A n i * H -ïS i 04 69 Numărtil 40 bani - 1 coroană Sâisbita Aprilie 3 1929TRANSILVANIEIT vifA afflA lfrift . ^ ÏFt « v î t ! î l popor,. aristocraţi! şl eiigarkil nid 2$ ét ore s-ar f!jLR15vHLt91«M& 18SB é9 JDs&l a ţ i i« fezt îa stare sâ svaţiu* siuguri statui datoria Transllvautei) §, BAIIŢl®

Oucesluuea a*u»ţ*riie? Româaâ de publicitate

abeaameatttef î riri*aKAf«li« ILIESCU Bkcbn**, ». m m $

R e d a e Ş a

A d m in ir tr s ţ ia

jj Braţsr, Piaţa Ubartifil M I Bucureşti, es. Voevesi SOI Braşov, Piaţa Libertăţii 20 Ş Bucuroşii, s, Ionică $

APARE ŞEAUA IN FIECARE ZI DE LUCRUnedactori-Sefl ! J" el' p“'-1I V i r g i n i u S t l o a i f

M o n h M E m w *Trai lnal Şase lu®J Ü» an

România: Lei 1$ (45 Cor ) 30 (9f Cer.) «0 ( I U Ger.)8treisătst» : Lei Í0 60 H

Ttotem n Br«?«« &&&

P u tre g a iu l m a g h ia rP«ntfto ooconal Apponyi, la

Budapesta, Ungaria continuă 30 f i fost o Ungarie unitară; • ţară în care toţi primiau să fie socotiţi ea indivizi incelori, «m existente fizice desbrăcate de caracter naţîbnal. Cifra, ma­tematica este însă a abstrao ţie, pe care realitatea trebue s i e refuae. Ungaria naţienalâ cu« o descrie centele nu există.

Na există nici Ungaria să- Băţoasă. Deci au există o Un­garie vitală. Ungurii ştiau a- eeasta fearte bine. Ei au o li­teratura bogată, oare desco­pere ranele ungureşti. Şi da- tăria noastră, a succesorilor, ar fi ea toate resultatele cri­ticei lor economice şi sociale si fie emlese ţi expuse tntr'o limbă streini, Apusului, Apu­sul a’ar coyrişge că, dărâ­mând Ungaria, el a dărâmat a* miserabil putregai«, pe eare-1 susţineau artificial, legi severa şi bărbaţi şi mai severi, e armată de haiduci emil şi militari.

Iată e pildă, pe cart n’aş da-o, dacă nu am avea cevade favăţat din ea.

Doi acriitori, Egăn La jos şi Kantra Aladăr, discutară, îna­inte de războiu, căderea Un­gariei, îatr’t broşurică foarte iastructită: Magyarok romlisa,

M devediră dând şi hărţi semnificative —, cu» Jidanii mănâncă Ungaria, ca vârcola­cii luna şi cum acest pepor fatal reuşeşte să-şi creeze în Ungaria o primejdioasă inteli­genţă conducătoare.

Întâia despre inteligenţă. Stu­denţii universitari, dela 1902- l f 13, au fost în Budapesta:

Jidani Creştini Drept: 1911 4713Medicină: 2231 2562

4142 7275fh neelaş timp erau, fn Un­

garia :Jidani Catolici

Adncaţh 1533 1453Doctori : 2521 1243

3859 2701Paralel cu această enormă

«oacurenţă intelectuală, care inatalâ în Ungaria tot mai mulţi aderenţi ai răsturnării sociale, mergeă, jos, în pătura «are cultivi pământul, aceiaşi desfiinţare.

Astfel în 1901 datoriile In­tabulata pe proprietatea ma­ghiară erau 500,706.000 co­roane, iar în 1910, er&u1,507,579,000 coroane, adecă de trai ori mai mult.

In astfel de împrejurări în 191$, numai pe cale de exe- «ape, şi-au schimbat, proprie­tarii: 15615 proprietăţi!

Şi mai precis: Din proprie tatea maghiară mijlocie şi mare, jidăneascâ erau înainte de răs- beiu, 2,116,279 jugăre catas- trale; iar arendate la ovrei 2,715,1 S9, deci în total: peste 4*831,000! Totalul proprietăţii mari şi mijlocii era 17,000,000 jugăre. Dacă aşa a fost cu pro- Kţ9tefgt MUS V «W c*«, ce*

mai rezistentă, proprietatea mică va fi suferit mai puţin?!

Până în ajunul răsboiului poporul unguresc perduse, deci, capacitatea de a-şi apăra pă- mântui. Prăbuşirea externă a venit după o prăbuşire internă tot atât de iremediabilă.

Insă, bucuria nu na este Întreagă.

Nenorocita situaţie a Un­gariei ne-a rămas, în parte, moştenire, nouă.

Intru cât priveşti cultura, prin recrutarea clasei inteli­gente, trebue spus că proce­darea repede a Resortului in­strucţiei a fest faptă serioasă şi merituoasă. Universitatea din Cluj şi şcoalelt secundare, în­fiinţate îndată, au şi făcut proba că neamul nostru poate scoate, ca din pământ, forţele intelectuale de cart va avea nsvos. Statistica publicată de d-1 Al. Ciura în Patria este dovadă. Şi dacă Jidanii se vor îmbulzi şi la noi, ca în Ungaria, ameninţându ne cu aceiaşi primejdie cu care au pierdut pe Unguri,/ noi — nu vom fi Unguri!

Privitor la proprietatea a- grară, trebue ştiut să atacul ovreesc cel mai succes s’adat în Biharta, Sătmar, Mara- murăş şl Solnoc, mai mult în Biharia, mai puţin în Solnoc. Tendinţa aceasta constitue şi acum unul din pericolele ex­terne nord vestice, cărora tre­bue să li se facă faţă. Biho- renii, Sătmărenii, Maramură- şenii sunt acei Români cărora lupta pentru pământ romani- sat trebue ai 11 se înlesnească cu cele mai bogate mijloace.

Pentrucă noi trebue să do­vedim că şi în această pri­vinţă nu voim să sămânăm de loc cu Ungurii, cari şi-au luat, în lupta pentru maghia­rizare, nişte aliaţi, cari întâi pe ei l-a shâsn de gât. Noi ne vom apăra — altfel!

G. Bogdan-Duicâ.

0 lămurire.Am publicat ori an interview

luat de corespondentul nostru din Paris delà un diplomat francez caro a conlucrat la pacea do Ia Versailles.

Biné Înţeles, ziarul aostrn nn-fi Însuşeşte părerii* exprimate mal alee in partea în caro se vorbeşte de Anglia şi Statele-Unite.

Am vrat numai din spirit de imparţialitate să dăm, ca Informa­ţie. aceste păreri cari exprimă gândul Francezilor extremişti ce sânt nemulţumiţi da felul cum s’a făcut pacea delà Versailles.

Opiniile aceste pot fi însă dis­cutate. Nu intră Insă tn căderea ziarului nostru a’o facem» dar ţi­nem aâ relevăm că nu ut Însu­şim atacurile c$ se Îndreaptă, Ia interviewai de eri, Împotriva An­gliei şi Statelor-Unite (ale căror interese trebuiau să şi le apere)— mai ales că noi am glsit în An­glia, ca şi în Franţa, cel mai cald sprjin iar în d-1 Lloyd Qeorge un prietin mare al României, căruia poporul român ti datorează Întrea­ga recunoşti aţi.

