Nn 248. Braşov, Vineri 3 (16) Octomvrie n. 1914. Anul LXXVII

ABONAMENTUL

Pe eu ^Pe o J m de an 12 „ Pe trei tani. . . 6 *

P«P*M *«P»l«Je ţ!străinătate:

Pe n* an,... - . . 40 lei, Pe o jw . de an 20 „

R E D A C Ţ I A Şl ADMINISTRAŢIA

TAr2UI Imum Nr. 30

ENSERATBţJB *e prUÉéis li tfţatdnli- traţle. Preţul după larii

ţ i învoială.

« K i m *«. m . ZIAR POLITIC NAPONAL. lUnmelttii m «a IdmUMfeătfk,'

_____ ___ __ . . .. ..... 1 r, --- . |

"Îtestameutul m eu scris şi iscălit de propria mea m ână Ia 14/26 Fbferuarie 1899 în Capitala m ea Bucureşti.

— Fine. —

D om e c a . corpul m ea să fie îngropat lângă biserica Cariei de Argeş, reclădită de mine, şi care

deveni mormântul dinastiei ro­m âne ; Insă când Capitala Regata* toi va cere ca cenuşele mele să ră- jgânâ: |g mijloc«! iubiţilor mei Bu • C reştem , atunci înm orm ântai»* la Ctirtea-de-Argeş Ta fi

m w M d t mp e o înălţime Impresarul oraşului, unde se peşte deschide un bulevard (mă găndeeo Ia înălţimea, înainte de Mterica Cărămidari, unde se găseşte astăzi u n paTfHeii al matitutalui geo­grafic mifitar).

Recomand pe Regina Elisabeta Pާorului meu, sigur fiind, că toţi Rom ânii ror înconjura cu dragoste ^ credinţă pe prea iubita m ea . so­ft*. Am hotărât ca Regina ERsabeta să se folosească, cât eu r a trăi, de toate veniturile moşiilor Broşteni, B»aia-Predeal şi Monastirea, care dau îm preună o sum ă de patru sute m u lei cel puţin ; în carul că veni­turile vor scădea sub sum a aci in« dicată, atunci succesoral m ea va com plecta ce lipseşte. Sper că apar­tam entele din palatul regal dei* Bu­cureşti* ocupata astăzi de Regina* vor răm âne la dispoziţia sa. Castelul Peleş îl hotărăsc ca reşedinţă, de vară pentru mult iubit a m ea soţie, întreţinerea acestei reşedinţe este în sarcina succesorului meu, căruia las moştenire Castelul îm preună cu în­treaga moşie Sinaia-Predeal cu toate clădirile şi stabilimentele. Moşia mea Broşteni din judeţu l Suceava revine asemenea viitorului Rege al Romă* mei din casa de Hohenzolern. Mo­şia m ea Monastirea din judeţul Ilfov va deveni proprietatea strănepotului şi finului meu, Principele Carpi, al României, din ziuă majorităţei sale; djn veniturile acestei moşii însă, nu se poate, dispune înainte de moar­tea Reginei Elisabeta. Moşia mea Slobozia-Zorleni din judeţul Tutova, cum părată din moştenirea* m ea pă­rintească, «m destinat«© printr-un act deosebit,*) iubitului meu nepot, Prinripele Carol de HohnnzoUern;— orfelinatul agricol „Ferdinand“ va răm âne neatins pe moşie şi întreţi­n u t de viitorul Rege al României.

Omeâe «fonentiril« mei« te* p re juk it Palahfini Capitalei trec în poaesiimea vutowlm Rege ah Rom â­nim»

Qiteiifi m ea de tablomri, tocmai cam este descrisă în catalogul ilus­trat al, bibliotecarului mnu Bachelin,

răm âne pentru W ^auna.şjL dea- TO^gul. în ţară* ca groprieWte *CQr roane* Ifem aniri.

Succesorul m eu (Principele Eer-. dinand ăl României) va plăti din eoenomHte mele un milion de lei ca dar din partea m ea Reginei Etisa- beta, qa*p poate dispuue de această sum ă, nuULU^va voi Dâruesc ase­m enea şase sute mii lei nepoatei mele, Principesei Maria a României, ru g ân d totdeodată, ca viitoarea. R e­gină să combată luxul, oare aduce, prin cheltueli nemăsuratei atâtea ne­norociri în familie.

H otărăsc ca zestre pentru stră» nepoata m ea Principesa Elisabeta a României opt sute mu lei, această sumă v a fi depusă In fondurile Sta«

tului rom ân la Casa de Depuneri din Bucureşti şi nu poate fi atinsă (aici chiar dobânzile) până la căsă­toria sau la vârsta de 21 aui ai ti­nerei Principese.

