20
Fără prejudecăti! … fiecare om reprezintă o valoare Elaborat de Centrul de Reintegrare Socială ONISIM în cadrul proiectului „Egalitatea de şanse – resursă pentru viitor mai sigur” Bistriţa • 2013

anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

  • Upload
    others

  • View
    27

  • Download
    1

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

Fără prejudecăti! …fi ecare om reprezintă

o valoare

Elaborat de Centrul de Reintegrare Socială ONISIM în cadrul proiectului

„Egalitatea de şanse – resursă pentru viitor mai sigur”

Bistriţa • 2013

Proiectul „Egalitatea de şanse – resursă pentru viitor mai sigur”

este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică,

program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe,

sponsorizat de Raiffeisen Bank,

administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Egalitatea de şanse – resursă pentru viitor

mai sigur

Page 2: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

Autori

psiholog Pintican Iosif Director Centrul de Reintegrare Socială ONISIM

asistent social Hognogi IoanaŞef Serviciu psiho-social Centrul de Reintegrare Socială ONISIM

Fundaţia Centrul Creştin de Reintegrare SocialăONISIM

Contact:Centrul ONISIM Bistriţa, str. Compozitorilor, nr. 6D

0263234541; 0740599980 www.onisimbn.ro

Page 3: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

,,Să nu ne temem niciodată de hoţi şi de ucigaşi. Acestea sunt numai primejdiile mărunte. Să ne temem de noi înşine. Prejudecăţile – iată hoţii, viciile – iată ucigaşii. Primejdiile mari sunt înlăuntrul nostru. Ceea ce ne ameninţă viaţa sau punga n-are nici o importanţă. Să nu ne gândim decât la ceea ce ne ameninţă sufletul.”

Victor Hugo – Mizerabilii

Page 4: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)
Page 5: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

3

Introducere

Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi) sunt persoane vulnerabile vis-à-vis de problemele eco-nomice şi sociale din comunitate şi sunt expuşi pericolului de a nu reuşi să se integreze în societate, săvârşind astfel fapte nechibzuite în mod repetat.

Pentru a facilita procesul de reintegrare socială a foştilor deţi-nuţi, este necesar a orienta o parte importantă a resurselor comuni-tare spre ajutorarea lor.

Privarea de libertate, în calitate de măsură preventivă sau pe-deapsă penală (închisoarea şi detenţia pe viaţă), prevăzute de lege şi aplicate de către instanţa de judecată, constituie o măsură complexă ce ridică o serie întreagă de probleme. Astfel, pe lângă multiplele probleme de ordin personal ale deţinuţilor, extrem de dificile, cum sunt cele de: izolare, renunţare la modul obişnuit de viaţă, îndepăr-tare temporară de familie şi societate, limitarea exercitării anumitor drepturi, obligativitatea respectării unui program, probleme de sănă-tate, muncă şi alte necesităţi lasă urme şi după eliberare.

Ex-deţinuţii, fiind consideraţi persoane defavorizate, au nevo-ie de ajutor din partea instituţiilor statale, centrale sau locale, pentru integrarea mai rapidă în societate, inclusiv pe piaţa muncii. În acelaşi timp, instituţiile respective, conştientizând faptul că persoanele libe-rate din detenţie ar putea comite alte infracţiuni, în cazul în care acestea nu au nici o susţinere din partea statului, ar trebui să se im-plice mai mult, prin acordarea ajutorului necesar pentru persoanele respective. Important este de a identifica instituţiile în care persoa-nele liberate din detenţie au mai multă încredere şi de la care aşteap-tă ajutorul necesar.

Page 6: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

4

Prezentul ghid are scopul informării populaţiei, a rudelor şi prietenilor, persoanelor aflate în penitenciar referitor la aspecte im-portante care trebuiesc îndeplinite ca aceste persoane vulnerabile să aibă o reală şansă la incluziune socială.

Discriminarea – problema societăţii actuale Dacă ideile plutesc în aer, prejudecăţile sunt însuşi aerul pe

care-l respirăm. Şi, deşi nu suntem conştienţi de conţinutul lor sau de ceea ce reprezintă, ele asigură, alimentează nevoia noastră vitală, elementară de cunoaş-tere. Ca orice mediu universal, prejudecăţile sunt arareori sesizate, dar atunci când se fac simţite i-au forma unor dezlănţuiri stihiale, în cursul cărora totul pare zdruncinat din temelii.

