?OLUL X

SAUMELT $I NATIONALUL

In ziua de 17 iulie 1794, compozitorul alsacian Juan FedericoEdelmann este condamnat de cdtre un tribunal revolulionar qidecapitat la Paris - sslssginfi a unei ,,t6nebreuse affaire", nicipini azi clarificatS.

Prieten cu Rouget de I'I.sle, prezent in faimo;rsa picturi I'a L'Ictt'-

seillaise, Eddlmann era autorttl a cincisprezece volurne de sgnate,cvartete Ei concerte, unele dintre ele fiind elogiate de Mozart. Mu-zicianul acesta, mai inainte de a se fi consacrat intru totul arteinoului pianoforte, s-a numirat printre ultimii claveciniqti etlro-peni. Fiui sf,u, Juan Federico, s-a niscut Ia Strasbourg, Sapte iunidupf, execulia tatdlui. Eiev aI Conservatorului din Paris, cip6taseun prim premiu de armonie, la virsta de Eaptesprezece ani, pentruca la optsprezece ani si fie cotat ca un pianist de prima min5. Estefoarte probabil ca tragicul sfirEit al tatilui sdu s5 fi fost motivulcunoscut numai de el, care iI impinsese si se expatrieze pentrutotcleauna, citre sfirqitul lui 1815. Cele O sutd de zile, Waterloo,ii flcurl sl se team[ de instaurarea unei epoci de mari frimlntdri,ca aceea evocati de atitea ori, cu legitima team5, de mama sa.

Impreuni cu ea, se imbarci pentru Statele Unite, traversind Me-xicul, Guyanele engleze Ei olandeze qi Antilele. Dupd mulli ani cle

existenfi pribeaga, Juan Federico Edelmann ajunse Ia llavana, pe

la jumatatea anului 1832. Primul siu concert, sus{inut la TeatroPrincipal, se incheia cu ova{ii nesfirEite. Foarte magulit de primi-rea fdcuti de citre publicui havanez, artistui llotdri si rlmind inCuba, rupind clefinitiv orice legdturi cu Europa. Dupd ce a primito sarcini importanti in conducerea Societi{ii Filarmonice SantaCeciiia, in 183ti, deschide un magazin gi o edituri de muzicS, in-treprindere ce avea sd ciiinuie vreme indeiungatd, spre noroculcompozitoriior creoli.

Pulin dupir instalarea la Havana, incepu sI dea lecfii unuitinar total lipsit de posibilitdli materiale, care cipitase toate cu-nogtinlele muzicale in mod empiric, studiind Ei anaiizind de unul

r18

'"""" l,??;:il', fr .,o'"o"

Ndscutinl,BlT,intr-ofamiliefoartesdraci'Saumellerapre-clestinat sI moarf, reiativ ti'ar, dupd o existen!f, dezordonat[ qi

plin6 de neplaceri. Pianist acceptabil, fiiri sd strdluceasca' cunoEtclibuciumul celui care pretincle ,,ca tririeqte din artd'(, i'tr-o am-

bianti foarte inqustd, a.ogindu-Ei darul ubicuititii pentru a suplini

ii#;;;"rii"ii.-prezeni ori*ncle putea cinta Ia un i'strument,,.iu"gu de Ia Filarmonic.l la Ateneu; il acompania pe- Raffelin la

Acacl,emia cristina; clf,c1ea leclii; cinta f5r5 cliscernimint la balurigiconcerte;seagitaprintreculisele-companieiliriceitaliene;exe-cuta trio-uri de Beethoven, impreuni cu Toribio Segura gi ElriqueCoizarcz; cinta la violoncel, inlocuincl pe ut instrumentist absent;

o""tr""t"ui alerga de la paiatr.rl Conielui cle Pefialver, unde se exe-

;"t"* fragmenle din Piiatttl, pentru.a duce notele unui contradans

lui Tomiis Buetta ; ri"";;; lare dirija orchestra de dans de la

CAPI singur LiturghiaIlilarion Eslava.Robredo.

