Alin Gavreliuc - O Calatorie Alaturi de Celalalt

5/13/2018 Alin Gavreliuc - O Calatorie Alaturi de Celalalt

1/13

Descricrea elP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiGAVRBLlUC, ALINo dUatorie alarur'i de celalalr IAlin Gavreliuc, - Tirnisoara :Editura Universirarii de Vest, 2005

400 p.; 20 em.Bibliogr.ISBN 973-85553-9-6

316

Editor: Adrian BodnaruRedactor: Gabriela TolccaCoperta: Dan UrsachiPaginare: Dragos Croitoru

Copyright, 2002, Edirura Universitatii de VestToate drcprurile asupra aecstei cditii sum rczervatc,Rcproducerca integrala sau partiala, pc orice suport,fira aeordul seris al edirurii, este interzisa.EDITURA UNIVERSITATII DEVEST300223 - Tirnisoara, Bd, V. Parvan Hr. 4,BCUT, earn. 010 B, teL/fax: 0256592253

i/alin gavreliuc 0calatorie alaturi de .celalalt"

stu d i ide psi hoi 09 ie soc iaUi

Editura untver sttatll de Vest - T lm lso ar a , 2002

:~


2/13

ternic" la "dezacord puternic". Scorul atitudinii este obtinut dinsuma valorilor individuale pentru fiecare raspuns ; . .- scalaGuttman incazul careia, pentru a aveaconsurunso atitudine fa~ade un obiect social, trebuie inventariate mai multeopinii si, doar in masura in c~re~emanifes~ 0co~ren~aIn rapor:cu problematica selectata, atitudinea se a~ttculeaza ~securnule~aprogresiv intrebari ?e cunoa~ter~, ~;U


3/13

de azi, 0lume irt care-clivajele ett1i


4/13

- forrnarea imp res iei, in care participantii trebuiau sa sefocalizezeasupra unor personaje fictive.vin care numele acestoraprezentat pe monitorul unui PC, era asociat cu 0serie de trasaturide personalitate ;

- ascultare, In care subiectii audiau 0caseta ee prezenrseconomia i geografia Indoneziei.

Dupa ce s-au parcurs cele doua sarcini, subiectii trebuiau s amentioneze :- cit mai multe trasaturi ale persoanelor necunoscute pe carele puteau evoca ;- cit mai rnulte elemente legate de Indonezia, prin inter-

mediul urior raspunsuri la intrebarile puse in cadrul unui ches-tionar,

Astfel, dad stereotipurile functioneaza ca i scurtdturi mentaleceprotejeaza resursele cognitive ale subiecrilor, persoanele la carese activeaza stereotipurile elibereaza 0parte dinenergia cognitivaglobala ce pC!ate fi intrebuintata in gestionarea simultana a celordoua sarcini. In cazul experirnentului descris anterior, stereotipurtleerau activate prin indicarea nu numai a nume1ui subiecrilor, ci siaanumitor etichete diferentiatoare, care t;ineau de statusullor social(de exemplu, artist, medic, student la litere, instalator). In coo-secinta, in conditia experirnentala subiectilor li se activa eticheta(conditia stereotip prezent), iar in cea martor evaluarile erau reali-zate doar pe baza inforrnatiilor prealabile pe care le aveau la dis-pozitie (conditia stereotip absent). Rezultatele obtinute sunt celedin Figura nr. 1.

Desigur, etichetele erau evocatoare de atribute identitare(sociale, profesionale) ce perrniteau 0mai rapida construire aportretului persoanei fictive, iar expunerea la eticheta iconducea lao sporire considerabila a perforrnantei in sarcina.

Pentru a explica mecanismele de gestiune a inforrnatici,putem recurge la 0analogie sugerata de psihologii cognitivi: ceacu cornputerul, Resursele noastre cognitive sunt asemeni memoriei

126

Figuranr. I

Perforrnanra I Formareaimpresiei Performanta I Sarcina deinvi~re

D! I Stereotip absent Stereotip prezenra unui calculator (, RAM-ule,) care poate fi n ~ t~ dd . ~ . .) ) l.an a, ar nudmcoto e0anumua hmlta fi_zica.Creierul nostru e intocmai ca un

ee.ar~ de gestlona.t 0informarie


5/13

128

. ~oto~ata, frej~ciifi!t n~ determinii doar 0 activare cognitivii astereottpu.rtlory~t sU.ntrnsopte J 1 de 0generare a unor sentimente nega~. 0.mgem?asa cal~ experimentala, Intemeiata pe masuratorirealizare 'pnn electromiograjie faciald a pus in eviden~afenornen (CaclOppo et al., 1986). Cu 0astfel de metoda de~ne~ese.P?ate ~asura conductibiIitatea clectrica a activita~iPlUchilorfaciali asoctara expresivita~ii zimbetului sau grimasei.