După cum nu-mele ne-o spune, pre-judecata nu este lipsă de judecată sau nejudecată, ea nu se opune judecăţii ci doar o pre-cede, o anticipează, o pregăteşte. Prejudecata este anterioară judecă-ţii, prealabilă, şi, în sensul acesta, împărtăşeşte ceva comun cu jude-cata, este pe jumătate judecată.

Mergând mai departe, ajungem la concluzia că după ce indi-vidul ajunge la a judeca anumite fapte sau persoane, următorul pas este de a avea o anumită atitudine şi un anumit comportament faţă de acea faptă sau persoană.

Page 7: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

5

În cazul nostru, o persoană care a suferit o pedeapsă privativă de libertate, adeseori se confruntă cu situaţii în care colegii de la lo-cul de muncă au o atitudine nepotrivită faţă de acesta, aducând un anumit prejudiciu personalităţii individului. Acelaşi lucru se întâm-plă şi în celelalte medii în care îşi desfăşoară viaţa această persoană – familie şi prieteni.

În acest context, în cele ce urmează, prezentăm câteva as-pecte legislative care fac referire la egalitatea de şanse a persoa-nelor care au suferit o pedeapsă privativă de libertate.

A discrimina înseamnă a diferenţia sau a trata diferit două per-soane sau două situaţii, atunci când nu există o distincţie relevantă între acestea sau de a trata într-o manieră identică situaţii care sunt în fapt diferite. Principiul non-discriminării reprezintă un principiu general al legislaţiei UE. El este menţionat expres în numeroase dis-poziţii ale tratatelor. Carta UE privind Drepturile Fundamentale l-a proclamat în mod solemn în decembrie 2000, deşi acest document nu are încă forţă juridică obligatorie. Carta face parte din Tratatul Constituţional, şi în momentul în care acesta va fi ratificat de către toate cele 25 de state membre, ea va deveni obligatorie.

Procesul ratificării Constituţiei Europene este în prezent în desfăşurare în întreaga Uniune Europeană. Articolul 21(1) din Car-tă statuează:

„Orice discriminare bazată pe orice criteriu precum sex, rasă, culoare, etnie sau origine socială, trăsături genetice, limbă, religie sau credinţă, opinie politică sau de altă natură, apartenenţă la o minori-tate naţională, proprietate, naştere, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală este interzisă.”

Page 8: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

6

Sancţiuni în cazul constatării faptelor de discriminare

Faptele de discriminare reglementate de O.G. 137/2000 pri-

vind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare sunt definite ca fiind contravenţii şi în cazul constatării acestora Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării poate aplica sancţiunea amenzii contravenţionale. Cuantumul amenzii este între 400 şi 4.000 de RON atunci când discriminarea vizează o persoană fizică, respectiv între 600 şi 8.000 de RON dacă discriminarea vizea-ză un grup de persoane sau o comunitate.

Dacă hotărârea Consiliului rămâne definitivă şi irevocabilă, victima discriminării poate solicita despăgubiri pe calea instanţelor judecătoreşti. Dacă fapta de discriminare este constată direct pe ca-lea acţiunii judecătoreşti, atunci victima discriminării poate obţine restabilirea situaţiei anterioare şi despăgubiri.

La cerere, instanţa poate dispune retragerea sau suspendarea de către autorităţile emitente a autorizaţiei de funcţionare a persoa-nelor juridice care, printr-o acţiune discriminatorie cauzează un pre-judiciu semnificativ sau care, deşi cauzează un prejudiciu redus, în-calcă în mod repetat prevederile în materia nediscriminării.

Pentru mai multe informaţii pe acest subiect recomandăm lu-crarea „Analiza diagnostic a cadrului legal şi instituţional în domeni-ul egalităţii de şanse şi de gen în România”, Bucureşti, Centrul de Resurse Juridice, 2010, disponibil la www.nondiscriminare.ro

Solomon, Johnson, Travis şi McBride (2004) precizează trei faze necesare pentru o reintegrare cu succes:

1) protejarea şi pregătirea prin intermediul programelor insti-tuţionale

Page 9: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

7

2) controlul şi refacerea prin intermediul programelor de tranziţie în comunitate

3) susţinerea şi suportul prin o combinaţie de programe ce vi-zează comunitatea pe un termen lung.

Într-un studiu din 2003, Seiter si Kadela indică trainingurile

de formare profesională, programele de căutare a unui loc de munca, programele de reabilitare a consumului de droguri, programele îna-inte de eliberare şi cele după eliberare, ca cele mai eficiente progra-me. Deşi există numeroase chei pentru o reintegrare reuşită, Travis sumarizează cinci principii esenţiale:

1) pregătirea pentru reintegrare (calificări şi aptitudini care se vor concretiza în locuri de muncă la eliberare),

2) construirea unor legături între închisori şi comunităţi, 3) momentul eliberării, eliberarea din închisoare nu este fina-

lul procesului, 4) formarea unui cerc de suport cu influenţe pozitive, 5) promovarea unei reintegrări reuşite. Visher şi Travis, în 2003, precizează că reintegrarea pe termen

lung a persoanelor private de libertate va depinde de următoarele caracteristici personale:

- circumstanţele anterioare închisorii (caracteristicile familiei, profilul demografic, experienţa profesionala, calificările profe-sionale)

- experienţele din închisoare (durata pedepsei, participarea la programele de tratament, contactul cu familiile şi prietenii, pregătirea înainte de eliberare)

- experienţe imediate după închisoare (momentul eliberării, ne-voia unei locuinţe, suportul familiei)

Page 10: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

8

- experienţele integrării în comunitate (experienţele angajării, influenţa apropiaţilor, legăturile familiale, serviciul social de suport, supravegherea justiţiei).

Situaţii cu care se confruntă persoanele private de libertate după liberare

Impactul încarcerării şi mai apoi al liberării afectează puternic

individul. Viaţa în acest mediu securizat reprezintă deseori opusul vieţii dinainte de încarcerare (relaţionare, stil de viaţă, impunerea unor noţiuni de ordine şi disciplină). Controlul strict al comporta-mentului, impunerea unui regim de viaţă sever, limitarea serioasă a fluxului comunicaţional cu exteriorul generează la persoanele priva-te de libertate stări tensionale accentuate. Acestea sunt în multe si-tuaţii amplificate de stările de incertitudine care-l cuprind pe acesta, el neştiind care este stadiul dezvoltării sociale din afară. El îşi creio-nează o imagine virtuală cu lumea exterioară de cele mai multe ori în necorcondanţă cu realitatea. Astfel la liberare din penitenciar, este supus unui şoc căruia trebuie să îi facă faţă. Adaptarea şi inadaptarea la viaţa socială după liberare sunt analizate ţinând cont de condiţiile de detenţie, de starea de recidivă şi, în special, de conduitele abordate.

Chiar dacă mulţi deţinuţi au avut înainte de a intra în peniten-ciar o personalitate robustă, în timpul executării pedepsei se insta-lează o sensibilitate progresivă la mediu, o intoleranţă emoţională, toate acestea conturând un posibil potenţial patogen al mediului privativ.

Credem că răul trebuie tăiat de la rădăcină, că educaţia poate să îndrepte societatea. Dacă toţi copiii ar beneficia de legea care

Page 11: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

9

spune că au dreptul la protecţie, nu ar mai fi nevoie de penitenciare. Realitatea este că trăim într-o societate extrem de ipocrită, poate e şi nevoia de a revărsa frustrarea asupra unei situaţii aflate la îndemână, este cineva care a fost prins şi te simţi bine în comparaţie cu el. Noi doar ne amăgim că dacă îi trimitem în închisoare această problemă a fost rezolvată. Noi am pune accentul pe educaţie, în momentul în care majoritatea deţinuţilor au un nivel de educaţie scăzut, provin din medii care nu sunt propice oricărei evoluţii umane, ei sunt aproape predestinaţi. Aş încerca să pun în aplicare legea româneas-că, cea care spune că toţi copiii au dreptul la protecţie. Îi vedem pe stradă, după care noi, cetăţenii, suntem foarte indignaţi că îi vedem în penitenciare. O să ajungem să credem că sunt răi şi trebuie să ajungă la închisoare. Vedem, însă, că acolo ajunge şi un fiu de medic care consumă droguri, e vorba nu neapărat de cei săraci şi needucaţi, e problema noastră, a tuturor.

Locul de muncă – punct de plecare a egalităţii de şanse

Găsirea unui loc de muncă pentru un fost deţinut este esen-

ţială, deoarece acesta descoperă respectul de sine şi o linişte care vine din munca onestă. De asemenea, având un loc de muncă, fostul prizonier ia contact cu oameni noi, de la care poate învăţa şi dezvolta ca om. Locul de muncă îi asigură o ocupaţie prin care se poate între-ţine, îi reda respectul de sine. Fostul deţinut se confruntă cu preju-decata oamenilor, fiindu-i greu să îşi găsească un loc de muncă, mai ales acum când rata şomajului e ridicată, inclusiv celor pregătiţi fiindu-le dificil să găsească un loc de muncă.

Page 12: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

10

Persoanele private de libertate după ce ies din închisoare, pri-

mul pas pe care trebuie să-l facă pentru a se reintegra în societate e căutarea unui loc de muncă. Din păcate, de cele mai multe ori se lo-vesc de reticenţa angajatorilor. Sunt „expediaţi" repede fără să fie întrebaţi dacă au experienţă sau dacă au vreo calificare în acel dome-niu. În astfel de cazuri de discriminare, Ordonanţa 137/2000 preve-de, la articolul 7, o amendă între 600 şi 6.000 de lei.

Ca şi angajator, nu faptul că există anumite sancţiuni trebuie să ne determine să acordăm o şansă, ci gândul că în situaţia lui ar putea fi oricare dintre angajaţii actuali ai firmei. Apoi, el şi-a ispăşit pedeapsa faţă de societate şi s-ar putea să fie mai motivat să mun-cească cu eficienţă, astfel să aducă un plus de valoare activităţii deru-late.

Recomandăm angajatorilor să fie deschişi faţă de astfel de per-soane deoarece beneficiile pot fi multiple atât pentru firmă cât şi pentru societate în general, dar mai ales pentru persoana în cauză – acordând şanse reale stimulăm dezvoltarea conştiinţei din individ şi încrederea în societate ceea ce îl va determina să fie recunoscător angajatorului dându-şi toată silinţa să nu dezamăgească.

Tot din categoria sfaturilor este şi îndemnul nostru de a moni-toriza în prima perioadă după angajare relaţiile pe care le are în ca-drul colectivităţii de muncă, atitudinile şi limbajul lui dar şi ale cole-

Page 13: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

11

gilor. E important să i se dea sfaturi prieteneşti despre modul în care trebuie să relaţioneze cu echipa şi colegii de muncă.

Legătura familiei cu deţinutul O importanţă deosebită pentru deţinut o are păstrarea legătu-

rii cu lumea de dincolo de pereţii instituţiei penitenciare. Veştile despre primul pas al copilului, despre reuşita lui la şcoală, despre prietenii care s-au căsătorit, despre alte evenimente care au avut loc în absenţa sa, vor contribui la conştientizarea de către deţinut a gre-şelii comise şi evitarea comiterii unei noi infracţiuni.

Familia este foarte importantă pentru reintegrarea foştilor in-fractori, sprijinul acesteia obligându-i moral pe aceştia să devină pă-rinţi sau soţi mai buni. Fostul deţinut are nevoie de înţelegerea fami-liei sale, de dragostea şi suportul fiecărui membru.

Page 14: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

12

Trebuie să ştiţi că:

- familia este o valoare pentru deţinut;

- este mai uşor a suporta izolarea când ştie ca familia îl aşteaptă;

- prin acţiunile tale îl poţi ajuta să se elibereze mai devreme. Pentru asta este important ca tu să ţii contactul permanent cu

deţinutul: să-i scrii sau să-i răspunzi la scrisori, să-l vizitezi ori de câte ori ai posibilitatea, să-i expediezi în măsura posibilităţilor colete şi pachete cu provizii, haine şi alte bunuri permise.

Este foarte important să ai cu tine actele de identitate şi actele care ar permite stabilirea gradului de rudenie, precum ar fi: paşapoar-tele, buletinele de identitate, certificatele de naştere şi de căsătorie.

Ca membru a familiei sau prieten îţi sugerăm să îl îndemni să menţină relaţia cu Dumnezeu, să participe la programe religioase, să meargă la biserica din penitenciar. Echilibrul sufletesc este impor-tant în viaţa oricărui individ, ajutând-ul să meargă mai departe indi-ferent de situaţia de viaţă în care se află.

Vizitează persoane private de libertate – au nevoie ca societatea să fie alături de ei!

Dacă doreşti să faci un lucru extraordinar de altruist şi filan-

tropic, faptul că vizitezi o persoană privată de libertate îţi va garanta acest lucru.

Nu e nevoie să fi rudă cu persoana care execută o pedeapsă privativă de libertate, pentru a o vizita. Este suficient să o faci în cali-tate de voluntar prin intermediul Fundaţiei Centrul de Reintegra-re Socială ONISIM – Bistriţa, str. Compozitorilor, nr. 6 D, tel 0263-234.541; 0740-599.980.

Page 15: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

13

Ce trebuie să faci pentru a avea o întrevedere cu persoana privată de libertate?

Pentru a putea vizita persoana privată de libertate trebuie să

fie realizate următoarele acţiuni:

- să iei legătura cu Centrul ONISIM pentru informaţii;

- să mergi la instituţia penitenciară în zilele în care se permite vi-zitarea deţinuţilor.

Fii atent!

Vizitarea deţinuţilor se permite de luni până vineri, cu excep-ţia zilelor care oficial au fost declarate zi de odihnă.

- să depui o cerere la şeful instituţiei penitenciare;

- să primeşti permisul de întrevedere;

- să fii informat despre regulile de conduită în timpul întrevederii;

- să depui la păstrare în încăperile special amenajate bunurile şi obiectele, introducerea cărora pe teritoriul instituţiei peniten-ciare este interzisă (telefoane mobile, bani, genţi, pachete, ar-me, muniţii etc.);

- în anumite situaţii, să fie efectuat controlul lucrurilor personale şi a îmbrăcămintei tale;

Page 16: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

14

- dacă este vorba despre o întrevedere de lungă durată, să ai cu tine obiectele necesare pentru o perioadă mai lungă, dar care să nu fie interzise în instituţia penitenciară;

- să respecţi pe tot parcursul vizitei regulile de conduită în tim-pul întrevederii;

- Este foarte important să ai cu tine actul de identitate. Comunitatea trebuie să depăşească prejudecăţile legate de

foştii infractori şi să-i ajute pe aceştia a se reintegra. Comunitatea a fost locul unde intenţia de a săvârşi delictul a apărut şi unde delictul s-a produs. Societatea civilă trebuie să fie conştientă de aceste lucruri şi să acţioneze în consecinţă, străduindu-se să găsească mijloace de reintegrare pentru foştii condamnaţi

Câteva sfaturi utile atunci când te întâlneşti cu ruda sau prietenul ce s-a eliberat din penitenciar

De la primele întâlniri cu ruda sau prietenul ce s-a întors din

penitenciar, fii înţelegător şi ajută-l să-şi rezolve problemele.

1. Fii liniştit, nu reacţiona negativ, îl poţi găsi nepregătit. 2. Mergeţi împreună în locaşurile sfinte, pentru al ajuta să-şi pu-

rifice conştiinţa şi să se împace cu Dumnezeu şi cu sine însuşi. 3. Ajută-l să-şi găsească un loc de muncă sau să frecventeze cur-

suri de instruire profesională. 4. Sfătuieşte-l să trăiască cinstit şi să ţină cont de reguli, îndeam-

nă-l să întrebe, atunci când nu este sigur de ceva, ca să nu mai ajungă în conflict cu legea.

5. Insistă să evite consumul de alcool şi anturajul care l-au „dus” în Penitenciar.

Page 17: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

15

6. Convinge-l să se prezinte la sectorul de poliţie, pentru a se în-registra.

7. El are nevoie să fie liber cu familia şi prietenii în comunitate. În funcţie de nevoile pe care le are, îl poţi sprijinii şi îndruma

către instituţiile de mai jos:

1. La Primărie – Poate beneficia de date privind evidenţa po-pulaţiei; servicii de asistenţă socială; clarificarea problemelor de stare civilă; audierea pentru soluţionarea diferitor proble-me de nivel local; i se acordă ajutor în soluţionarea alegerii domiciliului;

2. La Inspectoratul Şcolar Judeţean – rezolvarea problemelor privind studiile.

3. La Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Co-pilului – poate beneficia de Consiliere familială; Asistenţă psihosocială; Plasament temporar; Organizarea şi desfăşura-rea activităţilor în timpul liber la locul de trai în centrele pen-tru minori; Suport material temporar familiilor cu copii în si-tuaţie de risc; Reintegrarea copiilor abandonaţi în familiile lor naturale;

4. La Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă – poate beneficia de Orientare şi formare profesională; In-formarea gratuită cu privire la locurile de muncă vacante; Po-sibilităţi de calificare, recalificare sau perfecţionare

Page 18: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

Centrul Creştin de Reintegrare Socială „ONISIM” Din anul 2002, Fundaţia Centrul Creştin de Reintegrare Socială

ONISIM oferă diverse servicii sociale pentru persoanele aflate în dificultate. Activitatea a început cu derularea unui proiect social în colaborare cu Peniten-ciarul Bistriţa prin care, persoanele private de libertate şi cele care au liberat din detenţie, erau sprijinite moral şi ajutate în procesul de schimbare a mentali-tăţii de infractor şi adaptarea la realităţile societăţii. Una din nevoile constatate a fost lipsa posibilităţilor de a se întoarce în comunitatea din care au plecat, neavând o locuinţă; astfel sa construit o clădire care în prezent are o capacita-te de cazare de 24 de locuri la standarde europene de calitate.

În decursul timpului serviciile noastre s-au extins la Penitenciarul Târgu Mureş, Gherla şi Aiud, în prezent oferind ajutor mai multor categorii vulnerabile, sprijinind inclusiv persoane fără adăpost, persoane cu un nivel socio-economic scăzut şi persoane care au un handicap fizic.

Centrul ONISIM este acreditat pe oferirea de servicii sociale: - identificare şi evaluare - informare în domeniu - consiliere socială - consiliere psihologică - mediere socială - cazare pe perioadă determinată Privarea de libertate adună la un loc profile psiho-comportamentale

cu nevoi morale care se accentuează în perioada detenţiei ceea ce consti-tuie o prerechizită a recidivei. Şocul încarcerării, contactul cu subcultura de penitenciar are o influenţă deosebită asupra vieţii şi comportamentului deţi-nutului, afectând grav sentimentul de siguranţă al acestuia.

În faţa acestor realităţi, Centrul ONISIM întâmpină societatea cu un pachet de programe şi strategii pentru contracararea efectelor negative a privării de libertate (deteriorarea relaţiilor sociale, probleme morale şi psihi-ce, etc.) şi în al doilea rând, sprijină clientul în vederea reintegrării sociale, pe scurt spus, îl învăţăm să „pescuiască singuri”.

Experienţa acumulată în mai mult de un deceniu de activitate, ne în-dreptăţeşte să spunem că suntem o forţă utilă a societăţii în eforturile ei de a contracara fenomenul infracţional.

Page 19: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

Autori

psiholog Pintican Iosif Director Centrul de Reintegrare Socială ONISIM

asistent social Hognogi IoanaŞef Serviciu psiho-social Centrul de Reintegrare Socială ONISIM

Fundaţia Centrul Creştin de Reintegrare Socială ONISIMContact:

str. Compozitorilor, nr. 6D 0263234541; 0740599980

www.onisimbn.ro

Page 20: anse ş Egalitatea de pentru viitor ă – resurs Fără ... · Victor Hugo – Mizerabilii . 3 Introducere Cei care au suferit o pedeapsă privativă de libertate (au fost încarceraţi)

Fără prejudecăti! …fi ecare om reprezintă

o valoare

Elaborat de Centrul de Reintegrare Socială ONISIM cu sprijinul grupului de acţiune locală

în cadrul proiectului „Egalitatea de şanse – resursă pentru viitor mai sigur”

Bistriţa • 2013

Proiectul „Egalitatea de şanse – resursă pentru viitor mai sigur”

este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică,

program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe,

sponsorizat de Raiffeisen Bank,

administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Egalitatea de şanse – resursă pentru viitor

mai sigur