in fo de Cherubini EiMuzicianul acesta tindr

citind texte de Fetis qi

se nurnea Manuel Saumell

119

Tiv'li. cind se imbolndvea org.nistur vreunei biserici, saumeli se

Rly*ntu rrcol.. pcntru.a -ctirca cu pingercre sale rupt., pecralie'ul.\Jrgiilrrza re'uniuni muzicale, unde fenomenalul contft,rbasist Bottes-si'i, pe' atunci .aspete al Ha'anei, era acoperit de ovafii, ,si ii mairirminea incd e'ergie pentru a rucra ra pian impreund

"L Ea"r*u'r'-- cll toatc cir timpul nu-i permitea sd er.".r,ir" iiL rn,rcl sr:rios _,sd stuclieze armonia, c-ontrapunctul, fuga qi ;;"h;rt*t"ii "u Mat _ricio Pyke. Era o fire creschi,sr, amatoai cle grume pru'urt" gi nu-gicunogtea i'teresele, in ciuda sarrciei sate. ciio ;;"';; dea con-cursul intr-nn spectacol in scop de binefacere, Su"_"'fi, care nu*vea -sigur:rnla c6 in ziua urmdtoare va avea cu ce-Ei plati chiria,isi ofere. serviciile in mocl gr'tuit. pentru a contracara person.-litatea 1*i, E^spadero Ei Desvei'ine il tratau cu o oarecare supei:io-ritate, cousiclerind crealiit lui ca ruinori. Cu tot comportarnent.isiiu, Saum.ll nn a\rea c.racterul unui boern,

"; ;;:l;1" Gar'ira.Dimpotrivii, mlrncea inclirjit, era sensibil, generos f;te' l" ceilalti,exigc'*t c' sine i'sugi; clornic sd faci lucrur"i mari, inci-rr,aja proiec-te marri, insd era intotdeauna vietima u'ei lipse cle timp, trrisrt'riiirtit cie caracteristicii tutnror celor care doresc se irnplei;ascir ck:rn_r-ritatea Ei bur-racr-rviinti cu lipsa unei ocupalii lucrativri

citre anul 1839, saumeil se incrrdgosti ra nebunie c1e o femeicfermecdtoare, Dolores de saint-IIux"n, iintdreald cu gias aclmirabit.care a lansat in cuba crealia rui schubert. Din pdcat-e, f;;;;;,-;ifoarte clorita cintdreald era fiica unei familii " instirite, calre, ii''ici'n caz' nu dorea si a.ciii de sarmerl ca cie u^ptrit il gi,.e"". c'.,toate acestea, Dolores incurajii un timo pasiunea tinarului'muzicitrn.Domingo di:l N{onte susline cr s-ar fi si logodit, in ciuda opozitieip5rinfilor. starea aceasta plind de rornantiim avea sd fie urmatir.in fiin{a iui saumell, cle una de ordin liric. subestimat cle creoliibogali, amatori cle muzicri, receptivi la crearlia sa, dar fdcind ab-stractie cle persoana lui, saumell viser la o mare realizare care sd-lincunnneze cu lauri in fala intregii societIfi ha-raneze; visa cevace nu mai frcuse nimeni pini atunci i' cuba: s6 scrie o operiintrtionald.

Faptul arcesta, ignorat de toJi cei care au emis opinii cu pri-vire la viata lui saumell, pare cleosebit cle interesant: muzicianuldorea ca opera sa si fie cubanezd, ca aciiunea ei si se desfdsoarein insulS, iar elernentere compo'ente sd fie luatc din -i:i""irr-"i"iiipopulare. Iatd deci cd in 183g, la numai trei ani dupe' ce Giiniiaprezenta in premierd viala pentru for, inaugurind in Rusia scoalanalionald muzicald, cubanezul saumell i'ten]iona sa scrie- o ;" o;nalionalr. in fei:ruarie 1939, se publicase in ,,La cartera cnbanl,,

120

un roman a lui Jos6 Antonio Echevarria, Antonelli, pe care muzi-cianul il citea Ei-l recitea, acum! cu satisfac{ie. Era o poveste foartebine scris5., insi croiti dupd tiparul rornanelor vicontelui de Ar-lincourt; subiectul nu era chiar aqa de rdu, dar avea un final cles-tul de necoiespunzdtor. Din acest roman se putea alcdtui un libretcare si nu fie nici mai bun nici mai r6.u decit Linda de Chamoun'i:tsau Gemrna de Vergy, care erau aplaudate Ia Teatro Principal.Romanul Antotrclli, ln schimb, ii oferea lui Saumell toate elemen-tele de care avea nevoie un libret de operd.

