWi 0 cind ne in-

1 Tar C / faceti B, N // 2 d5.55.rt C //3 acestea C // 4 cari C // 51mpotriv11-2 B.C // 81mpotriva B, C// 9 lmpotriva 1-2 B, C ¡/12 cetatea] ceata C, N / pornindu-se

C. N 1114 Intimpinat B, C / acelea C // 15 ci 0 B, C, N// 16 fel B // 17 IntirnpinareN / A. a fie flcut C, N /118 biruitor C / fel B // 19 care C, N // 20 obiceiurile C /-

19-21 ad. margina/ carii pre omul cel vechiu leplclindu-1, obiceiurile céle vechi, pen-tru mIrirea lui Hristos B ¡/21 a leplcla B ¡/23 trebue0e C ¡/25 dupd aceia ad. cre§ti-ne0e C / 1ntimpinare B ¡/26 Upse,ste cre0ine§te C / A leplam, trebue, mIniia C// 28buzile C, N // 29 luoat N ¡/30 sd, clIm C, N ¡/31 ad. marginal oarecare NI netrébniclB, N, netrebnic.1C/indi.mngtoare C//32 aceste C//33 diiavolului B, N//34 atita. C, NII

187

www.dacoromanica.ro

deamnä. atita inväitAtua bisericeasai i Ina.' tocmamoartea, crucea, piroanele, sulita, bàtàile, scuipäzile,oarile, legàturile, ina i singele cel värsat a lui Hristos-

f. 172° nu ne vor intoarce spre pocäintI, / daa la focul cind ne5 vom mai intoarce?

Si de vom vrea a paznui, cu dragoste, patima i inviia-rea Domnului 5i de pohtim a priimi destoinicé5te pre Dom-nul cel ce vine spre mintuirea noasträ.', trebue sá lepäidä.'mve5minte1e omului celui vechiu, adea sä zdrobim i sà

io sfgrimäim obiceaiurile i pohtele noastre céle vechi i a5aIi vom face intimpinare priimità i cinstità. $i impreunäcu pruncii cei mici, carii sint fsáride autate, sä.' strigälm dininimä umilità, cu bucurie sufleteasa i cu cucerie: Bine ecuvintat cel ce vine intru numele Domnului. Osanna intru

15 cei de sus". /

f. 173 CUViNT DE INVATATURA. ASUPRA OMULUI MORT ij

Nu plinget, cà n-au murit, ci doarme." A5a au zis Fiiullui Dumnezeu, cind au välzut moarfa' in pat pre fata luiIair, mai marele Sinagogului. Si a5a zic 5.1 eu altr5, intelep-

20 tija voasta, blagoslovitilor ascultftori i cgtrà dumneata(cutarele) i aträ célialalte iubite rudenii, carii cu tinguiri

Cu lacräimi và intristat impreun'l, pentru aceastä de bunneam i cinstità cocoan'l carea s-au odihnit in Domnul.

Nu plingeti, cà n-au murit, ce doarme." Fericitul ei25 sfir5it iaste adormire, iar nu moarte. Drept acéia nu cére

de la voi lacrImi, nu pohté5te suspinuri, nu priimé5teintrisaciune, nici plingere. Vrédnici de plins sînt limbile,cà n-au credintä., jidovii, cä n-au botez, ereticii, cä sintdespgrtit din bratele biséricii ; pentru cäci ace5tea adevärat

30 mor, ace5tea iau vécinica moarte, precum zice fericitul

1 besericeascl N / /ipse,ste Inc5. B / Intocma B // 2 piroanile C, N 113 ockileB, C, N / al lui B, C /14 /ipseste nu ne vor Intoarce spre poclint5. C / dar C / lafocul] apoi B, lipsefle C // 6 Invierea C // 7 dàstoinicéste C, destoinicéste ad.marginal gi: ca destoinicie B II 9 vesmintile N/ adicA, C // 10 obiceiurile C / pohtileC. N /111 IntImpinare C / /ipseste i C, N //12 care C, N // 17 plingeti B, N 1/19marile B, N // 21 cutarile N / célelalte N // 22 Intristati B// 24 ci doarme B,N /j25 sfirsit] suflet NI/ 27 nici nu B / Vrédnice BI/ 29 despArtiti B / din] de B,den N / bratile B, N / beséréricii B, biséricii N / acestia B // 30 acestia B//

188

Aceasti didahie lipseste din manuscrisul C.

www.dacoromanica.ro

Pavel, la al aselea cap, cäträ. romani: Cä cel ce au muritpäicatului, au murit °data'.

f. 173° lar o cocoana cretineasc5., ca aceasta, / ce s-au n5scutin baia sfintului botez, ce au supt laptele credintii, ce s-au

5 hfänit in casa invä45.turii dumnezeescului dar, ce s-auintemeiat cu putérea cinstitelor taini, ce era Ingräditä cubunátiti, cu faceri de bine, cu lucruri pläcutelui Dumnezeu,una ca aceasta adevärat, n-au murit, ci doarme. Asa rii-oadevereazà nemincinoasa gura lui Hristos la sfinta Evan-

lo ghelie: Cela ce créde intru mine nu va muri In véci". $i devréme ce credinciosul nu moare, ia$e lucru adevärat clsfirOtul lui nu iaste moarte, ce adormire. O märturis4temarele Vasilie la cuvintul ce face asupra mortii: Moarteadreptilor iaste (zice) adormire". $i iar54, la molitvele

15 Rusaliilor: C5. nu iaste, Doamne, moarte robilor tli, cinde0m noi din trup i venim la tine, Dumnezeul nostru, ceschimbare dentru céle mai cu grijä la céle mai fericite Ola céle mai vésele O la odihnä O la bucurie".

$i adevgrat, cit iaste de dulce aceastä adormire i cu cit20 iaste mai doritá decit adormirea cea fireascä, de toate

zilele. La adorrnirea cea fireascä rämine omul fär'def. 174 simtire: nu véde, nu aude, nu cunoa§te, s5 uitä / pre sine,

uitä pre fiii lui, pre rudenii, pre priiateni, rämlne lipsit detoate rädätärile vietii §i de lumina acetii lumi.

25 lar la adormirea ceastä de pá urm5. o, cit sl bucurä, citsä rIsfatä O cit inviiazI, in loc de al piiarde lumina. 4dechide mai virtos u5a ceriului, a luminii ce adevä'rate.O zice [saia la al noaolea cap: Celor ce räcuesc in locul §iumbra mortii, lumin5. li va lumina pre ei". In loc de a sä

30 lipsi de räsfätäri O de bogätii, c4tigl frumosetile, carelepot singure sa sature toate pohtele lui. O adevereaz5.David, la Psalomul 16: Sä'tura-m5.-voiu cind mi sä vam'Ata märirea ta". In loc de a räminea de cunWinta rude-niilor O a priiatenilor, intre stfälucirile luminii cei neapro-

35 piiate, véde, in toate zilele, O pre pärinti O pre fii §.1 vencealt au avut dorit in lume. O märturisé§te marele Pavel

1 al 6 B, N // 2 odatl au murit N // 4 laptile N // 6 putéria B // 12 ci B,N //13 marile B, N / Va3ile //14 (zice) iaste N / iar54i B, iarl N //17 dintr-acéliaB, dintru céle N //25 p5.] pe B, N //27 cerului B /128 noalea B, 9 N /129 In umbr5.N // 30 bucug54ii B / frumusétile B, frumusetile N / carile N i/ 31 pohtile N // 34luminii cei neaproate N // 36 marile N //

189

www.dacoromanica.ro

cgtrg corinthéni, in 13 capete: Acum cunosc din parte,iar atuncea voiu cunoa5te, precum 5i cunoscut sine.

Si de vréme ce aici, dupg adormirea cea fireascg, A.intoarce iarg omul la osteneli, la scirbe, la supgrgri, la

5 patemi, acolo, dupg adormirea cea de pe urmg, caré 0f. 174' numim noi / a mortii, tréce din scirbg la bucurie, din

stricgciune intru nestricdciune, din ora5u1 lacrgmilor lalocul veseliei, din turburarea vietii la adgpostirea cea linga mintuirii, din patimile Eghipetului in pämintul cel fericit

io al aggduintei din robiia lumii la mintuirea ceriului, dinpetrecaniia omeneascg, in ceata fericitilor ingeri. Si cealtg norocire iaste mai mare, decit aceasta? Ce altà ador-mire mai doritg, decit adormirea mortii ?

Drept acéia zice 5.1 Duhul Sfint la Eclisiastul, in 7 capete:15 Mai bung e zioa mortii, decit zioa na5terii, cg na5terea

iaste inceputul durerilor, iar moartea iaste inceputul vietiicei fericite".

Drept acéia zic iar5.: Nu plinget cá n-au murit, cidoarme", 5i cu mine impreura vg zice 5.1 cel cu rostul de

20 aur, loan: SI cuvine la moarte sg ne bucurgm, iarg sànu plingem". Si pricina iaste, zice sfintul: De va fi fink,s-au mintuit curind din mijlocul rélelor, iar de va fi bItrin,acéia ce i sg pgrea mai doritä. a fi, cu satiu luindu-1, s-audus".

25 $i noi, de nu varsgm lacrgmi niciodatg, dud ruda sau1. 175 priiatenul doarme, ci mai virtos lini5tim, / tIcem 5i ne

nevoim ca sI nu-i dgm vreo supgrare, mgcar c5. 5tim cumcg adormirea iaste moarte trecItoare sfir5itu1 a unii zile",precum zice dumnezeescul Zlatoust, dará pentru ce sl le

30 vIrs5.m pentru cei morti? Pentru ce sg ne intristim desfir5itu1 vietii fratilor no5tri, ce A. odihnesc in Domnul,ce s5. veselesc in slava cereascg, ce lgcuesc in 15.ca5urilecelor vii? Adevgrat, moartea, ca o nemilostivg ce iaste, ausecerat fgede vréme pre aceastá floare aleas5. 5i au rIpit

35 prea timpuriu podoaba, frumusétia neamului femeesc.

4 omul iar N / ostenéle B // 5 patimi B, N // 8 ling] bung. N 119 patimile B,N ¡/10 flgiduintii N ¡/11 petrecanie B 1114 Eclisiiastul B //16 ad marginal Ince-putull N ¡/18 iar N / nu plingeti B // 20 Ioann B // 25 sau] §i B //26 priiatenii B.dorm B // 28 raoartea B / trecitoare B // 29 ce sli. virsAm B //30 mortii B // 33-34au secerat pre aceastá floare aleasá far'de vréme §i au rgpit N // 35 timpurieB / §i frumusétea N / fimeesc B, fg.mesc N //

190

www.dacoromanica.ro

lar pentru aceasta nici lacrämele, sint Cu cale, nici intris-tarea cu dreptate. C51 precum iaste mai norocit coräbiia-riul acela, pre carele vintul cel tare il aduce cu grahl lalini§te, decit acela ce cu mare lin4te, fälede vint, c5.15.to-

5 r4te, aa mai fericit iaste O cela ce färl vréme, de moartegrabnicá s'a' mutà la lin4tea dumnezee§tii fericiri. Ziceinteleptul Solomon: Sfir5indu-se preste putin, au plinitani mu4i, cä p15.cut era Domnului sufletul lui". Au satut

f. 175e Cu bung multemità la Dumnezeu O sufletul acepli / cin-to stite cocoane, pentru multa ei credint5., pentru bunätätile

ei céle cre$inWi, pentru curAteniia cea flede aseminare,pentru cuceriia cea mare, la céle dumnezeqti.

Drept acéia s-au sfir§it preste putin, pentru ca A. ci4tigerodurile lucrarilor ei, celor p15.cute lui Dumnezeu sau, sä.

15 zic mai bine, s-au sfiqit preste putin, pentru ca sä c4tigezilele ei O 0.1 faci viata ei vécinic5..

O pasäre, ce sä num4te finix, de ce s'A s5.vire$e flidevréme de acéia mai mult 4 adaoge zilele vietii lui, pentruc5.ci moartea ii inoia* viata 0-i d5.ruia.5te ani mai multi.

20 Deci aceasa cocoank de ar fi murit pentru ca sä se sivir-easc.5., ar fi fost vrednic de plins sfirOtul ei, pentru aci

s-ar fi pierdut un chip minunat ca acesta al darurilor O albunAtItilor. DarA de vréme ce s-au sä..virOt pentru ca sätrliascä in véci, pentru ca sä se bucure, impreunl cu inge-

25 ni, pentru ca sä se nascA de a doa ora, in ceriu, ca finixul,ce trebuesc lacrAmele? S5. cuvine (zice fericitul Pavel)

f. 176 acest trup stricAcios sä se imbrace cu nestrickiune / §iacest muritoriu sä se imbrace cu nemurirea. Inceteazä,drept acéia, jalea, sIvirpsc.5.-se intristaciunea, c5. n-au

30 murit, ce doarme.Si precum zicea apostolii alfa' Hristos pentru Lazar,

ap. zic O eu pentru dinsa: De-au adormit, mili' tui-s5.-va".Va aOiza, Mea' de nici un prepus, marele Dumnezeu sufle-tul ei cel creSinesc in sinul lui Avraam O al lui Isac O al

35 lui Iacov, in 15.caprile celor vii, in corturile celor drepti,

1 lacrimile B, N//2 corniiarul B//3 carile N//5 acela B//6 linistia B//7 peste B//9 mu1t5.mit.5. N II 11 asSminare N// 14-15 ad. marginal rodurile lucrurilor ei, celorp15.cute lui Dumnezeu sau, sá zic mai bine, s-au s5.vtrsit pentru ca s5. cistigeB ¡/16 zulle N / viiata B, N / lipsege ei B //17 sevirsaste B // 18 zilile N / lui]ei N // 19 viiata N // 25 do oara B, N // 26 lacrgmile N // 27 nestric&ciuneaN // 28 incetéze B // 29 intrisaciune N // 30 ci doarme B, N // 33 f5.1.' de B,N / marile N // 34-35 si lui Isaac s'i lui Iacov N //

191

www.dacoromanica.ro

unde straluc4te lumina cea de pururea a dumnezeWiilui mgrire.

Si de vréme ce intre célialalte faceri de bine sint folosi-toare cérerile sfintei besérici i ruggciunile celor credincio§,

5 pentru ca sl c4tige fiqtecare crWin fericirea cea neschim-bata, pentru aceasta vg pohtesc pre tot, preasfintitilorarhierei, cuvio§ilor ieromona§i, cucérnicilor preot, cinsti-tilor bojari pre tot norodul ce va aflat de fatg, sà zicetcu un glas i cu o inimg, tot deodatg, Dumnezeu s'A o iarte

lo i sg o fericeasca, pentru ca s'a' invredniceascg i ja i noitoti (cind va fi voia lui Dumnezeu) sä ne veselim impreungintru impgratiia ceriului, unde iaste viata fgede moarte

mgrirea nedescoperitá i bucurie stgtgtoare i vécinicg.Amin. /

1. 177 15 iNVATATURA aND SA FACE PARASTASI

Un lucru peste fire yaz in Sfinta Scripturd la a doaoacarte a impgratilor, in 12 capete i foarte mg face de mgminunez. Impgratului David i-au fost bolngvit copila§ulcel dintiiu, ce avea din Virsavea. Si, pentru cgci se afla

20 in nevoia mortii, era pururea trist i mihnit §.1 nici mincanici bea, nici putea nimeni sal-1 mingie. Iar dupg ce aumurit, zice Sfinta Scripturci, indatá s-au spglat i s-au unscu mirosuri i s-au imbrgcat in haine luminate i, mergindIn casa Domnului, au dat multemitg' lui Dumnezeu. $i

25 eOnd afarg s-au ospätat i s-au veselit, de care lucru staude mg mir, cum putu fi aceasta? Ca pina era viubolnav plingea i sà intrista i, dupg ce au murit, s-auveselit.

Ráspunsul acesta ni-1 dä. insu David. Pina era zice30 bolnav, mi s'A cuveniia sá mà mihnesc pentru el,

caci aveam ngdéjde cá mi-1 va rasa Dumnezeu. lar de

2 lipse,ste lui N // 3 célelalte N // 4 credincio0 N // 5 firicirea. N // 6 totiB // 8 aflati B, N / ziceti B, N // 9 toti B, N // 12 viiat5, B, viiata N //13 nedesco-peria] nedespártia B / bucuriia N / lipseFte i vécinia B // 16 SchipturaB / dooa B, N 11 19 Virsaviia B, N // 21 nimenii nimic N / iar N // 24 multb.mit.i.B JJ 27 plIngia B //

192

Aceastà didahie lipseste din manuserisul C.

www.dacoromanica.ro

vréme ce au murit, inapoi nu pociu sa-1 mai intorc, ci-m'caut mie a mérge dupa' el; i pentru acéia niä bucur c5.

f. 177° s-au / odihnit in Domnul i s-au mintuit de grijilelumii".

Drept acéia zic i eu caträ. dumneata (cutarele) i cAträcélialate iubite rudenii sà incetati intristarea i sä parasitlacrämile, de vréme ce s-au odihnit in Domnul aceastäcinstitä cocoanä: ce sä pomen4te ast52. Caci lacramile

intrisfaciunile nu dau nici un folos mortilor, nici pot10 sä.-i l'Acarea' din viata cea vécinicä, nici sa"-i scoatä din

gropi. i pentru acéia au pus lége dumnezee§tii apostoli,sä nu plingem pre morti, ci sä-i pomenim la infricop.teletaini i sä facem milostenii §i. alte faceri de bine pentru ei,cà iaste pläcut inaintea lui Dumnezeu i li sa face mare-

15 folos i aduc multa dobindä i mintuinta sufletelor, precumadevereaza i sfintul Dionisie Areopaghitul la cuvintulce face asupra mortii. Rugäciunile zice ce s'a facla sfintele jertavnice sint de folos nu numai celor vii, cimai virtos i celor morti".

20 i pentru acéia §i. sfinta beséricä sà roaga neincetatbunätätii lui Dumnezeu s'a' lase toate grepiele celui mort,pentru neputinta omeneasca i s'a-1 odihneasca in locullcelor vii, in sinul lui Avraam i al lui Isaac i al lui

f. 178 Iacov, de unde lips4te toata duréria, grij a i / sus-25 pinarea. i sà nu sä uite putéria lui Dumnezeu pentru

multa i nespusa a lui bunätate, spurcaciunilor ce s-aufacut de cel mort, pentru neputinta omeneascl, devréme ce nu iaste nimeni curat de spurcaciuni, dupä cumiaste zis.

30 $i de vréme ce i aceastä cinstitä cocoanà ce sä.' pomené§teastaz, cu cuvioasä slujba besericeascà au vietuit in lumeca un om, s'A roaga, prin mijlocul mieu, tuturor citi vaaflat de fatä, ca ce va fi greOt inaintea lui Dumnezeu

inaintea oamenilor, s'a zicet toti, Cu un glas i cu35 o Dumnezeu s'a o iarte, pentru ca s'A ne invred-

nicim i noi a lua aceastà erfaciune, dupä.' petrecaniianoastra. Amin.

1 poci // 3 si s-au mutat i s-au mintuit N // 5 cutarile N // 6 célelalte N /párásiti B // 8 astázi B, N //9 intristáciuninile B // 10 viiata B, N //12 InfricosatileN // 13 milostenie B // 15 sufletelelor B, sufletilor N // 16 Ariopaghitul B, /ipsefteN //18 sfintile N / jertvenice B, jáxtávnice N // 31 astázi B, N // 33 afla.ti B,N // 34 ziceti B, N // 36 luoa N //

193

www.dacoromanica.ro

I. 178' CUVINT DE iNVATATURX IN 25 A LUNII DECHEMVRIE,LA N/qTEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

Cà iaa vestesc voao bucurie mare, carea va fi la totnorodul, cg s-au ngscut voao asaz mintuitor, carele iaste

s Hristos, Domnul, in cetatea lui David".Mula' veselie sufleteascg ne aduc noao, celor credinciosiiubitori de paznuire acéste cuvinte ale sfintei Evan-

ghelii de astgzi, dintre care cuvinte adungm 2 lucruriminunate si peste fire; una, cä intelégem o véste bung',

lo caré din véci nu s-au auzit, nici sä va mai auzi ping invéci 0 alta, ea' auzim o bucurie mare caré stinge toatgjalea, toaa intrisaciunea i toaa lacama de pe fatapgmintului. A pohti insg acéste cuvinte sä le intinz ca omasä desataa inaintea dragostei voastre i sä và fac un

15 ospgt sufletesc, dupg' putina, puind in loc de bucate,cu multe féliuri de bungati drése, cuvintul cel de bung

f. 179 vestire / i, in loc de bgutur5. veselitoare, A, dreg in pg-harul preainteléptelor capetelor voastre cuvintul cel demare bucurie, pentru care lucru cérem putére de la Hristos,

20 carele inteleptéste pre cei neinvgtati, ca sá ne luminézemintea i sä.' ne dea ajutor ca sà putem indulci Cu ospgtulvorbelor inimile i auzurile celor ce vor ospälta sufle-téste.

Decit célialalte nume, cu carele zice Isaia sä: se nu-= meascg mintuitoriul, decit toate iaste, cel dintii, minunat ;

Cu cuviina i sg cuvine acest nume, cg nu numa intr-unlucru ci in toate faptele sale minunat au fost: minunaazemislirea lui, minunaa i nasterea, minunatg i viaja,invgatura, moartea, inviiarea, ingltarea la ceriu ; minunatg

30 au fost i pohfala Înàltärii lui, cg toate intru dinsul aufost noao ingltate i minunate. lar ce iaste prgznuireanoastrg, ceastg de acuma, iaste mai minunaa decit toate,

1-2 Cuvint a doilea la zioa nasterii lui Hristos C // 1 a lunii] ale lui B j dichem-vrie B // 3 vestit ad. marginal §i vestesc B / care C // 4 astizi B / mintuitoriu B,inintuitoriul C / care C, N // 6 credincios B // 7 Evangheliei B, N ¡/10 care C // 11.care C //12 jalia B / de pe] dup5, C // 13 repekl a§ pohti N / Ina] ca C intinzu B//14dragostii C, N // 16 feluri B / ad. marginal de bun5.tAti B// 17 vestire] voire B / ad.ftarginai veselitoare B / p5.haru C / plhariul N // 20 carile N/ Inteleptiaste B // 21.ajutoriu B, N // 22 ce vor] ce s5. vor B, C, N // 24 celelalte C, N /care C, carile

/ Isaiia C, N / tá 51 numeasa C, tá ta numeasc1 N // 25 m1ntuitorul C /dintliu N // 26 numai B, C / Intro un B, Intru acest C, N // 27 faptile C, N //28zAmislirea C, N / viiata B, C, N //29 1nvierea C // 30 pohvala C, N ¡/32 acum C //

194

www.dacoromanica.ro

carele pomenéste evanghelistul zicind: Si au näscut pre.Fiiul säu cel intii näscut i 1-au infäsat pre dinsul

f. 179v pus in iasle, pentru a nu avea ei loc in cas5." I. Cá ce-jaste mai minunat decit a zäcea in iasle Domnul tuturor?

5 $i nu fu lui alt loe in lume? Ce iaste mai rninunat decit o-märire ca aceasta, sà fie aruncat la locul dobitoacelor?

pentru c5.ci vald ingerii pre Domnul ceriurilor, aruncat_In gunoae, cintä: märire lui Dumnezeu, celui din nältime.

nasterea aceasta n-au fost numai mintuitoare, ce 010 minunatà. Ca' despre o parte trebue sä ne minunäm de-

sfatul cel minunat al inteleptiei lui Dumnezeu, iar de altäparte trebuieste sá märim lucrul cel mare al bunätätiilui. Cà am cistigat astäzi pre judecätoriul ceriului i akpämintului, carele, surpind zapisul räut5.tilor noastre, s-au_

15 milostivit de au rupt i legäturile.astigat-am astäzi pre Domnul, carele jugul cel vechim

al robiei noastre, de pe grumazii nostri färämindu-1,intrisaciunea lumii au veselit-o, cu slobozirea cea véci-

astigat-am pre impäratul cel blind carele, in toatà20 lumea cälcind cu pasii dreptätii ceresti, tiräniia vräjmasu-

lui celui räpstitoriu au sfärimat-o.Astäzi au strälucit noul Adam, carele nu iaste läcuitoriu,

f. 180 ci domn i stäpin raiului, pre carele / frumosétia pomuluicelui oprit nu-1 va insäla, sarpele nu-1 va vicleni, muiarea

25 nu-1 va amägi.Astäzi au räsärit lumina intru intunérec.Astäzi, pre acela de carele sä turbura ceriul i ceriul

ceriurilor, avindu-1 lumea, nestiind 1-au cistigat.Väzut-au sfintii, strämosii nostri, minuni mari i färä

30 de numar; cä.' Marea Rosie, desfácindu-se in doao le-aufacut cale; focul, ca un stilp luminindu-le noaptea, le-auslujit ; norul, de arsita i zäduful zilii i-au umbrit ; ceriul,hranä ingereasa le-au dat ; piatra cea virtoasä, paardulce li-au deschis; Iordanu1, curgerile sale céle répede,

35 spre fugal li-au intors ; zidurile céle tari ale vräjmasilor,

1 carile N // 2 tritliu B, C, N // 6 o mhire] Fters omortrea F1 ad. o smerireB / dobitoacilor C // 7 cerurilor B // 9 ci i B, C // 11 intelepciunii C, N // 12trebue B, trebueste C // 14 carile N / nostre B // 16 carile N 11 17 robii C /de pe] dupe C, N / nostrii C // 21 r4stitor C // 22 carile N /11cuitor C /1 23 carileN / frumusétia B, frumusetea C, N // 24 muerea C // 27 care C, N 11 28 cerurilorB // 30 doao] 2 N // 31 li-au slujit N // 32 arsita ad. arsura B, arsura C j z5.duhulN // 33 li-au dat N piiatra B, N //34 le-au deschis C // 35 le-au intors C //

195

www.dacoromanica.ro

de glasul trimbitelor cu azut ; soarele, pre ceriu zlbovindcu cäTätoriia, au märit zioa pentru izbinda. Iar minuneca aceasta nu s-au väzut niciodatä, nici s-au auzit, ca celace iaste unul näscut celui preainalt, pre carele puterile

5 arhanghelilor cu frieä Ii slujesc, a sä aräta pre sine, cutrup, oamenilor i trupul carele 1-au luat de la oamenis1-1 indumnezeiasca.

Drept acéia, decit iaste taina aceasta mintuitoare, deatita iaste si mai minunat5.; caré necum limba omeneaseä /

1. isov io poate a o gräi, ce si ingerii, carii ne vestesc noao astäzibucuriia cea mare si cintá märirea lui Dumnezeu, nu iastecu putintä ca sä o adeveréze.

Esit-au zice porunel de la chesariul Avgust,se scrie toatä lumea, adecI ca fiestecine numele säu, la

is mosiia sa i la locul nasterii sale sä spue. Drept acéia,Cu pricina acestii porunci, s-au suit i Iosif din Galilea,din cetatea Nazaretului, la Iudea, In cetatea lui David,caré sä. chiamä Vithleem (pentru c5.' era el din casa sadin mosiia lui David), sä se scrie cu Mariia cea logoditä

20 lui, muiare, fiind grea. Iar osteneala i greotateatoriei acestiia pre lesne o va putea cunoaste fiestecine, deva vrea sä socoteascä vrémea si cine au fost cei ce dig.-toriia. Cä era pre la miezul ernii, cind pämIntul si apeleslut inghetate de ger i de vinturile céle reci; i fecioara

25 tinärä i rusinoasà, caré nici din casä nu era obicinuitäa esi, i, fiind aproape de a naste, purcéde pre o cale greasi cu anevoe ca aceasta. i, apropiindu-s5'. de Vithleem,doarà s-ar fi gä'sit vreo casä cuvioas51, ca sa' nascä fecioaraaceasta intr-insa, iarl insus iubitoriul de säräcie, Domnul,

tf. 181 30 au pohtit / intr-o cosare smerità, ca sä se nascä.$i fu, drept acéia (zice evanghelistul), fiind acolo s-au

umplut zilele ei sä nascä. $i era noaptea, caré noapte eramai luminatä decit soarele, intru caré au räsärit soareledreptätii. insä eu mai bine voiu numai zioa acéia a fi

1 tr1mbitilor B, N / soarile C, N // 3 c5, cela ce B, C, N // 4 carile N // 5 sluj5scB, C, N / oamenilor cu trup C, N /16 trupul B / carile N /1-au luoat N // 8 declt

cu cit B / de ad. si cu C // 9 care C / necum] cu B // 10 ci i B, C, N / careC //14 sl scrie C, N / adia. C // 16 Galileia B, C, N //17 Iudeia B, C cetatiaN (/18 care C / chiiam5, N / Vithleaem B, Vithliaem N /fir4 paranteze C// 20muere C / greutatea B, C, N / cAlAtorii C fi 24 1nghietate N // 25 care C // 26 ae§i] sä ias5. C, N // 27 apropindu-se B, N / Vithleaem B // 28 doar C // 29 iar C /InsusiN / iubiterul B // 32 zilile N / care C, N // 33 soarile 1-2 N / care C, carile N //

196

www.dacoromanica.ro

noapte intru caré omul cel dintii, Adam, au pohtit a fiasémenea luí Dumnezeu. Si noaptea aceasta, intre caréau strálucit lumina cea cereascä in lume, noul Adam, ovoiu numi zio.

5 lar sfinta Fecioarä. Wepta, cu mare pohtä ceasul acela.intru care, pre Dumnezeu ca un prunc, s5.-1 ja in bratelesale O. Cu minile sale s6-1 cuprinzá i Cu titele sale sä.-1apléce, fiind, drept acéia, toate intr-un linite i intru tkére.

noaptea calea sa jumátate qit-au aici, in10 lumina aceasta a noasträ., ca un mire din cámara sa; e0t-au,

zic, nä.déjdea tuturor vécilor, bucuriia ingerilor, mintuireaneamurilor, scularea celor morti, izvorul mili, rädäcinavietii. E§it-au cuvintul Tatä.lui, cu trup imbrkat, din,trupul Fecioarei ; qit-au gol, pentru ca sá ne imbrace pre-

15 noi, skac ca sá ne imbogáteascá, smerit ca sá ne inaltef. 181v la ceriu, ca un prunc / ca sá ne facá pre noi desávirit §1.

säne dea noao bucuriia cea vécinicá. Auzitu-s-au, rogu-vä.,vreodatä., véste ca aceasta? Au socotit c5. O. va mai auzi?De aduce atita bucurie la oameni o véste bula de céste

20 treatoare, dará aceastá véste cu cit mai virtos va aducebucurie mare la tot norodul, dupä cum au zis ingerul?Precum cäidura soarelui trage aburul de pe parnint, in,sus i de acolo sà pogoaa roao i face pámintul de rod4te

vesel4te a§a i preacuratul singele Fecioarei, cu pu-25 téria Sfintului Duh, fár' de nice o skainta de bárbat,

zemislindu-se, s-au fkut trupul Domnului Hristos carele,qind la lumink ca cela ce iaste lumina cea adevkatá,minunat au veselit tot neamul omenesc; i näscindu-1,1-au fácut mai frumos decit ar fi fost infrumuetat cu tot

30 féliul de buratat. a el iaste izvorul bunaätilor fär' denici o strickiune a fecioriei sale i ar'de nici o simtire dedurére au strälucit in lume acest sfint prunc.

Obiciai iaste, in multe pkti, ca tot cela ce ar duce roadanoao de vinzare iaste ertat de toatá datoriia várnii lui.

1 care C, N 1 dintliu N] din B / a fi Cu Dumnezeu asemenea C, N // 2 careC, N // 4 zioá, C, N // 5 iará. N / mare] mu1t5. C, N // 6 bratile B, N // 7 m'infle

C, N / coprinzá. C J tttele B, N // 9 fácindu-si N //10 amarea B // 11 nádéjdia NY"12 miliii C // 14 fecioarii B, C, N / pentru] pentre A // 15 imbogátiascá N // 18.socotiti B, C, N // 20 dar C / veste cit] mult B // 22 de pe] dupre C, N // 24preacurat C, N / fecioarii C, N // 25 puterea C, N / nici B, C, N // 26 zámislindu-sA

N / carile N // 29 Infrumusetat B, N / cu tot] cu de tot C, N // 30 bunátáti B.N 31 fecioarei B // 33 Obiciaiu B, N, obiceiu C //

1.97

www.dacoromanica.ro

Drept acéia, vrédnic lucra au fost s5. fie §i sfinta Fecioarlt. 182 mintuitA de / toatA vama datoriei durerii nWerii sale,

cA numai ja singurA au adus lumii roadä noao. CA toatemuerile cite au nAscut in lume au adus roduri vechi,

s zemislite in tina pacatului celui strAmc:gesc; iar acesta precarele 1-au näscut sfinta Fecioarä cu adevArat iasteroadA noao, c'A iaste om zemislit din Duhul Sfint i nunumai om singur, ce §i Dumnezeu. CA singurg ja au adusIn lume aceastä roadä frumoasA i pentru acéia au rAmas

lo mintuitA de toatA vama nWerii cea cu durére, precumde toatä striaciunea fecioriei au ramas intreagl. C5. celce venise in lume ca sA facA pre tot oamenii curati i fär'de stricAciune n-ar fi fost nicidecum cu cuviintA sA facáMaicii sale stricAciune.

15 Drept acéia, ce iaste mai minunat i mai slAvit decitaceastä nWere? C5, s'A intunea mintea omului i nu poatea le pricépe acéstia, cum poate cA s'A nasa fecioara fiiu?Si prin venirea unui dar in lume sA s'AviqWe taina a doaodaruri; cA ziditoriul sä. nWe din zidirea sa i muma

20 cea neimpreunatä cu bArbat s'A minuneazâ de rodulpintecelui sAu i muiarea sl face incepAtoriul slu in-cepAtoare.

4.182° Si nu §tiu de ce / m'A voiu minuna intii? De zemislireacea fAr'de s'Amintä, au ad prin nWerea aceasta mai mult

25 s-au savit fecioriia? $i nu iaste minune de au näscutau l'Amas Fecioara curatl, a au näscut pre cela ce iasteinceputul fecioriei i intru tot curat.

Cine va putea spune cu ce dragoste i cu ce fria im-preunâ va fi cuprins pre acest Fiiu al s'Au, cA fiind pling de

30 credintâ il cuno§tea pre acesta a fi Dumnezeu cunWeaa fi i Fiiul sAu; s'A cunWea pre sine a fi i mumAslujnicA. Drept acéia, ca o mum'A cu dragoste 11 cuprindea

säruta i ca o slujnicA, ca pre un Dumnezeu inalt abiiacu preacuratele minile sale cuteza a-1 apipAi. CAcitiia

35 cA nici preotilor nu era slobod a sA atinge de lada legii,

5 zámislite B, C, N / strá.mosIsc B, C, N / iará. N // 6 carile N // 7 zámislit B, C.N 118 ci i B, C // 11 fecioarii C, N //12 ca O.] sá. C, N / toti B, C, N // 13 14ad. marginal n-ar fi fost nicidecum Cu cuviintásä facä stricáciune maicii sale B 1115

B // 17 aceste C, N / iipselte fecioara C, N //18 sávIrsaste N / dooa N // 21muerea C //23 di ce N / Intliu B, C, N / amislirea B, C // 24 fázá de N // 30cunostia 1-2 B // 31 cunostia B / i mumá a fi C, N // 32 Drept acéia] Deci C /coprindea C ¡/34 preacuratile sale miini C, N / mlinile B / pipf.i B, C, N / CAqtiia B, ad. marginal N fi

198

www.dacoromanica.ro

caré era ca o umbra' inaintea ace5tii taine i 5tiia a fiscris ca sa se curäteasa cei ce purta vasele Domnului.$i de pohtiia arAmurile beséricii atita curältie, cu cit maivirtos pohté5te acesta curätiia carele iaste incepätoriul

5 izvorul curätiei.Drept acéia preainteleapta Fecioarä., cu fria i cu dra-

goste, impreunäl cu multe lacrämi, carele le scotea dragosteaf. 183 cea multä ce avea d.trà cela ce s6 näiscuse / dintru dinsa,

uda trupul preasfintului cocon ; i luindu-1 cu scutece 1-auio inf5.5at i cu bratele 1-au cuprins itite feciore5ti dindu-i

In gurà, cu lapte curat 1-au acapat.ce s-au mai intimplat iaste lucru cu adev5rat

covir5a5te toat5. minunea 'ninth omene5ti. Cä. zice: Si-1puse pre dinsul in iasle, pentru cg nu avea ei loc in casà".

15 InatiOnd, drept acéia, un lucru prea de jos, cu un lucruprea inait, cum nu te vei cutremura de minune? C5." prunculacesta, carele sá virguléqte in iasle, de ne vom ràdica ochiicredintii noastre Il vom cunoa5te fäcind tunete i fulgereIn nori 0 pre cer umbletul stéle/or rinduind, soarele

20 luna de raze implindu-se i mi5carea ceriului indreptindtoatä greimea lumii acest prunc inf'd5at o cirmuia5te.Cine iaste acela a5a mic i a5a mare, 3.5a smerit i a5a

cit in iasle zäcind, in ceriu cu glasuri 1ngere5timg.ré5te ? C5.* ce iaste mai mic 0 mai smerit decit a sà.' na5te

25 in iasle, care loc nu iaste al oamenilor, ci al dobitoacelor?ce iaste mai mare 5i mai inalt decit tot intru aceasta5.

na5tere, Omintul cu mare luininá a staluci i multimeaf. 183e o5tilor cere5ti a cinta i cétele ingerilor / a sä.' veseli cintind:

MArire lui Dumnezeu intru cei de sus"? $i umplind30 Vázduhul de glasuri duki i minglioase, cind, de la ince-

putul lumii, s-au mai auzit, la na5terea vreunui om, glasuricinfäri ingere5ti? De nu poti créde, omule, cu slniciunea

ta, cum cä s-au ng.scut Dumnezeu din muiare, cunoa5tecá s-au ngscut din fecioarà. De-ti pare lucru prost a fi

35 scutecele acélia intru carele iaste inf4at, minuneazà-te.

care C, N// 2 vasile C, N /13 arlmurile ad. Fi vasele B, arlmuri C, N //4 carile-N // 5 curAtii C //6 fecioara C // 7 carile N / dreagostia B // 9 cocon] prunc Cscutice N //10 bratile N / coprins C, N / tite B, C, N 1 feciureqte //13 covIrstaste-A / lipse,ste toat5. B ¡/14 esle C ¡/15 inatisInd C lipsefte prea C. N // 17 carile N /virguléste ad. marginal Si ; sallqluiagte B I carele sä vIrguléste] care iaste C / esleC ¡/19 ceriu B, C, N / soarile C, N // 20 umplindu-se C // 21 clrmueste C // 23esle C //25 es)e C / dobitoacilor C // 28 cetile C, N // 31 s-au] au B // 33 muereC // 34 De-t pare B // 35 scutecile B, C, N / acelea C / carile N //

19,

www.dacoromanica.ro

de ingerii si de multimea ostilor lor ceresti, cu ce cintIriil märesc. i de te scirbesti de iasle, faldic5:4 ochii putinel

vei vedea pre ceriu stea noao, caré märturiséste lumiinasterea Domnului. $i de vréme ce crezi altele mai mici,

5 créde i die minunate. $i de te pricesti de céle ce sint alesmereniei, cinstéste céle cereti i inalte.

Cine, drept acéia, intru inältimea märirei acqtiia fiindimpreunatä. cu atita smerenie, nu va cunoaste a fi doaofin, dintru cari una iaste vrednicie m'äririi 0 alta priiminta

lo bunätätii ; carele amindoao le aratä prorocul Isaia, zicind:Prune s-au näscut noao i fiiu s-au dat noao". Numindu-Iprunc, insemneazg smereniia omenirii roi numindu-1dat, aratä inältimea màririi. Cä s-au näscut noao, cel

1. 184 ce 1114 era; dat iaste, / drept acéia, din dumnezeire i näscut15 din fecioarä.

Näscut iaste cela ce simte apusul ; dat iaste cela ce n-areinceput: näscut iaste cel ce iaste mai tinär decit multi ;dat iaste decit carele nu iaste nici pärintele mai vechiu ;näscut iaste cel ce va sä. moarä ; dat iaste acela dintru

20 carele viata sä naste i asa, cel ce era, dat iaste i cel cenu era s-au näscut. Acela stäpinéste, iar acesta sä. sme-réste. Lu4 stäpinéste i noao, celor credincios, ne gät4temostenire ; i nimeni sä nu socoteasa cä, luind trup, s-aumicsorat ceva din mgrirea cea dumnezeiascä. Nu s-aun5:scut ingerilor, cIci acei ce au rämas in dreptate nu letrebuia mintuire i cei ce cäzuse nu putea ca sä se mintuias-a. Noao iaste, drept acéia, dat Domnul acesta i näscut.

$i de vréme ce ingerii 11 märesc pre dinsul, cuneintorcindu-i pre dinsii de la räutate, nici cétele lor sä:

-so le mai slIveasel, darä noi, cu cit mai virtos sä cuvine sä-1mäxim i sä.-i multemim pentru véstia cea bunä a impäc51-ciunii ce ne-au adus de la Dumnezeu Tatäl pentru bucuriiacea mare ce au värsat peste tot pärnintul, pentru mintuirea

f.iskiv noasträ din mina f vräjmasului, pentru deschiderea usilor

1 lor] celor N¡/ 2 r5.dic5.-ti B, C // 3 care C // 4 altile N 11 5 pricesti] pripestiC, N // 6 smerenii C / repetd céle N 11 7 lipse,ste drept acéia C / Intru] dintru

/ mIririi Cf acestii C, N // 8 doao] 2 C, N // 9 dintru care B, dintre care C /vredniciia C, N / priiminta ad. marginal ;si priinta B // 10 carile N J Isaiia C, N //11 noao voao N / ters §i B // 13 noao] voao B 11 14 ad. marginal drept acéia N //18 carile N / lipseste nici C, N 1 pkinte B, Orintile N // 20 care C, carile N 1viiata B, C, N / asa] alta C // 23 credinciosi B, C // 25 aceia C // 27 datu C // 29du/A nentorcIndu-i ad. crestini C, N / dinsii] ei C, N / cetelor C, cétilor N /dipseFte lor C, N // 30 dar C // 31 multumim, multLmim N f vestea C // 32 ni-auadus N // 33 preste C. N //

.200

www.dacoromanica.ro

raiului 5i. pentru multele 5i nenumaratele faceri de bine cene-au fäcut 5i ne face totdeauna, pentru carele trebuia5te,cu bucurie sufleteasca 5i. cu laude de multemiri 5i de slavos-lovie sa-i zicem: Slava tie, Dumnezeule, celui din naltime.

5 $i sa ne inchinam na5terii lui, aducindu-i cu dragoste,cu fric5. 5i cu multa cucerie, impreuna cu filozofii 5i daruri debunatat : aur, tamie 5i. zmirnä in locul aurului sa-i aducemcredintä dreapta, ca unui imparat ce iaste al ceriului 5ial pamintului 5.1 a tuturor adincurilor ; in locul tamiei sa-i

io aducem dragoste curata, ca unui Dumnezeu vécinic ; 5iIn loc de zmirnä sa-i aducem nadéjdia cea bung., ca eliaste toata nadéjdia lumii.

Si a5a, cu acest mijloc facind, vom fi adevarati peá.znui-tori 5i inchinatori na5terii domnului Hristos, caruia ne

15 rugä'm ca unui mult induratoriu, mäcar CA sintem 5i. ne-vrédnici, sa arate bunatatea lui cea desavirOt ; 5i precums-au milostivit de au surpat cu smereniia lui cea de margine,pre mindrul acela Lutifer, s5. surpe 5i pre tot vrajma5ii

f, 155 cei vazut 5i nevazut a prealuminatului, / inaltatului 5i20 iubitoriului de Hristos domnului nostru Io Costantin

voevod.Si precum au inoit cu na5terea sfintiei-sale toat5. lumea

5i viata omeneasca, a5a s'a inoiasca 5i anii vietii mariei-sale,ca sa poata prazmu in multi ani luminat 5i. pe placérea

25 lui Dumnezeu acest luminat praznic cu fericita 5i intreagasanatate, cu lin5. pace 5i cu viata norocita 5i sa-1 invredni-ceasca Dumnezeu intru adinci batrinéte, sa stapineascaintru inaltat scaunul mariei-sale 5i. sa obladuiasca cu blin-d* turma 5i norodul ce i s-au incredintat, impreunä. cu

30 toata' luminata 5i de Dumnezeu blagoslovita casa mariei-sale, cu luminata doamna, cu luminatele odrasle, coconi5i cocoane ale mariei-sale 5i cu toata cinstea 5i blagorodnicaboerime, cu cei mari 5i cu cei mici, cu cei ce Ant de fata 5icu cei ce lipsesc cu toata cre5tinatatea 5i cu toata tara cu

1 multile N / nenumAratile C, nenumkati N // 2 mi-au f5.cut N / care B, C,carile N / trebueste C // 3 multAmiri B, C / slavoslovii C // 4 dupd Dumnezeulead. slay& tie B fi 7 bunAtiti B, C, N // 8 cerului B // 9 arnli C 11 11 smiria C /nIdéjdea B, N, nklejdea C // 12 nIdéjdea B, N, nAdejdea C ¡/15 indurAtor C ¡/17de margine ad. fi preainalt5. B, nemIrginit5. C //18 Lutiper C / toti B, C //19 v5.zutisi n5.34.zuti B, C if 20 Constandin N // 22 sfintii B, C // 23 viiata B, C, N / lipse,stesi2 B / mArii B, C, narii-tale N // 24 cá s5. poat5. B / pe] pg. C / placéria B // 26viiat5. B, C, N // 28 mArii B, C, N / s5.-i oblIduiasc1 N // 30 mArii B, C, N // 31prealuminata B / luminatile C, N / coconi si cocoane ad. Fi beizadéle s'i domniteB //32 mgrii B, C, N //

201

www.dacoromanica.ro

blagosloveniia preasfintilor mitropoliti si a iubitorilor deHristos episcopi, cu rugsáciunile cuviosilor egumeni si a cu-

f. 185v ciarnicilor preot si a tot cinul besericesc, ca cu o gur54 cuo inim5., cu bucurie sufleteasa sà zicem impreunl Cu

s ingerii: Slava lui Dumnezeu celui din n5ltime si pre painintpace, intru oameni bun'gvoire. /

f. 186 GUN/1NT DE INVITATURA. LA DUMINECA FLORILOR

Zicet fétii Sionului: Iat51 impäratul tgu vine la tineblind si mintuind »", ne povesteste Mathei evanghelistul,

10 in Evangheliia de asaz.La acest preacinstit i dint praznic de asaz aflu doao

lucruri improtivitoare, carele, amindoao deodat5., intruacestas cea, imi pricinuesc i veselie i intristare. V5z,de-o parte, pre mintuitoriul lumii c5. întrà, biruitoriu,

15 in Ierusalim, insotit cu de tot féliul de rinduia1à si devirstà omeneasa, dintru carli, unii, mergea inaintealtii urma. Altii tlia ramuri din copaci i altii asterneahainele lor pre pArnint. Altii 11 15luda i altii ii cuvinta

Osanna, fiiul lui David". Si de bucurie tot sufletul20 mi s5. veseléste.

De ala parte iarä v52 pre acestas mintuitoriu Hristoscà apropiindu-s5. de Ierusalim, varsá lacami amar5. pentru&Ina, din ochii lui cei dumnezeesti. vgzind cetatea

f. 186Y (zice / evanghelistul) au plins pentru dinsa". Si, de multà25 intrisaciune, mi s5. amaraste Mima i stau de ma mir cum

poate aici de sà uneste lumina cu intunéricul, linistea cufurtuna, sält5.rile cu suspinul, bucuriia cu intristarea, CM-arile cu lacamile ? Cum asa amárate, dulcele Iisus, cuplinsul, bucuriia biruintii sale? Cum nu sà veseléste im-

30 preunä cu norodul ce-1 laud5.3 Cum nu sà bucurà cu ceice-1 propoveduesc, petutindenea, imp5rat : blagoslovit celce vine in numele Domnului, impgratul lui Israil?

2 igumeni C / cucérnicilor B, C, N // 3 preoti B, C, N / cinului B, C, N / bise-ricesc C / cu iniml N // 5 celui dintru InAltime C // 7 Cuv1nt al 5 la DuminecaFlorilor C // 8 Ziceti B, C / fétei B //10 astAzi B, C // 11 astAzi B, C / 2 C // 121m-potrivitoare C / care B // 14 biruitor C 1116 mergia B // 17 altii Ii táia C // 18 hainileC If 20 veseliaste B // 21 iarLs B, iar C f mintuitor C // 23 dims.] dinsul C / dupddumnezeesti ad. precum zice evanghelistul C // 23-24 lipsefte i väzind cetateaau plins pentru dinsa C // 26 uneste] numeste C /1ntunerecul C / linitia C // 27suspinuri B // 28 dulcile C // 31 pretutindenea B // 32 Intru numele C //

202

www.dacoromanica.ro

fetii miei, intre bucurii, domnul nostru IisusHristos, pentru caci infra intru nemultumitoarea de ce-tate, cu totul blind, pentru ca sa o rnintuiasca de pacateleei. Zicet fétii Sionului" i proci.

5 $i in loc de a afla intr-insa pocainta i umilinta, afla su-dalmi i necinstiri, gig mima ei gata sa'-1 osindeasca spremoarte. Acest féliu de plata slut obicinuit oameni a dalui Dumnezeu, cind cu milostivirea lui cea de margine fichiamä la pocainta i pohté§te naintuiasca.

lo Si iaste cu putinta sä aiba pricind sa se intristéze astaziHristos i sä plingl i pentru voi, fiii miei cei sufletesti,

f. 187 carii / Cu stilpäri i cu ramuri at venit, Cu totii, véseli,intru intimpinarea lui. Lisa, pentru ca sà cunosc adevarul,va pohtesc sa-m daruit putinica ascultare, pentru ca

15 se rningae i cuceriia voastra i dorinta mea.La invatatura ce am facut in a dooa dumineca a postului,

de yeti tinea minte, at auzit cit iaste fära de asaminaremilostivirea lui Dumnezeu i cu cita dragoste parinteascachiama pre pacatos la poca'inta; cä numa pentru acest

20 sfirsit au rinduit Dumnezeu in sfinta a lui besérica acéste40 de zile ale postului acestuia, pentru ca sa aiba pacato0ipricina sä se pocliasca de pacatele lor i Dumnezeu saiarate caträ ei milostivirea lui. Au rinduit aceasta vrémesa fie ca o zeciuialä, anului, nu pentru dinsul, ci pentru

25 folosul nostru, pentru ca sa lasam rautatile, pentru cainfrinam patemile, pentru ca sä supunem trupul, pentruca sä. facem lucruri cre0ine0i i placute lui Dumnezeu:sä hränim pre saraci, sä miluim pre cei streini, sä ertampre cei gre0t, sä aratarn dragoste catra Dumnezeu

f. 187v 30 atra / vecinul nostru, iar mai virtos pentru ca sä ne curd-tim cugetele noastre de tina pacatului i cérem, eraciunede la Dumnezeu pentru necinstele ce i-am facut, pestetot anul, cu gindul, cu cuvintele i cu lucrurile céle far' delége.

1 ters fetii miei ,si ad. fratilor C // 2 nemu1t5.mitoarea B, C // 3 pAcatileC// 4 ziceti C // 7 fel B, C / obicinuiti B, C / oamenii B, C // 8 Dumnezeu C // 9chiiaral B / mintuiasc5.B // 10 $i iaste pricinä sä se tntristeze astAz C // /2 ati B,au C // 13 s5. s5. cunoasci. B, C 11 14 s5.-mi B, C d5suiti B // 17 vet C / ati C / far'de C 1119 chiiam5. B / p5.a.tosi B, C / numai B, C //20 a lui] lui C / biseria C //22 plcatile C // 26 patimile B, C // 28 pre] pi C / striini B // 29 gresitiB, C // 31 cugetile C / i sá cerem B, C // 32 necinstile C / am gent B //

203

www.dacoromanica.ro

Acum, toate acéstia, oare fkutu-li-am? Oare cine iastesluga cea credincioasä: i inteleaptà? (Intreb i eu, cu guramintuitoriului Hristos, dupä cum zice la 24 de capete alui Mathei). Carele, viind domnul lui, va afla acind a4a.?

5 Cine iaste cre§tinul acela carele intr-acéste sfinte zilepatit datoriia? Cine iaste acel drept in credintäl i imbung-atat, carele sä: fie postit i suflet4te i trup4te, sä: sefie poc5it de pälcatele lui, sä: fie alergat, cu umilintá ade-välratä la milostivirea lui Dumnezeu i sä: cearä: eraciune ?

10 Cine iaste sluga cea credincioasä: i inteleapt5.?Marele Vasilie, la cuvintul al doilea ce face pentru post,

zice cum c5. Ingerii a fiWecälrii besérici au cite o carte,intru car& de la inceputul postului scriu pre cei ce sä:postesc pen'ca 55. tie cei ce fac datoriia. Besérica

15 Incà are o carte, caré au luat-o de la Hristos, dup5 a aruiaf. 188 invälälturà: / slut sä: se intrébe tot eft sä: laudä: a fi cretini,

uringtori lui Hristos i fii adeväXat ai sfintei besérici.oare ce carte socotit sà fie aceasta? Iaste acéia ce st5. Inl'aluntru, In sfintul j'airavnic, pre sfintul prestol, c5xiia

20 ne inchin5m cu totii 0 o crédem ; adecä: iaste sfintadumnezeiasca Evanghelie.

In cartea ingerilor poate sä: fie multi nescr4, sau pentruvreo nevoe lumeasd, sau pentru vreo board trupeascg,cu carele li s-au zäticnit postul, iar in cartea beséricii iaste

25 sä: se afle, negre0t, scr4 tot i cei tineri i ceibogatii i skacii, axhiereii, i preotii, boiarii i stälpinitorii0 tot cit mäXturisesc dreapta credintà. Pentru cä:ci cinenu O. va afla intr-acea carte nu sä va invrednici impä:r6tieiceriului.

30 Pentru aceastä: sfina carte, prorocind David, cu duhulzice un lucru preasavit la Psalomul 138, care mä.' pune lamare mirare. 8i cuvintele lui sint acéstia: Si. In carteata tot sá vor scrie: zile sà vor zidi i nimeni intruAdecä: zice cä: In cartea lui Dumnezeu toti sà vor scrie

1 aceste C / fAcutu-le-am B, C // 2-4 Ord paranteze C // 3 mIntuitorului C // 4Care C // 5 crestinu C / care C / intru aceste B // 7 care C / postit sufleteste C // 9milostivirea B // 8-9 cu milostivire i cu urnilinta adevàratä la milostivirealui Dumnezeu cea mult5. C // 12 fiestecarii B / biserici C // 13 care C / pre] paC // 14 pentru ca sä tie B, pentru ca s6. sástie C / Biserica C // 15 care C// 16 toticiti sá lauc15. B, C // 17 adevArati C / biserici C ¡118 socotiti B, C 1119 j5rtvénic B,jgrtvenic C //20 aclia C // 22 nescrisi C // 24 case B ¡ii s-au z5.ticnit B, C /bisericiiC // 25 scrisi toti C // 27 toti citi C // 28 lntru acea B / ImpArAtii C // 31 lipse§te laB / psalm B, C // 32 aceste C / 33 toti B, C / in zile B 34 Adia. C II

204

www.dacoromanica.ro

cum cà sä. vor rindui niste zile despärtite, intru carelenimeni nu sä va afla scris.

188e Acéste cuvinte a lui David foarte / mi sä.' par intunecatenepricepute. Eu stiu din Scripturd cum cà in cartea

5 lui Dumnezeu nu numa sà scrie fiestecarele, ce sä scriuIncàsi a fiestecäruia i faptele céle bune ce au lucratpäcatele ce au fäcut i zilele i ceasul i locul intru carelele-au fAcut. Cä zice iaräis David: $i cel nelucrat de mineau cunoscut ochii ti".

io Darà oare care sint zilele acélia intru carele nici unulnu va fi scris? Multe sint, peste tot anul, iar mai multeale sfintului post. Intru acéste zile mg tem, adeväratnimeni nu sà va fi scris in cartea lui Dumnezeu, caci asami se pare cum cà nimeni n-au fäcut pocäinta adeväratà.

15 Cartea lui Dumnezeu iaste sfinta Evanghelie, precum amsi mai zis. Nu zic pentru célialalte zile ale anului, ci numaipentru acéstia ale sfintului post. Cine s-au scris intr-insa?Cine au fä'cut acélea ce 1-au invätat Evangheliia?

In Dumineca de läsata secului de brinzä ne-a invältat20 Evangheliia sä.' ert5m pre vräjmasii nostri, pentru ca

ne iarte si pre noi pärintele cel ceresc, s'ä nu facem lucrurilenoastre in atärie, sä nu aduram comori pre p5mint, cecomorile sä le adunäm in ceriu, unde nici moliile, nici

f. 189 rugina nu o stria: / i unde furii nu o sapà nici o furä.25 $.1 acéstia, cine din noi le-au acut? Au trecut acea zi si in

carte nimeni nu s-au scris. Zile sä vor zidi i nimeneaintru

Au venit Dumineca cea dintii a postului, intru caréau zis Evangheliia cum a Fiiul lui Dumnezeu ne-au väzut

30 supt smochin: smochinul iaste semnul päcatului. $i dinnoi care crestin au läsat päcatul? Cine s-au aseminat luiNathanail, sä alérge cu pohtä i cu dragoste atr5. Hristos,sä-1 märturiseasa Fiiul lui Dumnezeu" i sa urascl dintot sufletul pre blestematul de smochin, pre p5.catul? Au

35 trecut zioa i in carte nu s-au scris nimeni, carele sä.' se fiepocäit. Zile sä vor zidi i nimenea intru

1 rindui] zidi C / dAspArtite C / care C // 3 ale lui David C // 5 numai B, C/ci sä scriu B, C // 6 faptile C // 7 pAcatile C/ care B, C // 10 Dar C / zile B /acelea C // 14 iipseste cum C // 16 acélialalte B, celelalte C // 17 acestea C ¡/18acélia B // 19 Dumineca 15.satu1ui sec C // 20 nostrii C // 22 ci B, C // 23 comorileB / le] ne C // 25 acestea C // 26 in zile B // 28 dintliu B, C / care C // 31asgmlnat B // 35 care C // 36 nimeni C //

205

www.dacoromanica.ro

Au venit a dooa Duminea, a slähänogului i cu pildacärturarilor 0 a fariseilor, carii au clevetit pre Hristos

fäcea hulitor, pentru c5.ci erta päcatele, zicind: cegräiWe acesta ap. hule? Ni-au invätat Evangheliia sä.

5 päräsim clevetirile, säl nu grälim de rälu pre vecinul nostru,sä: nu-i zicem cuvinte grozave, sä nu-1 necinstim. Si cineau acut-o aceasta? Cine oprit limba de räu i buzele

f. 189° lui sä nu grädaseä viclqug ?/ Au ramas i intr-acea zicartea nescrisä. Zile säl vor zidi i nimenea intru

10 Au venit a treia Dumineck a inchinärii cinstitei cruci,intru caré ne sfdtuia Hristos sä ne lepädäm de lume, sä,fugim de§äraciunile i sä: rädicäm crucea lui: Cine vavrea zice, vie dupäl mine, sä: se lépede de sine 0 sälia crucea sa i sä vie dup5, mine. Si carele din cre§tini

15 au primit sfatul lui? Cine au acut acel lucru pacut luiDumnezeu? Zile sá vor zidi i nimenea intruAu trecut i acea zi i nimenea nu s-au scris.

Au venit a 4 Dumined 0 ni-au pus Evangheliia de fatápre fiiul acelui om ce avea, din copiarie duh mut. Si oare

20 cit s-au inv'ätat dintru aceasta sä: tacä: pälcatele céle streinesä:- ispoveduiasc5., cu umilintá, precum sä cade, p6-

catele lor? Zile sä: vor zidi i nimenea intruera obicinuit sà-§ ascunzä: grqalele i A, vädeasapäcatele lor, la duhovnic, au rämas iar4 aceia, precum au

25 fost 0 mai inainte. Au trecut i zioa acéia 0 in carte nimeninu s-au scris.

Au sosit 0 a cincea Duminecä a fiilor lui Zevedeu i cuf. 190 dojana ce le-au acut Hristos, zicindu-le: Nu §titi / ce

cereti" au vrut sä ne invéte sá nu fim trufa, sä: nu cérem30 märiri dqarte, sä: nu purtäm grijä pentru bogältii i pentru

slave trecältoare, ci pentru impärätila lui Dumnezeu. Si cuaceasta ce am sporit ? CI' au rämas i intr-acea zi carteanescrisä: i nimeni intru

1 dupd Duminecl ad. Intru care s-au zis Evangheliia C j lipse,ste i C II 3 aciaB / hulitoriu B // 4 ce gr6e§te C / Ne-au invAtat B, C // 7 acut C / de] de la B, C /buzile C // 9 lipsqte cartea B / in zile B 10 dupd venit ad. §i C // 11 care C //12 dedeOrt.iciuni B, de c1545.rtAciuni C //13 intre paranteze zice C / O. vie C // 14 lipsqtesa C / i carele] deci care C 15 acest lucru C // 16 in zile B // 17 gers Autrecut i acea zi i nimenea nu s-au scris B // 18 a patra B, C / ne-au B, C / pus]spus B // 20 citi B / pAcatile C / striine B // 22 pAcatile C / În zile B / Citi B,C // 23 obicinuiti B, C / grea1ile C / nu-§ vIdeasa. B, C // 24 plcatile C / duhovniciC // 25 mai nainte B, C / lipse,ste B // 27 Zevedei C // 28 le-au] au B // 29trufa.0 C //

206

www.dacoromanica.ro

Si la cea de pe urmä au venit 0 zioa de eri, a lui Lazar,carele de patru zile zgcea in groapl 0 au inviiat. Si cine,au din cei tineri, au din cei bgtrini, s-au sculat din groapapgcatului? Cine §-au de§chis ochii sg vazà lumina darului?

5 Cine au ascultat glasul Fiiului lui Dumnezeu, carele cupilda lui Lazg'r il chiema la pocgintg ? Au trecut 0 aceastg zi0 cu dinsa s-au sävir§it 0 sfintul post 0 unde sä' se scrie ci-neva in sfinta carte Zile sá vor zidi 0 nimenea intru din§ii".

Darg acéstia gut rodurile pocgintii? Acest folos ne-auio mijlocit postul? Aceasta dobindg au fgcut zeciuiala acestui

an? Precum vgz eu 0 pentru noi are pricing sg se intristezeHristos precum sä. intrista 0 plingea 0 pentru Ierusalim,cind infra cu ramuri 0 cu stilpgri.

f. 190° Darg cind vor fi zilele acélia intru carele au sg facg / cre§-15 tinii hotgrire s'l schimbe firea sg schimbe viata 0 sg se

facg imbunältältit, de nu vor fi acéstia ale postului, carelesg numesc zilele plingerii 0 ale umilintei ? Ce acéstia iatä.el au trecut, fär' de folos 0 nu iaste cu putintg vrémeace au trecut sá se mai intoarcg inapoi.

20 Acum, darg, ce altg vréme ni-au mai räimas pentru ca säputem sà ne scriem in cartea lui Dumnezeu, cu o poclintä.adevdratg 0 cu ispovedanie ?

Vgz in Sfinta Scrifituril, la Eire, in trei capete cum cindau chiemat Dumnezeu din rug pre Moisi 0 i-au descoperit

25 cum cg va, prin mijlocul lui, sg mintuiascg din robiia luifaraon pre neamul jidovesc, i-au poruncit sg meargg, sgzicg acéste cuvinte: A§a sä.' zici fiilor lui Israil: domnulDumnezeul jidovilor ne-au chiemat pre noi sä.' mérgem calede trei zile in pustiiu, sg-i facem järtvg". Aceastg poruncg

30 iaste taing ascunsg 0 trebuie sä.' o descoperim, pentru ca sáse inteleagg. Aici vedem patru lucruri: Eghipet, faraon,Moisi 0 trei zile in pustiiu.

Eghipetul iaste lumea aceasta, neascultgtoare 0 vicleang,intru care iaste intins intunérecul pälcatului, unde sä', omor

f. 191 35 toate filth. ngscute, / adecg sufletele céle cuvintatoare,unde sá prefac apele in singe, adecg faptele omene§ti

1 de pe] dupg, C// 2 care C// 4 deschis C // 5 care C II 6 cherna C / A trecut B//8 in zile B // 9 Dar C / acestea C //12 plingia B 1114 Dar C / acelea C / care C/ ad.marginal s6. fac6. B / crestini C // 15 viiata B. C // 16 Imbun5.a4iti C / acestea C//17 umilintii B, C / Ci B, c / acestea C // 19 sl s6. mai Intoarc6. C ¡120 dar C /ne-au B, C / ca s6. ne putem B// 23 trei] 3 C / fters cum B // 24 chemat C // 28Dumnezeul jidovesc B // 29 cale de 3 zile C // 31 patru] 4 C // 35 dupd toate ad.céle B / adicl C / sufletile C // 36 aclic6. C / faptile C //

207

www.dacoromanica.ro

In sudalmi 0 in batjocura lui Dumnezeu, unde sta'pinestelacusta i omida, adeca apucaturile, strimbatatile, ura,zavistiia i vrajba.

Faraon iaste diavolul, carele cu insalaciunile Í cu vicie-5 §ugurile, adeca Cu desfatdrile trupului, cu desartaciunile

céle lumesti, cu pohtele céle réle prinde pre oameni incursa si tine robit pre crestini, carii sint Noul Israilnorodul cel ales a lui Dumnezeu.

Moisi slut eu, nevrédnicul, pastoriul vostru i cit altiio arhierei propoveduesc Evangheliia, carii sintem

de Dumnezeu sä vä chiem la pocainta', sa facet jartvälui Dumnezeu, sa-i jartvuit tot sufletul vostru, tot gindulvostru i toata mima voastra. Ca asa zice David: Jartv5.lui Dumnezeu, duh zdrobit i inima'. infrinta." ; i apostolul

15 Pavel: Jartve ca acéstia grit placute lui Dumnezeu".Asa ne iaste poruncit la al doilea cap al lui Toil: Trim-bitat zice cu trimbita in Sion, sfintit. post, strigati

f. 191' slujba, adunati norod, sfintiti adunare, aléget / batrini,adunati prunci".

20 *i de vréme ce acéste 40 de zile ale sfintului post le-attrecut in Eghipetul patemilor, intru grijile vietii, intrudesartaciunile lumii, Dumnezeu, carele iaste tot, cu totulmilostiv i induratoriu, iarai vä chiama pre toti in pustiiu,adeca intru aceasta sfintä saptamina, caré sä cuvine

25 fie pustie, adeca sloboda de grij, de pareri lumesti, de des-fatari, de mincari i de odihne trupesti i và rinduiastecale de trei zile, carele stilt acéste trei zile ce au mai ramas,adeca luni, marti i miercuri, pentru ca sä va curatitCu pocainta, pentru ca sä vä indreptati cu ispovedaniia,

30 pentru ca sä vá impodobiti cu lucrurile céle sufletestipentru ca sà vä gatit Cu rugaciuni Cu milostenii, in zioacea mare 0 infricosata a sfintelor taini. Sä aducet luiDumnezeu jartva de lauda, sä Ira impreunat cu trupulsi cu singele Fiiului lui Dumnezeu, sa vä unit tot cu Dum-nezeu i tot sa va scriet in cartea lui.

2 adicd. C / ura] uriciunea C // 4 diiavolul B // 5 adia C / dgsfdtdrile CC // 7 robiti C // 8 lui Dumnezeu B, C // 9 pdstorul C / clti C // 10 trimi

B 11 chiemdm B, chemdm C / faceti B, C // 12 Artvuiti B, C / tot 1-2] Cu tot B //13 i Cu toatd. B //15 acestea C //17 TrImbitati B, C //18 alégeti B, alegeti C // 20le-ati trecut B, C // 21 patimilor B, C // 22 dedrtdciunile] desfdtgciunile B, cl4gr-tdciunile C // 23 Indurdtor C iar C / tot B, C // 24 adicd. C / care C // 25 adicd.C / griji B, C // 25-26 lipsefte de desfdtdri, de mincdri C // 26 rindue0e C //27 trei)3 C / care B. C / slut dupd adecd. B // 28 adicd. C / curdtiti B, C // 31 gatiti B, C// 32aduceti B, C // 33 lmpreunati B, C // 34 uniti B, C / toti C // 35 toti C/scrieti C //

208

www.dacoromanica.ro

Acuma, iaste cu putintä sä se afle cineva atita de vräl-mas luis, cit sä lase sä treacä i acéste trei zile i sá rämie

f. 192 nepocäit, sä, rämle nemiscat din Eghipetul eäutätilor,/ sárämle lipist de darul si de milostivirea lui Dumnezeu, ce-1

5 chiarng la poc5.intä?Aceasta iaste, fetii miei, vrémea cea bine priimitä,

ce zice marele Pavel. i zilele acestii sfinte sälptäminislut zilele mintuirii, intru care sä cuvine sà räscumpärämvrémea, caré in desärt o am pierdut ; pentru cäci célia-

io lalte zile ce astepam sint vicléne, sint zilele lumii, zileletrupului, zilele desärtäciunii, intru carele nu s-au folositcei ce au umblat i intru acéstia trebue sä se vazä cuceriiavoasträl, intru acéstia sä sträluceascg rivna crestinatätiivoastre, intru acéstia sä cunoascä: lumea putéria credintii

Is voaste.Norodul ce au iesit astäzi intru intimpinarea mintui-

toriului Hristos zice sfinta Evanghelia la Mathei in24 de capete cum cä.' unii au asternut vesmin' tele lorpre cale si altii fringea stilpäri den copaci i asternea pre

20 cale i mäcar cä Mathei nu zice ce fel de stilpäri era, iarloan zice cä era stilpäri de finic si Luca zice cä era stn.-päri de maslin i aceasta sà cuvine sä facá fiestecare crestinintr-acéste zile, pentru ca sä cinsteascl patemile lui Hristos /

f. 192° i pentru ca sä priimeascä cu vrednicie dumnezeestile25 taini, sä astearnä pre päinint vesmintele lui i s'5.' tie in

minä stilpari de finic i de maslin.Vesmintele zice dumnezeecul Theofilact cum c6

inchipuesc trupul, cá trupul iaste vesmint sufletului. Dreptacéia sá cuvine sä supue nestine trupul sufletului, sä-1

30 smereaseä cu posturi, cu tineri í cu strimtorimi, pentru casä' se facä 15.cas Dumnezeului celui viu i vas curat Fiiuluilui Dumnezeu.

Stilpärile céle de finic inchipuesc räldarea, iar die demaslin inchipuesc indurarea. i sä cuvine acéste doao

35 bunätät sä le arate crestinul mai mult decit célialalte,

1 Acum C 1 vràjrnasi C // 5 lipsqle ce-1 chiami B / Flers la poaint5. B // 7 zilileC// 8 carea B ¡/9 care C / clAsart C / celelalte C// 11 casArtAciunii C / care C//12 acestea C // 13 acestea C ¡/14 acestea C / puterea C ¡/15 voastre B, C // 16Norodu C / Intimpinarea C ((16-17 lui Hristos, mIntuitoru nostru C ¡/17 lipsefleIn B ¡/18 vesmintele B, C // 19 fringia B / den] de B, C/120-21 ad. marginal fle de<sic> stilpSsi era, iar loan zice B // 23 patimile B, C // 25 vesmintele B, C // 27Vesmintele B, C // 30 strimtorime B // 35 bunAtAti B, C / crestinu C / celelalte C //

209

www.dacoromanica.ro

intru acéste sfinte zile 0 cu acéstia sà priimeasd pre min-tuitoriul lumii ; sà rabde putinicà scirbg pentru dragostiaceluia ce au räbdat crucea 0 moartea. Aceasta sä.' se inte-lepteasd intru voi, caré 0 in Hristos Iisus ne invatä.

5 marele Pavel.La toate simtirile au pätimit Domnul nostru: la vedére,

la auz, la miros, la pipäire 0 la gust 0 la toate simtirilef. 193 iaste cu cale 0 cu dreptate sä.. pätimeascà cine paste

crqtin 0 urmätoriu mintuitoriului: ochii lui sä vérselo lacrImi, pentru ca sä.- plingä. pAcatele ; urechile lui sá

asculte cu räbdare, in toate zilele, cetaniile besericWi,cintärile 0 slujbele ; cu mirosul sä, nu rniroseasd alta färsnumai mirosul cel duhovnicesc, ce iase din sfintele cuvinte0 din darul Duhului Sfint. Gustul sä pä.zeasd post des5.-

15 vir0t 0 tinére cu piine 0 cu apI, numai sà implineaseltrebuinta 0 nu cu bucatele die de multe feliuri 0 cu bä.u-turile ale multe. Pipäirea iarä, pentru dci iaste de citcélialalte simtiri mai vinovatI, A.' cuvine sà se smereascàmai mult decit célialalte, cu neodihna, cu metanii 0 cu

20 alte osteneli cu cite sà infrineaz1 trupul.Si acéstia slut stilpärile die de finic; darä n-ajung numai

acélia, ce trebuesc 0 stilpärile céle de maslin.Cind au mers priiatenii lui Ioav sä-/ vazI la acea nevoe

mare ce i s-au intimplat, zice Sfinta Scripturei cum c5. au25 stätut 7 zile numai uitindu-se la el, fär' de a-i gräd un cu-

f. 193' vint mäcar. $i aceasta sà cuvine sä fad' 0 / sufletele célecretineti, intr-aceastä säptäminä. De iubesc pre Fiiullui Dumnezeu, sä se uite la el, sä tad. 0 sà se minunéze ;sä, gindeasca pentru a cui dragoste pätim4te un Dumnezeu,

30 fäle de päcate 0 dimpreunä sà simtä. durére, pentru dure--rile lui, sä se intristéze pentru intristarea lui 0 dinpreunäsà pItimeasel cu dinsul, cu &dui 0 cu inima.

$i aa fäcind, intr-acest fél, vet räscumpära vrémeapostului, ce au trecut fär' de folos ; vá vet face vrédnici

1 acestea C//2 lumii] lumini C/ dragostea C // 4 Inteleptiasca B / care C // 5 flareparanteze Filipiseni, cap 2 C, ad. marginal Filipis, cap 2 A, lipsefte B// 8 lipsefteiaste cu cale B // 9 urmator C // 10 pacatele B, picatile C // 11 citaniile C / bise-ricesti C // 13 fir& numai B, C // 16 si nu] iar nu C / bucatile C / lipse,ste §i 2 B //17 iar C //18 celelalte C / si si. smereasci. C //19 celelalte C // 21 acestea C / darC / nu ajung C// 22 acelea C / ci B. C // 23 prietinii C / In nevoia cea mare C //26 sufletile C // 27 Intru aceasti B // 28 si, al uite C / a si minuneze C // 29pitimeste C / Dumnezeu C // 31 durerile] dure A / si si Intristeze C // 32 dinsul]dunsul A //33 veti B / riscumra B //34 yeti B //

210

www.dacoromanica.ro

A. vä impreunati Cu preacuratele taini ale mintuitoriului,vg vet scrie fgride nici o indoialg in cartea lui Dumnezeu.

Domnul nostru Iisus Hristos, viind blind i mintuind, vaavea pricing nu A. se intristéze, nici sà vérse lacrgmi pentru

5 sufletele voastre, i sg v5. blagosloveascg, sg vg sfinteascgsg imbogateascg cu darul lui cel dumnezeesc, a cgruia

noianul milostivirii A. fie pururea acoperemint, putéremintuire sufletelor voastre. Amin. /

f. 194 NVATATURIk ASUPRA POCAINTII

io Intoarce<tb-vg c5trg mine, din toat51 mima voastràsi cu post si Cu plingere si Cu tinguire rumpeti inimilevoastre si nu hainele voastre i mg voiu intoarce atrgvoi", zice Domnul, la bu, in 2 capete.

Cine au väzut vreodinioarä intre zidiri atita dragoste15 citg iaste acéia ce aratg soarele spre pdmint, cl de si

iaste luminätoriu mare al ceriului i impärat al tuturorstélelor, iar 15.sind célialalte stihii, indrälgéste i iubestemai mult pre smeritul acesta de pdmint i spre dinsul areinchinata toatà pohta lui, pre dinsul lumineazg cu razele

20 sale, pre dinsul impodobéste cu de toate féliurile de copaci,pre dinsul incununeaz5 cu florile, pre dinsul imbogg-téste Cu rodurile, pre dinsul hränéste cu lucrurile sale.pentru ca sà nu sà depärtéze de la el niciodatg, face

f. 194' pururea o / invirtejire imprejurul <lui> cu un umblet25 necontenit.

Asérnene acestii pohte, sau, mai virtos sg zic, mai cumult Ms' de agminare aratg marele Dumnezeu, ziditoriul

fgatoriul a toate, spre sufletul cel smerit i pgcgtos alomului, mgcar cg are in miinile lui céle dumnezeesti toate

30 marginile pgmintului, mgcar cg bungt5tile noastre nu-itrebuesc, dupä cum zice David, iar spre acest suflet arepusg toatä dragostea lui cea dumnezeiascä; pentru dinsulpoartg grijà mintuiascg, pre dhisul ceareg, pre dinsul

1 s v mpreunat B, a v5. Impreuna C / preacuratile C /1 2 v5.] si vá C // 5sufletile C / voastre] noastre C // 9 CuvInt pentru pocAint5. C // 11 persB / rumpet C // 12 hainile C ff13 doao capete B // 15 soarile C // 16 lu-mirator C/ cerului B 1117 stelilor C J célelalte B, C // 19 Inchinatk ad. Fiplecati B f razile B, C // 23 sl nu se depArtéze B j dApArteze C // 24 Invirtg-jire C / Imprejuru C f lui B, sIu C / Cu] ca B // 26 Asémenea B, Asemenea C/acestiia B // 27 asemlnare B / marile B, C // 30 dupd marginile ad. lumii C //

211

www.dacoromanica.ro

iub4te i, ca cum ar avea vreo trebuintä, de la el pleacádumnezeiasca lui märire i poht4te dragostea lui, pohté§teprietqugul lui, poht4te s. umble pururea impreung cudinsul.

5 Drept acéia trimite cätel dinsul proroci, trirnite dascali,11 cearcä in toate pärtile pämintului, 1'1 cearcg in toateunghiurile lumii. i, pentru cä'ci pohté§te sà fie purureaimpreunat cu el 0 nedespärtit de impärätiia lui, Ii aratäcalea, Ii spune mijlocirea, pentru ca sä se mintuiascä, de

lo päcat i s'l se intoarca spre dinsul.Oare care iaste mijlocirea acéia? Iaste acéia a poc5intii, /

f. 195 caté nu are grqa151. intoarceti-v5. zice csáträ. mine 0mà voiu intoarce cätel voi". Deci pentru pocäinta aceastasint gata astäzi sà gräesc putintéle cuvinte, inaintea

15 inteleptiei voastre, fetii miei. Ci và pohtesc sà ascultat cudragoste, cäci aceasta iaste mai trebuincioasä decit toate

mijlocire fà.'r' de greplä, pentru mintuinta noasträ.Mare iaste, cu adevä'rat, darul acesta al pocAintii, dintru

care poate cunoWe fie§tecarele, mai ales dragostea cea20 multà ce aratä.' Dumnezeu spre noi crqtinii i pohta ce

are ca sà ne vazà mintuiti, de vréme ce numai pentru noi aurinduit-o, numai pentru noi au dat-o, numai pentru noiau vrut sä fie pocäinta in lume. i cum cä iaste adevärulaa o dovedé§te socoteala ; pentru aci de ar fi vrut sä o

25 rinduiascg pentru altii 0 nu pentru noi, credincio§ii cre§-tini, sä cuveniia aceastá rinduiarä sá fie sau pentru ingerisau pentru draci, sau pentru dobitoace, sau pentru célialalteale lui apturi.

de vréme ce pentru ingeri nu iaste, cáci ingerii cei30 buni nici au gre0t, nici pot sá grep.scä, drept acéia nici

pocäintä le trebue. Nici pentru draci, pentru cä' ci eif. 195f dintru a sa vointä. fiind / impietriti in viclqug nu priimesc

nici vor pocäinta. lar nici pentru dobitoace, pentru cä'cin-au nici minte, nici cuvint, ce lucreazä pururea far' de

35 gre5a15., precum Ii invatä firea lor. Nici iaste pentru altäfäpturä din cite sá af1ä in lume, pentru caci sint toatenesimtitoare i urmeazá a nu fi priimitoare de pocäint5..

3 priitesugul B, prietisugul C II 8 nec15.spArtit C // 12 care C 1115 inteleptiiC / ascultati B, C // 20 crestini C // 22 rinduit-o] rldicat B / dat B II 27celelalte C // 28 apturi] fapturi B // 30 grAsasc5. B // 31 lipse,ste pentru a C 33pentru c6. ele C II 34 ci lucreaz5. B // 34-35 ci de-a pururea urmead. precumle Invatb. C II 36 lipse,ste pentru C //

212

www.dacoromanica.ro

iatä darà cà numai pentru noi, oamenii, au datindurätoriul Dumnezeu acest dar de mintuire al pocgin-tei ; sau, sg zic mai bine, pentru noi crestinii, pentru cgcipä'cältuesc i jidovii i turcii, lar nu le folos4te, nici le

5 ajutä pocäinta, nimic, pentru cgci sint afará de lége. larnoao cu adevärat ne ajutä. i ne a.' mare folos, pentruavem credintg, pentru cäci avem näidéjde, pentru csiciprin mijlocul sfintului botez ne-am fácut ffi lui Dumnezeu,dupg cum zice loan la capul cel dintii: Le-au dat lortére ca sg fie ffi lui Dumnezeu, celor ce cred intru numelelui".

adevärat, ce alt ajutoriu mai mare, sau ce alt folos maitrebuincios poate sá fie decit acela al pocäintii? Minunatäiaste putéria ei, preasavite sint lucrurile ei i darul fär' de

15 aseminare.f. 196 Un lucru minunat sä véde in Sfinta Scriptura, la / a

patra carte a impäratilor, in 15 capete, zicind cum sá sefie intimplat dupä moartea prorocului Elisei, de au fostmurit un jidov In cetatea Samariei i, dupäi obiceaiul

20 ce avea acolo, au rädicat unii trupul mortului si-1 duceaafarg din cetate, ingroape. i mergind pre cale, lalocul ce rinduit, fär' de véste au esit dintr-un cring, ceera acolea aproape, niste tilhari moaviténi, ca sg-i omoarä.

väzind ingropätorii o nevoe ca acéia, neasteptatä, de25 fried.' sà fäcurg mai morti decit mortul ce tinea. i, pentru

ca sä-s mintuiascá viata lor, au aruncat pre mortul intr-ogroapg ce s-au aflat acolo si indatä au fugit, Intru caregroapà era ingropat prorocul Elisei. i, indatä ce s-auatins trupul mortului de oasele prorocului, au invfiat si au

30 venit iarä.' In viatä.Frumoasä inchipuire a pocäintii Intelégem a fi acest

lucru preasavit ce s-au intimplat. Cá dupg ce face omulpäcatul rämine mort. Mort, pentru càci piiarde darul celdumnezeesc ; mort, pentru càci sá desparte de Dumnezeu,

1 dar C // 2 induatoru C // 3 pocAintii B, C // 3-13 insä pentru noi, cres-tini, c. noao Cu adev5,rat ne ajutl poclinta i ne c15. mare folos, cäci sintem fii luiDumnezeu, prin mijlocul sfintului botez (precum zice loan la capul cel dintli:Le-au dat lor putere ca sà fie fli lui Dumnezeu, cei ce cred Intru numele lui")

pentru c.ci avem credint5, i nAdejde. MinunatA dar C // 9 Ioann B ¡/13 tre-buincioaa B // 14 putéria ei] puterea pociiintii C / i darul ei C // 17 patra] 4 C /cap C // 19 Samariii C / obicéiul B, obiceiu C // 22 dintr-un cringul B // 23 acoliaB / omoare C // 26 viiata B, C/ mort C // 28 s-au] au C// 30 iar C/ viiatà B,C ¡/33 tipsepte Mort, pentru cáci piiarde darul cel dumnezeesc C // 34 ddsparte C //

213

www.dacoromanica.ro

carele iaste viata cea adeväratà i ca pre un mort patemilelui, pohtele lui céle réle i indulcirile trupului säu Il aduc

f. 196v ingroape. / Unde ? Afarä din cetate, afarà din päinin-tul cel fericit al raiului, in groapa vecinicii munci. Darä

5 ce sä. intimplä ? Indurätoriul Dumnezeu, carele prin rostulprorocului zice: Nu voesc moartea päcätosului, precum asà intoarce si a fi viu", trimite impotriva lui, fär' de véste,o nävalä de tilhari Infricosat. Darg cine stilt tîlharii acestea ?Frica mortii, cutremurul muncii de véci, zioa ceacosatä a judeatii, dreapta rä.splätire a lui Dumnezeu.

Durerile iadului m-au Incungiurat ; intimpinatu-m-aulaturile mortii". Sà uità pädtosul la nevoe, véde aiaveapierzarea lui, tremurä, sá ingrozéste si de fricl fug ingropä-torii : pohtele céle réle, patimile céle neinfrinate, odihnele,

15 desatarile trupesti. Si unde Il aruncl? In groapa lui Eliseu.Groapa iaste podinta, pentru cäci precum groapa

räsipéste i piiarde trupurile céle imputite ce sä punintr-insa, asa i pocäinta stérge, stricà i topéste Impuci-ciunea päcatelor ce infäsurä sufletul.

20 Aici darä., Intr-aceastä groapà a pocIintii, eäzind päcä-tosul, afle pre Elisei cel de taink carele iaste domnulnostru Iisus Hristos. CA' Elisei sä tilcuiaste Dumnezeu

f, 197 mintuitoriu ; si cu putérea acestuia / i cu daru acestuia isà iartà plcatele, sa indrepteazà i sà intoarce iarl la

25 viatä. Si träi mortul zice Sfinta Scrifiturii i sà sculàpre picioarele lui".

De pe aceasta darä sä priceapä fiestecarele eta iasteputéria pocäintii, de vréme ce inviazá sufletul cel mort alpäcätosului, Ii dä: iarä podoaba dumnezeescului dar ce au

30 pierdut, Ii deschide usile ceriului carele i le-au inchispäcatul, Il face sotie fericitilor ingeri, 11 face mostean,läcas lui Dumnezeu i pärtas slavei lui cei dumnezeesti.Darà nu sävirsaste numai acéste preaslävite, aceastä bunä.-

1 viiata B, C / patimile B, C // 2 pohtile C // 4 Dar C // 5 duo IntImpli deschi-de parantezel C / induritorul C // 6 ters precum a sáfi ad. ci ca sá se B // 7 dupc% viuit:chide parantezci C / lipseFte trimite impotriva lui C // 8 Infrico§ati B, C /Dar C / acestia B, acestiia C // 12 la nevoia cea de aiavea B / aevea C JI 14pohtile C / odihnile B, C 1115 disfitirile C f trupului C / Elisei B, C 1/17 pierdeC // 181mputiciunea C 20 dar C // 22 tilcueste C // 23 mintuitoriul B, mintuitorC / putéria B / darul B, C // 24 iar C // 25 viiatá B, C // 26 picioare B, picioarileC/ lipse,ste lui B // 27 Dupe C / dar C // 28 putiarea B / lnviíazá B, C // 27-28 ceputere are poclinta C // 29 iar C // 30 carele] ce C // 32 licasului C / pirta0 C //33-2 $i nu numai aceste, ci alta si mai minunati, care face mintea si simire C //

214

www.dacoromanica.ro

tate mare a podintii, ci iaste alta 0 mai minunat5., careface mintea O. se mire si inima sá se uimeasc5.: biruiaste pretrials Dumnezeu. $i cind iaste minios de sudähnile, denecinstirile si de hulele ce-i fac in toate zilele pkätosii,

5 cu faptele lor céle färdelége, cu strimbätätile lor, cu jafu-rile lor, cu multa a lor trufie, cu zavistie ce hrä'nesc inmima lor, cu atitea necurätii Cu carele spura i trupulsufletul, stä gata sä: fac'ä asupra lor elspatire, sä arunceasupra lor tr'äsnetele urgiei sale, sä-i piarzä de pe toat5.

10 fata pämintului. Aleargá atunce poclinta i Cu o cucér-f. 197' nic5. indràzneal5, / cu doao lacilme ce varsä." din ochi, cu

un suspin ce inaltà la ceriu dintru adincul inimii (cuteza zice), cá leagá miinile lui Dumnezeu, Ii ia armele a drépteilui räsplätire preface urgiia lui spre ertäciune, 11 face blind,

15 ertkoriu, indelung räbdätoriu, milostiv, iubitoriu asupracelui päcätos, carele atita 1-au necinstit 0 nu 1-au bägatIn seamä.

Si, pentru ca sä nu socotit, fetii miei, cum c5.' acéstia sintafläri ale méle, ascultati o pildä.

20 La a treia carte a Impäratilor, la 21 de capete, zice cuma au vrut direptul judeatoriul, Dumnezeu, si pedep-seascl pre Ahaav, impäratul lui Israil, pentru multelepAgingtäti i nedrepati ce fäcea in toate zilele 0 nu numaidin räutatea lui ce si din sfatul inrguatatei fämeii lui, a

25 Iezavelii. $i i-au trimis cuvint cu prorocul Ilie cum a vas5.-i rädice impgrätiia, sä-i piarzä casa lui, räsipeascäavutiia lui, sä nu mai ailal dupä acéia nici vrednicie, nicicinste i la cea de pe urmä s5. se facä mincare ctinior i apasärilor ceriului. Räspunse Ahaav: atita räutate sä-mi

30 vie mie i atita pedeaps5.? Eu sä aflu mijlocire ca acéia,f. 198 sä prefac dreapta a lui Dumnezeu minie. / $i ce au flcut ?

Cum au auzit Ahaav cuvintele acéstia î rumpse hainalui i incinse sac peste trupul lui si puse cenusä pre capul

2 birueste C // 3 5i de and B // 4 necinstele C / i hulele B hulile C 5faptile C / dupe% cele ad. Mr' de rusine i C // 6 multa lor trufie C // 7 atita B,C // 9 trAsnetile C / urgiii B. urgii C / piiarz5. B / lipsepte toatl C // 10 ad. mar-ginal fata B / atuncea B, atunci C ¡/11 doao] 2 C // 12 Ord paranteze B /114rasplItirii C // 15 ertAtor C / rnator C / iubitor C // 16 care C ¡/18 socotitiB, C / acestea C // 20 treia] 3 C / la cap 21 C // 21 dreptul B / Dumnezeu dreptuljudeator C// 22 Ahav C ¡/23 i nu numai] uniori C// 24 ce si] ci i B, alteori C / lui]sale B, C // 25 cu] pre C /1 26 piiarz5. B // 28 de pe] dup5. C // 29 Ahav C / sl-mvie C // 31 prifac B / a lui] lui C / lipsefte mlnie C // 32 Ahav C / acestea C / rupseC // 33 lipsefte o i c / preste B //

215

www.dacoromanica.ro

lui i posti i fäcu o pocgintg ca acéia, cit au schimbatindatä. Dumnezeu miniia lui si au imblinzit urgiia lui.Si chiemind iarg pre Ilie i-au zis: n-ai vgzut ce smerenieau argtat inaintea mea Ahaav si ce pocgintg au acut ?

5 Deci, pentru cgci s-au smerit ina:ntea fétui. méle, nu voiuaduce räutate in zilele lui, ce in zilele feciorului lui voiuaduce rgutatea peste casa lui.

Dará ce poate fi aceasta? Ping acum cu bgtgi, cu urgie,cu minie, infricosa Dumnezeu pre Ahaav i zicea

io piarz5., sg-i ia i stgpinirea i viaja i acum zice (cum)cg nu poate sg-i facg rgu. Iaste cu putintä acea putinicäcenusä ce au pus Ahaav in capul lui, acel sac cu carele s-auimbracat, acel putin post ce au fäcut, acea pocgintä ce auargtat sà.' fie slgbit dumnezeiasca urgie i sá indénine pre

15 Dumnezeu sg facg acéia ce vrea pgcgtosul acela Ahaavsi nu acéia ce cerca dumnezeiasca dreptate? Adevgrat,asa iaste. Pocä'inta au intors urgiia lui, poclinta au opritminiia lui, pocginta i-au zmult din miinile lui céle preapu-térnice sabiia ràsplätirii, pocginta au sters rgspunsul cel

20 infricosat i purtätor de moarte. Nu voiu aduce zicef. 198° rgutate / in zilele lui".

Insg, pentru ca sä poatá pocginta sg sävirseascä acéstelucruri preasavite, sà cuvine sg fie pocginta adevgratg,iar nu mincinoasä ; pocgintg curafg, iar nu vicleang, pocg-

25 intg a inimii, iar nu a gurii, ca precum iaste aur adevgratsi aur minemos, asa iaste i pocgintg adevgratá i pocgintä.mincinoasg.

Mult socotesc, pcntru c'äci zic: am gresit i Doamne iartgmie, pgcgtosul, cum cä adevgrat, sg pocgesc si nu stiu

30 ticglosii, cg pocginta nu stä numai in cuvinte. Cä. ziceHristos la Evanghelie : Nu tot cel ce-mi zice mie Doamne,Doamne, va infra intru impgrgtiia lui Dumnezeu, ci celce face voia Tatglui mieu, celui ceresc".

Litre ceialalti ce s-au pocäit, doi sg aflg vestiti in Sfinta35 Scrifituriz' : unul iaste Saul si altul David. Gresit-au Saul,

au gresit si David si vin amindoi in cunostiinta gresglii lor.Am gresit" zice unul, am gresit" zice i celalalt. Darä. Da-

2 lipsqte 111/ 1-2c j i au] si s-au C // 3 chemind C / iar C / smerenie C // 4Ahav C 6 cí B, C // 7 peste toatà casa luí C // 8 Dar C If 9 Ahav C // 10 piiarz5.C/ viiata B, C paranteze B, C //12 Ahav C / care C ¡/13 acel] cel B 1115Ahav C // 20 puratoriu B // 26 pocAintal-2 B // 28 Multi B, C I cáci zic] un cuvintcare zic C // 29 iara mie] iart5.-m5. C // 31 ce-m zice C / lipseFte mie C // 36 cu-no§tinta C // 37 ce16.1alt C / Dar C //

216

www.dacoromanica.ro

vid au auzit acest fericit glas: Dumnezeu au 15.satpälcatul tgu: nu vei muri". i pentru Saul sä roagg Samuilprorocul cu lacrämi i Dumnezeu li rg'spunde cu urgiePing chid vei plinge tu pentru Saul? Si eu 1-am defälmat

5 pre el".Dará pentru ce pricing drept judecgtoriule, Doamne,

arät despgrtealg ca aceasta, cu acesti doi ce sg cgesc?De iaste adeväxat, precum o cunoastem, prea adevgrat,

f. 199 cum cä." inaintea / ta nu iaste nici o fätgrie 0 cum cá prii-lo mesti cu multg milä i dragoste pre cei ce sä cgesc, pentru

ce, aici priimesti pre David si pre Saul Il gonesti? Nuiaste impärat i unul i altul? N-au gresit amindoi inainteata? Dará drept ce, David, carele au fkut pgcat mai mare

indoit, adecg preacurviia i uciderea, gig milg inaintea15 ta si Saul sá defaimg i sá leapgdg, carele s-au argtat numai

neascultoiu?Adevgrat, fetii miei, pe dinn afar-á asa sg véde, iar Dum-

nezeu, carele iaste cunoscgtori de inimi i véde dinn lguntruacéia ce noi nu vedem au vIzut despärteala pocinii i a

20 unuia si a altuia. Cä poc5inta lui David era pocgintäadevgratg, cu duh urnilit si cu inimä infrintg i smeritg",precum zice Sfinta Scripturcl, iar a lui Saul pocginta eramincinoasg i vicleang, din gurg numai, iar nu si de la

inima lui nu era dreaptg elträ. Dumnezeu.25 pentru aceasta acea a lui David s-au argtat priimitä si a lui

Saul s-au defdimat.Drept acéia dará, pentru cgci iaste pocginta lucrgtoare

si bine priimitg inaintea lui Dumnezeu, sg' cuvine sá fiepocgintg adeväratg, ca a lui David. Si, pentru ca s5.

30 poatä fiestecarele sá cistige aceastä pocgintg adevkat5.,f. 199° desävirsit, curatä i priimitg, Duhul Sfint in IScripturei

ne aratá in ce chip sg o facem, cu pedeapsa ce au dat luiNavuhodonosor, Impkatul asiriianilor. Pre aceasta, vrinddumnezeiasca dreptate sä:-1 pedepseasc5. intr-aceastg

35 pentru multa a lui trufie i iarg sg.-1 miluiasc5., au fkut

4 aflimat C // 6 Dar C / drepte B // 7 arlti C // 8 lipse,sle adevIrat C / ocunoastem C ters prea adevIrat B // 12 dupd altul ad. marginal Nu iaste jidovunui i altul ? B // 13 Dar C // 14 adia C // 16 neascultoiu] dar nu ascula B.

neasculator C // 17 IA din afarl C // 18 care C / cunosator B, C / din B, C // 19 nuo vedem B // 22 pocaint5. C // 23 repetä i 2 B If 27 dar C // 31 ne arati. prin.Scripturri C // 32-34 s6, o faceta pre Navohodonosor, 1nap5.ratul asirienilor, winddumnezeiasca dreptate C // 34 viiap. C // 35 a lui] lui C

217

www.dacoromanica.ro

asupra lui acest raspuns, precum s. véde la al patruleacap al lui Daniil: Cu hiarale partea lui, in buruianulmintului ; Mima lui de la oameni sa va schimba i ínimade hiara sä va da lui isapte vremi sa vor premeni preste

5 el". Adeca l-au osindit sa pasca' impreunä cu hiarale i ca ohiara sa manince erburile pämintului ; sà i sa schimbemima luí cea omeneascg i sà i sà dea inima de hiaräse afle intru aceasta pina sa vor premeni sapte vremi

atuncea sà i sà dea ertaciunea. Si adevarat asa s-auio intimplat, de au patimit Navuhodonosor, dupä cum au

rinduit dreapta judecata lui Dumnezeu i intr-acesta chips-au luat ertaciunea, desavírsit.

cuvine, drept acéia, acéste trei lucrure sà fad. fieste-care crestin, pentru ca sa arate pocainta adevaratä i pla-cuta catra Dumnezeu. Intii, sa fie partea luf in iarba pa-mintului. Cind packuiaste omul lasä trupul lui slobod,In desfatari, in pohte, in betii i in mincari mult si altanu socotéste, faxà numai cum 4 va dezmierda trupul

f. 200 cum sa-i dea odihne, cum sà-1 hräneasca. cu / multe féliuri20 de bucate, dintru carele urmeaza betiile, curviile, prea-

curviile i alte pohte neinfrns late, carele fac pre sufletlacasi diavolului.

Drept acéia sà cuvine, cind va avea sa se pocaiascladevarat, sà schimbe firea, sà schimbe viata, sä. suppue

25 trupul. Cu ce? In jaiba pamintului, cu tinéria, Cu posturile,cu ajunarile, cu departarea mincarilor si a desfätarilor.Pentru cad, precum zice marele Vasilie, postul iaste stria"-ciune päcatului, instreinare patemilor, omorire trupului ;

cí'nd slabéste cu postul omul cel dinn afara, atunce ce! din30 launtru sä infä.réste, atunce sä face casä. lui Dumnezeu

si vas curat darului celui dumnezeesc.Al doilea lucru ce trebuiaste íaste sä schímbe mima lui

ja inimä de hará (si inima de hiarä sä va da lui").Omul, precum are inima iscusita, asa o are si mult pohti-

35 toare si pe neplacére ; nu iaste pururea intru o stare: acum

1 patrulea] 4 C // 4 primeni B, C 1/ 5 Adicl C // 8 primeni C // 9 atunci C /ertAciune C / fipseFte asa B ¡/10 Navohodonosor C // 10-11 precum dreapta 3u-decat.5. a lui Dumnezeu au rinduit C // 11 tntr-acest C fl 13 1:1.6] 3 C lucruriC //15 Intliu C // 16 p5.atueste C // 17 d5s15.tAri C// 18 azmierda C II 20 din careC // 22 15.cas C // 23 lipsegte Drept acéia C / sl] ci sä C / s5. se pocEascl] s. s ispove-duiasa. C // 24 viiata B, C / supue C // 25 tinerea C (/ 26 dapArtarea C / dAsfltArilorC // 27 marile C // 28 Instriinare B, Instreinarea C / patimilor B, C / omortrea C//29 din C / atuncea B, C// 30 atunci C// 32 ;Mrs ce trebuia B, ce trebueste C// 33 s5.va da) i sA va da B II 34 si) mai B II 35 lipse,ste §i pe neplacére C / intr-o stare C //

218

www.dacoromanica.ro

sä. preface spre bine si acum sä schimbä spre au, acum poh-téste un lucru si acum 11 uraste, acum iubéste si acum vräi-mksuiaste.

Impotriva acestora hiara are pururea acéias irdink ne-5 prefkutk st5.atoare si nemiscatk *i de vréme ce omul,

f. 2oov dud pädltuiaste, pentru cà'ci are / mima pref5.c5.toare, sádepärteazä de la Dumnezeu si dá toatä vointa lui si dra-gostea la zidiri. i, pentru ca sà facl poc5inta adeväratktrebue sä. schimbe zice Dumnezeu acea inimà a lui,

10 vicleang si amägitoare caré iaste nestälatoare si lesnemutätoare si sä la inima de hiark adeca o inimä stgatoare,o inimä.' neschimbaoare, o inimä caré sä r5Anie purureanemiscat5, de la bine, de la dragostea mea si de la pazaporuncilor méle, caré A nu mai pohteascl flul, nici s5. se

15 abatä la pà.'cat. i aceasta iaste acéia ce zice proroculboTh Rumpet inimile voastre".

la cea de pre urm5., al treilea lucru carele sà urmézepocälintii cei adevkate iaste aceasta: 7 vremi sä vorpremeni preste dinsul".