Prin o bună gospodărie şi o se­veră rânduială în cheltueli fără a micşora numeroasele ajutoare, cerute

provizorie, f din toate părţile, averea mea a cres­cu t din an în an, veniturile Dome­niului Coroanei au contribuit, mai aleş, la această creştere, mulţumită unei administraţii foarte bune şi pre­văzătoare a d lui Kalenderu, care «’* Închinat, ca un devotament n e­mărginit, acestei instituţiuni, devenită aşa de folositoare pentru Ţara în­tre a g ă ; asemenea credinciosului meu secretar L. Basset, care a condus trefcşie m i e cu atâta circumspecţie, că pot dispune astăei de sum e in- seo m a te în folosul scumpei mele Ro- mânu şi pentru binefaceri.

Jhn hotărât dar xo sumă de doub~*promce milioane lei pentru diferite aşm&iminte, noui fondajtemi şi ca ajutoare, în fondurife Statului şi publice, în acţkffii sau b a n i; a- ceastă sitfn* va fi distribuită precum

i ' ;1) b» , Academia, Română

sute mit léi, capital pentru publiea- ţiuni.

2) La Fuadaţiunea mea univer- aitaril paniru sporirea capRakdui şase sute psih lei.

3) La orfelinatul „Ferdinand« din Zorleni, lângă Bârlad, pentru spo­rirea capitalului cinci sute mii lei.

4 Pentru Întemeierea unui inter­nat de fete de ofiţeri din armata mea, ea un institut de educaţfune cu un învăţământ practic (ea Augusta-Stift la Ctaarlottenburg) ia Craiova, două miliőire iei.

5) Pentru Întemeierea unei şcoli industriale la Bucureşti (organizarea sa aproape ca aceea de ia Műnich) trei milioana iei.

Suma de cinci milioane (pentru No. 4 şi 5) va fl depusă în fondurile Statului la Caisa de Depuneri; dobân­zile vor fi Întrebuinţate numai la spo­rirea capitalului până la deschiderea acestor două aşezăminte; Vs din capi­tal este pentru clădire, */* pentru în­treţinerea lor. Dobânca banilor In tim­pul clădire! va fi plătită de succesorul meu şi terenurile pe cari se vor ridica«f,Antn rimift In tfifn tft rn g, fOSXţd UKUlt,» le da fără plată.

6) La societate* de binefacere* »Elisabeta» pentru sporirea capitalului patru sute nrtf lei.

ceri nu pot fi isprăvite din causa lipsei 4e mijloace.

13) Pentru cantinele şcolare ca­pitel tre i sute mii lei.

14) Pentru distribuirea la dife­rite societăţi de binefacere şi de în« curajare, recunoscute ca persoane juri­dice, cloci sute mii I&r

15) Pentru sporirea capitalului la Oassa de ajutor, înfiinţată de mine, în amintirea a 25* aniversare a că­sătoriei mele 1894, pentru muncitorii rurali tu anii de secetă, pateu sute mii lei.

16) Pentru biserica catolică din România pateu sută mii lei.

17. Pentru biserica protestantă din Bucureşti, un* suta mii lei.

Distribuirea acestor douăsprezece milioane va fi începută mimai un an după moartea mea, astfel ca toate dobânzile acestei sume (aproape cinci sute mii lei) aâ rămână disponibile.

Hotărâse ca aceşti bani să fie în­trebuinţaţi îa modul următor :

întregul personal superior şi in­ferior al Cur|ei Regale, ai Casei şi Administraţiei mele, va primi lefi le cum sunt prevăzute pentru dâosui în budgetul meu, încă un au lntreg după moartea , mea, adică 12 luni ; suma acestor lefi se urcă aproape ja 24IX0Q0 lei, restul va 6 distribuit astfel, ca pomană pentru să rac i: la Bucureşti, clnclante mff Iei — la iaşi teeiMBt mii lei — la Ci aieva,

, ăecrfzscl mii lei — la Galaţi, zece safi tei — la Brăia, sec* Iri — ia Ploeşti* ase» msi lei ,■— la Botoşani aees mîi lei — ia Bârlad, zeoe mii tel ■— la Focşani, opt «44 lei — la Piteşti opt mii le i ; pentru flecare din cele­lalte oraşe, capital« de judeţe cinci mii lei.

Dacă miloativirea lui Dumnezeu îmi va dărui încă câţiva ani, am dorinţa a prevedea, in codicile, alte legate în folosul Ţârei, stăruesc însă ca aca-t testament scria de propia mes mână. care conţine tot ce doresc astăzi în anul 1899 să fie urmat şi executat întocmai cum l’am alcătuit

Ină ţând rugăciuni ferbinţi câtrâ a Tot-Puternieul ca să ocrotească dea- pururea România şi să răspândească toate harurile asupra scumpului meu popor, mă închin cu smerenie înaintea voinţei lui Dumnezeu şi iscălesc cea din urmă hotărâre a mea ; în numele Tatălui şi a) Fiului şi al Sfântului Duh — Amin.

