Aleio CarpenJier

Editure W muaisat4

LIne tracliticnt ui;rituble n"est pus Le

temoi.glnage cl'un posse r6,uoltt'; c'estwte force tiuan,te clui cuime et in"for'ntr: Ie present.

IGOR S'TRAVINSKI

I

i

i

PREFATA

Lipsitd. de o tradilie artisticd aborigend., foarte sdracd in cepriu.e;te plastica populard., pugin fauorizatd d"e arhiteclii eoloniei -lacd o cornpardm in aceastd. direcgie cu alte nagiuni d,in Amet icaLatittd - insula cuba a auut puterea d,e a cree, in schimb, o tnuzicdal-caractere pt'oprii, care, foarte repede, culr,oscu o ertraord"inurd,difuzare.

- Poputaritatea ob.tinutd. ht lumea intreagd - incepind d"in. anul1928 - de anumite d,ansuri crlbaneze, nu auea sd iniernne, pentruinsuld, un Japt neobignuit. Mai tnainte, contradansurile culranerese bucuraserd. de o oerecore popularitate din partea pubticttltri dinEuropo ;i din America, Jiind. pieruate sub d,eiumiri difertte: haba-nere, dansuri havanere, tangouri havanere, americane e-tc., ce eueuusd, fie.cultiuate cg. genuri separate in Frania, Spanin, M.erijc, d.ar maiales in venezuela. se mai intilneau ;i d"ansuiite creore guaracha,d|n secolul xvilI, ale cdror ritmuri ;i,-au pd.strat incd neorteratduigoarea. Multe din instrumentele d,e percugib care etl imbogdfiit cudatd. recentd" sec$ia ritmicd a tuturor

-orchestreror d"e d.ans - pre-

cum clauecinul - erau in uz La Hauana incd. din secohtl xvfi-. Lasftr,situr secotutui xvl eristau la santiago anxarnbluri tipice, alecdror son-u,ri s-au conseruat_ gi s-au praciicat in cuba timp de' rnuibine de doud, sute de ani. Lucrur aiesta d,emonstreazd cd in toateepocile istoriei sale, insula cuba a creat un lolctor muzical de ouitalitate surpr.inzdtoare, amestectnd. ;i, transformina lif:tuenpe ai-uerse care., in final, aDeaTl sd dea nagiere unor genuri caracteristiceIoarte puternice. Toate acestea insd" nu trebuie id ne facd, sd, uitdmcd..in insuld au apdrut in acetagi timp Si alte actiuitdti'cie ou erer-citat o Ttuternicd. influenfid._asupra cetor mai d,tuersi'rnarrilestdri ateaiefii intelectuale. cu mult tiainte ca in cuba sd, fiini;ze primzrrsdu teatru sou sd apard primur sdu ziar, erista ,i"i,

-i; catedraradin santiago' rtn cornpoziior tarentat gi ionsacrat, isiebon,salcs, ccdrui operd, deosebit de intere-santd, crar r.g"o,ati-iii' orurn aernuzicologia americand, ne-a f ost rereuatd io ttisiirrr Tnor rungicdutd,i, impotriua afirrnaliilor ieror care o considerau pierdutd.

8

La sftrSitul secolului XVUI, numele lui Haydn, al lui Pergo-lesi, al lui Paisiello, aI lui Gretrg, Monsigny erau stimate $i apre-ciate ln Hauana.

Capitala, aflatd la rdscrucea dru,murilor nuritime, era gazdd,pritnitoare a companiilor franeeze, in tranzit spre Noul Orleans,care posedau un repertoriu ertraordinar de auansat Wntru Am,ericaacelot' uremuri.

In pragul primei Tumdtdfri a secolului XIX, Cuba auea a;adarun simtonist gi posed.a un cornpozitor ca Saumell, in concepfia cdruiase conhna tot nwi precis ideea de gcoald muzical(t nafionald. EsW-dero gi Villate tuseserd faimogi in Europa, iar Ignacio Ceruantes,cu ale sale Dansuri, erercitase o certd, influen$d, asupra m:u,Itor rnu-zicieni din Noul Continent.

Nu incercdm, de bund seamd, sd subapreci,ern irnportanfa rna-zicii cubaneze, l,n ce priue,ste locul ce i se poate acorda in contertulmuzicii, uniuersale. Insd cercetarea d"ezuoltdrii sale, in funcfie demediu, de densitatea populafiiei, de elernentele etnice, ridtcd, o ser"iede probleme foarte interesante, dacd, auetn in uedere cd ele pdstreazdo rigutoasd analogie cu problemele pe care inuestigatorul le-ar puteogdsi ln alte ldri ale continentului., ;i care ar contribui la erplicareamecanismil,tui fonndrii unor anu.mite anlturi in Lumea Noud. Deaceee, aici, am cdutat sd situdm intotdeauna faptul muzical tn t'ne-diul sdu istoric, fdrd. insd, sd pierdem nici,odatd din uedere factorulsocial, economic gi demografic.

Studierea reeensdmintelor populagiei, de eremplu, cu indic.eleIor proporfional de albi, mulatri gi negri, de liberi ;i de sclaui,ne-a Jost de un real folos pentru a inlelege anumite caracteristiciale euolufiei culturii rnuzicale ;i ale Jolclorului, intr-o fard. care aauut de suJerit atit de malt de pe urma diuerselor imigragii.

Din aceleagi considerente, am cdutat sd elabordm, aldturi deterna no(rstrd centrald,, un studiu schem,atic al muzicii altor insuteantileze - gi in mod special aI muzicii. din insula Santo Domingo,de tntde, prin intermediul sclauilor reuolta$i, a Ttdtruns in Cuba,in mod clandestin, un anurnit numdr de ritmuri ;i genuri muzicale,ceea ce a condus la modificarea Trnor aspecte ale Jolclorului ei.hletoda aceosta de inuestigafie ne-a permis sd constatdm cit de multmai at'e de fd.cut muzicologia americand, din momentul in core uaporni sd studieze rnuzica continentului, nu pe regiuni sau ldri, cipe zane geografice supuse aceloragi inJluenfe etnice, acelora;i inter-migralii de ritrnuri Si de tradifii, orcle.

Volumul acesta a fost realizat, eproape in totctlitote, pe bazd,rle dacumente de primd irnportan{d. Constotind ugurinfia sau lipsa

de seriozitate cu care au fost elabarate, pind ln prezent, cele citeuacdrli consqcrate istoriei muziciil in Cuba, am considerat absolutnecesar sd apeldm lu cele mai autentice izuoare de i,nformare, atrd.-gind in acelagi timp atengia c(r un nurmdr oarecare de afirmafii,admise i,n, general, ;i uehiculote i,n scrierile unor inuestigotori cugreutate, strdini, de bun.d creclinld, s-au datorat celor mai naiuetantezii ale autoril,or lor. Afard, de aceasta, aproape toate lua'drilepublicate atacd. aspecte particulare sau anecdotice, in funcfie dediuersele simputii sa,u, ccttt'uingeri estetice ale Jiecdruia, gi nicidecumnu cautd, sd ofere o uiziun.e de ansamblu a dez-uottdrii rrutzicii ini.nsuld,, din prirnele zile ale colonizd,rii sale.

De oceea, am pornit cu rdbd.are la cercetarea atentd a arhi-aelor catedralelor - din Santiago ;i llauana, mai ales - a proce-selor-aerbale incheiate intre biserici Si primdrii, a dulapurilor dinparohii (cu strdlucite succese Ia Santiago, de eremgtlu, sau zadar-nice la Santa Marta del Rosario), a d,ocumentelor manu,scrise, obibliotecilor particulare, a colecgiilor particulare, a rafturilor anti-cariatelor, rdsfoind paQind cu pagind periodicele, ziarele gi reuistelecoloniale. De cele rnai multe ori, ant, fost neuoili sd inuestigdtn orice,fdrd, discerndmint, in, speranla cd oom descoperi date utile chiarin terte care tratau despre ot'ice, in aJard, de muzicd (istoria cafelei;i a tutunului., hotdt'iri pdecdtoregti ;i ordonanfie militare, eseuripolitice etc.). Inutil sd mai spunenx cd. ht aceastd muncd a trebuitsd rdsfoim mult mai multe documente decit cele menlionate inbibliografia noastrd, ;i cd am auut de intimpinat, nu o datd, obsta-cole care descurajeazd atit de mult pe cercetdtorul Latino-american:biblioteci in dezordine, lipsd de fi;iere, cotecfii incomplete, cdrfimutilate etc. Aceasta, pe lingd. faptul cd. fiecare colec[i.onar se corn-portd ca Si ciinele qrd.di,nat'uluiz. Din fericire, in eceustd muncd.istouitoare, am fost fauorizafi de pro.-*idenfd,, descoperind documenternu.zicale, Tsartituri, fdrd. de care uolurnul de fafid, ar li tost redusla un simyflu articol, mai mult sau mni pufin interesant.

Un sprijin substanf,ial, pentru care nrr tom ;ti niciod.atd cumsd rnullumirn, l-trm primit din partea monseniorului ArteaEa, arhi-episcop de lIa',^ana, care ne-a pus la dispctzi$ie serisorile de reco-mandare necesere pentru a. cel'cet& cn'ltiuele dioeezelot"; din parteapdrintelui Fidet Ruiz, parah, la catedrula clin Santia.go, cQre. Irc-& per-mis sd copiem partiturile lui Estebcin Solcrs si cile ltti Juan Paris, cles-

1 O erceplte face docuntentatul studiu al lui Tol6n ;i Gonzd,lez o,suprctoperelor cubaneze.

2 Expresie spaniold aI cd.rei tett integral este: .,Ciinele grddinaruluicore nici nu mdnined, oarzd, qi ttici nu lasd pe altul s-o md.nince" (N.tr.).

10

eoperite de noi tntr-o m.obild uitntd; din, partea dr. Jose AtztonioRamos, subdirector al Bibliotecii Nalional"e ;i a domnului \iillnnuet:a,bibliotecar La aceeagi. i.nstitulie, preculn si a bibliatecsri,Lor Societd{iiEcortomice a Prietenilor Patriei, atit de con;tiettli de misiuneu lorprofesionald. In stir;it, sintem datori sd mul$umim, de asenlenea,domnului Natalio Galdn, cdre a lucrat mai multe luni cu noi latt'anscrierea unor ynrtituri ale Lui, Salas, deteriorate de scurge-rea timpului.

Aceastd istorie a tnuzicii cr.Lbaneze, prima de acest tel, nu pre-tinde sd, epuizeze tema. Ea se ue putea imbogd,ti substanfial, cindse De porni, in mod. gtiinfiific, Ia studiul rdddcinilor africane alemuzicii c ont inentului. C er c etctr ea unor p eriodic e c oktniale, in chis ein htutile biblioteci particulare, ua puteu imbogd{i doctLn"tentolia'.*iefii rnuzicale hauaneze din primii ani ai secolului XIX. Nu amreugit incd sd descoperim nici Prima ;i nici A doua Simfonie o lziAntonio Raffelin, care, cl.t siguranfid, se afld, in ureo bibliotec(tnord-americand,. Iar corespondenfa lui Gottschalk cu Espa.dero nepoate releua incd, multe...

O primd. carte aratd pe aceastd, temd, in mod firesc, trebuiasd, pdstreze o anumitd. propor,tie in"tre pdrlile sale camponente' pen-tru a nu fi erpusd la aceeagi lipsd, de uiziune asupra ansamblului,ceea ce a caracterizat, pind, acllrn, maioritatea tertelor scrise inCuba, cu priaire la muzi2a sa. De aceeQ, atn rert'utt'lat la abordareaunor docurnente u;or accesibile ;i detnne d'e urt' succes facil, ce scotpr"ea mult in. relief secundarul, estompind liniile principale. Am ldsat,de asemenea, le o parte gserioada contemporand - de un interesm,ai rnult istoric decit artistic - a muzicii din zilele reuoluliei, con-siderind cd Jiguri ca cea a lui Perucho Figueredo, autorul lmnuluiNalionat cu,banez, trebuie sd con.stituie obiectul unei inuestigdriseTxrate, pregdtitd minufias, cu reproduceri de documente icono'gratice, de manusct'ise etc. O anumitdt limitd, i.n ceea ce Ttiue;tecomentariile personale pe marg1inea Japtelor, am socotit'o absolutnecesard., gi,ndindu-ne cd i.ntr-o asenlenea lucrare, baza infmmatiuda acestei munci realizate pe un teren incd uirgin trebuie sd o con-stituie sursele principale documentare, aflate incd in stad.iul demanuscrise sau de referinle pierdute in registrele d.e procese-uerbale

;i 1,n colecfi.ile de periodice ale coloniei.In linii generale, sperdm cd, am, reu1it sd stabilirn aici, in trn'

ginile acesttti uctlum, continuitatea dezuoltdrii muzicii ;i. a culturiitnuzicale crlbaneze, incd de la primele lor manif estdri.

il

- odatd, an oblinerea acestei uiziuni de ansamblu asupra muziciicubaneze; uom ptttea trece mai deTnrte, la studierea d"btaliutui inrnonografii parti,culare, desti,nate sd, umple lacanele care lncd, maisubzistd, in uiala unui saumell, d,e erempru, sou sd reriefeze acti-uitdlile, unui Ralfelin tn Franla, Spania gi Statele tJnite.

Cu uoh.amal de fafd,, consid.erdrn cd, arn ficat - pentru cer-cetdtori gi chiar pentru noi inpine - punctui d"e plecdre necesor.

A.C.

Caracas, noiembrie 1945

CAPITOLUL I

SECOLUL XVI

Gradul de bogtrfie, de tirie sau puterea de rezistenfi a civili-zaliilor intilnite de conchistadori ln Lumea Noui au detenrninatintotdeauna ini{iativa invadatorului european in ceea ce priveqterealizarea de opere de arhitecturd sau de instruire muzicali. Cindpopoarele venite pentru a subjuga ajunseserd destul de puternice,destul de in{elepte sau de isc'usite in a edifica Ei ele un Tenoch-titldn sau in a zdmisli o fortdreald ca cea din Ollantal, iar zidamlsau dirijorul de cor de biserici creEtin putea intra in ac{iune, in ceamai mare grabd, abia atunci se putea considera terminati misiunearizboinicilor. Odat5 sfi,rqitd lupta corpurilor, incepea lupta semnelon.Crucea trebuia si fie inilfati sus de tot, mai sus decit un templumexican. Peste fiecare templu distrus era necesar si se inalle obiseric5. Fastului idolilor giganli trebuia sl i se opuni pompa ser-viciului liturgic. Impotriva cintecelor gi tradi{iilor, care inci maiputeau insufleli un periculos spirit de revolt6, se mobilizau forlelespirituale ale legendelor aurite gi ale antifonanelor cregtine. Peplminturi prospere Ei sdlbatice, deopotrivi, cucerirea profileaziclopotnile gi face si se audd tot mai insistent corurile sale. Pe in-tinderile de cimpie, unde locuitorii accepti fir6 diseulie autoritateaunui rege, pini rnai ieri ignorat, recentul sosit nu are motive sdfie ingrijorat. AEa se explicd de ce, in secolul XVI american, rt€t-nifestS,rile artistioe gi muzicale au fost atit de sdrace in {6ri al cirorpatrimoniu poetic Ai teogonic nu constituia in nici un caz o ame-ninlare pentru omul venit din Europa.

In timp ce, in Mexic, un Fray Juan de Haro, un Fnay Pedrode Gante iniliazi in mare gnabd - trei ani dupd oucerire - inv6-limintul cintului gregorian printre indieni, punlnd orgi in loc de,,muzici de flaute acompaniate(, conceptul acesta de penetrare spi-rituald nu intrd in preocupdrile primilor colonizatori ai Cubei. Lucrucert este cd er,au botezali in masi gi indoctrinali pe cit era posibil.Dar nu existi un singur exemplu care s5 ateste cd imnuil creEtin

1 District din Peru (Cuzco). Ruine din epoca incagilor (N. tr.).

13

ar fi fost preclat indicnilor inainte cle rapida Ei totala lor extermi-nare, dirijatA intr-un mocl bine chibztrit gi s!stcmatic, clrrp[ curnne-a povestit pirintele Motolinia din NIexic. Insulele ,.noi clescc,-perite in Marea oce:rn" nu erau bogate nici clin punct de vederematerial Ei nici spiritual. In solul cubei zdcea rnai multd aramddecit aur. rdorii taini, in ciuda infiliqdrii ror teribil cle ciezgr:rstir-toare, singuri, nu puteau opune decit o pietrificatd gi grosolanl 5joJi-ciune mantiei strdlucitoare a Fecioarei. Se trdia in colibe firi:trtr.rdin frunze de palmier. Indigenii, organizali in clanuri autoncme.lipsili

- d.e o forff, centralizatoare,

- minuiau arme tot atit de putinprimejdioase ca gi miturile lor. ln asemenea concliqii, dirijorii decoruri bisericeEti aveau de lucru mai mult in minele de aur -foarte rep-ede epuizate - decit in neglijata lor lume a dogmelor gitabulaturilor. unde arhitectura nu tiecuse de epoca creigii Ei afibrei, mistria zidarului ar fi insemnat u' lux, astfel ci, intr-oinsul5 de colibe, era firesc ca prima bisericd cregtind sd nu poatdfi decit tot o colibS.

In anul 1509, pulin dupi ce sebastiiin de ocampo va realizapriAul inconjur aI insulei a cdrei colonizare nu incepuie incd., cilivanaufragiafi erau azvirlili pe coasta cubei de o furtun6. unul dintreei,-bolnav, nemaiputindu-Ei continua drumur pini la santo Domingo,a fost luat sub ocrotirea qi ospitalitatea indienilor din satul Macaia.curind, inv5lind ceva din limba acestora, cunr era gi foarte cre-dincios, il convinse pe Eeful de trib sd se lase botezat. Se pare cdgeful de trib considera aceasta drept un grad onorific pe carestrdinul i-l conferea, cdci, Etiind cd guvernatorul Spaniei este numitComendador, iEi alese titlul acesta drept patronimic.

Incurajat de docilitatea locuitorilor, naufragiaturl le ardtdatunci o stampd a Fecioarei, pe care o purta cu el, reuqind astfelsd ridice o colibi in onoarea ei. ,,Le fdcu cunoscut indienilor cdacea stampd reprezenta o femeie foarte frumoasd, blajind gi bogati,numiti Maria, mamd a Domnului(3, pentru ca, scurtd vreme dupdaceasta, sd-i cinte o Salutare Angelic52 Ia rdsiritul Ei la apusulsoarelui. Apoi, ,,incepuri sd compund cintece Ei dansuri, avind carefren Sfinta Maria'.. Nu se implinise un an de la toate acestea EiEefui de trib, impreund cu locuitorii din satul apropiat, Caciba, auuranat exemplul celor din Maoaca, indlllnd un schit din frunze depalmier, unde se cinta gi se fdceau inchindciuni Preacuratei Fecioare.

Naufragiatul poseda o oarecare viziune Ei aptitudine de colo-nizator. Fray Bartolom6 de la Casas va recomanda, maiitirzin, ac-ceptarea lui areito3 cu cuvinte creEtine ca un instrument auxiliaraI evanghelizdrii. Din pdcate, cind unii au reflectat mai serios astt.pra aplicdrii acestui sistem, indienii din Cuba cunoEteau deja cu-vintui toatne, qi incd destul de puternic intipdrit in minti, pentrua se mai gindi Ia ,,compunerea de cintece Ei dansuri arrind ca refrertSfinta Maria'(.

In anul 1511, ia fiin!5 oragul Baracoa. Apoi se statornicescoragele Bayamo, Sancti Spiritus, Trinidad. La finele anului 1514,se naqte Santiago cle Cuba. Diego Velazquez e,.ste acum ,,distribuitorde indieni(t. In cadrul imoralitf,{ilor, abuzurilor, favoritismelor, in-vidiilor cauzate de elasticul sistem de encomiendas{, noua colonieducea o viali turbulentd. in adincul sufletului multora se naq,te omarc deceplie. Pentru a putea hrini vite, aveau nevoie de p[q'.rniasemirnltoare celor clin Extremadura. Nu la aEa ceva se aqteptase dela acele Indii lipsite de mirodenii, cn toate cd la sp{,larea minereulnimai aptirea din cind in cind gi ceva aur, degi se gtia prca bine cAacea aluvittne cle secole era destinat6 sd disparS, odatd ajttnsA in ghea-re'Ie citonra. Acei care nu s-au bucurat de avaniajul de a li se fi re-partizat un numdr de indieni iqi manifestau nemullumirea in modf6!iq. Iar cei care beneficiasera cle repartizarea unor sclavi ficeaueforturi contra cronometru. ,,Dupd ce am pitruns acolo, indieniinu au mai avut nici o singuri zi de linigte - mdrturiseEte Oviedo

- deoarece singura lor preocupare era munca, munca istovitoare;iar in clipa cind aceasta inceta, ei nu fdceau altceva decit sd sus-pine gi sd depiingd nenorocil'ea 1or(. Regimul acesta ascundea, po-ten{ial, principalul factor de sdrdcire a recentei colonii. Cei mairnari ambiliogi considerau rlminerea ior in Cuba doar ca o perioaddde tranzitie. Hernan Cort6s, Pedro de Alvarado, Diego Orclaz, BernalDiaz del Castillo visau, incd de pe acum, fdrd ca numele lor sd

prezicfl incd ceva, la marile viitoare mituri ale Americii: Eldorado,Potosi, tezaurul incaEilor, izvorul tinerelii vegnice. lEi pregdteauintrarea in mitologia nou6, pe care ei inqigi o vor crea cu indrdz-neala lor.

Printre aceEti extraordinari aventurieri ce trecuseri prin Cubase numerau pu{ini muzicieni. Pini la noi au ajuns numele unuiPorras, cantor, qi a1 lui Alonso Mor<iu, chitarist, probabil locuitor

3 Cintec popular al vechilor indieni din insulele Antile. (N. tr.).a Institulie coloniald in America. bazald pe repa|tizarea cle indieni,

pentru rluncd, printre conchistadori. (N. ir.).

2 Rugdciunea Arhangheluluiparte din A\,'e Maria. (N. tr.).

\4

Gavriil cdtre FecicarS, ce folmeazd prima

{D

din Bayamo Ei rudi a celuilalt Mortin care porni spre Noua Spaniecu ,,calul sdu garg(.

Mult mai clari apare, in acest grup, personalitatea lui Ortizmuzicianul - aEa cum in mod insistent il denumeEte Ber,nal Diazdel Castillo. Locuitor din Trinidad, Ortiz era considerat ca un re-marcabil chitarist gi violist. Se afirmd ci didea chiar Ei leclii dedans. De ngcontestat este faptul cd instrumentele sale au fost din-tre primele care au rdsunat impreuni in pddurile qi jungleleinsulei, ducind in giturile lor ritmurile tradifionale ale Peninsulei.Dar Ortiz fdcea parte din acea categorie de oameni inclinali spremarea aventuri, gi care nu se mullumeau doar cu calitatea de aface pldcute duminicile Ei sdrbdtorile de Pagti ale locuitorilor unuipimint dezonorat.

Cind Herndn Cort6s, purtind pentru prima oari panag, D€-dalie, lan! qi haine de catifea, pornise la Trinidad in ciutare deoameni, Ortiz rdspunse imediat Ja apelul sdu. lndesindu-gi in sacviola Ei chitara, porni in marea aventurd, dispus sd impartd cu unBartolome Garcia ,,un cal zdravln de culoare inchisd pe care ildenumeau El Arriero"s. Ortiz era considerat de citre Cort6s ca unuldin cei mai buni cdl5re{i ai sii. cind conchistadorul avea nevoiede un cal foarte nervos, pentru a inspiiminta pe indieni, recurgeaintotdeauna la serviciile lui Arriero, la necheziturile qi ndravurilesale. ortiz muzicianul asisti agadar la intregul proces al cuceririi.Odatd incheiatd aceaste acfiune, el primi din partea lui Cort6s,drept recompensd pentm osteneala sa, un teren in oraEul M6xico;era situat pe strada Gayas, gi acolo gi-a instalat in mod definitivqcoala sa de dans qi de muzicd ce funclionase mai inainte la Tri-nidad. Localnicii il numeau ,,nahuahuatlo(-ul, pentru uqurin{a deo-sebiti cu care invdlase limba nahoa. Tovar5gul sdu de aventuricubaneze, Alonso Mor6n, se stabili in Colima, unde, de asemenea,deschise o qcoald de canto qi de dans. Este mai mult ca sigur, ju-decind dup6 modul in care el sosise in Noua Spilnie, cir ;i alli rnu-zicanli - surlagul Benito Bejel, trompetiEtii Crist6bal Rodriguez9i Crist6bal Bamera, harpistul Maese Pedro, Ei Crist6bal de Tapia,toboEarul lui PSnfilo de Nanvdez - fuseserd anterior in Cuba, insdtrecerea lor prin insuli nu a ldsat urme.

Odatd cu Ortiz, Porras Ei Mor6n gi cu alfi muzican{i militariai cuceririi, Cuba primise, in primele zile ale existenlei sale colo-niale, moEtenirea muzicald a Peninsulei.

La cererea hti Dic.go Velazquez, primul episcopat al Cirbei afost instalat Ia Baracoa, in 1518, prirr bula papei Leon X. Patruilni mai tirziu, acest episcopat se muta la Santiago, iar biserica r5-rnasd a cdpdtat rangul cle catedrali. Primul siu episcop, Juan deWite (sau Ubite) nu avea sd vini niciodatd in insuli. Astfel, ne-lrinoasterea mediului qi a posibiiititilor reale aie coloniei l-au con-llus la crearea unor demnitdti Ei venituri mdndstire$ti exagerate,cmitincl hotdriri practic ireaiizabile; indriznet, pldcindu-i-foartemult pompa, Juan de Wite vedea lucrurile in mare: ,,$i pentru ciin insula Fernandina, ce altidatd i se spunea Culra, nu se indllasepind acum nici o bisericS, gi nici nu se instituise episcopat...I-eon X dorind s5. aducd unele imbundtiliri in insuld, a indllat oirisericS, cu ajutorul Maicii Domnului". Muzica, se infelege. ocupaun loc de seami in preocupdrile pompoase ale atcesttti episcop in-elrdzne!. S-a creat o micd gcoala ,,unde se invala modul de :r exe-r:uta o compozilie muzicalS((, ,,unde nimeni nu se poate infSfi;a clacinu este erudit sau specialist in muzicd, sau cel putin in cintecultraditional al lifurghiei catolice gi a cdrui obligalie va fi sd cintela strand Ei sd invele sd cinte pe slujitorii bisericii, si intocmeasci;i sd indrepte lucrurile ce aparlin cintecului, atit in cor cit ;;i inalti parte, gi iucrul acesta sd fie fdcut de el gi nu de terle per-soane'(. S-a creat un loc de organist ,,care va cinta la orgd in cadruituturor festivitSfilor". $i pentru ca nimic sd nu lipseascd fastuluiceremoniilor, Juan de Wite a angajat la bisericd un paraciiser Eiun ingrijitor de ciini ,,care sd goneasci ciinii din bisericS, in toatesimbeiele Ei in zilele de prohod ale fiecirei sdrbitori((. ln sfirgit,in ceea ce prive$te canonul: ,,Ordondm, de asemenea, ca slujba re-iigioasd, cea de seard, liturghia, cit Ei ceasurile sd se fac5 intot-cleauna dupi obiceiurile bisericii din Sevilla".

Aceasti rinduiald dati Ia Valladolid, ia B martie 1523. erafoarte departe de a cipita o forml concreti. Construclia catedraleiavea sd inceap[ abia in anul 1528, iar orga avea si rlsune cu mulliirni mai tirziu. Cu toate acestea, Ecoala continua si funclioneze cumijloace modeste. Redactindu-gi testamentul, in 1524, Diego Velaz-quez scrise acest revelator paragraf : ,,Ordon ca in ziua morlii mele,corpul meu sA fie dus la consiliul canonicilor bisericii acestui oraq...

5i intregul cler care va fi de fa!6 acolo atunci... sd spund respectivalitanie Ei prohodul de nou6 lecfii Ei o liturghie de requiem cintaticu diacon gi subdiacon".

Miguel Ramfrez, succesor al lui Juan de Wite Ei primul epis-cop rezident in Cuba, fdcu tot posibilul pentru a menline catedraladin Santiago la un nivel inalt, in ceea ce priveEte demnitdlile Ei

l6

s Cdrdu$ul. (N. tr.).

2 - c-da 1120 11

\reniturile mandstireqti. Favorizat la repartizarea de indieni * inpoficla zapisului regal care interzicea icest lucru * Ramfrez igiptttea permite un anumit lux in catedrald, mullurniti qi nenumd-ra,telor pdminturi inscrise pe numele nepoatei sale. Insa' cind FrayDieg. de s.rmiento, bdrbat energic, auster Ei dur, a venit sd-qipund mitra, in 1538, a estimat cd pentru a oficia in catedrala clinsantiago, erau indeaj.ns doi preoli, un paracliser Ei rloi bair.tila cor.

Aclevarul este cd somptuoasa organizare dictatd de Juan clewite *u corespundea, in nici u' fer, lu situatia recentei coronii.Cind sarmiento debarcd in cuba, ,,santiago, in ciuda iitt.,t.ri ,a,,:rrdtos si impu'dtor de orag, era un sat cu doudzeci de locuitori,dirr care doisprezece erau oamerli simpli, patru consiiieri comunaii,qi ceil.lfi patru erau, prin rotalie, judecdiori comunali; acestor lo-cuitori se alStura mica garnizcjand, ciliva preoli care - nu aveau

nimic clin bunastarea acestei funcfii, ci doar numai'numele, slujbaEiiregali gi _doi, trei franciscani iipsili de invdfdturd Ei foarte .slabila truP'e .

tr{inele se epui'zau; indienii piereau sau fugeau i^ rnun[i;aprovizionarea insulei, cu alimente ;i rndrfuri, se"f6cea ia intim-plare; corsarii francezi intraseri in acfiune, In timp "" "" vascoPorcayo de Figueroa. ac_apara piminturi qi sclavi, cei mai mtrlqi iqifringeau miinile de ciudtr pentiu faptul de a nu ii trecut in NucvaEspafra Ja timpul potrivit. In ceea cL priveEte morala, reamintim ciguvernatorul Guzman a fost acuzat cd ,,permite pdcate obignuite,erdmite huiitori ai iui Dumnezeu, jucitori de cirti Ei traiul in con-cubinaj((. $i in timp ce marile imperii spaniole ui" "ortlrr""t"lricreqteau, Cuba ducea o existenld nesigura Ei grea, roasi in plinuici infantilism de ldcomia nesatisfdcutd, de ranciririnele, cle am-bitiile.frustrate ale oameniior care erau, in fond, rata{ii ciin'marea aven-turd a Cuceririi.

Se intimpld ca in acest mediu si se iveascd, deodatl, figuranobild a aceluia pe care iI putem considera ca primul muziciancubanez: Miguel velazquez. Era fiu de indiand gi aparlinea primeigeneratii niscute in insuld. Tatdl sdu era castilian, membru a1 fa-miliei guvernatorului veliizquez. Mul{umitd priviiegiatei sale ru-clenii, a avut qansa de a fi trimis sd studieze la sevilla gi Ia Alcalircle Henares. La reveni-rea sa in cuba, metisul a fost consilier co-munal. In 1544, era canonic al catedialei din santiago. In spania

inrrdfase sd ,,cinte la orgS( qi cunogtea in amdnutrt canoanele cinte-t'ului gregorian.

Adevdrat erudit in acea colonie sdracd, el dddea lec{ii de gra-maticd gi urmdrea respectarea canonului Ia slujbele cintate. i sespunea ,,bdiat matur gi bdtrin in invildturd qi in pilde.,. $i ca otrdsitura remarcabild, cu tot contactul sdu cu am6ianla piina d..nlturd.-gi rafinament, in fiul de indianci nu se stinsese __ ca qiin cazul lui Inca GarciJaso - dragostea profundd pentru pdmintulnatal. in fa-la mizeriei acestui pemint, pi care l-ar fi putut con-sidera mai bun ca oricare altul, in calititea sa de consiiier comu-nal' cle profesor Ei canonic, va exclama totuqi intr-o zi, indurerat:,,Trist pdmint, tiranizat Ei supus stdpinirii !(.- Consemndm, aEadar, ca un fapt semnificativ, cd primul maestrude capeli al catedralei din santiago, al cdrr-ri nume va fi rertin'tde istorie, exact jumdtate de secol dupd Descoperire, a fost un cuba-nez, fiu de indiancd qi de spaniol.

, Conduqi de o provinciald dorin{d de a micgora importan{aaportului negru ce a contribuit atit de mult la caracterizarea mu-zicii .ubaneze, u*ii autori locari au depus eforturi mari pentru a

rlemonstra c5. aceastd muzicd numdrd printre variatele sale rdddcinigi riddcina aborigend. Dar trebuie sd declardm deschis cr nu gtimclrm era muzica locuitorilor primitivi ai Cubei.

. Pentru a depdEi o asemenea stare de fapt, ar fi necesard oclescop:rire pe cit de providenliald, pe atit de^improbabild, cum afost cu acele areitos notate de-un tvfiguel Veliizquez, cle exemplu,in primii ani ai colonizdrii. In cazul nostru, se poate aplica legerigenerald stabiliti de carlos vega: ,,cind au sosii spaniolii, pupira-rele

^indigene mai pulin avansate, ca gi cei din catlgoria mijlocie,

se aflau pe termurile Atianticului Ei in centrul din irdut Americiinoastre. Dacd unele elemente din viala lor materiali au trecut siingroerqe bogdlia invingdtorilor (in cuba, moclur ae p"epa"are a unoralimente, modul de a pescui, de a intrebuinla fibre

-gi frunze, cle

a construi colibe), nici o singurd melodie, in schimb, nici o singurlnotd, nici un dans... nu au fost adoptate de locuitorii cle orilinet'r"rropean5.(' Ideea cd acestor colonizatori ,le era necesari muzica tai-:riil.qr este exprimatd in mod brutal in scrisorile episcopului Sar-miento cdtre rcgele Spaniei: ,,Cum inclienii nu au ce face, nu se r,:orocLrpa decit cu areitos qi cu alte vicii gi dcsfriuri... cum ei sint libcri,nu vor face decit sd leneveasc6 gi sd clanseze areitos; prin asta sevor pierde vieli qi suftrete, Ei locuitorii gospoddrii,le lor, iar Maies-tatea Voastrd, insul;as

r8

6 Josd Manuel Ximeno: Episcopi din Cuba.

r$

Siboney-ii, foarte pulini la numdr, se aflau p: punctul dispa-riliei in zilele Descoperirii. ,,Cultura lor nu trecuse de perioadapaleoliticd" (Ramiro Guerra). Despre muzica lor nu Etim nimic.In ceea ce priveEte pe taini, adevdrafii stSpini ai insulei, ce apar-lineau ,,marii familii a araguacos-ilor clin America de Sud((, aveminformalii mai multe, cu toate cd datoriti relatiilor ficute de cro-nicari au un caracter clescriptiv Ei de suprafal5

Go'zalo Fernandez de Oviedo, in La Espafi,ola, *e oferd unfablou foarte detaiiat asupra modului in car-e se dansau areitos:*oamenii acegtia aveau un bun Ei gralios fel de a-qi rememorafaptele- trecute gi chiar vechi, Ei asta se fecea prin cintecele qi dan-surile 1or, pe care le numesc oreyto; e1e sint isemindtoare cu ceeace noi irumim a dansa cintind /.../. $i pentru a miri qi mai multbucuria Ei veselia lor, se prind uneori- cre miini, iar allii se {in bra!de bra!, inqirali in linie dreapti (sau in cerc), in timp ce o per_soand dintre ei ia rolul de conducdtor (fie cd este baibat sau fe-meie). conducdtorul face anumi{i pagi inair-Lte s,i inapoi, foartc or-donali; 1c9]aqi lucru (9i in acelaEi timp) il fac cu tolii, cintind laaceeaEi indllime sau mai jos decit intoneazi conducdtorul, qi nu-mdrul pagilor este ccr.ifol.m cll r.ersurile sau tnr,,intrle pe r,aie jecintd.

- $i a$a cllm co'ducrtorui cinta Ei fa.e rniEcari.re, multimea,in orciine, rd-spunde c-u aceiagi pagi qi cu aceieagi cu'inte; in tii'pcc ei raspurrcl. eondtrcirtorlrl ,Lirr,c, clar ctrrrtirrr_rir si mcargi in contra-_pirs. $i oclartd laspunsul dat, ce nu este altceva decit"repetarea aceira ce sllllsese conducdtorul, acesta ptrrcede imecliat, fdid pauzi,La alt v3rs sall cuvinte pe care grupul le repetii; Ei astfei tara.Drire, aceastir clurcazi trei sau patru ore, pini ce profesorul sauctlnriLrcrtorul ce clanseazd cu ei termind povestea sa.'uneori, poateciuia ilc ln o zi ia alta((. Las casas gi L6pez de G<imara intdresccu mi-rrLur.ii1c lor e.ractitatea acestei relatdri.

Ci-r pri'ire ia instrumente, oviedo menfioneazi o tobi idiofonic:are riispnncle aceluiaqi principiu ca qi clasicele trunchiuri scobite;i. rrsunirtoare, cunoscute la multe popoare din Africa, din Americacle sud gi clin oceania: ,,lJneori, odatf, cu cintatul amestecr suneteleltnei tobe care este fdcutd dintr-r.rn lemn rotund, g6unos, concavsi gros c. url om, mai mult sau mai pufin, aga

"ui,' doresc si ofaicd, ;i sur-rd la fel ca tobele surde pe care Ie iolosesc negrii, insd

'u le pun pieie, le fa-c doar 'iqte_

giuri Ei le pun un fel-de spilerdspinclite in scobituri, care produl niEte bubuituri nepldcute.Toba trebuie -qd stea culcatd pe pdmint, deoarece finincl-o in aerruu sun5((. Las casas- menlioneazd Ei ei ,,tobele r6gu$ite, din lemn,fircute toate clintr-o buc:rt6(, addugincl ca indienii aveau ,,nigte clo-

20

polei construili in mod ingenios din lemn qi avind in interior nigtepietricele". In diverse sdpdturi s-au gdsit clopolei ornament, careputeau servi la dan-quri, pentru a marca ritmul necesar. De ase-menea. tainii intrebriinlau guuno sau f otuto, niEte cochilii de melc,cunoscute la multe popoare maritirne. Pind la noi nu a ajuns insdnici un instrument apt si producd o scard, prin care sd se poatistabili vreo legdturi revelatoare. Singurul areito, care se ofer5.curiozitd{ii noastre, este faimosul qi discutatul Areito de Anacaona,cu transcrip{ie incloielnici, reprodusd de Bachiller y Mora}es inlucrarea sa Cub(r primitiud. Nici scara, nici ritmul qi nici caracterulnrelodic al acesttii areito, scris in sistemul nostru, cu ale sale optmdsuri de strofd Ei patru de refren, nu are nici cel mai neinsemnattrer aborigen. (Adica, nu pdstreazd nici o relalie Ei nici un contactcu al.te muzici primitive ale Americii.) Ap6rdtorii autenticitdlii salese agafd de o frazd a lui Las Casas, dupd care ,,cintecele gi dan-surile indienilor ciin Cuba erau mai gingage, mai sonore Ei maipl5cute decit cele clin Haiti(6, Ei pentru a explica neagteptata cro-iald melodicd a acelui areito, cu siguran{d cd s-au dus sd-l cautein Haiti, pentru a-Ei forma o idee despre muzica pe care au putut-oface tainii in Cuba. Cu toate acestea, ei admit cI in cadenlelereproduse poate exista o influen{d spaniold. Adevirul este ciareito-ui in chestiune se asearnin5, in mod surprinzdtor, cu anu-mite cintece qi hore infantile din secolul XVIII, de tipul Y'auaitttn petit homme, nomntd Titi Carabi, n'tan arni, Ei cu altele pe carele cintau copiii coloniqtilor francezi stabilili in Santo Domingo,inainte cle rhscoala generald a sclat'ilor. in ce privegte cuvintelt',aflSm cd intr-o strofd cintatd la curtea regelui Christophe, refrenulincepea cu viguroasa strofd sonor5 :

Aia bombaia, bontbdlam.mn lamnnaqueana.

Aceste inciden{e corespund, din,punct de vedere fonetic, aeelorcare deschid pretinsul oreito tain:

Aya bomba ga bombay.la mnssana Anacaona.