20 Pkkosul, cind iase din calea lui Dumnezeu si sA facepre sine rob pohtelor celor trupesti, slvirsaste toate plca-tele céle de moarte, dintru carele die mai mari slut, precumne invatä légia lui Dumnezeu si sfinta Evanghelie, adecl:trufiia, iubirea de argint, p5.catul cel trupesc, zavistiia,

25 15,comiia, miniia si Miles..Deci acéste p5.cate sint céle 7 vremi carele sa cuvine s'a"

le schimbe cela ce va vrea sä se pocnascá cu adev5.rat,f. 201 adea / sä prefaca trufiia in smerenie, iubirea de argint

In milostenie, pkatul cel trupesc in cuatenie, zavistiia30 in dragoste, 15.comiia in post, miniia in blind* si lénea

In rugkiune si intr-alte fapte bune. $i. precum dud fkeaacéste pkate sä.' bucura, sä desfälta si 'idea, asa si chidsá poc5laste sä cuvine s'l se mihneasck sa suspine si sä.

1 priface B // 3 vrijrnAsueste C // 4 Improtiva B, Impotriva C / hiiara B /neprifd.cua C // 6 plc5.tueste C / iniml B // 7 dAparteaz5. B, C / 411] de C /lipseFte §i dragostea la zidiri C // 8 i.] Ci C // 10 card] ce C // 11 adia. iniml C /stgatoare] statornic5. C //12 lipse,ste o initial 1-2 C / care C // 14 card] s'IL C //16 Rumpeti B, C / dupd voastre ad. iar nu hainile voastre C // 17 de pre] dui:4.C / care C // 21 s&virsaste] sIvIrstaste A // 22 picatile C 1 dintru] din B, C / careC // 22-23 intre paranteze precum ne invatá legea lui Dumnezeu C // 23 adiaC // 25 ldnia B // 26 dupe/ vremi ad. ci acela ce va vrea C // 28 adeci] i s5. cuvineC // 28-29 lipse,ste iubirea de argint In milostenie C II 30 ldnia B // 32 d6sfd.taC // 33 pocleste C //

219

www.dacoromanica.ro

plingä, pentru ca sä facA premenealä vremilor i sà searate prefacerea adeväratä..

Cu acest fél de mijloace sà face pocäinta desävir0tpläcutà i c4tigà pkätosul eraciunea deplin, sä im-

5 prieten4te cu Dumnezeu i sä.' face iarä vas, darului celuidumnezeesc.

Drept acéia dark', fetii mid, de vréme ce pocäinta areputére ca aceasta, precum at auzit 0 nu iaste altä cale 0altà mijlocire pentru ca sä.' và mintuit sufletele voastre,

10 färà numai cu pocä.'inta, trebue darà tot i cei tineri i ceibältrini i cei bogati i cei säraci, sà alergati cu osirdiela aceastä.' pacinicà lini§te a mintuirii, pentru cki yetiafla tot odihnä sufletelor voastre, dupà cum zice Hristosla Evanghelie i toti và vet mintui.

f. 201' 15 Pocäinta aceasta iaste cetatea cea minunatä in / patrucornuri ce au väzut sfintul loan la Apocalipsis, in 21 decapete, carea avea 12 u0: 3 de spre rä.'särit, 3 de spre miazg-noapte, 3 de spre amiazä.zi 0 3 de spre apus, pentru ca sàpoatä infra printr-insele toti i cei mici i cei mari, bätrinii

20 0 tinerii i fie$ecarele dupà rinduiala sa i dupä virsta sa:pi-in céle de spre räsärit sä intre cei tineri, ca cei ce sint laasäritul vietii ; prin céle de spre amiazà: sà intre bärbatiicarii sà dn.' la mijlocul virstii ; prin céle de spre amiazà-noapte cei bätrini, al cärora le iaste singele réce i albi-

25 ciunea zäpezii o tin in barbä ; i prin céle de spre apus sàintre, fäsä.' de nici o deznädljduire, cei ce sint la sfir0tu1vietii 0 au amindoao picioarele in groapá i sufletul inbuze, al cärora milostivirea lui Dumnezeu le va priimipoainta.

30 Drept acéia, in toatà vrémea, iar mai virtos in zileleacéstia a sfintului post, vä chiamá pre tot milostivul Dum-nezeu, carele poht4te min.tuirea tuturor, zicind: ,,Intoar-ceti-v5. aträ. mine 0 mä voiu intoarce atrbi voi".

1 primeneala. B, primenéle C // 3 feliu C // 4 erta.ciune C / deplin] deprinB j Impriitenéste B, Imprietineste C // 5 ias C / ad. marginal vas B II 7 dar C // 8ati auzit B // 9 mIntuiti B, C sufletile C // 10 lipsepte fara numai cu poclinta. C /dar C / totii C / lipsepte i cei 1-2 C // 11 lipsepte o cei 1-2 C j Cu osirdie s alergatiC ¡f12 pentru caci] ca C/ vet afla C 11 13 toti B, C / dupa cum] precum C // 14 yetimintui B // 15-16 cetatea cea mare s't minunata ce zice sfintulIoann C // 17 care B,ca. C/dup 'd rasarit ad. si B / miiazanoapte B //19 tot B // 20 fiestecare C / orinduialaC // 21 tiniri B// 22 amiiazazi B// 24 miiazanoapte B dupa amiazanoapte ad. saIntre C / al] ial B // 26 far' de nici C / lipsepte de B / dejnadajduire B // 27 picioatileB, C // 31 acestea C / a] ale C / toti B, C // 32 care C // 33 s't eu ma voiu C //

220

www.dacoromanica.ro

Drept acéia nu ínvírtosat inimile voastre, ci cu vitejief. 202 crqtineascä lepädat lucrurile Intunérecului, J adecä strhn-

jafurile, clevetirile, zavistlia, uríciunea, vrajba,curviile i toate necurätiile i vä Imbräcati cu armele

s luminii, cu credinta, cu nädéjdia, cu dragostea, cu fricalui Dumnezeu, cu cuceriia i cu smereniia, pentru casuppuneti cu acéste bunätäti pre Improtivnicul vostru,pre diavolul, trupul ce thän4te ì patemile céle ce striasufletul i sä vä faceti moténi impärätiei ceriului, a ariia

io sä. v5..' Invredniciti toti, cu darul cu mila lui Dumnezeu.Amin. /

f. 202e CUANT DE iNVATATURA LA POGREBANIIA OMULUIPRESTIVITI

Mult pätimaul acela i ngäduitoriul by, piatra 111)-15 aril, dupä luptele céie mari ce i-au fäcut vicleanul diavol

0 1-au golit ca intr-o clipä de ceas de toate averile lui1-au lipsit de toatä cinstea, de toatä bogätiia, de toat5. slava0 de toate sotiile lui 0 au rämas numai cu muiarea, afarldin casa lui, §gzínd intr-un gunoiu, cu multä tic5.100e,

20 plin de bube 0 de viermi, iar íneä§ la acéstia toate, pentruca sä ru0néze pre vicleanul diavol i sä-1 biruiasa cu bär-bätiia sufletului lui cu räbdarea, precum zice mai prelarg istoriía luí, n-au dat nebunie lui Dumnezeu, nici augre0t cu buzele lui, mäcar cä cu acéstia toate, socotind

25 el de§ärfáciunia i tic5.1o0ia ace§tii vieti i multele invír-tejiri i prefaceri ale lucrurilor omene0i, plingea i sä tin-guia i suspinind zicea: Pre moartea am chiemat-o sä-mifie tatä", by, 17, adec5., ca cum ar zice: moartea-mi iasteWM, carele mä nWe.

30 Oare ce poate fi aceasta, iubitii miei, ce zice direptulacesta, by? Nu iaste lucru Improtivä, nu iaste lucru

1 Drept acial Deci C / invirtosati B // 2 lepldati C / °Aid, C // 5 nä.déjdea B,nIdejdea C // 6 lipsefte pentru C // 7 supuneti C // 8 diiavolul B / dupeí diavolulad. i pre C f patimile B, C // 9 facet B / imp5/5.tii C I lipsefte a C / clruiaB // 10 Invrednicit B / dupd Dumnezeu ad. acum i pururea i intru veci de veciC ¡/11 dupd Amin ad. Sfirsit si lui Dumnezeu laud& C // 15 diavolul // 17cinstia //18 lipseste lui // 25 desArtIciunea // 26 plingia // 28 ad. marginal by,17 A, lipsefte B / moartea-mi] moartea //

Aceasti didahie lipseSe dia manuserisul C.

221

www.dacoromanica.ro

f. 203 neunit. / Moartea tae i stricà ca o sécere, iar tatal naste.Darä cum poate nasterea i stricaciunea sa se uneasca,fiind amindoao finpotriva ? Poate ca de ispitele céle multece i s-au intimplat si de pagubele ale multe ce l-au ajuns

5 4 va fi pierdut mintea, de zice cà moartea lijaste tata,sau de multele duren i poate cà nu va fi stiind ce graiaste?

Ba, iubitii miei, ba! Nu s-au pierdut mintea i tie cegraiaste. Ci numai socotind cum ca cu alta nu sa poatemintui omul, nici säl poate odihni de patemile si de tica-

10 loiile acestii vieti, fara numai cu moartea, precumintr-alt loc zice: Moartea iaste odihna omului". by, 3.

Dara stau de ma mir pentru ce nu zice: pre moarteaam chiemat-o sa-m fie rnintuire, ce zice: pre moartea amchiemat-o sa-mi fie tata.

15 Ascultati, iubitii miei, socoteala i invätatura cea cresti-neasca. Au cunoscut si au preceput cum ca iaste la fieste-care crestin trei nasteri: una trupeasca, alta sufleteascasi alta mintuitoare. Deci, nasterea cea trupeasca iasteacéia ce sa." naste nestine trupéste, din tata si din mumä,

20 precum o vedem aceasta totdeauna, nu numai la oameni,f. 203' ce si la dobitoace. / i pentru aceasta sà numéste nastere

trupeasca, precum zice i domnul Hristos: Ca ce e nascutdin trup, trup iaste".

A dooa nastere iaste cea duhovniceasca si nu iaste la25 toti oamenii, ci numai la cei ce s-au nä'scut duhovnicéste

din baia sfintului botez, pentru carea iaras acestasi Hris-tos zice catra ucenicul cel ascuns, catra Nicodim: De nusa va naste nestine din apa si din duh nu va putea sà intreIntru imparatiia ceriului".

30 Iara a treia nastere, ce am zis ca iaste mintuitoare,iaste aceasta ce zice dreptul by, cum ca-i iastetatamoartea,pentru cad cà precum la nasterea cea dintli trupeasca,nascindu-sa omul, iase dintru intunecatele chisori ale pin-tecelui maicii sale si véde stralucita lumina soarelui

35 precum la a dooa nastere, a baii cei duhovnicesti a sfin-tului botez, iase omul dintru intunérecul necredintiivine la lumina cunostintfi de Dumnezeu, stralucindu-seluminIndu-se din lumina cea cu trei straluciri a sfintei

5 tat51 // 9 patimile // 11 ad. marginal by. 3 A, lipsefte B 11 13 s&-mi fie ¡/15ascultati II 16 priceput // 21 ci 24 repetti iaste 1 // 26 aceasta§ // 31 iasteiat // 32 dintfiu // 33 ascfndu-se / inchisori / pintecilui II 38 din] dintru

222

www.dacoromanica.ro

troite, Intr-acestas chip si la nasterea cea de a treia, careaiaste mintuitoare, sä. na§te sufletul omului i iase dintruintunérecul si tina trupului, ca dintr-o pusarie intunecatä.

f. 204 i mérge sá vazä lumina / cea stalucitoare si slava ceas fenicia a vietii cei de pururea.

Aceasta nastere a mintuirii pohtiia sà vaz5. i proroculDavid si pentru aceasta zicea: Scoate, Doamne, din tem-nitä sufletul mieu, ca sä märturiseaseä numele au",Psalm. Asijderea i fericitul Pavel zicea: Pohtesc sá mä.

10 sloboz din trupul acesta i sä fiu impreunä cu Hristos",Filipis, 1.

Aceasa nastere, a treia iaste cu mult mai burl si maide folos cleat célialalte, pentru cki nasterea cea trupeascäs'a' numéste nastere intunecaa, iar nasterea cea duhovni-

15 ceascg, a sfintului botez, sä numéste luminatä. Si pentruaceasta sfintul botez sá zice luminare i cei botezat sànumesc luminati.

lar a treia nastere, a mortii, care iaste mintuitoaré,iaste far'de gresalä i f är'de primejdie la omul cel credin-

20 CIOS i drept, cki nu poate sä mai päckuiasel dupä.' moarte.Drept acéia alergäm tot credinciosii i mérgem impreunä

cu priiatenii nostri i cu rudeniile, petrecindu-i pink' lagroapä (sau beséric6), cu adunare de preoti cucérnici, cumultime de crestini credinciosi, cu cinari sfinte, cu

2s aprinse i cu tämteri i cu toate alte slavoslovii i podoabelutninate.

f. 204v Dintr-aceasa nastere s-au / näscut asazi i sufletul celcurat al acestui fericit frate (cutarele) ce au murit. Si devréme ce s-au dat obsteasca datorie, dupá rInduiala cea

30 crestineascl 0-1 petrécem la groapá i sà desparte de noidintr-aceasa viatä, pre carele nädäjduim i noi s5.-1 vedemin céialala viat5., trebuiaste däm cu totii o eraciune

rog sá zicet cu totii, din tot sufletul vostru: Dumne-zeu s5.-1 iarte. De vréme ce au vietuit ca un om i au petre-

35 cut cu noi intr-aceastä lume poate cá va fi amärit sau va fiscirbit pe cineva, sau cu cuvintul, sau cu fapta ; i pentruaceasta iarä zicem cu totii: Dumnezeu säl-1 iarte, ckiaceastà c5.15.torie iaste sá o facem cu totii. Si pentru ca

8 nnmelui // 9 ad. marginal psalm A, lipsefte B //11 ad. marginal Filipis1 A, lipsqte B // 12 iaste a treia // 13 célelalte // 28 lipse,ste cutarele // 31viiaj // 31-32 ad. marginal pre carele nIcIljduita i noi s1-1 avem In.ceialaltA viiatl // 37 iar //

223

www.dacoromanica.ro

sä: putem cistiga i noi, dupä moarte, aceastä: platä a ertä:-ciunii de la cei vii, pentru aceasta sä. zicem 0 a treia oar5::Dumnezeu s'61-1 iarte si pre noi sa ne miluiascg, ca unbun si iubitoriu de oameni. Amin. /

f. 205 5 CUVNT DE INVATATURA IARA LA PRESTEVIREA OMULUI1

Intristat, jalnic i amar sä véde a fi rgspunsul mortii laom, de vréme ce Dumnezeu pe strgmosul nostru Adam,pentru pgcatul neascultärii, l-au osindit spre moarte,zicindu-i: Pgmint esti i In pgmint vei mérge". Lisa de

lo va sta nestine sä ja seama cu tot dinadinsul socoteala aceiiosinde i sfirsitul acelui räspuns a lui Dumnezeu nu o vaafla &a: fie muncà i pedeapsg, ce mare facere de bine simare dobindg. Pentru cgci de n-ar fi hotarit Dumnezeumoartea la om era sà se facä räotatea nemoartg i pgcatul

15 necurmat. i pentru aceasta zice Sfinta Scriturc i acumca nu cumva sà intinzg mina sa i va lua din lemnul vietiisi va mInca si va trgi In véci".

Preceput-at pricina, cum cä dupg ce au mincat dinlemnul cunostintii 0 au cAzut In pgcatul neascultgrii l-au

20 oprit Dumnezeu sä nu carea cumva sä: manInce si dinlemnul vietii si va trgi in véci i sà se facg rgutatea nemoartg0 va rgminea omul cu pgcatul f gr' de moarte. i apoi /

f. 205° ce altä, nevoe mai rea 0 mai cumplita ar fi putut fi la ticg-losul om, decit aceasta?

25 Drept acéia, mare folos si mare dar si milostivnieà vin-decare s-au dat omului de la Dumnezeu, ca sg moarg i sàse strice acest trup al pgcatului i sà inviiaze la inviiareacea de obste alt trup, duhovnicesc, fgede stricgciunefgede moarte; el mare dobindä sä face omului moartea,

30 dupa cum zice i sfintul Grigorie Bogoslov, cá sà taep'äcatul, pentru ca sà nu ramie rgutatea nemoartä i sàface munca milostivire i iubire de oameni. Pentru aceasta(s-au zis in Scripturci): Pgmint esti i in päimint veimérge". Pentru aceasta l-au scos domnul Dumnezeu din

5 presavirea // 7 pre // 10 denadinsul // 12 ci / ad. marginal mare // 14 rAu-tatea 11 24 acesta / dupil acéia ad. marginal dar // 27 invieze //

224

1 AceastA didabie lipsqte din manuscrisul C.

www.dacoromanica.ro

raiu, sä lucréze päinintul, dintre care s-au luat. Pentrtzaceasta i-au zis: Intru sudoarea fétii tale vei mincapfinea ta, ping' te vei intoarce In pgmintul dintru carelete-al luat". Pentru aceasta s-au învàlit cu foi de smochin.

s Pentru aceasta s-au imbrgcat cu imbrgcgminte de piei,care imbrgegminte nu iaste alta, dupg cum zice iargsisfintul Grigorie färä numai acest trup gras i muritoriu".

Drept acéia acest trup gras", o, iubitii miei ascultg-tori, ca un trup al pg'catului 1-au dezbrgcat astgzi si 1-au

io aruncat la pgmint ca o haing véche i stricatg.$i acest fericit rgposat, fratele nostru (cutarele) s-au

f. 206 dezbacat, zic, de trupul acesta, / pentru ca sä, se tmbracecu altui, fgrà de stricgciune, au lgsat lgcasul cel pämintescpentru ca sà cistige alt läca, In ceriuri, precum narturi-

15 séte fericitul Pavel, zicind: pentru cá tim cá de sä vasurpa casa noastrà cea pgnainteascä a trupului, avem zidirede la Dumnezeu casg vecinicä.' in ceriuri, nefäcutä. de ming.Si de vréme ce petrécem fericitul lui suflet in mîinile luiDumnezeu, cu adunare de preot cuciarnici, cu multime

20 de crestini credinciosi, cu cintäri sfinte, cu fàclii aprinsesi cu tgmteri i cu toate alte slavoslovii i podoabe lumi-nate.

Dintr-aceastg nastere s-au ngscut astgzi i sufletul celcurat al acestui fericit frate (cutare/e) ce au murit. $i de

25 vréme ce s-au dat obsteasca datorie, dupg rinduiala ceacrestineascg petrécem la groapg i sg desparte de noidintr-aceastg viatg, pre carele nä.dgjduim i noi sg-1 vedemIn céialala viata, trebuiaste dgm cu totii o eracitmesi mg rog sà zicet cu totii, din tot sufletul vostru: Dum-

30 nezeu s5.-1 iarte. De vréme ce au vietuit ca un om si aupetrecut cu noi intr-aceastg lume, poate cg va fi amg.ritsau va fi scirbit pre cineva, sau cu cuvintul, sau cu fapta

pentru aceasta iarg zicem, cu totii: Dumnezeu sä.-1iarte, c5.ci aceastg cglgtorie iaste sä: o facem cu totii. $i

35 pentru ca sä putem cistiga i noi, dupg moarte, aceastaplatg' a ertälciunii de la cei vii, pentru aceasta sä zicem

f. 206T a / treia Dumnezeu sg-1 iarte si pre noi sà ne milu-iascg, ca un bun si iubitoriu de oameni. Amin. /

3 pia. ce JI 6 iarls // 7 dupg numai ad. marginal pentru // 8 lipsettemiei // 11 lipsette cutarele // 16 surpa ad. marginal i strica 1119 preoti cucér-nici // 24 lipsetie cutarele // 27 dintru viia // 28 viiat5. // 29 zicem / tiersvostru //32 ceneva // 33 iar // 36 mil acei // 37 oara // 38 lipsetie Amin //

225

www.dacoromanica.ro

t 87 SCRISOAREA LA LEAT 7220, IN LUNA GHENARIE, IN 13 ZILE

Duminec5., la vréme de chindie, prealuminatul domn IoCostandin Basarab Brincoveanu voevod, avind prepuspentru ni0e lucruri ce le-au adus intimplärile vrernii de

5 s-au fälcut, cum sä se fie fäcut cu invätItura 0 indemiiareanoasträ. 0 fiind m'ä'riia-sa indemnat de ni§te obraze maribeserice0i 0 mirene§ti, pline de zavistii 0 de räutate autrimis la noi cu poruncá mare pre duhovnicul lui pre epis-copul Nisis chir Mitrofan Thasitul, carele era sfetagoret

io de la mäin'ästirea Dionisiului, de ni-au zis au A' fac paretisisde bunä voia mea, 0 sä-mi las scaunul, sä es, au sä mä scoatämäriia-sa cu sila 0 sä scrie la Tarigrad sä mä 0 catheri-seascä. Pentru care lucru, mergind eu la curte marti seara0, vorbind in tainä cu mkiia-sa, i-am zis cum cä mä las

15 de vlädicie, de voia mea, 0 intr-acel ceas i-am dat 0 scrisacéste 12 capete, carele insämnäm aici, sä se afle la cei depre urmä, spre aducere aminte 0 sä cunoascä fie§tecine0 nevinovätia noasträ.

, _,Domnul au fost luminarea mea 0 mintuitoriul mieu",4. 87° 20 Psalm 26. / Aceastä scrisoare ce o inchin intru inteleapta

socoteala märiei-tale, mä rog ca unui domn milostiv 0iubitoriu de Hristos sä o cite§ti, and vei avea indeléte,cu blind*, pentru dragostea Top npacordcrou iCo (= prea-blindului Hristos) 0 céle scrise sá le socote0i toate cu

25 amkuntul, cu judecata dreaptl, a le vei afla adevärate;0 scoate den mima mkii-tale acel ghimp, cä nu stilt (tieDomnul) precum inä.' socotWi märiia-ta 0 precum IttyXcoacraXyav (= inä.' limbutesc) improtivnicii miei 0 amnädéjde pre Dumnezeu cl sä va descoperi dreptatea mea

30 fä'rä de zällaav5.; tSri. ty6 Iv dxaxi4 goo t7cope6crry, croi, SgK6pt6, tXtricrov iie (= ca eu intru nerlutatea mea amumblat, iar tu, Doamne, mä. mi1uia0e). Stiu a vräjma0i

1 Scrisoarea ce au scris v15.dica Anthim atr5. mIriia-sa. Constantin vod5, Ben-coveanu, la leat 7220, In luna lui ghenarie 13 C I lipse,ste Scrisoarea B / dupdluna ad. lui B // 2 Io] Ionn B // 3 Basarab B / lipse,ste Brincoveanu C // 5 cuma fie flcut B, cum sä s5, fie flcut C // 7 mireneste B // 10 Dionisiu C / ne-auzis B, C // 15 i-am dat In scris C // 16 insemnlin B, C // 17 dupre urm5. C / adu-cerea C /119 mintuitoriu C // 20 ad. marginal Psalm 26 A, B, lipsefte C // 21mArii-tale B, C // 22 iubitor C // 23-24 ad. marginal preablIndului Hristos A. ad.marginal preablIndului Iisus B, lipsqte C // 26 din B. C / lipsege acel B // 28ad. marginal m5, limbutesc A, lipse,sle B. C / Impotrivnicii C // 29 ascoperi C//30 ail. zAbavl C // 31-32 ad. marginal traducerea A, lipseFte B, C //

226

www.dacoromanica.ro

miei X6yov napetvouov icatkOcvto 'cat' (cuvint flede-lége au pus asupra mea) inaintea facgtoriului mieu de-bine, carele e5ti ma'riia-ta ; i la aceasta ce alta pociu.zice intii, fära numai:

5 1) De am viclenit pre mariia-ta, au casa mkiei-tale,au am vreun end räu sa' fac (in at va indelung rabdaDumnezeu sá trälesc pre pamint), au in viata mariei-tale.au dupä petrecanha a multi ani ai sä fie eu,supt legatura cea grea a afurisaniei ; iar de nu, sa fie cei

it) ce au gralt rau catra märiia-ta (asupra nevinovatului) fara-delége, in trufie i in defaimare.

A dooa, de am graft au in beséric5. (propoveduind /f. 88 cuvintul lui Dumnezeu), au afara, in taina, sau de Ltd'

inaintea märiei-tale, au 5i pe dupa dos vreun cuvint carele-15 s5. nu fie fost pre pläcérea mariei-tale, 1-am graft xpeocrri-

x8g1 ca un p5storiu sufletesc, iar nu cu vicle5ug, sä te-vatam, au trupé5te au suf1eté5te.

Eu aici, in tara, n-am venit de voia mea, nici de vreo.sàracie sau lips5.; nici mänàstirea Sneagovului o am luat-o.

20 cu de-a sila. Iara ce am lucrat in 7 ani, ce am facut acolo(nu atita din venitul casei, cit din sudorile fétii méle),lucrurile acélea marturisesc la toti, 5.1 macar cä mäsiia-tanu pohtiiai sa es de acolo, iar cine au fost pricinuitoriieirii méle vor da seama inaintea lui Dumnezeu ; iara

25 incailea am e5it cu cinste i nimenea nu mi-au luat seama,cad sá vedea a am facut 5.1 am adaos, iara n-am stricat,iar nici datorie am läsat.

La episcopiia Rimnicului puiu martur TÒV icpu(poicap-Stoyvlocrctv 0v2 cá nici In visul mieu Stv 'Ed Ispavtecatuca3 sä

30 mä fac arhiereu, cunoscindu-má pre mine mai p5.catosmai nevrédnic decit tot oamenii pamintului. lar de vrémece 1) 7cdrra icp6G autuptpov obcovoiAv 00;4, a5a au

1 ad. marginal traducerea A, lipse,ste B, C // 4 zice] s zic C // 5 Intiiu B // 6lipseste s fac C // 7 viiata. B, C I mArii-tale B, C // 8 mIrii-tale B, C // 9 afuri-sanii C //12 A dooa) Pentru cä i C/ biseria C // 12-13 fcIrd paranteze C 1114marii-tale B, C / C / carile B // 15 marii-tale B, C // 16 plstor C // 19 nu o am.luat-o B // 20 lar C / fIcut] fost C // 21 casii C // 22 to B /1 23 pricinitorii C 14'24 iar C // 26 iar B, C // 28 martur] matur B, rnartor C// 31 toti B, C //

Din datorie.Pe Dumnezeu, care cunoaste ascunzisurile inimii.Nu mi-am Incbipuit.Dumnezeu, cel ce pe toate le orinduieste spre mal bine.

227

www.dacoromanica.ro

vrut, sä räldice, din p5.mint särac i din gunoiu sá inalteméser, Tob ica0ficrt Carr& pet& etpx6vorow kaoiS ata', euce puteam face? únatayriv Kcp Kai lictteucra abt6v2.

1, 88v Amsä.'zut si acolo 3 ani, fälrà doao luni. Ce am lucrat5 acolo (nu atita din veniturile casei), cit, iarä, din osteneala

sudoarea fétii méle), iaste (pavapew Tcacrt3.Esirea mea de acolo n-au fost cu voia mea. Eram odihnit

cu atita i mi-ajungea din destul necazurile ce petreceam;iar apoi am esit cu cinste i nici seama mi-au luat nimenea,

io nici datorie am 16sat, cä asa ni-au slujit vrémea.5)4 Mitropoliia n-am luat-o cu sila, nici cu mite, nici cu

rugälciuni. Facäi-mi Dumnezeu r5.splaire de va fi urmatvreuna de acéstia, ci asa au fost pläcut inainteastäpinului Dumnezeu si au luminat pre märiia-ta si te-au

15 f5.cut 5pyavov5 la mijloc, de mi s-au fäicut mutare dintr-unscaun intr-altul. i, tiind cä aceastà o-uvilycia6 iaste du-hovniceascä., am pus osteneli peste osteneli intru toateam trudit din zi din noapte sä.' inmultesc talantul Dom-nului, pentru ca sä.' nu mä.' numär in rindul lénesii slugi;

20 §i am silit, dupa putinta mea si dupäl proastä, ajungereamintii Inge, de am lucrat in viia Domnului, de nu ca celde la al noaolea ceas, m5.car ca cel de la al unspazéceleaceas i nä.'da'jduesc ca voiu lua de la stäpin plata deplincä iaste volnic pre al sä.'u". i acéstia cite am lucrat cu

25 miinile si cite am grädt Cu limba, cine va vrea, sä le so-f. 89 coteascä. jt 31306v Xoytagew empocrconokfrruoghcai Kara 0E6v7

nici una nu va afla ca säi nu fie spre slava lui Dum-nezeu, spre cinstea Trariei-tale i spre folosul

6) Rälutatea i zavistiia din lume nici au lipsit, nici va30 lipsi, pentru c5.ci iaste pornit omul din tinerétele lui spre

4 doao] 2 C // 5 casii B, C Ijar C // 8 mii-ajungia B, si-mi ajungea C / pe-trécem B // 9 nu mi-au luat B //10 ne-au slujit B, C 1/13 dintr-acestea C //15 din-tr-un] dintru B // 22 iipse§te lal C / noalea B / unsprAzécelia B, unsprezecilea C /-24 acestea C // 28 cinstia B / mArii-tale B, C / tarii B, C // 30 tinerétile B,tineretile C //

228.

1 Pentru a-1 a;eza pe el cu boierii poporului sau.* M-am supus Domnului i 1-am rugat pe el.

Vederat tuturor.4 Punctele 5-12 nu stnt numerotate fa ms. B.a Instrument.

Urmare.7 Cu cuget drept, flri pirtinire si dupi Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro

f.

céle vicléne si nu sà päräiséste a nu zavistui binele i cinsteaaltuia. Si pentru acéia stiu cà sà nevoesc multi ca sä strice-cu vorbele lor céle otavicioase Tee xpriauk aousilesc cu viclesug ca A, te indémne pre märiia-ta sä. fad

5 célia ce n-ai acut n tineréte, spre sufleteasca vätämarespre clevetirea oamenilor.

7) Pre cei ce slut pricina räutätii Iistiu cine sint, ca cumstiu insumi pre mine: unii de aicea i altii dintr-altä

parte, carii grit em.e.tettpeittot.2 din räu ; iarä a pohti sàio stau de fatà cu dInii, inaintea märiei-tale i inaintea a mult

norod vet napacstflaouv3 céle neadevärate, cu carele mà luptIn zadar. $i mäcar cäi mie nu mi sä cuvine, ca unui arhiereu,sä, graesc pe nimenea de rän, nici sà piräsc, iar mi sä pareeh' cu ajutoriul lui Dumnezeu foarte tare s-ar ruina.

15 8) Intre célialalte mozavirii i vinzäri ce-mi fac, ca Inda89v pre Hristos, au zis caträ märiia-ta, ce/ ce au zis, cum /

fiu fAcut 24 de capete asupra märiei-tale impotrivä, ce, sice voin sà fac. Intreabà pre pgrintele Nisis, sä-t spueacéle capete ce zic, Ca.* i le-am cetit intr-acel ceas ce au po-

20 menit de jale, fiind de fatä i Odrianul, care capete euvream sä le arät märiei-tale tocma de atunce i sä-t cervoe sä: mä las afurisesc de fatä pre cei ce le scornesc ;.darà n-au vrut sä mä base unii. lar de vei pohti marii-tasä ti le trimit sä le cetesti, sä vezi ce cinste tmi fac fili mid

25 cei sufletesti si ce vorbesc pentru mine ; ci zicind eu ace-luia ce ti /e-au spus, cum cà s-au lunecat si el cu firea, catot oamenii si cum cä toate le am Insemnate capetenevrind sà i le cetesc, cà nici aveam vréme, nici Imi iastedrag sá le mai auz, au zis carä märiia-ta to:5 dvairetkov4.

30 Dumnezeu säl facä platà fiestecäruia dupäfaptele lor ; eu stilt gata.

1 cinstia B//3 vorbele] bArbAtiile C II 5 celea B, cele C J n-ai] n-au B// 6 clevitireaB // 8 pre mine Insumi C // 9 lar C / asi pohti C// 10 narii-tale B, C // 11 lipsegeCu C //13 pa C / nimenea] nimea B // 15 célelalte B, celelalte C // 16 pe C /sA fie B /117 mgrii-tale B, C // 17-18 1ipsege ce i ce voiu sA fac C // 18 s5.-tilspue B 1119 citit B // 20 Odriianul C 21 narii-tale B, C / lipseFte tocma C /atuncea C /122 Iipse,ste sA mA las C // 23 dar C // 24 trimiti B / citesti B, C / 1mifac mie C // 27 tap B, C // 28 citesc B, C //

Bunele tale moravuri.9 Nesc.himbItori.

SI arate.Contrariul.

229

www.dacoromanica.ro

Iará pentru paretisis ce mi-au venit poruncä de lamáriia-ta ca sa fac, zic cum cg" nu indráznesc, pentru fIg5.-duialele care dána noi, arhiereii, inaintea lui Dumnezeu,cind ne hirotonim (precum si cu mina scriem in condic5.,

5 dupl cum iaste rinduiala besericeascá si iscälim inainteacelor ce vor &A hirotoneascá), sä facem paretisis insine, noi,de voia noastrá, cáci cákám porunca si fágáduiala si /

-f. 90 Dumnezeu nu gluméste. CA zice marele Pavel: Eicacrtogtv (o ticktiOri Eicet Kai. gEvg.rail ; iar pentru dragostea märiei-

to tale, de ne vei porunci, vom face, pentru ca sd nu socotesti614 stám impotrivä ; numai fá, máriia-ta, socotealldreaptl si cu frica lui Dumnezeu. De iaste cu dreptul sázicá cineva, unui om, cu sila: desparti-te de muiarea ta silipséste din casa ta si din toatá agonisita ta fár'de nici o

is viná, pentru carele iaste zic (mácar c5, iaste impreunaretrupeasc51): Uncle Dumnezeu au impreunat, omul sl nudespart5.", dará cu cit mai virtos sá indémne cineva preun arhiereu sl-s lase eparhiia, Mr& ving' s'i f'gr'de judecat5.,cá iaste impreunare duhovniceascl, carele are datorie, ping:

2o la vársarea singelui, sá nu-s pärlseascá turma, dupá cumzice Hristos: Pástoriul cel bun 4 pune sufletulpentru oi" ;iar5.' incás eu pohtesc sá fac voia máriei-tale, iará nu a mea.

Judecá, märiia-ta, ca un doran crestin, de iaste cucale si de sg' cuvine sá fiu lipsit acuma, la bätrinétele méle,

25 de amindoao : si de turma ce mi s-au incredintat de laDumnezeu, ca unui nevrédnic si de munca s'i osteneala

If. 90' tinerételor méle? C'á zice Sfinta Scrifituril: I Obic tic61-xfiaag Si; titi Tip' aind:o.2 i de vei afla m'griia-ta c5.' iaste cudreptate, fie numele domnului blagoslovit, de acum si

30 piná in véci.

1 lar C// 2 f&glduelile C // 3 lipse,ste arhiereii C // 5 bisericeasa C1/ 6-7dupd sà. se hirotoneasc5.: care si. fnsine noi de voia noastr5., de vom faceparetisis, alcAm porunca ... C // 7 nostrl A, C/18 lipseste marele B // 9 mIrii-taleB, C // 11 c5.-ti stAm C //13 despartl-te C// muerea C// 15 carele] cl C // 17 A nud5-spart5. C / dar C // 18 Mx' de vita C // 20 nu-si pgr&seasc5. C // 21 P5storul C // 22iar 1-2 C / ad. marginal iaa incls eu pohtesc B / mArii-tale B, C //24 batrinétileB, bAtrinetile C1/ 25 1ncredinta. B // 27 tinerétilor B, tineretilor C // 29 blagoslovit]binecuvintat C / acum] cum B // lipseste si B //

230

' Fiecare, ende a fost chemat, acolo si rimini.i Nu vei pedepsi de doui ori pentru aceeasi (fapti).

www.dacoromanica.ro

11) keà de vei zice pentru ce am indatoritcasa, de am f5.cut céle ce am facut, am multe, de mi s-artinea In seam5., carele nu gut fár'de cale, numai le las sizic cá am cheltuit ca la o cask' a mea, cum cheltuiaste

5 fiestecine la casa sa ca un p5storiu adevIrat, iarà nu caun nälemit carele junghe i stric5.. Si alta: pre acéste vremi

pohti sà stiu, cine nu iaste datoriu, din cit ne fiiarbemintr-aceastä: tic5loasà de taxi.? Cä intli si pre m'airiia-ta teauz totdeauna zic1nd cum cä.' iaste datoare tara cu doao

io sute 0. mai multe de pungi ; oare acea datorie mkiia-tao faci, au Intimplbirile vrernii? Adevgrat,vremii. Si acéstia au adus si pre altii si pre mine la datorie.Iar mà rog mAriei-tale s5. nu rämliu intr-aceasta, nicisä fiu lipsit de mila

15 12) Litre altele sä.' cuvinteazi i aceasta cum c5. Antstrein si nu s-au cuvenit sà fiu eu mitropolit. In Hristos

t. 91 sintem tot una. Si apoi n-am fost numai / eu episcopmitropolit strein in Tara RomAneasc5., ci au fost i altii,multi, precum s5. vä'd In condice si precum sä, politicé§te

20 in toatá besérica, precum i domni au satut si de taràstreini, ca i in toatà lumea; c5. Dumnezeu au facut lumeaslobodà pentru tot. Si un lucru ce nu sä.' face, nici sà std.-mutäl la o beséricä.' de céle proaste, sau la o màn'astire,pentru carele nu iaste hotar besericesc, iarà de sà va si

25 intimpla vreo pricira Egl.oyri d5ucril ripstesc cei maimulti i zic cà iaste pacat ; darà cu cit mai virtos sä.' sestrAmute capul beséricii a vreunii eparhii i säl nu sAvagme multe suflete i s'a' nu urméze multe lucruri necu-vioase, precum vedem cä sà fac in bogate locuri.

30 Si cum cà pot m5iiia-ta sà faci ce vei vrea, dupà pohtamä.'riei-tale, iaste lucru adev6rat ; iar eu incà zic sà faci

1 lar C / indatorat C // 3-4 le las sá zic B // 4 cheltueste C// 5 'Astor C /iar C // 6 nlimit C / ackste B, acestea C // 7 dator C / citi C / fierbem C // 8 intliuB, C // 10 doao sute] 200 C / multe] bine C // 11-12 /ipsefte Adev&rat, InemplArilevremii C //12 acestea C // 13 mArii-tale B, C // 14 m5xii-tale B. C // 15 altile C //16striin B / in] Intru C 1/17 toti B, C // 20 precum au satut i alti domni detar& B //21 strein B // 22 toti B, C // 23 biséria C // 24 lar C / iipsefte ì C /I 25timpla B / ripsesc C // 26 dar C // 27 sà. sA strAmute C / bisericii C // 31 ralrii-tale B, C / fac C //

3 Sau dreaptA, sau nedreaptA.

231

www.dacoromanica.ro

dup5 pohta lui Hristos de ml tii cu tot dinadinsul gre0tmgriei-tale 15,sat i sä. va 15.sa voao".

Acéstia spre indreptarea mea le scriu, in dreptate i inadevär. lar din ce am zis inaintea màriei-tale nu voiu

5 e0; fie dup5 cum pohtqti i Dumnezeul p5cii A, fie cumariia-ta. /

f. 91T DUMINECA LA FEVRUARIE 3 ZILE, RASPUNSUL CE AM DATA DOA OARA.

'Ev nricn -coig X6yoig croo Ingviicricou Ecnarret o-ou,lo eig TÓV cci@va obx` agaptfia-ete" zice Sirah. Iar5.0 i a doa

oar5 fac supkare m5riei-tale Cu aceastä, putinic51 a meacucérnicä scrisoare i zic cuvintul lui David: Miniiati-v5.0 nu gre0ti célia ce zicet in inimile voastr5,". i ja seama(pentru dragostea lui Hristos) acestor scrise Cu end drept

15 0 de pohte0i ca odihnit i f5r5. v5t5.maresufleteascä i sä fiu i eu multemit, m5 rog tine cumpInajudec5tii drept 0 nu 15sa s5.-t spurce unii i altii auzurile,Cu vorbele lor céle otr5vicioase. C5, zice David: Mincinofiii oamenilor in cumpene a face strimbätate".

20 MAriia-ta, dud ai trimis la mine pe p5rintele Nisis,mi-au zis chiar in fatà.", au sä fac, dupä cum imi poruncWim5riia-ta, paretisis de voia mea, au peste 15 zile vei facem5ria-ta precum vei §ti, de m5, vei scoate Cu paguba mea

cu ru0ne. Eu inc5., pentru ca sä nu m5, ar6t car5.25 màriia-ta iubitor de scandale i s5, potolesc miniia

f. 92 tale am zis c5,tr5, sfintiia-sa / cä voiu face dupä cum innporuncWi i voiu veni la màriia-ta, precum am 0 venit.

intr-acel ceas mi-am dat cu cucerie toat5 vointa meainaintea m5riei-tale i prin glas viu i in scris, socotind

30 c5. dup5, ce vei ceti m5riia-ta acéle 12 capete ce am scris

1 denadinsul B, C /1 2 narii-tale B, C / 15.sati. B, C // 3 Acestea C // 4mArii-tale B, C // 7 lipse,ste zile C II 8 a clooar5. B, a doa or5. C // 10 lipsefte ziceSirah B, C / Iar54 C 1111 m5xii-tale B, C ¡/13 cele C / ziceti B, C I intru B //15 ca B //16 multumit C /1 18 Mincino§i C // 20 pre C II 21 chiiarB, C II 22 ad. tnarginal paretisis de voia mea, au peste 15 zile vei face nariia-taB // 25 iubitoriu B / scandele B, C / mArii-tale B, C // 26 Imi porunceti C II28 lipse,ste i C // 29 mArii-tale B, C // 30 citi B, C / acelea C //

232

In toate cuvintele tale aduli aminte de cele de pe urmi ale tale 0 In veci nu vei gre0.

www.dacoromanica.ro

intr-acea foitä. ce ti-am dat Oa% wage/1/4,110W i vei rasapre Irod (pre carele te indeamng, sa face aceasta) ca pre unmincinos, cá nu §tie a cinta alliluia 0 nu vei infra in1)5:cat cu mine 0 in clevetirea a toatei lumi. lar de vréme

5 ce vaz ca te nevoqti mariia-ta, cu tot dinadinsul sä. oispraveti aceasta, iara0 zic cà nu voiu e0 din porunca

Numai mä rog mariei-tale sag fie min: debatrinétele méle 0 de neputintéle ce am; 0 precum te-auluminat Dumnezeu de ai aflat chiverniseala acelor trei

10 pungi (precum mi-au zis Nisis) sa afli i celoralalte 4 0sa-mi iai zapisele de la datornici sä mi le dai in mina mea.

voiu face 0 eu scrisoare de la mina mea trig napatt-1icrecoç2. i aceasta nu pentru alta, fara numai ca sa jasfir0t scanclilile carele vei fi socotind mariia-ta cá doara

15 A. trag de spre mine; 0 aa vei fi mariia-ta farä päcatf. 92v i eu multemit i odihnit / i cel ce va fi in urna mea va fi

pre lége 0 nu fgradelége, pentru caci atunci má voiulasa de voia mea. lar intr-alt chip, veri cu ce mijloc voiue0, nu va fi nici sa va putea numi, cel de pe urma mea,

20 pre lége eä de sä va face 0 catherisis3, dupg, cum lute-légem, va fi ca acéia ce au facut acum lui Alixandrias;ce 0 acéia nu iaste catheresis, ce batjocura beséricii luiDumnezeu i sfintelor taini, pentru care lucru cel ce lacu-ia§te in ceriuri va ride de clin0i i Domnul va batjocori

25 pre ei.Iarä mariia-ta fá ca un domn cretin i milostiv 0 nu

ma rasa sä es obodit i cu lacramile pe obraz, ca va fipacat. i precum nu te pripWi la cele politice§ti a facerasplätire pentru cinstea domniei, a§a nu te pripi nici la

30 cele besericWi, pentru cinstea lui Dumnezeu ; ca raul asa face iaste lesne, iar a sà desface iaste cu nevoe. It maija seama de aceasta i Dumnezeu sä te luminéze sg. faci

1 te-am dat B, C // 3 alliluiia B. alilluiia C // 5 denadinsul C // 6 iarAs C //7 mArii-tale 1-2 B, C / B, C / fie] faci B // 8 lAtrinétile B J neputintileB 1/11 iai] ei C / zapisile C /112 voiu] pociu C / i eu scrisoare de la mina mea] pare-tisis C // 7 ad. marginal Tflg napatrAcraug A, lipsege C//13 repetd flr5. numai B 1/14scandelile C / care C / doar C // 16 multumit C // 17 fArdelege C f atunce B,atuncea C //19 lipseste nu va fi C / de pe] dupre C // 21 Alixandriias B, Ale-xandriias C // 22 ci i B / catherisis B, C / ci C // 24 15.cueste C / ceruri B /lipse,ste de B // 26 lar C // 27 pre B, pá C // 29 cinstia B / domnii C // 30 cinstiaB // 31 a face B / anevoe C / iti B, C //

" Te vei rAzendi.Paretisis renuntare.Caterisire demitere din tagma eclesiasticA.

233

www.dacoromanica.ro

ce ar fi mai Cu cinste i mai de fotos, a cgruia nespusg millruggm sä fie pururea cu mgriia-ta.

Obiditul ruggtor al mgriei-tale,Antim al Ungrovlahiei. /

f. 208 5 iNCEPATURA I iNViiTATURK PENTRU ISPOVEDAN1E1

Cel ce va A. se ispoveduiascg aducg sä stea inainteaicoanei domnului nostru Iisus Hristos i sä inceapä duhov-nicul, carele va fi: fiicgiin.EFT. iiTins.2, gFISEB,

110MHati4 12, noTHAtT15. Dupg acéia: floMlidShi MRtEite6lo sä-1 zicl cel ce va sä. sa ispoveduiascg (de va sti carte), lar

de nu va sti, sg4 zicä duhovnicul.dupg acéia sä grgiascl duhovnkul earl cel ce va

sà sá ispoveduiascg: iatà, fiiul rnieu, cg nevizut stg inain-tea noastrà domnul nostru Iisus Hristos, sg-t priimeascä.-

15 ispovedaniia ta. Deci nimic sä.' nu sfiesti, sau sä te rusinezi,nici si te spiimintezi i sä ascunzi ceva de cgtri. mine, ci

f. 208' Cu indrgznealä sg-mi spui toate / cite ai gresit, ca sä pri-imesti ert5.ciune de la dornnul nostru Iisus Hristos. Iatgchipul sfintiei-sale aici, inaintea noastrg. Iar eu numai ce

20 stilt märturie, ca sà mgrturisesc inaintea sfintiei-sale toatecite-mi vei grgi cgtrg mine. Iar de vei ascunde ceva decgtrg mine vei sä aibi indoit picatul i osinda. Deci ia-teaminte, deaca ai venit la doftor, sä nu te ducinet5.miduit.

asa sà.'-1 intrébe pre acela foarte Cu dinadinsul, una25 dupà alta si sg-i ingiduiascà pin5. ce-i va elspunde. Deci

iar sa grgiascg duhovnicul cgtrg dinsul: spune-mi, fiiule,au doarg te-ai stricat curgtiia ta tu malachiia ? i iar imispune: au doarg ai azut in plcatul sodomiei cu cineva,sau cineva Cu tine? Au doará ai c'gzut in plcat cu muiare?

3 rugi.toriu B / B. C jj 6 cel ce va vrea II 8 LiFocnosewk c7ris II 9dupd optitAirrs ad. 110KAONFIMHCA7 ¡/10 cel ce va vrea / si se // 11 dupd sti ad. carte/I12 cel ce va vrea si se ispoveduiasci 11 14 si-ti priimeasci, /119 afintii // 20sfintii // 21 cite II 24 denadinsul // 25 si-i] sA //

234

Lipseste din manuscrisul C.Binecuvintat este Dutnnezeul nostru.&Late Dumnezeule.

a Doamne pailueste (de 12 ori).Veniti (sA ne lnchinAm).killueste-mA Dumnezeul (Inceputule Psaltaului 50).Ne InchinAm.

www.dacoromanica.ro

Sau i cu cite ai cdzut 0 ce chipuri au fost: de céle vgduve,au de céle cu bgrbat ? Pentru cg. cela ce cade in plcat cumuiarea céia ce are bärbat, acela sg chiamg preacurvariu.A0jderea i muiarea carea va cgdea in pIcat cu altul, /

f. 209 5 avind la bgrbat sg chiiamg. preacurvare.Si iar Il intreabg pre acela, pentru amestecarea de singe:

spune-mi, fiiule, au doarg ai cgzut cu rudenfile tale, sau cufing-ta, sau cu na0..-ta au ce chipuri au fost? CA acéstiachiamg amestecare de singe? Spune-mi au doarg ai cgzut

io cu dobitoc sau cu pasgre?lar de va fi insurat acel ce sg ispoveduia$e sä-1 intrébe:

spune-mi, fiiule, au doarg ai cäzut in pgcat cu fgméia ta,peste fire, afarà den fire? Au doarg mai nainte de nuntg,fiind logodit cu dinsa, ai azut in pgcat ? Sau au doarl ai

15 cg.zut in pgcat cu alt féliu de oameni, care sint de altg. lége?CI acel pgcat sä canon4te mai greu cu un an de alte plcatecare sint.

Spune-mi, fiiule, au doarg. ai °morn pre cineva cu voiata, sau fgede voia ta?

20 j iar imi spune: au doarä ai furat ceva 0 mai pre urmgf. 209v s-au f'gcut afurisanie? Sau au furat / altul 0 au adus la

tine? Si de vei fi furat ceva, sä intorci ; i indatg cum veiintoarce, sá alergi la arhiereu i sg-t iai canon de la dinsul

sä te iarte de afurisanie, sä intorci, adecä. sä plgte§ti.25 Spune-mi, fiiule, au doarg ai jurat cu strimbul 0 in ce

chip te-ai jurat: cu voia ta, au fär'de voia ta? Au doarg aibg'gat vreun sg.rac in nevoe? Au doard faci ngpaste cuiva,au ai fgcut? Au ai oprit simbriia cuiva? De vei fi näpgstuitpre cineva, sau ngpgstue§ti, sà intorci.

30 Spune-mi, fiiule, au doarg e§ti cititoriu de stele, au facifarmece? Sau ai värsat cearg, sau plumbu? Au doarg aiadus in casa ta fIrmecItoare, de te-au isbgvit de farmece?Au doarà le faci tu insuti, sau le-ai fäcut vreodatg? Sauai fIcut farmece spre stricgciunea cuiva? Au doarg

35 legi dobitoacele, ca sá nu le mgnince lupii? Sau ai pus prealtii de au flcut de acéstia lucrure? Au doarg ai legat pre

f. 210 bärbat cu flmée? / Au altg leggturg pentru vreo boalä? Auporti niscari baere, au erbi?

3 chiiam5. // 4 A5ijderia // 5 lipsaFte ja // 6 issintreab5. // 9 chiiamä / dupd Spu-ne-mi ad. fiiule ¡/12 lipse#8 in pleat / 13 din // 23 s5.-ti ei canon // 25 au] saull31 plunb // 38 erburi //

235

www.dacoromanica.ro

Si de sl va afla cum cl au acut el de acéstia, sau Ii vafi fgcut lui altii, unul ca acela sg canonéste 6 ani, precumiaste porunca sfintelor canoane. lar mesterul acela carelele face acest féliu de lucrare A. canoniséste ca un ucigas,

5 adecg ani 20, precum poruncéste marele Vasilie.$i iar ii zice: spune-mi, fiiule, au doarg ai ocgrit pre pa-

rintii t5.i , sau pre vreun om, sau cgluggr ? Au doarg aivrajbg cu cineva? Pentru cl de vei avea vrajbg cu cineva,darurile tale si pravila ta nu iaste priimitä inaintea lui

io Dumnezeu i nici alteceva, once vei face, nu sint priimite.Spune-mi, fiiule, au doarg ai mincat carne mortgcing', sau

singe de cel oprit, sau de lupi mincat, sau de vulturi omorit ?S-au te-ai spurcat cu altceva? Sau pre posturi, miercurea/

f. 210v sau vinerea, te vei fi spurcat? Au doarg ai inchinat preis cineva diiavolului? Sau ai hulit, sau ai injurat sfinta lége,

sau credinta, sau altkeva hulg' ? Sau ai anathimit pre om?Sau grgesti minciuni i te juri in minciuni? Au doarg estitrufas? Sau doarà te imbeti, pentru care iaste aceastapericiune i trupéste i sufletéste?

20 Deci acéstia toate de acum inainte iaste sà te p5.ze5tifoarte i sg te iaia aminte, pentru cg iatä. cä de a doao oargte botezi, dupre cum iaste taina credintii crestine5ti 5i deacum inainte sà pui incepäturg bung', cu ajutoriul luiDumnezeu.

25 $i de glume sä: te feresti, sg nu faci pre oameni sg rizg,cg acéstea nu slut crestinesti, ci cu dreptate i cu curgiecu smerenie sg-t petreci viata, pentru ca sg-t ajute Dum-nezeu.

$i dupä ce va zice el acéstea toate cgträ dinsul cu amg-30 runtul s't acela iar sg va MO:dui de acéstia, de toate sä sä

f. 211 pgrgseascg, f atunce indatä. pleacg In genunche cel ce säispoveduia5te i sg-i citeaseg duhovnicul molitvg. Deci,dupä. ce-i va citi molitva, sg zic: Aorromio K1'1, CA4g4... 11IT& i otpust3.

35 Atunce 11 canonéste duhovnicul pre dinsul, dupg cumu-iva fi gre5alele lui. $i de va avea acela multe pgcate, 11

4 fel /j12 omurlt // 14 te vei] te-i // 15 diavolului ¡116 altceva f/ 20 acéste /-21 a do oarl // 26 acéstia // 27 smerenila / viiata / ajute // 29 acéstia ¡f31Indatà th p1eac5, // 36 grepla //

236

Vrednic este.

Slav& ... i acumRugácitme finala.

www.dacoromanica.ro

canon4te in care plcat iaste mai mare din célealalte, adecIcare päcat are ani mai multi; 0 célealalte pIcate toateintr-acel canon sä iartä.

Deci atunci iar zice duhovnicul c5.trä dinsul: iatä, fiiule,5 cà atitea ani porunc4te sfinta pravila ca sä nu te pricq-

tuWi sfintelor taini. Numai cind va fi la praznicele célemari, cind va fi vrémea de pricqtenie, in loc de pricqte-nie sä iai aghiazmä.. $i de te vei tinea, adecä de te veiopri de sfinta pricWenie, pre cumu-t dau canon, ti s5. vor

10 erta päcateIe ; iar de vei tréce, adecà de nu vei bäga seamä,Iudà te vei face.

f. 211v Al doilea 0 sà: päzeti, de ti säl va timpla boa.15. / grea, demoarte, atuncea sä te pricqtuqti; 0 de te vei scula iar sàstai intr-acel canon care ti s-au poruncit 0 s5. pui mäsurg,

15 iar sä tii mai nainte cu un an, in care te-ai pricqtuit, säplinWi mäsura anilor care-t sint poruncit.

$i tu care Wi duhovnic ja aminte 0 aceasta cä, dà sàva p'a'rasi omul de päcat, atuncea sa canonisé§te 0 sä pri-iméSe, precum poruncé§te canonul al marelui Vasilie. lar

20 in citä vréme va fi el imfacat nici nu sà socotqte canonullui. Iar de va tinea citäva vréme sä nu A. pricWuiasc5. 0apoi iar sà va timpla de va cädea in pkat, iar sà pue ince-päturä canonul dentru-intii. lar dupä ce sà va päräsi elde päcat 0 sà va fi oprit den voia lui 0 de price§tenie, sau

25 de porunca altui duhovnic, atuncea i sä socotesc lui 0 aceiani in canon. lar de sá va afla vreun om cucerit 0 de A. va

f. 212 nevoi el sà facä citäva seamä de metanii, / in zi 0 in noapte,sä-i pogori lui un an, mai jos de mäsura anilor de pricqte-nie. Iar de va nevoi el sá dea milostenie, pre cit ii va

30 fi putérea, iar sä-i la0 lui, 0 alt an. Iar de va posti elmiercurea 0 vinerea, precum porunc4te sfinta pravilä,lasg-i lui 0 alt an; de va tinea lunea, de dulce sà nu mä-nince, lasä-i lui 0 alt an.

Iar de va fi omul de treizeci de ani, sau 0 mai jos 0 alt35 an sä-i la. lui. Iar de va fi de douazeci de ani, sau 0 mai jos

mai putin sà sä. canoneasc5.. lar de nu va suferi acésteacare zisem mai sus, sä plineasel tot anii care am zis mai

1 célialalte // 2 célialalte // 4 fiiule] fiiul mieu // 5 atltia // 6 pricestuWi /praznicile // 7 pricqtanie 1-2 // 8 aghiiaznA. // 12 gria // 13 atunce //15 pricestuit // 16 care-t] carii / porunciti // 17 de /119 poruncé§te marele Vasiliela canon // 23 dintru-tii // 24 din / pricWanie // 30 putéria / la4 // 31 miercuria /-33 nanince] minne // 35 1a] lase // 36 a se canoneasa acéstia // 37 toti //

237

www.dacoromanica.ro

sus, desgvir§it precum i s-au poruncit intii; cá acésteasemuiri, adecä tocmire, iaste a sfintului Ioan Postnicul

mai mult acei 15 ani ai preacurviei i ai sodomiei i aidobitoacelor Ii pogoarg ping la trei ani, ins5. cu adeväxat

1. 212° 5 de-i va posti acesti trei ami necurmat, adecg desgvirsit,cu post in zi odatg sä mgnince i metanii sg facg, cum i sgva porunci de la duhovnic afath osebi de simbgt5. i deduminecä.. Iar alti pgrinti de acéstea n-au poruncit, numaide sfinta price§tenie sä fie oprit, dupg gresala lor. lar de

10 p5.catul curviei, ping la patru ami sg-1 pogoare dinpreungsg tie cu ce i sg va porunci, precum s-au zis mai sus.

Iar miercurea i vinerea sg cuvine tuturor cretinilor sgposteascg, ca i cei ce au canoane l cei ce n-au, pentru cgaceasta iaste obicinuitg

15 lar dupl cgdére in pgcat, de va vrea acela sg sá cglugg-reascg, doao pgrti sà tie si o parte sg-i erti. Iar de va vreasä meargg la obste jitie, las5.-i lui canon pre jumgtate ; lardupà ce au luat cinul cgluggresc §i au cgzut in pgcat, citani i s-au poruncit, plineascg.

20 Asijderea i muerile sg le intrebi, au doarg vor fi purtinderbi, sau vor fi bgut erbi sg nu facg copii. Sau, de sg va afta

f. 213 sl / fie fgcut jale lucru ca acesta, ca ucigasii sà sä. cano-neascl. lar de va fi lepgdat la copilul de vreo nevoe, un ansà nu sä. pricetuiascg. Iar céia ce va fi purtat erbi, sau va

25 fi purtind, &à le lépede i sà sl canoneascà sase ani. Iar deva face farmece, ca sgstie ce copil va face, sau sg stie altelucruri, §ase ani sä nu s5. cuminece. Asijderea sä.' fie intre-bate jale de toate pgcatele, ca i partea bärbgteascä i, inciti ami sg vor afla in canon, sg n-aibg voe a frgminta

30 prescuri.

1 inttiu / cs.]cut/ acéstia // 2 loan Posnicul // 4 lipsefte cu // 8 acdstia //9 pricestanie / oprit // 15 s5. se cllugheasc5. // 17 jitie / lipsefte pre //18 clti /-22 sá se canoneasc5. // 24 pricestuiasol // 25 lipsefte i sä sä canoneasci sase ani 1.127 si nu se cuminece //

www.dacoromanica.ro

CHIPURILEVECHIULUI $1 NOULUI

TESTAMENT

www.dacoromanica.ro

f. 2' Chipurile Vechiului §.1 Noului Testament, adec5.'obrazele oamenilor celor vestiti ce s5.' af15. in SfintaScriptufa", in Biblie" §.1 in Evanghelie" §.1 adunarepre scurt istoriilor celor ce s-au Mcut pe vrémealor, adeverind a fie§tec5.ruia viata §i faptele atitaa cebra ce au vietuit cu viata bun5., cit §i acebra ce au vietuit cu viatà.necuvioasà, incepindde la Adam §i pogorind pind la Hristos, acumintii intr-acest chip alatuità §i a§äzata, prinmultà, nevointä §.1 osteneala preasfintitului mitro-polit al Ungrovlahiei chir Anthim Ivireanul §iinchinatá cu cucerie, spre semn de dragoste ade-v5.ratà, prealuminatului §i inntatului marelui domn§i ob15.duitoriu a toat'a Tara Rumaneasc5. IonConstandin Brincoveanul Basarab Voevod.

Dat in vestitul ora § al Tirgovi§tei, la anul dela zidirea lumii 7217 <1709>, meseti iuliie, 1./

f. 2 Flcut-au Domnul Dumnezeu toate din nefiintlSi in fiintä.' le-au adus cu mula biruintä.

$i dupà." acéia au zidit, luund pamint i tin5.Pre omul cel dintii, Adam, arg cuvint de vink

Dupä asgminarea Sa inchipuireSuflind asupra fétii lui i duh de vietuire

Adaugind din coasta lui, face, cu socotintà,Pre Eva, dindu-i ajutoriu spre bunäl

Si dintr-acqtea amindoi multi oameni sà." rascur5.Precum sl véde luminat de-a rindul in Scripturd;

241

www.dacoromanica.ro

f. 3

242

Oameni alesi i minunati, vestiti in fapte bune,Trgind in blagocestie, precum Scrifitura spune.

$i de la acestea de la toti luo aseminare$i iubitoriul de Hristos, intru credintg tare,

Prealuminatul Constandin din vitg Basarabg',Stäpinul Tgrii Rumgnesti, multi ani sä. aibä,

Care la sine adung florile bungatii$i cu credinta defaimg cgile strimbgatii." /

Prealuminaatului i pregraltatului domnConstandin Brincoveanu Basarab Voevod

Multe si despktite sint faptele i sfirsiturile a cugetuluicelui multemitor, prin mijlocul a cgrora sä adevereazgfgrä de prepus cum cä rImin intru neuitarea celor ce lis-au fgcut binele. Toate facerile de bine ce au cistigat,iarg mai virtos i mai ales acéste doao: intii multemitacea adevgratg caré O. face din mima cea cglduroasä princuvint dooa, oarecare daruri mici spre semn de cunos-tintä. a datoriei ce li s-ar cuveni.

Pentru aceasta dará i smerenia noastrg, cunoscind cumcg pentru multele folosuri i faceri de bine ce ai arglataráti mgriia-ta de-a pururea cgträ noi sint datoriu nunumai sä mg rog lui Dumnezeu, pentru fericita sgnätate

buna intärire intru luminat scaunul mgriei-tale, ce siveri cu ce alt mijloc asi putea sá má al-5A cgträ märiia-tamultemitoriu i voitoriu de bine atita la céle sufletesti,

la die trupesti.Drept acéia am vrut cu iubire de ostenealg de am adunat

si am insemnat intru aceastá articea chipurile i obrazeletuturor strgmosilor nostri anume carele din carele sä.' trage,precum s5. povestesc in sfinta i dumnezeiasca ScrifiturciIn cea véche i in cea noao i ca un dar mic si mare sg oaduc crestinestii stapiniri a ingltimei-tale, mic zic pentrustatul ei, de vréme ce pre scurt i cu putine cuvinte inchiiaetoatg rodoslovia de la Adam ping la Hristos ; mare iardpentru gindul, cgci intru aceastg rodoslovie sg cuprindobraze de oameni mari i minunati, proroci, dreptiimpgrati, a cgrora rivnitor fierbinte esti ingltimea-ta si ooglindä curafg prin mijlocul a a'riia poate sä vazI fieste-carele toate bunätgtile a celor fericiti bärbati.

www.dacoromanica.ro

Si socotesc lucrul acesta sà nu fie färg de cuviintä. 0 färgde socotealä ; una pentru c5.ci acéle ce intelégem prin auz0 prin cetaniia a multor zile cu vedéria chipurilor celorInsemnate 0 Cu cetaniia povestirei lor pre scurt mai multne incredintgm 0 mai pre lesne 1ntru pomenire le putempäzi. A dooa, ca celuia ce e§ti stgpinitoriu intru a§äzämintpreaslävit 0 intru obläduire prealuminat 0 de atitamultime de credincio0 purtgtor de grijä.' 0 chivernisitorsg cuvine drept acéia a fi adus inältimei-tale de la noi undar ca acesta ; cá céle luminate 0 preaslgvite sg cuviniarg celor luminati 0 preasläviti. Pentru cg märiia-taIntre prealuminatul neam al Bäsargbe§tilor dintru cariis-au arätat domni vrédnici 0 crWini, insuti ai odräslitca o odraslg cu stfäluciri de aur 0 ai inflorit ca o floarecu bun miros, päzitg cu mila lui Dumnezeu, nevWejitäping acum 0 sä va pgzi 0 de acum inainte kata diadohinpentru multele 0 nenumgratele faceri de bine, carele auc4tigat cei de departe 0 cei de aproape de la cre§tineasca0 asämingtoarea lui Hristos vointä a mgriei-tale, pentrucare lucru de vom zice 0 te vom numi coroana tuturordomnilor nu vom gre0 adeväxului, de vréme ce ca unmaslin roditoriu ce e§ti sädit in casa Domnului Intinzispre toti ramurile céle neve§tejite ale milosteniei 0 fäcliiacre§tinescului täu suflet spre faptele céle bune 0 dumne-zeWi pururea aprinsä cu focul credintii 0 a dragostei ceifierbinte 0 pusg In sfé§nic pentru ca sä luminéze tuturorcelor ce gilt intru intunérecul scirbelor.

f. 3v Si precum / Intr-o grading imp5.räteasc6 cu multe po-doabe sä OA multe 0 de multe feliuri de flori, careleveselesc cu mirosul toate simtirile celor ce s-apropie, a.5a0 chipul cel de Dumnezeu Impodobit a inältimei-tale iasteplin 0 impodobit cu multe daruri 0 bungati 0 pociu zicecum cg, ca alt Pariv indianesc, carele cu putéria lui ceatrgggtoare trage la sine toate materiile, sau ca alt izvordin Scotusa ce Inchiagg toate vasäle céle stricate, a.p. 0blindétele mgriei-tale trage pre toti cgtrg sine 04 Inchiagäcu minggiare 0 tämäduia§te a fie§tecdruia scirba inimiii supgrarea lipsii cu Indurarea.$i cu adevgrat Wi tot cu totul un chip insufletit asé-

mene f5x'de nici o despgrtire cu acei minunati 0 vestitice mai sus s-au zis, at-41nd 0 adunilid de pre la totibunätätile ale mai de treabä. 0 mai mari: Insg de la unulcucerniciia, de la altul credinta cea fierbinte 0 rivna cea

243

www.dacoromanica.ro

dumnezeiasck de la altul iubirea de streini, de la altulblindétele, de la altul indelung5, abdarea i neautatea, dela altul milostivirea i iubirea de sä.raci si de la altii altebunlati, carele sint cunoscute i adeväirate cá le ai máriia-ta,iar mai virtos i mai ales de la dulcele mieu Iisus, smereniiacea de margine ; cä decit te-au märit Dumnezeu si te-auináltat in cinste i in sapinire, cu atita mai virtos te sme-resti cu duhul. Si pentru acéia cu mula cucerie te afli suptjugul cel bun si supt sarcina lui Hristos cea usoark pri-imind cu multä rábdare i cu multe blindéte necazurilesupälarile die multe si de multe feliuri ce vin neincetat,totdeauna, de toate

$i precum cel intr-un nume cu märiia-ta slávitul si deDumnezeu incununatul, marele i intocma cu apostoliiConstandin, intiiul impálrat al crestinilor n-au tinut cuputére omeneascá schiptrul impáatiei, ci numai cu singuranebiruita putéria impáratului ceresc, intr-acestas chip

máriia-ta, ca un iubitoriu de Dumnezeu nu nádájduestia chivernisi trebile domniei cu ajutoriul si cu intelepciuneomeneasck ci chemi pururea i ajutoriul cel de sus cAruiamä rog necontenind ca sà ajute pá.zindu-tecu sáratate, cu veselie, cu viatál indelungaa, mai presusdecit toate célia ce aduc intristare, neclatit i nemiscat,intru ináltat scaunul máriei-tale, imprema cu toaaluminaa rudeniia máriei-tale. Amin.

Dat in vestitul oras al Tirgovistei, la anul de la zidirealumii 7217<1709>, meseta iuliie, 1.

A päizitei de Dumnezeu intru Hristosrugátor, smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Anthim.

f. 4 POVESTIRE PRE SCURT PENTRU ZIDIREA LUI ADAM

Adam s-au zidit i s-au insufletit la locul Damascului,precum zic unii. $i dup5. acéia 1-au mutat Dumnezeu inGrádina desaarii (dintru caré iase riu i sà inparte in

Textul filei 4 recto lipseste in intregime din manuscrisele M si C. El afost fnlocuit cu textul urmAtor:

Manu,scrisul M:La inceputul anilor, sau al vremilor, au facut Dumnezeu ceriul i 0.mintul.

244

www.dacoromanica.ro

4 Incepgturi: numele unuia este Fison ; acesta ineungiurátot pamintul Evilat. Numele celui de al doilea este Gheon;acesta incungiurà: tot pämintul Ethiopiei. Riul al treileaeste Tigru ; acesta mérge in preajma Asiriilor i fiul al

5 patrulea este Eufrat). Si adormi Dumnezeu pre Adam 0luo o coastà dintr-ale lui i fälcu pre muiare, pre car&vä.zind-o Adam, Ii puse numele ei Eva, inchipuind cuprorocie pe Hristos i besérica, precum i la célialaltezidiri ale lui Dumnezeu au dat cu prorocie numire la toate.

io 5i, plecindu-se Adam cuvintelor Evei, au mincat dinroada ce i-au poruncit Dumnezeu sä: nu inämince. $i pen-tru ru0nea gol'atätii lor cusurä, foi de smochin aco-perirä: golätatea, pre carii blestemindu-i Dumnezeu,goni din raiu pre amindoi. $i au pus Dumnezeu inaintea

15 u0i raiului heruvimi i sabiia cea de parà.Iarà: dui:4 acéia, la al 15 ani ai vieli lui, au näscut

Adam pre Cain 0 la 30 de ani au näiscut pre Avel; iarà la230 ani de ai vietii lui au nä:scut pre Sith.

Sá zice pentru Adam, cum s'al fie nascut 30 de feciori $.120 30 de féte, afara din Cain 0 din Avel, precum istoricul

Dar pamintul i ceriul, impreuna cu apele inca nu era altcevas fara numai o materieamestecata, i turburata, innecata in grozaviia intunérecului i duhul lui Dumnezeusa purta deasupra apei.

Indata Dumnezeu au zidit lumina i usebindu-o din Intunérec au facut despar-tirea cea dintii a zilii si a noptii; i aceasta au fost zioa cea dintli intru cazó s-auIntImplat facerea a toata lumea.

A dooa zi au inaltat Dumnezeu triia ceriului ca pentru sa incununéze lucrarealui cea mare i amestecindu-o cumpatat cu umezeala dulce o au rinduit sa-si vérseriurile ca sä ajute rodirii pamintului.

A treia zi au facut de s-au ivit painfntul despartindu-1 de apele care poeziiapre dinsul dindu-i i putére a face roduri i pomi i seminte de tot féliul.

A patra zi au f &cut Dumnezeu soarele si luna si toate stélele, cari cu 1nsemnarealor cea dreaptä era sa insemnéze Incungiurarea timpilor, schimbarea vremilorcurgerea anilor.

A cincia zi au facut toate dobitoacele céle de pre uscat, usebindu-le 'in partebarbateasca i fameiasca, ca prin mijlocirea nasterii sä inmulteasca créstereapaza firii lor necontenittt.

Manuscrisul C:1 Dintru Inceput au facut Dumnezeu cerul i pamintul. insä pamintul era

Inca nevazut i neintocmit i intunerecul erea dasupra adincului.Dumnezeu zise ca sä sä faca lumina i sä facu lumina. $i vazu Dumnezeu

lumina este bun& i desparti lumina de Intunerec ; i numi lumina zioa, iar intunere-cul noapte.

$i sà facu seara i dimineata. Si aceasta fu zioa cea dintii.2 Dumnezeu zise sä sä innalte o bola fn mijlocul apelor, ca sä desparteascä

apele ce ereau deasupra acestii boite, de catre cele ce era dedesupt i sä facu asea.

245

www.dacoromanica.ro

Filon zice. NaSerea intlia 0 a patra i va sá zic5. aceasta,cá patru naSeri de la Adam s-au fácut: au n5scut pre Cain,o naSere ; pre Halmana, a dooa naSere ; pre Avel, a treianaSere ; pre Delvora, a patra naSere. Acéste naSeri aci

5 sá socotesc de laturi.Si au fost toat5.' viata lui Adam ani 930. Facerea, cap 1

S 4.Cade-s5. a Si i aceasta, cä légia cea &easel au tinut de

la inceputul lui Adam pin5. la Moisi, ani 3682 0 de la Moisiio s-au inceput légia cea scrisä.

Pre Sith, carele 1-au nIscut Adam la 230 de ani ai vietiilui, Moisi nu pune la numär cei 100 de ani ce-au plinsAdam 0 Eva pre Avel, dintru care Sith sá trage neamulfiilor lui Dumnezeu. $i au trä'it Sith ani 912.

15 Pre acest Sith zic unii, cum c5. 1-au trimis Adam cinds-au bolnávit, sä meargá in raiu aducá din lemnulvietii; dará nu i s-au dat voe, ci numai i-au dat ingerullemn de finic. $i cind s-au intors inapoi au gäsit pre Adammort S au sädit lemnul acela la mormin' tul lui Adam, de

20 spre cap, carele s-au fácut copaci mare. $i dupá acéia, zicistorfile, s5.-1 fie pus Solomon la lucrul curtilor lui ce au

aceastl bolt.á sä numi cer. Asea intre bolta cerului i Intro apele cele de dedesupt,In vlzduh, sl arltarl non.

sä flcu seara i dirnineata. Aceasta fu zioa a dol.3 A trea zi au flcut Dumnezeu de s-au ivit p5.mintul, desp5.rtindu-1 de apele

care poezea preste dInsu, dindu-i i putere a face de tot felul de roade.4 Dumnezeu mai zise sá sá facl i doi luminitori mari, unul spre stlpInirea

zilei i altul spre stlpInirea noptii, toate planitele i multimea stelelor, cares cuInsemnarea lar; i s-au flcut asea.

sä flcu seara i dimineata. Zioa a patra.5 A cincea zi au flcut Dumnezeu toate dobitoacele pre uscat si In ape cele

InotAtoare, lar In vlzduh cele zburltoare, poruncind sl se Inmulteascl fiecarela felul

6 A easea zi mai repetl a zice Dumnezeu plmintului sá scoatá de tot feldobitoace si fiare tiritoare dupl felurile lor. i asea sá flcurá toate dobitoacele

fiarlle cele tiritoare, dupl cum au zis Dumnezeu. i vazu Dumnezeu cl estebine. $i asea Incepurá pestii a Innota In ape i p5slrile a zbura In vlzduh çi a-sarlta bucuria lor prin dulcea cintare. i asea incepurl a umbla toate vietuitoareleprin munti i prin vli, osebindu-le In parte blrblteascá i femeeascl, ca prinmijlocul nasterii O. se Inmulteasca cresterea lor i paza firei lor necontenit.

Dintr-aceasta dar vedem cl Dumnezeu este flatorul cerului i al p5.mIntuluiatotputemic: ceca ce voeste face. El zice i toate i se supun. El este izvorul

intelepciunii. Precum [0] privirea unii icoane frumoase dovedeste iscusinta zugravu-lui slu, asea si privirea cerului si al pAmIntului dovedeste puterea i intelepciunealui Dumnezeu".

246

www.dacoromanica.ro

fäcut, pre carele zic sà se fie rästignit i Hristos. eunu o tiu s'a.' fie aceasta adeväxatà).

Zice Stravon istoricul, c51 dupá ce au murit Avel, Adams-au fgg5.duit lui Dumnezeu ca s5.' nu sá mai tnpreune cu

5 muiarea lui. lar Dumnezeu, prin mijlocul tngerului, i-austricat f5gäduiala, pentru ca sá se nasc5. Fiiul lui Dumne-zeu, din sementiia lui.

Iar5. Iosip istoricul zice cá, dupä ce s-au omorit Avelsi au fugit Cain isi aducea aminte Adam de odrAslirea

io (adecg de nasterea) fiilor i sá sfärfina foarte tare de dorulsi de dragostea ce avea atra' dinsii; care socotealà a odr5s-lirii au numit-o Stravon odräslire poruncilor lui Dumne-zeu, a la Facere au zis Dumnezeu: Crésteti si v5. inmul-titi". Asa zice Filon, istoricul. /

4" 15 Cain au fost plugariu. i pentru ad era nepriimite deCol. I Dumnezeu darurile lui, nefkindu-se cu dreptate, iarä

ale fraitini-s5iu priimite, s-au intristat. i màcar a fuinfruntat de Dumnezeu, iarAinc5.'s tot au omorit pre frate-s5.0 Avel, gresind cu aceasta Inseptit: Ina cá n-au adus

20 j'artvá dreapt5. lui Dumnezeu; a dooa, a au zavistuitpre frate-gu ; a treia, cá l-au viclenit ; a patra, cá l-auomorlt ; a cincea, c5..' au spurcat p51mIntul cu vIrsareasingelui frgtini-sgu; a sasia, a au agälduit cu obràznicielui Dumnezeu; a saptea, a nu s-au cgit. i drept acéia

25 fu pedepsit inseptit. Iar dupäi blestemul lui Dumnezeufu pre p6mint r5.15.cit<or> i nestatornic. Facerea, cap 4.

Acest Cain au aflat mntli cumpenile i m'äsurile 0 aupus hotarà pämintului 0 au zidit cetäti. Iarä dupä acéia,aflindu-sä intr-un desis de pAdure, fu °morn de Lameh,

15 Acest Cain M. C / nu era priimite M // 16 hpse,ste de Dumnezeu M / darurilelui cAtre Dumnezeu C / nefAcIndu-se] cAci nu le fAcea C / cici le fAcea Cu nedrep-tate M iar C/f17 frAtini-sAu] lui Avel Cf/ 16-17 iar ale frAtine-sAu Avel, ce era 'Astorde oi, priimite M // 18 de Dumnezeu pentru cAci zavistuia pre fratele sáu, larIncl., tot I-au omorlt M //17-19 s-au foarte intristat i au inceput a pizmui preAvel. Si mAcar a fu Infruntat Cain de Dumnezeu pentru aceasta, dar Incas l-auotnorit, gresind C //19 tipsefte pre frate-sAn Avel M / insAptit M / cA.] pentruC//20 jertg. C//21 fratele su MI ficlenit M, C// 22-23 Cu sIngele fratelui sn M, Cll 24lipsefte lui Dumnezeu M, C / i a 7 cl nu s-au clit de gresala sa C / drept] pentruM//25 fu] s-au i M / InsAptit M // 25-26 lnseptit, rAtAcind i tremurind dupi bles-tetnul lui Dumnezeu M // 25-4 lui Dumnezeu, rAtAcindu-sA Intr-o desime depAdure fu si el omorlt de Lameh orbul, carele fu al 7-lea de la Adam. Pre acestCain I-au nIscut Adam la 410 ani ai vietii lui. Acesta au aflat bath cumpenelemäsurilesi au pus hotarl i au zidit cetAti C /f 27-4 Pre acest Cain I-au aliscut

247

www.dacoromanica.ro

feciorul lui Mathusala, carde era al aptelea dupl Adam.Facerea, cap 4.

Zice istoricul Iosip, cum a au näscut Adam pre acestCain la al cinspazécelia ani ai vietii lui.

5 Acest Avel fu iubit de Dumnezeu i darurile luicä.ci le fkea cu dreptate; i pentru aceastä. priciná fuomorit de frate-säu Cain, chid era de 100 de ani.

Pre acest Avel I-au näscut Adam la 30 de ami ai vietiilui, pre carele 1-au plins Adam 0 Eva 100 de mi. i locul

lo intru carele 1-au plins sá chiamä pinä. acum Valea Lacrä-milor, care iaste aproape de Evron. Facerea, cap 4.

Acest Lameh au scornit intii a tinea doao mueri i cuacest lucru necuvios au cälcat porunca lui Dumnezeu,cart au zis: Si vor fi amindoi un trup". Acesta fiind orb,

15 11 trägea aitul. i pentru cäci omorise pre Cain, zkindIn ni§te märäcini, au zis mai nainte muerilor lui: Amucis bärbat intru ranä mie i tinerel Intru struncinaremie. Drept acéia mi sä.' va da räisplätire de 77 de ori".Fac<erea>, cap 4. /

Col. 11 20 Pre acest Enos 1-au ngscut Sith la 205 de ami ai vietiilui, fiind Adam atunce de 335 de ani. i sä. tilcuiateEnos: cm, sau bärbat, adecä cuvIntätoriu 0 tare. Acestaau aflat intii cuvinte de rugkiune 0 au inceput a sä rugalui Dumnezeu 0 a chiema numele lui. Insá zic jidovii

25 cum cA acesta sä fie izvodit chipuri intru cinstea luiDumnezeu, pentru ca sä nu sá leneveaseä oamenii asä inclaina 0 a cinsti pre Dumnezeu, precum in vremile

Adam la 15 ani ai vietii lui. Si el au aflat intii cumpenile i mburile si au pushotarä si au zidit cetati. Apoi aflindu-s5. M // 1 lipseste feciorul luí MathusalaM/ dup5.] dela M // 2 lipse,ste Facerea, cap 4 M // 3-4 lipsesc M 11 5 lipsesteacest M / erea priimite C // 6 hpsqte i C lipseste pricin5. M // 7 fu omorit]s-au i omorit C / fratele sàu C / p5. cind era in virstl de 100 de ani C // 9 pe careC / iar C // 10 intru] in M / intru carele] unde C / chiam5.] numeste C / lipseftepin& acum M, C // 11 care] ce M, C / este M // 12 Lameh] Maleh C // 12-13 sicu lucru ca acesta necuvios M / lipseste §i M /114 fi-vor doi un trup M / amindoi] doiC//15 lipsefte pentru M, C//15 16 zAcind intr-un desis au zis M//16 lipseste mai nainteC // 17 ucis-am M / un 135.rbat C / lipseste i tinerel intru struncinare mie C]i proci M //18 Drept aceea mi s5, va r5splati i mie de seaptezeci iseapte de oriC // 18-19 lipsefte M //20 lipseste de M //21 atuncea M/ lipse,ste dea M / atunci invirst.5. C / tilcueste C // 22 adic5. cuvinator C // 24 numele lui cel stint C / jidovii]evrei C //25 lipseste cum C / cum acesta M a tot acesta au izvodit i chipuri C /-26 lipse,ste pentru M / leneveasca ] leneasc5 M // 27 Dumnezeu-Tat51 C // 27-1precum tinem noi crestinii in vremile de acum sfintele icoane M//27-2 precum i invremile noastre tinem i noi crestinii sfintele icoane la care ne inchingm; iar aniilui au fost 905 C //

248

www.dacoromanica.ro

de acum tinem noi crestinii sfintele icoane; a c5iruia aniivietii luí au fost 905.

Acest Cainan au tait ani 910 si au fkut feciori i féte.Acest Maleleil au Wit ani 900.

5 Acest Iared au trgít ani 962.Acest Enoh, fiind plkut lui Dumnezeu, s-au mutat in

GrAdina desfakii (adea in raiu) i trEaste impreungcu prorocul lije. Iar5, in vrémea lui Antihrist vor O. vieamindoi dupe prorociia Zahariei i a lui Ioann la Apocalip-

lo sis, ca s intoarcA inimile plrintilor cItr5, feciori; si deel sä vor °mod. in Ierusalim. ins5. acest Enoh, precumscrie in poslaniia Iudei, au izvodit slovele si au scriscarte. $i pe vrémea acestuia s5. adevereazà.' O. fie muritAdam.

15 $i toatà viata lui Enoh pre päimint au fost ani 365.Pentru anii lui Mathusala multe päreri gut. Pentru

cä dupä tocmirea celor 70 de tilcuitori zic unií cum càau träit dup5. Potop ani 14, mkar ca in corabie nu sàvéde nic.iri sá fie fost, nici s5. pomenéste undeva s5. se

20 fie mutat, ca Enoh. Iafg altii zic sà fie murit mai nainteaPotopului. Iarà Ieronim zice c5.' au murit atuncea, invrémea Potopului; pentru cä zice cá au trAit, inaintealui Lameh, ani 188 si Lameh, inaintea lui Noe, ani 181

Noe inaintea Potopului, ani 600. Si intr-acest gind,25 al lui Ieronim, sà potrivesc toti; adecä cum cl au murit

Mathusala in vrémea Potopului. lar precum zic cei 70de tilcuitori, véde-sä.' a fi trilit inaintea lui Lameh 167,de ani i Lameh, inaintea lui Noe, 188 si Noe, inainteaPotopului, 600 si dupe Popop ani 14, carii fac, de toti,

30 ani 969. Facerea, cap 5. /

2 lipseste lui M / i-au fost M // 3 facut]nascut C // 7 lipsepte adeca M] sauC / tráete C II 8 Andihrist C // 9 amundoi C / dupa M, C / lui Zahariea C /Zahariei prorocul M / loan ce zice la C / la Apocalipsis] Bogoslov M // 11 el] Anti-hrist M//11 12 Insa acest Enoh sa scrie ca ar fi izvodit slove CIlipsesle precum scrieIn poslaniia Iudei M II 13 pre MI in C / A, fi murit M3 cá ar fi murit C // 15 au fost365 de ani C // 16 slut] sa, aft& C f lipse,ste pentru M // 17 tocmirea] talmacireaM / tilcuitori] talmacitori M / zic ca ar fi trait C / lipsepte unii M // 18-19 macarnicairi nu arata sá fie fost i el in corabie, nici M, macar ca nicaeri nu O. dovedestesa fi fost si el in corabie, nici C /119 lipsepte poméneste undeva sa M / sa sa fi mutatundevas, ca Enoh C //20 sá fi murit M. C // 21-22 lipse,ste Iara. Ieronim zice ca aumurit atuncea, in vrémea Potopului C / atuncea in Potop ; cá zice M // 23ani 188] 181 de ani C / lipsepte ani a M ani 181] tot 181 de ani C II 24 lipsepte aniM / 600 de ani C // 27 tilcuitori] talmacitori M / sa fi trait C // 28 lipsepte de M /188] 181 de ani C// 29 dupa. C / 14 ani C /129-30 si care O. fac peste tot 969 de aniC //29 sá fac M //30 lipse,ste Facerea, cap 5 M //

249

www.dacoromanica.ro

f, 5 Acest lovil au aflat intii corturile pästorilor si au des-Col. I pàrit turmele dupg féliuri i dupä neamuri, adeca osebind

oile din capre i au rinduit anii. Facerea, cap 4.Acest Iuval au aflat mestesugul muzicesc, adecä läutele,

s organele i alte féliuri de cintäri. Acesta, cunoscind cumva sä se facä Potop au scris istoriile vremilor acelora pestilp de pämtnt i de piatel ca, de sä va face Potopul deapä, sä fämie stilpul cel de piaträ cu istoriile iar de sä.va face de foc, sä rämle stilpul cel de pgmint. Face<rea>

lc, cap 4.Aceastä muiare, Noeman, precum zic unii din istorici,

au aflat intii mestesugul tesaturii si a cusäturii.Acest Thovel aflä mestesugul fäuriei, adeeä sä fácu

incepätor lucrului bäilor de fier si de aramä si a celorlalte15 bgi de aur, de argint i de altele. Si din sunetul ciocanelor

lui Thovel, veselindu-se Iuval au aflat potrivirileglasurilor. Face<rea>, cap 4.

In vremile acestui Maieleil, impreunindu-se fiii luiDumnezeu, carii sä trägeau din Sith, cu fdtele lui Cain,

20 s-au näscut uriasii. Face<rea>, cap 6.Tot neamul lui Cain au perit In Potop, carele era 77 de

suflete. i pentru aceasta s-au zis de Lameh cum c1 de77 de ori sä va pedepsi, pentru aci au omorit pre Cain,pentru. cl 77 de suflete dintr-ai lui au murit, precum zic

25 unii din istorici.Cade-sä a sti cum cà veacurile nu sä zic pentru numärul

anilor, precum vor unii, ci pentru niscare minuni carelesá fac la inceputurile veacurilor. Pentru cà la inceputulveacului celui dintii fu inceputul lumii; iar la Inceputul

30 veacului al doilea fu curätirea lumii prin Potop, iarä la

2 lipsefte adec5 M // 2-3 dup5. neatuuri. Tot acesta au orinduit cursul anuluiC // 3 au %cut orinduiall anilor M j lipsefte Facerea, cap 4 M, C 114 Ioval M.C / al5.utele M 4-5 muzicesc, cum organile, 15.utele i celelalte. Acesta cu-noscInd cl va C // 5 cintari] zicAturi M // 7 pe un stilp M / i pe unul depiata M / pea.trit C // 8 stlIpii cei de peatr5. C / istoria C // 9 lipse,ste Facerea,cap 4 C // 11 Noema M. C! lipseFte unii din M, C // 12 tesAturei i cuaturi C/cuatura M // 13 f5.orii C] flueriii M f adici C] i M ¡/14 lipsefte si a celorlaite C // 15lipse,ste 0 de altele M) i alte metale C // 16 loyal M, C // 17 lipse,ste Facerea, cap4 C //18-20 lipsesc C // 20 nAscut) izvodit M lipsefte Facerea, cap 6. M //21 ?i In vremea Potopului au perit tot neamu lui Cain care era C / care M 1/22liPse,ste OM, C/ aceasta) acéia M / s-au fast zis C// 23 lipse,ste pentru M. C//24 pentrucl] caci cá M /24-25 pentru el 77 de suflete dintr-ai lui au perit In vremea Potopu-lui, dupá cum aceasta zic uni din istorici C / au murit ; asa zic istoricu M /126-8 lipsesc C 11 26-2 lipsesc M II

250

www.dacoromanica.ro

inceputul veacului al treilea s-au légiuit aiarea imprejurimpotriva p5.catului celui strämo§esc. /

Col. II Acest Lameh au tait ani 753 0 au acut feti 0 féte.Face<rea>, cap 5.

5 Aici, la nWerea lui Noe, s5.' sfirsWe veacul cel dintii,aviis id, dupä cum zic jidovii, ani 1642; 0. de la na§terealui Noe pinä. la Potop au fost ani 600, carii fac de toti,de la Adam pinä. la Potop, ani 2242.

Noe, la al aselea sute de ani ai vietii lui, impreunä.10 cu muiarea 0 cu 3 feciori ai lui, cu muerile lor, apropiindu-

s5, Potopul, au intrat in corabiia ce acuse din poruncalui Dumnezeu (cu 100 de ani mai nainte, dupä cum ziceIeronim). Si dupl acéia, desacindu-se toate izvoar5.1eapelor 0 deFhizindu-se jghiaburile ceriului, au ploat 40

15 de zile 0 40 de nopti. Si s-au inaltat apa in sus de 15coti de cit toti muntii cei inalti, carii era supt ceriu, dupäcum zice la 7 capete ale Facerii. Si au murit tot trupulcel ce mica pre jamint 0 toate cite au suflare de viatä..Iaa la 27 de zile a lunii a aptea, inputinhidu-se apa,

20 s-au a0.'zat corabiia pre muntii Ararat 0 la 27 de zilea lunii a dooa au e0t Noe din corabie, implinindu-säun an incheiat, dupre c5.15..toriia soarelui 0 fiind 0 lunade 17 zile.

Stravon gheograful zice cl in anul in care au gräit25 Dumnezeu ata Noe, tot intr-acela§ au inceput 0 corabiia

0 o au sfir0t 0 au 0 intrat intr-insa.Cade-s5. a -ti c5. anul iaste in doao féliuri: iaste anul

soarelui, carele in 12 luni i0 face c5.15.toriia sa 0 acestuian urmäm noi <0> iaste 0 anul lunii, carele cu 12 in-

30 cunjur5.turi ale ei, i0 vine la locul au. Ina anul luniiiaste mai mic Cu 11 zile, cleat al soarelui.

Iaa de vei vrea s5. faci 0 anul luminii intocma cu alsoarelui, céle 11 zile ce au amas din mic§orarea anului

3 au flcut feciori si féte M // 4 /ipse,ste Facerea, cap. 5 M // 5-8 /ipsescM //9 la a sasea sut5. M, la a seaptelea sut.l. C // 10 muerea sa C // 11 corabie C /ce] carea M, care s5. C / din] dup5. C //13 izvoarlle] zghiaburile C //14 deschizindu-säsi zghiaburile C // 16 /ipsqte tot C / carii] ce M // 16-19 munti cei inalti s't s-auInecat toate cele misatoare si toat5. suflarea dupa fata plmintului, Mara de Noecu ai s5.i si cite p5s5.ri si dobitoace luase in corabie din porunca lui Dumnezeu.lar la 27 zile Cll 16-17 iipsefte dupa cum zice la 7 capete ale Facerii M// 18 cel ce]ce a M //19 iar M / a seaptelea C // 20 asezat C/ preste munti C // 22 dup5. C /-22 6 lipsefte dupre c5.15.toriia ... au esit M // 24 6 /ipse,ste Stravon . ..au esit C//

251

www.dacoromanica.ro

ce am zis mai sus le adaogi la inceputul crugului celuidintii al luminii 0 ap., cu acest mijloc, iaste amindu-ror luminilor anul tot intocma

Drept acéia, de vréme ce la 27 zile a lunii a dooa au5 intrat Noe in corabie, iaräsi intr-acéia0 zi, implinind-se

anul soarelui, au e0t. Si, acind järtävnic lui Dumnezeu,i s-au dat voe a minca, carne fär'de singe. Si sä puse 0curcubeul in loc de semn, cum cä: nu sä va mai face potop.

Dula acéia, imbaindu-se Noe de vin, s-au dezgolitro in casa lui. Si väzind fiiuu-säu Ham goliciunea tätine-

säu, rise de el. /f. 5v lar la inceputul veacului al patrulea fu aflarea imp5,-Col. I ratilor ; iar la inceputul veacului al cincilea fu mutarea

norodului lui Dumnezeu in Vavilon. ha la inceputul15 veacului al aselea fu intruparea Fiiului lui Dumnezeu

iarä. la inceputul veacului al §aptelea fu de§chidereau0lor ceriurilor; iarä la inceputul veacului al optuleava fi scularea trupurilor 0 räisplätirea celor buni 0 celorräi, precum zice Avgustin.

20 Veacul au fost de la Adam ping la Noe 0 de la Noepinä la Avraam 0 de la Avraam pinä. la David 0 de laDavid pira la mutarea in Vavilon 0 de la mutarea inVavilon ping la Hristos 0 de la Hristos Ora la sfir0tullumfi.

25 Acéstia grit veacurile celor vii ; iaste 0 veacul celordrepti, ce sä odihnesc, carele s-au inceput de la patirnilelui Hristos 0 va conteni la zioa judeatii. Va fi 0 veaculcelor ce sä vor scula, carele sä va incépe de la zioa judeatii0 va fi MAI de sfir0t. /

Col. 1130 Si, intelegind taa-säu, il blestemä, iarà pre fratii luiii blagoslovi. Si träind ani 950 au murit, carele la 500 deani ai vietii lui au näscut pre Sim, fiind de la facerealumii 2140 de ani. Facerea, cap 8 0 9.

Pricina pentru caré au fäcut Dumnezeu Potopul, precum35 zice Methodie, iaste aceasta, c5. la 100 de ani ai miei cei

dintii sà impreuna feciorii lui Cain cu muerile fratilor lor,

6-7 Apoi au f5.cut si un jertfelnic si i s-au dat voe de au mincat C//60.rtvénecM // 7 si] apoi C // 10 vAzindu-1 fie-sAu Ham C // 12-29 /ipsesc M. C //30 iar M //33 /ipse0e Facerea, cap 8 si 9 M // 34-35 s-au fkut Potopul dela Dumnezeu este, precum zice Methodie, c5. la C // 35 o sut5. M / miii M // 36sl Impreunaa M //

252

www.dacoromanica.ro

flcind mari curvii. S intorcindu-se muerile in räutätimesä amesteca cu alti bärbati, hulind pre bärbatii lor.

Iarä dupä ce au murit Adam despärtit Sith rudalui din ruda lui Cain 0 s-au dus in locul intru carele s-au

5 näscut. Pentru cà mncà träind tatl-säu 11 opriia a nu fiimpreunä cu dinsul, insä Sith au 15.cuit intr-un munteaproape de raiu, iar Cain intr-o cimpie, unde 0 pre Avelau ucis.

Deci la 500 de ani ai miei a dooa, s-au intäritat oameniiio spre muerile unul a altuia 0 la 600 de ani s-au impreunat

feciorii lui Sith cu fétele lui Cain, dintru carii s-au näscuturia0i ; i incepind miia a treia s-au fäcut Potopul.

Iarä la 100 de ani dupä Potop sá näscu lui Ham feciorchiemä numele lui Hus, cäruia, deaca sä fäcu de 30

15 de ani i-au dat daruri i 1-au l'äsat pre el in pämintul luiEtham. Si au tinut acel loc Hus pinä in marea, caré sä'num4te Oraul Soarelui.

Acesta au luat de la Dumnezeu dar de intelepciuneau aflat astronomiia, dintru carek au näscut Nevrod

20 uriiaul, carele era de 20 de coti. Acesta au inceput aimpäräti in Vavilon 0 au cunoscut mai nainte pentruincéperea celar 4 impärätii i pentru sfir0tul lar, cum cävor fi una dupe alta, pentru care sfir0t mai ales au gräit

prorocul Daniil.25 i Nevrod cä'trä ucenicul säu au zis cà intii vor impäräti

din feciorii lui Ham, dintru carele s-au tras Vil; apoivor impäräti cei ce sá vor trage din Sim, adec5.

1 raotafime M, rautatire C // 2 sa. amestecara M / pre barbatii lor] pre a:or C113 iar M, ear C / p-al dispirtit C //3-4 pre rudele sale din rudele lui Clipsefte intru M / intru carele s-au nascut] unde s-au fost nascut C // 5 traind] decind trYaia M, C/ tatal säu C// 5-6 11 opriia pre Sith a nu fi cu Cain; ins& Sith M/il oprea a nu A, impreuna cu dinsu C//6 lacuea C// 6-7 munte care era aproape deraiu C // 7-8 in cimpiia in carea ucisése pre frate-sau Avel N / mide ucise prefratele sáu Avel C // 9 Deci la 100 de ani C/ ai miii M ¡/10 earls spre muerileunu a altuea C / s-au inpreunat earls C // 11 din carii M, din care C /112 mieaa treea de ani de la Adam pin& atunci s-au facut si Potopul, precum sá vede intabloul de mai sus C /113 iar M / s-au nascut C ¡/15 lipsefte lui M 1/16 card] ceM //18-19 Acesta au fost foarte intelept. Acesta au aflat astronomia C //19 dincare s-au nascut C / din care Hus s-au nascut M// 23 celor 5 inparatii C// 23-24cum va fi una dupa. alta M//23-25 i pentru sfirsitul lor, pentru care au grait si pro-rocul C // 25 Nevrod au fost, zic, catre ucenicul säu cá intli C / cal cum ca. M //26 din carii M / din carii sá trage Vil C // 27 adicá midei sau elini C //

253

www.dacoromanica.ro

elinii i persii; dupà acéia vor impäräti cei ce sa vortrage din Iafet, adecà romanii. Aa zic istoricii. /

f. 6 Dintr-acWi 3 feciori ai lui Noe, Sim, Ham 0 Iafeth,Col. I s-au facut neamuri 72, adecä: 15 din Iafeth, 30 din Ham,

5 27 din Sim 0 s-au impärtit in lume; pentru ca Sim autinut Asiia, Ham Africhiia, Iafeth Europi, adecä pärtilede cäträ. amiazänoapte.

Ci numai pentru neamul lui Sim vom zice mai cu dena-dinsul, pentru ca din semintiia lui, dupa ce au trecut

lc) multe neamuri, s-au näscut Hristos, precum sá va arältamai in jos. Iar din ceialalti doi, adecäl din Ham 0 dinIafeth, s-au fälcut limbile.

Sim de 102 ani era and au näscut pe Arfaxad, dintrucare sint iudeii i haldeii. Iarä: anü vietii lui au fost 602.

15 Facerea, cap 11.Filon, in Cartea intreb5ciunilor lui, la cartea Facerii,

zice c5. dintr-acqti 3 feciori ai lui Noe, Inca tr5ind el,s-au acut 24000 de bärbati, afarä din mueri 0 din copii,avind i stäpinitori pre din0i; pentru cá peste feciorii

20 lui Harn era Nevrod stälpinitor in Vavilon, iar pre fecioriilui Sim era Ghetraf, iar pe feciorii lui Iafeth era Sulfanos.

