Animatie Stradala Pentru Schimbare Sociala

8/15/2019 Animatie Stradala Pentru Schimbare Sociala

1/137


2/137


3/137


4/137


5/137


6/137


7/137


8/137


9/137


10/137


11/137


12/137


13/137


14/137


15/137


16/137


17/137


18/137


19/137


20/137


21/137


22/137


23/137


24/137


25/137


26/137


27/137


28/137


29/137


30/137


31/137


32/137


33/137


34/137


35/137


36/137


37/137


38/137


39/137


40/137


41/137


42/137


43/137


44/137


45/137


46/137


47/137


48/137


49/137


50/137


51/137


52/137


53/137


54/137


55/137


56/137


57/137


58/137


59/137


60/137


61/137


62/137


63/137


64/137


65/137


66/137


67/137


68/137


69/137


70/137


71/137


72/137


73/137


74/137


75/137


76/137


77/137


78/137


79/137


80/137


81/137


82/137


83/137


84/137


85/137


86/137


87/137


88/137


89/137


90/137


91/137


92/137


93/137


94/137

Metodele anima ţ iei stradale – Alte Metode

93 Animaţie stradal ă – ghid practic

Alte metode de anima ţie stradal ă

Suntem sincer tri ti deoarece nu putem acoperi întreaga gam ă

de metode şi tipuri de activit ăţi ce pot fi realizate în anima ţiastradal ă, sunt multe, generoase şi surs ă de inspira ţie maxim ă. Însă,să recunoa ştem pentru un prim demers de acest gen ar trebuit s ă prioritiz ăm, să select ăm şi să nu supraînc ărcam doritorul şi curiosul

în anima ţiei stradal ă care e şti chiar TU!Vom mai expune în acest capitol înc ă dou ă metode de

anima ţie într-o manier ă mai succint ă pentru c ă nu sunt metode cenecesit ă explica ţii elaborate: cinemaul mobil i muzica (şi dansul).

Cinema MobilExact, precum şi numele îi spune, reprezint ă o modalitate flexibil ă de aprezenta filme de toate felurile, pentru un public extrem de variat, într-omultitudine de situa ţii. Proiecţii, spoturi, videoclipuri, documentare, filmeartistice, interviuri, experimente, emisiuni, concursuri, evenimente sportive,show-uri, etc. pot ajunge s ă fie vizionate în cele mai neobi şnuite locuri decătre un public care poate în mod normal nu ar face un efort s ă vizionez e a şaceva.

Cu aceast ă metod ă se pot prezenta:filme cu valoare educativ ă în spa ţii rurale sau dezavantajate social, financiar;spoturi şi clip-uri pentru cre şterea con ştientiz ării pe teme variate în baruri, şcoli, parcuri;evenimente sportive în pie ţe centrale pentru a stimula realizarea de activit ăţi de grup, creareaunui sentiment de comunitate;documentare de interes general sau specific (care poate merge în locuri cu nevoie ) ;filme artistice premiate, şi tot a şa.

Cel mai important aspect care trebuie determinat este cine ar beneficia cel mai mult de pe urmavizionării acelui /acelor filme i în func ţie de asta se va putea determina i loca ţia cea mai potrivit ă pentru implementare.

Această activitate poate fi combinat ă cu discu ţii şi dezbateri, iar în func ţie detopic sau loca ţie, solicit ă sau nu o promovare anterioar ă pentru a aduna mult maimulţi oameni. Este oricum genul de metod ă care poate ajunge la foarte mul ţioameni şi cel mai frecvent se realizeaz ă pe timp de noapte , în corturi sau pepanouri de proiec ţie, iar pe timp de zi doar dac ă exist ă la dispozi ţie aparatur ă tehnic ă de foarte mare putere pentru ca filmul s ă fie suficient de vizibil.Ca cerinţe tehnice e nevoie de: panou de proiec ţie, generator de curent sau unsistem de panouri solare şi baterii care pot func ţiona mai multe ore pe bazaenergiei solare, o ma şină /dub ă de transport, sistem audio etc.Nu trebuie s ă ai abilit ăţi deosebite pentru a realiza acest tip de activitate, doar instrumentele

tehnice necesare, aprob ări de la autorit ăţi i un MOTIV bun


95/137

Metodele anima ţ iei stradale – Alte Metode


Muzică i dansCe e muzica şi ce e dansul deja ştii. Că exist ă o sumedenie de stiluri de muzic ă şi de dans şi astaştii, dar cum se utilizeaz ă aceste prea frumoase activit ăţi în anima ţia stradal ă tii? Probabil te gânde şti la trupe sau arti şti solo cântând pe la diferite col ţuri de strad ă şi aşteptândbeneficii financiare. Ai dreptate. În mod sigur ei sunt cei mai r ăspândi ţi muzican ţi în acestdomeniu. Când vorbim de arti şti stradali muzicali nu includem celebrit ăţile sau cei care au dejalansate diferite albume şi au recunoa ştere public ă masivă. Există însă şi alte scopuri pentruutilizarea acestor arte.Astfel, se poate face anima ţie stradal ă cu muzic ă i dansuri pentru:

atragerea publicului la un eveniment mai amplu;ca parte din campanii stradale mult mai mari şi diverse;ca parte a festivalurilor stradale;

oferirea unei ambian ţe plăcute într-o anumit ă locaţie; promovarea anumitor idei incluse în textul muzicii sau f ăcute vizibile şiprin pancarte sau chiar costuma ţia artistului/arti ştilor ;oferirea de ateliere creative de însu şire a abilit ăţilor muzicale;realizarea unui curs de dans spontan;ca activitate sportiv ă distractiv ă;a protesta artistic faţă de anumite decizii ce afecteaz ă spa ţiul public;şi lista poate continua.

O modalitate aparte de combina ţie a muzicii, a costuma ţilor inedite, aversurilor create de arti şti şi a diferitelor coregrafii este reprezentat ă de Majoretele Radicale (Radical CheerLeaders) ; majoretele de obiceisunt cele care anim ă spectatorii de la evenimentele sportive prindansuri şi versuri motiva ţionale; în forma lor radical , acesteapresteaz ă pe str ăzi, au costuma ţii mai impun toare coloristic i cadesign. În echipă sunt inclu şi membri de ambele sexe, coregrafia nueste foarte dificil ă, DAR textul este expus ca form ă de protest, cuscopul de con tientizare pe anumite teme, de tragere a unui semnalde alarm ă (de motivare a oamenilor în general, pentru a lua atitudinesau a reflecta la un subiect important pentru ei).

Abilităţile solicitate de muzic ă şi dansuri sunt în mod evident cele de talent artistic muzical, deritm şi cele fizice; pentru dansuri este nevoie de practic ă şi puţin talent. Dac ă te gânde şti s ă fii omajoret ă radicală să ştii că NU este necesar s ă ai nici o abilitate muzical ă sau de dans; totul secreeaz ă în echip ă, în func ţie de mesajul ce se dore şte a fi transmis.

Câteva întreb ări de reflec ţie temporar ă:Ce fel de film crezi c ă are nevoie s ă vad ă comunitatea ta atât de mult încât s ă merite a fi expus în buricul ora şului

Cum ar reac ţiona membrii din comunitatea ta la un spectacol al majoretelorradicale


96/137

Metodele anima ţ iei stradale – Forme de organizare


Forme organizate de anima ţie stradal ă

Cine face anima ţie stradal ă? Răspunsul evident ar fi: arti ş tii.

Dar cum fac ei anima ţie?Există mai multe forme de punere în practic ă a acestor minunate abilit ăţi, în func ţie şi de scopulpentru care sunt realizate!

În mod evident, cea mai u şoară formă de organizare este de fapt mai pu ţinorganizat ă. Vorbim aici de REALIZAREA INDEPENDENTĂ, chiar solitar ă aspectacolelor, solo sau în echip ă. În spatele organiz ării unui astfel deeveniment, se afl ă o ac ţiune spontan ă, manageriat ă doar de artistul în cauz ă şimenit ă să aduc ă beneficii artistului care presteaz ă. Spectacolul nu este oorganiza ţie sau institu ţie şi nu vizeaz ă un scop mai amplu. Exemplele cuprind:

cânt ăreţii de la col ţ de strad ă, jongleri practicându- şi hobby-ul prin diferite parcuri, clovnii care

modeleaz ă şi baloane, pictorii stradali, etc.Majoritatea metodelor expuse (exceptând teatrul), pot fi realizate şi ca ac ţiune independent ă .Parade

„Faci parad ă pe aici?” Era o întrebare mai veche cu sens peiorativ. Dac ă este s ă nereferim la anima ţie stradal ă însa, ei bine da, te invit ăm s ă faci parad ă pe aici .O parad ă se organizeaz ă în general în momentele importante ale anului, estelegat ă de tradi ţii sau de s ărbătorirea anumitor evenimente ale ora ului sau a ţăriirespective. Parada presupune deplasarea unor grupuri cu semnifica ţie specifică pentru evenimentul respectiv, pe un traseu care în general acoper ă zona central ă a unui ora ş şi care include toate sau cele mai mari str ăzi şi bulevarde. Exist ă

parade militare, parade pentru ziua independen ţei, parade gay, parada de ziua muncii, etc.Deplasarea se realizeaz ă în general pe un culoar special eliberat, cu o delimitare a publicului fa ţă de cei care fac parad ă. După cum şi numele sugereaz ă, reprezint ă o form ă prin care se arat ă ceva,f ără interac ţiune cu publicul şi f ără a fi influen ţată de acesta şi aştept ările lui.Parada în sine reprezint ă o form ă de anima ie stradal , însă poate include i în cadrul elementelorei metode de anima ţie:

ţ

ca forme distincte „ar ătate” publicului sauca forme suplimentare de animare a publicului (f ără a face parte din parad ă efectiv, ci caasisten ţă de anima ie )ţ

CarnavalCarnavalul poate fi şi el legat de anumite momente semnificative (s ărbători) aleanului, îns ă nu este determinat doar de acestea.