Seabrook reprocluce acelagi text, ca apar(inind unui cintecvoclu. cules de Price Marr;, iar Droain de Bercy qi Moreau de Saint-Mery il citaserd mai inainte, cu unele variante. $i dacd admitemcd aceste cuvinte, amestecate cu vorbe derivate din quimbundo, inincidenlele succesive, ,,pot proveni din limbajul aborigenilor insu-lei'( - t'om constata cu prisosintd cd negrii au avut darul de a st

2l

itsimiia gi de a transforma cu repeziciune url material sonor clobin-clit de ctirind, chiar in cazul unei reminiscente a meiocliei abori-gene - - totr-rgi va rdmine mult din modelul original in faimosul :;ittnicul ckrcument. Trebuie sd ne bizuim pe concluzia lapidara a ltiiFernando ortiz: ,,caracterul indian al acestui couplet ifro-francezeste iluzoriu((. De altminteri, singureie instrumente aborigene carcs-au menlinut sint rnerocas gi giiiro, idiofone aseminitoare cualiele existente in Africa, qi pe care negrii aclugi in cuba le-zruacl'ptat cu uEurinld, tocmai clin acest motiv. c'eea ce se poategfi.-t_gy_siguran!6 este fapt'r ci atunci cind apar, ra finere seco-luiui X\rIII, cirrtece cubaneze apte cle a fi stucliate gi comparate,ci'i urmare a existenlei lor in manuscrise sau datoriti existenlei lorin insulS, cu muit inainte cle a ii editate (astfel, Lq Guabino, men-licnat intr-un articol din. -El Regafr6n de La Habana6. in 1g01),n. se clbservi ci nu ar fi fost acluse, intr-un mod absoiut clovedi-t'r, clc' ir-rfluenlele andaluze ;i clin Extremadura, franceze sau afri-carr'e. Dacd cxista ceva in muzic:r cubanezi, in afara oricirui mister,e'st. o iegiturir directa cu uneie din rdddcinile ei originale. chia'ir caz'riie in care aceste rdclacini se intrepatrund pinl la pu'ctui('()i-istituirii unui nou element. Spre norocul cercetdtorilor, carac_tcrui cubanez ai muzicii creole este inca foarte relativ in primljumatate a secolului XIX. Acesta se reflectd mai mult in infleriu-niie gi moclalitdtile de interpretare, in unele meEtequguri superfi-ciitle, decit in problemele de graficd. pind clupd tgso. iu existir r.rnc'az de crealie cu ritmuri noi. Muitumitd acestui fapt, anumite ge-nuri act.ale, foarte deosebite Ei anirenante, pot fi puse int'tcleau'air legdturd cu o ceiuii originala, clefecturiasi ia inceput, apoi m.-cl.i{icata ;i, in sfirEit, substituitd pe parcursul unei er.olutii ce poatcfi urmaritd p.s cu pas. timp cie mai bine cre nn sec.L ;i jum*tatc.

In prima jumatate a secolului XVI cubanez, spania este pre-zt''tii- prin glasr-il ;i prin instrumentele primilor sri muzicanli cctrec in Lumea Nou5. Ortiz, Moron, porras Ei emuiii lor in a cinta5i a se rirzboi, card dupd ei o culturd pe care o vor mosteni gelle-ra{iile nrscute imecliat dupa cucerire - ca in cazul lui Mlguelveliizquez, care a preluat canoanele cintecului gregorian Ei tehnic;rde a cinta la orga. Insi elementul cle importanld capitall, care ircrrntribuit la fixarea folclorului in memoria oamenilor a fost ro-manla. Romanla moEteniti, cintati cu capul aplecat asupra leagi-nelor, transmisa din gura in gur5. \,ful{i ciintre conchistadori crar-ran,alfabeli. A1fii, in schimb, gtiau sd cinte gi sA stihuiasca; unuldintre acegtia a fost Diego de Nicuesa, guvernator al tinutului

22

VerirguaT, ,,un mare bdrbat, care compune colinde pentru Crdciuntt.Crr carte sau fdr5, un lucru este sigur gi anume cI to{i aceEtia adu-('earl cu ei, in desagii carrtvanelor, o intreagd tradilie poeticd simuzicald, aga cum o arati rispinclirea aproape de necrezut a cin-l.r,ruiiri Delgadina, a cirrei prezentd a fost observati in teritoriilecclc mai incleplrtatt-. aLe continentului american (Ei chiar in Islan-rlr,ri). in variante mai mr.ilt salr mai pulin accentuate - in cuvintelct'i, ir melodie siru in ambele - insd. cu o persistenld a icleii cen-tralc. Este cunoscut cliaiogul dintre Portocarrero ;i Hernan Cort6s,Lrrrrit. la observalia primuiui:

Cerceteazd, Montesinos Frar$,a,(' arceteozd. orasul Polis,Cerceteazd apele Lu,i Duero,Acolo u,nde se z;arsd in mere...

t';r'illln(lc cLr agilitatt,' r'onchistaclorul : .,I)rurnezeuie dir-mi troroct in;iritt,-:. la fci ca gi paladinulrii Rolc]iint(. in conversatiile :rr:cLor oir-r:rt lri prcicligioEi abunclir amintirile clespre romanfe. $i acievirul estcr';r l,.irsim aceleergi romante prir-r tr-.ate plminturile subjugate de ei,1:ir:"i r':r Cuba sf, cor-rstituie o cxcep{ic. Dimpotrivd, Cuba este unacir:r larilc ,z\tnericii, in care s-a pirstrat cel mai bine traditia ro-nri,;rtei. Printre romantele cliferitelor c,.poci, culese din orase satrrlin.nte, se numirA uncle dintrc. cele mai remarcaltile si cllnosclrlrpriri continutul lor afectiv: Delgctclinu (sau Angorina - ,,Gingaqa'),i.i; r:.riio.!(r inJlel (,,Sotia necreclincioasi((), Lns .sefrrs dr.,l cspo.so 1,.,,\-rirt'::rrlc sotului"), Isabel, Las hijas del lle.U Molo (,,Fiicelc rcgeiuii'.iirrlr((). I)r' cnrincl, in plir-r ccntrul Har,'anci, am ar.izit pc nistc fe'tit,:cintinci Ei scltitind o ltorzi :

ln Gul.iciu e

in Galicia ece Catalinado, tln,t.'t: (,)LttuLirta

o jr:ti!d,o Jetifd,se n'umeste,

se ilu'nre.\te.

I n toate zilete dc sdrbdtocrc (bis)Tnerne ei o peclepsea,clo, da,Dturn(r ei rr pr,cir'p,scrr.

/ Coasta panarlez*i. (N. tr.).

23

l)::ouret,r;. 17u DTeu sd Jcrr:rl (bis)<'e trrtiLi ei ii porun<:ecte.tr'.,Si-l p<.rrrrn<:i sri jouce in horci (bis)c'tt cufite si briceqe, etc.

irt, mijlo<'rtl horii (bis)Catolincr itt qenunt'hi ou pus-tt

.Si coi-.rr-,ri utt. irt,tler clitt ct:r

.r-rr .\(rlt'(,:., 1x, ('ttt rtli rtrtctr' .

!';,',0;,:,,:;:;i::::,::i;i:ll')),,,,,-,,t:tt'.

rtceasti culegere, ficr-rtir cle noi intr-un parcdcqtc srrprar:it'trrirt':r, in Crilta, ar uni,i romallte \.c(,hi

Pritt, bu'rttstreclu cet'ttluise pl,imbd o f etigc'ctnd,,iit ulbcstru gi alb imbrdc<ttdr:e. (-)ttllrlirLtt c r'Ircarnrj..TutrTl ei el'e u11. rrteur r(nt,rntr?lle so o renegatti.Ntt eru zi in lumes(t nu f ie peclepsitd.Porulu'i sd, joace o hu'dt'tL <:tt{ite si bricegelttzrttt'u u se lip,si de t:ct

gi c. muri sa<:rifi<'atd.Si din. <:eruri uu. ingler <,<sbourdtu f runzd cle .palmier ;i cuntmd.,s-i fi spurrt,: ..Cutulirtu.ia aceqstd. lrunzd gi cunund,si uirro itt c:eruri cu mine...".

Iixempiul ucesta tipic nu este un caz izolat. in cinteccltt:zttit:rtches, r:.iire Vrlrbesc clespre pisici, existl in text reminiscentcdin clasicul I)ou. Gttto (,,1)omrrtrl Motnn.() rirspinclit in toatl Amr'-ricli l.rispttniczi. Nu existl femeie cubanezd ctare si nu cultoats(.:r

24

romanta, de datd mai recentd, despre Mctarte<t lui;i copiii cintd Mambrfi. intr-o guaracha din asecolului XIX, afiEatd in Plaza clel Vapor, dinacest catren ale cdrui prime doud versuri ar finAtu'ra lui Nicol6s Guillen8 :

AUonso X11. Chiardoua jumdtate a

Havana, se citeEteputut purta sem-

'Siller:tc

Tu egti buzat gi negru$i rnai frumos ca tine sintte fac sd dansezi Mambr{^tdacd. o louiturd ifi dau eu.

Prin insuld mai circuli incd o versiune gtrengdreasc{ a Delga-clirr.ci, care se termind in acest fel foarte creol :

An'garina u muri,tintr- o canxet'd intun ecoasdgi drept lumindrele i s-au Puspatru burtane coaqte.

Romanla s-a cintat in Cubir incl din primele zile ale coloniei.Amprenta ei se intilneEte foarte pregnant in cintecele liraniloralbi'Ei mai ales in aceie versuri ale locuitorilor sosili din Extre-madura. Orice {5ran cubarlez poate ingina citeva cintece popularetradilionale :

Cttlul, ctcesto a fost ul' meuuoitlic ;i rezistertt la drum ;o ttparfirtut ut1.1li guL)e1'nator,c|ill p1'at-itr(:itt Rio ctr:.

e'ste, cle exemplu, pe mttzica din Morulinda, citatd de Bonifacio GilGarcia. firi si simtd nevoia celei mai mici modificdri; ea cores-punde intru totul, diil punct de vedere tonal, melodic gi ritrnicr.ruar-rlelor sale obiEnuite. Cel mult, cite o notd poate fi prelungitd,clin cind in cinci, cu un punct, in detrimentul urmdtoarei. Existdit.rsl un exemplu gi mai elocvent: de curind, o statie de raciio dinHavana a obtinut Lln mare sllcces de popularitate cu un cintecavincl un vadit profil fdrdnesc, intitul:rt Lct Guantctnamera ce fusese

adus in capitali de ,,ciutdreli" autentici. Pe melodia sa se povesteau'intr-Lr formi aclmirativi, ultimele sllccese ale timpului. Ei bine,ntrrzit'ir ce clescria primele intimpldri clin Lcr Guantoname?'o nu era

e Nicoiiis Guillen, unttl clin tnat'ii pocli ai Cubci de astdzi, ndscutI (i{ r"l.

25

f)courece. nu trree s<i Jocd (bis)<'e tatd.i ei ii pu.uncectet<"Si-i porutu:i sd" joace drr lrorci (bis)t'tL <.ttfite ;i bricegle, etc..

$i in m.ijloczl horii (bis)pe Catalinn in clenttrtchi au pus-or:t<:.

.Si col-rr;r'i urt, irtrler clirr cr:r (ltis)s-o soJt:eze pe CotcilittcLetr.,.

Lircd, ur<.d Cutalhn (als)t,dt.i rerlele cr.,t'urilor te <,heam.detc.

Ar:e.asti ctilegere, fircutir cle noi intr-r.rn parcr rnrrnicripal, clo.;i:-dc;te strpr:rr,ir-!rrirt'a, in Criba, a nnci romante I'erchi anclalrrze.

Pritt, bul,ttstracltr certiluise plimb(t o f etisc.crnd'tit ril,bastru gi atb im,brdcotdt:e CuluLinrL o r'lrctnrtu,.Tutdl ei el'e utr ntuut" raru,lnQmQ Stt o renegatti.Nu eru, zi in lttmesd. nu f ie peclepsitd.Porunt'i sd. joctc:e o hrn'd.t'tt t'ttfit,e si bricegepr:tttru u. se lip,si de r:ogi a mtLri secrif icatd..Si dirr ceruri uu, tn.cler <:obotn'd.ut f nutzd. cle palrnier ;i crtnttnit,si ii spunr,; ,.Catulitru.ia aceostd lrunzd ;i curtund;i uirto itt r'.eruri ctt mine...".

Iixempiul ucestn tipic nu este un caz izcilat. in cintecelt,'tltri:uches, ('ilre vorbesc despre pisici, existi in text reminiscen!r.din c'lasicrrl Dott. Grrfo (,,Domntrl Motnn() rtispinclit in toati Amt'-ricll I'rispnr-iicii. Nu existd femeie cubanezd care sA nu cltr-tottsr':i

24

romanta, cle datd mai recentd, clespre Moarte<t lui Altonso X11. Chiar

Ei copiii' cintd Mambrii. intr-o lSutracha din a doua jumdtate a

iecotirtui XIX, afiEatd in Plaza clel Vapor, din- Havana, se citegteacest catren ale cdrui prime doud versuri ar fi putut purta sem-n6tula lui Nicolas Guillirns :

Tu e;ti buzat ;i negru;i rnai fruntos ca tine sint eu;te fac sd. dansezi Mambritdacd o louiturd ifi dau eu.

Prin insuld mai circuld incd o versiune Etrengdreascd a Delga'd.inei, care se termind in acest fel foarte creol :

Angarin"a a muritintr-o carnerd intunecoasdgi dtePt lumindrele i s-au PusPatru banane coapte.

Il.omanla s-a cintat in Cuba incf, clin primele zile ale coloniei.Amprenta ei se intilneqte foarte pregnant in cintecele liraniloralbi'gi mai ales in acele versuri ale locuitorilor sosili din Extre-lnaclura. Orice ![ran cubanez poate ingina citeva cintece popularetraclilionale :

Cttlul' ctcesttL u J<tst aI meuttoinic gi rezistert't Ia drum ;u ttpxrt'fittut utllli guxet'nQtot''clin. Prot-in{:ia Rio etc:.

c'ste, cle exemplu, pe muzica din M<-rrclin'da, citat| de Bonifacio GilGarcia. fird s:i simtd nevoia celei mai mici modificdri; ea cores-puncle intru totul, din punct de vedere tonal, melodic tsi ritrnicluanfelor sale obigluite. Cel mult, cite o notl poate fi prelungita,clin ciincl in cinci, cu un punct, in detrimentul urmdtoarei. Existdinsi un exemplu gi mai elocvent: de curind, o stalie de radio dinIfavana a obfinut Llll mare sucees de popularitate cu un cintecavincl trn vddit profil tdrinesc, intitulat La GutttttanQmers ce fusese

adus in capitala de ,,cintdreli" autentici. Pe melodia sa se povesteau,intr-1 forma aclmirativd, ultimele succese ale timpului. Ei bine,nrrrzi,-'ir ce clescria primei.e intimpliri clin Lo Guantaname?'a ntl era

e Ni(in l9l-r"1.

alta clecit cea a vechii romante Gerinelclo, in versiunea sa extre-maduresci.

_ se addugdm la aceasti prirnd i'fLuen{a invitarea instruncn-tel<ir europene, aduse de primii muzicanli ai cuceririi. oare nu tre-.ttseri prin cuba Ei santo Drmirrgo, inainte cie 1550, acele trom-b'ane, harpe, chitare, cimpoaie Ei }Iuiere, care au ci'iat in Mexic,in timpul bancheteior oferite de I'Iernan cortes, pentru a sirbiitoriprrcea semnatd intre carlos v qi Francisco I ? Din primele mornentr.aie colonizirii se organizasuri ia Sar-rtiago ,,r,cselii.r publir:t, llgrtli iranit'ersa e venimente cleosebite. Aceste ,,r,,eselii(. erau urmerite qiascttltate, acllm, de o nouir categurie cle oameni, care venise s:iingroa$e populalia cubei, spre regietur ci, acrucincr cu sine' un gcniumuzical inniscut: negrul.

cu toate ca n. cste p.sillil sf, sc fixeze o dati ia c.rc iilrirjuns i'cubtr primii ^egri.

se.tr..a;te t.tugi ca in iblll ei existarrirr insulir. Hc.rniin corte:i aclnscsc cifiva negri clin i\,Iexic. in 152ti:-'- ne spune Fer.anckr ortiz -- cioi gen,lriezi au adus clin capul\'-ercie o incircaituri clc o suta patruzeci qi cinci rie sclavi. ln 151,1eristau cleja, in coionie, vreo mie cle africani.

in aceasti societ:rtc. in formare, negril.r li se ac.rcia o consi-tlcratie mai mici ciecit i'clienilor (m'lti coLo'izatori clin primelezi ie se ,niseri cu i'Ldie'cele ;i arreuu c.pii rnetigi), constiiui'cl claSa<le jos gi cea m:ri riu tratatd. Acleseori erau victimele ur-rcir ciis-il()zitii vexatorii, ca aceea care interzicea negreselnr gi mulatrelorili a se imp.cl.bi cu {esirturi__scumpe! Ei chlar cle a se imbr6ca,rrt;ir:ilr. ilsemelrea femeilor albe. cir toate acestea insi, concliiiarrt-grttlti, pe vremea aceea. nu era atit cle apAsdtoare, cum .",a fimai^ tirziu, cincl negoiul de sclavi sc va orgar-riza in mod ferm, ca(i ,rfticere cle mare randament, cincr in i'sula se vil constitui o au-te'ticd b'rghezie creolzi, mindrd cre privilegiile, de Lireliiir" ;r a"numele ior cle familie -- burghezie pe'tru care mu*ca scrlavurui( r'lr\tituia,garanfia bu'ei stirili bura u'ui intreg sistcm econ()mi(..rrr l-r.)1'r(lada de inceput, pe Lrn pamint atit cle putin pollilert, icl-:nti_tirtea cie conclitii i" I3t1. calamitdlilor, epiaer{rilti",'- uraganelt_,r,inr:ursiunilor piratereEti, lipsurilu. .i" tot felul ii cidcleau negrlrlui,ir a'umite momente critice, o consicleralie

".""a --ri';;;;.

Existau zile de nelini;te cincr albui se veclea obligai sa Jacd fronti'i)mun cu sclavul sdu. Au existat cazuri in care erolsmul """i o"g."tl trr-l:t strigdte de aclmiralie ciin partea ajbilor. poetul sih,estre

clcr Balb'a consacri mai murte parigrafe in ar sdu ntii;" cre pa-

:l:,'1.:,:l:"llp- ". povesti lupta plinalte crevota,";;i, i,i'llr" negrulr.lr\rador Goromon omoarS pe piratul Giiberto Gir'n cu un satir

26

ri r. b,.-,stAnarie (1601), elillerincl pe captivul episcop Fr:r1' Juarr de

Ci,rbez:rs Altamirano :

Prin,tre noi urt, ont' stt"guitor se oftdUn etictpittn denzn de slaxd,Negru uiteaz, Saluador numit,Din, acei pe. carc Yaru ii are la robit;Fiu ctl lui Golomon, bd.trin' ;i infelept,Ce cu satir qi lance inarmatVdzinclu-I pe Gil.berto pd;ind hotdrit,Ca un leu furios asLlpro ltti .s-ct ndpustit.

O J Snlucrcior, negruFcti.tnct tn e in zbor ;iCdci e bine ccl pe LLn

Limba si pana sd. nrL

tt'eol gi onoratrt.tL pie.re niciodttt,a;a soldatobcrseoscri in Ldttdttt I

ln 1539, a existat ia Havtrnu un agent de polil,ie negru, c;rrt."s-;r clistins prin pregatirea lui.". Negrul Estevancio, cius in Floriciarir Parnfilo de Narvarez, retrlizn ,,vindecdri miraculoatset( ce nLl erattdirpreluite cle tovard$ii sii cle drum. Un autodafeu, oficittt:inC;lriagena de II-rdias, in 1(i28, ne dezvirlr-rje evisten{a utrr.ti Ant6rrCi,r:rirali, clin llavanil, carre prescria ierburi cle iubire pentru c'a

.,i*riralii sd cloreascii gisir iubeasca itr mocl indecertt femeile'. itrtr-ttLrvet'iii protocol havirnez clin sectiiul XVI, pclate fi vizut un vrac:iciii.iJrlu-se sd vindece ttn bolnav in fala notarttlui. Aceste faptc:tliverse ne arzrtd ca convieluirea negrultti cu albul era atunci, dindiii,rite motir,e, mult rnai strinsi clecit in secolul XVIIi, cle exem-pil, c'irrd tcr-rclirrla clisrtiminaioric'capAta un relief mult mtii male illviirtii de fiecare zi -- creinclu-se o froptierd intre rase carc, cltiarriil<;1 nu atinsese r-riciodata ttspc.ctul dc tretrecut, ctr in sucltti Sta-telor unite, men{inuse, i1 schim}t, un timp inclelung'at, un n-l()11()p()l

tii iulbului asupla ocupatiiior ciustj.te 9i bdnoase. Afard cie accasta,tit finele secolului XVI, iegile oferean numeroase posibilitali pen-tllr cmanciparett sclavi-lor. Nr-rmiirr.l,l nt'grilor lillcri c:rc'qtcii. 1rl 1;r'i-nrcle proceie-verbale ale primdriei clin Santiago ntt. este o raritnte.l." .,,"r.i cereri solicitincl teienuri pentru c'onstruclie. Jn 176ti, existatrin Cuba 22.740 cle negri liberi.

lliserica creqtind ar exercitat, clitr prima clipa, o iltraclie pit-luriiicd asupra negrilor adu;i in z\merica. Altarele, accesoriile cL'

,:,ull. iconografia, haina preoleascit crau ficute perltru ar Seclttcc o

ir,rrumiti categorie cle oameni carc sit formeze lumea fericiti a rittt-

27

rilor qi a misterelor. Este adevdrat ci vechii zei ai Africii ,u era,,rrenegafi. Ogirn, C,.hTgg,. Elegua, Olatala 9i atilia allii co'tinutrusd rdmind prezen_fi in-inimi l_-utit^-au-prezenli,' incit. Ei astdzi ar,rttn numdr mare de^ adepfi in Cr.rba, in Haiti, in Brazilia. Insd afri-canul transplantat^in_!.yT"" xoui-'gi ",,rrrr"itit r"'"*iti"ism, ca .;icel ce credea in zei, prrtea' ('onvietui- in buni ilil.i"s:,;" La rrrrnirturmelor, ambele forme

""u, f.u"tu. -ln plus, printr_un proces r{csincretism, studiat in ,amanurrtiml-'de- speciaii,gti ca Iramos, Fer-nando Ortiz, Nina- Rodriguez, F"i"" ,vln"i, M;;;""i\,{#imitian., Eialfii' muite divinita[i,g1"itil"'i*tJia1i"a p".rt"o,iri ui"i"u., (vorurn-ba, in special), substituind ",1-i*lgi"ile ror ,r""rriru

^^"uprezentariantropomor-fe gi zoomorfe _ icloli iau zei mai mari, cu entititirnai abstracte, ale cdror num" i"-u,, aaoptai. artT"r,

-'sr.-r,lra"'idevenit una cu Babalir_ayer; F""ilr* O_il negla, "r'i"_"ya; Sf.Barbara, cu chang6; oir.isr,

-"., --st N"tL,*i; 'ni"*- .,;, cu sufieisinguratic etc.

'\it factor care va atrage pe negru la templul creEtin va fimttzica' in epoca in care t iie"iiii" -orau,

oarecurn, singurere siride concert, ceea ce se petrecea in "b-;;-;-;""1"1'i"i;nt. De [;rirun inceput, trebuie spus cd i"t"e "urtura

pe care o reprezentaucintecele intonate ,,dupd obiceiul bisericii hispanice _ a$a cum liplicea sr zicd Juan de wite - Ei ritLur'e pL "r"" .reg"ut le aveain singe exista un abis' i,rsa

""gu1 -_ sd se observe bine __ nua avut nici o clificurtate in asimllarea ti adoptarea ci iepeziciunea muzicii tdrilor in care a fost dus. ln. btut*t" u"it", i"i"!' imnulprotestant. In Santo Domingo p.tn" *tdpirri"" p" -a*rr"rr"itu

Ei ci.-tecele franfuze'ti. ln cuba iu Lxistat, cum vom veclea mai tirzirr,Iregri ,.specializali in interpretarea cintecelor pril;" firana sisegluiclilla, r'odeviluri spanioie, contradansuri gi menuete., Prjmele gtiri pe care re avem despre rnuzica crin insurd si*r-I*mentabile -- afirma-cu indignale c.,,ni"a*rl Jose Nlaria de i.rTorre; este suficient sd spur-refi "a i,'r biserici

"irio.r-',"grese, sicd printre instrumente aparuse gtierop.'aaeve"ut e.a ca in sa,rtiag*,de cuba, lipsa de instrumente,"ri Lui ares cle organiEti, justificarintrebuinfarea de muzicanli profani pentru soremnitdtile de cu!t.Se confirma, in sfirEit, un'proce, ;H;;';;"","i;;;;;#Loirr, .t"*_chidea trubadurilor por!ile micilor pu.6t ii. $i asia - din cauza camuzicanlii erau incd foarte pulini in

"*?. 1ff"-;',,d#ort desprr:locuitorii cli' Havana qi G-uanabacoa((, fdcut in 1S'zf nu apareprintre reziden{i nici unul .,., p"ot"riu cre muzicant. in santiag*

- t h.*.rr".'.t obfinut din fructui strujan. (N. tr.).

z8

de Cuba exista, cu toate acestea, o mic6 orchestri compusi-dinrloi cint[reli cu surle, un sevillan, cintdre! din vioarS, numit Pas-rual de Ochoa, Ei doud negrese iibere, dominioane, originare dinsantiago de los caballeros, care erau surorile Micaela 9i Teodor;'Gin6s. Aceastd orchestri, constituitd pentru sirbltori, cinta de

ilsemenea in biserici.Din 1553, Havana era locul oficial de reEedin{i al guverna-

torilor coloniei. Siguranla ce o oferea portul, infiin{area unor noiiinii maritirne la Veracruz, la Trujillo gi la Cartagena au mdritimportanla oraEului, transformindu-l in ,,cheie a Lumii Noi". Acesteqtiri au ajuns in provincia orientald qi au provocat dezintegrareaprimei orchestre din Santiago. lntr-o buni zi, Pascual de Ochoasi Micaela Gines se hotdriri sd-Ei incerce norocul la Havana, 16-sind.-o pe Teodora la Santiago. La sfirgitul secolului ii afl6m pe;,rcegti muzicanli uni{i lntr-un cvartet cu un spaniol qi cu un por-rughez: Pedro Almanza, originar din M6laga, violonist, gi JacomeVieeira, din Lisabona, ,,clarinetist((10. Acest ansamblu se va imbo-riili cu acompaniatori care ,,fdceau arpegii din giiiro 9i agitau cas-'::rnietele". Despre activitatea 1or, un cronicar ne spune: ,,Iau parter;r manife.stdrile in care sint chemali (dansuri Ei diverse distrac{ii),<iupd o inlelegere prealabili. Muzicanlii aceEtia au angajamentetot timpttl, qi pentru a-i obliga sd te prefere, trebuie si-i pliteqti:rai mult gi, in p1us, cu toate ci suma este exorbitantS, sd le puiia dispozitie animale de cil6rie, si le dai o cantitate de vin Ei sE

;aci fieciruia, precum gi familiilor lor (in afard de ceea ce m5-rrinci gi beau in timpul in care iEi exercitd meseria) un pachet dinr.<,rate alimentele servite Ia masd, pe care il duc acasi. Tot aceEtimuzicanli iau parte la festivitdlile solemne ale parohiei, care sintr eie ale Sf. Crist<ibal, Sf. Marcial, Joia-Verde('.

Totugi, situalia economici a celebrului cvartet nu pare si fier:iit de strliucitcare, clupd cum Ei-o imagineazi cronicarul. Desprerrceasta ne informeazd exact cl hotirire a Consiliului comunal diniiavana, ciin 10 ianuarie 1597, in care ,!s-a vdzttt qi s-a citit petiliairubadurilor care locuiesc in prezent in acest oraE, qi prin care cerr€ Li se acorde un salariu pentru a se putea sus{ine; vdzind qitliscutind diriguitorii Consiliului, au cdzut de acord si li se ofereelin bunurile comunale... o sutl de ducali pe an pentru toli patru,revenind fiecdruia doudzeci Ei cinci de duros, qi anul si inceapdclin prima zi a acestei luni gi a acestui an, plitifi in trei rate, dar,:u obligalia din partea lor de a fi prezenli la serbirile publice ale

r0 Este vorba, desigur, despre un fluier.

29

ac:estui -ora$ gi la toate ocaziile pe care prc.gecli'tele corrsiriulr_ricomunal le va ordona,,.DeocamdatS., un lucru bun rrminea stabitit si care va avea ()

!r1f]yen!d considerabild asupra formdrii r"""i"ii ""[u""r", i" secolurXVI (Ei cum vom observa, cu un caracter decisiv in intregur secor

TIx)' profesiunea de nuzicant excludea, i' mod tacit, din lipsacle executan{i calificali, posibilitatea u'ei discrimindri rasiale.

Aqa cum va observa Josi Antonio Saco, in 1831, in cuvillti:c'arc mai fuseseri actuale in 1580;,,Muzica se bucurd de prerogi,rti''lde a-amesteca negri ;i arbi... astfe], in clrchestre... veclem ameste-c'a{i de-a valma albi, mulatri qi negri((

Teodora Gint'.s, 'egresd

stearpd, rdmase Ja Santiago. Md(manlatTr'.dora, aEa c.m o nllmealr

- aluzic la virsta c-.i, care o'impic-rlicase s5 facd d*rmul obositor pind la Havana<'intecele sale. unul dintre acestea a ajuns pi'r la,roi.-nrt" vorbade singura r:ompozifie care 'e

poate cla o icree despre ce era muzic:rprpulari cubanezd in secoiul XVI: faimosul ,Soru d.e ta Ma Tectd"ara.sirnchc'z de Fuentes, creciincios unei convingeri pur personaie.

care l-a condus la o situatie fdri posibilitate dJ ieEire, a ciorit sir.:1d.1 '.u influen[d ab.rigend( in acest gralios qi 'frumos

ciirtec,AI{ii a-u ajuns sd-l consiclere ca o afirmire' subite si clecisivi :tunei idiosincrazii sonore cubaneze - ndscutd prin generafie spon-tanee .- idee ce se 'a

mentine pi'd azi. Adevirui &te ci un c.x;r-men sumar al acestui cintec ,,primitiv(' antilez dd la iveald <lri=ginile sale, cu o uqurin{5 destul de mare. Este vorba, pur qi simplu,ele c.pierea unei romanle din Extremadura, a cdrei melodie a fortpulin irrfluenlatd de intonaliile populare (lo de la a opta misurii,tle' erxemplu), separindu-se inciden{ele printr-un refren ritmic, ;,rr-pegiat pe cotrrdele bandolei (un fel de lautd). Textui este ajusi,utla metrul clasic octosilabic al romantei, cu accentuarea sa in -.i!'.r-bcle 1. l). 5 qi 7, atit cle bine stucliatd cie Vicente Mendoza:

Dcn-d"e cs-Ta la Ma teo-Do-ra('unde se aJld MaTeod"ora).

ln treac:it fie spus, nll avcrm inr:reclerc ir-r cxactittrtea lotatlr.i,in gernc'ra,l aclmisi, a aces,Lui cintec. Nu este cr,r putin!f, ca chrlrirprimul refren, versul troheu ini{ial sd se transforme in iamb, aiittimp cit vocea continur intr-o frazi cu aceeagi lungime gi cu ace-leaqi accente ca qi fraza anterioari. Aceastd inveisare de val.rinu r{spunde nici unei necesitd{i, constituind o complicalie inutild,i-n contradiclie cu srndtoasa logicd popu]ard. Acesti ins6 nu estedecit un aspect ce nu afecteazd fonitui problemei. In ceea ce pri-

30

-jon-4o to le-fiaes-td dCon pa-loy s{., bsn -

-do - laz Rs as-to lDon - de-s

Ra - jon-do la tE-ha cs--td gue

-jan-do Io l e- nd_es - td

wRo-jon-do ls le-ha ps

W

jon-do la le-fia

e - fio;es -td

o - jon-do Io ie- fia-es - tc

ve$te melodia, Son de Io Md, Teodoro pdstreazd cea mai strinsirruclenie cu melodia unei intregi categorii de romanle din Extre-madura. Si ludm, de exemplu, romanla Delgadina. Se pare ciexistd un citat aproape textual aI unui fragment destul de maredin melodia acestei roman{e in cintecul din Santiago, cu o uqoarimodificare modulatorie * foarte neinsemnatd, in acest caz, fa{E demodificiriie suferite de alte roman{e trecute in America. De Iabun inceput, nu incercim sd demonstrdm ci buna Mii Teodora Ei-atnsugit in mod conEtient o melodie de romanld, cintati in Cubaprin acea vreme, gi nici cd Delgadi.no ltu fusese, categoric, victimaunui furt. Evolu{ia sonord era insi aceeaqi. Truvera din Santiagoasimilase ceea ce pe atunci se putea auzi in insul6, Ei il restituiaapoi in fel.ul ei, adiugindu-i un refren arpegiat care, nu din simpldintimplare, are acelaqi ritm pe care avea s6-l introduci, in secolultrecut, versurile din Lo Resbalosa, dans de negri din Argentina giChile. Un detaliu interesant: bandola sa se pare ci pierduse douicoarde, transformindu-se intr-un instrument simiiar lui tt'ds, foarterdspindit in muzica populard cubanezd. Dacd versurile au o mo$-tenire spanioli, arpegiiie sint de inspira{ie africani. Cele cloud

elemente aldturate dau naEtere accentului creol.Forrna literari a acestui son prezintd un numir oarecare de

particularitili care s-au menlinut pine astdzi. Expresia ',a despicaIemnul( este similari aici cu ,,a fi Ia dans", adicd, a te osteni. Estefoarte interesant de observat cd acest tip de substituire idiomaticS

- ideea de petrecere, prin aluzia ironicl la munc6 - este ceva ce

a ajuns se creeze o adevirati tradilie in muzica populari a Cubei.Aqa cum se spunea ,,a despica lemnul(, pentru a cinta, tot aqa s-aspus ,,a vina vierultt, ,,8 scoate untulo', pentru a dansa. La 1 mai1945, se mai anun{a la Havana un dans popular cu titlul ,,a dez-gropa cartofii(... Si nu uitdm cd ,,a despica lemnul((, ,,a vina vie-rult', ,,a scoate untul" gi ,,a dezgropa cartofii( erau indeletniciritipice ale populaliei rurale din Cuba in primii ani ai Coloniei.

Tipul de refren, de o singuri fraz5, cu repetarea lui finalS,ad libitum, pini la satura{ie de dansatori, se observl incd inson-urile denumite ,,montunoss * cele mai rudimentare - de tipullui Mujeres, no se du,ermnn, Ei altele. Sd revenim insd la MaTeodora :

- Unde se afld, Mu Teadara ?

- Despicd lemnele.

- Cu bdgul gi bandola sa?

- Despicd lernnele.

- LInclc se afld. cd n-o udd ?

Fdri indoiald cd ,.bd!r-rl(( este o aluzie la rolul de pdstrf,toarecle bastoane gi umltrelc, care, de asemenea, cddea in saicina ei lal;aluri.

Forma .,intrebarc-rdspuns(., intre solist gi cor, ne vine de lairrcurile cintate in Africa. cu toate c6, areitos, menlionate de oviedo,par si aibd aceeagi st'ucturd, totuEi trebuie inliturata ipotgzaacestei influen{e. calacterul antifonal sau responsorial. exista' i"toate cintecele coiective ale aproape tuturor civilizaliilor primitive.Fernando ortiz semnaleazi prezenta ,sa in totalitatea cintecelorrcligioase ale indienilor yoru6a. Dacd riegrii .aduqi in Antile i-augdsit pe indieni cintind in felul acesta, Ji ,.ru au putut vedea inrespectivul fapt un progres in rindul .propriilor lor naliuni. Lydiacabrera a cules, in cuba, un cintec vechi, din perioada primiiir'd,carc aduce, ca facturS, cu Son de la Md Teod.ora:

solo - Nu auem rnusafir, Kenda Agere !cor - Walo-Wila, Walo-Kend.e, Ayere Kende !solo - Cine este musafirul, Kende Ayere ?cor

-Walo-Wila, Walo-Kende, Ayere Kencle !solo - Cumdtrul cal, Kende Ayere !cor

-Walo-Wila, Wato-Ken(tre, Ayere Kende !Aceastd sprintend structurd de vers-refren, unul dupi altul,

atrdsese atenlia unor autori din secolul .de Aur spaniol, ca o ca-racteristicd muzicald africand. cind sim6p Aguado, in 1602, soli-citi un grup de negri sd cinte intr-una din piesele sale, pune ingura lor versuri cu un asemenea conlinqt :.

Dotninga, prinfesd, e rnea,tu, pu, tu t{t,cu 'un obraz ca o steatu, pu tu t{t",

o cd,sdtorirn pe eatu, pu tu t{t,;i cum fecioard, e eatu, pu tu t{.t, i

bdiat auem pentru eatu, pu tu t{t"...

.it3 - C-da 1120

33

A;a cum Ma 'Ieodora irsi termina son-ul siu cu o indinjitdrepetare a refrenului, tot aqa, acum vreo treizeci de ani, se maiputea auzi, ritmind pasul unor figurante harraneze, aceasth unicdfrazl, cir"rtatd pind la epuizare :

Urcd. colnicul lui San Martin,Urcd, colnicul lui San, Martin...

I)acir examinarea acestui Son de la Ma Teodora pare extrcmde interesantd, aceasta se explici prin faptui ci chiar de Ia ince-putul muzicii cubaneze apare un proces de transculturalizare, des-tinat a amesteca metri, melodii gi instrumente hispanice cu foartevechi tradilii oraie africane. Negrul, situat pe treapta cea mai dejos a clrinduirii coloniale spaniole, aspira si se ridice pe o treaptdegali cu albul, adaptindu-se pe cit era posibii tipului de art5, deimbrdc5minte, de maniere ce ii erau oferite drept model. Insd nudin cauza aceasta iEi pierdea instinctul ritmului, qi banciola se trans-forma intr-un produedtor de ritmuri. Astfel, in son-ul cubanez, cagi in sornba braziiiauS, chitarele delin o func{ie mai mult ritmicidecit melodicS. ContrabasiEtii orchestrelor de stradd nu intrebuin-{eazi arcugul. Numai tres-ut, derivat din vechea chitard cu patrucoarde, cintd melodia, inzestrind-o cu cadenle gi impodobind-o cufiorituri.

Son de la Ma Teodora se mai cinta incd in regiunea oriental5a Cubei, la inceputul secolului XIX, la balurile mascate de Sf. Ionsi de Sf. Tacob.

CAPITOLUL II

SECOLUL XVN

La inceputul secolului XVII, insula Cuba numara vreo doui-zeci de mii de locuitori, printre care albi, negri, indieni gi meti;i.Incepea sd se dezvolte inclustria zahdrului, 1e reclama sporireanumdrului de sclavi africani. Prima fabricA de zahlr a insulei *i-ar flrensa -- luase fiinfi in El Cerro, in 1526. Dup6 ce a gustatdin mirodenii, omul Europei, incepea sd indrigeascd tutunul, per-r-tru ca apoi sa se obiEnuiascd cu cafeaua gi ciocolata. Imediat, pic-torii igi vor lua sarcina de a fixa pe pinzd gesturi gi figuri de fu-mitori. in acest climat, Cuba continua sd-qi cimenteze bazeleeconomiei sale.

Existenla unor mari plantafii de trestie de zahdr in impre-jurimile Havanei fdcea ca Santiago si dispund de for{e mai mici.In 1ti12, episcopul Alonso de Almend6riz hotdri in mod arbitrersirdmutarea catedralei Ia Havana. In ciuda faptului ci aceastS. cLs-pozitio fusese anulatd printr-un Zapis regal, Havana continua siratragi tot mai mult pe slujitorii bisericii, care gAseau aici sursede existentd mai la indemind Ei mai mari. Guvernul metropolitanse vizu nevoit sd intervini, in repetate rinduri, chemindu-i laordinc' pe unii canonici care iEi prelungeau prea mult lederea inoraEul care de fapt era capitala insulei. Se fdceau comentarii inleg6turd cu existenla catedralei la Santiago, in timp ce remarcabileautoritdli executive ale insulei continuau sd rdmind in cealaltdextrenritate a fdrii.

Adevirul este c5, catedrala din Santiago se afla intr-o certirdecaden{2i in ceea ce priveEte muzica. In 1622, a fost numit in pos-tul cle organist, vacant, Juan de Mesa Borges, deoarece, ,,conformunor declaralii de mulli ani, la serviciile divine se simtea iipsamuzicii solemne de orgd... din cauzd cd nu exista o persoani capa-bil6 sd cinte ia ea6( (Morell y Santa Cruz). Corul se reducea la doicintdreli ajutali, fdrd lndoiali, Ia anumite sirbdtori, de cintdrelenegre Ei de vreun instrumentist local. in 1632, Jr.ran dc Mesa pdri-seEte postul, fiind numit in locul sdu Juan de Zabaleta, ,,cu sala-riul obiEnuit de o sut6 de pesos qi cu o alti sumd, pentru a cinta

din fagot". ln 16i14, postul de organist este ocupat de Fernando deEspinosa, ,,cll o mie cinci sute de reali drept piatd((, aceastd mirireficindu-se ,,pentru ca odati cu ea si se puni capet prea deselorplccdri ale celor ce ob{ineau acest post((.

ln 1655, situn{ia muzicii ajunsese din riu in mai riu. Pentruremedierctr aces;tei stdri a fost insircinat ofi{erui de grad superiorIJ. Alvaro de la Raspuria, ce se afla pe punctul de a fi trans-ferat in Mexic.

ln acea pericadA se pare cd oragul Bayamo era mai favorizatin ceea ce prive;te muzica religioasd. Era al doilea ca mArime ininsula ,,atit prin numArul locuitorilor sdi, cit 'Ei prin bogilia tur-melor $i a comertului seu cu vite, piei gi aite produse, efectuat intotalitatea lui prin contrabandd(( (Ramiro Guerra). O strdluciredeosebitd ti'ebuie si fi avut acolo ceremoniile de cult, in contrastcu ceje din Santiago, dacd am judeca dupd aceastd octavi scrisiin 160.1 de Silvestre cle Balboa :

Pregdtit este in bisericdBLas L6pez, paracliser din acea cotnund",Pe care lnt'reg Bayamo il pre$uiesteA;a cum pe Guerrero, oragrll fdrd pereche, Seuilla;$i cu dulcel.e glas ce ldudat ii este,Impreund, cu cintd.refii din corul sdu cel mareAcestui rnotet dddu auint gi gingdgieTot atit ca renumitul muzicant din Tracia.