Ieronim, la Isaia, zice pentru Vavilon cum cá s-auzidit intr-o cimpie; insä cetatea era in 4 cornuri 0 dela un corn pinä la altul erau 16.000 de pa0. Iarä curtea

25 ei, adecä: unde ádea impäratul, era turnul, carele s-auzidit in urma Potopului i sä: num4te turnul lui Vavil,a cä:ruia innältime era de 3.000 de pa0, intru care eraulitele de marmurä i besérici de aur; ulitele impodobitecu aur cu pietri í vinàtorii împáráteti, cu de tot féliul

30 de Wart era inläuntrul cetätii, carele s-au stricat in

1 cei] din cei C / Iafeth M // 2 /ipse§te ava zic istoricii C // 3 dintru acevtiM / tipse0e Sim, Ham vi Iafeth M 114 s-au flcut 72 de neamuri M, C / adic.i. dinIafeth 15, din Ham 30 vi din Sim 27 M, C // 5 /ipsefte pentru M //6 iar HamAfrica v't Iafeth Europa C// 6-7 Europa miazInoapte M // 9 pentru M//10 s-au rascut Domnul nostru Iisus Hristos C // 11 znai In jos] rnai nainte C,/ipsege M / /ipseste adea. din Ham vi din lafeth M // 13 Sim erea de 102 ani endau n1scut C / Sim de ani 102 era M / pre M Arfixad C / dintru] din M, C ¡/14care M / slut] sá trag C / iar M / anii vietii lui Sim C // 16-30 /ipsesc M //19 pre dInvii) preste ei C / pentru caci C / preste C //20 /ipseFte Ham C /pre] preste C // 21 Ghetram C / pe] preste C / Sufanos C // 23-27 cImpie; cetateIn 4 cornuri i curtea palatului era unde era tumul care s5. numevte Turnul luiBabel, a aruea C // 28-30 ulitile pardosite cu masmurá i cu biserici poleite cuaur i ulitile Impodobite cu vInAtori frtcuti de peatri cioplitá Cu de tot felul deheark iar In 15.untrul ceatil, care C //

254

www.dacoromanica.ro

vrémea lui Valtasar, imp.áratul Vavilonului 0 a lui Daniilprorocului. Si acuma 15.cuesc acolo bälauri i pasäri cesä. numesc strutocamili, precum au fost zis mai nainteIsaia, la 13 capete.

5 lard Vida zice cum c5.' s-au zidit Vavilonul pentru inchi-puirea lumii de Nevrod uriia011, carele era de 20 de coti,intru carele au 0 impgrätit intii; cäruia Vavilon lätimeazidului era de 200 de coti, iarä incunjurarea de 3.000de stadii, intärindu-1 cu 100 de porti de hier. Si curgea

io prin mijlocu-i riul lui Efrat, in care scrie a fi un turnde 3.000 de pa0 de nalt. /

Col. II Acest Arfaxad au träit ani 330, dintru carele s51 tragsamarinénii i indiii. Facerea, cap 11. L<eat> 2379./

f. 6v Dupä Potop s-au inceput patru impärätii: despreCol. I 15 räsärit impäirätiia asiriianilor, intru caré au impärätit

Vil; despre apus impärätiia sihimeilor, intru card auimpärätit intii Eghialie; despre miazgnoapteschithilor, intru caré au impäiltit Darle; despre miazäziimpIrätiia eghipténilor, intru caré au impärItit Menefta.

20 Iarä. dup5. Vil au impärátit la asiriiani Semiramis, muiarealui, caré luat bärbat pre fiiu-säu 0 au fácut cetateaVavilonului cap impärätiei. ha dupe dinsa au priimitimpärätiia Ninos, carele sä fäcu affältor idolilor, fIcindchipul tätine-säu i puindu-1 in ulite, ca sá se cinsteasel

25 de toti. lar mai pre urmä au luat impärätiia Sardanapal.lug dupä el au mutat Arbachi impärätiia la Midii

0 au impaeltit pre Midii Asteaghie, fata luidomnului per0lor, dintru caré n'äscindu-se Chir au biruitpe Asteaghie, carele murind i sfirOndu-i-se

30 Darle, feciorul lui Asteag, impreunl cu Chirul au impärä-tit, precum sä véde in cartea lui Danfil. /

col. II Acest Sala au träit ani 800. Acesta au zidit Salimul,adeel Ierusalimul. Facerea, cap 11.

1-13 lipsesc M//1 in vrémea lui] de Chi a] In vremea lui C// 4 la cap 13 C//5 zicecä s-au Inchipuit Vavilonul Inchipuirea lumii C // 6 /ipsefte carele era de 20 de cotC 117 care C // 9 fier C // 10 mijlocul lui C / rlul Efrat C / In care cetate era unturn C //11 pasi Innalt C // 12-13 Upsesc C 1114 s-au Inceput 5 Implatii C// 16ear despre apus C / sihimiilor C // 17 tipsefte Intli C / ear despre amiazAnoapteC ¡/18 ear despre C / amiazAzi M // 19 Nenefta C // 20 iar M /I 21 de blrbat C /fiul sáu C // 22 cap Inplatiilor celorlalte C / iar M / dup5. M / priimit] luat M //23 aflator] izvoditor M// 25 pre] la C// 26 Inp5rAteia Arvechi CH 27 dindu-si pre fiicalui C// 28 dintru] din M //29 tipsqte carele murind M// 30 Chir M// 32 acesta] careleM // 33 lipse,ste Facerea, cap 11 M //

255

www.dacoromanica.ro

Dintr-acest Ever s-au numit evreii (au din Avraam,adecä avraniiani). Acest Ever au träit ani 200. In vrémeaacestuia s-au zidit turnul lui Vavil, in cimpul lui Sanaar.

Falec au träit ani 209. Acesta intii s-au inchinat idolilor.5 In vrémea acestui Falec s-au fäcut despärtirea limbilor

la zidirea turnului lui Vavil i in ruda lui au rämas limbaovreiasck caré sä gräia mai intii decit toate limbile.Acesta s-au numit Falec, adec5." despärtire, pentru cà inzilele lui au despärtit Dumnezeu pre toti feciorii lui Noe

10 in 72 de limbi. Facerea, cap 11. /f. 7 Ragav au träit ani 207. In vrémea acestuia s-au inceputCol. impärätiia schitilor, intru caré au impärätit intii Ranos,

de spre miazänoapte. L<ea>t 2902.Seruh au träit ani 200. In vrémea acestuia s-au inceput

15 impälrältiia eghipténilor, intru caré au impärätit intliMincos.

Nahor au träit ani 125. In vrémea acestuia s-au inceputImpälfätiia asiriianilor, intru caré au impäràtit intii Vildespre fäsàrit i impärätiia sihimeilor, despre apus, intru

20 card au impärätit Eghialie.Nahor, feciorul Tharei i frate lui Avraam, mergind

In Hanaan, dup5.. porunca lui Dumnezeu, au fäcut ace0i3 feciori; pre Uz, pre Vuz 0 pre Vathuil, impreunäcu alti 5 feciori, dintru care Vuz s-au tras Valaam, pentru

25 care gräia0e in cartea Numerilor, cap 23 0 24, careledupe zisa evreilor, in cartea lui by, sà chiam5. EliuzVuziteanul. by, cap 32.

Insä acest Nahor, e0nd din pämintul haldeilor,luat muiare pre Malha, fata frätini-säu, lui Arran, fiind

30 Arran mort. *i au läcuit in Barran al Mesopotamiei,murind acolo 0 Thara, tatäl lui. Face<rea>, cap 11.1

1 au] precum C // 2 iipseFte adia. C / Acest Ever au trAit ani 200 dincarele sä numesc evreii, ca avraamii, din Avraam. in vrémea M / avrameniC / Si In vremea C // 3 Turnu Vavilonului C / In cimpii Senaar M, /ipseste C //4 s-au inchinat Intii C // 5 acestuia M //ipsefle Falec M // 6 Tumului VavilonC / ruda] neamul M, limba C // 7 evreascS. C / mai intli] mai inainte C // 8pentru c5.] cAci M //9 /ipseFte toti C // 11 Acest Ragav Cl/ 13 amiazanoapte M /leat 2702 C ¡/14 Si In vrernea C // 17 Acest Nahor C 1119 hisimeilor C // 20tutu Eghialie C // 21 feciorul lui Thara M // 22-28 au fAcut ace§ti 3 feciori i alti5, din care Vuz s-au tras Valaam, de carele scrie la Numere. Acest Valaam s6.chiamA. i Eliuz. Nahor qind M / pre acWi 3 feciori 0 pre alti 5, dintrucare s-au tras Vus Valam care A. cheamà de evrei Eleus Vuziteanul. AcestNahor C // 29 Melha M, C f In Aran Mesopotamii C // 31 0 tata-sau TharaM //ipse,ste Facerea, cap 11 C //

256

www.dacoromanica.ro

Col. II Acest Thara, tatäl lui Avraam, neputind räbda ockilehaldeilor, pentru cä nu vrea sà se inchine focului, fiindIn pämintul lor, intru care au °morn haldeii pre fiiu-säucel dintii, au fugit impreunä. cu Avraam cu Nahor

5i cu oamenii de casa lui Arran in Harran al Mesopotamiei,intru care, läcuind ani 205, au murit.

in vrémea acestuia au aflat Zoroastru mestesugulvräjii. Leat 3184. Facerea, cap 11.

La nasterea lui Avraam s-au plinit veacul al doilea,io cuprinzind ani 942, carii slut de toti de la Adam ani 3184.

Avraam, dupä ce s-au inecat frate-säu Arran, au luatcu sinesi pre Lot, feciorul frätini-säu, muiarepre Sana, fata frätini-säu, lui Arran, s-au dus impreunäcu tatg-sälu in pämintul lui Harran, intru care, dupä. ce

15 au murit taa-säu, au venit la Sihem. Si de acolo, mutin-du-se, s-au fkut coliba la Pendapoli, intre Vethil i intreAgghe.

Deci intorcindu-sä de la Egipet, intru care fiind auzis pentru muiarea lui cum cä-i iaste soil, de frica impl-

20 ratului faraon i läcuind la stäjarul lui Mamvri au väzut3 ingeri, asémenea ca cum ar fi 3 frati. i intorcindu-sede la uciderea celor 5 impärati i luind inapoi toate citeau fost prädat ei de la Sodoma, foarte fu cinstit de Melhi-sedec, impkatul Salimului. i i-au dat Avraam lui zeciu-

25 W.A. din toate präzile acélia. Facerea, de la cap 11 Orala cap 14.

Acestui Avraam, la 75 de ani ai vietii lui, i s-au fägl-duit, de la Dumnezeu, fecior ; i la 86 de ani i sä näscu luiIsmail. Iar la 100 de ani i sä näscu lui Isaac. lar la 127

30 de ani au murit Sana. Anii vietii lui au fost 175.Acesta au priimit intli täliare imprejur.

1 nemaiputind C // 2 pentru 0.] cäci M. C / sa sa inchine si el focului M //3 hpsefte intru care M, C 1/3-4 omorind pre fiul au cel dintii, haldei, apoi fugindC //4 $i el au fugit M / cu Avram cu Nahor C /15 de] din M / /ipsefte de casa CArran] Avram C // 6 ani 210 M // 7 si in vremea C / Zoroastru adia C / mes-tersugul M // 9-10 /ipsesc C // 10 sint toti M // 11-26 lipsesc M //11-12 Dupa ces-au innecat Aram, fratele lui Avram, au luat Avram cu sine C ¡/13 hpse,steImpreung C // 14 Intru care] apoi C // 16 Pendapol C // 17 Agghet C // 20bstejarul C // 20-21 Mamvrid ingerii ca trei frati. intorcindu-a C // 22 /ipsefteinapoi C // 23 cite padase C / fu foarte cinstiti C // 24 si au dat Avram zeciuealaC // 25 /ipsefte Facerea de la cap 11 pin& la cap 14 C // 27 Acest Avram la 72 deani C // 28 si la 86 ani i s-au ascut C / Zips* lui M // 29 i s-au ascut Clipsefte lui M / iar] i M // 30 $i ani vietii lui C //

257

www.dacoromanica.ro

De va fi intrebkiune, pentru ce evanghelistul nu pome-né5te nimic pentru ceialalti feciori ai lui Avraam, cinumai de Isaac, cade-sä a ilspunde cum csá. Ismail $ceialalti feciori ai lui Avraam n-au satut in credinta

5 unui Dumnezeu, impreunä.' cu Isaac. Drept acéia !napede la Avraam, carele de fatà au propoveduit inchinki-unea unui Dumnezeu i pentru acéia sä cuvine a sä.' numiintii credincios. /

f. Tv Vrind sà se pr45.deaseä din urgie dumnezeiaseä. céle'e-431- 10 5 ceati ale Sodomului, de foc i de iarbä pucioasä.', fugi

Lot cu muiarea lui, ca sä meargä. in Sigor. i cäaindmuiarea porunca lui Dumnezeu cu cäiutältura indärIts-au pregcut in stilp de sare. lar dupä acéia fku Lotpre acqti 2 feciori, pre Moav 5.1 pre Amon, din doao féte

15 ale lui, carele, imbäitindu-1 pre el, s-au impreunat cudinsul i amindoao au luat in pintece.

Acest by, dupe cum zic unii, fu impäxat al doilea dup5.Vil, din neamul lui Edom, carele, precum scrie la Facere,cap 36, iaste fecior nepotului lui Edom. lar jidovii zic

20 cum sá se fie träigind el din Uz, feciorul lui Nahor.Filon zice cum &I acest Iov 5-au luat muiare pre Dina,

fata lui Iacov §i au acut cu dinsa 7 feciori §i 3 féte, mainainte de ispita ce i s-au intimplat lui de la Dumnezeu.

dupI acéia au fkut iarä atitea feciori i féte, precum25 sä véde in cartea lui by. /

Coi. n Avraam incepä.'tor fu credintii, ales intru dreptate,viteaz in rä.zboae, putianiic intru biruinte, precum scrieAmvrosie.

Pre aceastä. Heturk Avraam o au luatu muiare dupä.' ce30 au murit Sarra. Insà unii zic cum a aceasta iaste sä. fie

1-8 lipsesc M, C// 9 din] de C // 10 lipse§te de foc 0 de jaiba pucioastC // 11-14 cu muerea lui i cu doä fete ale lui. Deci muerea lui fAcindu-st still)de sare pentru cAutAtura ei innapoi, apoi acele doa fete au inb5.tat pre tatt

Impreunindu-sä cu dinsul au fAcut pre ace0i doi feciori: pre Amon §i pre MoavC11 14 lipse,ste prel M / lipsefte pre Moav 0 pre Amon M // 15 care M s-au fost1mpreunat M // 16 dinsul] el M // 17 Iov] Ioav C //18 lipsefte carele precum scriela Facere, cap 36 C //19 lipsege cap 36 M / 0 este C /120 zic cum a sa trage din Us C,zic et sä trage el din Uz M dupe/ Nahor adaos precum st aratt M // 21 Ear FilonC / lipse,ste cum C / Iov] Ioav C // 22 0 fAcu cu ea 7 feciori C // 24-25 Si apoi, preurmà au flcut alti feciori i féte, precum scrie la cartea lui by M, i apoi au fAcut

copii, feciori §i fete, precum zice by la cartea sa C // 26 fu incepAtor M,C / 1ntru] in C // 27 0 putérnic M, C / biruintA M / scrie] zice C // 29-1 Pentruaceastt Heturt zic unii cum a ar fi fost Agara, numai ce qe-au schimbat numele.Pro aceastA Heturt o au Avram dup5. moartea Sarrii C // 29-30 dup5. moarteaSarrii M // 30 lipse,ste lust M //

25t

www.dacoromanica.ro

Agar, car6 din posadnicI fu lui muiare slobodä. *i binesä potrivéste pentru c5. Hetura, tilcuindu-se, va s5.impreunatä%

*i au fäcut aceasta multi feciori, dintru carii sl trag5 sarachinii, mäcar cä ei tägäduesc. Acéstia zic

Pre acesti 2, adeel pre Naveoth si pre Chidarnäscut Ismail, feciorul Agarei egipténcei si pre alti zéce.Facerea, cap 25. /

f. 8 Acest Valaam, carele in cartea lui by s5. zice EliusCol. I to Vuziteanul, sà trage din Vuz, feciorul lui Nahor, pre

carele chiemindu-1 Valac, impäratul moaviténilor ca siblésteme pre norodul lui Israil, care veniia din Eghipetasupra lui, in loc de a-1 blestema, mai virtos 1-au blagos--lovit. Càci cà grAise c5..trä dinsul asinul, mai nainte, pinä

15 a nu sosi la impäratul Valac, zicindu-i: Ce mä bati,cä iatä. ingerul lui Dumnezeu, tiind sabie goall, nu mi.lasä sä. umblu".

Acesta au prorocit pentru räsäritul stélei mintuitoriuluinostru Iisus Hristos zicind cä va räsäri stea din Iacov

20 §i sà va scula om din Israil si va sfärima pre incepätoriiilui Moav, i proci. Numere, cap 22 si 23.

Pre aceastä Reveca o au adus Eliezer, sluga lui Avraam,.din Mesopotamiia a fi muiare lui Isaac, caré, scotind

i-au cerut Eliezer sà bea. i fáspunzindu-i ja, zise:25 Bea, doamne i voiu da si amilelor tale bäutur5.".

era aceasta fatl lui Vathuil i sorä lui Lavan. Facerea,cap 24.

Isaf cel des la pgr, feciorul lui Isaac, era vinItor, carele-svindu nasterile dintii lui Iacov, pentru o

30 fierturä de unte, carele pentru infierbinteala lui s-au numitEdom. Ïi luo 3 mueri: doao gavaoniéce, pre Iudith

30-4 zic unii s5, fie iar Agara cea izgonità.. CS. Hetura tilcuindu-s6.sä ziceInturnatà, din car6 s-au nascut multi feciori M // 6-7 Pre acqti doi i pre altii-au n5scut Ismail M, Ismail au ncl.scut pre ace#i doi 0 pre alti zece C // 9-10Acest Eliud Vuziteanul, ce a zice i Valaam s trage C // 10 feciorul] fiu C //13 0 el In loc C 1114 cki cl-i grSise lui asinul C / lipsefte mai nainte M //15 anu sosi el la Valac Inparat C ¡/17 umblu] merg M, C //18 Tot acesta C / rAaritullriís5sirea M//19 zicind: r5s6.ri-va stea M, C// 20-21 0 va zdrobi pre boiarii lui MoavM, §*1 va zdrobi pre boerii lui Moav Cll 211ipse,ste i proci, Numere cap 22 0 23 M /iproci] §*1 celelalte C I/ 22 Eliazar C // 24 au cenit C / Eliazar C / li zise C // 26aceasta Revea fiica lui Vathuil C // 26 lipsefte Facerea, cap 24 M, C // 28 IsaafC / Isaaf cel p5sos M // 29 na§terea.M / lipse§te fritini-au C // 30 care%) §.1C /Infier-binteala] Invier§unarea M, CH 32 §*1 1uä dooâ mueri gavaonence C/ gavaonénce MI/

259

www.dacoromanica.ro

pre Vetheamath si. una din fétele lui Ismail. insällindu-1,dup5.' acéia, frate-sIu Iacov, cu inv5.1ä..tura mume-seiRevec5i, i-au luat si blagosloveniia. Facerea, cap 26 si 27./

Col. II Isaac, chid sA chinuia muiarea lui Reveca la nasterea5 feciorilor ei, au auzit prorocie pentru Isaf cum cä.' va sá

dea nasterile céle dintli lui Iacov. Deci, 151cuind la Gheraraau numit pre muiarea lui Reveca, sort atr5. Avimelehimpkatul, temindu-se sä.' nu-1 omoare pentru dinsa, cäera frumoasà. 8i fiind acolo din céle ce au säminat in

10 p5.min' tul acela, insutit au luat road5.. 8i. die 3 fintinicare au fost säipat taa-s5u, astupindu-sä cu p6mint defilistiime, au s5.pat el altà fintink a patra, si au aflat acolojä..rtvd, impreunä." cu Avimeleh si cu Filoh.

Deci imbä..trinind si vrind sä moará au dat blagoslo-15 veniia lui Iacov, nestiind si au lepàdat pre Isaf. Cind s-au

luat Isaac muiare au fost de 40 de ani, iar toti anii vietiilui au fost 180. Facerea, de la cap 25 pinä.' la cap 29.

Iacov, dupe ce au inselat pre frate-sä.0 Isaf, de i-auluat nasterile dintii s'i blagosloveniia, au fugit la Mesopota-

20 miia, intru care fädicl stilp pentru videniia caré au v5.zut.8i tocmindu-se cu Lavan, fratele Revecäli, ca s5.-i slujascl7 ani, pentru ca s5.-i dea pre Rahil muiare si nevrind Lavansà."-i dea pre Rahil i-au dat pre Liia ; apoi, slujind Iacovs'i alti 7 ani, au luat si pre Rahil si prin pistritura toiage-

25 lor, carele pusése la curgerile apelor, unde au fost binddobitoacele, s-au imbog5.tit foarte. Dupg acéia au fugitcu muerile lui si cu cei 11 feciori ai lui si cu avéria lui dela Lavan, furind si Rahil de la tatäl-sau Lavan idolii.

Deci, auzind Lavan cum cä au fugit Iacov, 1-au gonit30 pre urml si 1-au ajuns Lavan la Galaad si, fkind legaurà

1-2 $i dupg aceea 1nse1indu-1 pre el C / Ins5.1indu-I dar frate-su Iacovmai pre urml Cu invItatura M // 2 mume-sii M, C // 3 lipsqte Facerea,cap 26 si 27 M, C// 5-6 cum cá va sl-s dea C / cum c5, va sl-si vinzánasterea sa cea dintii C // 6 deci] 0 M // 7 sor] c5.-i iaste soru M // 8-9 aci eraprea frumoas6. C / cl] cici M //9 au seminat M //10 insutia road& au luat M // 11care] ce M, C / fiind astupate M // 12 de atre filisteni C 1115-16 Chid s-au insuratIsaac au fost M // 17 lipse,ste Facerea, de la cap 25 pin& la cap 29 M, C //18 in-silat M / Isav M 11 19 nasterea M / lipsefte dintiu C // 20 ce au v&zut M, C // 21-22fratele mume-sii Revecli sl-i slujasc5. 7 ani 0 si-i dea M // 22 lipsefte pentru C //22-24 pre Rahila muiare. $i insalindu-1 de i-au dat pre Liia, au mai slujit inci7 ani si au luat 0 pre Rahila M / pre Rahil de muere. $i inselindu-1 e-au dat preLiea C // 23 lipsefte Iacov C // 24 pAstriturile C //25 carele] ce M, C / curgerea C /bind] adApind M // 27 muerea C / cei acei] M // 27-28 si cu toati averea de laLavan C // 28 lipse,ste Lavan 2 M j niste idoli C // 29 deci] de care M / lipse,ste cumC //30 lipse,ste pre urml C // 29-30 auzind Lavan l-au gonit in urm5. si I-au adusla Galaad M // 30 lipse,ste Lavan C / si] acolo C / intre ei legAtura M //

260

www.dacoromanica.ro

Intre dînii Cu movilä de pietre, sà desp6rtirl i sä duseräfiestecare la calea lui. i väzu Iacov tabere de ingeri.Deci trecind piriul sä stria.' la coapsà de ingerul cu cares-au luptat de seara piná dimineata i pentru acéia rä.mase

5 chiop, schimbindu-i-se i numele de inger, din Iacov<in> Israil. i trimitind daruri fratini-säu, lui Isaaf, auesit intru intimpinarea lui cu 400 de bärbati. Deci omorindpre sihemiténi, pentru räpirea fie-sa au fäcut järtävnicIn Vethil i -au curätit casa lui.

io Dupä acéia, venind de la Mesopotamiia la riul luiEfrath, aproape de stejariul Thavorului, cu toata casalui si acolo murind Rahil, dupe ce au Lcut coliba turmei

imbätrinind Iacov, au vindut pre Iosif fratii lui lanegutätori; i pogorindu-sä: Iacov in vrémea foametii

15 la Eghipte s-au priimit de fiiu-säu Iosif cu cinste mare_Deci räspunzind Iacov lui faraon impäratului, pentru

anii vietii lui i blagoslovind pre feciorii lui de rind, unu1dupä altul s-au plink viata, träind ani 167, carele, andau näscut pre luda era de ani 65, iar cind au n5.scut pre

20 Iosif era de ani 91. /f. 8v Aceastä Dinä, esind sä priveasca muerile din loculCol. I Sihemului, fu rälpitä de impäratul Sihem i sà impreura

cu dinsa. Deci, cersindu-o de la tat51-sä'u a-i fi muiare is-au räspuns de la fratii ei sà se tae imprejur, cu toatä

25 oblastiia lui; i fäcu impäratul dupä voia lor. 'ark' Simon

1 Cu] Çj Cu C pietri M, peata C // 1-2 a despArtia fiescare la locul au C //Zfiescarele M calea sa M / tab5a C /13 i vrind sä treac5. un piriu C // 3-4de ingerul care-i s-au ar5.tat, cu carele s-au luptat M /14 s5. lupta C // 4-5pin' dimineata din care au amas ischiop i i s-au schimbat i numele M //4 si dintr-a ceea rAmase C // 5 si] dup5. acéia M / din] in ice de C //6 fatine-auIsaf M // 7 i-au esit M / lipse,ste lui M / deci] i M // 8 sihimiténi M, hisemiteniC / fii-sii M, fie-sei C f jartvénec M, jertfelnic C 9 lui] sa M 1110 dupá acéia] apoiM j viind C ¡/12 acolo au murit Rahila M ¡/13-15 imbltrinind Iacov, feciori luiau vindut pre fratele lor Iosif la negut5.tori echipteni; iar dup5. aceea, In vre-mea foametii pogorindu-s5 [acov la Eghipet C // 15 lipsefte M / de c5.treiubitul fiu al au C ¡/16 /ipsepe Implratului M 11 17 pre fiii-s5,i, unul dupá altulM / da rind C //18 plinit] avirsit M // 21-3 Aceast5. Din5 esind odinioarä s5, pri-veasc5., fu apitä de impAratul Sihem i nalcar cä s-au obrezuit impAratu cu ai slidupl pohta fratilor ei ca sá o tie de muere-s; dar Simon si Livi, imp° trivin-du-s5. impAratului, 1-au omorit pre el si pre oameni care s-au aflat cu dinsu C //21 au esit M ¡/21-22 la muerile Sihemului si fu rApit.5. M /123 deci] apoi M // 23-24

fie muiare, i s-au dat r5spuns M // 24 ca sá se tae M // 25 si ralcar a el flcudupä voia lor M / iss5.] dar M //

261

www.dacoromanica.ro

vi Levi nu s-au läsat nici pe acéia ci au plecat asupra.impgratului Sihem si au omorit pre el, cu toti cei dincetatea lui. Facerea, cap 34.

Dintr-acest Simeon s-au tras cgrturarii, gonitorii lui5 Hristos si ai ucenicilor lui. Anii vietii acestuia au fost 142.

Din Levi s-au tras preotii carii aduceau j ktve cgtrg Dum-nezeu si parte de pgrnint n-au avut acestea intre neamuri,ci cistigul lor era pirga si priimélele din toate bucatele ceaducea norodul la beséricg. Anii vietii Iudei au fost 137.

to Dathan si Aviron, pentru cgci sg trggea ei din cel dintiingscut, adecg din Ruvim, vrea ca sg aibg ei stgpinireanorodului. Si pentru vrajba ce au rldicat in norod, cuinvätgtura lui Core, fiind Moisi stgpinitor, s-au inghititde plmint, ca toatä casa lor si ca toate colibile lor, precura

15 scrie la Numere, cap 16.Dintr-acest luda s-au tras impgratii dintru a cgruia

semintie, dupg multe neamuri s-au intrupas Hristos. /<mi. n In vrémea acestuia au dat Feronie lége elinilor. Facerea,

de la cap 35 pinä la cap 49. L<ea>t 3935.20 Aceastä Rahil fu muiare a dooa a lui Iacov, slobodä,

car& la nasterea lui Veniamin au mmit si s-au ingropataproape de stejariul Thavorului. Facerea, cap 35.

Din sementlia acestui Dan va sg se nascg Antihrist sipentru acéia la Apocalipsis nu sg numéste in rind cu

25 célialalte neamuri.Iosif, vinzindu-se la ismailténi de fratii lui, l-au dus

la Eghipet si acolo l-au bggat in temnitg pentru muiarea

1 pe aceial asa M//2 lipse,ste Sinern M / Cu] si pre M // 4-5 1ipsesc C 11 4 sigonacii ucenicilor] apostolilor M / lipse,ste anii vietii acestuia au fost 142 M // 6Dintr-acest Levi C / c5.trl] lui M, C // 7 lipsepte Intre C // 8 priimélele] prinoaseleM / cel care M // 9 lipsepte anii vietii Iudei au lost 137 M 11 10 lipsepte pentru M.C // 10-11 s1 tagea din Ruvim cel Intli n&scut, vrea MI s5. tagea din neamul(ni Ruvim din cel dintli nIscut vrea C ¡/11 stApinirea ei C ¡/13 InvItItura] sfatulM 11 14 de plinInt ca total C /114-15 lipse,ste casa lor si cu toate colibile lor, precumscrie la Numere, cap 16 C11 15 lipsepte precum serie la M// 17 semIntie M / Intrupat]miscut M // 18 Intr-aceast5. vréme au dat Feronie M / adic5. lege C //18-19 lipsepteFacerea, de la cap 35 pin6. la cap 49 M, C1119 lipsepte leat 3935 M//20 22 lipsesc M//22lipsepte Facerea, cap 35 C11 23-25 lipsesc C11 23 semintiia Mil 25 celelalte M1126-14Iosif, dupl vinzarea de fratii s51 si dupa saparea din temnitá ca dezlegarea viselorlei faraon, cu acei 7 boj grasi si 7 narsavi, fu pus de faraon sapinitor Eghiptului,*i In vrémea foa.metii viind tat5.-su Iacov Cu toatl casa lui la Eghipet, ca 75de oameni, fu priimit de Iosif ca cinste mare. $i lulnd Iosif majare eghipteancei.au flcut pre Manasi si pre Efraim. $i Implinindu-si Iosif viiata au murit. Facer<ea>,41 M j/ 27 Eghipt C 11 27-1 acolo au Inaput In temnit.i. pentru muerea luiPentefri, sirdpInului An C //

262

www.dacoromanica.ro

sapinu-sAu lui Pentefri, cAci n-au vrut sá facá pleat Cuja. $i dezlegind visele a pitariului si a pnarnicului s-aumintuit. Dupá acéia dezlegind i visele impäxatului faraon,pentru cei 7 boj gra0 i pentru cei 7 mirsavi, fu pus de

5 impäxatul faraon sapinitor Eghipetului.Iar In vrémea foametii, venind fratii lui la Eghipet

sá cumpere gnu i cunoscindu-i pre ei Iosif, i-au trimisindka la tata-s5u cu grisu, poruncind lor ca sä se pogoare

MAO lor Iacov la Eghipet. Deci mergind Iacov, cu10 toatá casa lui, ca la 75 de oameni, la Eghipet, fu priimit

de Iosif cu cinste mare. $i Iosif muiare eghip-teana au fäcut cu ja pre Manasi 0 pre Efraim, precarii Iacov i-au potrivit intocma cu feciorii lui. Si, plinin-du-si i Iosif viata, au murit. Face<rea>, de 1<a> cap 41

is ping la cap 49. In vrémea acestui Iosif au inceput Eladaa face gnu si Atlas au aflat astronomiia. L<ea>t 545.

f. 9 Caath au fost stramos lui Moisi, carele au trait ani 133..Col. I Acest Aram, tat511 lui Moisi i lui Aaron, au fost What

din neamul preotesc; iar muma lor au fost Iothavith..20 Moisi au fost judec5toriu Intli. $i au träit ani 140.

In vrémea lui Moisi s-au implinit vrémea legii ceifiresti, tiind légia aceasta ani 368. lar de la Moisi s-auinceput vrémea legii cei scrise si au tinut Ora la Hristos,intru care s-au plinit ani 1536.

25 Mariam, sora lui Moisi, pentru c5ci au tinjit asupraMoisi s-au bubat i prin rugkiunea lui iard s-au täini5Auit.Judeatorii, cap 12.

Acest Core au rädicat vrajb51 asupra lui Aaron pentrapreotie, zicind cum c'a iaste din cel dintii näscut, adec5:

2 ja] diosa C apoi C / dezlegindu-s1 C f visele paharnicului si ale pitasuluiatre Iosif s-au mintuit C // 3 acei C /14 lipseFte pentru C j acei C //5 ImpArat C/lipseFte faraon C // 6 viind C / fratii lui Iosif C // 7 lipseFte pre ei C II 7 9 Iosifle-au dat gnu, poruncindu-le ca apogoare la ei si pre tatll lor Iacov C II 9 lipseFtela Eghipet C / Iacov la ei cu toatà casa lui C // 10 iipseFte la Eghipet C ¡/11 lipse,stede Iosif C/ Cu mare cinste C/ /ipseFte i C//13 pre care e-au potrivit Iacov C//13-15lipse,ste i plinindu-si... la cap 49 C// 15 lipse,ste piná la cap 19 M, C / acestui] luiC/ 17 lipseFte au fost M / lipseFte carele M / lipseFte au fost str5snos lui Moisi, careleC // 18 lipseFte acest C / si a lui Aaron M, lipseFte CI lipsqte bArbat M, C // 20lipse,ste Moisi M 1ntii judecAtor C / lipseFte latti. i M // 21-24 lipsesc C // 21 plinitM / lipseFte cei M // 24 tntru care, s-au plinit] plinind M // 25-26 sora lui Moisi dr-tind asupra frAtine-sAu s-au bubat M ¡/25 au tinjit odinioar5. C // 26 lipse,ste MoisiC / i apoi iaräi prin ruglciunea lui Moisi s-au arnb.duit C rugAciunile M //27 lipseFte Judeatorii, cap 12 M, C // 29-2 pentru preotie, aci era el dinaIsaar cel dintii n5scut; de care fu ars cu foc din cerio, cu 250 de lArb ati M //29 cá este el C / lip se ,ste adea. C //

263.

www.dacoromanica.ro

din Isaar. Drept acéia fu ars cu foc din ceriu impreunä:cu 250 de bärbati, precum scrie la Numere, cap 16.

Pre acest Moisi, dupe ce 1-au aruncat in rin, gäsindu-1Hamur, fata impäxatului faraon, 1-au luat 5.1 1-au acut

5 pre el fecior al ei. Si ne5tiind, 1-au dat mine-sa sä1-1 creasc5.,puindu-i numele Moisi, care tilcuindu-se zice cum c5:s-au luat din apl.

Acest Moisi, omorind un eghiptean 5i drept acéia,fugind in päinintul lui Madiiam 5-au luat muiare pre fata

io lui Iothor, preotul Madiamului. Acestui Moisi, arätindu-i-se Dumnezeu in rug, 1-au trimis ca sä: mintuiascI preIsrail din Eghipet. E5irea, cap 2 ping la cap 7. /

Col. II Pentru Thamar zice Zlatoust cum cä: n-au fost norä.Iudei, pentru cä nici unul din feciorii lui nu o au cunoscut

15 pre dInsa, nici n-au fost curv5,, pentru cä nu cu endcurvesc, ci pentru dragostea na5terii de coconi, au luatchip curvesc 5.1 au voit a säl impreuna cu luda, pentrucl au 5tiut cá va sá se nasc5. Hristos din sementiia Iudei.

luda, avInd trei feciori, pre Ir, pre Avnan 5i pe Silom20 5i dind pre Thamar muiare lui Or 5i dupä moartea lui

Or, nefkind copii cu dinsul, au dat-o lui Avnan 5.1 nef5.-cind nici cu acela copii, c5. au perit amindoi din urgiedumnezeiasa, pentru päcatul lor cel necuvios, n-auvrut dupä: acéia sä mai dea luda pe Thamar dupä al

25 treilea fecior al lui, adea dup5. Silom; ci 5edea Thamarla casa p5rintilor ei.

1 drept acéia] pentru care C / cer C / iipsqte impreun& C // 2 hpseFte precum scrie laNumere, cap 16 M, C //3-7 tipsesc C // 4-10 ImpAratului faraon, 1-au fAcut fecioral ei s'i nestiind 1-au dat mumei lui de 1-au crescut, numindu-1 Moisi ce sá tilcuiastedin ap5. luat. Acest Moisi, uciglnd un eghiptean, de fria au fugit la Madiam, uncles-au luat muiare pre fata lui Iothor, preotul de acolo M// 10-12 Upsesc C//12 tipseFteEsirea, cap 2 pin.5. la cap 7 M ¡/13-18 Pentru Thamar zice Zlatoust a n-au fost noruIudei, nici curv5., a nu cu glnd curvesc, ci pentru dragostea nasterii de fii auluat chip curvesc si s-au Impreunat cu luda; aci din Scripturi stiiau a din se-mintiia Iudei iaste a s5, nasa Hristos mlntuitoriul M / Pentru Thamarzice Zlataust a n-au fost curv5., a nu cu gind curvesc s-au Inpreunat cu luda;ci numai pentru dragostea nasterii au voit a a Inpreuna cu dInsul, a au stiutdin Scripturcl cum a din semintia lui va a a nasa. Hristos C//19 /ipseFte pre2Cpre 3 M //20 Or 1-2] Ir C / Or 1] Ir M // 20-21 muiare lui Ir, murind el s'i flea-chid copii, au dat-o lui Avnan M // 22 nefAcind cu el copii, cá au peritC / din] de M // 23-24 n-au vrut dup-acéia luda sá mai dea pre Thamardup-al treilea fecior, adea dup5. Silom M // 24 dup5. aceea n-au mai vrut a mai.dea C // 25-1 lipse,ste adea dup5. Silom; ci sedea Thamar ... flecle feciori C//

264

www.dacoromanica.ro

Si pentru ca sà nu rdmiie Thamar fälede feciori, lepä-dind hainele céle jalnice sä imbelcä in alte haine si esi lao räispintie, inchipuindu-se cum cà iaste curvä. $i intim-plindu-se a mérge luda sä-s tunzá oile, neavind muiare,

5 s-au culcat cu dinsa, necunoscindu-o. $i indatä au luatia in pintece. $i i-au fost dat luda, in loc de platä., toiagulslu si inelul si gherdanul. Apoi prinzindu-sä Thamar ca ocurvá si vend ca sä o arzä, ardtind acéle zäloage ce aufost luat de la luda, s-au indreptat ; din caré s-au näscut

10 Fares si Zara. Facerea, cap 38. /f. 9v Iisus, feciorul lui Navi, luind stäpinirea norodului, dupä.Col. I Moisi, precum scrie la 31 de capete la A 2 lége si trimitind

din Sihem 2 iscoade la Ierihon, dupe 7 zi/e au trecutIordanul, impreung cu tot norodul lui, neudindu-sá picioa-

15 rele lor. $i scotind din riu pre uscat 12 pietri si de pre uscatducind in riu iarg 12 pentru pomeniré, au inoit pre norodcu a dooa obrezuire in Galgale si, trimbitind preotii impre-jurul cetätii Ierihonului, a saptea zi cäzurá zidurile ei.

$i luind-o pre din' sa o flcurá intocma cu päimintul,20 omorind pre toti, din om pinä in dobitoc. $i läisind numai

pre Raya curva, cu toti ai ei, fiind insemnatä casa ei cu ofune rosie, dupä cum o invätase iscoadele lui Iisus, pentrubinele ce-au fost fälcut, de i-au mintuit din moarte sipentru ad era fägäduit Iisus lui Dumnezeu cu jurämint,

25 ca sà nu ja nimenea, nimic, din prada Ierihonului.Rind pornit de läcomie, Ahar au luat o limbl de aur si o

plascä.' rosie; si drept aceia s-au miniiat Dumnezeu pre

1 Thamar] ja M // 2 In] cu C / esi] esind C // 2-3 esi la r5sphitie M // 3cum a iaste] a fi M, C // 4-6 Pre cind mergind luda ca s5.-si tunzáoile, neavInd muiare si necunoscindu-o s-au Impreunat cu ja, din ca.ré auluat In pitntece M // 5 culcat] Inpreunat C / necunoscindu-o] f5xá s5, o cu-noasc5, C // 6 lipse,ste in loc de plat.5. C // 7 lipseFte §ii C / prinzindu-s51 dovedin-du-s5. C / apoi In urm5, M // 8 si viind s5, s5, piarz& M // 10 lipseFte Facerea,cap 38 M, C // 11 Acest Iisus Navi C // 12 lipseFte precum scrie la 31 de cap laA 2 Lége M, C // 13 repetei dool M //14 lipseFte inpreun5. M, C 1115 du pre M, C 1116lipsege iar5. M/ pre norod] norodul C // 18 lipseFte Ierihonului M / ei] ceatii C //19lipseFte lulndu-o pre Musa M, C // 20 lipseFte qi M, C // 21 lipseFte toti M / fiindu-icasa insemnat5. M / lipseFte ei2 M // 22 funie M // 22-7 dup5, Inv545,tura iscoadelorpentru binele ce le f5.cuse si ja, de-i mintuise din moarte. Si cici era flg5,duitIisus 0, nu sá ja nimic dintr-acea prad5., din 15.comie lulnd Ahar o limb& de aursi o haina rosie, pentru care sá si omori cu pietri. Din care s'i Dumnezeu mlniin-du-sá s-au omorlt la Ghilghe ca 36 de bArbati. Dar apoi luar5, cetatea Ghe si pregavaoniténi ti flcurá robi si omorl ImpArati acolo. MArindu-s5. M // 22-23lui Iisus, ccici si ea ti izlAvise de moarte C // 26 Dar Ahar fiind pornit de 15.comieau luat C // 27 pentru care mtniindu-s5. Dumnezeu C //

265

www.dacoromanica.ro

Col. II

1 norod C / /ipse,ste lui Israil i C / 37 C // 3 /ipsefte pentru 15.comia lui C //ipseste cu viclesug C 1/ 4 au fAcut i pre C / aduatori] cAatori C // 5 acei5 C / ficlenea C // 7 lipse,ste la M // 8 deci zidind] si au zidit M / jgrtvénec M,jertfelnic C // 9-10 /ipseste i blagoslovind i blestemInd fac5.-s5. M // 11 dupàacéia] apoi M, C / sementii] neamuri M ¡/12-20 /ipse,ste ths. celor doao se-mintii acurà. toti C // 16 iar] apoi M // 17 jgrtvénec M //18 pre norodul Mde cb.tr5.] de spre M // 19 /ipseste cum M // 20 i fu toti anii vietii lui Iisus 110M, iar anii vietii lui au fost 101 C // 21-22 /ipse,ste Acéstia scrie la cartea lui de lacapul cel dintli pinä la sfirsit. M, C// 24 care Ili] ce M/ era de la Ethamar C// 25-26s-au scos In urm.I din preotie, pentru rAotatile lor M // 26 /ipseste impArati I, cap2 M, C 1127-2 /ipsesc M, C//

266

norodul lui Israil i s-au omorit la G<hil>ghe ca la 36 deVärbati i ucise norodul 0 pre Ahax cu pietri, pentru15.comiia lui; a0jderea 0 pre Ghei, cetatea cu vicle§ug,de tot o au sarimat 0 au fäcut pre gavaonéni robi, aducä-

5 tori de apä 0 de lémne 0 pre cei 5 impärati, carii vicleneaGavaonul i-au omorit.

Märindu-se zioa cu starea lunii 0 a soarelui, ca la 24de ceasuri, prin rugäciunea lui Iisus, deci ziclind jartävnicla Gheval i blagoslovind i blestemind inaintea norodului,

10 au indemnat pre toti a striga amin, fael-sä.Dupg acéia au impIrtit celor 12 sementii pämintul ce

cuprinsése ; insä celor doao semintii i jum5.tate, aded. luiRuvim i lui Gad 0 jumätate din sementiia lui Manasili-au dat pämintul cel ce le-au fost dat mai denainte

15 Moisi. lar celor 9 pol de sementii li-au dat celalalt pämint,impgrtindu-1 pre neamuri. lar dup5. 14 ani, intorcindu-se,au fäcut järtävnic la morrnintele Iordanului 0 au Msatslobod norodul lui Israil de cará toti vräjma0i. i fäcunorodul legaurä cu stropire de ap5., cum cá sà vor trichina

20 lui Dumnezeu. i sä fäcurä toti anii vietii lui Iisus 110.Acéstia scrie la cartea lui de la capul cel dintii Ora la

sfir0t.In vrémea acestui Huzi s-au mutat preotiia de la Elea-

zar la Ili, care Ili era din Ithamar. lar cei ce au fost din25 neamul lui Ili s-au scos din preotie, in urma lui, pentru

räutätile lor. Imp.ärati, I, cap 2. /Iarä dupä ce au murit Iisus au 15.sat norodul lui Israil

pre Dumnezeu i s-au inchinat Astrarothii i lui Vaal.Drept acéia au dat pre ei Dumnezeu in minile lui Husar-

30 sathem, impäratului Mesopotamiei, cäruia au fost supu08 ani.

intr-acéia vréme, zic unii, sä fie fost célia ce sà zic pen-tru idolul lui Mihei, in cartea Judeatorilor, cap 17 0

www.dacoromanica.ro

célia ce s5. zic pentru muiarea lui Levi, la Judeatori,cap 19.

Acest Gothoniil au fost fecior lui Chenez, fratele luiHaley 0 -au luat muiare pre Axan, fata lui Caney. Acesta

5 au mintuit pre Israil din minile luí Husarsathem. Si s-auodihnit panintul in 40 de ani. Deci murind acesta, iarIau gre0t Israil 0 i-au dat pre ei Dumnezeu in mffiile luiEglon, Impä."ratul moaviténilor 0 au robit lui ani 18.

in vrémea acestuia s-au fkut, de Palamid, s/ovele10 elinilor. /

Col. in Acest Aminadav au fost sapinitor peste neamul Iudii lae0rea norodului din Eghipet. Acesta au intrat intii inMarea Ro0e cu neamul s'alu, a ceialalti sä. temea. $i dreptacéia au dat Dumnezeu feciorilor lui putéria implealteased,

15 pentru cki i-au urmat lui.Naason, la e0rea norodului din Eghipet au fost apete-

nie neamului Iudei, dupä moartea atine-gu, precumscrie la Numere, cap 10. ins6 la acest Naason sä: pliné4tecuvintul carele au zis Dumnezeu cara Avraam, la Facere,

20 cap 15, 6.* la al patrulea neam vor e0 fiii lui Israil dinEghipet. /

f. 10 in vrémea acestuia au scoria Fictonie de au intamat,Col. I in Troada, patru cai.

Acest Avimeleh iaste fecior lui Ierovaal dintr-o posad-25 nicl a lui, rascut in Sihem. Si, puindu-sa impaat siherni-

ténilor, au omorit pre 70 de frati ai lui, scApind dintru einumai Ioatham, carele, stind intr-un munte, au zis sihe-miténilor o pildà pentru maslin, pentru smochin, pentruvie 0 pentru pgducel. /

3-5 Acest Gothoniil, frate lui Caney, au mIntuit pre norodul lui Izdrail deHusarsathem C // 6 p5.naintul] norodul C, lipseste M I lipseFte in M, C / decimurind el M] iar dupä moartea lui C / ear4 C // 7 lipseste Israil C / lipse,ste pre eiM, C // 7-8 lui Egron robi 18 ani C // 8 lipse,ste lui M // 9 Tntru aceastävréme s-au fAcut de Palamid slovele elinilor M, Si tot intr-aceasa vreme au%cut Palamid slovile elinesti C // 11 Iudei M 11 13 Marea cea Rosie C / cl] cAciC / si drept] si pentru M, pentru C //14 au si dat C // 15 lipse,ste pentru M / lipse,stepentru aci i-au urmat lui C // 16 Acest Naason C // 17 s'i dup5, C //18 lipse,ste pre-cum scrie la Numere, cap 10 M, C //18 s5. implineste C //19 carele] ce M / lipse,stela Facere, cap 15 M, C ¡/12-13 lipsesc C // 24 dupa Ierovaal ad. adicl a lui Ghe-deon C /125 lipsefte a lui, nIscut In Sihem C / hisimitenilor C // 26 lipse,ste dintruei C] din ei M ¡/27-29 carele au zis pilde de naslin, de vie, de zmochin si demiricine C // 28 sihimiténilor M // 29 si pentru vie M 1 plducel] miacine M //

267

www.dacoromanica.ro

Col. II Acest Aod au fost viteaz foarte, carele, omorind preEglon, impgratul moaviténilor, in cámara lui, au mintuitpre Israil i s-au odihnit pämintul ani 80. Deci murindacesta, indat5.* s-au pus in locul lui Semegar. Judedtori,

5 cap 3. Leat 3879.Acest Semegar au omorit 600 de oarneni filistiimi, cu

cormanul plugului ; drept acéia fu pus mai mare pesteisrailténi. Deci, murind acesta, iar ai gresit Israil inaintealui Dumnezeu ì s-au dat In minile lui [avim, imp6ratul

10 hanaanilor, carele au supus pre Israil prin Sisara, boiarinullui ani 20.

Aceast5. Devora au fost prorocit5, muiare fiind luiVarac i lui Lafidoth. Aceasta, omorind pre Sisara cu rnij-locul Iailei, muerii lui Haver chineului, care Haver era

15 slug5. lui Sisara si mintuind pre Israil au cintat cintare,precum scrie la Judedtori, cap 4.

Si s-au odihnit pämintul in ani 40. Deci murind aceastaDevora au viclenit Israil inaintea lui Dumnezeu i i-audat pre ei Dumnezeu in minile lui Madiam ani 7. Jude-

20 dtori, cap 5. Leat 3926.Acest Ghedeon au pus drnuri pe piatr5 inaintea Inge-

rului ce i sä aatase i surpind järtgvnicul lui Vaal, sä. numiIerovaal. $i s-au ar5tat lui semn pre link cum cá va mintuiDumnezeu prin mina lui, pre Israil cu 300 de oameni,

25 carii vor limpi ap5 din riu, cum limpesc dinii. /Col. rir Pentru a de vei num5ra neamurile impärä.'testi, unul

dupe altul, adeck care dup5; care au imp5r5tit si nu dup5.'obraze, voi afla acest neam, al patrulea, incepind de laluda i sfirsind la Naason. Iar de vei lua aminte urmarea

1 foarte] mare C / care C // 2 lipse,ste moaviténilor in amara lui C //2-3 au mintuit pre izdrailteni, odihnindu-s& 800 de ani C // 3 80 de aniM // 3-4 Deci murind acesta s-au pus Semegax M, lipsefle C // 5 lipsefte Ju-deatorii, cap 3, leat 3879 M, C // 6-11 lipsesc C /I 7 preste M 119 nalinileM ¡/10 boiarenul M // 12-20 Pentru aceast5. Devora, muerea lui Varac, cara auomorit pre Sisar si au mintuit pre norodul lui Izdrail, sä zice a au fost si pro-rocit5. C //13 Lafadoth M // 14 Iailii, muiarea lui Haver chhaeul M /116 lip-se,ste precum scrie la Judeatori, cap 4 M //17 lipse,ste In M / 40 de ani M // 18 auviclenit] au f&cut viclesug M (/19 lipse,ste pre ei M miinile M // 19-20 lipsefle ani7. Judeatori, cap 5, leat 3926 MI/ 21 au fost pus arbuni pä peata C // 22 ce s5.arltase C / Artvénecul M // 23-24 Apoi aatindu-i Dumnezeu semnu pre lunäcum a prin el va mintui Dumnezeu pre norodul lui Izdrail cu 300 de oameniC /124 pre Izrail prin mina lui M // 25 lipsepe carii vor limpi apä din riu cumlimpesc clinii C / din rill ca clinii M // 26-2 lipsesc M /127 si] iar C //28 atuncivei afla C //

268

www.dacoromanica.ro

acestui neam, al patrulea, din neamul preotesc, cade-säa lua incéperea de la Levi 0 sg pogoare ping la Eleazar.

Salmon luat muiare pre Raav curva (card au fostascuns iscoadele lui Iisus in puzdgrii de in, lingg zidul

5 cet4ii, precum scrie Iisus Navi) 0 au näscut dintr-insapre Vooz, care Vooz au fost moq lui Vooz, celui ce aungscut pre Ovid.

Ïns trei in0, de rind, adecg tail i fecior i nepot s-aunumit tot cu acest nume Vooz ; drept acéia evanghelistul

10 Mathei au pus numai odatä numele acesta, la rinduialaneamurilor.

Cu inchipuirea aceasta, ce iaste in céia Ltd.' din dos, s5.'inteleg céle ce scrie la capul cel dintii 0 al doilea, laNumere, cum s-au 45.zat imprejurul cortului céle 12

15 neamuri i Levitii ; i incgl mai mult sluja5te spre a pri-cépe trécerea cea cu anevoe a lui Iisus i carii sint Levitii0 cite cetäti i locuri s-au dat lor, de la fietecare neam,pentru ca sä le ja zeciuialele, sä.. le fie de hrang. Iisus Navi,cap 21.

20 1ntru acéste cetälti scgpau cei rài, carii ucidea pre cinevafgede vinä., pentru ca sg nu-i ucigg rudeniile celor uci0,fgede judecatg, a cgrora nume sint acéstia: Vosor,Arimoth i Gavlon, Iisus Navi, cap 20. /

f. 10", lar mai pre uring Avimeleh stric5. Sihemul 0 pre Agaal,Col. I 25 domnul Sihemului, carele sä rgdicase asupra lui. Si lovin-

du-sg Avimeleh cu o piatrg in cap, de o muiare i väzind cAva sg moarg, au zis cgtrg cela ce-i punta armele : Omoarg-mä., ca sà nu zicg oamenii, cl m-au omorit o muiare".Judecgtori, cap 9. in vrémea aceasta s-au izvodit dantul

30 in Elada.Iair au avut feciori 32 0 n-au fgcut nici un lucru

vrédnic de povestire. Leat 3990. in vrémea acestuia auizvodit Carmentie slove latinilor.

Deci murind Iair, iarg au inceput fiii lui Israil a s5.35 inchina lui Vaal. Pentru acéia i-au dat Dumnezeu in minile

1 neamnl preotilor C // 2 pogoarl C // 3-30 lipsesc C // 4 puzderii M // 5 laIisus Navi M // 8 Ins5.) cI. M / lipse,ste sil M //12-23 lipsesc M // 24 §i] apoiM // 26 de o muiare cu o piatrA In cap si vAzInd M // 28 lipse,ste ca M // 29lipsefte Judeatori, cap 9 M // 31-32 au avut 32 de feciori i n-au fAcutnimic vrédnic de pomenire M, C 1/ 32 lipseFte leat 3990 C // 33 slovele latinilorM, slove latinesti C 1134-35 lipsesc C // 34-1 i murind el lar au gresitIzrail de s-au Inchinat lui Vaal si i-au dat Dumezeu In mlinile lui Filistiim i afeciorilor lui Amos M //

269

www.dacoromanica.ro

Col. II

1-15 lipsesc C ¡/1-2 lipse,ste JudecAtori, cap 10 MI! 4 unul altuia viseleM // 6 donitilor M / bucinelor] trimbitelor M // 7 lipseste adea M 8 ZevM / Zevea M // 9 mtinile M /110 iar M //10-11 au fAcut ficlesug Izrail,Inchinindu-s1 lui Vaal M // 12 mlinile M // 13 lipseste fiiu-sAu M j lipsesteJudecAtori, cap 6-9 M 11 14 tntru aceastA vréme M j tocmit M /alguta M /-15 leat 5959 M //16 24 de ani C // 17 nimic M // 18 si tot In vremea acestuea C /ImpArAtiia Priam la Troada M j Priam C// 19 In leat C // 20 lepAdat fiind de fratiilui ca un copil ce era nAscut M, C / lipsefte lui M, C // 22 lipseste mai pre urmlM, C I/ 23-26 acesta Innaintea biruinti fiind fAgAduit lui Durnnezeu ca de sa vaIntoarce biruitor, a jertfeascS, pe fiica sa, a si fAcut aceasta. CA dup& ce C // 24lipseste Inaintea lui Dumnezeu M // 25-26 s6, jArtveascA pre fie-sa, au plinit fAgA-duinta M // 26 lipseste pentru M // 27 tinerétea i fecioriia M // 27-28 o aujertfit-o. Aceasta la trecAtorile C / lipseste Inaintea lui Dumnezeu M 28 dupAacéia] apoi M // 29 lipse,ste aceastA C] o M / hasnA] Ohazna C / Sevelem] TheselemC // 30 tipse5te JudecAtori, cap 11 si 12 M, C //

270

lui Filistiim i in minile feciorilor lui Amon ani 18. Jude-atori, cap 10. /

ducindu-s5. noaptea la corturile vräjma§ilor au auzitpovestindu-§i, unul c5..trà altul visele. i, intorcindu-sä

5 indatä la ai lui, au plecat asupra vräima§ilor. Deci cuscuturarea donitelor i cu bucinatul bucinelor, späinlin-tind pre vräljma§i au omorit 4 impä.'rati adeca pre Oriv,pre Ziv, pre Zeveei §i pre Saimana. Si au min' tuit preIsrail din minile lui Madiiam; §i s-au odihnit pämins tul

10 40 de ani. Deci murind acesta, iarä au acut hicle§uglui Israil inaintea lui Dumnezeu, i s-au inchinat lui Vaal§i nu i-au mai dat Dumnezeu in minile nimänui, ci indatä.s-au pus in locul lui fiiu-sgu Avimeleh. Judecaori, cap6, 7, 8, 9. In vrémea aceasta au intocmit Mercurie lguta.

Is Leat 3956.Acest Thola au judecat norodul lui Israil ani 24 §i n-au

fácut nimica vrédnic de povestire.In vrémea acestuia impäräliia la Troada Priamos.

Leat 3959.20 Acest Iefthae, lepäaidu-1 fratii lui ca pre un copil fiind

näscut din curvä," i läcuind in pämintul lui Tov, au ajunsmai pre urmä.' stäpinitor lor §i judecätor israilténilor §i aubiruit pre amoniténi. Acesta, mai naintea biruintii,du-sä cu agAduialä inaintea lui Dumnezeu ca, intorcin-

25 du-sä biruitor, sä.-§ järtvuiascI pre fiic5.-sa, drept acéia,biruind, §-au plinit fälgäduiala. Pentru cä, dupä.' ce §-auplins ja fecioriile ei in 2 luni, o au jästvuit inaintea luiDumnezeu. Dupg acéia, la trecätorile Iordanului, cu acea-

. stä, hasnä., Sevelem i Vethelel au omorit 42.000 de oameni30 din neamul lui Efraim. Judeatori, cap 11 §i 12. /

www.dacoromanica.ro

Col. III Aceasta este Raav curva, acéia caré au scIpat din pier-zarea Ierihonului, pentru mila ce au arà.'tat cäträ iscoadelelui Iisus, precum am zis mai sus. Aceasta s-au dat a fimuiare lui Salmon.

5 Acest Avimeleh, in vrémea foametii, preotind Ili, s-audus cu muiarea sa, Noemin i cu arnindoi feciorii lui, dinVithleem la Moav. Deci luind feciorii lui muieri de acolo,pre Ruth si pre Orfa i intimplindu-sä a muri acolo laMoav i Avimeleh i feciorii lui, s-au intors Noernin,

io preunä. cu Ruth moaviteanca, räsind pre Orfa acolo. /f. 11 Acest Esevon au luat sapinirea dupä. Iefthae si au avutCol. I feciori 30 si féte iarä. 30 si n-au fäcut nimic vrédnic de

povestire. Judeatori, cap 12.Sampson, feciorul lui Manoe s-au näscut din neamul

15 lui Dan, spuinci mai nainte ingerul nasterea lui. i s-aunumit din pintecele maic6-sa sfintit, carele au luat muiaredin Thamnatha, sin neamul filistiinilor. i spuind pildaleului celor tineri, 1-au hiclenit muiarea de i-au tilcuit-o.

Dupä acéia, legind foc in coadele vulpilor, au ars spicele20 vràjmasilor si 1000 de oameni au omorit cu o Lied' de insága-

riu, dintru care falcl mai pre urma au izvorit apä si aubäut el ; i portile Gazii le-au suit intr-un munte.

lar mai pre urmä., cu insea'ciune räzind cu un briciperii din capul lui, Dalila, 1-au prins filistiimii i orbindu-1

25 1-au blgat in temnitä. si 1-au pus de risniia. Deci crescin-

1 iaste M Upse,sie acéia C // 2 cäträ j ja ce M / pentru binele ce aufost %cut si ea iscoadelor lui Iisus C // 3 /ipse,ste precum am zis mai susM, C / lipseFte Aceasta s-au dat a fi muiare lui Salmon C // 6 feciori ailui C / lui3si M /I 8-9 tntlimplIndu-sá acolo la Moav de au murit i AvimelehM, C // 9 apoi s-au tutors C / s-au tutors numai Noemin cu Ruth M // 10lasind pre] ramtind C ¡/12 au avut 30 de feciori si 30 de Me; iar altnimic M, C / n-au facut vrédnic de pomenire M) /ipseFte n-au facut C j vrednicde scris C //13 iips,fte Judectori, cap 12 M, C // 14 acest Samson C / nascut] trasC // 15-18 lui Dan, pentru a caruea nastere au fost spus ingerul mai nainte ;carele Inca din pIntecs s-au fost chemat sfintit. Acesta au luat muere din Tha-mnatha. $i pentru o pildi ce au fost spus I-au inselat muerea de e-au tticuit-o,din a caria pricina s-au si dat prinsori C / $i din pintece s-au numit sfintit.Au hut raliare filistiinean35. si spaind unor tineri pilda ce leul s-au ficlenit muiareade au sp 113-0 i au dat prinsoarea M // 19 dupl az6ia] apai M, C / In] de C j spicele]tarinile M, C // 20 vrajmisilor sal. de C // 20-22 si cu o falca de magar au omorit1000 de oameni, din care s-au facut s-au izvorit i apa, de au taut tot norodulC // 21-22 la car6 ci minune au facut de au izvorlt ap5, de au !Alit si el M // 22le-au suit itntr-un ululate de le-au azvIrlit M] le-au azvirlit dintr-un munte C /-23-5 Si mai pre urma razIndu-i Davida, ce un brici parul capului 1-au datfilistinilor i orbindu-I 1-au bagat In tetnnita si 1-au pus de rIstaiia; ende Cu vréme

271

www.dacoromanica.ro

du-i perii in cap 0 adur&du-säl filistiimii sä.' facä: Artvä.,1-au dus 0 pre el la adunarea lor ca sà-1 batjocoureaseä.Si, apucindu-se de un stilp, au surpat casele unde erauadunati 0 au omorit mai pre multi atunce, la moartea lui,

5 decit In viata lui. /Col. II Acest Elora au luat sapinirea in urma lui Esevon 0

n-au f5.cut nimic vrédnic de povestire. Judeatori, cap 12.Acest Avdon au luat sapinirea dup'l Elorn. Acesta au

lascut 40 de feciori. Deci In urma acestuia iarä au gre0t10 Israil inaintea lui Dumnezeu 0 i-au dat pre ei Dumnezeu

In minile filistiimilor 40 de ani. Judeckori, cap 12. invrémea acestuia s-au luat Troada. Leat 4033.

Acest Elcana iaste din sementiia lui, Core, feciorul luíIsaar, carele sä tràgea din Levi. Si au tinut Elcana 2

15 mueri; pre Fenana, rodnia 0 pre Anna, stearpà. DeciAnna au nä.'scut prin fdea'duintä. pre Samuil, care sä. tilcu-iWe cerpt" de la Dumnezeu pre care 1-au dus la Ilipreotul, dupä cum s-au ag5.'duit. impärati I, cap 7. /

Col. iii Iar deaca s-au Intors Noemin, zicea muerile din Vith-20 leem: S-au intors Noernin din c5.1gtoriia ei". Tar ja, fis-

punzind, zicea: Sä nu-mi mai ziceti, Noemin, adecá fru-moasa, ci sà-mi ziceti Amara, pentru cä.' piing de amàfd-

cresclndu-i plrul capului i-au venit si vIrtutea la loc. Si la o jArtvä ce a adunasefilistinii la mas5., aduclndu-1 s'i pre el s5.-1 batjocoreascl, au apucat stlIpii caselorcu mlinile si, scuturindu-i, au omorlt rnai multi atunci clecIt in viiata lui, undesi el s-au pristivit. Leat 4055 lil 1 Apoi rIzIndu-i Dalida pftrul capuluisi dIndu-1 In mlinile vajmasilor 1-au orbit ; si In teninitä fiind e-au crescutparul earb.s, e-au venit tlria. Apoi adunIndu-sI Intr-o zi filistimi la jertfl, 1-auadus si pre iel ca s5.-1 batjocoreasa, unde apucInd un stilp in brate, zguduindu-1,au dlirlmat acel foisor Intru care era adunati, unde s-au omorit mai multi oameni,declt In viata lui C // 6 lulnd stl.pinire M/ in urma lui] dupl. M, C / s'i n-au] niciel n-au M / si] dar s'i acesta C // 7 povestire] pomenire M / lipse,ste Judecltori,cap 12 C // 8 dupl.] lui C // 9 deci] si C I iar M II 10 izdrailteni C / lipsege inaintealui Dumnezeu M / si earls i-au dat C / lipsqie pre ei M // 11 mlinile M /filistenilor C / lipsefte Judecltori, cap 12 M, C //12 lipse,ste In vrémea acestuias-au luat Troada. Leat 4033 M I lipsefte leat 4033 C //13 lipsefte feciorul luiIsaar M // 14 carele] ce M / sl trage C / Acesta au tinut doal mueri C 1 lipse,steElcana M / doao M //15-16 si pre Anna stearpl, din care stearpl, dupl fl.glduintä is-au rilscut Samuil M /116 prin flgAcluintä au nIscut C / care] ce M //16-17lipsote care sl tilcuiaste cersut de la Dumnezeu C // 17 pre carele 1-au dat luiIli M //18 preotul] prorocul C 1 precum 11 flgl.duise lui Dumnezeu M, dupl. cum11 flgcluise C 1 lipseFte impArati I, cap 7 M, C // 19 Noemin In Vithleem li ziceamuerile de acolo M // 20 cä s-au tutors C // 21 zicea] le-au zis M, C / lipsege O.M, C // 22 ci-mi zicet C, sl-mi ziceti M! Arnlelta. M 1 lipsefte pentru M 1 caamlritl slut de amlr5.ciune C //

272

www.dacoromanica.ro

ciune sint eu". Iar pre Ruth o au luat Vooz muaire lui-§0 au ngscut dintr-insa pre Ovid. Acéstia scrie la Ruth.

Saul, pierzindu-0 mägarii, multä. vréme ii cà'uta 0neputind s5.-i afle au mers la Samuil prorocul ca säl-1

5 intrébe, doarä.-i va fi tiind, prin prorociia lui, säl-i spueunde sint. Iarä. Samuil, avind poruncä." de la Dumnezeu,au uns pre Saul impàrat israilténilor 0 i-au prorocit 0 demggari curn cà i-au gäsit tatä-sä.0 Chis. Si incredintindSamuil pre el cu 3 sémne cum cA va imparäti, sä: duse Saul

10 de la dinsul. Dupà acéia, puindu-sà sorti la Masifa, cäzusortul pre Saul. $i s-au uns 0 inaintea norodului a fiimpärat. Deci luind impargiia au baut pe Nass 0 amintuit pre iaviténi din minile lui.

$i gre§ind Saul inaintea lui Dumnezeu, säl acu semn cu15 tunet lui Samuil, cum cg s-au miniat Dumnezeu pre dinsul.

Jertvuind dupg acéia Saul, c5.1cà porunca lui Samuil,care-i poruncise sa-1 Wépte ping' in 8 zile. $i drept acéiafu certat de dinsul. /

Col. IV Acest Aviil s-au tras din Veniamin cu mult mai pre urm5.20 decit altii. Feciorul acestui Aviil, Chis, au näscut pre Saul,

carele au fost impàrat intii norodului lui Israil.Acest Avenir, feciorul lui Nir, au fost om chibzuit 0 mai

mare preste oastea impäratului Saul. Acesta era ajutorluí Ievosthi, impotriva lui David 0 lovind cu sulita in

25 pintece pre Azail, feciorul lui Aronie l-au omorit.Deci, certindu-se de Ievosthi pentru posadnicele lui

Saul, s-au miniiat Avenir 0 s-au dus aträ David de s-auimpàcat cu dinsul. Deci, intorcindu-se, l-au omorit Ioav,feciorul lui Aronie. La a II-a impäräitie, cap 3. /

1 lipseFte eu M, C//2 lipseFte Acéstia scrie la Ruth M, C // 3 Saul feciorul luiChis M, C / e-au clutat C II 4 neputind si-i giseasci M] negisindu-i C // 4 tip-sege ca M // 5-6 doar i-ar glci prin prorociia lui unde ar fi M // 4-6 merse laSamuil prorocul, ca doari, i-ar glci prin prorociea lui. lar C // 6 iar M // 71-au uns Inpirat M, au uns Inpirat C / prorocit] glcit M / de] pentru C // 8 lip-sefte cum M. C // 9 lipseste Samuil pre el M, C/ si cu 3 sérnne M / lipsefle cumC // 9-10 c5. va si, inapiriteascä el si duse Saul. Apoi ficindu-s5. sorti M / c5, vainpiriti el, apoi aruncIndu-si sorti C // 11 iar pre Saul C / Si unse M, Deci il unseC // 12 lipseFte a fi Inpirat C / deci] apoi M 1/13 aviténi mlinile M ¡/14 si] apoiC // 15 aritInd cum ci. s-au miniat C / dInsul] el M, Saul C // 16 jirtvuind M /apoi jertiind Saul aid. C // 17 care-i] ce-i M / poruncise] zisese M, C / ca siastepte pini in 50 zile. Si de aceea fu certat de el C / De care-1 s'i certi M //19-21 Acest Aviil s-au tras din Veniamin, dintru al ciruia fecior s-au niscutSaul, ce au fost Impirat intti izrailténilor M // 21 lipseste lui C // 22 lipseste acestM / Nir] Chir C / foarte chibzuit C // 23 impiratului] lui M, C // 25 AzaronieC /1 27 a:tit] la M, C // 28 lipse,ste cu dinsul M] cu el C / deci Intorcindu-se]apoi M ¡/29 liPse,ste feciorul lui Aronie C/ lipseste La a II-a Iropiritie, cap 3 M, C//

273

www.dacoromanica.ro

f. 11v Deci, murind el, nu s-au mai flcut alti judecgtori, mgcarCol. I c5. Ilie i Samuil sta inaintea norodului la judecat5.. Jude-

cgtori, cap 13,14, 15, 16. Leat 4055. in vrémea acestuia auintärit Ascanie pre Alva.

Acest Ili au fost i judecgtor i preot. Si pregetinda-s certa feciorii, nevrédnic s5.' socoti de Dumnezeu, pentruacea necertare, precum scrie la intia impgrätie, cap 2si 3.

$i aducind pre Samuil, copil mic, pärintii lui, dupe cum10 11 aggduise lui Dumnezeu, 11 déderg lui Ill preotul;

crestea Ili pre Samuil i iubiia pre dinsul, vgzind cgdérialui Ofni si a lui Finees, feciorilor lui. Deci auzind cum cä auluat filistiirnii chivotul in rgzboiu, sä cuprinse de multäintristare i, cgzind de pe scaunul lui, muri, insg acest

15 sä numiia preot pentru cg s-au mutat la el preotiia dinodraslg mai cinstitg, adecg din feciorii lui Eleazar. Acestaau luat intii preotie, trggindu-se din Ithamar. lar in urmaacestuia iargs s-au mutat preotiia la neamul lui Elea.zar,pentru rgutatea lui Ofni si a lui Finees, feciorilor lui

20 precum scrie la intiia Impgrgtie, de la al doilea cap, pingla al patrulea.

In vrémea acestuia s-au fäcut foamete mare in Iudea.Leat 4085. /

Col. 11 Samuil de trei ori fu chiemat de Dumnezeu, insemnind25 cu aceasta cum cg va sä infloreascà cu putére intreitg,

adecg cu judecgtorie, cu preotie i cu prorocie, precumscrie la intiia impgrAtie, cap 3.

Acesta, dupg ce au mintuit pre Israil de la filistiinai, prinjunghiiarea mielului, la Piatra ajutoriului, caré era pusä

30 in munti, au uns pe Saul, din porunca lui Dumnezeu, a

1-4 lipsesc M // 1 deci murind murind Samson C / lipse,ste alti C //2-4 lipseste Judea.tori, cap 13-16. . . Ascanie pre Alva C I/ 5 Pentru Ili s5.scrie a. au fost C // 6 de a-s certa C // 6-12 de cgtr5. Dumnezeu. La careleaducfnd pre Samuil parintii copil mic, 11 crestea Ili si-1 iubiia, vazind cadérea fiilorsi Orfi i Finees. Apoi auzind M // 6-19 de Dumnezeu. $i iubea Duinnezeu preSamuil. Apoi auzind c6. s-au luat chivotul in rAzboi de filistiimi, cAzu de pre scaunulce sedea i muri pe loc. Si In urma acestuea iar s-au mutat preotia la cei din neamullui Eliazar, numai pentru rAutatea feciorilor si C // 14 scaun M / lipseste luiM // 15 pentru c5.) cäci M / preotiia M // 18 iar M II 19 rlotatea M / lipseste lui,Ofni i a lui Finees M // 20-21 lipseste precum scrie la ... al patrulea M // 24Acest Samuil M, C // 25 lipseste cu aceasta cum M, C fintreiti. putere C 1126 /ipsefteadec5. M // 26-27 lipseste precum scrie la Intlia imparatie, cap 3 M, C // 28 izdra-ilteni C f lipsefte de la filistiimi C / lipseste la M // 30 lipseste din porunca luiDumnezeu a fi M //

274

www.dacoromanica.ro

fi imparat israilténilor. Deci urind Dumnezeu pre Saul,caci nu vrea sä: omoare pre Agag si pre Amalie, imparatii,au omorit pre ei Samuil, facindu-i bucati. i mergind inVithleem, dupa porunca lui Dumnezeu, ca sä jartvuiascä.,

5 mérse impreuna cu dinsul i Iesei, tatal lui David, cu totifeciorii lui./

Col. III lar mai pre urma, calcind iarasi porunca lui Dumnezeu,au luat pre imparatul Agag rob, cu toata avéria lui1-au tinut la dinsul. insa cu aceasta calcare de porunca,foarte au miniiat pe Dumnezeu. i pentru aceasta au cä:zutintr-atitea bintuiala i macar ca., plingind Samuil prorocul,sa ruga lui Dumnezeu, pentru el, iara incas nu putea sa-1imblinzeascä: ; pentru ca au fost ales pre David, pecumserie la Imparatiia intii, de la al doilea cap Ora la sfirsit.

15 Acest Saul au imparatit intii pre Israil tiind imparätiiaani 20.

Ionathan, feciorul lui Saul, au fost om foarte chibzuitpentru acéia 11 iubiia David. Acesta, de multe ori au

mintuit pre David din moarte, dovedind caträ: el rautatea20 tatine-sau, lui Saul, pentru ca sä: se pazeasca, pentru

vrea sa-1 omoare.cunoscind Ionathan ca iaste David ales de Dumnezeu

a fi imparat, in urna lui Saul, au facut legaturi cu el ca,facindu-sa imparat, sá nu-i faca vreun eau, pentru vrajma-

25 Sila tatine-sau lui Saul, ci sä.'-i miluiasca casa. Acesta sin-gur, impreuna cu purtatoriul lui de arme, trecind tiris

1 lipsqte a fi C / deci] apoi M // 2 aci n-au omorlt pre Agag M. C // 3 apoie-au =brit Samuil, C, i-au omorit Samuil C // 4 hpsefte dup5, porunca lui Dum-nezeu ca M /14-5 a jertfueascä dupi porunca lui Dnmnezu, merse i Iese, Impre-uni cu toti feciorii lui C // 5-6 /ipsefle mérse impreunit Cu toti feciorii luiM // 7 Mai pre urm5, lar WO. porunca. M / iarls] i C // 8 au luat] lulnd M // 9dinsull el M // 9-11 UpseFte Ins ca aceasti. bIntuiala i M / Pentru careminiind pre Dumnezeu l-au dat Intru atta bIntuia15. C // 11 iipsefte Samuil C ¡/12s-au rugat C // 12-13 pentru care nalcar câ i plingind s-au rugat prorocul,dar n-au putut, cäci sä alesése, de Dumnezeu, David M / pentru ertarea luiSaul, dar tot n-au putut Imblinzeasc5., pentru cä alesese Dumnezeu preDavid a fi 111101-at C// 13-14 hpseFte precum scrie pin& la sfirsit M, C ¡115pre] preste M / lmpärätiia lui M //17 om foarte bun i chibzuit C // 18 pentruaceea U i jubila David foarte C // 19 din] de C //19-22 dovedindu-i rAotateatAtine-au de sä pAziia. i cunoscind M // 20-22 al:hie-Au de sä pgzea. i cu-noscind C // 22 David iaste M, C // 23 In urma lui Saul] In urma atine-au M,dup5. ta,t5.-au C / leg5.turl M / iipsefte Cu el C // 23-25 ca, fActridu-s5. Inpgsatsà.-i miluiasa casa lui C ¡/25 /ipseFte lui Saul M // 25-2 lipse,ste Acesta singur.far& stirea tAtine-slu C // 26 lipsqte impreuni M //

275.

www.dacoromanica.ro

pre muntii cei inalti au mers de au lovit pre cei striini deféliu i i-au biruit. Ïnsä f árä§tirea th'tine-sgu ; deci, fiindIn rlzboiu cu tat'51-sä.'u i luind dintr-un fagur de miiarecu virful toiagului, care era in mina lui, ca s5. mälnince,

5 de abiia au sc6pat prin rugälciunea norodului, de tatg-sà.'u,cà era sä.'-1 omoare. Pentru cä sä.' jurase Saul foarte tare, ca,de va minca cin.eva in zioa acéia, pinä nu-0 va izbindi,sä.-1 omoare. Dupä: acéia fu omorit impreuná cu tatà-gu.Saul de filistiimi, in muntii Vervune.

10 i, auzind David de moartea lui Ionathan, 1-au jelitau cintat cintec de plins, precum scrie la a II-a Imp5r5.tie,cap 1. Deci murind Ionathan i r5.miind Memfi-voste, i-au miluit David casa, pentru legältura ce au avutCu tat5.-gu.

15 Acest Semei blestema pre David, fugind de cältrà fatalui Avelaghion. /

f. 12 i alegind Dumnezeu pre David a fi impgrat au uns preCol. I el Samuil cu untdelemn din corn, precum scrie la India

impärätie, cap 18. 8i, plininduli Samuil viata, au murit.20 Leat 4125.

Pre David, feciorul lui Iesei, cel mai rnic de toti fratiilui, 1-au ales Dumnezeu a fi impgrat in urma lui Saul 0prin mijlocul lui Samuil 1-au uns in Vithleem. Deci luindsemn de impgräitie in Evron, au impkAtit intii pre neamul

25 Iudei 7 ani 0 6 luni. Iar mai pre urrnI au impLltit prestetot Israilul ani 33, precum scrie la a dooa Impgrä.lie, cap 5.

biruind in rälzboiu pre Goliath, au imbunat pre Saul.

1 nalti M / lipseFte au mers de M / streini de f el M // 2 lipse,ste Insá M // 3-8aci au luat cu vIrful toeagului dintr-un fagure de miere, abea au scapat de

moarte prin ruglciunea norodului. aci c5, s5. jurase Saul cá oricine va gustacevas pIng a nu sá sávlri r5.zboiu omoare C // 4 care] ce-i M / lipsege luiM / lipsefte de M // 5 scApat din moarte M // 5-6 lipse,ste de tatà-slu cb. era s5.-1omoare M // 6-8 aci s5, jurase Saul de va gusta oricine, ceva, OA nu-si vaizbindi, a sA omoare M // 10 1-au jblit M// 10-11 1-au jelit foarte si e-au cintatantare de plIngere. A 2-a Imp5r5.tie C // 11 chitare M / lipsefte precum scrie laa II-a imp5.atie, cap 1 M // 12 fii-slu M, fie-slu C //13 casa lui M, C / ce aufost avut C, ce avusése M //15 fugind] and fugea M, C / lipse,ste de atrA fatalui C //16 Avesalom M, Avisalom C // 17-19 Fiind ales David, feciorul luiIese a fi ImpArat, 1-au uns Samuil cu untdelemn din corn. Si SamuilM // 171ipsefte a fi 111102-at C // 17-18 1-au uns Samuil din corn cu untdelemnC // 18 lipsqte precum scrie la Intlia Imp5.r5.tie, cap 18 C // 21 de] declt M // 22In urma lui] dup5. M // 23 lipse,ste mijlocul lui M / s-au uns M, s-au uns Inp&ratC / deci] i M // 24 Imp5s5.tie] Implrat C / lipse,ste In Evron C // 25 lipsefte zarM 1/ 25-26 preste tot neamul lui Israil ani 33 M, tot preste acest neam alti 33 deani C // 26 lipseFte precum scrie ... cap 5 M, C // 27 lipsefte C / carele mai naintebiruind pre Goliath M //

276

www.dacoromanica.ro

Deci avind dragoste foarte mare cu Ionathan, sg fgcu ginereimpgratului prin mijlocul lui. Si intorcindu-s1 David birui-tor de la uciderea lui Goliath, 1-au zavistuit Saul pentrulauda ce-i fgcea fecioarele. Drept acéia 1-au trimis impära-

5 tul sg batà rgzboiu singur cu 100 de oameni filistiimi neo-brezuiti, ca doarg 1-or °molt Tar el, acind izbindg, aurgmas in desgrt viclesugul lui Saul si de cursele viclesugu-lui celui de obste cu istetimea Melholei au scgpat dinmoarte. Pentru cg' au culcat Melhola in patul lui David

10 un chip asémenea cu al lui, zicind cum ca iaste bolnav.$i In Nava intrind, in besérica lui Dumnezeu, fiind famind,au mincat piinile céle preotesti.

$i, omorind Saul preotii, pentru David, au scgpatnumai Aviathar, prin ajutoriul lui. Dupg acéia s-au luat

15 muiare pre Avighia, muiarea lui Naval celui nebun, dupgce au murit Naval. Deci, ggsind pre Saul, vrgjmasul lui,adormit, nu 1-au omorit, ci numai i-au luat sulita i 6114111apei si au tgiat i poala hainei lui de o au luat ; iar pre el1-au lgsat adormit. /

Col. 11 20 Acest Avesa au fost om chibzuit i, fiind cu David, augäsit pre Saul oareunde adormit. $i au luat sulita, caréera infiptg ling5. capul lui i cgusul apei si au vrut s5.-1

omoare, ci nu 1-au lg'sat David, precum sg véde la intliaImpgrgtie, cap 26.

25 Acest Azail era om fugaciu, Pre acesta, lovindu-1Avenir, feciorul lui Nir cu sulita in vintre, 1-au omorit.Drept acéia i Ioav au omorit pe Avenir.

1 avInd mare dragoste M // 1-2 mare dragoste cu Ioatha, prin mijlocul luis5. fAcu ginere lui Saul C // 2 si dud s5. Intoarse M // 4 drept] pentru M // 6 iax]dar C // 7 au rImas dAsert sfatul lui Saul C / au rAmas In desArt sfatul lui Saulcel Cu ficlesug M // 8 lipseste celui C // 8-9 au scApat din moarte cu isteti-mea Melholii M fi 9 lipse,ste pentru M// 9-10 lipseste Pentru cä au culcatcä iaste bolnav C // 11 lipseste fiind fl5mind M // 12 lipseste céle C // 13 preotii] pepreoti C / au scApat] sc5pind C // 12-14 au mincat plinele punerii Inaintepreotesti si au dat i celor ce era Cu el. De care au mintuit sau cu moarte pre aceipreoti, sapind numai Aviathar Cu ajutoriul lui David M // 14 chip& acéia] apoiC / s-au luat David muere C 1115 lui Naval Nebunu, fiind mort el C / celui] celM ¡/16 Naval ] el M f Deci glsind David pre vajmasul lui pre Saul, adormit M //17 i-au luat numai C f i ausul apei] i tasul de ap5, M, i tasul de aur C // 18 tlindu-iC // 18-19 i i-au t5iat si o poall de hainä i pe el 1-au 15sat adormit M ¡/18 deau luat-o C / lipseste iar pre el I-au 15.sat adormit C // 20 au lost] fu M // 21 lipsesteoareunde C // 21-22 sulita de la capul lui C // 22 lIng5.] la M / c5usul apei] tasulde apà M, teasul de ap5.C//23 omoar5. M/ci] dar C//23-24 lipseste precum sä véde lalntlia impArtie, cap 26 M, C //23 dupd David adaos : Pre acest Nathan proroculchip& ce au murit tat5.-slu I-au fAcut David fecior luis M, C ¡/25 fugar M, C faces-ta] care C // 26 feciorul lui] a lui C // 27 drept acéia si] apoi M, pentru aceia i C //

277

www.dacoromanica.ro

Acest Amassa, vzind a fi mai mare peste Wile noroduluipentru cä sä fagaduise David sa-1 fad., fu omorit de Ioav,precum scrie la intiia Impa'rätie, cap 19.

Acest Ioav, feciorul lui Aronie, totdeauna era impreuna5 cu David, ajutor fiindu-i la imparatie. Pentru c5.-1 pusése

maí mare osta01or luí, acesta au omorit pre Avesalom0 pre Avenir 0 pre Amassa. Deci Solomon, dup5. 1nvat5.-tura tatine-sau, 1-au i omorit, macar cá au fost fugit lacornul jartavnicului, Impar<atia> a III-a, cap 19.

io In vrémea lui David, acest Ioav al lui Aronie au fostpeste oastea lui Iosafat comendarisie, adeca scriitor celorce sa' facea ; iarä Sadoc i Aviathar au fost preoti, Nathanau fost proroc, Saronie scríitoriu, adeca canzelarie, Varia,feciorul lui load, peste cétele Zerethi i Ferethi, carii erau

15 pazitori capului imparatului. Zerethi insemneaza stricator,iar Ferethi iubiti.

f. 12v $i, intorcindu-s5.' din Anhus la Sichilat, au batut precoi. I Amalic 0 pre vestitoriul mortii lui Saul 1-au omorit David,

pentru cá acel vestitor 1-au fost omorit. i jelind David20 pre Saul au cintat cintare de plins. Deci murind Saul 0

impa'ratind David singar preste tot norodul lui Israil,au izgonit pre Ievosei din pamintul Ierusa/imului. i laVarsafarim au lovit pre cei streini de fél.

Apoi, ducind chivotul in Ierusalim, cinta David inaintea25 lui i sälta ; i urindu-se de muiarea lui, Melhola, pentru

cintarea i saltarea acéia, au ramas ja fasa roada de la

2 pentru ca.] caci M, C If 3 lipsegte precum scrie la 1ntlia Imparatie, cap 19M, C // 4-6 Acest Ioav era totdeauna cu David ajutor la Inparatie, fiind maimare ostasilor lui M // 4 lipseFte feciorul lui Aronie C / au fost totdeauna C // 7-12Deci si pre el I-au omorlt Solomon, dupl Invatatura ce-i lasase tata-sau David;

macar cá au fost nazuit la comul oltariului, dar n-au putut scapa. Acest Ioavera In vrémea lui David preste oastea lui Ioasafat, comendarisie, iar Sadoc M //7-9 Deci Solomon chip& moartea tatine-sau David I-au omorit pre acest Ioav(cá asa Ii poruncise David) ralcar cá fugise la comal jertfelnicului C // 11 comandantC/ Iipse,ste adec.a. scriitor celor ce O. facea C //13 Saronie) i Aronie C lipse,stescriitoriu adeca M / lipseFte adeca canzelarie C / iar Vania C // 15 pazitori] pazniciM// 14-16 preste cetele lui Zerethi, care Insemneaza stricator; lar cuvIntulFerethi va sa zica iubitor C //15 lipseFte Zerethi Insemneaza stricator, iar Ferethiiubiti M ¡/18-19 si au ornorit si pre vestitoriul mortii lui Saul. $i Wind M, C //20 plIns] jale M lipseFte Deci murind Saul si M // 211ipseFte singur M //20-22Deci finparatind David preste tot norodul lui Izdrail au izgonit pre Ievosie dinIerusalim C // 23 Vasafarim M // 25 de Melhola M // 25-26 si Oita; i rIzInd deel Melhola muerea sa, pentru cá au vazut pre David cIntind i saltind, de aceeaau si ramas fara de rod din David C 1126 pentru saltarea ackia i cfntarea, ja aurimas far' de road& M //

278

www.dacoromanica.ro

David. Si sä opri David de Dumnezeu a zidi besérica.Deci, legInd cu funii pre moaviténi, pre idumei si pre fills-tiimi, i-au aruncat in ocne de sare si ce-au fost ale lor le-auimpArtit la ai lui,

5 Dupä acéia, vrInd sà ja pre Virsaviia, omori pre Une,bärbatul ei si o luo muiare lui-s. Si Intorcindu-sä. Davidmai pre urml din räzboiu la Ierusalim au numärat norodullui Israil i 1-au urgisit pre el Dumnezeu pre acea numärare.

Deci, ungind pre Solomon Impärat i dindu-i poruncä. caio sä facä izbindä spre vräjmasii lui i plinindu-si viata cu

bunätäti, au murit.Dintr-acest Nathan, feciorul lui David, s-au tras fericita

fecioara Maria, dupa ce au trecut multe neamuri, precumsä arat'l aici, pre dunga aceastä vérde, care sä.' pogoarä'

15 pinä la d1nsa.Pre Amon 1-au omorit Avesalom, pentru cäci au stricat

pre Thamar, soru-sa i indatä au fugit de cälträ fata luiDavid.

Acest Avesalom era foarte frumos. Deci omorind pre20 frate-sä'u Amon 0 fugind de cAtrà fata tä'tine-säu, abiia

s-au impäcat cu el prin rugälciunea lui Ioav. $i venindiaräsi In Ierusalim, mäcar cä sà. Impacase cu David, tatà-säu, iar fata lui nu o au väzut In 3 ani.

Col. II La David sä sfirseste veacul al treilea, avind ami 1002,25 carii impreunIndu-sa cu totii, de la Adam pInä. la David,

s1nt an.i 4204.Evanghelistul Mathei, scriind neamurile, au pus mai

nainte pre David declt pre Avraam, zicInd: Fiiul luiDavid, fiiul lui Avraam". $i pricina iaste aceasta, pentru

30 cä. la David au fost flgälduinta Intrupärii lui Hristos,

2 deci] apoi M // 24 Cu funii] jurAmint C // 3-4 si al lor au Imprtit la aiM, /ipsefte C 1/5-11 Si lufnd pre Virsaviia muiare, omort pre Une barbatul e.iMai pre urrn5. Intorclndu-s5, din rAzboiu care 1-au urgisit Dumnezeu. Deci un-gind pre Solomon Imp5.rat i dind poruncl sä facä izblndä vrAjmasilor lui, pli-nindu-si viiata s-au prisavit M / Si luind pre Virsavea au omorit pre Une.

numAxInd norodull-au urgisit Dumnezeu. Dupá aceea ungind pre Solomon deImpdrat I-au Inv5.tat sä r5splAteasc5, vajmasilor sli. i sAvIrsindu-s viata au muritC // 12 Nathan] Ghethran M, C / hipsefte feciorul lui David C // 14 /ipsege aici C /dunga] linia C //ipse,ste aceastA vérde C / care pogoar5. M //16-18 /ipsesc C // 16pre acest M/ /ipse,ste pentru M ¡/17-18 au fugit de frica lui David atine-au M//20-23 de fricá au fugit din fata Wine-au i iaràs prin rugkinnea lui Ioav abeas-au Imp5.cat Cu tatt-au, de au venit earls In Ierusalim. Dar fata tAt1ne-au nuo au v5.zut 3 am C // 21 rugAmintea M / i au venit iar M // 22 i macar M / Ups*David M //23 lar] dar M / n-au v5zut-o M // 24-5 lipsesc C //

279

www.dacoromanica.ro

mai ales. Iarä la Avraam au fost fggaduinta pentru be-séricg.

Pre acest Adonie 1-au omorit Solomon, pentru cà cercade la dinsul pre mumg-sa cea vitregg sá ia muiare,

5 prin rugaciunea Virsaviei. ImpgrAtiia a 3-a, cap 2.Solomon impgratul, feciorul lui David, impärgtind in

urma atine-sgu, au omorit pre Ioav al lui Aronie si preAdonie si pre Semei, dupe porunca atine-sgu, lui David.

luind inte/epciunea de la Dumnezeu, dupe ce au fäcutio jgrtvä au zidit besérica in Ierusalim, cu ajutoriul lui Iran

in 7 ani i in 7 luni. i in 10 zile ale lui septemvrie au sfin-tit besérica.

Acesta au priimit pre imp5rateasa Saya cu cinste foartemare, and au venit s5.-1 vazg. Dupg acéia s-au spurcat

15 viata cu dragostea muerilor i cu inchingciunea idolilor,depgrtindu-se de Dumnezeu.

In vrdmea acestuia impgrgtiia jidovilor au petrecut totcu pace.

Preste oastea lui Solomon era mai mare Vania, feciorul20 lui liad. Preot era Sadoc, feciorul lui Nathan. Preste

pgzitorii impgratului era Zavol, feciorul lui Nathan can-zelaris. Iuar era proposit, adec5.* purtgtor de grijg jurg-mintului. Avduran era preste dAjdi.

De aicea sä incep impgratii cei ce au impgrätit, in urma25 lui Solomon, pre céle 10 neamuri ale luí Israil, precum sä.

véde cä Ant pusi in dunga aceastä vércle, unul dupä altulpogorindu-se, incepind de la Ierovoam, cel ce au implrg-tit intii i pogorind ping la Osie, carele, impg'rgtind maipre urmg, 1-au luat rob Salmanasar, impgratul Asiriilor,

30 impreung cu ac6/e 10 neamuri, precum sale la a 4-a LI-p'ärgtie, cap 9.

liar M // 2 bisér mil 3 pentru c6.] cici M // 4 ditsul] el M / s5. o ja M// 5rug6,ciunea] mijlocirea M / lips* impArAtiia a 3-a, cap 2 M // 6 lipsefteImplratul NI f lipseFte feciorul lui David C // 7 lipse,ste al lui Aronie C // 8 dupà.porunca lui David, tat6.-slu M / lipseFte lui David C // 9 lipsefte dup6. ce C // 9-10au flcut jertf6 fIcInd i biseric1 C II 11 si In 10 septembrie au sfintit-o C / o ausfintit M1/ 12-14 lips* besérica. Aceasta . au venit vazA C 1/14 clupäacéia] apoi C / se-au spurcat i acesta C // 16 dep5st1ndu-s6. de la Dumnezeu M,s-au del:Ai-tat de la Dumnezeu C // 17 acestui Imp6rat M // 19-23 lipse0e Presteoastea lui Solomon . . . era preste dAjdi C // 19 Venea M // 20 load M // 22 canzelarieM / preposit M // 25-27 lips* precum s6. véde . pogortndu-se C // 25 In] preM // 26 lipsefte vérde M // 28 impar6tind] au ImpgrAtit M //29 mai pre urmä cleattoti, pre carele 1-au luat C / pre carele 1-au luat M / Asiriei M, asirienilor C // 30lipsefte precum scrie la M, precum scrie la a 4-a imp6x6.tie, cap 9 C //

280

www.dacoromanica.ro

lark' pre dunga aceasta ro§ie, din mijloc, skit impkatiiIudei, carii au impärältit in urma lui Solomon, pre céle2 neamuri, dintru carii, la inceput, au fost Rovoam.Pentru c5. numai 3 impkati ale§i au fost preste tot neamul

5 lui Israil: Saul, David §i. Solomon. Impotriva imparatilorsint pu§i §i prorocii carii au fost in vremile lor. /

f. 13 $i pentru acéia, miniindu-s5. Avesalom, s-au ràdicat aCol. I fi Impgrat §i s-au impreunat §i. cu posadnicile atine-slu,

prin sfatul lui Ahitofel. Dui:a acéia, ponlindu-sä tat5.-guio asupra lui, ca s5i-1 omoare §i fugind el printre un sajàret,

s-au spinzurat de perii capului lui de o ramurä. $i lovin-du-1 Ioav, feciorul lui Aronie, cu 3 s5.geti, au murit. A2-a Imp5.'atie, cap 16.

Acest Rovoam, feciorul lui Solomon, hulind sfatul celor15 bAtrini §i intelepti §i priimind sfatul celor tineri §i cu as-

punsurile lui céle trufa§5. §i necuvioase, au turburat no-rodul lui Israil §.1 s-au impktit impäiltiia lui Israil indoao pkti, numindu-sä o parte impAatiia Iudei, intrucaré au fost 2 neamuri §i neamul cel leviticesc pre care

20 neamuri au impàatit el, in urna atine-säu §i ala partenumindu-s5." impgatiia lui Israil, intru caré era céle 10neamuri.

Dupà acéia, Rovoam, pentru multimea pkatelor lui,s-au biruit de Susachim, impkatul Eghipetului, carele

25 au venit asupra lui. $i intr-atita scklére au ajuns, cit,In loc de paveze de aur §-au fkut paveze de fier, precumscrie la a 3-a Impälatie, cap 12, 13, 14.

1 cea rosie M / iar pre unja cea mare din mijloc C // 3 dintru] din M // 4au fost ales C 11 5 lipseste tot C // 5 adia Saul C / impotriva] in dreptul M, C // 6carii] ce C / In] pre M/ vrémea M // 7 s'i pentru acéia] din care M// 7-8Pentru care miniindu-s5. ear64 Avesalom s-au rldicat cu rasboi asupra lui David,a fi el Impdrat Impreunindu-s5. C // 9-12 Deci miniindu-s1 tatA-sAu au pornit cas5.-1 omoare. Si fugind Avesalom printr-o pAdure s-au Incurcat plrul sau de oramurl unui stej ear si au rAmas atirnat. Si sosindu-1 Ioav, feciorul lui Aronie1-au lnpuns cu 3 sulite del-au omort C // 10 steAret MI/l1 lui] sgu M /111-12 de oranmasi au rAmas atirnat, unde lovindu-1 M //12 au murit] 1-au omorit M //13 cap17 C 1/15 sfaturile M / lipseste §i 3 M // 16 au turburat linistea norodului lui IzdrailC ¡/17 si] apoi C / lipseste lui Israil C j/19 lipseste 0 neamul cel leviticesc C /-20 le-au Inp5/5.tit el C // 20-21 lipseste si altá parte numindu-si. impgatiia luiIsrail C // 23 pentru] de C // 24-25 care venise C // 25-27 lipseste i Intr-atita sa-dere au ajuns ... precum serie la C // 26 dupd aur adaos : ce avusése mai nainteM // 27 lipseste precum serie la a 3-a inpArAtie, cap 12-14 M / implatia a 3-a,cap 12, 13, 14 C //

281

www.dacoromanica.ro

Tilcuiala Impärätiilor zice cum el pentru päicatul luiSolomon 0 al lui Rovoam au mutat Dumnezeua celor 10 neamurí, la ruda lui Saul,caträ.' Ierovoam, fe-ciorul lui Naval, care Naval era fecior lui Era, fratele

5 lui Chis, tat5.1 lui Saul.Acest Avia, la 18 ani ai impä'rsátiei lui Ierovoam, au

Inceput a Impäräli preste luda. Acesta au fäcut viclqugInaintea lui Dumnezeu 0 In toat5 vrémea vietii luibätea cu Ierovoam. lar mai pre urmä §-au Impreunat

io taberile, amIndoi, In muntele amoreilor. $i acolo auperit Avía In fázboiu. A 3-a impär5tie, cap 15 J.

Col. II In stilpul cest din rnijloc s-au pus nepotrivirile i neasä-mink-lie numärului anilor Iudei i anilor lui Israil, carenepotriviri slut pentru neasämlnarea cuvintelor proro-

15 ceti 0 ale istoriilor din care s-au adunat Cartea impä.-räitiilor. !risk dup51 neasarninarea cuvintelor, s-au intim-plat a pune unii altä. Incépere i altii alta, inceputuluianilor Impäxatilor Iudei 0 al Impäratilor lui Israil, dupämoartea lui Solomon.

20 Acest Ierovoam au fost slugä. lui Solomon. $i fuginddin Ierusalim, de frica lui Solomon, 1-au intimpinat AhiaSiloniteanul pre cale 0 rumpind Ahia 10 rtunpturi dintruhaina luí, le-au dat lui Ierovoam Insemnind cu darea acelor10 rumpturi cum cà va s5. impär5teasel Ierovoam pe céle

25 10 neamuri ale lui Israil, precum scrie la a treia Impärätie,cap 11.

Iarä dupà ce au murit Solomon, fu ales impärat de céle10 neamuri. Si land putéria împàràiei, Indatà ar5tatfäntatea ; pentru cà fädnd doi vitei Värsati, i-au pus la

30 Dan 0 la Vethil, de sä. inchina lor, facIndu-le i j5.rtvä.

1 TlIcuiala implratilor M, Tticul la Imp5.04ia lor C //ipsefte cum M // 3 cltr5.)la M // 4-5 era feciorul fratelui lui Chis, tatal lui Saul C // 6 la 31 de ani C // 7Iudea C j nand i acesta C // 8 s-au bgtut M, sl tot batea C // 9-10 amIndois-au tmpreunat taberile In muntele amoreilor M, s-au Impreunat amIndoi taberileostilor preste munti C // 11 /ipseaste A 3-a tnapkAtie, cap 15 MI/ 12-19 /ipsesc M,C // 22 /ipseFte pre cale C J rupturi M / dintru] din C // 23 hainile C// 23-29 Insem-nIndu-i a va a InpArAteasa. preste 10 feluri ale lui Izdrail. Deci du$ moartealui Solomon fu ales de acele 10 neamuri a fi inp5rat lor. Dar el Indatl s-autat rAutatea sa; a faclnd C // 24 /ipseiste 10 M // 24-28 preste 10 neamuri alelui Israil, cum au si fost. Cä murind Solomon fu ales de cele 10 neamuri M //29 vbssati) turnati C // 29-30 lipseste la Dan si Cl/ 30 de s-au Inchinat lor M //ipsefte fAcIndu-le i jarta C / pentru care C //

282

www.dacoromanica.ro

$i certindu-1 Adon prorocul i-au secat mina 0 s-au surpat0 jgravnicul. Iarg el de rgutätile lui tot nu s-au läsat.

Dupg' acéia, trimitind Ierovoam pre muiarea lui cgtr5.Ahia Siloniteanul, ca sà le proroceascg pentru fiiul lor,

5 de A. va tgmgdui de boala lui, le-au fáspuns Ahia cumcg nu sä va tämgdui. 5i, auzind Ierovoam aceastg vésterea, au murit. Si mäcar cä el s-au inchinat idolilor, iar preIsrail n-au putut s51-1 pléce ca sg se inchine lor. A 3-aimpgrätie, cap 13, 14.

lo Pre Avdon prorocul 1-au omorit un leu, pentru cgci,alcind porunca lui Duumezeu s-au ospätat cu proroculcel mincinos.