Oficiosul guvernului »îndreptarea«, care exprimă gândul guvernului dem ocratic (sic) al generalului A verescu, zice că Prim ul Parlam ent al României în­tregite, al«s pe baza sufragiului universal a fost

„o permanentă arenă a palavrei“Palavre sânt Unirea tnturer Românilor sub sceptrul Re­

gelui Ferdinand 1Palavre, împroprietărirea ţăranilor basarabeni!Palavre, reformele agrară, electorală şi măsurile salva­

toare ale finanţei statului cum erau impezitele pe averile făcute din sudoarea celor mulţii

Palavre, legea chiriilor de pe urna cărora milioane de cetăţeni foloseau 1

Palavre, glasul ţăranilor cari îşi apăraseră ţara in tran­şee şi, acum, cereau drepturi mai multe pentru mulţime şi mai puţină stăpănire ciocoiască!

Iată dispreţul tiecoilor manifestat public pentru cei mulţi.Yom repeta, în fie-care zi, afirmarea acestui dispreţ ca

sâ nu se uite şi nici ciocoii să nu-şi poată schimba portul!Şi palavrelor lor le va răspunde poporul cum ştie: îi va

trimite la primblare în alegerile viitoare!

Consolidarea Ţării

E ri..,

Necesitlţile pe care le-a avat de îndurat Ţara în timpul râaboiului; au răsturnat echilibrul valorilor economice din timpi da pace, pro­vocând această dezorientară în viaţa economică, distrugând cu brutalitate raportul dintr# producţia şl consumaţie, îngreoind astfel ten­tativele de îmbunătăţiră a traiului şi a vieţii noastre la oteliă. Ne­voile de bani pa care U-a avat Ţara în vremurile critice ale lup­telor au silit-o să recurgi la un mijloc care singur putea faee faţă atunci cheltui« ltlorj: la emiterea de bilete de banc! poete proporţia normală din timp de pace, cau- aând astfel risipa de hârtie —mo­nedă ce se află pe pisţl şl care Sagreuneeză şi mai mult traiul. — Dar din sitaaţla anormală creată de risboio trebue să eşira, câei inflaţinnea monetară existentă azi a, şi es, la riadul el, o cauză im­portantă a speculei şi scumpetci. — Abundenţea bârtiel-monede face ca valoarea banilor să fie scăzut! şl preţurile la articolele de tot soiul, si stingă proporţii fantastice. Iată de ce se impune pentru toţi locuitorii acestei ţărei cari doresc o ameliorare cât mai grabnică a situaţlunel noastre economice, să se convingă că împuţinarea bile­telor de bancă e un prlej eficace de ieftinire a traiului. Şi Statul a dat posibilitate cetăţenilor, prin îm­prumutul intern, să arate dacă vor cu tot dinadinsul revenirea cât mai neîntârziată ia normal. Ieftinirea vieţii atârnă de reuşita împrumu­tului intern pe care l-a lansat Sta­tul; cu cât sumele subscrise la â- cest împrumut vor fi mai mari, cu atât infteţiuaea monetară va di­minua, iar valoarea reală a banilor va creşte.

Retragerea din circulaţie a unei sume cât nui mari de bancnote va provoca inevitabil ieftinirea ar­ticolelor de consumaţie. Iată de ce fiecare cetăţean are tot intere­sul să subscrie cât mai mult la împrumutul intern: pa lângă că reuşita împrumutului se va reper­cuta imediat asupra vieţii econo­mice a ţării de eare este legat fiecare dintre eoi, ta acelaşi timp îşi asigură ui rentabil venit, căci statui plăteşte bina şi la termen, dând ocazie totodată cetăţenilor sâ-şl manifeste sentimentele de solidaritate colectivă şi naţiosala, ajutând la îmbunătăţirea generală a Statului, la dssvoltaiea Tul eco­nomică neîntârziată.

Reuşita împrumutului i fi tern va arăta străinătăţii sentimentele pu­ternici de solidaritate ce leagă pe toţi eeiăţenii României întregite, p itM , aşa4u ***W tin i 4»

pteţele streine şt uşurând rapor­turile economice pe care le avem cu Statele da cart avem nevoe.— De ace«a f *■"*re să ie gâadească ci, ajutând Ţara, *« aj-ti pe el, că dând dio prisosul lei Statului îşi satusişc# propri le Iui interese.

Poporul si nu uite g?stal su­perb de mărinimie şi solidaritate al poporului italian eare a reuşit să scoată din circMiaţle, ajaiâad finanţele statului, mai bine de ju­mătate din blrtia tneiedâ emisă în timpul răzbelului, ridicând sima împramutuiui intern la cifra fa­buloasă şi uriaşa de douăzeci de miliarde de bre.

Suntem siguri că acelaşi exem­plu ti va da poporal romla astăzi când i se oferă prilejul ca, după victoria strălucită şl eroică a răz­boiului, să dea dovadă de supe­rioară conştiinţă sectală, virsân- du-şi prisosul şi economiile iii îa punga goaiâ a Statului.

K B,

Ajutaţi-vă ţara— îndemnul d-iui Islia Manlu —

Reuşita împrumutului in­tern ridică prest giul ţărei şi să nu uităm vechea vor­bă: „Unde ajungi cu mâna ta, nu cere împrumut scara vecinului".

IULIU MANIO.

Evacuarea teritoriului ungarCoaan’oit OlicAl

din ziua de 27 Martie 1920.Opsraţiunaa de §vacuar& m terito­

riului unguroso întro Tisa f i Unim fixată do Consiliul suprom m tonii- nuat farm nici un inoidznt.

In ooarm ziloi do 25 Martit a. o. toate trupo/o noattro o au mfimt p» liniai

Est Magos Ligst-Kls Faiad Yosi Hagy Falad Est Oarbolaz N„ V, Zaita- Est Hagy Gooz-Sud Czongar, Sud-Est Ctongor Unt falu Sud- Vost Tyukod Sud Est Mark-Est f i Sud do Valiaj Sud Pilis fi Firiczo-Est Hyr Baltek Est Ponész iokEst Nyr Asz ad' Est Szt György A- brany-Est Pagmmer Est Atmosd Est Nagy Lota Hőst Bihor űioszog Vast Pe/barthíd-Est Kis Marim Est Koreki Vast N'gy Szántó Eri Artand Vast Borf, Est Korma Tarjon Hőst do Rojt, iar do moi po ráül Cnfalui Hsgru p in i /« Kost do Nyoma,

Azi...N a trecot t?a mn!t da atunüi.

Numai luni ne despart de vremea când ţara se sbâtea sob dictatura absoluţisrau!ui liberal. Vedem însă gesturile ameninţătoare şi urechea degprinda îucă limpede Îajuriîle şi ura nepotolită a glasurilor cari în îndârjirea lor nu mai făceau de­osebiră între guvern şi Coroană. Cu aceeaşi tu,bare ascuţişul lor lovea şi intr’o parte şi în alte, f i când Coroana complice a bandei de guvernanţi, cari reuşiseră să înfiripe şl să înconjoare tronul cu o camarilă ce monopolizase drep­tul şi puterea de transmisiune a voinţelor şi de selecţionare a tuturor comunicărilor intre Coroană şi popor.

Alegerile parlamentare cari au urmat au dât naştere blocului şi unui guvern care dâodu şi se*ma de îrnprfj urări, a eăutat să fe­rească Coroana da frământările politice şi de urmărite spre cari imp ogea acest fapt.

Străină însă şi afară de guvern reţeaua d* intrigi se prindea şi sporea tot mal deasă în jurat Co­roanei, pâ iă câad prmrr'o lovi­tură neaşteptată $~a făcut o răs­turnare de guvern care îu felul ei esit cea d «iâS şi fără de pre- ced*9t in istoria ţărilor cari în conducerea lor üt r&zimă pe o ▼tetă pariamtntară.