Masurarorile se pot efecrua chiar ~i in cazul in care schimbarile.. faciale'nu sunt vizibile i pot aprecia modal in caresum

."T1VnU aut?matafecte negative sau P9zitive in raport cu anumite. sociale (Vanman et al., 1997). Intr-un srudiu coordonat de.~zio,psiho.logii .a~ folosit .telmicaprimingului, in care partici-. pan~u vedeau .1magUllale fizlOnomiilor unor albi sau negri pe

..' unui comp~~:r, urmate de cuvinte conotate pozitiv sauneganv (precum "senln , "generos'< sau "boaU", "intuneric"), iar. .. lor era. sa apese cit pot de repede pe unul din cele dOlia~.~~,~~. de confirrnare, indidnd dati ace! cuvinr este pozitiv sau

(F~Z10 et , ' . , 1995).. Pentru marea majoritate a parrici-...p'~"l!Ul't::q;ll albi a citorva sarcin] de anrrenamenr, de genul identifidrii

tntr-un alt experiment, etichetele sunt prezentate pa.rtici.pantilor cu 0vireza foarte mare, dincol? de pragul d~ Rercep~le'1i,cu toate acestea, perforrnanra sporete m ambele sarciru, la fel carnexperimenrul precedent, spre deosebire degruputmart~r carenu afast expus la stereotipuri (Macrae. et al~,. 1994). ~n~ ur~~e,stereotipurile i, pe aceasta cale, prejudecatile reprez~nta,!acttc1desa/vare a energiei cognitive chiar i in cazul in care suble~t;l1nu su_ntconstienti de prezeh~ lor. Ia~. de ce de se dove~esc aut de.,t:~rslS-tente constituind un fel.de mijloc natural degesttune a cogmp~Wr,0econo:nie cognitiva. Dad mecanismul activarii f n~ut.ru) c~nt;i'?utuleste Insa, eel mai adesea, puternie conotatsocial 'islmbohc ~l decimiza cunoasterii lor este foarte importanta.. ...Mai mult ell cit mai frecvent sunr folosite categoriile carealcatuiesc preju'decata, cuatit mai accesibiladevine aceasta ~i.inv~rs,prejudecif:file activindu-se automat ~Stagnor et al; .1992; HlggtnS~1996). In studiul lui L. Lepore.si R. Brown (~9_97)~.~observaarticularea unui astfel de mecanism subteran. Participantii sunt stu-denti britanici, iar experimentat~rii le pre~inta 'intr-oprima situatie,pe ecranul unui computer, 0s~ne de cuvmte ~precumblac.ks,r.eggae)dreadlocks asociate cu pop~a~la de culoa~e ?in Marea .~ntam~, d~ren0viteza atit de marcincir nu pot fidistinse (conditia 1), iar.mcealalta situatie, doar cuvinte fara sens (conditia 2). ApOl" fiec:are:participant citeste 0descriere a unei persoa.ne, care~oar in m~dambigun este cordata. eu_portr.e~l s~ereo?-p a~unui .ne~ru q~Anglia (de genul "at!_eue~l a~:eslV ), L, r:na1ap01,u:eb~~esa evalu.eze persoana ~inta. In con~5la 1,. apreclerea "celUtl~t es.t~multmai stereotipa decit in conditia 2, iar efecrul este cu ant mal1nte~slcu dt persoaneleevaluatoare ~u fast. ident~fica~e in prealabil,printr-un chestionar separat,.cafiind mal n~gatlv onentat~ ..,va negrilor. 0 cercetare din Statele Umte pe 0 tem~ ~(Witten brink, Judd, Park, 1997) a oferit rezult~te practl~ .~.".~.__privitoare la modul automat in care sunt activaterasiale.