Navat, jefuind Tevethonul, cetatea filistiimilor, fu orno-lit de Vaasa. Impgrgtiia 3-a, cap 15.

15 Acest Vaasa fu certat de prorocul Iu, pentru cä'ci auzidit pre Rama impotriva lui Asa impgratului Iudei.$i nebggind in seamg certarea lui Iu, fu omorit de Venadav,impgratul asiriilor. Impgrätiia a treia, cap 15./

f. 13v Acest Assa au zidit doao cetgti, pre Gavaon 0 pre Masifa,Col. 120 cu lémnele 0 cu pietrile care au fost adunat Vaasa, impg-

ratul lui Israil, ca sg zideascg pre Rama. $i, imbarinindAssa, au murit de duréria picioarelor. A 3-a impgrItie,cap 15. In vrémea acestuia au inceput a proroci Naum,Amos 0 Ioil, prorocii.

25 Acest Iosafat, plecind vrIjma0i lui in pgmintul Iudei,au fugit in beséricg. Si vgzindu-1 Oziil prorocul i-au datmingliare 0 indrä'znirc zicind: O, Israile, nu te téme".Acesta au numit locul dreptgtii lui Israil, Valea Blagoslo-veniei. A 3-a impgrgtie, cap 16. in vrémea acestuia au

30 Inceput a proroci Ilie 0 Mihea.

1 si s-au surpat] surpindu-s5. M, surpindu-i C // 2 Artvénecul M / lipsefte totM //3 dupà. acéia. 1 apoi C/ lipseste Ierovoam C/ lui] sa C// 4-8 proroceascäde s6. va tinildui feciorul lor de o boall grea si mergind le-au rAspuns ca vamuri de o veste rea. $i s-au acut asea dupa cum le-au zis, aci au murit si Iero-voam. Dar Izdrail nu s-au Inchinat idolilor C // 5 mai tAn25.dui M // 8 'or] s'i elatuncea M // 10 pre acest Avdon C/ lipse,ste pentru M, C // 11-12 au alcatvoea lui Dumnezeu, pentru cá s5, ospltase cu Navat prorocul mincinos C /sl osp5.tase cu un proroc mincinos M // 14 lipsefte imp5.1.54iia a 3-a cap 15 M.C // 15 lipsqte acest M / lipsefte pentru M / cAci zidise M //16 Implratul M // 17In seam.1) seama M //ipse,ste certarea lui In M //18 asirienilor C j lipsefte tin-platiia a treia, cap 15 M // 19 lipseste pre1-2 M // 22 lipse,ste A 3-a inpArltie, cap15 M //23 si tot In vremea C // 24 lipsefte prorocii M // 25 acest Iosafat, dacá vlzucá vine vajmasii C // 26 vIzInd M / i-au dat oarecare C // 29 iipsote A 3-a In-platie, cap 16 M //

283

www.dacoromanica.ro

Acest Ioaram luat muiare din fétele lui AhavIezavelii. Acesta, biruind pre Edom i omorind pre 6frati ai lui la Hema au murit 0 el de boala pintecului,fäcind in viata lui rgul inaintea lui Dumnezeu.

5 In vrémea acestuia au asuprit arapii i viianii pre Iudea0 au luat pre muerile lui Ioaram, iar pre feciorii lui i-auomorit, afarg din Ohozia. A 2-a Paralipomena, cap 21.In vrémea acestuia au inceput a proroci Elisei.

Evanghelistul Mathei, la povestirea lui, lasg neamurile10 de la acest Ioaram piná la al patrulea neam, adecg ping

la Ohozie, pentru fata Iezavelii.Acest Ohozie s-au omorit in Ramoth al Galaadei,

impreung cu ginere-säus Ioram, impgratul lui Israil,fiind intr-ajutor lui Ioram, cind s-au dus sg-1 ungä, pro-

15 rocul Iu impärat peste Israil. Impgrgtiia a 4-a, cap 9.In vrémea acestuia s-au räpit prorocul Die in raiu. /

Col. II Acestla, fiind beat, fu omorit de Zamvri. A 3-a Im-pgrätie, cap 16. Acest Zamvri, mai nainte cu 3 ani pinga impärgti singur, s-au certat cu Thamni, iar apoi, puin-

20 du-sg impgrat, au zidit Samariia. A 3-a /mpgrätie, cap 16.In vrémea lui Ahaav s-au zidit Ierihonul de Athiil.

Acesta au inchis in temnitg pre Mihea prorocul, pentrucgici 11 certa de rélele care acea. Acesta au omorit preNavuthe, pentru ca sä-i ja viia. Drept acéia 1-au certat

25 Ilie prorocul i sg smeri Ahaav pentru satuirea Sedechieicea mincinoasg.

Dupg acéia, vrind el sg jefuiascg pre Ramoth cetatea,1'1 opriia Mihea. i neascultind Ahaav au mers in räzboiu0 au perit acolo. Acesta au avut muiare pre Iezavel cea

30 ardelége. A 3-a Impärgtie, cap 16.Ilie prorocul au fost pe vrémea lui Ahaav. Acesta au

oprit de n-au ploat in 3 ani 0 6 luni i s-au acut foamete

2 lipseste pre M / pre 7 frati C // 5 viianii] vinuind C // 7 lipseste A 2-aParalipomena, cap 21 M, C // 9 lar evanghelistul C1/ 14 intru ajutor M // 15lipseste InpSzat peste Israil C lipseste inipArAtiia a 4-a, cap 9 M // 16lipse,ste In vrémea acestuia s-au r6pit prorocul Ilie in raiu C / In] la M /117l-au omorit M / lipse,ste a 3-a Implatie, cap 16 M, C //18-20 acest Zamvri pin&au inpArAtit el singur, mai nainte s-au certat cu Thamni. i inpArAtind au ziditSamaria C // 18 acest] care M //18-19 pin5. a sà pune impArat s-au certat M// 19lipse,ste iar M ¡/20 A 3-a inp5rAtie, cap 16 M, C // 21 Ahiil M ¡/22 lipseste pentru M,C // 23 care] ce M, C // 24 liPseste pentru M, C / drept] pentru M, C II 25 si Ilie C //27 el] earAs C // 28 neascultInd] nevrind asculte C / lipseste Ahaav M, Clipseste au mers M // 29 au perit acolo in rAzboiu M 11 30 lipseste cea ardelégeM / lipsepte A 3-a impArAtie, cap 16 M, C // 31-32 Ilie prorocul, in vrémea. luiAhav au oprit ceriurile de n-au ploat 3 ani ì 6 luni M // 32 si 7 luni C //

284

www.dacoromanica.ro

maze peste tot pamintul. Iar pre el 1-au trimis DumnezeuIn Sarepta la o muiare vgduvl, de 1-au hranit, cariia,mai pre urma, i-au inviiat i feciorul. Acesta au omorit450 de proroci ai lui Vaal. Si de frica Iezavelii, muerii

5 lui Ahaav, fugind in pustie, i-au adus ingerul azimaurcior cu apa.

Iarg, dupg ce au ajuns 40 de zile, s-au suit in munteleHoriv si acolo au luat porunca de la Dumnezeu s. unga' preAzail imparat Sírieí si pre fíiu-sau imparat luí Israil

10 pre Elisei proroc in locul lui. Iara dupg acéia s-au rapitIn raiu, lasindu-s cojocul lui, lui Elisei, pentru cererea lui.A 3-a Imparatie, cap 17, 18.

Acest Ohozie, fiind bolnav, au trimis pre slugile lui laVaal Musca, dumnezeul Acaron, ca sà intrébe de sa va ta-

15 mädui de boala acéia. Si ducindu-sa slugile au esit Ilieprorocul inaintea lor prin porunca lui Dumnezeu, de i-auintors indarat la impäratul ca zica ca de vréme cen-au vrut sa intrébe pre Dumnezeu cel adevarat, cipre Vaal Musca, sa stie ca adevgrat ca nu sä va tamadui.

20 $i intorcindu-sa solii i vestind acéstia catra Ohozies-au turburat foarte si au trimis un capitan cu 50 deostasi ai lui, sä aduca pre Ilie din munte. Si mergind cgpi-tanul pina' in poalele muntelui s-au pogorit foc dinceriu, prin porunca lui Ilie si au ars pre capitan cu toti

25 oamenii lui. Si auzind Ohozie au trimis alt capitan, iaracu atitea oameni si au petrecut i acela ca i cel dintii. /

1 lipsote mare C / peste] in M // 2 in] la M // 3 lips* mai pre urma. M / i-auinviiat i copilul ce murise M/ lipse,ste i C // 4-5 lipsqte muerii lui Ahaav M // 5au fugit Chi acolo e-au adus C//6 i un urcior C//7 iara] i M, CH 8-9 de au uns preAzail a fi inparat Sirii C//9 M lui] preste M/f 9-12 lipse* si pre fiiu-sauinparat ... A 3-a Inparatie, cap 17, 18 C // 9 lui] preste M // 10 lui] sau M / dupaacéia] apoi M // 111ipsefte Mf dupa cum ii fusése cérerea lui M /112 up-se,ste cap 17, 18 M // 13-26 au trimis la Vaal o musca sa-1 intrebe mai sculasi-vadin boala lui, pre carea din porunca lui Dumnezeu i-au intors-o Ilie ca spueca, de vreme ce n-au trimis la Dumnezeu cel adevarat nu sa va mai scula. Decare minlindu-sa. Ohozie au trimis in dol rinduri cite un capitan cu cite 50 deslujitori ca sa.-1 aduca. Pre care miniindu-sa. Dumnezeu e-au ars cu foc din cer C //14 lipsege ca M // 15 de] din M / acéia] sa M // 15-26 $i ducindu-sa slugile,din porunca lui Dumnezeu le-au esit Ilie inainte de le-au zis O. sa intoarca i sa-ispue ca, de vréme ce n-au trimis lui Dumnezeul cel adevarat, ci la Vaal, nu sci. vamai scula. Care auzind Ohozia s-au turbat foarte si au trimis un capitan cu 50de ostasi sa.-1 aduca; carele mergind pin-In poalele muntelui i-au ars Ilie cu focdin ceriu. i trimitind altul au Wit asémenea M //

285

www.dacoromanica.ro

14 Gotholia, muma lui Ohozie, dupà ce au muritCol. I au omorit toatä säminta impgräteasel, garb.' numai din

loas, fiind copil mic, pre carele 1-au ascuns Iosavee, mula-rea lui load preotul, fata lui Ioram i 1-au hränit 6 am.

5 larà dupä acei 6 ani au uns load preotul pre loas a fiimpärat, in beséricä, inaintea norodului. i väzind acéstiaGotholia au inceput a striga in beséricA: Viclesug, vicle-sug". i scotind load pre ja din beséricä o au omorit fär'de cinste. i au impäfätit aceasta ani 6. A 4-a impärä-

lo tie, cap 11.loas, feciorul lui Ohozie, bine fälcut inaintea lui Dum-

nezeu, in citä vréme 1-au inv.ätat Iodae, iar dupl acéias-au intors la rä'utäti, pohtind ce sl i se dea cinste calui Dumnezeu. In vrémea acestuia au mmit Elisei pro-

s rocul. Acesta au acut vistierie, pentru ca, adunindu-sebani s5. dreagà pärtile céle sarimate ale beséricii. lardmai pre urmä, pentru mindriia lui cea necuvioasä, 1-auucis slugile lui, cu pietri si pre el si pre feciorul lui, sc5I-pind din feciorii lui numai Amasia. impärätia a 4-a, cap 12.

20 Acest Amasia, dupá ce au omorit pre cei ce au ucis petatä.-sAu, biruindu-sä in flzboiu de loas, feciorul lui Ioahaz,impäratul lui Israil, fu prins de dinsul. i, surpind loaszidurile Ierusalimului, au luat de la Amasia toate unéltelecasei lui Dumnezeu ; iar pre Amasia nu 1-au omorit, pentru

25 pilda caré au zis Amasie. impärätia a 4-a, cap 14.Acest Azariia bine fäcu inaintea lui Dumnezeu, iar

pentru ad au luat preotiia supt biruinta lui, au bubatau cäzut si un munte preste grädinile lui, de le-au impre-surat. Impärätia a 4-a, cap 15.

AceastL Gotholia C fii-slu M ¡/3 pre care 1-au fost ascuns C / IosaviiaM 114 lipsqte si 1-au hrAnit 6 ani M / 7 ani C // 5 5i dup5. 6 ani ce 1-au hrAnit,au uns M / lipse§te acei 6 ani C // 6 biséria M // 6-7 Care vb.zind Gotholia austrigat In biséric.6. M // 7 In biseria cn glas mare C // 8 scotlndu-o M lipseFtepre ja M / pre Gotholia afar& din bisericl C / lipsefte ftrá de cinste C] Cu necinsteM // 9 lipse,ste i au Inp6r5.tit aceasta ani 6 M lipse,ste aceasta C ani 7 C //ipsqteA 4-a YnpArAtie, cap 11 M, C // 11 binefAcInd C // 12 In citá vreme au ascultatpre Iodae C/ dup5. aceasta C] apoi M// 13 rlott.ti M I/ 15 lipsefte pentru M /116sfArImate] stricate M / beséricii] Ierusalimului M //16-17 iar apoi pentru M // 18chiar slugile C / s'a pre el] Impreun& C / feciorii M // 19 lipsefte din feciorii lui M /lipse0e InpLAtia a 4-a, cap 12 M, C // 20 a omorit si el C / pre cei ce °mot-Ise M /pre cei ce au fost omorlt pe tatl-sAu C // 24 casii M // 25 lipse,ste InpArAtia a 4-a,cap 14 C // 26 iar] dar C // 27 caci s-au luat C J biruinta] st5pInirea C // 29 lipsqterinp5.1-54ia a 4-a, cap 15 M //

286

www.dacoromanica.ro

In vrémea biruintii acestuia, au inceput a proroci IsaiaOsie, bu i Avdia, precum zic unii. /

Col. II i au trimis Ohoziaalt dpitan, al treilea. i mergind acelaau grädt cgtrg Ilie cuvinte blinde. i s-au pogorit lije, im-preung cu dinsul la impgratul. i au prorocit impgratuluiOhoziei de fatg, cá nu sá va scula ; i asa, dupä cuvintullui Ilie, au murit. A 4-a impargtie, cap 1.

Acest bu, dupg ce au omorit pre Ioram si pre Ohoziasi pre Ahaav 1-au uns, Elisei copilul a fi impàrat. Dupg

lo acéia au omorit si pre Iezavel cea ardelége, surpindu-odin feresttile palatului. 5i au tg'iat i capetele feciorilorlui Ahaav, prin samarinéni. Acesta au omorit si pre 40de frati ai Ohoziei, impgratului Iudei, pentru rgutateafratelui lor, Ohoziei.

15 j blagoslovind pre el preotul Venadav au omorit si peprorocii lui Vaal, in Samaria si räisturnindu-le capistea, oau fgcut staul de gunoiu. i luind Iu rà.'spuns de la Dum-nezeu, cum cä vor impgrti feciorii lui pinä la al patruleanearn, au murit i s-au ingropat in Samaria, impgrItind

20 in locul lui fiiu-sgu. A 4-a Impgrätie, cap 12.Acest Ioahaz au inceput a impärIti preste Israil la

13 ani ai impgr5.tiei lui boas. Acesta au fgcut, inaintealui Dumnezeu, viclesug, urmind cgilor lui Ierovoam. Dreptacéia 1-au dus Dumnezeu la ra'zboiu cu Azail i cu Vena-

25 day, feciorii lui si au perit toti ostasii lui Ioahaz. Iar elstrigind cgtfg Dumnezeu au scgpat. A 4-a Impaegtie,cap 13.

bona prorocul era fecior unii vsáduve din Sarepta (lacasé au fost Ilie in vrémea foametii). Pre acesta 1-au

1-2 lipseFte In vrémea biruintii precum zic unii C // 2 lipsegte i1 M /sets precum zic unii M // 3-7 i viind al 3-lea, s-au pogorit si e-au spus defatl a va s5, moar& i asea au si murit C /I 3-7 i trimitind Inca si al treilea,acela au gait cuvinte blinde cltrl. Ilie, cu carele s-au pogorit Ilie si au mersla Inplratul fa., de i-au spus cl din patul In caree zace nu sa va mai scula.asa, dupa cuvIntul lui Ilie, au murit Ohozia M // 7 lipsege A 4-a Inplrltie, capI M 9 copilul] Inca copil fijad C dupl acéia] apoi M, C // 10 Iezavela M // 11si au Mat] tlind C //12 lipse,ste pre M // 13 ai lui Ohozie M. C // 15 preotul]a fi preot C // 17 le-au flcut scaun de gunoi C / si] apoi C / luind earls IuC 20 lipsefie in locul lui M, C fii-slu M f lipsefte A 4-a rnplrAtie, cap 12 M,C// 21 preste neamul izdrailtenilor la 10 ani C // 22-23 viclesug Inaintea luiDumnezeu M, C // 23 drept] pentru M, C // 25 fecioru lui C / ostasii] oameniC f lipsege loahaz M Ilipsefte A 4-a Inplatie, cap 13 M. C // 29 au fost] fuséseM / prorocul Ilie M //

287

www.dacoromanica.ro

inghitit chitul, fugind de c5itr5. fata lui Dumnezeu i dupítrei zile 1-au scos iar4 la farmurile

Si du$ porunca lui Dumnezeu, ducindu-s1 la Ninevi,au propoveduit cum c5," ping in 3 zile sà" va pràpàdi ce-

5 tatea. $i, cIindu-sä nineviténii, i-au ertat Dumnezeu. Iarä.lona sà.' ruina a fi in p5mintul lui, pentru cä.ci au e0t min-cinoasä. propoveduirea lui de Ninevi.

loas, feciorul lui Ioahaz, s-au dus s5. vaz6 pre Eliseei,fiind bolav. $1, poruncindu-i Elisei, au tras o sägeatä.,

10 Cu arcul, prin fereastra de spre flsärit ; 0 de 3 ori au datIn pamint cu arcul, insämnind cu acéstea cum cä va biruipre Amasia, impàratul Iudei. Si bAtindu-sà: cu ell-au biruit.$i, luind Ierusalimul, au surpat zidurile ceatii 0 au luattoatä avérea beséricii. A 4-a imp5r6tie, cap 13.

15 Pre acest Raason, impAratul Siriei, 1-au omorit Tegla-falasar 0 au luat sfir0t imp5.rätiia Siriilor, mutindu-se laimpärAtiia Asiriilor, intru caré au impsártit intii Ful.A 4-a Impäiltie, cap 16.

Pre Zaharia acesta 1-au omorit Selum 0 au impgrätit,20 in locul lui, el. A 4-a impärätie, cap 15.

f. 14v Pre vrémea aceasta s-au rinduit de elini numdrul anilor,Col. Icare s5. chiamä. Olimbias.

Acest Ioathan au zidit poarta casei lui Dumnezeucaré o numesc latinii Frumoasa", iarg jidovii o numesc

25 Poarta lui Ioathan". lar unii îi zic Turnul Turmei".A 4-a imp5.falie, cap 15. In vrémea acestuia au vIzutIsaia pre Domnul ezind pre jetiu inalt ; i Naum impreun'd

1 chitul] un peste mare ce sä zice chit C / fugind] chid fugise el M / i dupltrei zile] apoi a treea zi C // 2 1-au aruncat la t&rmurile mArii M, I-au scos latArmurile m5ii iar54 viu C f1 3 dupl] din M / la Ninevi cetate M 4-5 va sápapadeascá cetatea clindu-s5, C // 6 lipsefte pentru M, C // 7 prorociia lui min-cinoasa pentru Ninevi M / a sa prorociie C 1 lipsefte de Ninevi C // 11 si Inpdmint tot cu arcul C insemnind M / lipsefte cum C 12i] deci C // 13-14Si au surpat Ierusalimul si au luat avérea beséricii M / lulnd i toat5. C // 14lipsefte A 4-a InpAratie, cap 13 M, C ff16 i s-au sfirsit M / Siriei M // 16-18 lip-seste mutindu-se la inpEltiia . . cap 16 C II 17 Asiriei M //18 lipsefte A 4-a InpAr5.-tie, cap 16 M//19 Pre acest Zaharia C//19-20 i p. 287, r. 13-14: Pre Zaharia acesta1-au °morn Selum i apoi pre Selum, Manaim i au InpgrAtit el In locul lui M // 20el in locul lui C / lipseste A 4-a inpArAtie, cap 15M, C /121-22 lipsese C// 23 lipsesteacest C / casii M] ce a zice a C // 24 pe care C jidovii Ii zic M // 25 unii] altii M //26lipsefte A 4-a Inparb.tie, cap 15, M C / Intr-aceast.i. vréme M // 27 saztnd M /Atiu M / pre jetiu fnnalt] 1ntru InSItime Cllipsefte Inpreunl M //

288

www.dacoromanica.ro

cu Mihea au inceput a proroci. Pre vrémea aceastanäscut Romil. Leat 4443.

Ahaz au fäcut viclesug inaintea lui Dumnezeu 0 au trecutpre fiiu-säu prin focul järtvelor ce acea in Venemen.

5 pentru CXCi n-au vrut sá asculte sfatul Isaiei proroculuisä cearà semn de la Dumnezeu, precum Il inväta Isaia,

cap 14, ci lgsind pre Dumnezeu i puindu-s näidéjdea la.Teglafalasar 0 la dumnezeii asiriilor, s-au prädat de Rasin.0 de Fachee si au präpädit podoaba beséricii toaa. A.

10 2-a Paralipomen5, cap 28.In vrémea acestuia au vAzut Isaia videniia Vavilonu/ui_

Pre vrémea aceasta s-au inceput Roma. Leat 4459. /Pre acest Selum I-au omorit Manaim i au impärätit elIn locul lui. A 4-a impärätie, cap 15.

15 Acest Amos prorocul au spus mai nainte lui Ierovoanipentru pierzarea celor 10 neamuri. Dupà acéia fu omoritde Amathia, preotul lui Vethil, bätindu-i piroane de fierprin timple.

Acest Manaim, mergind Fua imp5.'ratul asirfilor asupra.20 lui, i-au dat o mie de talanzi de argint, ca sä nu-1 bintu-

iascA, ci sä-i fie 0 intr-ajutor. i luind Fua argintutde la Manaim, s-au intors indärät i n-au stätut in pämintuilui Manaim. A 4-a Impär5.'tie, cap 15. /

Pre acest Fachesia 1-au omorit Fachee, voevodul ostilor25 lui, in Samariia. Si au impärätit el in locul lui. A 4-a

Imparätie, cap 15.Fachee n-au satut Impotriva lui Teglafalasar, ca

nu robeascä céle doao neamuri, pre Ruvim 0 pre Gad0 pre jumMatea din neamul lui Manasi 0 din Zavulon

1 Pre aceastA vréme M, tot In vremea aceasta C // 2 s-au nAscut M. C / Ro-mulus C // 3 Ohaz C // 4 fii-sau M // 5 lipsefte pentru M / n-au ascultat sfatulM/ lipsefte Isaiei C / prorocul M// 6 lipsefte o M // 6-7 lipseFte precum 11InvIta Isaia, cap 14, ci Mind pre Dumnezeu M // 7 0) ci M // 8 si la zei asiri-enilor C j prldat] predat C // 9 prEpAdind 0 tool& podoaba bisericii C / toatlipodoaba M / lipsefte A 2-a Paralipomen1 M // 11 acestuia] acéia M 1112 Intr-a-cease vréme s-au Inceput M, i tot In ceastA vreme s-au Inceput C 14 lipsefteA 4-a InpArAtie, cap 15 M, C // 15-18 lipsesc C // 15 lipseFte Acest M 16 dupAacéia.3 apoi M ¡/18 timplele capului M // 19-20 Acest Manaim fiind ImpArat auvenit asupra lui Ful ImpAratul al asirienilor, ca sá bat5. pre Manaim, e-au datC // 19 al asiriilor M // 20 lipsefte de 1 M // 21 lipsefte i M // 21-22 i multAmindau luat Ful argintul i s-au Inturs Inapoi C // 23 iipsefte A 4-a InpArAtie, cap15 M, C // 27-28 Acest Fachie vizInd pe Teglafalasar cá vine asupra lui ca s5.-1robeasci nu e-au stAtut InpotrivA, ci e-au luat In stApInirea sa cele doal neamuri,adicli pre Ruvim C //

289

Col. II

Col. II

www.dacoromanica.ro

din Nefthalim, ca la o jumätate de neam. Drept acéiaau contenit impärä'tiia celor 10 neamuri, 9 ani. Impärätiaa 4-a, cap 17.

Acest Osie au fost impärat israilténilor mai pre urnal5 declt toti. $i au fäcut viclesug Inaintea lui Dumnezeu

In zilele acestuia, pre ale 10 neamuri ale lui Israil, celäcuia. In Samariia, de 3 ori li-au robit Salmanasar, im-päratul asiriilor, Incit au luat s'i pre Osie, Imp5.'ratul lor,rob. /

f. 15 10 Ezechia bine pläcu lui Dumnezeu, pentru dici au urmatCol. I pärintilor lui celor buni. Acesta au surpat toate capistele

idolilor si au pogorit si pe sarpele cel de aramk care 1-aufost inältat Moisi. Iar5. apoi auzind casile si hulele csáträDumnezeu de la Rapsac, s-au smerit foarte Inaintea lui

15 Dumnezeu. Intrebind drept acéia, pe Isaia si cu umilintäplecindu-s irlima carä Dumnezeu, i s-au dat semn debucurie, adecà sä nu sä teamä de cuvintele ale cu mindriesi necuvioase ale lui Rapsac, voevodul lui Senaherim. $icrezind Ezechia cuvIntul Isaiei s-au arätat Dumnezeu

20 putéria. C5. venind Senaherim cu mare laudä si mindrieasupra Ierusalimului, s-au intors cu mare marl.

Acesta, dupe ce au surpat capistele idolilor, precum amzis, au präznuit Pastile, dup5. lége, cu multä bucurie.$i, bolnävindu-se Ezechia mai pre urrnä, pinä ling5. moarte

25 Si rugindu-se lui Dumnezeu sä mai lungeasel viata, i s-audat semn, prin Isaia, cum cä va mai tedi 15 ani. i scu-lindu-se dupe board, au cintat &Aare zicind: Eu am zisintru jumatätirea zilelor méle". Deci mgrindu-sä si tri-mitind la el Merodac, ImpAratul Vavilonului, soli, cu darnri,

2 iipsefte InparAtia a 4-a, cap 17 M, C // 5 cleat] de M / iipseiste $i au acutviclesug inaintea. lui Dumnezeu C // 6 zulle M // 8 /ipseFte InpAratul asiriilor M /lipse,ste inpiratul lor M // 10 lipselte pentru M, C // 11 pArintilor] poruncilor C /lipsefte celor buni C / capistile toate cele idolesti C ¡/12 au pogorlt] pogorind C,au surpat M / s'i sarpele cel de araml ce-1 InAltase Moisi M / pe care C // 13 Siapoi auzind M, s'i mai la urnal auzind C / ocgrile M //13-14 hulele lui Rapsacvoevodul asupra lui Dumnezeu M 1115 Apoi Intrebind pe Isaiea C / drept] pentruM // 16 catr5.] la M // 17 /ipsege adea M/ /ipse,ste ca mindrie si C ¡/17-18 cu-vintele acelui voevod al lui Senaherim inpArat M // 19 cuvintele lui Isaiea C // 20mIndrie] putere C // 20-28 Senaherim cu atlta mindrie, s-au intors cu mare ocar5..Apoi au prAznuit Iezezhia Pastile dupl lége, cu mare bucurie. $i apoi boln5.vindu-sá de moarte s'i rugIndu-s5. lui Dumnezeu i s-au dat semn prin Isaia c.5. va maitrà.i Ina. 15 ani. Si scullndu-sä din boa.15, au clntat cIntare. Deci mArindu-s1M // 21 mail.] neciuste C // 24 si] apoi C / lipsqte mai pre urm5. C // 25 si rugin-du-se] s-au rugat C // 27 lipse,ste cintare C // 28 s'i trimitlnd] au trimis C //

290 www.dacoromanica.ro

intrébe de semnul carele s-a fäcut pre pämin' t, au arätatlor visteriile beséricii lui Dumnezeu. Si, certindu-1 pentruaceasta Isaia, cu pace au murit. A 2-a Paralipomena,cap 31 0 32. Leat 4473.

5 Acest Manasi au fäcut vicleug inaintea lui Dumnezeu0 au ru0t ulitele Ierusalimului de singele prorocilor.lark' mai pre urmä, venind la simtirea färdelegilor lui,Cu mari infric*ri schimbat viaja spre bunätäti.A 2-a Paralipomena, cap 33. Leat 4544.

10 Acest Ammon era de 25 de ani and au inceput a impäräti.Si au fácut i acesta viclepg inaintea lui Dumnezeu,inchinindu-se celor ciopliti i suletelor i celoralalte ce auzidit tatä-säu. Drept acéia sculindu-sä slugile lui, asuprä-i,1-au omorit. lar norodul au °morn pre toti ceia ce s-au

15 adunat asupra lui 0 au fost pricing uciderii lui. Si inlocul lui au pus impärat pre fiiu-säu Iosie. A 2-a Parali-pomena, cap 33. /

Col. $i, stricind Samariia, Salmanasar au mutat pre jidovidin Samariia i i-au wzat pre lingä riurile lui Gozan,

20 mai presus de hotaräle midiilor 0 a persilor, aproape dehotaräle Caspiei (insä zice in Istoriia lui Alexandru cumc1 au inchis in locul acela Alexandru doao neamuri spur-cate : pre Gog 0 pre Magog, ca sä nu sä spurce tot pämintulde ei. lar Antihrist, Mesiia al jidovilor, Ii va scoate de

25 acolo.)

1 carele] ce M, C / 1-2 el le-au aatat vistieriia biséricii M // 2 si certindu-1]1-au certat C / pentru] de M // 3 mai apoi cu pace M / cu pace au murit] i dup5. ce1-au certat au murit cu pace C // 3-4 lipsefte A 2-a Paralipomena, cap 31 si 32M // 4 leat 4544 M // 6 rosit C // 7 lipse,ste iaa mai M / pre] In C // 7-8 venindulIn simtire s-au Indreptat M / viindu-s In simtire au cunoscut aadelegile ce auurmat; de aceea Cu mare Infricos5.ri C // 7-9 lipseFte aadelegilor lui ... cap 33,leat 4544 M //10-17 Acest Amon de 25 de ani au Inceput a Inplati i inchinin-du-sä idolilor i sulitelor §.1 altor acute de taa-sg.u, pentru acéia 1-au omorltslugile lui, iar apoi norodul au omorit pre uciga0i aceia s't In locul lui au pusInp5rat pre fii-slu Iosie. A 2-a Paralipomena 33 M /1 10 repehl au Inceput C //12ce au fost zidit C 1114-15 pre toti acei care s-au fost adunat C //18 SalamanasarSamaria C / lipsefte Salmanasar M pe M / jidovi] evrei C // 19 lipse0e din Sa-mariia M] de acolo C / a.O.zat M // 20 mai sus M //20-21 lipse,ste mai presus dehotaale Caspiei C // 21 Ins5.] mai C1/ 21-24 (Unde scriu istoriile cä ar fi inchisAlexandru Machidon doao neamuri spurcate, pre Gog s't Magog, carii vor s5, saziInchis pinla Antihrist, Mesia a jidovilor) M // 21-22 cum c6. i acel Alexandruau fost Inchis dool neamuri C // 24 de ei] Iudei C / iar chid va veni C / ziceva scoate

291

www.dacoromanica.ro

lar in ceatile Samariei au agzat Salmanasar, In loculisrailténilor, asiriiani. Deci asiriianii la inceputul a§"ázärii lor,nu s-au temut de Dumnezeu. i drept acéia au trimlsDumnezeu lei asupra lor de-i omoriia ; 0 mIcar ca nu s-au

5 Msat ei de tot a nu sä inchina idolilor 0 a nu face alteräufati, iarl inal tot s-au mai temut de Dumnezeu.A 4-a impärätie, cap 17.

Tinut-au Impàeätiia acestor 10 neamuri de la Ierovoam,imp'dratul lor cel dintii, carele au plecat pre israilténi sä.'

10 se inchine idolilor, pin'a' la Osie, impairatul lor cel de peurinal. Trig de la Ierovoam ping la Osie au trecut ani 250.

Cade-sä.' a .ti cum cä imp'gratul asiriilor, Ful, au bltutfilth pre céle 10 neamuri ale lui Israil, fiind preste ialeimpArat Manaim. A doa oarä li-au stricat Teglafalasar,

15 fiind impgrat preste iale Fachee, feciorul lui Rotelie. Atreia oafa' au robit pre ei Salmanasar, carele au sarimatSamariia, fiind jale supt sapinirea /ui Osie.

Iarl pre Ierusalim intii 1-au baut Sargon, a doa °ailAsaradon, a treia °ail Senaherim, in vrémea Ezechiei,

20 impgratul Iudei. Lisä zic unii cum cal acéste nume, ce s-auzis mai sus, sä." adun'a toate la Senaherim, carele de multeori au robit Ierusalimul.

Senaherim, mergind s'a. prade Ierusalimul, in vrémealui Ezechie, au scapat de mina lui Dumnezeu cu mare

25 ocafg ; pentru ca.' putin era sa.1 piarzä: toatà oastea prininger, pentru hula caré au hulit Rapsac, voevodul lui,asupra lui Dumnezeu 0 asupra Ezechiei.

Miniindu-sg, drept acéia, Senaherim au omorit premulti din jidovii carii au fost robit Salmanasar mai nainte.

1 lipsefte Salmanasar M, C // 1-6 au a§6.zat asiriiani carii la Inceput, nete-enindu-sA de Dumnezeu, veniia lei de-i omorlia. Si m5.car a de tot nu s-au plasita A Inchina idolilor qi de alte raotAti, dar tot s-au raai Indreptat, temIndu-sá denumnezeu M // 3 lipse,ste 0 C // 3-4 drept aceea mlniindu-s1 Dumnezeu asupraor au trimis lei de-i omora C // 5 lipsefte alte C // 5-6 alte r6.utIti, dar tot s-au

mai zmerit C// 7 lipse0e A 4-a imptatie, cap 17 M, C// 8-11 lipsesc M II 9 careC// 10 lipsefte cel Cl du pt. urm6. C // 11 Ioaram C 1/12-22 lipsesc C // 12-13Jipse,ste cade-st. a §ti cum ct. Ful Imptratul asiriilor au bltut tutti M // 14 lipsefteInplrat M /1 16 i-au robit Salmanasar M // 17 fiind ImpArat Osie M // 18 1-au bt.tutintli Sargon M / lipse,ste a doa oar& M //19 lipse,ste oar5, M // 20-22 ins& acestSenaherim de multe ori au robit Ierusalimul M // 24 de] din M, C // 25 °cart] ru§ineM/ putin era] r6.m6sese putin C // 26 care] ce M / pentru cici au hulit C // 28pentru acéia M. lipsefte C // 29 pre multi din] multime de C / din jidovii ce avuséserobi, robiti mai nainte de Salmanasar M //

292

www.dacoromanica.ro

aflind Senaherim, impàratul, cum ca Tovit ingroapltrupurile celor omoriti, i-au luat toatg. avéria 0 au poruncit

omoarà. Intälegind, drept acéia, Tovit au fugitdespuiat in cimpuri, de s-au ascuns. lar dup5. 40 de zile

5 fu omorit Senaherim de fiii lui. i sä intoarse Tovit i is. déderà toate unialtele cite i-au fost luat Senaherim.

trecind ciava vréme, veni ingerul Rafail de luo preToviia, feciorul lui Tovit i s-au dus la Raguil de datfata dupä el, gonind intii pre dracul, carele omoria pe bar-

io batii ce o luase mai nainte sà"-i fie muiare, pre carii, dupàimpreunarea lor, i-au dus glato0 la Tovit. i tämAduindcu hiiare de p4te pre Tovit de orbiciunea ce avea, li-amspus cum a. iaste ingerul Rafail. i s-au dtts de la ei,precum scrie in cartea lui Tovit.

15 Merodac, impgratul Vavilonului i cu implratul midiilor,sä despàrtira de singurà tiitoarea imp6r6tiia asiriilor, adec6de Asaradon, pentru c5., mai nainte, era acéste doaoimpLltii, care au zis, supuse impLltiei Asiriilor. /

f. 15v Iosiia, gäsind in casa Domnului cartea Legii a DooaCol. I 20 infric4ndu-se de räspunsul Oldei, prorocitei, sä." smeri

surpà: idolii din locurile céle inalte 0 arse casele prorocilor0 ale preotilor celor mincino0 la Vethil. La acest Iosies-au plinit prorociia lui Adon, caré au prorocit cind jertvuiaIerovoam vitelului celui ce vgrsase la Dan, zicind: Iatà

25 fiiu sà na$e casei lui David; numele lui Iosiia. i va järt-vui preste tine järtàvnice, pe preotii cei ce fa'rtvuesc preste

1-13 Acest Tovit fura trupurile celor ucis i fi Ingropa, de care afilad Se-naherim InpAratul au poruncit s1-1 omoare. Ear el, simtind, au fugit de auscApat. DupA aceea veni arhanghelu Rafail de luA pre fie-sAu Tovie pe care1-au dus la Raguil de se-au dat fata dui:4 el, dup5. ce mai Intfi au gonit pe draculce omorfse pre logodnici ei cei mai dinainte. i dupl nuntl IntorcIndu-sA ear aril-top, pre Tovit i pre Sara sotia lui, e-au tAmAduit la Tovit; pre el de orbiciuneace avea, cu fiere de peste. Apoi spuindu-le cum cA el este arhanghelul Rafail,s-au dus de la dInsi C // 1 /ipsefte ImpAratul M // 3 sA-1 omoare si pre el. De careIntelegtnd Tovit M // 4 despuiat] gol M / clmpii M / ascuas] tAinuit M // 5 omorin-du-s1 M / lipsefte i M // 6 déte M / toate cele luate M / /ipseFte Senaherim M f/ 7Si mai treclnd cltva, veni M // 8 I-au dus M // 10 ce-i luase M / /ipsefte sA4 fiemuiare pre carii M // 10-11 i dupl nuntirea lor iarAs i-au dus M// 11-13 SitAmAduind si pre Tovit de orbiciune Cu fiaré de péste ce adusése Ingerul, le-au spusapoi cum el el iaste M ¡f13 Si IndatA s-au dus de la dinii M/f 15-18 /ipsescC ¡/19 In casa lui Dumnezeu C // 20 Oldei] 800 de C / prorocitii M // 21 surptndM / idolii] chipurile idolilor C / /ipse,ste din locurile céle Innalte i M // 22 si a po-pilor mincinosi M // 23 carele C / jArtvuia M // 24 vitelului ce-1 vArsase la Dan MvArsase] turnase C // 25 fiu sA naste lui Dot ; i numele lui C / casii M // 26 jArtvé-nice M / pre pretii M //

293

www.dacoromanica.ro

tine; 0, oase de oameni va arde preste tine". A 3-a Tin-pälfätie, cap 13.

Acesta au prknuit pastele cel fki de aseminare. Sidupg acéia, bätind rkboiu Iosia la Maghedo cu farao-

5 nénii, fu omorit de impgratul Nehao. Si 1-au plins norodulfoarte. A 4-a Impärätie, cap 22.

La al treilea an a impk54iei lui Iosie, au inceput aproroci Ieremia, arRindu-i-se 3 sémne: un toiag de nuc0 o aldare pre foc 0 un briu. Ieremia, cap 1. Leat 4586.

10 Pre acest Ioahaz 1-au fkut norodul impkat. Si pentruräutätile lui 1-au luat faraon 0 1-au dus la Eghipet ; 0au pus in locul lui pre Eliachim, frate-sälu. In vrémeaacestui Ioahaz s-au supus Ierusalimul lui faraon. A 4-aImplfátie, cap 23.

15 Acest Eliachim, carele sä. num4te 0 Ioachim, omorindpre Uria 0 cartea prorociei lui Varuh sp5.rgindu-o 0 arun-cindu-o in foc 0 dind lui faraon bir in trei ani, fu °mornde faraon. A 4-a Impärätie, cap 24.

Acest Iehonie s-au dat pre sine- § in miinile lui Navuho-20 donosor, cind au venit asupra Ierusalimului. Si impreunä.

cu Iehonia s-au mutat ca la 10 mii de oameni, intru cariisä. numk5. 0 Iezachiil 0 Daniil 0 cei 3 coconi. A 4-aImpkItie, cap 24.

Insä aceastä robie sä.' chiamä mutare, pentru c5.' de voia25 lor s-au dat in minile lui Navuhodonosor, iar célialalte sä

chiamä robii, pentru cki au fost fä.rä voia lor. Si au pusNavuhodonosor, in locul Iehoniei, pre Sedechia, frateleatine-sàu. /

Col. II Acesta iaste Merodac, impäxatul cel vestit al Vavilo-30 nului, carele au trimis soli la Ezechiia, impkatul Iudei,

cu daruri. Si. aräitind Ezechia solilor acelora avérea besé-ricei lui Dumnezeu in trufä. 0 cinstind pre ei, i-au trimis

1 pre tine C I lipsqte A 3-a Implatie, cap 13 M // 3 céle M // 4 dupa acéia]apoi M / razboiu] oaste C I Iosia r6.zbDiU M / lipseste Iosia C / Magodo M // 6 lipsesteA 4-a impArAtie, cap 22 M // 8 arltindu-s5. M 119 lipseste 01 M / anul 4587 C // 11aotitile M // 12 lipseste in locul lui M // 14 lipseste A 4-a InpIatie, cap 23 M// 15carele] ce M// 16 au spart si cartea lui Varac aruncindu-o si In foc C //16-180 spIrgind cartea prorociii lui Varuh o au aruncat In foc. Apoi, dupl ce au datbir In trei ani lui faraon, fu °morn de clInsul M // 17 apoi fu omorit C // 18 lipsesteA 4-a inplatie, cap 24 M// 19-23 lipsesc M // 19 lipseste acest C // 22 acei C// 25mina C // 26 lipseste pentru C // 30 au fost trimis C / inplrat al Iudei C] inplratM // 31-6 lipseste i aratind Ezechia ... Vavilonul s-au stricat M // 32 de trufieC/ lipse,ste 0 cinstind pre ei, i-au trimis indArlt 0 C //

294www.dacoromanica.ro

indarat. Si pentru aceasta gresala a Ezechiei au smeritpre imparatii Iudei, imparatii Vavilonului, cum au fostNavuhodonosor i cei ce au fost in urma lui, Ora in vré-mea lui Valtasar, celui de pre urma, carele, imparatind,

s s-au mutat iarasi imparatiia Vavilonului la Midii i lapersi; iara Vavilonul s-au stricat.

Pricina pentru caré au trimis Merodac soli eked Eze-chia, zic unii sa fie fost aceasta: haldeii, pentru caciinchina soarelui, macar cà sa lauda cu astronomie, iar nu

10 putea, cu mestesugul lor sa afle pentru ce sa facea zioaatita de mare, ca cum ar fi fost indoitä.

Drept acéia, socotind cum ca doara pentru Ezechia,imparatul Ierusalimului O. face zioa mare, au trimis lael, soli, ca sà afle adevarul; i i-au trimis i daruri, facin-

15 du-i cinste, ca celuia ce era cinstit i de dumnezeul lor,adecA de soare, dupa socoteala lor.

Acest Navuhodonosor, dupa ce au robit Ierusalimul,fiind Daniil prorocul in Vavilon, au vazut in vis un chipsi o piatra rumpindu-se din munte, fära de mina de om,

20 card, cazind, au lovit chipul acela i 1-au sfarimat. Iarapiatra s-au facut munte mare si au plinit tot pamintul.Si märindu-sa Navuhodonosor s-au fkut chipul lui deaur i 1-au pus intr-un cimp si au adunat toata boerimealui si tot norodul lui de pretutindenea, cu porunc5. mare,

25 ca sa se inchine acelui chip. Iar cine nu s-ar inchina sa-1arunce in cuptoriul cel ce ardea cu foc. $i nevrind O. seinchine cei trei coconi: Anania, Azaria i Misail, i-au arun-cat in cuptoriul acela.

1 lipsqte gresa16. a Ezechiei C //1-4 au zmerit Dumnezeu prin inplrAtia Va-vilolonului, pre Inpkttia Iudei, de la Navohodonosor pin& la Valtasar C // 4cel mai dupre C// 5 earls s-au mutat C// 7-16 lipsesc C // 7-8 $i pricina aufost aceasta: cä haldeii M ¡/10 lipsqte cu mestesugul lor M / s flcu zioaM // 11 lipsqte fost M // 13 O. f1cu zioa M //13-16 pentru acéia au trimis soli cudaruri acindu-i cinste ca unui cinstit de Dumnezeu, adecg de spare, dupd soco-teala lor M // 17 lipsefte acest M //18 prorocul Daniil C / au vAzut vis M / chipmare M 1/19 dintr-un munte C // 20 lipsqte card azind M // 21 plinit] umplut M,C / lipse,ste tot M// 22 oj apoi C /Navuhodonosor] el M /lui] sän C /123 si I-au pus]pe care puindu-1 C / intr-o cimpie au poruncit sä sä adune toti boerii C // 23-3 1-aupus intr-un cimp si au adunat toatä boerimea, poruncind cu poruna tare, caoricine nu va cAdea sá sä inchine acelui chip sa-1 arunce In cuptoriul ce ardea Cufoe; In care au bAgat pre cei 3 coconi cä nu s-au inchinat. Apoi au mai v5.zut visun copaci mare, inalt pin' la ceriu, cu frunz5. frumoas5. M // 24-26 zicindu-lecu stasnicie ca pä viitorime sä sä inchine toti acelui chip ; ear cel ce O. va inpotrivisi nu va vrea sä sä inchine a va arunca In cuptorul ce ardea cu foc C // 27 lipsefteAnania, Azaria i Misail C // 28 cuptoriul] focul C //

295

www.dacoromanica.ro

Si iarg au mai vgzut in vis un copaci foarte inalt, acgruia ingltime ajungia ping in ceriu i avea frunzä fru-moas1 i roadl multg i ramurile lui coprindea toatglumea i supt el lgcuia toate hiargle sglbatece, iar in ra-

'5 murile lui toate pasgrile. Si auzi un glas zicind: Tgiaticopaciul i imprästiiati ramurile", i prod.

Dupá acéia, pentru mindriia lui cea multg s-auschimbatde Dumnezeu chipul lui si au fgcut pe trupul lui pgr,ca al leului i ca un bou pgstea iarbg. Si fu izgonit de

70 oameni in plduri, ping ce au plinit 7 ani.Deci, cgindu-sä de pdcatele lui, iarg s-au venit in firea

ce-au fost mai nainte i s-au cinstit de toti mai multdecit intii. Daniil, cap 3, 4.

Acest Dania, fiind in pämintul haldeilor, supt stgpi-15 nirea lui Navuhodonosor, pe vrémea robiei, au vgzut

zéce videnii. intli au vgzut pentru chipul i pentru piatracéia ce s-au tgiat din munte, f5.r' de minä si au fgrimatchipul acela. /

1. 16 Si puse impgratul Navuhodonosor pre Sedechia, fra-col. 20 tele lui Eliachim, irnpgrat preste luda si preste Ierusalim.

Si era Sedechia de 21 de ani cind au inceput a impgrgti.impgrati ani 11, fkind viclesug inaintea lui Dumnezeu

si nu sä ruina de cgtrl fata Ieremiei prorocului, careleIl certa pentru rgutgtile ce fgcea, ci 1-au bAgat in temnitg.

25 Si, trimitind Impgratul Navuhodonosor soli la Sedechiaca sg-s dea birul, precum le-au fost leggtura, i-au intorsindgrgt, la impgratul, deserti i infruntati.

1 $i a mai vazut un vis, adica un copac tnalt C// 2 ajungea cerul, avindfrunza C // 3 si cu road& multa; ramurile lui cuprindea lumea M // 4 lipsefte i M /fierile salbatice M / lipsefte iar M 11 5 lipsffte un M / lipsqte zictnd M // 6 ramu-cile M, C / lipsege i proci M, C // 7 dupa acéia] apoi M, C / pentru] de C / lipseftecea multa M // 8 de catre Dumnezeu C 1 liPse,ste i au facut pe trupul luiM / cu par M // 9 ca boul M// 10 in] prin C // 11-13 $i dupa. 7 ani ce s-au pe-depsit, caindu-sa, s-au venit In fire i s-au mai cinstit Inca decit Intli M //11-12earas 1-au tutors Dumnezen la firea lui cea mai dinainte C 11 12 si apoi C 11 13decit Intli] ca Inainte C 1114 lipseFte acest M /115 lipsefte au vazut C //16 lipse,stepentru a M //16-17 peatra ce s-au fost rupt din acel munte C //17 lipse,ste far' demina C / sfarimat M // 19 Dupa ce omorl faraon pre Eliachim puse Inparatul C //20 Eliachim] Ioachim M / a fi 1111311-at C // 23 de catra.] nici de C / lipse,ste catra,M 11 24 certa a pururea pentru C / pentru] de M / rélele M / rautatile ce urma ;apoi miniindu-sa pre Ieremiea 1-au bagat i In temnifa. // 25 si] deci C / C // 26precum le-au fost legatura] dupa legatura ce avea M // 26-27 le-au fost legatura,el din Inpotrivä e-au tutors pre soli indarat desarti C // 27 lipsefte Indarat M //

296

www.dacoromanica.ro

Miniindu-se, drept acéia, Navuhodonosor, s-au dus asupraIerusalimului, cu toatá putéria lui si luind toate odoarälebeséricii, cite au gäsit s'i ale impä'ratului, le-au dus cu sine-sla Vavilon. $i arse Navuzardan, stolnicul implratului

5 Navuhodonosor, besérica lui Dumnezeu. $i fäe impäratulpre feciorii lui Sedechie inaintea lui, iarä pre el, orbindu-1,il duse la Vavilon. 51, esind Ieremia din temnitä., s-au dusimpreunl cu norodul, iar Sedechia cu rea moarte s-ausfirsit in Vavilon, crápindu-i pintecele. A 4-a impkátie,

10 cap 25.In vrémea acestui Sedechia s-au sfirsit impárátiia Iudei,

caré au tinut 514 ami si 4 luni si 8 zile, dupá cum zice Iosifistoricul. lar din Cartea impárátiilor nu sä aduná maimulti decit ami 500. lar de la zidirea beséricii Ierusali-

15 mului, ping la mutarea norodului in Vavilon au trecutami 480, luni 6 0 10 zile.

Aici, la mutarea Vavilonului, säl sfirsaste veacul alpatrulea, carele cuprinde ami 409, carii impreunindu-secu totii de la Adam sint ami 4613/.

Col. 11 20 A dooa videnie au vázut pentru ingerul carele au min-tuit pre cei trei coconi din cuptoriul care-i aruncase Navu-hodonosor, cáci n-au vrut sä se inchine chipului celui deaur.

Cu a tréia videnie au tilcuit visul impáratului Navuho-25 donosor, pentru copaciul care au fost vázut, zicindu-i

cum cl pentru mindriia lui sá va schimba din om si sá váasemina Cu dobitoacele.

A patra videnie au vázut in vrémea lui Valtasar, pentrudie 4 vinturi si pentru céle 4 fiará, care au vä.zut esind

1 apoi mlniindu-sA Navohodonosor s-au dus C II 2 lipse,ste §i M // 3 ducIndu-le cu sine C / lipseFte cite au gAsit M 1 Cu sine M // 4-5 stolnicul InpAratului,fiind §*1 el In biserica, lui Dumnezeu, vAzu chid tale C // 6 fecioni SedechieiM/ Inaintea ochilor lui M // 8-9 lipsqte iar Sedechia ... crApindu-i pinteceleC // 8 cu moartea rea M // 9 lipse,ste A 4-a ImpArAtie, cap 25 M /112 am 514M/ §i 4 zile C/ lipse,ste dupa cum zice Iosif istoricul M 1113-19 lipse,ste lar dinCartea ImpArAtiilor ... stilt ani 4613 C //13-14 lipse,ste lar din Cartea ... ani500 M //18 care coprinde M // 20 lipsqte videnie au vAzut C / carele] ce C //21-24 din cuptoriul Cu foc, cici nu vrusése a sl Inchine chipului. Cu a treiaM / lipseFte care-i anmcase ... celui de aur. Cu C // 24 lipse,ste videnie C II 25care] ce M / lipse,ste fost M // 26 lipse,ste cum M // 26-27 pentru mIndriia lui vasA-1 schimbe Dumnezeu din om In dobitoc M II 26 din om In dobitoc C //28-11 A 4-lea, acele 4 vinturi §i 4 hearl. A 5-lea berbecele ce 1-au vAzut cu un

297

www.dacoromanica.ro

corn mal mare cleat altu. A 6-lea pentru stricarea Vavilonului, tIlcuind scri-soarea ce v5.zuse tu p5sete la osp5:ti, ce zicea Mani, Thakel, Fares C // 29-1 si4 fieri ce au esit din mare M 1 lipsefte adea. M // 2 fieri M / lipsefte céle M /14 lipsefte iar5. M // 5 lipsefte era M // 6 lipsefte decIt altul M // 8 sasea M /lipsefte au vIzut M / acestui] lui M // 9 lipsefte cum M / ar fi prin M ¡/10 ackiace au vlzut-o M // 11 zicea] era M II 12-28 A 7 pentru Ingerul ce 1-au scos dingroapa leilor. A 8-lea, chid au descoperit arhanghelul Gavriil pentru venirea.Domnului nostru Iisus Hristos, ca va fi dup5. 70 de aptAmlni lunovice. A 9 leaIn vremea lui Chir au v5.zut lin rlul Tigri un om Incins cu incinsoare ofastrupul lui catharsi i fata lui ca fulgerul i ochi ca para focului. A 10 lea pentruInp5sA4ia persilor, cum arat5. In cartea sa la Biblie C 1/ 13 care] ce M ¡/14 f5s' devoia M // 17 Ingerul] arhanghelul M // 18 lipsefte cum M // 23 lipsefte staluciia.M /124 zécea M 1/ 27 cei ce M // 28 ilotatea M / lips* Daniil. In cartea lui M /-29-2 precum zic istorici, temIndu-sà ca sh nu dea tat5.-au InpArAtiea frateluislu celui mai mic C // 30 spun] zic M II

298

din mare, adecä leu, ursu, ris i altä hiarä groaznicä, carehiar5. insemna céle 4 impärätii ce-au inflorit In urma luíAlexandru celui Mare.

A cincea videnie au vAzut iarl in vremea lui Valtasar,5 un berbéce a cäruia coarnele nu-i erau potrivä, ce era unul

mai mare cleat altul, carele insemna impärätiia Midiilorsi a persilor.

A sasia videnie au väzut iarä In vrémea acestui Valta-sar, pentru stricarea Vavilonului, cum el va fi prin Chir

10 i prin Darle, tIlcuind scrisoarea céia ce s-au väzut, ospä-tindu-s5. Valtasar, caré zicea: Mani, Thekel, Fares.

A saptea videnie au väzut In vrémea lui Darle, pentruingerul care 1-au scos din groapa leilor, dud 1-au fostaruncat boiarii, fälfl voia impäratului, fäcindu-i judecatä

15 vicleanä.A opta videnie au vAzut iarä in vrémea acestui Darie,

and i-au descoperit ingerul Gavriil pentru venirea luiHristos, cum cä va fi dupä saptezeci de säpfämlni de anilunovnici.

20 A noca videnie au väzut in vrémea lui Chir, pentru cä,ajungind 11110. riul Tigris, au väzut un om incins cu incin-soare ofaz i trupul lui catharsis si fata lui ca vedériafulgerului i ochii lui sträluciia ca para focului.

A zécia videnie au väzut pentru impärätiia persilor,25 cum cA va fi una dupä.' alta si pentru Alexandru i pentru

cei patru impärati ce au fost dupä Alexandru si mai vIrtospentru ceia ce au impärältit in Eghipet i In Siriia i pentruräutatea lui Antioh Epifan. Daniil, in cartea lui.

Acest Evelmerodac, feciorul lui Navuhodonosor, precum30 spun unii din istorici, du-sà ca nu cumva s5.4 urasa

www.dacoromanica.ro

tat5-s5.0 i s5-1 goneascA, s5. dea împár4iia frä'tini-s5ucelui mai znic, au aiat trupul atine-sä.'u in trei sute debuati 0 1-au dat la trei sute de vulturi ; insà cu sfatul luiIoachim, tat5.1 lui Salathiil, impAratului Iudei, pre carele

5 1-au fost scos el din temnit5.. i intr-acest chip au fostsfir0tul lui Navuhodonosor. A 4-a Impkltie, cap 25.

Cade-sä a ti cum cä haldeii sä numesc de multe oriasiriiani, pentru 2 pricini: una, pentru cà asiriianii dinhaldei au avut incéperea na0erii lor, pentru ca Asur, f e-

10 ciorul lui Arfaxad, din Haldea au venit in p5.mintul acela,intru carele, Thicuind, 1-au numit cu numele lui Asiria 0din Asur acesta au luat incépere impäratii a sä.' numiimpärati asiriiani, au haldei; drept acéia sá zichaldei i haldeii, asiriiani. /

f. 16`" 15 Dupä ce s-au robit Ierusalimul, s-au acut puratoriCol. I de grijg norodului preotii, ping aproape de intruparea

lui Hristos. Iará atunce iar4i au inceput a impleg.tiunii, a cgrora fapte sä vor insemna in urma preotilor.

Tinut-au mutarea norodului la Vavilon ani 70, pin5. In20 vrémea lui Darie, imp'gratul persilor, de carele s-au min-

tuit din robie, norodul lui Israil. Esdra, intii, cap 2, 3.Pre acest Salathiil ni 1-au n5scut Sedechia, ci Iehonie,

dupä.' mutarea Vavilonului.In vrémea acestui Valtasar, impäiratul Vavilonului,

25 s-au mintuit Sosana, prin Daniil prorocul, de rapasteace i-au f5,cut bàtrinii precum scrie in Cartea Sosanii.

Pre acest Valtasar, omorindu-1 Darie, s-au mutat 'fin-pä.'egtiia Vavilonului la persi.

Acest Zorovavel iaste fecior lui Salathiil. Acesta au fost30 mai mare peste norod, dupa ce s-au intors in Ierusalim,

de la mutarea Vavilonului, fiind atunce, de la zidirea lumii,ani 4778, care Zorovavel, dupä ce au räispuns impgratuluipentru vin, pentru impärat i pentru adev5.rul, au luat

1 si s dea M f fratelui slu M // 2 lipseste in M / lipseste trei sute de C // 3 1nsácu] aceasta au flcut-o C // 4 Ioachim M / 1npAratul Iudei M, lipseste C // 5

Intr-acest chip] asa M // 5-6 lipseste Si Intr-acest chip. . . cap 25 C // 6lipseste A 4-a inplatie, cap 25 M // 7-14 lipsesc C // 7-21 lipsesc M 11 16lipseste norodului C f/17 lui] domnului Iisus Hristos C / lipseste iarl C 1 18urnAri i fapte C f insemna] descrie C // 19 Ear mutarea norodului In Vavilonau tinut ani 70 C /I 20 de care C // 21 lipseste din robie C // 25-26 nApastea ce-iflcuse M // 26 lipseste precum serie la Cartea Sosanii M // 30 preste M II 31 de la]durd C / atuncea M ff 32 lipseste ani M // 32-33 lipsesc M // 33 pentru yin,lnp&rat, muere si adevIr C //

299www.dacoromanica.ro

alte daruri de la impgratul, impreunä, cu intoarcerealor la Ierusalim, ca sä zideascä i besérica, precum, scrieEsdra, cap 3. /

Col.II A dooa pricinä iaste cki impä'atiia haldeilor au fost5 din imp5x4iia Asiriilor. Pentru c5. Navuhodonosor, im-

pgratul Asiriilor era singur tiitoriu i avind o cIpeteniepreste Wile lui, ales si iubit de dinsul, au cersut, de laimp5xatul, Haldia, ca sá impàräteascá el acolo. Si, acin-du-i imp5.ratul pe voe, i-au dat Haldia. $i impärätiia

10 acela acolo. Iar dupä acéia, acindu-sä.' Navuhodonosormai mare i mai vestit decit acela, numele aceluia s-austins. 5i st5.pinirä.' feciorii lui Navuhodonosor i Haldiia ;

drept acéia sä, numesc haldeii, asiriianihaldei.

15 Darie, impä'ratul Midiilor, au stricat Vavilonul si auomorit si pre Valtasar, impkatul Vavilonului. Dupäacéia, vgzind un vis pentru fie-sa Mandana i vrind ca s5, osmereasel, o au dat dupä un om prost, ca, fkind la fecior,sä: nu ajungá impärat, s5.-1 scoatä pre el. 5i acind la copil

20 cu omul acela, numele lui a fost Chir.$i, aflind impäratul, 1-au luat de 1-au dat unui bojar de ai

lui ca sà-1 omoare. Iar acela nu 1-au omorit, ci 1-au datunui p5"stor, de-1 crestea Intr-ascuns ; l càträ. impAratulau zis c5. 1-au omorit. 51, crescind Chir, cunoscu pre el

25 impgratul, cum cä.-i iaste nepot, pentru räspunsurilelui céle intelépte. 5i, fugind Chir de frica mosu-sä.u, Darle,s-au dus la Persia. Dupà acéia au venit cu räzboiu asupramosu-slu, Darle i biruindu-1, i-au luat

2 lips* i C 11 1-14 lipsesc M 11 4-14 lipsesc C // 15 Midiilor] persilorM, Dimiilor C lipsqte i C 1116 omorInd C / dupg acéia] apoi M 11 18 lipseFleja M, C 11 19 el] clinsu C / si] deci C // 20 numele lui 11 puse Chi M, au pus nu-mele lui Chir Cll 21-28 $i affind ImpAratul au trimis de 1-au luat i 1-au datpre seama unui bojar ca s5.-1 piarzl. Dar acela 1-au dat unui 'Astor de 1-aucrescut si au zis atri Implratul c5, 1-au omorit. i crescInd Chir i apropiindu-s5. de curtea Implateascl s-au cunoscut de ImpAratul cum el va s5. fie nepotulsu acela, din itspunsurile i vorbele lui céle iscusite; de care si el pricepInd, aufugit de frica xnosu-sau Darie i s-au dus la Persia. $i de acolo viind cu azboiuau biruit pre mosu-au Darle i i-au luat ImpArAtiia M Pentru care auzindDarle, pg. loc au trimis de 1-au luat, clIndu-1 unui pàstor ca s5.-1 creasaprin taìnä. Apoi, cresclnd Chir, dupä vrerni s-au alaturat pä ling& curteInpArAteascä a mosului s53.1; si din vorbile lui cele iscusite s-au dovedit deInp5.ratul cä acesta va sa fie acel nepot al sAu. Asea simtind Chir s-au temutau fugit la Inpaatiea persilor. i dupä vremi viind Cu rlzboi asupra mosului s5.01-au 135.tut de e-au luat i ImparAtiea C //

300

www.dacoromanica.ro

ImpArätind Chir in urma lui Darle, au omorit Daniilpre cei 70 de preoti ai lui Vil, carii minca bucatele célece s'A aducea la Vil. $i au surpat 0 besérica lor. $i ameste-dud zmoalä. 0 p'Ar 0 cilti, au f Acut cocI 0 au aruncat in

5 gura lui Vil, 5arpelui, de I-au inecat 0 au murit. Dreptacéia, viclenind boiarii pre impAratul, au aruncat preDaniil in groapa leilor. $i luil' id ingerul pre Avvacum,prorocul, de pArul capului, din Iudea, au dus bucate luiDardil. 5i, dupA 3 zile, ducindu-sA impAratul la groapa

10 leilor, ca 0, plingä. pre Daniil, 1'1 gAsi nevAtAmat. Si, sco-find pre el, Mgä pre céia ce au fost bAgat pre Daniil, cumuerile lor 0 Cu copiii. Dupa acéia, indemng Dumnezeuduhul lui Chir de au dat voe jidovilor ca s'A se intoarcA InIerusalim. 5i sä intoarserà la al doilea an al impArAtiei

is lui, 50 de mii de oameni. Infärind pre ei Aggheu 0 Zahariia0 fiind preste ei preot Iisus, feciorul lui Iosedec 0 Zoro-vavel, feciorul lui Salathiil 0 dupà ce s'A duserA la Ierusalim,de abiia au inoit zidurile pinl in 3 ani ; a5ijderea 0 zidulbeséricii.

20 DUO. acéia sA birui Chir de impAratul masaghetilor 0,tAindu-i capul, 1-au bságat intr-un borduf plin de singe.5i, sAltind imprejurul lui, masaghetii zicea: De te-aufost séte de singe, bea singe". Leat 4778. /

f. 17Col. I In vrémea acestuia au fost preot Iisus, feciorul lui

25 Iosedec 0 au inceput a proroci Aggheu 0 Zaharia.

1 Deci inpIr5.tind C I Darle, mosului slu C // 2 preoti] popi M / Vil] VaalM I lipseFte céle M // 2-3 lipseFte carii minca bucatele ale ce si aducea laVil C// 3-11 Surpá si biserica, omorind si pre b5.1aurul lui Vil. De care zavis-tuindu-1 boeri si pirindu-1 iMplratului 1-au aruncat In groapa leilor, unde Ingerulau dus pre Avacum de p5.rul capului cu bucate la Daniil. S'i dup5. 3 zile adu-cindu-si aminte inpAratul de Daniil s-au dus la groapa leilor s& pling5. pre Daniil.0, minune, c5.-1 psi sezind intre lei, nev5.timat. Apoi scottndu-1 pá loc b5.g5.C 115-7 sarpele, de 1-au omorit. Pentru care ficlenind pre el boiarii la tra-p5.ratul 1-au aruncat in groapa cu leii M // 7 Inger M // 8 capului slu M /au adus M // 9 ducindu-s5.] mergind M ¡/10 liPseFte ea M / nev5ilmat] sAnAtos M //11-12 b5.gá pre cei ce-1 bágase pre el, Cu muerile si Cu copiii lor M / b5.gá pretoti aceea care au fost pricina, inpreuná cu muerile si cu copii lor C // 13 jidovilordin Vavilon C / ca sá se intoarc5.] de s-au tutors M // 14 ear5.s in Ierusalim C / SiA. intoarser51 Deci intorcindu-s5. C, lipseFte M // 15-16 pre care Int5xindu-i Agghesi Zahariea, O. chid crea preot Iisus C ¡/16 lipse,ste preste ei M ¡/17-20 lui Sa-lathiil. Si in 3 ani au inoit zidurile cet.5.ti. Apoi A birui s'i Chir C ¡/17 lipseFte 0M // 18 zidul] zidurile M // 20 dupá acéia] apoi C// 22-23 masagheti Imprejurzicea: de singe te-au fost séte, singe bea. 4778 M / masagheti imprejurul burdu-fului zicea de te-au fost séte de stnge, bea acum de te satur5.. Anul 4778 C // 24lipSeft6 lisas C // 25 si tot p-atuncea C / si Zahariea proroci C //

301

www.dacoromanica.ro

Intr-acest chip grit portile Ierusalimului, caré le-auzidit Noemiia, in urma mutärii de la Vavilon: poartaimp5xatilor, a preotilor, a boiarilor celor de cinste, a no-rodului, a prorocilor 0 poarta pre caré scotea din cetate

s gunoaele, precum sä véde intr-acest rotocol. /Col. II Acest Olofern au fost cäpetenie ostii lui Camvis. Si,

dupä ce au supus multe cetäti 0 tinuturi, supt stäpinireaimpäratului lui, veni 0 la Iudea, asupra ceatii Vethil. Si,jefuindu-o, fu omorit de Iuditha, täindu-i capul cu sabiia

io lui. Si, luindu-1, Il duse in cetate 0-1 inältä pre zidurile ei,batjocorindu-1, precum scrie in Cartea Iudithei.

Camvisis, cel ce sä numé5te 0 Navuhodonosor, in 7 aniintru carii au tinut singur räsdritul, träind 0 tata-säu 0In 12 ani mai nainte nu 15sa sä zideascá besérica in Ierusa-

15 lim. Deci, vrind el 5.1-1 cinsteascg la Ierusalim, cum ilcinstiia 0 printr-alte p5xti, ca pre un Dumnezeu, cu täiareacapului lui Olofern, boiarinul lui, s5. mintui Israil de dinsul0 cintä cintare.

In vrémea acestuia avea cinste Sofoclis 0 Evripidis,20 poeticii.

Acest Ermiadis n-au acut nimic vrédnic de povestirecu Iudeii. Leat 4772.

Darle, feciorul lui Istaspu, la al doilea an a impärätieilui, dind daruri lui Zorovavel, i-au dat voe sä zideasc5. 0

25 besérica Ierusalimului, pentru ca Zorovavel au dezlegatinaintea lui Darle pilda pentru vin, pentru impärat 0 pentruadevärul. Esdra, cap 3. Si la al 5aptelea an a impäräliei

l-5 /ipsesc M ¡/1-2 /ipsege care le-au zidit Neemiia C // 3 a boerilor decinste, a preotilor C // 4 §i poarta care scoate gunoaile din cetate C // 5 s5.véde] sint insemnate C // 6 ostilor M / Camvisis M // 7 stApinirea] oblastiiaM // 8 lui] au M / apoi veni la Iudea, in cetatea Vethil M // 9 j5luindu-o, acolofu omorit M // 9-13 de Iudita, chear cu sabia lui. i luindu-i capul 11 puse prezidurile ceati la inn5Itime, ca a-1 batjocoreascl. Acest Camvisis s'i Navo-hodonosor, in 7 ani care au tinut C // 9 t5.indu-i ja capul M // 10 ei] ceatiiM ¡/11 /ipse,ste precum scrie in Cartea Judithei M // 13 /ipse,ste intru M / carii]ce M / si In] Ina cu C // 15 deci vrind] pentru c5. voea M // 15-16 si in Ieru-salim ca si prin alte p5xti C / s5.-1 cinsteasa ca pre un Dumnezeu la Ierusalim ca si-ntr-alte pàrti, cu tliarea M // 16-19 iar cu aierea capului voevodului suOlofem s5. mintui izdrailteni de dinsu. in vremea C // 17 boierenul au M / dinsul]el M // 19 mare ciaste C // 20 poeti C // 21 alt nimic C /I 25 pentru a.] c5. M, aciC // 25-27 dezlegase pilda inaintea implratului Darle pentru yin, pentru im-pirat, pentru mueri si pentru adevAr M // 26 lui Darie] implratului C / vin,implrat, mueri si adev5x C II 27 /ipsefte Esdra. cap 3 M, C / saselea M /I

302

www.dacoromanica.ro

lui Darie, s-au isprIvit besérica 0 la 20 de zile ale lunii azécea o au sfintit. Leat 4795.

Intr-acea vréme era Platon, filosoful.Insä: din vrémea cea dintii, caré au dat Chir voe jido-

5 vilor sá se intoard. in Ierusalim 0 sä: zideascä besérica,pinä la al §aptelea an a imp5rä4iei acestui Darle, cind s-ausfir0t besérica, au trecut ani 46. Si drept acéia zice 0Ioann Evanghelistul: In 46 de ani s-au zidit beséricaaceasta 0 tu zici c5. in 3 zile o vei rldica" i proci.

io In vrémea lui Artaxerx celui cu niù la lung5., aflindEsdra vistieriia de c5.rti 0 intorcindu-sà: la Ierusalim cu1500 de oameni, au 1uat voe a slobozi pe preoti de bir. Siau luat i putére, de la imp5.ratul, sà: pue 0 sä: scoatI 6:-petenii preste norodul lui Israil. Acest Esdra au despIrtit

15 neamurile céle streine de impreunarea jidovilor. Esdra,cap 9. Iarä in vrémea acestui Artaxerx au luat Neemiiavoe, de s-au intors la Ierusalim 0 de abiia au zidit in 7ani cetatea Ierusalimului cu 6 porti, precum sä véde inrotocol. /

f. 17" 20 Trei besérici vedem in Sfinta Scripturcl sä se fie zidit.Col. I Intil, la Ierusalim, acindu-se de Solomon, a dooa in mun-

tele Gazirim, facindu-se in vrémea lui Darle, de Manasi,fratele Iudei preotului celui ales, a treia in muntele Iliu,poleos, fälcindu-s5. de Onia, tat5.1 lui Simon celui Drept,

25 in vrémea lui Antioh celui Mare.Si iarä vedem in Sfinta Scripturd trei tirnosiri beséricii

lui Dumnezeu. Una, fälcindu-se de Solomon, toamna, in10 zile ale lui septemvrie, a dooa f5.cindu-se de Esdra,

1 lipse,ste Darle M, C / lipsqte de zile M // 2 leat] in anul C // 3 intr-acea] preaceasta M // 3-4 Tot intr-aceastl vreme era s'i Platon filosoful. ins5. Intr-aceavreme care au dat voe Chir C // 5 lipsefte a se intoara In Ierusalim si M // 6 an alM / acestui] lui M // 7 am 47 C / lipsefte o isi i drept] pentru M, C / zice o] serieM // 8 cl in 46 M / ca in 47 de ani s-au fS.cut biserica C // 9 lipsefte o tu zici aIn 3 zile o vei adica M ji proci] si celelalte C /110 cel cu M //ipse,ste aflindM // 10-11 Ezdra au luat vistieriia de arti M //12 si au luat] luind si C // 13lipsefte de la implrat M // 14 preste tot norodul C / cipetenie intru Izrail M /Acest an au despArtit M 1115 de la impreunarea jidovilor M // 15-17 de impreu-narea jidovilor. i tot in vremea acestuea au luat Neemiea voe C // 16 lipsefteEsdra, cap 9 M / lipsefte IarA. M // 17-19 voe, fIrS, numai ce au zidit cetateaIerusalimului In 7 ani cu 7 porti, precum s5, vede In rotocol C //17-18 au ziditNeemiia In 7 ani cetatea M // 19 aici in rotocol M // 21 1" s-au f&cut de SolomoninpAratul C // 22 fAcindu-se] carea s-au flcut C, lipse,ste M // 23 lui Iuda preotulC // 24 lipse,ste acindu-s5. M / cel Drept M // 25 ce! Mare M // 26-27 la beséricalui Dumnezeu M // 27-28 Nth de Solomon la 10 ale lui septemvrie M/ de Solo-mon, la 10 septemvrie, toamna C // 28 lipsefte fAcindu-se M //

303www.dacoromanica.ro

prinavara, in 23 de zile ale lui martie, in vrémea lui Darie,feciorul lui Istaspu. Esdra, cap 6.Iarà unii zic cum cà aceasa tirnosea1à nu s-au fkut deEsdra, ci de Iisus, feciorul lui Iosedec.

5 A treia tirnosealà s-au fä.cut de luda Macaveul, iarna, in25 de zile ale lui dechemvrie, in vrémea lui Antioh celuiLändat. intiia Carte a Macaveilor, cap 4.

Acest Manasi, fratele lui Iad arhiereul, luind voe de laimpäratul Darie ca sà zideasc5 casä,' lui Dumnezeu, au

10 zidit in muntele Gazirim.Acest Onia, taal lui Simon celui Drept, pentru rAutatea

lui Antioh celui Mare, fugind in Eghipet c5.tr5. Ptolemeu,impäratul Eghipetului, cel L5ndat, au zidit besérica luiDumnezeu in muntele Iliupoleos.

15 Preotind acest Onie, au trimis impäratul Selefc preIliodor la Ierusalim ca sà ia din vistieriia beséricii toateodoarale, sä: le clued' la dinsul. Deci mergind Iliodor ca sä."plineascà porunca impäratului, fu r5nit de inger pinà ling5.moarte. /

Col. 11 20 *i. pre norod de bir 1-au mintuit. $i Ezdra au cetitlégia la infigerea corturilor, ajungind 24 de zile 5i indemnapre norod sá se adune, ca sà." asculte céle ce zice légia, depatru ori zioa 5i de patru ori noaptea, precum scrie incartea Neemiei.

25 Dup5. cum zice Ieronim, tilcuind pre Isaia, gonirea céiace s-au acut de Aman, in vrémea Esthirei, au fost in urmastricgrii Vavilonului cu 100 de ani.

Dupä zisa lui Filon istoricul, gonirea ce au fost in vré-mea Iudithei s-au acut de Camvis, feciorul lui Chir, care

30 Chir, au surpat 5i Vavilonul. /

1 la 23 ale lui martie, M, la 24 martie C // 2 lipsefte feciorul lui Istaspu M /Istaspu) Ispas C / lipse,ste Esdra, cap 6 M I lipse,ste Esdra C / cap 7 C /13lipseste cum C // 3-4 Care zic unii s5. sA fi fAcut de Iisus al lui Iosedec M // 5lipsefte tIrnosealA s-au fAcut M // 6 lipsefte de zile M, C // 6-7 lipsefte celui Lludat.India carte a Macaveilor, cap 4 M 119-10 au 0 zidit-o C// 11 rAotatea M /112cAtr6.] la M // 13 celui Lludat C ¡f15 unde preotind C //17 0 si. le duc.A. C /dInsul] el M // 17-18 lipse,ste Deci mergind Iliodor ca sl plineasca porunca Im-pAratului M //18 care fu rAnit M/ Ingeru Domnului C/ lIngl] la M// 20-24lipsesc M II 20 dipsefte 0 pre norod de bir 1-au m1ntuit C / lipsefte i C // 21 cortuluiC / Indemna norodul C // 26 ce s-au ficut in M // 29 s-au ficut] au fost M //

304

www.dacoromanica.ro

f. 18 Si rugindu-se lui Onie preotul, ca sä.' se roage lui Dum-col. I nezeu pentru dînsul, s5. täim5.dui i sä intoarse la impa-

ratul de§ert. A 2-a Carte a Macaveilor, cap 2, 3, 4.In vrémea acestui Simon au fà'cut Iisus, feciorul lui

5 Sirah, Cartea Intelepciunii, de care Simon pomené§teIisus la cartea lui, cap 50.

Acest Eleazar au trimis pre cei 70 de tilcuitori la Eghi-pet, pre carii, dupà ce au tilcuit, i-au däruit PtolemeuFiladelful, impäiratul Eghipetului, cu daruri mari i laIudea cu cinste i-au trimis. Acéstia zice Filon istoricul.

Iason i cu Menelau au cumpdrat preotiia Intli de laAntioh Epifan. A dooa Carte a Macaveilor, cap 4. Ace§teamulte ràuati au fácut jidovilor, mkar di i ei erau jidovi.

Acest Alchim, fIcIndu-sä arhiereu de Dimitrie i avInd15 vrajbä.' totdeauna cu luda, de vréme ce surpa zidurile

beséricii i lucrurile prorocilor, fu rämit i muri. IntliaCarte a Macaveilor, cap 9.

Acest Ptolemeu, feciorul lui Lagos, fiind imp6rat Eghi-petului cu vicle§ug Intl-hid in Ierusalim, zicInd cum cä.'

20 va s5. Artvuiasc5, pre multi din jidovi au robit i i-auvindut. A§ijderea au flcut 0 la Gazirim. In vrémeaacestuia s-au f5.cut Cartea Macaveilor. Leat 4930. /

Col. II Acest Mardoheu §-au fácut fiicä. pre Esthir, nepoat5.-sa,fata fr54ini-s5.u. 5i, fiind cinstit de impäiratul Artaxerx,

25 au luat Impkatul pre Esthir, nepoatäl-sa, a-i fi Imparäl-teasä... Deci cu sfatul i cu Invätatura acestuia s-au rugatEsthir, Impärälteasa, impIratului de au mintuit pre no-rodul lui Israil din moartea caré vrea fac5. Amman,ispravnicul impAratului. $i pre lemnul care sä. g5.tise

1 ca 0. se roage] de s-au rugat M // 2-3 pentru clinsul ca si-1 ertetznduindu-s sá Intoarse la ImpAratul sáu C // 2 s-au tAmAduit M /

s-au 1ntors M // 3 In desArt M J lipseste A 2-a Carte a Macaveilor, cap 2, 3,4 M / lipsesc cap 2, 3, 4 C // 5 de] pentru C // 6 lipseste cap 50 M 1/7tIlcuitori] tAlmAcitori M // 8 tIlcuit] sAvIrsit M j Imparatul Ptolomeu M // 10/ipseste i-au trimis la Iudea M // 11 Ear Iason C / Menelau C // 12 /ipsesteA dooa carte a Macaveilor, cap 4 M // 13 rAotAti M / erea tot jidovi C //14 Alchim] Eliachim C //15 de vréme ce] fiinda. C // 16 fu anit furind C /iipseste India Carte a Macaveilor, cap 9 M // 18 Ptolomeu M / Agos C // 19 ficlesugM / lipseste cum M, C// 20 i-au robit M// 21 s-au fAcut i C// 22 In anul 4901 C// 23pre nepoatl-sa Esthir C // 24 lipseste frAtini-au C / fiind] pentru cl era C // 25iipseste nepoatA-sa C / InpArAteasl] sotie lui C // 26-28 Deci cu sfatul lui au mIntuitpre norod Esthira din moartea ce crea sA-i fac.A. C // 27 Esthir ImpArAteasa] jaM ¡129-2 si pre lemnul care gAtise sA spinzure pre Mardoheu au spinzurat preAman C//

305

www.dacoromanica.ro

de Amann, ca s5.' spinzure pre Mardoheu, fu spinzuratAmman, cu porunca impäratului, precum scrie in CarteaEsthirei.

Artaxerx, care sà.' numéste si Asuer, dupä ce au flcut5 osp5.01, gonind pre Astina, pentru mindriia si pentru

neintelégerea ei si luind pre Esthir, jidovca, in locul Asthi-nei si cinstind pre Mardoheu si spinzurind pre Amman,pentru moartea cea fix' de dreptate, ce vrea sä dea luiMardoheu s'i jidovilor, au dat voe evreilor Cu arti noao,

io ca sä se intoarca asupra vr5.jmasilor lor, dupg ce s-au min-tuit ei prin sirguiala Esthirei. Drept acéia grbeazä jidoviila 10 zile a lunii a saptea, pentru pomenirea mintuiriiaceiia din moarte, precum scrie in Cartea Esthirii. Leat4832. In vrémea acestuia invälta Aristotel la Platon,

15 filosoful.Artaxerx Cothos, cu indemnarea lui Vago, boiarinul lui,

au adaos iarlsi la ovréi birurile care 15sase Esdra, precums-au zis mai sus. In vrémea acestuia erau dascali Dimostens'i Aristotel. i Leat 4858.

f. 18v 20 Ptolemeu Filadelful, fiind iubitor de eairti, au trimis cuCol. I sfatul lui Dimitrie si al lui Aristeu, la besérica Ierusali-mului, daruri, 120 de sicli ovreesti de argint, ca sa"."-i tri-mitl Eleazar la Alexandriia céle 5 arti ale lui Moisi sis5.-i timità si tilcuitori, ca s'ai le tilcuiasch". $i asa au

25 falcut Eleazar, dupä voia impà..ratului, trimitindu-i si c'gr-tile s'i pre cei 70 de tilcuitori.

2 lipsefte precum serie In Cartea Esthirei M /14 lipse,ste care sA nn-méste si Asuer C // 5-6 lipseFte si pentru neIntelégerea ei C // 6 Esthirajidoavca M / Astiniii M / lipseFte In locul Asthinei C // 7 si cinstind] au cinstit M /spInzurInd] au spInzurat M // 8-9 pentru moartea ce vrusése el s5. fac5. luiMardoheu M, lipsefte C // 9 si au dat voe M // 9-10 au dat si jidovilor voe s5.s5. Intoarc.ä si ei asupra vr5.jmasilor C // 9 evreilor] jidovilor M // 10-11 lipsefte dup5,ce s-au mIntuit ei prin strguiala Esthirei C // 11 sirguinta. Esthirii M / drept] pentruM, C / sArbeazá jidovii ping In zioa de astlzi C //12 lipsote zile M / a saptea] luiseptemvrie C // 12-14 dipsefte mintuirii aceiia din moarte, precum serie In CarteaEsthirii. Leat 4832 C //13 /ipsefte aceiia M / lipsefte precum serie In Cartea EsthiriiM // 14 fntr-aceast5. vréme Inv54a M / s5. Inv5.ta C // 16 lipse,ste Cothos C 1 boiarenulM / lui2] slu C // 17 iar au adaos M / birul C //17 18 lipsqte precum s-au zis maisus M, C // 18 aceasta. M// 19 la anul 4855 C // 22 side evreesti M/ lipseFte ca M //23lipse,ste Eleazar la Alexandriia M // 23-4 ale lui Moisi, care trimitIndu-i-le si 70de tAlmAcitori, dup5. ce au slvirsit i-au trimis fnapoi cu mari daruri, erttnd sislujitorii biséricii In 7 ani de bir. 4951 M // 25 au si flcut Eliazar C // 26 artileInpreunl si cu doi tllcuitori C //

306 www.dacoromanica.ro

Si primi pre ei imp5ratul Ptolemeu cu cinste mare 0dupg ce au tilcuit càrtile, aruindu-i cu daruri multe, i-autrimis inapoi 0 au asat de bir pre slujitorii_ beséricii in7 ani. In vrémea acestuia s-au arkat tilcuitorii. Leat 4951.

s Ptolemeu Everghetul n-au fAcut nimic vrédnic de po-vestire spre jidovi.

In vrémea acestuia au fkut Iisus al lui Sirah CarteaIntelepciunei.

Ptolemeu Filopator, luindu-0 pre fiic5I-sa de la Alexan-lo dru c5iruia o au fost dat muiare, o au dat lui Dimitrie. In

vrémea acestui Ptolemeu au sapinit romanii pe EladaSchipion au biruit Africa.In urma acestor imparati n-au mai fost alt imp5rat la

Eghipet, fled numai Cleopatra, caré biruindu-s5. de Antonie,is s-au mutat impärätiia Eghipetului la Roma. Pre vrémea

aceasta au fost impärat la Roma Iulie Chesar.Matathia preotul au omorit pre solii lui Antioh Epifanes

0 au mai omorit pre un jidov, carele jàrtvuia dupa po-runca lui Antioh, deasupra j5ravnicului, in Modeim. Dupä.'

20 acéia, fugind cu cei 5 feciori ai lui i cu alti jidovi, ce sàtemea de Dumnezeu, s-au ascuns in munti i in pqtere.Deci, dind voe jidovilor sà batà rälzboiu simbgta, in vrémede nevoe i infdtindu-i sà p5zeasc6 legile céle pArintqtiinv5itindu-0 i feciorii pentru lége i pentru r5.'zboiu, muri

25 0 sä" ingropà la Modeim. Intlia Carte a Macaveilor, cap 3. /Coi. II De la acest Darle au luat Manasi, fratele lui Iad, voe

sà zideascà beséricà in muntele Gazirim. Si, biruindu-s5.Darle acesta de impkatul Alexandru, s-au mutat Sarvil,

1 ei] dinsii C / cu mare cinste i bucurie C // 2-4 dupa ce Ii tilcui acelc c64i 2ámult5mi foarte, daruind 2i tlicuitorilor daruri scumpe, trimetindu-i earls Innapoisi le 16sá i birul la slujitori beserici In 7 ani C // 5 iipseFte vrédnic C // 6 lipsegespre jidovi M, C // 7-8 lar In zilile lui au fAcut Iisus Sirah cartea sa M // 11acestuia M / /ipse,ste Ptolemeu M, C // 11-12 au st5pInit romanii Elada í StipionAfrica M // 14 fir'de Cleopatra M // 15 Eghiptului M// 15-16 pre vrémeaaceasta au fost inpArat la Roma] unde era InpArat M // 16 au fost ImpArat] auinp6sItit C// 17 Mattathia Asmodeu C// 18 si pre un M //18-19 camele din ponincalui Antioh jartvuia M / /ipse,ste dupá pornnca lui Antioh C //19 dupä acéia] apoi M,C// 20 tipse,ste cei M, C// 20-21 /ipsege i cu alti jidovi ce sá temea de Dumnezeu Cll21 s-au ascuns In pesterile muntilor M, s-au ascuns Intr-o pestere C //22 /ipseFtedeci C1122-23 jidovilor ca In vréme de nevoe sä dea r6.zboiu i slmblta. i invAtindu-iM//22 sá sá batá i simblta in azboi C//23 tipsefte i inv5.tIndu-i Cflipsefte céle M,C//24pre feciori M / Inv6.tind si pre feciorii sai muri C // 25 /ipse,ste i sá ingrop5.la Modeim. Intfia Carte a Macaveilor, cap 3 C // 26-27 au fost luat load voe deau zidit C // 28 /ipse,ste acesta C /Alexandru Inp6.rat C // 27-1 si biruindu-s5. deAlexandru s-au mutat Servil boiarenul M //

307

www.dacoromanica.ro

1 boerul lui C / lui] la M, inplratului C // 4 0 mutInd] s-au mutat C /Machidonie M // 5 lui] sa M 1/ 6 cu mare minie C / fiind jidovii supu0lui M, C // 6-7 nu vruseser5. si-i trimit6. C II 7-8 Si s6. sp5ImintarlC // 8-9 §i de fric6. au e.git C// 9 cu mare cinste M / lipsegte preoti C // 10-11lar preotii cei ce fusése inproticnici s-au ascuns M // 10 carii] ce C / nu vrea]nu vruseserS, C ¡/ 13 car6] lor ce M I A ru§ing sA. stidi M / lipsegte sá ru§iná deei §i C / 4 conteni C // 14 citit M il 15 le-au ertat M II 16 iudeilor] jidovilorC / de cAtrA M l s-au t545.duit M¡/ 17 deci] apoi C If 18 apoi foarte C //18-19l-au otrIvit (precum zice un proverb roman a roada zavistii este moartea) C //19rodul M / inste moarte M ¡lar In urmalui] qi dap& aceea C // 20-22 lipsegte precumO. aratá aicea... pentu rguatile care M // 20-21 precum sci. descrie la vale, dintruC // 22 care] ce C II 23 lipsegte au fAcut jidovilor M / in vrémea lui Alexandra eravestit M, in vremea lui Alexandra Machedon era vestit C// 24 la anul Cll 25-2 lipsescC ¡/25 lipsegte murind Alexandru. . . Insl M ¡/26 Ptolomeu M /1 28 irate M //

308

boia.rinul lui, la Alexandriia si s-au supus impärätlia per-silor lui Alexandru.

Alexandru Machedon cel Mare, biruind pre Dañe simutind impgrätiia persilor la Machedonia si supuind Tirul

5 S.1 Gaza supt biruinta lui, au purces asupra Ierusalimuluicu minie mare, pentru c'ä, fiind supusi lui jidovii, nu vreasä-i trimitä dejdea cea obicinuitä. i, apropiindu-s. deIerusalim cu Wile, sä späimintarä jidovii foarte si auesit inaintea lui alti preoti cinstiti, de 1-au primit cu cinste

io mare. lar ceialalti preoti carii nu vrea s5-i trimitä dejdea,s-au ascuns.

Deci väzind Alexandru intelepciunea preotilor si cucer-niciia caré au arätat atrá el, sä rusinä de ei si-si conteniminiia. Si, dupä ce au järtvuit si au cetit inaintea lui

15 prorociia lui Daniil, li-au ertat däjdile de 7 ani; insácéle ce au f5.0.duit iudeilor elträ samarinéni au tagälduit.

Deci, märindu-i-se numele s'i lätindu-i-se impä'rätiiafoarte zavistuindu-1 unii din boiarii lui, 1-au oträvit,pentru c5, roada zavistiei moarte iaste. lar in urma lui

20 s-au impärtit impärätiia in patru impärätii, precum sáaratä aicea, dintru carii, pentru cei doi grädaste SfintaScrifiturel mai ca denadinsul, pentru räutätile care aufIcut jidovilor. In vrémea acestuia era vestit Aristotel.Leat 4888.

25 Murind Alexandru s-au rädicat 4 impärati. lug Eghi-petul 1-au stäpinit Ptolemeu al lui Lagos, cäträ. amiazàzi ;Machedoniia o au st5.pinit Filip, carele si Dañe s'l numéste,fiind fratele lui Alexandru, cItre amiaz'änoapte, iar Siriiasi Vavilona s'i toatä imp5x54iia räsAritului o au stäpinit

www.dacoromanica.ro

Selevc Mihanor, iar in Asia, cgträ apus, au impärätitAntioh. i

f. 19 Dupä ce au stäpinit besérica 0 o au spurcat in trei ani,Col. I Apolonie 0 Siron 0 Timothei 0 Nicanor 0 Gorghie 0 Lisiia,

5 sä fäcu preot luda Macaveul 0 in 25 de zile ale lui septemvrietirnosi besérica, präznuind 8 zile. Dupä acéia mintui el0 cu Ionathan frate-sAu, pe galaaditéni 0 frate-säu Simonpre galilei.

Iarä. Iosif 0 Azaria, carii erau pu0 de luda päzitoriio beséricii 0 Ierusalimului, bätind räzboiu cu cei streini de

féliu, f Ai' de tirea Iudei, s-au biruit de vräjma0, perindIn räzboiu 1000 de voinici, pentru neascultarea lor. Iardupl acéia s-au impäcat luda cu Efpator, impäratulSiriei. Deci phi pre luda, Alchim, aträ impäratul, pkg.

15 mincinoasä. ; 0 trimitind impäratul pentru acea 1)11A preNicanor, voevodul cu o§ti, asupra Iudei, fu omorit Nica-nor de luda. lar mai pre urmä, fAcind Iuda pace cu ro-manii, sä omori in fázboiu, de Vachid. A 2-a <Carte a>Macaveilor, cap 14.

20 Acest Eleazar, fiind in räzboiu cu luda omoria pre vräj-ma0 0 in dreapta 0 in stinga. Deci, virindu-se supt ele-fantul pre care i sä pärea a va fi impäratul, omori pre elefant0, cäzind elefantul mort preste dinsul, muri 0 el, acolo.India Carte a Macaveilor, cap 6.

25 Acest Ioanathan, omorind pre Navuthei, i0 izbindipentru moartea frätini-säu, lui Ioann. 8i, dup.& biruintaaceasta, fAcu pace cu Vachid. $i, impAcindu-sä 0 cuAlexandru, i-au dat ajutor asupra lui Dhnitrie, pentru a0 Alexandru ii ajuta lui la preotie.

3-4 Apolonie In 3 ani C //4 /ipsefte al 2-4 C i Seron M /1 5 s-au 15.cut M / aleluni lui C, /ipsefte M // 6-7 Apoi el al cu frate-sAu Ionathan mIntui pre gala-diténi M // 7 frate-su Ionathan C // 11 fel M, C / s5. biniir5. M / 12 In] Intr-acelC // 12-13 lar apoi s-au Implcat M, ai du$ aceea earl., s-au Inp5.cat C //14 Deci saporni acum atr5. InpAratul cu pir5. C ¡/15 /ipse,ste pentru acea plr5. M] pá te-meiul acei plri C ¡/16 cu oati asuprl-i, fu omorit M / asupra Iudii unde fu omo-rit C// 17 lar mai] al M, C// 18 s5. °mod C// 17-18 apoi mai la urmá sá omorl ai el C//18-19 /ipseFte A 2-a Carte a Macaveilor, cap 14 M // 20 in rlzboiu]Invr5.jbit C / o-mor115. M. °moll! C// 21 al I] Incepind C / deci] apoi C / elifandul M // 21-22supt un elefant care i sá pArea cá ar fi cu Inp&ratul C // 22 i sä plruse a fi Imp5.-ratul pe el, °mod elifandul M // 23 elifandul pre el muri ai el acolo M / prestedinsul mort C / acolo] pe loc C // 24 /ipsefte intlia Carte a Macaveilor, cap 6 M1125 Ionathan M // 26 frAtine-slu M // 27 aceea C // 28 pentrn c5.] aci M //

309

www.dacoromanica.ro

Dup5, acéia au ajutat si lui Antioh Mirax; iar apoi,prinzindu-1 Trifon, il omori si pre el si pre amindoi fe-ciorii lui. Int.li<a> Carte a Macabeilor, cap, 9, 10.

Simon, fratele lui Ioanathan, au dat lui Trifon 1005 de talanti de argint si pre amindoi feciorii lui Ioanathan

zälog, pentru ca sà scoatä. pre Ioanathan de la el, pentruCa' asa sä, tocmise cu Trifon. lar el, lulnd argintul si prefeciorii lui Ioanathan, nu s-au tinut de cuvint, ci i-auomorit. Dupá acéia fäcu Simon pace cu Dimitrie si rgdicI

io zidurile céle surpate ale cetältii Sionului si izgoni pre ceice pälziia cetatea. /

Col. ii Antioh Sotir s-au luat muiare anume Verenica, fata luiPtolemeu Filadelful, impAratul Eghipetului, Si, dupáacéia, s-au pornit tot fázboiul intre impàratii cei ce au

is rämas in urna lui Alexandru, precum In Cartea Maca-veilor sä. véde.

Antioh cel Mare, supuind supt oblastiia lui Iudea, au pusla loc birurile slujitorilor beséricii, céle ce au fost ertatPtolemeu Filadelful, in vrémea celor 70 de tilcuitori. Si

20 pentru cruzimea acestui Antioh au fugit Onia preotul,tat5.1 lui Simon, din Ierusalim In Eghipet, diträ. PtolemeuEpifanes si s-au zidit beséria in tinutul Iliupoleos, plinindprorociia Isaiei, car& gaiaste la cap 9. /

f. 19v IarA mai pre urmá fu omorit, in Ierihon, de impà.'ratulCol. I 25 Ptolemeu; s'i luo preotiia, in urma lui, Ioann, care sä,

numéste Ircanos. intii <a Carte a> Macaveilor, cap 16.Ioann Ircanos, deschizind doao vistierii, din ale 8 ale

lui David, au dat 400 de talanti lui Antioh, ca sä, se de-pärteze de a robi Ierusalimul. lar din ceialaiti bani, ce-au

30 räimas, au fIcut case de säraci si de streini.

1 apoi] mai la urm5. C // 2 prinzindu-1 pre el C / lipsefte si pre el C /feciorii lui] fratii lui inpreun& C // 3 Upse,ste India Carte a Macabeilor, cap9-10 M // 5 talanzi M // 6 /ipse0e pentru " M, C ii 7 Upsefte cu TrifonM // 7-8 si pre acei doi feciori nu s-au tinut C // 9 dup5 acéia] apoi M /dupa aceea intre Simon s'i Trifon fu pace si au rklicat C // 12 de muereC / anume] pre M, C //13 Ptolomeu M / Eghiptului M / chip& aces.] apoi M, C //14 rézboae C /115 precum scrie la Macavei M, precum serie la Cartea MacoveiC// 17 supt oblkluirea lui C //19 Ptolomeu M / lipsefte in vrémea celor 70 de til-cuitori C / tilcuitori] almIcitori M// 21 atré] la C / Ptolomeu M//22 si au zidit M/zidit acolo C // 22-23 /iPsege plinind prorocia Isaiei carea grliaste la cap 9 M,C // 24-25 pre urm5. fu si el omortt de Ierihon inpératul Ptolomeu s'i In urma luiluá preotiea loan C // 25 Ptolomeu MI carele M 11 26 Ircanor C / /ipsefle intlia Cartea M / cap 17 C // 27 acest loan C // 28 talanzi M / lipse,ste ca M // 29 a robi] arapiC ¡/30 mai rimas M //

310 www.dacoromanica.ro

Pre Ircanos, insä1lndu-1 frate-sälu Aristovul, i-au luatDupg acéia, fiind Ierusalimul supt sapinirea

romanilor, au pus Pombie pre Ircanos preot. lar mai preurmä. 1-au pus Iulie Chesar i impArat Siriei. Dup. acéia

5 fu omorit de sabiia parthilor celor ce ajutau lui Andigon.impäratul Aristovul, inchizind in temnità pre mumg-sa

si pre cei doi frati ai lui, sä imbràcä cu diadimà implrä.-teasd. $i, cu inväTä.tura muerii lui, omori pre frate-säluAndigon i muri i el, fiind atunce, chid au murit el,

lo ani 475 de la Sedechie, cind s-au stricat Impàràiia jido-vilor. /

Col. II Selefc, feciorul lui Antioh celui Mare, au trimis preIliodor la Ierusalim, ca sà prade vistieriia beséricii, careleränindu-se de doi ingeri, muri. Iarà cu rugaciunea lui Onie

15 preotul, feciorul lui Simon, sà sculà iarài i sà intoarsela impäratul, desert. A 2-a <Carte a> Macaveilor, cap 3.

Antioh Epifanes, trimitindu-sà de tat5.-sAu la Roma,zällog de pace, fu prins in niste cetä.li de ale Asiriei i cumestesug scApInd de acolo, sä. numi Epifanes.

20 Deci, fiind in Roma dlog, precum am zis i auzindde moartea atine-säu si de rämt5.tile frAtini-säu, fugi dinRoma pre ascuns i sI puse impkat dupà moartea luiSelefc. Dupg acéia au vindut preotiia Ierusalimului luiIason i lui Menelau. Deci, ei, puindu-sá preoti, s-au nunait

25 cu nume päginesc si au acut neobrezuire in Ierusalim.$i au omorit Andronic pre Onia preotul, cu inv45.tura

lui Menelau, dupá porunca lui Antioh. Deci, biruind An-tioh Eghipetul, cu hiclesug, au venit i asupra Ierusali-mului de 1-au lAtut. i, dupà acéia, fu gonit din Eghipet

30 de solii carii venise de la Roma.$i puse Antioh idolul Diei Olimbiului, in besérica Ierusa-

limului i siliia pre jidovi sä: facà obiciaiurile céle$i cu multe féliuri de cazne a omorit 7 frati Macavei Im-

2 st6piniia M ¡/4 Chesariul M / du$ acéia] apoi M // 5 parthenilor C /Antigon M, Antieagos C // 9 Andigog C / 01 ]apoi C // 10 ani de la Sofonie476 C //12 cel Mare M // 13 pre Iliodor] idoliilor C // 14 iarl] i M // 15 /ipseftef eciorul lui Simon M, C 1116 In desArt M, desert si rusinat C / iipsqte A 2-a Cartea Macaveilor, cap 3 M // 17-18 Wog in Roma M 1/21 rAotAtile M // 22 si sä puse elInpirat CH 23 durd aceia] apoi M// 24 Apoi puindu-sà ei preotiC// 25 neobrezuire]nelegiuire C // 27 0 dup5. C / deci] apoi C // 28 hiclesug] mestesug C // 29 de s-aulAtut C / iipsqte i C / dupa acéia] apoi M // 30 carii] ce C // 31 Deai Olimbului C,Diei Olimbului M // 32 obicéiurile M // 33 Macovei C //

311

www.dacoromanica.ro

preunä Cu Eleazar, cäci nu vrea sä mänince carne deporc 0 sä se í'nchine idolilor, de pre cum le porunciia.lar mai pre urmä, ducindu-sä iarä0 asupra Ierusalimului,ca sä-1 strice de tot, 1-au impins Eliamid din cArut'l 0,

5 cäzind jos, s-au zdrobit ; 0 Mácar ea' mai pre urmä s-aucäit, iar incä-§ cu tieäloasä moarte s-au sfir0t. Intli <aCarte a> Macaveilor, cap 9.