Făcut în Bucureşti la 14/26 Fe­bruarie 1899.

Am scris şi iscălit cu propia mea m ână acest testam ent pe două coaie formând opt pagini legate cu un fir roşu şi am pus sigiliul meu.

14/2B Februarie 1899.CAROL.

Codicil la testam entul meu din 14/26 Februarie 1899 scris şi iscălit de propria m ea mână în Decemvrie

1911.Hotărăsc inoă din averea mea să

fie depus un capital de un milion iei La, aeg. gpeşrafleâ, fondat« /< în bani sau In renta statului (cu mir

•) D«p«*fe ift ateşţKinf •«.

te mine, ţrei sute mfti i*h capital.8) Pentru si»oijte da caritate^

fondsts de Regioa iilteabfibft, teri suta mii iei capital. ‘

9) Pentru lntemetew* unul fon<L ( spre * venii In ajutoru^ anţorilor, ca rp ' «uit în strâmtoare, um rafiten lei ca- ritarlj depus la rentă roaaâtebla O aş»; ie depunerii se poate dâ ofiţerilor dinj «rmata nma din capitali) împrumuturb până la 5000 iei cu patruf iâmită, însB această sumă trebuie s& fie înapoiat« treptat diţşâ 4 aau 6 ani.

16), Pentru întemeiere* unui fond nu ajutor pentru studenţii săraci cinci, rute mi) Iei, capital depus în fonduri de stat la Cassa de depuneri: în fle­care ân dobânzile acestui capital vor fi'ImpftrţRmintre 50 studenţi săraci.

î l ) Pentru burse în străinătate spre a pregăti pe tineri pentru şcoala industrială emproteaoti cinai sute mii lei capital.

13) Pentru Biserica Naţională şase sute mii lei eapltai, dobânzile vor fi Întrebuinţate ca ajutor pentru biserici sărace^ iu reparaţie sau începute şi

nimum patru la sută) pentru străne- | potul meu, Principele Nicolae al Ro- j mâniei, oare se va - bucura de dobânda 1 acestui capital din ziua majorităţei sale. t-':

Asemenea >trănepoatele mele Principesele Mariă şi lliana a Româ­niei vor primi flecare cinci sute de mii lei in bani său în rentă de stat (cu minimum 4 ia sută) a căror do­bândă va fl plătită în ziua majorităţii lor sau eând ele se vor căsători.

Strănepoţii mei Principele Moşte­nitor şl fratele lui Principele Fraocisc losif de Hohenzolern vor primi flecare ca dar suma de trei sute mii IeL A- aemenea toate rudele mele (cumnate, nepoate, strănepoate, strănepoţi) vor primi flecare un dar, care trebue să aibă col puţin un preţ de opt sute până la o mie lei.

Doresc, ca to»te persoanele cari m’au servit în timpul Domniei mele ca miniştrii, adjutanţi regali, funcţio­nari ai Clasei regale şl princiare, dame de onoare, etc-, să primească fiecare un dar, consistând la un obiect de artă, un tablou, o miniatură, un ae, un

ceasornic, un inel, etc. Cele din urmă obiecte vor fl luate din cutiile mele, cari conţin bijuterii destinate ca daruri.

Fondul de trei sute mii lei, care i-am destinat in anul acesta pentru Universitatea dela Iaşi, va fl sporit încă eu un capital de trei sute mii lei şi Întrebuinţat pentru un cămin studen­ţesc. In caz că nu s’a cumpărat o casă pentru studenţi, atunci o sută mii lei va fl luată pentru îndeplinirea acestui scop. Dobânda de la două sute mii lei va fl pentru întreţinerea acestei case.

Coiecţiunea mea de arme din Castelul Peleş va rămâne în întregul său acolo ca proprietate a Coroanei României. Această coiecţiune are un catalog detailat.

Moşia mea »Umkirch« situată în Marele Ducat de Badea va primi un capital, ca fond, de trei sute mii lei care să dea un venit de cel puţin do­uăsprezece mii iei pe an. Acest venit este destinat jumătate pentru binefa­ceri în folosul satului ş* jumătate pen­tru îmbunătăţirea acestei moşii şi a clădirilor salo. Se poate lua o sumă de optzeci mii Iei pentru aducerea apei în Castel şi în s a t ; sunra aceasta v t fl amortizată, luând de flecare jumă­tate. trei mii de iei pe an, adică de bi­nefacere şi de îmbunătăţire şi întreţi­nerea Castelului (şase mii lel).

Áros* fond", care va purta numele meu, va fi administrat de un comitet, compui din administratorul moşiei, preo­tul şi priaatfaL Bl va hotărî întrebuin­ţarea venitului acestui capital.