Se cuvine si subliniem un fapt, nu lipsit de importan{i, Eianume cd in timp ce Santiago depunea cele mai mari eforturi pen-tru a avea un organist credincios, Blas L6pez, impreund cu cin-tirelii din ,,corul sdu cel mare(( - destul de antrenat pentru ainterpreta motete - convinsese pe bayamezi despre magnifica acti-vitate muzicald a lui Francisco Guerrero - mort cu cinci ani maiinainte ca Balboa s6-9i fi scris poemul * ;i ale cirui crealii cir-culau fird opreligti in Mexic.

Prima bisericd ridicatl in Havana a foSt incendiati de pirafi,in 1538. Sub egida primarului Juan de Rojas incepu, in 1550 ,,zidi-rea de piatri" a bisericii San Crist6bal din Ifavana. IJn oarecareAntonio Vicente, portoricanui Hernan Rodriguez, Juan de Zerpa giJuan Trimiflo s-au numdrat printre primii cintdreli ai noului edi-ficiu de cult. Aqa cum se poate observa, Santiago Ei Havana seaflau departe de o cunoaEte fastul liturgic desfdgurat de o buniperioadi de timp in sanctuareie mexicane. Neinsemnata rezistenli

36

spirituald Ei fizica ar populaliei autohtoner a micEt.r:-at energia con-structivd a colonizatorilor ir-rsulerr. cea mai mare atenlie a fost acclr-ciata unor sectoare cu ranclamcnt imediat. In primui rind erau ne-cesari sclavi negri, nu copii pentru cor. Afard de aceasta, in pascu scurgerea timpului. se constata o oarecare apatie fati de tot ceerra religios, fenomen ce se va observa apoi in toate domeniile na-lionalitdtii eubaneze. Daca este adevdrat cd cuba a avut buni ora-tori de nuanli religicasi, in schimtr, nn a clat nicioclatd mari vor-bitori de facturi mistic5. l,iteratura religioasd s-a J;ucurat in insuladoar de pana citorr-a mecliocri scriitori. $i nu dirr lipsd de creclintzi,ci din slaba inclinare spre cvlavie adlncS, atitudine cc nu carac-terizeazd pe ir-rdividul cre.l. La jumdtatea secolului XVII, episcopulVara Calderdn sc r,iizu obligat sd interzici balurile publicc in bi-serici gi inchirierea cie negrese Ei mulatre bocitoare la inmormintdri.

Serbirilc ptrblicc, in schimb, trebuiit sa riibd o mai mart' strti-iucire, atunci cind par:ticipau la ele toli locuitorii. Dacd, in 1557,llavana ntl avea un alt muzicant, in afara unui andaluz, Juern deEmberas, care bitezr toba ori de cite ori aplrea o corabie ]a ori-zont, din 1573, Consiliul comu:ral angajd pe un oarecare Pedro deCastilla ca ,,si faci un dans", cu ocazia Joiei Verzi, sdrbdtoare tra-ditionala arloptati de toate populaliile Cubei. Foarte cie timpuriusint semnalali la procesiuni giganlii, maurii pitici gi zgrip{uroaiceleIt-rr qi, fdrd indoiald, ,,zapateadoriit'1, Ia care face aluzie Cervantes.

In Cuba, teatrui s-a ndscut in cadrul sdrbdtorilor prilejuitecle Joia Vercle. r'onfirminclu-se in acest fei procesul rrnt'rlog din evulmccliu, cind teatrul se ndscuse la festivit6tiie religioase. ReferitotIl prirnele sirlc manifestetii existe puline date precise. in 1573,,,ste insdrcinat Pedrcl dc Castilla s5,,facd o crealie pentru proce-siunet(. Cinci ani mai tirziu. se face cunoscut ci ..existi o lucrarel-runir $i cie' bucr-rrie, pentru a da solemnitate sdrbdtorii'(, numindu-ltlrcpt ur-rttrr p,-- un Juan cle Vargas. Tn 1590, se pldtesc cloudzeci detluca{i .,comeclian!i1or(( interpreti ai operelor .,caro au fost fiicutr.riir ziua Joiei Verzi'(. ,,Autor al zisei opere" este considerat Fran-lisco N{cgica. Stirile privind asemenea crealii se fac din ce in ct:mai anzitr:: in 1598, Juan Bautista Siliceo scrie sau prezint:i douirlomeclii, in i60tJ. Consiliul comunal cheltuieqte 4258 cie reali pentrrrlonfectionarea ritlor giganli ,,ce vor rdmine gi pentru celelalte fls-i"ivitd!i6r.

l ll-xeclitanti ai unui vechi dans spaniol gg 5t'calacteriza ilir-r loviluli(lI Jrtrntofi,

.1 I

In 1621. ,,se Llcceptl propur-rerea cle a se face pentru cinci zecitlc ducafi pe aq gigan{ii, preotul. maica, un taur, ;ase calufi gi ozgripluroaiici". ln anul nrmator, Alor rso irf :indez cere r) sr_itA dcreali pentru clansul maimutoilor compus in <:instea .I,-riei Verzi. Elmcr-r{ioneazi cd sumar cuprinde qi veEmiittele, cu e:<cepfia uirr,iimaimuloi pe care nu l-a predat, gi roagd sd i se scacla din plata.

Fari indoiali ci ,.'J:rnsurile,( acestea au apArut, ia inceput,rloar muLtumitA surlagilor ;i iobogarilor garnizoanei. Dup6 cum;rfir-ma lrene Wright, la llaviLna exista, cu siglurantd, o chitar5 satiun fluier, intruci+;, in 1597, triiiau in oras patru muzican{i care cin-tau din inr;trrimcnte de sufiat. '\cea:;ta qi cxplici de c,r ,,dansurilc''vor cipiita, pc. rnIsura scur5lerii anilor. rt str:ilucire tc;t mai mare.Ciircl. ln uugust 1{-i05, sosirir gtiri 6[s-sprc naqtereii unui principe,evcnimenli-rL acesta se sarbAtori cu o acievarati pompii: ..Orlatir ter-mii,-i.,t servicrul dirtin pe la orele inseririi, sc porni o veseld petre-celc i)r;iscatii. gi nu rimase ]rdrbat ci:r'iare, nici bAie{i, nici gcoleru,ni< i inlrijitori clc gcoli, c'are !,,:r nu c,;rnpui'r;i citc c:.,'il. iiectre iirparte...,\poi s-au pornit jccuri cu trestii 5i:r ciirtat muitii muzicirun coi'irir-rnfaL rlumeros, au fost 2-1 cie corricle, in cloua'L zile dife-rit,.r. cll l;rmpioane noi gi cu salve((.

Trirdilia Joiei Verzi, indiferent cie alte fcslivitati or:uzioiralc,s-il mentinut in Cuba pind la inceputul secolului XIX, irr aspectr-ile.i i:xterior s-a moclificat destul cle pufin, judecind ciupr'i leiatarealr"ri iimilio Bacardi, care se referd la anul 1800:,,in p-rucusilrne erauprczentate diverse maEti 9i figuri care infilis;au ingeri. cliavoli"!ig:rnce, tigani, lei, tigri gi mai aJes Ealpele uriaq cieririini.i- zgrip-l,uroaiir:Jr. l'i.ecilre g,rup de oameiri rnascai;i 1;i ar,e:r dnrrslrl liii; atitirr ziua cincl proccsiunca atingea maximurn-rli r;trilr-icirii, cit ;i irLperic;ada cle opt zile, cit {inea sarbt"rtorirca,:;l cairuu r-li{erir-e l-iitll-tuli de sfinli, gi unii clintre accgtil crall prL-ce'.lati d: ciirtr:r'c, tarn-burinc gi ctrairL:te lfri.c'ane'.

JJcscrrercl aceasta nlr se cieosebe;te cu nimic Ce ceea ce sede:,prinde:r clin pi'r>cc:rele-verbaie alc Consiiiilor comunaie harranezr,'pe care le-anr ccrcJtat. ln olaE, itndc negresele Ei multrtr.ele si:inclriririr-t pcntru lolul rlc bor:itoare, iai mttiatrii aveau .libr:rtrrtciLdc e ilcsclrirli: h:rnnri pentru ci:rlitori, ne p:rmitem sii afirinirm crt

ari pulut fi folosite gi,,tobe gi d:iirele africiitre'( 1a primele fcsti"'i-tirii cte Joia Vercl,-'. AEaclar, incf, un errgnment in plus c'ii r-re1;rui

nvea ocazia sii-;i arsimileze melodii din Pcninsulil, lt<lucincl iir sr:hin-ri.;

un elernent cle irrboga{ire ritmic5. Douir culturi muzicaic -'- Llnit,mi;gteniti clin Occidentul cregtin qi din traditia mauri, ccalait5,

38

cli'inentard, aicdtuita clin ritmr-rri consiclerate ca vaiori in sine *-se: inliin::ru in aceasti incrttcirarc de cdi maritime care era Cuba.

inainte cle anul 16011. c:ristti la Havana un profesor cle grar-rrrirtici''l ce preda latir.ra unor copli proveniii clin familii instiirite.ljrlariul s6u cle o sutir cie clltr:ali t:ra pldtit oe Consiliul municipal.ln i(r05, L1n antlmc (]oirz:rlo de'Siir-a clevenea tot mai cultoscut prinlei:tiile de o196 ,si c1e canto, fiincl. creclem, primul profesor cic rnu-:uit'l 1rc care l-a ilrrut ilsezare:i.

1in timp ce cat,Jclrala clin Santiagc traversa o perioadS deosebitcit, critici. clin care se r,a sali-a iir mocl strSh,rcit, in a cloua jumir-liiti: l r;ecolului X\;iII. ia Ilavana nuzica religioasi cunoEtea mo-it.rg'ite cie aclr:r.irati inf lclrire. lir 1612, se instarlir o orgi in paro-iri.ilul cel m;rre. Puralel cu aparilia calegtilor gi a altor rafiiramentr.ca lezultat al dezvoltirii comerluiui cu zalrdr gi tutun,;i scrviciili,rr.:ligioase sg bucurau de un fapt necnnoscut incd. Se furrriir o capr:irii;i-. muzicir cc participa 1ar siujb.:1c reiigioase. clestul c1c ncrcgulat

- aga cui-n se va vccli:a rnai rieparte - dincl solcmnitililor fast sis'uriilttcire. Clerul havancz, spl'.1 lrii:lrcir ciezamag;ire :r cclr,.r clin Sln-t;ago, era foartc vcrsat in intl'igi, pentrr-r a clctcrmiira c;t maigmlrnic strdmutarelr c:i,rtcciralei irrsuieri ili capitaia ecoi-rornicJr. Irolo-siriri clrept argument pr()[jl"riiu1 mnzilii ;i sprijininclu-sc p.r o ilc-r:ilil"r.l1,ic a unui cleric ruf iucnt rl.in Santi:r1:,o, i)pi:{(:opui clon Juancit' Santa lViarina, scria regetui. in 1tl{lii : .,Pe r-rtr',r sirr};f,torilc c:la:;ici:Cinr,q,.l celebrcazf, in acest tcmi:ii-r (clin lliri-:rna). ca lji pentrtl cclc-laiirr irevoi, e:<istd o Cap:.ll;.'-i dc nr'.izieii r:it profesori. instrumcnte ;it:,1-,iiireti corespunz.ltori, cari.: cf iciazi. cu serioasri qi cr-rmp.itatrr:u'il-;lnie, la r.ecernir., lrr trt:'r:nir.r si ll litttrgiriile r:r le sirtirlint.'i', iul erste cxccrttat i:-:.licstttor.r si sl.r'rilttcitrrr, cletiarrccr: clr.:t'Lt1 clirriir;rs,i. oras. ciestr;1 cie nuincros sj rrsitcctabil, le onorca::rr r'u prc -

zer.:1.: ltii, rri.:r:inci cii;t p)irr o:rpri1111li,11rer cleosebit;r sl,.rjbelrrl lcli-gicase grave qi solemne ale acestei parohii. Dr. D. Aloriso Nlt'rri'rrclcz,lt:i:lLric al bisericii .ii'- rjuirii, cste ii'r mirsurir sii r,5 r.r:;nr-tnii lii siiglii'trnteze maiestrilii -,'oa:;tre ci stririniitincj irc'etr c':rtcdralit la accastibi:r::ricit, serviciiie lt:ligioa-*l lii cii:;ritrir'i'L r.i oficli t:i-"-ir...e r,oi i'i c:ic-crui.ate cu pompil qi ir,:'narnrirtatic apr()iilll la fcl c'ri t'ele c,irr l)trr:jtl;L,,i ;"T:.t;ic".

$i:rsta lll e.;l<'ir totul. Pentru a menfine niveh-il solcrrni"li-ilr,:'. lrcl,ruia :ii aiirlr 1:r clispozitie. ir-r tot timpui, cintlre{i irstrr-riti..1.!ii sc e:<plic:i iiiptr-ii c;i .,i:oLegir,il numituitti ciomn Sair t\nilrro-sioir tr'ct alcs de pr.ir. on{)r:ibilul trr:,ino. in anul l6Bl), stru cei ante-('(r(rlrt, pentru eclLicare:r gi instrr-rirea copiilor cle cloisprezece anicrrre. servind de la {ragecla virstir in rituriie rsi ceremirniile Divinelor

1Cl

of rcr;. :ri .ociiitir ajLrngi cicrici sa fie rnai apli ;i rnai potrivili pentnlner,,oiic bis:rir:ii. Pentru acest scop, s-a numit un precepior clclqrar,ratica'gi un profesor c1e carito,

-oferinclu-le clc asemenea Ei un

ci.irrclucitor care sa-i dirijeze s,i s5-i clisciplineze in tot ce se referii1a. oriestitatea faptelor qi tt-.' corectarca slAbiciunilor copi1ariei,,.1 r\rratc)

h'r cc'le din urml insi invl:rlirmirrtr.rl prc.clat ia C-'olegirrl hti Sar-r.'\mbrrrsio s-a clorreclit desl.ul clo cleficitar. juclecincl aupa o criticiser\:err-i a cpiscopului Hechava-riil v Elguezua. in care prelatul arrtaca s: arcorcla atcr-rlie deosebila cJoar" iatinei si cir-rtului gregorian.()rla'Li ilr plus -^ de fapt o c,aructc,risticil a evolu{iei culturale cu-lrancz;c --'inr.irlAmintrrl, prilct'"crii yci ('ulti\',,,."u -.,ri"ii clepdsea cele-iirlte clisciplirr.-'. ir-r insrili"r, rnuzic::r o lu:rsc. lritcienun.r inainiea artelorplastice 1l iiterarturii. dolrirrclincl maturitate. in trmp c.e celelaltrmlri.rife'stAri ale spiritulrri -- cxc,,'ptinc,r-r-s: poezia -- se aflau clrlrin fazai )or incipienti. cr.rba trr,ea cle.ja arclmir:abili compozitori d,:riiii::ici"i rcligioasa ;i interprcti rer:rarcj'bili, mai inainte ci in insutri-cri sr: fi pulrlicat un::rn:;nr 1.{)man s,uLr si sc fr tipirit primnl ziar..

Irern:lr-iclo orliz. iir irciuirubilur siu cscri ci::sprc clo.r:t:cirtttleilrrfr,:rir'. ofer-a un crudru c'upr-inzit.r cl.cspie r.iil,;a populard havir-Irc;r;i cli:r :;ccolul XVII: .,I{nva;ra, capitala marinir a ,{mericilor., sisci'lliii. ciire ft fost a popoarcl.r cii.n lberia, au schimbat an cllpalr,-. tirnp cle trei secolc. cor:il.;iile lor. oamenii ior. bogirfiilc ior.. rrbi-r''-:iurilc lor, qi odati cu c,ic potlogarii si potk;gdriile lor, impreunrit'Ll trralr plAceriic suflctelor lr.r inrreseiite, hirizite bucuriei cle a'1-r'di frnmr-rsrl,ea pdmint:ascd :,i om':rreascir cc le-a fost datd... Alt]rcram il raspindit insi tr;:Lsiu[ile:ri-r1c, placerile Ei artele, dir-r caldtr-.ile pirrlurilor ccuntor'ierle, in furnicarelc clin sevrlla Ei clin Havana.I'lrrrt:Lr urrul gi celalalt tarm iL,b al -.\tliintic,ului au fost scoase clinil.;riitrrii-aiele.Africii, Ei ac:ers;1a iimp 11e sccol,,. torente cle for{a ntr-rs_i ttiitriL qi c1': impetuozitirte sniiituarlii. Ciirt- tir.t c()l-rtinlt-t sd dc:r nir.itji clinctllo mai mtrltir infli.chnrrr -suflc.telrlr gi rtu mai putinii clurer.-,iirnii. llar,';u'ra a for;t ryi s-a mentir-rr-rt irr permancnti un port ma-Iitim foart.r frecr',:ntat, faimos prin clistractiilc r;i lib.-:r"tin:rjele salc,ricl crrrc Lirnclicieru cei clin lumea marinireascii Ei veneticir ilflrrtllrrl:...{.;

Esle neincloic;s ci, cle li,r irrccDutr-rriic ci. ir-r .,\merica se co'-iLlfc];iA r,- nrtizicir ciir.ersificatii -, ir.r clnformilil.r,.r L,u factorii etniricxistcnli .'- crapabilr si creeze <:urnnte in Peninsulir. cotarelo. ca',i irltr airl,riri. ne informeaza pt')a-g. ir-r A(:c-st scnc, in citer.n ciirr

tr{t

textele sale in care face aluzie la dansuri Ei la muzicd. Intr-o cla-sicd piesi intr-un act, interpreta unui ,,dans gayumba((2 exclamd :

Ceee ce se cint(t in Indii,Astu doresc sd. ud ci.nt.

Lope de Vega face aluzie la o chacor?o ce se dansa ,.prinzindgortul cu ambele miini((. Iatd chacona:

Din lndii la Seuil!.aa .sosit prin curier.

Gestul ce-l insolea reapare intr-o clescriere poetic5 a uneiirrciieriri, in secolul XVIII :

Fata pretertind cd-gi ridicd. fustarlqnseuzd. in, falu fl(rc:diondt'tti,ui ce tmii nruLt ii plttce...

Intr'-o piesd veseld, sori.-uriie de \rillaviciosa (1661) vorbescrlespre dansul negru zeram.beque,

...este un dan,s atit 4n 116r,1at

ce uine din Indii

lirtr-o altd piesd danseazi o negresi:t.

;":&:,",:H':,:":,zai:i:#,?"lurubcmritt, Ia fel ca chacona era ,,rln lucru venit din Inclii'.

ilantbcrpnlo (de la zamba samba), clansart in Spania secolelor XVI9i XVII, se cot-rsiclerl. cic,. asemellea. ca un clans ndscut in r\merica.,,\celaqi iucru s-:r intimplat Si. cu t'etarrziro sau retantbic:o. Dansur.iuirrrati<',.r. intl,tclcariria se:<uale, in care clansatorii ,,clau impresia ciisl. r,ferti(', pr-rrtirici batisla ia git, la umeri, in minl Ei,,dind lovituri1or{u1'uti cu pii'i(}rlll{t. a;a cunt ar face astizi o clansatoarc cl'.'rumbicreoii cu cclacla rochiei sale. Existd, mai ales, o constanti analogicirr:ie'tic'ii irrtre numele tIc glctyumba, paracuntbe, returnbc, <,cu:lt,rln'r,bct,

leAt, zcrrtbapctlo, zarambeqtte .si gurrumbe - ia care s-iiu relcritpoe.lii Secolului de Aur spaniol - gi cele cle rumbu, bembe, .scmtbti.lnLtu qtLe, rnacumba, cluaquanc o, candctmb e, tumb a, clt uch,un tb,i, cer -rutn,bu, tlrmrbiL ce au prolifer:rt in Cuba, in Argentina. in Chiie, in]T.:xr'. Ilrazilia gi Columbia, ca si in toate pdrlile Americrii. undeair c:.;istirt sclavi lregJri. I)it:!iortcr.rui cLc r:xprtsii. referinriu-se la /orz-

2 Instntruont ;r:ri:.-illl si il'lns; r'lr ac'lasi nrrntc clin Santo l)orningo (N. tr.)

41

dango, ii prezintii ca ,,dans intr.dr-rs cle cei care au stat in regateleIndiilor; el .se e>rccutii ir-r. sunctuL ur"rui cintec foarte mi;cat"'. i\IireauLie Salnt-N{ery, in 17139, zuglrave;ie un clans de ,,origine afric,anir((

- exer:utat in Santo Domingo - $i po care il denumeste, probabit

gre?qit, kt chir'o - cie fapt, ac'elagi ci..ins pe care il denuLnesr: celencla,irr insirlelt: Barl<tvcnto, cc,tt"t1y:., il Car.cnir, iLitrr.ILIi:ijo, itr Sprtriir. lncopilaria noastrd, am vi::ut clairsinclu-se karincla sau knliil.<lc (c:tr-lenr-la), 1a lara, in cuba. calugirruL Iiigo '\i->b:rci, clescriincl obiccjLr-rile clin Puerto ll,ico, in i782, cleltumc;tr: batclutgo ciansuri.le ne-gr"iltir. in 1t134. Abrtritam. glrici al Nluzeului iltr-rogriific ciLn Poi't-1u-Prir-Lr:e, spccializ:rt in pr-o1.lierr:.eic ieg:rtc rlc riturile uociri, dansi itrpre;r!:nta nOastr.i vn ftin.<kitt. pe carc-l prezenta ca un .,clans :;par-nioi;'. Krirt Strchs, Lli r l;r,rn cirt.ros;cAtor iit maier:ie cle core;;raf ie.conclurlc : ,,{rtuttl,att ir,.. cu .".ariatiunile saic. maIoqLL(?.fie, roid.eftg,qranttclinrt::i rnur<:icLn.rl, ce all sosit in liuropa in ser:oinl \\-Il, iltt,u originiil l,r ..llc'fj;.,.t.erL: Iniiiii t",- ;im(,i.i{.1r,.'. Jn,;ti r'l riiri ci;lcii ii-ceii:ii'r aser'.iline :-li'-: 1) ir-rstiijcarc. iltrnsurili_. I'cspi_-cti\,c provirr clinciliai'soi sp:ritio1, .ir.ind o r.ei,ltinlc ric cloui mii ci,: ani, ajr-rnginrit:l'iiitr irir'.il lii ferticicni. carr: pnl sii fi ci;ntriltr-rit la fi.rrmarcu lurti.

i Il li.tcru cstr,' r'r:l't: cllrnr;r.tri1e prirnitir"'c, aili-rsc clir-r Irri'rinslilii.clipirtau n fizicrrcmic nr;ni ir-r Amer:ica. intrincl in cont:rct cu riegrulsi i u rn:tir';r,ri. illociificate clin princ:i cle r-eilere ritmic. in-rilr)gilite.u S{esturi Ei fi1;-,rri cie origins iifr:icalrti, in n-ioc1 obisnuit ci'.r facear.it:iiii:itoritr iir"'-c;'sir,:-cvenincl li-r puliclui clc plecare, clar cu Lrn ci'r-;-lic't:i noi.r. iir agitatia portiirilor se ni;teaLr. cle asemr:n,::a. clarr-sll"i ciire lllL cri!11 alicc',-ir dccit reminiscerrte alc ulLr;r ciansuri:lif i-r.]rll"-- ciepo:rcc.a.f.o rlc craraci.{rie1e sale rituale. ,\merica insa, in p.:ri-clii il rle fo.ln:rrc a pr)pi)ari-.ior sllc. a ofcrit inai mult cleclt a prir,ril.

llsil)r'c ori;1inca ri|mrrir-ri tir: trairlo;i clr: hootrnerd -- irleirtice,:'rt t'rlttr cir:iu r-rumr clifelite - -s-a scrl,; mu1t. Dup:i Frieclentl-ral,frisosc adus in spirnia cli'mar-rri. lJupri alti ai-rtoii, facc pnrtc- clintrariiti;r populari hispanici, c--r-r tr,atr: cii aceasti rritimir h:zi sr_.:priiiirzi pe surse clc informalie cu totul excepliona1c. Iir,rrt sachs.:i1it cle cxiger-rt in probleme cle ccrc:r,:+;are. facc al;strirclir: tlc lcsiisl,iic'lrcstitu-rc a originilor. :Liirrnind cu uiuri.nti cA ,,tan.gc,ttl ur.r cstc unti:'in:i pur al r1;'grilor". (I-a jumirt;rle;r secohrl.,i xix, Ilachille| yhlolarles clir nr.rmele cte tangou tutnror dansurilor ce se puteau vedeat':ic'r.rtttiite pl sl.r'f,zi cle sci.l","i.) r.lrr htr:n'. r,s;t's.;i1.ii.ir, gi luiirnt,r.:iiritmtrl sitr il irttilnim in acompaniamentul primelclr contleciansttripulrliclrtc la llavana, in 1E03, ca gi in clansurile quaracl-tcr, cu multar-rl,crioai:c. Marea sa rdspindire in cnha, la sfirgitul secolului xvIII-- atit ca clans de salon. cit qi ca dans popular -_ implica deprincleri

4:2

cApitate timp inclelungat, pe care 1e impirrleau, cleopotrivrj' t;rnulcu irlazoane Ei mulatra rle pe stradS.

Dcci, estc grc'u cI,., presllpr-rs r:ii faimostrl t:l'tl,rtillri rTtrclifrinr-r (dinC:rcliz) r;:t*qi fl impi-s ritmttl, nr:mai in ci{iva arri, il-:lr-c imr-t'ts;a rr'-gtLrne gcograficA din Nor-11 [Joptinent, manif'estinclu-se ctl aclecil:iipirlcre in brrnbo m.'t icanir, in nt,eren.rittc haitian. in muzica l-rr-a;li-

liar;i'r. in tantl:,111 rrigeutitriau ett:., etc. Prr:zenfa sa ril.micii, irl Ame-ric':i. cste cu rr,.ult atrtcrit,arJi primelor rnen{luni f:iclute cie:;pre ace:iitlrir-rs in Spania. lJc ce melocliiie de c:on'tracicttl'su,r'i franceze slc exc-('Lliiiu, h itj:lnto Dtirnilgo, in ult!melc ciecaiie alr: secoiuiui ,={VIil'p': ri.tin cle fortgo ? De ce Cr.i'ctr, prtmincl numiteic contraclansuri.se .mpacir cu acerrlc tlcprinrJeii itri:itrare i' I)at'i in{iuenla spaniolicrii put'Jxnica in Cuba, in schimlt, in litrar vr:cini, ciupi doud secolcclc colonizare francezl ta ctr("i ft--arte rcclusit. Dar ceea ce se poateii.iirr-na fird re;:ervi este ftrptr-ri cI ritmul existr, cle mult timp. p':iin:.irele laturi alc strimtorii. in Lct clttabitui, ce :ie citrtir la Ilavanac'n muit inainte cie ar-rul 1ti00. giisim cle pe acum, perfcct contr-trati:caracteristicile aga-zisulr-ii ilingo andaluz. St: c'u'"'ine sir srrltlini,'mci rlacd Argentiner, cr,e c.ilrnplLr. pierzinclu-qi negrii sii, a treitttit

a\ haban,erei raspindite ir.r luropa, crcindu-gi astfel ceea ce a cie-r:ciiit azi danslrl siru r-rr,ii,ionlrL, Cuba se arf,ta prea pr-rfin interi'srtitcie acest ritnr. intrucit ci cl;nstituia o parte a dansurilor sale, cur-i'r'iir: traclitie. Cirrd in , ir,;r1;i irlr irlceput sii cii-culc titrtecc' t:tlrrrrnrele cle hczbcm.er'e, votja ii.u- s-a clatorat frumuselii rnelodiilor ctiintonalii cic romanlii gi gingir:;ie.i textelor.

Din punct cle vcdere nittzical, ele nu au fost privitc sulr nir:iun chip ca o r-ioutate sai-t ca ccva ie;it din c()mun. Acetrsta, firaa mai socoti cir 1a irrclpr-'.tul siecolulr-ti XlX, servind drept bazi lair(]iitradairsr-r1 <:iibancz, r:iimul t'.rre astizi cstt: ini'iricrat cle r,oluptrrlt:1i iangurozitate, cra conclus intr'-ttn temp<l foarte rapid.

Sint prea multe Covezil: care ne fac sd credem ci ritrnul tarr-r.rrului a fost cunoscr-rt iu America cu mult mri inainte tle a pli-iilincle in Pen;nsula, gi cii negrii sinl. cei cirrora le rcvine mer:iitticliiuziirii lui. Afara cle aceasta, nir tlel;uie sa scdpzim ciin i.i:clerc cirtlrilsuriic caiLr :-,-.lrl nli,icrut in Lrtmca Nou5, iil prirnclc etape erle

cclr:,rizirii, nt1 preir :ic (ie{)s.ll:lu r.lnelc clc aiteie, in citttla cliver:ri-tiliii clenr-rmiriior ilrr'. I)ansi-tlilc altsrtineau cle douir mari grupttri$i crali inzesturtc lu accleaqi calitirti. Ele ar-t luat fiinlii in accL.:

tirri al ciror Jolcilrt' i:iite marcai qi trstitzi prin prezenla ritmttlr-ritilirgoului.

43

In 7776, o flotd provenitd din Europa, carc fdcuse o cscniii mtiiincielungatd Ja lJavana, luase cu ea rjpre Veracruz ciliva emigranlide ,,culoare stearsi(-3. Aceqti striini aduceau c'lin Cuba un dan.ntrmit clnrr:httmb6, care oltlinuse cjc indatd uu remarcabii succes,rii':plncjinclu-sc cu male rL'pezic:iunc. Lumea strirzilor din ora;uLmaritim illcrepll si clanseze, cu cea m'-ri marc r-:,.selic. pllcuta nolltateairtilez5. Versurile. pline de savoare qi cie intentii licentioase, it\reilLrtonrrl. intorsirturzl, 1;enul de viclenic. pe car( lu r',,1r gdsi in grLer(!.('ltecrtbanii a sccoluhii XIX :

::,:, : ;, !,2"#,,;; ! i' :,' :.",, :,i,' y' o'

prt[in, tutun. cle prizat;i o Llturqlti.e cind uei nttLri

Pe ait:i ,rn.)art,ea e trecu:cu o it$d.[i;r-,t'e de nrz.pld,,ttf .

gi eu cintittd i-am.rp?l.,:i :

Urtto, n,u te r1rd.!.ti !

Soful meu u muritde Dumnezeu i.n ceturi e pd,zitstit de bin.e sd-t {indca pe rrir,i .sij rtrL mai uinaL.

Cltuchttmbe s-r clansar ,,c:u paqi 1egirnati... sii toate .{esturiir-:t ritu cr;utritrc- onestitAl;ii, ceea c,e cclnstitula un exemplu rdu pen-lrtt ttsistent5".o asenineil vtiga:i ai,ut ucest dans, rlestul cle prr-l-crnic Ei in intentii si in gesturi -- dansat,,in case obisnuite cl -'mulatri gi cle carnL:ni r'le CuiUirle stearsi, nu in cele d,.'- ()amenise|io;i, si nici irrtr.., l"lirr,tati p:uc1t:irli.(

- incit un deirunt tu sliniriIncliizilic c.lin II:xic: ai'u clrcirt scop interzicerea lr.ri. Conclamnar'iise lasi aqteptatir. l)upit cc :.r:, orclonri o tn.,-e stigale ..rrrinulioar:;i ,iirrdividtralizatd". Sfir-rtrrl Oficiu lovi puLcrr-ric clt"ttt'itumbe cu con-clamnarca sa categor':ca'r, con:liderinciu-se r:ii clar-rsul cubanr-zilrtr pr,;-ritrireu Lrrl mare rau in Ver;rcruz, ,,mai ales printre fecioare((, directvizate cic refrrn; de aseurerrea el aducea jignire ",r':illicirii qi br.r-nelor muravuritt.

Chuchumbe nr-r it fost <':'cirt i:.r tirnpul tra.".crsirii din Havanala Veracruz, aga cLuri sr.'prrir+;c prcsu,l(rne. EI fdcca parte din acctrr,'astfr $i pestlitir familic a rlalrstrriic: ptn"acumbe. ca<:htLmba, qet1lLltl-

btL qi zcn"ombeclue, rude ale sarabandei Ei chaconei, menlionate depoelii Secolului de Aur spaniol, qi care erau acompaniate, aproapeintotdeauna, de ,,Iovitura cu piciorul a Eort,ului", de gestul de ,,ri-ciicare a fustei((, rie viniioarea coregraficd a femeii de cdtre bdrbat

- temb eternd, care constituia baza Jandango-ului ce se dansa lnSpania in secolul XVII, qi despre care Casanova spunea: ,,bdrbatul5i femeia fiecdrei perechi adopta o mie de atitudini, fac o mie degesturi care sint cle o asemenea lascivitate, incit cu greu s-ar putea.qdsi grad de comparafie(. E foarte interesanti compara{ia unorreferinfe ce relevf, existen{a unui acelaEi tip de dansuri intr-o zondgeografici unde, in decursui unui timp indelungat, a prirnit imi-gratiuni ritmice identice.

Referindu-se 1a chuchuntbe, informatorul Sfintei Inchizilii dinIlexic scrie:,,Versuri.le siut cintate in timp ce allii danseazS, fiebirbat cu femeie, sau patru femei cu patru bSrbali; dansul esteinso{it de gesturi, bi{iieli, mersuri legdnate, contrar oricirei de-cen{e... sint practicate chiar imbraliEiri gi frecdri de pintece(.

Pdrintele Labat descrie un dans foarte asemSnitor, vdzut deel in Santo Domingo, in 169B: ,,Cel mai indeminatic cintd un cin-tec... iar la refren i se line isonul de cdtre toli spectatorii. Dansa-torii sint aqezali pe doud rinduri; birbalii, deoparte, femeiie, deaitd parte; fac ciliva paEi inapoi, cadenlat, pind ce zgomotul detobe ii face s5 se reuneascd... S-ar pdrea ci-Ei dau lovituri reci-proce in pintece; in realitate, doar muqchii 1or igi dau intilnire. Seretrag imediat, Ei se invirtesc, cu gesturi absolut lascive. Din cindin cind se imbrdfigeazd". Cind Carlos Vega afirmd ci majoritateacdldtorilor care au descris dansuri asemdndtoare sau au calchiatproza P6rintelui Labat, probabil cd au meditat asupra textutlui in-formatorului Sfintului Oficiu mexican. Se observi aceleaEi gesturiqi acelaEi aranjament aI dansatorilor; imbrdfiEdrile, ,,frecatul pinte-celor((, totul insd mai atenuat in relatarea cdluglrului francez.lloquete, in al sdu Dicfionar al limbii portugheze, defineqte aceastecmbigada, figurA a dansu,lui batuclue, ca o ,,lovitura impetuoasi deia buric la buric6(.

In 1789, Moreau de Saint-Mery descrie un dans derivat din,r'cLe anterioare: ,,Talentul, pentru dansatoare, conste in perfecfiu-nea cu care reuEegte sI-gi miqte qoldurile Ei partea inferioard a5alelor (sic) sale, pistrind tot restul corpului sdu intr-un fel deimobilitate ce nu impiedici ins6 migcdrile suave ale bratelor ei<:are {in cele doud extremitd{i ale unei batiste sau a fustei sale.Un dansator se apropie de ea; se lanseazd apoi brusc in ritmul dan-srrlui, inaintind pind aproape se ating. Face paqi inapoi, pentru ca

44

G:rbriol Ziiltl ii';r: .

4t

in clipa urmdtoare sd avanseze din nou, invitincl partenera itr o

luptd cit se poate de seduc6toare. Dansul se insr-rfle{egte, iar ges-turile, din voiuptoase, devin lascive".

Descrierea aceasta, mai amdnunlitd qi mai plilra c1e plastici-tatc clecit cele anterioare, con{ine trtate elementele coregrafice irlcclansului chuchumb|, adf,uginclu-i--q': piatra unghiulari a runt'bei :

miEcarea Eoldurilor, pdstrind nemigcat restul corpului' in timp c'lmiinile suslin cele doud colluri ale unei llatistc sau poalele {r-rstei(l-am Ei asemuit cu batuclue J:rizilian l). Nu ir-r alt mocl trebuie sitse fi clansat t"urnba, cu douf,zeci de ani in urml, la Teatro Alhirm-irra. Nu in alt mocl trebuie cd s-a dansztt cle ,,cal>otinii iravanezi(,la Tcatro Villanueva, in noaptea de iannarie 1U69. cinci voluntariispanioli au deschis focul asupra pub)icului.

I\{ax Radiguet, descriinci l'esbctloso, cltrnsat cle negri 1i de mtt-l;rtri in Argcntina, starbileEte aceieaqi momenle: ,,Femeia at'ea inmirLn clreapta o batisti clesfacutit, cireia printr-un impuls ii im-pi'ima o rotatie ler-rtd ce pArc'a si cheme pe cavaler. Acesta, cu mii-nile i;r golduri, se Lrpropia plin de incnedere, Iegauindu-se. La ur-t

mcmerrt dat, danstrioarcil, ctl l-icsttlri I'iclene, pline de cochetarie.fuge in cerc Ei face pii'uete, cu intenlia aparentd cle a evita pri-\:irea partenerului sitt r:nre, la rindul lui, face eforturi zadarnicepentru a-i veclea fa{at(. z\ici, ciansatoarea se comportd intr-un modfoarte asemdnetor dansului clescris d-e Saint-Nlery, iar paltenerul,la rinriul lui. face gestui clasic al ciansatorttitti actunl t'te run{:d..

Lafcaclio Hearn, vorbind despre dansul collga' practicat iaNouL Orleains, schileaz[ un cadru similar. Miguel Cani' rc.ferincltt-sela 1\{:rrtinica, face aluzie la acelagi dans: ,,femeile se aranjeazi infala blrbaliJor... cu mi$ceri ondulatorii in care capul remine 1-ri-)-

mis;cat... se apropie cle tovardEii lor de dans, se string, se freacic'[e el(( etc.. etc. Aceasti identitate de gesturi gi de figuri este acom-paniatir cle instrumente ce constituie astdzi baza perculiei a{ro-ctrbane. T<rb:]e, in primul rind. In Luisiana, acea jaw borze, trLt-

noscLlt in Cuba sub numeie rle quijado. In Santo Domingo (SairrtNX::ry), o cutie de rezonau{ir garnisitd cu mici clape de lungimi dife-ritr:,- ia r:are se poate cinta-cu degetele: marimbula cubanez,it. [n

Pnerto Rico (cdtugdrul Ihigo ,'\bbad), ,,clairele; tigve, maraco 9i t'r'errciiitarA micd de patru coarde". in Cuba, in primii ani ui coloni-zirii, negresele care cintau in biserici se acompaniau cu instrlt-mentele provenite din tigve gi strujani (giiros). Aceast:t, fari a

omite alte idiofone de rind: o ladi lovitS cu url b[t; vechiul cat1i,

pe care inci iI mai intrebuin{eaz6 ,,negrii francezi'( clin Santiago;econeS sau tdldngi, bran-bram sonette din Santo Domingo, arsettal

46

rl' l)(,r'('uti(', criruia Cub:r. i-a adlrigat clctucl"e, in:,trr',ment oiiginar dirrll,ri';rn:r, i,Jc cllui belisocra soltoi'e erailr, la irtr:cpr-rt, cuiele cle iemnl;rrr'('(' sc intrebuinlau la asamblarca cordbiilor, a$a cum a ardtartI,',.r'n;rn(lo Ortiz. Este interesiint sd ardtdm, chiar gi numai jn trea-,:rr, ('r-f ritn-iul cleue-lor, a$a cllm foarte inteligent a observat Emilio( irr,rrr..t, este srngrrrul ctn'c se impa<:d i.ntotcleffiur,u, fdrd de<tsebire,tu loete tipt"u'ile cle melodii cubanele. lirsincl impresia unei scan-rl;rlt rnlt-totone.

