ANEXA nr. 1 la HCP nr. 2 din 26.05 nr. 2 din 26.06.2014.pdf · în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul. Munţii Piatra Craiului sunt protejaţi în întregime,

1/84

ANEXA nr. 1 la HCP nr. 2 din 26.05.2014

STRATEGIA ANTIDROG A JUDEŢULUI BRASOV

2014 - 2020

CAP. I - INTRODUCERE

Cap. II - INFORMAŢII GENERALE RELEVANTE – DIAGNOZĂ LOCALĂ

Cap. III - PRIORITĂŢI, POLITICI ŞI CADRU JURIDIC

Cap. IV - DEFINIREA PROBLEMEI. OBIECTIVE

Cap. V - PRINCIPII GENERALE

Cap. VI - DIRECŢII DE ACŢIUNE

VI.1 REDUCEREA CERERII DE DROGURI

VI.2 REDUCEREA OFERTEI DE DROGURI

VI.3 COORDONARE

VI.4 INFORMARE ŞI EVALUARE

Cap. VII - REZULTATE

Cap. VIII - INDICATORI

Cap. IX - IMPLICAŢII PENTRU BUGET

Cap. X - PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE

2/84

PARTEA I. INTRODUCERE

Prin Hotărârea Guvernului nr. 784/2013 a fost aprobată Strategia Naţională Antidrog pentru

perioada 2013-2020 şi Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog pentru

perioada 2013-2016. Perioada în care va fi implementată Strategia Naţională Antidrog, corespunde

perioadei de implementare a noii Strategii a Uniunii Europene în domeniul drogurilor şi urmează

Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012, aprobată prin H.G. nr. 73/2005.

Pe baza Strategiei Naţionale Antidrog 2013-2020 şi în conformitate cu prevederile art. 3 alin.

1 lit. a) din H.G. nr. 461 din 11.05.2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale

Antidrog, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Brasov elaborează proiectul

Strategiei judeţene antidrog şi planul său de acţiune care vor fi supuse spre adoptare prin Ordin al

Prefectului Judeţului Brasov şi prin Hotărâre a Consiliului Judeţean Brasov.

Noua Strategie judeţeană antidrog Brasov pentru perioada 2014-2020 este documentul

programatic care înglobează obiectivele generale şi specifice pe direcţiile de acţiune asumate de

toate instituţiile implicate în reducerea amplorii fenomenului drogurilor la nivelul judeţului Brasov.

Acest document reprezintă rezultatul unui proces transparent de consultare la nivelul autorităţilor

locale: Instituţia Prefectului – Judeţul Brasov; Consiliul Judeţean Brasov; Primaria Municipiului

Brasov; Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brasov; Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate;

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Brasov; Serviciul de

Probaţiune – Tribunalul Brasov; Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Brasov; Gruparea Mobilă de

Jandarmi „Burebista ” Brasov; Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane – Centrul

Regional Brasov; Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Brasov; Direcţia de Sănătate Publică

Brasov; Spitalul Judeţean de Urgenţă Brasov; Poliţia Locală Brasov; Penitenciarul Codlea-Brasov;

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Brasov; Casa Corpului Didactic Brasov; Direcţia Generală de

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brasov- Centrul pentru Copilul Delicvent Ghimbav; Agenţia

Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Brasov; Universitatea Spiru Haret Brasov.

Strategia Judeţeană Antidrog Brasov urmeaza sa fie asumată ca document de politici

antidrog în domeniu, conferind caracterul formal şi legitimitatea răspunsului la fenomenul

drogurilor.

Acest document a fost elaborat în contextul procesului consultativ lansat de Centrul de

Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Brasov în calitate de coordonator şi evaluator la nivel

local al răspunsului institutional la fenomenul drogurilor.

PARTEA II. INFORMAŢII GENERALE RELEVANTE – DIAGNOZĂ LOCALĂ

Consumul şi traficul de droguri constituie la nivel mondial un fenomen dinamic, fiind

puternic influenţat de o multitudine de factori de natură socială şi economică. Procesul de globalizare,

caracterizat de mişcarea liberă a persoanelor, a bunurilor şi a capitalurilor, de dezvoltare a noilor

tehnologii informatice şi de comunicaţii, dar şi mondializarea crimei organizate, a determinat noi

provocări în propagarea şi răspândirea acestui fenomen. În acest context, măsurile luate de fiecare

ţară, dar şi de organismele internaţionale de profil, nu au stopat expansiunea fenomenului drogurilor

sau izolarea sa la nivelul unei regiuni geografice sau a unui stat. Fenomen complex, caracterizat de

mutaţii permanente, consumul şi traficul de droguri a cunoscut şi în România noi forme de

manifestare, necesitând abordări tot mai variate.

1.CARACTERISTICILE GEOGRAFICE ALE JUDEŢULUI

Judeţul Braşov este pozitionat în centrul României, având o suprafaţă de 5363 kmp,

respectiv 2,2% din suprafaţa ţării.

3/84

Judeţul Braşov se învecinează cu 8 judeţe:

• Argeş - la sud-est, pe o distanţă de 72 km,

• Dâmboviţa - la sud, pe o distanţă de 15 km,

• Prahova - la sud-est, pe o distanţă de 73 km,

•Buzău - în extremitatea sud-estică, pe o

distanţă de 2 km,

• Covasna - la est, pe o distanţă de 144 km,

• Harghita - la nord, pe o distanţă de 35 km,

• Mureş - la nord-vest, pe o distanţă de 28 km,

• Sibiu - la vest, pe o distanţă de 88km.

Judeţul Braşov este intersectat de

paralela 46º latitudine nordică ce trece prin

localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de 25º

longitudine estică străbate judeţul prin municipiul

Făgăraş.

Relief

Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la

joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii

Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi

diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetaţie şi

faună.

Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş

şi Făgăraş, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre

nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să

crească din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean.

În total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafaţa judeţului, iar cel depresionar şi deluros circa

60%. Juxtapunerea masivelor muntoase şi şesurile depresionare ale Făgăraşului şi Braşovului creează

contraste altimetrice şi clinometrice, scoţând şi mai mult în relief aceste masive, afirmându-se

spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferenţa maximă de nivel (2144m) se înregistrează în

extremitatea sud-vestică a judeţului (2544m în vărful Moldoveanu şi 400m în talvegul Oltului, la

ieşirea din judeţ).

Munţii Făgăraşului – atrag atenţia prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfică,

ce constă dintr-o gamă variată de şisturi cristaline. Creasta principală are înălţimi de peste 2000m, cel

mai înalt vârf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m).

Munţii Piatra Craiului – cei mai grandioşi munţi calcaroşi din România – sunt reprezentaţi printr-o

creastă calcaroasă principală lungă de circa 25km şi înaltă de peste 2000m. O înşeuare la altitudinea

de 1600m – Curmătura – separă în creasta principală două subunităţi: Piatra Craiului Mică (1790m),

în extremitatea nord-estică, cu aspectul unui platou îngust care cade abrupt asupra golfului

depresionar al Zărneştilor; Piatra Craiului Mare, spre SSV, cu creasta ascuţită şi zimţată, depăşind în

unele locuri 2200m (La Om 2238m, Vârful Zbirii 2231m, ş.a.).

Culoarul Bran-Rucăr – reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul Pietrii Craiului la vest şi

masivul Leaota la est. Datorită înălţimii mai scăzute în raport cu masivele muntoase învecinate a

4/84

oferit posibilitatea amplasării unei importante artere

de comunicaţii rutiere transcarpatice, legând

Transilvania de Muntenia.

Masivul Leaota – cu o altitudine maximă de 2134m,

alcătuit dintr-o masă complexă de şisturi cristaline, se

desfăşoară pe o suprafaţă mai mică în judeţul Braşov.

Munţii Bucegi – munţi calcaroşi cu fundament

cristalin, din cel mai înalt vârf (Omul, 2505m, situat

la limita cu judeţul Dâmboviţa), culmile (Scara, Gaura, Ciubotea, Clincea ş.a.) coboară, în pantă

accentuată, atât spre Ţara Bârsei cât şi spre pasul Predeal.

Munţii Bârsei – cuprind două masive de înălţime aproape egală – Postăvarul (1799m) şi Piatra Mare

(1843m) – separate între ele prin valea adâncă a Timişului. În masivul Postăvarul pe treapta de

1000m este situată staţiunea turistică Poiana Braşov. Spre NNE Postăvarul se continuă cu muntele

calcaros Tâmpa, care se ridică, cu un abrupt aproape vertical, de 400m, deasupra oraşului Braşov.

Spre NE Postăvarul se prelungeşte cu munţii scunzi ai Dârstelor (Varna, 1 428m – cel mai înalt).

Munţii Codlei - (cu vf. Măgura Codlei) fac tranziţia între Masivul Făgăraşului (şisturi cristaline în

partea vestică şi centrală) şi Munţii Perşani (calcare, gresii şi marne în est).

Munţii Perşani – se încadrează mai mult de jumătate în judeţul Braşov. Situaţi între munţii Codlei

(înşeuarea de la Vlădeni) şi munţii vulcanici Harghita, sunt formaţi de asemenea dintr-o diversitate

mare de roci (şisturi, calcare, gresii, magmatite mezozoice şi lavă bazaltică). În partea centrală a

acestor munţi se află Pădurea de fag a Bogăţii care începând din 1971 a fost declarată rezervaţie

peisagistică.

Culoarul Comăna – se desfăşoară pe o lungime de 30km între munţii Perşani şi marginea sed-estică

a Podişului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcţie NE-SV şi are o lăţime de 4-10

km cu luncă şi terase larg dezvoltate pe malul stâng al

Oltului.

Depresiunea Braşovului – inclusiv Ţara Bârsei - este de

origine tectonică formată prin fracturarea şi scufundarea unui

compatriment al masei montane centrale a Carpaţilor de

Curbură, la sfârşitul Pliocenului; apele care au invadat această

groapă au format un lac în care s-au colmatat depozite

sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul

antecedent al Oltului de la Racoş, lacul comunica cu cel din

bazinul Transilvaniei până la începutul cuaternarului când

apele s-au retras spre acesta din urmă; după exondare,

suprafaţa depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice

de către agenţii externi (eroziune şi acumulare torenţială şi fluviatilă etc.) până s-a ajuns la realizarea

fizionomiei actuale.

În ansamblul ei, depresiunea Ţării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată, intens

umanizată şi urbanizată (aici situându-se oraşele Braşov, Săcele, Codlea şi Râşnov).

Spre vest, Ţara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-1300m)

aparţinând grupei vestice a Carpaţilor de curbură. Ea include munţii Codlei şi munţii Perşani.

Depresiunea Făgăraşului – cunoscută şi ca Ţara Oltului din care jumătatea estică se află în judeţul

Braşov (iar cea vestică în judeţul Sibiu) este o depresiune submontană de origine tectono-erozivo-

acumulativă, colmatată cu materiale erodate din munţi apropiaţi, mai întâi în apele lacului format aici,

apoi – după retragerea apelor lacustre, în timpul cuaternarului – în mediu continental. Aria

epresionară a fost adâncită şi extinsă către nord prin acţiunea erozivă a râurilor coborâte de pe

versantul nordic al munţilor Făgăraşului care au forţat albia Oltului să migreze spre nord în dauna

Podişului Târnavelor.

5/84

Podişul Târnavelor – se află în parte NV a judeţului Braşov având un relief

caracterizat prin dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-800m.

Subcarpaţii Transilvaniei – se situează în extremitatea nordică a judeţului având

aspectul unor dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-700m.

Rezervaţii naturale

Judeţul Braşov deţine 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale naturii, plante

care aparţin unui număr de 82 de specii şi numeroase specii de animale ocrotite.

Există două parcuri naţionale în munţii Bucegi şi munţii Piatra Craiului. Rezervaţia

din munţii Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăiesti

unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoşul de munte şi specii floristice rare. Tot

în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul. Munţii Piatra Craiului

sunt protejaţi în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice (specie care

trăieşte numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc garofiţa Pietrei

Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de colţ.

Pe lângă aceste două mari parcuri naţionale există şi alte rezervaţii: Pădurea cu

narcise de la Dumbrava Vadului, Pădurea Bogăţii, muntele Tâmpa, Bazaltele de la

Racoş şi multe altele.

Climă

Judeţul Braşov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziţia dintre climatul

continental vest-european, de nuanţă oceanică şi cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune

că este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest.

Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic modificate de condiţiile

fizico-geografice locale. Sub influneţă reliefului muntos, se realizează o compartimentare a climatului

general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice.

Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă absolută fiind de 37ºC

în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al

zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.

Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vântul la sol are direcţii predominante dinspre

vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse între 1,5 şi 3,2 m/s

Hidrografie

În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane – freatice şi de

adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbate teritoriul

judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.

Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care

străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul Negru până la

confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel,

Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia.

Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi

Podragu) şi cu lacurile artificiale.

Cultură

Principalele obiective cultural istorice se leagă în principal de municipiul Braşov:

- Biserica Neagră - cea mai mare construcţie în stil gotic din România. Numele de Biserica Neagră

l-a primit biserica parohială evanghelică luterană din Braşov, după marele incendiu al oraşului din

6/84

anul 1689. Fumul şi flăcările au înnegrit zidurile, însă nu au putut distruge măreţia edificiului.

Biserica Neagră, cu o lungime de 89 m, este cel mai mare edificiu religios între Viena şi Istanbul

(Constantinopol). Construcţia bisericii în stil gotic a început în anul 1383, în timpul parohului

Thomas Sander, şi a durat până în anul 1477. Din cele două turnuri proiectate iniţial la faţada vestică

a bisericii a fost ridicat numai turnul sudic cu o înălţime de 65 m. Marele incendiu din anul 1689 a

distrus îndeosebi acoperişul şi interiorul clădirii. Renovarea a durat aproape 100 de ani răstimp în

care a fost ridicat acoperişul înalt de 20 m în forma care se păstreză şi astăzi. Ca urmare a renovării

bisericii în secolul al XVIII-lea, interiorul şi-a pierdut parţial aspectul gotic. Orga

Bisericii Negre - una dintre cele mai mari din sud-estul Europei - este renumită

pentru sonoritatea ei de o rară frumuseţe. Cu circa 400 de tuburi, a fost construită

între anii 1836-1839 de către constructorul de orgi Buchholz din Berlin.Pentru mai

multe detalii apăsaţi aici.

- Biserica Sf. Bartolomeu - cel mai vechi

monument istoric al Braşovului datând din

1223 şi construit în stil arhitectonic roman.

- Biserica Sf. Nicolae – Este situată în

partea cea mai veche a oraşului - Scheii Braşovului - şi

datează din secolele XVI – XVIII. Actuala clădire a fost

construită pe locul unei bisericuţe de lemn menţionate

documentar la sfârşitul veacului XIV. Cu ajutorul material al

domnilor din Ţara Românească şi Moldova biserica a fost

refacută şi marită. Se pastrează un valoros ansamblu de

pictură murală din sec XVIII şi remarcabile piese de artă

veche romanească. Aici se află mormantul lui Nicolae

Titulescu În curtea bisericii se află Muzeul Primei Şcoli

Româneşti. Clădirea muzeului este monument istoric şi

datează din secolul al XV-lea. Muzeul include: "Sala de

clasă Anton Pann", "Tiparniţa diaconului Coresi", sala

"Cartea - factor de unitate naţională", "Cartea şi cărturarii

braşoveni", "Liceul Andrei Şaguna". Complexul muzeal mai

cuprinde Muzeul "Ex Libris", Muzeul Junilor Braşoveni

(obiecte de etnografie, costume, tablouri, icoane), Muzeul de

muzică Tudor Ciortea (clavir, gramofon, manuscrise

muzicale, tablouri, cărţi donate de compozitor), Muzeul Ştefan Mironescu (imagini ale Scheiului în

acuarelă şi ulei donate de pictor), Arhiva şi Biblioteca istorică (cărţi vechi, protocoale-catastife, cărţi

din fondul documentar, documente de patrimoniu. La şcoala din Scheii Braşovului s-a predat pentru

prima dată în limba romană în anul 1559.

- Casa Hirscher (sau Casa Negustorilor) – este o construcţie în stilul Renaşterii, înălţată între anii

1541-1547 de către Appolonia Hirscher, văduva cunoscutului jude al Braşovului. Aceasta ocupă

primul loc între construcţiile civile ale Braşovului din veacul al XVI-lea, fiind alcătuită din două

pavilioane separate de o curte interioara. Puternicul incendiu din anul 1689, precum şi cel din 1699,

afectează clădirea.

- După Ziduri – reprezintă o parte din centura fortificată medievală a Braşovului.

- Vechea Cetate a Braşovului – este o construcţie fortificată construită în lemn şi piatră, în prezent

transformată în restaurant.

- Bastionul Ţesătorilor – este situat în partea sud-vestică a cetăţii Braşov, fiind cel mai bine păstrat

din cele şapte bastioane, câte a avut cetatea înainte.

- Turnul Alb - este situat pe Dealul Straja, la 59m depărtare de zidurile cetăţii Braşov. A fost

construit în anul 1494, de formă semicirculară închisă, prevazută cu metereze, pechnasen (orificii si

http://www.ici.ro/romania/ro/orase/bv_bisericaneagra.html

http://www.ici.ro/romania/ro/orase/bv_bisericaneagra.html

7/84

jgheaburi) şi creneluri, iar în interior cu galerii. Acest turn făcea parte din sistemul de apărare din

afara zidurilor medievale ale cetăţii. El poate fi văzut şi astăzi în drumul spre Poiana Braşov.

- Turnul Negru - Turnul Negru este aşezat pe o stâncă şi a fost construit ca şi Turnul Alb, in 1494 pe

Dealul Straja, în dreptul Bastionului Fierarilor. El dispune de trei galerii etajate cu trei randuri de guri

pentru atac şi un sistem de legatură cu cetatea Braşovului

- Casa Mureşenilor - s-a înfiinţat în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei

Mureşianu. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite in

viaţa culturală şi politică a vremii lor. Pentru mai multe detalii

apăsaţi aici.

- Poarta Schei – construită la începutul secolului XIX, în stil clasic.

- Poarta Ecaterinei – construită în 1559 este singura poartă

medievală păstrată. Ea a fost apărată de breasla croitorilor. Se mai

pastrează turnul cu cele patru turnuleţe şi stema oraşului (coroana

cu rădăcini) în stilul Renaşterii (sec. XVI). A fost una din

principalele căi de acces în Cetate.

- Casa Sfatului - prima menţiune documentară a clădirii datează

din anul 1420. Din punct de vedere arhitectural, clădirea se

caracterizează prin îmbinarea stilurilor gotic cu renascentist şi

baroc. A fost timp de mai multe secole sediul administrativ şi

judecătoresc al oraşului. În prezent adăposteşte Muzeul de Istorie al

Judetului Brasov.

- Muzeul Judeţean de Istorie -

înfiinţat în clădirea vechiului Sfat,

datând din secolul al XV-lea, pe

baza colecţiilor Muzeului Săsesc al

Ţării Bârsei şi a colecţiilor

Muzeului ASTRA, muzeul conservă şi valorifică bogate colecţii de

arheologie: paleolitic mijlociu, ceramică şi unelte Hallstatt şi La

Tčne, descoperiri din castrele de la Râşnov şi de pe valea Oltului;

istorie: unelte, arme, mobilier, produse ale breslelor meşteşugăreşti;

documente; numismatică; bibliotecă (15.000 volume).

- Muzeul de Artă - înfiinţat iniţial în Casa Sfatului, este reorganizat, în 1970, într-o clădire de la

începutul secolului al XX-lea şi valorifică expoziţional artă românească: pictură pe lemn şi sticlă,

portrete de epocă, opere din secolul al XIX-lea (Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Sava Henţia,

Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu), 36 de lucrări de Ioan Andreescu, sculpturi de Cornel Medrea,

Ion Jalea, Ion Irimescu, Dimitrie Paciurea; artă decorativă universală.

- Muzeul de Etnografie - clădire construită în 1902 şi restaurată în 1979. A avut următoarele

destinaţii: sală de dans, casă de cultură a studenţilor, tipografie şi ulterior muzeu, care valorifică

expoziţional domeniile etnografie şi artă populară: ceramică, sticlărie din secolele XVIII - XIX, port

popular şi textile, ouă încondeiate, icoane pe sticlă, metal, piele, os; fond documentar. Patrimoniul

cuprinde 13.600 de obiecte, datate între secolele XVII - XX, reprezentând următoarele zone

etnografice: Ţara Bârsei, Bran, Rupea, Ţara Făgăraşului, Valea Hârtibaciului. Pentru mai multe

detalii apăsaţi aici.

Dintre cele mai importante obiective cultural istorice din judeţul

Braşov putem aminti de:

- Castelul Bran – vechea cetate de scaun a Ţării Româneşti - este situat

pe drumul ce leagă municipiul Braşov de Câmpulung. Poartă numele

unui sat construit de-a lungul drumului comercial ce lega odinioară

Valahia de Transilvania, drum situat în interiorul unei trecători flancate

de o parte şi de alte de munţii Bucegi şi Piatra Craiului. Edificiul a fost

http://www.muzeulmuresenilor.ro/

http://www.muzeulmuresenilor.ro/

http://www.etnobrasov.ro/

http://www.etnobrasov.ro/

8/84

construit în 1382 de către locuitorii Braşovului, fiind amplasat pe o stâncă înaltă şi

străjuit de dealuri, numite „măguri” prin partea locului.În secolul al IV-lea castelul

făcea parte dintru-un complex de cetăţi de hotar. Castelul Bran a fost întotdeauna

inclus în ghidurile turistice ale regiunii, deoarece conform legendei, Dracula

obişnuia adesea să vină aici. În anul 1957 castelul Bran a devenit muzeu iar peste

patru ani s-a deschis şi un sector etnografic în aer liber menit să ilustreze viaţă şi

ocupaţiile brănenilor cu particularitătile geografice ale regiunii. Pentru mai multe

detalii apăsaţi aici.

- Cetatea Râşnov – este situată pe drumul de veche tradiţie Braşov-Rucăr-

Câmpulung Muscel, ce lega Transilvania de Ţara Românească şi construită pe un

deal stâncos. Este amintită pentru prima dată în documentele anului 1355. În

secolele următoare este refăcută şi consolidată în mai multe rânduri. Cetatea de la Râşnov adăposteşte

o valoroasă unitate muzeală ce oferă vizitatorului o sugestivă cronică a aşezărilor dacice, romane şi

româneşti din zonă şi a Râşnovului medieval şi modern.

- Cetatea Făgăraşului - datând din secolul al XIV-lea, era considerată de Mihai Viteazu „cetatea

domniei noastre”; aici se află Muzeul Ţării Făgăraşului, care valorifică bogatele colecţii de

arheologie, istorie, etnografie şi artă populară, precum şi de artă plastică contemporană.

- Cetatea Prejmer- constrită în secolul al XV-lea , prin particularităţile sale arhitectonice se impune

ca una din cele mai originale construcţii.

Turism

În ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul II (după judeţul

Constanţa), constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului cu caracter

montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebită a

activităţii turistice a fost determinată aici de numeroşi factori. Este vorba în primul rând de

potenţialul turistic natural, de o mare spectaculozitate şi diversitate, precum şi de patrimoniul

cultural-istoric , alcătuit din obiective variate ce au o certă valoare turistică. Un alt factor l-a

constituit faptul că judeţul Braşov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata

apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucăr, zona Sibiu-

Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu numeroase staţiuni balneo-climaterice (Covasna, Tuşnad,

Malnaş, etc).

Judeţul Braşov concentrează în limitele sale munţi impunători, plante şi animale ocrotite,

rezervaţii naturale de arbori şi pajişti, chei, etc. Râurile, lacurile, mlaştinile îmbogăţesc atracţia

turistică a cadrului natural, diversificând oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetaţie specifică,

interes cinegetic). Masivele împădurite (Făgăraş, Piatra Craiului, Postăvarul, Piatra Mare), văile

(Timiş, Tărlung, Olt) absorb şi ele un flux turistic important.

Poiana Braşov - staţiune de odihnă şi tratament cu sezon permanent - este situată la poalele

versantului de nord al munţilor Postăvarul şi la 12 km sud-vest de oraşul Brasov. Deţine cea mai

densă şi modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel modern construit

(hotelul Sport) la noile hoteluri de 2,3,4 şi 5 stele, cu piscină, săli de spectacole şi conferinţe,

debarcader, centru de echitaţie, baze sportive şi stână turistică.

Clima montană tonifiantă, cu o temperatură medie anuală de 5°C (media temperaturii în iulie este

de 14,5°C; media temperaturii în ianuarie este de -5°C), iar precipitaţiile depăşesc 900mm anual

(frecvenţa averselor este mare). Stratul de zapadă durează cca 120 de zile pe an.

Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf şi particule care provoacă alergii, presiunea

atmosferică relativ scazută şi ionizarea intensă, sunt factorii naturali care recomandă staţiunea pentru

http://www.ici.ro/romania/ro/turism/c_bran.html

http://www.ici.ro/romania/ro/turism/c_bran.html

http://www.brasov.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=387

http://www.brasov.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=387

9/84

tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare şi surmenaj fizic şi intelectual, pentru anemii

secundare şi boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator .

Poiana Braşov este cea mai renumită staţiune pentru sporturile de iarnă din România şi

totodată un important centru turistic internaţional. Staţiunea pune la dispoziţia turiştilor o variată

reţea de transport pe cablu şi numeroase pârtii de schi de care pot beneficia toţi cei care doresc să

schieze.

Plecând din staţiunea Poiana Braşov se poate ajunge la cabanele de pe Postăvarul şi Cristianu

Mare, precum şi la cetatea ţărănească a Râşnovului, aflată la 14km distanţă.

Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări, Tamina şi cu Peştera de

Ghiaţă, dispune numai de cabane periferice: Dâmbul Morii, Susai şi altele. Versantul nordic al

Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judeţului Braşov: văile glaciare Gaura,

Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea, turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor.

Plecând din staţiunea Poiana Braşov se poate ajunge la cabanele de pe Postăvarul şi Cristianu

Mare, precum şi la cetatea ţărănească a Râşnovului, aflată la 14km distanţă.

Între munţii Bucegi şi Postăvarul se află

platforma Predealului, cu oraşul staţiune turistică –

Predeal - situat la cea mai mare altitudine din

ţară (1060m). Temperatura medie este de 14ºC în

timpul verii şi -5ºC pe timpul iernii. Furtunile de

zapadă sunt o raritate în aceste locuri dar stratul de

zapadă poate atinge câţiva metri şi poate dura mai

mult de 100 zile, ceea ce este ideal pentru

sporturile de iarnă.

Munţii Piatra Craiului sunt unici în

Carpaţii româneşti prin relieful impunător al

crestei calcaroase, crenelate şi abrupte, dar şi prin

speciile rare de vegetaţie şi faună. Turiştii se pot

adăposti la cabanele Plaiul Foii, Curmătura, Gura

Râului sau refugiile din Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se află cea mai recentă rezervaţie naturală cu un

puternic potenţial investiţional.

Culoarul Branului, cu satele risipite şi peisajele pitoreşti beneficiază de cea mai difersificată

ofertă a turismului rural din România, atât în Bran cât şi la Fundata, Moeciu, Şimon, Peştera, Măgura

sau Şirnea.

Munţii Ciucaş, cu spectaculosul lor relief ruiniform (“Tigăile”, “Babele la sfat”, “Sfinxul din

Ciucaş”) sunt mai puţin frecventaţi de turişti şi au în judeţul nostru doar baza turistică de la Baba

Runca.

Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de armonioasă a potenţialului natural turistic cu

valorile culturale şi istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a făcut

diferenţiat, în funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă de principalele centre de interes

turistic

În judeţul Brasov, turismul este dezvoltat pe toate palierele, dupa cum urmeaza:

10/84

1. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, în

perioada 2012-2013, în Regiunea Centru

Regiunea Centru Tipuri de structuri de primire

turistică 2012 2013

Regiunea Centru

Total 1526 1642

Hoteluri 219 236

Hosteluri 29 33

Hoteluri apartament 2 1

Moteluri 48 49

Vile turistice 88 112

Cabane turistice 49 56

Bungalouri 21 21

Sate de vacanta 1 1

Campinguri 12 10

Popasuri turistice 6 3

Casute turistice 9 15

Tabere de elevi si prescolari 19 18

Pensiuni turistice 429 476

Pensiuni agroturistice 594 611

Braşov

Total 646 750

Hoteluri 89 101

Hosteluri 14 19


Moteluri 11 11



Bungalouri 2 2

Sate de vacanta 1 1

Campinguri 2 2

Casute turistice : 1

Tabere de elevi si prescolari 1 1



Numărul structurilor de primire turistică

din Regiunia Centru a fost în anul 2013,

comparativ cu anul 2012, în creştere cu

7,6%.

11/84

2. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune, pe Regiunea Centru şi tipuri de structuri de

primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în anul 2013

În Regiunea Centru, în anul 2013 cel mai mare procent

din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune s-a

înregistrat la hoteluri (46,3%).

Judeţul Braşov, atât în anul 2013 cât şi în anul 2012,

raportat la capacitatea de cazare turistică, ocupă locul I

în cadrul Regiunii Centru, şi este urmat de Mureş,

Harghita, Sibiu, Covasna şi Alba.

- locuri-zile -

Regiunea Centru Ani Total din total: pe tipuri de structuri de primire turistică

Hoteluri Hosteluri Moteluri Vile

turistice Cabane turistice

Pensiuni turistice

Regiunea Centru 2013 17757634 8218155 507908 647727 958179 566466 2976862 2012 15459164 7617199 361556 536665 857097 484170 2482232 % 114.9 107.9 140.5 120.7 111.8 117.0 119.9 Alba 2013 1128175 342760 6570 73950 43552 68607 149642 2012 1005968 299923 25620 60861 44182 42448 124736 % 112.1 114.3 25.6 121.5 98.6 161.6 120.0 Braşov 2013 8916532 3598624 336542 267310 622429 353178 1641697 2012 7327919 3160420 147846 251483 492147 276227 1340377 % 121.7 113.9 227.6 106.3 126.5 127.9 122.5 Covasna 2013 1225424 816879 6880 36782 78110 5124 125151 2012 1301148 796199 8490 31829 102774 6756 146933 % 94.2 102.6 81.0 115.6 76.0 75.8 85.2 Harghita 2013 1872747 684566 48181 65490 86458 58737 431283 2012 1463120 618246 41905 49398 78487 71261 376760 % 128.0 110.7 115.0 132.6 110.2 82.4 114.5 Mureş 2013 2810829 1511364 98785 171245 99137 19514 527143 2012 2546447 1466656 106959 123426 94768 23420 391971 % 110.4 103.0 92.4 138.7 104.6 83.3 134.5 Sibiu 2013 1803927 1263962 10950 32950 28493 61306 101946 2012 1814562 1275755 30736 19668 44739 66248 101455 % 99.4 99.1 35.6 167.5 63.7 92.5 100.5

continuare tabel - locuri-zile -

Regiunea Centru

Ani

din total: pe tipuri de structuri de primire turistică

Pensiuni agroturistice

Campinguri Popasuri Sate de vacanţe

Bungalouri Tabere de

elevi şi preşcolari

Căsuţe turistice

Regiunea Centru

2013 3111007 283173 12912 26280 59576 311708 77681

2012 2418583 229157 19617 26352 51896 348402 26238 % 128.6 123.6 65.8 99.7 114.8 89.5 296.1

Alba 2013 370949 4467 : : : 67678 : 2012 340761 4437 : : : 63000 : % 108.9 100.7 : : : 107.4 :

Braşov 2013 1739596 240426 : 26280 32120 18250 40080 2012 1439547 144222 : 26352 30998 18300 : % 120.8 166.7 : 99.7 103.6 99.7 :

12/84

Regiunea Centru

Ani






Căsuţe turistice

Covasna 2013 131122 : : : : 19596 5780 2012 119435 54930 4560 : : 16530 12712 % 109.8 : : : : 118.5 45.5

Harghita 2013 445101 1656 4232 : : 15222 31821 2012 196554 : : : : 16983 13526 % 226.5 : : : : 89.6 235.3

Mureş 2013 217635 36624 8680 : 22072 98630 : 2012 166245 25568 15057 : 16134 118433 : % 130.9 143.2 57.6 : 136.8 83.3 :

Sibiu 2013 206604 : : : 5384 92332 : 2012 156041 : : : 4764 115156 : % 132.4 : : : 113.0 80.2 :

3. Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe

Regiunea Centru şi pe tipuri de structuri de primire turistică, în anul 2013

În Regiunea Centru, sosirile în hoteluri deţin în anul

2013 o pondere de 64,2% din totalul sosirilor în

structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare,

sosirile în pensiuni turistice 12,8%, iar cele în pensiuni

agroturistice 9,6%.

În Regiunea Centru, numărul turiştilor străini a crescut

cu 8,3% în anul 2013 comparativ cu anul 2012, în timp ce numărul turiştilor români a crescut

cu 13,8%.