Treptat, opera prindea contur in mintea sa. Acliunea se des-fd;ura ia llavana, in 1590. Primui tablou. Un grup de sclavi negrilucreazd. 1a instalarea maqiniior primei fabrici de zahdr din Cerro.Sosegt,e Juan Bautista Antonelli, inginerul italian, protejat deFilip II, care incepe construirea fortdrelei El Morro. El este insolitde llernan Nlanrique cle Rojas, originar din Ertremadura, cdsdtoritcu o incliancl din tribul siboney qi tatd al unei fete cu nr-rtnele dcCasilcia, pe care Antonelli o iubegte. Duet. Antonelii speri ca prinintermediul lui Manrique de Rojas ca cigtige inima frumoasei. Tatilii mdrturiseEte cir totul este in zadar. Casilda il iubeqte pe cirpi-tanui Lupercio Geiabert, nepotul guvernatorului Havanei. TabloulaI doilea. Indienii joaca pelotd intr-o piata din cartierul Campeche,in prezenta lui Antonelli. iEi face apariiier Gelabert Ei il bruscl-reazdpe inclianul Pablo, pe care il urdgte din motive cuuoscute numaide el. Indianui maltratat se apropie de Antonelli, intrebindu-l :

,,Ce ai fi fdcut dumneata in locul meu ?" - ,,L-aE fi stripttns cusabiar mea la

- ,,Eu nu sint nobii; nu am sabie l((, rS.spunde india-nul. ,,Ai insd un pumnal !( _. ii sugereazi inginerul... Actul aIdoilea. Primul tablou. E noapte. Antonelli viseazd cd se piimbd peesplanada castelului La Fuerza. Apare Gelabert cu o chitard gi iiclestirnuie ci a venit acolo pentru a face o serenadi unei {enei. iidd sa citeascd ni.ste versuri infldcdrate, scrise pentru ea... Ta]:loulal cloik-'a. Serenada qi duet de dragoste intre Geiabert qi Casilda,pe o straclir dir-r Havana. Antonelli, ascuns, urmdreqte sce11i]. Pablo,rndianul, liEner;te din umbr6, cu intenlia de a-l rani pe Gelabert.:-\ntcir-relli, cu Lltl gest plin cle cavalerism, opreqte bralul ucigaE.Actul al treilea. Primul tablou. lnchis in camera sa din castelull,a Fuerzir, Antor-relli reciteqte, plingind, episodui iui Paolo qi Fran-cesca, din Dit'irrct Comedie. Tabloul aI dclilea. O serata pe terasnsuperioara a castelttlui El Morro. Dupi clans, amantii rdmin sin-gur!., contemplind marea. Deodatd, apare Pablo indianul Ei rdneqterxortal pe calpitair. Corpul iui cade in abi.s, trdgind dupd el gi peCasilda. -,\ntonelli. riispunzirtor cle rnoartea celor cloi iubiti, se pr5-

tzt

bugeqte ,,ca lovit de trisnet", in timp ce indianul, tdcut, cu braleleincrucigate, privegte seelta.