129


6/13

numelor unor negri sau albi sau a unor cuvinte pLacute-nepLacutedin mornentul realizarii asociatiilor, sarcinile cresc in. dificultate:Asrfel, cornbinatia de genul: "nume al unui negru - cuvlnt pla-cut" este mult mai greu de facut dedt "nume negru - cuvi:ntneplacut", realizata practic automat. Masurarea diferentei, a efortu.lui de a da riispunsul corect eerut de exereijiu, releva tiria iner~ieiprejudecatii, specifica pentru fiecare subiect, dar pe deplin cuantifl-cabila,

Un efect surprinzator este eel al retntiiririi prejudeeiijiwr prinsuprimarea gtndurilor stereotipe. Aceasta concluzie .neobisnuitaa fostpusa in evidenta ~iin urma cercetarii lui C. !'-1acr~e.~ia colaboraro,rilor sai (1994), In care srudentilor englezi partLClpan~lLaexperi-ment li se prezenta fotografia unui skinhead, dupa care erau rugagsa redacteze 0scurta compunere privitoare Laviata iacelui tinardeviant. In conditia experimentala, subiectilor li se cerea sa eviteetichetarile negative, prejudecatile ~iconceptiile prefabricate legatede obiecrul evaluarii, tar in conditia martor nu primeau nici 0instructiune speciala, Arnbele grupuri si-au dus Labun sfirsit sarci-na. Aspecrul interesant incepe tnsa din acest moment, cadsubiectilor din ambele grupuri Iise cornunica faptul ca Hvor intil-ni direct, intr-o sala vecina, chiar pe eel pe care 11descrisesera nara-tiv pina atunci. Intrind in camera invecinata, ei vor descoperi unpulover ~iciteva lucruri personale ale persoanei deviante lasate peun scaun, sugerindu-li-se ca aceasta va putea intra in incapere inorice clipa. Variabila dependenta era "Lace distanta fa~ade scaunulskinhead-ului se vor a~eza subiectii In cele doua conditii ? "Rezultate1e au fost neasteptate : subiectii din conditia experimen-tala au ales un scaun sensibil mai deparrat decit cei din conditiamartor. Rezultate similare s-au obtinut ~iin cazul incare interdictiade a gindi stereo tip nu era impusa exogen, ci provenea din propriainterioritate (Macrae, Bodenhausen, Milne, 1998), subliniind ideeaca, odata suprimate, stereotipurile devin uneori mat accesibile ~imaiintense, fapt ilustrat convingator tn studiul evocat anterior al lui

130

Wegner (199~). la.ta de ce toate aceste mecanisme perverse tre-. ~unos:ut~ ~l se lI~p~ valorific~te strategiile validate de psi-

U


7/13

lumea islamica in general (Swim et al., 1995). Urrnarind con~inu-tul jurnalelor de stiri, dar ~iconduitele explicite din spatii cotidienefrecventate, precum mijloacele de transport in comun, locaiurileunde se servea rnasa, instirutiile de inva~amint sau cartierelsmarginase ale marilor metropole, J . Swim ne atrage atentia ca, rnaidegraba dedt sa dispara, fenomenul s-a sublimacin forme ;~soft~:~rnai subtile, travestite, precum noul rasism . Nefiind eli nimic maiputin prirnejdios, in pofida respingerii formale a rasismului mani-fest, acesta induce subteran 0segregare sociala (de Lacea edu-cationala, pina la cea legata de statusul economic irezidenrial]i adiferentiere pe baze peiorative a "cduitalt". Mernbrii out-group-uluisunt plasari simbolic in mod "natural" Lamarginea societatii, iardeseorisituarea lor urrneaza chiar0ogica circulara : ei chiar triiiesc,eel mai frecvent, la margine (rezidential, bunaoara), iar simpla lorplasare ex-centrica esre un semn convingatoral inabilitatii idefici-tului lor de identitate "sanatoasa" (cum este identitatea "noastra"),fapt care trebuie sa ne puna in garda i sa ne determine sa ne sepa-'rim igienic de ei. Desigur, ne situam in rniezul dispurei penrrucltigarea teritoriilor simbolice i pentru mostenirea unui capitalsimbolicapreciativ ce apartine in mod firesc in-group-ului i careasociaza stigmatuLout-group-ului. De Lateoria 'habitusului si a capi-talului simbolic a lui P. Bourdieu (1970/1973; 1979,1980), ceaaidentitatii sociale a lui H. Tajfel (1982) sau cea antropo-psihologi-ca asupra stigmatului a lui E. Goffman (1969/1992), toata aceastalogica implicita a socialului ne evidentiaza ca, in pofida discursu-rilor conciliante ia diminuarii actiunilor explicite agresive 'irnpotri-va celuilalt" care ameninta stabilitatea lumii "noastre", exists un" "ltipar atitudinal i cognitiv subteran diferentiator, ce I:n~eard, p~caleaunei ereditati sociale mascate, conservarea "valonlor lumiinoastre". Pe termen mediu i lung activarea acestui pattern atitudi-nalsi simbolic este mai daunatoare chiar decit cea clasica, adincindclivajele sociale.

132

'. C~t ~evfi.:ec:'~ntam l~t1lni in jurul nostru, dad am trece pra-mnmlta\ll ~l increderii semenului asemenea noua (bana~eanul. . ", de exemplu), exprimarea mocnita, rareori manifesta,

ex_terior~zataIn formula: "Sa piece I:nOltenia lor 1"," . . . . .."t-,, celui care invadeaza spatiul sau simbolic (precumscara deincare to~~ai_s-a m~Itati i-a devenit vecin) J Ameninrarea faa ~otemru sirnbolice locale este resimtita intr-un registru. r ~x~e~, .pe b~a acestei marrici stereotipe care substi-inforrnaria individualizanra (ceea ce este in particular vecinulcu calitatile i d~~~ct~lelui specifice) c~ ~forma~a~ cate?o-ce sunt,;altenl1 ) t produce 0conduita defensiva la nivel

. . dar una ofensivaIa nivel Iatent, plina de neincrederc carevaactiva i:~totdea~na l~ contexte favorizante (cind vecinul, ~oateinrimplator, se IdCntlficl cu rrasaturile generice alestereotipu-regio~~). lata de. ce vaceasra energie negativa ascunsa esteabila nu n~at pentru irttarirea grani~ei identitare proprii

devenind "strainul", "vinitura" -, ci i de alimentarea. comportamente sociale mascate, dar nu mai putin discrirni-la adresa sa (Cheicea, La;ea, 2000).~duind su~est!ile lui J . S~im iale colaboratorilor sai (1995),U1~~Lege.at blll~ cum rasisrnul modern reconfigureaza rasis-clasicpnn eel putin trei registre atitudinale :._. prin respingerea de facto a recunoasrerii discriminarii. "celuilalt" ("Tratamentul injust la adresa ~iganilor sau.. est~0inv.e~t,;ien. Romania de azi, de fapt ei dispun dedrepturile posibile, chiarprea multe ... ") ;

. -- prin respingerea cererilor rninorirariloj- pentru un trata-egalin numele unui principiu supraordonat ("Sa mai terrnine...'. N.uacestea sunt adevaratele probleme ale t,;arii");~.pnr~ hr~i~ea res,;:ntin:.en~lui p:ivitor la drep~rile acor-deja minoritatilor ("In ann din urrna s-a acordat0unporranra. problemei ;iganilor/ungurilor, mass-media a intrat

133


8/13

134

. in cadrul acestui model teoretic vom in;elege mai bine efectul. " pe terrnen lung al favorizarii mernbrilor unui grup prin. lor apartenen;a.la aeel grur (Fajardo, 1985). De exemplu,u~or t:'rofeson~e a favoriza, mascat, copiii ce provin din..blll~ sltl_late SO,C1alste insorita de rezultate dezarnagitoarecostufl pS.l~ologlce considerabil mai 'mari decit in situaria

,~.. . .".., echilibrate, corecte atit pentru eel care a initiat acest(profesorul), cit i pentru elevii care, confruntati cu un exa-neutru 'i impartial, esueaza . Si tot astfel vom deslusi cit de

,.~__~.,r.." este calea pe caremerg unii profesori din mcdiul aea-oferind, Iipsiti de disccrnamint, numai note mari tara ca

UW,


9/13

136

.declan~at0co~petitje ce a.esealadat, curind, intr-un conflict major.. cele d.oua tabere. ~re~udecata se activa energic acum, sporind. . inrer-grupun ~l se manifesta de la aluzii verbale ~i

L.Ho.U ... L


10/13

- L a bazele acestui conflict se afla gindirea stereotipa ~iacti.varea prejudecatilor sub forma discriminarilor;

- sporirea contactului intergrupuri nu este 0condirie nece-sara i suficienta a reducerii imaginilor negativei a ac~iunilormanifeste in dauna "celuilalt"; conflicrul, odata initiat, deterrninamai degraba 0accentuare a prejudecatilor i discriminarilor dedt 0diminuare a lor;- pentru a depii starea de tensiune intergrupuri trebuie idenr],ficat - de regula de carre 0entitate independenta - un scop supra-ordonat care S a raspunda intereselor bilaterale i care sa angajezecolectiv ambele tabere ce se aflaseri ptna atunci ill confruntare.Trebuie, asadar, tnwcuitd 0 strategic conflictualii, pentru atingerea unorscopuri exclusive, cu 0 strategie cooperantd, pentru atingerea unor finteinclusive.Condifiile s oci a l- e conomic e p r ec a re reprezinta 0alta sursa imp or-tanta a discrirninarii, 0 intuitie cear aparune psihoLogului naiv arafirrna ca tn situatii de nerinduiala, de reasezare sociala dramatica,de saracie ~imizerie comportamentele discriminatorii, transferatedeseori in conduite agresive, cunosc 0raspindire irnpresionanra,Societatea romaneasca a ultimilor ani este un bun ~i nefericit exem-plu al acestei intuitii, in care toate efluviile de violenra colectiva(rnineriadele sunt cea mai limpede ilustrare) se hranesc din frus-trarile sociale ale unor straturi tot mai influente ale lumii rornanestice traiesc la lirnita supravieruirii i in care identificarea japuluiispdfitor ill. "celalalt diferit" (intelectualii, studentii, patronii, politi-cienii de alta orientare decit "a noastri") reprezinta strategia cog-nitiva i simbolica cea mai facila de umplere a unui gol existential.intre~im.it, de regula, chiar de catre cei care, inacgunea lor irationa-la, aceste mase umane iiapreciau ca fiind "ai nostri",

Exista numeroase studii ce probeaza existenta unei corelatiisemnificative intre mizeria colectiva, saracie i aparitia conflictelorsociale, Cele mai cunoscute sunt reunite in jurul ipotezei [rustrare-agresiune, formulate india data de J . Dollard ~i colaborarorii sai

138

(~939) i.reluat~ in cercetiril~ lui C. Hovland ~i R. Sears (1940).dic ~ecemul V dm. ~~atele Um~e. Rezumara, ipoteza poate fi expri-m~tav astfel: c~ndtpttl~ economtco-sociale precare provoacd frustraresoctatacare, la rmdul et, potenfeazd agresiviatea sociald.. Pentru ~ f une ~ e~de.?? ~cest postulat, autorii au urmarit,

pnntr-o analiza Iongl~?ill~a m~sa pe mai bine de jumatate deseco! (1882-~~~0), ~Ol indicarori care exprimau cele doua variabile :-.- ~on?i~l1 soclal-economice precare: prin identificarea anilor"bD:ll1" l ~r111o:"ra~,expriman prin producria din anumite ramuri.agncole ~l textile din Statele Unite;

~- agresiviracea . prin violenra rasiala extrema regasita .innumarul de linsaje pe care le-au suferit, din partea albilor reprezen-, tantii populatiei de culoare. '

Rezultatele suntcuprinse in Figura nr. 2.Figura nr, 2

1884 1890 1893 1906 1908 1917 1921 1927 1930

139


11/13

Rezultatele sunt dramatice ~i dovedesc cum, pe bazaacestorindicatori, I:nanii "rai" violenta rasiala extrema practic se dubleazaiar scaderea relativa a numarului de agresiuni (in pofida men\ineriiraportului de 21a 1 a anilor saraci fa de anii favorabili) nu trebuiepusa dedt pe seama travestirii rasismului brut, explicit,l:n formadejaevocata a rasismului modern.

