ANALIZA NEVOILOR DE FORMARE - ascri.roascri.ro/dialog-social/wp-content/uploads/2012/11/Analize-analiza... · îmbun ătăţire/creare a unui produs, serviciu sau a unei combina ţii

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Opera ţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013: Investe şte în oameni! Contract nr. POSDRU / 93 / 3.3 / S / 60304 Titlul proiectului: “Dialogul social – c ătre o rut ă flexibil ă pentru ocupare şi incluziune

Dialogul social – c ătre o rut ă flexibil ă pentru ocupare şi incluziune

Proiect cof inan ţat din Fondul Social European prin Programul Opera ţ ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Investe ş te în oameni !

ANALIZA NEVOILOR DE FORMARE

pentru partenerii sociali în vederea stimul ării particip ării lor active

la dialogul social tripartit şi bipartit

Bucure şti

2011

Echipa de realizare:

Li l iana Voicu, consultant ș t i in ț i f ic (coordonator)

Lucian Vasi lescu, expert legisla ţ ia muncii

Gabriela Marcu, expert legisla ţ ia muncii

Amalia Daraban, expert coordonator activit ăţ i parteneri sociali

Ion Samoil ă , expert coordonator activi t ăţ i parteneri sociali

Mircea Ud ăţeanu, expert dialog social

Sorin Stan, expert dialog social

“Dialogul social – c ătre o rut ă flexibil ă pentru ocupare și incluziune ”: Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Opera ţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013: Investe şte în oameni! Contract nr. POSDRU / 93 / 3.3 / S / 60304

3

1. Cadrul general pentru analiza nevoilor de formar e a membrilor

partenerilor sociali

Proiectul ”Dialogul social – către o rută flexibilă pentru ocupare şi incluziune” și-a propus ca obiectiv general consolidarea capacitatii partenerilor sociali

pentru a promova dezvoltarea durabila, pentru a sprijini crearea de locuri de munca si coeziunea sociala la nivel national, prin promovarea dialogului social tripartit si bipartit. Unul din obiectivele specifice-operationale ale proiecte este de a acorda partenerilor sociali sprijin şi asistenţă pentru elaborarea planurilor de acţiune pentru încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor, în special în direcția încurajării inițiativelor locale pentru identificarea si implementarea unor solutii commune pentru promovarea ocuparii si incluziunii sociale. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, în anul al doilea este prevăzută desfășurarea unor seminarii regionale privind piața muncii și ocuparea pentru stimularea rolului dialogului social la nivel local, în vederea promovării inițiativelor comune în domeniul ocupării și incluziunii sociale în cadrul comisiilor de dialog social teritoriale și realizării unor planuri teritoriale de acțiune pentru promovarea dialogului social la nivel local.

În vederea consolidării capacității de acțiune a partenerilor sociali pe direcțiile menționate, au fost prevăzute 5 sesiuni de formare a unor multiplicatori, care pe termen mediu să contribuie la creşterea capacităţii şi competenţelor personalului membrilor partenerilor sociali, activând ca mentori în utilizarea Manualului partenerului social și difuzarea bunelor practici, iar pe termen scurt să sprijine nemijlocit organizarea celor 16 seminarii regionale și definirea unor planuri de acțiune pentru promovarea dialogului social la nivel local și stimularea inițiativelor comune în domeniul ocupării şi incluziunii sociale,

Pentru ca relevanța sesiunilor de formare și a seminariilor regionale să fie cât mai ridicată, proiectul prevede realizarea în perioada de pregătire a acestora a unei analize de nevoilor de formare pentru membrii partenerilor sociali, prin aplicarea unor chestionare specifice membrilor partenerilor sociali si prin organizarea de grupuri de lucru si seminarii la nivel national.

În perioada concretă de derulare a activităților proiectului s-a înregistrat și o dinamică deosebită pentru dialogul social bipartit și tripartiti, cu modificări importate ale cadrului legal fundamental, în special prin modificarea Codului Muncii și promulgarea Codului Dialogului Social, care au impus cerințe specifice de actualizare a cunoștințelor privind cadrul legal și, mai ales, de consolidare a capacității de a realiza analize asupra legislaţiei actuale şi de a dezvolta propuneri de modificări.

În aceste condiții, echipa s-a orientat către o metodologie flexibilă, care să valorifice toate oportunitățile de colectare de informații.


4

2. Metodologia utilizat ă

Pentru stabilirea metodologiei, s-a pornit de la o un studiu preliminar al situației, pentru a estima necesitățile metodologice pentru analiză.

Nevoile de formare sunt de fapt nevoi de învăţare ale unui grup țintă care pot fi satisfăcute prin activităţi de formare şi de dezvoltare profesională.– de obicei este vorba de membrii unei organizaţii.

Prin conceptul de nevoie, un termen care pare uzual, se înțelege, de obicei, discrepanţa sau diferenţa (distanţa) dintre stadiul actual de dezvoltare al unui grup sau al unei situaţii şi stadiul dorit (posibil de atins). Stadiul dorit depinde de obiectivele pe termen lung, mediu și scurt pe care organizația și le stabilește ca repere pentru dezvoltarea proprie. Nevoia reflectă existenţa unei probleme care necesită intervenţia, o problemă care trebuie tratată.

Analiza nevoilor încearcă să identifice astfel de goluri, să le analizeze caracteristicile şi cauza şi să stabilească priorităţile acţiunilor viitoare și conținuturile vizate în cadrul activităților de foramare.

Pentru o analiză de nevoi de calitate trebuie îndeplinite câteva condiții minimale, care în contextul proiectului pot fi legate de:

- focalizarea pe rezultatele la care trebuie ajuns şi nu pe mijloacele necesare obţinerii lor;

- furnizarea unor elemente obiective ca bază pentru luarea deciziilor de formare;

- formularea unor concluzii care să pemită stabilirea unor domenii concrete de acţiune la nivel de proiect;

- formularea unor recomandări pentru ca analiza de nevoi să devină un proces ciclic, încadrat în aria mai largă a activităţilor organizaţiei beneficiare și în planificarea strategică a dezvoltării acesteia.

Analiza nevoilor de formare reprezintă un proces sistematic, în care se regăsesc mai mulți pași:

a. colectarea datelor cu ajutorul unor metode şi instrumente clar definite (chestionare, interviuri, focusgrupuri, cercetare de documente etc.);

b. identificarea priorităţilor şi stabilirea criteriilor pentru soluţionarea problemelor;

c. interpretarea tuturor datelor colecate și definirea acţiunilor de îmbunătăţire/creare a unui produs, serviciu sau a unei combinaţii de produs-serviciu necesare pentru formarea adecvată a membrilor organizației în vederea soluționării problemelor;

d. stabilirea unor criterii pentru alocarea de resurse variate (materiale, financiare, umane, de timp) în scopul realizării formării ca atare.


5

Toate aceste procese pot fi identificate şi în cadrul analizei nevoi derulate în cadrul proiectului, cu unele specificități distincte.