Dupd cum se poate observa, era o operi a cdrei intrigi seintegra in conceplia havanezi a anului 1839. Primui act ar fi pututfi de-a dreptul bun - in ceea ce privegte migcarea scenice. Aidoilea, neavind personaje Ei nici coruri, era destul de bun, com-parativ cu multe din cele care au inspirat pe Donizetti, pe Bellinisa! pe Verdi, tindr. Al treilea era de un romantism vulgar, cu toatedefectele genului. Ceva insd se detaqeazi: clorinla de a face sicinte negrii qi indienii; cds6toria dintre un originar din Extrema-dura gi o indigend; construirea unei fabrici de zahir in Cerro;jocul de pelot5; strdzile Havanei, fortirelele Havarr-ei Ei indianulbiEtinag care rizbund ofensa ce-i fusese adusd de un fiu de con-chistador. In acele zile, Domingo ciel Monte va scrie 1ui J. L. Al-fonso: ,,Existd aici un tindr havanez numit Saumell, cu aptitudinistrdlucite pentru muzicd - dupd aprecierea cunoscdtorilor * care,dupd ce a fdcut studii serioase de contrapunct Ei compozi{ie, estedornic si se apuce de lucru qi si scrie o operd. Aceasta-numai dacis-ar gdsi un libret, care si fie scris in limba italiani gi, ceva maimult, sd aibi subiect cubanez, iar ca ultimd conclifie, doreEte s6 fieficut dupi frumosul roman aI lui Echevarria, intitulat Antonelli. Incazul in care tu vrei sd-l scrii sau sd-l dai vreunui prieten poet deal tiu s6-l scrie, te rog s6-i trimili, cdl mai tirziu, peite qase luni dela primirea acestor rinduri; !i-ag mullr-rmi, iar patria qi arta te vorbinecuvinta(. J. L. Alfonso a considerat cererea de a scrie o operi.cu subiect cubanez de-a dreptui absurdi qi nebuneasci, ca se nuspulq ridicold, fapt pentru care i-a rdspuns pe un ton batjocoritor,considerind astfel chestiunea incheiatd. Del Monte ajunse gi el laconcluzia cd saumell greEea, contribuind prin atitudinea 1ui Ia oEi mai mare descurajare a muzicianului. La toate acestea avea sdse adauge incd un fapt care sd-i destrame toate speranleie de amai scrie o operi na{ionald: frumoasa Dolores de saint-Maxen rupserelatiile cu el, in favoarea scriitorului Ram6n de pakna, ceea ceil rdni profund, aruncindu-] in mijiocul unei societd{i pline de vicii.

Dacd ne gindim cd saumell este de fapt ini{iatorul muziciinalionale cubaneze, povestea cu privire la opera de care a fostfrustrat devine extrem de interesanta. lncercarla lui era frrd pre-cedent in intregul continent american. Motivul pentru care saumella pretins un libret in italieneEte este lesne cle inleles: singura com-panie in stare s5-i prezinte opera la Havana era italiani.-Dar cumin cuba, pind in ultimele decade ale secolului xIX, nu era cle con-ceput un libret in altd limb5, a determinat pe mulfi muzicieni, in

122

lipsa unui ,,poet" potrivit, s5-9i scrie textele intr-o limb5 de-adieptul caraghioasS, in care abundau ]atinismele. In afard de pa-ginile sale de inspirafie creol5, a scris pulin: Rugdciune pentru so-pran Ei orgi; Piesd pentru violoncel gi pian; ldild penttu violini$i pian; Aue Maria pentru voce Ei orchestrd. Ceea ce se mai poateadAuga Ia cele enumerate mai sus e*e Melopeeo, piesi drarnaticd(14 pagini de muzic6), pe un poem de Francisco Blanchi6' De citeori transpare, din aceast5 operd, atmosfera contradansului (in an-clantele de la inceput; in allegro-ul risoluto), gi se apeleazi la pi-ruete Ei armonii ,,d la cubano,,, se creeazd o ambian{a incintitoare.In schimb, pasajele dramatico-descriptive sint de o inegalabili nai-vitate. In impundtorul final cu care se incheie poemul'gi care se

vrea cu tot dinadinsul patetic, se observtr apropierea, abia mascati,cle marqul funebr,r din Sirzlfonia ,,Eroica". Saumell, prin tempera-ment, nu era un romantic. Ei reuqi sd abordeze cel mai bine bAtiliacle la Hernani Ei, intr-un rnod mai original, doar atunci cind adoptlun ton ptdcut schubertian (primele misuri din Zo Nifr.a Bonita). $ichiar aEa, asta a constituit la el o excep{ie. Una din pulinele ocaziiin care a cdutat sd intercaleze in contradans un accent strdin ca-racterului creat chiar de el (contradans-studiu) a fost atunci cinda scris o uverturi.