În mod clar este vorba de o acţiune tip petrecere care se realizeaz ă pe o durat ă variabilă de zile, care produce o atmosfer ă pozitivă de continu ă sărbătoare, de veseliecu muzic ă, dansuri, elemente de circ, mascarade, etc. Carnavalul ţinteşte un anumit tip deatmosfer ă care nu permite abordarea unor subiecte mai serioase sau momente de reflec ţie.TârguriTârgul reprezint ă un eveniment care nu are o durat ă mai mare de 3-4 zile şi care îmbin ă atmosfera de carnaval cu activitatea de marketing, de vânzare-cump ărare a unor produse de unanumit tip, specifice motivului pentru care se organizeaz ă târgul.


97/137

Metodele anima ţ iei stradale – Forme de organizare


Uneori este vorba de comercializarea doar a câtorva tipuri de produse, alteori îns ă oferta poate fiextins ă pentru a r ăspunde tuturor nevoilor comunit ăţii în care se organizeaz ă.Proteste, manifesta ţii publiceUn protest reprezint ă un tip de reac ţie faţă de anumite situa ţii, evenimente, sau decizii, fiind decele mai multe ori o reac ţie de contestare . Un protest are în vedere exprimarea opiniei cât maimultor persoane, cu scopul de a influen ţa opinia public ă sau chiar deciziile autorit ăţilor. Poate fidescris şi ca o form ă aparte de lobby. Observ ăm protestele în cadrul mi şcărilor de emancipare,feministe, a muncitorilor, legate de drepturile civile, anti-r ăzboi, abordând inegalit ăţi sociale,globalizarea, discriminarea rasial ă, poluarea şi schimb ările climatice etc.Protestul ca manifestare public ă poate include ac ţiuni de genul:

marş de protest (în general non-violent), cu pancarte care includmesajele promovate;

protest static cu pancarte;

picketare – un grup de persoane care ocup ă un spa ţiu în afara unui locde munc ă sau în fa ţa clădirii în care are loc un anumit eveniment şi fac dificilaccesul persoanelor în cl ădire; de regul ă sunt în aten ţia mass mediei.

Moarte pe strad ă - participan ţii la protest mimeaz ă că sunt mor ţi (cudiferite grade de realism), înso ţindu- şi protestul cu diferite mesaje scrise;

cântece de protest;Majorete radicale;nuditate public ă;

Campanii socialeO astfel de ac ţiune este realizat ă predominant de organiza ţii non-profit şi poate avea sus ţinereaunor diferi ţi finanţatori sau sponsori, şi chiar sprijinul unor institu ţii ale statului. Poate acoperisubiecte de genul celor abordate de proteste, cu men ţiunea c ă accentul va fi pus pe informare,educare, cre şterea con ştientiz ării pe anumite topici a celor care sunt afecta ţi direct sau indirect deastfel de probleme. O campanie social ă poate combina activit ăţi educative cu cele de anima ţiestradal ă. (vezi proiecte cu scop social, în urm ă toarele pagini.)

Festival În funcţie de scopul pe care îl are un festival poate include atât activit ăţii gen carnaval cât şi celedin campanii sociale. De şi termenul de „festival” originar era legat de o anumit ă sărbătoare („fest” ),

în ziua de azi define şte o gam ă largă de activit ăţi care se concentreaz ă pe o durat ă de 3-5 zile într-o loca ţie destul de populat ă. Festivalurile se pot categorisite în func ţie de:concentrarea în jurul unei anumite metode: teatru, anima ţie, film, muzic ă, etc.concentrarea în jurul unui anumit domeniu: medieval, literatur ă, art ă, romi, tinericoncentrarea în jurul unui subiect: discriminare, protec ţia mediului înconjur ător etc.

Câteva întreb ări de reflec ţie temporar ă Tu pe ce subiect ai vrea s ă te implici în organizarea unui festival?Ce problem ă a comunit ăţii tale te-ar împinge s ă faci o ac ţiune de protest?Care form ă de organizare crezi c ă este mai eficient ă în ceea ce prive ştestimularea nivelului de implicare al tinerilor în problemele societ ăţi?


98/137

Anima ţ ie stradal ă în scop social


Animaţia stradal ă în proiecte cu scop social

Iată-te la final de drum - drumul metodelor de anima ţie stradal ă pe care tocmai l-ai parcurs (înviteză sau f ără graba).

Cât de interesant a fost? Cum te sim ţi acum? Ce crezi?Ce trece prin c ăpşorul t ău? Î ţi faci ceva planuri?

Cert este c ă aventura ta nu se termin ă aici, ai parcursacest drum pentru a fi preg ătit s ă începi un altul pe careîl deschidem acum.Ar trebui s ă te gânde şti acum ce vrei s ă faci cu

informa ţiile acumulate în întregul capitol de metode deanima ţie stradal ă pentru c ă exist ă mai multe c ărăriposibile, îns ă noi oferim ghidare gratuit ă pe una singur ă.

Astfel, capitolul asta NU ţi se adreseaz ă dacă nu vrei s ă produci nici o schimbare în societatea în care tr ăieşti;nu crezi c ă anima ţia stradal ă poate transmite un mesaj social saupolitic;nu crezi c ă poţi face oamenii s ă reflecteze la un subiect importantpentru societate sau pentru via ţa lor;nu crezi c ă merit ă să te folose şti de anima ţia stradal ă pentru aschimba via ţa oamenilor;nu crezi c ă dacă aduni multe persoane la un loc prin anima ţiestradal ă poţi să faci ceva mai mult decât s ă îi faci să râdă sau s ă îianimi;nu î ţi pas ă în general de ce se întâmpl ă cu oamenii din jurul t ău;nu crezi c ă oamenii pot schimba ceva în societate, sau crezi c ă nu e treaba lor;nu crezi c ă oamenii se pot schimba;nu e şti voluntar de fel.

Ce zici? E ti pe drumul nostru sau nu?Dacă nu ...drum bun şi cale bătuta...ai s ă mai auzi de noi!

Daca DA, te felicit pentru alegere! Am ştiut de la bun început c ă oamenii speciali vin al ături de noi.

Întâi i întâi ce este un proiect cu scop social?Un astfel de proiect ar putea fi transpus într-o manier ă simplă: oameni pentru oameni (sun ă aclişeu, dar chiar îi concentreaz ă sensul). Un proiect cu scop social include un set de activit ăţi carevizează solu ţionarea unei probleme, sau nevoi a unui anumit grup ţintă.


99/137



Problema poate fi:nivelul de informare sau educa ţie pe un anumit subiect;discriminare, marginalizare, excludere;din sfera nerespect ării drepturilor omului; nivelul scăzut de implicare în problemele societ ăţii, apatia general ă;violenţa domestic ă;abuzul copiilor;oamenii str ăzii;nivelul scăzut al particip ării active;conflicte interpersonale, între genera ţii;nivelul de con ştientizare pe un anumit subiect;relaţii interetnice;corup ţia;legat ă de mediul înconjur ător şi poluare.

Grupul ţintă poate fi:o minoritate etnic ă;popula ţia general ă; femei;tineri, adolescen ţi;copii;popula ţia din mediul rural;familii

(fiecare grup poate avea aspecte suplimentare, specifice, care restrânge aria popula ţiei căreia i tepoţi adresa)

Există nenum ărate feluri de activităţi care pot fi realizate în cadrul unui proiect , toate având caobiectiv diminuarea efectelor negative ale unei probleme sau chiar solu ţionarea acesteia pentru unanumit grup de beneficiari. Aici nu este locul în care s ă detaliam posibilit ăţile de activit ăţi îngeneral, ci să reflectam la cele care pot implica anima ţia stradal ă.

Cum crezi ă putem folosi anima ţ ia stradal ă pentru a cre ş te nivelul de con tientizare al tinerilor cuprivire la efectele negative ale discrimin ă rii?

c ş

SauCum am putea s ă le oferim solu ţ ii legate de probleme pe care le întâmpin ă acas ă ?

Ceea ce reu e te cel mai important anima ţia stradal ă este s ă adune oamenii la unloc, iar ei pot deveni ţinta mesajului t u social ! Câteodat ă poate fi destul de lejersă atragi oameni curio şi, care s ă acorde câteva minute activit ăţii în sine.Ai mai multe posibilit ăţi prin care po ţi să îi „atingi”.Prin activitatea sau metoda în sine - din lista de metode de anima ţie parcursepână acum, care crezi c ă se preteaz ă la aşa ceva?


100/137



Iată sugestiile noastre de metode care pot include în miezul lor subiecte delicate:teatru experimental;teatru cu m ăşti şi cu umbre;flash mob;majoretele radicalepictura urban ă;anima ţie în nisip, z ăpadă;cinema mobil;parada, proteste, festivaluri.

După sau în timpul activit ăţii în sine:toate formele de anima ţie pot fi incluse aici;avem oamenii, ce facem cu ei ? Ei bine, putem s ă avem o echip ă cu abilit ăţi de comunicare şianaliză profund ă care s ă abordeze oamenii prezen ţi şi care printr-o discu ţie să le ofere atât

informa ţii concrete despre proiect şi scopul acestuia cât şi stimuli care îi pot incita la reflec ţieşi care cresc gradul de con ştientizare.este dovedit (atât în vânz ări, cercetare de pia ţa şi psihologie) faptul c ă o discu ţie 1 la 1 esteceea mai eficient ă din punct de vedere al mesajului primit i al profunzimii cu care se discut ă.Membrii echipei de proiect trebuie s ă aibă cuno ştinţe ample despre proiect ,astfel încât s ă incite beneficiarul la diferite teme de gândire şi să poat ă răspunde la întreb ările lor.Echipa de proiect ar trebui s ă fie vizibilă (ca şi imagine) pentru a putea atrage aten ţia şi celorcare nu vor neap ărat s ă urmăreasc ă acţiunile propuse dar vor s ă ştie CE SE ÎNTAMPLĂ.

Animaţia stradal ă folosită în astfel de proiecte...nu las ă oamenii confuzi sau cu întreb ări;merge în inima comunit ăţii, unde oamenii oricum î şipetrec timpul; orice om prezent reprezint ă un poten ţial beneficiar;scopul principal este s ă transmit ă mesajul respectiv ,cel secundar va fi spectacolul în sine.

Ce tip de probleme pot fi abordate în acest mod?conştientizare asupra anumitor subiecte;violenţa domestic ă;discriminarea, marginalizarea; corup ţia;apatia social ă.