Astfel, nefiind vorba de membrii unei organizații ci a unor categorii de organizații foate diferite, sindicale și patronale, cele patronale nefiind parteneri direcți în cadrul proiectului, așa încât stabilirea obiectivelor pe termen lung, mediu și scurt nu putea avea aceeași precizie ca în cadrul unei organizații omogene sau a unui consorțiu unitar definit. Cum reprezentarea organizațiilor sindicale era mult mai omogenă, fiind vizată participarea membrilor CNSLR Frăția și a unor organizații partenere, s-a pornit de la obiectivele strategice de dezvotlare ale CNSLR Frăția, care includ activarea participării sale în doferitele procese de dialog social la toate nivelurile și promovarea dialogului social eficient în cadrul structurilor tripartite, atât la nivel național cât și la nivel teritorial. Pentru partea patronală, au fost utilizate concluziile și recomandările anlizei realizate în primul an al proiectului, care statuau o poziție relativ similară la organizațiile patronale, care recunoșteau lipsa de eficiență a dialogului social și dorința de a se implica în acțiuni de promovare a dialogului social, mai ales în cadrul structurilor tripartite.

În același timp, s-a ținut cont de faptul că unele elemente erau predefinite în cadrul cererii de finanțare și analiza trebuia circumscrisă acestora – tematici minimale de parcurs, caracteristici cheie ale resurselor disponibile pentru formare.

Aceste predeterminări au influențat deciziile privind metodologia analizei de nevoi, care au inclus sabilirea de metode și instrumente pentru colectarea datelor, prelucrarea cantitativă a datelor de chestionar și prelucrarea calitativă și interpretarea finală a tuturor informaiților colectate.

Astfel, au fost utilizate două tipuri de chestionare (care se pot consulta în anexe):

1. un chestionar destinat în principal analizei situației actuale a partenerilor sociali, completat de participanții la seminariile naționale și care a inclus și componente dedicate direct și nemijlocit diagnozei nevoilor de formare ale participanților – în două versiuni, una pentru reprezentanții sindicali (vezi anexa nr. 1) și alta pentru reprezentanții patronali (vezi anexa nr. 2);

2. un chestionar special pentru analiza de nevoi de formare (vezi anexa nr. 3), dedicat reprezentanților partenerilor sociali, atât sindicali cât și patronali, în principal fiind vizați participanții la conferința de diseminare de la Mamaia.

În chestionare, aspectele principale investigate au fost legate de: - probleme cu care se confruntă reprezentanții partenerilor sociali, pentru

a analiza domeniile de interes și tipurile de competențe necesare partenerilor sociali în activitatea de dialog social


6

- programe de formare la care au mai participat; - tematici și domenii de formare considerate necesare, pentru afi incluse

în programul activitățilorde formare și a materialelor de instruire dezvoltate în cadrul proiectului.

Au fost colectate și date generale, privind caracteristici de gen, vârstă, nivel de studii, domeniu de activitate, pentru a realiza un profil al potențialilor participanți, așa încât materialele dezvoltate să fie cât mai adecvate.

La informațiile astfel colectate s-au adăugat date de observație directă informații colectate de către experții proiectului, consultări cu experți sindicali și patronali, rezultatele analizei situației generale a dialogului social, pentru a stabili nivelul de baza.

Prelucrarea cantitativă a datelor de chestionar a fost făcută într-un sistem de bază, nefiind disponibile sisteme mai avansate, iar tematica nefiind una de cercetare aprofundată (vezi listele din anexa nr. 5)

Interpretarea finală a inclus toate aspectele legate de identificarea de priorităţi, stabilirea de criterii pentru soluţionarea problemelor, definirea datelor de conținut pentru formarea adecvată a reprezentanților partenerilor sociali, și stabilirea unor criterii pentru alocarea de resurse în acest scop, ținând cont de constrângerile impuse de prevederile proiectului.


7

3. Rezultate ob ținute

Chestionarele au fost aplicate conform descrierii precedente. Astfel, au fost colectate răspunsuri de la:

• 92 de reprezentanți sindicali, participanți la seminarul de la Herculare

• 60 de reprezentanți patronali, participanți la seminarul de la Sinaia

Din informaţii factuale minimale colectate despre respondenţi, (gen, vârstă, experienţa în activitate profesională, experienţă în structuri de dialog social) a fost schițat un pofil al respondentului – reprezentant al partenerilor sociali.

Profilul rezultat este unul foarte bun pentru nivelul de analiză urmărit şi reflectă profilul general al persoanelor implicate în dialogul social: predomină într-o proporţie covârşitoare bărbaţii, de vârstă matură (35-55 ani, cu studii superioare, acesta fiind profilul cel mai obişnuit al reprezentanţilor partenerilor sociali implicaţi în dialogul social bipartite şi, mai ales, tripartite, numărul femeilor şi al tinerilor fiind foarte redus – de exemplu, în CES sunt 3 femei din totalul celor 45 de membri.

Categoriile şi domeniile profesionale reprezentate sunt variate, iar experienţa de dialog social descrisă este şi ea diversă, acoperind un spectru larg de tipuri şi structuri de dialog social, atât bipartite cât şi tripartite, ceea ce conferă un grad ridicat de reprezentativitate informaţiilor obţinute.

Anexăm la final și prelucrarea cantitativă brută a chestionarelor aplicate. Analiza calitativă a pornit de la constatările privind cadrul general

conceptual al dialogului soial. Dialogul social la nivelul comunităţii a devenit o practică obişnuită în

adoptarea deciziilor politice la mijlocul anilor ’80. Rolul dialogului social a fost întărit în timpul anilor ’90 şi cu privire la alte aspecte semnificative din viaţa indivizilor sau a comunităţilor.

În concepţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, dialogul social instituit prin Tratatul de la Roma este procesul de informare şi consultare continuă între organizaţiile sindicale şi patronale, cu scopul de a ajunge la un acord în ceea ce priveşte controlul anumitor variabile economice şi sociale, atât la nivel macroeconomic cât şi microeconomic.

Putem constata că există două abordări relativ divergente: OIM promovează dialogul social tripartit, iar UE promovează dialogul social bipartit. În realitate, ambele forme de dialog social coexistă, reflectând contexte economice şi sociale complementare.

În cadrul Comitetului Economic şi Social European, consultarea partenerilor sociali include, pe lângă organizaţiile patronale şi sindicale, şi organisme ale societăţii civile organizate, ceea ce duce la definirea acestui organism european ca structură de dialog civic. Comisia Europeană este angajată într-un proces de consultare continuă cu organizaţiile societăţii civile în elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor comunitare, aceste modalit[‚i de abordare fiind considerate ca


8

exemplu pentru structurile similare din Romania, de aceea la nivel central se dorește aplicarea sa la nivelul Consiliului Economic și Social.

Definițiile dialogului social includ însă diverse clasificări, conform accepțiunii internaționale și europene. Astfel, dialogul social poate fi de mai multe tipuri, de complexităţi diferite, cuprinzând informarea, consultarea, negocierea sau participarea angajaţilor. Aceste tipuri implică necesități și obligativități acționale diferite, de aceea nevoile partenerilor sociali care participă la dialogul social sunt diferite în diferitele forme.

Informarea semnifică transmiterea de date de către angajator către reprezentanţii angajaţilor, pentru a le permite să se familiarizeze cu problematica dezbaterii şi să o examineze în cunoştinţă de cauză (Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor).

Consultarea reprezintă schimbul de păreri şi stabilirea unui dialog între angajator şi reprezentanţii angajaţilor (Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor).

Conform legii cadru privind informarea şi consultarea angajaţilor, care transpune Directiva europeană 2002/14/CE, angajatorii au obligaţia să informeze şi să consulte reprezentanţii angajaţilor, cu privire la:

- evoluţia recentă şi evoluţia probabilă a activităţilor şi situaţiei economice a întreprinderii;

- situaţia, structura şi evoluţia probabilă a ocupării forţei de muncă în cadrul întreprinderii, precum şi cu privire la eventualele măsuri viitoare avute în vedere, în special atunci când există o ameninţare la adresa locurilor de muncă;

- deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii. Art. 8 par.1 teza a II-a a Directivei 2002/14 ce prevede obligaţia în sarcina

Statelor Membre să instituie proceduri administrative sau judiciare pentru a asigura respectarea obligaţiilor ce decurg din directivă.

O asemenea prevedere lipseşte din Legea 467/2006 dar judecătorul român va fi obligat să examineze cererea, conform principiului interpretării conforme, consacrat de Curtea Europeană de Justiţie.

Negocierea. Termenul negociere colectivă se aplică tuturor negocierilor care au loc între o persoană care angajează sau un grup de persoane care angajează, pe de o parte, şi una ori mai multe organizaţii ale lucrătorilor, pe de altă parte, în vederea :

- fixării condiţiilor de muncă şi angajării ; - reglementării relaţiilor între cei ce angajează lucrători ; - reglementării relaţiilor între cei ce angajează sau organizaţiile lor şi una

sau mai multe organizaţii ale lucrătorilor (Convenţia 154/1981 privind


9

promovarea negocierii colective ratificată de România prin Legea nr. 112/1992). Până la modificările legislative recente, aplicarea negocierilor colective în

România se face în baza Legii nr. 130/1996-republicată privind contractul colectiv de muncă, care defineşte şi reglementează negocierea contractului colectiv de muncă, introducând, prin excepţie faţă de principiul negocierii voluntare, obligativitatea negocierii contractelor colective de muncă la unităţile cu peste 21 de angajaţi.

Contractele colective de muncă se pot negocia la nivel de unitate, grup de unităţi, ramură şi la nivel naţional.

Participarea angajaţilor (în sensul atribuit acestui termen în documentele europene) este un termen general care se referă la toate mijloacele sau activităţile prin care angajaţii influenţează deciziile patronului şi care afectează interesele lor de munca şi/sau participă la administrarea întreprinderii. În sensul cel mai larg al termenului el cuprinde de asemenea modalitatea în care angajaţii participă cu drept de proprietate asupra întreprinderii sau la rezultatele sale financiare. “Dreptul de participare a angajaţilor”, în sensul implicării acestora în procesul de decizie, nu este reglementat în mod expres în România, însă legislaţia nu interzice acest lucru.

În România dialogul social este prin excelenţă voluntar şi se bucură de un cadru instituţionalizat. Cadrul legislativ care reglementează domeniul dialogului social cuprinde acte normative elaborate în perioade şi contexte socio-economice diferite, care, deşi constituie un ansamblu integrat, necesită o revizuire pentru asigurarea compatibilităţii şi coerenţei de abordare conceptuală conformă cu realitatea momentului.

Pentru consolidarea competențelor partnerilor sociali a fost apreciată ca necesară trecerea în revistă a principalelor acte normative din domeniu, cu aprofudarea aspectelor critice privind derularea dialogului social și prezentarea detaliată a noutăților, mai ales că modificările legislative recente au adus schimbări importante în cadrul de desfășurare a dialoguui social. Prezentăm în anexe o listă a principalelor acte normative care reglementează domeniul.

Pentru analiza cadrului de funcționare a dialogului social trebuie analizate

formele dialogului social instituţionalizat: dialogul social tripartit și dialogul social bipartit. La dialogul social tripartit participă ca parteneri sociali organizaţiile sindicale, organizaţiile patronale şi reprezentanţii administraţiei publice centrale sau locale, după caz.

Organizaţiile sindicale sunt legal constituite în conformitate cu prevederile Legii nr. 54/2003, Legea sindicatelor.

Organizaţiile patronale sunt legal constituite în conformitate cu prevederile Legii nr. 365/2001, Legea patronatelor.


10

Dialogul social tripartit se desfăşoară pe două paliere: • la nivel naţional • la nivel teritorial Ministerul Muncii consideră că există şi un al treilea nivel, şi anume în plan

sectorial, încadrând la acest nivel comisiile de dialog social constituite la nivelul ministerelor.1 Noi considerăm că dialogul social purtat la nivelul ministerelor se încadrează în nivelul naţional pentru că problematica discutată în cadrul acestor comisii nu influenţează numai anumite sectoare de activitate ci de multe ori toate sectoarele de activitate economică.

Ca structuri instituţionalizate ale dialogului social tripartit la nivel naţional şi judeţean menţionăm:

• Consiliul Economic şi Social – structură permanentă; • Comisii de dialog social de la nivelul ministerelor; • Comisii de dialog social la nivelul prefecturilor; • Instituţii publice tripartite sau cu consilii de administraţie tripartite:

- Consiliul Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale;

- Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; - Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă;

• Structuri constituite ad-hoc: - Comitetul de Monitorizare a Acordului Social - Comitetul Naţional de Criză .

Implicarea diferiților reprezentanți ai partenerilor sociali este diferită în funcție de tipul de dialog social și cadrele de desfășurare alacestora. Pentru ca implicarea lor sa fie cât mai activă și mai eficientp, s-a considerat că este de mare interes discutarea detaliilor de funcționare a unor astfel de structuri, cu centrare pe aspecte practice și pe modalitățile concrete de acțiune la nivelul acestor structuri.

Din păcate, actualul context socio-economic şi politic nu este favorabil dialogului social tripartit la nici un nivel. In condiţiile crizei economice prin care trece economia românească, ar fi fost de aşteptat ca acest dialog social să se intensifice şi să se îmbunătăţească. Contrar aşteptărilor, dialogul social este blocat la marea majoritate a nivelurilor, promotorul acestui blocaj fiind chiar Guvernul României, prin însăşi instituţia care, prin lege este abilitată să promoveze şi să urmărească dialogul social la toate nivelurile: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

1 Vezi http://www.mmuncii.ro/ro/articole/0000-00-00/dialogul-social-tripartit-715-articol.html


11

Cele mai bune dovezi clare ale acestei atitudini de ignorare sau ocolire a dialogului social derivă din modalitatea de impunere a diferitelor reglementări din ultimii ani, adoptate fără nici un fel de dialog social, chiar în domenii fundamentale pentru interesele partenerilor sociali şi pentru menţinerea unui climat de pace socială. Astfel, când a fost înfiinţat Comitetul Naţional Tripartit de Criză, în anul 2009, partenerii sociali s-au mobilizat, au făcut analize şi au înaintat diferite propuneri, dar acestea nu au fost luate în considerare, iar măsurile au fost adoptate, în finalul anului şi pe parcursul anului 2010, fără consultarea partenerilor sociali

Evoluția în prezentarea și adoptarea Codului de Dialog Social este de asemenea elocventă. În luna noiembrie Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a înaintat confederaţiilor sindicale şi patronale un proiect de lege intitulat Codul de Dialog Social. Deşi nu era nicio presiune pentru modificarea legilor dialogului social, care să justifice urgenţa impusă de minister, partenerii sociali aflându-se în negocierea contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional, acesta a solicitat un punct de vedere până la jumătatea lunii decembrie. Partenerii sociali, considerând că nu este urgentă modificarea acestor legi şi având nevoie de timp pentru negocierea lor, nu au fost de acord cu termenul limită fixat. În acest context, motivând necesitatea flexibilizării relaţiilor de muncă, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale vine cu o nouă propunere de modificare a Codului Muncii. Confederaţiile sindicale şi o parte dintre confederaţiile patronale, văzând lipsa de flexibilitate cu care ministerul insistă asupra adoptării acestor modificări, au decis să nu mai participe la şedinţele de dialog social tripartite (CES, ministere, prefecturi). La începutul anului 2011, partenerii sociali au fost de acord cu negocierea atât a proiectului de lege privind modificarea Codului Muncii cât şi a proiectului Codului de Dialog Social. Negocierea privind modificările aduse Codului Muncii s-a purtat de confederaţiile sindicale cu o parte din organizaţiile patronale, ţinând cont şi de recomandările făcute de Organizaţia Internaţională a Muncii şi au fost înaintate Guvernului. Partenerii sociali nu au fost de acord ca legile dialogului social să fie cuprinse într-un Cod, totuşi au negociat şi înaintat Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale propunerile lor privind modificarea acestor legi. Guvernul a ignorat atât propunerile partenerilor sociali cât şi mitingurile organizaţiilor sindicale şi şi-a asumat răspunderea pe modificările aduse Codului Muncii propuse unilateral de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Într-un mod similar, Guvernul a grăbit în mod nejustificat adoptarea Codului de Dialog Social, prin utilizarea aceleiaşi proceduri de asumare a răspunderii de către Guvern, fără o reală dezbatere publică a acestui proiect, noile reguli ale desfăşurării dialogului social fiind stabilite în lipsa oricărui dialog cu partenerii sociali.

Astfel, atât în dezbaterile directe organizate la seminariile tematice, cât, mai ales, în răspunsurile la chestionarele completate în cadrul proiectului, la


12

întrebările privind eficienţa dialogului social derulat la nivelul structurilor teritoriale, aprecierea activităţii structurilor teritoriale este preponderent negativă, cum se poate vedea din graficul de mai jos. Nu s-au remarcat diferenţe semnificative între grupurile de respondenţi (sindicate şi patronate).

Non-răspuns, 18.7

Pozitiv, 12.4

Negativ atenuat, 17.7

Negativ, 51.2

Deosebit de semnificativă este aprecierea realizată de respondenţi a

cadrului actual legal şi instituţional, în proporţie covârşitoare de factură negativă, explicaţiile oferite fiind legate de derularea formală a acestor activităţi, efectul lor în deciziile finale fiind relativ derizoriu. Astfel, se întâlnesc des comentarii ca: ”Nu au consistenţă”, „Se asigură doar cadrul, nu şi efecte reale” sau ”Se discută şi totul rămâne la stadiu de discuţie, deciziile fiind luate diferit de discuţiile purtate”.

Sindicate, 64.3

Patronate, 65.9

Atitudinea părţilor implicate este apreciată şi ea într-un mod similar – fără

diferenţe mari între reprezentanţii sindicatelor şi cei ai patronatelor – implicarea este considerată preponderent „bună” când e vorba de partenerii sociali (cu unele note critice la adresa reprezentanţilor patronali, exprimată mai ales de către patronate) şi de nivel scăzut când este vorba de reprezentanţii autorităţilor centrale şi locale, pe


13

lângă ”nesatisfăcătoare”, care abundă, întâlnindu-se des aprecieri gen ”Nepăsătoare”, ”Dezinteres total”, sau chiar ”Bătaie de joc”.

Administraţie, 37.5

Patronate, 23.1

Sindicate, 21.4

Aceeaşi imagine se desprinde şi din comentariile şi sugestiile

respondenţilor legate de modalităţi posibile de îmbunătăţire a eficienţei dialogului social. Printre măsurile enumerate, în special legate de formare, se întâlnesc adesea sugestii de genul: „Conştientizarea rolului dialogului social de către administraţia publică”, „Conştientizarea necesităţilor”, „Buna credinţă”, „Respectarea recomandărilor UE”.

În acelaşi timp, din analiza rapoartelor privind activitatea comisiilor de

dialog social de la nivelul ministerelor şi prefecturilor rezultă cele ce urmează. În anul 2009 au fost ţinute 120 şedinţe ale comisiilor de dialog social la

nivelul ministerelor, în care au fost dezbătute şi avizate 248 proiecte de acte normative.

Ca urmare a participării la unele din şedinţele comisiilor de dialog social a reprezentanţilor direcţiei pentru coordonarea, monitorizarea şi metodologia acestora. aceştia au sesizat o serie de probleme, după cum urmează:

• deficienţe de interpretare şi aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 369/2009 privind constituirea şi funcţionarea comisiilor de dialog social la nivelul administraţiei publice centrale şi la nivel teritorial şi/sau nerespectarea întocmai a prevederilor legale privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de dialog social;

• neînţelegerea sau neacceptarea de către părţi a caracterului consultativ al comisiilor de dialog social;

• disfuncţii legate de reprezentativitatea partenerilor sociali, fiind necesară o clarificare în conformitate cu modificările prevederilor legale în vigoare;

• participarea membrilor în mod selectiv, în funcţie de tematica de interes şi neasumarea responsabilităţii, ceea ce afectează continuitatea şi coerenţa


14

dezbaterilor sau chiar împiedică întrunirea cvorumului pentru validarea comisiilor, provocând întârzieri în promovarea proiectelor normative;

• tendinţa de eludare a comisiilor de dialog social şi a CES de către iniţiatorii proiectelor de acte normative pe motiv de urgenţă legislativă, ceea ce contravine prevederilor legale;

• capacitatea administrativă şi tehnică redusă a ministerelor, reflectată, în unele cazuri, prin lipsa unei direcţii specializate în dialog social şi/sau în organizarea nefuncţională a secretariatului tehnic al comisiei, astfel încât materialele de lucru şi sintezele cu concluziile dezbaterilor nu au fost întotdeauna întocmite şi transmise în timp util partenerilor şi, după caz, Direcţiei pentru coordonarea, monitorizarea şi metodologia comisiilor de dialog social şi CES;

• lipsa de formare a personalului cu competenţe în materie de dialog social, cu efect negativ asupra înţelegerii cadrului legal în materie, a parteneriatului social sau a procedurilor legale şi administrative de consultare şi informare a partenerilor sociali;

• neimplicarea părţilor: în anumite cazuri ministerele nu acordă suficientă importanţă opiniilor şi declaraţiilor comune ale partenerilor, iar uneori partenerii nu participă activ cu propuneri alternative sau puncte de vedere argumentate, susţinute tehnic, cele două manifestări ducând la un cerc vicios care impietează asupra calităţii dezbaterilor;

• probleme legate de comunicarea în interiorul organizaţiilor partenerilor sociali – în special între preşedinţii confederaţiilor şi participanţii la lucrările comisiilor cu privire la măsurile analizate sau la consultările legislative, aceştia având obligaţia de a informa şi consulta la rândul lor federaţiile şi sindicatele afiliate, aşa încât partenerii sociali nu îşi instruiesc suficient membrii în acest sens, iar informaţia ajunge încă şi mai puţin la nivelul angajaţilor sau angajatorilor.

• caracterul dezbaterilor în cadrul comisiilor de dialog social, acestea limitându-se adesea la consultări privind forma şi mai puţin fondul proiectelor normative, deşi ar fi de dorit o implicare activă a partenerilor în elaborarea strategiilor şi a măsurilor pentru soluţionarea problemelor reale care afectează viaţa economico-socială;

• probleme legate de procedura însăşi de avizare a actelor normative de către ministere, care poate determina modificarea fundamentală a textului proiectului normativ, anulând efectele consultării din cadrul comisiilor;


15

• probleme legate de confuzia între diferitele forme de dialog social; întâlnirile pe problematici specifice cu sindicatele sau patronatele fiind considerate în mod eronat întruniri tripartite ale comisiilor de dialog social;

• probleme legate de actualizarea, armonizarea şi corelarea legislaţiei în materie de dialog social.

Privitor la consultarea tripartită din cadrul comisiilor de dialog social de la nivel teritorial din rapoartele direcţiei pentru coordonarea monitorizarea şi metodologia acestora au fost organizate 306 şedinţe în anul 2008 şi 246 şedinţe în anul 2009 observându-se astfel o scădere a numărului total de şedinţe

Activitatea concretă în cadrul comisiilor de dialog social la nivel teritorial a urmărit:

• consultarea partenerilor sociali cu privire la măsurile ce se întreprind pe linia restructurării agenţilor economici, în corelare cu măsurile de reconversie a forţei de muncă;

• consultarea partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură;

• gestionarea situaţiilor de criză şi monitorizarea celor cu potenţial conflictogen;

• înaintarea de adrese către autorităţile administraţiei publice locale şi centrale în vederea sprijinirii diverselor acţiuni;

• analiza deficienţelor semnalate în organizarea şi funcţionarea unor servicii publice;

• adoptarea de măsuri pentru întărirea siguranţei în şcoli şi menţinerea ordinii publice în zona adiacentă acestora;

• prezentarea rezultatelor controalelor efectuate de către unele inspectorate teritoriale şi identificarea, astfel, de soluţii pentru unele dintre problemele reliefate de aceste acţiuni de control;

• organizarea de întruniri cu reprezentanţii sindicatelor si asociaţiilor profesionale

care au pichetat prefecturile iar motivele şi propunerile de soluţionare, convenite în comun, au fost înaintate autorităţilor administraţiei publice centrale.

La unele din aceste şedinţe prefecturile au luat iniţiativa de a invita parlamentari locali, aceştia prezentând informări despre diverse acte normative în discuţie la Parlament.

Dintre aspectele negative semnalate în aceste rapoarte enumerăm: • nerespectarea prevederilor HG 314/2001 cu privire la conducerea

şedinţelor CDS de către prefect şi preşedintele Consiliului Judeţean, prin rotaţie;

• participarea redusă a partenerilor sociali;


16

• o lipsă de implicare a autorităţilor în propunerea unor teme de dezbatere; • întârzierea raportărilor solicitate de către Departamentul pentru Dialog

Social. În această situație, singurii care pot dinamiza și presa pentru eficientizarea

dialogului social sunt reprezentnații partenerilor sociali. Au fost remarcate unele iniiative ale acestora în acest sens, dar rezultatele nu au fost suficient de încurajatoare până acum. Partenerii sociali au propus estimarea oportunităţii completării cadrului legislativ privind funcţionarea comisiilor de dialog social la nivel teritorial în vederea eficientizării acestora şi a consolidării cooperării pentru rezolvarea problemelor care sunt de competenţa autorităţilor locale. Eficientizarea acestor structuri poate deveni un obiectiv pentru etapa următoare a proiectului, prin stimularea proceselor de consultare internă care să dinamizeze și să orienteze coerent eenrgiile către acțiune, dar și prin identificarea unor inițiative comune ale partenerilor sociali, în special pe teme legate de ocupare și incluzine socială.

O situație diferită o are funcționarea dialogului social bipartit. În cadrul dialogului social bipartit, avem de-a face ca parteneri sociali, cu organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale sau reprezentanţii salariaţilor, după caz.

Forma preponderentă a dialogului social bipartit în România este negocierea contractelor colective de muncă.

Definirea conceptului, definirea şi reprezentativitatea părţilor, procedura de negociere, încheiere şi executare a contractelor colective de muncă sunt reglementate prin Legea 130/96, legea contractelor colective de muncă.

Dialogul social bipartit se realizează la următoarele niveluri: - naţional - ramură - grup de unităţi - unităţi. La nivel naţional obiectivul negocierii bipartite este încheierea Contractului

Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional. Actuala legislație a eliminat acest nivel, centrul de interes căzând pe nivelul sectorial, ceea ce aduce probleme specifice, legislația neavând încă o definiție unitară a sectoarelor în România, ci doar a ramurilro de activitate. Ramurile economiei naţionale sunt definite, conform Legii 130/1996 – Legea contractului colectiv de muncă, de către partenerii sociali, cu consultarea Institutului Naţional de Statistică.

Lista ramurilor economiei naţionale este cuprinsă în anexa 4 la Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional şi face parte integrantă din acesta. Această listă cuprinde 32 de ramuri (vezi anexa nr. 5).


17

La nivel de grup de unități, formele de desfăşurare a dialogului social cuprind informarea, consultarea, negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi, iar ca structură specifică, comisia paritară.

La nivel de unități, dialogul social este cel mai concret, iar legislaţia naţională prevede obligativitatea negocierii CCM la nivel de unitate pentru toate unităţile cu peste 21 de salariaţi. Schimbările recente au

Negocierea colectivă are loc anual şi are ca obiect cel puţin: - salariile; - durata timpului de lucru; - condiţiile de muncă; - programul de lucru. Contractele colective de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească

drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin CCM încheiate la nivel superior. Prin contractul colectiv de muncă sunt constituite comisii paritare, iar prin

efectul legii, la unităţile cu peste 50 de salariaţi, comitete pentru sănătate şi securitate în muncă .

Mai există unele forme speciale de desfăşurare ale dialogului social: comitetele europene de întreprindere la unităţile de dimensiune comunitară, constituite în baza Legii nr. 217/2005 privind comitetele europene de întreprindere

care au fost organizate prin transpunerea în legislația națională a Directivei

Consiliului 94/45/CE privind instituirea unui Comitet European de

întreprindere. Deși eficiența dialogulu social bipartit este mai bună, totuși se constată

scăderea intensității acestuia, poate și ca urmare a schimbărilor legislative care au anulat vechile cadre de derulare și nu au pus în loc alte cadre complete și coerente – mai ales lipsa definiției sectoarelor a întârziat procesele, din cauza lipsei unui contract colectiv de muncă la nivel sectorial.

Totuşi, trebuie să remarcăm că din răspunsurile la chestionare, se desprinde o imagine mai bună, la nivelul ambelor categorii de reprezentanţi ai partenerilor sociali, atât cei sindicali cât şi cei patronali, activităţile de dialog social bipartit fiind apreciate ca mai eficace decât cele de dialog social tripartit, dialogul fiind mai direct şi mai real, iar efectele fiind clare pentru toţi factorii implicaţi: un mediu mai bun de activitate pentru operatorii economici, valoros pentru ambele părţi.

Astfel, din compararea răspunsurilor referitoare la participarea la activităţile structurilor de dialog social tripartit cu cele referitoare la dialogul social bipartit, reiese o imagine semnificativ mai bună a implicării partenerilor sociali în dialogul social bipartit, care este consistentă cu răspunsurile la întrebările direct comparative între cele două tipuri de dialog social,


18

Dar aceste aprecieri comparative nu anulează concluzia că, totuşi, dialogul social bipartit a scăzut în intensitate din ce în ce mai mult în ultimii ani.

Această degradare a dialogului social bipartit poate fi pusă pe seama crizei economiei din ultimii 2 ani şi a maturizării dialogului social bipartit. În acelaşi timp, este vorba şi de efectele caracterului adesea formal al dialogului social tripartit combinat cu lipsa de eficienţă a instituţiilor statului şi a instanţelor judecătoreşti, de a da eficienţă principiului obligativităţii negocierilor colective din cuprinsul Legii nr. 130/1996, ceea ce a dus la o scădere în încrederea angajaţilor în capacitatea reglatorie a negocierilor colective.

Pentru dinamizarea și eficiența acestui tip de dialog social s-a relevat pe diferitele canale de informare utilizate pe parcursul proiectului importanța abordării unor teme specifice privind dezvoltarea competențelor de comunicare și negociere, care s-au constituit într-o dimensiune aparte atât în construcția Manualului partenerului social, cât și în abordarea sesiunilor de formare și a seminariilor regionale.

O altă sursă de informații au reprezentat-o dezbaterile ocazionate de seminariile naționale, în care au fost relevate aspecte importante pentru nivelul de informare a partenerilor sociali și nevoile lor de formare, constatându-se:

- Creșterea nivelului de informare și conștientizare al participanților – reprezentanții organizațiilor sindicale înscriși în grupul țintă al proiectului, asupra structurii instituționale a dialogului social bipartit și tripartit și asupra importanței acestuia în ceea ce privește sprijinirea progresului socioeconomic, promovării unor conditii decente de muncă și reducerea sărăciei,


19

- Identificarea deficiențelor de organizare și de instruire a partenerilor sociali în ceea ce privește problematica dialogului social bipartit și tripartit la diferite nivele de organizare – națională, regională, teritorială;

- Existența unor accente critice în legătură cu lipsa unor procese sistematice de informare consultare internă la nivelul organizațiilor partenerilor sociali, asemenea procese putând potența efectele mobilizatoare și duce la creșterea coerenței implicării reprezentanaților organizațiilor în diferite structuri, la paliere similare sau diferite;

- Identificarea unor probleme majore în ceea ce privește poziția Guvernului și lipsa un presiuni constante și coerente ale partenerilor sociali pentru corectarea acesteia, care ar putea fi mai eficiente dacă ar fi și coordonate pe aspectele de interes comun;

- Identificarea unor metode și căi de acțiune pentru creșterea încrederii în eficiența dialogului social la nivelul organizațiilor partenerilor sociali;

- Diseminarea și multiplicarea exemplelor de bune practici în cadrul dialogului social, de către participanții la seminar, contribuind, astfel, la atingerea indicatorilor fixati în proiect - dezvoltarea capacității reprezentanților societății civile reprezentați de partenerii sociali participanți la acest seminar și, implicit, creșterea și îmbunătățirea serviciilor oferite de către aceștia comunității.

Toate aceste surse de informații au dus la conturarea unor concluzi consistente, pe care s-au fundamentat deciziile pentru selecția temelor și a metodogiei de organizare a activităților menite să contribuie la consolidarea capacității partenerilor sociali de a se implica activ în dialogul social și de a obține eficitizarea acestuia.


20

4. Concluzii

Din analiza situației dialogului social în România reiese că acesta a avut o evoluţie ascendentă şi se bucură, în prezent, de un cadru legal şi instituţional care oferă premisele necesare pentru a se desfăşura în mod regulat şi în bune condiţii.

Totuşi, eficienţa activităţilor desfăşurate este foarte redusă, cultura dialogului rămâne încă deficitară, în special în rândul reprezentanţilor autorităţilor publice care sunt, de obicei, responsabili de organizarea şi derularea activităţilor la nivelul structurilor tripartite. Lipseşte încrederea şi respectul reciproc, lipsesc dovezile privind voinţa politică de valorificare a valenţelor acestui instrument de concertare socială care este dialogul social.

Partenerii sociali au nevoie de completarea cunoştinţelor privind structurile şi modalităţile de desfăşurare a dialogului social – cu deosebire cele privitoare la cadrul de reglementare. În condiţiile recentelor modificări legislative, aceste completări devin neapărat necesare, mai ales pe datele concrete ale Codului Dialogului social și ale noutăților din legislația muncii.

Pe lângă acestea, s-au dovedit necesare și cunoștințe aprofundate privind incluziunea socială și egalitatea de șanse, care reprezită și coordonate specifice ale proiectului, mai ales din perspectiva egalității de gen.

Importanța competențelor de comunicare și negociere le-a recomandat ca pe o dimensiune specială pentru cursurile și materialele dezvoltate în cadrul proiectului, lor rezervându-li-se deja capitole speciale în Manualul partenerului social.

Diseminarea bunelor practici s-a constituit ca o recomandare continuă, constituind un domeniu de actualizare permanentă a conținutului urmărit la sesiunile de formare și semiarii, pe baza informațiilor de la nivel local.

Realizarea, în etapele următoare, a suportului de curs pentru sesiunile de formare și a unor materiale de învăţare pentru reprezentanţi ai partenerilor sociali se sprijină pe aceste concluzii.

Desigur, dacă dinamica ridicată a domeniului se va menține la ritmuri accelerate, vor fi incluse și tematici ad-hoc, care să răspundă nevoilor concrete ale partenerilor sociali, așa încât activitățile proiectului să fie cât mai adaptate la realtățile momentului.


21

ANEXA nr. 1

Chestionar utilizat pentru analiza situa ției actuale – reprezentan ți sindicali Vă rugăm să răspundeţi la întrebările de mai jos, cât mai sincer şi mai direct. Nu există răspunsuri corecte sau eronate, ne interesează doar opinia dumneavoastră – de altfel, nu vă cerem numele. Vă asigurăm că nimeni nu va avea acces direct la conţinutul chestionarelor, în afara echipei de cercetare.

1. Vă rugăm să bifaţi varianta care vi se potriveşte pentru categoriile statistice următoare:

Gen: � M � F Vârsta:� <25 ani � 25-35 ani � 35-45 ani � 45-55 ani � >55 ani

Ultima şcoală absolvită: � Şcoală generală; � Liceu; � Universitate; � Studii postuniversitare

Ramura de activitate: _____________________________ Experienţă sindicală: ______ ani

2. Aţi fost implicat/implicată în activităţi de dialog social? �� Da �� NU

3. Dacă da, la ce nivel? � de întreprindere � în cadrul unor structuri județene

� în cadrul unor structuri sectoriale � în cadrul altor structuri naţionale

4. Vă rugăm să numiţi structuri respective - cel mult 3, daca aţi activat în mai multe:

A __________________________________________________________________________ B __________________________________________________________________________ C __________________________________________________________________________

5. Descrieţi, pe scurt, activităţile desfăşurate pentru fiecare dintre ele

A __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ B __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ C __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

6. Cum aţi aprecia, cu un singur cuvânt, eficienţa acestor activităţi?

A _____________________

B _____________________

C _____________________

7. Explicaţi, pe scurt, motivele aprecierii făcute: A __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________


22

B _________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________

C __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

8. Vă rugăm să relataţi câte o experienţă pozitivă relevantă pentru aceste activităţi: A __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

B __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

C __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

9. Ce măsuri ar putea fi luate pentru îmbunătăţirea eficienţei dialogului social în cadrul activităţilor descrise?

A __________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

B __________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

C __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

10. Cum consideraţi că funcţionează în judeţul dumneavoastră următoarele structuri de dialog social? Vă rugăm să faceţi o apreciere sintetic, folosind un singur cuvânt:

- Comisia de dialog social de la nivelul Prefecturii: ___________________________

- Comitetul consultativ al AJOFM: ___________________________

- Consiliul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social ___________________________

- Comisia de autorizare ___________________________

- CA al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate: ___________________________

11. Cum apreciaţi nivelul de influenţă al partenerilor sociali în deciziile Consiliilor de Administraţie/organismelor consultative menţionate?


23

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

12. Care sunt raporturile dintre Consiliile de Administraţi/organismele consultative şi organul executiv al instituţiilor respective?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

13. Care este nivelul de autonomie al acestora în raport cu organismele centrale? __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

14. Cum apreciaţi atitudinea faţă de eficienţa dialogului social a:

A. autorităţilor publice centrale __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

B. autorităţilor publice locale __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

C. partidelor politice __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

D. mass-media __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

E. ONG-urilor __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

15. Cum apreciaţi implicarea reprezentanţilor patronatului în activităţile de dialog social la nivel judeţean?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

16. Cum apreciaţi implicarea reprezentanţilor sindicali în activităţile de dialog social la nivel judeţean?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

17. Ce ar trebui făcut pentru creşterea eficienţei dialogului social la nivel judeţean? __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________


24

18. Consideraţi că eficienţa dialogului social bipartit la nivel de întreprindere se măsoară diferit faţă de nivelul de ramura/naţional? � Da � Nu

19. Dacă da, de ce?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

20. Aveţi experienţă în dialog social la nivel de întreprindere? � Da � Nu

21. Dacă da, apreciaţi că, pe ansamblu, dialogul social la nivel de întreprindere este eficient? De ce?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

22. Care ar fi condiţiile necesare pentru creşterea eficienţei dialogului social la nivel de întreprindere

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

23. Puteţi descrieţi o experienţă pozitivă pentru acest tip de dialog social bipartit? __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

24. Cum credeţi că s-ar putea îmbunătăţi gradul de implicare a partenerilor sociali în dialogul social?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

25. Credeţi că v-ar fi util vreun anume tip de pregătire pentru a vă creşte eficienţa în dialogul social la care participaţi? � Da � Nu

26. Dacă da, vă rugăm să detaliaţi la ce anume vă gândiţi:

A. tematici dorite:

_________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________

B. abilităţi de dezvoltat,

_______________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________

C. materiale de lucru utile

_________________________________________________________________________


25

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

27. Dar partenerii dumneavoastră de dialog social, în ce domeniu credeţi că ar trebui instruiţi pentru creşterea eficienţei acestor activităţi?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

28. Aţi participat vreodată la programe de pregătire în domeniul dialogului social? � Da � NU

29. Dacă DA, vă rugăm să detaliaţi:

A. când s-au desfăşurat? __________________________________________________

B. ce durată au avut? __________________________________________________

C. cine le-a organizat? __________________________________________________

D. cine le-a finanţat? __________________________________________________

E. ce tematici au atins? __________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

F. au fost utile? de ce?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

30. Ce alte recomandări aţi avea pentru creşterea eficienţei dialogului social la nivel judeţean?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

Vă mulţumim pentru colaborare!


26

ANEXA nr. 2 Chestionar utilizat pentru analiza situa ției actuale – reprezentan ți patronali

CHESTIONAR

Vă rugăm să răspundeţi la întrebările de mai jos, cât mai sincer şi mai direct. Nu există răspunsuri corecte sau eronate, ne interesează doar opinia dumneavoastră – de altfel, nu vă cerem numele. Vă asigurăm că nimeni nu va avea acces direct la conţinutul chestionarelor, în afara echipei de cercetare.


Gen: � M � F Vârsta:� <25 ani � 25-35 ani � 35-45 ani � 45-55 ani � >55 ani


Ramura de activitate: ______________________________ Activitate patronală: ______ ani

2. Aţi fost implicat/implicată în activităţi de dialog social? � Da � NU

3. Dacă da, la ce nivel? � de întreprindere � în cadrul unor structuri judeţene

� în cadrul unor structuri sectoriale� în cadrul altor structuri naţionale

4. Vă rugăm să numiţi structuri respective - cel mult 3, daca aţi activat în mai multe: A __________________________________________________________________________ B __________________________________________________________________________

C __________________________________________________________________________

5. Descrieţi, pe scurt, activităţile desfăşurate pentru fiecare dintre ele A __________________________________________________________________________ _______________________________________________________________ B __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ C __________________________________________________________________________ ______________________________________________________________

6. Cum aţi aprecia, cu un singur cuvânt, eficienţa acestor activităţi?

A _____________________

B _____________________

C _____________________

7. Explicaţi, pe scurt, motivele aprecierii făcute: A __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________


27

B __________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________

C __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

8. Vă rugăm să relataţi câte o experienţă pozitivă relevantă pentru aceste activităţi: A __________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

B __________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

C __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________


A __________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

B __________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

C __________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

10. Cum consideraţi că funcţionează în judeţul dumneavoastră următoarele structuri de dialog social? Vă rugăm să faceţi o apreciere sintetic, folosind un singur cuvânt:

- Comisia de dialog social de la nivelul Prefecturii: ___________________________

- Comitetul consultativ al AJOFM: ___________________________

- Consiliul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social ___________________________

- Comisia de autorizare ___________________________

- CA al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate: ___________________________

11. Cum apreciaţi nivelul de influenţă a partenerilor sociali în deciziile Consiliilor de Administraţie/organismelor consultative menţionate?

__________________________________________________________________________


28

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

12. Care sunt raporturile dintre Consiliile de Administraţi/organismele consultative şi organul executiv al instituţiilor respective?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

13. Care este nivelul de autonomie al acestora în raport cu organismele centrale? __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

14. Cum apreciaţi atitudinea faţă de eficienţa dialogului social a:

F. autorităţilor publice centrale __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

G. autorităţilor publice locale __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

H. partidelor politice __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

I. mass-media __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

J. ONG-urilor __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

15. Cum apreciaţi implicarea reprezentanţilor sindicali în activităţile de dialog social la nivel judeţean?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

16. Cum apreciaţi implicarea reprezentanţilor patronatului în activităţile de dialog social la nivel judeţean?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

17. Consideraţi că în prezent cadrul legal și instituţional este favorabil pentru activităţile de dialog social la nivel sectorial/de ramură? � Da � Nu

18. De ce? __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________


29

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

19. Cum apreciaţi implicarea reprezentanţilor sindicali în activităţile de dialog social la nivel sectorial/de ramură?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

20. Cum apreciaţi implicarea reprezentanţilor patronatului în activităţile de dialog social la nivel sectorial/de ramură?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

21. Ce ar trebui făcut pentru creşterea eficienţei dialogului social la nivel sectorial/de ramură?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

22. Consideraţi că eficienţa dialogului social bipartit la nivel de întreprindere se măsoară diferit faţă de nivelul de ramura/naţional? � Da � Nu

23. Dacă da, de ce?

__________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________

24. Aveţi experienţă în dialog social la nivel de întreprindere? � Da � Nu

25. Dacă da, apreciaţi că, pe ansamblu, dialogul social la nivel de întreprindere este eficient? De ce?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

26. Care ar fi condiţiile necesare pentru creşterea eficienţei dialogului social la nivel de întreprindere

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

27. Puteţi să descrieţi o experienţă pozitivă pentru acest tip de dialog social bipartit? __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

28. Cum credeţi că s-ar putea îmbunătăţi gradul de implicare a partenerilor sociali în dialogul social?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________


30

__________________________________________________________________________



D. tematici dorite:

_____________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

E. abilităţi de dezvoltat,

_____________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

F. materiale de lucru utile

_____________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

31. Dar partenerii dumneavoastră de dialog social, în ce domeniu credeţi că ar trebui instruiţi pentru creşterea eficienţei acestor activităţi?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

32. Aţi participat vreodată la programe de pregătire în domeniul dialogului social? � Da � NU


G. când s-au desfăşurat? __________________________________________________

H. ce durată au avut? __________________________________________________

I. cine le-a organizat? __________________________________________________

J. cine le-a finanţat? __________________________________________________

K. ce tematici au atins? __________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

L. au fost utile? de ce? ___________________________________________________

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

34. Ce alte recomandări aţi avea pentru creşterea eficienţei dialogului social la nivel judeţean?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________


31

__________________________________________________________________________


32

ANEXA nr. 3 Chestionar dedicat analizei de nevoi de formare, ut ilizat în principal în cadrul conferin ței na ționale de diseminare de la Mamaia

CHESTIONAR

Vă rugăm să răspundeţi la întrebările de mai jos, cât mai sincer şi mai direct. Nu există răspunsuri corecte sau eronate, ne interesează doar opinia dumneavoastră – de altfel, nu vă cerem numele. Vă asigurăm că nimeni nu va avea acces direct la conţinutul chestionarelor, în afara echipei de cercetare.


Gen: � M � F

Vârsta: � <25 ani � 25-35 ani � 35-45 ani � 45-55 ani � >55 ani


Ramura de activitate: _______________________________

Experienţă de muncă: ______ ani

36. Ce tip de organizaţie reprezentaţi la Conferinţă?

37. Aţi fost implicat/implicată în activităţi de dialog social? �� Da �� Nu

38. Dacă da, de câţi ani aţi fost implicat în asemenea structuri, în total: De ______ ani

39. La ce nivel erau structurile? � întreprindere � de judeţ � de sector � naţional

40. Vă rugăm să numiţi structuri respective - cel mult 3, daca aţi activat în mai multe: A __________________________________________________________________________ B __________________________________________________________________________ C __________________________________________________________________________

41. Cum aţi aprecia, cu un singur cuvânt, eficienţa acestor activităţi? A _____________________ B _____________________ C _____________________

42. În prezent activaţi într-o asemenea structură? � Da � Nu

43. Care sunt principalele obiective ale activităţii acesteia? __________________________________________________________________________


33

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

44. Consideraţi că actuala desfăşurare duce la îndeplinirea acestor obiective? � Da � Nu

45. De ce? __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________


__________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

47. Puteţi să descrieţi o experienţă pozitivă pentru acest tip de dialog social bipartit? __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

48. Consideraţi că aveţi cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru aceste activităţi?

� Da, la nivel foarte ridicat � Da, la nivel suficient � Da, dar aş avea nevoie de pregătire � Nu, am mare nevoie de pregătire � Nu pot aprecia



G. tematici dorite: __________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

H. abilităţi de dezvoltat: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

I. materiale de lucru utile: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________Dar partenerii dumneavoastră de dialog social, în ce domenii credeţi că ar trebui instruiţi pentru creşterea eficienţei acestor activităţi? __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

51. Ce ar fi mai util, dacă aţi avea de ales:

� Cursuri cu formatori specializaţi, axate pe transmiterea de cunoştinţe


34

� Cursuri cu formatori specializaţi, axate pe formarea de abilităţi � Materiale de autoinstruire, axate pe transmiterea de cunoştinţe � Materiale de autoinstruire, axate pe formarea de abilităţi � Materiale de autoinstruire axate pe transmiterea de cunoştinţe, însoţite de o perioadă

scurtă de formare, pentru a învăţa cum să fie utilizate � Materiale de autoinstruire axate pe axate pe formarea de abilităţi, însoţite de o perioadă

scurtă de formare, pentru a învăţa cum să fie utilizate � Nu pot aprecia

52. Aţi participat vreodată la programe de pregătire în domeniul dialogului social?

� Da � NU


A: când s-au desfăşurat? _______________________

M. ce durată au avut? __________________________________________________

N. cine le-a organizat? __________________________________________________ __________________________________________________________________________

O. cine le-a finanţat? __________________________________________________ __________________________________________________________________________

P. ce tematici au atins? __________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

Q. au fost utile? � Da, foarte mult � Da, suficient � Da, dar nu şi-au atins scopul � Nu � Nu pot aprecia

R. de ce? ______________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

54. În cadrul proiectului “Dialogul social – către o rută flexibilă pentru ocupare şi incluziune” vor fi organizate sesiuni de pregătire pentru reprezentanţii partenerilor sociali. Ce recomandări aţi avea pentru ca acestea să fie cât mai utile pentru creşterea eficienţei dialogului social?

__________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

Vă mulţumim pentru colaborare!


35

Anexa nr. 4. Cadrul legal actual al dialogului soci al

- Legea dialogului social nr. 62/2011 - Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii cu modificările şi completările ulterioare - Legea nr. 54/2003 - Legea sindicatelor - Legea nr. 356/2001 - Legea patronatelor - Legea nr. 130/1996 - Legea contractului colectiv de muncă - Legea nr. 168/1999 - Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă - Legea nr. 467/2006 - Legea privind cadrul general de informare şi

consultare a angajaţilor - Legea nr. 217/2005 - Legea comitetelor europene de întreprindere - Legea nr. 109/1997 - Legea privind organizarea şi funcţionarea Consiliului

Economic şi Social - HG nr. 369/2009 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de dialog

social la nivelul administraţiei publice centrale şi în plan teritorial - HG nr. 187/2007 privind informarea şi consultarea angajaţilor în societăţile

europene - HG nr. 188/2007 privind informarea şi consultarea angajaţilor în societăţile

cooperative europene - OUG nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială

(comitetele sectoriale) La aceste legi, care fixează cadrul general de desfăşurare a dialogului

social tripartit şi bipartit se adaugă legislaţia specifică domeniilor de activitate a instituţiilor tripartite sau cu administrare tripartită: CNCFPA, ANOFM, CNPAS, CAS


36

Anexa nr. 5. Lista ramurilor economiei na ţionale, conform anexei nr. 4 la contractul colectiv de munc ă unic la nivel na ţional

- Agricultură, piscicultură şi pescuitSilvicultură, economia vânatului, apelor şi protecţia mediului

- Industria minieră, geologie - Energie electrică, termică, petrol, gaze - Industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului - Industria textilă şi a produselor textile - Industria pielăriei şi a încălţămintei - Exploatarea şi prelucrarea lemnului - Celuloză şi hârtie - Edituri şi poligrafie - Industria chimică şi petrochimică - Materiale de construcţii şi industria cimentului - Industria sticlei şi a ceramicii fine - Metalurgie feroasă, neferoasă şi produse refractare - Construcţii de maşini - Industria electrotehnică, mecanică fină şi utilaje, electronică - Industria mobilei şi alte activităţi industriale n.c.a. - Reciclarea materialelor - Construcţii - Comerţ - Turism, hoteluri şi restaurante - Transporturi - Poştă şi telecomunicaţii - Activităţi financiare, bancare, de asigurări - Cercetare – proiectare - Administraţie publică - Învăţământ - Sănătate şi asistenţă socială - Gospodărie comunală – locativă, transporturi locale - Mass – media - Cultură - Alte activităţi şi servicii

Documents

ANALIZA NEVOILOR DE FORMARE - ascri.roascri.ro/dialog-social/wp-content/uploads/2012/11/Analize-analiza... · îmbun ătăţire/creare a unui produs, serviciu sau a unei combina ţii