Ne oprim uneori pu{in cleceplionali in fala unor contradansuriale lui Saumell, scrise in grabd, pentru a fi cintate in premierd lavreun bal. Aceste contradansuri nu sint chiar atit de rele, insiiabundi in formule care nu au alt scop decit si atragd la clans gisd imprime un ritm pldcut. De aceea, sd nu ne oprim la ele, ci sItrecem mai cleparte, cercetind atent gi selecfionind. Se pitrunde,in acest fel, intr-o sferi de preocupdri mai profunde, din care sedesprind pagini duioase, emo{ionante, pline de delicatele sau, dim-potriv5, dramatice, incircate de tensiuni nervoase ce lasi sd seintrevadd mereu muzicianul de calitate. Multe din contradansurilesale nu au fost compuse pentru dans. Este evident cd Recuerdostristes, Lamentos de antor, Toma Tom,6s Ei altele au fost scrisepentru a fi cintate gi ascultate, ceea ce denotf, ci pentru Saumell,genul reprezenta o formi potrivitd sensibilitd{ii sale 9i cd doreasd-l prelucreze pinl ia epuizarea posibiiitdlilor lui. Apiicarea ideilorsale in forme cc' nu depdgeau doudzeci qi patru sau treizeci Ei douicle mdsuri (cu excep{ia unora) -- cleci piese de micd: respira{ie -este un fapt constatat. Cu toate acestea, inven{ia ritmici ;i melo-ciica a lui Saumell este ttimitoare. in cele peste cincizeci de contra-dansuri ale sale, demne de a fi cercetate cu seriozitate, nu existicloui pagini asemdnitoare. Nu se repetd niciodat5. ln 2/4 sau in

t2?

6/8, scrie o diversitate de combi'afii ritmice de necrezut. AIci-tuite din doud pdrli - prima gi a doua - contradansurile luisaumell conlin i'totcleaunJ un contrast izbitor. prima parte incepede cele mai multe ori in stiiul concertului ciasic (Lo territorial,La Ja.sefinoj, introduclncl variatiunea ritmicd, in general }a re-expozilia temei i'i{iale. Alteori, aceasta este o flXc'td roman{i

ce_ ar putea fi interpri:tati separat, sa* o pagine agitatir, ,_rn.l_9"i pateticS, iir feh'"I celei cir." incepe La 'Luisiatla,

dedicataiIui Gottschalk. A doua, in schimb, este tipic cnbanezai, clenetd facturd folclorici - acel folclor care nLr este o manifestaredirectd a sensibilitr{ii muzicianurui. In partea *";il obiEnuiegte.sd combine diferite ritrnuri c1e_,,tango(a cii.e impu.lsio'arir guaracira,la inceputurile ei, pre-cum gi allek'ircate de iscusinla muiicantilorde dans. Jocul cinquilr,o, caracteristic muzicii cubaneze din provin-3la olient{d,, se pare ci nu I-a cunoscut. In mod intimpiatoi., acestJoc apare intr-unu'l din contradansurile sale (Et somateti), qi aceastacu totui intimpldtor, incit pare sd izvorascd din imagin'atia aceluiacare se preocupa cu cleosebire cle a descoperi noi iralori ritmice.

saurnell este un acievdrat vizionar, in ceea ce priveEte utiii-zarea unor ritmuri ce aveau sd fie exproatate in viitor, sub alte1:nlTi:i. conceplia crupd care muratrui Nliguer r,aflae,- -uzicianulorn ryrat_anzas, ,,a creat(( dansul nationaL cubanez d,anzon, ]ansindu_lin 18791, cade in clipa cind se citegte contradansul lui saumell __La Tedezco * care. face parte clin grupul cel mai p"p"ro" i"i""g"rdanzon cubanez este enuntat chiai ra inceputul acestei piese, i'cele opt misuri. Nu i se va mai acrduga

'imic - in afard de su-darea.unor pdrli - pinei in an',l 1g20', cincl incepu, cu probabi,li_tate, decadenla acestui clans cu un atii cle pldcut colorit cuba'ez.ceva mai mult: in partea a doua a contradansurilor sale in 6/8,saumell intrebuinteazd in mocl consecvent un ritm compus dintr-,.rpdtrime, doui optimi, o pitrime (coriambui) care, in viitor, r,adeveni inseparabil de dansurile de facturi populard autolr.to'i.

Cintecele clave, guajira, criorla, ce vor fi compuse cre muzicie'iinspira{i din crealia populard, ca Anckermann, Miuri, casas Romer.Ei allii folosesc acelaEi ritrn. Dif eren{a dintre crave, guajira Eicriolla este nesemnificativd: meloclia, tempo-ui, structura-armonicir- mai simple ]a o clave qi mai ,puternic conturate ra o crioila.Partea ritmicd Ei tonaiitatea si't insd aceleagi. Reiese deci ci

Saumell, nu a fost numai pdrintele contradansului, aEa curn a fostdenumit; este Ei pdrintele habanerei (prima parte din La anzistad.),aI danzon-ului (Lc Tedezco), al guajirei (a doua parte din La Ma-tilde), aI clavei (La Celestina), al crioliei (a, doua parte din LaNend) Ei a1 anumitor genuri ale cintecului cubanez (a doua partedin Recuet'dos tristes).

Tot ce s-a fdcut dupd el a constat din amplificarea elemen-telor existente din plin in opera sa.

Printre hazliile saie indica{ii, Saume}I aEterne deasupra uneimisuri : ,,cu tdmbd16u...((. Nu trdda totuqi niciodati ataqamentulsdu fali cle tradilia clasicS. Deasupra unui contradans scrie titluiBirJe'tite din Guanabecoa, in realitate insi incepe cu un menuet, inmiEcare vie, inainte de a trece la o idee vddit cubanezi. Aceeagiobservalie se poate face in La dengosa, cu micul sdu canon, in Lasuauecita Ei in La caridad, toate avin-d o facturi aproape mozar-tian5. Existd, la Saumell, o econolrlie de mijloace, lucru ce va fiignorat de romanticul Espadero, dar pe care-I va moqteni IgnacioCervantes, in ciuda faptului cd eI s-a format la umbra lui Chopingi a lui Mendelssohn.

Manuel Saumell a murit la 14 august 1870. Opera sa poate fisocotitd a unui ,,petit maitre", dar cintdreEte mult in balanla isto-riei muzicii nalionale a continentului american. Plini de inventi-vitate, opera aceasta a conturat pentru prima oard profilul exacta tot ce este creol, creind un ,,climat( caracteristic, o bazi melo-dici. armonicd qi ritmicd ce se va rnenline in crealia urmagilor lui.Ei a Etiut si se menlin5 la periferia stiluiui ,,salonnard( - virtuos,superficial, strSlucitor - a1 unui Gottschaik. In crealie, a rimascredincios - asemenea lui Raffelin qi Paris - stilului clasic, fdrdsd-l considere incompatibil cu caracterul nafional. Mulltrmitd luis-au fixat Ei glefuit elementele constitutive ale unei ,,cubenitdli( ceexistau in atmosferd gi in sdlile de dans, formind un ,,fapt muzical"plin de implicalii. Prin opera muzicald a lui Saumel'l, crealia popu-lard iqi capitd nn loc tot mai important in con$tiinla compozitorilor.Se fdcea ast ei. trecerea in mod congtient 1a ideea unei muzicinarfionale.

I Este curios faptul cd Siinchez de Fuentcs amatii in general admisd, cind intr-rrn eseu al sdude danzon-uri linut la Havana cu ani in urmd.

124

fost autorul acestei afir-se referd la un concurs

ICAPITOLUL XI

ESPADERO ROIT{ANTICUL

Nicoiiis Ruiz.Espadero a fost un birbat cu un comportamentstraniu' de la nagtere qi pi"a ti" *r""t". De-Ei rocuia intr-un orasdeschis, a$a cum i.rort'i'iol;";;";';".'ana, Jegdturite iui cu exte_riorul erau redus" ta si"i"tur;;;;", fdrd^sd respire altd atmosferddecit cea a Tropicurui - "tii- ol-pltin favoraf,ild- ;;" activitdfirntense

- si_a netrecut u"i;t""t.l if*_o "o"tl,l,ij.i";;;"i", alergindcu ginduJ in tinrtuJl-;;;.#;'riii

"a_gi- aplece .._,"*huu ta rea_litatea sonord ce clocotea';;-;:;;rere sare -inchise

cu gratii. cutoate acestea. et L+i_:"_r";;;""J cubanez cet mJ remarcabital timpului sdu. Era singurui care, t*a .a cdlitoreasc!, su bucu"ade stimd, riind chiar "dit;l-i"'ri"iiiat"t". D;;;;;;il;;ita!iror sareartistice, contemnoranii sdi h;";;i' a" ri puiui- Je-i

"o*pare cumarii maestri ai "::.r;: ;;'"-i 'i;;fi,.