101/137



Ce zici? Cum ţi se pare acest drum? Te inspir ă, te incit ă? Poate fi dificil şi cu multe provoc ări însă, cu siguran ţă î ţi va oferisatisfac ţii majore!

Câteva întreb ări de reflec ţie temporar ă Care crezi c ă sunt problemele cu efectele cele mai grave încomunitatea din care faci tu parte?Ce probleme consideri c ă pot fi cu un mai mare succes abordateprin anima ţia stradal ă?Cum crezi c ă vor primi oamenii o astfel de abordare, care crezică vor fi reac ţiile lor?Care ar putea fi punctele tari şi punctele slabe în utilizarea

anima ţiei stradale în scop social?Cum crezi c ă poţi măsura schimbarea pe care un astfel de proiecto aduce într-o comunitate?


102/137

Anima ţ ie stradal ă în scop social - Proiecte


Proiecte de anima ţie stradal ă cu scop social

Deşi e o lume a trecutului, merit ă explorat ă şi analizat ă, pentru c ă cel pu ţin în acest domeniuexperien ţa altor oamenii poate ajuta şi inspira.Odată cu teatrul experimental s-au folosit diferite tipuri de arte caresă implice direct oamenii din afara procesului nu doar pentru a luaparte la crea ţie, ci pentru a se re-c ea pe ei în i i, ceea ce reprezint ă un pas uria ş în evoluţia societ ăţi moderne.

r

S-au creat multe activit ăţi pentru oamenii care se confrunt ă cudiferite probleme, s-au folosit diferite metode şi iniţiative îndrăzne ţecare cuprindeau arta teatral ă sau anima ţia stradal ă, şi ele şi-au atins

obiectivele. Func ţioneaz ă!!!

În acest capitol vei putea afla cum au f ăcut al ţii schimbare social ă prin anima ţie stradal ă înRomânia (pentru c ă î ţi este un spa ţiu mai familiar, nu-i a şa?), dar vei primi si câteva exemple dinlume.

Astfel iţi vei găsi răspunsuri la întreb ările:Cine CumPentru cineCe rezultate au fost ob ţinuteCe-a fost bine şi ce-a fost r ăuCe s-a întâmplat dup ă

Aceste întreb ări î şi vor afla r ăspunsul în special în cazul proiectelor din România, r ămânând cadespre proiectele din afara sa discutam mai pe larg cu alt ă ocazie, când ne vom apleca mai multasupra altor aspecte; în orice caz, informa ţii vor fi din bel şug.

Bun, spor la luat noti ţe! Mari i viitori mae trii î şi deschid por ţile către tine, ca s ă î ţi dezvăluie

unele din cele mai str ălucitoare secrete despre cum se face schimbarea social ă prin anima ţiestradal ă!

ş ş


103/137

Anima ţ ie stradal ă în scop social - Proiecte în România


Proiecte de anima ţie stradal ă în scop social- România -

Românic ă , dulce Românic ă ….Precum ş tim, multe probleme te fr ă mânt ă i mul i oamenii se agit ă s ă te ajute,precum mul ţ i oameni te sap ă ş i nu dau prea multe parale pe tine.

ş ţ

r ” „Oare pân ă când?” se înt eab ă lumea, „Cine va fi ultimul care stinge lumina? - o poezie f ără rimă şi f ără finalitate.

Cu ce e România mai special ă faţă de alte ţări?Asta da întrebare!Trecutul o arat ă ca o victim ă, prezentul o arat ă ca o ţ ar ă anim ă nui iar viitorul depinde de noi.

Cu ce sunt românii mai speciali?- şi asta e o întrebare capcan ă.Ce a putut s ă facă trecutul, istoria din ei? Mul ţi spun c ă româniisunt ni şte oameni mai pu ţ in responsabili pentru ceea ce li se

întâmpl ă, grăbiţi să dea vina pe altcineva.

Cu ce probleme se confrunt ă România sau românii?

Ce-ar zice ei, majoritatea?Sărăcia şi sănătatea domne!

Ce-ar zice un punct de vedere mai de ansamblu i mai critic?O mentalitate nep ăsătoare, apatic ă si neimplicat ă; un „lasă-m ă să te las” generalizat!

Acest lucru se reflect ă în problemele pe care grupuri specifice de oameni le pot avea: violen ţă domestic ă, discriminare, corup ţi, probleme legate de mediul înconjur ător şi climă, accesul lainforma ţie, con ştientizare pe diferite subiecte, etc.

În ceea ce prive şte anima ţia stradal ă, cu toate formele ei complexe şidiverse, în România au fost implementate destul de multe proiecte cuscop social. Nu ne-a fost fric ă să experiment ăm, s ă test ăm, s ă greşim,pentru c ă în final rezultatele au dovedit c ă merit ă tot efortul şi energiainvestit ă.

Să urm ărim câteva exemple de proiecte implementate cu succes înRomânia:


104/137



Teatru experimental- Teatru ForumAsociaţia A.R.T. Fusion a fost creat ă în jurul credin ţei puternice în faptul c ă teatrul social vaproduce o schimbare în societate. Asta se întâmpla în 2005, iar între timp multe proiecte cu scop

social au luat via ţă şi multe persoane au beneficiat de pe urma lor,credin ţa de la începuturi devenind deja certitudine.Ce probleme au fost abordate in acest fel?

probleme ale persoanelor de etnie rom ă (inclusiv discriminarea );conflicte în cadrul familiei;corup ţia în rândul tinerilor; apatia social ă;problematica mediului şi a polu ării;

Grupuri avute in vedere pentru fiecare proiect:persoane de etnie rom ă şi persoane care convie ţuiesc în comunit ăţi împreun ă cu romi;tineri adolescen ţi;studen ţi sau tineri în general;tinerii ca şi grup prioritar al asocia ţiei;popula ţia general ă în funcţie de specificul proiectului.

Numărul de beneficiari direc ţi atin şi prin aceast ă metod ă în primii 3 ani de activitate ai asocia ţieidep ăşeşte 4000 de persoane pe teritoriul României.

Locaţii de desf ă urare

pe câmp sau în mijlocul satului pentru comunit ăţile rurale;(în curtea) şcolilor; în baruri, pe terase;pe plaja;

în cadrul festivalurilor în aer liber.Rezultate constatate

creşterea nivelul de încredere în sine;nivel de con ştientizare pe subiectul în cauz ă crescut;creşterea nivelului de activism personal;creşterea num ărului de voluntari proveni ţi din publicul unor astfel de spectacole;

schimbarea abord ării faţă de anumite probleme (în special legat de conflicte inter-personale);

creşterea nivelului de informare pentru subiectele în cauz ă. În funcţie de specificul fiec ărei comunit ăţi în care s-a ac ţionat s-a putut m ăsuraimpactul pe termen scurt (imediat dup ă pies ă) sau cel pe termen lung (unde aexistat posibilitatea unui control mai mare al grupului de beneficiari). În cele maimulte comunit ăţi s-a ac ţionat din nou pentru abordarea de noi probleme sau

pentru a continua munca de solu ţionare a aceleia i probleme .Prin natura sa, Teatru Forum este o metod ă de interven ţie care ac ţioneaz ă asupra mentalit ăţiioamenilor, variabil ă greu de m ăsurat prin valori exacte. În prezent lucr ăm la o modalitate deevaluare a impactului pe termen lung al metodei, indiferent de specificul grupului de beneficiari.


105/137





ATitudine pe strada TA

un proiect implementat de Asociaţia A.R.T. Fusion şi partenerii s ăi din întreaga ţară (Consiliul

Naţional pentru Combaterea Discrimin ării, Fundaţia Noi Orizonturi, The Serious Road Trip, vezilista detaliat ă a partenerilor în GLOSAR) cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru ProgrameComunitare în domeniul Educa ţiei şi Formării Profesionale prin programul Tineret în Ac ţiune şial Administra ţiei Fondului Cultural Na ţional.

a reprezentat primul proiect implementat în România care s-a axatexclusiv pe diferite metode de anima ţie stradal ă:

teatru experimental social şi politic,manipulare obiecte (în special POI),

jonglerii directe,spectacole de foc,flash-mob-uri,muzică şi dansuri;

prima ini ţiativă de acest gen care a reunit cea mai mare parte dinpractican ţii de anima ţie stradal ă pentru a colabora în scop social şi a realiza o re ţea cuperspective ample de dezvoltare în viitor;

Scopul proiectului a vizat cre şterea nivelului de informare în ceea ce prive şte discriminarea

precum şi a toleran ţei faţă de diferite grupuri frecvent discriminate;

Pa ii realiza ţi în desf ă urarea proiectuluiCrearea unei echipe de multiplicatori în anima ţiastradal ă, cu suportul Asocia ţiei A.R.T. Fusion, prinoferirea de training şi planificare organizat ă.

Crearea reţelei de parteneri dornici s ă experimentezemetode de anima ţie stradal ă pentru atingerea scopuluiexpus de acest proiect.

Organizarea a 2 ateliere de lucru pentru parteneriiimplicaţi, ca platform ă pentru înv ăţare şi schimb deexperien ţă în domeniul anima ţiei stradale, cu scopul dea utiliza metoda în proiecte cu scop social;

Tema de acas ă: fiecare echip ă a desf ăşurat activit ăţi deanima ţie stradal ă pe tematica discrimin ării, aplicat ă situa ţiei comunit ăţii respective.

Evaluarea impactului în societate .