Cinri Consilir-rl comnnal al Ilavanei clispuse. in 1573. ca la pro-,'r':jilllr(,a clt: ,loia Vr'rclr: sA ilsiste toli rtr'g'rii slttboziti ,,sd-qi ofcllr:;r'r'vicriile-' pcntrlt crr sir ajute 1a respectiva sirbiitclare, ia fel cumrrrr rrjutat ia aceea faimoa:;ir din Sevilla", au fost nevoili sd dan-rrt'z: clansrtri apropiatc cle ce.le care curincl vrlr veni clin Spania,..aclus,: in graira". in Cclr.rtiirentnL American, circulatt. sub cloulzeci<lc denr,rmili. tianstri care, cll fonrte u$oare deosel:iri, asta:zi sinttiriro-qclrtc sr-r].; r-rumele c|e rumbe. Dzrnsuri seruale, cle pereche dez-lrrntuitir. 61,. gesturi gi intenlii totclear.rna aceleaEi, care-gi intinclraciiit'inilc pini 1a anumite clansuri rituale clin Africa. Dansuri care,in Sprinilr li 1talia, .,.,.rr fi cu:-iosclltc, in gleneral, sub numelc clesrtrtr!;ttnde. ;i care vor prov()ca. inairrte cle a-$i pierde primitivis-ntul ior. furia spiritelor ar,rstc're, pentru ca ulterior sd treacd irrsirloai.re sli sii ss inscrie in cnltttra coregrafic5 europeani a secolu-Iui XVIII.

in lipsa :rltur rc.ferinfe, con-qemnirm iln ()are(arr ;rr-tr'riir cleflptr: cviclcntr'. in sec,'olrtl XVII, Cul-'a posecia instrunenic r;i clansuriitieriiice cru cele pL- care Je putenr rrerclr:a si astirzi ir-r practicile popu-lare. Jirsul:r forma o partc' ciin vast'.il s<:ctor continentirl supus in-liuenfelor arfricale, erpr;rtatoarc de cl ansuri ce se prctau la o maimari: difr,rzarc riecit it acelorat pe care lc importa. Contribulia einli 'rril lrotirritotrrc'; Jt-l* parte cioar la r, i.ictititate in gcneral dove-cliil in ti":ril':: carc priniseri sclavi. neilri intr:-Llll num:ir mai marc.Iist-- ilprrap:'sigr,rr r'5 s: cunoEtea ritrnul cler;emnat mi'.i tlrziu subnurncle de ritrn cle tcntqo sau ritm ile hobcrne,t"d. ln ceett ce priveEtel'iLrttbu, cll se afla clc r'rult in preoclrpariie locuitorilor, ctt toatecai'i1c:icristicile sale.

r\liriuri cle aceste clairsuri ufric:errroide, exista zapateo (tro'pirit), cic origine anilaluzi - - dupir pitrere'a l.roastre - deqi tropdituls: observd Ei in alte provincii clin Spania - il cirui difuzare, inAmericr, a fost consiclerabili. ln 1782, cirlugarui Iflrgo Abbad vdzuseun clans asemAl.r.etor in Puerto llico: ,,Ficcare biirilatt inviti o fe-meie, care, rlacd nu iire papuci, ii impiumutI. $i incep sa deaocoluri prin sali. lldri,-atul n-u face clecit s[ r:iclice gi si coboarerurH

*-A ffi s,F-eE €4Lwi$P# F-*F*d 5'L*r F"*td 7.

b{e'ed }*

picioarele, in mod hotrrit gi cu prestanfi. Ar:ilitatea consta in aface un zgomot cit mai mare cu putinta,,.'in N,Ioreau cle saint-l{er'se spune:,,Dansul acesta consisti... intr_un pas in care fiecarepicior este dus inainte gi retras in mod ru"""rirr, lovinct cu repe-ziciune, uneori cu virfui, aite ori cu tocu.i. I)ansatorul se invirtes-te in jurul sdu qi in jurui partenerei c:rre. cre asemcnea, da ocoluri Eischimbd locul, agitind cele cloua extreme ale unei Lratiste(. Ar fiplictisitor si enumerim dansurire popurare mexicane, argentinrene,chiliene, venezuelcne cleririate d,in':r;prt-t.:rt lvlil;ratia lui interarrrr_.ri-cand a fost tot atit de consiclerabili cir ;i a'clansurilor grupuluiufricanoid.

Zapateo subzista in, cuba, ca patrim"iu .proape exclusiv allaranului alb, formind <-, bucaii ,'p.,:1,' intr-un trmpc,'derivat ciirec:tdi' .rornanla andaluzd gi extremiduresca. Existi referinte preciseprivincl dansurile zapateo executate in cuba i,.., p.i*ii ani aisccolului XVIIi.

ESTEBAI.{ SALAS

Rapicia dezvoltare a Havanei a contribuit, aEa cllm am ardtat,la ciecaderea, intr-o stare de-a dreptul ruginoasd, a cateclralei clinserntiago. in timp ce in capitaia economicd ,,instrumentele muzicaleerau folosite cu muitd seriozitate Ei in deplini armonie pentru cxe-r:tttarea unor partituri{(, irr. oraqui care incd. se mai numea. prinoblrqsia sa, cuba, lipseau carlile de cint gregorian, qi organigtii rii-mineau in posturile lor un timp mai scurt clecit ingrijitolii cie ciinisau paracliserii. Episcopul Juan Garcia de palacios, dorincl sr iairtittrciine lmpotriva acestei situatii cleplorabile, creeazd, in 1677,o .,capcld cie rnuzica" ce era condusd de un capelan cu numele cltMaese Olivares. Dar, in ciuda numelui ei pompo, .,capela cle mu-zicii(( avea doar doui voci. ln 1680, c'laci iepeitoriul era sdrac, s;eoblinu, in sciriinb, o oarecare iml:undtr{ir.e calitativi, prin angaja-rea unui cantor bun, venit din Burgos: Lucas perez cle Alaiz."Era,mai .degrabd, un excelent chitarist. $i ciup6 curn se afirma intr-ocronicd, -,,bunul gust in materie de muzicl sacri era pierclut inmocl absolut{6.

. _ In plima jumatate a secolului XVIII, la Santiago, muzica pro_far:5 se afla intr-o situa{ie mai bund decit cea dEsiinata si deasolemnitate cultului. Exista in orag o aileviratd familie cle muzi-can{i: mama, Dofra Bernarda Rodriguez de Rojas, creold, niscutdin 168-6, era-. harpistA;, so{ul ei, L6onardo Gonztlez,

"o-pr.r"".seguidillast' fiica 1or,. Juana Gonzd,ez, cintdreatd qi violonista, ci*sdtoritd cu Lucas pdrez Rocrrigucz, fiur cantorurui cateilralei siurmaqul acestuia. Existau mai de mult rnici ansambluri .1" "hilJ;gi banrlr-rie, ca ac":l care se injgheb'se in santa clara in 1772, sprerrarea

-bucurie a popuia{iei. -eintecere popuiare trecea, din' guriin gur5, bucurindu-se cle o iarg6, circulilie mai ales iiit ,ro1;

"o,el. tumboriloz, Vantos a la cuetsa3, Donde nsta- "iyica 2i- 1i,on_u"i,

1 Cintec popular qi dans. (N. tr.).2 Am pornit cu tamburina.3 Sii ntergem la ascunzdtoare.I Unde se aflti luntrea ?

CAPlTOLUL III

4 - C-da 112049

foarte posibii), dar nici unul dintre e1e nu a ajuns pind la noi.ln schimb, la infiinlarea Colegiului Seminarial al Sf. Bazil Magnul.in 7722, de citre episcopul Francisco Ger6nimo Vald6s, se instituio catedrd de cintare gregoriand. Cu toate acestea, catedrala ciinsantiago iEi continua ins[ somno,lenta sa mnzicarl[. Dirijorli dt:

cor qi ianonicii visau insd Havana. Iar cind nevoia unui cintec cje

stea se impunea tot mai mu1t, pentru a impodobi slujba religioasi-rcle Criciuri, prelalii bisericii recurgeau la bundvoinla locuitoruluiLeonardo Gonzllez, mai priceput, fdri incloiaifi, in aranjamen.te cie

chefuri, decit in arta de a crea pastorale.In luna clecembrie a anului 1755, in fala ameninlarii crescinile

a unei transferdri ]a Santiago a catedralei din Havana - .,fra{iiregretau mult aceastd. exaltare de vasalitate cdtre reginf," - Con-sifui comunal se adresi regelui Fernando VI, cerindu-i invoireagi ajutorul pentru a constitui o capela de muzic6, apta sd clevir-r:f

mai"mult clecit o fraza lipsiti de continut intr-un registru de pro-cese-verbale. cei care a raspuns acestei ciolean{e, dup6 zece ani, afost carlos III. In ziua cle 26 apri ie 1765, ca.nonicii clf,ciuri ci',l.irc

zapisului regal, care venea, in ifir;it, sA satisfacd vechile dorin!.i.De aproape un an, Santiago de Cuba adoptase pe primul com-

pozitor ".tb"ttlr,

ale cdrui lucreri aveau sd ajungd pind Ia n'i :

Esteban Sa1as Y Castro.Nu reugirn sd ne explicdm prin ce miiloace 9i de ce opera 9i

personalitatea lui Esteban Salas au rdmas pind astizi in conul celei'

mai adinci bezne. Despre el qi crealia lui nu se spune o vorba,nici mdcar in lucrdrile- valoroase ce sint folosite in mod oficial inconservatoare. Numele sdu nu apare in nici un diclionar enciclo-pedic cubanez, ia1 Laureano Fuentes, care il citeazi in tlecere incartea sa Artel{ tn, santiago de Cubs, nu pare s6 fi ficut vreLln

efort deosebit pentru a indica locul pe care-l ocupi partiturile sale'

Salceclo, profesor de renume din Santiago, afirrnd T m9c1 categoricc5 toate operele acestui muzician s-au pierdut. TotuEi, avind invedere contribulia lui Ia istoria muzicii cubaneze, salas r[mine,firi nici o indoiald, figura cu cele mai remarcabile merite, prininvestigaliiie sale pline de rivn5.

Indelungatele cercetdri, care ne-au condus la descoperirea unuinumdr imporiant de partituri apar{inind lui Salas, atuncd o puter-nicd luminS asupra unei figuri care reprezinti un punct de refc-rin!5 nu numai pentru cuba, ci qi pentru istoria muzicii a intregultticontinent. Anterior mexicanului Aldana, qi contemporan cu uniidintre maegtrii venezueleni ai seeolului XVIII, Salas vine sd com-pleteze imaginea noastre privind muzica religioasd americane,

,il

intr-un moment in care aceasta a putut si pard sdracd pe plancreator, cincl, in realitate, a constituit una din etapele cele maiinteresante gi mai bogate ale Lumii Noi. salas era ceva mai rnultdccit onestul preot american (au existat in toate pdrfile, qi abiaciaci le-a supravieluit nurnele) care considera funclia sa de profesorde capeli ca un fel de insdrcinare birocraticd qi care compunearnuzicd sacr5, in lirnitele regulilor invdlate, deoarece nu dispuneaq;i cle altcle din afar5. cu acest compozitor incepe in cuba prac-lica unei muzici serioase. Adicd, odatd cu el, in insuld, se produceo diferen{iere intre muzica popularS qi muzica cultd, dar care nuzciruncin5. buna lor coexisten{d. Acest pdralelism a existat, intot-rlcautra, la toate civiliza{iile intre templu gi popor. Pind atunciinsi, in Cuba, muzica religioasd se redusese la o reproducere tex-tuaii a liturghiei obignuite, poate qi cu lecturi timide din conli-nutul cir{ilor primite din spania, Italia sau din Mexic. Dacd BlasLopez compusese ceva la Bayamo, exemplul lui nu crease un cu-rent.

^sub egida lui salas, in schimb, catedraia din santiago se vatransforma intr-un adevdrat conservator de care vor rdmiie legatimul{i muzici*.ni ai secolului XiX. El a ar,rrt discipoli gi a forirratexecutanfi. Exemplul operei sale a creat un veritabil curent. Dupdel. nu a existat compozitor respectat in Santiago care s6 nu fiscris ceva pentru fastul cultului. cu opera lui salas s-a intrcciusin cuba un fel de discipiind pind atunci necunoscutd. Mu1lumit6iui, catedrala a inceput sd devind Ei sald de concert. Prin uqa aces*tui locaq de cult, Haycln a pdtruns in insuld.

Nu cunoagtem nici pini azi data naEterii 1ui Esteban Salas.Este foarte posibii insd ca aceasta sd fie descoperitd, pe mdsurd.ce vom continua, cu rdbdare, cercetarea registrelor de botez aleparohiilor havaneze existente la inceputul secolului xvill. ci eraoriginar din llavana, ne-o dovedeqte textul ce apare intr-unul dinregistrele d,e inmormintare ale catedralei din Santiago, precum gidatel.e pe care am reuEit sd Ie adundm asupra vie{ii lui.

Figura lui Salas este de o puritate angelicd. pulinele frdmin-tdri Ei eEecuri pe care le cunoscu in via{i dovedesc existenla unuisuflet nevinovat, increzdtor, incapabil de a sdvirgi un rdu. Ceea cecunoaqtem cu certitudine este cd a studiat, la Havana, umanistica,teologia gi muzica. De foarte tinir a fost educat in cea mai deplinicastitate, trdind ca un ecleziast, cu toate c6 se considera nedemnde tonsurd. Adevdrat ascet, iqi exprimase dorinla de a tr6i sirae.Era mic de staturd, sublire gi uscat qi purta veqnic straie negre.Fruntea sa inaltd atrdgea atenlia tuturor. Este posibit ca in venele

51

,lui si fi curs singe negru, cdci, in ciuda nasului acvilin, tenul iiera foarte inchis, iar buzele groase qi cdrnoase.

Aflind de consiml5rnintui regal, la cererea de a se stabili ocapeld de muzicd in catedral5 (aceasti intemeiere era un fapt in-deplinit cu mult inainte de a se Lua cunogtinld de zapisul regaltrimis), Consiliui municipai, dornic de a avea Lr.n maestru la inA -limea sarcinii, se opri asupra 1ui Esteban Salas, a cdrui faimd debun muzician ajunsese pind in provincia orientald. In ultimul timp,un oarecare Bernardo Guzman se ocupase de probiemele muziciice le ridica acest sanctuar, ir-rsd incompetenla h-ii, in imprejuririmai deosebite, i-a determinat pe canonici si-i glseascd un succcsor,mai ales ci Ei el dorea acest lucru.

Salas sosi la Santiago la B februarie 1764. Era un blrbat maimult decit matur, gi modestia lui extremd incepu s5. producf, oimpresie nu prea bund. Neincrezitori, canonicii iI supuser5. la oincercare, cerindu-i sd compunl de urgenlA un irnn Fecioarei. Salasieqi victorios din acest examen, compunind motetul Aue MarisStella. Corpul canonicilor, mai linigtili dupd aceastd prob5, ii cerusd cornpunl. ttl Pselm, care fiind scris dupa toate regulile, satisficuchiar ,si pe cei mai exigen{i, acordindu-i-se astfel postul de dirijorde cor. ConEtient de greaua sarcini ce-i revenea, incepu si mun-ceasc:i cu asiduitate, scrl.icitind, pentru mentinerea capelei, o con-trib'ulie anuali de o mie patrlr sutc de pesos, lar pentrr-r ..;ii-ic, remu-neralie de trei strte Eapte zeci de pesos, ,,a.,'inclu-se in vecle::e mtlnc:isa continud qi scrimpetea rrielii Ei, in plus, trebuia sf, aibii 6iriji ci.' L;

casir ii-rcip5toare gi comoda pentru invd{5mint(. $i intr-o noti foartecuviincioasi cdtre epitrop - acesta foarte nepunctual in privinlapla[ii onorarii]or

-ar5ta marea sdrdcie a muzicanlilor care activau

suir conclucerea lui, Ei necesitatea de a fi retribuili onorabil, pentrua putea duce o viald demnd, fird a fi nevoili sd-Ei ofere arta lorun:'r sp'.'ctacole r:u caracter distractiv, ab.rndent retribuiti insd cr-r

sa;rsr d:. a piicitui. Actr-r,l urm.itor a fost acela cle a infiinla noi pos-turi in c,-,r q1 orchestrd: tlei soprani, doi a,ltiEti, doi tenori; doui vio-,line, un contrabas, dou[ fagoturi, o harpd Ei, in prlus, o orgi. in total,paisprezece executanfi. Cererea era pe deplin justificatd gi consti-trri:i , n br-ur inceput intr-o parchie unde, pini atunci, funclionaserldoar organiqti temporari, Ei in loc de capeld, doi cintireli. Cu tre-cerea anilor, acest ansamblu se va mdri - mul{umiti diligenleiexcclentului dirijor - cu flaute, oboaie, trompete Ei viori, reugindsd se injghebeze o mici orchestrl clasicd, in stare s5 execute, lasfirsitul secoiului, simfonii de Haydn, Pleyel, Gossec, precum qimtrzrci religicasd de Paisiello gi Righini.

In 1766, un cutremur ingrozitor a pustiit regiunea orientalia insulei, provocind stricdciuni catedraiei $i distrugind capelaNuestra seiiora clel carmen. salas trecu atunci printr-o grea incer-care, ,si virzind ruinele catedralei se gindi la o carl.e demni de a oreconstitui numai prin efortul lui. A scris atunci, in colaborare(iu poetul Perez y Ramirez, mai multe piese, intr-un act, cu su*biecte biblice ce au fost reprezentate cu scopul de a stringe fon-ilr-rri pc'r-rtru reconstruclia capeiei. Pina la urmd, s-a putrrt contape o sumd suficientd pentru ridicarea schelelor, Ei muzicianul atrrit cea mai fericitd zi din existenta sa, cind. a v6zut sosind piatracle construclie pldtitd cu bani de pe urma artei sa1e. Din cerceti-riie efectuate, am desprins cd una dintre piesere compuse se inti-ttrlir Don ,Ittan, dar: nu am descoperit nici textul ;i hici muzicas.

Acest Dort Juun fusese compus vreo treizeci de ani dupdPriticipele grd.dinar sau Jd,tanr,icul cloridano, aparlinind tui santiagoPita, cea dintii operi dramaticd de adevdratd varoare, scrisi fncuba, constituind unul din documentele ceie mai irnportante alelitcraturii troastre clramatice in secolul XVIIL

Dotat clr un extraorclinar sim! al organizdrii, salas ii antre-neazir in stucliu foarte serios pe muzicanlii gi ciniarelii sdi, fami-liarizinclu-i cu cele mai diferite tehnici interpretative. in scopulcle a-i obiEnui tehnica Ei practica fugii, scrise o serie cle libr-etepentru cor, consacrate sdptdminii patimilor. In ele erau strecurate1.ate problcmele genului, impu'ind muzicantului 'oi deprinderi deiras.ccrntinuu, pentru a-l dezobiEnui sd mai improvizezi pe seama.ttnei simple indicalii de tonalitate, conform obiceiului epocii. El^ format doi discipoli: Manuel Miyares Ei. Francisco Jos6 Hier-rezuelo. compunea neobosit o'surprinzdtoare prospelime ini'spiralie- - -liturghii, motete, colinde cle Criciun, psaimi qi imnuri,toate scrise foarte citef, precis, fdrii corecturi Ei'idaosuri, ceea ceuqureazi mur"rca de descifrare a manuscriselor sale mult deterio-rate cle vreme.

- ln anul 1785, capela suferd o mare pierdere prin micgorareabugetului.

-lVluzicanlii pdr5,ssss capela in semn de prbtest. Congtientcd o astfel cle hotdrire aducea bisericii serioase prejudicii morale,Salas lud atitudine in fala corpului de canonici, oi:linina nu numai". rr.-ql-l satisfaclie pentru oamenii sii, care iEi reiau activitatea,ci Ei ridicarea salariilor gi crearea a patru noi posturi, pldtite dinfondurile de rezervd ale bisericii. (Muzicianul ignora ca victoria

5 Avcm dcstulc rnotivc siparticulari, pu{in dispusir si dca

crcdcm cil ambelc se gdscsc intr-o biblioteciin vilcag rnodul in care a intrat in posesia ei.

aceasta il va face si trdiascS, opt ani rnai tirziu, cele mai amirr?zile din viata sa.) Renumele lui cipitir climensiuni tot rnai rn;rri.Canonicii staruiau ca el sd intre in rindurile lor. Salas in:-,i, con-siderindu-se nedemn sI poarte haina preoleascd sau sd o{iciezeliturghia, continua s5. se mentind la marginea propriei sale lr-rmi.purtincl imbrdcdminte cdlugdreascS. In 1789, episcopul Antoni,iFelif y Centeno sosi la Santiago. ln timp ce corpul de canoniciii fdcea cuveniteie pleciciuni, el observd ci Salas, acum cu capultuns, rdrninea retras, modest, in mijlocul ministranfilor. Prclatul seindreptii spre el, iI imbrSliqi Ei-i ceru, cu blindd autoritate, sd pri-mcascd hirotonisirea. Nltizicianti,l, prin ticeastd supunerel, cill:asepeste unul din principiile sale. Primise prima totrsurA in lutta n1;iem-bri,e a acc'luiagi an. in martie 1790, era preot. De Vinerea Sfintdoficie prima sa liturghie, compunincl, cu ocazia acestei solerurrit5li,un Sfobclf Mater de prcpor{ii monumentale.

Scurt timp dupd trecerea in corpul de canonici, i se increclin-{eazd rectr.rrartul seminarului qi catedreie de filosofie. teologie Eimortrlir, pe carc Salas ie accepte, cu condifia de a nt.i prirni nici oremunerarc. in aceasti noud calitate a scris mai multe texte filo-sofice. In fiecare an, cu o regularitate al..solut5, compunea incin-tdtoare poeme pdstoreEti

- Cununi umi'Ie pentru o impodobi lea'

gdnul Mirttui.torului - pe care apoi le transforma in colinde de

Pagti. Se piirea ci atinsese punctul cel mai inalt aI carierei sale,cind, in 1793, Consiiiul suprem al Indiilor irretinse restituirea su-melor suplimentare pe care catedrala i Ie acr-rrdase, dc aproape optani, pentru o rnai mare strdlucire a capelei d: muzici. Lua{i prittsurprindere, firi et Eti cum sd aciune u. sumd aga clr: mare Ce bani,canonicii au clart intreaga vini pe seama lui Salars" Acesta, pc' citcle inclurerart pe atit de tr-:lburat, trimise o lungf, scrisoarc rcge'ilui,explicind ccic intimplate. Rispunsul insd s-a ldsrt aEteptat Eapteani. In timpul acesta, mihni.rea gi nesiguranla i-aLr distrus atit demuit sdnit:rtea, lncit pu{in a mai trebuit pentru a se stinge dinviali. Cincl un zapis rega)., plin cle induigenfd, puse sfirEit chinuluisdu, pe ziua de 27 noiembrie 1801, Salas nu mai era decit o paiicldumbra a celui ce fusese. A murit in 1801, dupd ce -.i-a incleplinitcu tct devotamentul sarcina sa timp de treizeci Ei noud de ani,,,spre satisfaclia tuturor(6.

Astd.zi 15 iulie Esteban Salas, preot, originar rlin Harano. A muritprinzind, toate sfintele impdrtd";anii in aceastd biseficd. Corpul sdu o fostinmormintat tn sfinto bisericd del Carmen d"e cittre llustrisimul decan si de

54

corpul d.e canonici; semneazd. preotul rector al copelei aparlinind de sfintabisericit, CateCrala ocestui ora;, pentru buna reguld. Dr. Juan ltranciscoSonchez6,

Episcopul hotirise ca funeraliile sale sd fie fdcute cu cea maimare pompd gi solemnitate. lntregul Santiago lud parte la doliu.In ziua funeraliilor, o foaie tipAritd, cu un chenar negru' circulac'lin minir in min5. ln ea se putea citi urmdtoarele versuri :

Esteuan nu u murit, na, cdci uia{d.$i pace ue;nicd este tot ce a constt'uit;Ill, pr in, sub pd.nt i,nt eas c d de spdrfir e, dir ectLa sdlasul Domnului a urcat.

Lepd.clat de tot ce-i r(tu in, omLasd prt"tritt ;i '--dile zbu;'iri'ntt;1,:tCdldt'tr"ind drept spre f irmantentPri'n trista gi a uitdrii cdrare.

t-|gd imbucuriltoare gi nu mormi,nt a f osttlcee/l pc care destittuL i-ct cleschis-o cind a pornit,Dincltt-i tr"ecere libet'd, acunl (r deuenit f ericit

Deoqrece tetnuta rnourte, tot este pind La urmdCheia sigurd pentru omul adeudratDe a putea intra tn al uielii regat.

La moartetr lui Esteban Salas y Castro, corpul de canoniciorilcnl si sc faci un inrrentar al operelor sale. Respectivul inventar:ru figr.rreazi printre documentcle capclei de muzica. Insi, intr-un'."irta1o1; al arhivei, intocmit in 1880, apar urmdtoarele opere: dozdt,i.trrgiltii ir-r sc/ minor, ,,pentLLr -,rocir orgi qi orcires,trit', o Liturghiei'1 ..i minor, pcntru trci rroci:;i g:chcstrd o Liturgitie petitru Tnorti,pc-irlru pertrr-r voci gi orchestrd; o alta, pentru trei voci; dor"if, cin-tirri pentru utrenie; o Salue e tota T2ulchra; mai multe Litatt,ii. Sintinft:rrnalii cir in afarl de acestea mai existd gi alte compozilii :

t)t:it scptc cttt;inte, Imn Fcciaarei, cliverse Caiete priuincl clntarectPt;.l,imilor in sdptdmine mGt"e, Pscintodii, Litanii ate Inimii lui Isus,Liturt,ii Tsentru Sfintc Ti'it"titate; gaisprezece Rugdcirtni pentru Sf .

Fe,i:it:ard. Ei Motete, Cintdri perutru cele opt zil.e clinaintea Adot'mirii.}{oirrir DonuzultLi; O Liturgh.ie in do major; un imn, intitulat In-chir:st'e Aurorii Diuine. La acestea mai trebuie aclSugate piesele

6 Registrul de inmormintiri nr. 7, fol. 25 verso, nr. 50.Santiago de Cub:r.

Catedrala

intr-un act cu subiecte biblice Ei unere cintece alcdtuite in cola-borare cu Perc-z y Ramfrez.

.in, ce ne priveEte, am clescoperit urmdtoarere partituri: o fru-rnoasd Liturgltie de Recuiem, pentru patru voci qi orchestrd, intr-'copie noul datind din anul 1849; o Liturghie i' fo, de proporliiconsiderabile, originalul qi o copie^posterioard; diferite piid.e' pen-tru voce gi orchestri, autografe. ln sfirgit, manuscrisele a vreotreizeci de colinde pentru una, doud, trei, patru gi qase voci, incliferite stdri clc' conservare. sir zicem ,,vreo treizeci((, deoareceanumite manuscrise au fost atit de vdtdmate de timp Ei cle ume-z,ea'r6, incit este imposibil de stabilit dacr aparlin uneia sau alteiadin opere. Din fericire, qaisprezece dintre manuscrisele originarcoferl crealii complete gi 'Uln-e

conservate. Liturghiile Ei lucllrilemai mari nu sint datate. colinciele, in schimb, p*oartd icris intot-rleau'a anul cricilrnului pentru care au fost scrise. perioacla creiriilor_este cuprinsd intre 1ZB3 Ei 1802.

Toate partituriJe lui salas sint scrise cu o surprinzdtoare si-guranfii cle profesionist. ln colinde, intrebuinleazd- cloud partidepentru rrioline qi una pentru bas continuu, cdrora li se adaugd, inrnocl excepfional, dor-rd flaute Ei o trompetd. In lucrdrile mai marirtti]rizeaz6. doud flaute sau doi oboi, doud particle pentru violine(cite pat'u), viole gi bas continuu. rn Liturghia in fa major intrc-bui'{earzi doui trompete, fdrd instrumente- de remn. cu exceptiaunor pasaje concepute in stil recitativ cu acompaniament, instm-mentele joacd un ro1 foarte important in opera sa, dind anumitormomente ciin colindele saie intonalii gi migcdri ce amintesc clesanato cla chiesa.

stilul lui salas provine direct clin gcoala napolitand. Esteprobabil sei fi suferit Ei infJuenla lui Francesco Durante, prin clra-gostea deosebitd ce o dovedeqte pentru manierele pe care discipoliiacest.i maestru le-au folosit, fdrir deosebire, atit in muzica ieii-gioasa, cit gi in opera comicd. uneori abuzeazd. intr-o oarecarcmdsuri de succesiunile de ter'le gi cle apeluri repetate la stilul,,pigtail((; insd este o oper6 mnzicalA importantir, conceputd in_tr-un mod foarte personal, undc se face simtiti prezenfa maestnr-Iui, capabil cle a sc cxprima aga cllm inielege . . Exirto, cle a.se_m.cnl:a, ce\ra clin Pergo,lesi, in unele pasaje ale colinde'lor sale,care te dtrc cu gindul cdtre clpcra La serua pad"rona. $i trebuiesd recunoa;tem cd aceastd influcnld era logicd in cuba acelclr zile;Pergolesi a fost unul clin primii compozitoii europeni cunosculi dcsocietatea culti a epocii. La inceputul secolului xlx era incd trar-dilia sa se cinte, in sdptdmina mare, stabat Mater de pergolesi,

56

in reuniunile unor amatori bine pregdtifi. Salas cunoqtea, de ase-menea, Ei opera lui Paisiello, de la care a avut Ei citeva partituri.

Colindele lui Salas * complet striine tradiliei colindei poli-fonice spaniole -- stnt crealii de o facturi elevatS, deosebit dereuEite. Rupind cu modelui tradilional de refren-cintec-refren, in-staureazd un nou stil alcituit din trei pirli distincte: recitativo,pastorela, allegro. Adesea, el trece la tema propriu-zisd, prin in-termediul unui mic preludiu instrumental, conceput in felul uneiuverturi italieneEti. Pastorel,a lasd melodia instrumentelor dubiatecle voci, in loc de a se prodttce procesul invers. In crealiile salecle ac:st gen, se miEca de la o voce la a1ta, cu o libertate deosebitd.

in a sa Colindd de Crdciun, din 1783, pdrdsegte complet tra-ditia versului pistoresc, punind in chip de strofe unele verseteplinc dc. clevalie din propria sa culegere.

in l{"alenda din 1791, se incepe cu trei strofe la doui voci,clupi care trece la fugi ampld la trei voci, pe o temi cvasi-popu-lirrA cirre incheie in chip juc6uE partitura. in colinda Cdci ontuLsi,rnzutt se c!.esduir;e.stc... finalul, situat in continuarea unei amplePustorela, este un allegro instrumental de mare respirafie, al ciruiritm, in triolete, aminteqte tehnica parinteiui Soler.

57

1' prficla dragostei sale pentru maegtrii qcolii napolitane, saiasnu neagd educa{ia iberica ce se desprind.e, nu ra"eoii, din operelesale cele mai reprezentative. In partea introd.uctivd a' Recuienruluisiiu gdsim aceastd frazd conceputi in stiiul unui cintec popular.

In colinda cd'ci zid.irea unui templu... (12s3) int'nim citer,,,rcadenfe cu un eviilent caracter spaniol cc se Lrse.rmilnir cu anr-rmitcpasaje ciin Son.cfelc iui Scar,latti.Fine!ca. bunul

-gust, prospe{irnetr iacilor 'u-L piriiisc*r.r ,ici-cclatd pe salas. r,imbtrjur s;u istl c..cis gi crirect. i' moci fr:cc-vent folosegte cant-'nur;i fuga, insir cle fiecare ciati,;icut cr:rntrii-punctic r-ru dcpirqcgte bunui gust. in liturgtrii insd otiqn'iegte sirduci un canon pind ia rimita posibilita!il& gc'uir,ri. In afarir cleunele ,,ri:citatir,'c(', nu ,,acompaniazi"

^icioclita pe ci'ttire.ii, or-cl:e'stra :ra sernr'incl cu o chitard rrirl.(,r clr vr.co 25 c.l.: coarc,le. Trtr-tate ciescori cu o notabild inclei:elLdcntir ritmicr, vocili: Ei instru-

mentele gtiu intctdeerun:r uncie merii, ciinrinclu-se uirei munci fcai,tcactirre pentru ambcle par\i. Rec;-iemt.tl s;rru este r-r' exempl: tipiccie tehnicd pusa in slujba expresiei. Fi,:care ciinrre pirti -r,ircle;tctin contrast fala cie cea anterioari gi cea uirrritoare. Astfei. intrcrtn psalm de o factnri armonici foarte subtilir, in care prr,.cor.rin.lirismul, in momentul proscomidiei, pr,rlrr u. fugato r-ir.mt-.tic .rrtrli voci, a cappella, cu un accent aproape sfigiei,or. ln splencliduicanon care incheie Liturghia in fa, gasim acest pasarj c.,mplll cl.l {)rugrrrinla clcoscbitti (i,. e:i. de la p. 5ii).

- salas a fost, pc cirept currirft, u' cr.sic .r rni,rzit,ii cru,irancz:,cla'': nu unul izoiat; 1ui i se clatoresc co.tactele scliic'le cu rnuzic.europeanii a timpului sdu, el a impus reguli clurabite gi a trcius i'rinsulS, pentru prima oarr, caracteristicile unui stii ce va ciiiinuimultd vreme' preluind cu inclrdzneali elemente clin rnuzlca poplr-

58

1aitr. Aqa cLlnl vom vedea mni tirziu, anumite aptitudini muzicalealL' siicolulrri X\IIII iru inrlculat ,,creolismul(( sonor al insulei, infaz:i sa de formare. Irrimele cr:lntraclanstlri franceze introduse inCrrba, scrise pcntru r,iolinii ,,avec clessus cle violet' au cllt naqtereLlncr modalitili tie .scriiturA care dlinuiau inca ia incepr-rtul seco-Iultri XIX. in muzictt c.latlsuLui clcutzrin. N{anuel Saumell, in Cotftro'clonsuril,e s1]e. cornpuse i1 plini epocd romalticit, incearcii o apro-pierc cle stilul 1\Iozart. ir-rtrebuirltarea insistenti qi caracteristicir a

telteloi in intreaga rnuzicd cubanezi i.5i are originea in preocu-pal.ea, din partea primilor compozitori ai secolu-lui XIX, dc a scrieco;'rr:t, clupi un mgclel recunoscut' Crealia lui Salas, auziti mulli1r-ri la rincl l1 Saptilgo, constituia, alStlri de opereie qcolii napo-litape, moclcje de nctagiduit pentru frumusefea lor. Inscripliile ccse vid etalate pe copertr:le partit'-rrilor sale :rrati cA ele au avut,l viallr lunga, inainte cie a fi dislocate de o ,.muzicd leligioasil((car.{r va inloctti marile prccepte contrapunctice 9i armonice ale se-colultii XVIII, prin arii gi duete cu acompaniament. Colinclele saieAttzi{i o zteste, Mielzt;elul n11i7:, Micul muzicant s-ar-r cintat clin troumrilt dupir moartea autorului lor. Litttrghia de Recuiem a fost co-piatir pentrtt o noud execr-rlie, in 184{).

Cuerdas

59

sA[,oNUL gx TEATRUL n A SF,IRSITUL SEC. XVilI

__ Irr anul 1774, insuia Cuba numdra g6.430 de jocuitori aibi Ei75.180 de mulatri, din care 44.633 erau sclavi. Cu opt ani in u"md,un oarecare Gelabert devenise proprietarul primei planta{ii clecafea,,nu departe de Havana. Zahdiul, tutunul, creEterea vit"lo.,lemnul, apicultura, extrac{ia minereului de arami constituiau dcmultl vreme baza economiei cubaneze. Toate aceste surse de veni-turi favorizau o cregtere a capitalurilor qi totodata o unei burgheziicreoie decise si-gi transforme gloria, cipdtatd pri' comerl[l crlpiele, grine qi frunze de tutun, iitr-u' frumos blbzon ce va figuracu cinste in heraldica Indiilor.

un pdmint care rodegte igi ciEtigd respectul cerui ]egat de er.Tre'ptat, creolul incepe. sd aibd o conEliinld mai mare deslre drep-turile saie. In anii aceia, for{a-care-l'lintise legat cle resursele pe-ninsulei slSbi.se foarte mult. ir arceastd conjtincturir, el cunoa$tein colo'ie un stanclard de viald mai ridicat, decit pe multe pro-prietiti din castilia. in lipsd de scuduril, existau concasoare cleminereu. Arborele de rnahon, de acana si de jiqui juca deseori rorr-rlde arbore genealogic. $antierele navare din Ha'an"- p"oar"u"u in-tens, pentru a miri flota

, reger.i. La mrrrli clin aceqti crecr.i s.remarca spiritul morarului din Sans_Souci.

Cucerirea Havanei de c6tre e_nglezi, in, IT62, a avut dreptefect nagterea unei congtiinle de cubinitai". I" "i"au

Gptului cirgcfii militari spani.li nri au asistat ,la o seratir clati cle ccntele Aibr,[-Tall-,' totuqi societatea havanerzir a cliticnt serrer zrcliune.a 16r lipsitirde dibdcie ia apf,rarea oragr-rlui. Erour zilci erra Irepc'intonio, creo,Itrlrizboinic din Guanabacoa. strofele cle z€-ce l./ersllri, pclpulare, liuciar-r:

CAPITOLUL IV

I ndr dzn eala gi bdrbdliamulatrilor gi a negrilornu a f ost mai prejos,nici mai lipsitd, de la;itate d.ecit a atbilor.

Preotul Rafael del Castillo y Sucre, entuziasmat de faptelerregrilor, exclama: ,,$i oare ai uitat, Memorie, de atili mulatri in-suftelili care prin bdrbdlia lor Ei-au netezit dreptul Ia nemurire ?

Fili con-.ringi, ferici{i tovariEi ai aceilor bravi voluntari, c5 religianu va inceta niciodatl de a vd face cunosculi posteritdlii, prinsacrificiiie, prin rugdciuniie gi prin laudele pe care ea Ie va aduce,qi nu va permite nimdnui si fie insensibili Ia vederea unor rinipe care nu trebuie si le uite nici militarii cei mai iluqtri".

O sutl cle cloamne din Havana ,,au semnat un document adre-sat reginei, plingindu-se impotriva autoritdlilor care, din lipsi de

hotirire Ei de abilitate, se ficeau rdspunzAtori de predarea capi-talei Cubei(( (Ramiro Guerra). Pe strdzi puteau fi citite versuripline de ironie creolS, in care se cerea numirea unui guvernator :

Infiel,ept, cre;tin, prudent,cu erperienfd. ;i foarte indrdznef'gi care sd nu fie trdddtor

cd,ci cel care a fostera lipsit de dreptate gi iudecatd',si, pind, la urm.d, tn-a ld.satcotccddcind gi fdrd Peneasernenea cocogului lui Mor6n.

Nemul{umirea era generald. lnsd, odatd cu inceperea ocu-paliei oraEului de cdtre trupele Marii Britanii, multe resentimente,create in fierbin{eala incdierdrii, se estompaserd. Pentru oameniiciin popcr, aceasta a constituit, in fapt, un conflict intre regeleSpaniei Ei regele Angliei. Mulatra din Carraguao nu se simlea delocvlzat6, de aceastd disputS. Ofilerii au fost primili in anumite fa-milii. Doud femei s-au cSsdtorit in ritul protestant, lmbarcindu-secu aceEti invadatori de diferite confesiuni ce proveneau dintr-olard atit cie indepdrtatd cum era Anglia. O tindrd, care fusese ris-cumpdratd cu forla de cdtre tat6l ei, in clipele in care cduta si se

ascundd in calele unui vas britanic, a inspirat acest catren ce puteafi auzit pe strlzi :

Fetele din Huuananu au teamd, de Dumnezeugi pleacd cu engleziiin butoaiele lor de orez.

60

1 Escudo: rnonedl

61

*' -' J

\;,'r,ffiffia*ih. *;;;;'.spre fndii, legr,rstul Jocuitrju Santo Donprocure caleg

. I)r: cinclsrunea de Jojsnri. O cronir

mrumtgg'lm*$ry. -Nlultumitd ini+i.+:.. .

_- *rrLrudr.* Jristiz. qi iniitulair. ,,l,,ii

fifr %"lx:i'"'{l."'r"tji'"{i!, i??l' i*ii ^,0

"" I " . rorre,,Ha van a a v r,

i-:,""F:+}:tiiltf-lilrH+ffi 'fr

:.","kfrtrf ij{illat ca Havana .si

;:ti"lii:kllm:p:*X,'"'*'1il3;:"llit'""f:lf x#in;:l*:i*:i;:t*Xrf ':nTi!",#?#:T;;;lll'mttr jl"ff*, l:,?'^!il ^trei'i.lfi 1"1[llrr .etbrj*g,i,,..,^81^5, arirmd cd r t ici,tl: i" caic a i"J r*lg"riJ'A:Xt f,,")r:i^T.*g,,u, i,i o;io- bri"- tz\6.#?LTI;"J ruf*::i;ll? ilTi ::'lli""li":ir"r

po"-i,i'l:

:i,* '1:; *;; ;lx,ll;,,,t' ik;#frili+4tt', -'* :,";l;

fi:+"[lllrg**yir*l,$"ilx:tf t,'*}fl""":;ili"$tl:1t1'' rerlactat tr Ti,ir, .i"";l*:-l"1"nne.-ce .u impur".re_au cuno."ui rru""n_ii i" H,T::X,:enurjre .;.i##l""Tu in nour

62 dnez, in anii aceil: ,,ni"."*[.i#u]..,1"_hr!:;fr:

srrri ciiverse, mici opci'e, zarzttele:, echililtrigti, umbrl chinczcgti, ma-rioncte, crxrcerte gi aite distre;clii care, itt mod oiriqr-ruit, se pctri-i irsc i.rici('.

in ziria r:inr.l apare prirnr-rl numirr clin ,.Papel perioclico de LaIliibana", in 1790, o companie spanioli clidea spectacole, iu modpi:r'tnanent, la 'IeatruL J?rincipai. in nurnirul ciin 24 octombrie, secitegte un anun! referitor la un spectacol in care artigtii vor inter-pretir Vlpe;sle Cleopatrei de Rojas Zorriila, o farsi datoratd talen-tirlului iravanez Ventura Ferrer, gi un vcdevil in doi, intitulat Ca-Itrlcutttl ;i gagcgdrifn (cle Pablo Esteve). Pentru ziua de duminica 31

ir aceleiaEi lttni, exista un alt anunt, cle data aslta rnuzical, ce pre-zintd un interes deosebit :

...sc r)o reprez(.t1to foi.ntoasa pie.s(t Cristofor Colutr,b, itt codrul cdreiot)or auca Loc dou(t sclfimbdri rle rlecor, concepute cle i.nt.prcsarul rLccstui(:oii.rcu; itt plintu 'pul'te, uor li cintate seguiclille noi, ilLsotite cle flaute, apoir.u ?iLLea fi ascultat xLlL concert rle uioard. cu aconpaniantent; in a doua parte,:,,t' :'.c, <:i.rita o tonadilla pe trei coci, ;i La s[ir;itul ei, un alt concert rlc flaut,cu acotitpaniatnent, cle Don Miqucl Labusier.

Este dle la sine inteles ci nu trebuie sd ne facem mari iluziiclespre calit5lilc. acestor ,,conce]"te((. Nu era vorba de conccrtc, cicic bucili ciisparate, mai muLt sau mai pulin str5lucitoare, pentruiristrurnr:ntul solist, aEa cum se clesprinde dintr-un a1t anun!, din1791:,,in prima partc se va cinta din armoni.osul instrument clinpnirarre, iar in a doua, un cotrcert de piano forte, intitulat li*rigileL)entanilcr, complls de Mr. Failcitico((.

Ac:st Jos6 Fall6tico era un pcrsonaj de oarecare importanlain perioarla de lnceput a vielii muzicaie havaneze. Un fei de omorchestri, atent la orice expeciient apt de a aduce un ciEtig; eraprcz:nt in toate pdrlile, ca iepurele din fabul6. Atunci cind nulrpr--trea in calitatc de concertist ;i compozitor, organiza ,,distrac{iimuzicale, distrac{ii cu dans Ei alte speciacole pldcute6', prin case

particulare. In noiembrie 1791, a organizat o prernierd cu o marezarztreli intituXati Prirnarul din Mairena,

. . .in care. di i,ucas sltez aa cinla coud arii buf Lz, imitind dif erite animale.

In ziua de 6 septembrie 1792, publici in ,,Papel peri6dieo((acest anun! amuzant :

Auiz cdtre public, Pentru simbd.td. 8 curent, Jos€ Fall6tico ua prezentoil.out\. piese m.atenatice pe stra(Ia Cuba, caso ccre foce colf cu stroda SonIgnacirt, in prezenla docmnei contese de Casa Bayona.

1. O pdstorifiit, ptasatd in mijlocul sdlii, intr-un cadru corespunzdtor.ua clnto o arie foarte pld.cutd., impreund cu lntteaga orchestrd

Va urma un solo din armoniosul instrurnent format d.in pahore.. 2. Zis.a pd,storifd, oa cinta din nou o Tirano.2 f_oarte pld.cutd, d.upd, core,cei prezenti uor- puteo sd stea d.e uorbd cu ea, pe rind,.

Spectacolul po luo sfirgit cu un nurndr.-sustinut de uestita MaquinaP€rica, care ne ua demonstro unul rlin trtuifirll;;i;;; E;";;:"'compania cireia neliniqtitul Fall6tico ii acorda concursul seuera' prin caracterul ei, identicd cu acerea care sus{ineau specta-colele teatrale din Madr!, dgld

"ur" p"""r"g"""'upoi inireagaPeninsuti. Era arcdtuild, dupi obiceiul. upo"ii,- dii-;;;;;, amorezi,actori in roturi de^ bdtrini, -bufoni

Ei biirini' "iai";i;;;torii prin_cipali erau: Lucas s6ez qi Juan Acosta; artistere: eotonia, Maria delcarmen gi Maria Dominguez. it-r corrformitate ".t-o 1"Loi{ie caremefge pini Ia originile teatrurui spaniol - gi farsele intr-un actau contribuit la conservarea ei * 1o!i artigtii

""."pr"i"i erau ca-pabili.sd cinte, sE danseze-, in prus, si recite versuri. Astfer ci indecembrie 1791, intreprinderea'se irotdrdqte sd prezinte publiculuiun spectacol mai preten{ios :

Pentru sirnbdtd, IZ curent, se as erecuto n"Loreo $i faimoaso operdzdmira gi Azor sau amorul unui tatd qi datoria """i1ii"",'j"n patru acte,tradusd. in limba castilioni. ti""iii'iiirtine cetebrui"i"io*io"itor Gretry(sic); ea oo fi impoctobitd. cu aiiiiiii ,ilniari-;;A:;;;; ;;";ti;, at treirea,rnai ales, se ua aedea o schirnbare cle d,ecir ce oo conrine o ogtindd magicd,induntrur cdreia se uor aflo tiii-piitoiiJ'ce uor cinta un tri-o-."Acest spec_to.col ua fi imbogdfit, cu un dans

^lig"iii".--La ora $apte Iix.Acest spectacol cu opera lui Gretry s-a bucurat de un succesatit de mare, incit, citeva zile mai tiiziu, .." pr"r"Ju din rrou,,,imbogdlindu-se dansul cu diferite iiguri noi,,.Nu trebuie si.-ne surprinda ci aceastd companie cax,e se mani_festa la Teatrul principarl -Oispunea

dl o o".ir"st"a aeri.,i de bund,capabild sd execute parlitura iur Gretry. pe atunci, pe scene impro_vizate, tonadirla3 se afra in plin avint. slnta "u ;i;";L"c]id noteazacu destuld timiditate,,credulind din ,,aruzii conlinr-rte-'in iceste opereteatrale( gi din ruptere directorilor companiiio" i*poi"irru editorilormuzicali ce aprovizionau teatrete Indiilor

"a ,,"a.pi'Jirea' tonaaiueitrebuia sd fi fost mare dincolo de ta"i;. i;'c;ill"jii,ll**"u torru_dillei de stradi a cdpdtat -o mare

",opiou"., i"""J;f"a"_.e in ace_lagi timp Ei o crealie modesta rocaid'"" .-u reprezentat cLl succes,chiar -de 1a primele apari{ii. Cincl genul tonadi,llesc a inceput s6 de_cadd in Peninsuli, printr-un fetrorietr a"- [irtr"*i"*.-"il*""ir, mereu

-

2 .Cjntec popular spaniol (N. tr.).J Un gen asemAndtor voclevilului. (N. tr.).

64

in America Latinii, uncle soseau cu intirziere toate geirurile 9i stiiii-rile, lipsite cle vigoare in Vechiul, Coltinent (cum el'a impresionismui;i opera romanticS, mazu{'ca satt valsul), intregul Santiago cinta mc-Iorliile Tripili-trapaln, provenite din Tonadilla. In plus, donir sutc c'lt:

tonadille' de stradd s-au cintat Ei rdscintat la Havatra, pini la satura-{ic, din 1?99 pind in 1814, an in care au inceput si fie al,iminatc dinprogramele oferite in capitald, bucurindu-se in schimb de succesin provincie. CeIe mai bune crealii ale genului s-au perindat pescena Principalului : Amantul timid, Anatomia, Llipolita;i Narciso,Loteria, Cctractere nepotriuite, de Blas de Laserna; Frumoasa gir;fiferul, La Payaa ;i uindiorii, Gren'ctd'irul, de Pablo Esteve; Conz-pazitarul, de Mis6n; Protesorul cle muzicd, Recitatiuul, Paracliserul;i udd.uua, de Rosales; Conducdtorul de calea;cd si frumoasa, cleGuerrero; Recamanclafia de La Riba; Englezul ;i gaditanas, dePablo clel Moral; Vicle;uguril'e unei cdsd'totite, cle Galbdn; operaI:urnizot' ta d,omicilizl, de Manuel Garcia. La toate acestea trebuiesi -qe aclauge un nesfirEit repertoriu de ,,renghiuri" (adresate femeiiharnice, stare{ului, orbului etc.), cu privire la ,,fifarnici'( Ei ,,pi-cali!i'6 (aman!i, pictori, itaiieni, preo{i...), 1a ,,situa!ii(, fdrl a scdpaciin rreclere titLurile in care intervin, in afari de paracliseri, fran-cczi, mauri, cerEetori Ei doamne Eirete, cunoscutele personaje de

ligAnci, locuitori din Mrilaga, bdddrani, locuitori ai Galiciei (dan-i;atori de zorongo.), catalani, birbali frumoEi, muEchetari. Aqa cums-a intimplat in Spania, anumite tonadiJ.le, ce pireau a fi uitate,rendEteau pe neaEteptate, avind totdeauna o primire cald6. ln 1815,cu toate cd genul era pe cale de disparilie de pe scenele havaneze,klae;trii de la Roboso, cu inevitabilul Tripili-trapala, continud sd

entuziasmeze publicul, mai inainte ca acegtia si fi asaltat pia{a dinSantiago, in 1822.

Tonadiila de stradd spaniold va exercita - aga cum vom vedeamai incolo - o mare influenld asupra naEterii teatrului de come-die cubanez. La finele anului 1791 se qi anunlau ,,seguidille com-puse de un american talentat". Deseori tonadillele sosite din Spa-nia sufereau anumite modificiri, pentru a fi mai potrivite cu am-bianla. In 1802, s-a inaugurat o ,,tonadiila in treic, sub tiUul: Unlocuitor din Cddiz la Haua,na. Un autor local a scris, in 1807, oscenetb tonadillesci intitu,lati - in deplini concordanll cu celemai pure tradilii ale genului - Pd.cdleala ,soarecelui sau educa'[ia zilei.

a Cintec improvizat 9i cintat de un gaucho. (N. tr.).s Locuitoare din oragul Cddia (N. tr.).

t - c-da 1120 65

Tonadiila lui Laserna, a lui Estevc, et lui Rosales _ cu me_lodiile lor foarte gingagc, cu cr*ctere ror sprintene gi cu corurilclor cle. n-rlci pr:oporlii, cu introcluc:-r:ile lor. lnstrumentale plinc d.expresivi':,:'rte, ca cea din orbii pd.cdtlili

- pretindeau o oarecarcabilitate tehnicir di' nartea muzicintiror orchestrei. Era, clesigur, .rtrtind, iar anumite pas:rje st:rectipe cle :;egluitiirle ;i bo/'ratn'i sce-.rccutau rlr-rpL'r iorn:i,r1elc stiute, asa cllm prccecleazd astdzi rnnzi_canlii de jazz. Estr interesi'int cle' obl;rrvat insa cir ieri, ca $i a.zi,un anumit tip clc nuzicir irnpunea air:lamblulrii c tehnica speci_{ iciAqa cum in rr':ches'ircle c]e jai:z sa.>:ofoni;'tii cinta qi clin clirinet sltrompeiirtii ollr;nuiesc sir lini vi,:r'i atirnate clc pupitrele 1c,r, c.isi cinte si rlir-r elc, tirt a5a oi;oigtli cr:r-r. orcirLs.rrele cle tcnadili,rcintr ciin ilr,-.ri, iar_',:omur.1-i ,ii', cl : 'r ri. ,.irr.:,:r.'- cirirl irsj; 1,r;'r:ti,nr.ipartituiilc gS1oi1.rl. La a.ci::rst* :;r: aila.ril,ii un ..,j:rlri'cei ;i un contre-bas, in afaril clc irrdi.:penslllllr,l,, y!np1.

- Formai.ia instrumcntalii ci:lrc fi];ccuta toner'-ri[a pen'uru ptibliculhavancz se confcirma accstor rcguri. Flautistr-rl Labusier cinta rjeasemenea ,,concetrte'u clir-r clarinet. ca folosirea troinpetelor era cevaobi;nuit la Havanir clirr acele timpnri, ne-o cioverleqtc faptul ciprimul cotttt'ctclan,s editat ia inceputnl secolului XIX, cel al lui ,sanPascual Baildn -(l803), va menliontr dou6 tr.cmpcte pentru execuliaternei ini{iale. in realitate, dupr moclul in caie cri alcituitd, or-chestrei cie la Princrpal ii lipsca pulin pentru a fi o veritabilirorchestrd clasicd... un regularrent al capelei de muzici a cateclra-lei din Havana, reclactat in 18C2, stabilca ci... ,,arrind ln vecleiernarea nepoirivire ce aparc in activitate:., muzicani-ilor angajali siserrreasci se':viciului d-e cult... de a l;e incleletnici gi cu cintatul ii-iteatrc, se inteizice cu desrvirgire cricdrui muzicant al sfintei bise..rici cle a cinta .lccal situ instrumental acolo,6.

Aceasti intcrdicl;ie este dc fap'i confirrflarea cir, in cazuriiecind reprezentaliiie erau rnai importante, orchestra se in.tilrea crrmuzicanli angajali ai cateciralci. Fentru a putea obline qi. tctodata.o{eri cl execufie corectd a unei opere, se dublau pirpitrele la rricriqi vicicncele, aducindu-se, pe deasupra, de la cite-drala, anumitein-strurnente ce lipseau ansambiului: oboaie, fagoturi, viole... In ast-fe1 de situalii se conduceau dupd componenla orchestrci ia lhycin.

Dupi iduclabilul efort frcut de artiEtii spanioli, cu noud ani inurmd, in decernbrie 1800, opera zemira gi Azor a fost reluatd decdtre havanezi. In reprezentare era vorba insd de o interpretare demai bund calitate oferitd de o companie francezd, in drr- rpruNoul orleans, care se bucura de concursul unora dintre cei mairemarcabili cintdrefi: tenorul Faucornpr6 gi Madame villeneuve.

66

La 30 noiernbrie au ciebutat cu un program cle comedie gi oper5,care cuprinrl.ea Disperarea dragostei dc Nloliere Ei Ariarta clc Carn-lrert. Citeva zile mai tirziu, cu multd aclmiralie, se scria, pentruprima oard, in causticul ,,Regafr.on de La Habana((: ,,muzica, exe-ctilia ;i maniera dc interpretare (se referea la partitura lui Gretry)rrlr prochls o rnare satisfac{ie in rindul spectatoriicr, cu toate ci nuinlelcgeau lim]:a. Citi inteligen{d qi cita mliestrie in cint ! Cerlezinvolturi in miscarea pe scen6 Ei in felul cie a se infdliEa pu-lrlictrltti !((. fi-r ia.i-iu"ar:ic i801 s-a mai reprezentat cie trei ori Zemira;;i A;.:'r, in total, la ldarrana, cinci spcctacole cu acei'istir opcrJ..

,\rtisrtii acelci comi-ranii au contiiruat citva timp cu un Ei mair-, ir.fil iLiCCCsr, {,ieriud publicului o noul noliunc cu prir,'ire la cecace pcute it-rgcrrina un bun teatrr.r liric. In reprezenta{ii succesive ar.r

fost prez:,i1":ate: LcL set'ua padt'ona de Pergolesi; Dogat'ul de Audinot;Anittt ,ti Lttbin" c',e Laborde; Dezertorul de Nlonsigny; TabLou.l ror-i>itot', Scn':.izcrit scLtt drnrycsteo puternd.,;si Cei dtti a'"-nri c1e G;:elry;Ma",'t:lzizt+l de, Tul"ipcnt'.r cle Paisiello. in beneficiul lui M. Faucomptcs-a clirt, in intregimea ci, o ,,a doua reprezentalie(( cu Frurnr:asaA;'se:za c1e lvionsigny. l)acd {inem seama cd aproape toate acesteopcre au fost pi:ezcntatr- in premierd la Paris, cu vreo treizeci deani in urm5, in medie, vom constata - lucru rdmas stabilit * cIin Crrir.rr, lccst clasic ristimp dc intir:zicre in cltnoa.gteler. pro-ductjei muzicaie cu?cpene se va menline pind Ia inccputul seco-lului llX. Pr.:luciiul 1a Foi"sifol s-a cintat pent:u prima oarir lallrr,anir, in 1.902, pentru ca Prelude d L'apt'esnfidi ci'ult, faune sa ficauzit in 192.1. iar Pasdrea de fac, in 1927. Este foarte important sirfie conscmnate toatc acestea -- antcrior ciiscului qi raclioului --p:i-itru a sc putea clc:nonstra influenta impresionismului muzical inCuba, mai ales intre 1920 Ei 1925, precum gi faptui cA unele ma-nierc orchestrale, ca in cazul lucrdrii Conscrcrarea primd.uet'li, cieexempiu. r'a fi ldsat urme in anumite minli, atunci cind Stravinskiscriscse deja Sono.fo sa pentru pian, qi era pe cale sii compund Sdnr-fonia Psaltnilar.

Cind s-a constitnit, la jumitatea anuiui 1802, o companie de,,artigti havanezi", intregitd cu Victoria qi Loreta Fieury qi cuactorii Francisqui gi Labottery, la care s-au addugat Ei amatori,atrnosfer:a s-a schimbat complet. ,,Ndscocirile Ei diversiunile(( iuiJose Fall6ticc erau uitate, iar fa!5 de compania francezd, publiculmanifesta acum o oarecare desconsiderare, gustul lui se rafinase.AEa se explica marele efort fdcut de noua companie, in dorinla dea rivaliza cu redutabilii strdini, dispunind de o traducere in spa-niolS a hti Radamisto ,si Zenobia, semnati de Crebillon, in aqtepta-

67

rea unei confrunteri cu TenT,istocle in persia, care era, probabil, alui Philidor. lntreprinderea ob{inind doar un succes mediircru, cautdsd se salveze din situalia bdneascd precard, prin angajarea de noiactori: artistele Polanco, Josefa Titi, Leonaiaa san-ctrez gi cintd-relii Latorre Ei cabello. Greutdli rnari se pare ci au ar,rrt deinfmntat in acele zile actorii ambulanli, judecind dupi un anun!,publicat in 1804: ,,Din cauza ci nu au iosit arti,Eti din spania,desigur, din cauza rdzboiului, pentru moment, nu pot fi susjinutespectacole intregi".

. il aceasti perioadd, publicul se derecta cu varietd{ile, in carei se ofereau, pe lingd scenete gi tonadiile, audilii cu fragmente di'crealii muzicale. In ziua de joi 12 februarie igOt, ziaiul ,,papelPeri6dico( publici primul program de concert - de adevdrat con-cert - ce poate fi citit in vechea presi cubanezd. pentru valoarealui istoricS, transcriern numitul piogram, datorat iniliativei uneitrupe artistice strdine, aflate in trecere.

MARE CONCERT VOCAL Sr TNSTRUMENTAL

Don .Iorge Eduard<t saliment are onoo.rea sd. anttnle l:tubtlcur cd. sim-bd.tiL 14 crt. oa tla u,n concert cu o mare orcltestrit care ua interpreta ut.rnd-toarele bucdfi:

Actul intii

O uuerturi, de Pleyer (sic) cu intreaga orchestrd,un concert cu solo de flawt de Hoffmeister, pe care il ua erecuto cll

SalinentO arie pe care o ao cinto doamno CassaignardUn concert cu solo de trom.petd

Actul al doilea

Un solo de flout susrim"Lt de dl SalimentO arie, de doamna CassaignardUn concert de flautUn duet sustinut de dl 9i dno CassaignardLIn [inol de HagrLnIn strada Inquisidor, penultimo sald, casa cu numdrul 701 a lui Don

Siuestre Bozalengo, profesor de dans; in aceea;i cosd se aind, biletele cuun peso.

Acum, in imposibilitatea de a da spectacole intregi, se cintaufragmente din Zemira ;i Azor (aceasti operi era, in mod hotirit,pe placul havanezilor); ,,imita!ii( din Dezertorul de Monsigny; oscend din Frumoasa mordrifid, de Paisiello; un duet din Antigono

68

de Paisiello Ei arii de Gretry, de Cimarosa, de Pleyel. ,,Concertele((cunoqteau qi ele un plus de calitate: in 1804, se reprezenta uverturadin R&ouL de Crdqui de Dalayrac (premiera avind loc la Paris, cucincisprezece ani in urmd !), un ,,Concert al dl Stamitz.L (!), ,,acom-paniat la piano-forte de o distinsd strdini recent sositd"; in 1805,,)un concert de violind de dl Vioti.(. Cu toate acestea, ataviculprost-gust ai artigtiior spanioli se manifesta mai intotdeauna, cindintr-un loc, cind in altr-r'l. In aprilie 1805:

Astd.zi se ua reprezenta faim,oasa operd" intitulatd. La serva padrona,ce uo Ji cintatd, de Dontni;oara Rodtiguez si de. Domnii Comoglio $i Garcia,;i se oa incheia cu un teriet hftitulot Puiul, Cocosul $i pisica, in care seuor imita piuitul, cintatul $i naieulatul acestor anirnole.

Sensibilitatea havanezului cunoscuse in ultimii ani ai seco-lului XVIII un tot rnai accentuat rafinament. De buni seamd cd nuputea fi incd vorba de o adeviratS cultur6; insd muzica, sub diverseaspecte fdcea parte din existenla lui. In 1792, Maria Luisa O'Farriloblinea aplauze putennice in saloanele aristocratice, cu int6rpretd-rile sale la clavecin. Anunt-urile din ,,Papel Peri6dico" ne redauatmosfera de atunci, prin intermediui documentului lipsit de oco-liquri, care uneori dezvdluie in mod josnic deprinderile unei bur-ghezii care igi cultiva spiritul sdu pe spinarea Ei sudoarea a maimult de Eaizeci Ei pa'tru de mii de sclavi:

Vinzd,ri: Un clouecin sau piono-forte englez, foorte frumos, cu 400pesete (februorie, 7791);

Se oinde un clauecin pus Io punct; euentual se poate schintba controjuncani (mai, 1792);

Note nruzicale, respectio: Tirane, Bolerouri, Seguidille, Arii, impreundcu alt gen de muzicd - bisericeascd. si citeuo concerte (iulie, 1792);

Un piano-forte cu sunet excelent, fabticat la Londra (septenabrie, 7792);

O uiolind, de calitate superioard co fabricolie $i sunet, cu un pre, m,o-rlest. Administratorul casei domnului Marquds de Justiz ua da informatii(februarie, 7794);

Una orgd. pentnt o orchestrd mare $i cu patru cilindri pe care se ofld,im,prhnate uuerturile celor mai, remarcabile opere ale foimosilor Gretry giPaisiello, lo prelul de 300 pesete. La ceasornicd.rio domnului Gobriel Bernol,ce se afld in fala inchisorii (ntartie, 1794);

Doud, frumoase flaute trauersiere, cu prefuri ntodeste (nai, 1794);Doud clotsecine, unul negru (!) $i o eomodd cu polild. pentru cdrgl.

Locotenentul de gardd MoAor D, Romon Bretos rso do informalii (iunie, 7974);O spinetd in bund, stare, lo prelul de 50 de pesos. Un minz, inchis la

culoare, cu 100 pesos. Utt copil negru creol in uirstd de 7 ani $i nefiindciupit tle o^drsat, cu 200 pesos. In strado Episcopului nr. 38 se uot da inJor-mafii (august, 1794);

69

Un cl.auecin pian, cu sunet foarte frumos, clin lentn deosebit, corrstruitIa Seuilla d.e ntaestrul M6.rmol (f ebruarie, 1795)6;

X'Iuzicd feluritd. pentru clauecin, sasitd din Spania, compusd. de cei ntaibuni outori tlin Nord (?), Ia preiuri m.odeste. Don Cayetano pagueras uc tloinlormulii (iulie, 1795);

Strune de uioar(l,, clritard" si lnrpd., fabricate la Roma; de cele moibzuze calitdti ( noientbrie, 17 95 ) ;

O psaltire noud,... (noiembrie, 1795);LIn lot de uioline... (mai, 1799);Ileguli rle a cinta la cldtard (martie, 7804);Un clauecin cu trei contenzi, cu sunet excelent, eDaluat Ia S0 rte

pe,sos, se uo xinde cu, 30 de pesos (mai, 1804).

Un tablou mai illstructiv ca acesta nu se putea. In ultimii arniai secolului XVIII, instrurnentele cu claviaturl, violinele, flautele,c,hitarele, apreciate in saloane, formau obiectele unui intreg comert.clavecinul este in mod rrizibil inlocuit cu piano-forte, vinzindu-secle fi-ecare dati la prefuri mai mici. C:ryetano pagueras, dirijor aicatedralei, oferi spre rrinzare muzici gravd. se gdseau tirane,-bore-rcturi qi se9;ttidil,Le pentru spinete mai simplc; sonate, ,,concerte(( giarii, pentrr,r amatori mai pretenfiogi. Muzica cucere$te tot mai multepo-zilii- in clasele - privilegiate. Insd acest rafinament, care mergemind in mind cu bogalia, nu scute$te societatea aceasta, care varielacrimi irnpreund cu eroinele, de ia o cruzime consfintitd de r-nora-vuri.

- o n-egresd este vindutd impreuni cu un lot de instrumente qi

mobile. un copil negru, de gapte ani, nefiind ciupit de v6rsat, esteo rnarfa care valoreazd cit doi minji gi patru spinete in bund stare.

6 Don Juan Manuel Mdrrnol,sc instald lnai tilziu in Mcxic.

70

CAPiTOLUL V

O t)Oi.\{SPIRATIhI lN CATEDF.TtLA DIFI HAVA'NA

Ilamii-rincl liber locul clc maestru de capeld, prin moartea luiIisteban Salas, acljunctul gi cliscipolul sdu, Francisco Jos6 Hierre-z.lrelo, care ser.ttise timp clc treizeci de ani catedrala din Santiago,sc crezu i1 mocl legitim indreptilit si aspire Ia ocuparea lui. CorpuLr:ic canot-rici conrrocA un concLlrs, Hierrezueio aflindu-Se doar in fatarri'ini :;ingr.u concurent: preotul ,Juan Paris' un muzician cu cunol-1ini,e soiirie gi d.e inalti probitate profesionald. Hierrezuelo insl cra:igur cle sllcces. Incielungata sa colaborare cu Salas, intimitatea lr,ri('ti canonicii gi cr-r rnuzicanlii capelei. toate acestea concurau il'l1'lr'u'oaiea si-r. constituincl totodata gi o armA impotriva unui collcll-relt venit clin afarir.

cu toate acestea, in ziua examertr.rlui, arvu o srtr:ltrizir cn to1u,l

rrcagieptatS. Corpul canonicilor nu-l itrcunogtiinlase cd in cor se

afla un foarte doct sacerclot german, cu numele Juan Nepomucelto(-;ttt:tr.. VIzinclu-i llierrezuelo a suferit un adevdrat qoc. Cuprius dciir;nic,.,i fiiri si-:ii mai controleze cuvi,ntele, refuzi sd sus{ind cxa-rrrLrnul anuntat cle corpul ecleziastic, acuzindu-l pe episcop ci ac-'.irlneazir cr-r llcrficlie. A mai afirmat cd preiatul incuraja, ,,cu patimi'rflit-i;a(, canriidatura maesl'rului striin, gi cd prezenla neagteptat[ aa.-'r:slr,tia in cur se ciatora unui ccmplot urzit crr scopul cle a depo-ssdii cle drepturi pe ieglitimii sricccsori ai lr-ri Salas. ln fala unciiriiluciir-ri atit de iegite din comun, trillunaiul celor Patru r\rte serlr:sfiintii, totcdatd suspenclinclu-se qi concllrstll, pind la o noue de-r izie a corpului c.l.e crrnonici... Flierrezuelo ins6, orbit de minie, pusen-iina pe conclei. $i cr-t ir,ccrot-tte cle apr.igi in'r'tli':itirrr:t-e cor-ifir:md pri:-i:,t'ris toate invinr-tirile explimati' verltal, ciincl lt,'c lrrici adeviirate dis-l)rite: era rrictjma ttnci ma:lina{iirr-ri oclioasc; sc'trectts;e sub tr,ccre, ci.t

', icr,lenic, prezernla neamlitlrti; Goetz nti poseda ,,act cle ltaturaliztlrc 9i;rici titlu care s:r constituie un clrept pentru a obline avantaje 9init-'r funclii ecjeziasticett; eI - I{ierrezttelo - era spaniol, cu drep-ir.iri eclezlasiici. rezervate prin originea sa, Ei ,,era clator sd veghezeiu c.inoarca ei, ,*i nu fie clespuitrt cie avantajele de creclittcios vasal

constructor de clavecine 9i dc piar-ro-fortr.

7l

al ru'gelui, printr*o numire iregard(; Legile Indiilor _- sustinea -se opuneau la exercitarea misiunilor riligioase de cdtre #.""aotistrdirri; a;adar, amer.rjnla cu dispute, scandaluri, "ar.r.ati"i.LEste adevdrat -$i totodata demn de su6riniat ca concluziirescrise de Hierrezuelo nu au fdcut decit sd scoatd in eviclen{d atitu-dinea blajina Ei linigtitd a rui Goetz, ,.pind acum, observinciu-se lrrstrdin Lln comportament gi o conduiie frumoaa", ',, .,,r"r.uratie si unrespcct mai mare decit la spaniol", dar faptul cd se subliniase *iitcle mult ilegalitatea relativd a acimiterii sale la rugaciuni, il frc,upe episcop, temdtor ca acest caz sd nrl capete o prea mare amploar.,,si convingd pe neam! sd renunle de bunavoil tu nrpi.rfiile sai..,.lnsi pe Hierrezuelo avea sd-I coste mult avertura sa. i,r ciildo,scrisorii saie prin care se autornustra, umilinclu-se peste mrsurri.qi acuzindu-se de rdtdciri criminare, in ciuda lacrimiior, supliciilorsi rugdciunilor sale fierbinli, oblinuse de la corpul cle canonir:i -,jignit prin acuzaliile adu^sq episcopurui sdu * doar o atribu{ie mo-

cesta -i' capeli, fiincl astfel deterrninat sd renurle pe"tru totdeur.rirala ambi{ia sa de a ob{ine titlul de clirijor cle cor.- Riminind singurul concurent, Juan paris trecu un examcn pLlrformal, fiind desem-nat.in postul pe care inaintaEul sdu ir

""p.,,-zentase cu atita strdlucire. ,,printre alte piese, a cornpus un motetdedicat sf' Treimi, pe care-l cintd e1 insugi 'de

doui ori, cu i_riis$i vi.ri... De asemenea, a -cintat qi un imn, ra prima vedere, carenu erlr altul decit remar,cabila gi faimoasa compozilie stabat MaterI)olorosa, una din crealiile cele mai inclrigite ale preclecesorului siir,rclefnrrct, Don Estebtrn Saias.((

Cu toate cI Juan Nepomuceno Goetz rdmase doar ciliva arrii. cuba, conflicteie pe care re-a suscitat, prin Eecrera ia in insuiil,aruncd o a'umitd lumini asupra condiliei muzicantului cubanez dtpL. acea vreme.Disputa Goetz-Gavira-pagueras-Re'sori ne oferi patr' figlrriclc muzicieni; patru figuri tipice de dirijori qi executanii, existe*tc,pe atunci in America. ;i cdrora ie clatordm, pe drept cuvint, for_illilrea cultr_rrii noastre muzicale.

- - In ciuda faptului cd i' catedrala din santiago solem'itirtii-,ciprtase.d strr,iucrlrea clorita cle atita amar de ,r""me, in cirirlafaptului cd atinsese_ _ in sfirgit _- prosperitatea p" "u"" o vis'sepentru ea andaluzul Juan de wite, in piimete zile ale colonizirii,Ilavana sti^ria sd fie, in -afari cle capitala zahirr-rrr.i, capitala ri,-iigiei. In 1764, in dorinla de a gisi n

""t.oii*"" i" """"ifi-pr'blemir.ilustrul episcop Ei ist.ric Morell y santa cruz soiicita coirstituircaunei regiurri ecleziastice, crei.cl.-.se arstfel epinc,opateie Jin }{u"",,n.1,

Ei Puerto Principe, insd propunerea iui a fost nesocotitd. ln ITBT,in" sfirEit, lua fiinld episcopatul de Havana. $ase ani mai tirziu, laB decembrie 1793, un Zapis regal dd satisfacfie tuturor, stabilinddespdrtirea diocezei din Santiago de Cuba de cea din Havana.

Mai inainte de a deveni catedrald, parohia cea mare din Ha-vana avea o capeld muzicali - dupi cum reiese din raportulredactat de episcopul Don Juan de santa Maria. Insd, in conformi-tate cu cele ce se relateaz5 in procesul-verbal din 1815, respectivacapeld ',nu era nici bine organizatd qi nici recunoscutd(. Se afla',sub stipinirea ei atotputernica gi depindea de ea conrucrarea cualte parohii Ei mdndstiri cu ocazia rnarilor sdrbdtori,, (parohia ceamare rrspldtea aceastd conlucrare cu o micd sumd). fncepind culuna mai 1779, funcfia de dirijor de cor la aceastd capeld cu acti-vitatea atit de neregulatd gi-a asumat-o preotul Francesco MariaLazo de la Vega, ce fdcea parte din orclinul sf. Francisc. Flavana,doritoare, in ambiliile sale, de a avea o catedrald, dispuse, in 1296,construirea unei capele cle muzicd, capabila sd egaleze, prin fastulci, sar-lctuareie cele mai rc'numite clin Lumca Noui.

Intrebat de cdtre corpul cle canonici cu privire la mdsurilece trebuie iuate in legdtur5 cu capela cle muziCd, Francisco MariaLazo de la Vega aratd c5, ,,capela provizorie se compunea, pind inacel mornent, dintr-un clirijor de r:or, cioi soprani, doi contritli, doitenori, doi fagotiqti Ei o vioari... o formafie, care prin componentaei. nu putea sd redea intreaga armonie senind pe care o pretindeamiirelia cuitului, gi cu atit mai mult, a unei catedrale din Havana*.

Dupa definitivarea demersuriior necesare, in februarie ITST,sc. constitui capela in intreaga ei splencloare, cooptind pentru cornatni copii, doi contrarlli, trei teirori, apoi doi oltoiqti, doi fagotigti,un cintdre! cle^tonaclille, clouri trompete, patru vioiine. cloi l:aEi Eiun contrabas. In 1799, tr:ate posturile erau ocupate, cu excepliacelui cle al treilea terior.

Pre'tul Lazo de la vega igi desfigurase atribuliile sale cuonestitate gi clevoliune, ins;i fdrd sI dea dovezi de o prea mareirotarire. Autor de colinde, el avea grijd sa publice toate textele ceurmarl sd fie cintate la slujbele solemne, asa cum obiEnuia sd facr,in santieigo, Esteban sa1as. In ultimii ani ai secorurui, sdndtatea luiincepuse sd se gubrezeascd. Impovrrat cle bitrinele, se vdzu nevoit-cir abancioneze capela. Moare in anul urmdtor, in ziua de 6 iulie.Tidminincl vacant postul, la concurs s-au prezentat cubanezul Jos6Friurcisco Rensoli, in virstd de doudzeci Ei opt de ani, originar clinTrinicincl, care ocupa pupitrui la vioara ir-rtii, cintiretul Luis Lazo,

73

clirijorui Cai'etanc Solis gi c;ttitiiltrul Citl-eilrrii; 1'agttcras, :t:'.it';r ci''

t-nr..tr, ict, rclig ic ar,l:r I i ijr ir[-( l( J il1la]'L iil t::l p;1" il' i'triind-in pllnI mittluititte, Paguertrs sc prezent_a c:i

.L111 SeriOS

can'.liCirj". La piii:'pri:zcC€ ill'rl luse:lc irgailist la Bnrcelt>ua' Triincl inCuba clin u ii,ru,, jurnltate a sec.luLi.ti XVIII, se cisi:ttorilre cll {)

creotir, Ei con:;ic.lcrii ir:su1:r,,ca p:itria:la prin clsdtorie'(. Invitatcclati si se i1'Iute la Pneillg cie los Angeles. llosltalliiil tlrlpicultti t-rlt

1-1 liisat s,r intreprincla caliltcir:in. Prezentit-rcltt-:l: la cotlcurs, cl s:rninclrea cu til"lul cle ,,filaestrll in piltrr,r cliscipiilie: cint gre.qori:rrl.

orgi, cclltltlpttnct 9'L ccrirptl;zi!ie''.cl-ii:rr in momentul ii} czrre r;r.: prc5iiiteau exerciliilc pentfu

lOt-.lctliS, Un faCtOr tlepreVii:;:r-tt ir-tlllttlii lnlcul r'inir;er:; lllu':ictrl lla-\.alicu: tltl O:lie Cilrc 'irtiln NeptlmU:'ello Goet;:, irltr-rl S('i:i '(

r'tl''r tf i-rrrlsir clin S;rntiag-ct, ile zilll cle 2il iulir: 1f30li, ii;i clicrca:';.'lI\:iciilu:jal{-lc..ri'.t:lritlr:i, afiind cit I-itztl clc ltr \"egtt sc pililiiiollitse. 1)ispi:rilril'1 cilil-riici:rqi1,:rr itu miri cultoilStL^ margilli . lniil llle's clit'L nrl:;nci.ttt-tl irr r'ltt"'':

cll'ilul rlc catronici il i.nvita:i,'l sirt rll nirttc in capiiaj;1, ,'penLru a-sL

rlorjeiil treriieiet(... Cine cra arce:;t Jrian Nepomllcent) Goet:: '/ Ul11tutici:rtr cg.1plCt, clt aspcct cic personilj cie r:c;m:rn. O coreS.l:l)llCleritimi'Lnusr.:risii, rhrni.r::it de 1a c1, llermite clescoperir:a existeu!ei sirlc,

c.le 1a inceputttriie ei. Gerl:rilll plil-I lltiqtere' el devine locuittlr ai

cliocezei ctin Constanza, ii1 urm:r hiro'ionisirii sale. Devenit profesoluniversitar cle filosofie 9i moral6 lar Universitatea |nperiarlA qi 1te-galir ciir"r Viena, p,leac[ in Lrlmea Notlil, impins de cigrin!;r cll :i cti-

74

l;rt<iri. Este nilni.t cirpeian c1c muzic5 nl cateclralei clin Santo I)o-,r-ri,.rgu;-trece, apui, ca ilr-'ot gi rector' in oraqul San- Fernando cie

'n,,,""r""t'i-sti, ciuiir "u." ,.u"., s:i avanseze' cu aceleaEi insircindri' in

t,,,,r.-C-bogata parohie clin Mole Saint l{icolas. Asistl ia rlzvritirea:;,.'i11vil61 Ei io i,".,pur.'a enoriei sale cie cirtre englezi' Cind Toussaiirt

Lr,uverttire oblir-rc evaclrare:I britaniciior:, Juan Nepomuccno bate

loba qi parcurgc sirirzile oragnlui ctl prapllre'-insS.bucuria cauzatd

,i,, pli"jr"t.r'-.ti"i1,,, 2s1rs;1 s5. fic cie scurti clurata. l,a umbra bi-, , :iiitl*i, lmpoci.i;it c'-l pel-'e' ai c'onclucitorului negru' rdzboiul iziluc-lrcltc C-[in nou, ,si tcbel,e ctrltr-rltri uCCJLu S:urla excesiv de prelur-rg in

,,ii,-rli. Situl cir:'rc-"c,tii1ie' iipsit clc,c1anii, atins cle paludism' muzi-

,,i;inul se refugiii,{it iu di,ltiiiig., c1e Cuba, uncle cllnosci.d mai mllltelinl:i, clevine ,.nlr:olLll strairiiior' - aciicA al emigranliior fral-rcczi'

rrt;r.i ales. Accar-;ta a iost clipa cinr.l, cleclarincltt-se competent ,'pe11-

I l:i- prcciarea mu:ricii. ;i a cintului g;reg,-orian(( a pretins functin clc

tilriioralcapeleic:rt'clra]ei,Curezt}itattrlpeCLlrt]-IcunoaEtem.cSpe'rtincl exp.rricllta1 c1up6 aventura str cu Hierreiluelo, Grlctz

rri*nge' 1o Hu,ru.ru. la iri.epuiul lui noiembrie' 1803, posedind pc

l''rr:1i"cr-r.oqtin{ele saie Ei o forln morali deosebitd: soliciti natula-

i'.-p"",tr"""t de v;riili; lui rn^iestrie il 'urneEte'

in. nrod provizoriu'

i', ?un"1ia c.1orltii, i' lrpcranta ci o -va pntea exercita in mod legai'j,lute de'prisos sa.pnr.."m ci Rensoli rsi Pagueras' inl're.carc se dis-

ir,.,iu po.i"r, au ficirt cle inclatd un froni comun de rezisten!6 pasivi,

r,l. cir:ci intrigi a.r-r fost favorizate c1e altfel qi c1e caracterul aspru

rii noului venit. Afarit cle aceasta, birtrinelea sau qub-reda silnitate

;r iui Lazo cle la Vc:ga a favorizat in capela c'[e- muzicd atitudini c1"-'

i'rclolenli .si inriiscLi'iir-rir, itr care aluilecl atit de uqor creolttl' cinci

1.',.'r'ri,.. itttcri:sul penl-ru i::runcI, sau cinci aceasta clevinc rutind' $irii ,r,rt lttcrtL .,'a {i ]olosit cic ir'-zis;tenli in mocl oportun'

flirrcl GLrctz apare it'r fafa corului cateclralei' este plimit-cu.,tni;ct;,,: sarcicnic:. Nu;lumai cd e1 inlirturd pe un pcstulant cuba-

rrlz. s1i pe L1n altui catalall, considerat cle fapt tot cubanez' clar el

i)rttindc. :n:ri pr:.:stis.-ii.. o.i.", s6 se lucreze serios, cintf,ri.d valolt-

l,,a irrtis'lica or tl."eriiia'in par"te' Fari cea mai rnicf, relincrc' clc

i r rcla,iir r:e a .,,i2:ir^t, :, ir.,t....it.i, . .r,-zit tot ccc.:r cte-l interc:;:1, intt:r'-r:r,.riiLr) Lrll priril-rlip*f ,,u.p.tia,i cle c.nonici, conlinincl irprccie ri, 'r'l.rirrc ,,r.ipr,, inartt'iitlt-llt-ti ttlnau pus la dispoziliel lui :

(:{t!j::ttJn., l't:'1tt:;rt:: -- cl', i)iasri'. A1'-lro:pc ttrb. (lintinti,,'ir. bist'i'icri. IliLtt coitrpczi{or 'si

;tj !)1.)iiilc .sr:it' iliciriri'

dril', ( '',11.r.':. i',r' J 'ntlc t tt lil;.il i "rl''

iocir-i Ilr;r,'u izbucllc.\lLr irr lis; si ciittii.ltt!)iiirte bun osisLent, insd tttt sLie sd-si cintc

{l:r+"rrlllia r.irn. .! I:' tll.r

Don Luis Lazo: al treileo contrttllo. Nu a stiut n,iciodotir m,uzitti sinici nu Da $ti. A pdtruns in capeld, prin fraudd, gi'cind. urea sd cinte, cin/ope de rost, Este complet incapobil; acela$i. lucru gi despre locul pe care ilocupd.: este de prisos.

Don Juon AlcaEado: ol treileo tenor. Voce toarte rea. Aproape cd. nue prezent niciodatd, $i atunci cind este prezent nu face altceua decit sdzsorbeascd qi sd deranjeze pe ceilalti. Face dezordine in cor $i are disprelf otd de capeld. Un orn con'Lplet inutil. Locul acesta, aI treilea, rdmine supri-mat, ca fiind complet de prisos.

Se referd Ei la sdrdcia muzicanlilor, cerind ,,sd fie pldti{i inprima zi ,a fiecdrei luni... cici aceasta nu este numai in avantajullor, al muzicantilor seraci, ci Ei in onoarea acestei catedrale careii ocroteqte". Gata intotdoauna si ia apdrarea muzicantului de va-loare, Goetz cere sd. fie sprijinit in preJerinfa pe care el o acorddelementelot' apte, ,,puni,nd in posturi persoanele cele rnai capobiletn a-gi duce la tndeplinire sa,rcina'(.IVIai cere: ,,dacd unii dintre ceicare sint schimbali din posturi mai mari, ce le delin cu forme inreguld, in posturi mai mici Ei sint cople$iti de aceastd miEcare, sdfie chemafi la un nou examen, atit teoretic, cit qi practic.

Dintr-o ra{iune demnd de un bun muzician, care prefer6 cali-tatea, reduce numerul de posturi, in J.oc si-l augmenteze. ConformPlanului sd.u, ce aoci gi ce insh'unxente trebuie sd. cornpund, corul demuzicd uL cutedralei, se stabileEte urmetorul ansamblu aprobat decorpul de canonici pe ziua 'de 17 aprilie 1806: dirijor de capel6,patru soprani, doi coritralli, doi tenori, bas; doua clarine e, douifagoturi, doui trornpete; patru violine, bas qi contrabas.

ln wemea aceea exista in catedralS un personaj original, careavea sA joace un rol considerabil in activitdlile muzicale cubanezecle la inceputul secolului XIX: Joaquin Gavira y Rond6n. B6rbatcu caracter violent, foarte dezordonat in viala sa intimi, bun exe-cutant, insd crt un temperament de boem,.Gavira - aEa cum recu-noagte Goetz un bun muzician. De mic copil cintase in cate-drald, ca sopran, mai bine de Ease ani. El afirma in orice impre-jurare, cu orgoliu, ,,cd reuEise sd fie compozitor inci de foartetindr(, Ei igi infrumuse{a semnltura cu o parafi foarte studiatd, incare era desenatd o pentagrami cu cheia lui sol. Infanterist al com-paniei a qaptea din Corpul de Mililie, dorea sI renunle la uniformdpentru a minui arcuqul.

Ndscut in 1780, aspira se ocupe, in 1802, locul la vioara intii,invocind, pentru a inmuia inima bunilor canonici, situafia sa de Jiude v5"duvii, precum gi serviciile acluse catedralei, in trecut, de mem-brii familiei sale.

76

Ca atili muzicieni ai epocii, Gavira era extrem de s6rac. Inel se afirmi ins5, cu o forli deosebitd, sentimentul de cubanitatecare, ca un simbol aI timpului, se manifesta in toate clasele sociale,incd din primele zile ale cuceririi Havanei de cdtre englezi. creolulrlu numai cd-Ei reclama drepturile sale de egalitate cu spaniolul, ciafirma, in anumite sectoare de activitate, apartenenla ri Insuri ginu la PeninsulS, ceea ce constituia un privilegiu in plus. Referin-du-se la un rival care trebuia sd concureze lleturi de er la unexamen, afirma: ,,nu trebuie sd se dea preferinld unui striin, indetrimentul unui bdEtinag((.

un om cu asemenea idei era foarte potrivit pentru a se aldturaconjuraliei pe care Rensoli qi Pagueras, impreuni cu alli muzicanli,o organizase, pentru a face viala imposibili iui Goetz. Retras dincorpul de Mililie, mullumitd unei presiuni ficute de corpul de ea-nonici asupra autoritd{ilor militare - ,,cdci altfel nu putea sd asistela repetiliile din capeli(( - Gavira a devenit sufletul conspirafieicreolilor impotriva ex-profesorului universitar din viena. cu toateca postul de contralras pe care iI ocupa era de o categorie muzicalisuperioard, nevoia de a cigtiga ciliva,pesos in plus fdc.rse s6 optezepentru vioara a patra. Goetz, incepind cu destituirile saLe, il trecela al doilea pupitru. Rdzboiul insd era de acum creclarat. Execu-tanlii, obiEnuili cu nemdrginita indulgenli a lui Lazo de la Vega,nu-l puteau suferli pe acest dirijor exigent, uzurpator de funcfii,care iEi nota toate lipsurile, lipa la repetifii, qi nu se temea s6scoatS in eviden!5 lipsurile tehnice ale celor siabi. Gavira insi nuera un element uEor de manevrat. Cind se minia, iqi pierdea con-trolul ajungind la gesturi de o vioienli teribili. ln 1804, fusesearestat deoarece lovise pe un a1t rnuzicant cu un fier, in bisericacdlugirilelor carmelite a Sf. Teresa. Altddatd, in Coliseu, declan-$ase un scandal enorm, insultind un muzicant negru din orchestrd,a cdrui execulie o considera falsi. Toate acestea contribuiau lafaima lui de om irascibil qi periculos, ceea ce constituia un atir in .acfiunea de sabotaj indreptati impotriva lui Goetz. In 180b, izbuc-neEte primul incident grav in capeld. Terminindu-se executareaprimei cintiri din slujba oficiatd pentru Joia Sfint5, Goetz il do-jeneqte cu asprime pe contrabasistul mexican Sebastiiin Solis, de-oarece sosise cu intirziere. Solis iEi ceru scuze. Goetz, rniniat pestemdsuri, ii adreseazd in contimrare cuvinte violente. Solis, la rind,ulsdu, lipi la el, acuzindu-l pe Goetz ci-l umilegte in fala colegilor.,,Nici mdcar negrii nu sint trata{i in felui acesta !( - {ipi Solis.

77

..Pc:riir-i minc, clurnneata r:qti mai rdu clecit un n..gnl !(( _. ii ris*piuicir: G,rctz. ,,,c,ii cla;,r:i m:li contit-rui, tr.. voi cla aj-al.ir in pli;nt, l-.f1n 6i;pir accca, vial.a la capelii avea sA clevir-rd ur-L infern.

f)oet:,: suportA aceai:rti situalie citeva 1uni, ;tiind ci va sosiil ciirlnd iroti;'irca regala prin care i. se acorcla cetilenia spaniotii.ifrlr li;i rtlr,.r:'nt cll cotituri, p.ntru t- pune cap:it acestci lritnaiiir :i:aii'.' L;i iri:t-c,-' :l.c iri-r;lrsiltjll.

In siir1it, ir-.r. cctombrie 1607. sosi scf isoarea regeiui. Acttm,:.,-r;",.iin1;'rdr-t-r-i:- r:.r .,prerog:rtir,ra c1e originir ciin Spania, cu dreptuii.3 il l!1"'e] o rc;,,:riiln1.i:, rri clc a i':imine iu ttrate clomeniile eil(, Go',.i;zpllnr::1tc biiiirliit cle-.cisi,,'iL p::niru ocupilrea ci:finitirri a postLilLli. : j)ciciinfe cle a u.n:i p: rnri":icaiifii :;ii Ei cle a le rei:iqiig;a respec:i,ii,acr:st c;;r-'.i;:r:-, l cl-irtti pricrn::r'i: fusei;r: prcirat:i cu priilosin!5 in c',:ipiiti'i-r irt: c'it: s-r'iril:iu, r;i,iiiti',Jr -su:jiinerea unlii examelt pctltru il-:,ipu'Lei: lit;',,rc'ii crn'5:.ii:itatcaJ plr)cLlln r;i atestarea cir funclia c1e clirijlra o.ltlinut-r; prin c.)ns{l1rs ;lcr.rcral 1i inriiscuta}:i1. },Iuzicanlii insi:,j'oerrte i-r iti;r ciir.iru:ri s;-: ;li r.ii: t't'i'itsi-i"i ',ri,- torit:, ot i.t:;ri..re;ra <t stl .l 'tai,rr:mil rrcmi,lot:ri: .foaq,.1i1, (lii',;i;"1 iltor,'uri'l;tc o Lclii,'t;il critil' c.-rrlr.ticanonlcilor, c.rpliniind iii ca prcienliile sale asilpril postului. Ditdata aceasta, Coetz, ajuns la capdtul riibciArii, intr-o scrisoarc rer,'lr-rentio,-rlJi. pi:;rtru a nL1 cfcilsa prin iimbaiul ei- Decanul $i pe ca-nonicii sii, enttmiirir scancialurile qi rdutilile comise de Gavira,scolinc1 totocia.ti in evicienii hotii:rirc;r de a renunla Ia iunclia s:r...

,,c1a1ci"i nr', si riis.pune eLiniinaiea a,cestui reca.citrant muzicant!((.G. ctz er't un muzic.lan prea tnar. pentru Havana acelor iin-''-

pr-iri. I)rr'tcr.itirr :,;,t de a conti uc.l capela ,,itt si:i1 nemlesc((, 3$a t:til;r.ar fr ptr.t'..rt ':rlc la l\iainz sau l:i Li:ipzig, crca probleme [jrlll (l '

rczoi-,.at. 1n';:-nr-r oir:rs ctl atit de pttlini eliecutanli, o grcve Condttli:icle Gavit'l lrr ii iasat catecil:ala fari ccr si firir orchestrii. Luind 1rL

consrderalic acei-.ste realitate, corpul canonicilor diclu ciqtig ticcrluzi rirzvritititor. Goetz piriscqte insula la inceputui allului 1808,pierzrrrriu-i-r;: cjc atunci i1r'il-la.

Feicinciu*sc nn irrvcntar al partiturilor rlmase dupd plecareaIul Goi:'iz, s-au gesit gi nouir Simfonii de Haydn. in februarie, acc-Iagi an. cer,tariia oblinea un triumf complet, prin numirea trinita-rianuiui Josc Francisco Rensoli in locul celui plecat.

St:lpini pe situalie, Gavira gi Rensoli au cerut in repctaterinCuri sa se permita pdtrunderea in catedrald a muzicanlilornegri, pentru a putea fi folosili ca suplinitori sau ajutoare, in ca-zuri exceplionale. Renso1i, foarte sensibil la starea economica pre-card a oamenilor sai, le permitea sd cinte Ia bilciul din Bejucal sau1a petrecerile din afara oraqului, contravenind astfei rigorilor se-

78

r-crului |egrilament. clirc i; iirrp,eclica p:r niu;ricll-r!ii gapc;ci sii sctnarritcste l:r teatri: si lri i,;:;-,.;irriie pr,rblicc clin iI,:,.rit,,.,,.,. ],., ieg:iir--rriiinsr cru foic,siL'eiL exelutl::lrilt.;i nr:gri iri ci:pcl;j, crrcc,lii l-ril arl rcr_r:1it,.1 .l''.'irrl.ai pt',:.if:ti^:lrl,!.r.. r;1.;i..,,,, irl , r,r;r.frLr 'U: (lr, C:. .;,il.r :. ( ill.,J .lIui;rrp1'r11 sii r'acla..etiollicn;;'in (::rr. in ill0g, Ga.;ii-a ,,1-rirruit ci'i suf,:ririi: butrl:i lUi La:rijr qi c1-e;i:rririi.;lir:;.;,:u..i-.llii, ca a,.,i,,r." 3 Llp,:r.iln-1;r,'ul:cl-ilc -

dupi cu:il n., liiri:irrlsl:r un i'lporl. rn.:clic.al -

r;olicili'.; . :. ir :'nti',, :,:i :,C ;:ttitr ii, i;:,ijt i.: . .!, r, 1_l.t .,. ...:; .)c,tlr.lt 1it-'ll t'si:' l-,r,:;ilt;1 :,ii lri;'rs;1. ;.c.1 iit (.'.i:(,1 (, :).:.r:ri,:1ti;. iiii,.r c,t,:,il sil.i iit l3:,ir.l'n .cap:lirr;, rt)l;-;l .,sii fir: accci:1-li, ilr,'r;-i,Lr :r ,1 rrrjlllini. ;lujairlrl .iuerri;,:iia,''. j-ri"or-rLLi:'rolr i::'r rr.-.spinsa. ,ri i'-.ii;,1:1i anj llclsoli se :ii.l:i jirr'..i: tl . '.', : nt ...,lllir.fi,"r-.,f;. ..1 , r-,:.,t tl l,jj, ,l;:t.l Llnii,l: CUr'rLr,:ricilirlir. -r'izi;rLi r,xpr:ri:.rti,l trrcr-l,"ului. il sclie iler:ii1uir,ii, cu Lll,Ii,i,': crrrc r'r::;cn'rjrnci.l: ,,ir-r ciucla faptului cir printre oameirii cle cu-l;,rl'r: C--;isii'h cir'rtal'r:-i.i l:'rn:rr.:::ri.;iii ci:rrrl i:-,pi.ti--,,.r iric: o ill;-i:iicai lr-,11-ii.toiirr-', al:.:'i c:"Lrnr 8u iicr-rt si in alte (jcazi.i, rir.r.,,.r cLl1dz:1t rrir*i c_,5r:irr...l-11'ltru.1 l.jt,m.'rigir: ci trJvs. vir repugni pi.ej,;rl'iii l.: (,. -[,:l fel r.,iri'zileli: lr-ii L!.ii'1'.'.rr.lci.a,_nuzica'liior &eoll nu lc cr. pc.nr:;,ir setirestrle cu negrii in olcitestrele jor.

1,-r af:rra ,bisc'ricii, Ga:,'irn continua s6 clesfiEolrc 9 trcl.iriiietc:rttsti.'ii pe ti;.rirn muzic:r.i, prcpagii-rcl muzica bunir. in iilr1, rrii sc cJ;rtolea:li infiinfai"ca prinln)ui lrio clasic pe cal.,:: j-a clr_rroricntinsul.r, i.prcnnir cu i'ioi.rcelir,itui ncgru Bartolo Aviles gi cu uno:r:c.il1'e \1I;zz'.lCh,,',1i. ili a avut cii"scipoli excrlcn{i, priDire ci:}r.3 ricrrr-i1.'latl',:i ;i Ji,l;.: l)r,miirgo Boi,lsqu:--t, m;rre viololist,

-fi".il u1r-liil rli rl;'::,.1c:i ciir':-- i-liu in:;ri!i'; pe Nanoiec;r in campai:ia liir ir,-;iprl.

lJr-".-l-,irjr,i:n ii,l3, Gar-irii reugise -qd cievlnii c1ir.;jor irl capi:lei cate_r:lral":; m()ilr,-tr 1r, i870, ir-rtr-o st;irc c-rtrcm cL: mizerarlri;ir. liitr._o mti-nirstirc rindc i s'-, ac-'orclese acidpost. in cccl ce-l prii eltc pe pien!i()ii,el ii:i inclcltlini mislrnca cil onoarc, pini in ar-ir_ii 1g-11.

Iiri'eienrinl Abirt Abbot, povestind impresiiic iia)c' cl:spra ila-vilna *- iicesta llenutincl fi susp:ctat ca admi.iatur :rL ritului catoli,-_--- lcria plin cle uimiie, in 1fJ29: ,,Thc rnu:;ic oi, ilre cail-reclraI ofHavana is tlle best J itave evcr hearci((1. Al'jriva bisei.icii ercllpostca,in anii accial, 623 cic partituri ce se pare cii s-au pii,rilut in tot.ii-tatea lor. Exisrtau ac.lo operc de L:rzo de ia Vela, cle Goetz, deGavira' cie irirgueras, Rensori, in pius, exista' iiturghii ape.rfini'clmarilor macgtri europeni.

I Muzica din catedrala din Flavana este cea maiauzit vreodatS.bund din tot ce am

7g

INTRODUCERE LA CONTRAD/d"NS

ln ciuda apnopierii gi a unei naturi identice, cuba Ei santoDomingo aveau istorii foaite diferite. Centru de cultura, leagdn de

poefi, losesoare a unei universiti{i Ei a unor teatre - intr-o epociit,

"u"! Cuba, sdracd, firi culturd Ei coplegitd de noua via{6 de

colonie ce i se impunea - La Espaf,ola (Santo Domingo) incetasede a mai fi un pamint bogat qi placut, Ei gusta acum alnara con-

dilie de feudd d! aventuriJri. Intieaga regiune vestied a insulei -fir6 a mai socoti qi legenclara Tortuga (Haiti) - fuses,e populatd

cu pirali gi cu oolonigti-franaezi cu deprinderi de.testabile. (ogeron

afirma cd nu avea destule lanturi ,pentru bandili)' $i ca o culme

a acestor stiri de fapte, in 1697, cu o incongtienla politicd incaii-ii.utifa gi firi nici 'o explicafie, Spania ceda Franlei, pe rispun-derea qi'pe riscut ei, prin Tratatul de la Rlswlqt'. partea pe care

francezii ^deja

o o"upaj*te, pierzind complet.,- i1 felul acesta, puterea

"r"p"u unei insule

-ce fusdse inainte adevdratul centru de opera-

liuni pentru descoperirea Americii.In perioada guvernatorului Ogeron - cu ani inainte de in-

cheierea' tratatuhfi - zona francezd a insulei nu pirea sd aiblcapacitatea de a produce indivizi care si constituie elita Ei mindriaspeciei umane. Cu intenlia de a spori natalitatea, se trimetea incolonie, ,,pentru a-i da singura Ei ultima podoabi ce ii Jipsea( (sic!),

toate proitituatele ce puteau exista in celgletre din Salpdtridre, des

salopes ramassdes d.ans la boue, d,es gaupes eJrontEesl. Multi colo-niEti, in fala pericolului de a fi rogi de diferite boli, preferau sitrdiascd in concubinaj cu sclave negre, sindtoase' La- inceputul se-

colului xvIII, colonia saint Domingue era o abominabil6 intreprin-dere care incuraja toate viciile, toate violenfele, toate abuzurile Ei

dezmSlurile ce puteau si-i treaci prin rninte unui aventurier. Jam-

bonuilui de mistre!, fript pe jar, i-au ur'mat, pe mesele colonigtilor,prdjiturile pidce montie,-incdrcate cu garnituri din cremi de cio-

CAPITOLUL VI colata; rachiului disti!.at, vinurile cle Br:aune. Totugi, starea inte-lectuald gi morald era aceeaEi.

cn toate acestea, o serie cle evenimente imprevizibile au con-clus; la modificarea,. intr-un mod aproape subit, in mai pulin detmizeci cle an!, a situatiei geneiale sociale a coloniei. RevocareaEclictului clin Nantes, sdrdcirea crcscincld a nobilimii campaEtard.e,existen{a unei oficiaiitiili aicituite din no}:ili scdpdtaii -a

lmpini;spre coloniilc franceze clin America o lume pos"sou"" 'cie gusiuri:..rtrgheze, care aspir-a sir gdseascl pdminturi roditoare, pentru arr:Iace ilogdlii care cliinuiserd. aici timp de secole, mullumita p1u-iluiui. Toti funclior-rarii, care in zilele acejea au trecut' in LumeaI:*5.,iEi lnsoleau nurnele cu particula d.e, cle la: d.e Marml=e, de Zczlzlirrtinidre, cle Periguy.... Printrc ei nu se afla nici un Monsieu::ic,urciain.

Instalinclu-se intr-o societate a cdrei bogd{ie incipienti nuexcludea rncjicia gi nici grosoldnia, acegti clomni" iipsiti cle poleialii,insii^pos:s-cri de particule, irrlpun .biceiuri gi acuc moda cii'Fran{a.cdutind si creeze, la umbra palmieriior, moduri de viatp potrivitdeducaliei 1or.

Luind toate acestea clrept exemplu, colonia se transformi c'raFiditata |{epo!il corsariloi, fiii_ pira{ilor, coionigtii, toli acegtisang-rn€i6, cleprind obiceiuri noi. se constatd. c6. mai existi qi alteb'curii, d"eosebit de pl6cute, in afara meselor qi "rn*rri"i. cnoitori,

{11cri, croitcrese, impresari Ei muzicanli aleargd sp"e -colo,rie.

In176_4, apare primul-numir din ,,Gazette de Sa"int bominguc,,. inacelaEi an - cind la Havana exista doar ,,casa p"rrt"r, piese deteatru" din funddtura Jtistiz * se deschide la ciudad dll cabo,Rue vandreuil, un teatru care_iEi incepe activitatea fdri intirziere,dlnd prima reprezentalie cu M-i)antroput de Moridre. Multe femei,din cele, care agteptau cu nerdbcrare ^imbogaiireu -*pr"i,

vorbincimereu despre o ,,inapoiere in Fran!a((, catre se amina clin an in an,au fost nevoite sd-gi gteanga o lacrimd, ascuJtind replica celimenei:Moi,, renoncer au monde auant que d,e uietlirEt dans uotre desert aller m'enieuelir! ...

Exemplui din oragui Cabo a fost urmat gi de alte oraqe. lnPort-au-Fri'ce, in Leogane, in Saint-Marc, in Les Cayes igi facaparilia noi teatre, in care au loc reprezentalii aiternative cu tea-trele muzicale. s-au reprezentat: Legatarul uniuersal de RegnardEi Bdrbierul clitz seuilta de Beaumarchais; s-a cintat Annette etLubin, qi trei operc conxice, ceea ce a constituit o rnare noutate.

80

t Wirnpfen: Vogage d St. Domingue.

6 - C-da 1120 8r

Febra aceasta de a copia rafinamente din Metropold cuprindeintreaga populafie, modificind pind Ei fizionomia folclorului. Cinte-cele creole vor cdpdta un neagteptat accent a la Racan2, cu amanfiiIor cu ten inchis ce se numesc Lisette Ei Colin, neuitind, pentruasta, savurosul jargon insular:

Dipi mon perdi LisetteMon pa .souchi6 kalendaMon quittd bran-bram sonnetteMon Tsas battre bamboula

AEadar, se folosea in continuare bamboula (toba boulq a fitu-Iui rada), lovindu-se in ea, iar vechea calenda a cdlduzei din p5-durile tropicale nu era uitatd, ca gi cordonul cu taldngi (bran-bramsonnette) ce se agita adesea in houmfot t-urile cultului uod{t. Demnde subliniat este faptul cd, chiar in mijlocul negrilor se stabilegte,cu timpul, o mare diversitate de gesturi gi de inten\ii. Yanualou,Dqhohomez'epaules, invocarea la Erzili, toba Assotor menlineautradi{ia, mai ales in grup6rile de sclavi, unde riturile magice __religia lui Papa Legba gi Ogun Ferraille - erau pe cale de a setransforma intr-o armd politicd. Pentru mulatra concubind a colo-nistului francez, care suride cind i se spune Madame, pentru mu-zicantui care traiegte ciin chefurile albului, pentru cuarteron3, pen-tru guvernator, pentru umilul rnetis, admis sI asisie Ia dansurilemas.jatc., cu condilia si nu-gi pdrdseascd locu1 stabilit, pentru toliaceia care se pot infrupta cliir viala de pldceri a oraEelor, uadirulreprezintd o tristd amintire a vie{ii rurale, o amintire a biciului Ei.r butucului de ocnag, pe care a abanConat-o in clipa in care a piEitp: prima stradd; cu toate acestea, la primul sunet cle tobi dinrnunli, reaclicneazS prompt orice inimd incluicEati de durerea Fedreisau de moartea Hipolitei. Moreau de Saint-Mery, care observi totuLcu o cieosebita aten{ie, ne spune: ,,Negrii, imitindu-i pe albi, dan-seaza menuete q\ contradartsari. Simlul armoniei este Ia ei multmai clezvoltat decit Ia oricare aLt muzicant, motiv pentru care mui{iciintre ei slnt buni violonigti -- vioara fiind instrumentul lor pre-ferat. I)otat de natura cu sim! muzical, deprinde cu repeziciulteorice, de exemplu, cd sunetul si se formeazd pe coarda a treia,punind pe ea primul deget; ascultind o arie sau aducindu-gi amintede ea, o executd cu cea mai mare usurint5.".

' Honorat cie Buei1, marcl.riz de Racan, poetr Metis, ndscut ln America din alb gi metisd.

francez (1589-1670).

1N. tr.).

obiceiurile coloniei au suferit qi ele unele modificdri din par-tea unei caste burgheze care aducea cu sine deprinderile generali-zate in modestele castel.e din P6rigord, din Gasconia sau- din sa-Ioanele provinciale. Aceasta este Ei explicalia faptului cd contra-dansul, dans burghez, care nu pdtrunsese ri veriailles gi pe carel-au dispre{uit Destouches gi campra, a ajuns cu repeziciune ceimai elegant dintre dansurile din cabo Ei clin port-au-prince. pro-venit din country--dance-ul englez, ajuns in Oianda Ei Franla, Iafinele secolului xvII, contradansul capatase drept cle cetd{eniefrancezd, rdspindind-u-se in special in rindu'I patulii de mijloc apopulafiei. Era un dans onest, cu figuri, avincl oarecare galanterie,dar care nu pretindea o abilitate coregraficd prea mare din parteadansatorilor. Insd acest dans purta in eI un element ce avea si-lsubjuge definitiv pe negru. Aqa cum ne spune Kurt Sachs: ,,Cerculqi girul sint formele de bazi ale tuturor dansuri.lor cu caracterreligios, gi majoritatea figurilor iEi au sorgintea in cultura epociide piatra... Pind qi aranjarea bdrbalilor Ei a femeilor pe doud rin-duri, infruntindu-se sau dispersindu-se in perechi, a foit deja sem-nalatd la numeroase triburi africane, piintre care gi bajjas dinRodesia, bergdamas Ei bolokis din congo. Tema primordiald, fun-damentaid este constanti * lupta pentru cucerire-a iubitei, cu res-pectivele ei momente, ,,atacul gi fuga, unirea Ei despdrfirea((.

De fapt, contrqdansaZ rdspund cu toate ci cu mai multf,decerr{ri Ei fidelitats - snui mecanism analog calend.ei, cozcio-n1uigi altor rumbe create de negri gi de metiEi in America. i)ansula-cesta colectiv gi plin de ac{iune permitea libertdti infinite, dinclipa preluirii lui de masele populare. De aceea, muzicanlii negridin santo Domingo l-au adoptat cu entuziasm, imprimindu-i o vioi-ciune ritmicd inexistentd in modelul original. contradansurile mi-cilor autori ca vincent sechard gi al{ii lmarii autori nu cultivaugenul acesta) cdpdtau in prelucrdrile lor mdiestrite o ritmicd deo-sebitd. Aga-zisul ,,ritm d_e tango(6 era imprimat cle baqi, iar per_culia urmrrea varialiile pline de inventivitate ale violonigtilor negri,atit de ldudati de saint-Mery. o dovadd in plus cd avea loc i:nproces ce interferenld, ceea ce-I determind pe carlos vega sd-ldenumeascd, nu fdrd motiv, ,,un mod de a crea({

ln noaptea de ^14

august 12g1, la Santo Domingo are loc uneveniment crucial. In Bois caiman au rdsunat tobe"le vodri-ului.Sub o ploaie torenliald, doud sute de delegafi, reprezentind pelocuitorii din cimpia nordului, chemali ae i"tuministul Bouckman,beau sin_gele fierbinte al unui porc mistre! negru - strdvechi le-gdrnint de rdzvrdtire. opt zile mai tirziu,'rezSitea dinspre mun{i

8382

ulr strigit r'5gugit, repetat ca un ecou de vuietul unor mari carapacerlc melci. Sciavii dispdreau in pdduri, dupl ce rnai inainte infes-Lascrii apa clin fintini. ln luna februarie 1793, Conventia Na{ionalafrllncezir abolea sclavajul in colonii. In ciuda clebarcdrii englezi'l.crin l,{0le Saint Nicolas Ei in alte localit6li devenite focare aie insu-recliei, aibii nu mai reugeau sd impnnS. respectul sclavilor 1or. Odatiicu primeie rnasacre, se face tot mai simlitd Ei debandada. CoioniEtiicare au reuqit s:i se imbarce pe vreo corabie, in tranzit pe trcolo,au .lr:ecut la Noul Crleans. Cei care Cispuneau insd de goelete, coastcCubei le oferea un refugiu mai sigur qi mai apropiat.

N1ulli fugari au ajuns ln Santiago. Franluzoaj.cele cu educa{ie,,au infiinlat ;coli de desen, de broclerie qi cle lim-bi franccza; altcieprcciau geografia, rnuzica, clansul, reugind si formeze foarte bunidiscipoii in reverenle, in a;a fel, incit iEi aratau piciorul intl-unmod in carc pcrmiteer inciilldrnintei s5. striluceascd. perfect; se in-vdfa pianul(( (Josc }"Iaria Caliejas). Lui Monrieur tr)uj:ois i se da-toreqtc prima fanfarir ar-lcltuiti cu metigi din Santiago. Dar nunumai atit. In c'Lorin{a de a schimba o}ricciurile bagtinagilcr, franceziie.u construit un teatru provi;:oriu, clin lemn cie palrnier, in care scrcprezen'iau ciramc, corneclii gi opere comice. Aici au putut fi auziteversuri din Racine, Ei tot aici, o oarecare li{aclan:te Clarais a cintaiJeana D'Arc c1.-. Kreutzcr. lntr-un caf6-concert, cunoscut sub nu-mele cle Tiucii, se e:recuta o muzicl bund, ori de clte ori rlu eraaplauciatir o dan.;atcare numiti La Popot. triicele coloniritilor cintaube7'geiett'?s. Sc clicieau concerte care, invariabil, se incheiau cu ulfmenu"et, a cirui melodie in trei timpi era susfinr,rtd clc ci:ir.inetuiiui l\{onsicur Dub.ris. Cu tinpul, activitalile rnuzicale ale franc,:zilorcapatarii o tot mai mare arnploare. LJn oarecare Kari Risclter. gil\,Iaciami: Clarais, care acluscser'd cu ei un clavecin, au 1lus bazeleunei cilchcstrc care se ccrnpunea c'iin: flaut mic, fiaut, oboc, c1a-rini,t; tiornpeth, trei corni; t.rei violine, vio15, doui violoncele ,sibaterir. lin fa"ot interesant ce se petrece in aceastd perioadi esteaccla in iegdturir cu moclul in care se manifesta pubiicul reunit laTiuali c.:r'i: cints in cor .gi cu un vddit entuziasm Marsilieza SiImin.ul !,ui Saint Louis. Exilalii francezi, afiali acum departe C.e oghilotin5 ce li se pirea perfid6, cind era comparati cu satireleoameniioi' 1ui Toussaint Louverture, ldudau deopotriv5, crl rnultdr-tgt',rin!a, ;i Monarhia Ei Republica.

lnainte de sosirea francezilor, n'tenuetul era c.lansat doar lncercul restl'ins aI aristocraliei cubaneze. Acum, fugarii il popu-larizau pretutindeni, aLdturi de gauotd., passepied $i, mai ales, decatztradons. Faptul acesta are o importan!5 covirlitoare pentru isto-

84

ria muzicii cubaneze, deoarece contradartsul francez a fost adoptatcu o repeziciune surprinzdtoare, rdrninind in insuli gi transformin-riir-se ilrtr-ttn cantradalus cubanez, cultivat de cdtre toli compozitoriicrecli ai secolului XIX. Astfel, contradanszZ devine primul gen alrruzicii insulci, capabil si stiporte clr succes proba exportului. Va-riantele lui au condus la crearea unei intregi familii de tipuri cese menlin incA. Ilii-r contradansul in 6/8 - cubanizat in rnod con*siderabil

- s-au niscut genurile care astdzi se numesc claue, criollaqi guo"jira. Di:n contratlansul in 2/4 s-a nd.scut danzcr, h,abanet'a SidenzrSt>Lrt,, cu dirrersele 1or variante.

Manuel Saumell, cum vorn vedea mai tirziu, va intruni, inizbutita sa operd, elementele ritmice Ei melodice caracteristicetntr-iror a..ccstcr gcnuri. ln contt"aduttsuril.e lr-ri Sa-,.rs;.t'li sr ir-rl.il-llesc pc clei:Lin fi;:atc

- inci din prinra iun-rat:rte a secol'.rltiiXIX - contururiLe gi intona{iile specifice care au dat consistenldsub nume Ei paternit5{i diverse, mai rnult sau mai pulin consistente,ansambluiui de mcdele care vor da hranl cubanitdlii printr-unbelqug de muzicti in insulS.

irnpreund cu cei care fugeau din fafa revoltei haitiene, inCuba au pdtrnns numero$i negri: unii din devotament fatd de std-pini, ailii, adugi ca sclavi sau slugi. Acegtia au fost bunici ai ne-grilor, care Ei astdzi, in Santiago, se mai numesc,,francezi"; ei maipdstreazd incd un numdr oarecare de cintece qi dansuri, elaboratein Santo Domingo. In fiecare simbdtd se adund la una din aso-cialiile existente in oraE, pentru a dansa mai ales dansurile denu-mite generic tumbcta francezd., reminiscen{d autenticd a traditiilorcreole din secolul XV[I. Tobele lor au formi de butoi turtit gisint impodobite cu picturi. Sunetul se produce cu ajutorul unorbaghete - la fel ca qi la cele ale vodri-ului haitian _- numai cdacorciajui se face cu ajutorul unui cerc ce stringe pielea pe tobA,spre deosebire de acordajui cu pene, caracteristic insulei din careprovin. Dansurile sint pentru o singurd pereche, conlin figuri Eireverenle copiate dupi vechile dansuri din Cabo Ei din Port-au-Prince, Ei se desfdEoard dupd o melodie monotond ritmatd de treitobe cu membrand din piele gi o tobd idiofoni din lemn ce senumeEte cofcl.

,,Negrii francezi(( vor avea, de asemenea, un rol important informarea muzicii cubaneze - ndscutd din elemente mogtenite Eitransformate

- prin elementul ritmic ce a fost absorbit lent de

a Dans andaluz. (N. tr.).

85

multe genuri folclorice dinmodern, trebuie scris astfel

insul5: cinquillo, de exempiu, care, mai

Cinquillo este, evident, de origine africand Ei posedi un ritmregulat, asemdndtor ritmului din ritualul uodfi,. Circulalia, precumEi menlinerea lui se observd in regiunile Americii, acolo unde negrula constituit majoritatea, stratul de bazd al popuialiei. El insoleadansul La resbulosc din Argentina, cind incl mai era dans de ,,negriEi sambe(6. Ritmul de cinrluillo este incetdlenit in Santo Domingo qilruerto Rico. Formeaz| baza dansului meren{Jue haitian. Poziliacaracteristicd a celor doud optimi pe ambele laturi ale barei finalese gese$te in ritmurile rodci-ului (Haiti) qi apare in anumite ritrnuribatris din Cuba. Migratia sa interamericani ur.rneaz6 calea tuturordansurilor africanoide dansate pe continent. Ci a existat in Cuba,inainte cie sosirea ,,negrilor francezi", este un lucru foarte probabil,insd. se limita Ia cadrul marilor bardci ale sclavilor, trecind 1amuzica de dans abia dup6 ce a avut loc imigralia dominicanS. lninsula veciild, in schimb, plezenfa arcestui clans era atit cle virCititincit a fost incorporat in cotttradans. llste interesar-it c1e observatcri intr-urr corttradans, publicat la Paris, 1a sfirEitul secoiului XVIII

- epoca in care Bernardin cle Saint Pierre lansase moda Antilelor

- ;i care a ajuns in Cuba prin Port-au-Frince, purtind semnifi-cativul titlu de La insular, descoperim foiosirea insistentl a unuiritm (strlin caracteruln\ contrctdcutsului.) ce aduce mai clegrabd cuo notalie stingace qi inexacti, insd cu aceieagi r:alori scurte ca gicinquillo.

Nlelodiile primelor cintece in patois creole, aduse de ,,negriifrancezi(' la Santiago, au la bazi, cintluillo.

La cintecr-rl Tebati| ntue tambe, c'l1es de Emiiio l3acardi, dinpaisprezece cadenfe, opt provin din cinquil,lo. Cocoy6 (sau Cucuyc)

86

er serie de cintece cle aceeagi origine, atit de rispindite in Santiago,care au ajuns si reprezinte un adevdrat cint na{ional, fac dincinrpillo o obsesie. Anumite momente li imprimi un caracter purritmic, ceea ce reflectd provenien{a sa primitivi :

Fiind introdus in insuli, cinquillo a devenit una cu ctttt'trt-tlttn.st,tl clin regiunea orientald a insulei. Orchestrele cle dans 1-aupreluat pentru a crea oarecare ciivertisinent in cxecttliile lor. In-rrcgttl repertoriu riin Santiago, care inch-rdea, aldturi de alte succeseiri,: zliei, La Sonta Toc gi La franc:esita cle Boza, prezintS. aceeagii:irrlrcteristicd. lnsir - lucru curios * cinquillo a peregrinat mainult cle cincizeci de ani pini sa ajungi Ia llavana. l\{arruel Saumell,r'.,rre qtia tot cc se putea ;ti in materie de contradon,.t, nu pare s6sl fi incloit cle cxistenla lui. AcelaEi lucru se observi Ei in crealia.,r-iccesorilor sai de mai mici importanld. Tomas Ruiz, Dfaz clcUcn"las, Ferntindez cle Coca, fird s:i-i uitdrn nici pe micul compo-:ziior Lino N{artinez. ,\ceasta ciemonstreazd -

qi trebuie si rcvcnirn:r',iipra fenomenului -- ca scirimbtirile de genuri europcne prinll:nestecul de ritrnuri africane, s.j opreau in insuli la cdlclura ma-rilrelor cie interpretare -- mlrnicle care ltu aveau si joacc un ro1ticcit clttpd un anumit tinrp, aqa cum se intimpii cu stilul anu-rrrilor pianigti rle jazz, insd curinci creau obiceiuri ciurabile. itr epocein care o cilitorie cle Ia Havana la Santiago constituia o a.renturliii: cirrcisprezece ziTe sau chiar mai mu1t, coexistau clou5 tipuri c1ctotttrecicttts: Llnulr mai crerlit-rcios tiparelor clasice, marcat de s;pi-,.'iitrL menuetttlui, care mai tirziu se va reflecta in danzott, prininterrnediul lui danza,' altul, mai pe placul oamenilor de rind, con-'rilrua o evolulie inceputri la Santo Domingo, datoritd prezenlei.,negr:ilor francezi(' in regiunea orientald a insulei. Atunci cincl ser;orbegte de contradatrsul cuban.ez, tr:t trebuie si se uite cd au existat,in acelagi t'irnp, doua tipuri deosebite, pe toati perioaCa prirnei

87

jurnatlli a secoLului XIX: cel din Santiago Ei cel din Flavana.(Aprcape toate contradansurile compt-lse in l\{exic, de exemplu, pro-veneall din Flavana). Abia in ultirnele decade ale secolnlui XIXr:i:zt1uillo va ajunge in capitali, sArind pe:;te danzrjn. ;i bolero Eiclevenind unul din elementele integrante ale muzicii cubar."z".

Meritul de a fi fost primul care sd inleleag6 valoarea ritmico-n-rrloclicd a muzicii negre elaborate in Antile ii revine unui omnlscut in Cuba. intr-o noapte a anului 1836, aflindu-se in cafe-neaua La venus, excelentui muzician catalan casamitjana (autor-cie cintece cubaneze foarte apreciate Ia Santiago) asista intimpirtor.la trecerea unui gmp zgomotos, concius cie rnulatrere Maria cie jr-i,uz qi Maria cle ia o, care clnta cocoye.Imprcsionat de cele auzitc.i;i notii versurile ;i ritmul qi compuse o partiturd pentru fanf:ri:aregirnentului catalonez. citeva zile mai tirziu, respectiva compo-zllie era interprctati cu prilejr,ri unei rei.rageri cu torte, provocincluinirea ,,o.1meniiur clis;tinqi((. lnsd aplauzele publicuiui de iin.l, co""tirnplea pia{a, au ficut sir clisparrd strimbeiturile celor spilcui{i.

Cocoge avea si se bucure cle o existenti indeiungata. Aceastdniscocire a ,,negrilor francezi.(, adoptati de negrii cubanezi, im-preunii cu a lor cinquill,o qi alte melodii ritmate, aranjate cu multda}:ilitate, rra forma in 1849, obiectul unei noi transcriplii pentrtifanfar6, a lui Manuel ubecia, compozitor de muzicd

^ religioasd.

Re1'nd, autor aI unei fantezii intitulate El uiaje a Gitines, care s-abucurat de o foarte frumoasi apreciere in intreaga insuld, a flcutgi el un aranjament pentru fanfar5, avind la bazd cocoy6.. Cam inacelagi timp, Desvernine o va prelua pentru pian. In sfirgit, Ame-cleo Roldtin folosi cccogd in Uuerturd. pe teme cubaneze (1925), giin Oriental", unul clin ceie Trei mici poerne ale sale scrise pentruorchestri (1926).

1n 1809, ,,qovinismul" colonial Ei-a incireptat tunurile irnpo-triva dansurilor aduse de francezi, care fuseserd atit de bine primitein saioanele aristocraliei ca sl in qcoiile de dans. Intr-un articojpublicat in ,,Aviso de La Habana((5, indreptat impotriva ocupantilorfrancezi, se spunea: ,,Din totdeanna, bdqtinaEuJ. nostru s-a distins;prin onestitate ;i supunere, fapt care nu a impresionat liberul arbi-tru care ne-a rdpit o mare parte din vechile noastre obiceiuri, ceeace ne-a cauzat mari prejudicii. Acum cind detestdm cu toati t6riasenti.nlele na{iunii uguratice gi avem sculptatd in marmurd felonia6

s Citat de P6rez de la6 Sc r.cfcr.ti la invazia

2 mai 1E08. (N.tr.).

88

Riva.francezd in Spania _si la revolta populard din

comisSinaugustapersoaniaad'oratuluinostrurege.Sr'DonFer-nan<lo VII (Dumnezeu s6-1 pizeascb), pentlu ce sd nu elimindm de

ti noi *la Lalsa- (valsul) Ei contradanst'l, n5scociri neruEinate' pe

care diabolica Franla ni'le-a introdus ? in esenla lor, acestea sintciiametral opuse creqtinismului, pentru cd cortegiul de gesturi' de

migcSri iascive, de atitudini neruginatg, , toate acestea clin ca\7za

cilhurii qi a oboselii provoacd in trup libidinozitate"'NirneniinsStluaclataten{iefrazeioratitdevehementeale

gazetdraqului ce semna articolul. ,,Balsa(' Ei con'tradansul'. se bucu-

i." ,f" prea mare cinste din partea creolului Ei nu putea_fi inl6turatqi f"i"*ti cu ficlelitatea pentru Sr. ,Don Fernando VII. 1n douA

cazuri din patru, in trei clin patru Ei apoi in Ease din opt' in]m1creolilor nu'b6tea pentru Peninsuld. Paisprezece ani mai tirziu, Jos6

Maria HerecliaT era nevoit s6 fugS din cuba, deoarece fusese im-pticat in conspiralia cunoscutd sub numek: de Trasnetele 9i soriiiui ]lolivar.

7 Jos6 Maria HerediaA cint;rt natura americandtragc'die. (N. tr.).

v Ileredia (lBU:J-1t39)'(Et Niagara), a sclis

noet romantic cubanez'povestiri, prec'um 9i o

CAPITOLULVIIpozitie ecleziastici intsrzicea muzicanlilor si facd.. parte din or-iir".i"" Ei coruri de operi qi de vodeviluri, cintf,relii 9i instrumen-;i;iii *t'"dralei trimet^eau piicuri peste plicuri cu c-ere-ri citre decan

qi cdtre corpul de canonici, pentru ca economul inslrcinat cu ve-

niturile biseiiceEti si 1e pllteascd salariile la weme, sau pentru,ca

f"r.ronn" insdrcinati cu notarea prezen{ei s1- nu tu i"11 relini din;i"d; pentru lipsuri ce nu puteau fi justificate. Sus{inerea unuiconcert era o aventurd destui cle hazardatl ce nu putea constituiiiproape niciodati un mijloc de subzistenla. Cit priveqte sosirea

unor trupe sau a unor companii cle operd era Ei mai nesigura, pen-trlr a putea garanta

"u"e""u continud de muzicanli' Aceasta 9i

explicS de ce'albul, privile'giat in alegerea unor funcfii, intorcea.put"t" unei profesii lipsite cle orice perspectivd' cum era cea de

mnzicani.Pentru negru, in schimb, probiema se punea intr-un alt mod,

cu totui deosebit. Fiindu-i interzise magistratura, medicina, carieraecieziastici Ei cea aclministrativi, muzica consti.tuia, pentru el, pro-fesia cea mai clistinsf, clcoerrece ocupa primul ioc in cadrul posibi-litirlilor lui de a putea urca pe scara sociali. Afard de aceasta,

negrui obiqnuia sd imparti practicarea unui instrument cu o muncirmarnuaia. Mu1{i clintrcl muzicantii negri de atunci erau croitori sau

timplari. Totngi, in cincla unor indemin[ri, in general recuno:;cute':rnnmite c!.i cle a parveni le erau interzise. Nu aveau voie, dinrnotive rasiale. si. ocupe un loc in rir-rclul angajalilor catedralei dinIlavana. NIai muli, ,,Ltiopienii'0, ogo cum am vdzut, erau exclugi

rie ia corr. Ce cale ii rnai ie*itt"a, agaclar, muzicantului negru, cindnici O companie teatralii, in treccre, nu apela la -scrviciile lui ?

Cc-i mai rAminea ? Balui ! Balul pc care creolii de ia inceptttulsecclultti XIX i1 irlcttr"ajau cu o constan!.1 de t-recrezttt, clcoarece

c:onstituia ciistractia 1or prcferati. Balul. it"L caclrul cirr-ria se ilmc!l-

tcluu clansttli spaniol... l.at'tcezo Ei mc'tise, ,si carc vor c.[a ]la$torc

Lrngt: piruete .,si ritnuri noi ce vor condttcc la formareir ul'ltti ca-

rrrcter proprir.t muzicii insulci.ln 1798, cronicumi Rtrc:a',rcntura Ferrer crede ci la Havana

A\:eALt loc zilitlc citm citrcizcci rle J;l'rlr,lr:i publice. Predispozilie ,'c-'c

pare cie-1 cireptui o nebltniert. $i cum 1a aceste baluri intrarea era

iiberir, ,.biieiii cu obligalii pulinc ol:ignuiesc sa-Ei petreaca in eie

,iu,ipi"u"i"treagd*. naluliie icestea se dlcleau in case cu mai multe.'oi#"r", unele

-clestinate pentru blut rdcoritoare, iar altele, pentru.f utir. i"r'almigeala, birutura ricoritoare preparatd clin roqcove- gi

iimonacla sus{ineau ardoarea ciansatoriior. irestivitatea se deschidea

cu uir men'LLei, in car:e timp maestrul cle lli-rlet _- exista Un oarecare

NEGRXN

\n Recansdmintul uegnic itrea cleuotatului ora; Iiauanc, efec_tuat in 1827, edsim aceste .tai" r*-,.iit"ti"", H;# cei 16.520de birbali a1bi,- crnsacrali cliverselor profesiuni, gdsim 44 de muzi-canfi; p.intre cei 6.254 cle birbati cle cuioare, liberi gi cre aceeasi.stare s.ciala, ;,tisim 'i9 cre 'ruzicanfi, "ii"a,

-ir"ii"iir,]""i* rria'?ii.lbi, un nurnirr rrc trei ori mai *;;;. t"t"-.i"-iu.is";t, adeseorlcitat, clin llrcrarc:r sa Amintit.i tL<:,,upt-r: clrumurile mele in hzsttlcLCuba, Jos6 Airtoni. sac., scria, i'n i8:lt, ,,A.tcre se afrd in mii'ilcroamenilor cle c'ioare. pri'tre murtelc ,r.o;,rrri,r.i

-pu- L"" accastiir'sa nefericita re-a- acrus pe acest so1, unur ar fi ca s-a inclepirtatcle' la- arte pcpulalia noaitra ona.

"bu.tinat doar munciror fizice,

'egrul a lost insircinat, in mocl excrusi'n,, cu toate -".".]il" propriicondi{iei lui; siapinul -se obiE'ui.se cre i" ir"" i"";il si tratezccu disprc! pe scrav, gi ra r,rn momcnt ciriar gi o;,,j-ti;;-o.cstr_ria alri'cep't.sir.fie privr.fe .c' acciagi ochi, deoa;:ece evorr,r{ia ;,rscenr-ientii:.ir.u pribuqirca oricirrci meserii c:;tc irrtotd;;; l" r-.#ti" clc brinirsart proasta 1,:egirtirc' a accro.a c're 1i sc clcciiciLir.

- *-'"--;'

Insi nu era numai ,,o.bignuinta cre a trata c'Lr crispr:ct .crlpir-tiile negrui'i(. Divers.e ratiuni acgiona' impotriv* mu:r:icii pr"r.,.itt,c. 1:rofesie. in prirnur rinir, pre.jr-rrrecatiie u'ci .o"i"iJ!l corti'iirl,:r,'i:ccnt air-rnsi 1a .po51'cr-r, ce-gi iirclrumar copiii

"ul;"- magis,tr:*t,:rii ,merlicini, biserrci. c.iiera armeJ.r', sau, in iipsi c1e ceu-a m..i rr'r.i,cirtre :rdmiri';tratia pubiicii, rezo^lincrlr-gi asifcr mo'opcrJiil ..p.2,-{iilor c'c1or rnai respecti,rbilc(t. cinci trupr-i1 este r-p..i,,irit cu ,.mc_lasd cle trestie cle zahir.', cr-r rt tr:gi, r:u r.r sabie ,ia,

", o tonr;urir,comperseaz;i foartc f*rmos pe cel sine nobirifcrs. pc cre 'lti

partc,meseri' cle rruzicant, prin instabiiitatea qi sriricier cer o carar:,Lerir:.,nu era dclcc dc in'idiat. La sa'rtiago, preotul J'n' parris, succ.s{ri:al lui siiJas, s-a vizut nevoit sd imp::umute nigte bani unuia clintremuzica.li. pentru ca ,,sd*qi p.o"a,". haine mai clecente c' carc si.se prczinie la o inmormirtare((. La Har.:rna, clin cripa in cai.e o cris-

9091

don Liborio, foarte celebru in meserie_ * arunca, Cin purd forma_ritate, o privire cdtre admir;;;;dl-bd"d';;;i,.Ii"u""rt dans delinutd' incepeau contrad'ans_utliu-,^ c"ale constituiau utrtima mare nou-tate, de la sosirea -francezilor iJ il"ti"go. i,u

"r t"" ii*^ "ort

oaonr,"participanlii rdsard deoparte

""r"" r""'.i#iuj-.riiliiienie,, (ziarur"El regaflon de La Habana').

-pu"t"" ca trupul sa nri fie cuprinsde moleseaid. in pauz" se.darisau-rigo,y"-9, cango, bolero Ei guaracha.cincl ra petrecere nu participa un public prea distins, se cintau incor cintece vulgare ^* -contempo"urr" cu -chuchumbi,*

bogate in3ocuri de cuvinte qi in aruzii riiiu"ti"", cum erau cachiruro,,cu nisteversuri in care pdrintele pancro se adresase ;";;-;;"; raice,,; Larnetraca., La cucaracha, qi Cuando-i _ acest ,,cuanclo(, nerdbddtor'si

inf{dcdrat care, pe ritmuri aiferite, s-a cintat cu aceraqi text intoate ldrile din America Latina i

Cind, uiala mea ?Ctnd ?

La repertoriul acesta plin cre culoare se adduga Que toquen razarabandinrr, in care se vorbea a"ap* un ,,cdlugir, Juan de la9:ld: Manzana,,,.cunoscut.ca.mijlocitor de clesfriuri. Nu era datdil:Hil_#:t Guabina, cu stitur "i iipi",

"o_p.rr--Jin iuptete bufe

Mulatra Celestinua cd.pdtat tearnd d,e man e,dcoarcce , od.atd", ci,nd, a fost Ia inot.a muscat-o o quabindlSpunc d.ofta Sbuerinacd ii place mazapaninsd.1l preferd pe catalancind cintd la guabina.Intrd,, guabina, intrdprin u;a de la bucdtdrie.

- Mulatrele, prin farmecul-qi prin aspectul ror prdcut, erau re-grncle acestor baluri populare2.' Si-i.rt"""""., cu negresele, purtincl

-iun} a" o"rr..2 Se impune'sd,.?11t1m,gici o greEeald.inexplicabild, a lui Sdnchez de.Fuentes' cars a sur nrins o serie ae- muJicotoci 'iuti;-;'-ii'"ri'i

eminenli.citind intr-o cronicd veghe- "a

-"*ilt".iJ'i.au acer"a care se distingeau laaceste baruri(', sdnchez.d",ru*dir'-";j;". i".concruzia aparte cd,,muratrere,.rnrarr$au un dans ce purta u."ii "uii". Aoevarur este cd niciodatS nu aexistat in Cuba v.eun dans purtini ;;;;;'";;".

92

rochiri frapant colorate Ei aritoase, brdldri Ei cercei mari, in timpce bdrbalii transpirau in ,,Vestoanele lor de pinzi de dril sau dinburnbac in carouri albastre Ei albe(, fdri a renunla la p615ria de

postav. Nu lipseau de Ia aceste petreceri populare nici tineriicreoii ai familiilor onorabile Ei bine situate, care, f5ri sfiali' se

amesteca.n cu lnmea de cr-rioare, participind la petrecerea ei. ceeace nu era tolerat in corul bisericii putea, foarte bine, s5 aibS iocin cadrul unor reuniuni intime. Detaliul este foarte interesant'intrucit explici o faz|, a amestecului anumitor dansuri de salon prinpdtmnderea lor de ios in de la casa de baluri, Ia reqedinla

seniorialS. ln acest sens este semnalat 9i faptui petrecut in 1850,

cu ocazia unui mare bal, cu muiti eticheti, drat la Santiago' inonoarea generalului Concha, in timpul clruia societatea cea mai

aristocraticd a oragului s-a lansat intr-un mod nestdpinit, cea mai

mare parte a noplii, in ritmurile unui contradans intitulat Turnadre es cangJa.

Tinerii prezenli in saloanele de dans - mulli dintre ei depringicr-r caleaqc6 gi purtind joben Ei iinliEor - gdseau in modul de acinta al orchestrelor de negri un anume caracter, un gen PoP, o

fort6 ritmici pe care nu o aveau alte formalii orchestrale cu pre-

tenlii. ln numeroase cronici 9i articole ale ziarelor coloniale se

.rort"" tot rnai frecvent de preferinla crescindd pentru ,,orchestrelecle culoare(c, ori de cite ori era vorba cle dans. Anumite contradansuri

,,pliceau mai. rnult((, atunci cind erau cintate de mulatri. Orches-

trele cle albi ,si cele de negri executau aceleaEi crealii populare.

Negrii insi le pigrnentau cu t-1n accent, le imprimau o vitatitate, un

""u= ,1"taris, care ,,provoca(c. Era ceea ce ne face si preferdm azi

orchestra lui Duke Ellington, a lui Paul whiteman. Negrul se stre-cura, nSscocind, printre notele tipirite. Albul executa cele scrise

in partiturd. Mullumitd negrului incepeau sd se strecoare, Ia baEi,

in acompaniamentul contradansului, mai ales a1 celui francez, o

serie de accente curioase, unele implicalii ritmice, unele ,'moduride a face(', ce dddeau naEtere unei obiEnuinle, unei tradilii.

Sd urmdrim, in continuare, un simplu detaliu care se vadovedi mai eficient decit orice altd exprlicafie.

Dupi cum se Etie, ritmul greEit denurnit ,,de habanera(( apare

deja, f5r5 nici cea mai micd modificare, in contradansurile cuba-

neze cie la inceputul secolului XIX :

93

Ei bine, incare s-a dansatapare modificat

faimosul contradans intitulat Taln onoarea generalului Concha,:

mudre es conga,respectivul ritrn

Balul popular, de la inceputul secoluiui XIX, a fost, agadar,creuzetul in care s-a contopit, la clldura ndscocirii ritmice a ne-grului, gralia andaluzd, bolet'our"ile Ei cupletele vodevilului scenic(existd cintece gi son-uri actuale care amintesc cadenleLe ld Tripili-trctpala ai lui Los maestros de la Raboso), Ei contradansul francez,ciind nagtere unor noi dimensiuni. Orchestrele acestee, compusedintr-un flaut mic, un clarinet, trei violine, un contrabas qi o pe-rec'he de timpane (Cirilo Villaver:de), in plus, un giiro3 gi tigve,cventual cu un cornet, erau asemdndtoare cu cele care se aud Eiastdzi in Cuba, la baiurile publice. Elc au dat nagtere unei muzicirnetise, clin care a fost insi exclusf, originea pur africand - inceea ce privegte melodia qi ritmurile de provenienli rifuald. Vatrebui sA treaci secolul XIX, pentru ca muzica ancestralir a Africii,lirnitati la barici gi purtatl in minie de sclavi gi de liber{i recentemancipali, sd iasd din anonimat Ei sd pitrundd in muzica de dans.

Irentru rnoment, muzicantul negru se migcd induntrul orbiteiaceiui ,,spirit de imitalie'o clenumit aEa, atit de Moreau de Saint-Mery, cit 9i cle Bachiller y Morales. Nu trebuie sd se uite cd inCuba, pind la abolirea sclaviei, au coexistat doud categorii de negri,s;upugi nncr climate foarte diferite.

In anul 1?92, pentru a sdrbitori ziua de naEtere a Prinluluiclr: Asiurias, batalionul cle mulatri din Bayarno, cu concursul ne-grilor liberi clin lccalitate, olganizi o paracli cu m59ti ',urmatd deniqte fh-rieri: asemiinitoare unor flauter(, e:lhibind qi un car alego-ric, tras de doud perechi cle boi, ce t:eprezcnta un castel fortificatcu gheretele saie de pazd. Ajungind in fala autoritdlilor municipale,castelul se Cescirise, Iuind infdligarea unei scene pe care se cles-fii;ular un ::ric poem alcgoric. Trci ofi.{eri negri, ,,imbrdca{i in Arnor,/,polo gi Marte'(, incepurd o cliscu{ie elevat6, in legatur6 cu ideeacle a stt-il-,iii ce ar avea prioritate: literele sau arrnele ? O Minervineagri curm:l insa disculia cu un punct de vedere care satisfdceape tol;i, gi spectacol.ul se inchei[ ,,ctl o minunatl muzici(( erccutatdcle fanfara militiei.

Acest colocvir-t aI zeilcrr atici - la doi paqi de bar6cile incare, ca in orice zi de sirbdtoare, trebuia sd batd tobele lor ori-ginare., dalimitea::d un real coiltrast intre dorti lumi negre: cca aemancipaiilor Ei cea a sclavilor. In aceasti deghizare in Eros, Apolo,Marte gi l{inerva existd o oarecane materializare inconqtienti aunor ciorinli mult timp sufocate. Robii negri, cdrora Ie fusese acor-

3 Instrument muzical confeclionat din strujanul r6mas dupd consu-marea fructului. (N. tr.).

Chiar qi cei mai nepricepu{i in materie de citire muzicaliivor putea observa iclentitatea arnbelor figuri ritmice, in ceca cepriveqte elementele 1or constitutive: optime cu punct, saisprezecime,doud optimi. Insd, in cazul al doilea, un simplu legato a trans-format cornplet riimul, fdrd a altera mdsura, c1incl naEiere unui genr,ou: conga. chiar gi in conga cie azi se observd persistenta acestuiacompaniament. In (Jno, dos y tres a lui Rafael ortiz, care a fdcutfurori, recent, la I{avana, gdsim acest bas care se poate comparacu cel c,-iistent in conga din 1856 :

94 95

dat6 iibertatea in timpul asediurui Havanei de cdtre englezi, in3copul^ de a-i angaja la apdrarea cetd{ii, fdcurd minuni d-e curaj,inaintind cu pieptul desfacut pini in fala tunurilor duqmane. Mo-rnentul acesta avea sd reprezinte poarta spre univens, spre lumeapreocupdrilor qi indeletnicirilor in care trdia albul. Din picate, fiulsciavului eliberat nu mergea prea departe cle pragul casei sale, aIatelierului sau al micului negol intreprins de iatel siu. Din calJzaculorii tenuiui sau-,. el nu putea rivni un titru academic, o sutandsau un loc de dirijor de cor. In aceste ir"nprejurdri se contureazdun nou tip de negru, denumit, in bdtaie de jo;, ,,profesorul(6, careva cleveni eroul autorilor creoii cie scenete ai" i"i""g-secolul XIX.,,Profesorul" este neg ul ,,fin(, care recurge la gestirile cele maiafcctate, la cuvinte complicate, pentru a exprima o idee simpid.Lipsit de -o pregatire serioasd, ntur personaj a cures din conver-sa{iile albiior cu1!i acele cuvinte care prin obscuritatea lor i s-aupdrut.mai adinci Ei mai pline cle sens, creindu-gi un fel de a vorbia{ectat, gongoric. lnsd ,,profesorul,, nu apd.rea intotdeauna in sce_netele create. cind experienla sau tactul inndscut aJ. acestui ,,pro-fg.g.rli ii indepdrtn..g.g la aceastd preliozitate naiv6 -_ preliozitatcvizibilii in compoziliiie incepdtoarl aie poelilor negri, i:oe1i care,mai tirzju, vor cd.pdta aripi mari - atunCi el devenei in'exprimareun-,bdrbat politicos(. vorbinciu-ne despre claudio Brinclis de salas,tatdl extraordinarului violonist, Bachiller y Morales ne spune :,,negrul acesta creol, muzicant de profesie, eoi un domn cu manierepldcute $i ceremonioase, poriticcs in raporturile sociar.e; era ci.r maitlistins din categoria aceasta de curteniiori, Ei tendin{ele sale aristo-cratice l-au fdcut sd lege prietenie cu crornnii gi profesorii derasd aiirS(.

Indiferent de comportamentul lor la balurile populare, ,,oa-menii curtenitori(( ai muzicii au adus o contributie lrr,e^"sa la crea-rea vie{ii artistice cubaneze de la inceputul secolului XIX. primuiconcertist al cSrui nume a apdrut in presa coloniali, in !?g2, a fostnegry] Juan Pefr.a, a cdrui vioard se f6cea auzitd in pauzele spec_tacoleior teatrale. cind Joaquin Gavira infiin{i un trio clasic, in1811, negrul Bartolo Avi16s ctefinea pupitrul cie vicloncei.

Primul fabricant de instrumente muzicare pe care r-a avutcuba era negru: se numea Juan Jos6 Reboilar Ei iraia ia santiago,unde gi muri, 1a o virstd inaintatd, in 1850. rimptar oe prot"s'i",fusese iniliat in secretele frumoasei meserii cie ,,iut[ier(i de cdtreun muzicant francez, Monsieur Arexis, care trecuse in cuba inzilele marii imigratii dominicane. Intrebuin{incl l.t"rr-ii" cuba,Juan Jose Rebollar fabricd vreo sutd de chitare, ,rn*""o"r" contra-

96

basgri, citeva violine, Ei un fel de violoncel cu sunet atit de pur,incit pnoprietarul lui - un amator bogat din Santiago - ,,il preferar-rnui Amati" (Laureano Fuentes).

De Ia 1800, pini la 1840, negrii clelineau o majoritate covir-Eitoare in sectorul rnuzicii profesionale. La sfirqitul secolului XVIII,mili{ia mulatrilor din Santiago poseda o fanfard bund, care eraconstituitd din Ease surle, un oboe, Eapte clarinete, doud fagoturi,doud instrumente de suflat numite serpent6n, o trompetS, doudgoarrre, doui corneturi gi o tobd militar5. Mulli dintre fiii acestormuzicanli din fanfari au alcdtuit apoi orchestre de dans. In 1815,existau la Santiago qapte frali negri, cu numele de Tam6s, tolimuzican{i. Aproape toli executanlii negri buni, din acea vreme' auscris contradansuri. Dar ceea ce pare foarte interesant la aceqtimuzican{i este dorin{a lor de a se informa, de a asimila toate ele-mentele muzicale venite in insulS. Orchestra Iui Pedro NolascoBoza, negru, originar din Puerto Principe, se dovedi pe deplincapabili de a acompania vodeviluri, atunci cind cea dintii compa-nie de teatru spaniol vizitlt Santiago. Tripili-tr(tpoZo a fost, un intregsezon, calul de bitaie. Au existat negri care au devenit celebri cin-tind tirane qi bolerouri. Bartolo Avi16s, cellist, scria muzici reli-gioasS. Tomas Buelta gi Flores compuneau contradansuri in cel maidesivirgit stil. Secundino Arango, autor de motete gi de rugdciuni,ajunsese si cinte perfect Ia violin6, la viold, la violoncel, la contra-bas qi la orgd (ca interpret la contrabas il uimea pe mareleBottessini).

Claudio Brindis de Salas a dat leclii de dans intregii societd{ihavaneze, gi a avut un ansamblu instrumental numit La conchad.e oro. Ulpiano Estrada, dirijor aI unei orchestre foarte reputate incapital5, era atit de indrdgit de rnenuetul' de curte regald, incitexecuta acest dans nobirl Ei dupS ce moda lui apllsese. MulatrulGregorio YeI6zquez dddea leclii de flaut, violin6, violoncel Ei contra-bas. De asemenea, a existat, in 1850, o oarecare Maria Gamboa,fiicd a unor negri liberi protejatd de familia unui ex-intendent alHavanei, care a fost aplaudati la Madrid, Paris gi Londra. O de-numeau ,,negresa Malibran"; qi-a incheiat cariera cdsdtorindu-se laSevilla cu Mariano Martinez de Morena, ofiler al armatei spaniolea.

Dar cel mai extraordinar dintre toli muzicanlii negri ai se-colului XIX a fost, fdri indoiald, Claudio Jos6 Domingo Brindis deSa1as, fiu a} profesorului de dans cu acelagi nume. Cu toate cd amavut inten{ia de a nu incirca aceastd carte cu figurile de interpreli

a Indicalie datoratd

7 - C-da 1120

lui Herminio Portell ViI6.

97

gi dq.concertigti * cu greu se poate face o judecati justd asupra1or, limitindu-ne Ia criticile ditirambice iipsite ae raifunaere _-nu putem sd nu consacrdm citeva rinduri despre o personaritateaparte, care a constituit un caz fdrd precedenl in isforia mr_rziciiacestui continent- Discipol aI renumitului profesor belgian van derGutch, care locuia J.a Hivana, Brindis de siras a avut "norocur s6-sicompleteze educalia sa muzicali cu Dancras, Davicl, si"""i-ii"}iiprofesori ai conservatorului din paris. virtuoz de excepfie, a fostaclamat la Milano, la. Florenla, J.a Berlin, Ia sf. peter'sburg, laLondra. Re'enit in cuba, in 1825, incdrcat de decoralii, ,,cu fantas-ticul titlu de Director al conservatorurui din Haiti.( 1'crriiterr;, t"*""lrpoi in vene_zuela, in America centrald qi Mexic. bra cavaler alLegiunii de onoare gi i se acondase tiilui de baron. Dupd turneetriumfale in spania Ei Argentina * la Buenos Aires aclmiratorii saii-au ficut cadou un stradivarius - iEi fixd reEedinta Ia Berlin,pentru citva timp, cdsrtorindu-se cu o nemtoaica. Numit de cdtreimpdrat muzicant ai palatului, ajunse, ra sfirEitul secolului, la celeful,-?..t o.noruri posibile. Dar epoca virtuoziior incepea si apuni.lnalta tehnicd a arcuguiui, repertoriile create pentru iiustrarea unoraptitudini fenomenale, ,,sarasatismele(., toate incepeau sd facd partedin domeniul trecutului. uitat de curtea din Beriin, din anul 1900,violonistul se vdzu din ce in ce mai pulin aplaudai. ultima sa cd-ldtorie in cuba i-a pricinuit un adevdrat clezastru economic. lnsfirEit, in 1911, cu pldminii rosi de ftizie, moare intr-un hotel sordiddin Buenos Aires. Din mdrelia lui trecutd s-a mai pistrat doar uncorset de mdtase. Identificat dupd pagaportul sdu cu ,,negrul pri_beag(, i s-a facut o inmormintaie ptind- de solemnitate. Resturilesale pdmintegti au fost duse __ i; 1930 - la Havana, cu marionoruri, in ciuda faptului cd oblinuse cetdienia germand. Nascut i.1852, Brindis de Saias a fost unul clin personaJele cele mai inte-resante din istoria muzicii cubaneze, in domeniul interpretdril in-strumentale. In ceea ce priveste repertoriui, p"og""-"le sale nudcrvedesc mare- rigoare-in selectie. La fer ca *.tt1i-aitt compatrioliisdi, prefera ,,fantasia brillante'i, incdrcatd cu diiicultd{i spectacu-lare, pe Bach sau pe Hiindel. Nu-l invinovdlesc insd prea muli pentnrorientarea sa, deoarece, ca gi ceilatli virtuozi ai vrbmii, a fost vic-tima epocii sale. Programele unor ,,zei(( ai acelor zile nu erau maibune decit ale sale. In sfirEit, titlul atribuit de ,,paganini cubanez,,l-a meritat cu prisosinfd.

zicii de dans un caracter cu totul personal. Cind scrie o melodie,pentru moment el nu pare sd-Ei reaminteasci de mogtenirea an-cestrali africand. Bdtutul in toba bcfir, imnul yoruba, supravie{ui-rile totemice observate Ia carnavalurile din ziua Bobotezei, invo-calia cAtre divinitd{i, transmisd prin tradilie orali in adundrilede negri sclavi, toate acestea sint practici ce au intirziat timpindelungat sd pirdseascd ghettourile impuse de sistemul social aiColoniei. Cind grupurile pornesc pe strdzi, pe ziua de qase ianuarie,cu drdcugorii J.or, craii gi cTtlonass, ,,negrul curtenitor'o intoarcespatele, ca Ei albul, ldsind sl treacd acest carnaval tolerat de auto-rit5{i, in virtutea unui vechi obicei. Chiar daci toba face si vi-breze, din motivatd simpatie, cele mai ascunse fibre ale inimiisale, acest lucru nu-l mdrturiseEte. Este posibil ca deseori sd asistela bdtdile de tobd, din cartierul Carraguao. lnsi la balurile undeactiveazd ca profesionist, executS. menuetul de curte regald,. Cinddin motive cerute de execulie va trebui si modifice treptat ele-mentele primite din Spania Ei din Fran{a, va agtepta ca albul sdse incline in fa{a lumii sale tainice, pentru a-i idsa prin testamentmaterialul melodic pe care, poten{ial, iI poarti in fiinla sa. Laaceste inceputuri ale definirii sale ca individ supus unui nou climatsocial, negrul se afld in etapa asemdndtoare cu cea care l-a impinspe negrul nordamerican sd accentueze al doilea timp al ragtime-ului,creind omphah-rythm-ul, inainte de a multiplica (intotdeauna incadrul cadenlei) sincopele blue-ului, sau de a niscoci migcarea ne-intreruptd a boogie-tuoogie-ului. Dupd ce a descoperit conga, leginddoud note in basul tradilionai al contradansului, va modifica com-plet unui din aspectele ritmice ale tango-ului (pentru a acceptaaceasta desinenld), doar prin plasarea unor accente in afara celorimpuse de metricd, ceea ce conduce la desfiin{area timpului taredin mdsur6, procedeu pe care Stravinski il va exploata in chipmdiestrit, in episodul al doilea din Sacre du printemps. Credem cdacest exemplu pe care il gdsim intr-un contradans aI lui Juan Be-nedetti, intitulat Los merengazos, este convingdtor :

. In aceastd primd jumdtate a secolului XIX,muzica albd, cdreia nu-i aduce alt6 modificare, intorate atavicului siu sim! aI ritmului, care il face

98

negrul practiclafara celei da-

s5. imprime mu-

In ciuda dorinfei lui de a se apropiacu el in ceea ce priveEte comportamentul qi

dede

alb, de a se mdsuraa se ridica la nivelul

5 Persoane foarte robuste. (N. tr.).

99

lui de cultur6, ,,negrul curtenitors nu era lipsit de binuieli. Odatdcu eliberarea sclavilor din Haiti qi cu abolirea negofului de sclaviin coloniile engleze, marelui burghez al epocii ii era vegnic teamdde aspira{iile negrilor care puteau deveni excesive, punind astfelin pericol averea lui. Dupd ce autoritelile coloniale au pus capdtprin represalii barbare aEa-zisei Conspiralii de Ia Escalera, din1844, albii implica{i au fost iertali, cu una sau doui excep{ii. Ne-grii, in schimb, au pidtit pentru toate invinuirile presupuse. PoetulPlacido6 Ei muzicantul Pimienta au fost executafi. CompozitorulBuelta y Flores a fost torturat inainte de a fi deportat. PoetulJuan Francisco Manzano, in ciuda bunelor sale relalii cu mediileintelectuale, Ei-a ldsat oasele la inchisoare. Dupi ce dedicase celemai bune compozilii ale sale inaltelor personaje spaniole gi scrisesesonete doamnelor din aristocra{ie, Claudio Brindis de Salas - tatil- a fost arestat qi supus torturii de citre O'Donnell7. Fiind am-nistiat, Ei dorind si-qi reorganizeze vechea lui orchestrd, avea siconstate cd aproape toli muzicanlii ei fuseserd executafi.

Negrul putea gi i se permitea sd se deghizeze in Apolo sauin Minerva. Cind insd pretenliile lui creqteau prea mult, qalele saleerau jupuite cu acelaEi bici care Euera qi in bardciie unde erainghesuit.

6 Gabnel de la Concepci6n Vald6s, poet cubanez (1809-1844), cunoscutsub pseudonimul de Placido. (N. tr.).

7 Leopoldo O'Donnell (1809-1867), general qi om politic spaniol. Areprimat cu cea mai mare severitate mai multe rdscoale. 1N. tr.).

CAPITOLUL ViiI

IhICEFUTUI, SECOI,ULUI XIX

Mica burghezie creoli, mai conservatoare qi mai liniEtitd decitaristocralia, vedea problemele artei cu o oarecare neincredere. Unarticol publicat in ziarul ,,Papel Periodico de La Habana", in 1802

- Necesitatea gi rnodul de a forrna obiceiurile copiilor d.in cea rnnifragedd. uirstd. ldmureEte pe deplin cu privire la o atitudineasemlnS.toare cu cea semnalatd inci acum ci{iva ani in sinul unorvechi familii provinciale din Franfa sau din Spania: ,,Unii pdrinlisint vdzufi c5-gi Cuc copiii la spectacole publice Ei 1a alte distracliicare nu pct avea alt rezultat decit sd le produci dezgttst pentruviala ordonat6 gi bine intrebuinfatd, spre care chiar ei, pirinfii,vor sd-i indrume. Prin acestea le introduc veninnl odati cu alimentulbinefdcdtor. Ei nu vorbesc altceva copiilor decit despre infelepciune,insd in acelaqi timp ie obignuiesc imagina{ia lor volatild cu im-presia violentd ce o lasd reprezentaliile pasionate Ei cele ale muzicii;dupd care este lesne de inleles ce urmeazd((. Acesta era, pe scurt,felul de a gindi aI burghezilor lui Moratfn.

Totugi, destul de lent, se petrecea o oarecare schimbare, desus in jos, porniti din mijlocul celor ce frecventau saloanele. DonJos6 Maria Peflalver, mare iubitor Ce muzic6, organiza serate filar-monice, onorate cu prezenla Ei arta clavicinistei Maria Luisa O'Farril,a contesei de Fernandina, Asunci6n Montalvo, cu a mamei viito-rului compozitor Ei excelent interpret al lui Mozart. Doiores Espa-dero. Haydn, Pleyel, Gossec, M6huI, Pergolesi, Cimarosa, Cherubinierau compozitorii preferali care formau gustul pentru muzicd alacestor amatori bogali. In 1811, 1a iniliativa lui Jcaquin Gavira iafiinld un trio clasic, care dupl citeva concerte, cu ult succes mo-dest, igi inceteazd activitatea. Cu toate acestea, muzica de camer6se va face din nou simlitd in viala publicului, in 1816, an in careviolonistul valencian Toribio Segura, violonistul Hilario Segura qiEnrique Gortzalez, violoncelist, discipol al marelui Brunetti, au sositla Havana, recomandali generosului meloman care era Don Fran-cisco Montero. Apelind qi la concursul uuor muzican{i locali, ei ausus{inut, in casa protectorului lor, concerte publice de trio-uri,

10r

cvartete' cvintete, in zilele de joi gi duminicr, ce s-au bucurat deun remarcabil succes. Iat6 deci cd, in afara teatrului gi indepen-dent de acesta, iqi face aparilia concertul.

Locurile in care se fdcea muzici erau tot mai 'umeroase.

Dela o vreme, devenise o obiqnuinld ca in fiecare an, in sdptdrninamare, salonul domnigoarelor Sollozo s6 devinf, neincdprtoi pentrucei dornici si asculte stabat Mater de pergoiesi, interpretat cumultd insuflelire gi solemnitate de un ansamblu cie amatori. unmalilios catren trecea din gurd in guri, ficind aluzie ia lipsa decalitdli vocale a surorilor Sollozo:

Cintd din instrurnente, insd cum cintd !Cintd din uoce, insd cum ci,ntd. !Cu gurile ;i rniinile te prouoacd,,Cu tigurile insd" te inspdimtntd.

- AEadar' lumea muzicard havanezd continua sr. se emancipeze.In 1812, irascibilul Joaquin Gavira publicd o pr-fl"i intitulatscan'd.alul muzical, al cdiui text pierdut a fost p"orr"rrii destul deviolent, judeci'd dupd firea autoiuiui. In acelagi an, tipografia luiEsteban de Bolofla, _creatoare de pre{ioase mici desenej folosite caornament, a scos la lumind primul periodic lunar muzical al cubei:,,El Filarm6nico Mensuar((. primul sdu numrr con{inea un ,,abe-cedar cu principii dupd care sd se inve{e arta muzicifi.----

lncepind din anul 1803, cu un avans apreciabil fa!6 de aproapetoate naliunile latino-americane, la Havana se publicau compoziliimuzicale Ei se fdceau culegeri de cintece, din perioada de rti.qita^secolului xvIII, care incd mai diinuiau in memoria oamenilor. in1810' primui pian6fsrte, adus de ra paris, face mare senzalie lasantiago de cuba - ceea ce insemna situarea fostei capitale ainsulei Ia nivelul Havanei, unde, de ra un timp incoace, monocor-clurile, spinetele qi clav-ecinele cu pene, schiloaite ae iermite, seruinau prin podurile caselor.

cu toate acestea, invd{dmintul muzical continua sd faci pro-grese' Prima Academie de Muzicd, despre care avem date, a iostinstituitd in 1814, in casa lui Don Antonio coelho, ,,eare, cu res-pectiva autorizafie, a Excelenlei sale Domnul Guvernitor, o va in-credinla spre conducere lui Don carlos Antonio de Aeosta, ce seangaja sr predea tuturor domnilor qi domnigoarelor, ce doreau sd-lconsulte, atit in resp,ectiva academie, cit gi ia ei acasd, tot ce de-pi.ldgl d-e cunogtinlele sare, atit in ceea ce privegte canto, dupdstilul italian cel mai modern, precu-m qi lec{ii de vioari iia" bi""o-forte, acest din urmd instrument fiind prefe""t".