- număr persoane -

Regiunea Centru

Total sosiri




Pensiuni turistice

An 2013 Regiunea Centru - TOTAL

1850860 1188998 31667 71246 73322 45949 236262

Români 1531762 954723 21898 65190 68081 41920 200665 Străini 319098 234275 9769 6056 5241 4029 35597


1640362 1071717 28822 66849 68484 36419 188995

Români 1345818 854907 19237 60415 64411 31969 160059 Străini 294544 216810 9585 6434 4073 4450 28936

An 2013 Alba - TOTAL 100721 43687 201 6040 5080 4505 14839 Români 84489 34360 200 5938 4875 4012 12114 Străini 16232 9327 1 102 205 493 2725

An 2012 Alba - TOTAL 93917 34156 4412 4635 4677 3812 13103 Români 80770 26693 4194 4546 4651 3544 10666

13/84

Regiunea Centru

Total sosiri




Pensiuni turistice

Străini 13147 7463 218 89 326 268 2437 An 2013

Braşov - TOTAL 832228 509129 18388 27988 49776 16946 116598 Români 708775 421989 12467 24716 45957 16237 101981 Străini 123453 87140 5921 3272 3819 709 14617

An 2012 Braşov - TOTAL 731852 448900 10430 30097 45285 16514 95693 Români 621201 371905 5178 27421 42811 15663 84339 Străini 110651 76995 5252 2676 2474 851 11354

An 2013 Covasna - TOTAL

83468 59369 367 1833 5208 266 9413

Români 73369 53159 305 1677 4718 248 7740 Străini 10099 6210 62 156 490 18 1673


78422 53516 313 1329 3926 714 9600

Români 68820 48302 300 1256 3444 678 7566 Străini 9602 5214 13 73 482 36 2034

An 2013 Harghita - TOTAL

113172 53969 3380 2448 3167 5142 25783

Români 87345 40577 2787 2087 2932 3422 21827 Străini 25827 13392 593 361 235 1720 3956


100522 49846 2460 2418 3188 6527 24747

Români 79034 38072 2140 2183 3114 4494 20597 Străini 21488 11774 320 235 74 2033 4150

An 2013 Mureş - TOTAL 392762 268698 8954 25789 4719 1037 56505 Români 325154 219624 6137 24735 4345 923 45394 Străini 67608 49074 2817 1054 374 114 11111


An 2013 Sibiu - TOTAL 328509 254146 377 7148 5372 18053 13124 Români 252630 185014 2 6037 5254 17078 11609 Străini 75879 69132 375 1111 118 975 1515


continuare tabel - număr persoane -

Regiunea Centru






Căsuţe turistice


177945 8109 792 491 2001 13231 847

Români 158619 4235 629 294 1732 13110 666 Străini 19326 3874 163 197 269 121 181

14/84

Regiunea Centru






Căsuţe turistice


144157 17274 1070 1150 2002 12491 932

Români 128646 9572 974 900 1390 12434 904 Străini 15511 7702 96 250 612 57 28

An 2013 Alba - TOTAL 24026 295 : : : 2048 : Români 20848 94 : : : 2048 : Străini 3178 201 : : : : :

An 2012 Alba - TOTAL 26105 205 : : : 2812 : Români 23939 55 : : : 2782 : Străini 2166 150 : : : 30 :

An 2013 Braşov - TOTAL 85462 6238 : 491 924 236 52 Români 81130 3042 : 294 674 236 52 Străini 4332 3196 : 197 250 : :

An 2012 Braşov - TOTAL 67405 14512 : 1150 1251 615 : Români 64018 7608 : 900 743 615 : Străini 3387 6904 : 250 508 : :


5835 : : : : 1084 93

Români 4345 : : : : 1084 93 Străini 1490 : : : : : :


6929 340 478 : : 1151 126

Români 5203 340 454 : : 1151 126 Străini 1726 : 24 : : : :


17281 355 : : : 945 702

Români 11892 355 : : : 945 521 Străini 5389 : : : : : 181


9803 : : : : 727 806

Români 6956 : : : : 700 778 Străini 2847 : : : : 27 28

An 2013 Mureş - TOTAL 21415 1221 792 : 70 3562 : Români 19060 744 629 : 57 3506 : Străini 2355 477 163 : 13 56 :

An 2012 Mureş - TOTAL 18866 2217 592 : 114 1766 : Români 15729 1569 520 : 114 1766 : Străini 3137 648 72 : : : :

An 2013 Sibiu - TOTAL 23926 : : : 1007 5356 : Români 21344 : : : 1001 5291 : Străini 2582 : : : 6 65 :

An 2012 Sibiu - TOTAL 15049 : : : 637 5420 : Români 12801 : : : 533 5420 :

15/84

Regiunea Centru






Căsuţe turistice

Străini 2248 : : : 104 : :

Sosirile turistilor în structurile de primire turistică, în Regiunea

Centru în anul 2013

Harghita

6%

Mureş

21%

Sibiu

18%

Covasna

5%

Braşov

45%

Alba

5%

4. Înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe

Regiunea Centru şi pe tipuri de structuri de primire turistică, în anul 2013

Numărul de înnoptări în structurile de primire

turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în

Regiunea Centru, în anul 2013 a fost în

creştere cu 10,1% faţă de anul 2012.

În anul 2013, numărul de înnoptări ale turiştilor

romani în structurile de primire turistică

reprezentau 83,2% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au

reprezentat 16,8%.

Pe tipuri de structuri de primire turistică, înnoptările în hoteluri deţin o pondere de 67,2% din

totalul înnoptărilor, cele în pensiuni turistice 11,0% şi cele în pensiuni agroturistice 9,5%.

- număr -

Regiunea Centru

Total înnoptări




Pensiuni turistice


4018630 2701206 62799 101512 170888 79274 443610

Români 3342321 2205895 42756 92497 157490 71299 367095 Străini 676309 495311 20043 9015 13398 7975 76515


3648349 2515066 55092 93944 147094 68794 367902

16/84

Regiunea Centru

Total înnoptări




Pensiuni turistice

Români 3039357 2068255 37917 84889 137770 59984 303613 Străini 608992 446811 17175 9055 9324 8810 64289






438224 375439 858 3023 14639 380 21736

Români 404436 351640 700 2523 13426 362 17287 Străini 33788 23799 158 500 1213 18 4449


471212 409150 1014 1959 12214 1220 23519

Români 440925 391090 980 1864 11007 1144 17584 Străini 30287 18060 34 95 1207 76 5935

An 2013 Harghita - TOTAL 315413 181257 8990 4601 8271 9778 51001 Români 250446 151160 6998 3595 7623 5570 39943 Străini 64967 30097 1992 1006 648 4208 11058

An 2012 Harghita - TOTAL 296409 184325 7642 3374 9778 14136 50481 Români 243749 156589 6190 2829 9556 9562 39966 Străini 52660 27736 1452 545 222 4574 10515





continuare tabel - număr -

Regiunea din total: pe tipuri de structuri de primire turistică

17/84

Centru Pensiuni

agroturistice Campinguri Popasuri

Sate de vacanţe



Căsuţe turistice


382921 13481 2232 878 4722 52828 2279

Români 337596 7365 1841 507 3674 52471 1835 Străini 45325 6116 391 371 1048 357 444


309801 21847 2779 2013 6636 55506 1875

Români 268764 12329 2409 1375 4947 55298 1807 Străini 41037 9518 370 638 1689 208 68

An 2013 Alba - TOTAL 52969 589 : : : 6342 : Români 46683 189 : : : 6342 : Străini 6286 400 : : : : :

An 2012 Alba - TOTAL 56011 434 : : : 8141 : Români 51745 114 : : : 7961 : Străini 4266 320 : : : 180 :

An 2013 Braşov - TOTAL 195256 8300 : 878 3634 796 108 Români 184603 3858 : 507 2605 796 108 Străini 10653 4442 : 371 1029 : :

An 2012 Braşov - TOTAL 152647 17091 : 2013 5579 1922 : Români 143237 8845 : 1375 4017 1922 : Străini 9410 8246 : 638 1562 : :


17087 : : : : 4889 173

Români 13436 : : : : 4889 173 Străini 3651 : : : : : :


16371 539 1166 : : 3777 1875

Români 11541 539 1116 : : 3777 1807 Străini 4830 : 50 : : : 68


46368 966 : : : 2183 1998

Români 30854 966 : : : 2183 1554 Străini 15514 : : : : : 444


22355 : : : : 2726 1592

Români 14835 : : : : 2698 1524 Străini 7520 : : : : 28 68

An 2013 Mureş - TOTAL 33215 3626 2232 : 70 16452 : Români 29184 2352 1841 : 57 16372 : Străini 4031 1274 391 : 13 80 :

An 2012 Mureş - TOTAL 32094 3783 1613 : 182 20308 : Români 23618 2831 1293 : 182 20308 : Străini 8476 952 320 : : : :

An 2013 Sibiu - TOTAL 38026 : : : 1018 22166 : Români 32836 : : : 1012 21889 :

18/84

Regiunea Centru






Căsuţe turistice

Străini 5190 : : : 6 277 : An 2012

Sibiu - TOTAL 30323 : : : 875 18632 : Români 23788 : : : 748 18632 : Străini 6535 : : : 127 : :

Înnoptările turiştilor în structurile de primire turistică, în Regiunea

Centru în anul 2013

Harghita

8%

Mureş

19%

Sibiu

13%

Covasna

11%

Braşov

44%

Alba

5%

5. Indicii de utilizare netă a locurilor de cazare, pe Regiunea Centru şi pe tipuri de structuri de

primire turistică, în anul 2013

Pe judeţele din Regiunea Centru, indici de utilizare mai

mari s-au înregistrat la structurile de primire turistică cu

funcţiuni de cazare din Covasna (35,8%) şi Sibiu (29,8%).

- procente -

Regiunea Centru Ani Total indici




Pensiuni turistice

Regiunea Centru 2013 22.6 32.9 12.4 15.7 17.8 14.0 14.9 2012 23.6 33.0 15.2 17.5 17.2 14.2 14.8 2013-

2012 -1.0 -0.1 -2.8 -1.8 +0.6 -0.2 +0.1

Alba 2013 18.8 25.6 3.7 15.3 20.3 17.0 21.3 2012 20.2 28.0 21.4 17.0 17.4 18.9 18.6 2013-

2012 -1.4 -2.4 -17.7 -1.7 +2.9 -1.9 +2.7

Braşov 2013 19.6 29.9 9.3 16.7 19.1 9.3 14.4 2012 20.1 29.1 12.2 17.9 19.5 10.2 14.2 2013-

2012 -0.5 +0.8 -2.9 -1.2 -0.4 -0.9 +0.2

19/84

Regiunea Centru Ani Total indici




Pensiuni turistice

Covasna 2013 35.8 46.0 12.5 8.2 18.7 8.4 17.4 2012 36.2 51.4 11.9 6.2 11.9 18.1 16.0 2013-

2012 -0.4 -5.4 +0.6 +2.0 +6.8 -9.7 +1.4

Harghita 2013 16.8 26.5 18.7 7.0 9.6 16.6 11.8 2012 20.3 29.8 18.2 6.8 12.5 19.8 13.4 2013-

2012 -3.5 -3.3 +0.5 +0.2 -2.9 -3.2 -1.6

Mureş 2013 27.3 37.2 20.8 16.8 12.2 13.5 15.9 2012 28.0 36.1 17.7 21.5 12.5 12.8 16.8 2013-

2012 -0.7 +1.1 +3.1 -4.7 -0.3 +0.7 -0.9

Sibiu 2013 29.8 33.1 7.4 28.3 28.4 35.9 18.2 2012 27.0 30.6 12.9 34.5 21.5 21.9 14.3 2013-

2012 +2.8 +2.5 -5.5 -6.2 +6.9 +14.0 +3.9

continuare tabel - procente -

Regiunea Centru

Ani






Căsuţe turistice

Regiunea Centru

2013 12.3 4.8 17.3 3.3 7.9 16.9 2.9

2012 12.8 9.5 14.2 7.6 12.8 15.9 7.1 2013-

2012 -0.5 -4.7 +3.1 -4.3 -4.9 +1.0 -4.2

Alba 2013 14.3 13.2 : : : 9.4 : 2012 16.4 9.8 : : : 12.9 : 2013-

2012 -2.1 +3.4 : : : -3.5 :

Braşov 2013 11.2 3.5 : 3.3 11.3 4.4 0.3 2012 10.6 11.9 : 7.6 18.0 10.5 : 2013-

2012 +0.6 -8.4 : -4.3 -6.7 -6.1 :

Covasna 2013 13.0 : : : : 24.9 3.0 2012 13.7 1.0 25.6 : : 22.8 2.2 2013-

2012 -0.7 : : : : +2.1 +0.8

Harghita 2013 10.4 58.3 0.0 : : 14.3 6.3 2012 11.4 : : : : 16.1 11.8 2013-

2012 -1.0 : : : : -1.8 -5.5

Mureş 2013 15.3 9.9 25.7 : 0.3 16.7 : 2012 19.3 14.8 10.7 : 1.1 17.1 : 2013-

2012 -4.0 -4.9 +15.0 : -0.8 -0.4 :

Sibiu 2013 18.4 : : : 18.9 24.0 : 2012 19.4 : : : 18.4 16.2 : 2013-

2012 -1.0 : : : +0.5 +7.8 :

20/84

14.3

16.4

11.210.6

13 13.7

10.4 11.4

15.3

19.318.4

19.4

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Lo

cu

ri (

%)

Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu

Indici de utilizare netă a locurilor de cazare în Regiunea Centru

2013 2012

6. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune, pe tipuri de structuri de primire turistică cu

funcţiuni de cazare turistică şi categorii de clasificare, în perioada 2012-2013, în judeţul Braşov

În anul 2013 capacitatea de cazare turistică în funcţiune, în

judeţul Braşov a fost cu 21,7% mai mare decât în anul 2012.

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune,

în judeţul Braşov, în anul 2013

350000

500000

650000

800000

Ianuarie

Fe

bru

arie

Ma

rtie

Aprilie

Ma

i

Iunie

Iulie

August

Septe

mb

rie

Octo

mb

rie

Noie

mb

rie

Decem

brie

Locuri z

ile

- locuri-zile-

Tipuri de structuri de primire turistică

Total 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate

pe stele

Total

2013 8916532 395656 1621042 4501021 1626772 584973 187068

2012 7327919 394236 1394987 3561718 1353247 483843 139888

% 121.7 100.4 116.2 126.4 120.2 120.9 133.7

Hoteluri 2013 3598624 319168 970235 1701275 412306 158410 37230

21/84

Tipuri de structuri de primire turistică

Total 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate

pe stele

2012 3160420 312608 874766 1433457 344036 152761 42792

% 113.9 102.1 110.9 118.7 119.8 103.7 87.0

Hosteluri

2013 336542 : : 123659 12100 200783 :

2012 147846 : : 63974 13722 70150 :

% 227.6 : : 193.3 88.2 286.2 :

Moteluri

2013 267310 : : 57989 175895 33426 :

2012 251483 : : 60085 165936 25462 :

% 106.3 : : 96.5 106.0 131.3 :

Vile turistice

2013 622429 : 93095 379780 80262 56924 12368

2012 492147 : 82336 295159 83970 30682 :

% 126.5 : 113.1 128.7 95.6 185.5 :

Cabane turistice

2013 353178 : : 105352 101865 58765 87196

2012 276227 : : 75129 64286 58016 78796

% 127.9 : : 140.2 158.5 101.3 110.7

Pensiuni turistice urbane

2013 1642201 18980 312028 999175 251414 51530 9074

2012 1340377 19032 256471 802916 207476 54482 :

% 122.5 99.7 121.7 124.4 121.2 94.6 :

Pensiuni turistice rurale şi agroturistice

2013 1739092 57508 245684 962991 447774 25135 :

2012 1439547 62596 181414 750826 416471 28240 :

% 120.8 91.9 135.4 128.3 107.5 89.0 :

Campinguri

2013 240426 : : 142330 75146 : 22950

2012 144222 : : 80172 : 64050 :

% 166.7 : : 177.5 : : :

Sate de vacanta

2013 26280 : : : 26280 : :

2012 26352 : : : 26352 : :

% 99.7 : : : 99.7 : :

Bungalouri

2013 32120 : : 28470 3650 : :

2012 30998 : : : 30998 : :

% 103.6 : : : 11.8 : :

Tabere de elevi si preşcolari

2013 18250 : : : : : 18250

2012 18300 : : : : : 18300

% 99.7 : : : : : 99.7

Căsuţe turistice

2013 40080 : : : 40080 : :

2012 : : : : : : :

% : : : : : : :

Capacitate de cazare turistică pe categorii de

clasificare, în anul 2013

3 stele

51%

4 stele

18%2 stele

18%

1 stea

7%

Neclasificate

pe stele

3% 5 stele

4%

22/84

23/84

7. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, în

perioada 2012-2013, în judeţul Braşov

- număr -

Tipuri de structuri de primire turistică 2012 2013

Total 646 750

Hoteluri 89 101

Hosteluri 14 19


Moteluri 11 11



Bungalouri 2 2

Sate de vacanţă 1 1

Campinguri 2 2

Căsuţe turistice : 1

Tabere de elevi şi preşcolari 1 1



\

Numărul structurilor de primire turistică din

judeţul Braşov a fost în anul 2013,

comparativ cu anul 2012, în creştere cu

16,1%.

24/84

2.CARACTERISTICI SOCIO-DEMOGRAFICE

Rezultate definitive ale RPL 2011 – caracteristici demografice ale

populatiei

INFORMATII RPL 2011

1.Tabel populatie pe localitati Nr.persoane

Populatia stabila 1992 2002 2011

TOTAL JUDET 643261 589028 549217

URBAN 495398 441218 397026

MUNICIPIUL BRASOV 323736 284596 253200

MUNICIPIUL CODLEA 24547 24286 21708

MUNICIPIUL FAGARAS 44931 36121 30714

MUNICIPIUL SACELE 30226 29915 30798

ORAS GHIMBAV 5380 5112 4698

ORAS PREDEAL 7302 5615 4755

ORAS RASNOV 16384 15456 15022

ORAS RUPEA 6326 5759 5269

ORAS VICTORIA 10247 9059 7386

ORAS ZARNESTI 26319 25299 23476

RURAL 147863 147810 152191

APATA 2745 2995 3169

AUGUSTIN 1860

BECLEAN 1758 1552 1826

BOD 4028 3927 3994 BRAN 5692 5292 5181

BUDILA 3052 3484 4197

BUNESTI 2252 2476 2357

CATA 2491 2570 2463

CINCU 1866 1836 1587 COMANA 2619 2635 2721

CRISTIAN 3764 3924 4490

CRIZBAV 2518

DRAGUS 1162

DUMBRAVITA 4502 4542 4624

FELDIOARA 6547 6435 6154

FUNDATA 1324 1008 852

HALCHIU 5683 6202 4218

HARMAN 4280 4425 5402

HARSENI 2613 2260 2103

HOGHIZ 5057 4981 5025

HOLBAV 1309

HOMOROD 2502 2400 2209

JIBERT 2811 2536 2250

LISA 1907 1701 1744

25/84

Populatia stabila 1992 2002 2011

MAIERUS 2271 2527 2920

MANDRA 3307 2939 2762

MOIECIU 5171 4784 4892

ORMENIS 3032 3416 1976

PARAU 2213 2123 1874

POIANA MARULUI 5226 5042 3315

PREJMER 8299 8316 8472

RACOS 2996 3178 3336

RECEA 3434 3301 3118

SAMBATA DE SUS 1581

SANPETRU 3309 3449 4819

SERCAIA 2730 3050 2822

SINCA 3706 3545 3401

SINCA NOUA 1690

SOARS 1950 1913 1755

TARLUNGENI 6913 7399 8320

TELIU 3485 3710 4198

TICUSU 856 866 908

UCEA 2222 2115 2195 UNGRA 1987 2038 1949

VAMA BUZAULUI 3258 3356 3220

VISTEA 3792 3317 2026

VOILA 4794 4618 2660

VULCAN 5419 5627 4567

Populaţia stabilă din mediul urban în judeţul Braşov, din anul 2011

253200

30798

30714

23476

21708

15022

7386

5269

4755

4698

0 50000 100000 150000 200000 250000

MUNICIPIUL BRASOV

MUNICIPIUL SACELE

MUNICIPIUL FAGARAS

ORAS ZARNESTI

MUNICIPIUL CODLEA

ORAS RASNOV

ORAS VICTORIA

ORAS RUPEA

ORAS PREDEAL

ORAS GHIMBAV

nr persoane

26/84

Populaţia stabila din mediul rural în judeţul Braşov, din anul 2011

8472

8320

6154

5402

5181

5025

4892

4819

4624

4567

4490

4218

4198

4197

3994

3401

3336

3315

3220

3169

3118

2920

2822

2762

2721

2660

2518

2463

2357

2250

2209

2195

2103

2026

1976

1949

1874

1860

1826

1755

1744

1690

1587

1581

1309

1162

908

852

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

PREJMER

TARLUNGENI

FELDIOARA

HARMAN

BRAN

HOGHIZ

MOIECIU

SANPETRU

DUMBRAVITA

VULCAN

CRISTIAN

HALCHIU

TELIU

BUDILA

BOD

SINCA

RACOS

POIANA MARULUI

VAMA BUZAULUI

APATA

RECEA

MAIERUS

SERCAIA

MANDRA

COMANA

VOILA

CRIZBAV

CATA

BUNESTI

JIBERT

HOMOROD

UCEA

HARSENI

VISTEA

ORMENIS

UNGRA

PARAU

AUGUSTIN

BECLEAN

SOARS

LISA

SINCA NOUA

CINCU

SAMBATA DE SUS

HOLBAV

DRAGUS

TICUSU

FUNDATA

nr persoane

27/84

Motivele scaderii populatiei fata de 1990-

Brasov: sporul natural :+0,6%

migratia : 106%

Romania: sporul natural negativ:22,5%

migratia :77,5%

In judetul Brasov motivul exclusiv al scaderii populatiei il reprezinta migratia interna si

externa

2.Durata medie de viata ani

1992 2002 2011

Total Total 70,88 72,22 75,27

- Masculin 67,24 68,81 71,64

- Feminin 74,87 75,73 78,88

Urban Total : 72,62 75,85

- Masculin : 69,36 72,19

- Feminin : 76,0 79,4

Rural Total : 71,12 73,8

- Masculin : 67,61 70,05

- Feminin : 74,86 77,72

3.Locul judetului:1992, 2002,2011 Nr.persoane

1992 2002 2011

nr.c JUDET urban rural total urban rural total urban rural total

1 JUDETUL IASI 414908 396434 811342 387786 429124 816910 355120

417228 772348

2 JUDETUL PRAHOVA 455262 419087 874349 420162 409783 829945 374502

388384 762886

3 JUDETUL CLUJ 496563 239738 736301 472622 230133 702755 458368

232738 691106

4 JUDETUL CONSTANTA 550360 198409 748769 501981 213170 715151 470961

213121 684082

5 JUDETUL TIMIS 425128 274904 700032 407754 270172 677926 422349

261191 683540

6 JUDETUL DOLJ 374021 388121 762142 368410 365821 734231 344037

316507 660544

7 JUDETUL SUCEAVA 250436 451394 701830 229088 459347 688435 262153

372657 634810

8 JUDETUL BACAU 371305 366207 737512 326317 380306 706623 267141

349027 616168

9 JUDETUL ARGES 314681 366525 681206 296441 356184 652625 281642

330789 612431

10 JUDETUL BIHOR 312533 326330 638863 287604 312642 600246 283042

292356 575398

11 JUDETUL MURES 310995 299058 610053 283759 297092 580851 276773

274073 550846

12 JUDETUL BRASOV 490018 153243 643261 436106 152922 589028 397026

152191 549217

13 JUDETUL GALATI 384879 256132 641011 352042 267514 619556 293518

242649 536167

14 JUDETUL DAMBOVITA 175523 386518 562041 159603 382160 541763 150043

368702 518745

28/84

1992 2002 2011

nr.c JUDET urban rural total urban rural total urban rural total

15 JUDETUL MARAMURES 285339 254760 540099 268278 241832 510110 275286

203373 478659

16 JUDETUL NEAMT 234551 343869 578420 203106 351410 554516 169599

301167 470766

17 JUDETUL BUZAU 209924 307037 516961 192481 303733 496214 174127

276942 451069

18 JUDETUL OLT 205016 318275 523291 186542 302732 489274 170554

265846 436400

19 JUDETUL ARAD 254993 232624 487617 233992 227799 461791 238600

192029 430629

20 JUDETUL HUNEDOARA 410931 137019 547950 368778 116934 485712 313918

104647 418565

21 JUDETUL BOTOSANI 180163 281142 461305 165984 286850 452834 167772

244854 412626

22 JUDETUL SIBIU 307715 145158 452873 277574 144150 421724 262868

134454 397322

23 JUDETUL VASLUI 200549 260825 461374 179001 276048 455049 153009

242490 395499

24 JUDETUL ILFOV 19399 267566 286965 30565 269558 300123 167028

221710 388738

25 JUDETUL TELEORMAN 163236 320604 483840 140093 295932 436025 123188

256935 380123

26 JUDETUL VALCEA 171127 267261 438388 161836 251411 413247 164649

207065 371714

27 JUDETUL SATU MARE 185406 215383 400789 161723 205558 367281 157025

187335 344360

28 JUDETUL ALBA 228372 185547 413919 220123 162624 382747 198412

143964 342376

29 JUDETUL GORJ 170390 230631 401021 162743 224565 387308 154514

187080 341594

30 JUDETUL VRANCEA 152639 240769 393408 148119 239513 387632 123059

217251 340310

31 JUDETUL BRAILA 257598 134433 392031 239108 134066 373174 200765

120447 321212

32 JUDETUL HARGHITA 159090 189245 348335 144083 182139 326222 132418

178449 310867

33 JUDETUL CALARASI 132167 206637 338804 120207 204410 324617 111081

195610 306691

34 JUDETUL CARAS-SEVERIN 210947 165400 376347 182948 150271 333219 160548

135031 295579

35 JUDETUL BISTRITA-NASAUD 121772 205048 326820 112919 198738 311657 104970

181255 286225

36 JUDETUL GIURGIU 93077 220275 313352 88537 209322 297859 82205

199217 281422

37 JUDETUL IALOMITA 124937 181208 306145 115560 181012 296572 120220

153928 274148

38 JUDETUL MEHEDINTI 156861 175812 332673 141956 164776 306732 124224

141166 265390

39 JUDETUL SALAJ 106989 159808 266797 98307 149708 248015 88259

136125 224384

40 JUDETUL TULCEA 131559 139429 270988 122512 133980 256492 99581

113502 213083

41 JUDETUL COVASNA 122905 110351 233256 111996 110453 222449 100811

109366 210177

MUNICIPIUL BUCURESTI 2067545 0 2067545 1926334 0 1926334

1883425 1883425

29/84

Populaţia stabilă în judeţul Braşov pe

mediul urban şi rural

URBAN

72.29%

RURAL

27.71%

Populaţia stabilă a României pe

mediul urban şi rural

URBAN

53.97%RURAL

46.03%

IERARHIA JUDETELOR IN FUNCTIE DE GRADUL DE URBANIZARE Nr.pers.

1992 2002 2011

urban rural total grad urbanizare



MUNICIPIUL BUCURESTI 2067545 0 2067545 100,00 1926334 0 192633

4 100,00 1883425 1883425 100,00

JUDETUL HUNEDOARA 410931 137019 547950 74,99 368778 116934 485712 75,93 313918

104647 418565 75,00

JUDETUL BRASOV 490018 153243 643261 76,18 436106 152922 589028 74,04 397026

152191 549217 72,29

JUDETUL CONSTANTA 550360 198409 748769 73,50 501981 213170 715151 70,19 470961

213121 684082 68,85

JUDETUL CLUJ 496563 239738 736301 67,44 472622 230133 702755 67,25 458368

232738 691106 66,32

JUDETUL SIBIU 307715 145158 452873 67,95 277574 144150 421724 65,82 262868

134454 397322 66,16

JUDETUL BRAILA 257598 134433 392031 65,71 239108 134066 373174 64,07 200765

120447 321212 62,50

JUDETUL TIMIS 425128 274904 700032 60,73 407754 270172 677926 60,15 422349

261191 683540 61,79

JUDETUL ALBA 228372 185547 413919 55,17 220123 162624 382747 57,51 198412

143964 342376 57,95

JUDETUL MARAMURES 285339 254760 540099 52,83 268278 241832 510110 52,59 275286

203373 478659 57,51

JUDETUL ARAD 254993 232624 487617 52,29 233992 227799 461791 50,67 238600

192029 430629 55,41

JUDETUL GALATI 384879 256132 641011 60,04 352042 267514 619556 56,82 293518

242649 536167 54,74

JUDETUL CARAS-SEVERIN 210947 165400 376347 56,05 182948 150271 333219 54,90 160548

135031 295579 54,32

JUDETUL DOLJ 374021 388121 762142 49,07 368410 365821 734231 50,18 344037

316507 660544 52,08

JUDETUL MURES 310995 299058 610053 50,98 283759 297092 580851 48,85 276773

274073 550846 50,25

JUDETUL BIHOR 312533 326330 638863 48,92 287604 312642 600246 47,91 283042

292356 575398 49,19

JUDETUL PRAHOVA 455262 419087 874349 52,07 420162 409783 829945 50,63 374502

388384 762886 49,09

JUDETUL COVASNA 122905 110351 233256 52,69 111996 110453 222449 50,35 100811

109366 210177 47,96

JUDETUL MEHEDINTI 156861 175812 332673 47,15 141956 164776 306732 46,28 124224

141166 265390 46,81

JUDETUL TULCEA 131559 139429 270988 48,55 122512 133980 256492 47,76 99581

113502 213083 46,73

JUDETUL ARGES 314681 366525 681206 46,19 296441 356184 652625 45,42 281642

330789 612431 45,99

JUDETUL IASI 414908 396434 811342 51,14 387786 429124 816910 47,47 355120

417228 772348 45,98

JUDETUL SATU MARE 185406 215383 400789 46,26 161723 205558 367281 44,03 157025

187335 344360 45,60

30/84

IERARHIA JUDETELOR IN FUNCTIE DE GRADUL DE URBANIZARE Nr.pers.