106/137



Metode noi din sfera anima ţiei stradale pe care partenerii implica ţi le-au asimilat au fost : poi, jonglerii directe, flash-mob, teatru politic, diabolo, farfurii, modelare baloane, pictare pe fa ţă,clovnerie;

• grupul ţintă a fost reprezentat de tineri, îns ă în mod secundar, popula ţia general ă a beneficiatde acest proiect

• exclusiv prin anima ţia stradal ă la nivelul întregii ţări num ărul de beneficiari direc ţi a dep ăşit3000

Activitatea practic ă a partenerilor implica ţi în proiect:A.R.T. Fusion, ca organiza ţie coordonatoare a acestui proiect, a realizat o campanie deconştientizare la sfâr şitul lunii mai care a luat forma unei festival de patru zile ; acest

festival a inclus mai multe activit ăţi cum ar fi: teatru clasic, teatru forum, expozi ţiefotografii cu tematic ă, proiec ţie scurt metraje i anima ţie stradal ă; în cadrul evenimentuluiau fost invita ţi to ţi partenerii pentru a- şi pune în practic ă ideile de anima ţie stradal ă createspecific pentru acest proiect; activit ăţile de anima ţie au avut loc simultan în trei mariparcuri bucure ştene şi au inclus: flash mob-uri, jonglerii directe, jonglerie poi, diablo,farfurii, muzic ă i dansuri; totodat ă, în loca ţia principal ă a proiectului (pe clădirea TeatruluiNaţional aflat în buricul ora şului) au fost desf ăşurate permanent diferite feluri de jongleriişi manipulare de obiecte, pentru a atrage participan ţi la celelalte activit ăţi din campanie ; tot

în acest spa ţiu a fost desf ăşurat şi un spectacol amplu de foc, muzic ă i dans (cu ajutorulechipei The Serious Road Trip);


107/137



cele mai multe cluburi de ini ţiativă comunitar ă I.M.P.A.C.T. (din cadrul Fundaţiei NoiOrizonturi), au ales predominat s ă combine anima ţia prin jonglerii cu cea de teatru social(teatru forum) ; tinerii au folosit elemente precum poi, jonglerii directe, diabolo i farfurii pentru a atrage publicul ce urma s ă participe la piesa de teatru forum; fiecare dintre acestecluburi a realizat spectacolele în ora şele lor, în locurile în care se strânge cel mai despublicul ţintă vizat - în coli, parcuri sau pie ţe centrale ;

în Ia i, clubul I.M.P.A.C.T. s-a prezentat într-un parc vizitat predominat de tineri, cu unspectacol care îmbina muzica, dansul, şi jongleri diverse;

la Slobozia şi Constan ţa s-a utilizat flash-mob-ul ca modalitate de transmitere a mesajului în liceele din ora ş şi respectiv, în fa ţa unui magazin central; în Timi oara , clubul I.M.P.A.C.T s-a folosit de diabolo, poi şi dans cu panglici pentru a

atrage aten ţia asupra piesei de teatru forum, num ăr pe care l-au prezentat la fel de bine înfacultăţi cât şi în cardul festivaului Street delivery organizati de libr ăriile Cărture şti.

în Valea Jiului, s-a ales loca ţii central ă (piaţa, cinematograf etc), pentru a atrage şiinterac ţiona cât mai mult cu publicul; jongleriile, farfuriile şi flash-mobul au fost folositepentru a atrage aten ţia şi a oferi un mesaj simplu, iar pictarea pe fa ţă a spectatorilor le-afacilitat comunicarea cu publicul;

în Drobeta Turnu Severin , s-au utilizat metode care implica contact facil cu publicul :pictarea pe fa ţă, modelare de baloane şi s-a ad ăugat ateliere de lucru în care publiculputea înv ăţa anumite metode de jonglerii şi în final chiar ei au realizat un flash mob pentrurestul publicului ; activitatea a fost implementat ă în zona central ă a ora şului precum şi înpădurea cea mai frecventat ă de popula ţia general ă în timpul liber;

în Târgu Jiu, Cerceta şii României s-au adunat în centrul ora şului cu o coregrafie poi binepus ă la punct;

în Fălticeni, Aripi în Europa au folosit metode foarte variate, de la poi şi dans modern lapantomima şi marş pentru a- şi face cât mai vizibil mesajul;


108/137



Subiectele din sfera discrimin ării care au fost vizate: con ştientizarea asupra discrimin ării îngeneral, trafic fiin ţe umane, activarea personal ă pentru, situa ţia persoanelor cu handicap fizic saumintal (de exemplu autism), discriminarea religioas ă,

Specificul proiectului a fost reprezentat de conectarea anima ţiei stradale cu mesajulantidiscriminare:

toate echipele au fost formate / prezentau cuno ştinţe desprestrategiile de transmitere a mesajului şi despre domeniuldiscriminării;

în spectacolele concepute au existat atât elemente de mesaj , câtşi elemente de vizibilitate i atrac ţie a publicului; toatespectacolele de anima ţie stradal ă au fost dublate i înt ă r te de

mesajul membrilor responsabili cu comunicarea direct ă cubeneficiari

ş i

partea de comunicare STRICT Ă a mesajului campaniei a fostrealizat ă în timpul desf ă urării anumitor activit ăţi, sau dup ă finalizarea acestora ; în unele loca ţii (cu flux ridicat şi continuude oameni), responsabilii cu transmiterea mesajului au realizatcontinuu informare;pentru atingerea scopului proiectului partenerii nu s-au limitat DOAR la transmiterea deinforma ţii sau teme de reflec ţie publicului, CI au recurs şi la investigarea opiniei

beneficiarilor în raport cu fenomenul discrimin ării, cu modalit ăţile de diminuare a acestuia,sau cu anumite grupuri expuse la discriminare;

Rezultate ob ţinutePe baza rapoartelor celor ce au avut contact direct cu beneficiarii, şi ale celor responsabili deevaluarea fiec ărui eveniment, au rezultat o serie de concluzii:

peste 3000 de oameni au luat contact cu proiectul şi mesajul campaniei; ace ştia şi-auridicat nivelul de informare şi conştientizare în ceea ce prive şte discriminarea; peste 80% din ace tia au manifestat interes fa ţă de acest tip de ac ţiuni, pentru anima ţiastradal ă şi în general pentru proiecte cu obiective asem ănătoare;

exist ă un grad foarte ridicat de INDIFERENŢĂ faţă de discriminare în rândulpopula ţiei, faţă de persoanele discriminate şi implicit, fa ţă de ac ţiuni peaceast ă tem ă (50% din beneficiari);tinerii au fost cei mai receptivi şi mai deschi şi faţă de ini ţiativă;peste 65% din beneficiari consider ă că acest tip de activit ăţi pot aduce oschimbare în societate, ceea ce înseamn ă că schimbarea a început cu eiîn i i;ideea c ă ALTCINEVA trebuie s ă solu ţioneze aceste probleme se p ăstreaz ă la un nivel ridicat;

acest proiect exprim ă atât nivelul actual de interes şi implicare al tinerilor(şi al popula ţiei în general), cât şi perspectivele de schimbare.


109/137



Care au fost punctele tari ale proiectului? + inovaţia propus ă de metodele stradale;+ creativitatea ac ţiunilor;+ motivaţia ridicat ă a echipelor implicate;+ a răspuns unei nevoi, probleme a comunit ăţii;+ receptivitatea, deschiderea publicului general;+ a măsurat nivelul de con ştientizare actual al tinerilor -

reprezint ă un punct de plecare pentru un proiect viitor;+ implicarea unor trupe profesioniste în spectacole stradale

şi de foc;+ sus ţinerea oferit ă de finan ţatori, parteneri, media;+ impactul asupra popula ţiei.

Dar ce a fost mai pu ţin tare ?− confuzia cu alt tip de campanii (de exemplu politice - legate

de alegeri, sau cu alt ă tematic ă şi scop îns ă mediatizat ă puternic - precum Parada Gay – în Bucure şti);

− campania electoral ă realizat ă în aceia şi perioad ă cu festivaluldin Bucureşti (mai 2008), a influen ţat negativ a ştept ărileoamenilor, ajun şi la o satura ţie informa ţională;

− problemele de comunicare între parteneri;− schimbarea componen ţei în cadrul unora dintre echipe

înainte de eveniment.

Proiectul a reprezentat un experiment în lumea organiza ţiilor non-profit în ceea ce prive ştespecificul metodelor abordate şi posibilele reac ţii ale oamenilor la acestea. Un experiment REU ŞIT!Vom continua s ă utilizăm anima ţia stradal ă pentru a produce schimbare social ă deoarece am v ăzutcă aceast ă schimbare chiar se produce, se întâmpl ă, este vizibil ă.

Tu ce zici? În ce fel te inspir ă pe tine reac ţia celor din jur?

Câteva întreb ări de reflec ţie temporar ă:Tu ce ai face diferit pentru cre şterea nivelului deconştientizare pe subiectul discrimin ăriiCe alte metode de anima ţie (neincluse în proiect) crezi c ă ar putea fi aplicate cu acela şi scop


110/137

Anima ţ ie stradal ă în scop social - Proiecte în afara României


Proiecte de anima ţie stradal ă în scop social- În afara României -

E mult mai corect şi cinstit s ă spunem c ă anima ţia stradal ă în scop social, în lume s-a n ăscut i înlume a făcut pa ii cei mai semnificativi. S-a acumulat o experien ţă atât debogat ă şi de divers ă încât ar merita s ă fie alocate sute pagini pentru aavea şansa s ă oferim o imagine de ansamblu.Nu avem aceste sute de pagini, îns ă avem dorin ţă să vă oferim cel pu ţincâteva exemple practice. În orice caz , precum ai observat şi poatebănuieşti deja pân ă acum pagina de resurse va fi extrem de generoas ă şi

în acest aspect, vei avea ocazia s ă investighezi chiar tu însu ţi ceea ce ţi se

pare mai relevant.

Ca i metod ă cel mai frecvent aplicat ă cu scop social se remarc ă chiar ceea care pentru acest scopa fost creat ă: TEATRU SOCIAL

Teatru pentru dezvoltare numit de unii dintre practican ţii din ţările sub dezvoltate sau aflate încurs de dezvoltare deoarece vizeaz ă creşterea for ţei de dezvoltare a societ ăţilor în nevoie. Înaceste ţări sunt abordate probleme cum ar fi: educa ţia sexual ă, educa ţia în domeniul HIV,informare în ceea ce prive şte dezvoltarea sustenibil ă, de management a resurselor mediului,problematica drogurilor, etc.

UNESCO (prin programul Cultura, HIV i SIDA) împreună cu CCIVS (Comitetul de Coordonare a Serviciul Interna ţional de Voluntariat) din Fran ţaau implementat în anul 2006 un proiect de teatru forum în mai mult de 10ţări din Africa. Proiectul a vizat în prim ă instan ţă creşterea con ştientiz ăriipopula ţiei generale asupra problematicii HIV şi SIDA (care are nivelul celmai ridicat de victime în ţările africane) şi totodat ă informarea cu privire lamăsuri de preven ţie. S-a aplicat metoda în zone rurale sau ora şe mici şi încare s-a constat statistic gradul ridicat al efectelor negative ale acesteiprobleme. În urma experien ţei acumulate a fost editat chiar şi un pachetresurs ă pentru cei care vor s ă utilizeze teatru forum în proiectele lor.