-fr- ""hagi in, se

102

publici in ,,l)iaro del Gobierno" acest anun!: ,.tlq caga cu nr' 97

ilin strada tuz, se predd, de catre o domniEoard inteligent6, lecliicle harp6, avincl la bazi ultimele metode muzicale; urmeazi si.,rreor.i, in rdstimp cle qase zile, harpe ce vor fi oferite, de prefe-rinfi elevilor ei, ia preluri moderate".

Apariiia unor noi instrumente a insemnat o subs^tanlia16

crcqtere a cererilor Ei, implicit, ct careil ttnui nou comert. in toatefiluicile ilin vremea aceea seputea citi: .,u1 fagot, cu tocul lui; qase

ancii cu rnugtucurilc lor; marea mttoclti clc fagot -a compozitortt-Iui Ozi; uit concert pentru fttgot de Stamith; trei duo concertantecle oai; qase piese ioncertante pentru fagot, alto gi violoncel de

lllasin...(( (1818).

in 1816, ia fiinl[ ]a Iltr..'at.'. A<'tLdentic' de NIuzi<'d" Sun.to. Cecilia.

o editurl cle muzici publicd, in 1803, contradansul intitulatscrr, Pascrz at Bailon . z\cestei bucSli, care a fost printre primelecontraclansuri, i-au urmat edi{ii cu lucrdri vechi, cum sint La Gua-binc. sau 1oi, ca boleroul Nad,ie siembra su parra iunto al camino,La cachucho, or guaracha cubanezi EL Sungctmbelo:

Dintre toli sungambelosPe care i-am ud.zut la Hauana,nici unul nu-mi PlacecQ cel al sorei tale.

$i romania sentimentald cunoaqte in aceasti perioadd o se-

rioas[ afirmare, avind ca model romanta practicatd in saloaneleParisului. Madame de Sta6l inspiri unor havanezi cintece romantice.ln 1820, se publicd La Corina, al cirei text plin de naivitSli incercasi prelungeascd pl[cutele momelte ale unei lecturi lacrimogene :

...deRotna, cu duio;ie am Jost Jauorizatdprintre prieteni sd. trd,iesc f ericitd.,i.nsd, uai! prin uin'ele mele, ce trist,nei.ndurdtot' circul,d aL amorului uenin'Eu L-am td.zut pe Osual'do pi indatd l-am iubitVai, Corina' acu.nl totul e sfirgit.Vai, Corina, aclln'L totul e sfirSit.

Dupd Maciame de Stael. mari inspiratori de roman{e, vor fiChateaubriand gi Lord Byron. Lq Isabela a lui Ram6n Montalvo,pe care incd o mai cintau bunicile noastre, avea o linie melodicdputernic cromatizati qi a fost scrisd dupd versiunea muzicald a luiTo Jenny de Byron. Titlul romanfei, Dulce Chactas, ii dezvSluie

103

originea. Dupd subiectele faimosurui romanl, placic),o compune poe-zia La Atala, care va inspira unul din marile succese aie vremii.Apar, de asemenea, numeroase cintece cu un caracter mai local,cum este La bayamesa, harazitd sd devind, la cSldura evenimente-1or,. cinte-cul patriotic cel mai solicitat. $i era firesc; cuvintele, care,inainte de revolta din '68 se refereau la o ,,frumoasd bayamesa,.,vor cipdta. dupd ani, o valoare neagteptatd

.- aluzie ia zileie i'rcare oraEul Bayamo se elibera de sub dominalia spaniold:

l{u-fi aminte;ti f rum.oasd bayamesd,r:d tu fusesegi soarele meu stt dlucitor?IYU-li amintesti cit intr_o ?)reme f ericitdmd, ertazicLnz de frumusefea_fi imaculatd?pi capul l,a sinul tdu m,i t_am sprijinitde f ericire gi dt"agoste uldguit.-..?-

se- intimplir foarte rar ca u'a clin aceste roma'te sentirni:r-tale sd lase sd se intrevacri un cit a" mic "";*t;;ilJal, in ceetrce privegte ritmul sau merodia. Daci astdzi putem -a"r"op..i

,.,oarecare accent cnbanez in meloclia La bayameso, aceasta se clato_regte unui proces de valorificare a trecutuiui. cu alte cuvi'te, i'_trucit acest tip de melodie a clat naEtere unui gen cu .li"u.r" ",,-ria'te in clntecul creol, in geea ce ne privegte, ou-iq""i1i Ju prc,zL:'1agenuiui, descoperim cubanitate in tiput iniliat, ;";;;- iir- reaiitate,

-e:tq dori o copie a ceea ce se cinta in-saroariei;;".;;;"; ale epocii.Muitc din aceste cintece sint scrise in mdsura de trei ti-pi, c.l u'acompaniament de vals .abia marcat, aparinil mai curind'ca *i;t<rfiguri de imbogdlire, strd.ine dansului. Art"

"o*p"ritii *"i pr.eten-tioasr, ca Lq Isabela, se comprac in .stilul d; ;";;ri;"ia^ment con-sagrlt lied-ului gerrnan. Din toate acestea insd un lucru se cies-princle: un anumit romantism * mai murt ritera" au"ii?.rziczti __pdt'uniea in insuri prin intermecriur acestor roma'{e pe care iia-lo'til il va prefera in rocul atit de vulgarei g"""".}ru. hi" uf"r"o.,harpistelor o ocazie unicd de a se extazia. I)ar aga cum se intimpraintotdea'na cu modele aduse crin afard, gi romanter" u.reu., sir sfir-$cascd prin adaptarea la noul mediu, ficind din ,,mal du sidcle,,lincezeald tropicala. Oblceiul cle a cinta la .,primo;( qi ,,secundr:,,,originar clin Extrernadura gi insulele canare,"i,a i,'purre,'mai alescelor care ignord in mocl absolut germana sau.franceza, invariabilelt:terle gi sexte melodiilor. pini ra urmd, harpa l,a rdsuna in i*rui

. r Alala, roman de chateaubriand - un episod al vielii sdrbaticc rrinA'nnt'ica. (:*. tr.).

104

chitarei obignuite sau al chitarei sudamericane cu sunet strident.$i pulin cite pulin, absorbind tiparele ritmice deja stabilite dedan.sul popular, acompaniamentul se va modifica, imprimind o noudorigine acestui gen, oarecum italian prin nota lui sentimentald saumelancolic5, ce se numeEte cintec cubanez, strins legat de bambucocolumbian Ei cle cintecul mexican, dar, cu toate acestea, foarte creol'chiar pentru urechile creolilor, pe care ,,trubadurii'o de azi - unSinclo Garay .-_ il cintd cu glas domol, inchizind ochii, suferind Eisuspinind peste coardele chitarelor lor. Credincios originilor saleclin- secolul XVIII, cintecul cubanez este (impreund cu bolero-ul,care a ajuns sd se confunde cu eI) singurul gen de muzicd insulardcare adrnite, prin tradifie, prezenla textelor sau a poemelor striineclimatului local. AEa cum gua?"ocha, son-ul' co1|'ga' rumba, guajirocontin texte provenite din viail Ei adaptate caracterul,ui muzicii,ciritecul cubanez gi bolero-ul au luat, fdr6 nici un fel de re{inere,versurile lui Luis Urbina, ale lui Amado Nervo Ei a1e lui Pedrol,Iata, atunci cind n-au apelat 1a textele pline de lirism muzicala-ie lui Verliiine sau ale micilor imitatori ai poetului Rub6n Darfo.

Cinci, in 1829, ia fiin{a revista La Moda o Recreo Semanal' delBeilo Sext - al cdrui redactor qel era Domingo del Monteplimenteie muzicale pe care le publica ofereau cititoarelor ei, in-exciusivitate,

cele doui genuri de muzicd locali, destul de apreciate,ceea ce Ie ingdduia sd treacd pragul locuinlelor burgheze: contra-clansul qi ciniecul. AceeaEi constatare o putem face qi risfoind ,,ElApolo liabanero,,. revistd siptiminali de muzicS, ce apare in 1835,

;i ciin care se tipiresc cloai cloufl numere; aldturi de inevitabilelecontraclansuli, sint inserate in paginile lor -,si melodii ale clror titlurisint, ele insele, destul de elocvente: CiTttecul trandafirul.ui, Amintiriclespt'e Bellini. etc.

Era firesc, aqadar, ca cererea permanenti de muzicd sd con-clucii ia incurajarea uuor societSli, Ia intrelinerea de profesori, lairparilia ur-ror reviste, ca s,i la insuflelirea unui comer! care, in 1831,

," fe""u simlit qi in presa vremii: ',tobe' corni, trompete diferite'

clarinete, flaute mici, surle'(, in afari de piane, violine, violoncele

ryi harpe. ln 1829, r'izitind plantalia de cafea din Angerona' reve-re*cluf Abiel Abbot se intilnegte cu o orchestri ccmpusd din patru-zeci cle negri, formali qi instrui{i cu c}reltuiala stdpinului, de unprofesor clin capitald, angajat cu contract in acest scop'

ln 1810 sosi la Havana o companie spaniolS care avea si dea

snectacr,rle in Cuba unele modificiri in ansamblu - mai binecie clouizeci Ei doi de ani. Era alcdtuita clin artiEti dc valoarc. printrecare faimos..ti Ar,.l.i't Prieto, discipol al lui Isidoro Maiqttez, Manuei

105

Grr.cfa (tlracul), .cintdreala Nlaria der Rosario sabatini, Antoniollerm.silra^9i alfii. citeva'r"tri-*J tirziu, a'samblul se intdrea cu*rmeni avincl u' oarecare renume in peninsuit;-xi";i""a Garino,cl,'satoarea Manuela camuo"i"o-^ii ,o"u ei, faimoaia cintareaF ctel'oclevil Isabel Gamborino. U; ;& cubanez, ,,cabotinui( Covarru_bias' autor de interrne rri, iii"iliJ' qi. ,""rute, aprrea tot mai despe afige. Corpul de balet ""u "o:p"-, din opt per.soane.

Prezenla acestei companii a reugit sd imprime, cum era dea;teptat' un nor avint vccleviLurui siectacorut ir,.d se-h"gu;" treptatcle monotonia in care decdzur" -*iiu cd era r.orba de'drame saucomedie -* devenind mai _"lt o ii*a. Otpa',ro]tJ orientdri pecare Isidoro Maiquez le impusesu l_" i""i.i-a""io-. "c"nos,

dinMadrid, de cind pieruase "o"i""".u" l.i. Muzica Ei dansul se bucu_rau de o atentie crescin-cld. rrip""i""ri" vodeviiurrii, li"irro"*ut,

",,timpul, in operd comicd, . "i";i-;;;cu!ie era ilrt|.;" relativ',favoriza pubricur h-avanez, p""l"iJ in contact

"., "irrta""tri de omai mare rezistenJd,

""pubiii sa aloraeze un repertoriu murt maiserios' Astfei, pe lingd dram' gi "omeai", noua companie va pre-zenta' intre anii 1812 Ei 1816, multe opere. i"t"-" .i"!""d lun6 s-areprezentat de trei ori Frumoasa Arsbna a" ivtorr.igriy - cintat'anterior gi de compania francezi care vizitase oraqur. partiturirecare apireau ln zilele acelea pe pupitrele orchestrei erau dintrecele mai reprezentative:

_Defiinilii-d; Dalayrac; Cd,sd,toria secretdde cimarosai Bdrbierut a.h'seit oJ" raisietto; ui.iil argero deMe\hul; Pozna de Mdhul; c"tiiii"ii" Bagd,ad, de Boieldieu, diferiteopere de Nicoliis rsouarcl, fdrd a scdpa din vedere pniiut cu pro-iecte, Tiganca, [Jnchiut ;i mdtu;." aJ y"1","f. G;;.;, ;i un apre_ciabil numdr de opere spaniole de mai mica lrrrp"""t""fi. Cu ,,mu_zicd adaptate( - dupd obiceiul epocii - s-a ""p""r".rlut o operanoua, intituratl, cea mni lrumoasi zi ra Hauana.'d;;;;" acestea,publicul de atunci nu se ardta prea incintat de marea avala.q5 demuzicS. Poate ci nu- o inlelegea incd. Un anun! p""A""tl care sem_na[a, in IBld, un debut, aveitizeaze cE ,,muzica rr.,

".e un conlinutpatetic"' Richard Inimd d,e Leu cle Gretry, ""p""r"rrtuiJ cu multfast' in beneficiul artistei Garino, este apreciat' ca ,,o opera prdcut,gi deosebit de inspirat6(.

rrirlititfi din justifie, ofileri, austeri membri ai Protomedicato-ului2( irrL, s-au apucat de versificat, trimifind, in dorin{a de a obline unprr.miu, poeme laudative ziarului ,,Diario de La I{abana" :

Cu figdneasca-[i ta gdteald, faci captiuipe to,ti cei care-fi priuesc indemindrile.Inimile rdmin pe jumdtate uiiIn timpul tn care-fii ardfi grafiile...

In societatea aceea cu obiceiuri provinciale, femeile cn taleuttcatral puteau juca gold diggers cu mare succes. In 1812, o mani-lcstare cle acest fel degener6 intr-o tragedie calderoniani. Intr-o<'asa aldturat5 Teatrului Principal - strada Luz, numdrul 1 -irctriia Mariana Galino a fost injunghiatd cu un pumnal Ei ldsatiirproape moartd, de solui ei, actorul Antonio Rosal, pentru simplulmc'tiv ci stirnise gelozia acestuia. Actorul, indurerat, i$i tdiaser:inele, murind tocmai cind solia sa, avind mai multe tdieturi pecorp, revenea la viafd. Inutil de a mai spune ci havanezii au co-mentat timp de treizeci de ani acest eveniment.

Manuela Gamborino, ciutind sd se evidenlieze, aduce pe scend,inlocuind agonizantul vodevil, o adevirati antologie de dansurieuropene Ei americane: bolero-uri, menuete de curte, gavote, me-nuete in formd de fandango, menuete cu influenli germand, polci,clansurile portugheze folia, dansul andaluz cachucha, dansuri dinLa Mancha, dansul pan de rarebe, dansul cdlulul siciit Ei multealte mici dansuri. O mare majoritate din dansurile acestea vor fipreluate de citre qcolile de dans - qi existau destule la Havana

- cu scopul suslinerii unor mode trecitoare care insi nu qtirbeaucu nimic onoarea acordatd contradansului. Simultan cu toate acestemanifestiri artistice, ualsul cigtiga in insuld un numdr tot mai marede adep{i. Doi ani dupd ce a fost injunghiati cu pumnalul de cdtresolul ei, Mariana Galino introducea in Richard Inimd. de Leu deGr6try un ,,pre{ios Blas (sic) adecvat situafieis. La fel ca in multe!5ri din America Latin5, la inceputul secolului XX, ualsuL va fi ungen cultivat cu deosebitd tehnici de autorii locali. Cu toate acestea,ualsul tropical nll avea sd creeze o tradi{ie durabild in insul5. Cubanu a produs, in ritmui de trei timpi, un hit mondial, comparabilcu Valsul peste ualuri de Juventino Rosas - mort la Bataband.Aceasta se explici prin aceea cI muzica populard, care se crea in{ard, era atit de puternicS, incit topea tiparele primite, turnindu-le

z Institutle alcdtuit5(N. tr.)

din medici; verifica aptitudinile viitorilor nredici

_- Eliminind pe nesimfite vodevilul din programe, loculfi preluat cu precddere de dans. ltlrrr"t" Gamborino, obogatd, distinsd dansatoare, ii linea pu t ",o"rruzi

sub vraiacunqi in mod prudent in spate[ prft;;t;;ffi ;; J;L,106

lui vafemeieei. As-perso-

,t-

in forme proprii... Buenaventura Pascual Ferrer remarca cu ascu-!ime, vorbind despre dansurile epocii: ,,Nu este deloc straniu ca,contradansului de Ecoald francezd sd i se adapteze ritmul nostru(a Ei apdrut expresia), aEa cum se intimpld cu unele piese din maimulte tablouri strdine tdrii (...) Nu este deloc straniu nici faptulcd figurile care se practicau acolo, clenumite pantalon, 6t6, galop,pastourelle, tr€uisse Ei chassd-crois1, s5. fie inlocuite cu coboli;algi urcugul, cu lanful gi sita ale noastre('. Ferrer vede deja doudfeluri de contradansuri: cel strdin qi aL nostru (caracterizat prinritmul nostru), fdr5 a arita insd cd al doiiea descinde din primul.Este adevdrat, de asemenea, ci in mai pulin de doudzeci de ani,contradansul cubanez gi-a devorat progenitura.

ln 1821, compania spaniold trece printr-un moment de crizd.Prelungita ei s,edere la Havana, repertoriul ei, axat doar pe unanumit tip de operd, fdcu ca atenlia publicului sd se indrepte acumspre un spectacol cu totul nou ce i se oferea de cdtre companiaPautret - Andrds Ei Maria Rubio - care, cu marile lor pantornimecoregrafice (Macbeth, Ayder Ali-Khan, Nurzfile Lui Camacho, Rtti-nele din Palmira), ob{ineau succese ce anunlau apropiatele 1or tri-umfuri in Mexic. ln aceastd situalie, consilierul Primdriei a .iostnevoit sd vind in ajutorul companiei spaniole, aflate in crizd, dc IaPrincipal, deqi le-a pus condilii :

...se cedeazd celor cloisprezece artisti intrebuintarea zisului teatru,scutiti fiind de a pldti chirie (...) Ei se angajeazd. o oferi publicului zecespectacole de poezie, pe lund, $i $apte de operd., precunL gi un beneliciupel-LtrlL persoanele lipsite de addpost, 5i a cincea parte din ittcasdri, pcntruPrintdrie.

In fa{a imperioasei nevoi cle a improspdta repertoriul. alti;tiiau recurs ia Rossini. Sub bagheta lui Don Manuel Cocco, initiato-rul companiei qi profesor al multor viitori muzicanli havanezi, aufost prezentate Semiramida, Italianca in Alger, Colofana hr-;a[d,Tancred, Bdrbierul din Seuilla (cel al lui Paisiello era de acumfoarte cunoscut), intr-o versiune spaniolS a lui Jos6 Trespueirtes,pe atunci organistul catedralei, spre incintarea cubanezilor. In tr820,aceeaEi operd va fi obiectul unei noi traduceri realizate Ia HavanaEi editat5 de doctorul Gonzalez del Valle.

Dar in 1831, publicul ajunsese la saturafie. Galino Ei AnciresPrieto, obosili dupd doudzeci Ei unu de ani de spectacole la llarrana,se vdd, aqadar, in fata unui public plictisit cie.asemenea spectacole.Un spectator ,,care renunlase la abonament(( cerea in mod publicangajarea unor noi cintdreli. Opera romanticd se fdcea tot mai sim-litd in saloane, gata pregdtite, pentru a o primi. In vederea satis-

108

facerii cererii generale, Primiria contracteazl o excelenti compa-nie italiani, care debuteazd in ianuarie 1834. Bellini, Donizetti,N,Iercadante gi Meyerbeer de{in acum afigul, in agteptarea tindruluiVerdi, in detrimentul compozitorilor secolului XVIII, care contri-buiserd prin crealia lor la formarea culturii muzicale a creolului.Aceasta insi nu a constituit o creqtere substan{iali a gustului co-lectiv. Dimpotrivd. Programele Societilii Filarmonice de SantaCecilia, in care figuraserd Simfonii de Haydn qi de Mozart, s-auv'azut invadate de operi. Fragmentelor din Flautul fermecat, deli-cioaselor extravaganle rossiniene le-au urmat arii din Puritanii,cTin Gemma de Vergg, din Parisiana sau uvertura la Piratul Timpde rnulli ani, la Teatrul Tac6n qi la Ateneul Artistic Ai Literar dinIfavana, in locuinfa contelui de Pefra1ver, sint reluate aceleagititluri: Norma, Lucia di, Larnmerm'oor, Faoorita, Linda de Chamou-nir. O execulie cu Stabat Mater de Rossini, Ia Ateneu, constituieun eveniment de excepfie. Opera romantici italiand, cu concesiileei fald de ,,sentimentalism((, cu posibilitdlile ei de strdlucire pentruinterprelii cu voci ample Ei cu implicita ei indulgenld fa{6 de exe-cnliile peu prds corecte, invadase Si programele Societilii Filarmo-nice din Matanzas(infiinfati in 1829), din Santiago (1833), din PuertoPrincipe (1842), din Cienfuegos (1850) Ei din Villa Clara (1852).Doar orchestra seminarului din San Carlos, compusd din studenli,pdstra, in acele zile, cultul muzicii clasice qi al inaltelor gi puter-nicelor expresii ale muzicii romantice.

Dragostea aceasta pentru opera italiani determinase un pro-ces de regres in cultura muzicald a creolului. Mozart, Haydn,Beethoven, Schubert (la Havana se qi cintaserd citeva din crea{iile1or), au fost considerali ,,muzicieni dificili", compozitori pentru cu-noscitori, autori cle sonate ce nu atrdgeau pe ascultitorul obignuit.Cind un muzicant dorea si striluceasci in societate sau Ia vreunconcert, singura cale pentru oblinerea succesului consta in a executao ,,fantasia briliante(( pe motive din opere, in maniera lui Hunten,a lui Thaiberg sau a lui Le Carpentier - cdci maniera lui Liszt,in compozilii de felul acesta, era considerati ca deosebit de dificiliEi cerea, in plus, un oarecare dar al recredrii. Cunoscutul pianistPablo Desvernine s-a fdcut vinovat cle acelaEi pdcat, de a com-pune ,,fantezii'o qi parafraze, la fel ca Ei editorul qi pianistul ErnestoEderman. Adevdrata muzicd mare devenise, pentru mulli ani regalulunei minoritdfi selecte. Beethoven pdtrundea in congtiinta oame-nilor invdluit intr-o atmosferd de capeld, frecventatd de inifiali, decunoscStori abili, ceva aseminitor cu ceea ce s-a petrecut, o pe-rioadS de timp la Paris, cu opera lui Wagner. La inceputul acestui

109

secoi, anumite conservatoare doruice de ,,a fi agreabilet' Ei de a

atrage toate straturile burgheze, mai ofereau elevilor 1or, ca piescde concurs, f arLtezii de Leibach. Dificultalile materiale intimpinatepini acum vreo cloudzeci de ani, de fiecare intreprinclere perma-nentd de artd serioasd qi dezinteresatd se datorau, iu mare parte,situa{iei gi favorurilor de care se bucttra opera romal-}ticd itaiiartl.Timp de aproape un secol, viata artisticd s-a desfdEurat sub tira-nicul ei imperiu. Din fericire, anumili factori prielnici vor scoatede sub inflr.renla ei crealia muzicald cultd Ei populard a unui marenumer de compozitori cubanezi.

CAPiTOLUi, IX

ANTONIO RAFFELIN - JUAN PARIS

Practicarea fdra intrerupere a i'aitelor discipline muzicaleincep-e in Cuba, aga cum am mai spus, cu opera qi cu viul exempludat de Esteban salas. Moclelele ce i-au fost oferite cubanezuluiin perioacia de formare a gustultii s.iu pentm muzici sint cele ale-secolului XVIII: Ecoala napolitana, opera francezr, simfonismul luiHaydn qi, intr-o mai micd. rndsurd, a lui pleyel, Gossec ai alfii.Aceast6_ intreagi stare de fapte explicd menlinerea tuturor for-melor de stil, clasice gi .baroce, in produclia unei rnari majoritrtia compozitorilor cubanezi din secolul XIX. unele tdri din u\merica,printre care Brazilia qi Mexic. puternic influenfate

- in perioadade formare a muzicii ior culte _- de stilul de operd romanticd ita-liand gi de romanla de salon europeand, au trlbuit sd rase multtimp sa treacd pin6 cind au renun{at ra e1e. In cuba, cu toate cdopera italiand se bucura de favoarea unui public captat cu u$u-rin{5 de sentimentul -direct Ei facil p" cu"e-1 conlinei, acest faptnu a influenlat congtiinta muzicienilor care, prin formalie Ei obi-ceiuri, se simleau puternic legali cie tradilia clasicd. cind, cle voiede nevoie, un tinir dorea sir st'dieze compozilia, i se ofereau caexemple simfoniile lui rlaydn, gi nu uvertuiile iui nuttini. La san-tiago, Juan Paris cerea editorijor sd rege foarte luxos partiturilecompozitorilor clasici pe care le oferea pentru studiu discipoiilorsdi. cel care avea sd se bucure de foarte bun renume in pelioadapianului, la Havana, in prima jumatate a secorurui XIX, va fiEdelmann, fiul clavecinistului qi pianistului Juan Federico E-delmann.

Antonio Raffelin a fost compczitorul care a indeplinit rolulde .punte de legdturd. intre muzica compusd Ei difuzatd in cubaIa finele secolului xvIII Ei un oarecare ,,clasicism ssfsns2(6 -na{ionalism ndscut fald de metodele de scriiturd clasicd __ ce seva manifesta in produc{ia unui Manuel Saurnell.

Fiu al unui cdpitan de dragoni, de origine francez, aI cdruinume este menlionat in cronicile ocupaliei engleze, Antonio Raf-felin s-a ndscut la Havana, in 1796. l\{ulatrul Gregorio Yel.Azquez

111

i-a dat leclii de violoncel Ei de contrabas. Foarte precoce, la nouiani a scris o melodie, La boca, ce se va publica, mai tirziu, la NewYork. Don Manuel Cocco, director de operi spaniold care dddeaspectacole Ia Principal, I-a ini{iat in practicarea contrapunctului Eia fugii. Thomas Tlown, excelent muzician englez, i-a dat leclii devi"olini. Stf,pin pe meserie, Raffelin s-a consacrat nobilei sarcini deintensificare a vielii muzicale havaneze, prin toate mijloacele decare dispunea. A predat lec{ii in mod gratuit, urmind sd formezeun numer cit se poate de mare de amatori, capabili sd cinte inorchestra pe care o dirija. lnfiinld Academia Filarmonici Cristini,in care va activa Ei Manuel Saumell. Probabil cI Raffelin nu afost un violonist atit de rdu, de vreme ce - cu toati neincre-derea ce ne inspird exagerS.rile estimati.ve ale epocii - se bucurade un superlativ ca executant.

In 1836, la virsta de patruzeci de ani, igi realizeazd marelesdu vis: se muti la Paris, ducind cu el o maturi qi bogati pro-duclie, judecind dupd faptul cd a predat la tipar, aproape imediat,trei SirnJonii. Stabilit 1a Paris, aruncd o privire asupra vielii artis-tice a momentului. Mai plutea incl in marele orag amintirea trium-furilor mondene ale compatrioatei sale Mercedes de Santa Cruz yMontalvo, contesi de Nlerlin, cintdreald cu oarecare succes, mareprietend cu Musset gi cu Rossini, foarte curtati de Balzac - eroindintr-unul din romanele sale _- Ei ale clrei saloane continuau sdfie locul de intilnire aI celebritdliior europene. Parisul insi nuoferea, in zilele acela, un mediu incurajator pentru un muzicianprofund dezinteresat cum era Raffelin.

Burghezia, fduritd in mod paradoxal de revolufie, agezati solidin privilegiile sale de citre Louis Phillippe, nutrea pretenlii cleproaspatd imbogafitd. Se traversa, in Franfa, o perioadd. foartegre.a. Irr ce privegte produclia nafionald, Auber, Adam Ei reper-toriul lui Boieldieu Ei Haydn coplegea gusturile zilei. Berti oz, ne-in{eles, lupta impotriva a tot qi a tuturor. Rossini incetase sd maiscrie. Meyerbeer ela stSpin aJ. scenei. Exlsta impresia c[ publiculfrancez nu mai era atras de nici unul din genurile mari ale mu-zicii. Raffolin, cu toate acestea, nu cautd sA culeag6 ,lauri pc' furig.Nu fdcuse coadd, ca alfii, la por{iie vestitului ThdAtre des Itaiiens,cu o partituri sub bra{. In 1845, i se executi un Cuartet de coarde,pe care l-a editat pulin mai tirziu. ,,La Presse( fdcuse elogiulacestei lucrdri. ln 1848, se executi una din Simf oniite sale (a treia,probabii). Repiica criticii muzicale de atunci poate fi judecatd dupdaceste fraze culese din coloanele unui ziar parisian: ,,Simfonia vio-Ionistului Ei compozitorului havanez Don Antonio Raffelin a fost

tl?

apiaurJatd cu entuziasm. simfonicL aceastar moduleazr cu clestuldnaturalele (slc), cintul s5u este pldcut (sic), gi totul este foartestrdlucitor{(. Interesant este cd Raffelin, in ambianfa aceea pe caresetea de succese teatrale o fdcea de nestrviiit, riminea creciinciosmuzicii de camerd qi simfoniei. Exista in aceastd atitudine hot6-ritd, de a nu se 15sa contaminat, o voin{d care nu-l va pdrdsiniciodatS.

Revenit la Havana, spre anii 1848-1849, compozitorul se pusecu puteri noi in serviciul culturii rnuzicale er patriei saie. organi-zeazd concerte. Formeazd elevi noi. intreprinde un turneu prinprovincii, fiind incununat triumfal la Remedios. pufin mai tiiziu,cade in misticisro ,Ei, c€r ur:male, tot restul vie{ii sale avea sd-lconsacre muzicii religioase. se strrmutd ta Philadeiphia uncie ince-puse sd publice un pericclic muzical intitulat ,.La Lira cat6lica(.In tcatd aceastd perioaclir, nu a compus decit

'imnuri, motete, li-

t_urghii gi Ratimi. Ajunsese s6 aib6 in jurisdiclia sa gaisprezecedioceze- In 1862, il ghsim la Roma, prez-entind bapei r Jiiurghiece va fi cintati in capela san lgnacio. in acelagi an, oferd, o ittaliturghie, reginei Spaniei, care, bucurindu-se de un' mare succes,a determinat capela regali si introducd fragmente din ea in ru-glciuniie obiqnuite. Din Cadiz, trece in Statele Unite. ln 1862, bd-trin. revine ]a Havana, unde poeli distinqi, conternporani cu el, aueriitat, in colal:orare, o CuleEere d,e cintcce in onoarea sa. A muritla Marianao, iocalitate nu departe cle capitald, in 1892.

Degi este foarte greu, ca sI nu spunem aproape imposibil, dea scoate la iumind lucririle lui Antonio Raffelin * d.eoarece etrese af,If, irnprdEtiate in diferite dioceze nord.-americane, in bisericidin italia qi spania, sau in edituri europene ale cdror foniluri aufost despovdrate de partiturile uitate - se poate afirma ci. muzi-cianul havanez a rdmas credincios, pini la moarte, formatiei saleclasice. Referindu-se la compoziliile religioase din ultima sa epocide crea{ie, anumi{i critici ai timpului se folosesc de numele luiCherubini. ln ce ne priveqte, offi putut da de Simfonia a treia(editatd la Paris). ln timp ce mulli muzicieni cubanezi ai epocii

- Laureano Fuentes, printre allii * se fdleau enumerind in ca-taiogul 1or simfonii ce nu erau in realitate decit uverturi, Raffelincompunea adevdrate simfonii, in stilul lui Flaydn, fiind, din acestpunct de vedere. un necontestat precursor american - Ia egalitatecu a"gentinianul Juan Pedro Esnaola, contemporan cu el, carescrisese doud Simfonii, la inceputul acestui secol.

Simjonia a treia, in sol (op. 26), a sa, este destul cle pldcutd,constituind o covadi vie a excelentuiui nivel de culturd qi ile teh-

E - a-da 1120113

nicd la care putea ajunge u1 muzician cubanez al acelor zile. Lu-crarea aceasta conste din patru pdrli: Allegro (cu cunoscuta sa in-troducere gravd), And,ante amabile, Minuetto Ei Allegro. Are pro-porliile exicte ale unei simfonii de Haydn (dacd ludm ca mdsurigenerald de compara{ie pe cele mai asemdndtoare' ca formd, mo-delului stabilit) qi acelaqi stil de orchestrare. Pentru a ne face o

idee cu privire Ia materialul muzical tratat, vom cita prima temddin Attegro-ul inilial, de netd proveninld populard:

Al doilea motiv al aceleiaqi migcdri are un evident stil ros-sinian :

Doar in And.ante amabile schileaza un accent discret romantic.Romantism care nu rnerge mult prea cleparte de stilul lui cheru-bini - ce privea intotdeauna, ca qi muzicianul cubanez, spre se-

colul XVIII, chiar cind curentul epocii va incepe sd-qi facd loc ininspiralia sa. Finalul (6/8) constituie un saltarello plin de limbufieqi de buna dispozilie, conceput in cadrul celui mai autentic spirithaydnian.

AEa cum se poate vedea, Haydn, care pdtrunsese in insul5prin uqile cateclralelor din Santiago qi Havanei - mullumitd luiSalas qi lui Goetz -- continua s5 fie prezent in con;tiinfa compo-zitorilor cubanezi.

S-a spus despre preotul Juan Paris (ndscut in 1759). succesoral iui Salas la catedrala din Santiago, cd "nu a cornpus lucrarimuzicale" 1. Nu numai cd a fost un important gi fecund compozitor,dar s-a clovedit a fi ci cel mai vreclnic urmaq artistic pe care qi

l-ar fi putgt visa maestrurl havanez. Mullumita lui.Palis, catedraladevlne

-rlcoa1d, sald cle concerte, saii de repetilii, bibliotecd, insu-

1 Ceea ce surprinde este faPtulLaureano Fuentes, care a fost, intr-un

114

fie{ind diverse Ei continue manifestdri muzicale. La adipostul in-vd{Smintului sdu, tradi{iile cele mai pure ale secolului XVIII s-aumenlinut neschimbate, pinS cind repertoriul lui Hilarion Eslava yMercadante - nu cel care conlinea liturghii scrise in stil ,,operl((

- a fost introdus la cor de cdtre succesorii lui.Dup6 ce iEi aritd competenta

',compunind un motet-imn in

onoarea Sf. Trinit6{i", executat de viori qi bas, Paris iEi lui atri-buliile in martie 1805, dupd incidentul Goetz. In acelagi an, iipreda lui Matias Alqueza, trornpetist gi fagotist al orchestrei sale,

Ei in pius, tipograf al Colegiului San Basilio el Magno, niqte ,,textede colinde de Criciun, pe patru voci - cu viori, viole, bas, flauteqi alte instrumente plstoregti - ce se vor cinta la utreniile so-lemne ale nagterii 1ui Isus Cristos". Viala 1ui va fi aceea a unuiom consacrat cu totul artei sale. Cind Karl Rischer Ei MadameClarais lnfiinlard orchestra lor la Santiago, Paris Ie acordi un aju-tor substanlial, oferindu-le partituri qi executanli. In 1812, apre-ciind cd nu ar micqora cu nimic atribuliile sale religioase, incepusd predea leclii de pian amatoriior din orag, pentru care acest in-strument constituia o adevdratd revelalie. Discipolilor sdi, in alemuzicii, le impunea studiul minutios al lucrdrilor 1ui Porpora, Per-golesi, Paisiello, Cimarosa, Haydn Ei Cherubini. El a fost primulcare a pregdtit executarea unor cvartete de Beethoven. In 1837,aproape octogenar, igi dezvoltd gi mai mult domeniul sdu didactic,deschizind por{ile catedralei tuturor celor ce iubeau muzica. Ori-eine qtia si cinte la un instrument putea sd vind la catedrald, inafara orelor de oficiere a slujbelor, pentru a citi, a studia sau ilexecuta partiturile aflate in arhivS. Au fost situalii in care patntansambluri lucrau in acelagi timp, in diferite locuri ale edificiuiui.Lucrdrile, Iegate qi cu coperli din fier aurit, se aflar-t la ciispoziliacelor care te-ar fi solicitat. Apreciatul maestru muri in ziua de11 iunie 1845, lSsind, in afara unei crealii muzicale considerabile,un poem in latinegte, intitulat Ad Parnnssurn. O intreagd generaliede muzicieni a fost formatd de el.

De la acest cornpozitor am gdsit o Misa a tre, cr,r violine,flaute, qi bas, qi o Colindd" de proporlii neobiEnuitc pentru acestgen, ,,cvartet cu violine, viold, bas, oboe sau flaute((. Ambele par-tituri dateaz'a din anul 1806, qi prin factura Ior dor,edesc ci mu-zicianul avea mari posibilit5li de desfdEurare creatoare.

Paris nu a fost la fel de fecund ca Salas. Intr-o adresd cdtrecorpul de canonici, scrisd in anul numirii sale, se plingea de muncaexcesive, subliniind cd sarcinile impuse nu-i ldsau timp pentru acompune colinde Ei motete ,,Ia care era obligat((. Ori de cite ori,cii aceasti afirmatie se datoreazii lui

anumit fel, elevul lui Paris.

115

in preajma sdriritorilor Crdciunului, cind munca sa nu era termi-natd, recurgea ia un viclegug de o facturi copilireascd, aclaptindtexte noi la colinde ldsate de Salas. I{avanezul compusese cu ze-cilc! Oare bunii canonici aveau cunogtin{i de nevinovata inEeld-ciune? {Jneori, pentru a le deghiza factura, modifica tonalitaliielor, sau le adduga o partidl cle violS sau doui partide de flaut orioboe. De multe ori se vedea nevcit si lipeasci benzi de hirtie pestecuvintele existente, pe care scria apoi textul nou cu o mind ner-voas6, ;tergind o optime de aici, o pdtrime de dincolo, impreunindsau legincl note pentru a obline un final muzical corect. Colindeleir-ri Salas nu erau excelente ? De bund seami ci aceste mistiftcirinu se datorau incapacit5lii creatoare a muzicianului. insd paris,atagat unei munci migdloase, unor rezolr'iri dificile, realiza multmai incet ceea ce dorea, decit preciecesorul siu. Considera activi-tatea sa ca Lln lucru foarte serios Ei obiEnuia s5-gi punA problernedeosebit Ce complicate. Instrumentalia pe care o fdcea era multmai ela]:cratA decit cea a lui Salas. Era friirnintat de cdutlri ;i nudorea clecit perfecfiunea. DacI Salas il acimira pe Pergolesi gi pePaisieilo, Paris avea o devoliune cleosebitd pentru Righini Ei Cheri-r-bini. A;a cum Salas obiSnuia si imbog6{easc5 colincla clin trei pdrli,Paris, procedind cu mai multd libertate, compun?a colinde ce seconstituiau din patru pirfi

- rupind astfel orice legituri cu tiparutrtradi{ional. Prima miqcar:e din Calenda sa cl!.n 1806, are, numai easingurii, o sutd gaizeci de rndsuri in migcare potrivitf,, constituindun ade'u'irat adagio sirnfonic. Cu toate acestea, Paris a fost inferiorlui Salas, in minuirea vocilor. Nu poseda abilitatea desivirEitd apredecesorului sdu, pentru a face ca muzica $i textul sd constituieun tot unitar. De aceea, ori de cite ori avea prilejul, i;i canalizaintrcaga fortd creatoare spre reaiizarea instrumentald care repre-ireirta punctul sdu forte. In multe cazuri, lisind la o parte oriceccnsideratie fa{d de cintdre{i, ii arnesteca pe acestia cu instrltmen-teie intr-o adevirata caccia, silindu-i sd completeze cu vocea mo-rnenl,e din particta oboaelor Ei a viciineior.

D:oarece lui Paris ii placea sd infrunte dificultSli, 5i o iaceacu muitir siguran{d, se observi. in lucr5rile sale anumite preocup5ripe care Salas se pare cd le ignorase. Acorda, cie exempiu, o impor-tan{A rnai mare ritmuiui. Se indepirteazd de terlele paralele alestilttlui napolitan -_ cu toate cd pistreazl sexta traditionali, careii este Ceosebit de ciragS. intrebuinleaz[ sincopa, martell,atto,' diver-sificir partida violinelor. Este muit mai exigent in iegituri cubasul continuu, ardtinC in mod ciar scopurile lui. Existir pasaje

116

intregi in care basul evolueazd autonom, impunind executautuluio munci precisd, strdind oricdrei improviz:afii.

ln privinltr ideilor muzicale, Paris diferd in mod sensibil deSalas. Anumite pasaje din a sa Colindd,, in gen de calendit, poseddo savoare mozartiand evidentS.

Intt'oito, din Misa pe care am descoperit-o, incepe cu un scurtpreludiu instrumental, avind o notd dramaticd, ce pare sd fie o

calchiere dupd Beethoven. Sd nu ne facem insd prea mari ilttzii.E.ste ,,tonul beethovenian" anterior lui Beethoven, pe care l-amintilnit in Allegro-ui din Fantasia lui Mozart (qi daca cineva do-regte, arn putea cita un exemplu curios prin originalitatea lui, clinintroducerea vodevilului Orbii prefd,cufii, 1774, ale cdrui teme Eiarmonii anun{5 deja, intr-un mod neaEteptat, Sonata patetica). Maiinclinat cdtre clramatisrn decit Salas, mal. pornit spre intrcbuinlareatrernolo-uiui _- exprimat rnai pregnant Ei mai spirituai -

Parisrdmine, cu toate acestea, credincios stilului maegtrilor sdi. Im-preund cu Antonio Raffelin, muzicianul de la catedrala clin San-tiago, Paris a contribuit ia mentinerea tradiliei clasice in Cuba,pini ia jumdtatea secoiului XIX, in ciuda impundtoarei prezenlea operei. romantice italiene.