1992 2002 2011




JUDETUL GORJ 170390 230631 401021 42,49 162743 224565 387308 42,02 154514

187080 341594 45,23

JUDETUL VALCEA 171127 267261 438388 39,04 161836 251411 413247 39,16 164649

207065 371714 44,29

JUDETUL IALOMITA 124937 181208 306145 40,81 115560 181012 296572 38,97 120220

153928 274148 43,85

JUDETUL BACAU 371305 366207 737512 50,35 326317 380306 706623 46,18 267141

349027 616168 43,36

JUDETUL ILFOV 19399 267566 286965 6,76 30565 269558 300123 10,18 167028

221710 388738 42,97

JUDETUL HARGHITA 159090 189245 348335 45,67 144083 182139 326222 44,17 132418

178449 310867 42,60

JUDETUL SUCEAVA 250436 451394 701830 35,68 229088 459347 688435 33,28 262153

372657 634810 41,30

JUDETUL BOTOSANI 180163 281142 461305 39,06 165984 286850 452834 36,65 167772

244854 412626 40,66

JUDETUL SALAJ 106989 159808 266797 40,10 98307 149708 248015 39,64 88259

136125 224384 39,33

JUDETUL OLT 205016 318275 523291 39,18 186542 302732 489274 38,13 170554

265846 436400 39,08

JUDETUL VASLUI 200549 260825 461374 43,47 179001 276048 455049 39,34 153009

242490 395499 38,69

JUDETUL BUZAU 209924 307037 516961 40,61 192481 303733 496214 38,79 174127

276942 451069 38,60

JUDETUL BISTRITA-NASAUD 121772 205048 326820 37,26 112919 198738 311657 36,23 104970

181255 286225 36,67

JUDETUL CALARASI 132167 206637 338804 39,01 120207 204410 324617 37,03 111081

195610 306691 36,22

JUDETUL VRANCEA 152639 240769 393408 38,80 148119 239513 387632 38,21 123059

217251 340310 36,16

JUDETUL NEAMT 234551 343869 578420 40,55 203106 351410 554516 36,63 169599

301167 470766 36,03

JUDETUL TELEORMAN 163236 320604 483840 33,74 140093 295932 436025 32,13 123188

256935 380123 32,41

JUDETUL GIURGIU 93077 220275 313352 29,70 88537 209322 297859 29,72 82205

199217 281422 29,21

JUDETUL DAMBOVITA 175523 386518 562041 31,23 159603 382160 541763 29,46 150043

368702 518745 28,92

Ca si grad de urbanizare , daca in 1992 judetul Brasov se situa pe primul loc, in 2011 se

situeaza pe cel de al doilea loc, dupa Hunedoara

4.Locul mediului urban:1992,2002,2011 Nr.persoane

Recensamant 1992 urban

JUDETUL CONSTANTA 550360

JUDETUL CLUJ 496563

JUDETUL BRASOV 490018

Nr.persoane



JUDETUL CLUJ 472622


Nr.persoane

31/84



JUDETUL CLUJ 458368

JUDETUL TIMIS 422349


5. Locul municipiului Brasov;1992,2002,2011 Nr.persoane

1992

1 JUDETUL CONSTANTA MUNICIPIUL CONSTANTA 350581

2 JUDETUL IASI MUNICIPIUL IASI 344425

3 JUDETUL TIMIS MUNICIPIUL TIMISOARA 334114

4 JUDETUL CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 328602

5 JUDETUL GALATI MUNICIPIUL GALATI 326141

6 JUDETUL BRASOV MUNICIPIUL BRASOV 323736

Nr.persoane

2002

1 JUDETUL IASI MUNICIPIUL IASI 320888

2 JUDETUL CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 317953

3 JUDETUL TIMIS MUNICIPIUL TIMISOARA 317660

4 JUDETUL CONSTANTA MUNICIPIUL CONSTANTA 310471

5 JUDETUL DOLJ MUNICIPIUL CRAIOVA 302601

6 JUDETUL GALATI MUNICIPIUL GALATI 298861

7 JUDETUL BRASOV MUNICIPIUL BRASOV 284596

2011

1 JUDETUL CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

324576

2 JUDETUL TIMIS MUNICIPIUL TIMISOARA

319279

3 JUDETUL IASI MUNICIPIUL IASI

290422

4 JUDETUL CONSTANTA MUNICIPIUL CONSTANTA

283872

5 JUDETUL DOLJ MUNICIPIUL CRAIOVA

269506

6 JUDETUL BRASOV MUNICIPIUL BRASOV

253200

32/84

6. Ponderea judetului in populatia tarii- % Populatie stabila Pondere din populatia stabila a tarii

1992 2002 2011 1992 2002 2011

JUDETUL BRASOV 643261 589028 549217 2,82 2,72 2,73

7. Ponderea populatiei in mediul urban scade

1992 2002 2011 Diferente populatie

Ponderea localitatii

Nr.populatie % Nr.populatie % Nr.populatie % 2012-1992

2012-2002

TOTAL JUDET

643261 589028 549217 -94044 -39811

URBAN 495398 77,01 441218 74,91 397026 72,29 -98372 -44192

MUNICIPIUL BRASOV

323736 50,33 284596 48,32 253200 46,10 -70536 -31396

MUNICIPIUL FAGARAS

44931 6,98 36121 6,13 30714 5,59 -14217 -5407

ORAS VICTORIA

10247 1,59 9059 1,54 7386 1,34 -2861 -1673

ORAS ZARNESTI

26319 4,09 25299 4,30 23476 4,27 -2843 -1823

MUNICIPIUL CODLEA

24547 3,82 24286 4,12 21708 3,95 -2839 -2578

ORAS PREDEAL

7302 1,14 5615 0,95 4755 0,87 -2547 -860

ORAS RASNOV

16384 2,55 15456 2,62 15022 2,74 -1362 -434

ORAS RUPEA

6326 0,98 5759 0,98 5269 0,96 -1057 -490

ORAS GHIMBAV

5380 0,84 5112 0,87 4698 0,86 -682 -414

MUNICIPIUL SACELE

30226 4,70 29915 5,08 30798 5,61 572 883

RURAL 147863 22,99 147810 25,09 152191 27,71 4328 4381

33/84

Dinamica populaţiei la Recensământul din 2011 faţă de cel din 1992 în judeţul Braşov -

mediul URBAN

-70536

-14217

-2861

-2843

-2839

-2547

-1362

-1057

-682

572

-70500 -60500 -50500 -40500 -30500 -20500 -10500 -500

MUNICIPIUL BRASOV

MUNICIPIUL FAGARAS

ORAS VICTORIA

ORAS ZARNESTI

MUNICIPIUL CODLEA

ORAS PREDEAL

ORAS RASNOV

ORAS RUPEA

ORAS GHIMBAV

MUNICIPIUL SACELE

nr persoane

34/84

Dinamica populaţiei la Recensământul din 2011 faţă de cel din 1992 în judeţul Braşov -

mediul RURAL

-561

-545

-511

-510

-472

-393

-339

-316

-293

-279

-195

-163

-38

-38

-34

-32

-28

-27

52

68

92

102

105

122

173

340

424

649

713

726

1122

1145

1407

1510

-279

-700 -200 300 800 1300

JIBERT

MANDRA

BRAN

HARSENI

FUNDATA

FELDIOARA

PARAU

RECEA

HOMOROD

MOIECIU

CINCU

SOARS

LISA

UNGRA

VAMA BUZAULUI

BOD

HOGHIZ

CATA

UCEA

TICUSU

BECLEAN

SERCAIA

COMANA

BUNESTI

DUMBRAVITA

PREJMER

RACOS

APATA

MAIERUS

TELIU

CRISTIAN

HARMAN

BUDILA

TARLUNGENI

SANPETRU

35/84

8. Ponderea populatiei in mediul rural- datorita zonelor periurbane si a sporului natural

pozitiv creste 1992 2002 2012 Diferente populatie

Ponderea localitatii Nr. % Nr. % Nr. % 2012-1992 2012-2002

TOTAL JUDET 643261 100,00 589028 100,00 549217 100,00 -94044 -39811

RURAL 147863 22,99 147810 25,09 152191 27,71 4328 4381

VOILA 4794 0,75 4618 0,78 2660 0,48

POIANA MARULUI 5226 0,81 5042 0,86 3315 0,60

VISTEA 3792 0,59 3317 0,56 2026 0,37

HALCHIU 5683 0,88 6202 1,05 4218 0,77 -1465 -1984

ORMENIS 3032 0,47 3416 0,58 1976 0,36

VULCAN 5419 0,84 5627 0,96 4567 0,83 -852 -1060

JIBERT 2811 0,44 2536 0,43 2250 0,41 -561 -286

MANDRA 3307 0,51 2939 0,50 2762 0,50 -545 -177

BRAN 5692 0,88 5292 0,90 5181 0,94 -511 -111

HARSENI 2613 0,41 2260 0,38 2103 0,38 -510 -157

FUNDATA 1324 0,21 1008 0,17 852 0,16 -472 -156

FELDIOARA 6547 1,02 6435 1,09 6154 1,12 -393 -281

PARAU 2213 0,34 2123 0,36 1874 0,34 -339 -249

RECEA 3434 0,53 3301 0,56 3118 0,57 -316 -183

SINCA 3706 0,58 3545 0,60 3401 0,62

HOMOROD 2502 0,39 2400 0,41 2209 0,40 -293 -191

MOIECIU 5171 0,80 4784 0,81 4892 0,89 -279 108

CINCU 1866 0,29 1836 0,31 1587 0,29 -279 -249

SOARS 1950 0,30 1913 0,32 1755 0,32 -195 -158

LISA 1907 0,30 1701 0,29 1744 0,32 -163 43

UNGRA 1987 0,31 2038 0,35 1949 0,35 -38 -89

VAMA BUZAULUI 3258 0,51 3356 0,57 3220 0,59 -38 -136

BOD 4028 0,63 3927 0,67 3994 0,73 -34 67

HOGHIZ 5057 0,79 4981 0,85 5025 0,91 -32 44

CATA 2491 0,39 2570 0,44 2463 0,45 -28 -107

UCEA 2222 0,35 2115 0,36 2195 0,40 -27 80

TICUSU 856 0,13 866 0,15 908 0,17 52 42

BECLEAN 1758 0,27 1552 0,26 1826 0,33 68 274

SERCAIA 2730 0,42 3050 0,52 2822 0,51 92 -228

COMANA 2619 0,41 2635 0,45 2721 0,50 102 86

BUNESTI 2252 0,35 2476 0,42 2357 0,43 105 -119

DUMBRAVITA 4502 0,70 4542 0,77 4624 0,84 122 82

PREJMER 8299 1,29 8316 1,41 8472 1,54 173 156

RACOS 2996 0,47 3178 0,54 3336 0,61 340 158

APATA 2745 0,43 2995 0,51 3169 0,58 424 174

MAIERUS 2271 0,35 2527 0,43 2920 0,53 649 393

TELIU 3485 0,54 3710 0,63 4198 0,76 713 488

CRISTIAN 3764 0,59 3924 0,67 4490 0,82 726 566

HARMAN 4280 0,67 4425 0,75 5402 0,98 1122 977

BUDILA 3052 0,47 3484 0,59 4197 0,76 1145 713

DRAGUS 1162 0,21

36/84

HOLBAV 1309

TARLUNGENI 6913 1,07 7399 1,26 8320 1,51 1407 921

SANPETRU 3309 0,51 3449 0,59 4819 0,88 1510 1370

SAMBATA DE SUS 1581

SINCA NOUA 1690

AUGUSTIN 1860

CRIZBAV 2518

9.Densitatea populatiei

Localitatile cu cele mai mari respectiv cele mai mici densitati persoane pe

km2

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200

OR.VICTORIA

MUN.FAGARAS

OR.GHIMBAV

JIBERT

TICUSU

Persoane Densitatea (persoane/Km2)

Localitati 1992 2002 2011

Judeţul Braşov 119,94 109,83 102,41

A. MUNICIPII SI ORASE - TOTAL

403,43 359,31 323,32

MUNICIPIUL BRASOV 1211,04 1064,63 947,18 MUNICIPIUL CODLEA 200,19 198,06 177,03

MUNICIPIUL FAGARAS 1150,60 924,99 786,53

MUNICIPIUL SACELE 115,58 114,39 117,21

ORAS GHIMBAV 190,11 180,64 166,01

ORAS PREDEAL 125,06 96,16 83,20

ORAS RASNOV 99,68 94,04 91,40

ORAS RUPEA 84,13 76,59 70,08

ORAS VICTORIA 1583,77 1400,15 1141,58

ORAS ZARNESTI 128,54 123,56 114,66 B. COMUNE - TOTAL 35,76 35,74 36,80

APATA 50,56 55,17 58,37

AUGUSTIN 145,09

BECLEAN 24,29 21,44 25,23

BOD 120,02 117,01 119,01

BRAN 83,89 78,00 76,36

BUDILA 51,23 58,49 70,45

BUNESTI 15,75 17,32 16,48

CATA 21,09 21,76 20,85 CINCU 15,92 15,67 13,54

37/84

Persoane Densitatea (persoane/Km2)

Localitati 1992 2002 2011

COMANA 26,93 27,09 27,98

CRISTIAN 135,74 141,51 161,92

CRIZBAV 47,39

DRAGUS 32,06

DUMBRAVITA 45,43 45,83 46,66

FELDIOARA 86,18 84,70 81,01 FUNDATA 35,97 27,38 23,15

HALCHIU 52,84 37,77 77,49

HARMAN 81,08 83,82 102,33

HARSENI 17,65 15,26 14,20

HOGHIZ 29,04 28,60 28,85

HOLBAV 62,51

HOMOROD 20,92 20,07 18,47

JIBERT 16,95 15,29 13,57

LISA 21,87 19,50 20,00

MAIERUS 34,90 38,84 44,87 MANDRA 37,88 33,67 31,64

MOIECIU 54,48 50,41 51,54

ORMENIS 63,22 40,16 56,23

PARAU 19,83 19,02 16,79

POIANA MARULUI 35,65 23,58 53,82

PREJMER 137,33 137,61 140,20

RACOS 38,52 40,86 42,89

RECEA 21,54 20,70 19,56

SAMBATA DE SUS 38,64 SANPETRU 95,03 99,05 138,40

SERCAIA 29,93 33,44 30,94

SINCA 20,11 19,23 18,45

SINCA NOUA 19,88

SOARS 11,61 11,39 10,45

TARLUNGENI 49,56 53,04 59,64

TELIU 65,68 69,92 79,12

TICUSU 12,31 12,45 13,06

UCEA 21,47 20,43 21,21

UNGRA 29,49 30,25 28,93 VAMA BUZAULUI 20,80 21,43 20,56

VISTEA 28,24 15,86 20,67

VOILA 32,06 20,78 24,49

VULCAN 72,89 57,37 85,52

10.Populatia pe sexe

38/84

Cel mai mare procent femei respectiv barbati pe localitati

47,33

47,65

48,01

48,02

48,35

48,58

48,72

48,95

49,01

49,09

52,64

51,76

51,68

51,65

51,57

51,55

51,55

51,37

51,26

51,24

52,67

52,35

51,99

51,98

51,65

51,42

51,28

51,05

50,99

50,91

47,36

48,24

48,32

48,35

48,43

48,45

48,45

48,63

48,74

48,76

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

MUN. FAGARAS

MUN. BRASOV

OR. PREDEAL

OR. RUPEA

CRISTIAN

BECLEAN

OR. GHIMBAV

MANDRA

OR.VICTORIA

MUN. SACELE

POIANA MARULUI

FUNDATA

BUDILA

TICUSU

SOARS

BUNESTI

DRAGUS

VAMA BUZAULUI

HOLBAV

JIBERT

Masculin Feminin

Populatia stabila pe localitati si sexe

1992 2002 2011

pers % pers % pers % %2011-1992

TOTAL JUDET Total populatie 643261 100,00 589028 100,00 549217 100,00 0,00

Barbati 318339 49,49 287515 48,81 267351 48,68 -0,81

Femei 324922 50,51 301513 51,19 281866 51,32 0,81

URBAN Total populatie 495398 100,00 441218 100,00 397026 100,00 0,00

Barbati 244999 49,45 214065 48,52 190944 48,09 -1,36

Femei 250399 50,55 227153 51,48 206082 51,91 1,36

MUNICIPIUL BRASOV Total populatie 323736 100,00 284596 100,00 253200 100,00 0,00

Barbati 160226 49,49 136981 48,13 120643 47,65 -1,84

Femei 163510 50,51 147615 51,87 132557 52,35 1,84

MUNICIPIUL CODLEA Total populatie 24547 100,00 24286 100,00 21708 100,00 0,00

Barbati 12221 49,79 12431 51,19 10890 50,17 0,38

39/84


1992 2002 2011

pers % pers % pers % %2011-1992

Femei 12326 50,21 11855 48,81 10818 49,83 -0,38

MUNICIPIUL FAGARAS Total populatie 44931 100,00 36121 100,00 30714 100,00 0,00

Barbati 22071 49,12 17530 48,53 14537 47,33 -1,79

Femei 22860 50,88 18591 51,47 16177 52,67 1,79

MUNICIPIUL SACELE Total populatie 30226 100,00 29915 100,00 30798 100,00 0,00

Barbati 14971 49,53 14629 48,90 15118 49,09 -0,44

Femei 15255 50,47 15286 51,10 15680 50,91 0,44

ORAS GHIMBAV Total populatie 5380 100,00 5112 100,00 4698 100,00 0,00

Barbati 2623 48,75 2488 48,67 2289 48,72 -0,03

Femei 2757 51,25 2624 51,33 2409 51,28 0,03

ORAS PREDEAL Total populatie 7302 100,00 5615 100,00 4755 100,00 0,00

Barbati 3477 47,62 2674 47,62 2283 48,01 0,39

Femei 3825 52,38 2941 52,38 2472 51,99 -0,39

ORAS RASNOV Total populatie 16384 100,00 15456 100,00 15022 100,00 0,00

Barbati 8055 49,16 7515 48,62 7393 49,21 0,05

Femei 8329 50,84 7941 51,38 7629 50,79 -0,05

ORAS RUPEA Total populatie 6326 100,00 5759 100,00 5269 100,00 0,00

Barbati 3118 49,29 2763 47,98 2530 48,02 -1,27

Femei 3208 50,71 2996 52,02 2739 51,98 1,27

ORAS VICTORIA Total populatie 10247 100,00 9059 100,00 7386 100,00 0,00

Barbati 5167 50,42 4536 50,07 3620 49,01 -1,41

Femei 5080 49,58 4523 49,93 3766 50,99 1,41

ORAS ZARNESTI Total populatie 26319 100,00 25299 100,00 23476 100,00 0,00

Barbati 13070 49,66 12518 49,48 11641 49,59 -0,07

Femei 13249 50,34 12781 50,52 11835 50,41 0,07

RURAL Total populatie 147863 100,00 147810 100,00 152191 100,00 0,00

Barbati 73340 49,60 73450 49,69 76407 50,20 0,60

Femei 74523 50,40 74360 50,31 75784 49,80 -0,60

APATA Total populatie 2745 100,00 2995 100,00 3169 100,00 0,00

Barbati 1404 51,15 1511 50,45 1577 49,76 -1,39

Femei 1341 48,85 1484 49,55 1592 50,24 1,39

AUGUSTIN Total populatie 1860 0,00

Barbati 936 0,00

Femei 924 0,00

BECLEAN Total populatie 1758 100,00 1552 100,00 1826 100,00 0,00

Barbati 823 46,81 719 46,33 887 48,58 1,77

Femei 935 53,19 833 53,67 939 51,42 -1,77

BOD Total populatie 4028 100,00 3927 100,00 3994 100,00 0,00

Barbati 2043 50,72 1930 49,15 1986 49,72 -1,00

Femei 1985 49,28 1997 50,85 2008 50,28 1,00

BRAN Total populatie 5692 100,00 5292 100,00 5181 100,00 0,00

Barbati 2860 50,25 2593 49,00 2549 49,20 -1,05

Femei 2832 49,75 2699 51,00 2632 50,80 1,05

BUDILA Total populatie 3052 100,00 3484 100,00 4197 100,00 0,00

Barbati 1544 50,59 1774 50,92 2169 51,68 1,09

Femei 1508 49,41 1710 49,08 2028 48,32 -1,09

BUNESTI Total populatie 2252 100,00 2476 100,00 2357 100,00 0,00

40/84


1992 2002 2011

pers % pers % pers % %2011-1992

Barbati 1148 50,98 1263 51,01 1215 51,55 0,57

Femei 1104 49,02 1213 48,99 1142 48,45 -0,57

CATA Total populatie 2491 100,00 2570 100,00 2463 100,00 0,00

Barbati 1220 48,98 1264 49,18 1239 50,30 1,32

Femei 1271 51,02 1306 50,82 1224 49,70 -1,32

CINCU Total populatie 1866 100,00 1836 100,00 1587 100,00 0,00

Barbati 880 47,16 897 48,86 779 49,09 1,93

Femei 986 52,84 939 51,14 808 50,91 -1,93

COMANA Total populatie 2619 100,00 2635 100,00 2721 100,00 0,00

Barbati 1300 49,64 1306 49,56 1358 49,91 0,27

Femei 1319 50,36 1329 50,44 1363 50,09 -0,27

CRISTIAN Total populatie 3764 100,00 3924 100,00 4490 100,00 0,00

Barbati 1825 48,49 1908 48,62 2171 48,35 -0,14

Femei 1939 51,51 2016 51,38 2319 51,65 0,14

CRIZBAV Total populatie 2518 0,00

Barbati 1269 0,00

Femei 1249 0,00

DRAGUS Total populatie 1162 0,00

Barbati 599 0,00

Femei 563 0,00

DUMBRAVITA Total populatie 4502 100,00 4542 100,00 4624 100,00 0,00

Barbati 2232 49,58 2246 49,45 2345 50,71 1,13

Femei 2270 50,42 2296 50,55 2279 49,29 -1,13

FELDIOARA Total populatie 6547 100,00 6435 100,00 6154 100,00 0,00

Barbati 3288 50,22 3179 49,40 3126 50,80 0,58

Femei 3259 49,78 3256 50,60 3028 49,20 -0,58

FUNDATA Total populatie 1324 100,00 1008 100,00 852 100,00 0,00

Barbati 652 49,24 511 50,69 441 51,76 2,52

Femei 672 50,76 497 49,31 411 48,24 -2,52

HALCHIU Total populatie 5683 100,00 6202 100,00 4218 100,00 0,00

Barbati 2795 49,18 3118 50,27 2120 50,26 1,08

Femei 2888 50,82 3084 49,73 2098 49,74 -1,08

HARMAN Total populatie 4280 100,00 4425 100,00 5402 100,00 0,00

Barbati 1996 46,64 2161 48,84 2664 49,32 2,68

Femei 2284 53,36 2264 51,16 2738 50,68 -2,68

HARSENI Total populatie 2613 100,00 2260 100,00 2103 100,00 0,00

Barbati 1322 50,59 1154 51,06 1071 50,93 0,34

Femei 1291 49,41 1106 48,94 1032 49,07 -0,34

HOGHIZ Total populatie 5057 100,00 4981 100,00 5025 100,00 0,00

Barbati 2527 49,97 2464 49,47 2502 49,79 -0,18

Femei 2530 50,03 2517 50,53 2523 50,21 0,18

HOLBAV Total populatie 1309 0,00

Barbati 671 0,00

Femei 638 0,00

HOMOROD Total populatie 2502 100,00 2400 100,00 2209 100,00 0,00

Barbati 1218 48,68 1174 48,92 1109 50,20 1,52

Femei 1284 51,32 1226 51,08 1100 49,80 -1,52

JIBERT Total populatie 2811 100,00 2536 100,00 2250 100,00 0,00

Barbati 1441 51,26 1245 49,09 1153 51,24 -0,02

41/84


1992 2002 2011

pers % pers % pers % %2011-1992

Femei 1370 48,74 1291 50,91 1097 48,76 0,02

LISA Total populatie 1907 100,00 1701 100,00 1744 100,00 0,00

Barbati 948 49,71 829 48,74 878 50,34 0,63

Femei 959 50,29 872 51,26 866 49,66 -0,63

MAIERUS Total populatie 2271 100,00 2527 100,00 2920 100,00 0,00

Barbati 1139 50,15 1300 51,44 1486 50,89 0,74

Femei 1132 49,85 1227 48,56 1434 49,11 -0,74

MANDRA Total populatie 3307 100,00 2939 100,00 2762 100,00 0,00

Barbati 1597 48,29 1426 48,52 1352 48,95 0,66

Femei 1710 51,71 1513 51,48 1410 51,05 -0,66

MOIECIU Total populatie 5171 100,00 4784 100,00 4892 100,00 0,00

Barbati 2592 50,13 2408 50,33 2479 50,67 0,54

Femei 2579 49,87 2376 49,67 2413 49,33 -0,54

ORMENIS Total populatie 3032 100,00 3416 100,00 1976 100,00 0,00

Barbati 1487 49,04 1708 50,00 1008 51,01 1,97

Femei 1545 50,96 1708 50,00 968 48,99 -1,97

PARAU Total populatie 2213 100,00 2123 100,00 1874 100,00 0,00

Barbati 1074 48,53 1034 48,70 935 49,89 1,36

Femei 1139 51,47 1089 51,30 939 50,11 -1,36

POIANA MARULUI Total populatie 5226 100,00 5042 100,00 3315 100,00 0,00

Barbati 2673 51,15 2624 52,04 1745 52,64 1,49

Femei 2553 48,85 2418 47,96 1570 47,36 -1,49

PREJMER Total populatie 8299 100,00 8316 100,00 8472 100,00 0,00

Barbati 4009 48,31 4054 48,75 4197 49,54 1,23

Femei 4290 51,69 4262 51,25 4275 50,46 -1,23

RACOS Total populatie 2996 100,00 3178 100,00 3336 100,00 0,00

Barbati 1495 49,90 1566 49,28 1669 50,03 0,13

Femei 1501 50,10 1612 50,72 1667 49,97 -0,13

RECEA Total populatie 3434 100,00 3301 100,00 3118 100,00 0,00

Barbati 1691 49,24 1619 49,05 1564 50,16 0,92

Femei 1743 50,76 1682 50,95 1554 49,84 -0,92

SAMBATA DE SUS Total populatie 1581 0,00

Barbati 805 0,00

Femei 776 0,00

SANPETRU Total populatie 3309 100,00 3449 100,00 4819 100,00 0,00

Barbati 1618 48,90 1701 49,32 2388 49,55 0,65

Femei 1691 51,10 1748 50,68 2431 50,45 -0,65

SERCAIA Total populatie 2730 100,00 3050 100,00 2822 100,00 0,00

Barbati 1340 49,08 1527 50,07 1417 50,21 1,13

Femei 1390 50,92 1523 49,93 1405 49,79 -1,13

SINCA Total populatie 3706 100,00 3545 100,00 3401 100,00 0,00

Barbati 1790 48,30 1730 48,80 1701 50,01 1,71

Femei 1916 51,70 1815 51,20 1700 49,99 -1,71

SINCA NOUA Total populatie 1690 0,00

Barbati 855 0,00

Femei 835 0,00

SOARS Total populatie 1950 100,00 1913 100,00 1755 100,00 0,00

Barbati 974 49,95 969 50,65 905 51,57 1,62

Femei 976 50,05 944 49,35 850 48,43 -1,62

42/84


1992 2002 2011

pers % pers % pers % %2011-1992

TARLUNGENI Total populatie 6913 100,00 7399 100,00 8320 100,00 0,00

Barbati 3403 49,23 3657 49,43 4136 49,71 0,48

Femei 3510 50,77 3742 50,57 4184 50,29 -0,48

TELIU Total populatie 3485 100,00 3710 100,00 4198 100,00 0,00

Barbati 1726 49,53 1833 49,41 2108 50,21 0,68

Femei 1759 50,47 1877 50,59 2090 49,79 -0,68

TICUSU Total populatie 856 100,00 866 100,00 908 100,00 0,00

Barbati 427 49,88 446 51,50 469 51,65 1,77

Femei 429 50,12 420 48,50 439 48,35 -1,77

UCEA Total populatie 2222 100,00 2115 100,00 2195 100,00 0,00

Barbati 1100 49,50 1042 49,27 1092 49,75 0,25

Femei 1122 50,50 1073 50,73 1103 50,25 -0,25

UNGRA Total populatie 1987 100,00 2038 100,00 1949 100,00 0,00

Barbati 966 48,62 1021 50,10 987 50,64 2,02

Femei 1021 51,38 1017 49,90 962 49,36 -2,02

VAMA BUZAULUI Total populatie 3258 100,00 3356 100,00 3220 100,00 0,00

Barbati 1669 51,23 1718 51,19 1654 51,37 0,14

Femei 1589 48,77 1638 48,81 1566 48,63 -0,14

VISTEA Total populatie 3792 100,00 3317 100,00 2026 100,00 0,00

Barbati 1939 51,13 1655 49,89 1007 49,70 -1,43

Femei 1853 48,87 1662 50,11 1019 50,30 1,43

VOILA Total populatie 4794 100,00 4618 100,00 2660 100,00 0,00

Barbati 2401 50,08 2334 50,54 1320 49,62 -0,46

Femei 2393 49,92 2284 49,46 1340 50,38 0,46

VULCAN Total populatie 5419 100,00 5627 100,00 4567 100,00 0,00

Barbati 2764 51,01 2832 50,33 2314 50,67 -0,34

Femei 2655 48,99 2795 49,67 2253 49,33 0,34

Localitatile cu cei mai multi barbati: mediul urban:Codlea 50,17%

mediul rural:Poiana Marului (52,62%),Fundata,

Soars,Jibert,Ticusu, Vama Buzaului, Ormenis

Localitatile cu cele mai multe femei: mediul urban: Brasov(52,35%), Fagaras (52,67%)

mediul rural: Cristian (51,65%), Beclean, Mandra,

Prejmer, Sanpetru, Tarlungeni, Voila

11. Populatia pe grupe mari de varsta

43/84

14.4

57.86

12.19

15.56

Copii Tineri Adulti VarstniciBrasov 2011

16.14

55.71

12.3

15.85

Copii Tineri Adulti VarstniciRomania 2011

Recensamant 2011 Total

persoane % din

total copii % din

total tineri

% din

total adulti

% din

total >65 ani

din care

% din total >85

ani

Total judet 549217 15,56 12,19 57,86 14,40 1,21

URBAN 397026 13,59 11,88 60,40 14,13 1,14

MUNICIPIUL BRASOV 253200 11,27 11,94 61,75 15,05 1,25

MUNICIPIUL CODLEA 21708 17,83 12,84 59,38 9,95 0,70

MUNICIPIUL FAGARAS 30714 16,44 10,49 58,99 14,09 0,98

MUNICIPIUL SACELE 30798 21,54 11,38 55,03 12,05 1,03

ORAS GHIMBAV 4698 15,01 11,26 62,60 11,13 0,83

ORAS PREDEAL 4755 13,33 11,65 59,41 15,60 1,26

ORAS RASNOV 15022 16,58 12,46 59,41 11,56 0,87

ORAS RUPEA 5269 19,74 12,07 53,79 14,41 1,54

ORAS VICTORIA 7386 14,97 12,33 59,08 13,61 0,88

ORAS ZARNESTI 23476 16,54 12,53 57,99 12,95 0,95

RURAL 152191 20,70 12,98 51,22 15,10 1,37

APATA 3169 30,39 13,54 44,24 11,83 1,04

AUGUSTIN 1860 35,27 17,37 40,16 7,20 0,43

BECLEAN 1826 16,43 9,42 50,11 24,04 2,25

BOD 3994 16,22 12,32 56,26 15,20 1,00

BRAN 5181 12,64 10,96 54,56 21,83 2,03

BUDILA 4197 33,12 15,51 44,34 7,03 0,48

BUNESTI 2357 25,24 16,29 48,07 10,39 1,06

CATA 2463 21,56 15,75 48,23 14,45 1,83

44/84

Recensamant 2011 Total

persoane % din

total copii % din

total tineri

% din total adulti

% din total >65

ani

din care

% din total >85

ani

CINCU 1587 20,98 14,81 48,77 15,44 1,20

COMANA 2721 27,12 13,49 45,20 14,19 1,40

CRISTIAN 4490 15,81 10,27 57,80 16,12 1,34

CRIZBAV 2518 31,49 15,41 43,69 9,41 0,60

DRAGUS 1162 13,60 11,19 54,99 20,22 1,38

DUMBRAVITA 4624 19,01 12,74 53,07 15,18 1,08

FELDIOARA 6154 18,52 14,36 56,99 10,12 0,84

FUNDATA 852 7,98 9,51 51,64 30,87 3,40

HALCHIU 4218 18,78 11,64 57,71 11,88 0,83

HARMAN 5402 17,18 12,11 56,66 14,05 1,33

HARSENI 2103 14,41 11,13 51,07 23,40 2,38

HOGHIZ 5025 21,91 14,95 51,24 11,90 1,09

HOLBAV 1309 24,45 15,97 45,99 13,60 1,30

HOMOROD 2209 21,46 14,40 50,20 13,94 1,49

JIBERT 2250 22,98 12,27 48,18 16,58 1,64

LISA 1744 17,89 11,70 48,91 21,50 2,18

MAIERUS 2920 30,72 13,87 46,23 9,18 0,92

MANDRA 2762 15,06 9,63 49,67 25,63 2,24

MOIECIU 4892 14,49 11,94 53,43 20,13 1,98

ORMENIS 1976 21,96 13,21 49,54 15,28 1,16

PARAU 1874 22,25 11,53 42,96 23,27 2,56

POIANA MARULUI 3315 18,28 14,36 52,70 14,66 1,27

PREJMER 8472 18,15 12,64 56,14 13,07 0,98

RACOS 3336 24,13 14,87 48,29 12,71 1,35

RECEA 3118 17,61 10,81 49,04 22,55 2,47

SAMBATA DE SUS 1581 14,29 11,89 54,40 19,42 1,77

SANPETRU 4819 17,04 9,71 59,37 13,88 1,08

SERCAIA 2822 20,02 14,03 50,00 15,95 1,74

SINCA 3401 21,46 12,76 47,19 18,58 1,88

SINCA NOUA 1690 16,86 12,31 50,71 20,12 2,07

SOARS 1755 23,13 14,76 46,04 16,07 1,82

TARLUNGENI 8320 24,56 14,04 49,21 12,20 0,93

TELIU 4198 26,01 14,41 48,55 11,03 0,91

TICUSU 908 28,85 14,87 44,93 11,34 1,10

UCEA 2195 17,36 12,35 50,39 19,91 1,82

UNGRA 1949 25,35 14,93 46,43 13,29 1,39

VAMA BUZAULUI 3220 21,49 12,61 49,47 16,43 1,46

VISTEA 2026 19,15 10,32 49,26 21,27 2,62

VOILA 2660 18,08 10,98 49,81 21,13 1,99

VULCAN 4567 21,00 13,82 54,17 11,01 1,03

12.Populatia pe grupe mari de varsta – diferente fata de recensamantul din 1992

Recensamant 2011

Total persoane

diferenta persoane 2011 si 1992 in puncte procentuale

pers 2011-

1992

% din total copii

% din total tineri

% din total adulti

% din total >65 ani

din care

% din total

>85 ani

Total judet 549217 -94044 -9,03 -5,17 8,27 5,94 0,74

45/84

Recensamant 2011

Total

persoane


pers 2011-

1992

% din total

copii

% din total

tineri

% din total

adulti

% din total

>65 ani

din care

% din total

>85 ani

URBAN 397026 -98372 -11,12 -5,53 9,46 7,19 0,79

MUNICIPIUL BRASOV 253200 -70536 -12,18 -5,1 9,46 7,83 0,89

MUNICIPIUL CODLEA 21708 -2839 -10,86 -9,01 14,25 5,62 0,44

MUNICIPIUL FAGARAS 30714 -14217 -10,01 -6,14 8,46 7,7 0,67

MUNICIPIUL SACELE 30798 572 -5,1 -6,68 7,91 3,87 0,56

ORAS GHIMBAV 4698 -682 -13,78 -7,75 14,76 6,78 0,66

ORAS PREDEAL 4755 -2547 -9,24 -6,02 8,3 6,94 0,89

ORAS RASNOV 15022 -1362 -12,27 -4,61 11,44 5,44 0,49

ORAS RUPEA 5269 -1057 -6,06 -6,95 6,9 6,11 1,02

ORAS VICTORIA 7386 -2861 -14,32 -4,62 10,4 8,53 0,64

ORAS ZARNESTI 23476 -2843 -9,95 -5,44 8,88 6,51 0,63

RURAL 152191 4328 -3,5 -4,21 6,14 1,57 0,52

APATA 3169 424 1,57 -3,69 0,67 1,45 0,57

BECLEAN 1826 68 1,36 -2,47 2,27 -1,16 1

BOD 3994 -34 -7,79 -6,92 8,69 6,01 0,73

BRAN 5181 -511 -5,79 -6,52 4,45 7,85 0,68

BUDILA 4197 1145 0,09 -3,53 4,43 -1 -0,11

BUNESTI 2357 105 -6,73 0,3 6,42 0 0,53

CATA 2463 -28 -3,41 -0,31 7,04 -3,33 0,47

CINCU 1587 -279 -4,9 -1,37 4,93 1,35 -0,19

COMANA 2721 102 2,57 -2,39 1,4 -1,58 0,83

CRISTIAN 4490 726 -5,92 -6,57 7,93 4,56 0,65

DUMBRAVITA 4624 122 -5,6 -5,61 6,67 4,54 0,68

FELDIOARA 6154 -393 -11,19 -3,27 12,45 1,99 0,43

FUNDATA 852 -472 -9,32 -5,14 4,43 10,02 2,34

HALCHIU 4218 -1465 -7,35 -6,36 14,18 -0,46 -0,03

HARMAN 5402 1122 -5,13 -11,02 12,17 3,98 0,65

HARSENI 2103 -510 -5,64 -2,72 4,34 4,04 1,16

HOGHIZ 5025 -32 -5,52 -2,33 7,38 0,47 0,38

HOMOROD 2209 -293 -5,6 -2,91 7,23 1,27 0,69

JIBERT 2250 -561 -0,78 -4,13 4,53 0,39 0,18

LISA 1744 -163 -2,14 -2,67 1,93 2,88 1,29

MAIERUS 2920 649 0,87 -3,66 4,35 -1,56 0,39

MANDRA 2762 -545 -3,78 -4,73 3,4 5,1 0,97

MOIECIU 4892 -279 -7,34 -6,78 7 7,12 0,96

ORMENIS 1976 -1056 -6,11 -5,03 8,64 2,48 0,24

PARAU 1874 -339 4,17 -2,21 -1,14 -0,81 0,84

POIANA MARULUI 3315 -1911 -7,04 -4,43 9,45 2,01 0,35

PREJMER 8472 173 -7,59 -5,89 9,23 4,25 0,49

RACOS 3336 340 -2,51 0,45 4,46 -2,41 0,52

RECEA 3118 -316 -0,21 -2,76 0,55 2,43 1,42

SANPETRU 4819 1510 -3,96 -8,69 10,23 2,43 0,66

SERCAIA 2822 92 -2,87 -1,98 5,24 -0,39 0,9

SINCA 3401 -305 -1,26 -2,86 3,8 0,31 0,88

SOARS 1755 -195 -1,84 -1,09 3,99 -1,06 0,69

TARLUNGENI 8320 1407 -1,06 -3,9 4,89 0,08 0,03

46/84

Recensamant 2011

Total

persoane


pers 2011-

1992

% din total

copii

% din total

tineri

% din total

adulti

% din total

>65 ani

din care

% din total

>85 ani

TELIU 4198 713 -0,99 -2,63 4,22 -0,59 0,05

TICUSU 908 52 6,19 4,12 -0,16 -10,16 -1,12

UCEA 2195 -27 -1 -2,55 3,45 0,11 0,65

UNGRA 1949 -38 -4,09 -1,23 5,56 -0,25 0,48

VAMA BUZAULUI 3220 -38 -1,81 -7,28 4,63 4,46 0,08

VISTEA 2026 -1766 -0,31 -5,66 1,26 4,71 1,88

VOILA 2660 -2134 -1,92 -4,52 3,65 2,79 0,93

VULCAN 4567 -852 -6,66 -5,78 11,06 1,38 0,61

Grupa de varsta 25-64 ani reprezinta resursele de munca si premiza a dezvoltarii. Din acest

punct de vedere judetul Brasov se situeaza pe locul al patrulea dupa municipiul Bucuresti si

judetele Ilfov si Constanta cu un procent de 57,9%.