Şi rezultatul c ccotului d* in­trigi este cu a;ât mai caracteris­tic, cu cât se şii* că gtmrnarea ţării — în interesul salvări şi pres­tigiului Coroanei — au teal-o toc­mai aceia cari mal teasinievretaa nu se sfau să vorbească da exem­plul regelui Alexandra »1 Serbiei, şi de o revoluţie, ce avea pună ctpât unui regim homidian al M*jestăţii Sal«.* Şl’să na ss uite, câ tutui s-a f!cui în deplină colaborare a partidelor csűri acuzau cu a celor acuzate.

Saat aspect# caracteristice a- cestea pe cari, «a toată durerea ce ne-o siâm&rc na le putem lăsa nerelevate.

Nu Ie putem tăcea, 'căci Ardea­lul şi ca el ţara întreagă se simte adânc lovit de intrigii« şi inten­ţiile cari pmtru realizarea anumi­tor scoputi, nu se sfiiesc să facă din cele mai sfinte aşezăminte m jloe ai luptei lor meschine...

faptul că guvernanţii de azi Ciri caută să iavinovsţ^ască de «ntidinasticism pa şefii Partidului Ndţ onal, au ajuns la conduce « cu toate ameninţările lor d.n tre cut cari faţă de Coroană nu cu­noşteau rezervă, — este o dovaaă că actualul guvern este născut nu­mai din vechie apu.ături a!« po­liticei bizantine româneşti.

Dar dată aceasta o vreau cei dornici de stăfânire şi favorurile el, — nu o vrea ţara.

PoliticeD-1 Manlu, vorbind ts lagile

exccpţ onala al« guvernului, a amintit d8 pictai d^a Aiba- Ittla.

îndreptarea sa indignează spuiând că e regretabil sa se pomenească de acest par.t câad principiul uaifieărei integrale esta In conştiinţa neamului.

Da, dar această conştiinţă cere ca liberiăHc publice alo unul neam să nu fie îngrădite prin decreîe-legi şi legi emi­namente democratice pentru cari s-a dat lupta da zeci da ani să nu fie alterate prin măsuri ce urmăresc ating acestor libertăţi.

Dorind d n tot suflata! uni­ficarea integral^ au putea

renunţa la drepturile i*liâP|* tica câştigate — fiindcă mir ficarea trebuie să îneeinei« m progres ni un regres*

Codent că siitym perfect înţeleşi. '#

♦Oficiosul gavera ulii Avcresee

Boune despre primul Parlsmemt al României întregite: ,« âdusufp scârbită până la saturaţie de m- şinea propriei ei existenta* şl « îl departe: »Nu. Cernerile cavi «ţ dispărut sub oprob'nl piblta i ţ erau Adunarea naţie a a « Remâ» niei NUri*l..

Şi împotriva tuturor, Ca«erUe cari su fost dizolvate au vetaţ UnUeaJ.,. Este o atât de «are ru­şine acest vot ca şi reforma t- grarâ din Basarabia, ca şi îltreegn manifestare a unii democraţii« sincer, ca Parlameitul treeut si dispară sub eDrcbial pabltef

Numai capete d&lcreerate «et eonoepe monstruozităţi cum tste şi firticelul da „ladrcpUufea.*

Politic« zileiCum juiteca

Ardstlul...Ziarul „Dacia Tralaaă* 41« 81-

bllu spune câ nool ga ver# ette înzestrat cm o pattra executivi care se dee ebpşte mult 4e ace»* a guverou lai interior.

Chiar prima dispoziţie a irufef- nuiul, desfiinţare»* Marelsl Cartier 6en*ral şi ordonarea 4%mobiiiii- rii, sânt un indiciu eâ acei guvern poate tese berari pe cave toată temea ie a dorit, dar eari% sau! totuşi num ül drepturi rezervate pentru persoane cari st bacuri de graţia prea fnaită. T t sâ zică, scrie ziarul s»s ammtit, tui M US a triumfat, cum s’ar cere futr'u lume democratică ci pfrsMsa ace­luia caie reprezintă cauza.

Avem impresia, eă ţâră persoana d-lul generai Averescu desfiiaţettaM. C. O yl demobilizarea au a’if ft efeptuît cărând*.

Cauza, aşa der, evous! ebesti«« nMor de parsoane. B ne se peate face de on-eme, namai biaele cel mare este să-i faci prin favoritu l tăuj... Tocmai Împotriva {acestui pnn -ipiu Ardealul a 4at lupta dia trecut.

Pe zidurile oraşelor Ardealuluis'a lipit o proc asiiţie, cart îacep«fist M

Generalul Avurescu cătra

to ţi cetăţenii Rom âniei M ir iCxa;t ca un ucaz.Când se spune Ul*S, „gene­

ralul Averescu către popor* este m i mult de cât guvernul M. 8. R gel ji Ferdiuand către popor cum de altfel cuviiueies eru #4 se înceapă titulatura mazifestului că re ţară.

Acela care vorbise în sala Da­cia de guvernul hamidian al Re­gelui Ferdiuand, v;oe astăzi şl 41 manifeste că re ţară, prizărită printre şire numele Regelui.

E un prim rezultat al graaăe- man ei pornită dm fetişismul pe- litic tepr fzeatat prin conduceret saero-santâ a gea&raialui Averescu*

Dela idolatrie-politică lt robit e rad puţin de eit un pas.

P e:e şi,însă,grumaj<i!ciae e vrea Ardelenii şi toţi eame&il tari îa ţetaieg vremilc noui uu pet «4 ntlts sici autocraţia proletară, 4a nici aceea a unei oligarhii ian azi sa feioseşte de uu idei ea si domine un întreg popor*

Aşa crede lumea dela «ei fi h ace*t sen» va lucra.

Oa »4 se ştie.

 f â t '& â M M1 k 1 M * M $ Ut. 68- « l §*0

„ I n d u s t r i e i A r d e a l u l u i “SOCIETATE AH0N1MAD oiedIî acţionari ai Societăţii „Icdnatria Ardealul«!“ sunt

invitaţi a face vărsăm ântol ai II-Iea de 40 la sută adică câte lei 200 de fiecare acţiune cn încspere deîa i Aprilie a c. şi până la 15 Aprilie a. c inclusiv la biroul societăţii în Braşov, str. Vâmei Nr. 17, Etajul îMea.

Pentm vărsămintele neefectuate ia timp se va percepe o dobândă de întârziere de 6 la suţă.

5—8 C onsiliu l de adm inistraţie.

Fort de lefiiJ5e aduce la eunoştiiţa ge­

nerală, că în ziua de 24 Muitia a. c., în vagonul-restaurant al trenului accelerat Bucureşti— Braşov, s’a furat unui fnncţi- cnar al Scaietăţli noastre o geantă care coprindea diverse acte şl titluri, şi anume:

Nr. 786. Titlu provisotiu „In* dustria Arderluui“ pr. 100 »cjll i

Nr. 787. Titlu provizoriu „Industria Ardealului* pr. 100 acţii;

Nr. 921. Titlu provizoriu , Industria Ardealului“ pr. 10 acţii;

Nr. 922. Titlu provizoriu „Industria Ardealului“ pr. 8 acţii;

Total 218 acţii, pe care le d.clarăm anulate, Im poseaiunea oricui s’ar afla.

„Industria Ardealului*Societate anonimă

3—S BRAŞOV.

Nr. 834/820.

Societatea Ocrotirea Orfanilor

din lăsboiu, Secţia Regională Sibliu, caută pentru imediată aplicare:

1. Doi funcţionari cu ptaxă ia birou la serviciul statistic şi administrativ.

2. Un intendent -magazine r-8. Un învăţător la orfelina-

tal da băeţi din Sibiu. Retri* buţia după învoială.

Oiertela cu documentele •«rute vor fi adresate Socie» lăţii Sibiu, Strada Măcelarilor Nr. 91.