A fost un proiect de succes pentru c ă metoda utilizat ă a prins bine la publicul ţintă şi cel pu ţin înceea ce prive şte nivelul de informare rezultatele au fost extrem de pozitive. Rezultatele pe termenlung nu sunt f ăcute publice. Punctul cel mai tare al acestui proiect este faptul c ă a abordat oproblem ă URGENTĂ i IMPORTANTĂ


111/137



Un alt proiect , care de data aceasta s-a desf ăşurat în EUROPAşi care a utilizat alte metode a fostCAMPANIA DE RESPONSABILIZARE GLOBALĂ EURIZONS.

Acesta s-a desf ăşurat în anul 2006, 2007 iar în anul 2008 sedore şte realizarea unei ac ţiuni în domeniul schimb ăriiclimatice.Campaniile derulate în primii 2 ani au avut aceia şi structur ă şiacelaşi concepte abordate iar în rândurile urm ătoare o s ă detaliem aceste aspecte.

Proiectul a fost implementat de organiza ţii membre GLEN(Reţeaua European ă de Educaţie pentru Dezvoltare ) împreun ă cu organiza ţii partenere din alte ţări europene, în total

membrii echipei reprezentau 14 ţări europene. ( în anul 2007A.R.T. Fusion a fost partenerul din România, în 2006 Românianefiind implicat ă în campanie ).

Obiectivele acestei campanii au vizat :creşterea con ştientiz ării în cea ce prive şte interdependen ţele globale, obiectivele mileniulde dezvoltare, şi alte subiecte globale pentru declan şarea unui proces de reflec ţieindividuală asupra rolul fiec ărui individ în lume;stimularea politicienilor din cadrul parlamentului european pentru a- şi respectapromisiunile f ăcute în ceea ce prive şte contribuirea la eradicarea s ărăciei globale (printr-oacţiune atipic ă de lobby)formarea a peste 100 de tineri (din 14 ţări) pentru a deveni multiplicatori de educa ţiepentru dezvoltare;

Cum? O întrebare foarte corect ă.

Toat ă echipa a luat parte într-un tur european prin 8 ţări, start-ul afost în Riga (Letonia) şi punctul final la Parlamentul European

(Strasbourg -2006 şi Bruxelles-2007). Au existat echipe locale care aupreg ătit evenimentele precum şi echipa care a realizat efectiv turul.Aceasta din urm ă, s-a deplasat din loca ţie în loca ţie (din ţară în ţară)în semi echipe de câte 2 realizând autostopul . (ca şi forma cea maieconomic ă din punct de vedere financiar dar mai ales al energieiconsumate).


112/137



În cadrul turul au fost realizateacţiuni de strad ă care au inclus: flash mob, teatru politic,clovnerie, jonglerii, muzic ă (special creat ă pentrueveniment), jocuri cu implicarea publicului;campanii foto pentru colectarea de mesaje din rândulpopula ţiei legate de temele proiectului şi care ulterior aufost prezentate parlamentarilor europeni;concerteexpozi ţiitârguri de organiza ţii tematiceateliere de lucru cu tematici globaledezbateri publice

întâlnire lobby şi dezbatere cu reprezentan ţii Parlamentului

European;realizarea de ac iuni stradale în incinta deosebit de formal ă a Parlamentului ;

ţ

Prin implementarea acestor tipuri de ac ţiuni şi prin activit ăţile adiacente de promovare (mass-media din fiecare loca ţie, mijloacele internet-ice, etc.) numărul de beneficiari ai acestei Campaniiîn total, în cei doi ani s-a ridicat la peste 2 milioane în toat ă Europa. Un număr extrem de generosşi extrem de motivat pentru un astfel de campanie.

Nu a existat un criteriu de diferen ţiere în rândul beneficiarilor, a fost o campanie care s-a adresattuturor pentru c ă pentru un astfel de subiect, oricine reprezint ă o verigă în lan ţulinterdependen ţelor şi poate face o diferen ţă.

Considerate a fi puncte tari al acestei campanii sunt:+ motivaţia şi implicarea extrem de pasionant ă a voluntarilor+ media de vârst ă în jurul vârstei de 25 de ani+ abordarea profund ă a subiectelor vizate+ alegerea unor loca ţii centrale şi de mare popularitate+ aspectul inovativ prezentat de activit ăţi şi metodologie+ managementul reu şit al unul lan ţ de evenimente pe un întreg

continent+ implicarea pe termen a lung a voluntarilor campaniei în proiecte

similare+ creativitatea cu priz ă la public a activit ăţilor stradele+ abordarea de subiecte care vizeaz ă şi au impact asupra vie ţii de zi

cu zi a oamenilor+ provocarea conformismului şi formalit ăţii unei institu ţii cu

influenţă asupra situa ţiei globale+

faptul c ă şi-a atins obiectivele într-o m ăsură foarte ridicat ă


113/137



Ceva mai slăbu ţ a fost- managementul eficient a voluntarilor

- vremea nefavorabil ă - lipsa interesului Parlamentarilor Europeni de a se implica într-o discu ţie cu tineri activi şti Europeni

- apatia şoferilor şi a unei p ărţi din participan ţii la evenimente- lipsa unei evalu ări pe termen lung în rândul evenimentelor

stradale

GLEN caşi reţea de organiza ţii de educa ţie pentru dezvoltare a realizat şi realizeaz ă în continuareacţiuni de educa ţie pentru dezvoltare locale sau interna ţionale.

Eurizons încă mai reprezint ă un tip aparte de proiect care înglobeaz ă energiile tuturor membrilor GLEN dar i celor din afara acestei re ţelepentru c ă numai în acest fel se va putea ajunge la un impact puternic .

Un punct tare al acestei campanii a fost motivarea şi responsabilizareape termen (parc ă) nelimitat al voluntarilor implica ţi. În anul 2007 a fostrealizat de c ătre voluntarii din 2006 iar ac ţiunea din 2008 esteplanificată de c ătre voluntarii din 2007 (unii fiind şi în 2006). Eurizonsva continua atâta timp cât problemele asupra c ărora se trag semnale dealarmă încă exist ă şi afecteaz ă viaţa atâtor oameni.

În plus dup ă implicarea c ă şi partener în 2007 A.R.T. Fusion a început demersurile pentru a devenimembru cu drepturi depline a re ţelei GLEN.

Câteva întreb ări de reflec ţie temporar ă:Ce alte proiecte de anima ţie stradal ă cu scop social de

renume î ţi sunt cunoscuteCare crezi c ă este secretul pentru responsabilizarea petermen lung a voluntarilorCum crezi c ă ar putea fi realizat ă o campanie la nivelul

întregii planete


114/137

Anima ţ ie stradal ă în scop social - Pa ii unui proiect


Pa ii unui proiect de anima ţie stradal ă

Ei bine dragule aventurier în ale anima ţiei stradale ai ajuns la un capitol extrem de valoros prinimportan ţa practic ă pe care o poate avea asupra deciziilor tale viitoare.Daca citeşti aceste pagini dup ă ce ai parcurs toate informa ţiile pe care am îndr ăznit s ă ţi le oferimpână în acest moment, ceea ce urmeaz ă va completa în mod firesc şi necesar tot ce ai acumulat.Vom înţelege c ă TU îţi dore ti să implementezi un proiect de anima ţie stradal ă cu scop social iardacă e vorba de a şa dorin ţă este musai s ă contribuim pe m ăsură!

Întâi i întâi s ă recapitul ăm un pic ce s-a întâmplat până acum.ai luat seama de ceea înseamn anima ţie stradal ă, care îisunt obiectivele şi DE CE?ai luat contact cu o gam ă extrem de divers ă de metode deanima ţie stradal ă şi ai primit multe informa ţii despre cum aiputea chiar tu s ă începi s ă le practici;(poate) ai început să practici o anumit ă metod ă SAU ţi-aif ăcut planuri legate de ce anume ai dori s ă experimentezi;ai aflat cum poate fi folosit ă anima ţia stradal ă în proiecte cuscop social şi ai primit şi exemple concrete de astfel deproiecte;ţi-am pus o serie de întreb ări menite a te face s ă analizezimai în profunzime domeniul şi implicaţiile animaţiei stradaleasupra societ ăţii; sper ăm că ai alocat pu ţin din timpul t ăumental pentru a r ăspunde;ti-ai pus tu însu ţi întreb ări legate printre altele de implicareata concret ă în acest domeniu de schimbare social ă; sper ămcă răspunsurile sunt de la entuziasm în sus ;

Acest capitol î ţi va oferi un ghidaj pentru a implementa un proiect de anima ţie stradal ă cu scopsocial. Trebuie luat ca atare: UN GHIDAJ care nu va putea acoperi toate aspectele ce ţin demanagementul unui proiect, al unei echipe, al situa ţiilor de criz ă sau neprev ăzutul. (pentru asta vei

avea nevoie de experien ţă practic ă şi suplimentare s ănătoas ă de cuno ştinţe din aceste domenii)

Nu trebuie s ă fi membrul vreunei organiza ţii sau asocia ţii DAR te va ajuta.

Nu trebuie s ă ai experien ţă în implementare de proiecte DAR te va ajuta.

Nu trebuie s ă ai speciali şti sau oameni cu experien ţă lângă tine DAR te va ajuta.

Nu trebuie s ă ai bani DAR te pot ajuta.


115/137



În mod clar î ţi trebuie- motivaţie cu carul- dedica ţie în TIMP (pe măsură) nu doar mental ă - idei, creativitate, gândire în afara cutiei (outside of the box

cum zice englezul)- oameni frumo şi lângă tine ŞI/SAU abilităţi de vindere a ideilor

tale altor persoane- curaj cam cu tonele- frică scăzut ă de neprev ăzut- focus pe cauza social ă pe care o ai in vedere şi nu pe

transformarea ta în vedet ă - lista continu ă numai noi ne oprim aici (vei ad ăuga singur/ ă

acum sau mai târziu)

CUM crezi că ar trebui s ă începi? Cu practicarea vreunei metode, cu g ăsirea unei echipei, cuidentificarea celei mai bune loca ţii?Ei bine NU!