Antioh Efpator, robind Vethsura 0 präclind Ierusalimul,mai pre urmä au dat jidovilor voe sä..-0 tie legile lor 0 au

10 izgonit pre Filip din Antiohiia. Dupä. acéia 11 legarä osta0ilui 0 pre el 0 pre Lisiia 0-i omorifl, cu Invätätura luiDimitrie Sotir, carele au impärälit in urma lui. A 2-a<Carte> a Macaveilor, cap 11. /

f. 20 Alexandru, omorind pre jidovi, foarte 11 urise norodulcol. 1.15 0 temindu-sä a läsa impärätiia feciorilor lui, pentru ca sänu räsplIteascsá lor céle ce au flcut el, au läsat impä'räl-tiia, dupg moartea lui muerii lui, Alexandrei.

ha dupsä ce au murit Alexandru, aceastä impäräteasä,Alexandra, care iaste insemnatä mai jos, in dia fatä,

20 fägäduind impärätiia lui Ircanos, fiiu-sä'u, pre carele 110 iubiia, au inchis in temnitä.' pre celalalt fecior al ei,Aristovul, cu muiarea luí 0 Cu copiii luí, ca nu cumva,rädicindu-sä, sä ja impärätiia de la Ircanos.

Pre aceastä. Cleopatra o au biruit in Acon, Antonie, ce25 ce o indelgise. Si s-au mutat impärätiia Eghipetului In

partea romanilor. Pre vrémea aceasta s-au supus Eghi-petul romanilor. /

Col. II Dimitrie Sotir, feciorul lui Selefc, intorcindu-se de laRoma, °moil': pre Antioh 0 pre Lisiia 0 puse arhiereu pre

lEleazar dascalul lor M// 2 de pre] dupA C/ idoilor precum porunciia M// 3 duchi-du-s1 iaasi] mergInd M // 4 lipsefte ca C // 5 lipsefte mai C // 6 Incá tot cu moarteC/ lipseFte intlia Carte a Macaveilor, cap 9 M, C//8 predind C// 9 am dat voe jidovilorM // 9-10 Ali tie legile lor, gonindu si pre Filip C // 10 dupl acéia] apoi M // 11lipseFte lui M // 10-11 du$ aceea legara pre el si pre ostasi lui si li omoria C //13lipsefte A 2-a Carte a Macaveilor, cap 11 M II 14 foarte urise M // 15 lipsefte pentruM //15-16 pentru cele ce acuse el C // 17 Alexandrii M // 18 IarA dupá moartea luiAlexandra C / AceastA. ImpArAteasl] implateasa lui M // 19 care este desenatAaci, In cealaltA fatA C, lipseFte M // 20-23 Au fAgAduit ImpArAtiia fii-slu lui Ircanos,pre carele-10 iubiia. $i au Inchis In temnia. pre Aristovul, celalalt fecior al ei, Cumuiarea lui s'i ca copiii, ca O. nu sA. adice cumva, a ia Implatiia de la IrcanosM// 20-22 fiului ei pre care il iubea foarte, ear pre cealalt fecior al ei 1-au inchisIn temnia Aristovul Impreunl ca muerea si Cu copilasí luí C // 25-26 In partea ro-manilor supusA M // 26-27 lipsefte Pro vrémea aceasta s-au supus Eghipetul roma-nilor M // 28 fecior lui M II

312

www.dacoromanica.ro

Alchim, päginul. i, impreunä cu el, trimise in Ierusalimpre Vachid, carele au pierdut pre multi din jidovi. Si auperit i Nicanor, voevodul lui Dimitrie, omorindu-se deluda. i dupä acéia, omori pre luda Macaveul prin Va-

s chid, pentru cl nu i-au fost ajutat frate-säu, Ioanathan,mäcar cä multe sä fägäduise Dimitrie lui Ioanathan, ca sáfacä pace cu dinsul i sä-i ajute.

Deci, bätindu-se Dhnitrie cu Alexandru Epifanes, fuomorit de dinsul. intiia Carte a Macaveilor, cap 8, 9, 10.

lo Alexandru Epifanes, feciorul lui Antioh Efpator, fäc1ndpace cu Ioanathan, feciorul lui Matathie, omorl pre Dimitrie,cu ajutoriul lui Ioanathan izbindi Alexandru, pentrumoartea tätine-säu i cinsti pre Ioanathan, cäci i-au ajutat.Dupä acéia, Ptolemeu Filopator, impäratul Eghipetului,

15 SOCT111 lui Alexandru, fädicind oaste asupra lui Alexandru,luo Intr-ajutor pe Dimitrie cel Mic. i, biraind pe Alexan-

dru, i-au luat toate cetätile i s-au luat i fata de la el,de o au dat lui Dimitrie celui Mic. lar Alexandru fugindla Araviia, i sä täe capul de Zadiil Arapul. Intii <a Carte>

zo a Macaveilor, cap 11.Dimitrie cel Mic, mniare pre fata lui Ptolemeu,

cad era mai nainte muiare lui Alexandru, impäräti inlocul lui Alexandru. Dupà: acéia fu omorit de Antioh celMic, pre carele 1-au fost adus Trifon din Araviia si au

zs impärätit Antioh In locul lui. India Carte a Macaveilor,cap 11 si 12.

Pre Antioh Mirax, feciorul lui .Alexandru, 1-au adusTrifon de la Aravia, pentru cä acolo Il crestea dupä moar-

1 p5gInul ] arhiereu C / j triraise cu el In Ierusalim M // 2 pierdut]omorlt C / lipsefte din C // 3 omorindu-s5. de Dimitrie sau de luda C 4 i preluda Macaveul C / i dupg acéia] apoi M / lipse,ste Macaveul M // 5 pentrucàci M// 5-9 lipsefte pentru ca nu i-au fost ajutat, cap .. . 8, 9, 10 C // 6-7lipse,ste m&car ca multe . . . cu dinsul ajute M // 8 deci] apoi M // 9lipse§te India Carte a Maccaveilor, cap 8, 9, 10 M // 10 lipse,ste Efpator C / fAcInd]dupa ce fAcu C // 11 lipse,ste feciorul lui Mattathie C // 12 lipse,ste cu ajutoriul luiIoanathan M, C / izbindi] rlzbun1 C / lipsefte Alexandra C //13 /ipsefte i cinstipre Ioanathan cad i-au ajutat C //14 dupä acéia] apoi M I/ 14-18 Apoi socru-sau Ptolemeu Filopator radicá oaste asupra lui i biruindu-1 ti la& toate cetatilesi pre fie-sa de au dat-o dap& Dirnitrie cel Mic C// 15-16 asupra ginere-sAu Alexan-dra, I luo ajutor M 1117 lipsefte i-au luat toate cetAtile i C / u-au luatpre fie-sa de la el M //18 cel Mic M // 19 i-au tliat capul Zavdiil M / capul de unarap anume Zavdiil C1119-20 lipsefte intlia Carte a Maccaveilor, cap 11 M// 21 lulndM / Ptolomeu M // 22 lipsefte carea era mai nainte muiare lui Alexandra M /

C ¡123-26 Apoi I-au omorlt si pre el Antioh, feciorul lui Alexandra M /I28 din Araviia M / lipse,ste pentru M / acolo crescuse M //

313

www.dacoromanica.ro

tea tä."tine-su. Acesta, omorind pre Dimitrie, impgratiIn locul lui in Antiohia i &de preotiia lui Ioanathan,feciorul Matathiei i cinsti pre el. lar mai pre urma fuomorit Antioh de Trifon.

5 Acest Trifon, spurcatul, au omorit pre sapinu-s5..u,Antioh Mirax 0 pre Ioanathan 0 pre amindoi feciorii lui,carii erau zällog la el ; i s-au mutat impärätiia Siriei laromani.

Antioh cel de pe urmä au fost impgrat mai pre urm5.10 decit toti la Siriia. i sä flcu Siriia supt bir romanilor.

Trimitind, drept acéia romanii pe Pombie asupra luiTigraf, impkatului Armeniei, au f5.' cut domn Siriei peScavron. lar Aristovul i Ircanos avea atunce intre din0inetocmire, pentni preotlia Ierusalimului. Drept acéia,

15 au pus Pombie pe Ircanos arhiereu in Ierusalim, prinajutoriul arapilor, iar pe Aristovul 0 pre feciorii lui i-audus legat in Roma 0 i-au dat In minile romanilor. i dup.&ce s5. puse Ircanos arhiereu, surp5; besérica acéia intru caré1-au pus 0 pus caii in fui§oarele beséricii ; drept acéia,

20 de atunce inainte n-au mai procopsit.f. 20v Crasos, r5.dicind oaste asupra parthilor, au cheltuit inCol. I räzboiu mai tot aurul care 1-au fost luat Pombie de la

sfinta beséria. Drept acéia, topind aur i Värsind in guralui, muri. i zicea lui: De aur te-au fost séte, bea aur".

25 Acéstia zice Filon istoricul.In vrémea lui Crasos s-au bAtut Iulie cu Pombie 0,

biruind Iiulie, au luat domniia 0 o au tinut singur, treiani i apte luni. Iar mai naintea lui, sä chivernisiiaobvtimea rimului de boerime ani 464; pentru cä de la Romil

30 au impärätit 7 impArati in 200 de ani.

1-2 5i omorInd pre Dirnitrie InparAti el In Antiohia M // 2 dede] chip& C // 3feciorn lui Matthei C f lipsefte o c // 5 lipsefte Acest M // 8 la Roma C //9-10 Antioh au Jost mai pre urna cleat toti la Siria M // 10 lipsefte SiriiaC j bir] biruinta M j romanilor] la romani C // 11 $i trimitind romaniipre Pombie M, Drept aceea trimetind romani pre Pombie C ¡/12 Trigan C /InpArat C 11 13 Scauros C // 13-14 avea vrajta pentru M, avea intre &hailtocmire pe atunci pentru C 1114 drept] pentru M ¡/16 Aristovor C // 16-17 tip-seFte 0 pre feciorii luí i-au dus legatí In Roma 0 M // 17 lipsefte i i-au dat in rota&romanilor C /I 17-20 i surpl Ircanos besérica 0 puse caii In foi§oaale beséricii,din care ai el n-au mai procopsit M II 20 lipsefte inainte C / pricopsit C// 22rlzboiu] caste M / care] ce C // 23 drept] pentru M / aurul C / varsInd] turnIndu-iM JJ24 lipse,ste lui M // 23-24 ai tornindu-1 In gur5.-i ti zicea: de aur te-au fost séte,bea, acum de te saturS. C // 24 Dar Ii zicea: te-au fost séte de aur, bea aur M // 25lipsefte acéstia zice Filon istoricul C / istoric M // 26-3 lipsesc M // 27 biruind Iuliei-au luat sapinirea C 1/27-3 lipsefte 0 o au tinut singur.. . pinà In vrémea lui C //

314

www.dacoromanica.ro

Deci, petrecindu-s4 acei impärati, s-au rädicat chiver-nisitori RImului ipat i indrepta norodul ping In vrémealui Iulie Chesar, carele au impärä'tit

Acest Iulie Chesar, bätindu-se cu Pombie, birui pre5 dInsul si multe pärti ale lumii cu sabiia au supus supt

biruinta lui. i pentru vredinciia lui s-au pus ImpIratrimlénilor, de boiarii Rimului. Leat 5154.

Pentru 3 Irozi pomenéste Sfinta Scripturä: pentru IrodAscalonitul, intru a cäruia vréme, la 30 de ani a Imp.Ir5.-

10 tiei lui, s-au ngscut Hristos i s-au omorit coconii Vithlee-mului ; al doilea, Irod Antipa, carele stäpinea a patra partedin Galilea, la carele au trimis Pilat pe Hristos ; al treilea,Irod Agripa, feciorul lui Alexandru i nepot lui Ascalonit,carele au omorit pre Iacov si au 1nchis In temnitä pre

15 Petru, precum scrie la Faptele sfintilor Apostoli. /Col. 1% Cade-sä a sti cum cä Mathan i Melhi sä trag din David.

trig Mathan prin Solomon, iar Melhi prin Nathan, fecio-rul lui David. Mathan acesta i Melhi au fost frati dintr-omum5. si din doi tati, precum Ieronim la Luca zice.

20 Dupä ce au rämas Estha, muiarea lui Mathan, vIduv5., oau luat Melhi, frate-säu, muiare lui-s, ca sä rädice sä.rnintäfratelui säu, celui mort. Si flcu Melhi dintr-insa pre Ili.lar Mathan au fost fäcut si el, dintr-Insa fecior pe Iacov.

Drept acéia, Iacov si Ili au fost frati dintr-o mumä25 din doi tati. Si, lulndu-si Ili muiare, muri, nefIcind cu ia

feciori.Drept acéia au luat Iacov, fratele lui Ili, pre cumnatä-sa

muiare si au näscut dintr-insa sementie frätini-s5.0 pre

4 Acest Iulie Chesar C / lipseste carele C // 5 dinsul] el C // 4-7 Acest IulieChesar biruind pre Pombie i multe pIrti ale lumii, pentru vredniciia lui s-au alesde boiarii Rimului a fi Implrat rimlénilor, leat 5154; a mai nainte s5. chivernisiiaRimul de ipati M// 6 lipsefte 2lui C 1/7 lipseste leat 5154 C // 8-15 lipsescC // 8 Irodi M / lipseste pentru 2 M 10 i acest Irod au omorit pruncii inVithleem M // 11 carele] acesta M // 13 fecior M / nepot Ascalonitului M // 14carele] acesta M // 15 si pre Petra M / Faptele Apostolilor M // 17 iar] j C /Nathan] Ghethram M f lipseste feciorul lui David M // 19 precum zice Ieroniinla Luca C, lipseFte M // 20-21 Estha muerea lui Matthan, dupá ce au amas vaduváau luat de bgrbat pre Mslhi, fratele birbatului ei Matthan, ca s5. r5.dice C It 21lipsqte majare luis M // 22 frAtine-slu M, C / lipse,ste celui mort M, C / lipse,steMelhi C // 23 Mattahn Inc5. M / lipseste i el M / si el cu dinsa pre Iacov Cll 24-25frati din doi tati si dintr-o mamá M // 25-26 Si dup5, ce se-an luat Ili muere,mud si el nefAcInd copii C // 25 nefAcind copii M // 27-28 Apoi o au luat frate-sku Iacov i náscu M // 27 lipseste fratele lui Ili C // 27-28 muere precumnatl-sa, muerea lui 1h i au nIscut C //

315www.dacoromanica.ro

Iosif, bkbatul Precinstii. Si fu Iosif fecior firesc lui Iacov,iar lui Ili fecior dup5. lége. Si. drept acéia zice Matheievanghelistul pre Iosif a fi fecior lui Iacov, iar Luca nu-m4te pre el fecior lui Ili.

5 Fericita fecioara Maria era de 15 ani cind au luat inpintece de la Duhul Stint, prin bungvestirea ingerului.Pentru c5, de 3 ani au fost cind au intrat in Sfinta Sfinte-lor i dup51 12 ani bine i s5. vesti. Si au trädt, dupá iraltarealui Hristos ani 24 0 fu inäiltat5, la ceriuri la 72 de ani ai

zo vietii ei, ce au tràit pre p5mint. /f. 21 Aceast5.' Salozni au näp5stuit pre Mariamna, muiareaCol. I lui Irod cá au preacurvit. i auzind Irod au omorit pre

Mariamna. /Col. II Acest Octavie Avgust Chesar au luat imp5x5.tiia dup51

15 Iulie, carele acind polaturi, adecà case impgrate§ti, auintrebat pre Sevilla prorocita citi ami vor sta palaturileacélia. Iar ia, prorocind, i-au fa'spuns cum cá vor sta OraIn vrémea ce va na0e o fecioar5. curat5. fiiu. lar el, auzindacéstia, i-au p5sut cá nu sà vor strica nici odinioar5 pen-

20 tru neincredintarea cuvintului.Deci la 42 de ani ai impsársátiei lui, n5scindu-s5. Hristos

din fecioara Maria, chiemg prorocita Sevilla pre Octaviea.ra'tä lui, in soare, pre Fecioara, tiind in bratele ei pre

Hristos. i zise lui: Aceasta iaste Fecioara acéia caré au25 zascut pruncul". i indatá cazuri casele.

lar locul acela, intru care era casele, sä numé0e: LoculCeriului. Acéstea zic

La 42 de ami ai impgatiei lui Octavie Avgust s-au näscutIisus Hristos, in Vitleemul Iudeii, care iaste cetatea lui

30 David, din fecioara Maria, in noaptea spre duminea.Care mintuitor al nostru Iisus Hristos, arhiereul cel ales,de 30 ami de era cind s-au botezat de Ioann prorocul in

1 blrbatul] logodnicul C // 2 lipseFte i C / drept] pentru M 1 3 pre]pentru C // 6 de la] din M, C / prin bunavestire a ingerului C // 8 §*1 tocmaidup5. C // 8-9 Si dupá in5ltarea domnului nostru Iisus Hristos au mai trAitMaica Preacurata Ina 24 de ani C // 9 cer C // 10 ei] sale M // 12 cá ar fi prea-curvit M, cum cá ar fi preacurvit C //14-27 lipsese C 1115 palaturi M // 17 i-auaspuns] au zis M / lipsepte cum M 1119 lipse,ste acéstia M // 22 Sivilaprorocita M // 23 lips* lui M 24 car6] ce M // 26 carele M // 27 acéstea]precum M// 28 Avgust Chesar M, C// 28-29 s-au n5scut Hristos In Vithleemul Iudei,cetatea lui M, s-au nascut Hristos in Vithleem cetatea lui C// 30 spre] despre C // 31Iar mintuitorul nostru C // 32 era de 30 de ani and C / prorocul] Predeteciu M //

316

www.dacoromanica.ro

Iordan, inVätind in urma botezului 3 ani §i 3 luni §i. dupàacéia rästignindu-sA, murind §i ingropindu-se, a treia zis-au sculat din morti §i s-au argtat ucenicilor lui de 12ori in cele 40 de zile ce au petrecut pre päimint, dup5.'

5 inviare.lar la 40 de zile s-au inältat la ceriuri §i au §5.zut de-a

dreapta Taalui. lar la 50 de zile dupà inviare au trimisucenicilor lui Duhul Sfint, int5rind pre ei, càrora le-audat putére a face minuni §i a dezlega p5.catele.

10 In urma lui Octavie Avgust au luat impdrätiia Tiverie,carele au trim5s domn jidovilor pre Valia. Acesta de fatä.'vindea preotiia. Si intii au izgonit pre Anna, puind inlocul lui pre Ismail 0 mai pre urmä au pus pre Eleazar,feciorul Annei. Si dupg acéia pre Simon §i mai pre urrn5.

15 pre Iosif, carele s5. nurniia §i. Caiafa, intr-a cgruia vrémeau päitimit §i domnul nostru Iisus Hristos. /

f. 21v Acest Antipatru era din limbi de neam idumeu. AcestaCol. I au avut 4 feciori, dintru carii iaste unul §i Irod Ascaionitul.

Pre acest Antipatru, pirindu-1 oarecine cältrl impäratul20 Avgust, cum c51-i iaste vrà'jma§ §i vinzgtor, vrea sg-1

piarz5..Deci, arainduli Antipatru ranele care au fost pItimit

pentru dhisul, sä curAti de villa. Drept acéia, acind paceimpAratul cu dinsul, au pus pre fiiu-sAu, hod, impkat

25 Iudeii, carele au fost avind muiare pre Mariamna, fatalui Ircanos, prin card au luat §i imp5.'rätiia. Acest Irods-au §.1 obrezuit.

Irod Ascalonitul, puindu-s5. implrat Iudeii de Antonie§i de Avgust, la al patrulea an a imparaitiei lui §-au ci§tigat,

30 din 4 mueri ce au avut, 6 feciori, carii sint insemnati maisus, in céia fatà. Acesta, pentru nap5stuirea cea minci-noas5, a Salomi, §-au omorit pre Mariamn, muiarea lui.

1 s'i In urma botezului Inv5.tind C / s'i dupa acéia] apoi M, C // 2-3 murind sifnviind din morti, a treia zi, s-au ar5.tat C // 3 lui] s.5.i M. C // 4 intru acele 40 dezile, M, Intr-acole 40 de zile C // 6 cer C // 8 lui] si M, C / pre Duhul Sf hit M,C/ Inarindu-i M // 8-9 IntArindu-i pre ei, dindu-le putero a face minuni s'i a.erta pacatele lumii C // 9 si putére M / dezlega] erta M // 10-27 lipsesc C //10-16 lipsesc M II 19 c5.tr5.] la M // 22 Dar arltind M // Textul rfndurilor 24-27este rupt in ms. M //22-27 Antipatru. ... <rupt> Imp5satul a. mintui devinov54ie si Impacindu-s5. cu imp5.ratul au f5.cut pre fii-s5.0 Irod ImplratIudeii... <rupt> Mariamna, fats. lui Ircanos, prin carele au si luat impl-ratiia. Acest Irod s-au si obrezuit M // 29-30 rupt: s-au ctstigat din 4 mueri ce auavut M 1130 ce avea 7 feciori C // 30-31 lipsote carii slut Insemnati mai sus, Incéia fail. M. C // 31 pentru] dup5. C / lipsefte cea mincinoasi C II 32 Salomiii M //

317

www.dacoromanica.ro

In vrémea acestuiia s-au rascut domnul nostru IisusHristos. Acesta au omorit i coconii din Vithleem i Ind

ai lui, pre Aristovul, si pre Alexandru i pre Antipatru.8i au träit, In urma uciderii coconilor ani 7, intru carii

5 ani domnul nostm Iisus Hristos au fost fugit la Eghipetpcu maid-sa cu Iosif. lar dup5.' moartea lui Irod s-auintors Iosif, impreung cu coconul i cu maid-sa la Iudea,dupà porunca ingerului i läcuirä: In Nazaretul Galileii.Iarg hod au murit cu moarte tidloasä, puind In /ocul luipre Arhelau. Aceasta iaste istorie besericeasd.

10 Murind Irod Ascalonitul, s-au Impärtit imp5.rätiias-au dat-o jumätate de parte lui Arhelau, carele mäcar càsà numiia st5pInitor la a 4-a parte, iar el stäpirdia doaopärti, pentru cà tinea Iudea i Idumea. Asijderea s-au

15 Impärtit i céialaltà jumätate i s-au dat o parte lui IrodTetrarhul, aded Galilea, iar céialaltä parte s-au dat

lui Filip, aded Ituriia i Trahoniia. lar singursaptnitor niciodatà n-au stätut Arhelau, ci numai dinpkérea norodului sà numfia singur sapinitor. /

Col. 11 20 Acest Tiverie au ImpLAtit Inaintea p5.timirii Domnuluiani 18 si dupa paimire ani 5.

Aicea la nasterea lui Hristos s-au plinit veacul al cinci-lea si s-au Inceput al saselea, care va tinea pin5.1a sfirsitullumii. Insä impreunIndu-se toti anii, de la Adam pin5. la

25 Hristos sint ani 5199.Trecut-au, precum scrie Rwde dträ. fericitul Avgustin,

de la zidirea lumii ping la zidirea Rimului ani 4474 si dela zidirea Rimului pinä la nasterea lui Hristos ani 715,

1 rupt: in vrémea acestuia s-au nascut M // 2 5i tot acesta au omorit co-conii C / lipse0e i M 1 din] In M // 2-3 si Inca. §i pre ai lui M, i Inca §.1 pre aisai, °Aka pre C // 3 rupt §i pre Alexandru si pre Antipatru M // 4 5i. au maitrait C / coconilor] pruncilor M, C I 7 ani M / intru) In M // 4-7 Inca. 7 ani,In care ani au fost fugit la Eghipet Iosif Cu domnul Iisus Hristos qi Cu fecioaraMariea. lar dupa ce au murit Irod s-au Intors iarls Iosif cu pruncul i cu maica-sa In Iudea C // 6 rupt: maica-sa §*1 cu Iosif. lar M // 7 Iosif cu Iisus pruncul Mla] In M 118 dup5.] prin M rupt: lacuir5. In Nazaretul Galileii M // 9-10 lar Iroddupa ce au murit cu moarte ticaloasa, au ramas In locu lui Arheleu C // 9puindu-s5. M II 10 lui] säu M / lipsege pre M II 11-21 lipsesc C // 13 rupt: sànurniia stapfnitor la a 4-a M 1114 lipsefle pentru M // 15 rupt: jumatate çi s-audat o parte M // 17 fratine-sau IA lipsqte adeca M rupt lar singur st5.-pinitor M // 18 din] dup5. M //19 el singur M If 20-25 lipsesc M // 22 lui)mintuitorului nostru Iisus // 26 lipsef te Trecut-au precum M // 27 0, de la 1 Mil26-27 catre fericitul Avgustin de la zidirea Rfmului ani 4474 C //f

318

www.dacoromanica.ro

carii fac de toti, de la facerea lumii ping la Hristos, ani5199 <sic>.

Dupg 13 ani a na4terii lui Hristos s-au numgrat norodulcetlténilor Rimului 0, in vrémea lui Octavie, s-au aflat

5 de 90 de ori cite 380 de mii. A5a zice Ro)de.Veacul cel dintii s-au inceput de la Adam 0 au tinut

pinà.' la Noe, ani 1642. *i. de la na§terea lui Noe Oda' laPotop au trecut ani 600, carii fac de toti, de la Adam pingla Potop, ani 2242.

10 Veacul al doilea s-au inceput de la Potop 0 au tinut pingla nWerea lui Avraam, cuprinzind ani 942, carii fac detoti, de la Adam ping la Avraam, ani 3184.

Veacul al treilea s-au inceput de la na§terea lui Avraamping la David, cuprinzind ani 1020. Deci de la Adam pink'

15 la David fac de toti ami 4204. intre veacul acesta, adecgdupg 3184 de ani de la Adam fu e0rea feciorilor lui [sraildin Eghipet.

Veacul al patrulea iaste de la David ping la mutareaVavilonului, cuprinzind ani 409, carii fac de toti, de la

20 Adam ping la mutarea Vavilonului, ani 4613.Veacul al cincilea iaste de la mutarea Vavilonului ping

la na§terea lui Hristos, cuprinzind ami 586, carii fac detoti, de la Adam ping la Hristos, ani 5199.

Veacul al aselea iaste de la Hristos ping la zioa jude-25 cgtii.

Veacul al §aptelea sg incépe de la zioa judecgtii 0 nusg sfiqa§te in véci. /

f. 22 Arhelau, dupg vrgjbile die indelungate ce au avut cuCol. I fratii lui, puindu-sg stgpinitor preste doao pgrti, aded. pre

30 Iudea 0 pre Idumea 0 ingltindu-se cu end a sg numiimpgrat, fu pirit cgted. Chesar, cum ea va sg impgrIteascg.

, miniindu-sg Chesar, 1-au izgonit la Viena 0 au impgrtitdomniia lui la tinuturi mai mici. i trimise Chesar la Iudeaeparh pe Componie.

28-1 rupt : 715, carii fac de toti de la M¡ facerea ] zidirea MI lipse,ste de lafacerea lumii pinl la Hristos C 112 ani 5199, precum s5, vede mai sus C // 3-4 s-aufost nunarat norodul Rimului si s-au aflat C // 4 ceatii M / rupt : Rimului s'i invremea lui Octavie s-au aflat de M // 5 90] noaozeci M / de mii de oameni C /lipsefte asa M // 6 Pentru anii veacurilor, dupá cum zice Evsenie, Sofronie,Avgustin si Ieronim. Veacul dintii M // 8 lipsege au trecut C / lipseftede toti C ¡/12 /ipse,ste de toti C 1115 fac de toti] cuprind C //16 /ipse,ste dup5. C /feciorilor] fiilor C // 18 iaste] s-au inceput M // 19 lipsqte de toti C // 21 cinceleaM / rupt : Vavilonului M // 22 nasterea domnului nostru Iisus Hristos C / 587C// 23 lipsefte de toti C]// 28-34 lipsesc M. C //

319www.dacoromanica.ro

Irod Agripa, fiind istet la minte de intimplärile vremilor,dindu-i-se stäpinirile de a patra parte a lui Filip si a luiLisanie i in Iudea fiind impàrätiia lui, omori pre Iacov,cu voia jidovilor i inchise in temnitä si pe Petru. lar mai

5 pre urmäi, cinstindu-sä ca un Dumnezeu, auzi vestitorräu gräind de sfirsitul lui.

Ïn vrémea lui Amon Ruful au murit Avgust Chesar,inpärätind ani 55, dintre carii ani au impärätit, impreunàcu dinsul, Antonie, 13 ani.

10 Irod Antipa, ducindu-s5. la Roma, s-au fägkluit Iro-diadii, muerii frätini-säu lui Filip ca, de sä va intoarcede la Roma cu bine, sà o la muiare. Deci, intorcindu-sAimpgrat al Iudeii, o au luat. In vrémea acestuia au pätimitdomnul nostru Iisus Hristos i s-au täiat i capul lui Ioann

Is Botezätoriul.Acest Irod, dupä ce s-au invräjbit cu frate-säu Arhelau,

zavistuindu-1 pre el, au fugit la Roma, cälträ Irod Agripa,cu invätätura muerii lui i näpästuind pre el Irod Agripaaträ implratul, fu izgonit la Lugdon.

20 Aicea scriem aseminarea ce au apostolii i prorocii spresimvolul (adecà märturisirea) crediatii. /

Col. II Ieremia Tatà au numit pre Cela ce au f5.cut ceriulpamintul.

Petru Crez in Dumnezeu Taal, atottiitoriul.25 Daniil Aräz 4 bärbati in mijlocul focului i chipul

a cite 4 iaste asémenea cu Fiiul luiDumnezeu.

Andrei Si In Iisus Hristos, Fiiul lui, cel unulrascut.

so Isaia lata, Fccioara in pintece va lua 0 vanaste

Iacov cel Mare Carele s-au zernislit din Duhul Stint,adecà s-au näscut din fecioara Maria.

Isaia Ca o oae spre junghiiare fu dus.35 Ioann Pätimind in vrémea lui Pilat din Pont

murind i ingropindu-se.

1 din IntImplarea C111-36 /ipsesc M //2 ducIndu-si In stApinirile partii lui FilipC//4 i Inchise 0 pre Petre In temnità C// 5 Dumnezeu]zeu C // 5-6 auzi un vestitor!Au vestind pentru sfIrsitul lui C// 7-9 /ipsesc C//13 0 In vremea aceea C//17 /ipseftewe el C / lipseFte Irod C // 19 atre C / izgonit] surghiunit C / Logdon C ¡122 aunumit Tatl C // 26 al cite; 4 C // 34 §i ca o oaie va fi dus spre junghiere C //

320

www.dacoromanica.ro

Osie Fi-voiu tie moarte, o moarte 1 Muscarevoiu fi tie, o, iadule.

lard acesta Cerceta-va pre noi, dupä doao zile 0 atreia zi radica-va pre noi.

5 Thoma Pogoritu-s-au in iad 0 a treia zi s-ausculat.

David Suitu-s-au Dumnezeu intru clicuri.lard acesta. Zis-au Domnul, domnului mieu: Sail

de-a dreapta mea".10 Iacov cel Mic S-au suit in ceriuri, au ezut de-a dreapta

Tatalui.boil Radica-va limbi in izvorul lui Iosafat

0 acolo voiu judeca pre din0i.Filip Iara venind a judeca vii i morti.

15 Zaharia Sapte ochi au facut ca sa se odihneascl.duhul mieu, in pamin' tul miiazeinoapte.

Ioil Voiu varsa din duhul mieu peste tot-trupul.

Solomon Una iaste porumbita mea, una iaste-20 maica ei, adeca din nWerea ei.

Mathei Sfintä catholiceascä besérica.Mihea Oasele fratilor no0ri O. se intoarc5. catri

Israil.Sitnon Impä.'rtIsirea cu sfintii i lasarea pica-

25 telor.Iezechiil Iata, eu voiu scoate pre voi din gropile

voastre, norodul mieu.Thadeu Inviiare trupului.Dania In zioa acéia sa va min' tui tot norodul

30 mieu, care sa va afla scris in cartea vietii.Mathia Viata vécinica. Amin.

1-2 lipsesc C// 1-31 /ipsesc M// 4 va ràdica pre noi C // 10 i au qezut c13 dingii] ei C /114 lar viind va judeca C // 15-16 duhul meu ca s odihneascilIn plmlntul mieziinoapte. //20 din] de la C // 24 Simeon C /16.sarea.] ertarea C

www.dacoromanica.ro

ASEZAMiNTULMANASTIRII ANTIM

www.dacoromanica.ro

B21

f. 4 Invdtaturi pentru adzainfritul cinstitei manastiria Tuturor Sfintilor, adecd Capete 32 intru carelesà." coprind toatd chiverniseala mandstirii 0 fin-duiala milelor ce s-au hotarit sa se faci pre anla sdraci 0 la lipsiti, din venitul casei. Acum,intr-acestas chip 4a*zat in zilele prealuminatului 0inaltatului domn Io Constandin B<rincoveanu5Basarab Voevod, de noi smeritul mitropolit alUngrovlahiei Anthim Ivireanul ctitorul.

La leat 7221, aprilie 24, In care an s-au in-ceput zidirea beséricii./

L 4v Toatà suflarea, zice prorocul,ante pre Domnul peste tot locul.$i melciul incI, coarne malta,Ca sà.-1 lAudgm, pre toti ne-nvat1.1

f. 5 PINAX ALE CAPETELOR CE Si AFLi INTR-ACEASTA CARTULUIP.

Pentru s5. nu fie m6.n6stirea supus6. list IPentru egumen list 2Pentru epitropi list 2Pentru cAlugAri list 4Pentru preoti list 4Pentru Invatatura copiilor list 5

www.dacoromanica.ro

Pentru Ingroparea celor morti list 6Pentru mila celor inchivi vi siracilor list 7Pentru Imbricimintele celor goli list 7Pentru miritatul unii féte list 7Pentru chiverniseala celor streini list 8/

1. 5' 12. Pentru candele list 8Pentru cei Patru sfinti i pentru sirindariu list 8

Pentru liturghii list 10Pentru simbriia slugilor v't petrecaniia lor list 10Pentru cei ce vor milui casa list 11Pentru tipografie list 12Pentru vivlioticä list 13Pentru lnoirea hrisoavelor list 13Pentru licuirea arhiereilor list 14Pentru poclonul vlädicäi list 14Pentru cercetarea bolnavilor list 15Pentru pogrebaniia egumenului list 16Pentru purtarea de grije a epitropilor list 17Pentru zeciuiala banilor list 18/

1. 6 26. Pentru alégerea egumenului list 19Pentru venitul beséricii list 20Pentru schituri list 21Pentru poménic list 21Pentru cinstea epitropilor list 21Pentru Indoirea milelor list 22Pentru cetaniia capetelor list 22

ALTE CAPETE DE INVATATURA

Pentru dinta priceavtenie list 24Pentru de va lisa nevtine vreo milä list 24Pentru sä nu scuteasci bucate streine list 25Pentru si nu si Impresoare moviia streini list 25Pentru mormIntele den besérici. list 25Pentru pistrarea curtii cei dentti list 26Pentru sisindariul nostru list 26Pentru pistrarea sculelor streine list 26/

f. 7 PredoslovieNici un lucru nu iaste atita de priimit inaintea lui Dum-

nezeu ca facerile de bine ce s5, fac la graci i la sfintelebesérici. i pentru aceasta vedem in sfinta Evanghelie,cum a domnul nostru Iisus Hristos pre altii nu face mcl-

326

www.dacoromanica.ro

327

téni cere§tii sale Impärätii, färä numai pre aceia ce aufäcut faceri de bine Intru aceastä lume, adeca pre cei ceau miluit pre cei skaci, au säturat pre cei fläminzi, auad5.pat pre cei seto, au imbräcat pre cei goli, au mingliat

L 7v pre / cei streini 0 au cälutat pre cei bolnavi i inch4.Drept acéia i fericitul Pavel fiind de Dumnezeu invätat,tiind cum cä acéste bunätät mijlocesc cretinilor mintuire

sufleteasel, ne invatä la 13 capete cätrá evrei, acésteasä avem pururea intru pomenire i sà le facem cu osirdie,(zicind) facerile de bine 0 impärtä0rea sä nu uitati,c5. cu järtve ca acéstea sä. imblinz4te Dumnezeu".

Deci, cu aceastä socotea1ä i eu smeritul mitropolital Ungrovlahiei Anthim Ivireanul, pentru ca sä fac putinfolos sufletului mieu i sà aib pomenirea mea cea de toatezilele i in viatä i dupä moarte, m-am apucat de am inältatdin temelie acest sfint lam§ In slava lui Dumnezeu i infracinstea Tuturor Sfintilor i cu acea putind agonisitä

f. 8 ce mi-au däruit mila lui Dumnezeu 0 am c4tigat i eucu multele osteneli i cu sudoarea fétei méle am sävir0t-o0 am Infrumosetat-o precum sä véde. i i-am hotäritputin venit dupä putinta mea; Intii, pentru ca, sä aibäcasa lui Dumnezeu cuviincioasa ei podoaliä i chiverni-sealä. A dooa, pentru ca sä aibä i säracii oarecare ajuto-riu i mingliare. Si a treia, pentru ca sä aibà imprema cumine de-a pururea, pomenire citi vor milui casa aceasta.

Dará de vréme ce binele nu iaste bine, deaca nu sä facebine, pentru aceasta am hotärit acéste capete ce scriem injos sá stea nesträmutate, pentru ca sà se facl pururea chi-

f. 8v vernisela cu frica /ui Dumnezeu, cu intelepciune, / cu soco-tealä i cu bunä rinduiald, dupá dreapta noastrà socotealäce am avut dintru Inceput i dupà cum o pohté§te i légeabunei chiverniseli. /

f. 9 Agazeimintul tuturor lucrurilor gi a rinduialelor ce vasmereniia noastrei sci se faca necontenit i neschimbat intofi anii la besérica noastrii din Bucuregti ce am zidit inslava lui Dumnezeu gi intru cinstea tuturor sfinfilor.

Cap 1. Pentru sá nu fie mänästireasupusä

Aceastä sfintä beséricäce am zidit in slava lui DumnezeuIntru cinstea i pomenirea tuturor sfintilor, fiind roada

9v ostenélelor méle celor multe, o am dat / 0 o am. inchinat

www.dacoromanica.ro

cu multä. plecgciune 0 cucerie marelui Dumnezeu 0 min-tuitoriului nostru Iisus Hristos 0 o am supus ca o incepg-turg sfintg supt acopergmintul 0 stgpinirea lui, ca celuiace iaste stgpin a toate.

Drept acéia, cu hotgrire, desgvir0t vom sá fie slobodg,nesupusg 0 nestäpinitä de nici un fél de obraz, nici dedomnul tgrii nici de arhiereul carele va fi dupä vremi, nicide vreunul din bojar. Iarg de va indrIzni cineva (veri cuce mijloc pentru vreo pricing ce o va naste mintea lui),au din ceata besericeascg, au din ceata mireneascä s5.o supue pre dinsa si sä o inchine undeva, au de-ale ei ceva,unul ca acela sl fie afurisit 0 neertat si in cest veac si incel viitor de domnul Dumnezeu atottiitoriul 0 supus véci-nicei anathemi si la infrico§ata zi a judecdtii sg aibg pir4pre toti sfintii. /

£10 Cap 2. Pentru egumeniSI se chiverniseasa mäingstirea si pe dinlguntru si pe

dinafarl la toate trebile ei de singur egumenul carele vafi dupg vremi, cu intreagg socotealg, cu bune cumpagri0 cu frica lui Dumnezeu avind grije pururea A, se uitecu ochi de§teptati la folosul 0 sporul ei, la care trebi fgrgde préget si flrá de lenevire, s5. aibg a sá impreuna adésiasi a lua sfatul 0 invatgtura a celor 5 epitropi ce am rinduitmai jos, pentru mai multa adeverintg si intemeiare ; cgsint mai buni doi decit unul", zice Hristos. /

Cap 3. Pentru epitropiAjutoriu egumenului pentru bung chiverniseala mäings-

tirei 0 a tuturor veniturilor ei, hotgrim sg' fie 5 epitropidin ceata negutgtoreascg, pre carii i-am ales noi InOnede bungvoia noastrg 0 i-am asgzat. Si stilt ace0ea: jupanNeacsul biv staroste, jupan Nica zaraful, jupan Manulal lui Apostoli, jupan Gheorghe abagiul sin Vasilie 0jupan Serban sin Grozii, carii sá aibä datorie de doao oriintr-un an, la S-ti Gheorghe si la S-ti Dimitrie, sá fieostenitori pentru dragostea lui Dumnezeu 0 a beséricii, sgmeargg s5. cercetéze pe egumenul 0 sg-i la seama pentru

I. 11 tot venitul 0 cheltuiala casei / 0 sa insemndze intr-un

1.10w

128

www.dacoromanica.ro

catastih stätkor, venitul si toatä cheltuiala pe scurt sicu intelégere, pentru ca sä.' se afle insemnarea aceasta infiestecare an: dintru care sä va putea intelége sporul sipaguba. Si de vor cunoaste epitropii a din nechiverni-seala egumenului sä., face vreo pagubl casei, ii pohtim inDomnul cu dragoste frkeascä s5. mijloceasca In tot chipulsä indreptéze lucrul acela, ca A nu sä: facI pagul3ä si s5.Inv* pe egumenul pentru sporul casei.

Iar5, de vor vedea care cumva epitropii ci egumenulacela nu s-au supus dreptItii, nici acelor inv545.turi, ciiarä.'s, prin nechiversinirea lui, s-au mijlocit casei si aldoilea an pagub5., atunce sä aib5, epitropii voe, cu stireadomnului si a mitropolitului tkii, sg-1 scoatä de acolea /

f. 11v s'i sà.' pue pe altul carele sä.' va supune dreptätii si lui sá isä.' ja seama pinä intr-un cap de at'l; s'i ce pagubä sä vacunoaste a.' va fi f5.cut, sa-1 facä si flea: voia lui, cu stireadomnului si a arhiereului, sä.' pue la loc. $i inas sà sepedepseasa ca o slug5.1énes5. si viclean5., care au ingropattalantul domnului sä.'u si ca un fur de sfinte s'i rà.'pitor s'inapästuitor al sgracilor, pentru ca sä.' vazä si altii sä seindreptéze; cä'ci noi am hotkit acel venit al casei sä fie alskacilor, precum insemnäim mai jos.

$i sà aibä.' datorie dumnealor sà cercetéze cu tot denadin-sul, sä vazä face egumenul acea milä necontenit precums-au hotkit, au ba? Pentru csáci s'i cuvine egumenul s5.fie 'Astor, iarA nu nIemit.

Pentru care lucru ii pohtim pe dumnealor ca pe nistef. 12 fii iubiti, sI facä aceastä. osteneard / si sä.' sàvirseascä cu

nevointä cite noi am hotkit, pentru ca sà." cistige fiesteca-rele pentru osteneala sa plata cea vrédnic'd de la Dumnezeu.

Cap 4. Pentru CallugIriIn mänästire, in curtea dintii, sä se afle 15.cuitori cu

sälz5.mhitul pentru slujba beséricii; egumenul, doi iero-moms greci carii s5. fie In strana cea mare sä cinte slujbagrecéste, un diacon, un eclisiiarh monah, au si ieromonahde sä va intimpla, un paraeclisiiarh, un chilliias pentruslujba egumenului, un cintket de va fi alug5x, au simirean neinsurat.

$i de sä. va intimpla cineva din iubitorii de Hristoscrestini vreun om de cinste, au din ceata boereascä au din

329

www.dacoromanica.ro

ceata neguSatoreasca, sä se indémne de voia lui sa poh-f. 12v teasca / viata calugäreasc5. 0 va vrea sa lacuiasca in manas-

tire, sä fie priimit.in a dooa curte: un chelar alugär, un magupeS, doi

feciori neinsuraS de slujbä, doi argati, un gradinar, unvezetiu, un Sigan cu un copil pentru treaba cuhniei. Iarade vor cunoa0e egumenul 0 epitropii ca nu sä: va puteachivernisi casa cu atitea slugi, sä." mai pue pe ciS vor socotica vor trebui 0 fiWecarele sa aiba hrana sa din casä: 0simbriia dupá cum s-ar socoti ca ar fi multemiti.

Cap 5. Pentru preoSiDoi preori de mir vom sä: fie la besérica in strana cea

mica, &A cinte slujba rumané0e, pentru caci fiind beséricacea véche de lemn mai nainte de mir 0 zidindu-sä aceasta,

f. 13 n-am vrut sä-i lipsim pre / acei preaS din mahala, pentrumil' Igliarea lor 0 pentru odihna mahalagiilor 0 li s-aurinduit sä ja simbrie fiqtecarele de an cite talen 20 0cite ase chile de piine pentru mincaré; insa din venitulbeséricii ei sa n-aibà treaba a lua nimica nici de la un félde slujba ce sa savira§te in besérica, fail numai sà ja desarindar fiWecarele cite un taler.

Cap 6. Pentru invätätura copiilorLa trei copii saraci ce vor sa Inv* carte sa li sá dea

cite §ase bani de zi de min' care 0 la Pa0i cite o dulamàde aba de 2 zloSi 0 cite un i§lic 0 cite o paréche de cizme.Si acqti 3 copii sä nu fie mai raici de zéce ani, nici mai

f. 13v mari de 15. Si aceastä. mill / sà li sa facá pina in patrua.ni ; ca intr-atita vréme poate sa Inv* 0 slovené0e 0rumané§te 0 apoi sà se pue alSii la loc. Iarà de va vreavreunul sä: se fad. cälugär 0 va pohti sa ramie in mänäs-tire, sä fie priimit.

Si cind vor e0 de la invältatura sà le dea egumenul citeo scrisoare la mina ca cine va vrea dentr-In0i sà se insoare,chid ii va veni vrémea, sà vie sa-i dea cincispräzéce talen,sa-i fie la nuntä. ajutoriu. Iarä dupa acéia, de va vreacineva dentr-in0i sa se 0 preoSeasc5., chid va fi ceasuiacela, sa i sà dea deosebi alte 13 talen: opt taleri sa-i deasa se hirotoneasca diacon 0 preot 0 cinci talen sä.'-i ramie

330

www.dacoromanica.ro

lui A. facg el insiq un sgrindariu 0 sä: pomeneascà pre dom-nul carele va fi 0 acéste 5 nume: Ioann, Mariia, Macarieieromonah, Theoclosie arhiereu 0 Anthim pälatosul arhie-reu; fac talen i 54. /

f. 14 Insä pre acWi copii sä aibà datorie unul dintr-acei doipreot de mir care va fi mai procopsit sg-i invéte carte 0alte rinduiale ale beséricii, dupg cum s-au aOlzat in foitacea de invälälturg; 0. pentru osteneala lui sä i sg dea dincasä pentru cite trei copii talen i 20. 8i ace§ti copii sä: p5.-zeasc5. in toate zilele la beséricg la vecernie, la utrenie 0la liturghie, pentru ca sà invéte frica lui Dumnezeu 0rinduiala beséricii. 8i. cärtile de invälVätura copiilor sg fiedin casa.

In §tiintl sä. fie 0 aceasta. Dupà: ce vor tréce doi ani sä:intrébe preotul pre copii de va vrea cineva dentr-in0i säse facg preot, sg-1 invéte rinduiala preotiei. Iarg de sä: vaintimpla carea cumva dintr-acei trei copii vreunul sä nu

f. 14v azä la invä4Itura ping sä va plini hotgrirea acelor / 4ani, aceluia sg nu i sä facä acea ma' rinduitä: ce scrie maisus, adecg sä nu i sg dea scrisoarea ca si vie sl cearä. cei15 talen i 0 cei 13. 8i cum va e0 acela indatä sg pue altulla loc.

Cap 7. Pentru ingroparea celar mortiCind va muri vreun sgrac sau vreo sgrack de cei ce au

obiceai unii de-i poartg pre ulitg 0 cer mira, de care lucrunecuvios rid neamurile, 0 pentru ca sä: lipseaseg acestobiceai rgu, am rinduit sa se cheltuiascg din casä: trei sutede bani. Cu doao sute de bani sa cumpere lumingri 0pinzg 0 altele ce ar trebui, iarä o suta de bani sg-i ia preo-tul acela la care beséricg sg va ingropa acel sä:rac, sà..-ifacl cgzuta pogrebanie 0 3 liturghii; a treia zi, a nooa zi

f. 15 0 la 40 de zile. / Iarä preotul care nu va face acéle litur-ghii sä: aibg a da seama la zioa cea infrico§atg a judec5.tii.

Cap 8. Pentru mila celar inchi0 sgracilorIn 52 de simbete 0 de dumineci ce Ant intr-un an sä se

dea la pu§c5sie simbä:ta cite 20 de bani 0 dumineca lasgraci cite 13 bani; insä sgracii sä nu vie tot unii, ci pe

331

www.dacoromanica.ro

rind: unii intr-o dumineci i altii intr-alta. i pentru ca<si> nu sä faci inväluialg sg-i insemnéze pre toti säraciiintr-o foiti i sg-i hotärascä. cite 13 si vie intr-o duminecgsàj la banul. Fac talen i 12, bani 16. /

f. 15v Cap 9. Pentru imbricimintele celorgoli

La Joi mari sà dea la trei siraci cite o dulamà de aba deun leu 0 la trei féte grace dte o roche de talen i 1 polcite o piréche de cizme de taler pol, care fac talen i 9. 8iacéstea sä nu si dea tot la unele, ci sä. se Leg intr-acel félce scriem mai sus pentru

Cap 10. Pentru mgritatul unii fétein toti anii, a dooa zi de s-tii Dimitrie sà se dea unii

féte sgrace, carea va vrea si se mirite, atunce la nunta eitalen i cincisprizéce. Insä aceasta sà fie afarä din céletrei féte ce scriem mai sus. $i aceasta sä <s5.> faci cu acest/

f. 16 mijloc, adea: in trei dumineci mai nainte de zidatorie egumenul sà zicä in beséricg in vileag, intru auzultuturor, ca cine va fi acea fatg si se mgrite si vie si-§spue munele. Iarg de s-ar intimpla carea cumva si vie treisau patru, pentru ca sä nu facg gficeavg, nici si fie bànu-ialá inijloc, sä arunce sorti i aril Ii va adea, aceiia

faci egumenul scrisoare la mina ei i cind va vreasi se mirite si vie sä.-i dea acei bani.

Cap 11. Pentru chiverniseala celorstreini

La trei streini dintr-alti tari, cind s-ar intimpla sà vieintii aici in taxi pentru mila, trei zile sg aibg ciutare dincasi, de mincare 0 de biuturä. 0 a treia zi sà li sà dea cite30 de bani; Insà altii sä nu vie peste din0i. i dupi trei /

f. 16v zile sà meargi intr-alti parte caute de sgr5.cie 0 denevoia lor. Care fac pe an taleri 78.

332

www.dacoromanica.ro

Cap 12. Pentru candeleTrei candele sä' arzä' pururea., necontenit, zioa l'i noaptea:

una la sfintul prestol inaintea sfintului agnet, a dooa laicoana tuturor sfintilor li a treia la icoana celor patrusfinti, adecI a lui S-tii Nicolae, a Sfintului Anthim, aSfintului Alexie omul lui Dumnezeu §i a Sfintei Agathi

Cap 13. Pentru cei 4 sfinti §i pentrusgrindar

Hotärim O vom s'A se facA in toti anii nesträ'mutat cucinste slujbele celor patru sfinti din icoana ce stä in strana

f. 17 cea micä O milosteniile / ce s-au rinduit la säraci.La septemvrie in 3 zile s'A se fael colivà frumoasä pentru

sfintul Anthim O o fäclie de o oca sa se pue inaintea icoa-nei: sä.' se impartä. O la 40 de besérici cite un ort, sä facapreotii liturghie O sä pomeneascá pre domnul carele va fi,pre arhiereul O acéste 5 nume: loan, Mariia, Macarieieromonah, Theodosie arhiereu i Anthim päcätosul arhie-reu. Pentru &bici ii facem in toti anii slujbä impodobitäca unui patron i tiz numelui nostru.

La dechemvrie In 6 zile sä se fac5, colivä frumoasá pen-tru sfintul Nicolae O o fäclie de o oca sá se pue inainteaicoanei O sá se imparta la s'Arad 40 de bani, pentru acifiind besérica de lemn In carea sä präz' nuia §i stricindu-oam fä'cut besérica intr-altä. parte, pentru neindeminalocului. /

f. 17v La fevruarie in 5 zile, in zioa sfintei mucenite Agathi,sä sá imbrace o fatä sgracb.' cu ie, cu roche, cu cizme, cubrin O s'A i sä. dea O 30 de bani. insà aceastä fatä sä fieafarä din céle trei féte ce s-au rinduit sä se imbrace laJoi mari §i afarl din céia ce va sä se märite. Si sä cheltu-iascl la acéstia taleri 3 pol, pentru cAci in zioa pomenireisale, prin dumnezeiasca descoperire, am hotärit sá zidimbesérica.

La 17 zile ale lui martie, in zioa sfintului Alexie omul luiDumnezeu, sä.' se imbrace un särac cu c'dma0.', cu izméne,Cu dulamä., cu nldragi, cu cizme, cu 4lic 1 cu brin; sa i sä.dea i 30 de bani. Acest särac sà fie afará din cei trei ces-au rinduit sä se imbrace la Joi mari. La acéstea s'A secheltuiascä taleri 4, pentru cä.ci in zioa pomenirei salem-am hirotonit arhiereu.

333

www.dacoromanica.ro

f. 18 Drept acéia s-au a§gzat cite patru sfintii / ace§teaaibg fiWecare slujba sa cu cinste la vrémea sa, pentrumintuirea sufletului nostru.

Cap 14.Pentru liturghiiIn luna lui noemvrie, de nu-i va fi inceputul de luni, ci

va fi marti, au miercuri, au in célialalte zile, sg lase aceasgpaming i sg inceapg de luni sà facg sfinta liturghie.

Luni, pentru toti dascalii i invagtorii miei i sg seimpartg la sgraci 40 de bani.

Mari, pentru toti duhovnicii miei cit m-au duhovnicitin viiatg. SI dea i la sgraci 40 de bani.

Miercuri, pentru toti cit mi-au fost cunoscuti intr-aceastglume i pentru tot priiatenii i fgatorii miei de bine. Sg'dea i la sgraci 40 de bani. /

f. 18v Joi, pentru toate slugile cite ne-au slujit in viatg, atitamiréni cit i cgluggri. Sä dea i la sgraci 40 de bani.

Vineri pentru toti cei ce i-am amait, au i-am necgjit,au Ii voiu fi ngpgstuit, au îi voiu fi grgit de rgu. i sä.impartg 0 la sgraci 40 de bani.

Aceastg slujbg i aceastá milostenie las cu blestem sgse facä' necontenit in tot anii, ping va sta besérica.

Cap 15. Pentru simbriia slugilorpetrecaniia lor

Las cu mare blestem ca cine va sluji la aceastà casi,veri om bun va fi, veri rgu, nici cu un mijloc sg nu i sáopreascä simbriia pre cit va fi slujit, au de va e0 el debung voia lui, cu vréme sau fgede vréme, au de-1 va goni

f. 19 egumenul, ci sà aibä, a-i da / peste ce-i va face simbriia 1taler mai mult 0 3 pite sg-i fie de cale.

Iarg' de sg va intimpla vreunuia dentr-in0i sg moarg, sg.'aibg datorie casa A,' cheltuiascg bani 300 sg-1 ingroapesg-i fad. 0 3 liturghii fag bani, a treia zi 0 a nooa zi i la40. Iarg lui ce-i va räminea simbrie sä nu-i fie plait casa,au din hainele lui, au veri ce i-ar rgmine. a, mult-putin,las Cu blestem sá nu sá opreascg nimic in casg, ci sá sedea au la pgrintii lui de va avea, au la rudeniile lui sá facgcu jale ce vor vrea. Au de nu va avea pre nimenea sä, se

334

www.dacoromanica.ro

dea toate la skaci pentru sufletul lui; färä numai de vavrea el sä lase al s5.0 de bunà'voia lui casei, iarà tot sä lase

pàrintilor lui ceva de va avea, au rudelor lui, pentru casä nu räp§teascä asupra casei. /

1. 19° Cap. 16. Pentru cei ce vor milui casa

Pentru cei ce vor milui aceastä beséria, au cu mo0i,au cu bani, au cu arginturi, au cu dobitoace, au veri cuce fél de mill, sä se scrie numele lor in poménicul beséricii0 in toate simbetile peste an sä se facä parastas cu colivä,sä se pomeneasa mortii tuturor. i la parastas s5.' se cintecanonul mortilor de la Octoih ce iaste pe glas 8: CATpTYlocriTiTh i in toate lunile intr-o joi sä se facl liturghiepentru cei vii. Pentru cà i ei sint ctitori de vréme ce aumiluit besérica. i in zioa ce va muri sá i sá facä o litur-ghie fär' platä. /

f. 20 Cap 17. Pentru tipografieand vor lucra tipografiile, au cea greceascä, au cea

rum5.neascl, au cu bani streini, au cu banii casei, sä aibàa lua tipograful carele va fi impreunà cu feciorii lui citva avea de lucru de coalä plata lui talen 3 0 sà ia 0 10arti Cu hîrtiia stäpineascä i feciorii lui cite o carte; insäplata coalei sä fie talen i 6, ci pre jumätate sä ja tipografiisimbriia lor 0 pre jumältate sä rgmle pre seama casei.

8i de s-ar strica ceva de ale tipografiei sà fie datoarecasa sä le dreagä.

Iarà nefiind la mijloc nici lucru strein, nici al casei,va vrea tipograful cu cheltuiala lui sà tipäreascä vreocarte, sá aka voe cu tirea egumenului 0 a epitropilor

f. 20 sá tipäreascä; 0 din citi bani / va lua de pe acea carte A.aibä datorie sä dea besérecii al patrulea ban.

insä sä nu indrä'zneascä tipograful sä tip5reascä vreocarte impotriva beséricii 0 a legii noastre mäcar de i-arda pe coalä cite 100 de galbeni de aur. lar de va c5.1ca

1 Cu moartea pre moarte, Hristoase

335

www.dacoromanica.ro

porunca sä fie al anathemii. 8i de sä va intelége el au fAcutuna ca aceasta sä se dea stire domnului pedepseasacum va sti mai flu.

Las Cu blestem i aceasta: sá aibä datorie tipograful sáinvéte mestersug-ul tipografiei unul d.upä altul, pentru casä nu piará acest mestersug din tara, nici sa se päräseasalucrul cärtilor pentru folosul tärii i pentru ajutoriul casei./

f. 21 Cap 18. Pentru vivlioticlCite clrti am läsat in vivliotica noastra, atita grecesti

cit i rumlnesti, dupä cum scriu in catastihul beséricii, lasCu blestem sá nu indrázneascá s'A ia cineva vreuna sä oinstreinéze. lark' de va trebui cuiva sä ja vreuna, au sáceteasel pre dinsa, au sá o scrie, au sá caute ceva intr-insa,fArl rävas iscä'lit de la cela ce o cére cu fä'gä.duialä cum cáo va trimite inapoi i cu vréme hotäsitä., sä.' nu sä' dea. i s'Apoarte grije sä o cearl.

Cap 19. Pentru inoirea hrisoavelorSI aibä datorie egumenul, la toti domnii si la toti

21v dici tärii ce s-ar intimpla sä fie dupg / vremi, sá se roageinoiascl artile céle de poruncä si de mill pentru aceas-

tá rinduialä i leg'Aturá ce s-au fäcut la aceastä beséria.Care cärti impreunI cu toate zapisele de mosii, de vii, detigani i de altele ce ar mai putea cistiga casa din vointalui Dumnezeu si din mila crestinilor, sä se scrie fiestecarecarte sau zapis, in vrémea ce s-ar cistiga, in cartea cea marece läsäm sä fie ca un condic pentru aceastá treabä, pentruca sä nu sä strice, nici sä piará.

Si la fiestecare domn sä, mijloceascI egumenul s'A i sápecetluiascl cu pecétia cea micä domneasa veri ce zapisar cistiga in fiestecare vréme i sá va as'Aza intr-acea carte,ca de s'A va intimpla carea cumva sä piará vreun zapis, s'Ase poatá indrepta acel lucru ce va fi fost scris intr-insul

f. 22 cu acel zapis ce va fi / scris in carte, fiind pecetluit cu pecé-tia domneascl.

336

www.dacoromanica.ro

Cap 20. Pentru läcuirea arhiereilor

and sä va prosti vreun mitropolit al tärli de vlädiciesau vreun episcop de episcopie s'i va vrea sä läcuiascl laacea beséricl, sI aibä voe sä sazä si sal aiba cäzuta cinsteIntru toate s'i chiverniseala pentru hrana luí cu patruslugi s'i doi cai s.-i fie din casä.' ; insä de obiceaiurile besé-ricii s'i de hotäririle ce s-au fäcut sä nu sä atingä, nici sämisce vreuna. CI aceastä autare ce s-au rinduit sä sefacä, nu CI doarä punem casa sä-i fie datoriu, ci o facere debine pentru evlaviia. /

f. 22v Cap 21. Pentru poclonul vlädicAiPre care frate va rindui Dumnezeu sä fie pästor acestii

täri 41 pohtesc in Domnul cu dragoste fräteascä säl-i fiemilä de aceastä casá si sä fie pururea sprijenitor s'i päzitorintru toate, ca sä nu sä strice acéste obiceaiuri si legaurice am fäcut ; ci toate sä stea nemiscate, pentru ca AApgzeasc6 Dumnezeu cu rugile tuturor sfintilor, cu paciniclstare intru apostolicescul lui scaun. Si-1 rog sa facI oste-neall In toti anii sä facä sfinta liturghie In zioa prazniculuisi a dooa zi, si sä: aibä poclon In zioa praznicului un covorde talen 10 s'i a dooa zi talen i 10 si o mähramä cu sirmä detalen 5. Si unui preot vlddicesc si doi diaconi sä li sä dea

f. 23 si In / zioa praznicului s'i a dooa zi, popei 1 leu si unuidiacon 1 zlot si altui diacon 1 tult.

lark' de nu-i va da 4ndemlnä sfintiei sale sä facá aceastäostenearl sä n-aibä datorie besérica sä dea acesti bani.

Ina-s sä aibä egumenul datorie, Intr-un an de patraori, sä ducä poclon mitropolitului tä.rii: la Cräciun, laPasti, la S-tli Costandin si chid 41 va chiema la hramulbesérecii, cite 1 oca de cafea si cite o oca de zahar ; aude O. va Ittimpla sä nu sä afle de acélia sä duel altcevasä pläteascä pretul acelora. Asijderea sä.' aibä a da egu-menul din casä poclon mitropolitului la S-til Dimitrie,pentru cei doi popi de mir ce vor fi de para besérecii, doigalbeni de aur. /

337

www.dacoromanica.ro

f. 23v Cap 22. Pentru cercetarea bolnavilor

SA aiba datorie egumenul, ieromona0i 0 preotii, cindva cklea cineva in boalg au de ai casei, au macar 0 streinii,carii vor fi mahalagii la aceastg besérica, sau 0 dintr-alaparte, au parte barbateasca au parte muereasca, indatgs5..' mearga sä-1 cercetéze, au sa trimita din preot pre unulcarele va fi mai de ispravg 0 cu cuvinte de min' &ares5.-1 indémne sa se ispoveduiasca, s5.1 facg maslu, sg secuminece 0 sa-§ Lea diiatä pe mult-putin ce ar avea.Insg diata sg se faca dupa izvodul ce lasam 0 cu acélemijloace ce scrie intr-insa, pentru ca sa rämile 0 sufletullui nevätamat 0 rudeniile lui flede gilceavg, iarä nu cu /

f. 24 fgtarie pentru niscai lacomii sau cu vreo pizmg, precumvedem cá fac multi.

insa sa-1 indémne pe bolnav, veri cu ce mijloc ar putea,sa lase la Mitropolie dintru al sgu ceva, dupg cumu-iva fi putinta, ca aa sg cuvine 0 iaste cu dreptul, devréme ce iaste Mitropoliia muma tuturor besérecilor 0a toatg politiei. Aceastg cercetare pentru grija sufletelorsa se fad. 0 la tigani 0 la tigance 0 la copiii lor, ca voravea osinda de nu-i vor cerceta de vréme ce grit 0 eibotezati in numele Sfintei Troite 0 sint cretini ca 0 noi.

Cap 23. PentruIppgrebanii:a e:gumenului

Egumenul carek va fi dupä vremi, de va fi avind niscaif. 24v bani ai lui, au multi au putini, / agonisit dintr-alta parte

ping a nu sä.' lega cu casa aceasta, de va face socotealadintru a lui bungvointg, la petrecaniia lui sà lase aceibani casei pentru odihna vietii lui ce au avut intr-insa0 pentru pomenirea 0 cinstea lui ce i s-au rinduit sg i säfacä dupa moarte, bine va face. Iarg de va vrea sa-i deamilostenie intr-alte pgrti, sau sa-i lase rudelor lui de vafi avind, sa aibg voe cu al sau sa facä ce va vrea, numaidin banii casei sg nu fie caci va avea osindl 0 pacat,cá nu i-au fäcut casa nici un flu in viatg, nici ii va facedupg moarte precum el insu0 va cunoa§te de pe acéstescrise, de va fi om bun 0 crWin.

Tara' la pogrebanfia egumenului sa aiba datorie acei 5epitropi sa se roage mitropolitului tgrii sg faca ostenealg

338

www.dacoromanica.ro

Cu 12 preot pre cari-i va vrea sfintiia-sa si Cu 2 diaconi,f. 25 sa meargä sá faca pogrebanfia / egumenului. $i s'a' se

dea osteneala sfintiei-sale din casa' patru galbeni de aursi o mghramg cu sirmä si preotilor cite 1 zlot si diaconilorcite 2 orti. i sg aiba datorie epitropii pina sg va asazaalt egumen sa pue un dechfiu sa poarte de grije pentrutrebile casei.

sä dea invatatura preotilor ce vor fi la beséria safacg ráposatului egumen azuta slujbá 0 pomenire cucoliva, cu parastas desávirsit si Cu imparteala de facliicite oca 5 la fietecare parastas, adeca a treia zi (dupgobiceai), a nooa zi, la 20, la 40, la jumgtate de an si laanul. i peste trei ani sa-1 caute cu stirea arhiereuluitarii s'i sa-1 pohteasca sg faca sfinta liturghie cu 4 preotisi cu 2 diaconi, cu colivg si cu parastas si cu impartealá.

f. 25v de faclii oca 10, sa-i ceteasa / si molitvg de ertáciune.pentru osteneala ce va face sg i sä. dea 4 galbeni de aur

si o mahramg cu sirmg s'i acelor 4 preot cite 1 zlot si ladoi diaconi cite 2 orti.

Cap 24. Pentru purtarea de grijea epitropilor

Sa aibá datorie epitropii besérecii noastre, fietecarelela moartea lui, s'a' rinduiaseg alt epitrop in locul lui precarele va cunoaste a iaste om bun si cu frica lui Dumnezeuca s'a.' urméze aceasta rinduiala necontenit ping va stabesérica.

Iará de sá va intimpla carécumva la moartea a vreunuiepitrop sg uite sá lase in locul lui pre altul, sa aleagä,ceialalti pre care vor socoti, sg-1 pue in locul celui raposat,pentru ca s'a nu fie mai jos de atitea.

f. 26 i incas fi pohtesc pe / dumnealor sá le fie mila de aceas-ta casa si pururea sá se nevoiaseá pentru sponil ei si sgnu indrazneasa nimenea din dumnealor sa strice carécum-va vreuna din obiceaele si asaaminturile ce s-au facutla aceasta beséricá pentru ca sg nu cazg in blestemulsi in legatura afurisaniei ce s-au fgcut Cu hrisoave a citepatru patriarsi a-i lumii si al nostru, ci sa lucréze in viiaDomnului fiestecarele dupg putinta sa si dupá caldurainimii sale spre sporul acestui sfint Facas s'i spre ajutoriulsi mingifiarea säracilor. Iarg domnul Hristos (careleau zis, cg ce ati acut unuia dintru acesti frati ai miei

339

www.dacoromanica.ro

mai mid, mie at f5.cut), ca un platnic bun si bogat inmill, pentru aceastä: ostenearg ce vor face le va dgruiintr-aceastä viatä tot binele, cu mintuire sufleteasc5.

f. 26' s'i in viata cea viitoare ii va invrednici / cu rugile tuturorsfintilor impärätiei ceriului.

Cap 25. Pentru zeciuiala banilorDin citi bani säl vor lua veri de pe ce venit al besérecii,

au de pe skindare, au de pe alte mkuntae, au de pemuele ce ar face crestinii, au de pe vin, au de pe miiare,au de pe alte agonisite ale casei, las cu blestem: egumenulcarde va fi dupá vremi sä aibà datorie din toate veniturilesä pue zeciuiala banilor in lada besérecii ce s-au hotkitsà.' fie de acea treab5.. Mä:car de i-ar fi venitul de zécebani incà sä: pue un ban, pentru ca sä se afle pururea aceibani la vremi de primej die si la vreun päis prea mareal casei, carele sä nu sä poatä.' chivernisi nici cu un mijloc

f. 27 dintr-altä: parte si atunce sä scoatä: dintr-acei / bani sächeltuiascg. i de va veni cu vréme de undeva vreunajutoriu sau vreo milk sä se pue la loc acea sumä de banice s-au cheltuit cu zeciuiala lor, pentru ca O. se afle purureaprecum am si mai zis la vréme de mare nevoe.

PL'sul ce scriem intr-acest cap s'i vrémea cea de marenevoe, intelégem (s5. fereasc5. Dumnezeu) cutremurul,focul, vijeliia s'i altele asémene acestora, carele pot sà: aducä:mare pagubä si strickiune, ci sä alb& casa cu ce drége célece s'a' vor strica.

Cap 26. Pentru alégerea egumenuluiIncIs sá aib5. acesti 5 epitropi datorie dupä: moartea

egumenului care va fi la acea beséric5., de vor cunoastef. 27 din cei 2 ieromonas / ce vor fi de rind la beséria, cá iaste

vreunul om bun s'i cu frica lui Dumnezeu s'i vrédnic casä chiverniseasa casa (cä multi grit oameni buni si cufrica lui Dumnezeu, iará nu sint vrédnici de cas5.) preacela sä1-1 asaze egumen si in locul lui sä: pue alt ieromonahsä.' fie de slujba besérecii.

Iarä: de nu va fi de acea treabá sä. caute A afle prealtul, au grec, au rumin, insä sä nu sI pue egumen vreun

340

www.dacoromanica.ro

om strein, Cu gilceav'l, aded svetagoret au sinait, auierusalimlean, pentru multe pricini care s-ar puteaintimpla.

$i acela care va fi s'A se rinduiasd egumen, sä fad hailzapis inaintea epitropilor cu leg5.tur5., cum cA va fi pingla sfir0tul vietii lui ostenitor pentru chiverniseala aceicase, cu nevointà 0 cu dreptate, 0 dupà moartea luiacolea sà va ingropa 0 apoi atunce sA-1 a§aze. $i aceasta

f. 28 iaste cu dreptate / s'A o fad pentru binele lui cel sufletesc0 trupesc. CA fAcind céle bune 0 de folos 4 va petréceviata cu indestulare intru toate, fiind casa 'Ili 0 dupàmoarte va avea pomenire in véci pinä va sta besérica.

Cap 27. Pentru venitul besériciiEpitropii luind seama egumenului (dupg cum s-au

zis inapoi la al treilea cap) pentru venitul 0 cheltuialacasei 0 vor prisosi niscai bani din venit, au multi auputini, de vor trebui atunce in pripà niscai bani pentruvreun lucru trebuincios, sá lase epitropii in seama egume-nului precit s-ar socoti a.' ar trebui ; iarl ceialalti sà-ipecetluiascA epitropii cu pecetile lor 0 sA-i pue in lada

f. 28v besérecii impreunà cu banii cei de zeciuia15. / 0 and vatrebui egumenului pentru vreun lucru al casei, cu tireaepitropilor s'A ja iarl dintr-acei bani, iarA sà nu ia dinbanii zeciuielii.

A0jderea 0 banii cei de zeciuialä, dupà ce vor luaepitropii seama cgumenului pentru venitul casei, s5. nu-mere 0 acei bani 0 sà-i pecetluiascA intr-o pung'A deosebi0 s5.-i pue sà stea iarä in lad5.. Si sá facà epitropii denadinsdoao catasti§e intru carele s'51 fie insemnati a fie§tedruiaan, 0 banii cei de zeciuia15. deosebi, 0 banii ce vor prisosidin venitul casei. $i s'A iscAleascä epitropii amindoaocatasti§Ale 0 unul sd-1 pue in ladA sà stea, iarà celalalts5.-1 tie unul din epitropi, altul s'A' tie pecétea ce sà vapune la pungulitele cu banii 0 altul s'I tie chiiaia räzii,altul sä pecetluiascà lada cu pecétia lui, altul sà scrie

f. 29 catastihul. / $i din banii zeciuelii nicidecum sl nu sächeltuiasc5., precum am 0 mai zis, pentru ca sà se aflela o vréme prea de mare nevoe. lar din ceialalti banice vor prisosi din venitul casei sà se cheltuiasd la cevor fi trebile, deaca nu va fi dintr-altä parte altà radéj de

541

www.dacoromanica.ro

Cap 28. Pentru schituriSä aibà datorie egumenul carele va fi dupa vremi im-

preuna cu epitropii, sà caute cu nevointä i cu rivna dumne-zeaiscá, pentru folosul i sporul schiturilor celor ce sa vorintimpla sá se inchine de iubitorii de Hristos crWinila aceastà d'hita mänastire intocma ca i cind ar cautamanastirea, pentru ca sa aiba' clzuta chiverniseall intrutoate luindu-le seama i acelora de doao ori intr-un an.

f. 20v Si cind vor cunoWe vreo / pagubl sau vreo stricaciunela jale sä mijloceascl in tot chipul sa zaticneasca raulpentru ca sä alba plata de la Dumnezeu.

Cap 29. Pentru poménecVom in toate duminecile i in toate sarbatorile peste

an necontenit sa se pomeneasca in vileag in mijloculbesérecii numele iubitorilor de Hristos cretini, celor vii

celor morti, ce au miluit acest sfint 15.ca sau vor miluide acum inainte, dupa rinduiala ce s-au a§azat in condic§i in poménicul cel de rind, zicind i molitva ce s-au scrisacolo.

Cap 30. Pentru cinstea epitropilorf. 30 Pentru osteneala ce vor face epitropii, afara / din

pomenirea lor ce s-au a§Azat la poménic, sa se pomeneascäla toate slujbele cu glas mare intr-acesta chip: (incane ruglm pentru mila, viata, pacea, sanatatea, mîntuirea,cercetarea, lasarea pacatelor robilor lui Dumnezeu cutare

cutare, epitropilor acestui sfint laca§ pentru ca sä lise iarte lor toata grqala cea de voe i far' de voe). SIaiba datorie egumenul sä le faca intr-un an doao ospétecite de talen i 5, unul la Svetii Gheorghe i altul la SvetiiDimitrie, cind va vrea dea seama. Si dupa ospätintr-acea zi in chip de blagoslovenie sa le dea cite doigalbeni de aur.

Cap 31. Pentru indoirea milelor'ara Dumnezeu carele sarä.c4te §"i imbogaté§te, smer4te

f. 30 i inaltä, de va imbogati / §i va malta casa aceaste cuvreo mila. mai mare, sl alba n4te ci§tig-uri mai multe

342

www.dacoromanica.ro

decit are acuma din mila sfintiei-sale, acesatä rinduialga milosteniei ce s-au hotárit sä.' se dea la s5.raci 0 la altelecite scriem intr-acéste capete, poruncim egumenuluicarele va fi dupä vremi sä le indoiascä toate, pentruca sä se laude si <s5.> se mäireascg mai mult numele luicel sfint §i preasfint.

Cap 32. Pentru cetaniia capetelorVom 'fria§ sà." ail351 datorie egumenul carele va fi dupá

vremi, de patru ori intr-un an in patru posturi, s5. poartede grije sä ceteasa acéste capete toate §i sä.' se nevoiasc5.

f. 31 s'a.' le plineascà dupà.' cum scriu, / ca sà nu räimiie in bles-tem.

Si milostivul Dumnezeu s'a' luminéze cu darul lui celceresc s'a' se sàvirseascà top.te acéstea cu dragoste si cunevoint5.: pentru ajutoriul säracilor, pentru mintuireasufletului nostru O a tuturor cit au rniluit si vor milui0 pentru bunastarea O intemeiarea acestui sfint 15.ca.

*

Acéste 32 de capete, ce s-au as5zat intr-aceastà cIrtuluepentru buna chiverniseala Mäsastirei Tuturor Sfintilor§i pentru ralla ce s-au rinduit s5.' se dea pe an la graci sila lipsiti, pentru mintuirea pä.'cgtosului mieu suflet sipentru vécinica pomenirea cebra ce au miluit aceastàsfina cas5. O celor ce vor milui de acum inainte.

f, 31v De va indràzni cineva veri / ce fél de obra.z ar fi auparte besericeasa, au parte mireneascä., au mic, au mare,au de loc, au streini sg strice au s'a' str5inute ceva dintruacéstea ce cu bun5.vointa mea le-am aOzat, unul ca acelas'al fie afurisit de Tat5.1, de Fiiul si de Duhul Sfint si sàaibä.' pir4 la infrico§ata zi a judecätii pre tot sfintii,

Anthim al Ungrovlahiei. /

f, 32 Aici a§5.zam, afaiä din céle 32 de capete, oare-cari inv5.tgtuii trebuincioase de folosul §i cinstea

543

www.dacoromanica.ro

344

màrastirei, carele vom s'a' se tie i acéstia asé-mene ca i capetele i A. le sIvir§easeä de-a pu-rurea in drept ate i in adev5.r, egumenul careleva fi dupl vremi, in grea i nedezlegatà afurisanie.

Cind sà va intimpla sá chiiame pe preot sà cuminecepe cineva din crestini, vom sá meargä preotul carele vafi cu petrahilul i cu sfita imbrIcat tiind sfintul agnet

f. 32v la piept cu multa cucerie i cu cinste in vasul / cel rinduitinaintea lui sä mearg5. 2 copii cu doao fálinare aprinse,

carde s-au fácut denadins pentru acea treabá i doi copiisà meargá dupá dinsul zicind cu glas cind unul cind altulPsalmul 144: nisHiaTia iTtce moHl. Insá copii acestia sä,fie din cei ce invatá cu mila beséricii.

De va vrea cineva din iubitorii de Hristos crestini,veri ce fél de obraz ar fi, ca s'A' lase la sfirsitul vietii luiniscare bani vreo sumà mare, s5.-i inchine Beséricii TuturorSfintilor, dintru care sä rinduiascà obrazul acela ce-i lasä,sä se facà vreun fél de milostenie, in toti anii pida' va stabesérica, pentru mintuirea sufletului sälu, sà aibá datorieegumenul carele va fi dupà vremi sä facá fárá de prégetIn tot anii dupá cum va hoari acela ce-au lásat mila/

f. 33 i pentru ca s'a.' nu stea banii fàrä spor, veri din care afetbreaslá vor vrea s'A la cu dobind5., suta de an cite talen

7, s'a' sä dea cu zapis, dintru care dobindl sá aibà." egume-nul a implini acélia ce-au hotárit cela ce-au làsat banii.

Sá nu indrázneascá egumenul carele va fi dupá vremi,nici cu un fel de mijloc, sä ascunzá in bucatele mánástiriiniscai bucate omenesti au ale oamenilor celor de casä.,

Dumnezeul meu.

www.dacoromanica.ro

f. 33v

au ale celor streini, ca sä le scuteascä de dijmari, au oi,au stupi, au rimältori, au vin, au pline, au veri ce alts-ar intimpla, pentru ca sä nu sä fack' nume räu casei,cu care faptä poate sä se mijloaceascä i pagubä.de va indrä.zni sà facä una ca aceasta sä fie anathema. /

De va avea cineva, vence fél de om ar fi, mo0e prelingä mo0ia mänästirii, au vie pre lingä viia ei, au Evadede fin, au pomet, au tufe päzite, nici cu un mijloc sà nusä impresoare locul cel strein cu al mänästirei.

In beséricI morminte 'Mahe, au serse cu slove, sä.' nu s5.facl, nici f5.clii dupä cum au obiceai de pun pe la dinseleIn sfépice de lemn 0 de piatfl, &I nu sä priimeascä.",numai sä arzä acéle candele de-a pururea ce sä vor a45.zape la locurile céle rinduite de acea treabI. Nici läzi, auveri ce fel de bo<a>rfe, in besériel sä.' nu sä pue, c5.ci casa luiDumnezeu nu iaste cask' de negutätorie, ci sá stea pururealocul in beséricá limpede i curat. /

f. 34 In curtea cea dintii a mänästirii, adecIafael den besériclsä nu O. faca mormin' te sá se ingroape fietecine; cá fiindcurtea strima sá grozävé§te locul, färä.' numai vreun omde cinste. insà pietri iara sa nu sä pue, ci sá se ingroapecre§tinii la bolnitä 0 acolo sá faca in toate simbetile unpreot sfinta liturghie i sa pomeneasel pre toti de obteräposatii crqtini dupä obiceai. A0jderea nici un fel devite sä.' nu intre in curtea cea dintii, nici sä se primeasclsä pue prin chilli niel un fel de maxf1 negutätoreascl,nici a casii, pentru ca sä fie pururea i män5stireachiMle curate. Iarä de sä va intimpla sá aducä cinevaniscai mará sä o pue in curtea a dooa. /

345

www.dacoromanica.ro

f. 34v S. aiba datorie egumenul in tot anii sa pue pe preotii§i ieromona§ii carii vor fi dupä vremi la besérica, sä facgun sarindar pentru sufletul nostru §i sa-1 inceapa den zioade Pa§ti va sa se ispraveasca la Voznesenie, §i sa le deatalen 10; insa ace§ti bani sa ja: preotii cite talen 2, dia-conul 1 taler §.1 cintaretul 1 taler. Iara egumenul sä nuopreasca nimic, macar un ban.

De sa va intimpla sä dea cineva egumenului sä-i pastré-ze niscai bani, au scule, au haine, sa le pazeasca ca luminaochilor lui, in dreptate §i in adevar, fara de nici un felde vicle§ug. i cind le va are sa i le dea toate deplin pre-cum le va fi luat, pentru ca sa nu OA casa ponos. /

f. 35 Cap osebit, carele smereniia noastra acum 1-am aOlzat,la leat 7224 <1716> martie 15 dni §i vom sä se pazeascä.nestramutat In véci, in grea §.1 nedezlegatä afurisanie.

De vréme ce Tatal indurarilor §.1 Dumnezeul a toatamingliarea au adus cu a luí nespusa bunä'tate, pre blago-cestivul §i inaltatul domn Ion Nicolae Alexandru voevod,sä fie domn Tärii Rumane§ti, pornindu-se din dumneze-iasca rivna, s-au milostivit de au adaos cu luminatul lui

f. 35 hrisov, cu mila Indestulatä, venitul acestui / sfint laca,drept acéia hotarim cite mile sint rinduite in céle 32de capete sa se facá pre an la saraci, sä se indoiasca toate,pentru a mariei-sale vécinica pomenire §i. a raposatilorparintilor mariei-sale.

*i inca hotarh-n pentru aceasta mare milä ce au facutmariia-sa la mänästirea noastra, sa OA datorie egumenulcarele va fi dupä vremi, sa dea In toti anii ping va stamanästirea, la 40 de besérici 40 de orti sä i sä facà intr-ozi un särindar, sä se pomeneasca toate numele mariei-sale ce s-au a§azat In poménicul cel de rind §i In condic.insä aceasta sa se fad. la 10 zile ale lui mai, intru care zisa praznuia§te In multe p5xti ale Rasaritului, mutareasfintelor moa§te ale Sfhitului Nicolae. ì Inca dintr-aceazi sä inceapä intr-un paraclis al manästirei alt särindarosebit §i sä se pomeneasca toate numele mä.'riei-sale. /

www.dacoromanica.ro

INVATATURAPENTRU TAINA POCAINTII

www.dacoromanica.ro

349

f, 1 inVätIturg pre scurt pentru taina pocEntii, acumintr-acesta chip tocmità §.1 tipàritg. in zilele prea-luminatului domn Io Constantin B<rincoveanu>B<asarab> Voevod, cu chieltuiala cinstitului debun neam a lui erban Cantacuzino biv vel pà-harnic §.1 cu blagosloveniia preasfintitului mitro-polit chir Theodosie, de iubitoriul de Dumnezeuchir Anthim, episcopul Rimnicului, la anul dela Hristos 1705/

f. 2 PENTRU POCXINTA. IN SCURT I NVATATTJRX DE POLOS

[De vréme ce] Intre célélalte multe si nenumkate daruricare ne-au dkuit preahoteleptul tämäduitoriu i mintui-toriul nostru, Dumnezeu ne-au däruit i taina poclinteipentru ca sä dezrldlcinIm cu (Musa toate viclesugudlevrAjmasului nostru celui sufletesc, diavolului, dindu-neputére ca un iubitoriu de oameni ca prin mijlocul acestii

f. 2' pocäinte sl ne facem iarä, dupl pIcat, / nepIcItosi ca§i mai nainte, slobozi de vécinica munel.

Insä eu puind la socoteati pricina cu care noi crestiniine-am abätut atta de mult la patimile ale trupestine-am fIcut robi päcatului i diavolului si vase imputite,adevarat vrédnice vésnicilor munci i atita ne-au stäpfniträutatea i pkatul si am venit la dobitocie i la des5.v1rsi-tä nesimtire, cit socotim räutatea pentru bungtate;de va tréce zi i nu vom plcItui ne pare el ne osindim

iubim sä slujim cu nevointl vräjmasului nostru dia-

www.dacoromanica.ro

f. 3 volului decit ziditoriului 5i facatoriului / de bine qi chi-vernisitoriului nostru Dumnezeu, nu aflu alta pricinä,fära numai neinvatatura 5i neslovnirea pentru a nuiubim sä cetim 5i sà invatam carte, nici sä auzim macarpe dascalii cari ne invatà cuvintul lui Dumnezeu, dumne-zee5tile lui porunci, credinta 5i calea mintuintii noastre.Ca omul carele nu 5tie carte ca sa citeasca Sfinta Scripturii5i cartile besérecii noastre 5i sfintele pravile, au de nu seva invata de la altii care le 5tiu, A asamina cu dobitoaceleale necuvintäréte carele nu 5tiu ce fac de vréme ce n-au

f. 3v minte ; sa asamina orbilor, pentru ca. precum / orbulneväzind lumina soarelui nu 5tie unde mérge nici ce iasteinaintea lui, ce de multe orì in gropi 5i in surpaturi cazind,sa omoara. Intr-acesta chip 5i mintea omului neavindinväitatura 5i. dascalie a cuvintului celui dirept, care iiiaste lumina, iaste orb 5i nu simte ce pricépe, piiardecuvintareasca luí blagorodnie 5i stapinirea 5i. sa face robnecuvintarételor patimi.

Deci pentru ru5inata aceasta neinvataturä facem atitea5.1 mari rautäti 5i pà'cate de moarte, fara frica lui Dumnezeu5i ru5inea omeneasca; toatä, zioa béti, boriti inlauntruIn circiume, porniti / la curvii 5i la preacurvii de multef. 4 féliuri, la nedireptati, la raniri, la cuvinte mincinoase, lajuramínte strimbe, la marturii mincinoase 5i la hule, laucideri, la clevete, la zavistii, la vrajbi 5i goniri 5i la altele,nenumarate, cu carele bolnavé5te ticalosul nostru sufletboard' de moarte.

de sa va intimpla 5i va muri ticalosul 5i nepriceputulom neispoveduit 5i nepocait mérge in focul cel vécinic,intru intunérecul cel den gala, in viiarmele celneadormitIn scir5nirea dintílor, in mina diavolului 5í sa lipsé5te de

f 4v slava lui Dumnezeu, de bucuriia ingerilor, / den frumu-.sétele raiuluí, den desfatarea sfintilor, den fericita viata'.

0, cre5tínilor, o parintilor 5i fratilor, pina cind in rau-tate 5i in pacat? Pina cind dormim in patul lenevirii,somnul cel greu 5iL purtatoriu de moartea pacatului?Pentru ce pentru putinel vin al betiii, pentru o duiceataamara a unii imputite curvii, pentru bani cari sint pamint,pentru maririle lumii, carele sint toate necinsti, pentrumindrii 5i de5ertaciuni facem pre ziditoriul 5i parintelenostru Dumnezeu vrajma5 5.1 ne dam pre noi de voie

f. 5 vrajma5ului lui Dumnezeu 5i al nostru, diavolului, / ca

350

www.dacoromanica.ro

351

sg ne munceascg Mel de mild' ? Pina chid nu ne venimIn socoteala noastrg ? Ping cind nu cercdm folosul nostru?Ping chid nu ne pod'im ? Ping cind nu ne t5.fladuimpatimile sufletului nostru ? Ping cind nu urim pdcatul0 sd iubim bungtatea? Pentru ce atita de nemultdmitorsintem cdträ mir' ituitoriul 0 fkätoriul nostru de bine?

Rogu-mä, dar, 0 pohtesc dragostea voastrd, eu, celmai pgd.tos decit toatä lumea, toti impreund cu minesd ne poclim de räufdlile noastre, sd plingem cu suspinuri0 cu lacrdmi fierbinti, cdtrd iubitoriu de oameni Dumnezeu,

L 5,,, sg zicem card dinsul glasul / vame0ilui: Dumnezeule,fii-mi mie milostiv pdcdtosului. A0jderea 0 ispovedaniiapreacurvariului: Pd'rinte am gre0t in ceriu 0 inaintea ta.

$i adevgrat Pärintele nostru cel cere,sc, väzind a noastrdadevärat5. pocgint5. 0 lacrd'rnile noastre, ca un milostiv0 indurgtoriu va erta päcatele noastre. Deci de vréme0 pocdinta de nu se va face cum sg cade, nu folos4teomului. Pentru aceasta voi s'd zic in scurt mijlocul pocäintii.

$i sd imparte cuvintul mieu in doao pgrti: o partecuprinde in sine cite se cuvin a face cel ce sd poclia§te,pentru ca sd afle ertkiune de la Dumnezgu, iard. céialaltd, /

f. 6 in ce chip sä cade duhovnicul s5,' fad' ispovedaniia 0indreptarea.

PENTRU POCAINTA. CE LUCRU IASTE $1 CU CE MIJLOC SAa$TIGA $1 CUM SA SA FACA PARTEA CEA DENTII

Poclinta cea adevdratd de trei pdxti are fiinta ei. !nthden infringerea inernii. A doao den ispovedaniia pdcatelorla pdrintele cel duhovnicesc. i a treia facerea canonului,carele acéste trei sä cade sä le pgzeascd cu datorie acelace va vrea 0 poht4te mintuinta sufletului lui. $i. intii

ft 6v zicem cu putine cuvinte ce lucru iaste infringerea inimii,de vréme ce acéia iaste Mtîi la rinduiald.

Cine pohté§te a sä intoarce den toatd mima lui cdträDumnezeu 0 pohté§te sd intre ca fiiul cel preacurvariuIn casa cea pkinteascd, sg §tie cg ua cea dentii pren careava sä treacã iaste aceasta: infringerea inimii, carea iastejirtvä priimit'd ce am putea aduce inaintea lui Dumnezeu:Inim5. infrintd 0 smeritg Dumnezeu nu o va defäima.

Aceastd infringere se imparte in doao: una iaste podinta0 pgrdsirea desIvir0t pdcatelor celor trecute 0 alta

www.dacoromanica.ro

o socotea1à temeinicI i räspuns adev5.'rat sä nu mai fac1. 7 de-acii pkat In rämäsita vietii tale.

Intil dar, acéia ce ti se cade sà faci, de te-ai poclitcu adevärat iaste sà urästi din tot sufletul i sà te scirbestide pä'catele tale, cu duriare i cu intristare nespusà a inimiitale. intii cà cu päcatul vei sä mostenWi vécinica munc4

sà pierzi imp'ärätiia ceriului. $i a doao mai vtrtos C cuscirbiciosul päcat ai sclrbit i ai amkit pre cel prea bunDumnezä.u. Cä precum iaste i sá cade sá iubim i sácinstim pre Dumnezäu mai mult decit toate zidirile,asa iaste dirept sä ne doarä i sä ne intristäm chid ti

f. 7v gresim i ne lipsim de el, f nebunii, plingind cu scirbà.'cu lacrämi mai mult pe cit am fi pierdut lucru ce am

fi avut mai scump si mai drIg5.'stos, c5.ci paguba cea mareva fi durére mai mare.

Pentru aceasta sà cade sä ne invr'äjbim asupra pà-catului cu uriciune nespusä, de vréme ce ne dà pagubänemäsuratä. i de-t iaste voia sà vii la aceastä infringere

umilintä cu mijlocul cAriia putem s'ä afläm milä de laDumnezäu sint multe carele te povätuesc si te indeamnäla acéia, numai cu socotea1à i cu cucerie sà le gindesti.

Ïntîi gindéste cum c6 p5.catul iaste o despärtire def. 8 la Dumnezäu si nu te lasä sä vezi fata 0 slava lui Dumne-

zeu carele nu mai iaste destul spre cea desIvirsit poaintäla omul cel intelept ; a mai mare 0 mai cumplità räutate

pagubà tialoask' alta nu iaste la om, färä numai dupamoarte sä nu sä invredniceascä sä vaza nespusa acéiaslavl i nepriceputa frumuséte a fericitei i sfintei Troità;carea sfintii Singed cu pohtä o vä'd i niceodatà nu sà potsätura pentru care s-au zidit de la Dumnezeu i sflr0tullui iaste acéia den care cu vointa lui iase omul i sä stria.

A doao gind4te cum a nice o poruna 0 o invItäturàf. fri a lui Dumneeäu / n-ai päzit ; cum ca t-ai spurcat sufletul

trupul cu curvii, preacurvii, sodomii, soblazne, cubeth i cu multe mincgri ; miinile ;tale cu pipáiri grozave,cu strimbätäti 1 cu rápiri, cu ucideri 1 cu altele; auzuriletale cu cintece i cu cuvinte spurcate i cu clevetirilecelorlalti; ochii tài cu necuvioase veden i cu sémnecurvesti ; limba cu sudähni, cu pin i cu clevete la fratiicrestini, cu juräminte i cu mkturisiri mincinoasecu hule, carele le obicinuesc a le zice oarecare spurcategun i injurá légea, crucea., pravila, preotiia, tainele

. 8 bis acel f infricc:qat nume al lui Dumnezeu.

352

www.dacoromanica.ro

Mä minunez, cu adevarat, de paginiia unor draci caa cestora, cä oameni nu sä cade sà le zicem. 0, si cum nthcade din ceriu foc i trasnete arza! Indelung rabdä,Dumnezeu, asteptind poclinta lor !

ha de nu sa vor indirepta i aici räu raului sa vor-face si la vécinica muncä cu dracii sà vor munci, nemin-Oat.

Altii iara injura i piräsc i de multe ori bat pre parintiilor, carii i-au näscut i i-au crescut, pre cari Dumnezeuporuncéste cinstim, zicind: Cinstéste pre tata-tausi pre muma-ta, ca bine A, ti sä facä i sä fii cu ani multi /

f. 8 bisv pre plmint ; i avem datorie sa-i cautam la bltrinéteadevarat unii ca acestea nice aici In lume vor procopsi

munca iadului ii vor mosteni.In scurt gindéste de cite ori te-ai intinat in pohtele

trupesti i t-ai spurcat sufletul trupul carele 1-au simtit..Domnul intru lacuinta lui.

A treia gindéste paguba care ti-o pricinuiaste un pacatde moarte: te face judecat vécinicii munci, te stérge dincartea vietii i acolea unde erai fiiu lui Dumnezau, teface rob diavolului si din läcas sfintei Troita te face pestera.

f. 9 tilharilor i lacas vasilischilor i cea mai rea te face / säte lipsesti de dorita fata lui Dumnezeu.

Zi catra' sufletul tau: deschide-ti ochii, sufletul meu,ticäloase, sä pricepi ce erai mai nainte i in ce chip tefäcusi pre urma Cu pacatul; ai fost mireasa Celui dinnaltime, lacas Dumnezeului celui viu, vas ales si de multpret i scaun adevaratului Solomon, Hristos ; eral scaunintelepciunii, sor ingerilor i mostnean vécinicii fericiri.

Plinge darl si te tinguiaste, el nu ai acéle vrednicii,ce te-ai tutors la céle impotriva, ca s-au facut mireasalui Dumnezau curva ì preacurva diavolului, lacasul

f. 9v Sfintului Duh s-au facut petera / tilharilor, vasul celales si curat s-au facut vas strickiunii, polata lui Hristoss-au facut tina i putoare porcilor, scaunul lui Dumnezeusedére pierzarii, sora ingerilor supt ascultarea dracilor

aceasta ce zbura ca o porumbita la ceriu sä tiraste casarpele pe pamint.

Plinge dar sufletul mieu, ticaloase si te tinguiaste,socotind multele tale pagube ; plinge, cä pre tine (te) plinguceriurile ; plinge cá pre tine te tinguiaste besérica i totisfintii; lacrä'meaza cà ai gresit ; plinge cá pre tine tepling prorocii, mai nainte vazind mlniia direptatii lui

353

www.dacoromanica.ro

zo Dumnez5.11 / asupra ta; plinge cl la tine plilzg mai multlacrámile Ierezniei decit la zidurile Ierusalimului; plingesufletul meu, ticáloase, piná cind vei späla spureáciuneapdcatului tä.0 i sà vii la cinstea cea dentii.

A patra ginclé§te (ca sä cîtigi aceastä sfintá intristareuriciune a pácatului) cit urWe päcatul preabunul

Dumnezeu i pentru cä ce-1 ura0e au trimis de multe oripentru päcat in lume infricop.te pedépse: au trimis potop0 au inecat pre toti cei ce au páckuit ; pierzare la Sodoma,pre diavolul din ceriu; 0 pre Adam 0 pre Eva din raiui-au gonit. Las céle multe pentru scurtaré.

A cincea, adu-t aminte cu lacrámi moartea, cind intr-acela ceas are a se despärti sufletul päatosului de la trup

incungerl nenumárati draci cu chipuri sälbateceinfricop.te sä räpeascä acel suflet ticálos. Ina i zuajudecátii a direptului i infricoptului judecátoriuräispunsul cel cutremurat al Domnului care cu stápinire

cu direptate pentru päcáto0 va sä. zicä: Duce-1(14ide la mine, blestematilor, in focul cel vécinic, carele iastegältit diavolului i slugilor lui. i acéle infricop.te munci

-f. n ale vécinicului liad, care tot trupul au va avea dureninesuferite, intristarea cea nemingiiatá carea o au plcato0iMel nä.déjde a sá izbävi den muncl.

A Feasia, sá ginde0i nespusa multime a bunsátátilormintuitoriului tàu, cáci cit socote0i bun5.tatile carele t-aufälcut preabunul Dumnezeu, atita mai mult te ru0nezide viclqugul 0 de nemultamirea ta ce aráti cáträ. dinsul.

Cu acéstea dará, mijloce poti sà vii la uriciunea pkatu-lui 0 la infringerea inimii, care iaste chéia pocáintii.Post4te, roagá-te cu lacrámi i fä aducere aminte de-a

f. uy pururea pácatelor tale. Dä.' / milostenii i alte bunätätipentru ca sä.' te iarte Dumnezeu.

Destul iaste cite am zis pentru infringerea inimii, careiaste partea cea dentiiu i buná incepäturá a pocáintei

sA venim la a doao, carea iaste ispovedaniia.

PENTRU ISPOVEDANIE

Aceastä ispovedanie foarte o iub4te Domnul, Mfg careanu iaste cu putintà a O. mintui nime, veri cite bunatätiar avea. Pentru aceasta face 0 multe mijloace ca sä.-0cunoascA omul grqala lui i sá sá ispoveduiascá cu inimä.

f. 12 smeria. Pentru aceasta au indemnat / pre strAmopil

354

www.dacoromanica.ro

Adam dud au cäzut in neascultare, ca sä.' cunoasci päcatullui i i-au zis: Adame, unde e0i? Adecä unde ai cazut,&it ràu ai acut, intoarce-te la poclintä i märturisé*tepacatul au, sä iai eraciune. Aceasta au zis 0 Evei i lullCain 0 intr-alte multe locuri ale Scripturii cei vechi sä.véde a fi de folos ispovedaniia.

Solomon zice: Cine-si ascunde päcatele lui nu sa.mintuiWe i cine le ispoveduia0e ci0ig5.'

Ina.' i prorocuI i impäratul David lauda ispovedaniia.la multi Psalomi zicind: Märturisescu-m5. tie, Doamne,

f. 12v cu toatä mema mea". Apoi: Bine / iaste a sa märturisiDomnului", i alte asémene.