Pantru 1. şi 2. sunt prefe­riţi invalizi oficari *au gradaţi. Caiinea A. Bârseana

preaidantă.Dumitru Antei

9—8 secretar.

Nr» Mag. 4797/928.

Publicaţiile eRefaritoire ia urcfraa evo-

tai pantru Eămârţa gămăDâtn- rilor şi la anunţarea] cumpâră- tirilor şi [a vânzărilor de aartafl.

In urma finisului drt de damaul subprefect cvota sî- »âmţei pentru sămânători se stabilaşte după cum urmează: Şrâu de vara de jogăr 115 kg, Orz , „Ovăs „Cuouruz „Mazăra „Linte -s „Fasola ,Cartofi î.

Prin acelaş emis se ordo­nează, că — spre a stabili cuantitatea de cartofi necesară pentru aprovizionarea popora- ţiunii cu cartofi — toata vân­zările şl toate cumpărările de cart6fi, care trec peste o msjă Metrică, să fie anunţate la c- ftciul comunal de însuşi vân- aătoriul.

Anunţările se vor face la des­părţământul Il-a al ^consiliului orăşenesc (autoritatea indus­trială) totdeauna în orele a. m. dela 9 —11.

Intrelăsarea anunţării se va pedepsi cu toată asprimea.

Braşov, în 19 Martie 1920.Consiliul orăşenesc.

Pentru membrii Oor- periling! iadustfialâ

în sccpul declaraţiei venitu­lui £ă üq preac-nte ia 1 Aprilie înainta de prânz la o ele 9 ceasornicari, giuvaergii şi Gsavori. — In 2 Aprilie la o- rele 9 pantofari şi în 6 Apri­lie cizmari. — în 7 Aprilie cojocari, curei".ii şi arg&sîtori.

Un câne de vânat(Cftpftn, băîbăluş) negru, de mărime mijloric, da 1 V2 ani, »’a perdnt de cinai zile din Dâ^ate. In part ea stârgă & gâ- tului are o pată albă de mă­rimea unui pumn, de-aseme- n a partea dreaptă a nasului şi toata patru picioarele a ba cine 4 v& aduc© înapoi va primi o recompensaţi© bu» ă.

Dr S hnell-Dârste.

cW!» eanfé îngrijitoare

îa cop» de un an şi jumătate. Să ştie vorbi româneşte şi sa aibă cel puţin 40 aci.

Ofer penziane şi 100 lei lunar. Â fe adresa:

Căpitan Postelnicescu Reg. 2 Roşiori Bârlad,

2 - 6

Se va ţ;ne în cancelaria fo- resterială în Crizbav în 8 A- prilie a. c. la 11 ore a, m. pesiti'u vânzarea de circa 45 de măji fân aflătoare în comuna Gi isbav.

Preţul de strigare pentru 1 maje 100 cor.

Infcrmaţuna mai aproapese dă la:Oficiul orăş.foresierial Braşov,

U I M h h ^ ú s t i c l e în can­tităţi cât de mari. Ofer preţ

L i S ® * 'M em orial înain ta t”• de d. N . Io r g a R ege lu ipe (inia B r a ş o v - P r e d s a l

Bncs*§*e$tis şi staţiile de pe această limie, au preţuri con-V«TUlbil<?.

Sclynidt Lajos, expeditor,Braşov, Str. Mihail W»ic* Nr. 25.

s o c w a o D G O o d a c

Se caută doi servitori (da preferat

se ţ şi s.'ţie) pentru şcoala su­perioară de feste, Bulev. Regele F^rd Bând, N -. 1. Conoiţiuni avantajoase. . 3—3

X 3E X X K X K X 3E3E X X X

Institutul cosmeticstrada Porţii 66

(In edificiul tipografiei Brassâi Lapok etajul I). Toate necu­răţeniile de piele să îndepăr­tează. Massoge electrice afe-

bun. Adresa: Com&nlclu j ţei şi corpului. 9 —15Lungă 92, 4 - 5 î

...

Nr. Pr. 101/920

Licitaţlime zva ţine cance­

laria forcsterialâ strada Argin­tarilor Nr. 5, în 16 Aprilie la 10 oie a. m. pentru vânzarea da păşuna pe »verile numite „HossîumezO“ şi pe? locurile de păşim© înprejur d« li es- ireu a iui Mile» în Timişul de sua pe anul 1920.

Condlţiumk mai aproape se pot lua iu vedere la :Oficiul orăş.foresierial Braşov.

In Bucureşti

Gazeta Transilvaniei Icei mai bina informat şi redactat cotsdian

din Ardealse vinde zilnia în mai multe mii de exemplare,

esreţi SAZETA TRANSILVANIEI la toata chioşcurile- genera! ia arim lnistrafia suoitr»

sa lă ăl si BasM riştiş s . E^nlciâ 6»

M3£3£Z3 EE5$(K3 EHH3DE3EX^3EX3 E3 i3 E3E3E3E3E3Ey

i ® 9 © © @ © © © e © e 3 9 © 0 0 S S 0 ® ® @ @ © 9 a

jm

Be vânzareCasu din Strsda Pajişte B.

No. 18. Informaţii la biroul de mijlocire din Strada Or­fanilor Nr„ 11, I. Etaj.

2 -3

Lucrători de pădurepentru tăiat de îemns de foc. 48 Lei do stânjen. Caută D~1 loan Baligă din Azuga.2— 10

uerestaţiL i 1 1 A

GAZETEI TRANSILVANIEIsn ncul local de redacţie şi administraţia

dinP g ff iţ s a L c l s a ^ t ă ţ c i 2 3

(îâagă fesnea Albina) BRAŞOV.

Depozit mare de tot felul de cărţi pen- | © tiu popor, şcolare, literatură frumoasă. |q • aa o © ® ® @ © © © « a ) B © © is € a ® ® € s © © e © © © ® © < s

,Neamaî Remâae^* publică tex­tul rHcmoriului şa car® d. Iorga ia adresat Regelui îa ajunul schlm- băre.i rsgîmului.

S ise !Ia urma unor alegeri libere pre-

sH^te da Guvernul fără caracterpmld, pe care i’a anmit pen­

tru acest singur scop Maiestatea Voastră, t/a ales un P-rJacnent cu misiune de Cdugtifaantă chemat a da vsloare cocsiitutenaîă operei derîf te!or-kgi şi a rezolvi chestia Rgrsră fi eca electorală.

F^ră nici o propagandă dema- gog'că, fă ă spujia a! ofirialitsţli, fără conicptie, fărâ trecut politic, chiar ?.u fost ah şl reprezlotanţli curentului da democraţie aiţion^lă forraat îa ultimii ani şi în frun­tea căruia eram obişnuiţi a pune înalta pirsonaJitate *a Maiestăţii Voastre.

Alegerile parţial© ia Senat îa care au rergit pretutindeni conser­vatori sau transfugi sab scutul nu­melui d lai geaerri Avere sen n’aa nici o irrpo taoţă faţă de rostirea din Ncemb !e a ţârii. Cercetări personale mă autorizează a spune că succes ol adversarilor regimu­lui actual a fari datorit unei d#- magogii desmăţato şi uoci fetişism mai periculos decât or!-„e psatni viitorul ţării.