Primul pas, şi unul foarte important de altfel pentru c ă oferă direc ţia în care te îndrep ţi este IDENTIFICAREA PROBLEMEI SOCIALE la a cărei rezolvare dore şti să contribui.O problem ă socială reprezint ă un aspect din via ţa unui grup de oameni (de care ei

sunt con ştien ţi sau nu) şi care are implica ţii negative asupra decursului vie ţii lor sau cea a unorpersoane conexe.

Cum ti ce problem ă socială ar merita să fie abordat ă prin proiectultău?

- o sim ţi, o vezi, te deranjeaz ă pe tine şi pe cei din jurul t ău;- vorbeşti cu oamenii pe strad ă şi afli ce îi preocup ă;- mass media te trage de mânec ă asupra unora- din cercet ări, statistici, analize;- din proiectele altor organiza ţii active;

O problem ă din cadrul unui proiect, nu trebuie s ă fie nou ă sau original ă TREBUIE să fie important ă pentru grupul c ăruia i te adresezi i suficient de URGENTĂ. Specificpentru un proiect de anima ţie stradal ă trebuie s ă fie o problem ă destulde general ă, cu care se pot identifica un num ăr ridicat de oameni. S ă nuuităm că anima ţia stradal ă poate ajunge oriunde nu te a ştep ţi iarpersoanele care au de câ ştigat trebuie s ă fie acolo.


116/137



Când vorbim de o problem ă socială acesta poate fi a unui anumit grup depersoane ÎNSĂ când vorbim de GRUPULŢINTĂ al proiectului nostru trebuiesă avem aten ţie.

De exemplu DISCRIMINAREA MINORITĂŢILOR SEXUALE este o problemă pecare o resimt cei care fac parte dintr-o minoritate sexual ă ÎNSĂ prinproiectul nostru putem s ă ne dorim cre şterea nivelului de toleran ţă în rândulCELOR CARE NU SUNT parte dintr-o minoritate sexuală!

Astfel trebuie s ă îţi răspunzi la urm ătoarele întreb ări pân ă să treci mai departecare este problema social ă de care societatea, comunitatea ta are nevoie s ă scapeCare este principalul grup de oameni care sunt AFECTAŢI în mod direct de aceast ă problem ă Cine sunt cei afecta ţi în mod indirect Care sunt cei care au influen ţă la dinamica acestei probleme (influen ţă pozitivă, negativ ă)Care este GRUPUL pe care îl ai în vedere pentru a-i produce o schimbare prin proiectul t ău (cei afecta ţi direct, indirect, cei care influen ţeaz ă, etc.)

Pasul acesta po ţi să îl faci singur, prin consultarea altor persoane sau chiar prin lucrul împreun ă cu echipa ta.Dacă nu ai înc ă o echip ă acum ar fi momentul s ă faci urm ătorul pas, i s ă îţiaduni oamenii , cei care vor deveni colegii şi/sau prietenii t ăi în efortul comunde solu ţionare a problemei alese.

Cum îţi aduni echipa ţine în principal de abilit ăţile şi stilul de via ţă pe care îl ai în prezent îns ă ai şi câteva sugestii de la noi

Dacă e ti membru al unei organiza ţii, funda ţii sau asocia ţii ce activeaz ă în mod non-profit, unde e şti deja voluntar, parte dintr-o echip ă propune-le ideea ta; faptul c ă sunte ţi membri al aceleia şi organiza ţiispune multe iar motiva ţia lor este de asemenea s ă solu ţioneze diferiteprobleme sociale!

abordeaz ă- ţi proprii prieteni ; ei te cunosc cel mai bine şi probabil împ ărtăşiţi valoricomune şi vor crede în schimbarea propus ă de tineapeleaz ă la colegi (de clas ă, grup ă, an, alte cursuri extra, munc ă, etc.) petrece ţi destul demult timp împreun ă, te cunosc şi au încredere în tine, şi au şanse reduse s ă aibă valori saucredin ţe opuse ţie;familia (fraţi, surori, veri, veri şoare, etc.) pot ar ăta cu u şurinţă deschidere pentru c ă tecunosc de o via ţă şi au încredere în tine; plus de asta v ă este foarte u şor s ă vă întâlniţi;dacă ai epuizat lista de cunoscu ţi po ţi să dai i anun ţ pe diferite grupuri de discu ţii pentru

a identifica persoane care cred în schimbarea propus ă de tine.


117/137



În mod clar tu trebuie s ă ti ce fel de schimbare vrei s ă produci i faptul c ă vrei să faci aceast ă schimbare prin anima ţie stradal ă.

Împreun ă cu echipa ta va trebui s ă stabili ţi pa ii concre ţii i exact con ţinutul proiectului .

De aceea oamenii de lâng ă de tine ar trebui s ă fi cel pu ţin la fel de motiva ţi ca şi tine, s ă fiedeschi şi şi poate cu ceva experien ţă în metode de anima ţie stradal ă sau implementare de proiecte.

Dacă vei avea o echip ă nou ă ar trebui s ă î ţi aloci ceva timppentru a v ă cunoa te mai bine , pentru a vedea cât de bine v ă potriviţi şi cât de bine pute ţi lucra cu defectele celorlal ţi.

În mod necesar trebuie s ă lua ţi seama (nu doar tu ci cu to ţii)că scopul comun pe care îl ve ţi avea nu va fi suficient pentrua nu avea conflicte în echip ă.

Luaţi în considerare aspecte de comunicare, ascultare activ ă,

mediere, deschidere , etc. precum şi consiliere extern ă pentru a preveni sau solu ţia eventualele probleme.

(vezi aspecte legate de Managementul unei Echipe de Proie t, în partea de resurse )c


118/137



Ai un scop, ai echip ă ÎNSĂ următorul pas ar trebui ad ăugarea de valoare calitativ ă!Când spunem asta ne referim la aprofundarea subiectului, problemei, domeniului pecare îl veţi aborda.

Ai nevoie să devii un mini expert pe subiect pentru:a alege şi construi cele mai potrivite metode stradaledezvoltarea con ţinutului unora din metodecomunicarea cu oamenii (participan ţii la acţiune dar şi pe tot parcursulproiectului începând cu planificarea pân ă la evaluare);

Toate acestea sunt importante ÎNSĂ comunicarea cu participan ţii, publicul este poate cea maivaloroas ă pentru c ă numai în acest mod î ţi vei atinge scopul i ai nevoie de o solid ă baz ă teoretic ă

pentru a putea purta conversa ţii profunde, de a stimula participan ţii i pentru a le r ăspunde laîntreb ări.

În funcţie de subiectul sau problema abordat ă tu şi echipa ta ave ţi câteva op ţiunistudiu individual (utilizând internet-ul, biblioteci, inclusiv resursele unei organiza ţii deprofil)ateliere de grup (combinând studiul individual şi analiza, clarificarea în grup)participarea la diferite cursuri de formare , training-uri pe tematica respectiv ă realizate dealte organiza ţii.

În momentul în care v ă simţiţi suficient de doza ţi cu valoare informa ţională trebuie trecut laurmătorul pas, cel foarte practic.

Trebuie ca în echipa ta, în func ţie de abilit ăţile practice pe care le ave ţi să alege ţi ce metode dori ţisă implementa ţi în proiect şi cât timp ve ţi avea nevoie pentru repeti ţii.

Profilul echipei tale poate varia de la : TO ŢI FĂRĂ ABILITĂŢIDEZVOLTATE până la TOŢI CU ABILITĂŢI I EXPERIENŢĂ (vorbim deabilităţi în diferite metode de anima ţie stradal ă să nu sc ăpăm dinvedere). Prin urmare nu putem s ă dăm sfaturi foarte specifice. Acestghid ofer ă informa ţii şi sugestii pentru asimilarea oric ărei metode,precum şi avantajele şi dezavantajele fiec ăreia, ceea ce te

împuternice şte pe tine dac ă nu ai ÎNCĂ nici o abilitate în acestdomeniu S Ă ALEGIŞI SĂ DECIZI ce vrei să faci concret, ce vrei s ă experimentezi.


119/137



Vrem să insist ăm pe un aspect; în cazul metodelor care pot includemesajul campaniei în ac ţiunea propriu-zis ă trebuie s ă existe un procescreativ de echip ă, fiecare s ă contribuie pentru c ă în acest fel se vordezvolta ac ţiuni care reprezint ă echipa, şi fiecare va fi motivat s ă ating ă scopul proiectului pentru c ă se va sim ţi parte din echip ă.

Vă readucem aminte c ă în anima ţie stradal ă cu scop social exist ă partea artistic ă carepoate avea mesaj sau nu cât şi partea de interac ţiune cu publicul pentru transmiterea

mesajului către grupul ţintă şi de aceea trebuie s ă decide ţi în echipa voastr ă cum dori ţisă proceda ţi, to ţi membri au rol atât ca artist cât şi pentru comunicare (prin rota ţie) sausepararea pe tot parcursul proiectului a acestor roluri în func ţie de preferin ţelemembrilor echipei.Recomandarea noastr ă este s ă încerca ţi prima variant ă pentru c ă oferă o experien ţă complet ă pentru artist în cazului unui proiect social şi oferă şansa de asemenea pentru balansareaenergiei personale.

După ce a ţi stabilit ce metode ve ţi implementa, şi aţi stabilit de cât timp ave ţinevoie, pute ţi planifica deja data/datele în care vre ţi să produce ţ i ceva schimbaresocială i unde .

Este de recomandat s ă faceţi o mini investiga ţie pentru a afla ce alte evenimente auloc în perioada respectiv ă în loca ţia voastr ă, în apropiere sau chiar dac ă este uneveniment/s ărbătoare na ţională care va afecta prezen ţa şi participarea grupului t ăuţintă.Trebuie s ă fiţi cât de cât siguri c ă nu vă suprapune ţi cu astfel de situa ţii pentru amaximiza succesul proiectului vostru.