Prorocul Isaiia zice: De ai vreun päcat vädé0e-1, sliai ertIciune". Las si alte multe märturii ale sfintei Evan-

pentru scurtaré.Deci de vréme <ce> dentr-acéste putine am priceput

cum ca iaste de treab5. 0 de folos ispovedaniia pentru.mintuirea sufletului nostru, sa cade adése sane ispoveduim.Insa pentru ca sä sä faca aceasa ispovedanie precumcade i precum ne invatä dascalii besérecii noastre, aceasta.sà cade sä facä' acela ce va s5. sà ispoveduiascä. Intii sä' ságateascä doao, trei zile mai nainte i sa gindeasca citä vréme

f. 13 iaste de cind nu / s-au ispoveduit ; i dentr-acela ceas,pinä acuma sá iscodeascá cu denadinsul in cite pacateau edzut, care din céle 10 porunci ale lui Dumnezeu n-aupäzit ; care päcat de moarte au acut, au vence altfeliude grep.151, cu ce simtire au gre0t ; céle 12 alcätuiri alecredintii, de le créde cu adeverintä i dirept, precum be-séreca räsäritului invatä 0 care alta porunca i obiceaiarätat al besérecii n-au pazit ; de cite ori au acut päcatul,au mäcar in cia vréme sá afla intr-acel pacat, i altemulte carele le vom zice la a doao parte.

I3v Apoi, dupä ce sa va gati intr-acesta chipa sä cérce / sa.afle duhovnic iscusit, carele A. fie cu evlavie i invatat,spre a-1 indirepta: cärturariu i invätat la dumnezee§tile

sfintele pravile i canoane i sa nu caute vreunul neinva-tat, sau arä de evlavie, sau de ceia ce cauta a c4tiga,pentru ca s5.-i dea ceva sä-liarte pre lesne, nedindu-i canon,.färä de céia ce sa cade indireptare i am'äduire. Pentrucine o face aceasta nu-i folosqte acea rea ispovedanie ;ce 0 cel ce sá ispovednia0e i cel ce ispoveduia0e facpacat de moarte i sá osindesc. Cá zice domnul Hristos:Un orb cind sa face povatä altui orb amindoi cad in groapl"..

355

www.dacoromanica.ro

1. 14 Apoi, dupa ce va gäsi / duhovnic bun pururea la acelasà meargl si nu de la unul la altul sa meargä, negutäto-rind taina, rusinindu-sä s5.-i zicA cum cä.' au fAcut si a doaora si a treia oarä acélea ce intii i-au zis si i-au poruncitsä. A, lase sä nu le mai facä i sä zicà inaintea duhovniculuicu evlavie i cu smerenie päcatele lui, sà nu pricinuiasclpre un om si pre altul, au pre diavolul cà au fost vina, cepre sine sà. sä. Mca vinovat, sà spuie toate päcatele lui,neascunzind nice unul; ca numai unul sä ascunzä., toatesint neertate.

Si de va uita vreun päcat i isi va aduce aminte prei. 14v urmä sà meargä.' spuie ; i fär'de / ispovedanie, au

flede voia duhovnicului lui sä.' nu cutéze nimeneacuminece, cà sà osindéste tic5.1osul.

Céle mai multe pentru ispovedaniia le las, pentruscurtaré, socotind i acéstea den destul. Si sä mérgem laal 3, care iaste facerea canonisirei.

PENTRU FACEREA CANONISIREI

De vrénae ce pentru facerea canonisirei avem end s'a'grälim la a doao parte a cuvintului cace cà acolea maivirtos sa cuvine; pentru aceasta, zicind numai ce lucru

f. 15 iaste si cum sä cade a sä.' / päzi, fac sfirsit.Facerea darä a canonisirei iaste a face nestine fapte

vrédnice ale pocäintii, precum alce sfintul Ioann Botez51-toriul, prorocul i inainte / mergaoriul: Faceti voaoroduri vrédnice ale pocäintei". Au si cu alt mijloc, facereacanonisirei iaste sà faca canonul ce-i dä.' duhovnicul pentrupäcá.tele lui, care canon de nu-1 va face cel ce sà ispovedu-iaste isi piiarde plata ispovedaniei. Si precum un bolnavnu-i foloséste de-s va aräta numai boala lui la dohtor, cesä.' mänince i jaiba ce-i va da, asa si päeätosul nu sä iartänumai cu ispovedaniia, ce sà faca i canonul ce-i va da

f. 15v duhovnicul lui carele iaste pierzätoriu pä'catuluimijlocitoriu al indireparii.

Si pira aici sà fie sfirsitul pgrtii cei dintii ce spune pentrupocantä. carea are fiinta ei de trei pärti: den infringereainimii, pre carea o numéste apostolul Pavel intristare dum-nezeiasc5., den ispovedanie si a treia den facerea canoni-sirei, den carele de va lipsi una, pocäinta de ciia pocIintänici iaste nici sä. zice.

356

www.dacoromanica.ro

A DOAO PARTE. IN CE CHIP SA CADE SI FIE DUHOVNICULSI cum sit. ISPOVEDUIASCA. $1 A 1NDIREPTÉZE PRE

OAMENI

f. 17 Aici la a doao parte a cuvintului, f de vréme ce avemgrind sà zicem pe scurt alte oarecare cuvinte care sintde treabg la poc'äintg i la ispovedanie, am socotit a fibine sg zicem intii in ce chip sà cade sg fie duhovnicul,cg.ci iaste i aceasta de treabg a s'A vorbi.

Iaste dará i acel preot carele va vrea sá priimeasclaceastä grea sarcing i cu nevoe a ispovedanii sl fiebgtrin de virstg, mgcar cit de putin sg" fie de 40 de ani,sg fie de cinste, cucernic, cu viatg bung', iscusit in cuvinte0 in fapte, sá nu fie betiv, sg nu meargg la circiume, sä nufie minios, hulitoriu ì injurgtoriu 0 in scurt cit va fi cu

f. 17v putintg sg / sá fereasc'g sg nu dea scandalg i rea pricing'la norod.

A doao, sg fie impodobit cu carte 0 cu fapte bune, säpriceapg sfintele c'grti i canoanele beséricii noastre, cucarele poate sà indiréptéze pre oamenii ce A, ispoveduescla dinsul. i lucrul acesta sg-1 facg cu frica lui Dumnezeu0 nu pentru vreo rea c4tigare.

Bani sg nu cearg pentru ispovedanie, nici pentru altgtaing, cgci sg va osindi la un loc cu luda, fgräl nurnai de-iva da cel ce sg ispoveduiWe de voia luí in loe de milostenie.

Asupra ispovedanii sg nu sg ru0néze nici de un om, nicif. 18 atgrie sg fack ce numai pre fiqtecarele dupg cum pia

vor fi pgcatele sg-1 indireptéze i sg-1 canoneascg dupginvgtgtura sfintelor pravili, sl aibg voe a ispovedui de laarhiereul i stgpinul locului 0 cite alte sä cuvin la acestdint lucru.

CE SA CADE A 1NTREBA DUHOVNICUL PRE CEL CE SAISPOVEDUIA$TE $1 CUM sk INcEAN,

Apoi dud va veni inaintea lui acel ce va sg sg ispovedu-iascg sä stea amindoi in picioare inaintea icoanei lui Hris-tos i sg facg duhovnicul EiTi'CREIrk Fla H41111x1 i sg zicg

iio H5CingH2 TpcTogs wwg H4Wb., rcAH 110MHAIS115 12 0 Psalo-f. 18v mul 50, adecg, 110MHA8H MR% E16. Apoi duhovnicul

1 BinecuvIntat este Dumnezeul nostru. 2 Implrate ceresc. 3 Preasfint5. Tr eime-4 Taal nostru. 5 Doamne milueste. 6 Mi1ueste-m5. Dumnezeule...

357

www.dacoromanica.ro

cu cinste ca cum aduce inchipuire lui Hristos, iarä cel cesä.' ispoveduiWe sä stea cu capul gol, cu miinile legatela piept, plecindu-0 capul in jos cu cucerie 0 cu frica luiDumnezeu.

Si atuncea duhovnicul sä-1 intrébe intii cind s-au ispo-veduit 0 s-au cumenecat 0 de-au päzit acéle ce i-au zis,duhovnicul lui 0 de-au fäcut canonul ce i-au dat. Si dupäacéia sä-lintrébe de iaste insurat au neinsurat 0 ce meter--pg tie, au ce boerie are, pentru ca sà intäleagä dentr-acéste cum il va intreba 0 la célélalte 0 cum sä.-1 indirep-

4. 19 téze. Apoi s.-1 intrébe de créde färä.. de prepus dogmelesfintei beséricii noastre a räsäritului 0 céle 12 alatuirice cuprinde in sine sfintul Simvol, aded. véruiu 0 de-auplzit acéle 10 porunci ale lui Dumnezeu, au de au gre0tintr-insele. Dentru care porunci cea dintli iaste sä iu-beasa pre Dumnezeu cu tot sufletul lui 0. cu mima 0 cuputérea 0 sä facä poruncile lui cu pohtä 0 cu cAldurä, cafiiul cel bun poruncile pälrintelui sä.0 0 sä nu aibä aiteleIn mintea lui, färä numai cum va präcea lui Dumnezeu.A0jderea sä. iubeasc5. 0 pre fratele säu, cre$inul 0 sä-ipohteascl binele ca 0 pre al sä.u.

t. 1917 A doao sä nu jure in numele / lui Dumnezeu, nice dirept,nici strimbu la tot cuvintul lui 0 lucrul, nici intru sfinti,nici alt juiämint.

A treia sä. sfinteascä zioa simbetei, adecá sä. tie dumi-neca 0 toate särbätorile ale anului ce präznuiWe beséricanoasträ 0 sä. nu lucréze intr-acéle zile nimicälucru trupesc,ce numai sl sä. dea la céle sufleteti 0 dumnezeWi, inrugäciuni 0 in ascultä'ri poruncilor lui Dumnezeu 0 intruimbunätätatele vieti ale sfintilor, a li sä. asemina 0 el dup5.putintk pentru ca sä. sä. släiveasa de Dumnezeu, precumi ej.Sä. asculte Vecerniia, Utrenea, Liturghiia, cu evlavie,

f. 20 A, nu afle / pricini la prazdnice 0 face mai multe päcate0 säi imbatá sä.' räsfatà färä de cuviintä, cinfl, joacä, aleargäla curvii ca porcul la fink', pentru cä. sä. va miniia Dumne-zeu asupra lui mai mult pentru acéste, decit ca cind arvrea sä. lucréze.

A patra, sä. cinsteascä pre tatä-säu 0 pre mumä-sa 0sä-i hräneascá de vor fi bältrini 0 grad. ; sä s'ä, supue porun-cilor lor cu cucerie, afarä numai de-1 vor indemna la vreunpäcat 0 faptä. pägineascä 0 färädelége. Si. ina0 sä. cins-teased' 0 pre célélalte rudenii ale lui 0 pre cei mai bältrini

358

www.dacoromanica.ro

1. 20v decit el, pre boiari i stäpfnitorii locului lui i / mai virtosobrazele cèle preote§ti. Pentru cä.ci obrazele die preote§ti

arhiere§ti sä numesc slugi ale lui Dumnezeu, veri päcä.'-to§i slut, veri direpti ; 0 cine batjocoré§te sau 1njurà saubate pre sluga, batjocura i necinstea la stäpin vine.Päziti-và cre§tini de acest päcat mare, cà sä va mlniiaDumnezeu asupra voastrá i yeti inc6pea la munc5..

A cincea, sà nu facä ucidere, sau el singur, sau puinclpre altul, sau IndemnInd i satuind.

A §asia, sä nu preacurveasc5., sau sä curveascä, sau sätfacá sodomie, sau sä facá sällaznä., sau va mérge la dobitoc.

f. 21 A §aptea, sä nu fure / sau va apuca ceva, sau va mIncadireptul celui sträin, sau nu va da plata argatuluisau datoriia ce s5. va Indatori.

A opta, sä nu märturiseasa minciung pentru ca sá facg.pagubá i stricäciune vreunui om, sau vietii lui, sau pungiilui, sau cinstii lui.

A noao, sä nu pohteascä muiarea vecinului säu,altä vreo muiare sträin'6, afarä numai den muiarea lui cacarea s-au cununat.

A zéce, sä nu pohteascá i sä-i placä sa apuce i sä, sta.-pineasa färä de direptate sau casa, sau viia, sau holda,.sau robul vecinului säu, sau altui om.

Acéste sint acéle 10 porunci ale lui Dumnezeu, carele laf. 21v alte arti / sá aflä. cu Invätäturä mai pre larg tälmäcite,

carele noi le-am läsat fugind vorba cea multä, de vrémece cunoa§tem cum ea' lénea i grija lumii n.0 vá lasä niciacéste putine s'a' le cititi pricinuind multe pricini cu p'äcate.

Afarl dintr-acéste porunci sá Intrébe duhovnicul precel ce sä ispoveduia§te i alte ale lui päcate, sau de moarte-sau mai u§oare ; adeck de va fi hulit la Dumnezeu sau lasfinti, sau la taine, sau alt1 hulk sau de va fi dat draculuipre cineva, sau au anathemisit pre cineva au viu au mort,sau de au fäcut farmece, sau au aruncat In bobi i In c5x-

f. 22 buni, sau au pus pre altii sä. le fad., sau / créde farmecile,sau de poartá pre sine advare (baere), sau face legIturi

alte lucruri diavole§ti, carele i sä cade foarte greucanoneascä, pentru cä sá leapäidg de Dumnezeu cu farme-cile i créde pre dracul; sau de iubé§te paguba i strica-ciunea i necinstea altuia; sau vreo gre§ea1à ascunsä.vreunui om au scos la ivealá, pentru ca sä-1 ru§inéze; saude nu §-au päzit jurämlntul, sau de au fägäcluit vreo mi-lostenie 0 nu o au dat ; sau au clevetit oamenii, sau aut

359

www.dacoromanica.ro

360

ascultat cu bucurie pre ceib. ce clevetesc pre altii; sau denu mérge la besérecä adése i cu evlavie ; sau de nu-si face

f. 22v la casa sa rugalciunea ce i s-ax cuveni / sara i dimineata;sau de nu-si indemneazä muiare i copii i argatii lui sa.' nulipseasca... de la besérecl dunainecile i särbätorile i s5. nule lipseascg rugäciunea i sä-i invéte sa." petreacal cresti-néste, cu evlavie ; sau de s-au sfaidit si are vrajbg cu cineva;sau de va fi scos taina ce-i va fi spus cineva ; sau de gin-déte cu dulceatà lucruri grozave i patimi trupesti; saude s-au mindrit i s-au ländat ; sau de batjocoréste pre ceislraci; sau de au hulit la boala lui, sau la s5xlciia lui, saula altä nevoe i n-au mult5.mit lui Dumnezeu ; sau de crédevisele ; sau de-au venit vreun strein callätoriu si nu 1-au

f. 23 priimit / la casa lui sä sä odihneasc5.; sau gol n-aucat ; sau flämind n-au hramit ; sau inchis fiind cinevan-au mers sal-1 vazsa si sal-1 mingie Cu cuvintul cu fapta;sau bolnav, arac i strein nu i-au purtat de grija; sau aufa:cut räu pentru ; sau de nu iubéste pre vrAjmasullui ; sau de va fi fost putincios ca sá ajute vreunuia ce aufost la nevoe s5.-1 mintuiasc5. i n-au vrut i altele asémeneca acéstea sä cade s5. intrébe duhovnicul pre cel ce sà ispo-vedniaste. i cel ce sä.' ispoveduiaste sä ZC Cu evlavie Cufrica lui Dumnezeu toate cite au acut deplin färä nice

pricinä.f. 23 Apoi, / dupl ce le va spune toate duhovnicul trebue s5.-1

invéte binisor ca sä nu mai platuiascal, ci sä urascä. p5.ca-tele lui i sa.' le lase si sä alérge ea:teà domnul nostru IisusHristos, sa.'-1 roage noaptea i zioa, cu umilinte i cu lacra*mifierbinti s5.-i iarte plc.atele lui i s5.-1 p5.zeascä sa." nu maigresasa de-aciia inainte i s5.-1 invredniceascä impAratieiceriului, pentru ca sá nu-1 urgiseasa milostivul i direptjudeatoriul Dumnezeu ; i Ii va veni moarte degrabä si vamérge neindireptat i sá va osindi, ticIlosuL

dupä ce-1 va invIta sä socoteasa, s5pi dea- si canonf. 24 dupä cum sa.' va cuveni: nice foarte greu, nice foarte

usor, ci sä socoteasc5, virsta lui, fink- iaste, au bätrin;insurat iaste, au neinsurat; bogat au särac, preot au mireanau monah ; cärturari, au nearturari. i s5.-1 intrébe decite ori au acut paicatul, sau 61ä vréme au p5.eltuit si ince vréme: in post au in zile slobode; in ce loc; in beséria,

intr-altä. parte ; cu ce mijloc: atis, au In ascuns; Cuvro fatä.' a vrunii rudenii, au cu striin i altele ca acéstea.

www.dacoromanica.ro

Clci cu acéste mijloce sg facä pgcatele mai ware au maigréle s'i asa urmeazg si canonul.

f. 24v i inc5.s sà socoteascg pgcatele celui / ce s-au ispoveduitsi carele va fi mai mare, pentru acel pgcat sg-i dea canonul.Adecg sl zicem, un om au fácut curvie si ucidere ; ucidereaiaste mai mare plcat si s5.-i dea canonul uciderii pentrutoate.

*i sg-i dea invItäturg fIcindu-si canonul in toatg viiatalui, sg-si aducg aminte de pgcatele lui si sà sg intristézecu suspinare si cu lacrgini si sg sä roage lui Dumnezeu sg-1iarte, precum au fgcut si prorocul David: si in toatenoptile isi uda astemutul cu lacrIme de pocgint5. si Eleori in zi si in noapte sà ruga.

f. 25 Canonul s5.-1 facä cu mijlocul ce au rinduit / pärintiibeséricii noastre ; adecl cu post, cu ruggciune si cu milos-tenie s'i cu alte fapte p15.cute lui Dumnezeu, nu sg indemnézepre crestini sä mgnince plmint si clrbuni s'i alte oarecaremojicesti invätäturi, <ce) ca neste neinvgtati ii invatg.

*i acéstea, darg, cu putine cuvinte s'i in scurt ; iarä celIn Troit5. slIvitg, Dumnezeu, sl vä dea voao cunostintäIn toate, intoarcere si indireptare päcatelor noastre, pgzin-du-ne pre noi mai presus de toate viclesugurile satanii sipgrtas sà ne facg cerestii lui impgratii, cu ruggciunile

f. 25v preablagoslovitei stgpinei / noastre de Dumnezeu Näscg-toarei si pururea fecioarei Mariei s'i a tuturor sfintilor.Amin.

Sfirsit si lui Dumnezeu laud5.. /

www.dacoromanica.ro

INVATAT URA BISERICEASCÁ

www.dacoromanica.ro

invItItura besericeascI la céle mai trebuincioase§i mai de folos pentru invItItura preotilor, acumintr-aceasta chip tipä'ritI in sfinta Mitropolie inTirgovi§te, la anul de la Hristos 1710. SI sà deaIn dar preotilor/

f. 2 Anthim cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Ungro-vlahiei, preacinstit i exarh Plaiurilor.

Cucérnicilor preoti carii vä aflati in eparhia smerenieinoastre, tuturor de ob§te, de la atotputérnicul Dumnezeu,vá rugäm milà, pace, sänätate, viiatä curatä i späseniesufleteascä, iarä dela smereniia noasträ molitvä, blagoslo-venie i eraciune.

f. 2 La aciastä stepänä inaltä a / arhieriei, intru carea auvrut dumnezeescul dar sä ne sue, grija cea mai mare 0mai aleasá ce avem, nu iaste alta färä numai chivernisireabeséricii i späseniia sufletelor oilor noastre celor cuvintä-toare, pentru carele avem datorie sä priveghem zioanoaptea, cá avem sä däm seama, dupä cum zice Pavelapostolul; i dupä asem5.narea incepdtoriului pästorilorIisus Hristos, carele pus sufletul pentru noi sä ne dam

noi viiata pentru paza turmei noastre.tnsä aciastä bunä chivernisea1á nu putem noi insine

f. 3 Sà,' o sävirsim dupá cum sä cade de / nu vom avea dinpre-unä lucrätori i slujitori, carii sä poatä ajuta la acestlucru mare, pentru cäci fiind seceripl mult, trebue i lucrä-tori multi; i pentru cáci iaste turma mare, un pgstorsingur, mäcar cá iaste mare in vrednicie, 0 de ar fi cit deprocopsit intru politie i iscusit intru invätätur5., iarä nu

365

www.dacoromanica.ro

poate sä le vazg toate, nici sä le stie toate; 0 pentru acéiadar are pre preoti si pre pärintii cei duhovnicesti, cariislujesc sfintitului pästoriu ca niste ()chi sä vazä toate,ca niste miini sg lucréze céle trebuincioase 0 ca niste

L 3v picioare sg alérge cu mijlocul / lor la trebuinta tuturor.Drept acéia ajutätorii la acest lucru mare al vostru

sinteti voi, cucernicilor preoti, carii aveti datorie neince-tatä, si Cu cuvintul si cu fapta, sä lucrati si sä vä nevoitizioa si noaptea impreund Cu pdstoriul nostru pentru spä-seniia acestii turme cuvintätoare, carea au dat-o DumnezeuIn miinile noastre. Dar oare ce as putea rfädäjdui de la voi?Sau ce fel de ajutoriu as putea sä astept din iscusireavoasträ?

Cg intre célélalte scirbe ce am, de mg ränesc la inimä,f. 4 iaste aceasta / cea mai grea de mg intristez si mg mihnesc

mai mult, el väz intre preotii miei atita prostie, atitaneinvgtäturä 0 atria nedumirealk cit cunosc a nu putetiface vreun ajutoriu sau vreun folos ticgloasei turme. Sipentru acea multä prostie a voasträ si nestiinta la sfintacarte, m-am indemnat, fiind cuprips de frica dumneze-iascg, a vg instiinta cu aceastä micl cärticea, carea o amimpgrtit in trei pärti.

In partea cea dintii s-au pus foarte pe scurt oare cardedin céle mai trebuincioase si mai de folos ale sfintei beserici

f 4v 0 ale sfintelor / taini, carele sinteti datori sä le stiti si säle päziti nu numai voi, ce si bietii crestini prin mijloculvostru.

In partea a doao s-au pus invätäturg asupra ispoveda-niei, ca sä stie fiestecare duhovnic cum sä cade sà indrep-téze si cu ce mijloc trebue sg ispoveduiascá pre cei ce vorveni la dinsul.

In partea a treia s-au pus invätäturi pentru cite lucruris-au putut afla ping intru acest ceas, carele sä fac cu ne-cuviintä si färg de cale, 0 trebue ca de acum inainte sänu sà mai facä.

i. 5 Care o puiu inaintea cucerniciei voastre ca / o masäduhovniciaseg färg de platà, in loc de blagoslovenie; soco-tind cum cá cu acéste putine invätäturi yeti putéa sä v'lsäturati de lumina cunostintii si sä ajutorati si pre cres-tinii cei lipsiti. Iarg de yeti fi si cu acéstia asa de nesim-titori, cit sä nu vg puteti dumeri, nici sä v5i puteti indreptafiind asa de putinele si foarte pre inteles 0 prostéste,atuncea sg va cunoaste c51 nu yeti sä vä nevoiti pentru

366

www.dacoromanica.ro

dragostea lui Hristos, pentru intemeiarea beséricii, pentrufolosul crWinilor, O pentru cinstea voastrg O mai virtospentru plata ce vi s-ar da / de la Dumnezeu pentru oste-neala ce ati face. 8i pentru acéia voi yeti da seama la infri-cop.ta O strapica judecatg a lui Hristos, aci eu v-aminvgtat cite sint trebuincioase O de folos, i mi-am fgcutdatoriia, dupg cum zice Hristos la Ioan in 15 capete:De n-a fi venit, §i. de n-a.v fi grgit lor, p5.'cat n-ar avea,iarg acum pricing n-au pentru pgcatul lor."

Iarg de yeti socoti in gindul vostru cum cg nu /e putetiface acéstia pentru nevoile §i päsurile ce aveti, cu aceastanimicl nu vg yeti folosi, nici yeti putea s'A vá indreptatiinaintea dreptului judecgtoriu. C5. zice / Domnul Hristosla Mathei in 22 de capete: Dati ale chesariului, chesariu-lui §i. ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu". Cg precum céreimpgratul dgjdi de la supuOi lui, ap. are §i Dumnezeude la cretini, §i. mai virtos de la preoti, credinti O faptebune ; de la unul mult §.1 de la altul putin §i de la fiqte-carele dupä putinta sa §i dupg vredniciia ce i s-au dat.

Drept acéia dará, sg 15..sati toate pricinele intr-o partecä sint deert5.ciuni ; §i nu vá feriti de a face ostenealg,nici vg dati leneviei, cgci yeti aldea in blestem, dupgcum zice sfinta Scrifiturei la Ieremia In 48 de / capete:Blestemat cela ce face lucrul Domnului cu léne".

Ce siliti in tot chipul cu pohtg §i cu dragoste pentruspäseniia norodului crWinesc. Pentru ca sg se invredni-ceascg fiqtecarele dintru voi sg auziti glasul cel fericital dreptului platnic al lui Hristos: Slugg bung §1 cre-dincioasg, pre putin ai fost credincios, pre mai mult tevoiu pune; intrg intru bucuriia Domnului". A cgriiabucurie A. vg invredniceascg darul lui Dumnezeu Oruggciunea smereniei noastre". /

f. 7 SCARA ACESTII CARTICELE

Crucea ce putére are si In ce chip trebue s6. o facem ?Ruglciunea cea domneasc6, si ce cuprinde In sine.1516.rturisirea credintii cite alc6.tuiri are si dintr-insele ce intelégem ?Céle 7 taini ale beséricii ce putére si ce dar are fiestecare ?Céle 9 porunci mari ale beséricii ce ne InvatI s6. facem ?Zéce porunci ale lui Dumnezeu cá sl cuvine sl le tinem ; a de mile vom tima nu implinim légia.

f. 7 7. Daruri ale Duhului Sfint / caree sint si cite ?

367

f. 5v

f. 6

f. 6v

www.dacoromanica.ro

368

Céle 3 bunatiti mari ale bogosloviei.Patru bunAtAti ale sufletului.Patru bungtti.ti ale trupului.Sapte p&cate de moarte.Céle 12 roduri ale milosteniei, carele slut?Inv645.turi pentru ispovedanie.Alte InvItAturi trebuincioase. /

Crucea iaste un semn 0 o armä tare asupra vràjma§ului,cki iaste 0 sä numé§te putérea 0 intelepciunea lui Dum-nezeu, dupre cum zice Pavel la capul cel dintii aträ.'corinténi. Si sà cade cre§tinului pravoslavnic a-§ facesemnul sfintei cruci intr-acesta§ chip:

Intii s5.' impreune céle 3 dégete ale miinii drépte (adecädégetul cel mare §i cu céle 2 de lingg dinsul) 0 puind infrunte sa' zia: in numele Taalui, apoi puind la buricsä. / zia: 0 al Fiiului, apoi puind in umkul cel drepts5. zia: §i. al Sfintului Duh, apoi puind in umkul celsting s5. zieg: Amin.

RUGXCIUNEA CARE AU INVIITAT PRE APOSTOL1 DOMNULNOSTRU IISUS HRISTOS: TATXL NOSTRU CARELE EFT' YN

CERIURI"

Aicea ne invaa' sä. §tim cum c5. n-avem alt tatä.' arunumai pre Dumnezeu cel din ceriuri, precum la Matheit,In 25 de capete zice: Si tatà sà.' nu chiemati voi pre päimint,

f. 9 pentru cg unul iaste Taal / vostru cel din ceriuri.Sfinteascd-se numele au. Numele lui Dumnezeu sà

sfinté§te cu lucrurile §i cu faptele céle bune, precum laMatheiu, cap 5 zice: Intr-acesta chip sà sträluceasca'lumina voastrá inaintea oamenilor, ca sä.' vaz'a' faptelevoastre céle bune 0 s'a' släiveasa pre Taal vostru cel dinceriuri".

S'á.' vie imp5.atiia ta. Aicea sá roagà sufletul s5.-§i trimia.Dumnezeu impärätiia, adec5. ajutorul 0 dreptatea, cas51-1 päizeascl curat §i nebintuit de putéria pkatului,

f. 9v dupre cum apostolul ckrä romani in 6/ capete zice:Sä nu imp5.ateascä pkatul in trupul vostru cel muritor,ca sa' vá supunet intru pohtele lui".

Fie voia ta, cum in ceriu, a§a §i pre pämint La aceasacérere rug5.m pre Dumnezeu ca sä.' i s'51 plineascl voia

f. 8

f. 8"

www.dacoromanica.ro

f. 10

f. 10 v

f. 11

pre p5.mint ca i in ceriu, adecá precum ingerii in ceriurisà supun voei lui Dumnezeu, spre toate lucrurile, ar'denici o indoire, intr-acesta chip i pre pknint sà sà plécelui i oamenii, dupe cum zice Pavel in 2 capete cgträ.'filipiséni: Intru numele lui lisus Hristos tot genuchiulsä va pleca cerestilor i pamintestilor i celor de suptpknint". /

Piinea noasta cea din toate zilele dà-ne-o noao asazi.Cu aceasa rugä'ciune cérem mai virtos de la Dumnezeuhrana cea preste fire a sufletului, carea iaste cuvintul luiDumnezeu, dupà cum la Matheiu, cap 4 zice: Nu numaicu pline va tai omul, ce cu tot cuvintul ce iase din rostullui Dumnezeu".

iara noao gresalele noastre, cum si noi eram gresiti-lor nostri. Aceasa rugkiune ne indemneaz6 multsà eram gresalele celor ce ne gresesc noao, ca siDumnezeusá iarte pkatele noastre céle ce / in toatä vrémea gresimde pre cum la Matheiu in 6 capete zice: Läsati i sä valäsa voao".

*i nu ne duce pre noi in ispia. Prin rugkiunea aceastacérem de la Dumnezeu sà nu ne duck' la ispita lumii si adiavolului si a trupului, pentru cä intr-acéste trei ispitesä cuprinde tot féliul de ispia. Ci pazindu-ne de acéstia,vom fi pgziti de toaa ala ispia.

Ce iiblvéste pre noi de cel fan. Cu aceasa rugkiunecérem de la Dumnezeu sà ne mintuiascà de tot fäulde tot päcatul; i mai ales ne rugäm sà izgoneasc54 dela noi tot vrajmasul sufletesc in vrémea mortii.

C.5." a ta iaste impärätiia i putéria si slava in véci.Amin. Cu acéste cuvinte ne incredinteazà cum cä." de citeam rugat pre Dumnezeu Taal cu credintà curaa i cunkléjde, de nevoia lui, ca un impärat putérnic, ni le vada, precum la Ioan in 14 capete zice: ori cite yeti céreintru numele mieu, aceasta voiu face". /

f. 11v MARTURISIREA CREDINTII, CAREA SA IMPARTEIN 12 ALCATUIRI

Crez intru unul Dumnezeu, Taal atottiitorul,toriul cerului si al päimintului, väzutelor tuturor i nevä.-zutelor.

Alcgtuirea aceasta ne invaa sà crédem cà unul iasteDumnezeu-Taal, precum apostolul c'ätrà efeséni, cap

369

www.dacoromanica.ro

4 zice: Unul iaste Dumnezeu i Taal tuturor carele iastepreste toate i prin toate i intru noi intru toti". Si inclne mai invatá sä crédem cum cà acesta au acut toate

f. 12 die väzute i céle nevà'zute, din nimica, numai cu cuvintul.5i intru unul domnul Iisus Hristos, Fiiul lui Dumnezeu,

unul näscut carele de la Taal s-au näscut, mai nainte detoti vécii, lumina din luminä, Dumnezeu adevArat de laDumnezeu adevärat, näscut iar nu acut, cela ce iastede o fiintä Cu Taal, prin carele toate s-au acut.

A dooa alatuire ne invatä sä crédem cum c6 DomnulIisus Hristos, Fiiul lui Dumnezeu, iaste Dumnezeuadevärat i vécinic, nu acut, nici zidit, ci näscut mainainte de toti vécii, din firea Taalui, asémene slävit cu

f. 12v Taal, precum / insu0 la Ioann, in 17 capete zicé: 5iacuma prosavé§te-mä tu, parinte, Cu slava carea am avutde la tine mai nainte de lume."

incá ne mai invaä sä crédem cum c5. Iisus Hristosiaste fäcätor tuturor lucrurilor i veacurilor, dupä cumla Joann, cap 1 zice: Lumea de el s-au acut i lumea preel n-au cunoscut".

Carele pentru noi, oamenii, i pentru mintuirea noasträs-au pogorit din ceriu i s-au intrupat din Duhul Sfint0 din Mariia Fecioaa i s-au acut om.

f. 13 A treia alcätuire ne invaa sä credem / cum cä" Domnulnostru Iisus Hristos s-au pogorit din ceriuri pentru min-tuirea noasta zdmislindu-se din pintecile fecioarei Marieide Duhul Sfint i s-au näscut om desävir0t, cu sufletcuvinator i cu toate cite urmeazä firii omene§ti (afarlnumai din päcat). Ins./ neschimbindu-se dumnezeireaIn omenire, nici omenirea in dumnezeire, d amindoaofirile desävir0t au petrecut Intr-o unire: Dumnezeuadevärat i om adevärat.

s-au astignit supt Pilat din Pont 0 au pätimits-au ingropat. /

f. 13v Aceastä alatuire ne invatä sä crédem cum a domnulnostru Iisus Hristos s-au astignit de Pilat (carele eradin Pont), värsindu-0 preacinstit singele säu pre cruce,pentru ca sä ne mintuiascl pre noi din päcat ; i nefiindpäcatos au pätimit, insä nu dumnezeirea, ci omenirea.51 precum cu adevarat au pätimit pre cruce, aa adeväratau 0 murit, precum la Luca, cap 23 zice: 5i strigind cuglas mare au zis: Tatä, In miinile tale dau sufletul mieu.51 acéstia zicind au aposat. 5i ingropindu-se i s-au pecet-

f. 14 luit groapa, precum la Mathei, ¡cap 27 zice : Aveti custodie,

370

www.dacoromanica.ro

mérgeti de inariti cum §titi" ; iar5. ei mergind au inaritgroapa, pecetluind i piatra impreunä cu custodia.

$i au inviiat a treia zi dup5. scripturi.Cu aceasa alatuire ne invä:am a créde cum cg domnul

nostru Iisus Hristos cu putérea dumnezeirii lui s-au sculatdin morti, insä: cu acela trup cu carek s-au i näiscut

s-au i ingropat dupe Scripturi ; adecá dupäl cum aufost prorocit prorocii i dupä. Scripturile legii cei vechi,precum insu0 Hristos la Marco, cap 17 zice: Ins5. Fiiul

f. 14v omenesc mérge precum / s-au scris pentru dinsul".$i s-au suit la ceriuri i vade de-a dreapta Tatälui.Aceasta ne invatä: sá crédem cum a cu trupul carele

s-au nälscut Hristos i s-au ingropat i s-au sculat dinmorti, cu acela s-au i inältat la ceriuri 0 au §6zut de-adreapta Tatällui, precum la Marco, cap 16 zice: IaaDomnul dupre ce grä.'i lor sä: lu'd la ceriu i 5.zu de-adreapta lui Dumnezeu".

$i iarä:§ va sà: vie cu slavä: s5. judece viii i mortii, aaruia impkgtie n-are sfir0t.

f. 15 Aicea ne invaa sä: crédem cum / cä va s5, vie Hristosa doa ora ca sä: judece pre cei vii 0 pre cei morti i ca sádea rIsplä:tire fiWed.ruia din oameni de pre faptelesale, precum insu0 la Mathei, cap 25 zice: Iaa [cind] vaveni Fiiul omenesc intru slava sa i toti sfintii ingeriimpreunä. cu dinsul. $i iarái pentru asplältire la Ioann,cap 5 zice: $i vor ei cei ce au acut céle bune <intru >inviiare de viaa, iará cei ce au acut réle intru inviiarede osindire".

$i in Duhul Mint Domnul de viatä: acältoriul, carelede la Taal purcéde, cela ce cu Taal i cu Fiiul iaste In-

f. 15v chinat i slIvit, / carele au gait prin proroci.Aceastá alatuire ne invaa sä crédem 0 in Duhul

Sfint, carele iaste de o fiintä. cu Taal i cu Fiul i säs15,v4te imprema cu Taal i cu Fiiul. $i cum cá de laTaal purcéde precum mintuitoriul nostru Hristos ade-vereaz1 la Ioan, cap 15 zicind: Cind va veni mingiitoriulpre carele eu voiu trimite voao de la Taal, duhul ade-v'grului, carele de la Taal purcéde". Si incá ne mai invatä:cum c5. Duhul atilt au gait prin proroci.

Intru una sfina Aborniceascä i apostoliceasa beséried.f. 16 Aceasa alatuire ne invaa sä. ne / supunem poruncilor

sälornice§tii i apostolicetii besérici, dupá invaaturalui Hristos, carea la Mathei, cap 18 zice: Iaa de nu vaasculta nici besérica, fie tie ca cel pä:gin i ca un vamer.

371

www.dacoromanica.ro

MIrturisesc un botez, intru ertarea pkatelor.Aceastä alatuire ne invat5. sä martuirisim un botez,

intru ertarea pkatelor, adecä s5." ne botez5m noi, crestinii,intru numele Taalui si al Fiiului si al Sfintului Duh,prin apä i prin duh ca sä ni sä iarte pkatul cel strg-mosesc i alte pkate, precum insusi Hristos la Ioann,

f. 16v in 3 cap / zice: De nu sá va naste nestine din apà si dinduh, nu va putea sä intre intru impgra.'tia lui Dumnezeu."

Astept inviiarea mortilor.Aceastä alatuire ne invatà sa crédem cum a va fi

cu adevkat inviiarea trupurilor omenesti, dupl. cuvintulDomnului care la Ioann, cap 5 zice: C5.' toti cei ce sint inmorminturi vor auzi glasul Fiiului lui Dumnezeu i vor e0".

viata veacului celuia ce va s5. fie. Amin.Aicea ne invatá sä crédem cum cä in veacul ce va sl

f. 17 fie va veni blagosloveniia lui Dumnezeu la cei alesi / ailui i viata vécinicä cu bucurii sufletesti, care nici odini-oar5. sfirsit nu vor avea, precum Scrifitura m5.'rturiséstela intiia carte carà corinthéni, cap 2, zicind: Céle ceochiul n-au v5.'zut i uréchia n-au auzit si pre mima omuluinu s-au suit, carele au g5.tit Dumnezeu celor ce iubescpre el." /

f. 17v CELE SAPTE TAINI ALE SFINTEI BESERICI

I. Sfintul botez. 2. Sfintul mir. 3. Sfinta litur-ghie. 4. Rinduiala preotiei. 5. Ispovedania, saupoc5.'inta. 6. Nunta céia ce sl face pre lége. 7. Sfintulmaslu.

CE PUTERE SI CE DAR AU ACESTE $APTE TAINI

Botezul iaste temeiu celoralalte taine si mai intii decittoate la rinduialä. Are mare dar si multà putére i fk'de

f. 18 sfintul botez célealalte sase / taine nu pot face nici cuun mijloc pre om cre§tin. Care botez l-au arkat singurdomnul Hristos, poruncind i apostolilor s1-1 sIvirsas'a'precum scrie la Mathei in 28 de capete zicindu-le: Mergind,invàtati toate limbile, botezind pre ei in numele Taalui

al Fiiului si al Sfintului Duh, inVätind pre ei sä tietoate cite am poruncit voao". Aceast5.' taing ca i célialalte6 taine are 4 pricini.

372

www.dacoromanica.ro

Cea dintii iaste pricina cea luca.toare. A doao iastef. 18v materiia. / A treia iaste inchipuirea 0 a patra iaste pricina

cea gvir0toare.Pricina cea lucatoare a sfintului botez 0 a tuturor

celoralalte taine iaste Dumnezeu, carele lucreazà cu darullui cel dumnezeesc prin mijlocul preotului.

Materiia iaste apa cea curaa a'r'de nici o amestecältual.Inchipuirea iaste chiemarea sfintei Troite, precum s-au

zis mai sus, adec5.: Boteaz5.-sä robul lui Dumnezeu, innumele Taalui 0 al Fiiului 0 al Sfintului Duh. Amin.

Pricina cea s5vir0toare iaste ca sá teargä pä.catul celf. 19 sträimoesc / 0 al vointei de la om i sä.' fack' pre cel botezat

fericit, dint desä.'vir0t, viu i fiiu lui Dumnezeu, dupà dar.Pentru sfintul mir.Dupl ce sä.' sä.virp$e lucrarea sfintului botez, urmeazà

sfintul mir, cu carele unge preotul pre cel botezat. Ma-teria mirului iaste untuldelemn, cu alte multe materiimirositoare. Inchipuirea sint cuvintele i rugä.'ciunelearhiereului care le zice pre dihsul i numai singur arhiereulIl poate face 0 A. dea la cei botezati de preot cu acéstea

f. 19v cuvinte: Pecétea darului Sfintului Du.h. / Amin. Si sfir0-tul iaste pentru ca sä adeveréze pre crqtini in credint'd

sà ia putére asupra vedjmaului.

PENTRU TAINA DUMNEZEE8TH LITURGHII

Taina Liturghiei iaste prefacerea piinei 0 a vinuluitrupul i singele mintuitoriului nostru Iisus Hristos.iaste materiia acqtii sfinte taini piinea de griu curatvin curat i apä curaa. i inchipuirea dirt sfintele cuvintecare le zice preotul dupä cuvintele céle domnqti: Si

piinea aceasta cinstit trupul Hristosului au, Amin,iar'A' ce e in päiharul acesta, scump singele Hristosului au,

f. 20 Amin, preacindu-le / pre dinsele cu Duhul au cel Sfhit.Amin. Sfir0tul sfintei Liturghii iaste sä sä järtvuiasc5.mieluelul lui Dumnezeu, pentru mintuirea lumii.

PENTRU RINDUIALA PREOTIEI

Preotiia iaste rinduialäi dumnezeiasa a tainei ceisimtitoare, avind putére duhovniceascä pentru mintuiria

ajutoriul oamenilor, rinduitä de mintuitoriul nostruHristos. i iaste materia ei cel ce säi hiroton4te, iar chipul

373www.dacoromanica.ro

374

sint cuvintele ce zice arhiereul: Darul cel dumnezeesccarele totdeauna céle neputincioase le tämäduiaste i

f. 20v proci, cu punerea miinei / pre capul celui ce sä hiroto-néste.

sfirsitul iaste ca sà tiposeascl in sufletul celui hiro-tonit sapinire i putére dumnezeiascI, pentru ca säpoatä sà sävirseascä tainele. i taina preotiei numaiarhiereul o sävirsaste.

PENTRU TAINA ISPOVEDANIEI SAU A POCkINTEI

Pocäinta iaste intoarcerea de bunl voe din flotätispre bunätälti si de la diiavolul intoarcere spre Dumnezeuprin °sit-die i prin ostenea151.

iaste materia pocaintei märturisirea guru i sfärima-rea inimii i facerea canonului. lar chipul pocäintei /

f. 21 iaste putérea ce au dat mintuitoriul nostru numai sfinti-lor lui ucenici i apostolilor, dupä cum zice la Mathei, in8 capete: Cite yeti lega pre pämint i proci (pentru aceastavom arä..ta mai pre larg la invätätura ispovedaniei).Iarä sfirsitul iaste sä sä curäteasc5, omul de päicat i säcistige iaräsi darul lui Dumnezeu.

PENTRU TAINA NUNTII CEI PRE LÉGE

Nunta iaste impreunare bäxbat cu muiaxe spre implini-rea dumnezeescului acela cuvint : Créste-ti i vä

Materiia acestii taine iaste bärbatul i muiarea carif. 21 vin cu end desävirsit / ca sä sä impreune amindoi

sä läcuiasc5. nedespIrtiti. Iarà chipul grit cuvintele careleamindoi zic in beséricl inaintea preotului in auzul tuturor(adec5.): Voiesti-m5? Voescu-te; urmind la acéste cuvinterugkiunele i blagosloveniile preotului spre cea desäviritimplinire a nuntii. Iarä, sfirsitul iaste inrnultirea neamuluiomenesc i incetarea pohtei cei trupesti, dup5. cum grliastesfintul Pavel la cartea cea dintii diträ corinthéni, in 7capete zicind: Iarä pentru curvie fiestecarele a sa muiare

fiestecaré pre al säu bärbat ail351". /

L 22 PENTRU TAINA MASLULUI

Maslul iaste o ungere care sä face cu untdelemn curatpentru cei bolnavi si are putére prin blagoslovenia preotu-

www.dacoromanica.ro

lui s'A dea sänätate sufleteasa i trupeasel cebra cesä intorc de la päcate, dupä cum zice sfintul Iacov la5 capete, la adevärata lui Poslanie: De boléste cinevaIntru voi, chéme preotii beséricii i sä sä roage pentruel, ungind pre el cu untdelemn intru numele Domnuluisi ruga credintii va rnintui pre cel bolnav 0-1 va scula

f. 22v pre el Domnul, mä' car si päcate de va fi fAlcut erta-se-vor/lui".Si iaste materia maslului untuldelemn curat,

chipul stilt cuvintele molitvei ce zice preotul (adec6):insuti stäpine sfintéste untuldelemn acesta, ca sä fiecelor ce sä vor unge dintr-insul intru tám5.duire i proci.Iarä sfirsitul iaste sä sä teargä rä'm5siti1e pAcatelorsä cistige bolnavul sänätatea sufletului si a trupului.

f. 23 NOAO PORUNCI MARI ALE BESERICII

Cà s'A, cuvine a ne ruga lui Dumnezeu cu Infringerede inimä i cu umilintä.

Sä päzim céle 4 posturi ce sint poruncite 0 legate:al Nasterii lui Hristos, al Pastilor, al Sfintilor Apostoli0 al MaicAli Précistii.

A cinsti pre pärintii cei duhovnice0i carii sä roaggpentru noi la Dumnezeu ca niste slugi ai lui Dumnezeu

trebue sà ne satuim cu dinsii pentru céle sufletesti. tA ne ispovedui pkatele noastre de 4 ori Intr-un

an in vréme de post inaintea pärintelui celui duhovnicesc,.carele va hirotonit pre lége crestin4te, iarä cei mai cuevlavie de 12 ori, iarä cei mai prosti mäcar o data.' intr-unan.

Si care vor fi bolnavi sä s5, ispoveduiascà mai adése,fäcinduli i maslu i sä se cuminece adése; i aa sà vorface pärtasi vietii cei de véci.

Sà nu sA.' ceteascä cärtile ereticilor nici däscgliileinvät5.tura lor cea hulitoare sà nu s'l asculte de cei ce

f. 24 nu-s inv5.tati, nici stiu Sfinta Scripturd, nici s'A.' se / amés-tece cu ei, nici sä se intrébe cu ei.

6. S5, se facI rugälciuni pentru intemeiarea tuturoroamenilor: intii pentru cei ce grit intru stepena preotiei0 a clirosului; a dooa pentru cei ce sä aflä in vredniciilecéle lumesti 0 ale politiei si a osta0lor; apoi pentru ceiece fac bine la besérici a spori 0 a créste sAborniceasca.

dreapta credintä.

i. 23v

375

www.dacoromanica.ro

7. Sä. se p5..zeasc5, posturile i rugäciunile carele s5. vorporunci de arhiereul locului sá se facá in eparhiia lui,cind s-ar intimpla vréme de nevoe ca sá intoarcä.' miniia /

f. 24 lui Dumnezeu dup5.' norod i sà se mintuiascg veri de cenevoe i scirbà s-ar intimpla.

8. Nu iaste ertat mirénilor sà ja nimic de ale besériciiIn si15. i A, se lucréze cu iale, olupä." cum vor vrea, cenumai sa fie de treaba preotilor 0 a cebra ce slujesc labeséric5.' a sä. hràni 0 a da la sä.raci 0 la streini.

9. Sá nu sá facá nunte in zilele céle ce grit oprite debeséricl nici sà cade creSinii sá facá jocuri intr-acélezile, dupà cum fac p5.ginii; ce dup5.' cit va fi putintase fereascá de acéstea. /

f. 25 ZÉCE PORUNCI ALE LUI DUMNEZEU, DE LA A 2 LÉGErCAP 5.

SI nu avem alt Dumnezeu inaintea lui.SI nu luom numele Dorrmului in deOrt.S5. cinstim i sà.' tinem särbgtorile.Sä cinstim pre pirintii no$ri.SI nu ucidem.Sä nu preacurvim.SA* nu furAm.Sä.' nu märturisim strimb.Sä nu pohtim muiarea altuia.Sá nu pohtim vence lucru strein. /

f. 25v APTE DARURI ALE DUHULUI SFINT, CARELE SINT. ISAIACAP 11, STIH 2

1. Intelepciunea. 2. intelégerea. 3. CunWinta. 4.Voia. 5. Blagocestiia. 6. Vitejiia. 7. Frica lui Dumnezeu.

TREI FAPTE BUNE ALE BLAGOSLOVIEI. 1 COR<INTHENI>,CAP 13, STIH 13

1. Credinta. 2. Nädéjdia. 3. Dragostea.f. 26 Credinta dupä; cum zice fericitul Pavel la 11 capete

aträ evrei iaste fiinta celor nä.'dä.'jduite i lucrurilor celorce nu sà v5.d dovediri.

376

www.dacoromanica.ro

Ndéjdea iaste o indrIznealä adev'gratä. c5Ari Dumne-zeu, data" In mima omului din dumnezeiasca stillucireca sà.' nu sà dezngajduiascä nici odat5. de darul lui Dum-nezeu, ci sä. fie Incredintat cum cä va lua prin pocgint5.ert5.ciune päcatelor si veri ce altä cérere sau treatoare,sau vécinic5..

Dragostea hied.' iaste, dupä cum zice fericitul Pavelf. 26v mai mare cleat credinta si decit / nädéjdea, ameiul si

vlrful tuturor bunIfItilor, carea unéste pre multi intrtuna si face cale cltr5. Dumnezeu tuturor cebra ce oiubesc.

PATRU BUNA.TATI ALE SUFLETULUI

1. Vitejiia. 2. Intelepciunea. 3. Dreptarea §i 4.Cuelteniia.

PATRU BUNATATI ALE TRUPULUI

1. Täriia. 2. Intregimea. 3. Frumusétia si 4. Sänsátatia. /

f, 27 $APTE PALATE DE MOARTE

1. Trufiia. 2. Iubirea de argint. 3. Curviia. 4. Miniia. 5.LIcomiia 6. Zavistiia. 7. Leneviia la faptele céle bune.

$APTE FACERI DE BINE IMPOTRIVA ACESTORA

1. Smereniia. 2. Eftinä.tatea. 3. InfrInarea pohtei.4. Ing5duinta. 5. Postul impotriva 15.comiei. 6. Dragostea.7. Nevointa.

CRLE 12 RODURI ALE MILOSTENIEI, DUPA CUM SCRIE LAMATHEI, CAP 15

f. 27v Famlndului s5.-i dea mincare. / Setosului s5.-i dea s5.bea. Pre strein s5.-1 primeascä in casg. Pre cel gol s'a.'-1imbrace. Pre cel bolnav s5.-1 catite. Pre cel din temnit5.s5.-1 cercetéze.

377

www.dacoromanica.ro

Mai stilt ind 0 acéstia: Pre cei morti s5I-i ingroape.Pre cei scirbiti a-i xi-Anglia. A sf5.tui céle mintuitoare. AInväta pre cei nqtiuti. A erta greplele celui vinovat. Aräbda cu multämitä sclrbele ce vin de la Dumnezeu 0de la oameni 0 a ruga pre Dumnezeu nu numai pentrudinsul ce 0 pentru toti. /

i

f. 35v ALTE iNViTATURI TREBIJINCIOASE

1. Vericare preot afarä din enoriia lui (de) va face Litur-ghie sau o sfe§tanie sau va cununa, sau va ispovedui, sauva cumineca pre cineva 0 dupà ce va muri il va ingropa,sau vence alt lucru beserecesc va face färä de voia preotu-lui aceluia a cäruia va fi noriia, unul ca acela de pravilelesfintilor pärintilor nostri sä leapädä de tot darul preotesc0-1 vom lepada 0 noi.

f. 36 2. A0jderea nici unul din voi / sä nu indräzneasdsä cunune vreun om, sau vreo muiare streini, dintr-alt5.'tarà.', au si din tara aceasta si sä fie nestiuti, ping nu-iyeti cerceta si-i yeti ispiti; pentru cl vin multi din TaraUngureasd. 0 din Tara Turceascä 0 dintr-alte locuridepgrtate 0 sä Insoafl aici 0 pe la locurile lor au mueri,sau muerile au harbati 0 15.sindu-i au fugit, sau sinta treia cununie 0 vin aici pentru ca sä la a patra muiare,sau muiarea a ja al patrulea bkbat, care lucru iastecurvie 0 fälfädelége.

Ci pre unii ca ace0ea färä scrisoare de mkturie de laf. 36v preotul / locului lor, care sà scrie cum c6 nu s-au Insurat,

au s-au insurat 0 i-au murit muiarea, sau iaste a doaonuntä 0 i sä cade sä mai ja Incà o muiare sg nu-i cununati,pentru ca sä nu sä facä färädelegi, precum ca acésteamulte ni s-au intimplat de am judecat.

3. Iath de s5. va Intimpla 0 nu va fi cu putintà säl lascrisoare de la preotul locului lor, atuncea intil sä punetipre fiWecarele dintr-in0i la jurämint 0 de vor priimijur5imIntul, cum a' n-au la locul lor nici bärbatul muiare,

I A doua parte, inarlAltura paters ispovedanie, ce cuprinde f. 28-35, este aproape identici Cuaceea inclusil in broaura tipAriti la RInmic In 1705: invaldluril pe scurf Peraru faints pordinjii, mai puparugAciunile, care, de altfel, nu apartin lui Autim.

378

www.dacoromanica.ro

nici muiarea bkbat 0 cum c5. n-au luat piná acuma mu-i. 37 iare, sau au luat una 0 au / murit, sau doao, atuncea ii

yeti cununa, au intlia nunfl va fi, au a doao, au a treia,precum vor märturisi dupà jurämintul ce le yeti da;iarä.' carii vor fi a patra nuntä nice cum sá nu indräznitia-i cununa.

inc60 v5. poruncim 0 aceasta: nimeni din voi dinpreoti s5. nu indräzniti a despkti bärbat de muiare, saumuiare de bkbat, nici sä vä uniti la un end cu aceia ceindräznesc a face aceastä färädelége, pentru a am intelescä sä face acest lucru necuvios in multe pkti; cá numai

t 37v de sä intimplä sä aibä bkbatul cu muiarea vrajb5. / intredin0i, indat60 sä, duc la pircälabi, sau la altä elpetenie0 la preotul satului 0 la megiia0 de sä despart 0-0 faccarte, care lucru nu crWinii, ce nici päiginii nu-1 fac.CI unde Dumnezeu au impreunat (zice), omul sá nu des-partä. Ce de va fi de despktit sä sà trimitä aici la scaun,pentru ca sä sä facä despkteala pe pravilä.

Nice un preot, carele nu va avea voe de la arhiereu,sä nu cutéze a ispovedui (färä. numai la nevoe de moarte)precum am inteles cI fac multi, ca sä c4tige daruri.

I. 38 6. A0jdirea 0 cei ce vor avea voe, / cind ispoveduesc,sau ispfävesc vence tainä care li sä cade din céle aptetaine a le sävir0, sá nu ja platä vinzind sfintele, 6, säaseamin5. Iudei, precum iarä0 am auzit cä fac multi.

cind ii chiamg cineva sä: pricWuiascä bolnavi, ausä botéze prunci in grab5., nu vor sä meargä, ce sä lenevesc0 cer platä multä, puind pricini, au depärtarea locului,au a vremii.

7. A0jdirea fiWecarele in noriia sa sä dea poruncäpoporanilor citi sint supt ascultarea lui. Dmninicile peste

f. 38v tot anul 0. särbätorile céle mari domnWi 0 ale / MaicäiPrécistei 0 a sfintilor celor mari sä le dati invätkurlsä p52eascl la beséricl seara la Vecernie, dimineata laUtränie 0. mai virtos la sfinta Liturghie, cki acéia iastemai folositoare decit toate slujbele 0 decit toate rugä-ciunele.

intr-acéle zile nici sä lucréze, nici A. vinzà, nici säcumpere nimic, afarà din bucate de mincare; ace sälucreazä intr-acéle zile oprite, lucrul acela iaste afurisit.*i in posturi sá sä. ispoveduiascä. 0 sa sä cuminece dui:Aobiceaiu.

379

www.dacoromanica.ro

$1 cine ar avea bohiavi in casa lui sg nu astépte s5.-if. 39 cuminece la ceasul mortii, and le / piare graiul, ce de

cu vréme, ping slut in fire, sg chiiame pre preot, ca sg-iispoveduiascg i sg-i cuminece. CI vericari din voi nuyeti purta grijä sl faceti asa, ce veti cumineca vreunbolnav de acestea carele nu s5, poate ispovedui, afaràde-1 va grgbi moarte farà véste, precum sä intimp1à launii, yeti cgdea in osindg, impreung cu el si vg yeti lipsisi de darul preotiei.

Nici unul din preoti sg nu cutéze a sà muta dinenoriia lui intr-alta, fgrg de voia i tirea arhiereului

i. 39 locului. Cg vence slujbg ar face iaste fgrg de cale /cade in osindg.

Vericari din voi si mai virtos protopopii sä cercetati,cg vin preoti i cgluggri mincinosi dintr-alte tgri deslujesc ale preotiei insglind crestinii. Ce pre unii ca acesteasg-i trimiteti la noi, ca sl le lugm seama de slut adevgratipreoti. $i mai in scurt preot strgin nimeni, nicidecum,s5, nu-I priimeasc5., fgrg de cartea noastrg.

PRICINILE PENTRU CARE FIESTECE PREOT ARE VOESA SLUJEASCA IN NORIIA ALTUIA

1. De sg va intimpla cuiva nevoe de moarte i preotulf. 40 acelui sat / nu sá va afla acolea, ce va fi lipsind undeva,

departe, sau va fi cumva si el bolnav, atuncea pentrunevoia mortii, preotul din enoriia care va fi mai aproape,sä aibg voe sg-1 ispoveduiascg i s5.-1 cuminece, si de vamuri s5.-1 i ingroape, pentru ca nu cumva sà moarg ne-grijit cu célea ce sg cad crestinului. Asijdirea si la botez.

Asijdirea pentru intimplarea mortii sà cade preotilorcarii au enoriile lar aproape sà dea unul altuia instiintarecind vor vrea sg meargg undeva i va lipsi vreunul din

f. 40v enoriia lui i intr-acea / norie va veni cuiva ceasulA. vie preotul aceiialalte enorii sg-1 ispoveduiascg i sg-1cuminece.

incgsi de va lipsi preotul vreunii enorii intru cares-ar afla omul in cumpgna mortii i preotul ceiialalteenorii fiind chiemat de oamenii bohiavului, pentru casa-1 ispoveduiascg i s5.-1 cuminece si el nu va vrea sgmeargg, ce va pune pricini la mijloc cum c5,' are treabg,sau vrajbg' cu preotul enoriei aceiia si de s-ar intimplaca sá moarg acel om negrijit, s5.' stie c5.-1 vom lipsi de

380

www.dacoromanica.ro

L 41 tot de preotie, de vréme ce au /15.sat un suflet 0 au perit,pentru care Dumnezeu s-au flcut om 0 au priimit moartepentru mintuirea lui.

4. Iara0 va poruncim i aceasta c s. intimpla de fugunii de prin judétele i satele lor pentru nevoi i vin intr-alte judéte 0 sate. Ce pentru acWea dam voe ca undes-ar afla 0 de s-ar intimpla nevoe de moarte, sau i farade nevoia mortii de vor vrea sa sä ispoveduiasca i sasä. cuminece pina sa vor intoarce iara la locurile lor,ispoveduiti i sä-i cuminecati; pentru ca acéste doao

f. 41v slut trebuincioase la cretini. Tara nunta de s-ar intimplasa faca ace§ti fugiti, sa nu-i cununati pina nu &A va facecercare ca nu carea cumva sä fie rudenie de singe, sau alteIntimplari de care s-au zis mai sus; ca fara ispovedanie

fara de cuminecaturä nu sa poate mintui omul, iarafära de impreunarea nuntii sä poate rnintui.

5. A0jdirea va poruncim frati de cruce nici Cu un mijlocsà nu läsati sä sa fad., pentru caci sa fac multe lucrurinecuvioase prin mijlocul acei fratii. Iara de va indraznicineva din preoti, sa va pedepsi 0 el 0 acei ce s-au facut

f. 42 frati de cruce, dupa cum scrie la sfinta / pravila, cap210, list 198.

6. A0jdirea vä facem in .tire i pentru tigani, ca deacum Inainte sä purtati de grijä. A. nu läsati sa sä maifaca intre din0i céle ce s-au f5.cut ping acum; adeca deva veni sigan cu tigancä sä sä cunune, ping nu-i yetiiscodi ca tot denadinsul, foarte cu amaruntul pentrutoate céle ce opr4te pravila, ca 0 la totinu-i cununati.

Iara mai virtos, de va fi tiganul a unuia i igancaa altuia, ping nu vor aduce scrisoare fietecarele de lastapinul sau, cum cä iaste cu voia lor 0 cum ca vor ingadui

f. 42v unul pre altul pina / sä vor impaca amindoao partile,au cu schimbu dupä obiceiul tarli, suflet pentru suflet,au cu bani sä räscumpere unul de la altul acel suflet,sä nu-i cununati i nici cu un raijloc, macar de v-ar facevence sile, au infricopre.

Si acea scrisoare sà o tineti foarte cu seama bung lavoi, veri la carele s-ar intimpla ; ca de va vrea cineva dinstapinii acelor tigani ce s-au impreunat cu voia lor s5.nu sà tie de cuvint, au in pizma sä faca s5.-i despart5., sàaveti cu ce và da seama, caci apoi veti cadea in osinda

f. 43 0 in pedeapsä, pentru cad cä iganii Incä sint / cre§tini,

381

www.dacoromanica.ro

botezati in numele sfintei Troite. i avem datorie,tot chipul, veri cu ce mijloc s-ar putea, sg-i punem lacalea cea crqtineasc5., cä vom vrea sà dgm seamg inainteainfricop.tului judecätoriu pentru sufletele lor i noi,deaca nu vom invg.ta pentru din0i céle ce sg cuvin i voi,deaca nu yeti face céle ce vg poruncim i stgpinii lor, deacanu sä vor supune dreptgtii i ascultgrii besericqti.

Säl §titi i aceasta cg' de sä va intimpla unul sä botézepre cineva, la vrémea cgsgtoriei celui botezat poate sg-1

f. 43v cunune altul, cä / bisérica nu opr4te. Ce pentru aceastaA. nu sä.' faca turburare i gilceavg., precum s-au intimplatla multi, de-au venit inaintea noastrg de s-au judecat.

A0jderea vä facem in tire ca nimenea din voi sänu indräzneascg sg facä beséricä undeva ping nu vetilua blagoslovenie de la arhiereul locului, nici sä.pe altii sä facg ping nu se va face §tire, ca sà li sä dea voe,cu blagoslovenie, dupg porunca pravilei. CI pentruaceasta sä fac multe gilcevi 0 multe vgtgmgri de suflete

trebue sä sä pgzeascg.f. 44 9. Iatg darä c'g v-am acut ilWiintare / de cite am

socotit cg slut trebuincioase 0 de folos, ca sá vá luminativoi i sg. invältati 0 pre altii 0 de cite au venit i s-au

judecat inaintea noastrg 0 de cite am inteles prin oamenicinstiti i credincio0 ca sä fac intre voi i vi le trimitemtuturor, tipgrite, ca sá titi carele sä faceti i carele sä.invältati 0 de carele sá vg. feriti.

Iarä cine dintru voi va face impotriva vreunui lucradintre acéstea ce scriem, sau va lenevi 0 nu le va invgtaacéstia toate cite sg cuprind intr-aceastä cgrticea ca sg.

f. 44 §tie in ce chip sg le sälvir§easa, / pentru ca sà poatäindrepta pre cre§tini i sá le foloseascg la ale sufletqti,pre unul ca acela bine A. $ie ca-1 vom catherisi desgvir0t,precum sfintele canoane ale sfintilor apostoli 0. ale sg-boarglor poruncesc ; i de-aciia nu mai iaste cu putintga i sa erta, sa fie preot, pentru ca sä nu-0 mai rIpuesufletul cu ne§tiinta lui i sä pue in osindg 0 pre altii.

Iarg de yeti pgzi acéstea ce vg poruncim, atuncea cuadevgrat yeti fi preoti adevgrati ai lui Dumnezeu celuiadevgrat i vg v-a dgrui pentru paza poruncilor lui

f. 45 intr-aceastg lume bungtgtile / lui i in viiata cea viitoare,împàràtiia lui cea cereascg.

382

www.dacoromanica.ro

Ap. faceti, precum và scriem, ca 0 darul domnuluinostru Iisus Hristos cu rugkiunele 0 cu blagosloveniiasmereniei noastre sà.' fie cu voi cu toti.

Tipäritl In Sfinta Mitropolie in Tirgov4te, la anul dela zidirea lumii 7219 <1710>, noembrie 8, de GheorghieRadovici.

Sfir0t 0 lui Dumnezeu laudI. /

www.dacoromanica.ro

CAPETE DE PORUNCA.

www.dacoromanica.ro

387

f. 1 Capete de porunc6 la toatá ceata besericeascI,pentru ca O. pázeascA fiestecarele din preoti sidin diaconi, deplin si cu cinste, datoriia hotaruluisàu. Acum intii tipà.'rite in zilele preaináltatuluidomn si oblIduitoriu a toatä. Tara RumâneascI,Io stefan C(antacuzino) Voevod, in sfinta Mi-tropolie in Tirgoviste la leat 7222 (1714)/

f. 2 Anthim cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Ungrovla-hiei preacinstit # exarh plaiurilor.

Voao cucérnicilor preoti # diaconi din toatl TaraRumlneasci. Tuturor de obste de la preaputemiculDumnezeu, vä ruglm mill, pace, slnAtate, vial curatisi spAsenie sufleteascl, iar de la smereniia noastri molitvl,blagoslovenie # ertIciune.

Milostivul Dumnezeu carele ca un pArinte al Induririlorchiverniséste si mlntuiaste pre toti cit nAdAjduesc la

f. 2v mila lui au vlzut la cea de pe unnl / smereniia # nevoiavoasträ a credinciosilor slujitori ai sfintului slu järtvenicsi plecIndu-se cu iubire de rnilostivire au grlit buneIn mima credinciosului # prea InAltatului domnuluinostru # oblAduitoriului Tárli Rumlnesti, Io *tefanCantacuzino voevod, pentru beséria si pentru toatipreotiia.

Drept acéia mgriia-sa din dumnezeiascl vointä inde-mnIndu-s5. au lucrat In zilele noastre lucru sfint # pldcutlui Dumnezeu plin de bunItate si de iubire de oameni,

www.dacoromanica.ro

care in zilele céle de mult, din desaleatoarea tkii,nici unul din domnii cei dintii nu s-au invrednicit

f. 3 sä o ispr5.'veascä. / Si ca un domn iubitoriu de Hristos0 fiu adevärat al sfintei beséricii noastre a rässári-tului aducindu-sä.' de cucerie au mintuit cu hrisov dom-nesc toatä data preoteascä de sarcina därilor ce da derind cu tara.

Drept acéia dark' 0 noi cu aciastä scrisoare a noasträvà däm in §tire tuturor preotilor 0 diiaconilor pentruaciastä mare 0 färä de aseminare milä. 0 facere de binecare s-au fä..cut voao Ca' sä inältati slavä. milostivului 0cat5..toriului de bunagti Dumnezeu 0 sä faceti rugAciunineincetat seara 0 dimineata 0 intru amiazá zi pentruspäseniia sufletelor pärintilor 0 mo0lor lui 0 pentru /buna sänätatea märii-sale 0 pentru inteméiiare in scaunuldomniei sà." le päzeasa Dumnezeu de toate vicle§ugurileimprotivnicilor 0 A. supue supt picioarele lui pre totvrAjma§ul 0 pizma§ul.

Pre lingä acéstia, v5. zicem 0 vä. Invätäm In numeleDomnului 0 vä. poruncim:

Intl SI läcuiti dupä cum zice David in casa DomnuluiIn toate zielele vietii voastre 0 sá cercetati besérica ceasfintä a lui cintind rinduitele slujbe cu toatä. socotinta0 nevointa 0 fIcind järtva cea färá de singe cu fric5.,0 cu inimá umilitä pentru ca sä se arate indurätoriul /

f. 4 Dumnezeu milostiv 0 politiei 0 tot närodului.A dooa. Sä aveti datorie In toti anii sä, faceti fie§tecarele

cite un särindar pentru domn 0 pentru toatä boierimea0 pentru toatä tara dupà.' cum scrie hrisovul cel domnesc ;pentru aceastä mini ce s-au fAcut voao care särindarsl-1 incépeti de la Duminica Thomei.

'ark' cine nu-1 va face sä dea seam5.' la infrico§ata jude-cata a lui Dumnezeu 0 incá de sä va intelége carea cumvacä nu-1 fac sä va 0 pedepsi foarte tare 0 sá va präda fiqte-carele de arhiereul säu.

f. 4.7 A treia. / De vréme ce fie§tecare om iaste datoriu sáarate aträ fälatoriul säu de bine multemitoriu vá punemsupt aceastä datorie A. faceti 2 Liturghii pe an: una inzioa de Svetii Stefan la 27 de zile ale lui dechemvrie ;0 alta la 2 zile ale lui avgust la aducerea moWelor acestuidint. Si acéstia sá le faceti osebite 0 voi 0 cei ce vor fiIn urma voasträ in véci pentru märiia-sa Io Stefan voevod

f. 3"

388

www.dacoromanica.ro

f. 5

f. 5"

f. 6

f. 6"

carele v-au ficut aceastà mare facere de bine spre semnde multemitä. 0 de neuitare; iar cine sá va lenevi dinvoi 0 nu le va face sä fie supt blestem.

A patra. / Cine va vrea de acum inainte din mirénica sä se sue la aceastä stepenà a preotiei de nu va mérgefiWecarele la arhiereul säu sä. §azà un an incheiat, iarcarele va fi om procopsit 0 mai invä.tat jumäitate de ansä. Invéte toatä rinduiala preotiei dupà cum o poht4tedreptatea 0 porunc4te sfinta beséric5., sä nu sá ispiteascänici cu un mijloc cá va c4tiga preotiia intr-alt chip färànumai cind va fi vreo nevoie 0 va lipsi preot de la vreunsat 0 A. va afla om invältat 0 procopsit.

vericare arhiereu va fi dup5. vremi 0 nu va päziaceastá hotäzire pentru slava 'Ili Dumnezeu, pentrucinstea / beséricii 0 pentru folosul noroduhii, D. IlsAmIn judecata lui Dumnezeu.

A cincea. Poruncim voao preotilor 0 diaconilor, sá nuvá amestecati in lucruri mirenqti, adec5. In mkturi-seli mincinoase, ficléne 0 cu voi veghiiate, in jurä-minturi, in chiez4ii 0 intr-altele asémenea ca acéstia,carele aduc scandälä la norod 0 bänuia15.; iar maivirtos sá vá feriti de negutaorii, a apoi yeti cAdea ingrea pedeaps5..

Ce fieSecarele din céle ce-i va dä.rui Dumnezeu säc4tige din venitul casii lui oprind cit ii va fi de treab5.,célialalte sä le vinz5. neapsárat / veri din ce ar fi 0 aravea.

A asea. Väzind cineva cà preotii nu dau bir 0 va vreacu vreun mijloc sà se preoteascà au cu mite, au prinfägsádueli, au prin mijlocul vreunui bojar de cinste, pentruca s6 §az5. In pace la mo.coiia lui färä norie, sä-i fie In §tiintäcá sä va pune la bir in rindul täranilor.

A aptea. Vericine din preoti 0 din diaconi sà va inte-lége cA nu-0 poartä.' cinstea preotiei cum sä cade, ci vaumbla pré la circiume 0 va umbIa beat, acela bine sä:tie cä dupà intiia 0 a doao invältäturà sä va lipsi de

tot / darul preotiei 0 s5. va pune in rinduI granilorla bir.

Si sl nu socoteascg cá cu vréme iará f0 va lua cinstea,au cu niscai mite, au prin rugä'ciunile cuiva, ci va rärnineaping In sfir0t intru aceea predeapsà, hulä. 0 ocar5..

A opta. De va trebui la vreun sat preot, intr-alt chipnu sä va putea hirotoni nimeni, pin5. nu vor veni cinci

389

www.dacoromanica.ro

d. 7

7v

1.8v

390

saténi sá márturiseascä Cu jurárain' t cum el n-au preotatunce sä le rinduiascl arhiereul preot, au de la vreun

sat, de vor fi trei sau patru, au sá le hirotoneascáom cinstit, invItat cum s-au i mai zis si fará / degilceavá.

A nooa. Nici un preot sá nu indrázneascá sá vinzávin la casa lui, nici sä: pue pe preoteasa lui sá vînz5.vin sau pe slujnica lui. Iará de va cálca cineva po-runca va face acest lucru necuvios i fá'rdelégesá va lipsi de tot darul preotiei i sä.' va pune in rindultgranilor.

A zécea. Nici un preot sá nu indráznescá sá lase noriialui i sá meargI la alta fär' de priciná cuvioasá i fle decarte de márturisea15.' de la arhiereul sä.0 ; c5.' apoi va finepriimit veriunde ar mérge.

A unsprázéce. Fietecare preot s5.' citeascá cu socotintáacea cäxtulue de invátátura besericeascl ce s-au tipáritla leatul de la Hristos 1710 si s-au dat atunce tuturorIn dar si sá implineasca i cu fapta acéle ce scriu intr-insa, cá apoi, de nu vor face, sI vor pedepsi; iará cinenu va avea, sá ceará la arhiereul sä.0 cá i se va da.

Asijdirea i aceastä carte cu acéste 12 capete, fieste-carele din voi sá o pástréze ca lumina ochilor i céle ces-au hotárit intr-insa cu porunea', sK se facá cu toatáosirdiia, sä; nu afle nimenea priciná sä zicá cà au pierdut-o,sau au ars in casa lui, sau i-au furat-o / cineva, cl nu sàva putea indrepta ci sá va da in rindul táranilor.

A dooa.spelzéce. Pentru ca s5. riclicám din mijlocu/norodului niste vItämä.'ri sufletesti, ce vedem totdeaunacá sá lucreazä si la cei mici, si la cei mari, iatá cá hotárimdoao lucruri i vä poruncim invAtindu-vá in numele luiDumnezeu, acest lucru sá se facá cu multä nevointg,pentru ca sä nu piará suflete in des'árt i sá se odihneascá

judecátorii, atit cei besericesti cit i mirenesti.Dietile crestinilor carele sá obicinuiesc de le fac

la sfirsitul vietii lor / pentru cáci stilt mai multi neinvä.tatidin voi, preotii si nu stiti in ce chip O. o scrieti, nici cresti-nii nu stiu cum sá vä Invéte sá le faceti: din carele sáscornesc atitea gilcevi i judecIti i juräminturi i cästide afurisanii i alte réle multe. Ci diiata si pe aceastas51 unmati.

A dooa. Foitele de zéstre inci sá se facl dupl izvodulce iaste insemnat mai jos. /

www.dacoromanica.ro

f. 9 Mijlocirile cu carele pot sà: rImie dietiletemeinice i nestrAmutate

Intii. Diiata s'A cuvine s'A se facà Cu frica lui DumnezeuMr' de nici un vicle§ug sau pizmä asupra cuiva atitadespre partea celuia ce rinduia4te cit i despre parteacelui ce o scrie.

A dooa. S'a' se facä dud sint mintile omului intregi iarànu cind ajunge la ceasul mortii pentru cAci atunceturburA mintea lui 0 nu tie ce rinduia§te.

A treia. Sä. se rädice de la mijloc obiceaiul / cel räu ceau unii 0 nu vor s'A' lase nimica rudelor puind princinacum cá nu i-au dutat la vréme de nevoie sau la vrémede boalä: sau pentru cäici au avut intre din0i vrajbAlasä, in pizmä averile lor la altii 0 pre rude Ii las'A fledemWenire.

A patra. Diiata de nu sà va face cu acéste mijloace ces-au insemnat mai sus in §tiintá s'A fie fie§tedruia cà ceice rinduesc nu vor avea nici o platA de la Dumnezeudilata lor pre urm'A sA va strica i rudele ce vor rämineafk'de mo§tenire i fälede voia lor vor mWeni averile

f. 10 lor i afurisanfile ce adaog pentru cà stilt färide J calevor cAdea asupra lor.

A cincea. Vericarele din preoti va fi chemat sá scriedata cuiva 0 va vedea cum CA cel ce rinduia§te sà poartàcu pizmä asupra rudelor lui, au sä-1 indémne sä. facá céiace iaste dreptul au sá nu-i scrie chata cá apoi va ddeaIn pedeaps5.. Si la sfir0tul dietii s'51-0 pue preotul numelelui 0 din ce sat iaste i impreuná cu dinsul sá se isdleascà7 m'Arturii dui:A porunca Pravilei sau 5, iar la vréme denevoie fie O. 3.

A asia. In diatä.' s'A cuvine mai intii de cit toate sä sef. 10v rinduiascá deplin zéstrele muerii, dup5. cumu-i / va fi

scriind foita i darurile céle mai inainte de nuntá i podoa--bele céle de a dooa zi, dupg cum poruncé§te Pravila.

A dooa sá rinduiasd datoriile de va fi datoriu anume.cui ce iaste dator.

A treia sá osebeasd toatg cheltuiala ce va sä se facI.la ingropare 0 la pomenirile die obicinuite ping' la plinirea.unui an 0 alte milostenii i s'Arindare dupà cumu-i vafi putinta. lar ce va mai rä.minea afará dintr-acéstia.sá impartä la mo§tenitori precum ar socoti, cä va fi cut.dreptate. /

f. 9V

391.

www.dacoromanica.ro

f. it Izvodul dietii. De vréme ce intimplarea cea viitoareiaste nevAzutI i insgsi ingerilor necunoscutä pentru canumai la Dumnezeu toate sint cunoscute ; drept acéiaeu (cutarele) feciorul (cutAruia din cutare loc) am socotitmai nainte pinä a nu mA cuprinde sfirsitul vietii méle

pinä. imi slut mini1e intregi i sAngtoase sà fac diatäsä dovedesc gindul mieu cgträ mostenitorii miei cei

alesi cu care voesc sä chiverniseascä. ei avérea mea mutà-toare i nemutAtoare dup6 petrécerea mea din viatä..

if. ID Ce intii mä rog lui Dumnezeu / ca unui milostiv sA-miarte multimea pAcatelor méle céle ce am gresit ca un omintr-aceastä. lume. Asijderea mä rog i tuturor crestinilorcui ce voiu fi gresit sä mä. iarte. $i de mine ilia sA fieertati toti citi *fin vor fi gresit i vence rAu mi-ar fi fAcut.

Dupä aceasta poruncesc lor mai intii de toate jasotia mea cea dupä. lége (cutarea) zéstrele ei deplin dupAcumu-i scrie foita i darurile cele mai nainte de nuntA,asijderea i podoabe ce i-am dat ei a doao zi dupä nuntäcarele slut iatä ce si iatä. ce.

A doao, s'A pläteascl datoriile ce sint dator (cutäruia /f. 12 i cutäruia cu zapise ori Mfg zapise).

A treia, sl mi s'A facl pogrebaniia ì pomenirile céleobicinuite pinä la implinirea unui an. Asijderea i milele

sArindarele ce las sä. se dea deplin.'ark' dupA acéstia fiii i mostenitorii miei cei adeväxati

(cutare, cutare ì cutare) s'A impartä toatä avéria meaintre dînii filtéste 1 cu pace. insä. (cutare) ja partealui, iatl ce si iatä. ce. $i (cutarele) iatä. ce si iatä. ce. Si(cutarele) iatä. ce i WA ce.

tick' ert pe credincios robul meu (cutarele) din robiesi pe credincioasa roaba mea (cutarea). IncA d'Aruesc

f. 12v (cutAruia) pentru mintuirea / sufletului mieu iatA ce.Acitstia voesc sä fad. acesti mostenitori ai miei dupä.

moartea mea precum cu dreptatea mintii méle am rinduitlimba mea au grAit i mina mea au scris, inaintea acestor

mArturii vrédnice de credintä, carii s-au aflat de fatä.(cutare, cutare, cutare, cutare, cutare, cutare, cutare).

Iarä. oricare din mostenitorii mid care am zis mai sus,au din judecAtori i din bojar, sau din cei besericesti saudin cei lumesti ar vrea sA intoarc5., sau sA strice aceastAdiatA a mea s'A aibI a da rAspuns i seama la infricosata

392

www.dacoromanica.ro

zioa acéia a rIsplatirii inaintea judecatoriului celui /f. 13 drept si nefatarnic. Domnului nostru Iisus Hristos, Dumne-

zeul cel adevarat. Leat, msta.Eu (cutarele) cu a mea mina am iscalit si am intarit

aceasta a mea diatl si cu a mea pecéte am pecetluitinaintea acestor marturii vrédnice de credinta, carii sintisclliti mai jos.

Eu (cutarele) pre cum au zis cela ce au facut aceastädiatä cu gura lui si precum au scris inaintea mea, asamarturisesc inaintea lui Dumnezeu s'i inaintea oameni-lor sä puiu si pecétia mea.

intr-acest chip sä. iscaleasca si célialalte märturii, pingIn sapte. /

Mijlocirile cu care pot sä rAmie foitele zéstrilortemeinice §i nesträmutate

LAIL Sä se cérce cu mare socotintä fétele ce vor sa seimpreune cu nunta. Pentru ca A. nu fie intre dinsii rudenieau despre partea trupeasca au despre partea duhovni-ceasca si s5. fie primitá vointa a amindurori obrazelordupä cum poruncéste Pravila. Si tocinélele ce sä vor facedespre amindoao partile sä fie temeinice si cu dreptate.Pentru ca sä nu urméze pe urmä despartealä. si sä fiepreotul satului impreunä. cu 3 marturii iscaliti in foaepentru mai multa intarire a adev'ä.rului. /

A dooa. Vence lucru sä. vor indura parintii sä deafétei lor, au scule de argint, au de aur, au aramuri, auhaine, au dobitoace, au vence alt asémenea acestorasà se pue pretul a fiestecaruia ce platéste si la sfirsitulfoil sä se pue suma banilor §i cite lucruri skit sa se scriein foitä.; au sä fie toate deplin, au sä.' nu sa scrie, pentruca sà nu sà intimple pre urma gilcevi si banueli.

A treia. De se va intimpla moarte muerii si copii nu vaavea, sa n-aibl volnicie barbatul s'a cheltuiasca la moarteaei mai mult decit a treia parte din zéstrele ei. Iarä. célia-lake / doao parti sà stea deplin pentru ca sa le ja rudeniileei, dupl. cum o pohtéste dreptatea, de vréme ce el dupa

393

f. 13v

f. 1

f. 14v

www.dacoromanica.ro

porunca Pravilei altg parte n-are sg ja zéstrele mueriisale, fgrg numai asternutul. /

f, 15 Izvodul foitei zestrilor. Fie Doamne mila ta spre noidupg cum ngdgjduim spre tine. Fälcutu-se-au aceastä,foitä de zéstre ce s-au dat fiicei noastre (cutgriia).

Precum scrie in jos anume sä: fie intru cea mai de peurmä instiintare s'i incredintare la cei ce s-ar cuveni intgritäcu iscglitura noastrg si cu a mgrturiilor ce s-au intimplatla aceastg tocmealg. Leat, msta. /

f. 15v Iarg cine din preoti nu va face acéstea ce insgmingmaici (atita pentru diiatg cit 0 pentru foita zéstrelor) cufrica lui Dumnezeu cu dragoste s'i cu minte desteaptä.' illgsgm in judecata lui Dumnezeu, &à noi ne-am fgcutdatoriia. $i de sä.' va intelege carea cumva pe urmä.' a s-aulenevit, la lucrul lui Dumnezeu sau au fgcut cu ficlesugvreuna dintr-acéstia, sg va pedepsi foarte tare de arhiereulsgu.

Và poruncim si aceasta cg, de acum inainte acéstetrei lucruri ce vä.' insemngm aici säl puneti nevointa sä. leZ5ItiCIliti.

f. 16 Intl / Acel obiceaiu rgu ce au unii de trag fétele oameni-lor de fug cu dinsele fgrg de stirea pgrintilor unile cu voialor, altele fgrä., voia lor, apoi pe urmg pun mijlocitori de-iiartg pgrintii, pe unii ca aceia sä. nu-i cununati nici labeséricg sg-i priimiti si sä.' aibg voie protopopul sg globeas-cg pre fatä. cu bani 200, iarg pre fecior sg-1 globeascgvorniceii cu bani 400. Si ping' nu va mérge la arhiereulluí A. cearg ertgciune si sg-i facg rgvas de cununie sgnu fie priimit.

A doao. De va vrea vreun runan sg ja vreo tigancgsau tiganul sg ja rumAnc5., nicí de cum sg nu-í cununatí, /

f. 16' pentru aci dau scandglà la norod si aduc la mijloc multegilcevi si mai virtos cg rgmine neamul cel slobod suptrobie.

A treia. Rumänul neertat de stgpinu sgu nu sä. poatenici cu un mijloc sg se preoteascg, iar de-1 va erta cu cartesäl se preoteascg. $i dupg preotie citi copii va face sg numai fie volnic nimeni sg-i rumäneascg a. sint slobozi.Slid' . . . popa . . . ot2 . . . hramul beséricii. /

1 Judetul.1 Din.

www.dacoromanica.ro

PREFETE, DEDICATII,POSTFETE

www.dacoromanica.ro

Postfata Evangheliei" greco-române, tipäiritàla Bucure§ti, in anul 1693

Iubitoriului cetitoriu sänätate.Ca si corhorul intre alte verdete, precum zice pilda,

mä ara't i eu, o iubitilor cetitori, cIträ cei mesteriiscusiti i intelepti i nevoitori tipografi, cu aciastä debogoslovie cu patru strune i cu toatä alatuirea de dulceleglas aläutä, a ceii in trei staturi dumnezäiri, capulfärä prihang ai noastre credintä, sfinta, zic i dumnez5i-asca Evanghelie. Dintru carea noi luminindu-ne prendumnezIestii i ai duhului propovédnici apostoli,singuri väzätori a infricosatelor a Domnului taine, ceaintreitä i nedespärtitä aceli desävirsitä i necuprinsätroitä, am cunoscut pre Taal nenäscut, si pre Fiiul denpärintele näscut, si pe dumnezäescul Duh de la pärintelepurcezItoriu, o dumnezäire de o fiintä 0 de impärätiein trei fete cunoscutä.

Deci väzind eu smeritul, adincul bogoslovii, mä stridiiama mä apuca de acest lucru. Insä dindu-mä pre mine cucredintà curatä 1 cu nIdéjde aträ dulcele Hristos carelezice, la Mathei 21: De yeti avea credintä 0 nu vä yetiindoi, veti zice muntelui acestuia, rädicä-te si te aruncäIn mare, sä va face, si toate oare cite yeti cére, crezind,yeti la" .

Deci spre-acéstia clutind cu tot sufletul i mema, printrudä.' i osteneall, nu putink, m-am atins de acest folosi-toriu de suflet lucru, al cIruia intii cea lui DumnezAuplä'cutá vointä i aflare, i cheltuialele au fost a prealumi-natului s-a pravoslavnicului crestin si mare cuviintatuluidomn i obläduitoriu, a toatá vestitei si blagocistiviiUngrovlahiiii, roan Costandin Basärabä voevoda, iartipäritä de mine, prea micul in eromonahi, Anthim dela Iviriia.

397

www.dacoromanica.ro

398

Rogu-va dar5., indreptarea gresalelor, nestiintii sia nesocotélii Inge cu blind& si fratasci vointa, si nedefai-raind factndu-o, rugati-vá pentru mine, smeritul purureaintru Domnul.

Dedicatia Psaltirei" românesti, tipgrità.la Bucure§ti, in anul 1694

Blagocestivului, prealuminatului s'i preaslavitului domnsi obladuitoriu a toata pravoslavnica Tara Rumaneasci.,bunului si crestinului loan Costandin Basaraba voevodsi al mieu de bine facatoriu si milostiv stäpin, cu pled,ciune metanie fi.cind, de la Dumnezeu toaa buna fericirepoftesc.

Toata zidirea vazutä s'i nevazuta, cuvintatoare sinecuvintatoare, citl s-au facut de cea adinca a lui Dum-nezau intelepciune, inaltate si luminate doamne, carésidupa firea sa, siléste de-si aratà slujba si lucrarea ei, dupacum i s-au poruncit. Stihiile ca niste Infle pricini Indeamna'pre toate chipurile neamurilor, deli dau roada sa lavrémea lor.

Iari. mai virtos de toate, fericita si mai aleasa si cuvin-tatoarea zidire, omul, siléste de aduce nu numai unféliu de road5., ce foarte multe cite trupesti, iara mai multesufletesti, de vréme ce si el de doao s-au zidit, adecà densuflet si den trup. Si toate pentru el s-au facut si i s-audat aciastá simtitoare lume cu toata frumusétea ei, cao gradina cu multe féliuri de flori, ca sa-si aleaga célede folos, sä sà impodobeasca trupéste. Si i s-au dat silumea cea de sus den suflarea dumnezilasci., den carea,cit va vrea, sa-si infrumusetéze icoana cea sufleteascäsi cit va putea O. o asémene cu chipul icoanei ziditoriuluisau.

$i macar ca multi den neamul omenesc au alergat maivirtos dupä céle trupesti, cu carele s-au si insalat si dencalea adevarului s-au ratacit, fag citi mai virtos célesufletesti au iubit, si pre pamint s-au cinstit, si in ceriuviatà vécinici. au dobindit.

Dentru carii si mariia-ta, blagocistive doamne, te-aiales foarte den tot sufletul rivnitoriu dumneziestilorfapte, s'i te nevoesti cu toatà osirdiia de aduci multeféluri de roduri sufletesti, pentru ca si aibi preavosla-

www.dacoromanica.ro

vnicul tgu n5.rod sä sI adape sufleté.§te. Iarä mai virtosde toate, precum zice acest fericit David, ai iubit podoabacasii lui Dumnezgu, carea iaste sfinta biséricä. Si m5.carcà i cu alte daruri multe o infrumusetezi, iar5. cu cu-vint5.toarea podoab5., adecä cu sfintele 0 de Duhul Sfintgrlitele Scripturi, cu mult mai virtos decit toti cei maide nainte o ai rodit, care lucru aratá aiave blagocistivadragoste ce ai c5.trá toti pravoslavnicii. Pentru aciasta,pre li'ngá célélalte multe 0 de folos clrti ce s-au dat intipariu, iubit-ai i ai ales 0 aciast5. de Duh Sfint prenrostul fericitului David suflatá cintare, carea 5ä numqtede opte Psaltire.

Pre carea, vrind cineva s5. o laude, sá ja pildä. de prealte preste fire lucruri ale Sfintului Duh, i sá ia seamavoroavelor ce au toti Psalomii ei; i a4a poate cunoa§tece féliu de laude i s5. cuvine. Ca' Vázind mgriia-ta folosulsufletesc ce iaste ascuns intr-insa, i m5.car de au fost0 de altii mai denainte In multe féliuri tipArit5., iar5, acummai Cu multá osirdie o ai scos la luming 0 o ai impodobitmai vir' tos decit altii; adecä tälmäcita chiar In limbarumaneascä i pentru toate cathizmele cu tropare i cumolitve de rugkiune pentru mai mult folosul i intelesulcelor ce vor ceti.

$i mi-ai poruncit marie-ta de o am tipärit cu toatàcheltuiala ca sä sä." impartà In har pravoslvni-cilor crqtini, carii toti impreunI datori sá fie a rugapre atotputérnecul Dumnezau pentru viata, Int5.rirea

toaa fericirea päzindu-te bine a oteirmuitot norodul cit de la Dumnezsiu crezut i datiaste a-1 sapiniré, i s5, poti inmulti i intäri pravoslaviia,ca i marele Costandin, cu carele impreunä s'a' ti sá däxu-iascä i cununa slavii intru impärätia lui DumnezIu.Amin.

Al märiei-tale mai mic rugä'toriu smeritul intru iero-monahi Anthim Ivireanul, tipograful.

Dedicatie la cartea lui loan Cariofil,Manual despre dteva nedumeriri",tipIrit5. la Snagov, in anul 1697

Preacuviosului, preasträllucitului, preaseninului i prinvoia celui de sus devenitului sapin i domn al intregiiUngrovlahii, domnului loan Constantin Basarab voevod,

399

www.dacoromanica.ro

400

mintuire, viatà bung, min: din partea lui Dumnezeu 0fericire deplinA.

Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu osta0i care i se cuvin(Epistola a V-a lui Synesius) in biserici; adic5., nu aulipsit 0 nici nu vor lipsi vreodatà in once imprejurareosta0i Domnului din ceruri, neinfricatii lupatori aisfintelor biserici ale lui Dumnezeu, 0 inf151c5Satii inteleg5.-tori ai adev5sului, ca 0 biruitorii 0 purt5.torii de trofeeimpotriva oricArei falange de eretici 0 in contra oricAreialte räflciri grecWi 0 ateiste, inarmati nu numai cuarme conyingaoare 0 cu dovezi ale sfintei 0 divin inspi-ratei Scripturi, ba chiar 0 cu rationamente logice 0 deneinvins, infailibile 0 de necombätut, folosindu-se intoate de adeväSul insu0, fie ca refugiu, fie ca ap5.rältor.

Adeväsul [care] a orinduit sà fie totdeauna argturide cei credincio0 0 ortodoc0, 011ä la sälvir0rea yeacului,conform acelei hotärisi evanghelice: Si iatä.' eu (Matei,cap 28) gilt Cu voi (zice) in toate zilele ping' la sfir0tulveacului", deoarece fär5.* ajutorul lui Dumnezeu nimicnu se poate realiza, precum ne-o certifia insu0 DomnulIn Evanghelii, cà f5s5. mine (zice) nimic nu putetiface.

A§a cum 0 in anii no§tri s-au g6sit 0 se g6sesc uniiapär5tori ca ace§tia 0 vajnici luptätori ai cuvintuluinostru ortodox 0 ai credintei, prin urmare, marele stolnicConstantin Cantacuzino, cel prin pronie cereascà foartecuminte 0 prea nobil II-Are domni, observind pe uniicuvio0, ce-i drept, 0 ortodoc0 cit prive§te adevälrul,dar nenumäSati 0 ignoranti, poate chiar mode§ti, careinsä.' se scandalizau de pe urma unor dogme grece§ti,ca de pila, sà spunem, norocul 0 ursita 0 mai ales inlegatufl cu menirea calvinist5. 0 atee, ca 0 in legaturlcu alte citeva chestiuni necesare, a vrut s5.-1 punk' laostenealà pe preainteleptul, preainväitatul 0 pe prea-cinstitul mare logofält al marii biserici a lui Hristos, pechiar loan Cariofil, altäldafg aflat la BucurWi, in cursulunei slujbe divine, sä rgspundä in legsáturä cu n4te chesti-uni ca acestea, cu intelepciunea 0 cu inv5fAtura, pecare i le-a d5suit Dumnezeu, dupl canoanele sfintilorpäirinti 0 dup5. negre0ta 0 infailibila pärere a sfintei 0catolicei noastre biserici, spre informarea celor ortodoc00 spre ru0nea 0 compromiterea ereticilor 0 a necredin-cio0lor, ba chiar intr-o limbá accesibill, astfel incit sl

www.dacoromanica.ro

deving u§or 0 bine inteleasg rezolvarea unor asemeneachestiuni puse la indoialg 0 cerute.

De aceea 0 acest preaintelept dasc5.1, dupà ce a accep-tat aceastà oportung cerere a sus-zisului boier, avinddrept scop folosul din aceasta, ce urma sà rezulte pentrucredincio0 ca 0 informarea, el a depus rivng 0 grijämultg cu ocazia acestei invätäturi. Cu acest prilej, ela dizolvat 0 impel§tiat, cu claritate 0 concis, flea:1.61e0 ineptiile celor cu pgreri opuse, aevea unei pinze depgianj en iar pgrerea sfintei noastre biserici 0 hotgrireaca 0 judecata adevgrului evanghelic, el le-a Thimurit 0confirmat.

Aceastg lucrare cäzindu-mi In miini 0 citind-o cuatentie 0 aprofundare 0 väizindu-o a fi foarte folositoarefiecärui ortodox intru rästurnarea dogmelor opuse 0intgrirea 0 confirmarea hotgririlor 0 citatelor adevgruluiinsu0, m-am of erit, foarte bucuros 0 impins eu insumide un zel dumnezeiesc, s-o tipgresc In folosul tuturor0 pentru Mintuirea sufletelor 0 pentru vepica amintirea celor care s-au ostenit 0 a acestor preainvgtati eroicare s-au preocupat 0 pentru pomenirea apgrgtorilorcredintei ortodoxe.

Nu am indrgznit insg, preainältate stgpine, s-o tipgrescf All o corectare 0 o ajustare, 0 din partea altcuiva dintreacei, care au o apreciabilä experientä. In ceea ce privetedogmele juste ale bisericii, lucru pentru care am 0 rugatpe preainteleptul 0 preaingvatatul 0 venerabilul domnKyminites din Trapezunt, nu numai ca pe cel mai buncunoscgtor al dogmelor ortodoxe, dar 0 zelos fierbinte alcuvio0ei 0 preaevlavios fata de cele sfinte.

am apelat la el mai ales ca la un dasal al renumiteicoli de aici, pe care preacuvioasa-ti ingltime a infiintat-o

cu cheltueli larg acordate intru iubire de Dumnezeu, fnfolosul iubitorilor de invgtä'tur5. pgminteni 0 strgini.

$i lumingtia-sa procedind bine 0 intr-un mod cuvios, nunumai cg a reparat multe lucruri care din gre§ealg 0 uitarefuseserä trecute cu vederea, ci 0 altele care pgreau greu deinteles, le-a lgmurit, adgugind 0 cite erau folositoare spre omai amplg informare a celor care nu se dumireau, pecare lu-crare o 0 dedic in calitate de slujitor recunoscgtor sub oblg-duirea 0 indrumarea seningtätii dumneavoastrg, sprijinitg0 incununatg de Dutnnezeu ; a cgrei märetie preacuvioasgva sg fie mindrie 0 totodatä confirmare a unei opere foarte

401

www.dacoromanica.ro

402

folositoare din punct de vedere spiritual, tntru faimainältarea ortodoc§ilor pe de o parte, iar pe de alti partetntru ru0nea i totala compromitere a adversarilor, lu-crare, care dei de proportii reduse, din punct de vederecalitativ este foarte mare.

De aceea dar, prime§te favorabil, ilustrisime i IntruDomnul s15.vite stlpine i binefIc5.torule, prezentulmanual spiritual extrem de folositor, privindu-1 nu eftdin latura cantitativä., cit mai cu seaml din cea calitativI,

indeosebi gindindu-te la preferinta i recunWinta cor-dialà a slugilor tale, pentru multele i infinitele binefaceri,de care zilnic ne bucurkn primindu-le de la inälltimea-ta.

Pentru care bogate daruri pline de bungvointä dinpartea mkiei-tale, iti rärninem pururi indatorati, spre a neruga necontenit de nemärginita milostivenie i bungtatea lui Dumnezeu, ca sä, pàstreze, sä p5.zeascä i sä:iascä divin cinstita strAlucire a mIriei-tale, sub atotpu-ternica-i dreapa 0 sub umbra aripilor sale ocrotitoareimpotriva orieärui atac al du0nanului, i s-o statorniceas-a pe tronul sän cel mai !net, fácind-o ferice In toatepinä.' la adinci 0 ware bkrinete, in scopul grupkiicoordonlrii turmei intru Hristos incredintatä.' sträluciriitale, 0 pentru slava, renumele i mindria ortodoc0lor depretutindeni. Amin.

Al mkirei-tale straluciri slujitor preaplecat i preaumiltntre ieromanahi, tipograf Antim Ivireanul.

Pref ata Gramaticii" slavone§ti,tipAritA la Snagov, in anul 1697

Celui ce stilluce In pietate, prealuminatului domn IoConstantin Basarab voevod i stpinitor al intregii TkiUngrovlahe, celui preanobil nàscut 0 bine fäckor, sänä.'-tate In lumea aceasta, zile tndelungate i noroc çi vecinicgmtntuire sä aibl Ii dorim.

Precuvintare la gramaticA

Iatà cI a incoltit sIminta strAinä., adecá gramatica sla-voneasca, o art5. cunoscutà 0 un lucru bun 0 iscusit, i Inzilele domniei-voastre. Pentru fiecare e de mirare 0 plicut

www.dacoromanica.ro

lucru, chid pe cimpul lui (in tarina lui) cresc oarecarigrAunte de alt5. limbA, c5.ci vede un lucru nou i tAinuit, cemai nainte n-a fost si nu s-a vIzut. Astfel cà multà mirares-a Intimplat I cu neamul nostru lipsit sau de sAmintaaceasta, adicä de cetirea adevAratä slavoneasd, sau defructul ei adec5. de Intelegerea celor cetite, dud in urnaingrijirei pline de iubire a voastrA, ajunse vremea ca sàse arate si acest fericit dar, adecA limba slavoneasd, intara noastrA.

Si dacà limba slavoneascä la ai s5.i sau la ai casei (cums-ar zice), adecA la slavi, e prea slAvità i admiratal, acolounde ea se IntrebuinteazA ca limbä proprie, cu cit maimult la noi, cari o intrebuintAm nu ca pe a noastrI, ci cape una strAinä i imprumutatà, ar trebui ca sa fie ridicataiIn slavl i admiratie str'ä.lucitoare, spre exacta intrebuin-tare a noasträ.