Toate aceste constatari ne indreptaresc sa afirrnam ca, ati:tavreme cit Lanivei societal nu va interveni 0instanta mediatoare Lreprezentata, de exernplu, de0for~apolitica responsabila -, capa-bila sa identifice scopuri supraordonate pentru diferitele straturisociale romanesti aflatein conflict, divajele sociale ~iviolenta colee-tiva vor cunoaste 0exacerbare continua.Strategii de invingere a prejudecatilorCele mai cunoscute strategii care pot demontamecanismeleprejudecatii sunt :- socializarea criticd a subiecpilor, ce reprezinta 0strategiecostisitoare, globala.ide termen mediu i lung, dar foarte influenta,Aceasta presupune ca mediul social integrator saproduca proiectesistematice de rernodelare a atitudinilor mernbrilor socieratii invederea reconfigurarii unor atitudini specifice "sanatoase" cu.privire Lateme problematice ale socialului i care sa se interneieze .pe discerndmtnt social. Campania de press de mare amploare dinanii '60 din Statele Unite, consistent sustinuta guvernamehtal, princare parintii erau dezobisnuiti sa foloseasd.. baururi alcoolice irnpre-una cu copiii lor - fenomen foartc?frecvent tn epoca - a avut unefect remarcabil peste 0generatie, In anii '90, in marea lor majori-:tate, parintii americani se feresc sa mai beain prezen~a copiilor lor(Baron, Byrne, 1997). .Prin discernamintsocial seintelege, asadar, capacitate a achizi-~ionata de subiect de a evalua In mod critic contextulsi de a alege,pe baza reperelor valor ice produse de societatea respectiva, condui-

140

pc care trebuie sa0urrneze intr-o situatie anume. Premisa aces-.strategii sustine ci prejudecata este Inva~ati social, .iar 0... realizati in valorile tolerantei i respectului diversitatiirnult mai profitabila intr-o lume care, prin natura ei, este totputin ornogena, Tehnici precurn jocul de rol, in care subiectulpus sa exerseze un rol empatic (cum este sa fii ferneie intr-o. . sau sa devii un student de alta ernie dedt cea majoritarauniversitate de stat), ori reforma curriculara in scoala, care

.determine pe cinar, prin intermediul unor noi continuturi, sa. valorile tolerantei fa~ade alteritate, pot constitui tot atiteaeficace prin care prejudecata poate fi ponderata,, Tinind cont de faptul ca socializarea primara este cea maireformarea modului de a gtndi diferenfa proprie

. va avea0nriurire decisivaasupra copiilor lor. Mai rnult,din domeniu au indicat ci prejudecata ~i discriminarea

'/.afecteaza nu numai persoana supusa evaluarii i tratamentului.,' . .. pt, ci ipecea care judeca ~i se comporta pe baza stereotipu-

lui, intretinind, pe terrnen mediu, 0stare de conflictualitate socials. .de disconfort psihologic considerabila (Grau, 1985; [ussim,1991). Prin urmare, parintii trebuie sa fie avertizati asupra cos-mrilor implicate de 0 educatie ill valorile ego- i etnocentrice.. - eontactul nemijlocit inter;grupuri, care incearca sa evi-.dentiezc in ce conditii sporirea contactului intergrupal conduce la9 climinuare a prejudecatilor reciproce, redimensionind paradigmaexperimentala a lui M. Sherif. Astfel, contactul Intre persoane ceapartin unor grupuri diferite poate sa fie insotit de0recunoasterea sirnilaritatilor, mai degraba decit a deosebirilor dintre de, ~ipoate, pe aceasta cale, inlatura iluzia ornogenitatii out-group-ului ..Iotodata, in pofida rezistentei Ia schimbare a stereotipurilor, 0cunoastere suplimenrara a "celuilalt" poate conduce la descoperireaa-numeroase trasaturi care sc abat de la imaginea-cliseu initiala, evi-dentiind exceptiile de Lareprezentarea prefabricata ~i altcrind sern-nificativ contururile i puterea stereotipului de inceput (Kunda,

141


12/13

142

sa~ipriveascastereotip intr-o lumina defavorabila pe "olteni"i~n.sH""""-""''e concurenta (precum un meci de fotbal dintre Poli ~i

"~L''''''.'''~raiova), atunci cind.se cauta ~ise activeaza identi-.supraordonatii, precum "echipa nationala de fotbal", vechiidevin "ai nostri" ( i ii tratam ca atare), caci apartin uneirii inglobante care-i cuprinde laolaita pe "oiteni" i

tntr-o sarcina comuna : infruntarea unui adversar strainun meci decisiv de calificare, Cu alte cuvinte, daca gasim

' : : : I n l a I I L C ; ~ l " " ' J . ' ' ' \ ' 'multipLe ( i a r noi nu aparrinem niciodata unui singur~i relatii de Interdependentaintre grupuri, putem favoriza 0

a granite! "celuilalt" pentru a include grupurile care.""."~:o.._;,-, au fost excluse.0 astfel de strategie nu elirnina - dar

pondera - iriclinatia naturala a subiectilor individuali ~ide sporire simbolica a propriei identitati i diminuare sim-

... ,,,........a "celuilalt", ap cum ne dovedeste teo ria identitatii socialefel, 1982).'- .- intervenfii le cognitive constituie 0 cale instrumentala detn~lin:Q"eTeprejudecatilor i se bizuie pe diminuarea erorii de infe-

; . : /: - - . i . . . . . . - . . . . . . ; ; produsa de subiect, prin preluarea inforrnatiei categoriale ~im:::I!.UIil.L ....l inforrnatiei individualizante. Pe aceasta cale, se inceard.. subiectului de a se centra pe caracteristicile "celuilalt"care 11individualizeaza, ll transforma intr-o personalitate unica, Deasemenea, 0tehnica adecvata se bizuie pe valorificarea mecanismu-. . . .. . . . l u i atribuirii (Mackie et al., 1992). Astfel, deseori dnd facem eva-

..Iuari asupra "celuiLalt" ne centram asupra rezultatelor. '. comportarnenrului sau, avind tendinra de a ignora alti factori care

....... .intetvin. Cind un coleg care a aplicat pentru 0bursa onoranta in_.sfrainatate obrine la un test Toefl un scor de 550, iar cerinta bursei. . . era un scor de 500, rezultatul este c a "a trecut cu bine selectia pe'..........riteriul limbii". Dad acelasi coleg, intr-o alta imprejurare(o bursa...............ulbright), obtine 550 Laacelasi test, dar pentru a fi admis aveanevoie de un scor de 600, rezultatul este ca "a esuat", Dad veti fi

pu's sa faceti 0 evaluare a inteligentei, abilitatilor specifice, moti-

Oleson, 1995). Asadar, pentru ca ipoteza contactului - care afirrnaca sporirea legaturilor inter-g~upuricor:duce .La d~luarea,prejuded~ilor reciproce - sa se verifice, se cuvin reunite ffiaJ.rnuiteconditii (Baron, Byrne, 1997, p. 217) : ~ A . . .

_ inreractiunea intergrupuri sa se produca m cadr,ul. uno-sarcini necontrariante (obiectivele lor sa nu fie concurente l red-proc exclusive) ; . A ~ ~_ membrii .grupunlor aflate IIIcontact sa detina 'un statuseconomic i social apropiat; . ._ situatia de contact sa favorizeze cooperarea l inrerdepen,denta prin identificarea unor sc~o~U;icorr,mne s~praordonate;. ' .

_ rnembrii sa se cunoasca l IIIregistrul informal, nu nurnaiin cel al relatiilor for male , subiectii izbutind, astfel, sa se evaluezsunii pe altii ca indrvidualitati, nu doar ~eneric;. .

_ normele existence in grupun sa favonzeze egal1tal:easanselor i nu disereditarea "ce.luilalt" ; . ~ .. ~ ._ sa se poata crea un clirnat de analiza criuca a contextuluiinterac~iunii i nu de gin dire dogmatica, ,.. "