Apoi trebuie s ă vă distribui ţi în cadrul echipei sarcini care s ă acopere urm ătoarele ariiobţinerea tuturor aprob ărilor pentru desf ăşurare în loca ţia doritade voi

un plan B pentru o vreme nefavorabil ă (unde vă pute ţi mutapentru a avea acces la public şi unde s ă aveţi voie sau alteaprob ări prealabile, etc.) astfel încât proiectul vostru s ă nu fiecompromis;

partea de securitate, siguran ţa tuturor celor implica ţi , suntnecesare atât aprob ări (în cazul anumitor metode) sau informareapompierilor de ceea ce se întâmpl ă, precum şi amenajarea loca ţieiîntr-o manier ă teaf ără pentru toat ă lumea;


120/137



partea de PR, de promovare, cum o ve ţi face, postere, pliante, unelte dinzona virtual ă, presa, televiziune, etc. pentru toate acestea trebuie oamenisă se ocupe, oameni din echipa voastr ă; de asemenea tot în partea depromovare intr ă costuma ţia voastr ă ca şi mesageri de schimbare, tricouride campanii, insigne, br ăţă ri; (mai întâi crea ţie apoi punerea lor înconcret) ;

coordonatorul repeti ţiilor; cineva va trebui s ă fie responsabil cu informarea tuturora despre întâlniri, unde, precum şi facilitarea acestor întâlniri;

o persoan ă sau dou ă care vor fi responsabile de evaluare, adică realizarea formatuluievaluării, discutarea şi propunerea acesteia echipei, trasarea sarcinilor fiec ărui membru şi

colectarea de la fiecare persoan ă a rapoartelor personale şi a altor rezultate ale sarcini lorşi realizarea evalu ării finale; va fi o munc ă a echipei întregi îns ă un punct de centralizare şicoordonare este necesar;

partea de accesorii sau alte materiale necesare pentru ac ţiunea voastr ă în cazul în care estefoarte ampl ă trebuie s ă între în responsabilitatea unor persoane;

în func ţie de nivelul, gradul la care a ţi gândit proiectul este posibil s ă aveţi nevoie de finan ţe suplimentare de aceea este nevoie de persoaneresponsabile de strângerea de alte fonduri, identificarea de sponsori;

implicarea altor organiza ţii care vă pot deveni parteneri dac ă vor să seimplice (şi asta vezi tu cum) pentru aceia şi cauză.

Ar trebui să faceţi o repeti ţie pe un public mai mic pentru a testa reac ţ ia publicului precumşi a arti ştilor şi eventual realizate schimb ări în program; (trebuie planificat unde, când, etc.)


121/137



Până aici a fost munca de dinainte de eveniment.

De acum vorbim de momentul cel mai important: EVENIMENTULde ANIMAŢIE STRADALĂ, parte din proiectul t ău de schimbaresocială.

Ai o locaţie, ai aprob ări, ai o zi, o dat ă i o perioad ă de timp îns ă ar mai trebui câte ceva

sa delimita ţi un punct, o arie în loca ţia evenimentului care s ă fie cât mai pu ţin expus ă publicului unde s ă depozita ţi lucrurile personale îns ă mult mai important,unde pute ţi să aveţi întâlniri pentru a discuta aspecte importante legate de

acţiunea propriu-zis ă precum şi pentru a reprezenta spa ţiul de retragerepentru arti tii care vor s ă ia o pauz ă; acest spa ţiu de retragere are o valoarefoarte mare pentru starea de bine a artistului mai ales în cazul unorevenimente care implic ă contactul sau expunerea în fa ţa multor oameni pentruo perioad ă mai mare sau mai mic ă de timp (depinde de artist) pentru c ă esteextrem de epuizant energetic iar spa ţiu de retragere ofer ă şansa derecuperare;

un sistem de coordonare a echipei i luare a deciziilor : stabili ţi un lider de eveniment(recomandat numai unul), care va avea grija pas cu pas s ă comunice cutoţi membrii ce şi cum urmeaz ă să se întâmple, care va avea toateaprob ările pentru loca ţie şi va fi persoana de contact pentru situa ţii decriză sau neprev ăzute, de asemenea el ar trebui sa adune tot grupul însitua ţiile de luare a unei decizii sau în momente cheie aleevenimentului (se poate stabili un semnal gestual, foarte vizibil pe caredacă liderul începe s ă îl facă to ţi membri s ă îl repete cum îl v ăd la elsau la al ţi colegi şi să se adune în locul de discu ţii, imediat – într-olocaţie publică un semnal sonor risc ă să nu fie receptat); liderul artrebui s ă aibă un rol minim în ac ţiune concret ă pentru a putea

superviza şi analiza tot procesul;

alege ţi din echipa de PR, o persoan ă sau mai multe pentru a fi responsabil ă cu contactul cupresa sau reprezentan ţii media;

alege ţi o persoan ă care s ă fie responsabil ă de cutia de prim ajutor şi să fie pe recep ţieatunci când o urgen ţă medical ă apare (deci dota ţi cutia respectiv ă cu tot ce considera ţi că este necesar în general precum şi specific pentru activit ăţile desf ăşurate de voi);


122/137



pentru un eveniment mai mare de 2-3 ore, trebuie s ă luaţi în calculnecesit ăţile echipei şi să stabili şi un sistem de satisfacere a acestora:apă, mâncare, acces lejer la toalet ă (acest aspect ar trebui indiferentde timp), sistem de pauze sau rota ţii;

faceţi o listă de posibile riscuri atât la adresa arti tilor personal cât i la adresa proiectuluiîn general i gândi ţi-vă care va fi planul de ac ţiune imediat ă (de ex. agresarea unui artist,hărţuirea sexual ă, aruncarea cu diverse obiecte etc. reprezint ă riscuri la adresa arti ştilorIAR un flux de oameni sc ăzut, interpretarea gre şită a mesajul campaniei, adunarea depersoane sub influen ţă alcool sau droguri care vor ţine la distan ţă alţi membri al publicului,receptivitate sc ăzut ă în cazul metodelor interactive reprezint ă riscuri ale proiectului);liderul care va superviza activitatea va avea un rol mai mare în observarea şi interven ţia în

cazul unora dintre astfel de riscuri

în cazul unor ac ţiuni care implic ă un grup foarte mare de oameni (ca şiartişti) stabili ţi un sistem de afinitate de grup care s ă permit ă în oricemoment c ă fiecare artist s ă aibă în grijă (să ştie unde este aceapersoan ă şi care îi este starea fizic ă sau psihic ă, ofer ă suport, etc.) 1sau 2 membri ai grupului . Astfel fiecare va avea grija de fiecare şi nu vaexista riscul pierderii sau izolarea vreunui membru;

în funcţie de rolul avut în eveniment (artist, sau de comunicare cu publicul) fiecare membru

trebuie să analizeze i s ă monitorizeze reac ţia publicului precum i aspecte ce ţin deechipă; stabili ţi împreun ă un format pe diferite direc ţii ce ar trebui urm ărite şi suntrelevante pentru m ăsurarea succesului proiectului şi fiecare membru e responsabil s ă leanalizeze ; totodat ă cei responsabili cu comunicarea pot face o baz ă de date cu contacteale persoanelor din public care au fost de acord s ă le ofere pentru informare strict ă peacest proiect; (acestea vor servi pentru pasul urm ător cel de evaluare);

Evenimentul s-a sfâr it, publicul a venit i a plecat, precum i arti tii.Recomandarea noastr ă este ca dup ă finalizarea evenimentul în strad ă să rămâne ţi în echip ă (să merge ţi la un ceai, s ă luaţi masa sau oriunde v ă simţiţi confortabil nu foarte departe de loca ţia evenimentului) şi să sta ţi lao discu ţie lejeră despre ce s-a întâmplat. Fiecare s ă aibă ocazia s ă î şiexprime felul cum a tr ăit experien ţa, s ă analiza ţi cele mai importantepuncte ale zilei, s ă râde ţi, s ă vă enerva ţi – pe scurt s ă exprima ţi tot ce nuaţi putut în decursul evenimentului.Voi alege ţi cât de structurat ă să fie aceast ă întâlnire , dac ă vreţi să fie o

întâlnire de evaluare la cald sau doar de închidere şi relaxare a echipei.Acest aspect va depinde de gradul de oboseal ă şi disponibilitateaartiştilor.


123/137



Însă în mod clar partea de EVALUARE trebuie gândită i realizat ă adecvat. Nu veţişti niciodat ă dacă aţi f ăcut o schimbare dac ă nu o m ăsura ţi.Iată câteva aspecte i sugestii pe care ar trebui s ă le lua ţi în considerare

partea cantitativ ă: câţi oameni au luat parte la eveniment, câ ţi doar s-au uitat , câ ţi s-auimplicat, cu câ ţi oameni s-a discutat concret (ce procentaj din cei prezen ţi), câţi oameni au pus întreb ări; care ar fi media de vârst ă a publicului, dac ă poate fi observat ă care ar fi statul socialal participan ţilor (venituri reduse sau nu de exemplu) (echipa de evaluare trebuie s ă se asigurecă măsoar ă aceste date)partea calitativ ă (impactul) IMEDIATĂ: ce reac ţii au oamenii (curiozitate, interes, indiferen ţă,arogan ţă, sprijin pentru ini ţiativă, etc.) ; ce opinii î şi exprim ă cu referire la problema abordat ă sau cu referire la metoda de anima ţie vizionat ă (dacă are incorporat mesaj); ce schimbaredeclară publicul (nici una, e mai informat, e pus pe gânduri legat de subiect, î şi dore şte s ă facă ceva concret etc.); (din rapoartele personale ale membrilor echipei)

partea calitativ ă (impactul) ÎN TIMP : prin datele de contact adunate se pot apela (telefonic sauprin mail) dup ă o anumit ă perioad ă de timp participan ţii şi punerea câtorva întreb ări legate deimpactul evenimentului asupra lor; invitarea lor la o discu ţie în grup (focus grup), se pot trimiteşi alte informa ţii legate de problem ă;evaluarea echipei i a evenimentul din perspectiv ă intern ă: ce a mers bine,ce nu, ce ar trebui schimbat sau îmbun ătăţit; care e impactul asupramembrilor în şişi, etc. (aceasta trebuie realizat ă musai printr-o întâlnireorganizat ă cu toat ă echipa)

Pe baza evalu ări complete se va decide împreun ă cu echipa ce se va face încontinuare:

replicare în alte loca ţii, pentru alte grupurischimbare de con ţinut şi implementarea de noua variant ă schimbarea problemei abordat ă şi realizarea unui nou proiectrenun ţarea la lucru în echipa respectiv ă

Cât ce clari î ţi sunt PA II ă tia? Poate c ă au fost prezenta ţi un pic mai tehnic îns ă sper ăm că reprezint ă un real ajutor pentru tine, cel care vrei s ă faci un proiect de anima ţie stradal ă în scopsocial.