CAci ce este acest bun fruct ce se aratI prin bunIvointaSfintului Duh? Acesta ce este sufletul din corpul omenescsi lumina din soare, si ce este si sarea in mincare ; dci pre-cum corpul f5xä de suflet mort este, precum soarele fArAde luminä nu lumineazä i precum mincarea nu e plAcutlflr5. de sare, tot asa e si cetirea sau scrierea flrA gramatidconducItoare.

aci dad vrea cineva sá stie firea literelor i silabelor,dacá cu glasul vi-ea sä accentueze cuvintele dreptInsemne vorbele cu accente, acela trebue sà se adresezela prima parte a gramaticei, adicl la ortografie.

Dad. vi-ea sà desfacI vorbele In *tile lor tu exactitate,trebue sA cerceteze cu de amAnuntul a doua parte, adicAetimologia.

Dad vrea sä compunl vorbe compuse, spre aceastatrebue sl-si Insusascä bine regulele sintaxei.

Dad cineva doreste sá fad versuri, i aceastainsuseste pi-in prosodia fAcAtoaxe de versuri.

Drept vorbind, lucrurile de minte folositoare la care eaa dat nastere fie In limba greceasd, fie In cea latineascA,sau In once altá limbA, aceleasi le dA i In slavoneascA,cAci ne invatA sl cunoastem in propositii deosebirile IntrepArtile de cuvint ale gramaticei, i declinarea numelorconjugarea verbelor, dupà temele lor i dupá terminatiuni,

sá judedm la eteroclite sau anomale lipsa sau prisosulsau schimbarea. Cu un cuvint, ea deprinde pe cei ce sesilesc cu rivnA, sA o invete i sá vorbeascl sA serie bine.

403

www.dacoromanica.ro

404

De toate acestea noi eram foarte lipsiti, aci ne lipseagramatica conducItoare.

De aceea &el cuiva i se pare, cu atit mai mult noultrebue O. ni se parä a fi folositoare, deoarece in bisericeledumnezeesti noi ne-am obicinuit a ceti slavoneste ; darnecunoscind aceastä limb5., care ne este sträin5., nu anoastrk puteam de multe ori sä adem in greseli. Stiindvoi aceasta, iar noi cititorii avind nädejde in Dumnezeu,nädejdea noasträ a cäpätat un bun sfirsit in binecuvin-tata domnie a voasträ, csáci vedem inrädäcinarea acesteiseminte bune In tara noastrI si ajutorul dumnezeesc adgo-&du-se la silinta voasträ neobositä, cind cu indurare(milostivire) si cu iubire de Hristos, afarä de alte binefaceri,ai intemeiat si scoa.1ä pentru invätarea (indreptarea)limbei slavonesti pentru copiii de virstä fraged5..

Dar sä räsäin la o parte vorba prea multä despre gra-maticA ; valoarea ei proprie, cit de mare este si cit de pre-tuit5., o va aräta lucrarea. Sä cädem in genunchi cu rugä-ciune, rugindu-ne Cu sirguintä lui Dumnezeu, ca sä bine-voiascä a face ca ea s'a.' fie de folos in intrebuintarea ei sispre narirea lui Dumnezeu si spre cinstea prea fericiteiFecioare, N'äsc5.'toarei de Dumnezeu si a tuturor sfintilor,s'i spre folosul sufletesc si trupesc al drept credinciosilor.

lar pentru luminatä märia-voastra, ca unul ce v-atiingrijit de aceasta, spre prirnirea pentru aceasta de laDumnezeu a unei vieti indelungate pämintesti, a sänätätiitrupesti, fericirii s'i norocului in toate, iar in ceruri a indul-cirii cu toate fericirile (bunätätile). i astfel cädem la picioa-rele luminatei m'äriei-voa,stre, cu aceastä cärticicä numitägramatick dupl porunca voasträ acum din tipar scoasksi và rug'Im sä: fiti milostiv Cu noi cei ce ne-am trudit.

Al luminatei märiei-voastre, prea mic de Dumnezeurugätor, smeritul intre ieromonahi, Antim tipograful.

Dedicatia din cartea lui Sevastos Chimenitul,Eortologhion", tipàrità in grece§te la Snagov,

In anul 1701

Preaevlaviosului, preastralucitului, prealuminatului side Dumnezeu incoronatului domn si stäpinitor a toat5.Ungrovlahia, domnului domn loan Constantin Basarab

www.dacoromanica.ro

voevod, mintuire, viata indelungata 0 bung sortire de laDumnezeu 0 cea mai inalta fericire.

Inceputul, mijlocul 0 sfir0tul, stapinul 0 domnul tutu-ror fiintelor 0 simtitoare 0 intelegatoare este facatorultuturor, Dumnezeu. Stapinul ins5: 0 sfir0tul tuturor celorde sub luna este omul. lar sfir0tul omului, pentru care s-acreat de Dumnezeu, este c4tigarea 0 fericirea lui Dumnezeuins5.0 ; fiinda pentru om s-a facut toatà lumea aceasta,iar omul, se zice a s-a facut de atra Dumnezeu ca sadobindeasca pe Dumnezeu.

Dobindesc pe Dumnezeu oamenii aceia, carii cred dreptin el 0 pazesc cu scumpatate sfintele lui porunci. Darsfintitele lui porunci se cuprind in aceste doua 0 singure:din iubirea catra Dumnezeu 0 atra aproapele. Atuncise realizeaza 0 se cunoa$e iubirea atra Dumnezeu,dud pazim, cum am zis, cu scumpAtate sfintele lui porunci,dupa cum o spune 0 Domnul In Evanghelii : aci zice a,dad, ma iubiti, paziti poruncile mele.

Iubirea caträ: aproapele atunci sä realizeaza 0 se savir-p§te, cind ne iubim cu fapta 0 din tot sufletul intre noi ca0 pe noi in0ne, dupa porunca lui Dumnezeu. SI iubqti,zice, pe domnul Dumnezeul tau din toata inima ta 0 dintot sufletul tau 0 cu toatä puterea ta 0 cu toatä inima ta;0 pe aproapele tau ca pe tine insuti. Si iar5.0: acesteaporuncesc voua ca sà va iubiti intre voi. Caci atunci reali-zam o astfel de iubire, and ne indemnä'm 0 ne ajutamintre noi la cele bine 0 de folos, 0 la cele trupeti, dar maiales la cele suflete§ti 0 mintuitoare, fiecare dup5: putintalui 0 dupa capacitatea lui.

Deci eu, fiinda nu am 0 alta putere spre ajutorulaproapelui decit ocupatiunea tipografiei, n-am lipsit 0nu voiu lipsi vreodata ca sa folosesc, dupa putinta mea, pefratii in Hristos ai mei, tiparind deosebite carti de sufletfolositoare 0 mintuitoare.

De aceea, fiindca am gasit 0 aceasta carte, care estelucrarea preainteleptului 0 preainvatatului profesor dom-nul Sevastos Trapezundiul Chimenitul, pe care cetind-o0 cunoscind dupa judecata mea a este prea mult de tre-buintä 0 folositoare orick'rui ortodox 0 mai ales celorbisericWi 0 sfintiti, apoi 0 iubitorilor de invältatura 0studio0 0 indeob§te fiearui invatat, mai cu seamä pentruca este compusä in limba comuna 0 upara de priceput,

405

www.dacoromanica.ro

406

am voit s-o tipgresc si pe aceasta spre folosul, cum am zis,a celor ce vor ceti-o.

Dar fiindcä este obiceiu la acei ce pun arti in tipar,sg le inchine la vreo persoar4 mai insemnatg' sau biseri-ceaseä sau politicä spre recomandarea i apgrareapentru aceea i eu, cel mai mic rugg'tor i serv al vostru,afierosesc i inchin cartea aceasta de fatg, la ingltimea ceade Dumnezeu mgritg si la mgretia cea de Dumnezeu plzitä

cinstitä a preastrglucirii voastre pentru nentungrateievoastre binefaceri i daruri cgtrá mine cel mai ink, spreasemenea, apgrare i recomandare a cgrtii. Pe care cerere

recunoastere priirnind-o voi redati-mi bungvointaajutorul prevgzgtor, incurajindu-ne la lucruri bune si defolos.

lar Pronia i ingrijirea cea atoatetiitoare i prevgzg-toare a lui Dunmezeu fie-vg mintuitoare i adumbritoarestrglucirei voastre cei de Dumnezeu incununate mai pre-sus de toatá bintuirea potrivnicg, intarind-o la prea inal-tul ei tron cu indelunga vietuire, binef acere i cea maiinaltg fericire, ping la cea mai actincä i depling bltrinete,spre conservarea i desvoltarea plinirei cei incredintatevoug de Durnnezeu cu numeie de Hristos i spre bunulrenume, glorie i laudg a tot neamul ortodocsilor.

lar dupg strgmutarea din aceste vremelnice, fie sg vainvredniceascg pe voi pe toti si de impgrätia cerurilor, inveacul veacurilor nesfirsiti i neintrerupti. Amin.

In anul mintuirei 1701, luna iunie.Al strAlucirei voastre cei de Dumnezeu pgzite

niggtor si serv, Antim ieromona.hul, tipograf din Iviria.

Dedicatia din Noul Testamento,tip6rit la Bucurqti, In anul 1703

Prealuminatului, ingltatului i bunului crediticios domnoblIduitoriu a toat5. Tara Rumftneascg, To ConstantinBasarabä, voevod, plecate

Intoarce-se pururea magnitul cgtrg polus; zboa.rg spreingltime focul; pleacg'-se in sinul pà'mintului piatra;aleargg apele in bratele mgrii; i in scurte cuvinte toatelucrurile carg chendrul lor s5. pleacg.

Deci dará de iaste asa, nu iaste nicidecum minune, devreme ce acestui dumnezeesc Testament toate ce slut in

www.dacoromanica.ro

sinul credinciosului, iubitoriului de Hristos i crWinescu-lui tau suflet, ca la un chendru firesc alearga. Pentru ce?CA precum céle sfinte s5.cuvin sfintilor Odle sfintite sfinti-tilor, aa i céle cre§tineti, cre§tinilor s'a cuvin.

Multe adevarate crWine§ti 0 de Dumnezeu placutede suflete folositoare carti, dentru ale marii-tale cheltuiale,spre folosul cel de ob§te, s-au dat ; iara de cit toate mai folo-sitoare de suflete i mintuitoare iaste aciasta a NouluiTestament. Pentru ca, de vréme, dupa' cum zice fericitulPavel, alt nu iaste Evangheliia, farä, numai putérea luiDumnezeu spre mintuire la tot cela ce créde, aratat iastecum ca decit toate cärtile beserice§ti aciasta iaste maifolositoare de suflete i mintuitoare.

De vréme ce Evangheliia iaste sabiia carea biruiatetoate armele protivnicului, cu aceasta calcam toaterabdäm cu indrazneala céle improtiva, gonirile,

nacazurile i moartea, asämanindu-se celui ce bines-au vestit i mult patimaului mintuitoriu: pren mijloculEvangheliei biruim pre iudei, ru0nAm nebula intelepciuneaneinteleptilor intelepti ai lumii ace§tiia; cu EvangheliiaPavel au smerit mindriia Romei i intr-insa o au interne-iat ; Ioann cu lumina Evangheliei au luminat intunecataElada; Petru au intors toatä. Iudea ì toti apostolii ausadit viia cea de tain5., besérica; supus-au rasaritul,biruit-au pre tirani, n-au bagat in seama sudalmile, n-ausocotit muncile, izgonirile i moartea, ci mergea bucurin-du-se despre fata adunarii.

Evanghelia arata pre cel ce pentru noi s-au intrupat,patimind Î cu necinste murind, cea desavir0tä a luidumnezeire, i desavir0t omenire; adevereaza pre cea demargine a lui incepatoare stapinire a vietii 0 a mortii.Prin Evanghelie ne-am impacat cu Dumnezeu, 0 denminiei ne-am invrednicit a-i fi fii prin botez. Prin Evanghelieeu pre voi am nascut".

Deci cita plata socotqti, prealuminate doamne, s'a' iaide la bogatul datatoriu i platnicul Dumnezeu pentrutiparitul dumnezeqtii acWiia 0 de suflete folositoareicArti al Noului Testament? Mare slava au luat adevarat

cinste nemuritoare Ptolemeu, imparatul Eghipetului,pentru talmacirea Bibliei in limba elineasca. lug maxiia-tamai mare cinste i plata' vei lua In aciasta lume i in ceaviitoare, pentru cad Noul acesta Testament al mintuito-riului, fiind intru limba cea parinteasca talmacit, cu ale

407

www.dacoromanica.ro

408

márii-tale cheltuiale spre cea de obste folosinta 1-ai maitiparit si 1-ai dat.

Deci pentru aciasta fära indoiará adeverez cum el aiceavei sa séceri roada acestui bine si a crestinestilor talelucrari: intärire lina, viata indelungata si multi ani lapreainaltat scaunul marii-tale, asupra vräjmasilor taibiruinta, dumnezeiascá scutire s'i ajutoriu la toata prealu-minatä casa marii-tale; iara in cea viitoare nespuseleacéle bunatati carele mai nainte de intemeiarea lumiis-au g5.tit crestinilor si credinciosilor domni.

Priméste-o dara Cu ochiu blind si asa s'A te avem cusanatate si cu zile indelungate, in ani multi, spre slava silauda pravoslavnicilor crestini, si spre sporiul folositoa-relor de suflete ca acésté fapte.

Al marii-tale mic si plecat rugatoriu, smeritul intruieromonahi, Anthim Ivireanul.

Prefatà la Vietile paralele" de Plutarh,tipArite in grecqte la BucurWi, in anul 1704

Preaiubitorilor de invätätur5. cititori, Antim ieromona-hul din Iviria si tipograful tipografiei domnesti din Bucu-resti, sanatate de la Dumnezeu si indeplinirea dorintelor.

Zelul näscut al iubirei de invätatura m5, indatoreste,iubitorilor de invätatura cititori, s'a' fiu totdeauna cu ingri-jire si nelenevos la aflaxea vreunei osteneli serioase pentruráspindirea cunostintei cei iubitoare de invätatura avoastra.

De aceea instiintindu-ma cä dintre preastralucitii,Invatatii si pazitii de Dumnezeu fii ai prealuminatului siiubitoriului de Hristos domnului nostru, domnul domnloan Constantin Basarab Brincoveanu, preainvatatul,cuvint5xetul si adinc cugetatorul domnul Constantin atradus Paralele grecesti si romane ale lui Plutarh in limbaobicinuita greceascl, de loc n-am intirziat sä intrebuintezmii de chipuri ca s'a induplec pe stralucirea sa sä dea intipar. Ceea ce abia reusind prin mijlocul de,selor s'i neince-tatelor rugaminti, dispretuind strälucirea sa, ca modest,intelept sí cuminte, svonurile desarte si laudele usoare, caproprii celor ce voesc sä se arate intelepti si nu celor inadevar intelepti. Iatä dar ca se produc intelepciuneivoastre preageniale s'i cugetári preaintelepte.

www.dacoromanica.ro

Dar ca sa admirati din ce in ce mai mult exactitateapreastrglucitului traducator, incä si. prea marea invgtatura,luati vá rog textul grecesc al lui Plutarh, chid yeti vedea cg.'nicidecum n-a neglijat unde era cu lipsa Plutarh sä inde-plineascg cu mare osirdie, desluOnd stralucirea sa pe largacea istorie, unde scriitorul cu repejune o atinge.

Ka'rturisesc, in adevar, cä indata ce am citit-o, am fericitpe prealuminatul nostru domn, ca intre alte haruri daruitede Dumnezeu, i-a harazit Dumnezeu preainaltimii-sale 0fii, carii pentru prea marea lor virtute prematurg sintrivniti in lume si invidiati. Aceasta o asigurg acei cu cariiimpreuna petrec, ii vad si convorbesc, localnici 0 streini.Se fericeste pre sine preainteleptul dascal al sfintei Evan-ghelii a marei biserici, domnul domn preotul GheorgheMaiota, nu atit pentru ca a fost invatator la astfel de nobili0 mariti fii ai domnitorului, atit de laudat in lume, cipentru ca a h'grazit Dumnezeu sfinteniei-sale invatateastfel de ucenici prea geniali, carii ca sä fie icoane insufle-tite a preagenialului prototip, farg ostenealg si cu o micajudecata logica atrag admirabil spre ei floarea invataturii,dupá cum chihlimbarul ca o usoarg frecare indatalidezveleste puterea naturala atractivä..

Priimiti dar cu toatä plgcerea stralucita scriere ce vise produce, ca dovadä. de cele marturisite de mine, 0 cao mica garantie a iubirei nefalse, neviclene 0 sincere. Fitisanato0.

Dedicatia din Ceaslovul" tradus de Antimtipgrit la Tirgovi§te, in anul 1715

Prealuminatului, preacrWinului si inaltatului domn 0obladuitoriu a toat5. Ungrovlahia, Io Stefan Cantacuzinovoevod, pace de la Dumnezeu, si de la smereniia noasträarhiereasc5. blagoslovenie.

Acest Ciaslov, preainältate doamne, care iaste rinduialaslujbei besericesti al noptii 0 al zilii, la altg fatg nu ciarcaA' se inchine, farä numai la inaltimea cea de Dumnezeucinstitg a marimei-tale, carele esti fiiul cel ales al beséricii,indreptatoriu cel lgudat al politiei, slava cea luminatä apravoslavnicilor, si minunatul sprijenitoriu al cre§tingtatii.

$i adevärat cérerea iaste dreaptg, si. inchinaciunea cu-viincioasl, pentru caci precum din tipografie n-au e0t

409

www.dacoromanica.ro

410

pinl acum aciastà carte, nici mai impodobitä de cum sävéde, !lid de tot tälmäcità pre limbá rumäneascà precumacum s-au tipärit ; asa i in scaunul Ungrovlahiei n-aus5.zut alt domn, nici infrumusetat cu atitea daruri, niciimbogätit cu atitea bunäitäti, cite strälucesc In crestinescul

impärätescul täu suflet.Au fost cei ce mai nainte au stä'pinit, altii luminati pentru

numele cel mare al neamului lor, i altii läludati pentrubunätatea lor cea multä; altii vestiti pentru mai aleasalor intelepciune, i altii minunati pentru vitejiia lor ceamare.

Iatä märiia-ta, ramura cea aleasà a impärätesculuisavitului neam al Cantacuzinestilor, ai intrecut i ai

covirsit pre toti, de vréme ce toate ale ce/oralalti domniimpästitele daruri le vedem cu mare cuviintare inchipuitela crestineasca ta înàltime. Strä.lucéste intr-insa domneas-ca mare podoabä, daxä, infrumusetatä cu bunätatea f ap-telor ; intelepciunea cea politiciascä, data' unitä cu rivnacea crestineaseä ; sfatul cel mare, data' insotit cu putérealegílor ; dreptatea cea cu socotintä, darà impreunatä cublindétea 1 cu indelung räldarea.

Insä decit toate acéstea ale mgriei-tale vrédnice delaudl bungtäti, o cit sà véde de luminat multa cucerie ceai cAttä céle dumnezeesti. Cu aciasta 0 pre Dumnezeu cufaptele tale céle bune necontenit märesti, i besérica cuascultarea cinstesti, i ceata preoteascä cu facerile de bineodihnesti, i dumnezeestile läcasuri, cu luminatele taledaruri impodobesti. i iarasi milostivirea i fireasca-tibuna cugetare, cu citä despärtealà de cit pre ceialaltidorani te aratäl Pre cei supusi cu daruri indestulate tot-deauna imbogätesti, pre politie cu boeriile, pre norod cuusurarea, pre streini cu priimeala, pre säraci cu mila, sipre toatä tara cu bisuguri nenumärate.

Drept acéia, dupá cum zice David, cu dreptate te-au unspre tine domnul Dumnezeul täu, cu unt de bucurie maiví'rtos decit pre pärtasii fli; cu dreptate te-au intimpinatcu blagosloveniile bunätältii, i ca pre un ales din norodulluí cu dreptate te-au inältat in scaunul domniei acestuiade Dumnezeu päzit päimint, ca Väzind cei supusi Orin-teasca-ti dragoste, multa-ti bunätate, luminatele-ti faceride bine, 0 célialalte de Dumnezeu pläcute lucruri, ca lu-mina luminind inaintea oamenilor, sà mä'reasa pre pärin-tele nostru cel din ceriuri, carele ne-au cercetat pre noi

www.dacoromanica.ro

dintru Inältime si au rädicat corn de mintuire noao, däruin-du-ne domn ca acesta, blind, milostiv, drept, iubitoriu destreini, fälr' de räotate, fIcItoriu de bine, iubitoriu bun.ätätii

gonaci räotätii.Deci dará pentru acéste impodobite bunätäti, preainäl-

tate doamne, i pentru cea ar' de as'ämlnare cucerie lacéle dumnezeesti smerenia noastel cu mare dragoste aducedar aciastä sfintä carte, si o inchinä' ceii de Dumnezeu cins-titä nädäjduesc fä'r' de nici o indoiall c5.va afla vrédnicä i foarte vése15. priimeala, de vréme cenu numai cá are slavosloviile celui ce In Troitá sä'. proslä-véste Dumnezeu, a cäruia esti icoaná vie pre p5.mint custäpinirea domniei, ce cuprinde i laudele a tuturor sfin-tilor, pre carii cu crestineascl cucerie 11 cinstesti, si teinchini lor, chiemi pururea intru ajutoriu, ale cäroraneincetate ruglciuni cäträ. Dumnezeu i dumnezeesculdar, ce päzéste pe credinciosii domni, sá pà.'zeasc5. premäriia-ta intru prealuminatul scaun al domniei, cu paceIntemeiatä, cu slavá räudatä., 1 cu norocie adeväiratäpentru lauda politiei, pentru folosul norodului i pentrubuna chivernisea1ä a toatä. eparhia.

Cinstitei de Dumnezeu Intru Hristosrugltoriu, smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Anthim.

Dedicatia manuscrisI a lui Antim de peexemplarele Evangheliei" georgiene, tipArità la

Tiflis, in anul 1709

Aciastä sf1ntä carte a dumnezeestii Evanghelii, carea cuInchinäciune sä aduce inaltimii-tale, prealuminate doamne,iaste roada cea noao care pimIntul iverilor adä.'pindu-sä.din rinl impIrgtetilor tale daruri, intru acest an au odels-lit, luind ì acest plmint norocire sä se linbogIteascäcu tiparele limbii sale, precum cu tiparele arIpesti s-auimbogä'tit Araviia, cu céle elinesti Elada, i cu céle rumb.-nesti Ungrovlahiia, multemita o aduce la mIriia-ta,ca i célelalte trei eparhii, de vréme ce credincioasa sicrestineasca-ti mare Insufletire au satut a fi riul cel cucurgerile de aur, dintru carele au curs acéste patru izvoafá,ale rumänilor, ale elinilor, ale aravilor, ale iverilor tipare,asémenea riului celui dintli al grädinii desfätärii, dintru

411

www.dacoromanica.ro

carele au e4it céle patru dud, Fison, Gheon, Tigru 0Efrat.

Insä: cu acest fel de despArtea15.: cä cu acéle ape ale du-rilor aceiora au odr5slit pämin. tul, roduri stricicioase 0trecaoare, iarä ad5.p.árile tiparelor carele cunosc incepI-tura din vitejasca-ti vointä, dau pretutindenea satAtoare0 vécinic5. rodire.

8i pentru aciasta va rImine mariei-tale 0 slava 0 pome-nirea nemuritoare, de vréme ce iaste izvorul 0 pricinaacestui bine.

Mai 21, leat 7218, al mIriei-tale intru Hristos rugsátoriu,smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Anthim.

www.dacoromanica.ro

NOTE, GLOSAR,BIBLIOGRAFIE

www.dacoromanica.ro

NOTE

1 Cel care a intocmit prima biografie a mitropolitului Antim a fost episcopulMelhisedec al Romanului, fost membru al Academiei Románe ei c5.rturar de seamá,din a dona jumAtate a secolului al XIX-lea. AceastA biografie este aeezatl la ince-putul primei editii a Didabiilor, apArutA sub Ingrijirea lui loan Biann in anul 1886,ei rAmlne, piná, astAzi, cea mai completA, utilizati de toti cercetAtorii.

2 Este vorba de Istoria delle moderne rivolutioni della Valachia. . . compostade Anton-Maria del Chiaro, florentino, Venetia, 1718, p. 42. Daca este sä credemafirmatiei lui Del Chiaro ei n-avera de ce sá nu credem atunci nu putemImpArtlei ideea trimiterii lui Antim de la Tiflis unde dobindise faima de iscusittiparnic, la Constantinopol la cererea Patriarhiei ecumenice, care intentiona säinfiinteze o tipografie..." (Cf. Ion V. Georgescu, A ntim Ivireanul fi locul lui incultura poporului ~in, in Bis. ort. rons., LXXXIV [1966], nr. 9-10, p. 968.)In plus, nu este documentatá cu nimica afirmatia existentei unei tipografii la TiflisIn acea vreme, de unde i-ar fi putut recruta patriarhii de Ierusalim ei Constanti-nopol personalul pentru tipografiile greceeti din Principate. Este etiut bine doarcl atit tipografia de la ministirea CetAtuia de lIngl Ia.ei, Infiintati in 1680, invremea lui Duca-VodA, clt ei cea de la Mitropolia din Bucureeti eran conduse detipografi romini (la CetAtuia, spre pik15., lucra ieromonahul Mitrofan, viitorulepiscop de Hui e'l de Buzáu).

$ in: Evanghelia tipArit5. la Snagov la 1697, In Mdrturisirea ortodoxel tirdritAla Snagov in 1699, In Floarea darurilor, Snagov, 1700, In Noul Testament tipiritla Bucnreeti In 1703, In Intsdlatura dogmaticd, Bucureeti, 1703, la Tomul bucurieitipArit la RImnic In 1705, In Anthologhionul de la Rimnic din 1705, in Molitveniculde la Rlmnic din 1706, in Psaltirea §i Liturghia tipArite la Tirgoviete In anii 1710,respectiv 1713.

4 in: Liturghierul greco-arab, tipArit la Snagov In 1701 ei In Ceaslovul tipAritla Bucureeti in 1702.

5 In: Psaltirea greceascel tipArit5, la Snagov In 1700 qiIn Eortologhionul grecescal lui Sevastos Chimenitul, tipArit tot la Snagov In 1701. Cf. ei studiul lui N. Ser-blnescu: Mitropolitul Antim Ivireanul, In Mitropolia Olteniei, XVIII (1966),nr. 9-10, p. 771-811.

415

www.dacoromanica.ro

Profesorul N. Dobrescu in mica sa monografie, Viaja si faptele lui AntimIvireanul, mitropolitul Ungrovlahiei, aparuta. In Bucuresti la 1910 incearca, la p. 8,sa stabileasca virsta lui Antim. Acelasi lucru 11 face F. Djindjihasvili in teza de doc-torat intitulata. Antimoz Iverieli, aparuta la Tbilisi in anul 1967, unde la p. 17pretinde ca Antim s-a nascut in anul 1650. Cercetarile noastre intreprinse in Geor-gia in vara anului 1968 pentru a stabili detalii asupra vietii lui Antim n-au dus lanici un rezultat.

7 0 face atunci and arata sfirsitul Om dramatic si ciad, dupa scoaterea din rin-dul arhiereilor si calugarilor, i s-a dat numele sau laic: e gli si diede quello diAndrea, poiché cosi apellavasi al secolo". Istoria. . ., p. 220.

Tot la Constantinopol a ajuns, prin munca, la oarecare stare materiala, cadIn conflictul ce s-a ivit intre el si Brincoveanu, In anul 1712, gaseste prilejul sa-iaminteascá acestuia ca nu nevoile 1-au adus In Tara Romaneascá si nici dorintade parvenire.

9 N. erblnescu, in studiul sail Mitropolitul Antim Ivireanul, publicat in Mitro-polia Olteniei, la p. 772-773, referindu-se la afirrnatia lui N. Iorga din Istorialiteraturii rominesti, II. De la 1688 la 1780, ed. II, Bucuresti, 1928, p. 48, dupa.care Antim ar fi fost adus in tara la sugestia patriarhului Dositei al Ierusalimului,argumenteaza temeinic rolul pe care 1-a putut avea acest cunoscut arturar, ca sipatriarhul de Constantinopol Dionisie Seroglanul, pe MO Constantin BrincoveanulIn a-1 determina sá se foloseasca de Antim in planurile sale de inviorare a culturii,care coincideau cu planurile lor de difuzare a culturii grecesti in toata lumeaortodoxa.

19 Prof. Damian P. Bogdan crede ca Antim s-a calugarit inainte de venirea saIn Tara Romaneasca, la Constantinopol. (Cf. Viala lui Antim Ivireanul, in Bis.ort. rotn., LXXIV [1956], nr. 8-9, p. 680.)

11 II principe Constantino Brancovani sapeva pelar la gazzuola senza farlagridare". Del Chiaro, op. cit., p. 163.

12 Che per accumular esorbitanti somme di dinaro avea irnpoverito il paesecon molte gravezze e rigorose imposizioni, che non erano state giammai in uso neltempo de'principi, suoi predecessori". Del Chiaro, op. cit., p. 174.

23 El spune ca: ... Au facut alt adaos haraciului 240 pungi peste cele 280,ce era mai nainte, numai sa i O. dea domniia si O. vie in tara si cu aceasta s-audobindit domniia s'i binele cassii lui, iar pá saraca tara o au ingreuiat Cu atita haracicare nu putea sa-1 ridice, ci era totdeauna in casne si in vaete si in lacrami pentrugreul ce le venise".

14 Este vorba de abuzurile clucerului Constantin Stirbei care a adus la mpa delemn pe locuitorii unor tinuturi intregi. (A se vedea Istoria Tclrii RomElnefti dela octombrie 1688 pind la martie 1717 [Cronica anonimell, editie 1ntocmita. deConstantin Grecescu, Bucuresti, 1959, p. 70-75.)

416

www.dacoromanica.ro

La rindul nostru, cintlrind cu mult& grijä toate argumentele ce pot fi aduse,.socotim c5. Antim Ivireanul a Inv&tat tipografia la noi In tara, la Mitropolie, pe-ling& fostul episcop al Husilor, Mitrofan, care conducea tipografia domneascl.Initierea In =eastá art& la Moscova sau Kiev exclude stirea signal a clderii saleIn robia turceascl, pe care ne-o dl Del Chiaro. Nu putem admite nici ideea tiririirrobului Andrei de cltre armatele turcesti din Caucaz pin& In vestul Peninsu leiBalca.nice, de unde, apoi, ar fi putut eventual ajunge la Venetia. Si-apoi Del Chiaron-ar fi putut trece sub ticere nici intr-un caz eventuala sedere in Italia a lui Antim,el care ne-a fumizat destule amlnunte din viata mitropolitului. in Orient si laConstantinopol nu existau tipografii In aceastl vreme, ca sá admitem o ucenicie-a lui Antim acolo. Pin& la glsirea unor probe incontestabil contrarii, ramlne.valabil adevlrul c5. Antim s-a format ca tipograf la noi.

16 (Cf. editia de fatl, p. 322, precum i N. SerbAnescu, Mitropolitul AntimIvireanul, p. 775, nota 17.) Absenta lui Mitrofan din Pomelnicul unde figuratbMacarie i Teodosie, ceea ce ar exclude ideea deprinderii artei tipografice de atm.Antim la Bucuresti, poate fi explicat& prin scurta lar colaborare (In 1691 Antira,rlmine singur) care n-a dat posibilitatea unei sudlri sufletesti, cum s-a intimplat,cu ceilalti doi.

17 (Cf. Condica glad, I, p. 65-67; N. Iorga, Istoria bisericii rominefti, ed. II,vol. II, Bucuresti, 1930, p. 13.) Acolo a pus bazele unei tipografii care va imprima,In anul 1698, cele 12 Minee. (Cf. Bibliografia romineasa veche, I, p. 365 369)

18 De dimensiuni mari 33 x 23 cm si 377 pagini, cu 48 rinduri, are textulasezat pe doul coloane i imprimat In doul culori; coloana din stinga este rezervat&textului grecesc. Opt versuri la Sterna Çarii. numai In romaneste, si o prefat&adresat5. Tuturor celor ce s-ar intimpla a ceti. .", In amindoul limbile, sint sem-nate de iogofltul Serban Grecianu, In luna septembrie 1693. 0 min& de ajutora dat la indreptarea aminduror limbilor" ieromonahul Atanasie Moldoveanul,pe care nu-1 vom mai intilni ins& In preaj ma lui Antim. La pagina 370,intr-o notl,cere ierticiune cititorului pentru eventualeIe greseli de talnulcire; probabil c5. Ata-nasie Moldoveanul 1-a ajutat pe Antim, care nu va fi cunoscut Incá bine limbarom5.neascl, la perfectionarea traducerii, la slefuirea textului. Tot acolo ne-aIlsat i Antim postfata sa, publicatl In editia de fat& la p. 387-388, cu obisnui-tele elogii aduse domnului i cu scuzele de rigoare pentru greseli.

Dar nu In aceast& postfat& stl meritul lui Antim, ci In tehnica tipograficl remar-cabill In care a imprimat Evangheliarul §i mai ales In asta deosebitl cu care a Itm-podobit foaia de titlu i unele frontispicii ì viniete.

Spre pildl, gravura In lema Cu care a imprimat prima fill poart& pecetea mlies-triei sale. impa4it5. In mai multe registre, Infatisind In medalion pe cei patruevanghelisti, lar Intre ei pe Iisus Hristos (sus) si pe sfintii Constantin si Elena (j os),pagina abund5. totodatl In detalii omamentale florale, lujen i frunze stilizate,

417

www.dacoromanica.ro

asa cum vom mai intilni si In alte realizari iconografice ale lui Antirn. Remarcabilesint gravarile celor patru evanghelisti.

Frecventa acestei carti, Inca In zilele noastre, cu toata folosirea ei In biserica,atesta imprimarea ei Intr-un numar mare de exemplare. Costul tiparirii a fostsuportat de catre Constantin BrIncoveanu, care a hotarlt ca ea, cartea, s5, se deala pravoslavnici In dar".

" Cartea, imprimata destul de simplu, cu caracterele tipografice ale Biblieilui erban, are 275 pagini, de dimensiuni 19,5 x 14,5 cm si 29 rInduri pe paging.Aceasta, chiar daca nu va fi tradusa in romineste de catre Antim, atesta Ins&cunoasterea limbii patriei sale adoptive. Atit dedicatia catre Constantin Brinco-veanu, publicata In editia de fat5., la p. 388-390, cit i urmatoarele versuri laStema f dru, semnate de smeritul intru ieromonahi Anthim Ivireanul" si nulipsite de oarecare calit5.ti poetice, confirma abilitatea sa, remarcata de contem-porani, de a deprinde limbile straine:

Prealuminata sterna a Tarii Rominesti,Cu care s-au Incoronat vechii Basarabesti,Blagocestivului domn Constantin s-au daruit,Ca den fericita a lor saminta s-au odr5.slit;

bunele lor fapte, cit poate, le plinestefa m despre toti vrajmasii o pAzeste

Dea-i Dumnezau ani multi, cu pace O. stapineascaFericitul lui nume ca lui David sá traiasca".

Cartea este Impodobita cu o splendita gravura, ce-1 reprezinta pe imparatulDavid, Cu o haina i coroana voievodala romaneasca pe cap, gravura pe care o vautiliza si la ilustrarea unor carti de la Snagov i anume la Antologhionul grecesctiparit In 1697 si la Psaltirea greceascel din 1700.

20 In lista egumenilor manastirii Snagov, data de N. $erbanescu In Istoriasa, la p. 112, predecesorul lui Antim, Damaschin egumenul, este atestat documen-car la 20 iunie 1693. De la aceasta data i pltni la 2 mai 1696, cind este amintitAnti m, nu ma figureaza alt egumen. Ori, este greu de presupus ca a putut sta mangs-nrea WI con ducator timp de 3 am. Antim Ivireanul este Intlinit ca egumen Intre2 nib: 169.6i 21 mai 1704, dar Inca In anul 1701 II vom regasi tipograf la mitropolie.Aluzia lui di t apararea catre BrIncoveanu, ca a lucrat 7 ani la Snagov ne indrept5.-teste sá traf;em concluzia cä a stat efectiv acolo infra anii 1694-1701.

21 Din aceasta vreme (1696) dateaza cea mai veche schita topografica pe careo cunoastem in Tara Romineasca si care a fost lucrata de mina lui Antim pentrumosia Negovani, proprietatea manastirii Snagov. (Cf. A. Sacerdoteanu, AntimIvireanul arhivist, bibliotecar ci topograf, in Glasul bisericii, XXII [1963], nr. 9-10,p. 883-886.) Studiul, In ansamblu, este pretios pentru cunoasterea diferitelorpreocupar ale lui Antim i seriozitatea deosebita cu care acesta obisnuia sá lucreze.

418

www.dacoromanica.ro

" Dar marele merit al lui Milian din timpul sederii la Snagov era altul. Ela pus bazele unei scoli de tipografie, care a ImpamIntenit pentru totdeauna acestmestesng la noi. Preocuparile sale pentru aceasta arta, rezultat al convingerilorca nu poate fi conceputa cultura WI difuzarea cartii si a difuzarea nu era posibilafara tipar, 11 vor staptni that viata. Le vom Intilni, mai tIrziu, incluse In Aga-mintul mandstirii Antim, cu o tarie si o convingere de neclintit.

Acolo, la Snagov, s-au format cei trei mari conducatori de tipografii de maithzin: Mihail tefanovici (sau Istvanovici), Gheorghe Radovici i Dionisie Floru,de care va fi atft de mult legat. De la ei au deprins mestesugul numerosii tipografipe care ti Intllnim apoi In tot veacul al XVIII-lea la Bucuresti, la Rlmnic si laBuzau.

Mihai Istvanovici 11 va fi urmat la Snagov poate chiar de la Bucuresti. Pro-babil ardelean de origine, acesta a avut o viata deosebit de agitata. Cel mai price-put dintre mesterii tipografi, el este trimis de BrIncoveanu In Transilvania, mideimprimO. In 1699 la Alba Iulia o celebra carte de cazanii, un Chiriacodromion §io Bucoavnd. ti hatIlnim apoi la Rimnic, la Tiflis (In Georgia), la Moscova, In Olanda.Asupra activiatii lui vom reveni mai pe larg In cele ce urmeaza.

Gheorghe Radovici va lucra mai ales la Tirgoviste, unde Antim a reInviattiparul dupa aproape doll& sute de ani.

Dionisie Floru va tipari carti. la Bucuresti tot In timpul pastoririi lui Antim.Despre activitatea lor poate fi gOsita o bibliografie bogata in studiul lui N. er-banescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 699.

23 (Descrierea ei completa In Bibliografia româneascd veche, I, p. 341-343.Vezi si N. *erbanescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 706. Cartea a fost descrisasumar si de Al. Odobescu In Citeva ore la Snagov, publicata' In Revista romind,II [1862], p. 402, precum si In Safari literare ,si istorice, I, p. 458, titlul editiei Intrei volume din opera sa, aparuta In anal 1887 la Socec.)

De dimensiuni obisnuite (19,5 x 14 cm) §i cu pagini putine, 46 la numar,carticica a fost realizata de catre Mihai Istvanovici, care semneaza 8 versuri laSterna grit si o pref ata catre domn, conceputa In stilul ditirambic, ca majoritateaacestor dedicatii. Ea nu este Ins& lipsita de interes pentru c5. atesta Inceputultipariturilor de la Snagov i rolul de dascal, In ale tipografiei, desigur, pe care-1avea Antim.

Mihai Istvanovici sper5, cA domnul nu va lepada acest dar ce i se Inchin5., maiIntli pentru c5, este vorba de lauda adusa patronilor sAi i .....a doua pentruieste pirgd i roadd noud a tne,ste,suguini tipografiei. larA plrga i roada cea de !nthmai cu voioase infinistim cA sa priimeste. i destoinica iaste a s5, aduce aceastaroad/ Intli spre milostiva cuprinderea bratului mariei-tale; caci ca supt calduraacoperemlntului arepilor mariei-tale s-au si fnceput i s-au apropiat spre aducereade road5,, clt au fost voia lui Dumnezeu a pune dar al sau de sus i In mine, Cu

lucrarea sfinlii-sale ,si cu purtarea de grije a cinstitului mien parinte indurawluidasal, a lui Anthim Ivireanul .."

419

www.dacoromanica.ro

Alte 22 de versuri religioase, creatie nu fail oarecare talent, a aceluiasi Mihailtefanovici gasim si la paginile 31 si 32, unde se afla i doul mici gravuri pe care

cu greu le-am putea atribui Ina lui Antim.

24 Cheltuiala o suportase invatatul Galaction Vidalis, fost egumen la marealavra a Muntelui Athos, care o si dedica lui Constantin Brincoveanu. Un alt grec,Panaiot din Sinope, a facut corecturile. Textul, asezat pe doul coloane, este redatIn negr u i rosu, cu 50 de rinduri pe pagina. Imprimarea a fost facuta de catreAntim, care semneazä urmatorul colofon: S-a tiparit in anul mintuirii 1697,In lun a ianuarie, de ieromonahul Antim din Iviria".

24 A cesta este impodobit cu gravuri in lemn, lucrate de mina sa (utilizatela imprimarea Evangheliarului greco-romhn din 1693), Infatisind pe cei patru evan-ghelisti i numeroase frontispicii, cu medalioane i flori stilizate care formeaza,cu predilectie, motivele sale de inspiratie. De dimensiuni 28,5 x 20 cm, carteaare 183 foi çi textul de 35 rinduri pe pagina, dispus pe doll& coloane.

26 Unul din exemplarele acestui Evangheliar, past-at la Biblioteca Academieisub cota II 103 D1 a fost &suit de Antim manastirii Invecinate, Turbati, un anmai tirziu, i poartá pe fila 3 liminara recto si verso urtultoarea Insemnare: Aceas-ta sfinta Evanghelie o a dat de pomaná la manastirea de calugarite, la Turbati,smeritul intru eromonahi Antim Ivireanul tipograful, in zulle blagocistivuluidomn loan Constandin B<sarab> B<rincoveanu> voivod, leat 7206<=-- 1698>,ianu arie, 21 ani. Anthimos irmonahos". Semnatura, In greceste, este absolutorigin ala i deosebit de gratios executata. Exemplarul a facut parte din bibliotecadui N. larga, care a inclus-o Mire cartile Institutului de istorie, creat de el.

27 De proportii modeste cartea n-are decit 50 de file ea s-a bucurat demare circulatie in lumea ortodox5., Intotdeauna domicá de discutii savante Injurul problemelor teologice.

28 S ingura carte slavona tiparita. de Antim, ea se impunea ca o necesitatepentr u scolarii ce se pregateau In scolile de slovenie ea sa devina gramatici detraducerea actelor vechi. La atita se reduse, In aceasta vreme, nevoia cunoasteriiimbii slave. Volumul are 250 foi, de dimensiuni 15,5 x 10,5 cm, cu 23 rinduripe pagina si nu este altceva decit reeditarea Gramaticii slavonegi a rusului MeletieSmotritki, aparuta in mai multe editii, pe la mijlocul veacului. Antim prefateazacartea (In ed. de fatá la p. 402-404) 0 o dedica lui Constantin BrIncoveanu,explicind necesitatea unei gramatici pentru studiul limbii.

29 Opera a unui calugar benedictin, Tommaso Gozzadini, Floarea darurilora patruns in Fteratura romaneasca devreme, fiind tradusa, dupa cit se pare, dinlimba italiana, inca In jurul anului 1500. N. Cartojan ne-a lasat un studiu remarca-bil as upra Florii darurilor, intitulat: Fiore di virt4 in literatura ronuineasca, publicatIn Analele A cademiei Ronane, Mem. sect. lit., s. III, tom. IV (1928), mem. 2. Dougmanuscrise pastrate la Biblioteca Academiei, printre cele mai vechi monumente

420

www.dacoromanica.ro

de iirabg, atesta o circulatie rernarcabill a operei, care explica pint la un punctinteresul manifestat de Antim pentru ea. Este vorba de numerele 4.620 si 3.821.Primul dateaza din jurul anului 1560, si este scris in text paralel slavo-romin.Al doilea, cunoscutul Codex Neagoeanus, a fost scris in Transilvania, in anul 1620.

Textul folosit la imprimare a fost tradus din greceste de catre un ieromonah,Filotei, de la Muntele Athos, iar cheltuielile tiparirii au fost suportate de catredumnealui Constandin Pah. Sarachin sin Gheorghe dohtorul Criteanul", carea ggsit exemplarul grecesc la Sfintul Munte si care semneaza i prefata cartii,Inchinata lui Voda. Brincoveanu. Mai multe editii au °Tara, mai tirziu, pe lainceputul veacului al XIX-lea, atit la Brasov eft si la Sibiu, dupa cartea lui Antim.

30 Eortologhionul (= indreptar) se ocupa de unele chestiuni practice de crono-logie (gasirea sgsbatorilor dintr-un an, Pascalie, ciclurile, temeliile, indictionul,aflarea zilelor saptaminii In care incepe fiecare lung, sinaxarul etc.) si a fost tiparit,cum insusi Antim aratá in prefatá i pentru uzul scolarilor de la Academia de laSfintul Saya. Cf. Bibliografia romdnectscd veche, I, p. 416-419. N. Serbgnescu,op. cit., p. 717. De dimensiuni 21 x 15 cm, cu 27 rinduri frnmos tiparite, carteaare 359 pagini. Pe ling& tiparirea propriu-zisa a operei, numele lui Antim estelegat de cartea in spetá prin dedicatia catre Brincoveanu, care cuprinde primele3 pagini. Vezi textul dedicatiei, la p. 404-406.

81 Tiparirea cartilor in Tara Romaneascá pentru ortodocsii de limb& araba,asezati intre Eufrat si Marea Mediterang, este explicata, prin nevoile materialeIn care se zbatea aceasta populatie, nevoi care au dus la stagnarea oricarei activi-tati culturale in dioceza Antiohiei. Patriarhul Athansie IV Dabbas, venit la curtealui Constantin Brincoveanu dupá sprijin material, a obtinut de la acesta promisi-unea tipäririi in text paralel greco-arab a doll& carti bisericesti: a unui Liturghier0 a unui Ceaslov (ce se va imprima un an mai tirziu la Bucuresti). Pentru activi-tatea primei tiparnite arabe, nascutá pe pamintul rominesc i despre sprijinulTarii Romanesti acordat ridicárii culturale a Siriei, sg se vada.: Dan Simonescusi Emil Muracade, Tipar romlinesc pentru arabi in sec. al X VIII-lea, in Cercetdri¡iterare, III (1939), p. 1-32 (si extras). Dan Simonescu, Impression de livres arabeset haramanlis en Valachie et en Moldavie au XVIII-me siècle, in Studia et actaorientalia, nr. VVI (1967), p. 49-75 (si extras).

Cel care a lucrat Intregul utilaj tipografic, inclusiv turnarea literelor argbesti,a fost Antim Ivireanul. Acest lucru 11 arata. Athanasie Dabbas In cea de a douaprefata a sa, cea catre preoti, unde spune: ... MA. pazite de Dumnezeu i evse-vioasa sa inaltime (adica Constantin Brincoveanu), a ordonat tipog,rafului abilce se afla pe ling& inaltimea-sa, preacuviosul intre ieromonahi chir Antim Ivirea-nul, dindu-i Cu abundenta si cele de cheltuialg, ca sî sape cu ingrijire litere arabicer

facind noua halcografie arabica sa tipareasca serviciul sfintei Liturghii in amin-doul limbile, eleng. i arabg...."

Cartea, tiparitä in text paralel, pe doug coloane, are 267 pagini si este impodo-bita cu xilogravuri lucrate de mina lui Antim. Pe foaia de titlu se arata ca Litur-

421,

www.dacoromanica.ro

ghierul S-a tipáxit cu Ingrijirea cálugárului Antim, georgian de neam. La sfirsitulcArtii acelasi tipograf, Antim ieromonahui din Iviria, confirm& tiparirea Liturghierw-lui ca mina sa.

82 Cartea are 743 pagini, de dimensiuni 20 x 17 cm si a fost imprimad. laBucuresti cu utilajul transportat aici de la Snagov, de cátre ieromonahul Antimgeorgian de nearn. Acest utilaj a fost dAruit apoi de ConstantinBrIncoveanu fostu-lui patriarh al Antiohiei Athanasie Dabbas, care l-a instalat la Alep, punind bazeleprimei tiparnite siriene. Aceasta a functionat la Alep pira prin anul 1724 dad,In urma mortii fostulni patriarh, a fost transferatá la m&nástirea Balamand, ling5.Tripolis. Acolo, iscIndu-se certuri Inixe dluggri, o parte a utilajului tipografica fost ixecut la mlnástirea Sf. loan din Saeg, In sudul Libanului, unde a functionatanide zile. (Cf. Dan Simonescu si Emil Muracade, op. cit., p.5-6 si Dan Simonescu,Impression de livres arabes et karaman/is, p. 7-20.) La sfIrsitul Ceaslovului, Intr-onotitá, se precizeazá cl este tipdrit In Bucure,sti, in Tara Romdneascd, de ieromona-hul Antim, georgian din naftere, In anui de la Hristos 1702, In luna hozivan iunie>.Traducerea cártii a fost flcut& de atre patriarhul Eftimie al Antiohiei, in vremeacind era episcop de Alep.

va Sub raport tipografic este si aceasta una din cártile remarcabile, iesid, desub teascurile tipografiiler muntene, imprimatá cu c,aracterele folosite pentruBiblia din 1688. Pe partea dorsall a foii de titlu se aflá o gravurá In lema lucradde Antim, asem&nátoare aceleiasi reprezendri din Chipurile Vechiului ,si NouluiTestament, lar la lnceputurile calor patri Evanghelii sint gravate patru frontispiciiornamentale, aviad pe Iisus Hristos In medalion. Zece versuri la Sigma fdrii i odedicatie cátre Constantin BrIncoveanu publicad la p. 406-408 a editiei de fatl,Lomeará contributia literad a tipografului: smeritul intru ieromonahi AntimIvireanul".

" Tot In acel an, 1703, este tipárit un voluminos Ceaslov slavo-romdn, Inconditii grafice mai modesta. De remarcat sInt trei gravan i In lema: Deisis, Buna-vestire i Iisus Emmanuel, ce pot fi atribuite lui Antim.

In sfIrsit, din Ceaslovul amintit mai sus a fost extras si tipárit aparte, tot inanal 1703, un Acatist In limba roma.ná. Este simptomul pAtrunderii treptate acArtii románesti In bisericá, pátrundere ce se va generaliza sub pástoria lui Antim.

" Acesta a fost acuzat de abateri de la canoane, de simpatie pentru catolici(care a mers pta. acolo Incit a inglduit construirea unei biserici catolice la Rlmnic

Inhumarea papistasilor In cimitirele ortodoxa) si a fost scos din scaun de unsobor de arhierei, Intrunit la Bucuresti, in frunte ca patriarhul Dositei al Ierusa-limului. Actul de demitere al lui Ilarion a fost publicat in Condica anta, I, p.95-97. Dupl ce a fost scos din scaun a fost trecut staret al mdndstirii Snagov,pastrIndu-0 rangul de episcop.

36 Actul alegerii a fost publicat In Condica silla, p. 98-99. Afirmatia lu;Atanasie Mironescu din Sfinta episcopie a eparhiei Rimnicuhri, p. 90, a alegerea

422

www.dacoromanica.ro

lui Antim ca episcop n-a fost priviti Cu ochi buni de clericii romAni, deoareceactul de alegere nu este semnat de nici un prelat romin nici mIcar de mitropo-litul Teodosie nu ni se pare justificatl. Actul este ciar: De vreme ce preasfintaepiscopie de la Rimnic au rAmas Mx& de al ei adevArat episcop, pentru cá episcopulIlarion, care au fost la acea episcopie s-au caterisit dupg pravi1á i s-a scos,din eparhia aceasta s-au lipsit; ci sá nu fie aceastA sfintä episcopie a Rimniculuifar' de I:Astor am da t voe celor ce aicea s-au aflat arhicrei, cu sfatul Çj co voia prea-luminatului i inAltatului m5.riei-sale, domnului nostru Io Constandin Basarabvoevod, domnul TArii RomAnesti, ca sá facá socotea1á ori pre care ar alege i arafla obraz vrednic, ca sá fie chivernisitoriu acestii sfinte episcopii. i adunindu-seei In biserica sfintei mitropolii tutti pre egumenul chir Anthim de la Sneagov,al doilea pre duhovnicul chi popa Ioasaf, al treilea pre chir Macarie protosin-ghelul, care s-au arAtat a fi mai de folos la aceastA sfintA episcopie. Drept aceastai s-a scris numele lor intru aceast5. condia. Martie 16, leat 7213 <1705>. SemneazA:fost al Sofiei Metodie, fost al Andrianopolei Climent, al Pogonianei Eutimie."

Invoire pentru alegere nu putea acorda un prelat strAin, ci numai mitropolitultArii, cAci numai pentru acesta era Brincoveanu: domnul nostru. Brincoveanu nuera nici domnul patriarhului ecumenic, nici al patriarhului Ierusalimului, nicial Alexandriei, nici al altor patriarhi sau mitropoliti str5,ini; pentru acestia eranumai domnul Tdrii Romlinefti. i apoi mitropolitul Teodosie, care a lAsat printestament, trei am mai tirziu, sá fie inlocuit cu Antim, 11 cunostea indeajuns ca sánu se opung nici In 1705 la alegerea ca episcop de Rirnnic.

Poate cá trimiterea lui Antim ca episcop la Rimnic a fost fAcut.5. in aceeasiintentie. Cu energia sa i vasta culturá ortodoxá era cel mai in mAsurl sá inlAtureonce tendintá de prozelitism catolic. LegAturile pe care le-a avut si mai tirziu,ca mitropolit, cu romAnii de peste munti i sprijinul pe care I-a acordat, mai alesbrasovenilor, dovedesc, o datg mad mult, cá Antim Ivireanul era constient depericolul influentelor catolice i reformate ce amenintau biserica romAneascl dinTransilvania.

Tomul bucuriei, carte de mari dimensiuni, avind 792 pagini si 40 de rinduripe paging., a fost tipAritA cu cheltuiala patriarhului Dositei al Ierusalimuluiconditii tipografice superioare de preainvAtatul episcop al Rimnicului, domnulAntim din Ivir".

" Seria este inauguratl Cu imprimarea unui voluminos Antologhion slavo-romin de 812 pagini i dimensiuni 31,5 x 21,5 cm, In acelasi an 1705. Primafoaie, gravurA in lemn a lui Antim, InfItiseazA in registrul superior trei medali-oane (Maica Domnului, Iisus Hristos i loan BotezAtorul), iar jos, sub titlu, stemaCantacuzinilor i initialele lui Mihail Cantacuzino, marele spAtar, care a suportatcheltuielile de tipgrire. Pe verso, tot de mina lui Antim, este lucratA stema luiConstantin Brincoveanu. Textul, redat cu cerneall neagrA i rosie, este asezatca In toate Antologhioanele vechi pe doul coloane. Numeroase majuscule,ornate de mina lui Antim, frontispicii i viniete impodobesc volumul.

423,

www.dacoromanica.ro

Ultima pagina cuprinde cunoscutele iertaciuni ale tipografului pentru greselilefacute i numele acestuia: ... Tiparitu-s-au In anul de la spasenia lumii 1705,prin osteneala iubitorului de Dumnezeu chir Anthim Ivireanul, episcopul RImnicu-lui". A se vedea Bibliografia romdneasca veche, I, p. 462 i vol. IV, p. 219. N. Ser-binescu, Mitropolitul Antim Ivireanul, p. 780-781.

39 Desi avem motive O. credem ca a fost editata intr-un mare tiraj i cá a fostmult utilizata, poate tocmai pentni aceasta s-au pastrat extrem de putineexemplare. Cel al Academiei, unicul pe carell posecla, a apartinut unui ieromonahGhermanos de la manastirea Putna, care 41 daruieste nepotului sau, ierodiaconu-lui Gherasim de la episcopia Roman, la 4 iulie 1787. Nu este exclus ca brosurasa fi fost difuzata atit In Moldova, cit i peste munti, In Transilvania.

Sub raport tipografic cartea este simplu imprimat5 cu o singura culoare i cuo singud gravud pe partea dorsala a foii de titlu, Deisis, sumar lucrata.

4° Molitvenicul, primul tiparit In limba roman& (in afar& de cel al lui Coresi)cartea de dpetenie a preotilor, a fost tradus din greceste de catre Antim. Prin

editarea lui (si reeditarea la Tirgoviste, citiva am mai tirziu, in 1713) generalizareafolosirii limbii romane In biserid este fapt Implinit. Cheltuielile imprimarii aufost suportate de catre Antim Ivireanul. Este prima carte tiparita cu cheltuialasa, carte Intr-un fel revolutionara, dad, ne gindim cá veacuri de-a rIndul romAnulfusese obligat asculte rugaciunile In limb& straina.

Cartea are 468 pagini de dimensiuni 20 x 14 cm si 26 rinduri pe pagina, tip5.-rita simplu, cu douä culori, neagra i rosie. O gravud pe dosul foii de titlu, customa lui Constantin Brincoveanu i alte trei gravuri, tot In lemn, ca si prima,Infatisind pe Iisus Hristos, loan Gurli de Aur i Vasile cel Mare, arhiepiscopulCezareii Cappadociei, impodobesc volumul. (Descrierea ei in Bibliografia romIlneascliveche, I, p. 541-543 si vol. IV, p. 220. Dimitrie Bejan, Ediliile rom&ne)sti aleMolitvenicului", Bucuresti, 1937, p. 4. N. Serbanescu, Antim Ivireanul tipograf,p. 731 732.)

La Inceput, pe f. 2, Antim dá citeva extrase din cartile sfinte, care indreptatescfolosirea limbii nationale tu biserica, asa cura cu o jumatate de veac mai devrememitropolitul Simeon $tefan facuse la tiparirea Noului Testament de la Alba Iulia.Un asemenea extras glasuieste limpede: Deci carii stilt pravoslavnici In toatede nu vor Øi limbo elineascd, stt slujeascci in limba lor, avind tilmicite sfintele ruga-ciuni asemenea eelor elinesti". Erau redate aceste extrase pentru a Inlatura even-tualul conservatorism al unora din preoti, dar poate cá era si un avertisment dat,timid deocamdata, acelora care doreau grecizarea slujbelor bisericesti.

Patru pagini (f. 5-7) sint ocupate de prefata tipografului, ipodiaconul MihaiIstvanovici, inchinata lui Antim Ivireanul. Se spune acolo, printre altele, ca BrIn-coveanu vazind iscusinta miinilor i mintii lui Antim l-a adus aici in tara noastra".Este a doua confirmare pretioad, dupá aceea a lui Del Chiaro despre aducerealui Antim din afara granitelor Tani Romanesti. Tipograful subliniaza si el cali-katile lui Antim, and intreaba: Ca a ce feliu de mestesug si lucrare iscusita nu

424

www.dacoromanica.ro

te-ai ardtat desdvirsit? De voiu zice In toate, nu voiu minti ..." Sint ardtate apoimeritele deosebite ale lui Antim In difuzarea artii tipdrite in bisericile din TaraRomaneascá s'i de peste hotare, precum si rivna deosebitd pe care a pus-o In tra-ducerea Molitvenicului din limba greacd.

41 Octoihul, de 174 pagini mari (31 x 20 cm) a fost tipdrit cu osirdia si chel-tuiala ... lui Mihai Cantacuzino, ve! spdtar". Cartea precede editia romlneasc5.din 1712 de la Tirgoviste si este a doua ca importantd, folosia In biseria. Subraport artistic constatim prezenta unor gravuri lucrate de mina lui Antim, cumeste cea care il inatiseazd pe Sf. loan Damaschinul (f. 2), allturi de alte gravurilucrate de Ivan Bacov. (Descrierea artii In Bibliografia romdneascd veche, I, p.467-468 si vol. IV, p. 220. N. Serblnescu, op. oil., p. 732-733. A se vedea siG. 5trempel, Sprijinul acordat de Rusia tiparului romdnesc in sec. al XVII-lea,p. 33-34.)

Faptul cä unii dintre Cantacuzini sInt intilniti acoperind cheltuielile de tipdrirea citorva arti la Rlmnic ne probeazâ cä leg5.turile lui Antim cu aceastä familie,pe care le vom vedea deosebit de strinse spre sfirsitul domniei lui ConstantinBrincoveanu, slut destul de vechi.

42 Desi Govora a fost terminat5. In iulie 1711, cind el nu mai era la Rimnic,chipul sdu este reprezentat printre ctitori, ca dovadd cd el a avut un rol esentialin repararea din temelie si zugavirea mAndstirii. Pictura de la Govora este ceamai veche reprezentare a chipului mitropolitului Antim. Nimeni Ina. nu poatespune clt de veridic este acest portret.

43 Gherasim Palladas al Alexandriei si Hrisant Notara al Ierusalimului, ultimulveche cunostintd a lui Antim, poate chiar dinaintea venirii sale In Tara Romi-neascd.

" Ele sint de un rar pitoresc: ... Dupd ce, deci, au rdposat <mitropolitulTeodosie>, gAtind toate cele ce au trebuit ale pogribanii si toti arhiereii citti s-auaflat aici, preoti, egumeni si alt.& multime de norod, atit bisericesc clt si mirenesc,1-au slujit In sfinta. mitropolie cu ciaste mare, luindu-si toti crestinii iertaciunecu sdrutarea sfintei lui mlini.

Dupâ aceia, deci, s-au suit In casele vlidicesti si impreund cu sfintii patriarsisi arhierei si cu toati boierimea, dupä ce deci mdria-sa voc15. in casd, au intrat, cucei mai de sus pomeniti, au inceput a vorovi pentru alegere de vlddicd, ca sä sepuje, pentru ca sä pdstoreasc.á turma lui Hristos cea pravoslavnicd. Fiind darCu diata rdposatului pdrinte mitropolit, chir Theodosie, ales ca sä rdmiie in urmalui pdstoriu sfintia-sa pdrintele Rimniceanul, chir Antim, care acea diati. Inainteatuturor scotindu-se de s-au cetit, asa cu un cuvint toti au zis catre mdria-sa atitpdrintii patriarsi cit si alti arhierei si boeri, c.d., precum bdtrinul pdstoriu, rdposatulpdrinte, au hotdrIt si au ales pe acel pomenit episcop rimnicean, el sá fie arhiereusi vliidicd, lar nu altul; si asa v5aInd mdria-sa a. toti asa afld si glsesc si fie, 1-auchemat acolo, In casa cea v15.diceasci si i-au dat erja ..."

425

www.dacoromanica.ro

(Cf. Viata lui Constandin V odd Brincoveanu de Rcadu vel logo.lat Grecianu,publicati de Stefan D. Grecianu, Buc., 1906, p. 181-182.) Ideea Insclunirii/ui Antim din porunca lui Constantin Brincoveanu imbritisati de N. Iorga, InIstoria literaturii románs Os secolul al XVIII-lea, I, p. 423, s'i de Sextil PuscariuIn Istoria literaturii t'ornato, epoca veche, Sibiu, 1930, p. 150, este Inliturati detextul Cronicii redat mai sus.

Acelasi lucru 11 face si Atanasie Mironescu In Sfinta episcopie a eparhiei Ilfmnicu-lui, p. 95, afirmind ci din aceasti cauzi In Galaica sintd nu se giseste nici un actde alegere si Investituri. In lucrarea amintiti, fostul mitropolit primat ti ingiduieunele afirmatii si comparatii riuticioase la adresa lui Antim, pretinzInd ci alegereaunui strAin (Antirn) pe scaunul mitropolitan a fost posibill numai pentru ci ale-gitorii sii au fost toti arhierei striini. Amintind de episcopul Damaschin al Buziu-lui, pe care 11 socoate unul dintre dusmanii lui Antim, Atanasie Mironescu II con-sider& mult superior In eruditie" acestuia si mai indicat si ocupe scaunul devenitvacant prin moartea. lui Teodosie.

" La aceasti. dati Chiprian li rispunde lui Hrisant Notara la o scrisoare,subliniind a Antim a fost ales de sinodul patriarhiei ecumenice, conform traditiei,mitropolit si a. el, Chiprian, a redactat actele (gramatele) strimutirii de la Rlmnicla Bucuresti, trimitindu-le domnului Constantin Br1ncoveanu. (Cf. N. Iorga,Documente greceFti privitoare la Istoria romilni/or, In Hurmuzaki, XIV, 1, p. 629-630.nota 1.)

46 Ingcicluire pentru strdmutarea Mitropolitului Ungrovlahiei . . . Deci, ador-mind Intru Domnul diunizi preasfintitul mitropolit al Ungrovlahiei, chir <Teo-dosie> si mutindu-se la vesnicele licasuri, si aceastá preasfInti mitropolie fiindlisati firi ingrijire arhiereasci, era de nevoie ca Mil zihavi. si In pripi si seaseze in ea alt arhiereu si pistor pentru conducerea mintuitoare a turmei duhovni-cesti crestine ce se afli In ea, precum poruncesc canoanele sfinte si dumnezeiesti,ca adeci nici o parohie si eparhie si nu rimlie mult timp In lipsi. de mingliereduhovniceasci si pistoreasci. Sivirsindu-se deci In preavenerata biserici patriar-hiceasci a noastri, a SfIntului Marelui Mucenic Gheorghe, voturile canonice, cua noastri patriarhiceasc.i. Indemnare si Invoire de c.Atre sinodul confratilor arhiexeidin junil nostru, s-a ales si s-a deosebit din altii ca mai potrivit preaiubitorul deDumnezeu episcop de RImnic, chir Antim, co si primeasci prezidarea arhiereascisi pistoreasei a acestei mitropolii, ca unul ce e un birbat de ciaste si evlavios,s'i impodobit ca virtutile ce se potrivesc ca vrednicia arhiereasci pentru care s-adeclarat, si cu alegerea obsteascá. a prealuminatului, prealnAltatului, iubitoruluide evlavie, miretului si vrednicului de admiratie domn si stipin, domnul domnIo Constantin Basarab Voevod a toatá. Ungrovlahia, cel dupi suflet fiu iubit, sistind lingi luminitia-sa si preafericitii si preasfintii patriarhi: al Alexandriei,chir Gherasim si al Ierusalimului, chir Hrisant, cei Intru Duhul Sfint iubiti fratiai nostri si coliturghisitori, si a clerului cucemic al locului aceluia, preoti si boieri,

426

www.dacoromanica.ro

si a celeilalte turme crestine intregi a de Dumnezeu pAzitei ferii aceleia, acest aleschir Antim insus, dupl obiceiul locului cum s-a socotit, la stApinirea pAstoreascla mitropoliei aceleia.

Drept aceia, smerenia noastrA, cu plrerea de obste a Sinodului sfint de arhiereipreacinstifi din jurul alu, a celor intru Duhul Sfint iubifi frafi ai nostri i colitur-ghisitori, dä voie, prin cea de fata scrisoare de Inglduire, celor acum afki.tori acolo,in prealuminata domnie a Ungrovlahiei, preasfinfild arhierei si de Dumnezeumult iubitori episcopi, celor intru Duhul Sfint iubifi frafi i coliturghisitori, saavIrseascä strAmutarea de la episcopia Rimnicului a acelui de Dumnezeu preaiubi-tor ales mitropolit chir Antim la scaunul preasfintei mitropolii a Ungrovlahiei,dupa rinduiala bisericeasc.5.. Pentru care, spre dovadl, s-a dat i cea de fata anoastrA 1ngAduire patriarhiceascl In Sinod."

47 Radu Grecianu relateaza c5., dupá cuvintArile finute, Constantin Brincovea-nu i-a poftit pe cei prezenfi In palat (este vorba de boieri i arhierei) de unde, duplce i-a tratat cu vutcl, dupl ce 1-au felicitat pe mitropolit i i-au sArutat mina,acelasi vel postelnic I-a condus pe Antim Inapoi la mitropolie.

48 In august 1709 era gata de tipArit aici, dupá un gol in activitatea tipograficatIrgovisteanä de peste 150 de ani, o voluminoas1 carte greceascl, de peste 1600de pagini (25,5 x 18,5 cm), intitulatA Carte de peste tot anul, cuprinzind Ord lipsdtot serviciul bisericesc, tipdritel i inchinatd preasfinfitului . . . arhiepiscop al COri-stantinopolei, Roma Noud i patriarh ecunsenic iltanasie, in timpul preaevlaviosu-lui domnitor loan Constantin Basarab voevod Brincoveanu, obkiduitor a toatdTara Romdneascd, de preasfinfitul ,si iubitoriul de Dumnezeu mitropolit al Ungrovla-hiei Antim Ivireassul, cu cheltuiala fi Cu tiparul sdu. Corectatd cu ingrijire de pré-sviterul Mitrofan Grigords din Dodana in anul 1709, in luna august, in preasfinfitaMitropolie a Tirgovi,stei din Tara Romdneascd. (Descrierea cArtii in Bibliografiaronaneascd veche, I, 480-481. Amile Picot, Notice bibliographique, p. 550-551.N. SerbAnescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 735-736.)

Cum aratA i titlul, cartea aduna intre aceleasi scoarfe toate slujbele de pestean, In greceste. Era tipAritá aceastá carte pentru pAstorifii sli? Este greu de pre-supus. Faptul c5. Antim o dedicl patriarhului ecumenic, clruia Ii adreseazá si oscrisoare, redatl In primele pagini, faptul cá Antim inifiase Ina la Rimnic tra-ducerea si tipArirea In romAneste a artilor capitale de cult, pentru preofii dinTara RomAneascl, ne indreptlfesc sá presupunem cl lucrarea a fost tipAritapentru preofii de limb5. greac5. (inclusiv pentra cei ce slujeau In puzderia de mAnAs-tiri romAnesti inchinate), ca un omagiu fata de patriarhia ecumenicl, ce-i aprobase,in ultimA instanf5., ocuparea scaunului mitropolitan.

49 Probabil cá utilajul tipografic, trimis la cererea farului Vahtang al VI-leaa fost lucrat In Tara RomlneascA sub directa supraveghere a lui Antim. MihailStefanovici tipAraste In cei patru ani de sedere In Georgia (1709-1712), nu rnaiputin de zece arfi. Tipografia va lucra Insá pin& in anal 1722, fiind condusl de

427

www.dacoromanica.ro

georgieni, ucenici ai lui Mihai Istvanovici. (Pentru activitatea lui Mihai Stefano-vici in Georgia si discutiile privitoare la peregrinArile sale in Olanda si se vadA:D. P. Bogdan, Legdturile fdrilor romane cu Georgia [Antim lvireanul], InIV [1951], nr. 4. p. 132-141. Dan Dumitrescu, Activitatea tipografica a lui Mihail$tefan in Gruzia, tu Studii, XI [1958], nr. 4, p. 135-138. P. Constantinescu-Iasi,Un roman In Gruzia acum 250 de ani, in Studii, XII [1959], p. 231-232. V. Molin,Contribulii noi la istoricul relafiilor culturale cu Orientul ortodox (1709-1712).Un ipodiacon ungrovlah, Mihail, fiul lui $tefan, me,ster de upar in straine, InBis. ort. rom., LXXIX [1961], p. 319-338.)

52 in anul 1710 Antim va mai tipAri Wuä cArti grecesti: una de teologie dog-.maticA., intitulaa Panoplia dogmaticd, alta cuprinzind Slujba sfintei Ecaterina

Proschinitariul sfintu/ui niunte Sinai (Prin Proschinitar se intelege carte derugAciuni i ghid). Aceasta cuprinde si un Cuvint de lauda cAtre mitropolitul Antim,semnat de ieromonahul Nichifor Marthalis Glichis din Handachia Cretei ì staretal mAn5stirii Rimnic, precum i zece versuri adresate lui Antim de Mitrofan Gri-gorAs, care corecteazA. amindoul

Este greu de precizat clac5. Antim a cules cu mina sa literele grecesti pentruimprimarea acestor volume (primele douä de mici dimensiuni), san un tipograimai modest a indeplinit, din porunca sa, aceasa treabl. inclinAm spre a douapotezA, cáci Antim nu mai avea rAgazul sA, se consacre pasionatei sale indeletniciri.Nu-i putem atribui nici ucenicului sAu, Gheorghe Radovici, aceasa muncl, de-oarece Radovici n-a tipArit cleat cArti romAnesti, sau slavo-romAne; eft 11 privestepe Mihail Istvanovici, c,are stia greceste, el lucra in aceastA, vreme la Tiflis, dupácum am vAzut mai sus.

Gheorghe Radovici tipAreste in acest an, 1710, o Psaltire romaneascd, subsupravegherea lui Antim, carte deosebit de raa astAzi, In conditii tipograficemai modeste care sA, ingIcluie un tiraj mare, stint fiind cA, Psaltirea era una dincArtile cele mai rAspindite in trecut.

Tot In acest an, toamna, a mai fost tipAria o invalaturti bisericeascd, brosurAce fAcea parte din planul de educare al preotilor.

51 Aceasa trAdare", acutá cu sfatul lui Antim (al cArui rol este aatat inViafa lui Constandin Brincoveanu, p. 206) este relataa astfel la pagina 201 dinCronica lui Radu Popescu: Acolo la Urlati, fiind vlAclica Antim çi toti boiarii,vAzind pre Constandin-voca, cá este cu indoia1á despre moscali, au acut sfatvadica cu o seanal de bojar, Toma spAtasiul Cantacuzinul, i citiva din ceilaltinenumiti, ca s5, se unease& cu moscalii si sA, pArAseascA, pre Constandin voda,socotindu-1 c5.-i este gindul ca si. Insale pre moscali, vAzind cA unele din cele ceagAduise si. le dea ajutor, zaharale, bani, oaste, nu le clA; dintru care sfat ce seacuse, s-au ales Toma spAtariul Cantacuzinul si s-au dus la tarul cu citiva ailui IC

52 in preambulul celei dintii, Antim Ivireanul spune c5, duminic5. 11 ianuariepe Inserat, la vreme de chindie", a fost vizitat de Mitrofan de Nisa, duhovnicul

428

www.dacoromanica.ro

domnului, care i-a cerut, din porunca, al demisioneze de bun& voie, caci In cazcontrar domnul 11 va scoate cu sila si va scrie la patriarhia ecumenic& sa-1 scoatasi din tagma calugareasca. Motivul acestei grave cereri era banuiala domnuluipentru niste lucruri ce le-au adus Intimplarile vremii de s-au facut (actiunea luiToma Cantacuzino), cum sa se fie facut cu Invatatura si lndeminarea noasta".Antim 11 scuz& pe BrIncoveanu pentru aceasta teribila s'i nedreapt& masura, ciciel a fost Indemnat de niste obraze mari bisericesti si mirenesti, pline de zavistiisi de autate".

Doul zile mai tirziu, adica marti seara, el se Inf asiseaza. la curte si dup& cevorbeste In taina" cu domnul fi spune ca este gata s5, renal:4e la scaun de bunävoie, dar 11 roaga sa citeasca pe lndelete si scrisoarea pe care i-o Inmineaza, aa-tind ca, Invinuirile ce i se aduc slut neindrepatite. intImpinarea, pe care ne-otransmit toate cele trei cOpii cunoscute ale Predicilor, dovedeste o logica limpede,o demnitate nealterat& si un spirit de cinste si dreptate, staine de cei care 1-auacuzat. Ea poate fi considerata si ca cea mai veche aparare ce s-a pastrat In litera-tura dreptului vechi romanesc.

53 Nu putem trece faxa sa observara ca In conflictul final dintre marele mitro-polit si primul domn fanariot al Tarii Romlnesti, Nicolae Mavrocordat, cu a caruifamilie Hrisant Notara era tu vechi legaturi de prietenie, patriarhul de Ierusalima luat cu siguranta partea lui Mavrocordat si probabil ca n-a fost cu totul stainde osindirea si moartea chinuita a lui Antim Ivireanul. Dar cine poate fi Intrutotul drept judecator? 1

55 Printre altele, Antim neaga In scrisoare existenta unor manastiri supusealtei ierarhii cleat celei a mitropolitului Tarii Romanesti: ... $i mai de es esteO. zici ca. se gasesc In Ungrovlahia manastiri supuse patriarhului de Ierusalim,sau altui patriarh ... Filmic& nici n-au fost vreodaa, nici nu vor fi In Ungrovlahiamanastiri supuse vreunui patriarh dintr-o eparhie straina, ci toate acestea seafla sub cirmuirea noastra. intr-Insele, si cind savirsim jertfa cea fara de singenumai noi sedem, In sfintitul scaun, iar nu si patriarhul de Ierusalim ..."

Vorbind de dispozitiile ctitoricesti ale domnilor vechi de a fi miluite unelepatriarhii, din veniturile manastirilor si bisericilor cladite de ei, Antim precizeazaca. aceste dispozitii nu exclud datoria Inscria In canoane, pe care o au preotiislujitori, de a pomeni pe arhiereii tarii ... Fiindca a face milostenii este lucruobisnuit la voievozi, dar a pada cele sfinte chid faci milostenie (-- sub pretextulmilosteniei) e cu totul impotriva legii. Voievozii de acum Insa, ca unii ce cunoscsi de la noi si de la alti barbati luminati Intru cele dumnezeiesti neinduplecareadumnezeiestelor canoane si vizind ei Insisi, cu ochii lor, canoanele si citindu-le,au respins cu mlnie acest obicei, cu total nelegiuit ..."

Folosind un ton vehement si aceeasi ironie ustuatoare, Antim Ivireanul arataca. bisericile din Tara Romaneasca, Inchinate °data. lui Dumnezeu, nu pot fi inchi-nate si bisericii Sfintului Mormint ... fiindca nu este Dumnezeu biserica dAt.i.-

429

www.dacoromanica.ro

torului de viata MormInt, ci o biserica a lui Duranezeu ca i celelalte bise-rici. De unde, atunci, are dreptul Prea Fericirea Sa si fie pomenit In ministirilecare nu-i sInt supuse? Si nici lucru de cinste nu este pentru Sanctitatea-voastri

alba. al Ierusalimului mnAstiii stavropighiale ( = Inchinate, n.n.) in mitro-poliile supuse Scaunului ecumenic i si abuzeze de ele si si porunceascä mitropoliti-lor de acolo. Pentru d. el n-a rapit staptnirea doar asupra uneia sau a dota, santrei manastiri, ci aproape asupra a mai bine de douazeci din eparhia noastra. ..."

Interesanta este, pentru evolutia artei tipografice la noi, scrisoarea din 24iulie 1714, publicata. in Hurmuzaki, XIV, 3, p. 115 In care se vorbeste despreturnarea literelor: ... Cartea s-a tiparit mai cu zabava. de cum speram, dar nudin neIngrijirea tipografilor, ci din lipsa multor litere, caci mai mult de cincizecide oca. "s-au turnat din nou, de vreme ce s-au stricat pe drum, din peinare amintea oamenilor".

58 Cartea, de proportii impunatoare (are peste 1430 de pagini) a fost tiparitaIn greceste la Bucuresti, In anul 1715, prin grija i cheltuiala lui Hrisant, carealcatuieste si o scurtä biografie a unchiului sau. Nici un cuvInt, nici o aluzie nu seface lusa la Antim, In a casuia tipografie se imprima volumul. (A se vedea Bibl.rom. veche, I, p. 501-508.)

tn acelasi an, 1715, In luna martie (probabil cA Hrisant se afla la Bucuresti,preocupat de aparitia lucrarii mai sus amintite), patriarhnl Ierusalimului ¡t'Ureaprintr-o gramata, (publicata In Hurmuzahi, XIV, 1, p. 660-662), Asezdmintulpentru ctitoria lui Antim, mtnastirea ce-i poarti. numele.

57 Cartea are 464 pagini (20 x 13 cm) si 26 rInduri pe pagina. Un Cuata airepredi al iui Gheorghe Radovici, asezat la Inceputul volumului, asupra caruiavom reveni clnd ne vom ocupa de meritele lui Antim In educares clerului, aratainteresul major al mitropolitului pentru folosirea. cartii In biserica. çi pentru de-prinderea invataturii de catre Copiii crestinilor". (Cf. Constantin Erbiceanu,Gel intii Octoih" imprimat In Va/alijo In romAnege, In Bis. ort. rom., XVI(1892-1893), p. 800-804. Bibl. rom. veche, I, p. 485-486 si vol. IV, p. 222.N. 5erblnescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 740.)

Tiparirea a fost efectuaba dupa 1 septeruvrie, caci pe foaia de titlu este datanul 1712, iar la pagina 464, Insemnarea finala a tipografului glisuieste: ...Tipari-tu-s-au in anul de la facerea lumii 7221, prin osirdia §i osteneala lui GheorgheRadovici". Acest an al facerii corespunde lunilor septemvrie-decemvrie din anul1712 al erei noastre.

58 Cartea este foarte rara. in colectiile Academiei se pastreazi un singurexemplar, intrat tIrziu, dupi al doilea razboi mondial. (Cf. Dan Simonescu, Con-tribu/4 la Bibliografia romdneascd veche", In Studii Fi cercetdri de bibliologie, I11955], p. 248, nota 2.)

430

www.dacoromanica.ro

" Sau cu sase volume, daca este si credem lui Del Chiaro, care pretinde caAntim ar fi tiparit o Alexelndrie In romaneste. (Cf. Del Chiaro, op. cit., p. 44. Vezisi N. Serbanescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 741, nota 206, unde este data. obogati. bibliografie.)

" (Cf. Bibliografia romdneascd veche, I, p. 489-492 si vol. IV, p. 223. N. Serba-nescu, op. cit., p. 743.)

Carticica a fost tradusa. din italieneste In greceste de catre predicatorul curtalui Brincoveanu, loan Abramios, care a jucat un mare rol In ultimele zile ale luiAntim.

u (Cf. Bibliografia romdneascd veche, I, p. 487; N. Serbanescu, Antim Ivireanultipograf, p. 741-742, unde se pretinde Insá ca, ar fi primul Liturghier imprimatIn romineste In Tala Romineasca..) Amintim cá Molitvenicul rominesc tiparitla Rlmnic In 170i cuprinde la Inceput i slujba liturghiilor, completa.. Incit primaparte a acestui Molitvenic este de fapt un Liturghier.

62 Biblioteca Academiei nu poseda decit un exemplar incomplet din Ceaslovulslavo-romin. iar din Catavasier nici un exemplar.

63 (Cf. Bibliografia romineascd veche, I. p. 495-497. N. Serbanescu, op. cit.,p. 746-747.)

A se vedea In editia de fata, p. 409-411, dedicatia lui A ntim catre noul domn alTasa Romanesti, Stefan Cantacuzino. Laudele exagerate la adresa lui Stef an Can-tacuzino, ne las& un sentiment de amaraciune, gindindu-ne la drumul parcursde Antim la adapostul mantiei marelui doma i ctitor care a fost Constantin BrIn-coveanu.

64 i totusi In manastirile i bisericile Inchinate s-a sIujit In greceste pina Inplin veac al XIX-lea. (Cf. T. G. Bulat, Un secol de la introducerea deplind a limbiiromine in biserica ortodoxO din Principatele Romtlne (1863-1963), In Glasulbisericii, XXII [1963], nr. 9-10, p. 902-912.)

66 Printre ei trebuie amintiti mitropoliii Anastasie Crimca i Varlaam aiMoldovei, mitropolitii Stefan i Teodosie ai Taxii Romanesti, toti lnainte de Antim.

66 In cuvintul san catre preoti, ce ocupa paginile 2-6, spune, printre altele:Tntre célélalte scIrbe ce am, de ma ranesc la inimá, inste aciasta cea mai grea.de ma Intristez si ma mIhnesc mai mult, ca yaz Intre preotii miei atIta prostie,atIta neinvatitura i atIta nedumireall, clt cunosc cá nu puteti face vreun ajutoriusau vreun folos ticaloasei turme". Textil integral al operei, In editia de fata., p.365-382.

67 Una dintre ele, Invdfdturel bisericeascd, amintitá mai sus, a fost scrisa pentrua-i baval:a cum trebuie s5.vIrsite anumite enduieli. ti special spovedania, slujbeleliturgice i Indeplinirea mor molitve, gresit savIrsite piná atunci, faceau obiectulacestui Indreptar. Clt de importanta a fost aceasta cartulie pentru preoti rezulta.

431

www.dacoromanica.ro

§i din faptul cä in anii 1741 si 1774 ea a fost reeditati, Cu toate O. Antim se g&seasub greaua afurisenie a patriarhiei de Constantinopol.

Alta, este intitulat& Copete de poruncd la loofa ceata bisericeascli, pentru ca setpetzeascri fieFtecarele din preofi Fi din diaconi deplin Fi cu cinste datoriia hotaruluisdu, 0 a ap&rut In anul 1714, in vremea domniei lui Stefan Cantacuzino. Mai restrin-sä ca volum decit prima (n-are decit 34 pagini), Capete de poruncrl are totusi oimportant& mai mare prin caracterul juridic bisericesc si laic din cuprinsul s&u.

Spre pild&, Antim ii indrumá pe preoti cum sá devinl folositori societltii, prinintocmirea testamentelor si a foilor de zestre, menite s& impiedice neintelegeriledintre rude. Antim indicá pin& si formularele dup& care s& se intocmeascA acesteatit de frecvente acte din veacurile XVIII si XIX.

Un studiu asupra acestei lucrlri s'i o bibliografie a dat Em. Em. Slvoiu, intitu-lat Capetele de poruncd" ale lui Antim Ivireanul, 0 publicat In Biserica ortodoxiironand, LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 997-1006. Publicarea in ilnexd a textuluiCapetelor este f&cutl, din plcate, cu foarte multe greseli. Textul integral In editiade fat5., p. 385-393. Ca si Inv dilitura bisericea,scd 0 Capetele de poruncul au fostreeditate In anul 1775, f5.rä ca numele autorului lor sá fi fost mentionat. (Cf.

Bibliografia romineascd veche, II, p. 210-211.)

68 MAn5stirea actuall, purtind hramul Tuturor Sfintilor, a fost clAdit& intreanii 1713-1715 in mahalaua Ivascului, pe locul unei vechi biserici de lemn, ctitoriea lui Staicu paharnicul Merisanu, dupá cum precizeaz& doc. 17 din pachetul 48al fondului episcopiei Arges, pAstrat la Arhivele Statului din Bucuresti. P&min-turile pe case urmau s& fie ridicate biserica si chiliile mAnAstirii i-au fost d&ruitelui Antim In acel an, 1713, de cAtre proprietarii lor, sau au fost cumplrate de atreAntim, In anii 1713-1715.

Planurile m&n&stirii au fost intocmite, dup& cit se pare, de insusi Antim, instilul brincovenesc. Douä veden laterale, originale, ne-au fost transmise de celedou& documente importante, legate de ctitoria sa: kezelmintul mdndstirii TuturorSfinlilor, datat 24 aprilie 1713 si Hrisovul arhieresc din 20 iulie 1715 (sau actulde fundatie al nalastirii, plstrat la Arhivele Statului si publicat de mai multe ori,ultima datl de cltre A. Sacerdoteanu, In A ntim Ivireanul, arhivist, bibliotecar,si topograf, p. 239-242), amindoui scrise de popa Nicola, notaresul mitro-poliei.

Este remarcabil& bog6tia sculptural& in piatrl, atit la coloanele din exteriors'i interior, eft si de jur imprejurul ferestrelor. Artistic sint sculptate si rozetelebisericii, opt la num&r, si ale chiliilor. Si demn de remarcat este faptul cá timplaoriginal& a bisericii, pAstratá ast&zi la biserica Stavropoleos, a fost sculptat& siea In intregime In piatr5.. Nu este exclus ca desenul sculpturilor In piatrl sá fifost elaborat de mina lui Antim.

Usile de la intrarea in m&n&stire, de stejar masiv, slut o capodoper& a sculp-turii in lemn, si traditia II socoate pe Antim autor al acestei lucrAri. DeasupraIon, sub pisanie, se allá Gherbul", emblema lui Antim, reprezentat& printr-un

432

www.dacoromanica.ro

melc si o stea, Incadrate In frunze stilizate, toate sculptate In piatra. Acelasi melc11 Intlinim si In Asezdmintul mandstirii, pastrat la Biblioteca Academiei, simbolal mormintelor din care la judecata de pe urmä vor ìei cei morti, sau mai degrabaal calugarului, care trebuie sä stea strajä la intrarea In biserica unei manastiri.Steaua simbolizeaza fericirea.

In sfirsit, deasupra blazonului se afla, pisania, sculptata In relief, redactataIn limba greaca., In versuri. Traducerea ei románeasca (inclusa In Inscripiiilemedievale ale Romliniei, Ora,sul Bucure,sti, vol. I (1395-1800), Bucuresti, 1965,p. 200-201, unde este data çi bibliografia completa a publicarilor ei anterioare)este urmatoarea: Biserica aceasta, prin asezamint a Tuturor Sfintilor, s-a ridicatcu incuviintarea celui pi-in fire Dumnezeu al tuturora, In timpul lui Stefan numitCantacuzino i domn stralucit al taxii romanilor, prin vointa lui Antim arhipastorulUngrovlahiei, cel din Ivir, asa cum se vede, din temelie, ca 0, fie Inchinat Intr-InsaDumnezeul dumnezeilor, asa cum David a cIntat, si In mijlocul bisericii sfintilor.In anul mintuirii 1715".

Pictura originala, care nu se mai pastreaza astazi, a fost realizata de mesterulPreda, cel care a zugravit numeroase lacasuri brincovenesti si pe care Antim 11cunostea Inca din timpul sederii sale la Minnie.

Dispozitiile keztimintului au fost intarite prin doua gramate, ca text aproapeidentic, date de patriarhii de Constantinopol si de Ierusalim. Gramata patriarhu-lui ecumenic Cosma este datata 20 septembrie 1714 i publicati de N. Iorga inHurmuzaki, XIV, 1, p. 629-634, In text paralel greco-roman; cea data. de HrisantNotara, publicata In acelasi volum Hurmuzalti, la p. 660-662, numai In grecesteeste dalata. martie 1715.

69 De sub teascurile acestei tipografii va iesi, in greceste, in august 1716, Istoriasfintd, adiccl iudaicd scrisa, de Alexandru Mavrocordat Exaporitul cu cheltuialafiului sau Nicolae Mavrocordat, domnitorul i cäläul mitropolitului Antim. (CfBibl. rom. veche, I, p. 509-512 si vol. IV, p. 224. N. Serbanescu, Antim Ivireanultipograf, p. 749-750.)

Este de presupus cá Antim a pronuntat cuvintul la Ingropaciunea sotieilui Nicolae Mavrocordat, doamna Pulheria, moarta. In primavara anului 1716

Ingropata la mitropolia din Bucuresti. Cuvintul de invdteiturd a,supra omuluimort (vezi p. 186-189) credem ca a fost rostit cu acest prilej.

71 Atasat politicii turcesti cu trup i suflet, Nicolae Mavrocordat nu puteaadmite atitudinea antiotomana a boierimii pamIntene, i nici pe aceea a lui AntimIncá si mai categorica detit a acestora. Pe Una docilitatea sa fatà de turci, cunos-cuta din timpul stapinirii In Moldova, Nicolae Mavrocordat s-a facut antipatic

prin atitudinea dispretuitoare fat& de boierimea pamInteana i pi-in multimeagrecilor pusi In functii la curtea din Bucuresti. Cantacuzinii, persecutati de Ni-colae Mavrocordat, an fost aceia care au grupat pe boierii potrivnici si au IncercatInlaturarea lui de pe tronul Tärii Romanesti. (Cf. Mitrofan Grigorks, Cronica

433

www.dacoromanica.ro

Tdrii RomdneFti (1714-1716), publicati. de D. Russo In Revista istoried rorrUind,4 [1934], p. 1-43 # republicatA In Studii istorice greco-románe, vol, II, Bucure§ti,1939, p. 411-458.) Mentiunea atitudinii lui Mavrocordat fata de boierii tarii #a aversiunii acestora, In Studii istorice (pe care le-am folosit), p. 441.

72 Del Chiaro ti apreciaza la doua companii, conduse de un locotenent. Cf.Istoria, p. 210.

73 Del Chiaro, la p. 210, precizeaza data de vineri, 4 septembrie 1716, folosindstílul nou. rntre Cronica luí Radu Popescu 0 Istoria luí Del Chiaro diferenta dedata este, wdar, de 4 zile.

74 Subtil este prinsa de Mitrofan Grigorks 1ntreaga regizare" a boierilor,pentru a-1 face pe Mavrocordat sa iasi. din Bucure4ti: ... atunci chnmanii luiticluirá o navalire simulatä a nemtilor # catanelor ... iar navalirea plasmuiti,i-o anunta seara, ca uneltirii sa-i vie in ajutor timpul nopfii" (subl. noastra). Cf.Cronica rdrii RonaneFti, p. 442.

75 Del Chiaro pretinde el oprirea fugarilor a avut loc la satul Odaia, ceca cenu ni se pare verosimil. $i iatá de ce. Satul Odaia, figurind sub acest nume inharta Stolnicului Consta,ntin Cantacuzino, actua1u1 Daia, este situat la nnmai 12km de Giurgiu. Or este greu de presupus ca. fugarii A. fi putut parcurge un drumatit de lung verso la mezza notte", piná spre miezul noptii. S-ar putea Insa ca laOdaia O. se fi despartit mitropolitul de domn, 0.6 Radu Popescu precizeaza inCrania, p. 225 a, plecind din Calugareni, dupa primirea scrisorii de la loanAbramios, Antim au mai mers citva loe cu domnul".

78 Radu Popescu relateazá astfel, la p. 225 a ed. Grecescu, aceasta ciocnire:Domnul 1-au poftit ca pre un arhiereu ca sa nu sa dezlipeasca de maria-sa pinisä vor adevira acéste lucruri 0 la ce sfir0t vor si iasa. Dará el nu vrea nicicum,gasind multe pricini: una ca au venit cu carita numai cu doi caí # farg. a9ternut,WA premenéle # WA cheltuiall, alta # ca un pistoriu ce iaste, nu-i A cade silase turma # O. se ducg. Intr-alta parte. Iará domnul, poftindu-1 ca sa meaxgi.cu maria-sa, i-au fagaduit cä de cite zice ca n-are # n-au apucat si.-# ja de lamitropolie, de nici una nu-i va lipsi, ci-i va da de toate. Dará nicicum nu i-auputut intoaxce socoteala lui acea plina de vicle§ug, ce o avea in mima lui, ci s-auIntors la Bucure0i. Dad, nu s-au odihnit nici acolo, ci au inceput a stringe pe osama de bojari mazili la mitropolie # facea sfaturi lmpotriva domnului 04 indemnaca sá se alcatuiascá cu némtii ..."

Del Chiaro, mai obiectiv, spune ca Antim n-a voit sa-1 urmeze pe N. Mavro-cordat, replicindu-i ca. nu-0 poate parisi turma in ImprejurAri atit de tulburi pentrutara, c1nd se putea ivi vreo ra..scoall din lipsa domnului # a mitropolitului.

" (Cf. D. V. Economides, Ioan Avramie, In Bis. ort. rom., LXII [1944],nr. 4-6, p. 141-159. Vezi # D. Russo, Mitrofan Grigords, Cronica Tdrii Romd-

434

www.dacoromanica.ro

nefti, p. 451, nota 3.) Este acelagi loan Abramios care a tradus din limba italian&in limba greacii Maxima ale unor filozofi vechi (du$ ce fuseser5. traduse din fran-tmzegte de catre Del Chiaro), publicate la Tirgoviste In 1713. Vezi mai sus nota 60.Grec din Creta, ajuns la 1699 paroh al comunitatii grecegti din Venetia, esteexpulzat de acolo zece ani mai tirziu gi ajunge, grape interventiei lui HrisantNotara, slujbag pe ling& mitropolitul Antim Ivireanul gi predicator In grecegtela biserica domneasca din Bucuregti. Atagat de Antim Ivireanul, nutrea o In&neimpacata lui Nicolae Mavrocordat, lira pe care a lasat-o mogtenire nepotului&Au, doctorului Mihail Schendos Vanderbeck, impreuna cu tool& averea, cum cuatita fin umor o spune D. Russo In nota sa. Inchis o data Cu Antim, din poruncadorrmului, vi-a pastrat capul intreg numai gratie interventiei lui Del Chiaro, careo spune singur la p. 221 a Istoriei sale. Se pare ca a murit In Viena doi ani maitirziu, In 1718.

78 (Mitrofan Grigoras, Cronica, p. 442.) Del Chiaro spune ca, dup& citireascrisorii, Antim i-ar fi spus lui Nicolae Mavrocordat: Altezza, non 6 tempo diferrnarsi pit qui: viene il principe Giorgio figliuolo del fu principe Scerbano Can-tacuzeno dalla Transilvania con dodici mila tedeschi, per ocupar il Principatodi Valachia" (= Maria-ta, nu e vreme de pierdut: vine beizadeaua Gheorghe,feciorul fostului domn erban Cantacuzino din Transilvania cu douAsprezece miide nemti, ca sa ocupe Tara Romineasca). Cf. Istoria, p. 211.

79 5tirea g'i In scrisoarea lui Dimitrie Iulian6, capuchehaia Tarii RomAnegti,catre Hrisant Notara, din 12 septembrie 1716, precum gi In scrisoarea lui Span-donis, hartofilaxul patriarhiei de Constantinopol, din 20 septembrie 1716, adresatltot lui Hrisant Notara. (Cf. Hurmusaki, XIV, 2, p. 793-797. Comentariul loramanuntit la Damian P. Bogdan, Viala /ui Antim /vireanui, In Bis. ort. rom.,LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 688.)

80 Intr-o scrisoare a lui N. Mavrocordat catre Hrisant Notara, datat& 6 iulie1716, II asigur& pe patriarhul Ierusalimului de toatA. bunavointa gi ingrijirea"sa fag de preainvatatur Mitrofan, de vreme ce se afla gi In ocrotirea fericiriitale". (Scrisoarea In Hurmusahi, XIV, 2, p. 790-791.) Invatatul" nu era Mtro-fan Grigoras, caci cu acesta N. Mavrocordat nu se afla In termeni buni.

81 Intre Antim Ili Patriarhia ecumenic& exista un vechi conflict de pe armaaverii ramase de la mitropolitul de Tirnova, din care o parte a fost luata de loanAbramios, cu gtirea. lui Antim. Acest conflict s-a adaos gi el la graba cu care araspuns Ieremia al III-lea lui N. Mavrocordat. Cf. scrisoarea Patriarhiei ecumeniccatre Hrisant Notara, din 25 martie 1715, In Hurmuzaki, XIV, I, p. 668-670.

82 Ieremia, cu mi/a /ui D-zeu arhiepiscop al Constantinopolei, Romei noi fipatriarh ecumenic. Vina revolutiei g'i a rascoalei este foarte rea gi condamnata deDumnezeu g'i de oameni, ca o cauzi a multor neregularigti gi a dezordinei. Caciea a tulburat de multe ori institutii divine gi umane; ea a ficut din aceea ce este

435

www.dacoromanica.ro

nemuritor, muritor. Aceasta a facut pe om demn de infern, si celor aflatori Inmulte bunatati, le-a facut cele contrare In tot felul. Pentru care celor ce, intr-unmod oarecare Indraznesc (a face) aceasta, li se prescriu de legile divine grele pedep-se ; i revolutionarii se supun la suferintele meritate. Fiindca fiecare din noi, duplpropriile fapte, sau se lauda sau se rusineaza, conform cu natura cuvIntului celuifara contradictie, ce are prin sine adevarul si nu are nevoie de nici o dovada.

De aceea, cei ce se poartá bine, in ordine i conform cu voia lui Dumnezeu,se lauda; se hulesc de asemenea, se supun dezaprobasii si se pedepsesc cei ce sepoarta in sens contrariu. Pentru care ei trebuie sa se depuna din cinstea i vredniciaarhiereasca i sa primeasca dupa cuviinta mare rusine, ca i cel de acum raul-Antim, fostul mitropolit al Ungrovlahiei, fiinda a intreprins mestesuguri dez-aprobate i satanicesti, urgisitul de Dumnezeu. i intre alte neorinduieli i fapterele ale lui, se inculpa adica, ca mag i ca participator la multe alte crime, si pentruprezent sIntem de parere sa fie departat de treapta arhiereasca. lar culpa lui ceaimpie a revolutiei si a rascoalei o punem inainte, ca ceea ce este aratata i evidenta.

S-a facut, deci, sceleratul revoltant si conspirator In contra puternicei Imp&ratii,conspirind si in contra prealuminatului i preatnaltatului domnitor, D. D. loanNicolae Alexandru Voevod a teat& Ungrovlahiei, fiul cel preaiubit i mult dorital modestiei noastre. Pentru care este porunca apostolica, ca sa asculte i sa sesupuna la toat.á stapinirea, ce domneste. De aceea ea (porunca) i stabileste, zicind:cel ce se rascoala in contra stapinirei, se opune poruncii lui Dumnezeu. Caci nueste stapInire, fara numai de la Dumnezeu. Urmeaza deci, cá porunca apostolic&este divina, ca ceca ce a fost poruncita, de Dumnezeu prin apostoli, i pentru noieste foarte necesar, ca sá ascultam i sa ne supunem stapinirei supreme a putemiceiimparatii, i A. nu facem nimic din cele ce ar fi contrare acesteia i neplacutepoliticei, afar& de cele ce apartin respectului nostru. lasa acest urgisit de Dumne-zeu, raul-Antim, nu numai cá n-a pazit credinta i supunerea datorata, dar a medi-tat cu precugetare revolutia i rascoala In contra putemicei Imparatii, facindu-seculpabil si In contra susnumitului preainaltatului i preapiosului domnitoramabilului chmuitor a toata Ungrovlahiei, i s-a facut el singur demn de judecata,culpabil i vinovat de caterisirea canonica.