Dacă iubita mea soţie. Regina EU» sabota, este Încă in viaţă ea va primi o sumă de două milioane let spre a dispune, cum va crede, de aceşti bani (poate că ea va dori a întrebuinţa din această sumă, o sută mii lei pentru Îmbunătăţire* casei sale «Segenhaus» (lângă Neu-Wied).

Asemenea ea va dori să facă legate şi donaţiuni Ia diferite fundaţiuni în­fiinţate de Regina.

Strânepoata mea, Principesa Eli­sabeta a României, va primi încă două sute mii lei capital; astfel zestrea, care am prevăzut-o în testamentul meu din 14/26 Februarie 1899, pentru Principesă, va fl de un milion le). Venitul acestui capital trebue să fie cel puţin patru şi jumătate la sută.

Iubită mea nepoată Principesa Ma­ria a României va primi şase sute mii lei, sumă de care ea poate dispune cum va crede.

Toată averea mea In bani, acţiuni, obligaţii, fonduri de stat, după plata tuturor legatelor, va rămâne Iubitului meu nepot, PHncîpde Ferdînand al Ro- mâ»ioi, sui£iă-care, doresc să> file păs­trată ea capitri.

Domnul Basset, secretarul xnsu; va primi o pensiune de o mie leh pe lună, care va fl plătită chiar dacă el va urma serviciu) său lângă moştenitorul meu; Ga un semn al mulţumire! mele pentru serviciile sale, el va primi un legat da o sută mM lei, dacii el va fi Iară îa viaţă. Văduva lui va primi o pensie de şase mii lei pe an. Fiii doc­torului Kremnitz vor primi fiecare pa­truzeci mii iei, ca dar şi vor da ditt s - ceastă sumă patru mii lei mumei lor, a cărei pensiune de douăsprezece mii lei, daţi până acum, va fl plătită până ia moartea sa.

Scris şi iscălit de propria mea rr\ânăn

Bucmegt, 14/27 Decemvrie 1911.(se) GAROL.

P r e s s « i l a l i ă i iS ş l r * |H k r - tu r ile ita lo -rom ân e . Din Roma se anunţă: Cu toate evenimentele răz­boiului, pressa italiană continuă să con­sacre coloane întregi morţii regelui Carol ş! suirii pe tron a regelui Férd!- nand, publicând portretele familiei re­gale şi reproducând comentarii simpa­tice pentru România, diu pressa străină a tuturor ţărilor. Pressa italiană este unanimă a se asocia ia doliul Româ­niei şi a releva amiciţia profanád din­tre cele două ţâri.

La moartea regelui Carol.Telegram a generalisimului

arm atei austro-ungare.Comandantul şef al armatei aus-

tro-ungare, arhiducele ^Frederíc a *• adresat d-lui Brătiânu, preşedinte dé consiliu şl ministru de războiu al Ro­mâniei, următoarea telegramă:

Ţin ca o datorie să exprim con- doleanţele cele mai sincere ale ar­matei şi marinei austro-ungare către arm ata glorioasă a României ou pri­lejul maréi şi dureroasei pierderi ce a suferit prin moartea regelui Carol creator, şef suprem şi victorios al arm a­tei române. A rm ata austro-ungarâ a- duce nobilului defunct omagiul celei mai înalte admiratiuni şi îşi va aminti cu m ândrie şi recunoştinţâ vecinică de înalta protecţifiiie şi prietenie cu care răposatul suveran a bine-voit totdeauna a . o (fistinge.

(ss) Arhiducele Broderie.general de infanterie şi comandant şef al

armateLPresa bulgară.

întreaga presă bulgară vor­beşte cu adânci regrete de m oartea regelui Carol.

Ziarul oficios * Volta* constată că Bulgaria şi Români* trăit-an ani lungi do prietinie şi asta datorită . mimai defunctului suveran. Şi chiar în tim ­pul războiului din anul trecut, regeló Carol a rămas prietenul Bulgariei. Regele Carol a murit, dar tradiţia lui va trăi.

mNarodni Prova* organul minis­trului preşedinte Radoslavoff îşi ex­primă nădejdea, că amintirea scumpă a defunctului domnitor va fl o ga­ranţie pentru sinceritatea raporturilor viitoare româno-bulgare.

Ziarul „Dnevnik* constată : De­functul rege a fost până’n ultimid moment cei mai înţelept conducător al poporului său. România fr date- reşte mult.

Sultanul ş] m oartea Regelui Carol.

Ziarele din Constantipopol spun că moartea regelni Caro) a pricinuit mâh­nirea sultanului. Poarta a însărcinat pe ministru) otoman ia Bucureşti să exprime guvernului român viile regrete ale Turdei.

Imediat după aflarea ştirei, un maestru de ceremonii s’a dus la legaţi unea României să transmită con- drieanţp.

Doliul în străinătate,—* Curtea bulgară a luat doliu

pentru două săptămâni.— Doliul curţii regale pentru

m oartea regelui Carol a fost fixat la o lună. Un decret regal ordonă doliul pentru armatele pe uscat şi d e mare în memoria defunctului rege, suveranul unui stat frate de arme.

— Primarul Vienei Weisskirch- ner a adresat ministrului R o­mâniei la Viena o scrisoare esprimând doliul Vienei ca prilejul morţii re­gelui Carol.

— Regele Angliei a ordonat Utt doliu al Curţii de 2 săptăclâni.

— Curtea din Copenhaga a luat uu doliu de 3 săptămâni.

— Curtea Sârbiei a luat un doliul de 2 săptămâni.

Condoleanfele AnglieiLondra 14 Oct. Sir Arthur Walsh,

maestru do ceremonii, a făcut o vizită lâ legaţi unea României azi dimineaţă spre a exprima ministrului,. României condoieanţele Regelui George cu oca- ziunea morţii Regelui CVroJ. Multe alte persoane notabile a’au dus să sa înscrie In legaţlune. (Reuter).

Pagina t . G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 218*—191A

1

■ i-i

Regele Carolpe catafalc.

Bucureşti, 14 Oct. - r Prin expresul nostru. —

începând de erl dimineaţa o mul* ţlme Imensă de lume staţionează In faţa palatului regal aşteptând momen­tul. pentru a defila fu faţa catafalcului. Cu toate mimurile luate pentru menţi­nerea ordine!, ordinea numai cu greu a putut fi susţinută. înghesuiala secilor «Jemil de oameni, cu tot cordonul mi tftar, a dat loc la multe incidente. Nai mulţi copii striviţi şi femei leşinate au fost transportate la spital.

intrarea publicului in sala tronu­lui se face pe poarta din stânga pala-

. ,tulul. Cordoane de jandarmi indică dru «sto care duce spre sala de marmoră IiMmeasţâ salft, pe un eatefalc imbricat îiţ catifea purpurie şi care abia se mai fVde din mormanele de flori, e depus sişiiul cu corpul regelui.

^ l a capul sicriului stau - aşa cum Marele dl «păr ut a volt — martor* i muţi al virtuţilor sale rftsbointce, dra* paiete zdrenţuite din 1877. Patru colo nSil fac gard& împrejurul sicriului, cu tibiile trase.

La picioare pe o pernă de catifea. In dreapta stă spada de oţel a regelui viteaz In stânga stă tot pe o pernă de catifea coroana, care a încins fruntea răfjşiui înţelept

r ' Toţi cei ce trec pe lângă cata- wai,' păşesc in tăcere, privind spre fi' guraí gânditoare care răsare din mijlo- eaiflvîrilor. Sunt bărbaţi şi femei, ne- aurniraţe. Femei din clasa de sus şi fşjpejţ Sărmane, cu un copilaş de m â ă . Puţfiţe Bunt csri nu plâng, trecând pe iângl Áugüstül dispărut. Ia ( «cursul »«•Ute erl. su defilat cel puţin 50-000 persoane in faţa catafalcului.

Din nenumeratele scene duioase reţin următoarea:

Doi bătrâni cari au luptat la Plevna in garda Domnitorului, au In* trat In sala mortuară cu braţele pline de flori de tufănică. Toţi cei de faţă a’au dat de-oparte, lăsftndu-i să treacă. Cşl. do! bătrâni s’au apropiat de cata- fatc şi au presărat pe corpul fostului lor Căpitan florile ce ie aveau in mână. Apoi s’au Închinat şi au sărutat mâna ilustrului m ort

Cei doi credincioşi ostaşi ai Dom- n|torului au izbucnit apoi In plâns. Scena era emoţionantă. Toţi asistenţii aveau ochii plini de lacrimi.

FuneraliilePentru transportarea rămăşiţelor

ia Curtea de Argeş s’a sta­tut un progrrm amănunţit, din care

reţin următoarele dispoziţii. Joi dimi­neaţa la orele 9 a. m. se va oficia In Sale Tronului de Mitropolitul primat şi Mitropolitul Moldovei cu mare asistenţi un serviciu religios, la care va asista un număr restrâns de persoane in frunte eu meinbrii familiei regale.

După terminarea acestui serviciu alciitfi regal va fl aşesat pe uo afet de tt*n traa^de 6 cai. Io aoel moment se vér trage 101 lovituri de tunuri iar clopotele tuturor bisericilor din Capi- ttd t vor începe să sune* Se va forma apei lin cortegiu strălucit, care va tra­versa străzile designate până ia gara de nord. Din gara de nord trenul va lees la orele 11 şi 30 minute. In tre-

‘ nţortUâr vor lua ioc Maiestăţile Lor Kegele şt Hegina cu famida regală, Vasele civile şi militare regale, Mitro­politul Primat, Mitropolltu* Moldovei, SndUttiţtrfl şi .Încă, câţiva demnitari. Un al doilea írén, care va pleca ia Í0 mi­nute, va duce cealaltă asistenţă.

Trenul regal mortuar se va opri ih gările Titu, Goleşti şi Piteşti. La otefe 3 p. m. trenul va sosi in gara Curtea de Argeş, unde se va torma un nou cortegiu. Sicriu) aşesat pe un afet 4f tun tras de 9 cai va parcurge dru­mul până la Mănăstire, unde se va o* flcJa un nou serviciu divin, apoi sicriul ta A coborât la orele 5 In cripta irealii.

y-f:* . ,. - • . '- In urma încetării din viaţă a M.

8. Regelui Carol L Curtea MM.. LL Regelui, fi Reginei a luat doliu pe timp de şeffte luni cu Începere de la 27

ivrle v.

Procesul dela Ser&jevo.Actul de acuză. — 25 acuzaţi.

Procesai ucigaşilor arhiducelui F rm z Ferdinand şi k soţiei saie s’a începuţ, precum am anunţat, Luni.

Ia actul de acuzare redactat de parchet, Princip ş l 21 de complici sunt acuzaţi de Înaltă trădare; alţi trei de crima de a fl kscuns armele destinate atentatului. Expunerea de motive arată c i conapirâţluoea a foit ursită ia Bel* grad de organele soc. »Narodna Od- branac; se descriedetai’a t călătoria con­juraţilor, contrabanda d* arme şi bom

be pentru Bosnia şi cum conspiratorii au dobândit complici la Serajevo, şi alte detalii asupra crimei.

Actul expune motivele atentatului care e un eveniment politic de primul rang ; descrie agitaţiunile iredentiste ale cercurilor doritorilor de o Serbie mare din Belgrad, cari se întind până la Curtea regală, cum şi agitaţiunile sistematice contra Austro-Ungariel şi dinastiei de Habsburg în Serbia, Cros ţia şi Bosnia, tinzând de a lua monar hlei Croaţia, Dalmaţia, Istria, Bosnia, Herţegovina cum şi provinciile sud-un- gare locuite de sârbi şi de a ie reuni cu Serbia.

Conspiratorii Princip şi Qavrilo- vicl au mărturisit că s’au adăpat In Serbia de ură în contra monarhiei şi de simţămintele naţionale ale sărbilor- mar), cari tind la unirea politică a tu tuior sudslavilor, şi că prăbuşirea A- ustro* Ungariei şi naşterea unui imperiu mare-sârb. a fost idealul lor politic- In serviciul acestui ideal au conceput planul de a »tenta la viaţa arhiducelui Francisc Ferdinand, plan pe care iu cele din urmă l’au realizat.

l>sbaterile procesului sunt pu­blice. Pe lângă Princip au compărut îna P 'f i tribunalului alţi 24 de com plici. Complicele Mu ha med Hasic a scă pat în M, ntenegru, unde a fost prins de către autorităţi şi arestat, insă a tcăpat din Închisoarea de la Niksic. Locuinţa lui este necunoscută. După citirea actului de acuzare * fost as­cultat f uzatul Gavrinovici.

Eri şi alaltaeri au fost ascultaţi acuzaţii principali Cabrinovici, Grabez, Ilic şl gtmnazistul Cubrilovici, cari re­cunosc complicitatea lor în atentat.

SITUAŢIApe câm pul de răsboiu .

Din comunicatele oficiale cenzu­rate, pe cari le-am primit azi dimineaţă de>a biroul pre&*ei prim-ministrului re* zuită următoarele.'

Luptele în Galiţia şi Carpaţi.

Pe Unia Stari-Sambor şi Medy- hai duşmanul are poziţii forti­ficate. Trupele noastre au început atacul Estemiunea luptei e în creştere*

După lupte de patru zile am reluat localitatea Toronya şl urmărim spre Vyekow pe Ruşi.

in valea Vişeulu! sunt în curgere lupte mat mici de avantgarde cu deta­şamente mai mici duşmane, cari se află In retragere.

Luptele franco-anglo- ruso-germane.

Din comunicatul cartierului gene­ral german reţinem următoarele.

Berlin 14 OctTrupele engleze şi belgiene se

retrag delà Gent spre vest, fiind ur mărite de Germani. Oraşul Lille. fiind declarat oraş deschis, a fost ocupat de trapele germane. Intre trapele refugiate din Gent spre Brügge şi trupele germane este în curgere o luptă. Comandant al oraşului Ant- werpen a fost num it generalul Bodenh&usen.

Pe câmpul de răsboiu din ost Ruşii au fost respinşi în luptele delà 6chirwindt. Oraşul Lick a fost reo­cupat de Nemţi. Oraşul Bialla (spre sud-vest de Lick) a fost evacuat de Ruşi. Am tăcut numeroşi pri­zonieri.

ş i T r i .— 2 (15) Oct. v, 19U.

Doliul Românilor Braşoveni la moartea regelui Carol. Astăzi, fiind Înmormântarea rămăşiţelor pă­mânteşti ale Regelui Carol la Curtea de Argeş, s’au tras clopotele la bi­sericile româneşti din Braşov. La biserica Sf. Nicolâe s’au tras clopo­tele; delà orele 1 1 - 12 a. m. şi după amiazi delà orele 2 —2 V*. Părintele 1. Prişcu a cetit în biserică rugă­ciunea pentru odihna sufletului neui­tatului rege Carol.

Azi delà orele 11 —1 1 V* s’au tras clopotele şi la Biserica Neagră.

Reuniunea română d e cântări din Braşov, care a avut rara feri­cire şi onoare să concerteze în castelul Peleş In faţa regelui Carol şi a reginei Elisaveta precum şi a familiei princiare, a adresat o tele­gramă de condoleanţe reginei vă­duve.

Precum suntem informaţi Ia în­m ormântarea de azi va lua parte şi o delegaţie al fruntaşilor Români din Ardeal şi Ungaria, din care face parte şi directorul ziarului nostru Dr. V. Niţescu;

Cap învăţători dfn conltatal Bra­şovului aa plicit *ab drapel. Din ra ­portul inspectorului şcolar ung. al co­mitatului Braşov rezultă, că din 179 învăţători ai şooalelor primare au ple­cat sub arme 75, adecă 4 2 # . In toate şcolile primare s’a Început învăţămân­tul afar de şcoala primară centrală de băeţi şi fetiţe din Braşov şi şcoala pri mară din Cârpeniş, fii ia Preşmer. In numeroase şcoli preoţii suplinesc învă­ţământul.

Muzicile militari în ploaia di gl0an|S. Din cartierul pressei austro- ungare se anunţi că de ziua Majestăţii Sale Monarhului muzicHe militare au fost duse in poziţiile «o'datiior noştri, cari se aflan în Toc. U«de s’a putut, c mandanţii regimentelor au rostit câte o scurtă cuvântare. Muz cel au esecu- tat io bubuitul tonurilor imn <1 împă­rătesc şi marşuri însufleţite.

In şsdtnţafccnDisiaiisl administrativo a comitatului Braşov, ţinută eri, fizicul oraşului a adus la cunoştinţa celor tntruniţi că pe teritorul oraşului Bra suv încă na s'a ivit holera şt nici o altă boală în mod epidemic.

Cât costă războiul. Revista berii* neză »Der Economist« calculează chel­tuielile zilnice ale râzboiuiui şi ie ci­frează la 200 milioane mărci. Din a* ceatea ti revin Germaniei 44 milioane, Rus’ei 42 milioane, Austro-Ungariei şi Franţei câte 32 milioane.

Cbistiunsa succostanei la tronaiRttSlel. O telegrafii* din Petersburg, a- nunţâ că Sinodul rus a dispus, ca până la terminarea războiului, în toate bise- ricele ruseşti îndată după rugăclune’e sănătatea ţarului şi a moştenitorului de tron să se facă şi o rugăciune pentru marele duce Nicolae Ni olaevici, şeful statului m jo r. Acest fapt şi are impor­tanţa lui tn ce priveşte succesiunea la tronul Rusiei, eăci actualul principe moştenitor rus nefiiod capabil pentru domnie — ar trebui să urmeze ia tron fratele ţarului, marele duce Mihail, dar cşr% pare să fie Înlăturat, pentru ca marele duce Nicolae să fie adevăratul succesor la tronul Rusiei.SUCMSOl

U f PHPraţnl aliffisntolor de prima nece­sitate in Braşov începând cu ziua de 15 Octomvrie 19X4.:.

Făină mijlocie,de pâne Nr. 4 kgr. 56 fii, făină de pâne. neagră Nr.,7 kgr. 53 fl Ieri, făină de porumb (cucuruz) kgr. 26 flleri, pâne mijlocie kgr. 44 fii., pâne neagră kgr. 41 flleri.

Carne de vacă kgr. 1*36—1*60 cor; slănina neafumată kgr. 1*84 cor., untură de porc kgr. 2 cor., lapte de vacă litru 24 fii., lapte d* bivoliţă litru 32 flleri, ouă 5 bucăţi 40 flleri, zahăr kgr. 1*02—1*10 cor; orez kgr. 36—80 flleri, fasole verde 36—38 fii. picioci 1 sac 2 cor 60 fll. petroleu litru 44—46 flleri, ceapă, o cu­nună: 36-^50 fii. linte litru 60—72 fll.

Plata pe zi la muncitori de câmp fără mâncare 1*80—2 coroane; plata ia altă muncă fără mâncare 2—3 cor., 50 fii.