Pe o scală de la 1 la 10 gânde te-te cât de preg ătit te sim ţi să începi un astfel de proiect?Bifează aici 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Oricare este nota dat ă de tine şti de unde s ă începi. Î ţi dorim mult succes, experien ţe pozitive, negative, şi reale satisfac ţii.

Dar mai ales ne dorim s ă vedem, sim ţim, să aflăm SCHIMBAREA PRODUSĂ de tine

Câteva întreb ări de reflec ţie temporar ă Care este schimbarea pe care un astfel de proiect o poate produce chiarmembrilor echipeiDe ce fel de schimbare are nevoie comunitatea ta


124/137

Practican ţ ii de anima ţ ie stradal ă


Practican ţii de anima ţie stradal ă

„De când pri esc din interior lumea animatorilor a disp ă rut o parte din misterul acela care m ă legade mic copil de lumea arti ş tilor stradali sau de la circ, în ă am câ ş tigat mult mai mult prin bucuriaş i surpriza pe care simt c ă o provoc celor din jurul, fascinându-i a ş a cum mi se întâmplase ş i mie.

v s

c ş ţ

ţ ţ

ş

t c ş

ş

c

c ţ

ş ţ

S ă faci un ăţ elu dintr-un balon, s ă oferi un spectacol de poi sau s ă faci un flash-mob îndr ă znepe strad ă nu sunt de fapt lucruri prea complicate îns ă au un impact foarte mare asupra publicului.Este surprinz ă tor de mare este puterea anima iei stradale asupra trec ă torilor! Ei to ţ i vin s ă te vad ă ,iar dac ă ai ş i ceva de spus, un mesaj de transmis, stau ş i s ă te asculte, apoi încep o conversa ie cu

tine. Pân ă la final, ai reu ş it nu numai s ă -i distrezi ş i s ă -i binedispui, dar i s ă -i faci s ă segândeasc ă la subiectele pe care de obicei le ignor ă , pe care aleg s ă nu le mai vad ă pentru c ă nu îi

vizeaz ă direct sau în cel mai scurt timp.”Iris Diţulescu (Asociaţia A.R.T. Fusion)

„Ce înseamn ă anima ţ ia s radala pentru mine? Înseamn ă ARTA. Înseamn ă s ă visezi s ă tr ă ie ş ti într-oomunitate mai buna i s ă munce ş ti din greu s ă devina realitate, ş i nu oricum, ci prin art ă .

Înseamn ă s ă î ţ i exprimi ideile liber, într-un mod creativ i, de ce nu, educativ. De asemeneaînseamn ă ş i distrac ţ ie”

Roxana Chebac (Funda ţia Noi Orizonturi)

„Scopul nostru este a ela de a atrage cat mai mult public in jurul nostru si mai departe a ne puteatransmite mesajul. Personal,dincolo de aceste aspecte,se afla si sentimentul de

libertate,sentimentul de pl ă cere pe are îl simt atunci când m ă joc ş i în acela ş i timp m ă fac util ş ireu ş esc s ă captez aten ia. Practicând,anima ţ ia m ă conduce într-un anumit ritm din care foarte

greu reu esc s ă ies, m ă ajuta în orice situa ii ş im ă elibereaz ă în orice moment de energia negativa.”

Adrian Olteanu (Asociaţia A.R.T. Fusion)


125/137



“ Experien ţ ele au fost multe ş i toate diferite. Fiecare ie ş ire în strad ă cu scopuri diferite. Fie pentrua milita împotriva discrimin ă rii, fie pentru a-i bucura efectiv pe participan ţ ii traficului pietonal, sau

chiar ş i pentru a atrage aten ţ ia, ş i de a da spec acole cu scopul de a strânge dona ii în scopuricaritabile, în loca ii din cele mai diverse: în parcuri, în ş coli, pe strad ă . Nu are importanta locul

unde sus ţ ii spectacolul de anima ie stradala ci important este s ă î ţ i atingi obiectivul.”

t ţ ţ

ţ

ţ c s ţ

ţ c

r ş ţ

ş

Epure Alexandru (ADSIS Tineri)

“M ă bucur foarte tare când lumea se uit ă atras ă la cum îmi mi ş c eu mâinile ş i copiii sunt fascina i.Ş i m ă bucur ă ei zâmbe c, vor s ă înve e ş i sunt ferici ţ i când învârt din buc ăţ ile alea de panglic ă .Ş i astfel v ă d anima ia stradal ă ca un minunat mijloc de a scoate oamenii din cotidian, de a-i uni,a-i omogeniza pentru un s op ş i de a le ar ă ta c ă în doar câteva minute de “joac ă ” e ş ti ş i adult ş i

copil ş i mai ales om.”Alina Iordache (Asociaţia A.R.T. Fusion)

“ Anima ţ ia stradala pentru mine înseamn ă îmbinarea armonioas ă de ene gie , mi care, expresie ,personalitate, înseamn ă bucurie, e ceva care te face s ă te sim i special pentru c ă o practici ş ipentru c ă o po ţ i folosi i în scopuri mari, nobile, de exemplu în campanii de voluntariat si nu

numai.(iubesc anima ţ ia stradala)”

Ana Borta (Fundaţia Noi Orizonturi)


126/137



„Lumea se uita la tine...teurm ă re te cu privirea...te urmeaz ă ...tu parca ii hipnotizezi si ii atragi dup ă tine cum îl atr ă gea

SherCan pe Mowgli, sim ţ i c ă începi s ă i i atingi scopul de a-i face pe oameni s ă te a culte, s ă î iasculte mesajul i sim i c ă faci asta într-un mod în care nu s-a mai f ă cut, într-un mod personal,

artistic, ocant. Anima ţ ia î ţ i d ă putere, î ţ i pune în mana toate armele, î ţ i d ă voie s ă î i creezipropriul t ă u mod de a transmite un mesaj. De multe ori nici nu trebuie s ă spui vre-un cuvânt

pentru c ă ar strica tot. Trebuie s ă comunici cu oamenii pe lâng ă care treci, trebuie s ă te joci cu eiş i poate chiar s ă îi convingi s ă i se al ă ture,s ă intre în hor ă i s ă lupte cu tine; e frumos...e tentant,

solicitant, intrigant, niciodat ă plictisitor, niciodat ă destul. Anima ţ ia î ţ i d ă multe ţ ie, personal sidac ă î ţ i d ă ie cu atât te ajuta s ă le po i da celorlalte persoane mai mult i mai mult.

Anima ia...dovada clar ă c ă de multe ori ne putem lipsi de cuvinte.”

ş ţ s ţ

ş ţ ş ţ

ţ ş

ţ ţ ş ţ

ş

v r c c

ş r

ş r

Ana-Maria Grădinariu (Asociaţia A.R.T. Fusion)

“În momentul în care reu ş e ti s ă pui st ă pânire pe skill-urile necesare variatelor tipuri de anima ţ ie,urmeaz ă partea în care integrezi respectivele skill-uri ş i tehnici în diferite activit ăţ i, naturale, fie c ă

orbim despre arta cu caracter social, fie despre dans înt -o discoteca cu poi-ul în mân ă , e un felde c ă utare a suprapunerii ideale dintre tehni ş i natural, un soi de ă utare a mi ş c ă rilor mecanice în

lumea înconjur ă toare, delimitarea uneia de alteia ş i apoi integrarea uneia în alteia,iar pentru mine personal chestia asta se aplica a a: o provoca e.”

Vali Diţulescu (Asociaţia A.R.T. Fusion)

“Anima ţ ia stradal ă .....îmi place, m ă motiveaz ă , îmi d ă o stare plina de energie ş i ambi ţ ia de aavansa în aceast ă direc ţ ie. Prin anima ţ ie reu esc s ă m ă bine dispun pe mine dar ş i pe cei din jur

care m ă urm ă resc ş i astfel sunt mai aten ţ i la mesajul pe care vreau s ă îl t ansmit.”Oana Ghizila (Asociaţia A.R.T. Fusion)


127/137



“Pentru mine anima ţ ia stradal ă e o form ă de exp esie, de eliberare, care te apropieîntr-o form ă ciudat ă de oameni... îmi place pentru c ă m ă umple de energie,de

entuziasm, m ă face s ă m ă simt mai libera i sigur ă pe mine.”

r

ş

Roxana Turcu (Asocia ţia A.R.T. Fusion)


128/137

Resurse


Resurse în domeniul anima ţiei stradale

Diverse resurse despre arta stradal ă

http://www.europarl.europa.eu/activities/expert/eStudies.do?language=EN – Arti ti stradali înEuropahttp://www.streetentertainers.co.uk/index.html - Animaţie stradal ă - divertisment http://www.solunarising.at/en/performance.htm - Performan ţe stradale http://www.buskersadvocates.org/saacodeethics.html - Busking ca stil de via ţă http://www.recorderhomepage.net/busking.html - Bucuria de a fi artist stradalhttp://www.geocities.com/TheTropics/Island/5068/Busker.html - Cum e s ă fi artist de strad ă http://www.straattheater.info/ - Spectacole de strad ă Amsterdamhttp://www.gsanetwork.org/freezone/links.html - Site-uri de activism prin art ă http://www.zeitgeist.net/wfca/wisefool.htm - Despre art ă comunitar ă http://circostrada.org/spip.php?rubrique2&lang=en – Artă stradal ă http://www.streetartsnetwork.org.uk/cn/whatIsStreetArts/index.php - Reţea de art ă stradal ă http://www.buskercentral.com/defined.php - Despre arta stradal ă ca slujb ă http://www.straattheater.net/links.asp - Bază de date pentru evenimente i festivaluri stradalehttp://www.buskeralley.com/artist_ave.php - Video arti ti stradali http://www.cyclown.org/contact.html - Organiza ţie interna ţională de art ă str

Documents

Animatie Stradala Pentru Schimbare Sociala