Pentru aceasta scriind, am aratat sinodiceste cu preasfintitii arhierei de pelinga noi i cu preaonorabilii i preaiubitii in sfintul Spirit fratii nostri i coliturgisi-tori, cá raul-Antim, numit al Ungrovlahiei, cel ce a fost recunoscut de revolutionar,rasculat i culpabil In contra puternicei Imparatii si a preatnaltatului domnitora teat& Ungrovlahiei, si de sine judecat i inculpat prin propriile sale rautaticulpe, pentru care s-a scos din mitropolie i s-a facut justitiabil i culpabil deordinul Imparatesc, sa fie deci depIrtat de toata lucrarea i ordinea arhiereasca

dezbracat de harul divin i SCO3 din catalogul arhieresc i lipsit de tot venitulbisericesc i A. fie scos, pierdut i deparatat de mitropolia Ungrovlahiei i fax&de participare la veniturile ei, neavind nici o Invoke a se Imbraca cu podoabaarhiereascá si a efectua vreun serviciu arhieresc, ca cel ce este caterisit i desfiintat,

436

www.dacoromanica.ro

ramInfnd si zicindu-se monahul Antim si fiind recunoscut, ca unul din particulari,si A nu indrazneasca nimeni a fi In relatie cu dinsul, sau a coliturgisi, sau a-1 onoraca pre un arhiereu, sau a-i saruta mina lui, sau a primi de la dinsul binecuvintares'i sfintire, sau a-i da vreun venit bisericesc mare sau mic, sub greutatea oprireisi afurisirei neschimbatoare. Asa si fie, conform hotarlrei. 1716, In luna august.Indictionul IX. + Acsentie al Kizicului. + Dionisie al Amasiei. -F Neofit alArtei. -I- Nicodim al Dercului. -I- Constantie al Chalkedonului. + Kiril al Brusiei.+ Calinic al Filipopolei. -I- Teoclit al Priconiei. -I- Gherasim al Nikeei. + Christo-for al Iconiei. + Nicodim al Mitilinei." Cf. Ccmdica sintd, p. 111-114.

88 Del Chiaro In Istoria sa, p. 219-220, pretinde ca Antill.' a fost scos si dintagma calugareasca, ceea ce este greu de presupus, de vreme ce urma sa-si ispa-masca pedeapsa detentiunea pe viata la o ma.nastire. De altfel copia actuluide c,aterisire, daca este autentica, precizeaza: ... raminind o zicIndu-se monahu1Antim".

84 Acestui Colfescu i se atribule rolul de calau al lui Antim, de care vorbqteUlysse de Marssillac In insemnarile lui de calatorie In tara noastra, facuta in veacultrecut, spunind cä asupra casei lui a catut blestemul, din pricina uciderii lui Antim.Mentiunea. la N. Iorga, Istoria romdnilor prin aldtori, ed. II, vol. III, Bucuresti,1929, p. 347, folosita s'i de D. P. Bogdan In op. cit., p. 689.

86 Cf. Del Chlaro, op. cit., p. 220, care numeste rlul Dulcia. Mitrofan Grigoraspretinde (la p. 443) ca pina. la Enos Antim era In viatà si cä a fost omorlt si aruncatin mare. AL Odobescu, in Meya ore la Snagov, publicata In Revista romtind, II(1862), p. 402, credea ca Antim a fost aruncat in Dunare. In sfirsit, un cercetatormai tirar, Dinu A. Dumitrescu, pretinde ca. Antim ar fi fost judecat si omorItIn tara. Cf. G. Strempel, Antim Ivireanul. La 250 de ani de la moartea sa, In Analele.Academiei R. S. Romdnia, anul 100 (1966), p. 688, nota 3. Identificasea la D.Russo, Studii istorice greco-romdne, II, p. 454, nota 4.

86 Este vorba de o lungä lista de datorii pe care le avea de Implinit mitropolituts'i de o a doua lista, mai scurta de datomici catre el. Documentul se pastreaza,la Biblioteca Academiei sub cota CCCl/98 si fusese altadatä lipit de una din scoarteleA,sezdmintului mancistirii Antim (ms. 3.342). Documentul este amintit s'i comentatCu oarecare scapari de catre Matei Cazacu In articolul: Cine l-a ucis pe AntimIvireanul ?, publicat in Magazinul istoric, III (1969), nr. 4, p. 43-49. Se pare caautorul n-a vazut originalul. Redam In intregime acest document, redactat pe.jumatate de pagina: Cui ce iaste dator pclrintele, cum aratd anume. Sept<embrie>,.22 d<ni>, 1<ea>t 7225 <=- 1716>.

Parintelui Vithléem, fax& zapis, t<a>l<eri> 250. Parintelui Odriianului, Dräzapis, ti. 300. Jupinului Hrisantho. Cu zapis, tl. 500, Jupinului Mal, cu zapis,ti. 500. Fiiu-sau, juptnului Panaiot, Cu un ravasel, tl. 270. Lui Hagi Mula, (lupacum ti va scrie ravasul. <Alaturea, mentiunea:> ti. 169, platit. Juphiului Gheorgheabagiul, ti. 300. Dascalului Avramie, ti. 700. Raposatului Irapolios, clupa cum va.

437

www.dacoromanica.ro

Otiind dascAlul Avramie. Lui Vasilie, feciorul Mincului, ti. 100. Radului Copilul,tl. 35. Predii zugravul, ti. 50. <Urmeazi. semngtura In greee§te a lui Antim §i oPecete melará In fum, greu de descris, dar cu inscriptia ciará: ANTHIM IVIR>.

<A doua jumItate a primei pagini:> Zugravilor <rupt documentul la coi,Cu suma datoratA>. Stucatorilor amInduror, tl. 240. Mo§ului Avxentie, ti. 76.Pietrarilor, ti. 50 (?). Zidarilor, ti. 55. <Urmeazá semnItura i pecetea, ca maisus>.

<Pagina a II-a este scrisl numai pe prima jumAtate:> <La cine> are datoriepclrintele, cum arat5. anume: La State plh<arnicul>, tl. 500. La Oprea piralabot Andre§a4ti, care au plAtit satul de haraciu, tl. 350. lar la dInsul, ca sá, cumpereorzu, tl. 70. La vit<aful> Pltraaeo ot TIrgovi0e, care s-au dat dea pe miare,ti. 100. La Dumitrallo cup<ariul>, ti. 90. La doamna Ancuta., ti. 170. Are zlloage.La clucerul Stere, ti. 100. La jupinul Manul, care i-am dat si-mi cumpere un po-licandru beséricii, ti. 160. CArtile ce stnt fut.-o odae la Hanul luicare shit, sA sA vinzl pe seama lui Avxentie. <Urmeazá semnitura i peceteainelarl>."

Documental atestS, cA la 22 septembrie 1716 Antim Ivireanul era lila In viga.,dar c5, fusese demis din scaun: este numit simplu pelrintele §*1 nu pdrintele mitropolit,cum era obiceiul. Probabil cA socotelile bXne0i au fost flcute cu o zi san <loa.Inaintea surghiunului §*1 uciderii sale. Spergra cA intr-o zi va fi ridicat In Intregimevilul ce aeoperl sfir§itul lui Antim, prin aparitia unor documente gaitoare, cumeste §i cel de mai sus.

87 Cum au flcut Dimitrie Iulianb i Spandonis (vezi mai sus nota 72) ai maiales Mitrofan de Nisa. In scrisoarea din 29 septembrie 1716 cl re Hrisant. Cf.Hurmuzahi, XIV, 3, p. 124-125. i totu§i N. Iorga Incearel s atenueze, f5x5.rezultat Insl, oprobiul ce cade asupra lui Mitrofan, in artieolul Intre Antim fiMitrofan, mitropoliçii Tdrii RomdneFti, In Bis. ort. rom., LIII (1935), nr. 1-2,p. 1-5 i nr. 3-4, p. 113-117.

88 Titlul complet este urmAtorul: Invelfdturd pe scurt pentru taina pocdinfei,acum intr-acesta chip tocmit4 fi tipdritd in suele prealuminatului domn Io Constan-din B<asarab> B<rincoveanu> voevod, cu cheltuiala cinstitului de bun neam, a lui&rban Cantacuzino bIu vel pdharnic fi cu blagosloveniia preasfinfitului mitropolitchir Theodosie, de iubitoriul de Dumnezeu chir Antim episcopul Rimnicului, laanul de la Hristos 1705.

89 Cf. Bibliografia romdneascd veche, I. p. 481 qi 548-550. Bro§ura a mai cunos-cut dou1 editii: una in anul 1741, tipiritá de popa Stoica Iacovici, alta tiparitIn anul 1774, amIndoua la Bucure§ti (cf. Bibliografia rom4neascd veche, II, p. 54oi 206). 0 editie modeml a dat C. Erbiceanu, In Bis. ort. rom., XVI (1892-93),p. 769-785 qi XVII (1893-1894), p. 129-146 §i 225-242.

438

www.dacoromanica.ro

" Cum insusi spune In prefa.d, Antim Imparte carticica In trei pArti. In primaparte da Indrumari catihefice, pe care slut obligati sa le cunoasca preotii i credin-ciosii, deopotriva.

A doua parte este intitulata: invalcIturd pentru ispovedanie i cuprinde f.28-35. Textul acestei carti este aproape identic cu cel din Invdidturd pe scurtPentru taina pocdinfii. Sint adaugate citeva nigaciuni, redate dupa Molitvenic,fad prea mare valoare literara.

A treia parte (f. 35 45) este ocupad. de invataturi pentru cite lucruri s-auputut afla pin& Intru acest ceas, carele sA fac cu necuviind. i fara. cale ..." SintIndrumari practice privind respectarea pravilelor bisericesti (drepturile i obligatfilepreotului In parohia sa, interdictia de a sluji in altA parohie fasa. Incuviintareapreotului local, oficierea cununiilor, a botezurilor etc.). i sub aspectul statorniciriiinstitutiei bisericesti, Antim a avut merite covIrsitoare. Prin aceastá lucrare,de fapt o culegere de dispozitii deosebit de drastice, Antim facea ordine In tagmapreoteascá care avea un oarecare rol cultural, In special la tara, IncepInd cu a douajumatate a veacului al XVIII-lea. Fad dispozitiile severe ale lui Antim, pe caresintem lnclinati O. le credem lntru totul respectate, preotimea ar fi continuatduca o viata. nepotrivid 0 nu si-ar fi lndeplinit menirea spre care o Indruma mareleei pastor.

In aceastá a treia parte stilt Indlnite unele aluzii la fuga dranilor de pe mosiileboieresti pentru nevoi", cum precizead Antim. El Ii autorizead pe preotispovedeasca cuminece, chiar daca slut fugan. Poate fi citid printre rInduricompasiunea lui Antim pentru acesti radcitori, In cautare de lucru 0 o viata.mai buna, despartilei de familii din pricina saraciei si a fiscalidtii.

In sfirsit, el da. porunci precise preotilor asupra felului cum trebuie cununatitiganii, a dror situatie sociaia Ii supunea cu totul bunului plac al stapinilor lor.El nu uid sA aminteasca preati/or dutatea boiereasca i lipsa lor de cuvInt; decisa nu-i cunune pe tigani cleat dupa ce vor avea hIrtii scrise de la sdptnii acestora.

Aparuta In primul an de domnie al lui $tefan Cantacuzino, brosura poardpecetea relatiilor dintre mitropolit i domn. Acesta scutise preotimea de bir, pro-babil la cererea mitropolitului; preotimea era obligatä prin punctul al treilea aldispozitiilor date de Antim sA slujeasca. liturghii pentru binefacatorul ei. Pentrudomn i pentru boieri trebuia preotimea sA slujeasca. drindare, acestia consti-tuind patura de seam& a taxii, In conceptia feudall a vremii.

Restul poruncilor, pin& la 11, se refer& la comportarea pe care trebuiau sa. oalba preotii. El le cere sa se abad. de la masturii mincinoase, chezasii, judminturi.Li se interzice sA adune avere. Li se cere si. fie exemple de moralitate; once abaterede la conduita cerud. de canoane se va pedepsi Cu raspopirea i trecerea In rindulbirnicilor.

Al unsprezecelea punct le cere preotilor sa reciteasca. i sa tina seama de toatedispozitiile i Invataturile cuprinse In Invagitura bisericeascd aparuta In anal 1710,iar Capetele de poruncd sa fie pastrad cu cea mai mare grija. Pierderea brosurii,

439

www.dacoromanica.ro

sub once forma. s-ar IntImpla ea, va duce la sanctiunea cea mai severa: trecereaIn rIndul taranilor".

Ultimele pagini slut ocupate de modelele chip& care trebuie s se ghideze preotiila Intocrairea foilor de zestre §i ale diatelor.

92 Carticica Sfaturi cre,stine politice catre . . . 5tefan Cantacuzino, tiparita laBucure§ti In 1715, pe care unii cercetatori au atribuit-o lui Antim, nu este operasa. Ea este o antologie de sentinte §i maxime In versuri grece§ti pe care mitropolitulle-a adunat, cum singur spune in prefata, din sentintele vechilor dascali /ntelepti".Descrisa.In Bibl. rom. veche, I, p. 498-499, bro§ura a fost tradusa. In romine§te§i publicata de Constantin Erbiceanu sub titlul: Sfaturi cre,stine politice cclirdloan . tefan Cantacuzino voevod de . . . Anthim din Ivir, In Bis, ort. rom., XIV(1890-1891), p. 333-355 (§i Intr-o bro§ura. separata). Tot C. Erbiceanu o public&a doua oarä, ca fiind necunoscutd, In articolul: Ceva despre Antim Ivireanu dinBis. ort. rom., XXX (1906-1907), p. 1201-1214 §i 1346-1354. (Cf. §i N. Serba-nescu, Antim Ivireanul tipograf, p. 749, nota 219.)

93 Pentru §coala slavoneasca. de pe ling& biserica Sf. Gheorghe-Vechi, Intemei-ata. de Constantin Brincoveanu, a se vedea: Gh. Nedioglu, Cea mai veche fcoaldromtineascil cu caracter statornic (. coala de la S.f. Gheorghe Vechiu), Bucure§ti, 1913.

94 Unii istorici atribuie lui Antim copierea Izvodului odoarelor, hrisoavelorzapiselor Mitropoliei In anii 1695-1696 (ms. rom. 671) a Istoriei Tarii Romel-

ne,sti (ms. rom. 180) §i a Slujbei sfintului Antim (ms. rom. 406). Credem c. nu-iputem atribui cu certitudine nici unul din manuscrise, cum o fac unii istorici (cf.N. Serbanescu In Bis. ort. rom., LXXIV (1956), p. 752-754, unde da §i o bogatabibliografie In legatura cu aceasta. problema.). Credem cá nici unul din manuscrisenu este copiat de el, deoarece: a) la data copierii Izvodului, Antim era la Snagov§i nu la Bucure§ti. In numeroase pagini din Izvod slut mentionate, de aceea§imina care a Intocmit Intreaga condica, documente posterioare anilor 1695-1696(la f. 108v este trecut un zapis din 7213 [1705], clnd Antim era episcop de RImnic ;la f. 111 sInt trecute acte din anul 1696, chid Antim tiparea carti la Snagov; cazurisimilare de documente se Intfinesc la f. 115, 121, 128v, 147v etc.). Manuscrisula fost Intocmit, dup5, toate probabilitatile, de vreun gramatic ie§it de la §coalasf. Gheorghe Vechi, caci grafia este asemanatoare cu a acestora. b) IstoriaRomkne,sti nu are nici o mentiune cá ar fi copiata de Antim; un ochi mai atentar putea distinge mai degraba condeiul popii Stanciul, cunoscut copist de cronicide la Inceputul sec. XVIII. c) Slujba sfintului Antim s-a scris din poruncapolitului, cum se mentioneaza pe prima fill a manuscrisului 406 de la Academie,ceea ce nu hiseamná de loc cá este scrisa, de mitropolit. Credem a. N. Iorga aredreptate clnd sustine (In Isl. lit. rom. in sec. XVIII, I, p. 247) cá meritul lui Antimeste de a fi prelucrat slujba in romane§te (de fapt In text slavo-romin). Copiereamanuscrisului a fost f &ma. Ins& de Nicola preotul (cf. G. Strempel, Copi,sti demanuscrise romline)sti pind la 1800, vol. I, Bucure§ti, 1959, p. 164-165, unde Ins&

440

www.dacoromanica.ro

nu este mentionat ms. 406), cum deducem din compararea minutioas/ a grafieiPomelnicului man. Cimpulung (ms. rom. 3.722) Cu cea a Slujbei Sf. Antim.

95 Manuscrisul a fost descoperit la Kiev, inainte de primul rlzboi mondial,de Stefan Berechet si descris sumar in lucrarea sa Documente slave de prin arhiveruse, fasc. 1, Buc., 1920, p. 17 si urm. Tot el a reluat subiectul, in 1928, fAcind

expunere ceva mai largi asupra lui in articolul Un manuscris de zugrdveald almitropolitului Antim, publicat In Comisiunea monumentelor istorice, anuar II,Chisingu, 1928, p. 125 si urm , unde redá si citeva facsimile dupá fotograftile mateinainte de azboi. Datele lui Stefan Berechet au fost utilizate in anul 1956 deatre prof. Victor BrAtulescu in articolul Antim Ivireanul miniaturist ,si sculptordin Bis. ort. rom., LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 766-774. Studierea detaliatá amanuscrisului si publicarea lui integral/ a fost realizat.á de noi In anul 1966, dupá

copie fotografica obtinuti de la Biblioteca Academiei Ucrainiene de Stiintedin Kiev. Cf. G. Strempel, Un Cronograf" austral atribuit mitropolitului AntimIvireanul, In Romanoslavica, XIII (1966), p. 309-353 (si extras). In sfirsit, cerce-tarea originalului ne-a fost posibill in vara anului 1968, la Biblioteca AcademieiUcrainiene de Stiinte din Kiev si datele noi obtinute cu acel prilej le utilizAm acuma.

96 Manuscrisul original se pAstreaz5. astIzi In Biblioteca Acaderniei de Stiintea R.S.S. Ucrainiene din Kiev sub cota DA 379 L si provine din fondurile demanuscrise ale fostei Academii Teologice, uncle s-a p5strat In trecut sub rm. 529.El are 22 file nenumerotate de dimensiuni 41,4 x 29 cm. 0 frumoas5. legAtur5. Inpiele (se jastreazá amindoul copertile, nu numai prima scoart5 cum credeamla publicarea studiului In Romanoslavica), asemIngtoare legaturii manuscriselorromd.nesti 406 si 3.342 de la Biblioteca Academiei R.S. Rominia, imprimatá inaur, cu motive florale si reprezentarea in medalion a Maicii Domnului s'i in colturia celor patru evanghelisti, protejeaa textul.

inaintea operei propriu-zise, care incepe la f. 4, se aill Versurile la Sterna fdrii,titlul (la f. 2v deci dap/ Versuri) §i. dedicatia mitropolitului Antim atre Con-stantin Brincoveanu.

Versurile la Stema fdrii sint printre cele mai izbutite, dad. nu chiar cele maiizbutite, din cite s-au compus pin/ la Antim in acest gen. Ideea creatiei, carelipseste din textul manuscrisului de baz5 dar pe care o vom glsi intr-una dinvariante, cum vom arAta mai jos, este prins5. In primele patru versuri:

Flcut-au Domnul Dumnezeu toate din nefiint5.Si in flint/ le-au adus, cu mult5. biruintl.Si dupá acéia au zidit, luind ramint si CIA,Pre omul cel dint% Adam, f51.5. cuvint de vita ..."

Dedicatia cltre Brincoveanu, ce ocupl in intregime fila 3 si sub care se af15,splendid/ semnIturá stilizatá a lui Antim, respirl gratitudinea autorului fat/

de multele folosuri si faceri de bine", pe care le-a arltat si le arata domnul de-a

441

www.dacoromanica.ro

pururea. Acesta este si motivul pentru care ca iubire de osteneall" a adunat oa Inseninat Intru aceasti cArticea chipurile si obrazele tuturor strgmosilor nostri"si ea un dar mic o aduce crestinestii sapiniri a 1ngltimii-tale".

GIndul realizgrii unei asemenea opere i 1-a sugerat si rivna fierbinte pe care oare domnul de a fi asemeni marilor personaje, 1mpgr4i si profeti, pe care le Inflti-seazg antichitatea. De altfel insusi domnul, urmas al neamului BAsArgbestilordintre carii s-au argtat domni vrédnici si crestini" a odrgslit ca o odraslg castrgluciri de aur" si a inflorit ca o floare ca bun miros pgzitg, cu mila lui Dumne-zeu, nevestejitg . . . si se va pgzi si de acum inainte . . . pentru multele s'i nenumgra-tele faceri de bine, carele au cistigat cei de departe si cei de aproape" de la el.

Brincoveanu, In culmea mgririi la aceasta datl, bogat si milostiv, mecenata culturii intregului orient ortodox, este numit coroana tuturor domnilor", carea adunat toate virtutile: de la unul cucerniciia, de la altul credinta cea fier-binte . . . de la altul iubirea de streini, de la altul bltndétele, de la altul Indelunglrgbdarea si nergutatea, de la altul milostivirea si iubirea de sgraci . . . iar maivirtos ... smerenia cea de margine" (adicg nemArginitg, n.n.).

tu final li face urgri de sangtate, veselie, viata indelungatl, domnului si familieisale.

97 Cronografele au fost tipgrite In greceste la Venetia, in anii 1631 si 1650 siaspindite In Intregul orient ortodox, pAtrunzlnd de timpuriu si in tara noastrg.Traduse In romaneste s-au bucurat de mare circulatie (In special traducerea lo-gofgtului moldovean Pitrasco Danovici). in colectiile Academiei se pg.streazgaproape 50 de manuscrise, cu traducen integrale sau partiale dupl. Cranografe.FAA, sg avem ping astlzi o editie In romlneste a textului Cronografelor (ceea ceintentiongm cá realizgm noi 1ntr-un viitor apropiat) ele s-au bucurat totusi destudii temeinice din partea unor cunoscuti cercetAtori, cum au fost Iulian $tef a-nescu, Cronografele rosnlinqti : tipul Danovici, parka I, in Revista istaricd romelnd,vol. IX (1939), p. 1-77 (lucrare postumg) si D. Russo Studii istorice greco-ronane,t. I, 1939, p. 68-100 (unde gut adunate articole postume: Cranograful lui Doroteial Monembaziei ; Cronograful lui Cigald ; Cronografele romilneft).

98 Manuscrisul numgrg, 503 portrete In medalion ( tefan Berechet numgrggresit 515 portrete In Un manuscris de zugrdveala, p. 132), 3 schite si 8 desene,de asemeni In medalion. Medalioanele, en putine exceptii nagsoarg. 32 mm Inexterior si 28 mm In interior, portretele fiind asezate Intre don& cercan concentrice.Exceptie fac: portretul lui Dumnezeu-Tatgl de la f. 4v care are la exterior 80 mmsi in interior 62 mm, portretul Maicii Domnului de la f. 20 care are la exterior 33 mmsi in interiorg,128 mm siportretullui lisus-Emmanuel de la f. 21 care are dimensiunile39 rum la exterior si 31 mm in interior, la fel ca cele 2 desene de pe aceeasi f isiecentral& a paginii, Infgtisind nasterea §i rAstignirea. !a interiornl portretului luiIisus-Emmanuel se ail& inscriptia : lisies Hristos cocon. De altfel fiecare medalioncuprinde, In =put alb, numele personajului pe care 11 reprezintl.

442

www.dacoromanica.ro

Medalioanele stilt lucrate in laviu ropi, Cu umbrele, care dan volum, redateIn aur (in marea majoritate a personajelor) ca o arta a desenului §i a culorii(unele personaje au ImbrIc6.mintea redat& in culori) de-a dreptul uluitoare.Spatiul rAmas liber intro cercurile concentrice este, de asemeni, acoperit caaux.

Fir, central& de 6 mm lAtime este colorat& in stacojiu: de o parte §i dealta a ei se af1ä cite o f4ie de un milimetru in aur. Celelalte fiqii, ce leagipersonaje secundare (f4iile preotilor, ale judeatorilor, ale profetilor) au 3 mm16.time 9'1 slut colorate in verde deschis sau rogu.

0 grijli deosebit& a acordat artistul portretelor feminine, executate Cu oremarcabil& gratie vi cu o perfect& cunoaqtere a canoanelor pictura.le 0 a ana-tomiei. Portretul Evei, al RebecSi, al lui Ruth, al Iudithei, al Esterei, cele ale re-ginelor din statele palestiniene de sub st&pinire romani, in sfillit cel al MaiciiDomnului, toate slut busturi ca executia clrora s-ar fi mindrit oricaxe artistmare al vremii.

Mai greoaie este reprezentarea personajelor costumate §i In special a rlzboinici-tor din epoca luí Alexandra Macedon §i cele a lui Cezar 0 a lui Octavian August.In sfir§it, Na,sterea Damnului este un splendid tablou in miniaturl, de influent&occidentall, cum occidenta1li ne apare reprezentarea tuturor personajelor. Iniocul manierei bidimensionale, impus& de erminiile bizantine, Chipurile VechiuluiFi Noului Testament au volum, au forme, au gratie.

Distribuirea ins6§i a portretelor pe paginli este f6.cutli cu griP, in a§a fel incitfiecare pagini grAie#e despre armonia dintre ilustratii §i text.

Si ceea ce ni se pare de asemeni impresionant este faptul c& portretele nuseamAn1 intre ele, cli fiecare medalion este portretul unic al unui personaj. (Nuputem stArui mai mult asupra aspectului artistic. In studiul nostru din Romano-slavica slut descrise toate paginile 0 amintite toate personaj ele, ca ceea ce au eledemn de remarcat.)

Dar nu numai personaj ele retin admiratia cercetItorului, ci §i paginile de latnceput (foia de titlu §i stema tArii), atest& o min& de mare artist, care a lucrat inculori ;i aur ornamentele de inspiratie vegetal& i animal& menite sá le impodo-beascl.

Doul chestiuni se ridic& in leg6.turl ca aspectul artistic al manuscrisului:1. Care stilt sursele de inspiratie ale artistului? 2. Este Antim autorul direct alacestei puzderii de portrete?

Incercind A raspundem la prima chestiune vom preciza din capul locului caartistul n-a avut la indeming un manuscris asemAnAtor, pe care 55.4 copieze. Toateinvestigatiile noastre intreprinse in literatura istoricl de specialitate, de a gAsiun exemplar asemAnAtor (in RAsArit sau Apus), au rAmas fAr6. rezultat. 1VIeritulartistului este, wdar, cu atit mai mare.

443

www.dacoromanica.ro

Ideea putea O. o gaseasca in picturile murale ale unor manastiri din Bucovinasan mai degraba de la Muntele Athos, cunoscute sub denumirea de Arborele luiIesei. Este In amindouá aceeasi idee a descendentei lui Hristos din Dumnezeu-Tatal, prin imparatul David, fiul lui Iesei. Ca si in Arborele lui Iesei §i In operade care ne ocuparn apar personaje ale culturii antice (PhiIon, Solon, Pitha-gora, Socrate, Homer, Aristotel, Platon), chiar dacá nu slut decit amintiti intext.

Modelele, in bun& parte, slut inspirate dupá figuri vii, traitoare in vremeaartistului. Femeile simple, cu marame pe cap, slut romance. Reginele grit repre-zentate cu coroana domnitelor noastre, iar dintre tipurile de regi, cel mai numeroseste acela care infatiseaza pe voievozii nostri.

Cea de a doua chestiune, deosebit de dificila si la care ne gindim de multi am,aceea a paternit5.tii artistice a Chipurilor nu o vedem solutionata, deocamdata.Credem ca ideea icongrafiei, indicatiile asupra locului pe care trebuiau OA ocupediversele personaje pe pagina, poate chiar conturul desenelor, apartin mitropolitu-lui Antim, realizarea deplina a volumului ramine, deocamdata, pentru noi, operapreotului Nicola.

Nu avem Ins& indoieli asupra paternitatii textului, a carui succinta analizaam incercat-o In introducere. Acesta dezvaluie cultura larga pe care o avea Antim,chiar mai mult decit alte opere ale sale, prin multimea referintelor la perso-naje bisericesti sau laice din istoria veche. De altfel predilectia lui Antim pentruantichitate este vizibila si In Didahiile sale.

" Pentru stabilirea surselor de inspiratie dup.& cronografe, ne-am slujit dems. 1.469 al Academiei, care cuprinde un text de tip Danovici, unde sint amintitifilozofii la care face aluzie (la f. 98), Palamed (la f. 106), legendele In legaturacu Nabucodonosor (/a f. 88 ), cu Cirus si Darius (la f. 91) etc.

10 Manuscrisul acesta, atit de pretios pentru cultura româneasca, impresio-nant si astazi, cu toata uzura evidenta a celor 260 de ani ce au trecut peste el,a avut o soarta nefericita. ilia In veacul al XVIII-lea, poate ca la putina vremedupá tragedia lui Brincoveanu, manuscrisul a iesit din Tara Romineasca.

0 insemnare de pe dosul primei scoarte, din 8 iulie 1788, glasuieste: Aceastacarte se numeste Namurile de la Adam si cumparatura ei este 150 lei, care aucumparat-o tatal meu, Dumitrasco Sacara, vornicul de poarta. 5i la sfirsitul vietiidumnealui m-au dat-o mie si este drapta a me. i cine s-ar face vriun blestemsá o fure sa fii blestemat de domnul Hristos si de Maica pricurata Pricesta, A nu-iagiute, si de cei 12 apostoli si de toti sfintii mucenici si de Taal nevazut ; si neertatO. fii acela om pin' In vecul vecului de apoi. 1788, iulie 8". (Transcrierea libereste data si de catre stefan Berechet, in Un manuscris de zugravealli . . ., p. 134. Re-data exact, cu toate particularitatile paleografice, de noi In: Un conograf ilustratatribuít luí Antim Ivireanul, p. 325.)

444

www.dacoromanica.ro

Cum a ajuns manuscrisul in Moldova, de la cine 1-a cumparat familia Sacara,slut intrebari carora nu le putem aspunde. Stim doar atit ca a circulat mult,chiar dupa ce a fost cumparat de familia Sacara i ca a fost rasfoit de miini nume-roase.

Sub insemnarea de mai sus, o alta, din 1821, a unuia Gheorghe serdarulprobabil tot din familia Sacara exprima teama pentru disparitia cartii, datoritacirculatiei prea largi: Astazi se afla la dumnealui cumnatul Mihalache, miinila aitul, poimini a nimanui. Gheorghe sardar. 1821, iunie 14". (Insemnarea n-amai fost redata nici de Stefan Berechet i nici de subsemnatul in lucrarile amintite.Ea este consemnata dupa lectura originalului, facuta cu oarecare dificultate.)Aceeasi familie Il va pastra pin& in veacul trecut, nu inainte de a-1 fi rascumparatla mezat din pricina mortii subite a unuia dintre cititorii la care fusese imprumu-tat.

Una din insemnari, situata pe filele 3 5 glasuieste: Aceasta dint& carteiaste dreapta a me, ramasa clironomii di la maica-me, fiica vomicului DimitriSacara, pi care, dindu-o 5á o ceteasca unui dvoranin, Tufascu, ci, grabnic murind,au ramas In cartile lui. Asa apecunii (adica epitropii, n.n.), au scris-o In avereamortului i macar cá mult m-am jaluitu, ins& in sfirsitu am hotaritu spre a nu perdeasa odoru scumpu si ce nu sa poati gasi nicliare si la mezatu la anu 1850, impreunacu vro citeva carti a raposatului Tufascu, macar ca aceli carp mai nu-mi trebuia,le-am cumparatu dreptu doao sute rubli rosiianesti argint. Dvoraninu gubemschisecretar, Mihai Badar5.vu".

Alta insemnare, de la f. 22V, a aceluiasi Mihail Baclarau, subliniaza, o datamai mult, imprejurarile rascumpararii manuscrisului, ce apartinea de fapt familieisale: Aceasta carte iasti a me, precum mai limurit am aratat mai sus, ca amcumparat-o de-al doile; si nu din pricina alta, numai ca n-au fostu iscalitu demini lnlauntru, sau sa fi avutu rospicica (adica chitanta, n.n.) di la raposatulTufascul. Si macar ca s-a lamuritu din <spusele> altoru cetitori ca sa cunosti ca-ia me, dar nedreptul apecunu n-au vrutu sa mi-o de, care, de faradelegile lui nicinumili nu vroi s5.-i pominescu ; i macar caci n-au trebuitu sá scriu inlauntru,dar intfraplare aceasta m-au silitu, ca am platitu pentru dreptu lucrului doaosuti garbovnici, Mara cä m-am judecatu cu acel apecunu. Si iar, pentru ca amscris inlauntru i ata platit atiti bani, sa dei sama tnainte lui Dumnezau acelunelegiuitu apecunu. 1850, decemvrie luna. Dvoraninu gubemschi secretar, MihailBadaravu".

Familia Badarau a daruit, probabii, manuscrisul arhiepiscopului Antonie, deunde In 1884 a fost trimis la Biblioteca Academiei teologice din Kiev, dupa cumatest& o lnsemnare In limba rusa de pe f. 1:

.Po,Rocnome Coacarena mapa as noplperaxi, naTpaapxoas. 1Caara poacTaalacyca Xpacia. Mr, 6yman, AUTOEHa Apxaenacaona Kamanescaoro. Bi, MY-3C it Kaeacxolt Aaagemaa on, CexpeTapa KBmeBcxo I. Koacacropaafleas Cr. Poxcesala gpeas Jima Magsfeama. 9 aoa6p 1884 r. 1Caimaaeas".

445

www.dacoromanica.ro

< --= Genealogia izblvitorului lumii, In portretele patriarhilor, Cartea neamuluilui Iisus Hristos. Din hIrtiile lui Antonie, arhiepiscopul Chisinlului. Trimis5. laMuzeul Academiei spirituale din Kiev de cltre secretarul consistoriului spiritualdin Chisinlu, Lev Stefanovici Rodchievici, prin Lev Mateevici, 9 noiembrie,anul 1884>.

Dup5. Revolutia din Octombrie manuscrisul a ajuns la Biblioteca AcademieiUcrainiene de Stiinte, unde se plstreaz5, si astAzi, fiind una din cele mai pretioaseopere iconografice din Europa rlslriteanl.

101 Cea mai veche copie, plstrat5. la Biblioteca Academiei (descoperitl de noisi descrisl sumar In Copi,sti de manuscrise romdnesti pfnd la 1800 . . ., I, p. 70),este inventariatl la fondul Su/uri, nr. 7 si se prezintl sub forma unui voluminosrulou pe hfrtie, ce mlsoarl 11,07 metri lungime si 0,45 metri 15.time. Aceastl copiea fost realizatä de popa Flor, cunoscut dascll de slovenie de la biserica Sf. GheorgheVechi din Bucuresti. Din motive nestabilite Ina (probabil ca O. aparl drept autoni/lucr5xii), popa Flor Inlocuieste titlul, versurile la Stema !aril. 0 dedicatia lui Antimcu o povestire a facerii lumii, dup5. Biblie. Finalul, corespunzltor filei 22 a manu-scrisului original, lipseste, fiind stricat de umezealL Textul, asezat in coloaneperpendiculare pe lungimea ruloului, urmeaz5. In rest opera lui Antim. Cele 503portrete existente grit legate !Titre ele prin fisii divers colorate.

Copia popii Flor este, evident, inferioarl originalului. Totusi str5.duinta sa,precum si raritatea manuscriselor miniate sub forml de rulou, ne obligl A subli-niem meritul acestui harnic grAmltic, rImas In istoria scrisului si artei romlnesti.

Cea de a doua copie a fost descoperia de noi In vara anului 1956 la mln5stireaCernica si se prezintá sub forma unui in folio de 80,8 x 55,6 cm, cu 18 file lucratepe o singurl parte, In lungimea lor. Autorul acestei copii, realizatl dupl ruloulpopii Flor, a fost zugravul C. Petrescu, al cIrui nume si an de copiere: 1847, seglsesc pe ultima fill.

Din punct de vedere artistic realizarea lui C. Petrescu este superioarl celeilucrate de popa Flor. Medalioanele, redate In laviu negru, au viatl si atestä omln5. de om talentat. In plus, slut adlugate noul miniaturi care lipsesc attt Inoriginal eft si la popa Flor. Textul Insusi are oarecare abaten de la copia dasc5.Iuluide slavonie, fiind mai liber redat, dar rlmtnind In esentä legat de textul ruloului.Tn special Inceputul diferl mult de copia popii Flor. (Descrierea manuscrisuluieste flcutl de noi In Un cronograf ilustrat atribuit lui Antim Ivireanul, p. 331).

102 Grupate pe sArbltori, observlm cl cinci dintre ele au fost tinute la Dumi-nica Floriilor ; trei, la Schimbarea la fat5. ; cite doll& didahii au fost pronuntatela: Sfintii Constantin si Elena, Adormirea Maicii Domnului, SfIntul Dimtrie,Sfintul Nicolae, la Nasterea Domnului si la Dumineca Ilsatului de brinzl; citeuna la: Tlierea Imprejur, Botezul Domnului, Intimpinarea Domnului, SfintiiPetru s'i Pavel, Intrarea In bisericl a Maicii Domnului, Soborul Sfintilor Arhan-gheli, Durnineca Vamesului si a Fariseului si una Asupra poclintii.

446

www.dacoromanica.ro

114 Titlul exact al manuscrisului - singurul manuscris care are titlu - si carea dat apoi cuvIntArilor lui Antim denumirea de Didahii este: Didahii ce sd numesca fi fdcute de rdposatul viddica Anthim pe la praznice mari, scrise acum in zilelepreaindljatului domn Io Alexandru Ioann Ipsilant voevod, intru al Faptelea an adomnii mdrii-sale F1 in tilde presfintitului mitropolit al Ungrovlahiei chino chirGrigorie, intru al doazeci Fi unul de ani (ce s-au implinit acum intr-aceastd lundiulie, in 28 dni) ai pastoriei preasfinlii-sale : 1781.

S-au scris de mine smeritul intre ieromonahi Grigorie arhimandrit Delearnt, insfinta Mitropolie a BucureFtilor, la anul 1781, 7289, iulie 27 dni, dupd altd cartece am gasit-o scrisd iar cu mina. Ceea ce deosebeste, mai ales, aceast5. copie intrat5.tn colectiile Academiei in 1892 si pAstrat5, sub nr. 524 de toate celelalte pe care lecunoastem este asezarea grupaa a predicilor, dupá cum urmeaz5.:

Didahia la insaunarea lui Antim ca mitropolit, f. 4-10v.Scrisoaxea trimis5. lui Constantin BrIncoveanu la 13 ianuarie 1712,

f. 11_16V.Scrisoarea trimisg. lui Constantin Brincoveanul la 3 februarie 1712, f.

16 18v,CuvInt in luna lui avgust 6, la Preobrajeniia domnului nostru Iisus

Hristos, f. 19-27.Al doilea cuvInt la Preobrajeniia domnului nostru Iisus Hristos, f. 27v -38.Cuvint al 3-lea la Preobrajenia domnului nostru Iisus Hristos, f. 38-44.Cuvint la Uspeniia Bogoroditii, la avgust 15, f. 44-51.Cuvint al 2-lea la Adormirea presfintii st5.ginei noastre NIscItoarei de

Dumnezeu si pm-urea Fecioarii Mariei, f. 51' -56.CuvInt In Zioa sfIntului i marelui mucenic Dimitrie, izvoritoriul de mir,

asupra cutremurului, la octomvrie 26 dni, f. 56v -65.Cuvint al doilea, In 26 ale lui octomvrie, asupra cutremurului si la marele

mucenic Dimitrie, izvoritoriul de rair, f. 65v -75v .Cuvint la noemvrie 8, In Zioa sfintilor ingeri, f. 76-88.CuvInt la Intrarea In beséricl a N5satoarei de Dumnezeu, la noemvrie

21, f. 88V-95.Cuvint la Zioa sfintului Nicolae, In luna dechemvrie 6, f. 95v -106.Al doilea cuvint la Zioa sfintului ierah Nicolae, dechemvrie 6 dni,

f. 106-113.Cuvint la Zioa Nasterii lui Hristos, f. 113v -120.Cuvint al doilea la Zioa Nesterii lui Hristos. f. 120v -129vCuvint la cea dupl trup There imprejur a domnului nostru Iisus Hristos

a ghenarie 1 dni, e 130_132v.Cuvint La Bogoavienie, adia la ghenarie 6, f. 132v -145.CuvInt la Stretem.., domnului nostru Iisus Hristos, la fevruarie 2 dni,

f. 145-151.Cuvint la Dumineca vamesului, f. 151v -160.CuvInt la Dumineca 15.satului de brinzl, f. 160v -168.

447

www.dacoromanica.ro

Cuv1nt al doilea la Dumineca 15.satului de brinz5., f. 168_178v.Cuvint la Dumineca florilor, f. 179-187.Cuvint al doilea la Dumineca florilor, f. 187-196.Cuvint al 3-lea la Dumineca florilor, f. 196v -207.Cuvint al 4-lea la Dumineca florilor, f. 207v -213.Cuvint al 5-lea la Dumineca florilor, f. 213v _224v.Cuvint la sfintii impirati i intocma cu apostolii, Costandin si Elena, In

luna lui mai 21 dni, f. 225-232.Cuvint al 2-lea la sfintii Impdrati i intocma cu apostolii Costandin

Elena, f. 232v _239V.Cuvint la Zioa sfintilor apostoli Petru si Pavel, iunie 29, f. 240-250.Cuvint pentru poclint5 f. 250-262.

104 Manuscrisul a fost descoperit la m5.n&stirea C5.1dArusani (o Insemnare dela mijlocul secolului al XVIII-lea, de pe f. 1 spune: De obste a sfintei mInastiriC5.1c15.rusani"), si a fost considerat de cltre Constantin Erbiceanu (si apoi de c5.tretoti istoricii nostri i criticii literari) drept autograful mitropolitului Antim Ivire-anul. VIlva stirnità de aceastá descoperire explicá i faptul ck la numai doi anidupá publicarea primei editii de atre Bianu, Ministerul Cultelor i InstructiuniiPublice subventioneaza o nouá editie a Didahiilor ingrijitá de descoperitoruloriginalului". În prefata acelei editii Constantin Erbiceanu face i o descrierea manuscriselor autografe" ale lui Antim, folosind o criticA a textelor ce nu maipoate rezista In zilele noastre.

Adev5.rul este cá manuscrisul nu este nici pe departe autograful lui Antima el a fost copiat Intre anii 1730-1740, de care un necunoscut grAmAtic de pro-fesie (Intreaga argumentare contrar5. párerii lui Constantin Erbiceanu la G. Strem-pel In Introducerea la editia Predicaor, p. 45-47).

104 Istoria manuscrisului, care nu este greu de reconstituit, da.torita Insemrari-lor 15.sate de copist si de posesori, ne dezvAluie urnAtoarele: el a fost copiat deatre Efrem grAmAticul, ucenic al popii Stanciul de la Biserica Tuturor Sfintilordin Bucuresti, In anul 1722, de and este datatá cea mai veche Insemnare, de laf. 80: Aceastä carte iaste a popei Stanciului ot Toti Sfintii, scris5, de Efrem uceni-cul lui. Septemvrie, 1 dni, leat 7231 <1722> v5. dni Io Nicolae voevod."

Altá fnsemnare, care denumeste cartea, se af15. la f. 123: Aceastá cArticicáce se chiam5. Didahiar (subl. noastr5.), iaste a popei Stanciului ot Toti Sfintii,scrisá de un ucenic al sfintiei-sale, anume Efrem, cu InvItAturi foarte frumoasede suflet folositoare. Noemvrie, 1 dni, leat 7233 <1724>".

Citeva zile mai tirziu copistul noteaa pe ling& lnsemnarea stereotipà si unelement biografic, la f. 206v : Ostenitoriu la scrisul acestii c5.rti, din poruncadascalului mieu, popei Stanciului, eu Efrem gramAticul, sin Radului scutelnic(subl. noastr5.), vb. dni Io Nicolae voevod. Noemvrie, 11 dni, leat 7233 <1724>."Ceva mai sus, pe aceeasi pagink se afll autograful posesorului: Az popa Stanciulot Toti Sfintii am scris aicea".

448

www.dacoromanica.ro

Ultima insemnare a lui Efrem graralticul, de pe fila liminarl posterioara,datata 7233 <1724-1725> nu aduce nici un element nou. Li jurul ei diverseIncercari de condei si o insemnare de min& straina, ce aminteste de posesorulcartii: Aceasta carte este a parintelui popii Stanciului",

106 Pe la mijlocul veacului al XVIII-lea, manuscrisul a fost cumparat, pro-babil de la urmasii popii Stanciului, de catre ieromonahul Partenie de la manastireaSinaia, devenit mai apoi egumen la schitul Lespezi, de pe valea Prahovei (In anul1724-25 popa Stanciul trebuie sa fi fost lnaintat In vIrsta de vreme ce In Insem-narea de pe ultima fila liminara. copistul 11 numeste mos popa Stanciu"). Insem-raffle lui de la f. 36v, 74v si 207v, slut datate 1742-1744.

In 1776 manuscrisul se afla in posesia unui ierodiacon Toader", care semneaza,la f. 213v, relatarea unui cutremur de plmInt. Dupá aceasta data manuscrisultace asupra destinului sau. In a doua jumatate a secolului trecut el se afla Incolectiile Muzeului National de Antichitati, de unde, In noiembrie 1909, a fosttrecut In patrimoniul Bibliotecii Academiei.

Curios este faptul ca manuscrisul a fost vlzut de loan Bianu, primul editoral Didahiilor, care a dat indicatii scrise asupra felului cum trebuia reparat, far&O. stie Insa. a avea In miná un text cel mai vechi al Predicilor lui Antim.Asa se si explica inventarierea lui sub urmatorul titlu: Cazanii la scirbettorile depeste an, dupá care este reprodusa prima Insemnare a lui Efrem gramaticul.

107 Are 105 file de dimensiuni 21 x 15,5 cm. Numerotatie veche cu cifre arabesi cu lipsuri, Intre 134-239. Numeroase frontispicii In penitá si colorate impodo-besc paginile acestui Didahiar. IntIlnim si pseudomonograma lui Antra la f. 170vsi 229v. Manuscrisul a fost rupt In latimea sa, pin& la f. 196 si reparat In zilelenoastre. Lip,sesc numeroase foi de la Inceput si de la sfirsit, ceea ce face din acestcodice, In realitate un fragment, cu putin mai mic cleat jumltatea textului deWA..

Textul urmeaza, In succesiunea sa, exact manuscrisul de baza si manuscrisulnr. 549.

El Incepe cu 1. Cuvint de inveileitur4 la Dumineca leisatului sec de brfna, dincare nu s-a pastrat ins& cleat ultima fill.: 134r-v (Inc.: stiu bine ca ati zice ca nuva Invilt, nici va. sfatuesc de rau .. . ), si continua Cu:

Cuvint de invtlidturd la Dumineca florilor (f. 137.-143v) din care lipsesteprima fill (Inc.: marirea lui. Ca de ar avea cineva ochi ...).

Cuvint de invajrltura la sfinlii ,si intocma cu apostolii fmpdrati Costandin fiElena (f. 143v-150).

Cuvint de involfaturd la Na,sterea domnului nostru lisus Hristos (f. 150_156v).Cuvint de inviliaturt1 la Obrezania lui Hristos (f. 156v-159).Cuvint de invelfelturit la A dormirea preasfintei stclpfnei noastre NrIsceltoarei

de Dumnezeu 11 pururea Fecioarei Maria (f. 159-163v).invafiltura la sfintul pclrintele nostru Nicolas (f. 164-170v).Predoslovie la cuvintul de inveildturd in Dumineca florilor (f. 171r-v).

449

www.dacoromanica.ro

Cuvint de invailtturit gi de umilinig in Dumineca florilor (f. 172-181).Cuvint de invdjaturd la Preobrajenia domnului nostru Iisus Hristos

(f. 181v-186v).Cuvint de invetieltura la octomorie 26, in Zioa sfintului gi marelui mucenic

Dimitrie isvoritoriului de mir, asupra cutremurului (f. 187-195).Inveipurei la noemvrie 8, in Zioa Silborului sfinjilor ingeri (f. 195v-206).Cuvint de invillitturcl in 26 a lunii octonsvrie, 4SUPYa cutremurului gi a marelui

mucenic Dimitrie izvoritoriului de mir (f. 207-217).Cuvint de inveljelturd in Dumineca florilor (f. 217v-223).Cuvint de invajilturd asupra omului mart (f. 226-227v).Invillalturci cind a face parastas (f. 228-229v).Cutting de invajdturit in 25 a lunii dechemvrie, la Nagterea domnului nostru

lisies Hristos (f. 230-2391.Lipsesc, a§adar, primele 14 didahii de la inceput (inclusiv didahia la. Dumineca

lasatului sec de brinza, din case s-a pastrat doar un scurt fragraent) 0 ultimele7 cuvintari (inclusiv scrisorile adxesate lui Constantin Brincoveanu).

108 Episcopul Melhisedec al Romanului a atribuit mitropolitului Antim unal doilea manuscris original de predici, descris in prefata editiei sale la Didachiilemitropolitului Ungrovlahiei Antim Ivireanul. 1709-1716, filcute pentru toateduminecile . . ., vol. II, Bucure0i 1889. Cf. 0 Bianu-Caraca§, Catalologul manu-scriptelor romdnegti, II, p. 270 273.

Ulterior s-a constatat 0 n-a lost greu ca. manuscrisul in cauza. nu numaica. nu este original, dar nu cuprinde nici macar opera lui Antim, ci o culegere depredici din &vet* oratori biserice0i. Antim nu este prezent in manuscrisul res-pectiv decit cu o didahie, aceea la Intrarea In biserica. a Maicii Domnului (inti-tulata Cazanie la Yovedenie Bogorodile, noemvrie 21). (Cf. Pr. Conf. Al. I. Ciurea,Antim Ivireanul predicator gi orator, In Bis. ort. rom., LXXIV [19561 p. 781-784,ale and concluzii Sint juste, cu exceptia atribuirii copierii manuscrisului 525de la Acaderaie [pseudovolumul II al Didahiilor lui Antim] popii Flor, pe care oface la pagina 782, nota 308. La data copierii manuscrisului (1770-1780), popaFlor nu mai era de mult in viata.)

1°9 Publicate in prefata vol. II al Didahiilor, p. XXIII-XXIV. De aceea0parere au fost N. Iorga in Istoria literaturii romtine, in sec. al XVIII-Iea, I,p. 429-430; Sextil PuFariu in Istoria literaturii, epoca veche, Sibiu, 1930, p. 151;N. Cartojan in Istoria literaturii romane vechi, III, Bucure0i, 1945, p. 226.

110 In Istoria bisericii romanegti, ed. II, t. II, p. 57, unde, fara sa explice dece, 1§i sc.himbá punctul de vedere emis In Istoria literaturii romtine in sec. XVIII.

211 In special slut amintite: Facerea, Egirea, Ciblile imparajilor, Cartea luiby, Psaltirea, Pildele lui Solomon, Carfile profejilor mari, iar dintre profetii micCartea lui Zaharia.

450

www.dacoromanica.ro

112 Spre pildl legendele din Cazania la Vovidenia Bogorodife In care slut po-vestite: urailinf a la care au fost supusi Ioachim p Ana Inainte de nasterea Fecioa-rei Maria, nasterea acesteia, intrarea In biseric& p prorocirile lui Zaharia sluttoate luate dintr-o scriere necanonick cunoscutA sub denumirea de Protoevanghelialui Iacov, fratele Domnului.

Tot apocrif& este p legenda trecerii sf. loan BotezAtorul printr-un munte,inseratA In predica la BoboteazA: DupA nasterea Doranului Hristos, rAnalindbatjocorit p amAgit Irod ImpAratul de vrAjitori, s-au mIniiat foarte p au trimisla Vithleem p In toate hotarAle lui de au junghiat 14 mii de coconi mici cite de2 ani p mai jos, Intre care coconi era p cinstitul Roan, prune mic In brafele maic&-saElisaftei. i, vrind ca sA-1 junghie p pre el, s-au desfAcut muntele din voia luiDumnezeu P au trecut de céia parte maic&-sa tu dinsul. i Ingerul Domnului 1-auluat de 1-au dus In pustie si-1 hrAniia acolo, pinA au venit In virstA de s-au flcutde 33 de ani p 3 luni, a cAruia hranA era vlAstarile copacilor p inflare sAlbated... ."

112 Curioas1 ni se pare ImpAcarea pe care o inceara Antim intre filozofia materia-list& greacl P crestinism. Omul p toat6, lumea zice Antim In Cuvint de invaki-turd la Bogoiavlenie slut alc&tuite din patru stihii: vint, foc, ap6. P pAmint. Oraceste stihii trebuiau sfinfite prin personalitatea lui Hristos: vintul p focul s-ausfinfit prin pogorirea Cuvintului lui Dumnezeu" (aclicl a Duhului SfInt), pAm/ntuls-a sfiinfit prin nasterea sa trupeascA In pesterk iarl apa s-a sfinfit prin botezulDomnului In Iordan.

114 In ordine cronologicA aceste edifii slat urmAtoarele:Predice fcicute pe la praznice mari de Antim Ivireanul, mitropolitul Ungro-

vlahiei, 1709-1716. Publicate chip& manuscrisul de la 1781 Cu cheltuiala Ministeru-lui Cultelor P al Instrucfiunei Publice de prof. I. Bianu, bibliotecarul AcaderaieiRomine. Cu notife biografice, despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanulde P.S.S. episcopul Melhisedec. Bucuresti, 1886, XXII + 218 p.

Edifia lui I. Bianu nu este o edifie criticl, In accepfiunea modern1 a cuvIntului.Totusi, cum Insusi pretinde In prefafa sa de dou& pagini, a menfionat In subsoltoate schimblrile, corecturile P stersAturile datorate copistului. Transcriereasa este fidell. Cit despre remarca pe care au flcut-o unii editori sau cercetAtoriai lui Antim Ivireanul, ca spre pild6. P. V. Hanes, In prefafa edifiei sale, p. XXIXp Pr. conf. Al. L Ciurea In op. cit., p. 780, ca Bianu a grupat la un loc prediceleaceleiasi sArbAtori, aceasta este inexactA. Gruparea a flcut-o copistul GrigoreDeleanu, pe care primul editor al predicilor 1-a urmat intocmai. Singura modificarea fost asezarea celor doll& apArAri adresate lui Brincoveanu inaintea predicilor.

Didahiile finute in Mitropolia din Bucureisti de Antim Ivireanul, mitropolitulUngrovlahiei, 1709-1716. Publicate dupl manuscrisul original cu cheltuialaMinisterului Cultelor p al Instrucfiunei Publice P corectate de Constantin Erbi-ceanu, profesor, Cu o prefafA asupra manuscriptelor mitropolitului Antira Ivireanul.Cu notife biografice despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul de P.S.S.episcopul Melhisedec. Bucuresti, 1888, XL + 245 p.

451

www.dacoromanica.ro

Aparitia unei noi editii a Predicilor, la interval atit de scurt de editia Bianuo explica. C. Erbiceanu In prefata de la p. III V, unde anunta descoperirea ori-ginalului" Antra. Tot el descrie la p. VIXVII, alte manuscrise ale lui Antim,inclusiv copia considerata. de Melhisedec originalul vol. II al Predicilor §i un numarde §ase zapise ale mitropolitului. Nici unul din manuscrisele descrise de Erbiceanunu poate fi atribuit lui Antim.

Dupá studiul asupra manuscriselor urmeazg, la p. XVIIIXL, notita biograficáa episcopului Melhisedec, tiparita §i In editia Bianu ; nu slut date, In plus, decitfacsimile din anumite scrieri atribuite lui Antim §i, firqte, tot In facsimil,pseudomonograma.

Orinduirea didahillor este aceea a ms. 549, pe care Erbiceanu a urmat-o Intoc-mai. CIt prive§te tra.nscrierea i s-a adus obiectiunea de catre P. V. Hane, In pre-fata editiei sale, la p. XXIX Intemeiata numai In parte ca. In loc A foloseascátextul ms. 549, a folosit textul editiei Bianu. In realitate Erbiceanu a corectatun exemplar al editiei Bianu, cu manuscrisul 549, modificind numai unele deose-biri textuale.

Nici editia Erbiceanu nu este o editie §tiintifica.. Nefolosirea aparatului critic,pe de o parte, inconsecventa In transcriere §i modemizarea textului, pe de alta,situeaza, editia sa mai prejos declt aceea a lui Bianu, chiar dacä acesta a folositun text de la finele sec. al XVIII-lea. Cit prive§te analiza literara a operei casa nu mai vorbim §i de importanta ei din punct de vedere social aceastalipse§te Cu desavIr§ire.

Dupá un an episcopul Melhisedec tiparea volumul al doilea al didahiilor acutepentru toate duminicile", cum 11 nume#e el. In prefata volumului, Melhisedecincearcl pentru prima data o analiza literara a predicilor i a limbii lor, dupice a facut, In prealabil, o descriere a manuscrisului editat.

Antim Ivireanul, din Didahiile" linute la Mitropolia din BucureFti. Notitebiografice de Dr. I. Comoi, Bucure§ti, 1895, 237 p.

Editia §colarä a prof. I. Cornoi cuprinde zece predici din editia Erbiceanu(doua la Adormirea Maicii Domnului, la Dumineca vame§ului, la IntimpinareaDomnului, la Intrarea In biserica a Maicii Domnului, la Sf. Petru §i Pavel,Sf. Constantin §i Elena, la Na§terea lui Hristos, la Dumineca Floriilor, Invataturaasupra pocaintii) ; restul volumului, de la p. 112-237, este ocupat de omilii dinvolumul Melhisedec. La Inceput, P. 3-8, gasim o Insemnare biografica, urmatade o lista a tipariturilor lui Antim 48 la numar §i a manuscriselor. Citevacuvinte, ce se presupuneau a nu fi f ntelese de colari, slut explicate Insubsol.

In anul 1908 I. Cornoi a reeditat, Lira nici o modificare de text, volumul sauIn 120; n-a completat, noua editie, nici macar cu tabla de materii care ar fi fostnecesara pentru orientarea In cuprinsul volumului.

Predicile lintite la Mitropolia din Bucurefti de Antim Ivireanul (1709-1716).Valenii-de-Munte, 1911. IV + 86 p.

452

www.dacoromanica.ro

Noua editie, intocmita de N. Iorga pcntru clerul rominesc, cum insu§i o spuneIn prefata, la p. a III-a, cuprinde numai primele zece predici din editia Erbiceanu.Citeva arhaisme sint explicate In subsolul paginilor.

Alta editie, farasä fie nici aceea o editie §tiintifica, este a lui Potro V. Hane§,aparuta. In anul 1915 sub titlul: Antim Ivireamd, Predici, cu o prefata §i indicede cuvinte de Petre V. Haney. Buc., 1915. LIII + 256 p.

fa prefata P. V. Hane§ tncadreaza activitatea desfasurata de Antim in epocabrincoveneasca, consacrind citeva capitole domniei lui Constantin Brincoveanu.Tot In prefata Incearca o sistematizare a unor probleme legate de viata i operamitropolitului In urm5.toarea ordine: Aducerea lui Antim Ivireanu Intar& ; Mitro-politul Antim ea om; Testamentul lui ; Mitropolitul Antim ea om politic ; Mitropoli-tul Antim ca orator religios ; Obiceiul predicilor ; Predicile lui Ivireanu ; MitropolitulAntim ca moralist; Predicile ca izvor de informatii.

Tot el reproduce prefetele lui Bianu §i Erbiceanu, studiul episcopului Melhise-dec, aparut In editiile din 1886 §i 1888, precum i parerile lui Ovid Densusianu,expuse In Cursul de istoria literaturii ronutne §i ale lui N. Iorga din Ist. lit, rem.in sec. XVIII. La sfir§it, dupä o erata, este dat un indice de cuvinte Fi forme (p.246-250). Editia este ilustrata cu douä facsimile: unul dupa o pagina din zas.549, celalalt dupa un fragment din Condica cu odoarele i zapisele mitropoliei (ms.rom. 671).

In cdiia sa Hanes grupeaza textul in trei: Predici propriu-zise In numarde 28 , Cuvintdri funebre in 'lunar de 4 i Adaus In care include:InceptIturet Fi invetfaturd pentru ispovedanie, Cuvintarea la alegcrea sa de mitropolit

cele cloud intfmpinclri adresate lui Brincoveanu.

Clt prive#e textul utilizat, el recunoa.ste ca s-a folosit de editia lui Erbiceanucu unele modificari. Unele arhaisme, sau expresii rar folosite gut explicate Insubsol.

A ntim Ivireanul, Predici. Edijie criticd, studiu introductiv Fi glosar de G..Ftrempel. Editura Academiei Republicii Populare Romane, Bucure§ti, 1962.322p. + 9 f. pl.

Cea dintii editie critica folose.ste 'ca text de baza. manuscrisul 3.460 al Academiei,

datat 1722, care a stat la baza celorlalte doul manuscrise ale caror variante sintredate In subsol.

Studiul introductiv aduce unele date noi In legatura cu viata i activitatealui Antim, Incearca o analizä qtiintifica a operei sale, oprindu-se asupra aspectelorsocial-politice §i staruie asupra calitatilor literare i oratorice ale mitropolitului.Tot in introducer° stilt corectate afirmatiile gre§ite In legatur& cu manuscriselelui Antim §i este fa'cuta pcntru prima data o descriere complet5. a ChipurilorVechiului Fi Noului Testament. Unele facsimile dupä manuscrise confirm& copiereatcxtului socotit de C. Erbiccanu originalul lui Antim, dupa manuscrisul 3.460.

453

www.dacoromanica.ro

Li sfirsit, glosarul cuprinde cuvintele arhaice din text si expresiile al caror senseste schimbat astazi.

115 Manuscrisul numara. 35 file, de dimensiuni 29 x 20 cm, din care numai f,4-35 slut ocupate de Asezdmint. Primele trei file, initial albe, cuprind niste versurimediocre de dragoste scrise la finele veacului trecut.

Titlul exact este dat la f. 4: fnvtigturi pentru a,sdzilmintul cinstitei miindstiria Tuturor Stingier, adecd cap ete 32 intru carele sd coprind twill chiverniseala minds-tirii si rinduiala milelor ce s-au hotdrit sd se faca pre an la sdraci ,si la lipsig din venitulcasei, acum intr-acestas chip asitzat in suele prealuminatului ,si inaljatului domn IoCostandin Brincoveanu Basarab-voevod, de noi, smeritul mitropolit al UngrovlahieiA nthim Ivireanul, ctiterul, la leat 7221 <1713 , aprilie 24, in care an s-au inceputzidirea besiricii. Filele 5 si 6 cuprind Pinaxul (sau puprinsul) ; filele 7-8v slutocupate de Precioslovie, iar restul manuscrisului de cele 32 capete ale Asezdmintului,de unele dispozitii finale catre egumen si ultima fin, 35r-v, de un caposebit", In legaturä cu o danie a lui Nicolae Mavrocordat, asupra careia vomreveni.

La f. 4v este redat un splendid desen in penitä si acuarell, ce reprezintablazonulmitropolitului Antim: un mele de argint, cu capul In sus, purtInd lntre coarneo stea cu 6 raze. Deasupra, o palarie de cardinal, de sub care se despart capeteleunui snur, de-a lungul caruia sint initialele A<ntim> I<vireanul> M<itropolitul>tkungrovlahiei>.

Sub acest desen slut redate urmatoarele patru versuri:

Toata suflarea, zice prorocul,CInte pre Domnul peste tot locul.5i melciul Inca, coarne maltaCa sa-1 laudarn pre toti ne-nvata.".

Fila 6v este ocupata de un frumos desen, tot In penita, In care este Infatisatamanastirea Antim, In forma ei originall, avInd doua. turle. Legatura, In piele,este artistic lucrata.

116 Pe primii epitropi li alege el Insusi: jupan Neacsul fost staroste, jupanNica zaraful, jupan Manul al lui Apostoli, jupan Gheorghie abagiul si jupanSerban.

Dintre ei Manul al lui Apostoli ne este cunoscut si din activitatea tipograficáa lui Antim. El este traducatorul Pildelor filosofesti, tiparite la Tirgoviste In 1713cu cheltuiala lui. Tot el traduce si subventioneaza Maxime filosofesti, In acelasian tiparite, de asemeni la TIrgoviste.

117 Acesta este nucleul viitoarei scoli de la biserica Tuturor Sfintilor, carel-a avut ca dascal pe vestitul popa Stanciu/ si de unde a iesit cel mai vechi copistal Didahiilor, Efrem gramaticul, cum am vazut mai sus.

454

www.dacoromanica.ro

I" Prima 0 ultima carte scoas1 acolo, in timpul vietii sale, a fost Istoriajudaica a lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, tat5.1 domnului care 1-a sortitmortii. Ea aparca, in grece§te, in august 1716 tipArit5, in cinstita mAnAstire aTuturor Sfintilor", de cAtre ieromonahul Dionisie Floru.

1" Cit prive0e functionarea bibliotecii, care 10 avea inventarul ei, nicitntr-uncaz nu puteau fi 1mprumutate cArti decit pe baza unui rAvar, a unei chitante.Blestemul avea sA cadA 0 asupra aceluia care ar fi indrAznit O. instrAineze vreocarte din dulapurile bibliotecii.

120 La sftr0tul testamentului Antim vine cu dou5. compleari. Cea mai cu-prinzAtoare are 8 pazagrafe cu dispozitii administrative, din care le desprindemdoar pe cele de la punctul cinci, ce interzic s5. se 1ngroape morti in biseric5. 0 s5.fie adApostite acolo obiecte strAine de mAnAstire.

A doua, datat5. 15 martie 1716, dubleaz5, toate dispozitiile cuprinse in cele32 capitole, ca urmare a unei substantiale danii ¡Acute de cAtre Nicolae Mavro-cordat, In cinstea aruia trebuiau s5. se fac5. anumite rugAciuni. Dar nici aceastldanie 0 nici alte concesii pe care i le va fi flcut domnul fanariot nu I-au putut abatepe Antim de la politica sa.

121 Agezdmintul mandstirii Antim a fost publicat de mai multe ori. 0 primleditie, cu caractere chirilice, a dat Ghenadie EnAceanu-Craioveanu sub titlulTestamental mitropolitulai Antim, supranumit Ivireanul, publicatA In Bisericaortodoxd romana, IX (1885), P. 163-168 0 211-229, dup5. o copie de la inceputulsec. al XIX-lea 0. urmat5. de citeva consideratii asupra mAnAstirii Antim. Totel reproduce textul 0 in Candica avid, p. IIIXXIII.

G. Bldulescu reproduce textul lui Ghenadie EnAceanu, Cu litere latine, Inlucrarea sa Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanal (1708-1716), Bucure§ti,1893, p. 44-66.

Tn sfir0t A. Sacerdoteanu redl textul corect, dup5. manuscrisul pe care 11publicAm 0 noi, In Glasul bisericii, XXIII (1964), nr. 3-4, p. 225-239.

Editia noastrA rIspindWe pentru prima datl pe scarl larg5. aceastA operAa lui Antim care, dad, nu se prezint5. prin calitAti literare deosebite, este scris5.intr-o limb5. curat5. 0 dezvAluie spiritul precis, scrupulos al marelui nostru mi-tropolit.

www.dacoromanica.ro

A

addsta (a) a astepta, a don.advar avgar = amulet.afurisi (a) a excomunica, a bleste-

ma.agonisitd avere, stare.castluri calitati.amestecare legatura.anathimi (a) a excomunica, a bles-

tema.apucdri hotii.aravon Inchipuire, simbol.ardmuri vase.argat sluga.aspidd vipera, sarpe veninos.

B

bdcdi (a) a bate (toba).baere amulete.basne povesti, scornituri, minciuni.bdenii denii, privegheri (religioase).beteag ranit, bolnav.beznd adInc, iad.blagocestie, blagorodnicie noblete, ma-

rinimie.blagoslovi (a) a binecuvInta.blinde§te blinclete.bogate multe.boraturi vomitari.broboand boaba (de strugure).

C

cabanijd mantie domneasa.canon obligatie de indeplinit.cap, capeta capitol, capitole.

GLOSAR

casnic gospodar.catart catharsis = catarg (de corabie).catherisi (a) a scoate din tagma

eclesiastica.caznd mustrare, chin, tortura.cauta (ali) a trebui.cdzut cuvenit.cerbice ceafa.cerca (a) a cerceta, a vizita.certa( a) a pedepsi.cetanie lectura.chelar amaras, cel ce define cheile

de la pivnita si cámara.chendru centru, mijloc.cheafie promisiune, angajament.chindie timpul de dupa amiaza, clnd

se las& umbrele.chisoare inchisoare, temnita.chivernisi (a) a gospodari, a admi-

nistra.chivernisire chivernisea15., bung gos-

podirire, Imbogatire.cm n stare, treapta.cinie unealta, capcana.ciur sita mare s'i rara de sirra,

pentrn curatit grinele.clevete blrfiri, calomnii.cleveti (a) a blrfi, a calomnia.clucsel cursa, capcana.comindare pomana.conceni (a) a extermina.conteni (a) a opri, a taceta.corhor mohor (?).corn -- colt.co,sare tare, higraditura, staul de

nuiele.crdie domnie.cuceri (a se) a se umili.cucerie cucerire, umilinta, evlavic.cuhnie buatarie.custodie p.a., straja.

457

www.dacoromanica.ro

dascal InvAtAtor, IndrumAtor.de-a tocma Intocmai.defdimare calomnie.de margine nemArginit.deosebi foarte.despdrieald precizare.destoinic vrednic.dezgoli (a se) a se desprinde, a se

detap., a pierde.diadoh pArta, asociat, urrna. .chata testament.dichiu intendent, administrator.dosddit mihnit, Intristat, amArit.dovedire (nu se vede...) nu poate fi

explicat, demonstrat.dulamd manta lungl de postav.durori duren.

E

eres -- erezie.

F

fiticav peltic, bliblit.fdiclrie fAtAxnicie, ipocrizie, preflca-

torie.filer monea. divizionarA ungureasa.finix phi5nix (pasArea).flegmd puroi.fur tIlhar.

G

glitire pregAtire.gherdan cingAtoaregingavie blibliall.gloatd multime.gonaciu gonitor, prigonitor.greime greutate, povarA.grozav jignitor, ireverentios.

458

har dar.hasnd folos.hretpi (a) a rApi, a apuca.huid deflimare, calomnie.

I

idiomata particularitate.ipali consuli, tribuni (?).i proci §i celelalte.iscoadd spion.ispiti (a) a cerceta, a !acerca, a

tenta.ispravnic reprezentant, mandatar,

urma§.

imbezna (a) a arunca In Intuneric.imptirtd,si (a) a face parte cuiva.impistritet ornamentaa (hainA).impresura (a) a cotropi, a ocupa.imputa (a) a repro§a.iticailea mIcar.indoit dublu.inftild,satti trupeascl.infrinare abstinentI.ingrddi lnconjura.ingreuia (a se) a se inerva, a se

supAra.injugare asociare.instircinat Impovirat.intinticiuni pete.invirtejire schimbare.invirto,sa (a) a pietrifica.

L

idmuri (a) a alega, a deosebi,a curAti

limbd popor.limbuti (a) a calomnia.

I

www.dacoromanica.ro

mddular membru.magupel brutar (dar si bucatar).mdgur 'd munte.mai arios mai ales.tnamon diavol.mdscdri (a) a murdári.masurciciune margine, limita (aici:

peste masura).malea albia, adincul.merinde ajutor, sprijin.meser sarac, umil.mied bauturá din miere i apa.a mijloci a pricinui, a media.mijloc pretext.mirosuri parfumuri.mingelios mInglietor.mohoriciune intunecime.tnojic om de jos.niolitvd rugaciune.mosie avere.momean mostean, mostenitor, urmas.mozavirie calomnie.munci (a) a chinui.

N

ndimit naemit, servitor, simbrias.'tatua naiucire, aratare.ndpaste necaz, nenorocire.tidpircd vipera.ndstrapd cana, cupl, vas.neam popor.neascultoi neascultator.necditor ce nu se poclieste.necurat permanent, mereu.necuvios necuviincios.nedichisit nedeprins.nemomit nelnselat.neritoricit nedeprins cu oratoria.nestine careva, cineva.netrebui (a se) a se ticalosi, a

netrebnic.nevoi (a se) a se chinui.nevoinfd chin.

obidá Intristare.obidi (a) a nedreptáti, a raihni.oblastie vita, neam.oblciduire stapinire.obras figura, chip, imagine.obrezanie obrezuire, taiere Impre-

jur.obste jitie adunare cálugareasca.obsteascd comuna, generan, obisnui-

ta.ocarnic defaimátor.oceanie deznadajduire.ochian luneta.ochii cei de gind ochii mintii, ima-

ginatia.ocoli (a se) a se face simtita.ora le usare.osebi deosebi.osirdie ardoare, zel.ostoi (a se) a se alina, a se potoli.ostrov insta.osti (a) a purta. razboi.°faros cu gust de otet.otpust aici cu sens de sfirsit

paretisis renuntare.pcIrtdsie parte.plisa (a) a apása, a deranja.paveled platosa.peasnd clntare scurta bisericeascl.petrecanie petrecere (de timp); dar

Ingropaciune.petrece (a) a conduce.pizmdtar invidios.plod ~hita.podan dar.podnojie pres.pogribanie ingropaciune.pohfald pohvala, lauda, elogiu.

fi poi jumatate.politici (a se) a se pomeni.politie oras; dar si: purtare, fel de

viata.

459

livej sirop. niscai oarecari.lucrare calitate, proprietate. norod popor.luneca (a se) a Inclina.

o

www.dacoromanica.ro

ponci,s piezis, strimb.ponoslui (a) a reclama.porumb porumbel.posdaniat tiitoare.pravoslavie dreaptl credintl, orto-

doxie.premeneald scurgere de timp.prepuitor denuntátor.prePus Indoiall, blnuiall.price pricin5., ceartl.pricestanie cuminecAturA.pricina pretext, scuzl.poslanie scrisoare.pristavire moarte.priveala privire.procopsit insarit, invAtat, instruit.propovedui (a) a predica.proadvi (a) a preamAri.prostatec simplu.prosti (a se) a se retrage (din scaun

episcopal).

R

rapsti, rap,si, ripsti (a) a murmura.a se revolta.

rdpune (a) a Infringe, a dobori.raya§ adeverintl.ritoricesc de retor, de orator.rivnitor zelos, harnic.rost gurA, ais.rotocolime rotunjime.roura (a) a adea rou5..rudenie nean2, loc.rufa rilet, meserie.ru,sine goliciunea trupului.

S

sablcund onanie.sabor sobor, adunare.salas adApost.sarindar ruglciune la morti.scandald scandilA = supirare, nepli-

cere, indignare.schiptru sceptru.sarbd neajuns, necaz.sarbi (a se) a se supára.scorpie viperA.scuipa (a) a alunga, a leplda.

460

semaie indrAzneall, dirzenie.semittlie neatn, popor.semuire socotealá, asimilare, stabi-

lire.sfetagorel calugAr de la Muntele

Athos.altives silabe.sitnbrie platA.sirep aprig, sálbatic.singiuri jertfe singeroase.sirgui (a) a se grAbi.slavoslovie sfintenie.slobod liber.sluji (a) a fi prielnic (timpul).stnerin smerit, modest.sminteald atácire, Impiedicare.soroc termen.solio tovarás.spasenie mintuire, salvare.spurca (a) a murdAri.stemd coroanl, diademl.stepend treaptl, rang.sterpiciune stirpiciune, sterilitate.stihie element; dar si: planetá.stapari raznuri verzi.strasinel etaj.strimtorime nerozie mare.strimbut (cu) pe nedrept.struncinat slAbit.sudalmd injurAturA.suferi (a) a suporta, a se feri.

4

soptitor calomniator.

T

taind, (gind de) sens, simbol, sena-nificatie.

talare (de fire) miracol.finitos nenorocit, amArit.tiposi (a) a tipAri, a imprima.tirdni (a) a munci, a chinui, a

tortura.tiriac vaccin (preparat primitiv).titulus titlu.tocmire stabilire, socotealii.toiag baston lung.

www.dacoromanica.ro

trezvi (a se) a se trezi.tropa? cIntare scurt5. bisericeascl.trufi (a se) a se mIndri.

T

fine (a) a socoti, a lua seama.

U

ulcca oal5. de plintnt.utnbrire acoperire.umejos umed.umple (a se) a se tmplini.uniciune unire.urgie pedeapsa.urgisi (a se) a oropsi.userdie zel, ardoare.usibi (a) a opri, a Impiedica.

V

vddi (a) a dovedi.vdtelma (a) a jigni.

verhovnic conduator, IndrumItor.vetrild ptnzä de corabie.Veruiu Crezul.virguli (a se) a se mica.voile veghiate adularile, lingusirile.volnic liber, slobod.vorovi (a) a vorbi.vraci t5ankluitor, vindeator, medie.vrajbd netntelegere.

Z

zapis act, contract, Invoiall.zavistie pizmA, invidie.zavistnic pizm5.taret, invidios.zaticneald tmpiedecare, oprire, deran-

jare.zeciuiald dijna, bir.zemisli (a) a concepe.zmoli (a) a Innegri.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

OPERE

Inveveiturit pe scurt pentru tetina pocdinfii, acum intr-acesta chip tocmitg.tipáritl in zilele prealuminatului domn Io Constandin Basarab Brincoveanu voevod,cu chieltuiala cinstitului de bun neam, a bai Serban Cantacuzino biv vel páharnic

Cu blagos/oveniia preasfintitului mitropolit chir Theodosie, de iubitoriul deDumnezeu chir Antim, episcopul Rimnicului, la anul de la Hristos 1705. [50 p.]

fnveilaturd besericeascd la cele mai trebuincioase si mai de folos pentru inväld-tura preolilor, acum intr-acesta chip tipgritg. in sfinta Mitropolie in Tirgoviste,la anul de la Hristos 1710. [90 p.]

Invälaturd besericeascd a vlddicdi Antim, a doa oarä tipAritg. in orasul Bucuresti-lor, in tipografia scoalei VIcArestilor, la anul de la Hristos 1741: [80 p.]

Inväjilturd besericeascd foarte folositoare obstii preotesti si a tot crestinesculuinorod, care acum s-au tipárit a treia oarä in zilele prealuminatului domn IoannAlexandru Ipsilant voevod, cu blagosloveniia preasfintitului mitropolit chirGrigorie, la anul de la Hristos 1774, de popa Costandin tipograful Rimniceanul.[150 p.]

Cap ele de poruncd la toatá ceata besericeascl, pentru ca sil. plzeascä fiestecareledin preoti si din diaconi, deplin i Cu cinste, datoriia hotarului sg.u. Acum intiitipArite in zilele preaináltatului domn i obláduitoriu a toatg. Tara Rumaneascl,Io Stefan Cantacuzino voevod, in sfinta Mitropolie in Tirgoviste, la leat 7222<1714>. [34 p.]

Capete de poruncd la toatil ceata besericeasca, pentru ca sil. prizeascä fiestecareledin preoti i din diiaconi, deplin i cu cinste, datoriia hotarului sg.u. Acum a douaoarä tipArite in zilele preaináltatului domn i obláduitoriu a toatg. Tara Rumaneascá,Io Alexandru Ipsila.nt voevod, in sfinta Mitropolie in Bucuresti, la leat 1775,de Dimitrie Petrovici Bucuresteanul. [40 p.]

Predice fdcute pe la praznice mari de Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei,1709 1716 . Publicate dupg. manuscrisul de la 1781 cu cheltuiala MinisteruluiCultelor si al Instructiunei Publice de prof. I. Bianu, Bibliotecarul AcademieiRománe. Cu notite biografice despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanulde P.S.S. episcopul Melhisedec, Bucuresti, 1886. XXII -I- 218 p.

Didahiile linute In Mitropolia din Bucure,sti de Antim Ivireanul, mitropolitulUngrovlahiei, 1709-1716. Publicate dupá manuscrisul original Cu cheltuiala

463

www.dacoromanica.ro

Ministerului Cultelor i al Instructiunei Publice-si corectate de Constantin Erbi-ceanu, profesor, cu o prefat5. asupra manuscriptelor mitropolitului Antim Ivi-reaunl. Cu notite biografice despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanulde P.S.S. episcopul Melhisedec, Bucuresti, 1888. XL + 245 P.

Antim Ivireanui. Din Didahiile" linute la Mitropolia din Bucure,sti. Notitebiografice de Dr. I. Cornoi, Bucuresti, 1895, 237 p.

Antim Ivireanul. Din Didahiile linute la Mitropolia din Bucurefti. Notitebiografice de Dr. I. Cornoi. Bucuresti, 1908. 237 p.

Predicile linute la Mitropolia din BucureFti de Antim Ivireanul, 1709-1718.Prefat5. de N. Iorga. Välenii-de-Munte, 1911. IV + 86 p.

Antim Ivireanul, Predici. Cu o prefat5. si indice de cuvinte de Petre V. Hanes.Editura Minerva. Bucuresti, 1915. LIII -I- 256 p.

Antim Ivireanul, Predici. Editie critick studiu introductiv si glosar deG. Strempei. Editura Academiei Republicii Populare Romfine. Bucure.sti, 1962.322 P. -I- 9 f. pl.

MONOGRAPH

Albala, Radu, Antim Ivireanul ,si vremea lui. Bucuresti, 1962, 207 p. -I- 10 pl.(Colectia Oameni de seam5.").

135.dulescu, G., Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul (1708-1716),Bucuresti, 1893. XVI + 177 p. -I- 1 pl. (Univ. din Bucuresti. Fac. de Teologie.Tez1 de licent5).

Cerbulet, Teodor, Antim Ivireanu (1650-1716). Bucuresti, 1939. 32 p. (ColectiaCunostinte folositoare").

Dinulescu, Stefan, Viola pl activitatea mitropolitului Tdrei Romline,sti, A atimIvireanul (1708-1716). Cern5.uti, 1886. 100 p. (Tipkità separat din Candela).

Djindjihavili, Fanny, A ntimoz Iverieli, Tbilisi, 1967. 138 p. (in limba rus5).

Dobrescu, N., Viata Fi faptele lui Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei.Bucuresti, 1910. 119 p. (Biblioteca SocietAtii Steaua", nr. 20).

STUDII SI ARTICOLE

Belu, D., Aspecte sociale in Didahiile" lui Antim, In Mitropolia Olteniei, XV(1963), nr. 9-10, p. 761-767.

464

www.dacoromanica.ro

Belu, D., Predicile lui Antim Ivireanul, in Mitropolia Ardealuliti, VIII (1963).nr. 1-3, p. 188-212.

Belu, D., Antim Ivireanul, In Mitropolia Moldovei, XL (1964), nr. 9-10,P. 498-503.

Belu, D., Opera predicatoriald a lui Antim Ivireanul, In Mitropolia Banatului,XVI (1966), nr. 7-9, p. 483-492.

Berechet, $tefan, Documente slave de prin arhivele ruse, Bucure0i, 1920,p. 17-26.

Berechet, stefan, Un manuscris de zugrdveald al mitropolitului Antim, In Comisi-unea monumentelor istorice, Anuar II (1929), p. 125-135.

Bodogae, T., Mitropolitul Aniim Ivireanul, omul fi opera, In Mitropolia Ardea-lului, XI (1966), nr. 9-10, p. 591-633.

Bodogae, T., Personalitatea mitropolitului Antim Ivireanul, In MitropoliaBanatului, XVI (1966), nr. 7-9, p. 467-482.

Bogdan, Damian P., Legdturile Tdrilor Rom(hie cu Georgia, In Studii, IV (1951),nr. 4, p. 132-141.

Teodor, D., (--- Damian P. Bogdan), Despre Antim Ivireanul, In Studii teologice,VII (1955), nr. 3-4, P. 236-263.

Bogdan, Damian P., Viaja lui Antim Ivireanul, in Bis. ort. rom., LXXIV(1956), nr. 8-9, p. 679-689.

Bratulescu, Victor, Antim Ivireanul miniaturist fi sculptor, In Bis. ort. rom.,LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 766-774.

Bratulescu, Victor, Antim Ivireanul ctitor de lIkafuri sfinte, In Bis. ort. rom,LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 817-831.

Batulescu, Victor, Date noi privitoare la un pomelnic fi la zugrdvirea fi poleireaimplei de piatra a Mindstirii Antim, In Mitropolia Olteniei, XVIII (1966), nr. 9-10,P. 841-844.

Bulat, T. G., . tiri noi cu privire la mitropolitul Antim Ivireanul fi ctitoria sa,In Glasul bisericii, XX (1961); nr. 5-6, p. 393-404.

Bulat, T. G. Din preocupdrile gospoddrefti ale mitropolitului Antim Ivireanul,In Bis. ort. rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 987-996.

Cindea, V., 0 figurit luminoasd de carturar, A ntim Ivireanul,In Scititeia, XXXVII(1966), nr. 7.100 din 11. II., p. 4.

Chiriac Dimancea, N., Antim Ivireanul ca predicator bisericesc, In Lumind-torul, LX (1927), nr. 7, p. 51-64.

Chitescu, N., 0 disputd dogmaticd din veacul XV II la care au luat parte Dositeial Ierusalimultii, Constantin Brincoveanu fi Antim Ivireanu, In Bis. ort. rom.,1X,III (1945), nr. 7-8, p. 319-352.

www.dacoromanica.ro

Chitimia, I. C., Antim Ivireanul dupc1 250 de ani de la moarte (1716-1966),in Revista de istorie ,si teorie literard, XVI (1967), nr. 2, p. 195-204.

Ciurea, Al., I., Antim Ivireanul predicator ,si orator, in Bis. ort. rom., LXXIV(1956), nr. 8-9, p. 775-817.

Cocora, Gabriel, Antimisul mitropolitului Antim Ivireanul, in MitropoliaOlteniei, XVIII (1966), nr. 9-10, p. 835-837.

Constantinescu, Horia, Preocuparile sociale In scrisul lui V arlaam, AntimIvireanul asi Dosotei, in Glasul bisericii, XXII (1963), nr. 9-10, P. 891-901.

Copacianu, Em., Profilul unui mare ierarh, in Mitro polia Banatului, XVI(1966), nr. 7-9, p. 456-466.

Dumitrescu, Dan, Activitatea tipograficd a /ui Mihai tefan In Gruzia, in Studii,XI (1958), nr. 4, P. 135-138.

Elian, AL, Antitn Ivireanul apdrator al prerogativelor scaunului mitropolitanal Ungrovlahiei, in Studii teologice, XVIII (1966), nr. 9-10, P. 519-530.

Elian, Al., Antim Ivireanul ca luptator impotriva agresiunii otomane, in Glasulbisericii, XXVII (1968), nr. 11-12, p. 1165-1169.

Erbiceanu, C., Descoperirea manuscriptelor mitropolitului Antim Ivireanul,In Bis. ort. rom., XI (1888), nr. 12, p. 1019-1030.

Erbiceanu, C., Maximile ;si sentinple lui Antim Ivireanu, In Bis. ort. rom.,XIV (1890-1891), p. 333-355.

Erbiceanu, C., Un document de la mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanu,In Bis. ort. rom., XV (1891-92), p. 60-64.

Erbiceanu, C., Cel intii Octoih" impritnat in V alahia in ronane,ste, in Bis. ort.rom., XVI (1892-93), p. 800-804.

Erbiceanu, C., Invellatura bisericeascd a vladicai Anthim, in Bis. ort. rom.,XVI (1892-93), P. 769-785 §i XVII (1893-94), p. 129-146 §i 225-242.

Erbiceanu, C., Antologiu" de Antim Ivireanu,in Bis. ort. rom., XVII (1893-94),P. 418-427.

Firmilian, mitrop. Olteniei, Cuvint de pomenire a lui Antim Ivireanul, mitropoli-tul Tarii Romane,sti, in Mitropolia Olteaniei, XVIII (1966), nr. 9-10, P. 763-770.

Georgescu, I. V., Antim Ivireanul Fi locul lui in cultura poporului roman, inBis. ort. rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 967-970.

Georgescu, lije, Legaturile Tarilor Romdne cu Ierusalimul. Patriarhii Ierusalimu-lui in Tdrile Romdne (veac XV II-XVIII ), in Studii teologice, VIII (1956), nr.5-6, p. 349-362.

466

www.dacoromanica.ro

Enkeanu-Craioveanu, Ghenadie, Testanientul mitropolitului Antim, supra-numit Ivireanut, in Bis. ort. rom., IX (1885), p. 163-168 qi 211-229.

Ghcorghiu, N. A., Mitropolitul Antim Ivireanul i cdrfile populare, In Bis. ort.rom., LVII (1939), nr. 5-6, p. 321-326.

Ionescu I., Meya aspecte din viga si opera lui A ntim Ivireanul, in MitropoliaOlteniei, XVIII (1966), nr. 9-10, p. 812-819.

Iorga, N., 11Iitropolitul A ntim Ivireanul in luptd cu Ierusalimul pentru drepturitebisericii sale, In Bis, ort. rom., LII (1934), nr. 11-12, p. 721-725.

Iorga, N., mire Antim Ø Mitrofan, mitropoliiii Tärii Romtinesti, in Bis, ort.rom., LIII (1935), nr. 1-2, p. 1-5, yi nr. 3-4, p. 113-117.

Iorga, N., Despre uciderea mitropolitului Antim, in Bis, ort. rom., LIII (1935),nr. 5-6, p. 225.

Iorga, N., Despre A ntim Ivireanul, in Bis, ort. rom., LV (1937), nr. 11-12,p. 609-623.

Iorgulescu, B., Omorirea mitropolitul Antim Ivireanut, in Literatura si arta,IV (1899), P. 772-775.

Ivan, Iorgu D., Nutitatea actutui de caterisire a mitropolitului Antim Ivireanul,In Mitropodia Ardealului, XII (1967), nr. 1-3, p. 147-179.

Izvoranu, Stelian, Antim Ivireanul sfdluitor i indrumcItar pentru preofiduhovnici, in Bis. ort. rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 971-981.

Marcu, Grigore, Prezenfa ardeleand a mitropolitului A ntim Ivireanut,in MitropoliaArdealului, XI (1966), nr. 9-10, p. 565-573.

Mina, M., Mitropolitul Antim Ivireanul, in Mitropolia Moldovei, XLIII(1967), nr. 3-4, p. 300-306.

Molin, Virgil, Antim Ivireanul editor si tiPograf la Rimnic,In Mitropolia Olteniei,XVIII (1966), nr. 9-10, p. 825-834.

Molin, Virgil, Unde a invelfat Antins Ivireanul me,sk,sugul de tiparnic", InGlasul bisericii, XXV (1966), nr. 9-10, p. 839-844.

Nanu, Ion, Un monument istoric de arta religioasd, ctitoria lui Antim, in Bis.ort. rom., LXXIX (1961), nr. 3-4, p. 223-318.

Nedelescu, Emil, Contribufia lu% A film Ivireanul la restaurarea infrumusefareasfintelor locasuri din Eparhia Rimnicului si Noului Severin, in Mitropolia Otteniei,XVIII (1966), nr. 9-10, p. 820-824.

PAcurariu, Mircea, Importanla mitropolitului Alai»; Ivireanul pentru bisericasi cultura roma' neascd, In Mitropolia Banatului, XVI (1966), nr. 7-9, p. 493-515.

467

www.dacoromanica.ro

Picot, tmile, Notice biographique et bibliographique sur l'imprimeur Antltingd' Ivir, mitropolitain de Valachie, In Nouveaux Mélanges Orientaux. MémoireS:textes et traductions publiés par les professeurs de l'Ecole spéciale des languesorientales vivantes, à l'occasion du VII-e Congrès international des orientalistesréuni b. Vienne (septembre 1886). Paris, 1886, p. 513-560.

Pinescu, V., 250 de ani de la moartea lui Antim Ivireanul. Arta literarliin Didahir , In Cronica, I (1966), nr. 30, p. 2 si 7.

Popescu, Mihail-Gabriel, Mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul, cirnzuitorbisericesc fi propovekluitor al Evangheliei", in Studii teologice, XX (1969), nr. 1-2,.p. 3-97.

Popescu, Teodor M., Antim Ivireanul, apostol fi mucenic al dreptei credinte,tu Bis. ort. rom., LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 853-863.

Potra, George, Citeva ftiri noi fi precizari in legaturd cu mindstirea Antim,In Bis. ort. rom., LXXXI (1963), nr. 3-4, p. 347-375.

Rgmureanu, roan, Antim Ivireanul luptator pentru ortodoxie, in Bis, ort. rom.,LXXIV (1956), nr. 8-9, p. 831-853.

Ruffini, Mario, Il metropolita V alacco Antim Ivireanul, in Oihoumenikon, 1966,vol. III, p. 357-398.

Sacerdoteanu, A., Antim Ivireanul arhivist, bibliotecar fi topograf, in Glasulbisericii, XXII (1963), nr. 9-10, p. 883-886 si XXIII (1964), nr. 3-4, p.862-890.

Sacerdoteanu, A., Capete de porunce de Antim Ivireanul, in Glasul bisericii,XXV (1966), nr. 9-10, p. 831-838.

Saperdoteanu, A., Un autograf al lui Antim Ivireanul, in Bis, ort. rom., LXXXIV(1966), nr. 9-10, p. 982-986.

Sacerdoteanu, A., Sigiliile mitropolitului Antim Ivireanul, In MitropoliaOlteniei, XVIII (1966), nr. 9-10, p. 838-841.

SIvoiu, Em. Em., Capetele de poruncd" ale mitropolitului Antim Ivireanul,In Rena,sterea, XXII (1944), nr. 10. P. 533-541.

SAvoiu, Capetele de poruncrl" ale lui Antim Ivireanul, in Bis, ort.rom., LXXXIV (1966), nr. 9-10, p. 997-1006.

Simonescu, Dan, Ceirti arabe tipeirite de români in secolul al XVIII-lea (17011747), In Bis. ort. rom., LXXXII (1964), nr. 5-6, p. 524-561.

Simonescu, Dan, Antim Ivireanul scriitorul,in Analele Academiei R. S. Romelnia.(1966), p. 663-675.

Simonescu, Dan, Impression de livres arabes et haramanlis en V alachie et enMoldavie pn XV Ifl-p sig)cle, fn Studia et acta orientalia, nr. V-VI (1967), p. 49-75.

www.dacoromanica.ro

Timonean; Dan qi Emil Muracadé, Tfpar romatiesc péntiu arabi in secoliclXVIII, in Cercetclri ¡iterare, III (1939), p. 1-32.

Serblnescu, N., Antim Ivireanul tipograf, in Bis. ort. rom., LXXIV (1956),nr. 8-9, p. 690-766.

Serbànescu, N., Mitropolitul Antim Ivireanul, In Mitropolia Olteniei, XVIII(1966), nr. 9-10, P. 771-811.

Serblnescu, N., Documente din timpul pcIstoriei mitropolitului Antim Ivireanulla Rimnic, In Mitropolia Olteniei, XVIII (1966), nr. 9-10, p. 845-851.

Strempel, Gabriel, Un cronograf ilustrat atribuit mitropolitului Antim Ivireanul,In Romanoslavica, XIII (1966), p. 309 353.

Strempel, Gabriel, Antim Ivireanul. La 250 de ani de la moartea sa, in AnaleleAcademiei R. S. Romania, C (1966), p. 677-688.

Strempel, Gabriel, Antim Ivireanul, in Revista bibliotecilor, XIX (1966), nr. 9,p. 560-561.

Vlad, Sofron, Mitropolitul Antim Ivireanul, In Mitropolia Ardealului, XII(1967), nr. 1-3, p. 43-81.

Voinescu, D., Biserica Antim, in Boabe de gnu, IV (1933), nr. 9, p. 539-549.

www.dacoromanica.ro

CUPRINS

Infroducere V

Nota asupra edifiei LXI

DIDAHII 1

Aceasta o am zis cind in-am f5.cut mitropolit 3Luna /ui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului 9Cazanie la Adormirea preasfintei N5satoarei de

Dumnezeu 16La Dumineca Vamesului, cuvInt de Inv54.tur5. 22CuvInt de Inv545.tur5. la Streteniia Domnului nostru

Iisus Hristos 29Cuvint de tnv545.tur5. la Dumineca Lasatului de

banz5. 34Cazanie la Vovedenie Bogorodite, noemvrie 21 41Luna lui dechemvrie, 6. Cazanie la Sfintul Nicolae.... 47Luna lui iunie, 29 de zile. Cazanie la sfintii apostoli

Petru si Pavel 56Cuvint de InvIt5.tur5. la Bogoiavlenie 64Cuvint de Inv545.tur5. la Preobrajeniia Domnului nostru

Iisus Hristos 74Cuvint de InvAtItura la sfintii si intocma cu apostolii

ImpArat Costandin si Elena 83

CuvInt de InvAtaturl la Dumineca Florilor 89CuvInf'de Inv545.tur5. lalDumineca L5satu1ui sec de

brInz5. 97Cuv1nt de inv5.0.tur5. la Dumineca Florilor 105CuvInt de InvIt5.tur5, la sfintii si intocma cu apostolii

imp5.rat Costandin si Elena 113CuvInt de InvI4Itur5.1a Nasterea Domnului nostru Iisus

Hristos 119CuvInt de InvAtAtur5. la Obrezaniia lui Hristos 126CuvInt de inv54.tur5. la Adormirea preasfintei st5.ptnei

noastre NIscgtoarei de Dumnezeu si purureaFecioarei Maria 129

InvItatur1 la sfintul plrintele nostru Nicolae 133

471

www.dacoromanica.ro

472

Predoslovie la cuvintul de InvA41tur5. In DuminecaFlorilor 139

Cuvint de InvAtaturá, si de umilint5. In DuminecaFlorilor 140

CuvInt de InvAtAturl la Preobrajeniia Domnului nostruIisus Hristos 149

CuvInt de InvIt1turä la octomvrie 26, In zioa sfIntuluisi marelui_-mucenic Dimitrie, izvoritoriului de mirasupra cutremurului 156

tnvItatura la noemvrie 8, In zioa Slborului sfintilorIngeri. 164

CuvInt de InvAtItur5. In 26 a lunii lui octomvrie, asupracutremurului si a marelui mucenic Dimitrie izvorito-riului de n'ir 174

CuvInt de InvI4Itur5. In Dumineca Florilor 183

CuvInt de InvatAturg asupra omului mort 188

InvItIturä clnd sä face parastas 192

CuvInt de InvItAtura In 25 a lunii dechemvrie, lanasterea Domnului nostru Iisus Hristos 194

CuvInt de InvAtAtur6. la Dumineca Florilor 202InvItatura asupra pocAintii 211CuvInt de InvI45.tua la pogrebaniia omului prestAvit 221Cuvint de InvAtAturä iarl la prestevirea omului 224Scrisoarea la leat 7220, In luna ghenarie, In 13 zile 226

Duminea, la fevruarie 3 zile, rAspunsul ce am dat a doaoari 232

Incep&tur5, si InvItAturä pentru ispovedanie 234

CHIPURILE VECHIULUI g NOULUI TESTAMENT .... 239

ASEZAMINTUL MANA STIRII ANTIM 323

INVATXTURÀ PENTRU TAINA POCAINTII 347

Pentru poclint5, in scurt si invataturl de folos 349

Pentru pocAintg. Ce lucru iaste si cu ce mijloc sl c1stig5.si cum s5. s5. faa partea cea dentii 351

Pentru ispovedanie 354

Pentru facerea canonisirei 356

A doao parte. ti ce chip sl cade s5. fie duhovnicul sicum a ispoveduiascl si s5. Indireptéze pre oameni.. 357

Ce s5. cade a intreba duhovnicul pre cel ce s5. ispovedu-iaste si cum s5. Inceap5. 357

www.dacoromanica.ro

INVATATURA. BISERICEASCA. 363

Scara acestii carticele 367Ruglciunea care au 11.Iva-tat pre apostoli Domnul nostru

Iisus Hristos Tat5.1 nostru carele esti In ceriuri" 368MArturisirea credintii, carea s5. Imparte In 12 ala-

tuiri 369Céle sapte taini ale sfintei besérici 372Ce putere si ce dar au acéste sapte taini 372Pentru taina dumnezeestii Liturghii 373Pentru rInduiala preotiei 373Pentru taina ispovedaniei sau a poaintei 374Pentru taina nuntii cei pre lége 374Pentru taina maslului 374Noao porunci mari ale beséricii 375Zéce porunci ale lui Dumnezeu, de la a 2 Lége, cap. 5 376

apte daruri ale Duhului SfInt, carele slut. Isaia, cap. 37611, stih 2 376

Trei fapte bune ale blagosloviei. 1 Cor<intheni>, cap. 13,stih 13 376

Patru bunlati ale sufletului 377Patru bungtAti ale trupului 377apte pAcate de moarte 377apte faceri de bine Impotriva acestora 377

Céle 12 roduri ale milosteniei, dupa cum scrie la Mathei,cap 15. 377

Alte Inv54äturi trebuincioase 378Pricinile pentru care fiestece preot are voe sa slujeascl

In noriia altuia 380

CAPETE DE PORUNCA 385

Mijlocirile cu carele pot a rImie dietile temeinicenestrImutate 391

Mijlocirile cu care pot sl ràmle foitele zéstrilor temei-nice si nestrImutate 393

PREFETE, DEDICATII, POSTFETE 395

Postf ata Evangheliei" greco-romane, tipArit5. laBucuresti, In anul 1693 397

Dedicatia Psaltirei" rom&nesti, tipIrita la Bucuresti,In anul 1694 398

Dedicatie la cartea lui loan Cariofil, Manual despreclteva nedumeriri", tip5ritA la Snagov, In anul 1697 399

Prefata Gramaticii" slavonesti, tipgrit5. la Snagov,In anul 1697 402

473

www.dacoromanica.ro

Dedicatia din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eorto-loghion", tipAritá. in grece§te la Snagov, in anul 1701 404

Dedicatia din Noul Testament", tipArit la Bucure§ti,in anul 1703 406

Prefat5. la Vietile paralele" de Plutarh, tipgrite ingrecWe la Bucure§ti, in anul 1704 408

Dedicatia din Ceaslovul" tradus de Antim §i tip5ritla Ttrgov4te, in anul 1715 409

Dedicatia manuscrisá a lui Antim de pe exemplareleEvangheliei" georgiene, tiplritl la Tif lis, inanul 1709 411

Note 415

Glosar 457

Bibliografie 463

www.dacoromanica.ro

Lector : ELISABETA BRANCU$Tehnoredactor : POMPIL1U STATNAI

Apdrut 1972. Hirtie Upar A. de 63 g/m2. For-mat 600X900116. Colt ed. 35,32. Colt Upar 33,75. A.nr. 390211971. C.Z. pentru bibltotecile mart si rniat

859-0.

Tiparul executat sub comandanr. 1481 la

Intreprinderea PoligraficaIS Decembrie 1918,

str. Grignre Alexandrescu nr. 89-97.Bucuresti,

Republica Socialista Romania.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro