Anul al 100-lea Nr. 28 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Joi 8 Aprilie 1937

ffZETÜ TRANSILVANIEISemnul efectora! al

«Frontului Românesc1

UDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA ÜA0OV, STBADA LUNGA Nr. 5.

— Telefon 226 — Abonament anual 200 lei Ftatrn streinătate 500 lei.Pentru autorităţi, instituţii şi

întreprinderi 500 lei ittoaţun, reclame, după ta ii

FUNDATĂ Li im D! GBE0SGUË BARiTIUApare de tarei m sâptâmanâ

Cereţi oameni cinstiîi şi gospodari huni, prin votul d voa­s t r ă — se adresează manifestul p at Juiui iiationtl ţărănesc, căire alegători.

Adecă : nu căutaţi dugheana national ţărănistă, că c i n are marfa ce o căutoţi /

lin important congres

CEdíisrnl şi Cartea funduarăZilele trecute s’a ţinut h Bu­

cureşti un important congres •rganizat de Asociaţia ingineri­lor şi technicienilor cadastrali, te care s’au expus timp de două lik prin comunicări şi confe­rinţe, toate problemele de ordin technic, juridic, economic şi fi­nanciar în iegatu-ă cu opera de cadastru, de comasere şi de btroducfre a regimului de carte funduară în întreaga farau

Pentru ca lucrările şi hotarâ iile acestui congres să aibă un ecou cât mai puternic în în* freega tară şi îndeosebi în cer­curile bărbaţilor cu răspundere pentru eşez rea pe temelii pu­ternice a Stătu ui român, au fost invitate să participe la a* ceste lucrări şi numeroase per­sonalităţi din viaţa publică a ţîrii, foşti miniştri, cari au lu­crat în mod cfectiv în direcţia •«ceasta şi sunt preocupaţi de iceastă importantă chestiune, fttre cei cari au răspuns invi­tării au fo^t foştii miniştrii d-nii: ér, Voicu Niţescu, V. Vâ/covici, C. Argetoianu, Stelian Popescu, M. Manoilescu, V, Potârcă etc., « căror apariţie în sala congre­sului a fost salutată cu vii a- plauze.

După deschiderea Congresu­lui présidât de d-1 prof. V. Vâl- covici, a luat cuvântul d-1 ingint rO. Ştefănescu-Guna, care după ce a salutat pe miniştrii şi înalţii demnitari prezenţi, a făcut un succint istoric al ideii şi desvol- tôrii cadastrului.

In Vechiul Regat — a spus Intre altele d-1 ingicier G. Şte* fănescu — ideia de cadastru a hifit fiinţă abia în 1933 prin legea pentru organizarea ca­dastrului, datorită d-lui dr. Voicu Niţescu, fostul ministru de do* menii, pe baza căreia s’au făcut Jucrările de întocmire a pianu iilor cadastrale în diferite ju­deţe, cari lucrări au mers însă foarte încet, din cauza micimii fondurilor alocate, fonduri cari ar putea fi însă uşor găsite dacă s'ar aplica dispoziţiunile ari 70 din legea cadastrului, care nu constitue o sarcină in suportabilă pentru proprietari.

De fapt legea d-lui dr. Voicu Niţescu a fixat cadrul technicşi juridic al legii cadastrului finan­ciar şi pentru introducerea căr­ţilor funduare tn vechiul regat şi tn Basarabia, precum aceste există de mult în Ardeal, Bănat ţi Bucovina, aducând märi fo­loase. Prin această lege s’au precizat şi normele de execu­ţ ie materială a Cadastrului şi a Cărţii funduare urmând ca vii­torul Cod civil să precizeze funcţiunea juridică a Cărţii fun» duere.

A urmat apoi o serie de con­ferinţe şi comunicări. D-1 avocat Elie Bufnea a desvoltat o inte­resantă conferinţă despre »Car­tea funduară şi legăturile ei cu cadastrul".

Cartea Funduară — a spus în­tre altele d-1 Bufnea — va veni să dea siguranţă transacţiunilor imobiliare, înlesnind circulaţiu-

nea acestor bunuri şi majorau* du*le valoarea. Ea este un re­gistru alcătuit nu pe persoane, ca actualele registre de tran* scriptiuni şî inscripţiuni depe lângă Tribunalele de judeţ, ci pe bunurile imobiliare, fn temeiul schiţelor şi planurilor precise, furnizate de instituţia Cadastru- lui. Persoanele trec, bunurile ră­mân.

Cartea Funduară va cuprinde descrierea proprietăţilor imobi­liare, eşa cum le-a primit deia Cadastru, cu arătarea tuturor drepturilor reale, în aşa fel ca situaţia de fapt şi de drept a fiecărui imobil să poată fi con­statată cu uşurinţa de cel mai modest ştiutor de carte. Titula­rii drepturilor înscrise în cartea funduară vor f i siguri câ drep* tul^lor nu poate f i periclitat prin nici o manevră frauduloasă iar procesele vor f i simţitor reduse.

Eiiminându-se riscurile de as­tăzi, valoarea bunurilor nemişcă­toare va creşte şi siguranţa a- ceasta, garantată creditorilor, va înlesni şi efteni crediiui, asi­gurând şi o circu’aţie mai uşoară a bunurilor.

D*1 Voicu Niţescu, fost mini­stru al Agriculture! luând cuvân­tul, este salutat cu vii aplauze. D-sa a spus ca starea oarecum şubredă a cadastrului de astăzi nu trebue să descurajeze pe ni­meni. Instituţia cadastrului este atât de importantă şi nevoia atât de adânc înrădăcinată încât in­ginerii cadastrului şi tehnicii aş­teaptă numai prilejul necesar spre a aplica în fapt toate gân­durile şi doleanţele lor.

Relevă cu satisfacţie această solidaritate, constatând că a ve­nit vremea ca şi la noi să se impună principiul de stabilitate şi continuitate, când este vorba de interese mari cari le are tara, între care este şi acela a executării cadastrului. Idela ca* dastrul technic să rămănă vie in sufletul tuturor şi prin voinţă hotărîtă să devie realitate.

După numeroase alte comuni­cări, cari toate au culminat în ce rerea înfăptuirei cât mai urgentă a cadastrului, congresul a fost închis dându-se comitetului ales depline puteri ca să redacteze şi să înainteze forurilor compe­tente o moţiune cuprinzând toate doleanţele enunţate şi aprobate de congres.

Salutăm şi noi hotărârile cari, înfăptuindu-se, vor scoate pe orăşenii şi sătenii din nesiguranţa de astăzi în ce priveşte proprie­tatea lor şi cari vor contribui mult şi la închegarea spiritului de diseiplină cetăţenească şi la ridicarea prestigiului ţării.

fn acelaşi timp ne bucuram căo altă operă săvârşită de fiul acestui ţinut d l Dr. Voicu N i- ţescu, pe când era ministru de Agricultură, a fost relevată şi subliniată cu atâta căldură şi în mod atât de elogios de inginerii şi tehnicienii cadastrali întruniţi în congres. re.

Un „d a c ă “ misterios— După Congresul Partidului Naţional - Ţărănesc —

Trei zile au durat, la Bucureşti şedinţele Comitetului Central Executiv şi ale Congresului Par- t dului Naţional-Ţărănesc. Vineri, la sfârşitul discursului de des chidere şi-a prezentat d l Ion Mihalache, în mod irevocabil, de­misia deia şefia partidului. Sâm­bătă a revenit asupra irevocabi­lului gest, iar Duminecă congre­sul a ratificat caraghioasa farsă.

S’a confirmat aşa dară încă odată neputinţa acestui paitid de a se uşura de balastul echi- vocurilor. Pentrucă toată fier­berea şi frământarea celor trei zile de şedinţe nu au avut alt rezultat decât de a lăsa parti­dul d lui Mihalache în aceeaşi nenorocită stare de echivocuri şi disensiuni, în cere l-a găsit congresul. Cu acelaşi şef, în­conjurat de »sinceritatea* ace­loraşi tovarăşi de conducere, ceri şi până acum l-au omorît cu declaraţiile de dragoste, pen- truca a doua zi să 1 poată lovi mai îndărătnic şi mai cu putere pe la spate.

E de prisos sS mai pomenim numele acestor „sinceri* tova­răşi de luptă şi de principii ai d lui Mihalache. Dacă însă d-sa,— după discursul de mulţumire, rostit ca răspuns declaraţiilor de dragoste, care l-au făcut să revină pe scaunul presidenţiel— a ţinut totuşi să amintească nu­mele unuia dintre aceşti „sinceri* amici, credem că nu comitem un act de indiscretiune, remar când faptul.

După revenire, în şedinţa de Sâmbătă, d-1 Mihalache a de­clarat, între altele :

„Am amintit în cuvântarea mea de eri unele chestiuni, a- supra cărora nu găsesc util să le reamintesc. Eu consider că acelea la care fac aluzii, se în­lătură deia sine din cale, dacă (— ţineţi bine seama : dacă — Nota Red) odată ce mi-am esu- mM răspunderea, d l luliu Maniu mă urmează cu lealitate şi cu toată încrederea.* (Citat textual după „Dreptatea,“ oficiosul Par­tidului Naţional-Ţărănesc)

Am subliniat cuvintele de mei sus, pentru a evidenţia îngrijo­rarea şi groaza cu care şeful partidului national-ţărănesc pri­veşte căire acela, care-i inspiră mai multă neîncredere în viitor.

Teamă legitimă,dealtfel, înteme­iată pe experienţele din trecut !

Era natura], ca conform uzan­ţelor deia Bădăcin, cel vizat să*şi manifesteze dragostea de miro­nosiţă, luând primul cuvântul,— şi într’o cădelniţare de largi tămâeri să* şi mărturisească tot adâncul sufletului, în care-i zace îngropată dragostea faţă de acela pe care nu’l poate suferi.

„Te rog, domnule Mihalache, să fi sigur că eu împreună cu toţi cei din provincia mai apro­piată de mine şi împreună cu toţi membrii acestui partid, vom fi în jurul d tale cu lealitate, cu cinste şi cu devotament şi fără scrupule* — au fost cuvin­tele, cu cari d-1 Maniu şi-a ter­

minat declaraţia de adoraţiune fată de d-1 Mihalache.

S’au petrecut însă în trecut de atâtea ori aceste erupţii de dragoste bădăcinală şi a fost în atâtea rânduri verificată „sin­ceritatea* lor, încât suntem siguri că năzuinţele de Duminecă ele d-lui Maniu n’au avut decât e- fectul de a stârni zâmbetul rece cu cere e privit trucul prea des repetat al unui farsor, care nu mai inspiră încredere.

Pentrucă. . urmarea se ştie. O spune şi o dovedeşte trecutul. Ecoul declaraţiilor deia Bucu­reşti, va răsbufni la Cluj — sau poate la Sovata, — aşa cum d*l Maniu a simţ t, — nu, cum a glă- suit! — atunci când a înfierbân­tat partidul cu jăratecul dragostii d sate fată de d-1 Mihalache.

Şi atunci ?Păcat de enervarea şi de

energia risipită în cele trei zile la Bucureşti. Şedinţele Comite­tului executiv cât şi congresul

partidului naţional-ţărănesc aa tras pur şi simplu, prin sarbăda moţiune cu care s’au încheiat, muşamaua peste dihonia din sânul partidului. Toate lucrările şi frământările celor trei zile de ţredinţe au fost închinate exclu­şi? opintelilor de a decide pe d-1 Mihalache să renunţe la de­misie şi să reocupe scaunul prezidenţiei. Motivele, cari i*au determinat să-şi prezinte demisia deia conducerea partidului, n’au fost însă delaturate. Ba, poate agravate chiar. Formula desfii- tării comitetelor regionale, In felul cum a fost primită, dar ne­rezolvată, e departe de aduce uşurarea contată în ea. Ca sabia lui Damocles, ea atârnă îndă asupra liniştei partidului. Iar mi­steriosul „dacă d-l Maniu* ră­mâne şi pe mai departe cuiul lui Pepelea în casa acestui par­tid. Cuiul de zarvă, de care dru­meţul deia Bădăcin îşi va atârna încă bagajul de zizănii şi in irigării.

Pentru a dovedi şi in viitor, ca şi în trecut, „solidaritatea* şi „unitatea de vederi,* cari for­mează chiagul şi dau tăria a* cestui partid.

Q-1 dr. 91. l/flida-1/oeuoddespre ultimele evenimente politice

Preşedintele „Fr. Rom.* d*l dr. A l. Vaida-Voevod a primit zilele trecute Ia moşia sa din Valea Seacă pe d l Victor Mo- canu, reprezentantul ziarului „Porunca Vremii*, cu care s’a întreţinut timp de câteva ore asupra evenimentelor externe şi interne la ordinea zilei.

La întrebările ce-i s’a a pus, d-1 Vaida-Voevod a răspuns ca întotdeauna cu francheţa omu­lui, care n-are nimic de tăinuit, şi în mod sentenţios, caracteri­zând în câteva cuvinte stările din interiorul ţării, cari preo­cupă în zilele aceste pe toji oamenii de bine.

Iată câteva din aceste decla raţiuni :

Despre străini

— „Străinii ne sufocă şi înă* buşesc, prin bani, afirmarea ele­mentelor româneşti. Iacă, un caz local : la Teatru Naţional şi O* per a Română din Cluj valahii nu se pot duce să se instruiască, să se cultive, să-şi inobileze su­fletul, pentrucă nu dispun de m jloace materiale. In schimb, spectacolele sunt populete de venetici, jidani, unguri, în mâinile cărora e acumulată întreaga fi- nanţă.

„Unde vom ajunge? Cum re­acţionăm? Ne ïvăicărim în fie­care zi, ca tembelii şi nu suntem în stare să ne însdrăvenim şi să scuturăm odată pentru totdeauna jugul pacostei. Iar policianii se îndeletnicesc cu meschinăria şi ştefetări8, luând în derâdere na­ţionalismul.*

Triumful naţionalismului

Acei cari se mai îndoiesc că naţionalismul va triumfa — şi

nu-i multă vreme până atunci — dovedesc că nu sunt în stare să despice componentele vieţii po*li ti ce şi nici nu pot să priceapă sufletul unei naţii sbuciumate,"

Guvernul şi trusturile

— Dacă intenţiile guvernului în ce priveşte desfiinţarea trus­turilor şi pentru limitarea numă­rului străinilor în întreprinderi, vor fi traduse în fapte, este evi­dent că se va realiza o opera de o importanţă capitală.

„Unii mi*au atras însă atenţia» că mi se fură leacul, deoarece propor)ionalizarea preconizată de actualii conducători nu-i altceva decât aplicarea lui „Numerus Valahicus.*

mNu protestez. Şi nu mă su­păr că se şterpelesc soluţii din programul „Frontului Românesc.* Să le ia ! Să fie sănătoşi şi sS le poată aplicai...

„Constat numai, că de unde anul trecut mi se imputa, că „Numerus Valahicus* e o abe­raţie, o curată nebunie, acuza­torii şi denigratorii mei SncearcŞ, indirect, să se folosească da lozinca „Numerus Valahicus.*

Politicianismul

— „Politicianismul e aşa de murdar, că nu trebue să te mai miri de minciunile pe cari le pune în circulaţie.

„C e să-)i spun? Nu a stai nimeni de vorbă cu mine. Nu a avut loc nici un conciliabul de­spre vreun cartel cu liberalii. Pe d. Tătărăscu nu l-am mai văzut de anul trecut.

Nici despre niscai tratative între d-1 Argetoianu şi Frontul Românesc pentru realizarea unei fuziuni nu am vre-o cunoştinţă™

•afiaa 2 mZETA TRANSILVANIEI Nr. 28—tWfl

Vorbeşte lumea şi presa se face ecoul a ceeace se spune. Dar eu nu ştiu nimic. Dealtfel nu am mai fost la Bucureşti de multă vreme. Nu a n ce căuN deocam data. CS doar nu sunt doică să dau mereu instrucţiuni prieteni’ lor mei ori organizaţiilor. Oa­menii se pricep cum să activeze şi îşi fac datoria cu prisosinţă. Exemplele date de D. R. Ioani- Jescu, Con st. Angelescu şi Ionel Marinescu (Brăila), suni conclu­dente.“

— „Momentan rămân la Cluî. că oamenii din Bucureşti sunt ocupaţi cu alegerile comunale. Dar volu veni în tirnp util, când voiu crede că e necesar.“

Acţiunea Averescu,întrebat de epeiül d-lui mare­

şal Averescu, care a îuvitat pe ziua de 22 Aprilie a. c„ pesteo sută foşti miniştri şi demni­tari la o consfătuire, in care sa se analizeze situejia internă şi externă a tării» d l Vaida a răs­puns că d-sa socoate că iniţia• tioa d iui mareşal nu va avea rezultate practice.

Trebuiau chemaţi — a spus d-l Vaida — doar foştii preşe­dinţi de consilii şi şefii de par­tide. Fiindcă aşa cum s’a pro* cedat, va fi, cred eu, o adunere populară, In care fiecare va re­vendica locul de preşedinte şi 1 va căuta sa şi impună punctul j de vedere. In fine adversităţile [ dintre politician! sunt aşa de a* dânci, raporturile aşa de ire­conciliabile, încât nu văd ce s’ar putea închega.

ExterneA restă ri de com unişti ş i o r ­ganizaţii evreeşti d izolvate

— în Polonia

L i Lodz, 2n Potente, au fost ere st «{1 120 comunişti, la Koioiflyja 14, Toi ta orăşelul Lo iz autorităţii* eu dssoivat trei of* ginizaf î evreeşif, acuzate de nc tivitate subtfrsivi, şi anume :Uniaoea prcfe&ională a truncl- torlior e?rci dla Industria îfîibiă cänßintei, Uaiuaea prdksionelă a chlralftllar şi baeierioiog lor şl So cl et.dea evreiască d^ tu rîsni

D-l Beneş Ia B elgrad

Preşedintele republice! ceho­slovace, d l Beoeş şi d na, au plecat Dunirucă din Prags, cu «in tren special spre Belgrad, unde au sosit Luni la ora 10 şl Jumătate. Ia capitala Iugoslaviei It s a făcut o călduroasă pri mire.

Presa din Belgrad cornent?aiă intens această vizită, dândui o daosebită import, njă.

m

C olonelu l delà Roque şi p a r­tizanii săi — trim işi în

judecată

Se enunţă din Paris c l exa minând situaţie partidului social francez, judecătorul de iastractíe a întocmit raportul, in csre cos chide că acest partid este o re­constituire a orgauiz ţlef „Cru cile de foc*, interzisă de gu vern.

Deoerece o lege prevede că delictul de reconstituire de iig; dizolvate se pedepseşte, colo­nelul de la Rcque şi «eeilrlfl fruntaşi ai p^rtlüuiuf au fost tri mfşi în fat* tribunalului coree- ţional.

Presa naţionalistă atacă gu ver nul în med violent, efirmând că îa cercetarea ea^stui c»z a Cod Inii ien|a» de sindicatele muncitoreşti,

Cufernul — scrie «Echo de Paris* —■ va provoca izbucniree unei mişcări fasciste In duoiva* rea »Gărzilor de foc* ziarul ®ed an triumf al partidului socM francez, căci d i p l dízoberta a- cestuia — continui ziarul — se va fo?ma ua nou partid el frsn c€zi or, mei pukraic ş mas so iidùr.

Dreptei preoţilor şi îBYăţâto- riior de a candida îa alegeri

H otărârea com isie i e lec tora le

Comisia sup rioarS electorali Va întrunit sub preşedinţia d lui D O. Lupu, pr*şedinţe Sa Cs* sa|ie, spre e »xditiir a chesla» «ea dacă preoţii şi învăţătorii pot candida la alegerile admi­nistrative.

Comisia a sietoraîc't, că ti în alegerile administrative se aplică

acelaş principiu din legea elec* (orală, în sensul, că preşedinţii birourilor de alegeri nu pot exa mina decât condiţiunile formale aie candidaturilor : dacă numă rul propunătorilor este cel legal, iacă propunătorii au dreptul să ?ropue, îatr'un cuvânt, d ec i sunt îndeplinite coniiţiuuiie de formă.

Condiţiunile de fond nu suni de atribuţia preşedinţilor blurou* riler de alegeri,

A îes>ea «uni examinate cu prî ejul validărilor.

Altfel, cum a fost dată hotă* rârea comisiei superioare elec toraié, rămâne valabilă interpre­tarea ministerului de Interne, că preoţii şi învăţătorii pot candida la alegerile administratifs, dar su vor fl iasă va'idaft dup5 ale­geri invalidarea unui preot sau n ?ăt§tor de pe listă nu afrage muierea îniregei liste,

Invalidarea esi j individuală.

D ÎMI SI A d-lui Iuca din gu ­vern D i D Ijcai, nVisaUíru de stat, fără portofoliu, înaintatLuni demisia din guvern. Tex»ui demisiei a fast ismâneS d Iu! Tă iSrescu, preşedintele consiliului.

C ron ica literară

Gabriel Băiănescu:Satul Daba, [Tipografia mEpisoopal Va totomelu*, Rârnnicu Vâlcea.

Prietenul meu cu sumele de arhanghel, Gabriel Băiănescu, a scris o carte da asceză, de evadare din realitate, de conte* sîune lirică.

Vicsr, personagiu spiritualiz&t, di» gândirile şi din visele lut adâiei, a plăsmuit o *nă!ţ:re în djh, csre I n i e spre o certitu li«e . Antenele curiozităţii unei minţi sfâşiate de realitate ajung pe liniştite culmi de poesie.

S i i j I D o b i este o frântură din certitudinea, după csre a- ieergi, avid, Vicar. Dar autorul nu este Vicar Ei este aproape, e ia lume,

vln dimineaţa zilei aedeie, în toatS nesfârşita glorie a soare Iul, pri rea m căruţşil nătângi fă când cruci Incinte de drum, pri veam ochii iritaţi al copiilor*,

Uneori, un zâmbet amar pare

că pluteşte asupra acestor pa* gini.

Tânărul meu prieten e îndră­gostit de regiunea clară o io cuiul imaginaţiei, Peisagii se în* tretaie cu stări afective. Adese ori ioc phy'ic. Şi o imagine ne­clară : Aiité

Vicsr cunoaşte suflete şi nume.O nuntă sau logodnă — cunoaş* terea mereu neatinsei Arte —ii sguiue ps acesta.

la şirurile lirice ne recunoaş- tem greşelile noastre, tinereţea aiolbiruît >are. Lâagă vise, în cu vintíle cu sunetul ales, a trecut,

O carte cu ciudate teritorii spirituale dar şi cu frumuşel dé adevărat poero, este Satul Daba

Gabriel Bâlănesou ştie să I scrie.

Aci ne dăruie un mlnunah! de vise.

Ii întindem mâna caldă.o. marin,

ConvocareSocietatea Păjîştenllor „Cru­

cea Dreptăţii* din Braşov*Scheiu, în conform ate cu cri. 14 din statute îşi va ţ ne adunare a ge­nerală ordinară Duminică fn t i Aprilie î*. c. oreie l i a m la localul Uniunii S-scietiţilor d*n P/und, cu următoarea ordiae de zi :

1. Rspartul genera!.2. Raportul casierulai.3. Raportul comisiei de cen*

zori.4. Votarea bugetului pe anu!

1937.5. Diverse propuneri.Tot pe aceastl cele se aduce

la cuno^tînfa membrilor, ca sa ia parte la pa astasul, ce se va oficia îa smintirea membrilor răposaţi. Inhuni ea va fi în lo calul Uliunîi i orele 9 a.m. de unde sa va pleca la biserică In corpore.144 2— 2 Comitetul

BibliografieAu apărui :Iu editura „Rlndulala*: Ţa

de Aron Cotruş. Un volum d putarnice porniri, isvorâta di «bucium şi suflet româneai Preţul 40 Lei.

R^vi * t »Je :Ramuri, Martie 1957. Edita '

*R?.miri* Craiova Cu un bsgt i variat program. Preţui umţ

nurJr 40 Lci. |Şcoala Bas irab :anâ, revin,

lmj ră de cultură peda^ogl ă r apărarea irderese'or în?ătătore# \nul V Nr, 2 —3 Febraarle— Mat lîe 1937 Ri i ec ţ a şl adm'nl iri tia, „Casa învăţătorilor*, Chiÿ nău, str, I. C, Brăfiasu Nr. 81

Viaţa Ilustrată, Aiaí IV Nr, 4 Apr lie 1937. Revistă da fa miile apărâsid bnar, Rî^acţia'î Cli E^scopia Ortodoxă Română.

ail-iiii Nicolas Mi

La l i AprlUe se deech’de sala a)bc8?rfi a Redate! expoilj J « di» pîciurl a d lui Nicols 0(*nö, p*ct.?r b;î e cunoscut mult aprecisi Sa orusul (r03t Dintre cele 60 t?b!ouri cxpui tn ukl şl eq icrele, se disting îi deosebi cele având ca obied antimie şi peisaje de iai exercitând o impresie sugestii şi rcog'indând ffumusetile kra« Compoziţiile d iui N i2ulae Dezaj formează fiecare câta o ca* poziţie ÎEschlâS redând pel«â}| bine formate şt echilibrate. Atra gem etent’a publi.-ulul nostr amstor asupra ecestâi expozif de reală valoare artistică, asupr căreia vom mai reveni.

256 l - l

„ Gazeta Transilvaniei! să na lipsească din nici f casă românească!

Jucaţ cu încredere la

CO LECTÜRA OFIC IALASediul central

CLUJ, Strada Kegina Maria Nr. 46.

Din trecutul Românilor din Schei

Hrisoavesau cărţi dom neşti de m ilă şi aşezământ, prin care se acorda Scheailor deia Cetatea b ra şo ­

vului unele scutiri ş i redu ceri de dări,

publicate de Dr. S terie Stinghe profesor,

— Continuare —

XV1L7226 (17i 8) Martie 20

Io a n * ) vreood dâ voie tuturor Şcheallor dela Braşov sC’ j i ţ nâ a le ior în ţara Domniei sale la păşune, de toamna pânl primăvara la Sf, Gheorghe şi stabileşte şi taxele ce au să le plăti iscă pmtru păşunii şi pentru derivatele ce le f i e din lapte ect, {original),**)

MilosUiu Bojiiu Io loanu voevod i gospodaru vsoe zemli Uggrovhhiiscoe dabat gospodstvo ml siiu poveleniiu gospodsivo ml. Tuturor Şche&ilor dela Braşov, ca să fie volnic! cu adastă carte a domnit meale, de eă albă aici în |era domnii me ale a {sea- rea oilor lor căie vor avea şl să le pască de toamna pănă primăvara ia sti. Gheorghe, cănd şi le duc ei la munte în ţara ungurească, ori pe moşie domnească, ori boercaţcă, ori călugărească, ori megleşască şi să n*aibă nici o opreslă de nimenea, numai şi el să albă aş păzlrea vitele, să nu strice niscai păini, sau livezi, sau alte bucate ale cuiva şi pentru adetul moşiii unde vor băga oile în baiiă, să a bă a s5 tocmi cu stăpă nul moşiţi, dupre cum 1 î va fi obiceaiul şi căndu iar lovi vreame grea de i^rnă p imejdioasă să albă aş băgarea oile In baiiă ori pe a cui moşie sear întăm pla şi să n aibă nici o opre«lă de nimanea, numai să eibă aş darea oeritul domnescu du|>ă obiceaiul lor de oae căta bani 10. şi da numărătoarea oia* rilor de turmă po. bani 10, iar de altele de tjate să

•) V ezi Hrisovul Nr X V Í.••) P e o cop ie : Cu.m ila lui Dumnezeu Io IOAN voevod

şi Domnu ţării româneşti sau dat Dumn^lor voastre această porunci.

fie ia pace. Şi ciobanH, cărei vor avea pela oile lor, fiind oameni streini den tara lor, încă să fie în pace de vel seami şi de toate dajdik şi orănduialele ori căte ar eşi peste an dela v'stteriia domnii meale In ţară de nici unele nici un val şî nici o băntuială să naibă, dupe cum acrie şî hrisovul răposatului Antonie v o i , care l-am v i zu! domnita mea ia măinele Ş:h?ai* lor şl h ho tul răposatului Costandin vod Brăncouea * nul. Aşijderea ş' pentru vitele ior de oi şi de berbeci, care vor fi ale ior bucate de casă, cănd vor vrea să şi le ducă la casele lor in (sra ungurească, de acea* lea să nu dea vami, şi cărei dentr aceşti Ş :heal ar ţinea stă ui vara pra munţii, caret cumpără dupre la boiarl, de vor face tot caşcaval, iar nu brănză, acel caşcaval d ^ l vor vinde îa t lr g j la Cămpina, au la Vâlean?, sau măcar ori în ce tărgu, să-şi dea vama, far făcăndu-se tot brăază şi vor v ea să o ducă 1a casele lor îa tsra ungurească de aceaia să nu dea vamă. Şi pentru turmele de oi nie lor, cănd vin pri­măvara dela cămpu şi trec ia munte, să aibă a da vameşilor căte ua miel de turmă şi să ş ia răvaşu dâ seâam(ă) să-ş treacă oile cu pace şl pe că| cal vor avea la turmă, să aibă a darea de cal po. bani 2.I r de sear întămpla vre unora dentr*aceştea ale fi oile şchioape sau beteage, au vor fi apele meri de nu ie vor putea treece în sus şi le vor tunde aici în ţară la Breaza, au la Comarnic, sui măcir ort unde seer întămpla, acea lănă de vor vrea să o ducă la casele lor !n fara ungurească, s i dea vamă de po* vara de £al bani 40. dupe obi^eaiu, iar pentru pieile oilor, celor cele vor muri de iarnă aici tn ţară şi vrănd să şi ie ducă la casele lor în ţara ungurească, de acealea piei să nu dea vamă, însă c^re *or fi de bucatele lor, iar nu dela alţii iutt>, ca să f*că u eş- te#ugu, să nu dea vamă Şi pentru Ş:heaU, caret ţin stăni în muntele Buceaciuiui şl în muntele Iui Leaota In hotarul Dămbo?i(ii şl îş vor pogoră bucatele lor de ie vor vinde, de aceale bucate cum să vor tocmi cu neguţătorii, de vor da vama cei ce cumpără, Ş :heafi să aibă pace, Iar de nu vor da vama cel ce cuma pără, atuncea să dea v*ma Ş h aii. Ş în ce judef să vor vinde aceale bucate, ia iărgul acela ce va fi !ntr<acel judeţ să dea vama, numsi Ş h ^i să poarte grijă să fa^ă şthe vameşilor, ca să ştie ie i« cine vor lua vantia. Şi pentru baţ^e cu vin, cere ş duc deia viile lor de aici den ţeeră la Cămpina şi dea Că na*

deli

pfna pun vinul prea hurie d a i duc în fara ung rească, să albă a d«?ea vama, da cal î;npo?ârat vin căte bani 10, iar de bute sâ nu dea nimica.Ii de nu vor fi vinuri! ä den viiîe lor, ci vor fi lu^te alţii, să albă aş derea vama după obiceaiu. Şi pentd vitele Iar de boi i vad, ce eu în fara ungurească^ şt Ie aduc de îe pasca pre pămăntul Prăi ş! ier ]|| duc înapoi, acealea încă @ă eibă pace de erbărll Aşijderea şi pentru Ş :heali, carii cară peaşte cuc*| rul dela Baltă, au dup re* n tărguri ş\ îi duc în t*n| ungurească, să aibă a darea vamă de carul cu peaşte bant 70 şi de ca lil împorârd cu peaşte căte buri7., ier mal mult nu şi de fumărît încă să aibă pacţ d jpe cum au avut ei oblceaiu şl căr{i dela răposaţi Şsrban şi deia alţi răposaţi domni, far mai mult va| sau băntuială afară d^n obiceaiurile ce seau zis mâl sus să n aibă, A^jdcrea şl în urma domnii meaiţ pre carele va aleage Do rinul Dumnezeu a fi domn şi stăpăaitoriu (ărăi aceştiia însă 1 p o f i n şi îl n gămu întru numele Domnului şi Mântuitorului nostn Is Chr., ce iaste în T oi|â slăvit, ca eă înolască să Întărească cartea aceasta pre tocmealele şl e zămăaturile ce seau zis mai sus, ca şi ale domil sale mile şt drease încă să fie biae cinstite şi li seamă finute, şi Domnul Djmneztu să 1 (ie şi sil păzească întru a sa domnie cu lină pace şi fericii! viaţă. Şi am întărit cartea aceasta cu toi sfatul ci# staţilor şi credincioşilor bofarilor celor mari ai div» nulul domnii meale : pan Şerban Năiturel vel ban, pen Pană Negoescul vel vornic, i oan lo dashia Crt< ţuhscul vel logof,, i pan Şerban Greseanul veli pan Gligorie vel visiilariu, i pan Şerban Grezemi vei clucer, I pan Dumitrachie vei posieainí ;u i pu Nzculae Rasetu vel păhirnic, i pan Costandin Qn ceanui vel stolnic, i pan Costandin Băleanul com., i pan Doni vel slugear, i p%n Barbut Merişt nul vel pit„ şi ispravnic Costandii Vdcărescul n logof. Ş seau scris cartea aciasta, intru al an du* domaifa domnii meale, eici In oraşul scai nulul domnii meale in Bucur^şt?, de Gherghe feţelul vauc Gherghe Şufariul ct Tărgovişte.

Mţa Mart 20, viieat 7226,

io I o a n voevod,— Va urma — %

Nr. 28—1937 GAZETA TRANSILVANIEI P a f fo t I

Firme româneşti

Români sprijiniţicomerţul şf meseria românească

D. BERBECARiUB r a ş o v , Voevodd Mihei 20.

Telefon 161.

Manufactură M odă de doam ne ş i dom ni.

Librăria „Minerva“I. A. STINGHE

B r a ş o v , Sfreda Voevodul M hni 13.

Vlădărean & HubbesB r a ş o v , Strada V&evodul

Mihai 11.Stofe, mătăsuri, pânzeturi ş i

pături de lână.

Tralan Sulicăproprietarul biroului administra liv şi ixtform itiv »Documenta*B r a ş o v , Strada I. C. Brêtlanu

64, Telefon 454

C. AnneanuCroitorie c iv ilă ş i m ilitară

B r a ş o v ,Strada I O. Daca Nr, 92

(fo t S*r. L^ngl)

Asiguref *f ă avatul şi viafa ia

„Asigararea Românească“Ripreze&ta&h Generală

B r a ş o v , Strada Hirsch?? 4.

„Crisîaiu1,“IO AN TO N C A

Mare depozit de geamuri, rame şl oglinzi

Braşov, Sir. I. G, Duca 14 (fa§i Lungă)

Telefon 1026 Telefon 1026

„CARTEA ROMANEASCA“Dragomir Nedelcovici

L ibrărie şi papetărie. Târgul Fiorilor 17,

Fraţii BelindescuFabri ă de salam, m ezeluri

ş î măcelărie. B r a ş o v , Sir. Hrscher Nr, 1

Telefon 624

BERARI A „ L U T H E R

I MosoiuBerărie şî restaurant ds primul

rai?g, Piefa LîberiUţli 10, Telefon 86

Bodega „Azuga“CIUPALÄ şi ARDELEAN

B r « ? O f , P-3«t^ UHo tSfJí t

Ztveda Crişanfr izerie ş l articole de toaletă

Str**da î. G. D jicp 8 (foefă strada Lungă)

P. StoicaC ro ito r ie c iv ilă ş i preoţească B r a ş o v , Si?. Ragele Carol

25. Et I L

Dumitru NoianAntre pr enor- con structor

B r a ş o » , S'ra^a Sít Í 48 C.

M M d G ib ţaHaia de păsSri, vânat, za r­

zavaturi, fructeSt rad** G îî Manila 22

TeWfon 241

»Jupiter“Librărie şi papeterie

Biaciu şi Popica S N. CBraşov, I G. Düea Nf. 25.

Paltoane de blană

pentru 100 lei, cu ga­

ranţie, coatra moliilor

le a p ă r ă m

s.

Primăria M inîripluluf 'rBraşoi.

Nr. 8 655 -1937.Serv. economic.

Pentru arendarea pe timp de3 ani a te renului arabil Nr, 10.57 7 tn suprâfita de 808 si, p, (situe t lângă podul Ghimbăşeîului) se va tine la Primăria Braşov tn ziua de 9 Aprilie a. c , ora 12,o a doua licitaţie publică cu o* Ierte sigilate şi timbrat a,

Oictd cu o΀?ta se va depuneo garantie de 5% dia arenda oferită.

Coaditiunile detailate se poi vedea la Serviciul economic al Primăriei.

Braşov, la 30 Martie 1937. Comisia Interimară,

Preşedinte i Dr, T. Prişou .

Secretar general) 625 1— 1 Dr. Virgil Voicu, ia conformitate cu originalul 3

Expeditor Reiner, < §

Pardesiu ri şi costume de primăvară, haine de mătase şi de stofa la

I u* Braşov, Pieja Libertăţii 10.

etaj. !. (deasupra Berăriei »Luther*)

I Preţuri convenabile !I ____________________ 259 1— 6

Do . Nr. 1291—936

MINISTERUL JUSTiŢiE

ItD l Francisc Waliert, ssipas

austriac, de profesiune croitor, domiciliat !n Braşov, str. I. G. Duca 23, născut in Et>r!g?öi, Autfrta de Sus, la data de 11 Febr. 188?, de religie rom. cat., veiîH şi stabilit în Ardeal fin anul 1907, a făcut ia această Comisiune cerere de a I se a- cord a n tonalitatea română, de* clarând că reiunfă la cetăţenia austriacă şi ia orice altă supu şfnle sirăfnă.

Conform art, 22 din legea pri­mitoare la dobândirea şi pierde rea najlonalitâtit române, se pu­blică aceasta spre ştiinfa ace­lora cari ar voi să facă vre*o întâmpinare, potrivit dispoz!ţiu* nilor art. 23 din zisa lege

260 1—1

Cinema CapitolÎncepând de Joi 8 Aprilie, rulează şlagăr ui rusesc

Paşaportul galbencu Anna Stenn şi Maria K rasnova.

Numai pentru adulţi!

La a d m i n i s t r a ţ i a zia rului „G azeta Transilvaniei* se află de vânzare romanul „V A L A H * al d-nei E lisabeta Henţiu. Preţul lei 50.

Casă de vânzare de blanuri,Braşov, Sir. Regele Carol

(fostă Porţii) 34.

T e le fon Nr, 10 78

Chemet telefonie pof frî* mîte dusă b'ănuri îa locu­inţa d strS. 258 1—5

TIPOGRAFIA

„A S T R A “BRAŞOV

caută doi ucenici.Con ; să «ifcă cel

puţin doui d es3 de liceu şf să Se trecuţi de vârsta de 14 m i

Dsrikril se vo* f dresa le Bhourflp ASTREI,secţia T IPO G RAFIEI

Româftfa P ef ctara judeţului Bra&ov

Serviciul Ai^imatrativ s! Statistic

Nr. 4041/1937

C o n c u r sSe aduce la cunoştinţa ce’or

Interesată că, ia Prefectura Ja* defuIuJ Breşav, sunt vacante pe d*ta de 1 Aprilie 1937 :

5 (cinci) posturi de Iropteg t?»1 (ua) post de dac i ’og üfá,

frecare salarizat cu retribuţia de lei 2,409 lunar, plus accesoriile legale, corespunzătoare gradului de impiegat st g ’ar.

Candidaşi doritori de a ocupa aceste funcţiuni, vor înaiati ce-

I rcrile Prefectureî judeţului Bra­şov până la 24 Aprilie 1937, coippiectate cu actde dovedi* knre că îndeplinesc condiţismile legii statutului funcţionarilor pu b'ici sl anume :

Ceit f-cat d* studff,Certificat de ce iëfenie,Cett ficel de naştere,C ertifiâ t de moralitit?, elibe­

rat de Parc h i Iul Tribunalului, Ceri ficet médical,Dovada depunerii examenului

de capacitate,Declaratele de limbile cunos*

cu*e îa scris şi vorbit,Dovadă asupra sar viciului îi*

deplinii la alte instituai publice sau particulare,

Dovada satisfacerii serviciului militar.

Condiţlusile minimale de studii sunt :

Pentru impiegaţi, bacalaurea­tul sau absolvirea a uael şcoli superioare de comerţ.

Pentru postul de dactrlografS: |4 (patru) clas 3 de liceu şi cu ? noaştarea ia perfecţie a steno daciilogrefiei.

Braşov, la 29 Martie 1937, p. Prefect, Ion M ir cea

Şalul Serv. Adm.A , Comanescu

150 1— 1

Legătura între generaţii este chezăşia dc consolidare şi propăşire a neamului.

Tineretul să ss încline acestui principiu ! El trebue să cinstească generaţia U- nirii şi să fie hotărât la a- ceeaşi jertfă pentru neam şi ţară |

Adevăratul prieten al căminului D-voastră

este revista „Pentru D?. Doamnă* care .apare lunar şi prin vaia- roasele sale suplimente mulţumeşte întreaga familie.

Gospodina găseşte cele mai moderne lucruri de mână, rnade^ modele de tricotaje, sfituri cosmetice, colţul medical, reţete t » * cercate, precum şi Interesante artîiole pe care fiecare gospodlaS şi mamă poate s l le întrebuinţeze cu mult fălos. Abonaţii prlm tse sfat ari despre orice doresc în fiecara rubrică specială.

Suplimentul „ Toată lumea citeşte" care esfe o lecfari cs- irem de i&tsresantS, cetită atât de femei cât şl de bărbaţi ca* prinde romane, nuvele, schiţe, probleme distractive, curiozîf$& humor, et^.

Copiii au suplimentul lor sepirat .Pen lrj Tine Pâlnie* c® admirabile p w stlrf, staturi instructive, poezii, rebuse, ţoctid e a premii, etc.

A l 3-lea supliment este „Fosea de tipare* cu explicaţiile yt modelele din corpul revistei detailat.

A l 4 \ea supliment „Suplimentul mazîcai* tipărit separi! U* forma caetd^r da fiote muzicale şi aiuce în fiecare luni şlag^raâ celor mai cunoscuţi compozitori.

Revista cu suplimente are lunar cca, 80 de pag. şl « i i É Lei 40 exemplarul.

Un abonament pe timp de un a i c is tă Lei 450 la care o fe ­rim tn mod absolut gratuit, cadou, un miiunat cooor Sjdart fa- ceput şi cu tot materialul necesar terminării, sau o fa ţă de m asă din organ ti, după dirinfă.

Cereţi însă astăzi gratuit, un număr de probă cu p rospect» dela administraţia revistei m Pentru Do. Doamnă", Bucureşti, GaF* Victoriei N o , 17,

i

Fiţi prevăzătorii

LOTERIA 13-aoferă

48 câştiguri delà 1 milion până la 6 milioaneREINOIŢI la timp LOZUL

pentru tragerea dela

15 Aprilie 1937 LOTERIA de STAT

unele mai frumoase decât altele,

se pot procura extraordinar deieftin, îa Vila Kertsch.

Societatea Cooperativă a Tâmplarilor de artă din Oradea—sucursala Braşov

Feutra adulţi şi copii ftk ü tslăbiţi, anemici, nervoşi, com m iesccnji şi lipsifi de p o fi i é>, mâncare

Vinul Tonic Chin*-fenigJh nos Cuteanu

Bă sei. şi ciorapipentru

străjeri şi străjerijese t fl * l i firma

B L A T TBraşov, Strada Rege ie Carol 30 255 1 -1

Dos Nf. 1914/925.

MINISTERUL jUSTiŢEl

D-i Anton Rozhan, supus ceho­slovac:, de profesiune muzicant, d ml dilat în Braşov, §tr. Iul u Maniu 25, născut în Vlena ia data de 4 Febructrie 1894, de religie catolică, v nit şi stabilit în ţiră to anul 1921, a făcut la ComUiune carera de a I se acorda naţionalitatea româaă, declarând că renunţi Ia cetâţe* nla cehoslovacă şi ia orice aită supuşenie străină.

Conform art 22 din legea privitoare fa dobândirea şi pier* de ea naţionalităţi române, se publică aceasta spre ştiinţa a* ceiora care t t voi să iscă vreo întâmpinare, potririt dispozijiuai- ior &rt. 25 din zisa lege.

266 1— 1

este preparatul cel mat mandabil. întăreşte şf lecoalwr* te axă organismul şi r e g e o o e e d l sângele. Are gust plăcut, e ira i: sigur şi este bine tolerat Æm

organizm. Preţul 46 Lei.

De vâ nzare în flacoane esfi|§« nale de kg. la

Farmacia GH. C Ü T E A ÍÜ Í wLa Stea“ , B raşov Str« LungS *

permisul de b id " cietă Nr. 7209* «s-

11b ia ’ de Chestura Poliţiei Bra­şov numele loan S a v a .G ö ^ tea. îi declar nul şi f£r& wm- loare. 264 £—#

Abonaţii cari ne im clamaţioni şi comnnicări îm scris în chestia ziarolui mstê; rugaţi a ne indica ana şi n-rol de pe sub care ii se trimite

. ..................... i l « .

Cetiţi şi răsfâMdi^iGazeta Trannlv«» «i

OAZETA TRANSILVANIEI: Nr, 28-1937 f

Duminecă în 4 Aprilie au fost «€src*îete numeroase comure 3Ü3» judeţ de cătră delegaţii Fr. Horn. dela centru, ţinându-se f&erfe populate întruniri, la care ma participai nu numai membrii J*r, Rom. ci şi delegaţi ai celor* Huile orgönJzejiuni politice cari mm cerut să fie admişi la a* x*ste adunări.

in toate aceste întruniri s’a lacu l un scurt istoric al ecţiu- üßei nationale pornită de preşe- ia d e le suprem al Fr. Rom., d l # r. AL Vaida* Voevod ecum mai &%te de 2 ani şi rezultatele do- !Mndife până acum de această •mme mişcare naţională extinsă ■ţgm Întreaga ţara.

Această acţiune naţională ur- jnareşte înstăpânirea poporului

trvmânesc în drepturile sale fi- ivşti, prin aplicarea proporţio- calităţii etnice în toate ramur le t f«P i iîcastre publice, explicân- <d*se punctele principale din jprogremul de guvernare a „Fr. ffcomânesc“ şi arătându-se cu ^»m eroase exemple starea trfs'ă m dementului românesc în în* frtprinderile şi industriile din nsnsşul şi judeţul Braşov ca şi dâî» întreaga ţara.

S ’a explicat apoi noua lege ^âmlnistrativă, care prin tragerea la sorti a jumehte din membri *Nf.Şi ai consiliilor judeţene ş! comunele prevăd alegeri apro p late în locul consilierilor eşiţi la sorţi şi s'a făcut un apel la Mimire a tuturor organizaţiilor po­n tice româneşti, îndeosebi în comunele cu populaţie mixtă, pentru asigurarea reuşitei liste­lo r româneşti Ia alegerile apro- Ipiate judeţene şi comunale.

Pretutindeni delege ţii dela centru au fost ascultaţi cu o deosebită atenţiune, espunerile Ih r fiind aprobate de întreaga asistenţă.

in com unele Bod, Feld ioara, Rotbav şi Măeruş.

O echipă conrpusă din d-nii V. Brcnisce secretarul general al organizaţiei, /. Murörciu dir» rectorul băncii Braşovul, avocat 'Ocncea şi inginer agr. C. /. O dor au sosit la ora 1072 dîm. ân comuna Bod, unde au asis- la t Sa serviciul divin. O biserică ^ in ă de credincioşi: femei, bar itofi şi copii, cântări bisericeşti es-eciitate frumos de întreaga a< sisterţă, un serviciu divin impre­sionant şi o predică înălţătoare ‘despre Ziua Crucii, rostită de părintele Stelea. Ordine şi e- víavie pilduitoare,

La ora I IV 2 s’a ţinut întruni­rea în sala cea mare a Casei culturale (fosta şcoală conf.) care era plină de o numeroasă asistenţă. Delegaţii braşoveni au fost b ’neventâţi de preşedintele m $. »Frontului Românesc*, frun* laşul gospodar Constantin Şer- éan, după care a luat cuvântul id-I V. Branisce, care a arătat <pe larg rostul, desfăşurarea şi succesele acţiunei „Fr. Rom.* astăzi estinsă asupra întregei

Stând în ajunul alegerilor jude* |ene şt comunale d*sa mai şrată dispoziţiile nouei legi adminis­trative şi apelează la solidarita­tea Românilor în aceste alegeri

.atât de importe nte din punct de vedere administre tiv şi gospo* daresr,

D i /. Murâroiu a arătat unele măsuri, cari trebuie luate pentru <0 mai bună lucrare şi espioa- tere a pământului, pentru creş­terea vilelor şi pentru deschi­derea unui credit moi Iar3 pen* tru economia ţărăneasca, mă* «tir! caii fac parte din progra- mul de înfăptuiri al „Fr. Rom.a.

D*i C. Odor, ocupându se de problema muncitorească, vor* 3>eş»e despre primatul muncii na* flonale arătând cu date statistica «S c ia le numărul mic de funcţio*

neri, meseriaşi şi muncitori ro* mâni, cari se găsesc azi în în* ireprinderile şi fabricile streine precum şi modul ruşinos cum sunt esploataţi Românii de baş* tină în aceste întreprinderi stre* ine. Statisticele cetite au pro* dus stupoare şi o îndreptăţită revolte.

Tânărul avocat Oancea a fă­cut un călduros apel la solida* ritate în acţiunile româneşti şi îndeosebi la solidaritate între bstrâni şi tineri.

Terminându'se întrunirea în aclamaţiile mulţimei Ia adresa d-lor dr. Vaida şi dr. V. Niţescu, delegaţii braşoveni au luat masa la preşedintele org. d*l C. Şerban.

La ore 3 d. 0. a avut loc a doua adunare populată în frun­taşa comună Feld ioara, în edi­ficiul vechei şcoli, delegeţii bra­şoveni fiind salutaţi de preşe­dintele org. d 1 Mailat.

Au luat cuvântul toţi delegaţii, espunerile lor găsind aprobarea tuturor. A mai vorbit şi octogena­rul gospodar Constantin Achim, care a adresat oaspeţilor cuvinte de caldă mulţumire pentru cu­vântările ţinute.^

La ora 4'/2 d. a. a avut loc adunarea în sala birtului comu­nal din Rotbav desfăşurându-se în aceeaşi atmosferă însufleţită făcându'se de cătră delegaţii braşoveni aceleaşi espuneri în aprobările generale.

După adunare oaspeţii au fă* eut o vizită preşedintelui org. d-lui Ştefan Sârbu, unde li s’a servit o gustare.

Ultima întrunire s’a ţinut la ora 6 în Mâeruş, delegaţii bra­şoveni fiind salutaţi de d*l N. Oprea, fost viceprimar. In faţa unei asistenţe numeroase s’a desfăşurat acelaş program de expuneri 'primit cu aprobări u- nanfme.

La Buzae

In aceeaşi zi, o altă echipa, compusă din fostul primar el Braşovului d*l Dr. C. Voicu, pre­şedintele tineretului vaidist bra­şovean d-1 E . Arsu advocat şi /. Bortea ziarist, sub conduce* rea vicepreşedintelui organiza- |?ei Frontului din jud. Braşov, d*l Gh. Cuteanu, fost prefect, înto­vărăşiţi la Buzae de şeful aces­tui sector d l A. Roita,— a vizitat comunele buzăene, unde li s’au făcut călduroase primiri din par­tea luptătorilor vaidişti, al căror număr e în continuă creştere.

In Vama Buzăului aducătorii cuvântului de salvare românea­scă au fost primiţi la locuinţa preşedintelui local, N. Drâgan, unde erau aşteptaţi de o mul­ţime de aderenţi, cari au primit cu creştinească înfrigurare în­drumările şi sfaturile d-lui Gh. Cuteanu, care mai bine de o oră şi jumătate a dat explicaţii şi îndrumări, a arătat nobilul scop urmărit de Frontul Românesc, îndemnând la unire sub cutele steagului mişcării d-lui dr. Alex Vaida Voevod, steagul mântuirii româneşti.

In faţa bisericii, în mijlocul lumei eşite dela sfânta slujbă, a vorbit d-1 Dr. C. Voicu, însu­fleţind poporul, bătrâni, tineri şi femei, fără deosebire de culoare politică. Sămânţa aruncată de vorbitor a prins. Nedumerirea pe care cei din alte organizaţii politice o manifestau la început,, a fost repede împrăştiată, astfel; că la despărţire, întreg natul a isbucnit în urale : „Trăiască Vai­da- I

La Barcani echipa a sosit de asemenea la timp potrivit. Lu­mea aştepta în faţa bisericii. Ca la Vama. Toată lumea, de toate nuanţele politice, aştepta în lini­şte, deşi un vânt rece te făcea să simţi înţepăturile frigului de iarnă.

A deschis adunarea şeful sec­torului, d*l A. Roita, după care au urmat Ia cuvânt d-nii Gh. Cu- teanu, A . Arsu şi C. Voicu, cari cu cuvinte însufleţite au propo* văduit dragostea de neam şi fericirea acestuia, caie este de­viza Frontului Românesc. Au trecut ceasuri şi, în bătaia vân­tului, lumea obosită, eşită dela serviciul divin, asculta cu sete cuvintele aducătoare de alinare românească.

Despărţirea s’a făcut în ace­leaşi urale şi aclamaţii de în­sufleţire la adresa Frontului Ro­mânesc şi a conducătorilor lui.

In Intorsura Buzăului echipa a luat contact cu membrii co­mitetului local al organizaţi ei, dându-le ca şi în celelalte co­mune, îndrumări în legătură cu alegerile judeţene şi comunale.

La Buzae sămânţa de salvare a neamului, eruncetă de con­ducătorii Frontului Românesc a prins adânci rădăcini ş puterea ei de viaţă se simte d n zi în zi tot mai viu, tot mai puternic.

E un semn bun şi cu atât mai îmbucurător cu cât aceste co­mune, curat rorr ane şti, au avut numai de suferit atât sub regi­mul unguresc, cât şi dela Unire încoace din ceuza lăcustelor streine şî perciunate, cari au dat năvală selbatecă pentru es- ploatarea şi distrugerea codri­lor lor.

La Râşnov.

Şeful de sector dr. Ionel H o- zan, însoţit de d-1 Ion Burtan, pensionar militar, a vizitat orga­nizaţia Râşnov ţinând o con­sfătuire, în care s’a discutat pro­blema apropiaţi lor alegeri co­munale şi judeţene, precum şi pregătirea unei adunări mai mari pe ziua de 18 Aprilie 0. c.

InformaţiiInstalare. Sâmbătă a avut loc

instalarea noului director de ex­ploatare a Căilor ferate locale Braşov, în persoana d lui inginer Pompiiiu Dragoş, de către pre­şedintele Consiliului de admi­nistraţie al C. F. L. B., în pre­zenţa merrbrilor consiliului şi a funcţionarilor în subordine.

Salutăm călduros pe d -1 ingi­ner P. Dragoş, venit în fruntea acestei societăţi importante ro­mâneşti locale, care prin cu­noştinţele speciale şi experienţa dobândită timp de 30 ani în ser­viciul căilor ferate particulare şi ele statului român va contribui de sigur în mod efectiv la o desvoltare şi consolidare • tet mai puternică a acestei între­prinderi româneşti.

•

Numire. D l D. Furnică func­ţionar la Oficiul Public de Pla sare de pe lângă Inspectoratul Muncii—Braşov, Ji fost avansat pe ziua de 1 aprilie 1937, la gradul de impiegat cl. L

Alegeri judeţene la SibiuIn judefui Sibia au ioc Duminecă tn i i A priite alegerile pen*

tru 12 consilieri !n locul celor eş ţi ia soiţi.„Frontul Românesc* a prezentat urmă'oarea listă de candi*

daţi’: Dr. Viorei V. 7iha, general f. r. Stefan Orescovic*, Dr. Ho» rafiu Tlnăsescu, preot Tralan Belagen, Nicclae David, Dr. Arendte Burlă, Dr, Aurel Va*iu, farm mist Victor Vezcn, Dr. A. Oprîş, Dr, Ioan Tatu, Osfdior Răcuclu, prof. A, Ohfghin ţS.

Echipele „Frontului Românesc* s’au deplasat prin comunele Judeţului Sibfu pentru a asigura reuşite candidaţilor „Frontului Ro* njâaesc*.

In ajunul alegerilor din CapitalăIo vederea alegerilor din Bucureşti, care vor avea loc în ziua

de 16 !. c. „Fiontul Românesc* a ţinut Duminecă mari adunări organizate tn diferitele sectoare ale Capitalei.

in sectorul II. Negru întrunirea a avut loc !o ssla Tomi a îm­preună cu preşedintele orgsrlzcţiei Cepítclci d 1 C. Angele seu, a participat la această reuşită întrunire şi d 1 dr. Voicu Niţescu, cere luând cuvântul, a declarat între altele, că Frontul Româncsc ceuti să creeze un siflet românesc, cere să dea lupta atât contra duşmăniilor dinăuntru cât şt împotriva duşmanilor din afară ai tării noastre. Pentru ajungerea felurilor noastre avem nevoe de cea mai deplină solidaritate, care se va asigura izbânda.

D 1 C. Angele seu, după ce critică politicianismul distrugă­tor dela noi, arată că fara trece prin momente grele şi că salva­rea ei nu poate veni decât dela mişcarea de solidaritate naţională produsă de Frontal Românesc. Această mişcare împreună cu lup* t!lorii ei sunt garaaţia şl speranţa realizări or de mâ’ne In lolosnl neamului. De aceea, fiecare Român este dator să se trassierte în apostol neobosit el acestei mişcări.

Universitatea din Bucureştişi-a reînceput Luni cursurile. Decanii facultăţilor au adunat pe studenţi şi l eeu dst îndru miri asupra conduitei, pe care trebue să o albă de eci înainte în Universitate.

In acelaş timp la rectorat se îndeplinesc formalităţile pentru redeschiderea căminelor, pecari consiliul interuniversiiar le-a au­torizat să funcţioneze şi se fac tablouri de repartizare a burse lor studenţeşti. ^

„Sun Insurance O f fi e Ltdt o f Lon don * care până în pre< zent nu a activat decât foarte pu{!n In oraşul nostru, a hotărft să şi intensifice activitatea atât în Braşov cât ş! în regiunea înconjurătoare. Societatea en« g le z l „Sun* fondată în 1710, este cea mai veche Societate de asigurare din lume şi pose­dă un capital şi rezerve de L 12.0CO.OOO.

Soc. »Sun,* a cărei culanţă la lichidarea oricărei daune este bine cuooscută, în dorinţa de a fi mai la îndemâna locuitorilor din Braşov, a desrh’s un birou în localitate, Sír. Regele Ceroi Nr. 36, Etaj 1, unde se pot ob» ţine atât personal cât şl tele­fonic (Tel. 524) orice desluşiri şi eferie de asigurare.

254 1— 1

Adresa nouăa depozitului fabrice I de ciorapi

şi tricotaje

FRANCISC GROSSse află acum în

Str. V O E V uO U L M IH A I 18 a (fost localul Czick şl Verzar)

262 1 ~ 1

C I N E M A „ASTRADela 8 APRILIE

Cel mai mare ŞLAGAR al sezonului

L IL D A G O Y E RA D O L E S C E N Ţ A

In acest film se pune următoarea problemă:Este obligată o femee să trăiască numai pentru copil ef, sau

se poMe gândi şi la propria I fericire.Marea problemă se Iratează In acest film, răspunsul reeşlnd

din acţiunea excepţional eranjată şi interpretarea artistică cum rar s’a văzut Intr’un film, până astăzi.

Cu: Karl Schönböck, Sabine Peters, Geraldina Katt Regia: Reinhold Schünzel. Muzica: Alois Melichar.

inleîinal PolitieiFurt în Stupini. In noaptea

de 1— 2 Aprile 1937 autori ne* cunoscuţi s au Introdus, prin spargerea geamului In casa lo­cuitorilor Gheorghe Puiu şi Ni* colee Ghîmbişan din Stuplal, furând îmbrăcăminte şi obiecte casnice in valoare de 8000 lei. Se fac cercetări de Circ. V-a.

Ca e levă de 13 ani am su*| ferit foarte muH ae o răceală de r cap. Togal mia ajutat în cnadţ uimitor 1 Foarte eficace a lostşij la durerile reumatice, de car» suferea tatăl meu. Tabletele Toii gal sunt de neîniocuit

•A v iz . Adunarea generală al

„SoctotiitU comercianţilor români din Braşov* se va ţine Dumb necâ l i Aprilie 1937, la ora 4! d. m. in localul Asociaţiunei| .Avram Isncu* lâ rg i Casina ro- masă*.

Mutare de Prăvălie !|Aduc la cunoştinţa stimatei

mele clientele, că m’am mutat cu prăvălia mea d!n Str. Voe vodul M;h«*l Nr. 10 , în aceeefi stradă ia Nr. 16.

Rog a mă vizita şi tn localul cel nou tot cu aceeaşi încredere.

Cu stimă

Oskar Lnâwig ManetaMagazin ce fierărie şi articole tehnice

255 1 - 1 Telefon 404

D-na Maria Dogariu şl farina* ci st locct Eugen Suciu enunţi prietenii şi cunoscuţii, că Do> mlnecă In 11 April 1937 se va oficia In Biserica S t Treimi de Pe Tocile parastasul de 40 1 pentru odihna de veci a neuita* tului lor tată f Ioan Suciu Int. penzfonar.

De vânzare2 buc. biliard cu acesorlL1 buc. maşfnă mare de fiert

pentru bucătîrie (5 Inele) pe» tru restaurant

1 buc. dulap de ghfetă,1 buc. ventilator, 220 volţi. 15—20 borcane pentru crac

ta veţi Detalii la

P R I S T E R ,Braşov, str, L G. Duca 138

257 1 - 1

I t o a la M jta fo v " Sedaatopşel şl giranh Vlttot BraiiaM