13.Indicatorii de dependenta

Recensamant 2011

Indicele de imbatranire a populatiei

Raportul de dependenta demografica a varstnicilor

Raportul de dependenta demografica

Numar persoane varstnice (65 ani si peste) care revin la 100 persoane tinere(sub 15 ani)

Numar persoane varstnice (65 ani si peste) care revin la 100

persoane in varsta de munca(15-64 ani)

Numar persoane tinere( sub 15 ani ) si varstnice (65 ani si peste) care revin la 100 persoane in varsta de

munca(15-64 ani)

1992 2002 2011 1992 2002 2011 1992 2002 2011

Romania 48,4 79,8 101,8 16,6 20,6 23,7 50,9 46,4 47,0

Total judet 34,4 70,6 92,6 12,6 16,2 20,6 49,4 39,2 42,8

URBAN 28,1 70,9 104,0 10,2 14,1 19,5 46,3 34,1 38,3

MUNICIPIUL BRASOV 30,8 86,2 133,6 10,4 14,7 20,4 44,2 31,7 35,7

MUNICIPIUL CODLEA 15,1 35,4 55,8 6,5 8,6 13,8 49,3 33,0 38,5

MUNICIPIUL FAGARAS 24,2 58,8 85,7 9,5 14,4 20,3 48,9 38,9 43,9

MUNICIPIUL SACELE 30,7 52,0 55,9 12,5 14,4 18,1 53,4 42,1 50,6

ORAS GHIMBAV 15,1 39,0 74,2 6,5 9,0 15,1 49,6 32,0 35,4

ORAS PREDEAL 38,3 97,8 117,0 12,6 19,6 22,0 45,4 39,7 40,7

ORAS RASNOV 21,2 46,9 69,7 9,4 11,6 16,1 53,8 36,3 39,2

ORAS RUPEA 32,2 54,9 73,0 12,6 16,8 21,9 51,7 47,3 51,8

ORAS VICTORIA 17,4 50,2 90,9 7,7 14,2 19,1 52,4 42,5 40,0

ORAS ZARNESTI 24,3 51,5 78,3 9,6 13,3 18,4 49,1 39,0 41,8

RURAL 55,9 70,0 73,0 21,7 23,5 23,5 60,6 57,0 55,8

APATA 36,0 44,4 38,9 17,1 20,5 20,5 64,5 66,5 73,1

AUGUSTIN 20,4 12,5 73,8

BECLEAN 167,2 200,9 146,3 42,2 55,4 40,4 67,4 83,0 68,0

BOD 38,3 64,1 93,7 13,7 17,1 22,2 49,7 43,8 45,8

BRAN 75,9 124,1 172,7 20,7 28,4 33,3 48,0 51,2 52,6

BUDILA 24,3 28,6 21,2 13,6 14,1 11,7 69,6 63,6 67,1

BUNESTI 32,5 36,4 41,2 18,0 16,5 16,2 73,5 61,7 55,4

CATA 71,2 65,4 67,0 31,1 26,5 22,6 74,7 67,1 56,3

47/84

Recensamant 2011




Numar persoane varstnice (65 ani si peste) care revin la 100 persoane tinere(sub 15 ani)

Numar persoane varstnice (65 ani si peste) care revin la 100

persoane in varsta de munca(15-64 ani)

Numar persoane tinere( sub 15 ani ) si varstnice (65 ani si peste) care revin la 100 persoane in varsta de

munca(15-64 ani)

CINCU 54,5 53,8 73,6 23,5 21,6 24,3 66,6 61,6 57,3

COMANA 64,2 70,7 52,3 26,4 30,6 24,2 67,6 73,9 70,4

CRISTIAN 53,2 96,5 102,0 17,3 22,3 23,7 49,9 45,4 46,9

CRIZBAV 29,9 15,9 69,2

DRAGUS 148,7 30,6 51,1

DUMBRAVITA 43,2 71,0 79,9 16,4 20,6 23,1 54,4 49,7 52,0

FELDIOARA 27,4 41,0 54,6 13,1 12,5 14,2 60,9 43,0 40,2

FUNDATA 120,5 267,9 386,8 33,7 50,3 50,5 61,7 69,1 63,5

HALCHIU 47,2 47,6 63,3 20,0 17,4 17,1 62,5 53,9 44,2

HARMAN 45,1 62,3 81,8 14,9 18,7 20,4 47,9 48,7 45,4

HARSENI 96,6 140,5 162,4 32,0 38,8 37,6 65,1 66,4 60,8

HOGHIZ 41,7 54,8 54,3 18,7 19,2 18,0 63,6 54,3 51,1

HOLBAV 55,6 21,9 61,4

HOMOROD 46,8 56,5 65,0 21,0 21,7 21,6 65,9 60,0 54,8

JIBERT 68,1 78,6 72,1 27,0 29,6 27,4 66,5 67,3 65,4

LISA 92,9 115,8 120,2 30,3 35,9 35,5 63,0 66,9 65,0

MAIERUS 36,0 36,0 29,9 18,1 15,5 15,3 68,3 58,5 66,4

MANDRA 109,0 143,2 170,2 33,9 42,3 43,2 64,9 71,8 68,6

MOIECIU 59,6 105,2 138,9 20,0 27,2 30,8 53,5 53,0 53,0

ORMENIS 45,6 44,8 69,6 21,6 19,2 24,4 69,1 62,2 59,4

PARAU 133,3 114,4 104,6 41,6 45,9 42,7 72,9 86,1 83,5

POIANA MARULUI 50,0 76,8 80,2 20,4 24,2 21,9 61,2 55,8 49,1

PREJMER 34,3 55,1 72,0 13,5 15,9 19,0 52,8 44,7 45,4

RACOS 56,8 56,1 52,7 26,0 22,7 20,1 71,7 63,1 58,3

RECEA 112,9 124,0 128,1 32,4 39,0 37,7 61,1 70,4 67,1

SAMBATA DE SUS 135,8 29,3 50,9

SANPETRU 54,5 77,4 81,5 17,0 18,2 20,1 48,1 41,7 44,8

SERCAIA 71,4 73,7 79,6 26,9 27,1 24,9 64,6 63,8 56,2

SINCA 80,4 88,8 86,6 31,0 31,1 31,0 69,5 66,2 66,8

SINCA NOUA 119,3 31,9 58,7

SOARS 68,6 66,2 69,5 29,6 26,6 26,4 72,7 66,8 64,5

TARLUNGENI 47,3 51,0 49,7 19,5 19,4 19,3 60,6 57,5 58,1

TELIU 43,0 56,2 42,4 18,9 20,4 17,5 62,9 56,7 58,8

TICUSU 94,8 52,6 39,3 38,5 24,2 19,0 79,1 70,1 67,2

UCEA 107,8 115,0 114,7 32,0 33,8 31,7 61,7 63,2 59,4

UNGRA 46,0 49,2 52,4 23,7 22,0 21,7 75,4 66,8 63,0

VAMA BUZAULUI 51,4 70,5 76,4 18,5 24,0 26,5 54,5 57,9 61,1

VISTEA 85,1 124,8 111,1 25,9 34,8 35,7 56,3 62,8 67,9

VOILA 91,7 102,1 116,8 29,7 30,3 34,8 62,2 59,9 64,5

VULCAN 34,8 47,6 52,5 15,4 16,8 16,2 59,5 52,2 47,1

48/84

48,434,4

79,870,6

101,892,6

-10

10

30

50

70

90

110

1992 2002 2011


Romania Brasov

16,6 12,620,6 16,2

23,7 20,6

0

20

40

60

80

100

1992 2002 2011


Romania Brasov

50,9 49,4 46,439,2

47 42,8

0

20

40

60

80

100

1992 2002 2011


Romania Brasov

49/84

14.Populatia dupa etnii Persoane %

Localitati TOTAL POPULATIE STABILA Romani Maghiari

1992 2002 2011* 1992 2002 2011* 1992 2002 2011*

Judeţul Braşov 643261 589028 515467 85.98 87.29 87.94 9.89 8.65 7.69

A. MUNICIPII SI ORASE

495398 441218 369935 88.64 90.11 90.90 9.34 8.02 7.06

MUNICIPIUL BRASOV 323736 284596 238359 88.82 90.67 91.89 9.75 8.14 6.94

MUNICIPIUL CODLEA 24547 24286 19873 91.35 92.72 90.22 3.92 3.78 2.86

MUNICIPIUL FAGARAS 44931 36121 28198 91.29 93.23 91.68 5.23 4.55 3.74

MUNICIPIUL SACELE 30226 29915 26854 71.48 71.42 75.29 27.24 23.95 23.13

ORAS GHIMBAV 5380 5112 4535 92.55 93.80 94.77 5.33 4.64 3.42

ORAS PREDEAL 7302 5615 4410 96.27 97.01 97.71 2.73 2.23 1.41

ORAS RASNOV 16384 15456 14044 94.57 96.59 95.83 2.73 2.15 1.42

ORAS RUPEA 6326 5759 5009 68.46 70.55 71.69 22.57 21.62 19.46

ORAS VICTORIA 10247 9059 7004 96.01 98.06 98.62 1.36 0.81 0.57

ORAS ZARNESTI 26319 25299 21649 94.42 94.32 95.64 2.56 1.95 1.38

B. COMUNE 147863 147810 145532 77.10 78.87 80.42 11.71 10.52 9.31

APATA 2745 2995 2987 27.21 54.26 45.13 51.15 40.73 36.59

AUGUSTIN 1490 1713 58.59 44.37 3.96 2.22

BECLEAN 1758 1552 1747 91.70 88.92 88.21 1.08 1.42 0.97

BOD 4028 3927 3764 77.38 83.80 89.61 15.32 11.94 8.55

BRAN 5692 5292 4848 99.75 99.79 99.42 0.16 0.09 0.21

BUDILA 3052 3484 4124 71.46 67.77 77.26 27.92 22.99 16.46

BUNESTI 2252 2476 2294 58.66 65.79 66.43 3.69 2.91 4.32

CATA 2491 2570 2395 41.51 41.98 45.43 32.44 34.55 31.36

CINCU 1866 1836 1536 54.07 76.20 81.77 4.18 3.87 3.52

COMANA 2619 2635 2560 60.14 76.09 80.12 0.42 0.42 0.04

CRISTIAN 3764 3924 4295 91.29 95.26 95.79 2.34 1.81 1.79

CRIZBAV 2139 2377 72.74 82.67 18.98 16.03

DRAGUS 1187 1143 98.82 99.91 0.17

DUMBRAVITA 4502 4542 4465 89.85 88.84 96.17 1.00 0.81 0.40

FELDIOARA 6547 6435 5679 83.78 85.35 88.48 11.72 10.89 7.13

FUNDATA 1324 1008 833 100.00 99.80 99.64 0.00 0.20 0.12

HALCHIU 5683 4063 4099 68.70 76.84 77.07 23.07 18.26 16.57

HARMAN 4280 4425 5166 89.14 89.38 91.35 3.27 2.55 2.38

HARSENI 2613 2260 2034 96.21 96.28 94.99 0.19 0.09 0.05

HOGHIZ 5057 4981 4857 59.82 62.22 68.44 32.47 29.77 27.67

HOLBAV 1362 1246 99.93 100.00 0.07

HOMOROD 2502 2400 2111 46.00 50.71 50.02 33.61 31.21 29.80

JIBERT 2811 2536 2125 53.54 54.30 68.61 16.72 15.34 15.72

LISA 1907 1701 1685 89.46 91.30 91.81 0.16 0.12 0.06

MAIERUS 2271 2527 2816 64.91 54.89 55.89 1.81 1.27 1.03

MANDRA 3307 2939 2625 94.65 93.71 96.65 1.03 0.65 0.95

MOIECIU 5171 4784 4761 99.88 99.92 99.87 0.12 0.04

ORMENIS 3032 1926 1939 32.42 20.30 18.00 30.71 41.74 39.04

PARAU 2213 2123 1786 93.00 93.88 91.55 0.63 0.75 0.28

POIANA MARULUI 5226 3456 3195 99.54 99.77 100.00 0.13 0.06

PREJMER 8299 8316 8090 91.04 91.53 90.84 3.63 2.60 1.90

RACOS 2996 3178 3168 17.66 21.81 23.45 60.25 57.33 54.96

RECEA 3434 3301 2996 95.02 91.58 95.69 0.17 0.27 0.17

SAMBATA DE SUS 1511 1509 93.12 96.42 0.13 0.13

SANPETRU 3309 3449 4515 86.31 90.61 93.11 3.23 2.67 3.06

SERCAIA 2730 3050 2726 69.93 81.15 84.19 20.37 13.54 10.67

SINCA 3706 3545 3197 94.93 77.49 95.93 0.40 0.42 0.25

SINCA NOUA 1586 1650 99.62 99.70 0.25 0.06

SOARS 1950 1913 1695 62.92 60.74 85.19 3.64 2.25 2.36

TARLUNGENI 6913 7399 7903 57.10 54.89 40.57 40.62 34.30 28.86

50/84

TELIU 3485 3710 4014 69.33 72.21 61.21 30.56 25.53 20.43

TICUSU 856 866 877 23.25 42.73 67.39 19.28 15.70 12.54

UCEA 2222 2115 2112 85.82 96.50 98.20 0.36 0.14 0.09

UNGRA 1987 2038 1869 33.92 43.18 89.14 2.67 2.26 1.50

VAMA BUZAULUI 3258 3356 3160 98.00 99.43 96.55 0.28 0.15 0.06

VISTEA 3792 2130 1922 91.56 91.78 88.14 0.40 0.23 0.21

VOILA 4794 3107 2499 88.74 89.44 92.16 1.00 0.90 0.72

VULCAN 5419 4265 4425 90.07 96.60 93.15 1.14 0.80 0.59

* Nota : Pentru anul 2011 ponderile au fost calculate la populatia stabila care si-a declarat etnia

Localitati Rromi (tigani) Germani Alte Etnii

1992 2002 2011* 1992 2002 2011* 1992 2002 2011*

Judeţul Braşov 2.43 3.11 3.59 1.56 0.75 0.57 0.07 0.11 0.13

A. MUNICIPII SI ORASE

0.60 0.96 1.26 1.25 0.67 0.53 0.08 0.14 0.16

MUNICIPIUL BRASOV 0.16 0.27 0.35 1.06 0.60 0.50 0.10 0.17 0.20

MUNICIPIUL CODLEA 1.85 1.75 5.64 2.82 1.51 1.07 0.04 0.21 0.17

MUNICIPIUL FAGARAS

1.24 1.18 3.79 2.15 0.92 0.68 0.05 0.08 0.04

MUNICIPIUL SACELE 0.88 4.32 1.22 0.37 0.25 0.25 0.02 0.04 0.09

ORAS GHIMBAV 0.32 0.25 0.22 1.77 1.10 0.90 0.00 0.14 0.49

ORAS PREDEAL 0.42 0.28 0.48 0.52 0.37 0.20 0.04 0.04 0.14

ORAS RASNOV 0.09 0.17 1.91 2.57 1.00 0.71 0.04 0.05 0.10

ORAS RUPEA 5.86 5.87 7.19 3.05 1.91 1.64 0.05 0.03 0.02

ORAS VICTORIA 0.72 0.43 0.30 1.84 0.59 0.37 0.03 0.12 0.14

ORAS ZARNESTI 2.61 3.47 2.79 0.35 0.20 0.13 0.03 0.02 0.03

B. COMUNE 8.55 9.54 9.53 2.60 1.00 0.67 0.02 0.03 0.05

APATA 21.60 4.87 18.25 0.04 0.07 0.03 - - -

AUGUSTIN 37.38 53.42 0.07 - - - -

BECLEAN 7.17 9.54 10.30 0.06 0.13 0.29 - - 0.06

BOD 2.95 2.57 0.43 4.12 1.63 1.12 0.20 0.05 0.27

BRAN 0.00 0.00 0.27 0.07 0.04 0.06 0.02 0.08 0.04

BUDILA 0.59 9.21 6.18 0.03 0.03 0.05 - - 0.05

BUNESTI 26.07 27.14 25.89 11.55 3.92 3.27 - 0.16 0.09

CATA 24.41 22.45 22.51 1.65 0.78 0.67 - 0.12 -

CINCU 30.55 15.25 11.20 11.20 4.25 3.45 - 0.05 -

COMANA 39.40 23.38 19.77 0.04 - - 0.11 0.08

CRISTIAN 0.19 0.00 0.07 5.90 2.91 2.00 0.03 - 0.23

CRIZBAV 7.62 1.18 0.23 0.13 - - -

DRAGUS 1.01 - 0.09 - - -

DUMBRAVITA 9.04 10.26 3.31 0.07 0.09 0.09 0.02 - 0.02

FELDIOARA 1.56 2.61 3.50 2.87 1.04 0.83 0.03 0.06 0.04

FUNDATA 0.00 0.00 - - - - 0.12

HALCHIU 3.26 2.12 4.83 4.96 2.76 1.49 0.02 0.02 0.02

HARMAN 1.92 5.63 4.78 5.63 2.37 1.28 0.05 0.02 0.17

HARSENI 3.48 3.54 4.97 0.08 0.09 - - - -

HOGHIZ 7.51 7.81 3.81 0.20 0.20 0.08 - - -

HOLBAV 0.00 - - - - -

HOMOROD 15.75 16.21 18.85 4.52 1.79 1.28 0.08 0.08 -

JIBERT 18.25 26.62 12.89 11.49 3.67 2.78 - - -

LISA 10.28 8.52 8.13 - 0.05 0.06 -

MAIERUS 19.55 39.45 40.41 13.69 4.39 2.56 0.04 - 0.07

MANDRA 4.20 5.27 2.36 0.12 0.07 0.04 - 0.03 -

MOIECIU 0.00 0.00 - 0.04 0.06 - - 0.06

ORMENIS 36.64 37.69 42.75 0.16 0.21 0.15 - 0.05 0.05

PARAU 6.37 5.28 8.06 0.09 0.11 - - -

POIANA MARULUI 0.23 0.12 - 0.08 0.06 - - - -

PREJMER 2.47 4.51 6.30 2.87 1.32 0.88 - 0.02 0.05

51/84

RACOS 21.93 20.74 21.50 0.17 0.06 0.09 - 0.06 -

RECEA 4.60 7.97 4.11 0.15 0.03 - - 0.03 0.03

SAMBATA DE SUS 6.49 3.31 0.13 0.13 - 0.13 -

SANPETRU 0.73 2.58 1.71 9.64 4.00 1.86 0.03 0.09 0.16

SERCAIA 7.14 4.39 4.15 2.42 0.89 0.77 0.15 0.03 0.11

SINCA 4.64 22.09 3.82 - - - -

SINCA NOUA 0.00 - 0.13 0.18 - - 0.06

SOARS 23.74 33.66 10.21 9.64 3.29 2.24 - - -

TARLUNGENI 2.18 10.68 30.41 0.09 0.08 0.11 - 0.03 0.05

TELIU 0.03 2.02 18.31 0.09 0.11 0.02 - - -

TICUSU 31.66 40.76 19.61 25.82 0.81 0.23 - - 0.11

UCEA 13.50 3.31 1.61 0.09 0.05 0.05 - - 0.05

UNGRA 57.78 52.99 7.87 5.54 1.52 1.50 0.10 0.05 -

VAMA BUZAULUI 1.72 0.36 3.39 0.03 - - - -

VISTEA 7.94 7.93 11.60 0.08 0.05 - - - -

VOILA 8.36 8.43 6.80 1.90 1.22 0.32 - - -

VULCAN 5.11 0.21 4.68 3.60 2.39 1.56 0.04 - 0.02

* Nota : Pentru anul 2011 ponderile au fost calculate la populatia stabila care si-a declarat etnia

Populaţia stabilă după etnie în judeţul Braşov la recensământul din 2011

Români

87.94%

Italieni

0.02%Ruşi-lipoveni

0.02%Evrei

0.01%

Other

0.20%

Alte etnii

0.13%

Romi (ţigani)

3.59%

Maghiari

7.69%

Germani

0.57%

Turci

0.02%


Români

87.30%

Italieni

0.02%Ruşi-lipoveni

0.02% Evrei

0.02%

Other

0.19%

Alte etnii

0.11%

Romi (ţigani)

3.11%

Maghiari

8.65%

Germani

0.75%

Turci

0.01%

52/84


Români

85.99%

Ruşi-lipoveni

0.04%

Other

0.13%

Alte etnii

0.07%Romi (ţigani)

2.43%

Maghiari

9.89%

Germani

1.56%

Evrei

0.03%

15.

Populatia dupa limba materna Persoane %

LOCALITATI TOTAL POPULATIE STABILA Romana Maghiara

1992 2002 2011* 1992 2002 2011* 1992 2002 2011*

Judet Brasov 643261 589028 515458 88.21 90.02 91.08 9.81 8.61 7.70

A. MUNICIPII SI ORASE 495398 441218 369928 89.34 91.02 91.99 9.19 7.92 7.02

MUNICIPIUL BRASOV 323736 284596 238347 89.17 91.09 92.29 9.68 8.09 6.91

MUNICIPIUL CODLEA 24547 24286 19873 93.48 94.12 95.80 3.60 3.54 2.80

MUNICIPIUL FAGARAS 44931 36121 28197 92.88 94.62 95.16 4.77 4.30 3.35

MUNICIPIUL SACELE 30226 29915 26860 72.55 75.80 76.57 27.04 23.87 23.08

ORAS GHIMBAV 5380 5112 4535 92.92 94.15 95.24 5.17 4.46 3.40

ORAS PREDEAL 7302 5615 4410 97.04 97.68 98.28 2.52 1.92 1.36

ORAS RASNOV 16384 15456 14044 95.15 97.06 97.52 2.40 1.86 1.45

ORAS RUPEA 6326 5759 5009 73.43 76.54 76.78 22.78 21.65 20.96

ORAS VICTORIA 10247 9059 7004 97.20 98.68 98.96 0.99 0.70 0.51

ORAS ZARNESTI 26319 25299 21649 94.99 94.92 95.94 2.29 1.74 1.35

B. COMUNE 147863 147810 145530 84.45 87.01 88.76 11.89 10.67 9.44

APATA 2745 2995 2987 48.34 59.20 63.17 51.44 40.67 36.63

AUGUSTIN 1490 1713 94.30 98.37 3.76 1.58

BECLEAN 1758 1552 1747 95.11 88.98 89.41 0.46 1.35 0.74

BOD 4028 3927 3764 80.88 86.94 89.69 15.07 11.56 8.58

BRAN 5692 5292 4848 99.72 99.83 99.55 0.19 0.09 0.23

BUDILA 3052 3484 4124 71.79 77.24 83.37 28.01 22.70 16.49

BUNESTI 2252 2476 2294 84.46 93.86 92.41 4.44 2.02 3.53

CATA 2491 2570 2395 57.69 58.25 66.64 40.79 40.93 32.44

CINCU 1866 1836 1536 80.60 89.54 94.08 4.23 3.32 2.21

COMANA 2619 2635 2560 92.78 94.61 93.91 0.34 0.34 0.04

CRISTIAN 3764 3924 4295 91.82 95.44 96.16 2.05 1.68 1.72

CRIZBAV 2139 2377 78.78 83.89 20.52 16.03

DRAGUS 1187 1143 100.00 99.91 - -

DUMBRAVITA 4502 4542 4465 98.51 98.70 99.06 0.98 0.84 0.49

FELDIOARA 6547 6435 5679 85.18 87.79 91.27 11.67 10.78 7.87

FUNDATA 1324 1008 833 100.00 99.90 99.76 - 0.10 -

HALCHIU 5683 4063 4099 72.20 77.80 79.58 22.86 19.54 18.88

HARMAN 4280 4425 5165 90.49 93.20 95.84 2.99 2.62 2.50

HARSENI 2613 2260 2034 98.74 96.28 99.12 0.11 0.09 -

HOGHIZ 5057 4981 4857 67.37 70.33 72.25 32.41 29.23 27.69

HOLBAV 1362 1246 99.93 100.00 - 0.07 -

53/84

HOMOROD 2502 2400 2111 61.95 66.33 68.26 33.93 31.63 30.22

JIBERT 2811 2536 2125 70.72 79.02 81.69 15.97 15.18 15.25

LISA 1907 1701 1685 97.95 99.94 99.53 0.10 - 0.12

MAIERUS 2271 2527 2816 84.72 94.58 96.31 1.63 0.91 1.07

MANDRA 3307 2939 2625 95.86 98.20 97.90 1.09 0.58 0.57

MOIECIU 5171 4784 4761 99.94 99.96 99.87 0.06 0.02 -

ORMENIS 3032 1926 1939 52.90 31.98 21.66 31.50 44.08 41.88

PARAU 2213 2123 1786 97.47 96.23 99.22 0.50 0.66 0.17

POIANA MARULUI 5226 3456 3195 99.83 99.94 100.00 0.10 - -

PREJMER 8299 8316 8089 93.75 96.26 96.71 3.35 2.44 2.29

RACOS 2996 3178 3168 32.21 40.03 43.72 67.66 59.91 55.97

RECEA 3434 3301 2996 99.36 95.46 98.00 0.09 0.06 0.10

SAMBATA DE SUS 1511 1509 93.45 97.08 - 0.13 0.07

SANPETRU 3309 3449 4515 87.46 92.49 94.95 2.93 2.64 3.01

SERCAIA 2730 3050 2726 76.89 83.25 86.57 19.89 13.93 10.16

SINCA 3706 3545 3197 98.97 98.82 99.22 0.27 0.45 0.25

SINCA NOUA 1586 1650 99.81 99.70 - 0.19 0.06

SOARS 1950 1913 1695 86.67 95.61 95.81 2.31 1.67 1.71

TARLUNGENI 6913 7399 7903 59.05 65.70 70.92 40.47 34.03 28.57

TELIU 3485 3710 4014 69.35 74.12 78.72 30.62 25.77 21.23

TICUSU 856 866 877 55.02 81.99 87.12 19.16 17.21 12.43

UCEA 2222 2115 2112 97.16 99.57 99.91 0.41 0.09 -

UNGRA 1987 2038 1869 92.30 96.71 97.22 1.96 1.67 1.55

VAMA BUZAULUI 3258 3356 3160 99.79 99.91 99.87 0.21 0.06 0.06

VISTEA 3792 2130 1922 95.81 93.62 95.37 0.26 0.19 0.16

VOILA 4794 3107 2499 94.72 90.18 95.76 0.77 0.84 0.20

VULCAN 5419 4265 4425 95.42 96.74 97.97 0.87 0.75 0.54 * Nota : Pentru anul 2011 ponderile au fost calculate la populatia stabila care si-a declarat limba materna

persoane %

LOCALITATI Rromani Germana Alte limbi materne

1992 2002 2011* 1992 2002 2011* 1992 2002 2011*

Judet Brasov 0.41 0.56 0,55 1.48 0.68 0.52 0.07 0.13 0.15

A. MUNICIPII SI ORASE 0.21 0.30 0,31 1.17 0.59 0.48 0.09 0.16 0.19

MUNICIPIUL BRASOV 0.04 0.08 0,10 0.98 0.54 0.46 0.12 0.20 0.24

MUNICIPIUL CODLEA 0.19 0.77 0,31 2.69 1.35 0.97 0.04 0.21 0.12

MUNICIPIUL FAGARAS 0.30 0.19 0,82 2.02 0.81 0.60 0.04 0.07 0.08

MUNICIPIUL SACELE 0.07 0.07 0,06 0.32 0.21 0.19 0.02 0.04 0.10

ORAS GHIMBAV 0.19 0.18 0,00 1.71 1.13 0.84 0.02 0.08 0.53

ORAS PREDEAL - - 0,05 0.42 0.25 0.16 0.01 0.14 0.16

ORAS RASNOV 0.01 0.06 0,19 2.40 0.97 0.74 0.04 0.05 0.10

ORAS RUPEA 0.74 0.09 0,70 3.00 1.67 1.54 0.05 0.05 0.02

ORAS VICTORIA 0.12 0.01 0,04 1.64 0.51 0.37 0.05 0.11 0.11

ORAS ZARNESTI 2.41 3.15 2,54 0.28 0.15 0.12 0.03 0.04 0.05

B. COMUNE 1.10 1.35 1,13 2.53 0.93 0.61 0.03 0.04 0.06

APATA 0.15 - 0,17 0.04 0.07 0.03 0.04 0.07 -

AUGUSTIN - 1.88 - - - 0.06 - 0.07 -

BECLEAN 4.38 9.54 9,44 0.06 0.13 0.17 - - 0.23

BOD - 0.03 0,40 3.95 1.48 1.06 0.10 - 0.27

BRAN - - 0,14 0.07 - 0.04 - 0.08 0.04

BUDILA 0.07 0.03 0,05 0.13 0.03 0.05 - - 0.05

BUNESTI 0.04 0.57 1,05 11.01 3.35 2.96 0.04 0.16 0.04

CATA - 0.12 0,29 1.53 0.58 0.63 - 0.12 -

CINCU 3.97 2.94 0,72 11.20 4.14 2.93 - 0.05 0.07

COMANA 6.83 4.93 5,98 0.04 - - - 0.11 0.08

CRISTIAN 0.19 - 0,07 5.77 2.83 1.84 0.19 0.05 0.21

CRIZBAV - 0.56 - - 0.14 0.08 - - -

54/84

DRAGUS - - - - - 0.09 - - -

DUMBRAVITA 0.42 0.40 0,40 0.04 0.07 0.04 0.04 - -

FELDIOARA 0.38 0.39 0,16 2.70 1.01 0.67 0.06 0.03 0.04

FUNDATA - - - - - - - - 0.24

HALCHIU 0.09 0.10 - 4.84 2.54 1.49 0.02 0.02 0.05

HARMAN 0.82 1.81 0,19 5.65 2.31 1.26 0.02 0.07 0.21

HARSENI 1.11 3.54 0,88 0.04 0.09 - - - -

HOGHIZ 0.02 0.30 - 0.18 0.14 0.06 0.02 - -

HOLBAV - - - - - - - - -

HOMOROD 0.28 0.29 0,43 3.80 1.63 1.04 0.04 0.13 0.05

JIBERT 1.92 2.21 0,66 11.35 3.55 2.40 0.04 0.04 -

LISA 1.94 - 0,36 - - - - 0.06 -

MAIERUS - 0.16 0,18 13.65 4.31 2.38 - 0.04 0.07

MANDRA 3.02 0.88 1,52 0.03 0.07 - - 0.27 -

MOIECIU - - - - 0.02 0.06 - - 0.06

ORMENIS 15.44 23.68 36,31 0.10 0.21 0.10 0.07 0.05 0.05

PARAU 2.03 3.06 0,62 - 0.05 - - - -

POIANA MARULUI - - - 0.06 0.06 - 0.02 - -

PREJMER 0.17 0.07 0,17 2.71 1.21 0.77 0.02 0.01 0.06

RACOS 0.03 - 0,28 0.10 0.03 0.03 - 0.03 -

RECEA 0.52 4.36 1,87 0.03 - - - 0.12 0.03

SAMBATA DE SUS - 6.22 2,78 - 0.07 0.07 - 0.13 -

SANPETRU 0.03 0.75 0,02 9.58 3.97 1.79 - 0.14 0.22

SERCAIA 0.77 1.97 2,38 2.31 0.85 0.70 0.15 - 0.18

SINCA 0.73 0.73 0,50 - - - - - 0.03

SINCA NOUA - - - - - 0.24 - - -

SOARS 1.49 0.05 0,41 9.54 2.67 2.06 - - -

TARLUNGENI 0.33 0.18 0,35 0.10 0.04 0.13 0.04 0.05 0.03

TELIU - 0.03 0,02 0.03 0.05 0.02 - 0.03 -

TICUSU - - - 25.82 0.81 0.23 - - 0.23

UCEA 2.25 0.28 - - 0.05 0.05 0.18 - 0.05

UNGRA 0.20 0.05 - 5.54 1.52 1.23 - 0.05 -

VAMA BUZAULUI - - 0,06 - 0.03 - - - -

VISTEA 3.82 6.20 4,42 0.08 - - - - 0.05

VOILA 2.67 8.01 3,56 1.84 0.97 0.48 - - -

VULCAN - 0.09 - 3.67 2.42 1.47 0.02 - 0.02

* Nota : Pentru anul 2011 ponderile au fost calculate la populatia stabila care si-a declarat limba materna

Populaţia stabilă după limba maternă în judeţul Braşov la recensământul din 2011

Română

91.08%

Turcă

0.01%

Italiană

0.02%

Alte limbi matern

0.10%

Other

0.15%

Romani

0.55%

Maghiară

7.70% Germană

0.52%

Rusă

0.02%

55/84


Română

90.02%

Turcă

0.01%

Italiană

0.01%

Alte limbi materne

0.08%

Other

0.13%

Romani

0.56%

Maghiară

8.61% Germană

0.68%

Rusă

0.02%


Română

88.21%

Turcă

0.00%

Italiană

0.01%

Alte limbi materne

0.04%

Other

0.09%

Romani

0.41%

Maghiară

9.81%Germană

1.48%

Rusă

0.03%

16. Populatia dupa religie Persoane %

Localităţi

Total populaţie stabilă(nr.persoane)

Ortodoxă (%) Romano-catolică (%) Reformată (%)

1992 2002 2011* 1992 2002 2011* 1992 2002 2011* 1992 2002 2011*

Judet Brasov 643261 589028 514228 83.95 85.36 85,38 4.62 3.94 3,46 2.94 2.46 2,22

A. MUNICIPII SI ORASE 495398 441218 368865 84.59 86.05 86,53 5.44 4.70 4,23 2.73 2.25 2,00

MUNICIPIUL BRASOV 323736 284596 237529 84.02 85.81 86,58 6.41 5.55 4,98 3.14 2.53 2,20

56/84

* Nota : Pentru anul 2011 ponderile au fost calculate la populatia stabila care si-a declarat religia

MUNICIPIUL CODLEA 24547 24286 19853 86.91 86.77 86,94 3.79 3.70 3,00 0.84 0.80 0,85

MUNICIPIUL FAGARAS 44931 36121 28094 88.99 90.73 90,87 2.17 2.00 1,49 2.72 2.33 2,02

MUNICIPIUL SACELE 30226 29915 26801 67.49 68.97 69,49 5.82 4.95 4,97 3.52 3.37 3,18

ORAS GHIMBAV 5380 5112 4531 88.53 89.03 89,43 4.20 3.70 2,87 1.41 1.37 1,30

ORAS PREDEAL 7302 5615 4409 92.50 94.80 93,72 4.53 3.21 4,11 0.81 0.32 0,41

ORAS RASNOV 16384 15456 14021 91.03 93.03 93,42 3.52 2.72 2,14 0.79 0.63 0,44

ORAS RUPEA 6326 5759 5007 68.45 70.65 71,54 9.29 8.25 8,13 6.50 6.30 6,33

ORAS VICTORIA 10247 9059 6994 94.77 95.86 96,11 1.08 0.59 0,39 0.64 0.31 0,17

ORAS ZARNESTI 26319 25299 21626 94.57 94.77 95,04 2.70 2.15 1,72 0.60 0.49 0,43

B. COMUNE - TOTAL 147863 147810 145363 81.82 83.31 82,46 1.87 1.64 1,52 3.62 3.08 2,79

APATA 2745 2995 2965 32.09 20.13 11,91 1.42 0.40 0,57 1.09 0.50 0,61

AUGUSTIN 1490 1700 72.89 53,76 1.01 0,88 0.94 0,53

BECLEAN 1758 1552 1747 98.81 98.84 97,71 0.00 0.26 0,46 0.11 0,23

BOD 4028 3927 3758 78.10 83.86 86,56 6.03 5.76 5,22 5.44 3.41 2,55

BRAN 5692 5292 4848 96.40 96.64 96,33 0.04 0.08 0,29 0.02 0.06 0,08

BUDILA 3052 3484 4110 64.94 68.23 67,88 5.05 3.56 2,90 22.80 18.25 12,99

BUNESTI 2252 2476 2290 83.66 91.11 92,97 1.47 1.09 0,79 4.04 0.69 0,96

CATA 2491 2570 2392 58.53 60.27 66,22 14.77 13.74 12,21 3.01 2.61 2,17

CINCU 1866 1836 1536 83.23 89.71 91,15 1.82 2.02 1,50 1.39 1.20 0,72

COMANA 2619 2635 2558 89.12 89.79 94,14 0.34 0.11 0.00 0.04

CRISTIAN 3764 3924 4283 89.08 93.09 91,73 0.88 0.54 1,38 0.77 0.76 0,47

CRIZBAV 2139 2360 62.37 49,87 0.79 0,68 0.56 0,38

DRAGUS 1187 1143 99.83 99,13 0,26

DUMBRAVITA 4502 4542 4463 94.74 95.11 93,59 0.24 0.51 0,36 0.20 0.13 0,11

FELDIOARA 6547 6435 5677 84.08 85.39 88,27 5.10 4.90 3,51 5.56 4.02 3,54

FUNDATA 1324 1008 833 100.00 99.80 99,76 0.00 0.10 0,12 0.00 0.10

HALCHIU 5683 4063 4087 66.20 77.85 79,18 1.87 2.02 1,66 0.65 0.91 0,61

HARMAN 4280 4425 5162 88.01 89.60 87,49 1.75 1.83 2,44 1.54 0.81 1,20

HARSENI 2613 2260 2029 77.54 91.33 92,16 0.42 0,25 0.08

HOGHIZ 5057 4981 4857 63.89 66.39 64,85 3.72 2.79 2,37 9.79 8.43 7,37

HOLBAV 1362 1246 90.90 93,10 0,08

HOMOROD 2502 2400 2111 61.03 64.63 64,19 8.95 8.29 7,63 4.84 2.79 4,07

JIBERT 2811 2536 2125 72.61 81.27 81,36 1.53 0.59 0,42 13.95 14.12 14,40

LISA 1907 1701 1685 95.49 97.30 96,02 0.21 0,06 0.05 0.12 0,06

MAIERUS 2271 2527 2814 81.77 80.37 69,47 0.66 0.28 0,39 0.48 0.40 1,42

MANDRA 3307 2939 2625 91.53 95.58 96,69 0.60 0.34 0,46 0.18 0.20 0,15

MOIECIU 5171 4784 4761 99.57 99.50 99,37 0.00 0.02 0,21 0.02

ORMENIS 3032 1926 1935 62.34 52.54 44,29 4.52 5.24 5,32 0.92 1.35 1,19

PARAU 2213 2123 1784 98.15 96.84 97,20 0.50 0.28 0,06 0.32 0.24 0,28

POIANA MARULUI 5226 3456 3195 98.47 97.42 97,75 0.15 0.06 0,06 0.02 0,03

PREJMER 8299 8316 8085 92.82 93.29 93,32 1.81 1.55 1,63 1.37 1.42 0,88

RACOS 2996 3178 3168 27.64 23.25 24,18 4.21 3.62 3,47 38.58 33.42 31,16

RECEA 3434 3301 2996 84.74 91.76 93,69 0.32 0.18 0,13 0.00 0.03

SAMBATA DE SUS 1511 1508 98.48 98,34 0,07 0.07 0,07

SANPETRU 3309 3449 4508 83.62 89.65 90,00 1.24 1.30 2,09 1.33 1.57 1,42

SERCAIA 2730 3050 2718 76.85 82.59 83,30 1.32 1.90 1,07 3.30 2.16 1,77

SINCA 3706 3545 3194 96.74 91.99 92,24 0.00 0.03 0.08 0.28 0,09

SINCA NOUA 1586 1650 99.12 97,76 0.32 0,30

SOARS 1950 1913 1695 88.51 92.84 94,10 0.72 0.37 0,29 0.21 0.37 0,29

TARLUNGENI 6913 7399 7895 56.59 61.28 61,62 1.65 1.08 1,39 0.80 0.77 0,96

TELIU 3485 3710 4011 68.69 73.40 76,56 1.87 2.13 1,30 28.61 22.75 20,09

TICUSU 856 866 876 53.39 70.55 78,08 0.12 0.81 0,57 18.34 15.01 10,39

UCEA 2222 2115 2110 98.24 98.49 98,29 0.18 0.09 0,09 0.05 0.05

UNGRA 1987 2038 1869 91.80 96.96 97,32 1.11 0.93 0,75 0.45 0.34 0,21

VAMA BUZAULUI 3258 3356 3157 95.67 97.20 96,90 0.09 0.06 0,06 0.03 0.03 0,03

VISTEA 3792 2130 1922 97.10 97.61 96,88 0.37 0.28 0,16 0,05

VOILA 4794 3107 2499 94.97 94.95 95,52 0.23 0.61 0,48 0.02 0.10

VULCAN 5419 4265 4423 90.64 89.73 88,76 0.98 0.52 0,32 0.09 0.21 0,09

57/84

Localităţi Evaghelică lutherană (%) Penticostala (%) Unitariană (%) Greco catolică(%)

1992 2002 2011* 1992 2002 2011* 1992 2002 2011* 1992 2002 2011*

Judet Brasov 1.80 2.14 2,02 0.76 1.45 2,09 1.22 1.09 0,98 1.13 0.77 0,66

A. MUNICIPII SI ORASE 1.41 1.65 1,54 0.59 0.93 1,03 0.92 0.77 0,66 1.12 0.84 0,74

MUNICIPIUL BRASOV 0.41 0.77 0,60 0.46 0.57 0,55 1.08 0.90 0,79 1.33 1.03 0,90

MUNICIPIUL CODLEA 0.96 0.42 0,30 1.45 3.11 3,19 0.28 0.27 0,25 0.51 0.21 0,13

MUNICIPIUL FAGARAS 0.25 0.51 0,56 0.24 0.35 0,69 0.53 0.43 0,30 1.53 1.18 1,09

MUNICIPIUL SACELE 17.23 15.21 14,43 1.87 3.37 3,53 0.65 0.55 0,53 0.42 0.39 0,44

ORAS GHIMBAV 0.00 0.84 0,64 0.15 0.37 0,42 1.26 0.92 0,73 0.24 0.33 0,44

ORAS PREDEAL 0.33 0.25 0,20 0.10 0.05 0,23 0.11 0.11 0,09 0.44 0.41 0,23

ORAS RASNOV 0.05 0.52 0,35 0.21 0.30 0,51 0.25 0.15 0,09 0.27 0.21 0,23

ORAS RUPEA 0.46 1.30 1,14 3.68 5.05 5,81 6.69 5.89 4,55 1.53 0.42 0,30

ORAS VICTORIA 0.16 0.28 0,14 0.20 0.35 0,56 0.02 0.02 0.35 0.29 0,26

ORAS ZARNESTI 0.04 0.07 0,02 0.40 0.91 1,28 0.03 0.02 0,01 0.30 0.26 0,18

B. COMUNE - TOTAL 3.10 3.59 3,24 1.35 2.97 4,77 2.24 2.07 1,81 1.16 0.57 0,47

APATA 41.24 37.83 34,40 16.25 36.39 48,77 1.09 0.67 0,64 0.22 0.27 0,03

AUGUSTIN 0.07 17.32 34,47 1.01 0,47 0,24

BECLEAN 0.11 0.26 0.06 0.13 0,11

BOD 0.10 1.15 0,45 0.35 0.05 0,13 3.53 2.80 1,94 0.67 0.53 0,13

BRAN 0.02 0.05 0.02 0,21 0.07 0,06

BUDILA 0.23 0.26 0,17 3.64 7.58 12,38 0.10 0.06 0,12 0.03 0.34

BUNESTI 0.09 1.13 0,66 0.22 0.65 0,44 1.24 0.73 0,09 0.18 0.08 0,17

CATA 0.04 0.70 0,67 1.36 1.32 1,46 19.55 19.57 14,17 0.48 0.12 1,42

CINCU 4.03 0,07 0.05 0.11 0,13 0.21

COMANA 0.99 4.52 2,93 0.04 8.63 4.33 1,76

CRISTIAN 0.13 0.15 1,07 0.05 0.10 0,26 0.27 0.13 0,14 0.27 0.25 0,49

CRIZBAV 16.97 13,90 17.30 33,35 0.23 0.05 0,08

DRAGUS 0.17 0,35

DUMBRAVITA 0.02 0,07 0.13 0.04 0,87 0,04 0.18 0.07 0,09

FELDIOARA 0.12 0.95 0,44 0.18 0.53 0,51 1.36 1.18 0,79 0.40 0.93 0,49

FUNDATA

HALCHIU 19.14 13.96 13,58 5.61 0.98 1,39 0.26 0.34 0,22 0.19 0.10 0,24

HARMAN 0.72 0.20 0,04 1.26 3.01 3,24 0.16 0.18 0,21 0.30 0.18 0,29

HARSENI 0.04 15.61 4.03 2,81

HOGHIZ 0.04 0.16 0,10 2.12 3.13 5,70 19.36 17.63 16,74 0.24 0.08 0,70

HOLBAV 0.07 3.96 1,77 0.07

HOMOROD 12.31 11.83 12,65 0.04 0.38 0,38 7.03 6.50 5,54 1.40 0.75 0,24

JIBERT 0.04 0.16 0,94 0.04 0.12 0,24 0.21 0.12 0,05 0.14 0.20 0,09

LISA 0.84 0.59 2,08 1.89

MAIERUS 0.24 1,35 2.47 12.74 23,99 0.22 0.16 0,11 0.04 0.16 0,07

MANDRA 0.07 0,04 0.09 0.03 0,08 0.03 5.38 0.75 0,38

MOIECIU

ORMENIS 0.13 0.73 0,57 4.72 5.82 15,56 23.15 32.19 29,82 0.30

PARAU 0.05 0.32 0.09 0,17 0.27 0.80 0,90

POIANA MARULUI 0.84 2.00 1,72 0.02 0,03

PREJMER 0.35 0.36 0,31 0.05 0.79 1,36 0.08 0.01 0,05 0.13 0.13 0,19

RACOS 0.31 0,25 8.51 20.99 22,82 19.13 17.65 17,11 0.07 0.13 0,22

RECEA 0.12 1.30 0,70 0.03 0.03 11.47 2.85 1,74

SAMBATA DE SUS 0,33

SANPETRU 0.21 0.06 0,33 1.51 1.07 0,89 0.33 0.29 0,35 0.54 0.26 0,31

SERCAIA 0.07 7.25 6,88 0.15 0.07 0.40 0.30 0,26 2.64 2.36 2,94

SINCA 0.03 0.23 0,56 2.24 5.50 5,48

SINCA NOUA 0.13 0,73 0.06 0,06

SOARS 0.05 2.25 1,06 0,06 0.31 0.10 0,06 0.05 0.16

TARLUNGENI 27.98 31.15 25,80 2.01 3.60 7,71 0.17 0.22 0,15 0.17 0.20 0,08

TELIU 0.03 0.32 0,07 0.20 0.32 0,47 0.06 0.03 0,05 0.09 0.03 0,15

58/84


Localităţi Alte religii(%)

Fara religie si Atei(%)

1992 2002 2011* 1992 2002 2011*

Judet Brasov 3.53 2.70 2,81 0.20 0.14 0,38

A. MUNICIPII SI ORASE 3.16 2.69 2,85 0.22 0.15 0,44

MUNICIPIUL BRASOV 3.11 2.69 2,83 0.28 0.18 0,58

MUNICIPIUL CODLEA 5.26 4.69 5,14 0.07 0.09 0,20

MUNICIPIUL FAGARAS 3.51 2.43 2,78 0.15 0.07 0,20

MUNICIPIUL SACELE 3.00 3.12 3,18 0.19 0.18 0,26

ORAS GHIMBAV 4.20 3.40 3,95 0.15 0.06 0,22

ORAS PREDEAL 1.07 0.84 0,88 0.14 0.30 0,14

ORAS RASNOV 3.88 2.44 2,67 0.04 0.02 0,16

ORAS RUPEA 3.40 2.12 2,06 0.03 0.16 0,14

ORAS VICTORIA 2.78 2.31 2,33 0.07 0.04 0,04

ORAS ZARNESTI 1.35 1.31 1,21 0.10 0.04 0,11

B. COMUNE - TOTAL 4.79 2.74 2,72 0.13 0.13 0,22

APATA 6.59 3.74 2,06 0.18 2.44 1,01

AUGUSTIN 6.78 9,59 0.00 0,06

BECLEAN 0.91 0.52 1,49 0.06

BOD 5.73 2.37 2,79 0.15 0.13 0,21

BRAN 3.41 3.21 2,99 0,04

BUDILA 3.21 1.72 3,41 0.03 0,15

BUNESTI 9.10 4.36 3,80 0.04 0,13

CATA 2.25 1.67 1,42 0.04 0,25

CINCU 13.34 2.89 6,45 0.05

COMANA 0.92 1.18 1,06 0.04 0,12

CRISTIAN 8.55 4.97 4,13 0.08 0.05 0,33

CRIZBAV 1.73 1,06 0,68

DRAGUS 0,17 0,09

DUMBRAVITA 4.51 4.05 4,59 0.02 0,27

FELDIOARA 3.19 2.10 2,34 0.06 0.03 0,11

FUNDATA 0,12

HALCHIU 6.07 3.77 2,99 0.09 0.05 0,12

HARMAN 6.24 4.16 4,32 0.28 0.09 0,77

HARSENI 4.36 4.65 4,78

HOGHIZ 0.85 1.39 2,16 0.14 0.02

HOLBAV 4.85 5,06

HOMOROD 4.40 4.83 4,83 0.08 0,47

JIBERT 11.49 3.43 2,35 0,14

LISA 1.42 2.00 1,78 0.05 0.06

MAIERUS 14.35 5.66 2,91 0.40 0.20 0,28

MANDRA 2.18 2.99 2,02 0.09 0.27 0,19

MOIECIU 0.41 0.48 0,42

ORMENIS 3.92 2.13 2,74 0.56 0.52 0,52

PARAU 0.45 1.70 1,40

POIANA MARULUI 0.48 0.52 0,13 0,28

PREJMER 3.39 2.43 2,20 0.01 0,06

RACOS 1.84 0.63 0,73 0.97 0,06

TICUSU 0.23 0,11 6.24 4,57 0.12 0.92 0,46 2.22 0.12

UCEA 0.81 0.90 1,28 0.05 0,05

UNGRA 1.08 0,05 0.25 0.20 0,21 0.55 0.29 0,05

VAMA BUZAULUI 0.03 0,03

VISTEA 0.08 0.14 0.03 0.05 0.69 0.09 0,26

VOILA 0.68 0,04 0.02 0,08 0.02 0.03 0,08 0.48 0.19 0,08

VULCAN 0.17 0.12 0,72 1.75 2.67 3,48 0.07 0.07 0.26 0,29

59/84

RECEA 2.85 3.79 3,54 0.03 0.06 0,20

SAMBATA DE SUS 1.46 1,19

SANPETRU 11.18 5.80 4,19 0.48 0.20 0,42

SERCAIA 15.27 3.34 3,61 0.15 0.30 0,18

SINCA 0.89 1.95 1,63

SINCA NOUA 0.38 0,85 0,30

SOARS 10.15 2.88 3,83 0,29

TARLUNGENI 10.62 1.61 2,14 0.03 0.01 0,14

TELIU 0.46 1.00 0,90 0.06 0.35 0,40

TICUSU 25.82 6.12 5,59 0,23

UCEA 0.68 0.47 0,24 0,05

UNGRA 5.84 0.20 1,39 0.05

VAMA BUZAULUI 4.14 2.65 1,96 1.87 1.01 1,01

VISTEA 1.56 1.83 2,65 0.03

VOILA 4.26 3.44 3,72

VULCAN 6.27 6.35 6,06 0.05 0,27


Populaţia stabilă după religie - judeţul Braşov - la recensământul din 2011

Evanghelică

2.02%

Reformată lutherană

2.23%

Romano-catolică

3.47%

Greco-catolică

0.66%

Atei

0.17%Other

6.07%

Uniteriană

0.99%

Alte religii

2.82%

Penticostală

2.09%

Ortodoxă

85.56%

Populaţia stabilă după religie - judeţul Braşov- la recensământul din 2002

Evanghelică

2.14%

Reformată lutherană

2.46%

Romano-catolică

3.93%Greco-catolică

0.77%

Fără religie şi Atei

0.14%Other

5.38%Uniteriană

1.09%

Alte religii

2.70%

Penticostală

1.45%

Ortodoxă

85.31%

60/84

Populaţia stabilă după religie - judeţul Braşov - la recensământul din 1992

Evanghelică

lutherană

1.79%

Reformată

2.93%

Romano-catolică

4.61% Greco-catolică

1.13%

Fărp religie şi Atei

0.20%Other

5.71%

Unitariană

1.22%

Alte religii

3.53%

Penticostală

0.76%

Ortodoxă

83.82%

61/84

17. Populatia dupa starea civila %

1992 2011

Populatia stabila dupa stare civila

Necăsătorit(ă)

Căsătorit(ă)

Văd

uv(ă)

Divorţat(ă)

Ned

eclarată

Nec

asat

ori

t(a)

Cas

ator

it(a

)

Div

ort

at(a

)

Vad

uv(

a)

Info

rmat

ie

ned

isp

on

ibila

un

iun

e co

nse

nsu

ala

Din care :

total 42,24 48,50 3,03 5,63 0,60 39,19 47,59 8,26 4,94 0,02 3,91

JUDETUL BRASOV Masculi

n 46,18 48,94 2,19 2,02 0,67 44,35 48,67 2,99 3,96 0,02 4,02

Feminin 38,38 48,07 3,86 9,16 0,53 34,29 46,56 13,26 5,87 0,02 3,81

total 42,37 48,78 3,42 4,81 0,62 37,47 48,86 7,98 5,67 0,02 3,33

URBAN Masculi

n 46,02 49,25 2,33 1,72 0,68 42,28 50,45 2,91 4,34 0,02 3,46

Feminin 38,81 48,32 4,48 7,84 0,56 33,01 47,39 12,67 6,91 0,02 3,21

total 41,18 49,65 3,76 4,80 0,61 35,97 49,77 8,15 6,10 0,02 3,26

MUNICIPIUL BRASOV

Masculin

44,89 50,23 2,50 1,72 0,66 40,51 51,92 3,08 4,48 0,02 3,42

Feminin 37,54 49,09 5,00 7,82 0,56 31,84 47,81 12,76 7,57 0,02 3,12

total 48,35 45,41 2,22 3,41 0,62 41,16 47,71 6,62 4,50 0,01 2,93

MUNICIPIUL CODLEA

Masculin

51,15 45,45 1,41 1,28 0,71 46,46 47,68 2,19 3,65 0,02 2,92

Feminin 45,58 45,36 3,02 5,52 0,52 35,82 47,74 11,09 5,34 0,01 2,94

total 42,48 49,02 2,96 4,81 0,73 37,58 48,42 8,51 5,49 0,01 3,36

MUNICIPIUL FAGARAS

Masculin

45,93 49,54 2,15 1,62 0,76 42,60 50,03 2,96 4,39 0,01 3,55

Feminin 39,14 48,52 3,75 7,89 0,70 33,07 46,97 13,49 6,47 0,01 3,19

total 45,10 46,25 2,11 5,52 1,02 43,26 45,71 7,05 3,95 0,02 3,58

MUNICIPIUL SACELE Masculi

n 48,95 46,38 1,46 2,07 1,14 48,13 46,19 2,51 3,16 0,01 3,65

Feminin 41,32 46,13 2,75 8,90 0,90 38,56 45,26 11,43 4,72 0,03 3,52

total 46,34 46,65 2,29 3,94 0,78 35,93 52,87 6,85 4,34 2,47

GHIMBAV Masculi

n 48,57 47,35 1,68 1,30 1,11 40,28 54,26 2,05 3,41 2,53

Feminin 44,21 45,99 2,87 6,46 0,47 31,80 51,56 11,42 5,23 2,41

total 42,21 47,38 4,00 6,14 0,27 39,31 46,18 8,94 5,51 0,06 3,91

ORAS PREDEAL Masculi

n 45,13 49,67 2,53 2,44 0,23 44,02 48,01 2,67 5,26 0,04 4,07

Feminin 39,56 45,31 5,33 9,49 0,31 34,95 44,50 14,72 5,74 0,08 3,76

total 45,33 46,76 2,89 4,82 0,20 38,88 48,74 7,32 5,05 0,02 3,21

ORAS RASNOV Masculi

n 48,67 47,20 2,25 1,63 0,26 44,01 49,21 2,30 4,45 0,03 3,26

Feminin 42,11 46,33 3,52 7,90 0,14 33,90 48,28 12,18 5,64 0,01 3,16

total 45,48 45,54 1,96 6,17 0,85 44,18 42,68 9,17 3,97 6,07

ORAS RUPEA Masculi

n 49,36 46,06 1,51 2,08 0,99 48,93 43,91 3,40 3,75 6,32

Feminin 41,71 45,04 2,40 10,13 0,72 39,80 41,55 14,49 4,16 5,84

62/84

1992 2011


Necăsătorit(ă)

Căsătorit(ă)

Văd

uv(ă)

Divorţat(ă)

Ned

eclarată

Nec

asat

ori

t(a)

Cas

ator

it(a

)

Div

ort

at(a

)

Vad

uv(

a)

Info

rmat

ie

ned

isp

on

ibila

un

iun

e co

nse

nsu

ala

Din care :

total 44,93 47,00 3,20 4,29 0,58 39,11 44,99 8,85 7,00 0,04 3,01

ORAS VICTORIA Masculi

n 49,82 45,85 2,11 1,59 0,64 45,97 44,92 3,43 5,64 0,06 3,07

Feminin 39,96 48,17 4,31 7,05 0,51 32,53 45,06 14,07 8,31 0,03 2,95

total 43,88 47,21 3,42 5,13 0,36 39,53 47,30 7,79 5,36 0,02 3,67

ORAS ZARNESTI Masculi

n 47,68 47,25 2,77 1,84 0,46 45,11 47,59 2,62 4,66 0,02 3,70

Feminin 40,13 47,17 4,05 8,37 0,27 34,05 47,01 12,87 6,05 0,02 3,64

total 42,01 47,34 1,74 8,38 0,52 43,67 44,27 9,01 3,04 0,01 5,44

RURAL Masculi

n 46,90 47,69 1,73 3,04 0,63 49,54 44,23 3,19 3,03 0,01 5,42

Feminin 37,21 47,00 1,75 13,63 0,41 37,74 44,32 14,88 3,05 0,01 5,46

total 45,68 46,30 1,13 6,34 0,55 51,03 40,01 7,67 1,29 4,99

APATA Masculi

n 50,93 44,66 1,14 2,56 0,71 56,18 39,70 3,11 1,01 5,01

Feminin 40,19 48,02 1,12 10,29 0,37 45,92 40,33 12,19 1,57 4,96

total 63,06 30,43 4,52 1,94 0,05 10,65

AUGUSTIN Masculi

n 66,88 30,02 1,28 1,71 0,11 10,58

Feminin 59,20 30,84 7,79 2,16 10,71

total 31,29 50,91 0,85 16,33 0,63 36,58 45,13 15,12 3,18 4,05

BECLEAN Masculi

n 37,91 54,68 1,34 5,22 0,85 42,39 47,80 6,09 3,72 4,17

Feminin 25,45 47,59 0,43 26,10 0,43 31,10 42,60 23,64 2,66 3,94

total 42,25 47,74 1,71 6,95 1,34 38,66 48,37 8,71 4,23 0,03 4,86

BOD Masculi

n 46,99 46,89 1,86 2,59 1,66 44,26 48,84 2,87 4,03 4,88

Feminin 37,38 48,61 1,56 11,44 1,01 33,12 47,91 14,49 4,43 0,05 4,83

total 36,49 52,86 1,95 7,84 0,86 32,68 52,83 10,58 3,92 1,31

BRAN Masculi

n 42,17 52,66 1,50 2,59 1,08 38,37 53,63 4,00 4,00 1,33

Feminin 30,76 53,07 2,40 13,14 0,64 27,17 52,05 16,95 3,84 1,29

total 52,69 38,50 1,47 6,13 1,21 60,92 31,98 4,67 2,43 12,39

BUDILA Masculi

n 56,41 37,89 1,49 2,53 1,68 64,87 30,80 1,94 2,40 11,99

Feminin 48,87 39,12 1,46 9,81 0,73 56,71 33,23 7,59 2,47 12,82

total 47,60 45,43 0,80 6,08 0,09 57,91 33,73 6,62 1,74 13,92

BUNESTI Masculi

n 51,92 44,34 1,13 2,44 0,17 63,54 32,84 1,89 1,73 13,50

Feminin 43,12 46,56 0,45 9,87 0,00 51,93 34,68 11,65 1,75 14,36

total 44,84 44,92 1,08 8,47 0,68 50,59 38,37 9,42 1,62 9,09

CATA Masculi

n 49,59 45,82 0,74 3,20 0,66 55,53 38,26 4,36 1,86 9,04

63/84

1992 2011


Necăsătorit(ă)

Căsătorit(ă)

Văd

uv(ă)

Divorţat(ă)

Ned

eclarată

Nec

asat

ori

t(a)

Cas

ator

it(a

)

Div

ort

at(a

)

Vad

uv(

a)

Info

rmat

ie

ned

isp

on

ibila

un

iun

e co

nse

nsu

ala

Din care :

Feminin 40,28 44,06 1,42 13,53 0,71 45,59 38,48 14,54 1,39 9,15

total 44,05 42,77 1,98 10,77 0,43 50,47 37,11 9,20 3,15 0,06 11,47

CINCU Masculi

n 48,98 45,23 1,25 3,98 0,57 56,35 37,23 2,82 3,47 0,13 11,68

Feminin 39,66 40,57 2,64 16,84 0,30 44,80 37,00 15,35 2,85 11,26

total 39,37 49,94 1,34 9,16 0,19 50,75 36,60 9,89 2,76 7,86

COMANA Masculi

n 44,54 50,46 1,23 3,62 0,15 56,85 36,60 3,68 2,87 7,88

Feminin 34,27 49,43 1,44 14,63 0,23 44,68 36,61 16,07 2,64 7,85

total 39,08 49,47 3,06 7,41 0,98 35,92 50,51 8,46 5,08 0,02 3,56

CRISTIAN Masculi

n 43,01 50,74 2,52 2,52 1,21 40,21 52,05 3,73 4,01 3,68

Feminin 35,38 48,27 3,56 12,02 0,77 31,91 49,07 12,89 6,08 0,04 3,45

total 53,42 39,08 5,64 1,87 6,75

CRIZBAV Masculi

n 58,47 38,46 1,65 1,42 6,70

Feminin 48,28 39,71 9,69 2,32 6,81

total 36,06 47,85 12,91 3,18 1,38

DRAGUS Masculi

n 44,91 46,58 4,17 4,34 1,34

Feminin 26,64 49,20 22,20 1,95 1,42

total 42,40 47,42 2,13 7,35 0,69 40,51 48,16 8,26 3,07 3,72

DUMBRAVITA Masculi

n 46,68 48,34 2,28 1,75 0,94 45,76 48,06 2,56 3,62 3,67

Feminin 38,19 46,52 1,98 12,86 0,44 35,10 48,27 14,13 2,50 3,77

total 46,05 45,78 1,80 5,16 1,21 44,80 43,73 7,57 3,88 0,02 5,56

FELDIOARA Masculi

n 49,60 45,32 1,89 1,73 1,46 50,80 42,90 3,10 3,20 5,47

Feminin 42,47 46,24 1,72 8,62 0,95 38,61 44,58 12,19 4,59 0,03 5,65

total 34,06 52,27 3,70 9,59 0,38 29,58 52,11 13,85 4,46 1,64

FUNDATA Masculi

n 40,64 52,30 3,68 3,22 0,15 38,32 51,93 5,44 4,31 1,59

Feminin 27,68 52,23 3,72 15,77 0,60 20,19 52,31 22,87 4,62 1,70

total 43,23 46,68 1,87 7,44 0,77 41,20 46,89 8,23 3,65 0,02 6,21

HALCHIU Masculi

n 47,87 46,94 1,57 2,61 1,00 47,50 46,56 2,41 3,49 0,05 6,18

Feminin 38,75 46,43 2,15 12,12 0,55 34,84 47,24 14,11 3,81 6,24

total 44,07 47,94 2,15 5,49 0,35 37,28 52,20 7,59 2,92 2,81

HARMAN Masculi

n 43,89 51,25 2,10 2,30 0,45 42,12 52,85 2,21 2,82 2,85

Feminin 44,22 45,05 2,19 8,27 0,26 32,58 51,57 12,82 3,03 2,78

total 35,44 51,82 1,30 11,21 0,23 34,52 49,69 12,79 3,00 3,14

HARSENI Masculi

n 41,53 51,74 2,04 4,39 0,30 42,11 50,14 4,30 3,45 3,08

Feminin 29,20 51,90 0,54 18,20 0,15 26,65 49,22 21,61 2,52 3,20

total 43,66 47,50 1,50 7,02 0,32 48,66 40,68 8,00 2,67 7,48

64/84

1992 2011


Necăsătorit(ă)

Căsătorit(ă)

Văd

uv(ă)

Divorţat(ă)

Ned

eclarată

Nec

asat

ori

t(a)

Cas

ator

it(a

)

Div

ort

at(a

)

Vad

uv(

a)

Info

rmat

ie

ned

isp

on

ibila

un

iun

e co

nse

nsu

ala

Din care :

HOGHIZ Masculi

n 48,08 47,13 1,54 2,77 0,47 53,96 41,01 2,96 2,08 7,51

Feminin 39,25 47,87 1,46 11,26 0,16 43,40 40,35 13,00 3,25 7,45

total 49,58 40,64 7,49 2,22 0,08 3,06

HOLVAV Masculi

n 55,44 39,79 2,53 2,24 2,98

Feminin 43,42 41,54 12,70 2,19 0,16 3,13

total 46,32 44,96 1,44 6,91 0,36 48,76 38,66 9,64 2,94 9,05

HOMOROD Masculi

n 50,00 45,07 1,64 2,96 0,33 55,73 38,50 3,07 2,71 9,02

Feminin 42,83 44,86 1,25 10,67 0,39 41,73 38,82 16,27 3,18 9,09

total 42,48 46,00 1,32 10,10 0,11 51,02 36,09 10,58 2,31 9,69

JIBERT Masculi

n 49,55 45,11 1,46 3,68 0,21 59,24 34,61 3,56 2,60 9,45

Feminin 35,04 46,93 1,17 16,86 0,00 42,39 37,65 17,96 2,01 9,94

total 37,18 49,61 1,10 11,96 0,16 38,19 45,58 13,53 2,69 4,93

LISA Masculi

n 42,83 50,42 1,37 5,17 0,21 47,15 46,36 3,42 3,08 4,90

Feminin 31,60 48,80 0,83 18,67 0,10 29,10 44,80 23,79 2,31 4,97

total 44,83 47,03 1,14 6,78 0,22 50,65 40,89 6,20 2,26 8,08

MAIERUS Masculi

n 50,04 46,53 0,88 2,46 0,09 55,32 40,38 2,36 1,95 7,94

Feminin 39,58 47,53 1,41 11,13 0,35 45,82 41,42 10,18 2,58 8,23

total 33,72 51,80 1,30 12,34 0,85 34,00 47,72 14,59 3,66 0,04 4,63

MANDRA Masculi

n 38,70 53,98 1,31 4,76 1,25 40,38 49,70 5,92 3,99 4,73

Feminin 29,06 49,77 1,29 19,42 0,47 27,87 45,82 22,91 3,33 0,07 4,54

total 42,41 47,46 2,01 7,97 0,15 35,45 52,31 9,40 2,84 0,98

MOIECIU Masculi

n 47,45 46,99 2,01 3,32 0,23 42,07 51,59 3,51 2,82 0,97

Feminin 37,34 47,93 2,02 12,64 0,08 28,64 53,05 15,46 2,86 0,99

total 42,02 48,12 1,25 7,82 0,79 44,74 45,50 8,25 1,52 7,19

ORMENIS Masculi

n 47,07 48,42 0,94 2,56 1,01 50,30 44,54 3,77 1,39 7,04

Feminin 37,15 47,83 1,55 12,88 0,58 38,95 46,49 12,91 1,65 7,33

total 33,62 51,38 1,67 12,79 0,54 42,69 41,41 13,02 2,88 5,34

PARAU Masculi

n 39,11 53,54 2,42 4,38 0,56 47,91 42,25 6,10 3,74 5,35

Feminin 28,45 49,34 0,97 20,72 0,53 37,49 40,58 19,91 2,02 5,32

total 46,15 43,78 2,53 7,41 0,13 40,90 47,30 7,90 3,89 1,57

POIANA MARULUI Masculi

n 52,23 42,80 2,43 2,36 0,19 48,08 44,93 2,92 4,07 1,49

Feminin 39,80 44,81 2,62 12,69 0,08 32,93 49,94 13,44 3,69 1,66

total 43,62 47,83 2,12 6,23 0,20 39,19 48,42 8,69 3,67 0,04 3,19

PREJMER Masculi

n 47,12 49,11 1,80 1,85 0,12 45,18 48,73 3,05 3,00 0,05 3,22

65/84

1992 2011


Necăsătorit(ă)

Căsătorit(ă)

Văd

uv(ă)

Divorţat(ă)

Ned

eclarată

Nec

asat

ori

t(a)

Cas

ator

it(a

)

Div

ort

at(a

)

Vad

uv(

a)

Info

rmat

ie

ned

isp

on

ibila

un

iun

e co

nse

nsu

ala

Din care :

Feminin 40,35 46,62 2,42 10,33 0,28 33,31 48,12 14,22 4,33 0,02 3,16

total 42,56 45,33 2,57 9,15 0,40 47,39 42,06 7,94 2,61 6,06

RACOS Masculi

n 47,49 45,48 2,61 4,01 0,40 51,95 42,00 3,36 2,70 6,05

Feminin 37,64 45,17 2,53 14,26 0,40 42,83 42,11 12,54 2,52 6,06

total 33,40 51,83 1,31 13,10 0,35 37,91 45,96 13,47 2,66 5,58

RECEA Masculi

n 39,74 53,10 1,42 5,20 0,53 45,20 46,68 5,24 2,88 5,56

Feminin 27,25 50,60 1,20 20,77 0,17 30,57 45,24 21,75 2,45 5,60

total 36,94 47,75 11,39 3,92 2,15

SAMBATA DE SUS Masculi

n 43,98 47,58 3,23 5,22 2,11

Feminin 29,64 47,94 19,85 2,58 2,19

total 38,80 49,98 2,81 7,68 0,73 35,48 51,98 7,78 4,73 0,02 2,99

SANPETRU Masculi

n 43,33 50,99 2,16 2,72 0,80 39,87 52,72 2,89 4,52 3,02

Feminin 34,48 49,02 3,43 12,42 0,65 31,18 51,25 12,59 4,94 0,04 2,96

total 40,84 46,67 1,61 10,29 0,59 49,36 38,70 8,40 3,54 7,80

SERCAIA Masculi

n 46,34 47,39 1,79 3,96 0,52 53,99 38,96 2,61 4,45 7,76

Feminin 35,54 45,97 1,44 16,40 0,65 44,70 38,43 14,23 2,63 7,83

total 37,26 49,57 2,10 10,17 0,89 43,72 42,13 10,97 3,15 0,03 3,70

SINCA Masculi

n 42,63 51,23 2,07 3,18 0,89 50,26 42,74 3,29 3,64 0,06 3,70

Feminin 32,25 48,02 2,14 16,70 0,89 37,18 41,53 18,65 2,65 3,71

total 36,98 49,82 9,70 3,49 2,49

SINCA NOUA Masculi

n 43,39 49,47 3,27 3,86 2,46

Feminin 30,42 50,18 16,29 3,11 2,51

total 43,23 45,23 1,28 9,74 0,51 54,30 33,68 9,63 2,39 9,91

SOARS Masculi

n 48,36 45,07 1,33 4,41 0,82 60,33 33,04 3,87 2,76 9,61

Feminin 38,11 45,39 1,23 15,06 0,20 47,88 34,35 15,76 2,00 10,24

total 45,51 44,21 1,50 8,00 0,78 47,58 42,06 7,84 2,51 0,01 5,79

TARLUNGENI Masculi

n 50,34 44,87 1,29 2,70 0,79 52,80 42,12 2,59 2,47 0,02 5,83

Feminin 40,83 43,56 1,71 13,13 0,77 42,42 41,99 13,03 2,56 5,76

total 43,44 46,46 1,98 7,95 0,17 49,40 40,92 7,17 2,50 7,43

TELIU Masculi

n 48,20 46,64 1,85 3,13 0,17 55,12 40,37 2,04 2,47 7,40

Feminin 38,77 46,28 2,10 12,68 0,17 43,64 41,48 12,34 2,54 7,46

total 39,60 45,33 1,87 13,20 0,00 52,53 36,89 7,38 3,19 8,15

TICUSU Masculi

n 46,60 45,67 2,81 4,92 0,00 58,21 35,61 2,99 3,20 7,89

Feminin 32,63 44,99 0,93 21,45 0,00 46,47 38,27 12,07 3,19 8,43

total 34,88 50,09 1,85 13,05 0,14 38,45 44,69 13,49 3,37 5,38

66/84

1992 2011


Necăsătorit(ă)

Căsătorit(ă)

Văd

uv(ă)

Divorţat(ă)

Ned

eclarată

Nec

asat

ori

t(a)

Cas

ator

it(a

)

Div

ort

at(a

)

Vad

uv(

a)

Info

rmat

ie

ned

isp

on

ibila

un

iun

e co

nse

nsu

ala

Din care :

UCEA Masculi

n 42,55 50,91 2,09 4,36 0,09 46,34 45,33 4,67 3,66 5,40

Feminin 27,36 49,29 1,60 21,57 0,18 30,64 44,06 22,21 3,08 5,35

total 43,23 47,96 0,65 8,15 0,00 49,15 40,33 9,18 1,33 10,16

UNGRA Masculi

n 46,58 49,28 0,52 3,62 0,00 55,32 39,72 3,44 1,52 10,03

Feminin 40,06 46,72 0,78 12,44 0,00 42,83 40,96 15,07 1,14 10,29

total 41,84 50,06 0,98 6,91 0,21 41,15 49,22 8,32 1,30 3,35

VAMA BUZAULUI Masculi

n 47,15 48,77 1,20 2,76 0,12 47,34 48,49 2,60 1,57 3,26

Feminin 36,25 51,42 0,76 11,26 0,31 34,61 50,00 14,37 1,02 3,45

total 37,24 49,87 1,29 11,23 0,37 40,33 41,56 14,91 3,21 4,44

VISTEA Masculi

n 44,25 50,23 1,60 3,56 0,36 49,35 43,00 3,87 3,77 4,47

Feminin 29,90 49,49 0,97 19,27 0,38 31,40 40,14 25,81 2,65 4,42

total 36,84 50,67 1,27 11,01 0,21 40,45 43,20 13,57 2,78 6,62

VOILA Masculi

n 43,48 50,90 1,46 3,83 0,33 47,20 44,24 5,15 3,41 6,67

Feminin 30,17 50,44 1,09 18,22 0,08 33,81 42,16 21,87 2,16 6,57

total 47,91 43,05 2,16 6,18 0,70 46,68 43,14 6,81 3,35 0,02 4,20

VULCAN Masculi

n 52,35 42,15 2,21 2,17 1,12 52,12 42,39 2,25 3,20 0,04 4,15

Feminin 43,28 43,99 2,11 10,36 0,26 41,10 43,90 11,50 3,51 4,26

67/84

42.24

39.19

48.5

5.63

8.26

3.034.94

0.6 0.02

47.59

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

1992 2011

Necasatorit(a) Casatorit(a) Divortat(a) Vaduv(a) Nedeclarata

18.Populatia dupa statutul educational %

1992* 2002 2011

Pondere in pop 12 ani si peste Pondere in pop 10 ani si peste Pondere in pop 10 ani si peste

Superior

Mediu

Scazut

Superior Medi

u

Scazut

Superior

Mediu

Scazut

din

care:

-fara sc. absolvita

din care:

-fara sc. absolvita

din care:

-fara sc. absolvita

TOTAL JUDET 6,7 43,2 49,7 1,3 9,2 47,6 43,1 3,5 18,3 48,1 33,6 2,3

URBAN 8,3 48,2 43,2 0,6 11,5 52,2 36,3 2,4 22,2 51,7 26,1 1,5

MUNICIPIUL BRASOV 10,0 49,7 39,9 0,3 14,0 53,6 32,4 1,7 26,5 52,0 21,5 0,9

MUNICIPIUL CODLEA 3,4 40,6 55,7 0,9 5,1 46,7 48,1 4,2 13,2 48,4 38,4 2,7

MUNICIPIUL FAGARAS

8,3 49,3 41,8 0,7 10,1 51,1 38,7 2,5 17,9 52,2 29,9 2,4

MUNICIPIUL SACELE 3,4 43,4 52,7 1,8 5,5 47,9 46,6 4,7 14,4 48,2 37,3 3,4

ORAS GHIMBAV 2,3 43,0 54,5 0,5 4,8 51,8 43,4 2,1 17,2 51,6 31,2 1,1

ORAS PREDEAL 3,8 41,6 54,3 1,5 7,1 47,1 45,8 3,4 16,1 56,2 27,7 1,2

ORAS RASNOV 4,0 45,6 50,1 0,7 5,7 50,5 43,8 2,8 14,9 50,5 34,5 2,2

ORAS RUPEA 4,3 37,6 57,7 1,6 5,8 41,9 52,3 5,5 11,5 45,0 43,5 3,8

ORAS VICTORIA 6,0 49,7 44,0 0,5 7,5 54,3 38,2 2,7 13,7 57,7 28,6 1,3

ORAS ZARNESTI 2,5 46,4 50,6 2,7 3,7 51,8 44,4 5,3 10,1 53,8 36,1 3,4

RURAL 1,5 27,7 72,3 3,3 2,4 33,9 63,7 6,7 7,5 38,2 54,3 4,4

68/84

43.249.7

72.3

1.56.78.3

48.2

43.2

27.7

0.0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

1.0

Urban Judetul

Brasov

Rural

Superior Mediu Scazutleg 1 leg 21992

22.218.3

7.5

51.7

48.1

38.2

26.133.6

54.3

0.0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

1.0

Urban Judetul

Brasov

Rural

Superior Mediu Scazutleg 1 leg 22011

69/84

19.Populatia plecata pentru o perioada indelungata

TARA DE DESTINATIE TOTAL

G R U P A D E V A R S T A

Sub

15 ani

15-

19 ani

20-24

ani

25-29

ani

30-34

ani

35-39

ani

40-44

ani

45-49

ani

50-54

ani

55-59

ani

60-64

ani

65

ani si peste

BRASOV

26472

1681

688

3093

4712

4924

3227

2829

1752

1835

999

384

348

MASCULIN

12452

828

332

1424

2341

2543

1673

1295

701

647

381

158

129

FEMININ

14020

853

356

1669

2371

2381

1554

1534

1051

1188

618

226

219

Tara de destinatie

Italia

12775

873

335

1334

1830

2047

1531

1539

1135

1228

631

184

108

Spania

3688

286

105

420

726

771

459

354

198

207

97

43

22

Germania

2063

110

36

272

414

338

243

234

115

100

88

48

65

Franta

742

42

10

108

162

152

94

69

33

38

23

4

7

si Irlandei de Nord

1925

94

72

388

581

425

163

105

41

27

14

7

8

Ungaria

298

17

16

22

25

45

39

57

24

20

13

9

11

Grecia

298

26

6

38

56

62

51

25

9

13

7

*

4

Belgia

521

33

16

53

113

104

76

58

25

25

9

5

4

Austria

250

9

19

60

57

35

22

18

10

6

5

*

8

Portugalia 56

3

*

6

14

11

7

*

3

8

-

-

-

Statele Unite ale Ameicii

1240

41

19

71

183

373

168

128

46

56

41

48

66

Cipru

356

21

5

65

98

81

52

12

7

9

6

-

-

Irlanda

284

18

4

39

68

58

38

32

5

10

11

-

*

Olanda

163

4

3

24

51

40

17

9

5

4

4

*

*

Republica Ceha 34

-

-

4

13

6

4

*

-

3

3

-

-

Danemarca

156

4

5

38

46

33

12

8

4

4

-

*

*

Canada

474

34

11

12

36

83

100

77

34

29

12

22

24

Suedia

172

6

3

27

36

34

20

19

9

8

5

3

*

Elvetia

131

7

5

15

25

34

18

12

9

4

*

-

*

Norvegia

109

7

*

17

26

27

10

9

*

5

*

*

3

Alte tari

737

46

15

80

152

165

103

61

39

31

27

6

12

Informatie nedisponibila -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

70/84

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

Sub 15

ani

15-19

ani

20-24

ani

25-29

ani

30-34

ani

35-39

ani

40-44

ani

45-49

ani

50-54

ani

55-59

ani

60-64

ani

65 ani

şi

peste

Populaţia plecată pentru o perioadă îndelungată, pe grupe de vârstă şi sexe

Total Masculin Feminin

Ţările de destinaţie ale populaţiei plecate pentru o perioadă îndelungată, pe grupe de vârstă

0

1000

2000

Sub 15

ani

15-19

ani

20-24

ani

25-29

ani

30-34

ani

35-39

ani

40-44

ani

45-49

ani

50-54

ani

55-59

ani

60-64

ani

65 ani

şi

peste

Italia

Spania

Germania

Franţa

Regatul Unit al Mari Britani şi Irlandei de Nord

Ungaria

Grecia

Belgia

SUA

3. INFORMAŢII DESPRE TRAFICUL ŞI CONSUMUL ILICIT DE DROGURI LA

NIVELUL JUDEŢULUI BRASOV

71/84

Conform ultimelor studii efectuate de Agenţia Naţională Antidrog, prevalenţa de-a lungul

vieţii pentru orice tip de drog în populaţia generală este de 4,3%, în timp ce, în rândul populaţiei de

elevi de 16 ani, acest tip de prevalenţă se situează la 10%, ceea ce relevă creşteri semnificative ale

consumului de droguri, la nivelul întregii populaţii, cu precădere în rândul celei tinere.

În perioada analizată, la nivelul judeţului Brasov se constată o creştere a traficului şi

consumului ilicit de droguri, în special în categoria produselor şi substanţelor „etnobotanice”,

produse care sunt mai accesibile pe piaţă datorită preţului mai mic în comparaţie cu alte tipuri de

droguri. Din celelalte categorii, tinerii consumă preponderent cannabis, haşiş, comprimate de ecstasy

şi ocazional cocaină. Internetul a apărut ca o piaţă nouă pentru substanţele psihoactive, punând la

dispoziţia vânzătorilor cu amănuntul posibilitatea de a oferi spre vânzare alternative la drogurile

controlate adresate publicului larg. Piaţa on-line are implicaţii pentru răspândirea potenţială a noilor

substanţe psihoactive, iar monitorizare ei este un element din ce în ce mai important de identificare a

noilor tendinţe ale drogurilor.

Din examinarea cauzelor, condiţiilor şi împrejurărilor care au generat, favorizat sau înlesnit

traficul, deţinerea şi consumul de droguri în judeţul Brasov, se pot concluziona următoarele:

situarea ţării noastre pe ruta Balcanică a traficului internaţional de droguri;

situarea judetului Brasov in centrul tarii;

traficul ridicat de turisti pe toata perioada anului;

libertatea de mişcare în străinătate a persoanelor predispuse la săvârşirea unor astfel de

infracţiuni, ocazie cu care aceştia stabilesc legături infracţionale cu cetăţenii străini,

preocupaţi în constituirea unor adevărate filiere de distribuţie a drogurilor;

tendinţa tot mai mare a unor infractori de o obţine sume importante de bani într-un timp

cât mai scurt;

predispoziţia unui număr tot mai mare de tineri care din dorinţa de a epata recurg la

consumul de droguri în aşa zisele găşti de cartier ori grupuri constituite pe baza

apartenenţei la diferitele genuri de muzică;

existenţa unui număr mare de firme de curierat care facilitează transportul internaţional de

colete din străinătate;

existenţa culturilor ilicite sau a florei spontane de canabis, care facilitează procurarea cu

uşurinţă a acestui tip de drog, consumat îndeosebi de cei care nu dispun de sume necesare

achiziţionării de droguri scumpe.

Locurile şi mediile unde se constată că există fenomenul de trafic şi consum de droguri sunt:

mediul persoanelor din lumea interlopă din judeţ, al infractorilor care frecventează

străinătatea, tinerilor nesupravegheaţi, al conducătorilor auto care fac transport de

persoane şi colete pe diferite rute din străinătate, mediul prostituatelor, etc.;

mediul turistic care se dezvolta semnificativ de la an la an;

cluburile de noapte, discoteci, baruri, săli ori cluburi de agrement, licee, locuri de cazare

în comun, etc.

Principalele tendinţe privind evoluţia fenomenului criminalităţii în domeniul drogurilor sunt:

amplificarea şi diversificarea fenomenului infracţional ;

modificarea continuă a rutelor utilizate şi a tipurilor de droguri traficate, în funcţie de

cerinţele pieţei ilicite;

amplificarea şi diversificare criminalităţii asociate consumului de droguri;

diversificarea modalităţilor de spălare a banilor rezultaţi din operaţiuni ilicite de droguri

prin racolarea de noi membrii din diferite domenii de activitate;

creşterea numărului de consumatori de droguri, în special a celor care preferă droguri din

categoria „ etnobotanice”.

La nivelul judeţului Brasov drogurile sunt comercializate, în funcţie de natura, calitatea şi

cantitatea substanţelor interzise, după cum urmează:

canabis şi haşiş – preţuri cuprinse între 50 – 80 lei gramul;

72/84

produse etnobotanice – preţuri cuprinse între 20 – 40 lei;

comprimate ecstasy ( amfetamine, MDMA, LSD ş.a.) – preţuri cuprinse între 60 – 80 lei

comprimatul;

cocaina – preţuri cuprinse între 70 – 100 euro gramul.

Din analiza stării infracţionale pe raza de competenţă a Brigăzii de Combatere a

Criminalităţii Organizate Brasov – Serviciul Antidrog, pentru anul 2013 si 2014, rezultă următoarele

tendinţe:

identificarea de noi substanţe chimice psihoactive în produse, compuşi sau amestecuri

necunoscute, numărul produselor care conţin substanţe psihoactive multiple sunt în

creştere;

substanţele psihoactive noi reprezinta o amenintare reala; numeroşi consumatori nu ştiu ce

au consumat in fapt;

se constată o preocupare deosebită a traficanţilor spre substanţe neclasificate care nu sunt

supuse controlului, substanţe noi cu proprietăţi psihoactive denumite generic

„etnobotanice”;

piaţa canabisului este tot mai complexă şi diversificată, fiind drogul ilicit cel mai frecvent

consumat;

se constată o creştere a consumatorilor şi implicit a dealerilor.

La nivelul BCCO Brasov, activităţile efectuate de către Serviciul Antidrog în perioada

analizată s-au materializat în:

Persoane trimise in judecata in stare de arest preventiv

an 2013 2014- perioada de referinta

Persoane 38 persoane 27 persoane

Capturi de droguri

Astfel, anul 2013 au fost trimisi in judecata in stare de libertate 60 de persoane iar in anul

2014 pana la data de referinta au fost trimise in judecata 27 de persoane in stare de libertate.

Tipul

substantei

An de referinta Cantitatea capturata

Canabis 2013 5850 g

2014- perioada de referinta 4200 plante

Hasis 2013 302 g

2014- perioada de referinta 0

Ecstasy 2013 10.057 buc.

2014 -perioada de referinta 130 buc.

Ciuperci

halucinogene

2013 49 g.

2014 -perioada de referinta 0

DMT 2013 1973,8 g


Cocaina 2013 1,6 g


73/84

Totodata , in anul 2013 au fost cercetate 60 de persoane pentru trafic si consum ilicit de droguri ,

din care 38 de persoane au fost trimise in judecata in stare de arest preventiv, pe cand in anul 2014

( luna mai) au fost cercetate 27 de persoane dintre care 19 au fost trimise in judecata in stare de arest

preventiv.

4. PARTENERII CARE SE IMPLICĂ ÎN ACTIVITĂŢI DE REDUCERE A CERERII

ŞI OFERTEI DE DROGURI

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Brasov funcţionează în cadrul Centrului

Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Brasov. Centrele sunt structuri teritoriale ale

Agenţiei Naţionale Antidrog. Atribuţiile Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog sunt

prevăzute în Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 52/2012 pentru aprobarea

Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale Antidrog publicat în Monitorul

Oficial al României, partea I, nr. 146 din data de 5 martie 2012, art. 31, art. 32, art. 33.

La nivelul local, prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Brasov sunt

oferite comunităţii locale servicii de prevenire a consumului de droguri şi servicii de asistenţă

integrată în adicţii. Totodată Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog monitorizează şi

coordonează activităţile instituţiilor locale cu competenţe în domeniu, ale organizaţiilor

neguvernamentale şi ale altor parteneri sociali implicaţi în implementarea la nivel local a Planului de

acţiune.

Partenerii implicaţi în activităţile de reducere a cererii şi ofertei de droguri la nivel local sunt:

Instituţia Prefectului – Judeţul Brasov; Primaria Municipiului Brasov; Consiliul Judeţean Brasov;

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brasov; Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Brasov;

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Brasov; Serviciul de

Probaţiune – Tribunalul Brasov; Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Brasov; Gruparea Mobilă de

Jandarmi „Burebista” Brasov; Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane – Centrul

Regional Brasov; Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Brasov; Direcţia de Sănătate Publică

Brasov; Spitalul Judeţean de Urgenţă Brasov; Poliţia Locală Brasov; Penitenciarul Codlea-Brasov;

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Brasov; Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Brasov; Casa Corpului Didactic Brasov; Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Brasov; Centrul pentru Copilul Delicvent Ghimbav, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de

Muncă Brasov; Universitatea”Transilvania”; Universitatea „Spiru Haret” Brasov.

5. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR PRIORITARE LEGATE DE TRAFICUL ŞI

CONSUMUL DE DROGURI LA NIVELUL JUDEŢULUI BRASOV

scăderea vârstei de debut a consumului de droguri;

identificarea de noi substanţe chimice psihoactive în produse, compuşi sau amestecuri

necunoscute, numărul produselor care conţin substanţe psihoactive multiple sunt în

creştere;

se constată o preocupare deosebită a traficanţilor spre substanţe neclasificate care nu

sunt supuse controlului, substanţe noi cu proprietăţi psihoactive denumite generic

„etnobotanice”;

piaţa canabisului este tot mai complexă şi diversificată, fiind drogul ilicit cel mai

frecvent consumat;

se constată o uşoară creştere a numărului consumatorilor şi implicit a dealerilor;

deficit de medici (psihiatri, internişti, etc.) în reţeaua medicală judeţeană, dar şi de

psihologi specializaţi în tratamentul adicţiilor;

74/84

alocarea unui buget redus al autorităţilor publice locale pentru iniţierea şi

implementarea de proiecte specifice reducerii cererii de droguri (prevenire şi asistenţă

integrată);

numărul mic al ONG-urilor active în domeniul prevenirii consumului de tutun, alcool

şi droguri ceea ce face imposibilă accesarea de fonduri pentru implementarea

proiectelor în domeniu;

absenţa resurselor financiare necesare realizării de studii la nivel local pentru

cunoaşterea particularităţilor de consum la nivelul judeţului.

PARTEA III. PRIORITĂŢI, POLITICI ŞI CADRU JURIDIC

În cadrul Programului de Guvernare al României 2013-2016 (Capitolul 20 - Ordine şi

siguranţa cetăţeanului), se propune ca instituţiile publice din domeniul ordinii şi siguranţei publice să

acţioneze ferm atât pentru a contracara provocările ridicate de traficul şi consumul de droguri, cât şi

pentru a oferi o reacţie clară şi cuprinzătoare în direcţia unor politici multidisciplinare, coerente şi

coordonate, cu implicarea tuturor actorilor vizaţi. În acest sens, planul de acţiune aferent strategiei

judeţene detaliază şi stabileşte concret măsurile şi intervenţiile din domeniul reducerii cererii şi

ofertei drogurilor, pornind de la o abordare coerentă şi eficientă.

Strategia judeţeană antidrog Brasov 2014-2020 urmăreşte să:

- prevină consumul de droguri în rândul tinerilor din judeţul Brasov;

- reducă nivelul consumului şi dependenţei de droguri, precum şi consecinţele generate

de acestea la nivelul sănătăţii, ordinii şi siguranţei publice;

- monitorizeze si abordeze integrat problematica indusa de cresterea exponentiala a

turismului, concomitent cu intensificarea metodelor specifice de prevenire a

fenomenului de consum;

- contribuie la reducerea disponibilităţii drogurilor pe piaţă;

- asigure cadrul necesar dialogului şi cooperării între instituţiile implicate şi sectorul

neguvernamental;

- promoveze cunoaşterea fenomenului prin evaluarea sistematică a tendinţelor în

domeniul drogurilor, în vederea fundamentării răspunsului instituţiilor şi structurilor

societăţii civile.

Modificări legislative

Aderarea României la Uniunea Europeană a implicat armonizarea legislaţiei naţionale cu cea

a Uniunii Europene, adaptarea structurilor şi mecanismelor administraţiei publice naţionale în mod

corespunzător celor ale Uniunii Europene, dar şi dezvoltarea capacităţii administrative şi juridice de

implementare a acquis-ului european. România a adoptat gradual, alături de alte state şi în special

Statele Membre ale Uniunii Europene, un ansamblu de măsuri legislative destinate construcţiei şi

consolidării continue a cadrului legal şi instituţional naţional, în contextul eficientizării cooperării

internaţionale, în scopul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri. De asemenea,

ţara noastră a înregistrat progrese importante în lupta împotriva fenomenului drogurilor, având, în

prezent, reglementări naţionale conforme cu standardele europene şi internaţionale.

Acte normative de referinţă la nivel internaţional:

Principalele instrumente juridice internaţionale referitoare la traficul şi consumul de droguri,

ratificate de România, ori care au incidenţă asupra fenomenului drogurilor, drepturilor omului,

precum şi actele juridice ale Uniunii Europene relevante sunt următoarele:

75/84

1.Convenţia de cooperare poliţienească pentru Europa de Sud-Est, adoptată la Viena în data de 5 mai

2006, ratificată prin Legea nr. 214/2007;

2.Convenţia cadru WHO pentru controlul tutunului, adoptată la Geneva la 21 mai 2003, ratificată prin

Legea nr. 332/2005;

3.Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, întocmită la Viena la 20

decembrie 1988, ratificată prin Legea nr. 118/1992;

4.Convenţia asupra substanţelor psihotrope, întocmită la Viena la 21 februarie 1971, ratificată prin

Legea nr. 118/1992;

5.Convenţia unică asupra stupefiantelor din 1961, astfel cum a fost modificată prin protocolul din

1972, ratificată prin Decretul nr. 626/1973;

6.Decizia 2005/387/JAI a Consiliului din 10 mai 2005 privind schimbul de informaţii, evaluarea

riscurilor şi controlul noilor substanţe psihoactive;

7.Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispoziţiilor minime

privind elementele constitutive ale infracţiunilor şi sancţiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit

de droguri;

8.Pactul European împotriva drogurilor sintetice, adoptat la 27-28.10.2011 de către Consiliul JAI;

9.Pactul European privind combaterea traficului internaţional de droguri - întreruperea rutelor

cocainei şi heroinei, aprobat în 3 iunie 2010 de către Consiliul JAI.

Acte normative naţionale în domeniu:

1.Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte

psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare;

2.Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale;

3.Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi

psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare;

4.Legea nr. 381/2004 privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi

consumului ilicit de droguri;

5.Legea nr. 64/2005 privind participarea României ca membru cu drepturi depline la Grupul de

cooperare pentru combaterea consumului şi traficului ilicit de droguri (Grupul Pompidou) din cadrul

Consiliului Europei;

6.Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu

modificările şi completările ulterioare;

7.Hotărârea Guvernului nr. 461/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale

Antidrog;

8.Hotărârea Guvernului nr. 1543/2009 privind aprobarea plăţii contribuţiei anuale pentru participarea

Inspectoratului General al Poliţiei Române, prin Agenţia Naţională Antidrog, la Fundaţia Europeană

Helpline (FESAT);

9.Hotărârea Guvernului nr. 1102/2008 privind aprobarea Programului naţional de asistenţă medicală,

psihologică şi socială a consumatorilor de droguri 2009-2012, cu completările ulterioare;

10.Hotărârea Guvernului nr. 1101/2008 privind aprobarea Programului de interes naţional de

prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri 2009-2012;

11.Hotărârea Guvernului nr. 1915/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor

stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare;

12.Hotărârea Guvernului nr. 860/2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor

Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi

completările ulterioare;

13.Hotărârea Guvernului nr. 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă

socială şi a structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a

00104126.htm

00087851.htm

00014776.htm

00014776.htm

00032770.htm

12005522.htm

00143835.htm

00144842.htm

00087899.htm

00077422.htm

00081962.htm

00040402.htm

00140149.htm

00127948.htm

00115045.htm

00115015.htm

00099368.htm

00087899.htm

00085588.htm

00040402.htm

00083993.htm

76/84

instituţiilor de asistenţă socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale.

Alte instrumente legislative naţionale în domeniu:

1.Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru

activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare;

2.Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu modificările şi

completările ulterioare;

3.Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu


4.Legea voluntariatului nr. 195/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

5.Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată prin Legea nr.515/2003, cu


6.Ordonanţa Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare

socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate, aprobată

prin Legea nr. 129/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

7.Hotărârea Guvernului nr. 220/2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management integrat al

frontierei de stat a României în perioada 2011-2012;

8.Hotărârea Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programele naţionale de sănătate pentru anii

2013 şi 2014;

9.Ordinul ministrului sănătăţii nr. 121/2011 al pentru constituirea echipelor mixte ce vor efectua

controale, conform competenţelor legale, în locurile şi/sau în mediile în care se produc, se

comercializează, se utilizează sau se consumă substanţe şi/sau produse noi cu efecte psihoactive,

dăunătoare sănătăţii, altele decât cele reglementate;

10.Ordinul comun al ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii nr. 429/C/125/2012 privind

asigurarea asistenţei medicale persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei

Naţionale a Penitenciarelor;

11.Ordinul ministrului sănătăţii nr. 422/2013 al pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a

programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2013 şi 2014;

12.Ordinul comun al ministrului sănătăţii publice, ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi

ministrului internelor şi reformei administrative nr. 1389/513/282/2008 privind aprobarea Criteriilor

şi metodologiei de autorizare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri şi a

Standardelor minime obligatorii de organizare şi funcţionare a centrelor de furnizare de servicii

pentru consumatorii de droguri;

13.Ordinul comun al ministrului sănătăţii publice şi ministrului internelor şi reformei administrative

nr. 770/192/2007 pentru aprobarea Metodologiei de completare a fişelor standard şi de transmitere a

datelor prevăzute în foaia individuală de urgenţă pentru consumul de droguri, în foaia individuală de

admitere la tratament pentru consumul de droguri, în fişa privind cazurile înregistrate de HVC şi

HVB în rândul consumatorilor de droguri injectabile şi în fişa standard de prevalenţa infecţiilor cu

HIV, HVB şi HVC în rândul consumatorilor de droguri injectabile;

14.Ordinul ministrului justiţiei nr. 1216/C/2006 privind modalitatea de derulare a programelor

integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru persoanele aflate în stare privativă de

libertate, consumatoare de droguri;

15.Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 383/2005 pentru aprobarea

standardelor generale de calitate privind serviciile sociale şi a modalităţii de evaluare a îndeplinirii

acestora de către furnizori;

16.Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi familiei şi ministrului justiţiei nr. 898/725/2002 şi

privind măsurile medicale şi educative aplicate toxicomanilor în penitenciare;

17.Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 187/2002 pentru definirea tipurilor de unităţi medicale

ce pot fi abilitate să asigure asistenţă medicală persoanelor dependente de droguri, precum şi a

00066727.htm

00088302.htm

00061014.htm

00055976.htm

00102115.htm

00066727.htm

00069495.htm

00045863.htm

00054317.htm

00139152.htm

00154922.htm

00138285.htm

00146312.htm

00146313.htm

00154926.htm

00117235.htm

00117240.htm

00117245.htm

00102854.htm

00102861.htm

00093276.htm

00085285.htm

00061596.htm

00061586.htm

00054484.htm

77/84

organizaţiilor neguvernamentale ce pot fi abilitate să desfăşoare activităţi de prevenire a transmiterii

microorganismelor patogene pe cale sanguină în rândul consumatorilor de droguri injectabile;

18.Dispoziţia directorului Agenţiei Naţionale Antidrog nr. 222/1/2011 de aprobare a Metodologiei de

lucru cu voluntarii în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog;

19.Decizia preşedintelui Agenţiei Naţionale Antidrog nr. 17/2006 pentru aprobarea Metodologiei de

elaborare, modificare şi implementare a planului individualizat de asistenţă a consumatorului de

droguri;

20.Decizia preşedintelui Agenţiei Naţionale Antidrog nr. 16/2006 pentru aprobarea Standardelor

minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul asistenţei consumatorului de droguri.

PARTEA IV. DEFINIREA PROBLEMEI. OBIECTIVE

La nivel judeţean, problema drogurilor, inclusiv alcoolul şi tutunul, continuă să reprezinte o

provocare cu implicaţii în domeniul social, al sănătăţii, dar şi în domeniul aplicării legii, iar tendinţele

recente, cum ar fi consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, continuă să genereze

preocupări la toate nivelurile. Dimensiunile fenomenului drogurilor cu implicaţii în toate sferele -

sănătate publică, siguranţa cetăţeanului şi securitate naţională - solicită cooperare interinstituţională şi

abordare multidisciplinară, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local.

În acest context, la nivelul factorilor de decizie locali se urmăreşte adaptarea continuă a

răspunsului la noile tendinţe ale consumului şi traficului de droguri, la condiţiile socio-economice

actuale, la realităţile concrete, identificându-se nevoile şi stabilindu-se posibilităţile de reacţie.

Strategia şi planul de acţiune asigură coordonarea şi utilizarea eficientă a resurselor, precum şi

unitatea răspunsurilor instituţionale. În acest demers, sprijinul societăţii civile şi al comunităţii locale

este deosebit de important.

Pornind de la o abordare integrată, echilibrată, fundamentată ştiinţific, strategia se adresează

şi noilor probleme, cum ar fi:

- extinderea rapidă a consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive;

- policonsumul de droguri, inclusiv consumul de combinaţii de droguri şi alcool;

- dinamica pieţelor drogurilor, generată inclusiv de utilizarea internetului ca mijloc de

distribuţie a drogurilor;

- abuzul de medicamente;

- necesitatea dezvoltării serviciilor de reducere a cererii.

Strategia judeţeană asigură cadrul implementări la nivel local a politicilor naţionale în

domeniu, prin definirea obiectivelor specifice şi acţiunilor integrate ale instituţiilor publice şi

societăţii civile la nivel local.

Abordarea integrată a reducerii cererii şi ofertei de droguri, concomitent cu dezvoltarea

coordonării şi cooperării la nivel local, informarea şi evaluarea în domeniu, vizează atingerea

următoarelor obiective:

OBIECTIVE GENERALE:

I. Reducerea cererii de droguri, prin consolidarea sistemului naţional integrat de prevenire

şi asistenţă, în concordanţă cu evidenţele ştiinţifice, ce cuprinde totalitatea programelor, proiectelor şi

intervenţiilor universale, selective şi indicate de prevenire implementate în şcoală, familie şi

comunitate, precum şi intervenţiile de identificare, atragere şi motivare a consumatorilor de droguri în

vederea furnizării de servicii de asistenţă specializată ce au ca finalitate integrarea socială.

II. Reducerea ofertei de droguri prin identificarea şi destructurarea reţelelor de trafic,

reducerea disponibilităţii drogurilor pe piaţă şi utilizarea eficientă a sistemului de aplicare a legii,

00097289.htm

00097287.htm

78/84

concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme instituţionale de monitorizare şi control, coordonate şi

adaptate nevoilor actuale şi situaţiei reale a fenomenului şi care să susţină în mod viabil măsurile de

luptă împotriva acestuia.

III. Coordonare prin asigurarea unui concept unitar de acţiune în domeniul problematicii

drogurilor, monitorizarea implementării politicilor naţionale în domeniul drogurilor, utilizarea

eficientă a resurselor şi maximizarea rezultatelor intervenţiilor realizate.

IV. Informare şi evaluare prin îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a problematicii

drogurilor la nivel local pornind de la evidenţe ştiinţifice, prin informare, monitorizare şi evaluare.

PARTEA V: PRINCIPII GENERALE

Strategia Judeţeană Antidrog pentru perioada 2014-2020 promovează principiile Strategiei

Naţionale Antidrog:

1. Principiul responsabilităţii sociale - responsabilitatea pentru răspunsul la fenomenul

drogurilor, de la nivel instituţional şi comunitar, aparţine entităţilor sociale implicate, în

limitele atribuţiilor şi sferei lor de acţiune.

2. Principiul participării sociale - implicarea comunităţii şi structurilor societăţii civile în

definirea şi implementarea politicilor în domeniul drogurilor.

3. Principiul coordonării - asigurarea legăturii dintre măsuri, intervenţii, factorii decizionali

şi sociali, pe baza consensului şi cu respectarea autonomiei structurale, în scopul atingerii

unui obiectiv comun.

4. Principiul respectării drepturilor omului - garantarea drepturilor şi libertăţilor

fundamentale în scopul evitării stigmatizării, discriminării, insecurităţii şi excluziunii

sociale.

5. Principiul interesului superior al copilului - va prevala în toate demersurile şi deciziile

care privesc copiii consumatori de droguri.

6. Principiul pragmatismului - adoptarea şi implementarea de măsuri şi intervenţii

fundamentate pe evidenţe ştiinţifice.

7. Principiul multidisciplinarităţii - consolidarea demersurilor şi intervenţiilor prin

îmbinarea diferitelor perspective disciplinare şi practici profesionale.

8. Principiul echilibrului - abordarea proporţională a intervenţiilor din domeniul reducerii

cererii şi a ofertei de droguri.

9. Principiul echităţii - garanţia accesului egal şi nediscriminat al tuturor cetăţenilor la

programe şi servicii în domeniul drogurilor.

10. Principiul continuităţii - consolidarea şi optimizarea rezultatelor obţinute din

implementarea documentelor de politici publice anterioare.

11. Principiul specificităţii - definirea şi implementarea politicilor de răspuns are în vedere

nevoile şi realităţile specifice fiecărei zone de intervenţie, precum şi implicarea

potenţialului local pentru atingerea obiectivelor propuse.

PARTEA VI. DIRECŢII DE ACŢIUNE

Strategia judeţeană antidrog abordează echilibrat şi integrat reducerea cererii şi ofertei de

droguri prin îmbunătăţirea activităţilor de prevenire şi dezvoltarea circuitului integrat de asistenţă a

consumatorilor de droguri respectiv diminuarea efectelor sociale ale infracţionalităţii la regimul

drogurilor şi precursorilor, concomitent cu dezvoltarea coordonării, a cercetării, informării, vizând

79/84

atingerea următoarelor obiective specifice, subsumate obiectivelor generale, pe următoarele direcţii

de acţiune.

VI.1 REDUCEREA CERERII DE DROGURI

A. Prevenirea consumului de droguri

A.1 Prevenirea în şcoală - Obiective specifice:

1. Creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea

neînceperii consumului de droguri, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a

timpului liber;

2. Creşterea nivelului de informare, sensibilizare şi conştientizare a populaţiei şcolare în

vederea evitării transformării consumului experimental şi ocazional în consum regulat, în cadrul

programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber.

A.2 Prevenirea în familie - Obiective specifice:

1. Creşterea nivelului de sensibilizare şi responsabilizare a familiilor în vederea oferirii de

modele pozitive copiilor, în cadrul programelor de informare, educare şi conştientizare cu privire la

efectele consumului de droguri;

2. Dezvoltarea rolului proactiv al familiilor în viaţa copiilor în vederea formării sau întăririi

abilităţilor pentru creşterea influenţei factorilor de protecţie.

A.3 Prevenirea în comunitate - Obiective specifice:

1. Reducerea influenţei factorilor de risc şi dezvoltarea influenţei factorilor de protecţie în

cadrul grupurilor vulnerabile, corelat cu nevoile şi particularităţile acestora;

2. Reducerea influenţei factorilor de risc şi dezvoltarea influenţei factorilor de protecţie la

categoriile profesionale ce sunt predispuse consumului de droguri, corelat cu nivelul de

responsabilitate socială şi particularităţile acestora;

3. Adoptarea unui stil de viaţă sănătos la nivelul populaţiei generale, ca alternativă la

consumul de droguri, în cadrul programelor de petrecere a timpului liber.

A.4. Campanii de reducere a cererii de droguri - Obiective specifice:

1. Creşterea nivelului de informare şi conştientizare a populaţiei generale şi a populaţiei la risc

asupra efectelor, riscurilor şi consecinţelor negative ale consumului de droguri în vederea neînceperii

sau întârzierii debutului consumului de droguri;

2. Creşterea nivelului de informare şi sensibilizare a populaţiei generale cu privire la aspectele

medicale, psihologice şi sociale ale consumului şi dependenţei de droguri în vederea diminuării

stigmatizării şi marginalizării sociale a consumatorilor de droguri;

3. Creşterea nivelului de implicare a mediilor de comunicare în masă în promovarea şi

susţinerea programelor de prevenire a consumului de droguri.

B. Asistenţa consumatorilor de droguri

B.1 Identificarea, atragerea şi motivarea consumatorilor de droguri în vederea

includerii în serviciile de asistenţă specializată - Obiective specifice:

1. Diversificarea serviciilor de tip programe de substituţie şi programe de schimb de seringi,

în comunitate şi în sistemele privative de libertate, în vederea reducerii riscurilor şi consecinţelor

negative asociate consumului de droguri;

80/84

2. Dezvoltarea intervenţiilor de identificare, atragere şi motivare a persoanelor consumatoare

de droguri care nu au contact cu serviciile de asistenţă specializată, în special pentru persoanele cu

istoric îndelungat de consum, persoanele consumatoare marginalizate sau excluse social, grupurile

etnice, persoanele consumatoare care practică sexul comercial, bărbaţi care fac sex cu bărbaţi,

femeile şi copiii consumatori;

3. Îmbunătăţirea accesului consumatorilor de droguri injectabile la servicii de prevenire,

consiliere, tratament, testare şi vaccinare HIV, HVB, HVC, TBC şi a altor boli asociate, în

comunitate şi în sistemele privative de libertate;

4. Dezvoltarea capacităţii de răspuns interinstituţional a serviciilor sociale, serviciilor juridice,

serviciilor de urgenţă, unităţilor de poliţie şi de arest, evidenţa populaţiei, în vederea optimizării

intervenţiilor adresate consumatorilor de droguri care nu sunt incluşi în programele specializate de

asistenţă;

5. Creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a consumatorilor de droguri,

precum şi dezvoltarea de intervenţii adecvate în vederea prevenirii deceselor sau bolilor infecţioase

asociate consumului de droguri.

B.2 Asistenţa specializată în vederea integrării sociale a consumatorilor de droguri -

Obiective specifice:

1. Dezvoltarea politicilor adecvate standardelor de calitate în vederea asigurării accesului în

circuitul integrat de asistenţă a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de droguri;

2. Adaptarea serviciilor din cadrul circuitului integrat de asistenţă la nevoile individuale ale

consumatorilor şi la modelele de consum, cu accent pe policonsum, consum combinat de substanţe,

consum de medicamente fără prescripţie, consum de substanţe nonopioide, precum şi consum de

substanţe noi cu proprietăţi psihoactive;

3. Dezvoltarea politicilor adecvate nevoilor şi particularităţilor copiilor consumatori de

droguri, în vederea identificării timpurii şi asigurării accesului în circuitul integrat de asistenţă;

4. Consolidarea şi diversificarea serviciilor din cadrul circuitului integrat de asistenţă, adresate

persoanelor consumatoare de droguri aflate în sistemele privative de libertate;

5. Dezvoltarea de servicii interinstituţionale integrate pentru consumatorii de droguri care au

săvârşit fapte penale cu pericol social redus şi pentru consumatorii de droguri aflaţi în evidenţa

serviciilor de probaţiune în vederea includerii acestora în circuitul integrat de asistenţă.

VI.2 REDUCEREA OFERTEI DE DROGURI

În contextul actual, oferta de droguri reprezintă mai mult decât o provocare determinată de

caracterul său asimetric, neconvenţional de manifestare şi acţiune, forţând graniţele impuse de

sistemele de control dezvoltate până în prezent. În acest sens, prezenta strategie abordează domeniul

reducerii ofertei de droguri din perspectiva elementelor sale intrinseci, şi anume oferta de droguri pe

piaţa ilicită şi măsuri de monitorizare, reducere şi control.


1. Cunoaşterea dimensiunii ofertei de droguri în judeţul Bacău;

2. Dezvoltarea şi consolidarea sistemului instituţional şi legislativ privind combaterea ofertei

de droguri;

3. Eficientizarea activităţilor specifice de combatere a ofertei de droguri, a deturnării şi

traficului de precursori şi controlul domeniilor conexe: corupţie, spălare de bani, confiscarea şi

recuperarea creanţelor.

VI.3 COORDONARE

Dezvoltarea unor politici coerente de răspuns la fenomenul drogurilor şi urmărirea tendinţelor

acestui fenomen au la bază o viziune globală şi colaborarea reală a tuturor factorilor sociali implicaţi.

81/84

În acest context, principiul de bază al eficienţei strategiei judeţene în domeniul drogurilor este

coordonarea. Acesta reprezintă garanţia sincronizării tuturor activităţilor către un obiectiv strategic

comun, asumat de către toate structurile guvernamentale şi neguvernamentale implicate în

ameliorarea sau reducerea problemelor identificate în domeniul drogurilor.

Existenţa unui sistem de coordonare a răspunsului instituţional se impune datorită

complexităţii fenomenului drogurilor, abordarea făcându-se inter-instituţional. În acest context,

cooperarea şi coordonarea între nivelurile local, regional, naţional reprezintă o condiţie esenţială în

implementarea eficientă şi echilibrată a politicii în domeniul drogurilor. Coordonarea facilitează o

mai bună gestionare a intervenţiilor, prin armonizarea deciziilor cu utilizarea raţională şi eficientă a

tuturor resurselor existente, în scopul atingerii ţintelor propuse. În plus, mecanismele de coordonare

sunt necesare pentru a intensifica cooperarea între sectoarele de reducere a cererii şi ofertei de

droguri, pentru a se ajunge la acţiuni concertate şi pentru a evita contradicţiile, suprapunerile sau

consecinţele nedorite ale unor intervenţii specifice. În acest context, instituirea şi consolidarea unui

sistem eficient de coordonare interinstituţională reprezintă cheia consensului între autorităţile

responsabile cu implementarea politicilor în domeniul drogurilor.

Mecanismele de coordonare instituite în domeniul drogurilor au rolul de a identifica, aplica şi

monitoriza răspunsul la problema consumului şi traficului de droguri, care implică mai mulţi factori,

de la nivel central, teritorial şi local, din diverse sectoare de activitate (mai ales sănătate publică,

aplicarea legii şi educaţie), furnizori de servicii sociale publici şi privaţi, mediul privat, industrie,

mass media, instituţii de cercetare, comunităţi locale şi cetăţeni.


1. Consolidarea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog şi a mecanismului naţional de coordonare

în domeniul drogurilor şi precursorilor.

2. Armonizarea rolurilor şi responsabilităţilor pentru fiecare factor social din domeniu.

3. Reducerea timpului instituţional de răspuns la problemele specifice apărute.

4. Eliminarea barierelor interinstituţionale în oferirea de servicii.

5. Creşterea vizibilităţii şi credibilităţii instituţiilor statului si a implicării societăţii civile.

6. Îmbunătăţirea calităţii actului profesional al tuturor categoriilor de specialişti cu atribuţii în

domeniul drogurilor şi domenii conexe prin formare de bază şi continuă.

7. Facilitarea comunicării, a schimburilor de bune practici şi resurse de informare între factorii

sociali implicaţi în reducerea cererii şi ofertei de droguri.

VI.4 INFORMARE ŞI EVALUARE

În perioada 2014-2020 se va urmări analiza transversală a datelor oferite de indicatori, în

vederea evaluării şi adaptării răspunsului instituţiilor guvernamentale şi organizaţiilor

neguvernamentale la nevoile identificate.


1. Consolidarea sistemului de colectare şi analiză a datelor din domeniul reducerii cererii şi

ofertei de droguri.

2. Dezvoltarea unei baze solide de date, validate ştiinţific, în domeniul reducerii cererii şi

ofertei de droguri.

3. Consolidarea sistemului de raportare a datelor din domeniul reducerii cererii şi ofertei de

droguri.

4. Promovarea cercetării ştiinţifice ca nucleu fundamental în definirea şi dezvoltarea

măsurilor de răspuns la fenomenul drogurilor.

5. Diseminarea de date valide şi comparabile la nivel naţional şi european.

PARTEA VII. REZULTATE

82/84

La sfârşitul perioadei de implementare, rezultatele determinate de atingerea obiectivelor

strategiei sunt:

- în judeţul Brasov va funcţiona un sistem de reducere a cererii de droguri, eficient şi bazat

pe realităţile evoluţiei fenomenului, care va include măsuri de prevenire, tratament, precum şi de

reintegrare socială, sistem care va acţiona în mediile de intervenţie preventivă în corelaţie cu

serviciile de asistenţă specializată, inclusiv prin adaptarea permanentă a acestuia la tendinţele şi

dinamica fenomenului, astfel încât prevalenţa consumului de droguri să fie menţinută cel puţin la

acelaşi nivel comparativ cu cel actual. Măsurile de reducere a cererii de droguri vor lua în considerare

toate aspectele medicale, psihologice şi sociale determinate de consumul de droguri, inclusiv alcool şi

tutun, de policonsum, precum şi de apartenenţa la unul sau mai multe grupuri vulnerabile.

- reducerea ofertei de droguri implică efortul conjugat al tuturor instituţiilor cu atribuţii în

domeniu, la nivel local, iar rezultatele aşteptate vizează menţinerea la un nivel scăzut a

infracţionalităţii în domeniul drogurilor şi a infracţionalităţii conexe, având ca efect sporirea

încrederii cetăţenilor în instituţiile statului şi reducerea impactului negativ al traficului ilicit de

droguri asupra securităţii şi siguranţei judeţului Brasov. De asemenea, scăderea disponibilităţii

drogurilor pe piaţa ilicită, identificarea şi distrugerea culturilor ilicite, confiscarea bunurilor şi

valorilor provenite din săvârşirea de infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor reprezintă

rezultatele preconizate a fi atinse prin implementarea activităţilor în domeniul reducerii ofertei de

droguri.

- în judeţul Brasov va funcţiona un sistem de coordonare a politicii antidrog care va evidenţia

exact dacă intervenţiile din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri sunt echilibrate şi

eficiente.

PARTEA VIII. INDICATORI

Planurile de acţiune necesare implementării Strategiei, cuprind activităţile concrete şi

indicatorii cantitativi şi calitativi aferenţi fiecărei acţiuni asumate de instituţiile responsabile.

PARTEA IX. IMPLICAŢII PENTRU BUGET

Strategia Judeţeană Antidrog 2014-2020 se implementează în limita fondurilor alocate,

conform prevederilor legale în vigoare, ordonatorilor de credite implicaţi, prin legile anuale ale

bugetului de stat.

PARTEA X. PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE

Monitorizarea Strategiei va fi efectuată de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere

Antidrog Brasov prin colectarea periodică şi sistematică de date cu privire la stadiul realizării

activităţilor din Planul de acţiune.

Evaluarea va fi folosită ca un instrument important pentru planificarea viitoare. Evaluarea se

va realiza anual, până la sfârşitul lunii februarie şi va lua în considerare următoarele criterii:

- eficacitatea şi eficienţa măsurilor şi acţiunilor întreprinse pentru realizarea

obiectivelor;

- impactul social şi economic al rezultatelor obţinute şi a modalităţilor propuse pentru

atingerea acestora;

- relevanţa obiectivelor şi măsurilor de intervenţie propuse pentru îndeplinirea acestora;

- sustenabilitatea rezultatelor pe termen mediu şi lung;

- valoare adăugată ca element de noutate faţă de documentele programatice anterioare.

83/84

Pe parcursul implementării Strategiei, se vor realiza evaluări de proces, anual şi evaluări de

rezultat (evaluare intermediară pentru perioada implementării primului plan de acţiune şi o a doua

evaluare care va încorpora rezultatele evaluărilor celor două planuri de acţiune).

1

ANEXA nr. 2 la HCP nr. 2 din 26.06.2014

PLANUL DE ACŢIUNE

pentru implementarea Strategiei judeţene antidrog în perioada 2014-2016

- Brasov -

I REDUCEREA CERERII DE DROGURI

Obiectiv: Reducerea cererii de droguri1, prin dezvoltarea şi consolidarea unui sistem local integrat de prevenire a consumului de

droguri şi a unui sistem local integrat de asistenţă a consumatorilor, dependenţilor de droguri şi a aparţinătorilor acestora.

Sistemul local integrat de prevenire = totalitatea programelor, proiectelor şi intervenţiilor universale2, selective

3 şi indicate

4

implementate în şcoală, familie şi comunitate

Sistemul local integrat de asistenţă = totalitatea intervenţiilor de identificare, atragere şi motivare a consumatorilor de droguri

în vederea furnizării de servicii de asistenţă specializată ce au ca finalitate integrarea lor socială.

A. Prevenirea consumului de droguri

A.1 Prevenirea în şcoală

OS. 1. Creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea neînceperii consumului de droguri, în cadrul

programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber.

Nr. act. Activitati Rezultate Indicatori

de evaluare

Termen de

evaluare

Termen de

finalizare Responsabili

A.1.1.1

Implementarea de proiecte de formare

în domeniul adicţiilor destinate

personalului didactic din

învăţământul preuniversitar

Proiecte de formare

derulate,

Personal didactic din

învăţământul

preuniversitar format

în domeniul adicţiilor

Număr de proiecte cu

componentă de

formare,

Număr de cursuri de

formare organizate;

Număr de participanţi

la formare

Anual 2016 CPECA

ISJ, CCD, DJST

1 Cerere de droguri = cantitatea de droguri solicitată la nivelul pieţei 2 Prevenire universală = programele/ proiectele/ activităţile de prevenire a consumului de droguri se adresează populaţiei generale 3 Prevenire selectivă = programele/ proiectele/ activităţile de prevenire a consumului de droguri se adresează populaţiei aflate la risc de consum (risc conjunctural) 4 Prevenire indicată = programele/ proiectele/ activităţile de prevenire a consumului de droguri se adresează populaţiei care se află la debutul consumului de droguri sau care se

află în situaţii de risc individual

2


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen de


A.1.1.2

Organizarea la nivel local a unor

conferinţe / seminarii cu tema „Bune

practici în prevenirea consumului de

droguri în mediul şcolar”.

Minimum o conferinţă

/un seminar

Număr de

conferinţe/seminarii

organizate,

Număr de

participanţi,

Număr de materiale

informative realizate

Anual 2016 CPECA, ISJ,

DJST, IP, CJ,

UAT, ONG-uri

A.1.1.3

Implementarea de proiecte pilot, la

nivel local, de intervenţie timpurie în

mediul preşcolar şi primar, prin

creşterea influenţei factorilor de

protecţie5 .

Minimum 2 proiecte

pilot de intervenţie

timpurie în mediul

preşcolar

Număr de proiecte,

Număr de beneficiari

direcţi,

Număr beneficiari

indirecţi


DJST, IP, CJ,

UAT, ONG-uri

A.1.1.4

Implementarea de proiecte locale de

educaţie nonformală, adresate

elevilor de gimnaziu, în vederea

dezvoltării personalităţii de tip

asertiv6 şi a mecanismelor de

coping7, necesare în adoptarea

deciziilor corecte şi responsabile în

legătură cu consumul de tutun, alcool,

droguri şi substanţe noi cu proprietăţi

psihoactive.

Minimum 2 proiecte

de educaţie

nonformală adresate

elevilor de gimnaziu,

Dezvoltarea

personalităţii de tip

asertiv la elevii de

gimnaziu

Număr de proiecte,


direcţi,


indirecţi,

Număr de materiale

informative,

Număr de grupuri de

lucru

Anual 2016 CPECA, ISJ +

CJRAE, DJST,

IP, CJ, UAT,

ONG-uri

A.1.1.5

Dezvoltarea la nivel local de proiecte

de informare, educare,

conştientizare cu privire la consumul

de tutun, alcool, droguri şi substanţe

noi cu proprietăţi psihoactive,

adresate elevilor din învăţământul

preuniversitar.

Minimum 2 proiecte

locale de informare,

educare,

conştientizare

adresate elevilor din

învăţământul

preuniversitar-

informarea, educarea

şi conştientizarea

Număr de proiecte,

Număr de

beneficiari direcţi,

Număr de

beneficiari indirecţi,

Număr de materiale

informative

distribuite


DJST, IPJ, IJJ,

Partenerii implicaţi

în proiecte

5 Factori de protecţie = un atribut sau caracteristică individuală, context ambiental care inhibă, reduce sau atenuează probabilitatea uzului şi abuzului de droguri 6 Asertivitate = Caracteristică a unei persoane care îşi exprimă cu uşurinţă punctul de vedere şi interesele, fără anxietate, fără a le nega pe ale celorlalţi 7 Mecanisme de coping (strategii adaptative) - mecanisme cognitive şi comportamentale de a reduce, stăpâni sau tolera solicitările interne sau externe care depăşesc resursele

personale

3


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen de


elevilor privind

consumul de tutun,

alcool, droguri şi

SNPP

A.1.1.6

Implementarea la nivel local de

proiecte pilot de prevenire a

consumului de tutun, alcool, droguri

şi substanţe noi cu proprietăţi

psihoactive, bazate pe principiile

educaţiei între egali 8în învăţământul

preuniversitar.

Minimum 2 proiecte

locale de prevenire

bazate pe principiile

educaţiei între egali,

Elevii din

învăţământul

preuniversitar formaţi

să desfăşoare

activităţi de prevenire

Număr de proiecte,

Număr de elevi

formaţi să desfăşoare

activităţi de prevenire

Anual 2016 CPECA, ISJ +

CJRAE, DJST, IP,

CJ, UAT, ONG-

uri

A.1.1.7

Implementarea de proiecte locale

orientate pe activităţi de petrecere a

timpului liber (culturale, artistice şi

sportive), ca alternativă sănătoasă la

consumul de tutun, alcool, droguri şi

substanţe noi cu proprietăţi

psihoactive, adresate elevilor din

învăţământul preuniversitar .

Minimum 2 proiecte

locale orientate pe

activităţi de petrecere

a timpului liber ca

alternativă la

consumul de tutun,

alcool, droguri şi

SNPP

Număr de proiecte,

Număr de

beneficiari direcţi


DJST, Partenerii

implicaţi în

proiecte

A.1.1.8


prevenire selectivă a consumului de

droguri, adresate grupurilor la risc 9

.

Identificarea de

grupuri la risc faţă de

consumul de droguri

Minimum 2 proiecte

locale de prevenire

selectivă a consumului

de droguri adresate

grupurilor la risc

Număr de proiecte,

Număr de


Număr de grupuri la

risc,

Număr de materiale

informative


DJST, DGASPC,

DAS,IP, CJ, UAT,

ONG-uri

8 Educaţie intre egali = membri ai unui grup sunt instruiţi pentru a juca un rol de educator 9 Grupuri la risc = elevi cu părinţi dependenţi de tutun, alcool şi droguri, elevi din familii cu statut socio-economic scăzut, elevi cu risc de abandon şcolar, elevi cu comportament

deviant

4

OS 2. Creşterea nivelului de informare, sensibilizare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea evitării transformării consumului

experimental 10

şi ocazional11

în consum regulat12

, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber.


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen de


A.1.2.1


prevenire indicată a consumului de

droguri adresate elevilor din

învăţământul preuniversitar aflaţi la

debutul consumului de tutun, alcool,

droguri şi SNPP.

Minimum 2 proiecte

locale de prevenire

indicată a consumului

de droguri

Aria de acoperire,


direcţi,


indirecţi,

Număr de materiale

informative

distribuite,

Număr de

parteneriate,

Număr sesiuni/

întâlniri


DJST, DGASPC,

DAS, IP, CJ,

UAT,

ONG-uri

A.2. Prevenirea în familie

OS 1. Creşterea nivelului de sensibilizare şi responsabilizare a familiilor în vederea oferirii de modele pozitive copiilor, în cadrul programelor

de informare, educare şi conştientizare cu privire la efectele consumului de droguri.

Nr.

act. Activitati Rezultate

Indicatori

de evaluare

Termen de

evaluare

Termen de


A.2.1.1.

Implementarea unei campanii locale

de informare, educare şi

conştientizare a familiilor.

Minimum o campanie

locală

Aria de acoperire,

Număr de

parteneriate,


direcţi,


indirecţi,

Număr de

sesiuni/întâlniri,

Număr apariţii mass

2015 2015 CPECA,

DGASPC,

ONG-uri,

Parteneri

media

10 Consum experimental = în cazul folosirii experimentale se manifesta mai degrabă curiozitatea individului, dorinţa unei noi experienţe, încercare a unuia sau mai multor droguri este motivata de

dorinţa de a experimenta o stare de spirit noua 11 Consum ocazional = consum de droguri la anumite intervale de timp 12 Consum regulat = consumul în mod regulat de droguri pentru a obţine o stare de o anumita intensitate(caracteristic dependenţilor de droguri)

5

Nr.


Indicatori

de evaluare

Termen de

evaluare

Termen de


media

OS. 2 Dezvoltarea rolului proactiv al familiilor în viaţa copiilor în vederea formării sau întăririi abilităţilor pentru creşterea influenţei

factorilor de protecţie.

Nr.


Indicatori

de evaluare

Termen de

evaluare

Termen de


A.2.2.1. Implementarea unor proiecte pilot locale de tip

„Şcoala părinţilor” de formare de abilităţi cu rol

de factori de protecţie în consumul de droguri.

Minimum 2

proiecte locale

Aria de acoperire,

Număr de


Număr de

parteneriate,

Număr de


Număr de

beneficiari

indirecţi

2014 2014 CPECA, IP,

CJ, UAT,

ISJ, DJST,

ONG-uri

A.2.2.2. Implementarea unui proiect local de formare de

abilităţi educative ale părinţilor privind

prevenirea consumului de tutun, alcool şi

droguri.

Minimum un

proiect

Aria de acoperire,

Număr de


Număr de

parteneriate,

Număr de

beneficiari

direcţi,

Număr de

beneficiari

indirecţi

Anual 2016 CPECA, IP,

CJ, UAT,

ISJ, DJST,

ONG-uri

6

A.3. Prevenire comunitară

OS.1. Reducerea influenţei factorilor de risc şi dezvoltarea influenţei factorilor de protecţie în cadrul grupurilor vulnerabile13

, corelat cu

nevoile şi particularităţile acestora.


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

A.3.1.1. Realizarea unei cercetări calitative în vederea

identificării categoriilor de grupuri vulnerabile

cu risc crescut de consum de droguri şi de

identificare a nevoilor acestor grupuri în funcţie

de tipurile de droguri consumate.

O cercetare

calitativă

Aria de acoperire,

Număr de

rapoarte

diseminate,

Număr de

instituţii

beneficiare,

Număr de

profesionişti

beneficiari ai

studiului

2014 2014 CPECA,

DGASPC,

DAS, ONG-

uri

A.3.1.2. Implementarea de proiecte de prevenire a

consumului de droguri adresate unui minimum

de 3 categorii de grupuri vulnerabile identificate

în cadrul studiului calitativ, în vederea reducerii

influenţei factorilor de risc şi creşterii influenţei

factorilor de protecţie.

Minimum 3

proiecte

locale funcţie

de

caracteristicile

grupurilor

vulnerabile

identificate

Număr de

proiecte,

Aria de

acoperire,

Număr de


Număr de

parteneriate,

Număr de

beneficiari

direcţi,

Număr de

beneficiari

indirecţi,

Număr de

materiale

informative

2015 2015 CPECA,

ONG-uri,

ANP, IP, CJ,

UAT

13 grupurile vulnerabile = tineri cu părinţi plecaţi în afara tării, adolescenţi provenind din familii dezorganizate sau aflaţi în plasament / centre reeducare

7

OS. 2. Reducerea influenţei factorilor de risc şi dezvoltarea influenţei factorilor de protecţie la categoriile profesionale ce sunt predispuse

consumului de droguri, corelat cu nivelul de responsabilitate socială şi particularităţile acestora.