Majoritatea parlamentarilor pe bsz<r acelor idei, s*a cacztluri înir’ua bloc, putând s^ifi de b#iă gaveranlui reformelor ca aţâta^ie- răbdara şl cu atâta dreptate ee- rut« de ţară. Fără nimic div acele ambiţii personal® care dădeau o- dinioarâ compunerea guvernelor, s’a format un guvern decât care nici unul n’a adus mai mult devo­tament faţă do interesele patriei şi mai multă lealitate faţă de Ma­iestatea Voastră. Dupăoneri* d iib“ zuiri el ccmiiiectat cu an mi­ntali a d© intern», taro prin spi­ritul său larg democratic, prin iz­birea sa de ordîn© în secsul legal cetăţenesc, şi na brutal opreriv,

.Iubire dovedită pria tot trecutul sâu, era singurel capabil s* asi­gura liniştea necesară mari-®? prt- tacerl Indispenzablle.

Uin momental alcătuirii gsver* nulul n’a fost zi în csre el s i nu fie atacat de coaliţia reacţionarilor

cari nu-şl înţeî: g vremea şi nu»şî dau seamă ca revoluţiile îioep tot* deauna printr*un pas făcut înurmă de cei meniţi a 1© cădea victimă cu doritorii d® câştiguri prin guvernare şi cu aventurierii cari eri vorbiau in întruniri pu- b;i ®, aplaudaţi d® comnnîştl, de rigimui hamîdlan al Msiestăţii Voastre, iar azJ, abia ieşiţi d n în­truniri electorale unde li se oferia coroana ţârii ca răsplată, se pre­zică Regelui ca sizgarii eari-1 pot apüra tronul

Măje<tafea Voastră putea da pria încrederea sa dovedită şi statornică, autaritete acasrui ga- veria şl fiigcnmfă acaatui páriá­mén!. Ám aşteptat patra luai a- cfâutâ gaîao|it de lucru spornic* Astăzi în foit* saloan»!® Buca- rtfUlor se anunţi hotărâri prea înrit® pe car» factorii în drept sunt ringuai cari nu 1® cuntst pila. acela detUraţii care stabilesc situaţii constituţional®.

Şi acsaria când l$gile cspitsle sunt tsrminat» şi când pr«ş®dia- te'e Con»îiiul«î smulg® prin sî- llflţeie sal® recuxo ştaraa albirii Basarabiei la Raasánia.

No seri® aiai preş«4i&t»!® Ca* raerai deputaţilor, aici şeful unul part d dia bloc ci oa«l cart se post* lăuda că mal mult decit őriedre altul a lucrat la recunoaş­terea marilor merite al# Mij®atiţli Yaarir#, la popularitatea de azi a Binagtiel şi car®, după ce, ca sim­plu particaîar, a apărat la laşi Coroana părăsită de comsilierii Săi şi aaeainţatâ de acea oposiţie tocmai tar® azi prin intrigi «rât# care puterea, a avat bucuria de a restitui unui părinte iubitor inima fial ui său.

Majgitstea Voastră poate, la în­toarcerea d-l«i Vaida-Voevod, sâ întărească guvernul pa baza pra- g/auiaiul său át acţiaae, Ta salva ţsra pe care ca ajutor al altora de cit al ambiţieşilor de azi a avat gloria de a o wărl. Maiestatea Voastră poate, încanunând dema­gogia cea rasi îndrăzneaţă, si in­staleze un reglai conservator. Eu nu voi fi ajuUt prin tăcerea »«a la acsa tă faptă pe care o ered fatală pentrs tro* şi ţară

M a r e l e m a e s t r u . . . . h a t â r u l î

»

1103030

1109050

1500

M atm & sfsete i® ® ş l G a a n t e r i e .

.'iii ŞM o m n ii C o m e r c I a a A i m g»©t a p r o v i z i o n a în t© 4- d e a u n a c n ţ s l t in s e le noutő^ft em s o ^ e s e s i l n i c e a p r e ţ u r i x n a l f m a l e o n v e n a b l l e n n i n a i l a rensa^âi-

t n l m a g a z i n :

F I S C H G O L D & S C H Á P I R Ádin 0alea M sşiler Nr, 12 colţ eu Fiaţâ $fî. A l t o i .

h —6

îir /u]

ise

N e a !e m â s i l a poemă de A . C o t r u şUn adevărat eveniment literar. — Poema „Rcmâriia“ întrece

prin frumuseţea inspiraţiei şi vigoarea versurilor tot ceea-ce s’a scris în acest gen după războiul nostru de eliberare.

P r e ţu l © ie i . -- In A r d e a l c o r .

Lw

mm

Când üin trestii în Ard«»!, de dincolo de munţi, â'îsgustsţi ds unele aDucăt^rl ale vieţH publice din vechiul regit, care sub acest raport a avat în adevăr şi are une­le scăderi regretabile, ca nepotis­mul. favorUismsl. hítárol, ne-am zis plini do încredere: în sfârşit, de a?ci încolo, ^om trăi o viaţă mai ccrală, mai deschisă, lötr’uu aedla neîntinat de pdliticiasna. Dar am băgat da geamă cu multă pă­rere da rău că îa privinţa defec­telor nu s ăm nici aici mai bm e ca în locurile di unda ue-am des­prins. la zadar a orice s’ar spune:

m«iiiI®'©

acelaş popor suntem, de la o mar** gine la aKa s pământului româ­nesc, cu aceiesfi calităţi strălucit* dar din păcate şi ca aceleaşi orite defecte. Nu ne gândim să reedi­tam aici aşezările juste ori neîn­temeiate ce a'au adu» prin presă ori pe cale orală imors dinţi© ad~ miutetraţ ile din Ardeal, pentru că na vrem sâ ftcem Impresia des- gustătoare, că se bucurăm la cos- statarea că fl ald la Ardeal, cins­tea îo. pollHcă ori în administraţie ar fi şovăitoare, nul,departe da noi gândiri ăsta; dar să ne fie Inyă- date, fără supărare dsn partea ni­mănui, sâ panen» îa lumină un caz.... de ht/lâr, care îstriadevâr na supără.

Credeam că acest smis inopor­tun, venit din Bteanţ fără să-1 fi poftit cineva, hatârul, căci de dum­nealui e vorba, ciede^m ea bara iăosf la Predeal; dar băgăm de j seamă că tot el o şi aici mare ma­estru de ceremonii.

Căci cum s’or putea num! altfel, decât hatâr, aceea-ce urmează: Şcoala comerciala din oraş a cb- paut prin învoirea Resortului Afa­cerilor Industriale, Direcţia Apro­vizionării, acum vfc-e lună de zile în ormă, 500 kgr. zibăr, «u des­tinaţie de a îl împărţită Intre mem­brii corpului didactic ai şcoal*?, 10 sau J2 prore&ori. Nimic de zis împotrivă, dar aici intervine ami­cul hatâr, ea mutei-i nesufeniă: liceul real, iocurajat do imensul su­cces ai colegei sate, şcoala co» inerdalâ, şi îndemnat de nevoe şi-a permis sâ ceară şi e!, cât de puţin din acest dulce şî rar ali­ment.

Ni s’a răspuns tâ nu mai este şi e l mai aşteptăm, adică,.... paşi® murgul© iarbă verde! Nu mai vor­bim de făîua, car» s’a trimes tot aceleaşi şeoli; descurajaţi de pri- < mul refuz, n’am vrui sâ f riscăm şl un al doîl«a; se întoarcem la zahăr.

Numească orisiae această pro­cedare, cum o vrea: lipsă de ex­perienţă a unei tinere admintotra- ţisiBî, ori neatenţi® dată cererii noa­stre; noi o numim hatâr!

Căci cum e posibil sâ na nu­meşti h*târ, pioiedarea aceesta: pentru unul m u m ă , p tv tru uliulciumă 1 Cam să nu numeşti hatâr, faptul că $aei şcoli latrisn oraş i SQ acordă 500 kgr. (faceţi soco- tesia cât vine partea fiecăruia), iar altei şcoli nimic.