Magistratul orăşenesc.

Proprietari Tip. A. Mureşianu ; Branisce & Comp*

Swdaetnr responsabil loan Lacea.

C o n c u r s .Institutul de credit ţ i economii

societate pe acţii „Zlagnoana“ dinZ la tn a publică pen tru ocuparea poetului provizor contabil concurs cu term in de 15 O atom vrie st. n . 1914 sub u rm ătoare le condiţiun i:

1) sa la r lunar cor- 200-2) caartlr corăspaazător In

natori-C el* reflectanţi se p re tin d e :

cuaiificaţie şi p raxâ deplină şi să dovedească capac ita te de-a concura in dependen t afacerile de bancă.

P o stu l se poate ocupa îndată .

6—5 Direcţiunea-

THEXTRAcel mai fin ex trac t de ceai fluid

Bun şi ieftin.Indispensabil pentruspotr şi economiSe cap ă tă la 1. L A . H esshaiiner V ictor Schreiber, B rüder F le isch e t Ju lias T eutsoh , drbgerie, A lfred K am uer, K arl I rk ’s succesorii, H einrich P e te rsb e rg e t, N. G iädi- nar, Ooleşa & P an ă , Seew aldt succ. E . M önich F ritz W allisch etc.

/ 16-25

0i»$00

M h S p ecia lita te de apă m inerală .

IsYorul MATILD din Bodokes te cel m ai ap recia t rep rezen tan t ai apelor m inerale alcalice.

Apă m inerală de prim ul rangcare am esteca tă cu vin este superioară celorlalte a p e m inerale .

Beutura de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale

care în urm a conţinutului şi îngrijirei conştien ţioase şi cu­ra te a isvoralui, se preferă din p artea m ed ic ilo r apei mi­nerale m ondial renum ite G ieshfibler.

C el m a i b o n s e m ncon tra falsiflo&rilor a apei m inerale M A TILD es te lim pezeala absolută p âd ă la cea d in u rm ă picătură.

Deposit principal a apei M ATILD în Braşov la firm a E 0. & L TflEIL, Strada gărei N .2 5 . Telefon 364 se capătă în cele m ai m ulte p răvălii cu ape m inerale şi în re s tau ­ran te le m ai de frân te .

Ou to a tă stim aA dm inistraţia isvorului, lOSfif GyOrRJ,

34-200 Şepsibololc (Ardeal).

Fotografia modernă.Am onoarea a aduce la cunoştin ţa O nor. public,

că am deschis u n nou

Atelier de fotografie modernăS trad a lfâm el nr: 8 4

In u rm a aran jam en tu lu i meu special p o t în fiecare odae face fotografii artistice .

L a dorin ţă şi în locuinţe, fă ră u rcarea p reţu lu i G aran tez execu tare exactă.

Cu to a tă s tim a

Wilhelm Herter,H-Mto f ot+tşrm f yStr. WăJnâi CeroiţM s fr . s f . lo a n j i

AVIS.Daruri pentru Titejii noştri soldaţi

recom andăm On. public fab rica te le noastre renum ite c a :

legături de flanel pentru genunchi, fla­n ele , m anjete, ciorapi de iarnă, căciu liţe, laibere, m ânuşi etc.

Se află can tită ţi m ai m ari In p răvălia noastră din S trad a Porţii Nr. 24.

9-10 Georg Foith & Cie.

VIŢE ALTOITE.~ Viţi americană cu şi

1 fără rădăcini diforit v»ri«tătl eu garan­ţia pentru soiuri bune, lifereasâ re­numite şi de mulţi aniŢreeunoscutfc ea cea mai solidă flirm fc

Prima Pe- pimeră după

TárnáváProprietar

Fr. G m p ariM ediaş (Ardeal)

Rog cereţi lista preţurilor.1—24*

Schimbare de local-| § A m onoarea a aduce la cu­n o ş tin ţă a tâ t onoraţilor m ei m uşte­rii, c â t şi onoratului [public din loc, şi ju r că din

i. Octomvrie. prăvălia mu de croitorie p en tra bărbaţi, ra ii 1 |Strada Tăm( < Rio- 2 n , .(C a sa lui C o p o n y i) modern a ran ­ja tă .

Rugândavă p en tru încredere şi m ai departe.

Sem nez cn stim ă, B alázs K.

HIX ILIMijlocul cel mai modern pentru spălat,

— cu care se pot sp ă la rufele ca zăpada. —-P e lângă aceasta perfect de b u n care nu aduce nici o s tr ic ă ­

ciune la rufărie.R eprezentant pen tru BRAŞOV: A l l d r e a S B r e n O r .14-24 T elofou 113. S tra d a O rfan ilo r N r. 31.

TIPARUL T1P9GRAK0H A. MUJUŞUNU BRANK301 A COMP BRAŞOV.