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

A.3.2.1. Implementarea unor proiecte locale de

prevenire a consumului de alcool la locul

de muncă în ariile geografice cu o

prevalenţă ridicată a consumului.

Minimum 1

proiect local

Număr de proiecte,

Aria de acoperire,

Număr de


Număr de

parteneriate,

Număr de

sesiuni/întâlniri,,

Număr de materiale

informative

Anual 2016 CPECA,

AJOFM,

parteneri

media, ONG-

uri, IP, CJ,

UAT

OS. 3. Adoptarea unui stil de viaţă sănătos la nivelul populaţiei generale, ca alternativă la consumul de droguri, în cadrul programelor de

petrecere a timpului liber


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

A.3.3.1. Implementarea de proiecte locale de

prevenire a consumului de droguri, în

spaţii recreaţionale (cluburi, săli de sport,

parcuri etc.)

Minimum 2

proiecte locale

Număr de proiecte,

Aria de acoperire,

Număr de


Număr de


Număr de

parteneriate,

Număr de materiale

informative,

Număr

sesiuni/întâlniri

Anual 2016 CPECA, IPJ,

IJJ, ISJ,

DJST, IP,

CJ, UAT,

ONG- uri

A.3.3.2. Implementarea unui proiect local de

prevenire universală, centrat pe

Un proiect Număr de proiecte,

Aria de acoperire, Anual 2016 CPECA, IPJ,

IJJ, IP, CJ,

8

programele de petrecere a timpului liber,

ca alternativă la consumul de droguri.

Număr de


Număr de


Număr de

parteneriate,

Număr de materiale

informative,

Număr

sesiuni/întâlniri

UAT, ISJ,

DJST,

Direcţia

Judeţeană de

Cultură,

ONG-uri

A.4. Campanii de reducere a cererii de droguri

OS.1. Creşterea nivelului de informare şi conştientizare a populaţiei generale şi a populaţiei la risc asupra efectelor, riscurilor şi consecinţelor

negative ale consumului de droguri în vederea neînceperii sau întârzierii debutului consumului de droguri.


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

A.4.1.1. Implementarea unor campanii

locale de prevenire a consumului de

droguri adresate persoanelor care

solicită încheierea unor contracte de

muncă în afara României, persoane

aflate în evidenţa Agenţiei

Naţionale pentru Ocuparea Forţei de

Muncă.

Un proiect Număr de campanii,

Aria de acoperire,


direcţi,


indirecţi,

Număr de parteneriate,

Număr de


Număr de materiale

promoţionale distribuite

Anual 2016 CPECA,

AJOFM,

ONG-uri,

IP,CJ, UAT

OS.2. Creşterea nivelului de informare şi sensibilizare a populaţiei generale cu privire la aspectele medicale, psihologice şi sociale ale

consumului şi dependenţei de droguri în vederea diminuării stigmatizării şi marginalizării sociale a consumatorilor de droguri.


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

http://www.google.ro/url?q=http://www.bucuresteni.ro/servicii/institutii_nationale/Agentia_Nationala_pentru_Ocuparea_Fortei_de_Munca_ANOFM__20229.html&sa=U&ei=Lby0UNnBE4XRtAaJ7YHoDg&ved=0CDUQFjAH&usg=AFQjCNGoLtnL0BE5IUR3Qn0lb7ePgz8bXg



9

A.4.2.1. Implementarea unei campanii

locale de informare a populaţiei

generale privind serviciile integrate

de prevenire şi asistenţă.

O campanie locală Număr de campanii,

Aria de acoperire,


direcţi,


indirecţi, Număr de

parteneriate, Număr de

sesiuni/întâlniri, Număr

de materiale

promoţionale distribuite,

Număr de apariţii

TV/presă scrisă

Anual 2015 CPECA,

parteneri

mass-

media,ONG-

uri, IP, CJ,

UAT

OS. 3. Creşterea nivelului de implicare a mediilor de comunicare în masă în promovarea şi susţinerea programelor de prevenire a consumului

de droguri.


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

A.4.3.1. Realizarea de activităţi de

informare şi formare în adicţii

adresate reprezentanţilor mass-

media.

Minimum 1

activitate

Număr de activităţi,

Aria de acoperire,

Număr de sesiuni de

informare realizate, Număr

de sesiuni de formare

realizate, Număr de

jurnalişti, Număr de

materiale distribuite

Anual 2016 CPECA,

ONG-uri,

parteneri

mass-media,

A.4.3.2. Realizarea, la nivel local, de mese

rotunde şi seminarii cu

reprezentanţi mass-media, în

vederea promovării proiectelor

de prevenire a consumului de

droguri.

Minimum 2

evenimente

Număr de evenimente,

Aria de acoperire,

Număr de materiale

diseminate, Număr de

participanţi, Număr de

apariţii TV/articole presă

scrisă

Anual 2016 CPECA,

ONG-uri,

parteneri

mass-media,

B. Asistenţa consumatorilor de droguri

10

B.1. Identificarea, atragerea şi motivarea consumatorilor de droguri în vederea includerii în serviciile de asistenţă specializată14

OS.1. Diversificarea serviciilor de tip programe de substituţie 15

şi programe de schimb de seringi16

, în comunitate şi în sistemele privative

de libertate, în vederea reducerii riscurilor şi consecinţelor negative asociate consumului de droguri.


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

B.1.1.1. Dezvoltarea de servicii tip

programe de substituţie cu prag

scăzut de admitere în comunitate

şi în sistemele privative de

libertate.

analiza nevoilor

privind astfel de

servicii

Număr de servicii,

Număr de beneficiari Anual 2016 CPECA, SJU,

IPJ, ANP, IP, CJ,

UAT, ONG-uri

B.1.1.2. Dezvoltarea programelor de

schimb de seringi în sistemele

privative de libertate.

Analiza privind

nevoia unui astfel

de serviciu

Număr de programe,

Număr de beneficiari Anual 2016 CPECA, ANP,

ONG-uri

OS. 2 Dezvoltarea intervenţiilor de identificare, atragere şi motivare a persoanelor consumatoare de droguri care nu au contact cu serviciile

de asistenţă specializată, în special pentru persoanele cu istoric îndelungat de consum, persoanele consumatoare marginalizate sau excluse social,

grupurile etnice, persoanele consumatoare care practică sexul comercial, bărbaţi care fac sex cu bărbaţi, femeile şi copiii consumatori.


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

B.1.2.1. Creşterea capacităţii instituţiilor

publice şi organizaţiilor

neguvernamentale ce au ca specific

apărarea drepturilor omului şi

furnizarea de servicii pentru

grupurile vulnerabile la risc, în

vederea reducerii riscurilor şi

consecinţelor negative asociate

consumului de droguri prin

formarea de peer- educators,

Minimum

2activităţi realizate

Aria de acoperire,

Număr de întâlniri de

lucru,

Număr de activităţi

realizate

Anual 2016 CPECA,

DGASPC, DAS,

ANP, ONG-uri

14 TIPURILE DE SERVICII DE ASISTENŢĂ SPECIALIZATĂ = unităţi specializate ale Ministerului Sănătăţii, Agenţiei Naţionale Antidrog , alţi furnizori de servicii 15 Programe de substituţie = presupune un tratament medical prin care substanţa ilicită este înlocuită cu o substanţă cu proprietăţi similare – licită. 16 Programe de schimb de seringi = programele de creştere a accesului la echipamentele de injectare care au ca scop reducerea utilizării echipamentelor nesterile şi creşterea

ratei de recuperare sau distrugere a echipamentelor folosite.

11

dezvoltarea unor platforme on-line

etc.

B.1.2.2. Dezvoltarea de servicii, adaptate

pentru persoanele cu istoric

îndelungat de consum.

Analiza nevoilor

acestor persoane

1 analiză Anual 2016 CPECA, IP, CJ,

UAT şi SJU,

ONG-uri

B.1.2.3. Dezvoltarea serviciilor şi

instrumentelor de lucru adaptate

pentru persoanele consumatoare

care practică sexul comercial şi

pentru bărbaţi care fac sex cu

bărbaţi.

Analiza nevoilor

beneficiarilor

1 analiză Anual 2016 CPECA,

ANITP+DGASP

C+IJJ+IPJ+DAS

-uri+ ONG-uri

B.1.2.4. Dezvoltarea serviciilor şi

instrumentelor de lucru adaptate

pentru femeile şi copiii

consumatori.

Instrumente de

lucru create şi

aplicate

Număr de instrumente,

Număr de intervenţii

realizate, Număr de

beneficiari

Anual 2016 CPECA.

DGASPC –

MORCOVEAŢ

A, CJ, IP,UAT,

ONG-uri

B.1.2.5. Dezvoltarea unor intervenţii pentru

românii care lucrează în străinătate

sau care se deplasează frecvent în

străinătate şi care sunt consumatori

de droguri.

Minimum un ghid

cu informaţii

specifice

Număr de ghiduri tipărite,

Număr de ghiduri

distribuite

Anual 2016 CPECA,

SERVICIUL

PAŞAPOARTE,

POLIŢIA DE

FRONTIERĂ,

CJ, IP,

Cultele, ONG-

uri,

OS 3. Îmbunătăţirea accesului consumatorilor de droguri injectabile la servicii de prevenire, consiliere, tratament, testare şi vaccinare HIV,

HVB, HVC, TBC şi a altor boli asociate, în comunitate şi în sistemele privative de libertate.


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

B.1.3.1. Realizarea unei baze de date

privind serviciile de prevenire,

consiliere, tratament, testare şi

vaccinare a bolilor asociate

consumului de droguri.

Un inventar al

serviciilor şi o bază

de date

număr de servicii

identificate Anual 2016 CPECA, DSP,

DGASPC,

ANP, IP, CJ,

UAT, ONG-uri

12

B.1.3.2. Promovarea sănătăţii prin

dezvoltarea de comportamente

sexuale protejate şi de injectare

responsabile.

Materiale

informative

realizate

Număr de materiale

realizate,

Număr de materiale

distribuite

Anual 2016 DSP, CPECA,

ANP, ISJ,

DJST,

DGASPC, CJ,

IP, UAT,

ONG-uri

B.1.3.3. Referirea consumatorilor de

droguri injectabile către servicii de

tratament pentru HIV hepatită:

HAV tip B, HAV tip C,TBC şi

alte boli asociate.

Accesul

consumatorilor de

droguri la tratament

HIV, HVB, HVC,

TBC şi a altor boli

asociate

protocol de lucru realizat

privind accesul

consumatorilor de droguri

la tratament HIV, HVB,

HVC, TBC şi a altor boli

asociate

Anual 2016 DSP, SJU,

CPECA, ANP,

DGASPC, IP,

CJ, UAT,

ONG-uri


droguri injectabile către unităţile

sanitare în vederea vaccinării (în

funcţie de antecedentele vaccinale)

contra bolilor infecţioase care se

pot transmite parenteral: hepatită

HAV tip B, tetanosul (în cazul

seringilor murdare de pământ,

praf).

Accesul

consumatorilor de

droguri la vaccinare


privind accesul


la vaccinare

Anual 2016 DSP, SJU,

CPECA, ANP,

DGASPC, IP,

CJ, UAT,

ONG-uri


droguri injectabile către serviciile

de testare voluntară şi

confidenţială, pe baza

consimţământului informat, cu

asigurarea consilierii pre şi post

testare, pentru HIV, HVC (HVB

pentru nevaccinaţi), TB şi alte

infecţii asociate consumului de

droguri.

Accesul

consumatorilor de

droguri la testare


privind accesul


la serviciile de testare

voluntară şi confidenţială

Anual 2016 Spitalul de

Pneumoftiziolo

gie Bacau,SJU,

CPECA, ANP,

DGASPC, IP,

CJ, UAT,

ONG-uri

OS. 4 Dezvoltarea capacităţii de răspuns interinstituţional a serviciilor sociale, serviciilor juridice, serviciilor de urgenţă, unităţilor de poliţie şi

de arest, evidenţa populaţiei, în vederea optimizării intervenţiilor adresate consumatorilor de droguri care nu sunt incluşi în programele specializate

de asistenţă.

13


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen de


B.1.4.1. Implementarea unor soluţii în

vederea accesării, de către

consumatorii de droguri, a

programelor de

alfabetizare/reluare a

studiilor, precum şi a

serviciilor sociale de bază.

Creşterea accesului

la serviciile de

alfabetizare/reluare

a studiilor precum

şi la serviciile

sociale de bază

Număr de beneficiari Anual 2016 CPECA, ISJ,

SERVICIUL DE

PROBAŢIUNE,

ANP, DGASPC,

DAS, IP, CJ,

UAT, ONG- uri

B.1.4.2. Întărirea capacităţii de

răspuns a profesioniştilor din

diferite domenii (poliţişti,

farmacişti, medici de familie,

asistenţi sociali / lucrători

sociali etc.) în vederea

reducerii riscurilor şi

consecinţelor negative

asociate consumului de

droguri.

Creşterea nivelului

de informare şi

conştientizare a

profesioniştilor din

diferite domenii în

vederea reducerii

riscurilor şi

consecinţelor

negative asociate

consumului de

droguri

Aria de acoperire,

Număr de sesiuni

/întâlniri, Număr de

profesionişti formaţi

Anual 2016 CPECA, IPJ, IJJ,

ISJ, POLIŢIE

LOCALĂ,

DJST, ANP,

SERVICIUL DE

PROBAŢIUNE,

DGASPC, IP,

CJ, UAT , ONG-

uri

B.1.4.3. Realizarea unui eveniment

ştiinţific şi profesional în

vederea comunicării

exemplelor de bune practici.

Minimum 1

eveniment realizat/

participat

Număr de instituţii,

Număr de participanţi Anual 2016 CPECA, ANP,

DSP,

SERVICIUL DE

PROBAŢIUNE,

ISJ, DJST,

DGASPC, IP,

CJ, UAT , ONG-

uri

OS.5. Creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a consumatorilor de droguri, precum şi dezvoltarea de intervenţii adecvate în

vederea prevenirii deceselor sau bolilor infecţioase asociate consumului de droguri.


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

14

B.1.5.1 Instruirea personalului care

lucrează în serviciile de

urgenţă şi a altor servicii în

vederea evitării supradozelor

şi a tratamentului acestora.

Pregătirea

corespunzătoare a

serviciilor de

urgenţă

Aria de acoperire,

Număr de servicii de

urgenţă,

Număr de profesionişti

Anual 2016 CPECA, IP, CJ,

UAT , ONG-uri

B.1.5.2 Implicarea şi formarea

egalilor şi voluntarilor în

măsurile de prim ajutor în

caz de supradoză.

Minimum 2 sesiuni

de formare realizate

Număr de sesiuni,

Număr de persoane

formate


DSP, IP, CJ,

UAT , ONG-uri

B.1.5.3 Realizarea de campanii în

mediile recreaţionale

(concerte, festivaluri, cluburi,

zone turistice etc.) în vederea

reducerii riscurilor şi



droguri.

Minimum 2

campanii realizate

Număr de campanii,

Număr de materiale

distribuite, Număr de

beneficiari

Anual 2016 CPECA, ONG-

uri,

B.1.5.4 Realizarea de campanii în

vederea reducerii



droguri, referitoare la

drogurile injectabile şi

prevenirea supradozei, în

comunitate şi în sistemele

privative de libertate.

Minim 1 campanie

realizată

Aria de acoperire,

Număr de campanii,

Număr de materiale

distribuite, Număr de

beneficiari

Anual 2016 CPECA, ANP,

DSP, ONG-uri.

B 2. Asistenţa specializată în vederea integrării sociale a consumatorilor de droguri

OS. 1 Dezvoltarea politicilor adecvate standardelor de calitate în vederea asigurării accesului în circuitul integrat de asistenţă a

consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de droguri.


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

B.2.1.1 Promovarea accesului

consumatorilor de droguri la

Minimum 2

materiale

Număr de materiale

informative elaborate, Anual 2016 DSP, CPECA,

ONG-uri

15


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

echipamente medicale şi servicii

de sănătate primară.

informative

elaborate,

Minim 4 sesiuni de

promovare

Număr de sesiuni de

promovare

B.2.1.1 Promovarea sistemului naţional de

asistenţă integrată pentru

consumatorii de droguri în rândul

acestora şi în rândul altor furnizori

de servicii publici sau privaţi.

Minimum 2

materiale de

promovare

elaborate

Aria de acoperire,

Număr de materiale de

informare distribuite,

Număr de instituţii,

Anual 2016 CPECA, DSP,

PROBAŢIUNE,

ANP, DGASPC,

DAS, ONG-uri

OS. 2. Adaptarea serviciilor din cadrul circuitului integrat de asistenţă la nevoile individuale ale consumatorilor şi la modelele de consum,

cu accent pe policonsum, consum combinat de substanţe, consum de medicamente fără prescripţie, consum de substanţe nonopioide, precum şi

consum de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive.

B.2.2.1 Autorizarea centrelor care

furnizează servicii adresate

consumatorilor de droguri conform

normelor şi standardelor naţionale

în vigoare.

MINIM un material

de informare cu

privire la criteriile

de autorizare

nr. Materiale informare

realizate Anual 2016 CPECA

B.2.2.2 Implementarea de servicii

alternative de informare, educare,

recreere, formare de abilităţi,

motivare şi creştere a

responsabilităţii sociale în vederea

incluziunii sociale a

consumatorilor de droguri.

o campanile de

informare

Aria de acoperire,

Număr de beneficiari;

Număr de campanii


DJST, IP, CJ,

UAT, ONG-uri

OS. 3. Dezvoltarea politicilor adecvate nevoilor şi particularităţilor copiilor consumatori de droguri, în vederea identificării timpurii şi

asigurării accesului în circuitul integrat de asistenţă.

B.2.3.1 Adaptarea mecanismelor de

cooperare între serviciile de

asistenţă integrată a copiilor

consumatori de droguri şi sistemul

public de asistenţă socială,

Minimum 4

întâlniri

Număr de întâlniri,

Aria de acoperire,


lucru,

Nr. instrumente de

Anual 2016 CPECA, MS,

DGASPC, SJU -

PEDIATRIE, CJ,

UAT, IP, ONG-

uri

16


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

medicală şi psihologică în vederea

includerii acestora în circuitul

integrat de asistenţă.

cooperare adaptate

OS. 4. Consolidarea şi diversificarea serviciilor din cadrul circuitului integrat de asistenţă, adresate persoanelor consumatoare de droguri aflate

în sistemele privative de libertate.

B.2.4.1 Adaptarea mecanismelor de lucru

între serviciile de asistenţă a

consumatorilor de droguri şi

sistemul privativ de libertate în

vederea asigurării continuităţii

intervenţiilor de asistenţă începute

înaintea momentului reţinerii.

Minimum 1

procedură privind

continuitatea

intervenţiilor de

asistenţă la trecerea

din libertate în

sistemul privativ de

libertate sau invers

Aria de acoperire,


lucru;


Număr de proceduri


SERVICIUL

PROBAŢIUNE,

ANP, ONG-uri

B.2.4.2 Asigurarea asistenţei integrate

pentru consumatorii de droguri

aflaţi în centrele de reţinere, de

detenţie şi de reeducare precum şi

asigurarea continuităţii

intervenţiilor de asistenţă după

momentul liberării.

Minimum un

program terapeutic

derulat în sistemul

privativ de libertate

Aria de acoperire,


Număr de programe

terapeutice


SERVICIUL

PROBAŢIUNE,

ANP, ONG-uri

OS.5. Dezvoltarea de servicii interinstituţionale integrate pentru consumatorii de droguri care au săvârşit fapte penale cu pericol social redus şi

pentru consumatorii de droguri aflaţi în evidenţa serviciilor de probaţiune în vederea includerii acestora în circuitul integrat de asistenţă.

B.2.5.1. Sensibilizarea profesioniştilor din

cadrul instituţiilor de aplicare a

legii în legătură cu prevederile

normative în vigoare, privind

accesul consumatorilor de droguri

care au comis fapte penale cu

pericol social redus şi al

consumatorilor de droguri aflaţi în

evidenţa serviciilor de probaţiune

Minimum 2intalniri

de sensibilizare

Aria de acoperire,

Număr de participanţi;

Număr de întâlniri


SERVICIUL

PROBAŢIUNE,

ANP, DIICOT,

ONG-uri

17


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

la circuitul integrat de asistenţă în

vederea reabilitării sociale.

II. REDUCEREA OFERTEI DE DROGURI

Obiectiv: Reducerea ofertei de droguri prin identificarea şi destructurarea reţelelor de trafic, reducerea disponibilităţii drogurilor pe

piaţă şi utilizarea eficientă a sistemului de aplicare a legii, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme instituţionale de monitorizare şi

control, coordonate şi adaptate nevoilor actuale şi situaţiei reale a fenomenului şi care să susţină în mod viabil măsurile de luptă împotriva

acestuia.

OS.1. Cunoaşterea dimensiunii ofertei de droguri în România / Judeţul Bacău .


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

1.1 Colectarea, centralizarea, analiza

şi interpretarea datelor privind

reducerea ofertei de droguri.

Minimum 2

raportări şi

informări efectuate

în domeniul

reducerii ofertei de

droguri

Număr de raportări şi

număr de informări

efectuate în domeniul

reducerii ofertei de

droguri

Semestrial Anual CPECA

1.2 Realizarea unui schimb

permanent de date şi informaţii

între structurile din cadrul

Sistemului Naţional de Apărare, în

conformitate cu prevederile legale.

Minimum o

analiză/an,

Minimum o hartă

zonală/an

Număr solicitări

elaborate şi număr

răspunsuri primite

Anual Decembrie

2016

CPECA, BCCO,

DIICOT, SJIPI,

SRI

OS. 2. Dezvoltarea şi consolidarea sistemului instituţional şi legislativ privind combaterea ofertei de droguri.

2.1. Desfăşurarea unor programe de

pregătire comună pentru

judecători, procurori şi poliţiştii

antidrog.

Minimum un

program de

pregătire, în funcţie

de nevoile

identificate

Număr de cursuri la care

s-a participat,

Număr de participanţi

Anual Decembrie

2016

IPJ, BCCO,

Politie Frontieră,

IJJ, DIICOT,

Tribunal, Curte

de Apel, CPECA

18


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

OS 3. Eficientizarea activităţilor specifice de combatere a ofertei de droguri, a deturnării şi traficului de precursori şi controlul domeniilor

conexe: corupţie, spălare de bani, confiscarea şi recuperarea creanţelor.

3.1. Intensificare folosirii tehnicilor

speciale de investigaţii precum

investigatori sub acoperire şi

livrări supravegheate.

Schimb eficient de

date şi informaţii

operative,

Activităţi operative

Livrări

supravegheate

derulate


operative/livrări

supravegheate

desfăşurate

Anual Decembrie

2016

SJIPI, BCCO,

IPJ-SOS, Poliţie

Frontieră,

DIICOT, ANAF,

SRI

3.2. Canalizarea investigaţiilor asupra

persoanelor/

grupărilor criminale organizate a

căror implicare în traficul ilicit de

droguri provoacă un impact major

asupra comunităţilor.

Cazuri/persoane/gr

upări criminale

investigate

Număr de cazuri

investigate,

Număr de persoane/

grupări criminale

investigate

Anual Decembrie

2016

DIICOT, BCCO,

SJIPI, SRI

3.3 Organizarea de întâlniri la nivel

interinstituţional pentru

implementarea coordonată a

politicilor antidrog sectoriale.

Cel puţin o întâlnire

desfăşurată

Număr de grupuri

constituite,


organizate,

Număr de analize

elaborate,

Număr de propuneri

implementate

Anual Decembrie

2016

CPECA, IPJ, IJJ,

POLIŢIE

Frontieră, GMJ,

SJIPI, DIICOT,

SRI, ANAF,

Tribunal, Curte

de Apel.

3.4 Aplicarea mecanismelor de

identificare şi punere sub sechestru

a bunurilor şi valorilor rezultate ca

urmare a săvârşirii de infracţiuni la

regimul drogurilor şi precursorilor.

Valoarea sumelor şi

bunurilor

indisponibilizate

Sume şi bunuri

indisponibilizate

Anual Decembrie

2016

DIICOT, ANAF,

Oficiul Naţional

de Prevenire şi

Combaterea

Spălării Banilor,

SRI, SJIPI,

OS. 4 Întărirea mecanismelor de cooperare poliţienească şi judiciară în cadrul forumurilor europene, internaţionale şi ale zonelor de interes

19


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

strategic internaţional pentru România.

4.1 Cooperarea autorităţilor române cu

autorităţile străine prin

valorificarea mecanismelor de

cooperare poliţienească şi judiciară

existente (inclusiv cooperare

judiciară informală, schimb de

informaţii, livrări controlate).

Mecanisme de

cooperare

poliţienească şi

judiciară în

domeniul reducerii

ofertei de droguri

valorificate

(minimum un

mecanism

valorificat)


comune desfăşurate,

Număr de informaţii

solicitate/ primite

Anual Decembrie

2016

BCCO, Centrul

de Cooperare

Poliţienească

Internaţională ,

ANAF

Ministerul

Justiţiei prin

Oficiul Naţional

de Prevenire a

Criminalităţii şi

Cooperare pentru

Recuperarea

Creanţelor

Provenite din

Infracţiuni,

DIICOT,

Oficiul Naţional

pentru Prevenirea

şi Combaterea

Spălării Banilor

III COORDONARE

Obiectiv: Asigurarea unui concept unitar de acţiune în domeniul problematicii drogurilor şi precursorilor, monitorizarea

implementării politicilor naţionale în domeniul drogurilor, utilizarea eficientă a resurselor şi maximizarea rezultatelor intervenţiilor

realizate.

OS. 1 Consolidarea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog şi a mecanismului naţional de coordonare în domeniul drogurilor şi precursorilor.


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

1.1 Instituirea unui sistem eficient de

monitorizare şi evaluare a

Rapoarte anuale de

evaluare,


periodice, Număr de Anual 2016 CPECA

20


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

implementării activităţilor derulate

de autorităţile publice şi structurile

societăţii civile.

Rapoarte de evaluare

a Planului de acţiune

şi a Strategiei

naţionale antidrog

participanţi, Număr de

foruri consultative

instituite si funcţionale,

Rapoarte de evaluare

elaborate

OS. 2 Armonizarea rolurilor şi responsabilităţilor pentru fiecare factor social din domeniu.

2.1 Armonizarea strategiilor

instituţionale cu obiectivele

prioritare ale Strategiei naţionale

antidrog.

Strategii,

Acte

elaborate/modificate

Număr de documente

interne modificate,

Notificări formale,

anunţuri, rapoarte

elaborate

Anual 2016 CPECA, GL

pentru SJA

2.2 Asigurarea cooperării

interdisciplinare prin grupuri de

consultare permanente şi tematice.

Grupuri constituite Număr grupuri de

consultare permanente si

tematice instituite si

funcţionale

Anual 2016 CPECA , GL

pentru SJA

2.3 Creşterea responsabilităţii sociale a

agenţilor economici în domeniul

drogurilor.

Proiecte

implementate

Număr de proiecte

iniţiate de mediul privat

in domeniul

responsabilităţii sociale


pentru SJA

OS 3. Reducerea timpului instituţional de răspuns la problemele specifice apărute.

3.1 Crearea unui sistem eficient de

consultare inter-instituţională

inclusiv referitor la propunerile şi

observaţiile privind proiectele de

acte normative din domeniul

politicilor publice şi planificării

strategice în domeniul drogurilor.

Acte normative

elaborate sau

modificate


consultare organizate,

Număr de acte

normative pentru care s-

au realizat consultări


pentru SJA

3.2 Instituirea unui sistem de raportare

periodică.

Rapoarte periodice Număr de instituţii

incluse in sistemul de

raportare,

Număr de instituţii ce


pentru SJA

21


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

realizează raportarea

OS. 4 Eliminarea barierelor interinstituţionale în oferirea de servicii.

4.1 Instituirea unui cadru comun de

evaluare a intervenţiilor in

domeniul drogurilor (reducerea

cererii si ofertei).

Rapoarte periodice Existenţa unui cadru

comun de evaluare,

Număr de instituţii şi

reprezentanţi ai societăţii

civile ce folosesc cadrul

comun de evaluare


pentru SJA

OS. 5. Creşterea vizibilităţii şi credibilităţii instituţiilor statului si a implicării societăţii civile.

5.1 Dezvoltarea parteneriatului cu

societatea civila prin înfiinţarea de

platforme/programe/mecanisme de

comunicare/consultare/validare cu

societatea civila (comunităţi).

platforme/programe/

mecanisme de

comunicare/consulta

re/validare cu

societatea

civila implementate

Număr de

platforme/programe de

comunicare şi consultare

cu societatea civilă

Anual 2016 CPECA

OS. 6 Îmbunătăţirea calităţii actului profesional al tuturor categoriilor de specialişti cu atribuţii în domeniul drogurilor şi domenii conexe

prin formare de bază şi continuă.

6.1 Implementarea de programe

comune de formare de bază şi

continuă în domeniul cererii şi

ofertei de droguri la nivel

teritorial, destinate specialiştilor cu

atribuţii în domeniu, (psihologi,

asistenţi sociali, cadre medicale,

farmacişti, cadre didactice,

specialişti MAI şi din mediul

penitenciar, judecători, procurori

etc.), organizate după principiul

multi-disciplinarităţii.

Minimum 2

programe anuale

comune de formare

de bază şi continuă

implementate pe

principiul multi-

disciplinarităţii

Număr de programe de

formare implementate în

rândul cadrelor MAI şi

din afara MAI,

Analiza eficientei

formarii,


Anual 2016 CPECA

6.2 Formarea unei reţele de persoane- Minimum 2 noi Număr de persoane Anual 2016 ISJ, CPECA,

22


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

resursă pentru comunitate,

capabile să disemineze cunoştinţe

credibile şi relevante la nivelul

comunităţilor locale (reprezentanţi

mass-media, voluntari etc.) si să

dezvolte programe de informare şi

intervenţii pentru comunităţile

locale.

sesiuni de formare

implementate

cheie identificate,

Grupuri de consultare

organizate, Sesiuni de

follow-up organizate,

CCD

OS. 7 Facilitarea comunicării, a schimburilor de bune practici şi resurse de informare între factorii sociali implicaţi în reducerea cererii şi

ofertei de droguri.

7.1 Creşterea nivelului de cunoştinţe

referitor la fenomenul drogurilor

prin intermediul buletinului de

informare al CRPECA.

Minimum 2 buletine

informative realizate

şi diseminate

Plan de difuzare a

buletinului informativ,

Nr. de parteneri care au

primit buletinul

informativ

Anual 2016 CPECA

IV EVALUARE SI INFORMARE

Obiectiv: Îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a problematicii drogurilor la nivel local pornind de la evidenţe ştiinţifice, prin

monitorizare, cercetare şi informare.


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

OS 1. Consolidarea sistemului de colectare şi analiză a datelor din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri.

1.1. Organizarea de ateliere de lucru cu

reprezentanţi ai instituţiilor publice

şi private furnizori de date din

domeniul reducerii cererii şi

ofertei de droguri.

Întâlniri de lucru

organizate

Număr de ateliere de

lucru organizate Anual 2016

CPECA

23


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

1.2. Actualizarea reţelelor de colectare

a datelor, prin identificarea de noi

furnizori de date şi prin reînnoirea

parteneriatelor de colaborare.

Reţea de colectare a

datelor actualizată

Număr de furnizori de

date identificaţi Anual 2016 CPECA

OS 2. Dezvoltarea unei baze solide de date, validate ştiinţific, în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri.

2.1 Implementarea de studii şi

cercetări privind consumul de

droguri la nivel local (judeţean).

Studii/ cercetări

la nivel regional şi

local realizate

Număr de studii

realizate 2016 2016 CPECA, ISJ

OS 3. Consolidarea sistemului de raportare a datelor din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri.

3.1 Colectarea, analiza şi interpretarea

datelor referitoare la cererea de

tratament ca urmare a consumului

de droguri, precum şi a patologiei

asociate.

Baza de date privind

admiterea la

tratament actualizată

Număr de înregistrări Anual 2016 CPECA

3.2 Colectarea, analiza şi interpretarea

datelor referitoare la urgenţele

medicale datorate consumului de

droguri.


cazurile de urgenţă

ca urmare a

consumului de

droguri actualizată

Număr de înregistrări Anual 2016 CPECA

3.3 Monitorizarea programelor din

domeniul reducerii cererii de

droguri desfăşurate de diferite

instituţii/organizaţii, conform

standardelor EDDRA 17

.


programele din

domeniul reducerii

cererii de droguri

actualizată

Număr de proiecte

eligibile propuse pentru

EDDRA

Anual 2016 CPECA

OS 4. Promovarea cercetării ştiinţifice ca nucleu fundamental în definirea şi dezvoltarea măsurilor de răspuns la fenomenul

17 EDDRA = instrument OEDT pentru colectare, validare şi stocare a datelor legate de fenomenul drogurilor

24


de evaluare

Termen de

evaluare

Termen

de

finalizare

Responsabili

drogurilor.

4.1 Publicarea şi diseminarea

rezultatelor studiilor de

specialitate, elaborate în cadrul

Agenţiei Naţionale Antidrog.

Studii

publicate/diseminate

Număr de studii

publicate Anual 2016 CPECA

OS 5. Diseminarea de date valide şi comparabile la nivel naţional şi european.

5.1 Distribuirea Raportului naţional şi

a altor materiale informative către

toate instituţiile care furnizează

date, către partenerii naţionali şi

internaţionali ai Agenţiei

Naţionale Antidrog.

Raport Naţional

diseminat

Număr de rapoarte

distribuite Anual 2016 CPECA

Documents

ANEXA nr. 1 la HCP nr. 2 din 26.05 nr. 2 din 26.06.2014.pdf · în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul. Munţii Piatra Craiului sunt protejaţi în întregime,