Şi fără da aatg, cum se fac© că - nu $’a ţinut deloc socoteală de asodaţranea didactică a Brapovu-^ iui, prima organizaţie didactică, regional-judcţeaaă de peste munţi, căreia ar fi trebuit să-i trimeatâ această reapectabilă cantitate de zahăr, peniiu a fi împărţită ia În­treg corpul didactic din oraşul Braşov, iir na unei singure şcoli, pîutru ca atunci când, alta vine sâ ceară şl ea, sâ ise răspundă, e?.«.. să mai aştepte ! Făcut-a o- noratul resort o socoteală ce can- titete de zahitr revină de persoa-’ nă, când acord! 500 kgr. zahăr, unui corp didactic de 10 sau 12 membri ?

Nu ns trece prin gând' să adu­cem vre-o învinuire D4ai Pricu, directorul şcoalei eomes*iale, care prin trecerea D-sale a izbutit să-şi aprovizioneze şcoala atât de bine, după cura im ne stâ in minte să acuzăm pe respectatul ncsiru di­rector, că la cererea D-sale s'a d?.t ua răspuns negativ, iiindet ne dăm seama tă vina nu e a u- neî perso&ae, ci a sistemului iău, a hătârului, acest capricios amic bizactin, care s'a cuibărit şi în Ardeal şi care — se vede fiind- că-i purtăm Sâmbetele — ştea pus Ia gâsd să ne persecute şi el, la rândul lui.

Iacă, aşa se petrec lucrurile n o i!!

Curpul didactic al liceului Mrtşuv.

I U v . v _

Mr. 69 - »20 GAZ E TA T R A N S I L V A N I E I PagiH» ».

A R A B ESC U R IOpera română a luat fiinţă.

Oricât de idealişti sm fi, nu vom putea admite ci un lucru există din momentul ce avem conceptul lai. Căci e vorba aici de o exis­tenţă materială, care numai im­precisă cu ideea ccnstitue fiinţa unei fapte, unei acţiuni ori unei insiitcţii. Despre câte lucruri mari, frumoase şi bene n’am tăcut col planuri, dar câte din ele au înce­put sâ dea măcar us semn de e- x'stenţă, acţlonfind direct şi do­vedind prin aceasta că sunt un element activ în mediul in care sunt de lipsi?

Activitatea desfăşurată de o mână de oameni entariaşti, cu bi­nevoitorul concurs al M. S. Regina Marfa, era pentru mine numai o jumătate de p&s pe drumul trasat de gândurile bun», imaginsfiiie vii şî Inimile cald« al* iniţiatorilor. Era tot aşa de frumoasă această primă înclinare de pornire, cât şi încântătoarea «lipă de contemptere, când cu atâtea visuri în suflet faci primul pas pe o alee cu pulbere aurie luminată orbitor de raii de reflectoare de CElorile cele mai neobişnuita şi mai fantezista.

Dar, ne cunoaştem noî bine pornirile idealiste, avânturile su- blime şi impetuoase, după cum ne cunoaştem şi specialul nostru spi­rit de organizaţiei De câte ori »’au sucombat în faşer copii cala- rili> cei m&i dragi şi mal curaţi al fiinţei noastre, fiindcă am cre­zut că numai dragostea nosstiă-i de ajuns, pentru ca ei sâ trăiască...

Aşa era şi cu opera. O aştep­tam toţi cu flori şl cu osanale, ba aş putea spune şi cu toată ho­tărârea de a plăti preţurile extra­ordinare pe care le anunţă şi le nenţise. O aşteptam cu drag, îi- indsă trecerea, acum câţiva ani, a opera! italiene pe ia noi, ne tre­ziseră gustul pentru muzica su­pări oară, activistă în sensul că ▼raa să redea acţiunea şi s’o com­plectele — şi...

Apoi, fiindcă necesităţi de evo­luţie, de legătură imediată şi efec­tivă cu celelalte civilizaţii şi State, ne impunea printre altele şi crea­re» unei opere naţionale, desigur hm cu elemente şi repertorii, ci ca organizaţie fl localizare.

Şi în prima reprezenta a Ope­rei române, din seara de 17 Mart

\ 1020, în localul Teatrului Naţlo- 1 »al, deschidere festivă făcută cu | Opera 9Ăida* de Verdlt ne-a pu- î t»t da convingerea că Opera ro- j.mâDă are ca adevărat fiinţă. Şi lu­c ru l cel mal drept pe care-1 putem £«pcne, e că, până !» acel moment / şi Iniţiatorii şl organizatorii şl co­laboratorii se’ndoiau. Elementele ^indispensabil« oricărei opere, fu­

sele aduse cu eâteva zile înainte. ^Director de scenă, maestru de -*itagia»et tenori, soprano, contralte, balerine, decoruri, su sosit aproa-

*• 1» ajun. Distribuţia nici n'a îitet fi complet artnjstft şi repe-

x aţiile a» fost iasuficedt#. Era ce- •rra din li gă, so cunoştea parcă vota •fH Weiogartner să nu piardă tre- Plaul, cu toata că arătase în multe \t ocazii plăeerea pe care o simte / îl Bacureştiul noitru vesel şi ar-

- tistic, şi n ţara noastră liberă.De ceea ce putem ecuza socie­

tatea opera cele organizarea pri- ‘ pită şi nersţionali., Corepedton nu exista, dublenţi

■», conducere artistică serioasă şi' speciali, nu, director de scenă,. nu; pirtiţiuni, stime, nimic nu e

in deplină regulă ; ba nici repeti- v ţille cu se pot face ca lumea şi ] regalat...

Bm aceste cauze am avut mai silele trecute f*rsa operei, carear fl fest deslgt r cu repetiţie, dacă au le v«n«a idea uliilzârii baleri­nelor.

Ca toate aceste lipsuri, repre­zentarea mA*del* a avut o primire călduroasă şî frumoasă, deoarece ca esamblu a avuţ lipsuri, pe care trebuia sâ avem bunăvoinţă de a

!> le nesocoti: tra prima reprezea tare a lirei opere româoe.

Ia amănunte am avea da re­marcat incofnpât biHtfcîîea D-rd Weicgarintr, deşi are calităţi ar­tistice, rutina, şt vocale, oarecare amplitudine şi siguranţă - cu rolei Aidei, ale cărei trăsături cai acte» rlstice, ie-a dat mai bine D-us R5drigo.

Dra Teodorescu, cu vocea el de­licată, n’a putut corespunde vi» gurozitâţli pe cara o cere roiul înverşunatei şi pătimaşei Amneris.

D# Nasta, cum er*i să fia ’n voce, când deabia debarcase? Iar d. Rabcga prea a fost de improviso...

In schimb nu putem avea des­tule cuvinte de justă - apreciere f^ntiu D-na Rodrigo, dl Folescu

Istratî, Atanasiu şi inimosul Ma- ssinf, cari singuri cu dus greul şi ne-au putut da reprezentarea A idei într ua chip mulţumit pen­tru un început de superioară ac­tivitate, organizată insă că la col.

Tot sbcc umul sufletesc, sfâşie­tor şi adine gl A idei ne-a cap­tivat redat cu atâta siguranţă şi natura’eţă de D-oa Rodrigo. Amc- nasro r avut vigurozitaiea şi $ăl~ bâtâcla-i caracteristică datorită vocei d. Atanasiu, poşte prea egală, dar de un vtimbru plăcut şi de-o siguranţă cuceritoare.

Ramzis ne-ă dovedit că în d. Folescu avem un adevarat ele­ment eonsacrat de operă, expre­siv şi cere ci.