Desigur, nu este deloe usor ea toate ace.s~e con~~l1 .sa fiereunite, fiind suficienta nerespectarea doara urnn Imperatl,:, ~n celeenumerate i contactul inrergrupuri sa nu con~uc~ 1 : 0dim~uarea prejudecatilor, dar iniruirea d~ .mai ~usvne ~m~ca ro~ul. VItal alresponsabilitafii sociale - 0alta abilitate m~a~at~ prm socializare ~care impune nevoia de cautare a adevarului, de .. adecvare, . ~easumare a conduite1or i de analiza critica a propr~ilor ~ct}.:ummvederea conservarii valorilor "sanatoase" ale grupuLU1, ~qlunl ce nupot exclude respectul fapa d~alteritate, care intotdeauna tmbogafefte Iinu sarace{te universul valoric propnu. 'v _ recategorizarea presupune mod~rar~a 'p:_eJudeca\l:lor ~rmretrasarea grani~ei identitare intre gruputl, elim1t~md f~or:t1er~sun-bolica in-group - out-group prin punerea .in eVlden~a, l actlv~eaunci apartenen;e supraordonate. a ~em?~11?r g.rupunlor ~p-:-rtlc::,:lare, Cind, in pofida unei putermce identitati regl0nale, "bana;enll

143


13/13

va~i~i.~.~ons~cven~ei ~o.le~lui .dvs., v~~iproduce 0apreciere maipozltlva in pnma conditie 1mal negativa in cea de-a doua, in pofi..da faptului ca el a reusit sa realizeze acelasi scor tn ambele cazuriPrinurmare, este necesara0reorientarea evaluarii, punind in ba -lan~arezultatul, dar i dcterminantii situationali, doar in acest modreusind sa sporim cunoaterea tn context i producind 0calificaremai corecta a "celuilalt".

- dezagregarea stereotipurilor implicite, plecind de la premisaca, in pofida strategiilor folosite mai sus, stereotipul poate fi can.servat lintarit, subiectul cautind sa explice atributele ce se abat deLaviziunea cliseu prin caracterul lor individualizant, excep~ional.Arunci dnd asteptarile stereotipe servesc ca tipar evaluator al unUImembru ce apartincunui grup, cei eare seabat de Latrasaturilegenerale ale grupului, necomportindu-se aacum "ne-am ateptat"provoaca efectul de contrast. Pentru a-I intelege, sa reluam conduzi~ile studiului organizat de M. Manis, T. Nelson i J . Shedler (1988),in care cercetatorii au creat un stereotip al unui paeient dintr-unspital de psihiatrie. Subiectii participanti sunt studentii unuicolegiu care citesc 0"scrisoare" (fictiva, desigur) "redactataCC de"pacientul gnta", ce dezvaluie fie 0alterare severa, fie una foartemodesta a sanatagi salementale. Apoi srudentii citesc "scrisori" alealtor "pacien~i", care indica un nivel mediu de patologie menrala,Datorita contrasrului dintre asteptarile lor, eei cc s-au aflar subinfluenta imaginii "nebuniei avansate" au fost inclinati sa-ipriveasca pe noii "pacieng" ea fiind doar foarte putin bolnavi, iarcei care, dimpotriva, si-au fixat foarte jos pragul "nebunieistereotipe" i-au privit pe aceiasi noi "pacieng" ca fiind extrem debolnavi. Astfel, cei cedeviaza de la asteptarile Lorsunt apreciati sim-.bolic ca exceptii de la regula, tar stereotipul initial este protejat.

Un mecanism frecvent articulat de subiectul confruntat eu unstereotip 11constiruie crearea unor subtipuri, In\elese ea ~i categoriisociale care sunt subordonate obiectului stereotipului. De exemplu,srudentii germani realizeaza atribuiri diferite pentru subtipurile

14:4

.. , precum "casnica", "femeie de cariera", "tlnira cuceri-(Eckes, 1994), iar noile categorii le permit sa formuleze

f '_XIJec.ld~,Umai nuantate despre reprezentantele particulare alegeneral, pastrind tnsa -ln acelasi rimp stereotipul genericPentru ca aprecierea "celuilalt" sa nu conserve prejudeca-

iar stereotipul implicit sa se dizolve, se impun urrnatoarele :- contactul cu "celalalt" sa furnizeze repetat inforrnarii

. inconsistente cu stereotipul generic;- sa implice rnai multi membri ai grupului stereotip, pentrua depasi incadrarea lor in subtipuri ;- inforrnati ile sa parvina de la membrii tipici ai grupului.Doar pe aceasta cale contrastul nu se mai produce, stereotipul seciirninueaza, iar relariile intergrupuri se imbunatatesc (Smith,Mackie, 2000, p. 201).

145

Documents

Alin Gavreliuc - O Calatorie Alaturi de Celalalt