Ceea-cc cu trebua sa ; lăsăm îa o parte însă este străin ita mon­tare a operei. Munca deosebită s- «oclată cu gustul distins a! d. Markowsky, a avut de rezu’tat ac*a armonizare splendidă şi fas­tuoasă a decorurilor, luminilor, mişcărilor, care produce ca drept cuvânt sugestia şl dă relieful ne­cesar unei reprezentări de mă- r«ţia şi valoarea .A idei.

G. V. Răcoassa

Universitatea populară(Liceul româo-ortedox)Programul cursurilor.

— Săptămâna a opta. - - (închiderea ciclurilor de prelegeri)

Joi 1 A prilie: Condiţiile politice şi economice ale întemeierii Princi­patelor române. Profesor M ihail Eliescu .

Vineri 2 A prilie: Din înfăţişărilepâmâotniai româneic. Picfesor N- Ot ghidau.

Sâm bătă 3 Aprilie: Din psiho­logia defectelor omenfşîi: II Fle­căreală, Profesor Gheorghe Boita.

Dum inecă 4 A prilie — orele 4 p . m . -A treia şi ultima şezătoare:

1. Pământul românesc şl locui­torii lui, conferinţă ţinută de D j Simian M^Iied-alf, profesor uni­versitar, membru al Academiei ro­mâne, fost Minţatra al Şcoaielor.

2. Partea muzicală aranjată şl coodusă de d*l Profesor Gheorghe Constanţiu.

Biletele pentru eceasiă şezătoare se pot căpăte, după prelegeri, ia Universitatea populară, sau la Ma­gazinul Bologa.^Locuri i 7 şi 4 coroane, în fo­losul fondului de ajutor al Cercu­lui didactic.INFQB1ÂŢÎUN!

— Este cancscut tuturora, că între cei rimaşi orfani în urma războiului lipsa este foarte mare. Procedând din convingerea că este daiorinţa fiecăruia a contribui 1a uşurarea situaţiund acestor neno­rociţi prin micşorarea lipsîîor lor. Consiliul orăşăoesc a decis a des- rhide cosie de colectare punându- le ia dispoziţia publicalai tn toate despărţlniâiiteîe Ccnsîiiuîui orişă- nesc şi în localele de funcţionare ale ofccîiior inferioare, aşa ca gu­mele jeithîe de coDtribuenţi sâ f.e petrecute în coaiele de colectare de însăşi nrâna contribiieţilor.

Adeverirea sumelor iucassate se va face în fiecare lună pe «alea jurnalelor din ioc, pubiicândurse numele fiecâtul dâruitor.

împărţirea banilor între cel lip­siţi se va face prin Societatea pen­tru ocrotirea orfanilor de rlzbclu, secţiunea judeţului Braşov. %

Braşov în 20 Hsrhe, 1920.Csarlliul orăşenesc.

Cttidifetiil SoisietSiîi @:ro! rea Oritniloz1 da Făsiboia J»ţ| B ra ­şov invită toâte au torită ţile civile ş i m ilitare şi tot publicul mare, care ae interesează de mersul aces­tei Societăţi, ps Sâmbătă 3 April, orele 3 ţ . m. în ssla glm. rom. ort, din îoc, unde se va face îm­părţirea darurilor de Paşti — cr- finilor de războiu din oraşul Bra­şov. In numele comitetului Af. Po- pescu B ogdan , prezldentâ.

Automobil, mască zmoricană, 60 H, P. 6 cilindri, dynamo, por­nire feiifomaii, 6 locuri, cauciucuri noi, de vânzare cu Lei 150,? CO. A se adresa diui Taubes, Bucureşti, stradă Batişte 20.

Un ziar cinstit românesc este o comoară pentru casa

fie-cărui bun Român Abonaţi dar

„Gazeta Transilvaniei“.

9Oferim spre literare promptă

mimai pes» VAGQ11 însă

Vitriol de aramă (piatră vânătă)de provenienţă americană, calitatea primă, de 98j99#

Piatră de leşiefabricat american şi englez de 128[130°j0

Pucioasă, — pi ai de pneioasă, — bucăţide pucioasă

provenienţă sicilîană de 991100#

apoi: Unsoare pentru care, Colofonium, Alaun, Bcrax 80 ’/.. Esenţă de oţet, Parafină, săpun american şi englez

precum îi d feriţi articcli chem:ci şi materii prime, cu deosebire de provenienţă transoceanica.

„ORIENT“ j £ £ £ £ Centrala:Adresă pt. teîegr. „OR1NDUST" Viena.

FILIALE PROPRII: Trieet-Geneva-Berlin-Budapesta.k—io

9

9©

9©

AGENCE FRANCO-ROUMAINEPARIS 8-e — 21, RUE DE TURIN — PARIS 8-e

EDITION—PUBLICITÉ — RENSEIGNEMENTS - AGENCE DE JOURNAUX ROUMAINS.

COMMISSION — IM FTORA1 ION — EXP0TAT1ON CONTENTIEUX ROUMAIN

»•NSULTATIONS-RÉDACTIAR d’ACTES-RECOUVREMENT», ®k.

C O R R E SP O N D EN FRANÇA IS ET EN ROUMAIN 9—0

if U l i T I M A M O U T A T Ew0&L1NDA lâ T U Ş E I IIEGA R ETAPovestirea fantastic ă a unei iubiri de celebrul romancier WALTER SCOTT

I

cVLpriîid.® :O vizită. — Plecarea iubitului în rfisboiu. Lipsa de ştiri. — Vrăjit#«» şi oglinda fermecată — Inbrăţişeril« — Servitorul sr*allnoiot. — Maşini infernale. — Sale N orţel — Altarul — Ceremonia nupţiali. — Vedenia lugubri,— Uciderea maiorului Faîconsr.— Dispariţia Mirelui.

Lei 2 53 exem plarul.DE 1'AxzânE FB E T lllB B E K l ficpoxit«l feneral la

Editura Rontâneasei O. i L I E S C U etr. UT. leaiol %------- — —

■u,aa.d,« ■ujrxmxea.zSt, a l se aed-xca«, »a>3aft.eea Tifla j7-0

A

Variété MAJESTIC-FEMINACALEA VICTORIEI (Pasagial Comedia)

In fiecare eeară delà orele 8,30 până 1» 11

M are sp e cta co l de V a r i é t é/ Delà oi ele II în sas

Cabaretp D ans, Cente?» şl site distracţii.2« O rchestre» Restaurant de Mul i a n |

Băuturi streine şi irdîgens »»întâlnirea Elitei“

Ö —10

A apársst :Calendarul de perete pa 1 9 2 0 al »Ga ZETKI

TRANSILVANIEL “ . Preţul 1 Iau (2 coroana).

REGATUL ROfîîANIElMINISTERUL DE FIUAUŢE - DATORIA RUBLICA.

IMPEUMUTPL INTERN 5% din 1920

P R O S P E C TIn virtutea legii promulgată în „Monitorul Oficial“ Nr 213 din 16

an. 1920? guvernul român em te rentă amortibilă 5'/. din 1920.A est împrumut are de scop. acoperirea nevoilor tezaurului d;ncauza

marelui contingent de trupe râmase încă mobilizate pentru apărarea ţârii, pentru punerea în aplicare a diferitelor legi sociale isvorâte din înseşi urmâr le râsboiului. precum şi pentru reconstituirea gospodăriei naţ:onale

In textul titlurilor noului împrumut se vor reproduce următoarele condiţîuni:

împrumutul va fi emis în titluri la purtător de 500, 1000, 5000 10000 şi 20 000 lei. Titlurile vor purta în faximi* semnăturile mimstrului de finanţe, a directorului datoriei publice si a cassierului central al teza­urului public şi o semnătură manuscrisă de control.

Subscriitorul la acest împrumut e scutit pentru sumele subscrise de impozitul asupra creşterei averilor (asupra câştigurilor de războiu) şi asupra averilor. Sumele subscrise nu se vor socoti ia stabilirea averilor asupra c&rora se va executa un eventual împrumut forţat.

Titlurile acestui împrumut vor fi scutite de or.ee impozite prezente sau viitoare/

Ti lurile vor fi pr'mite pe valoarea lor nominală cu garanţie la toate cassele Statului. Cupoanele scăzute vor fi prim te la aceleaşi casse drept numerar. Titlurile vor putea fi puse în gaj (lombardate la Banca Naţio­nală a României şi la Cassa de depuneri. Subscriitorul va putea plăti pământul cu care a fost împroprietărit prin expropriere cu aceste titluri pe valoarea lor nominală, purtând pr mul cupon neajuns la scadenţă. Titlurile acestui împrumut vor purta o dobânda de 5% pe an la capi­talul nominal. In acest scop t tlurile sunt însoţite de o foaie de cup ane de dobânzi semes rale pe 10 ani, reînoibile pană la complecta stingere a acestui împrumut. •

Amortizările acestui împrumut se vor face pe valoarea nom nală. în curs de 40 ani, conform tabelelor ânexate la textul t tlurilor prin trageri la sorţi semestriale, cari vor avea loc la 1 Septemvrie şi la 1 Marte al fiecărui an, cu începere dela 1 Septemvrie 1921, dată fixată pentru prima tragere.

Guvernul se obligă a nu denunţa acest împrumut înainte d e l Maiu 1931.Titlurile ieş te la sorţi vor fi plătite la 1 Maiu şi 1 Noemvre ce

urmează fiecărei trageri. în sch'mbul titlurilor având ataşate tcate cu­poanele începând cu scadenţa imediat următoare termenului rambursării.

Valoarea cupoacelcr co vor lipsi se \a deance dm capitalul de rambursat.

Numerile titlurilor ieşite 3a soiţi la fiecsre tragere împreună cu o specificare a celor cin tragerile -precedente cari nu s’au prezentat la plată se vor publica în „Monitorul Oficial“. Cupoanele scăzute şi ne­prezentate la plată ee prescriu după 6 ani, iar titlurile ieşite U sorţi după trecere de 30 ani dela scadenţa lor.

In locul titlurilor perduta, furate sau distruse, se vor litera pro­prietarilor duplicate. în conformitate cu legea decretată ou Nr. 3880 din 13 Noemvrie 1918, putându se lua cunoştinţă de diepoziţiunil® aoea- tei legi la locurile do plată.

Subscrierile acestui împrumut vor fi ireductibile.B u c u r e ş t i , 20 Februarie 1920.

Ministru de finanţe Dr. A urel V h ă .

C onditiunile d e su b scr iere :In baza prospectului da mai sus, subscrierea la împrumutul &°/0

din- 1920 va începe In siua de 25 Martie. Subserieita se va face:

Su B n & u fe ş i i1. La ministerul de finanţe; la 14.

Cassa de depuneri, consemeaţ uni 15. şi ©oonomie; la adminisLr&tiiie fi- 16.

La Banca Dae:a Trai aii» » « Fortuna.

n©ne are. 17.2. La Banea Naţională a Re- 18.

miniei. 19.3. 9 99 Ma^maroich, Blank 20.

& Comp. 21.4. , 19 Româ eaică.! • X Naţiunii. 22.* „ m de Credit Român. 23.1 n 9 Agricolă. 24.* . n The Bank of Ro«- 25.

mania Ltd.* , 9 Comercială Romană 26.

1$. , 9 de Scont a Re­ 27.in â ni ei. 28.

a % ŢârăneaseS. 29.12. , 9 Gcn*rş!ă a Ţării

Româneşti. 30.13, , 9 Cere&liştiSor. BL

Subscrierile se vor mai putea sari g» vor indica prin publicaţiuni

La Bănea L. Bercowit». m G. M. Eftimiu A Ceaap.„ M. Finkel*.„ O. rtterio., I. D. Beezal.„ Banca Smdicatmlai Agii»

eol Ia omiţfc.„ Banca Munteniei.9 Banca Franoo-Româmă.„ O eiitul Teohnie.„ Banca Sindieatulii A p i­

col lifov., Banca Ckrigovele»!„ P. Gr. Ionesc». n Cobilovici.„ Boc. cooperativă gTiettrta

Uuiri*., Banca Oarpaţiler. n Banca Rahora-Bragadir«.

fto© şi la alte bănoi sa» iastitaţiispeciale.

în pr©vinci©» incBaisi^ Hæ^arablia ş l lu e e v in a i1. La toate sucursalele şi agou- |

ţiiîe hănoilor roşi sus menţionate.2. La adminigiraţiile fmanc. şi

la percepţii.3. , Banca Comerţului, Ci aiova.4. n „ Moldovei, Iaşi.b. „ 9 Iacilor, Iaşi.6. n 9 D aoia, Iaşi.7. „ # Groswald, Iaşi.8. m 9 Jurst, Iaş:.9. „ Baaea Română, Brăi5a.

10. La Banca Brăila, Brăila.11. * Societatea Economia di»

Focşani,12. „ So ieu tea Frăţia din

Focşani.13. , Banca Putnei din Foşcani.14. „ Bauua Miicov din Focşani.15. „ B&noa Centrula Ploeşti.16. l recuza şi la orice »•lte

casse de banoă oari ao vor indioa prin publioaţiuni speciale.

Sil T r a n s i lv a n ia :La pero<*ptorste şi la toate băncile cari fao parte dîn asociaţionaa

aSeliaUrita'ea“, precum şi ia al*ele cari se vor desemna ulterior.Preţul d® ein'shin* este fixat p nfcru acei ce vor face vărsămin-

fctla integrale, la 87 sută d« le* capinai nominal, iar pentru aceia oo vor face vârsămintele în rate, la 88 suta de lei capital no iiuaL

Vărsăuoictele cari nu pe vor face integra! se vor îaoe î» doo| rate. Prima rată 4% ti da 48 lei 3a subscriere, a două rată *e va plăti până la 3 Iulie 1920 şi va fî de 40 lei. Cei cari nu vor achita rata a dona îa acest termin vor pl&ti pentru o lună de zjle următoare o de- bindă d® 8% pe an. După acest termin se va putea vinde dreptul îa contul şi rizicul gubsciiiiorului.

Guvernul ar© dreptul să închidă subscrierea oricând va voi, aau»* oând cu 5 zile înainta data închiderii ei prin publicaţiuni speoiale.

La subscrieri cu vărg&mmte integrale se vor primi bonurile de tezsnr p ăcura şi bonurile de trzaur ale Apărării Naţionale, deducâu- du-se dobânda până la soadenţa lor dela d%ta subscrierii la neu îm­prumut. 8« vor mai prisai tot la subscrierile ou vftrsăminte integrale pf* valoarea lor nominală, cupoanele ce scad în interval dela 1 Aprilie 1920 până la 1 Aprilie 1921 exclusiv, dela titlurile de rentă aflat« îa depoz tul Cassel de depuneri şi băncilor cari au fost autorizat« să-şi trimită depozitele la Moscova. Deasemenea sa vor primi şi cupoanele su aceleaşi scadenţe dela titlurile aflate în posesia detectorilor.

Subscrii torului i se va libera o chitanţă, constatând subscrierea şi efectuarea vărsămintelor. Subscrierile se vor face pe formulare •« se vor pune gratuit la dispoziţia subscriitorilor. Subscrierile pentru acest împrumut vor fi ireductibile. Titlurile definitive împreună eu foile de oupoane se vor libera la cel m&i târziu la 1 Aug, 1920.

Bucureşti, 20 Febr. 1920.7V 0 Ministru de finanţe Dp * Aurel Vtafla