foarte pufin s_a pdstrat dinopera sa' Nimeni nu a recla-"t tiroit."r,i""a ii'aa" arri punct devedcre istoric. ou"ror,."iitrtlJ'lri ffitrcd este inegarabird. o tra_di{ie muzicald nu trdiegte nu;;t ffi succese, ci gi Oin eEecuri. Oasemenea experien{d "r.,

,""rgr"i ii'cobo"iguri constituie un ade_varat moder capab'.sd dea ";;;;;"';"o" ,oi ia"i. l" "iida faptuluica pe pJan universai valoar;;';;-""ri"'rr,ria, vdzutd inse in ruminapreocupdr'or noastre, ."" -u"iiJ J""iiu-"r"etata mai rndeaproape.. Fiu al unui pianist o.igi"u""iin

.CrAi, .- care se manifestamar ales in saloanele havanei, "r_'p"i' u,r,il rgi6,

-p"ii exe"uliit"sale din I{avcrn si crin iu"r""J-- rilcf,ias nuiz Espadlro s_a ndscutin IB32' Asa cum se intimprd ir, *ui-iorte famiriire-iur-gheze, tatar,Don Nicolas Ruiz. cu toaie

"a ""u-i.,a"dg;;;il;; ""rl,"'i, maguiitde talentur soriei sare. "; ;;".'irtr"ni"i un c'ip, ca fiul sdu sdse consacre muzicii' Visa sa r""i ai" el un bdrbit care sd detiniiun oarecare titru in.colonie; a--u""""t, miiitar ,",, o"J't"rrrcfionar...Cu toate acestea, miculul

"""1, ;;;;Js.9i "e,_,ribit

* prea sensibil- se do'edi atit cig. afras_ A" pi"", 'i"r.""i, t"ta acceptd sd i se cleaeclii de cite o jumitate d" ;d;; ;i.'Cr;;;;;;;i";narncr, cr'aminea insd la pian mai multe i.". pu,rt"r

"; ;;"irrii'"sd nu afle,lspader, acoperea cutia de ""rottltrfa-a pianurui cu pdturi groase.

.26

AEa stind lucrurile, treptat, in acel col! al Havanei, se riclica unadevdrat ,,enfant du si6cle". El nu a frecventat nici un colegiu,instrucfia haotici primitd acasd qi-a imbogdtit-o prin lecturi de-zordonate qi tulburdtoare. Nu a avut niciodatr piieteni de virstalui, copildria petrecind-o in mod exciusiv cu "ei din familie, subvegnica pazd a mamei sale. Se poate lesne imagina ce a insemnatacea copilirie qi adolescenld singuratice, lipsite de joacd, fdrdciocniri cu exteriorul, fird intreceri entuziaste cu copii. Avea Eai-sprezece ani cind tatdl sau, fdrd sd fi suferit de ceva vreodatd, cdznmort in fa{a lui. Lovitura aceasta neagteptat5, vdduvia mamei, do-liul purtat un timp indelungat au contribuit Ei mai mult la redu-cerea orizontului lui Espadero. Nu ieEea din casi, nu accepta in-vitalii, nu- ie-gea la plimbare. IEi petrecea zilele citind, desenind Eicorrpunind. La cdderea serii, se indrepta spre un magazin de mu_zicd din apropierea casei, pentru a cinta ia pian piria ta ora optseara. In tot timpul cit exersa, nu admitea piezenla nimdnui. Eiaun caz tipic de introversiune. Nevroza sa din adolescenld avea sd.se accentueze odatd cu trecerea anilor, fdcindu-l neprietenos, moro-cdnos, ciudat. Adora pisicile. Ii pldcea insd sd idmire gi uneiefemei, era curtenitor gi atent cu ele, insd avea oroare de cdsrtorie.I,a acest mare singuratic, sentimentul ciragostei ocupa un loc minor,iar mama reprezenta sublirnarea iclealului feminin.

cind impiinise doudzeci Ei doi de ani, se ivi un bdrbat careavea s5-l scoata pentru o clipd din claustrarea sa voluntard: Luisl\Ioreau Gottschalk.

^ lntr-o dupd-amiazd a anului 18b4, pe cind Espadero se aflain magazin Ei exersa la pian cu tot elanui sdu tineresc, Gottschalk,de curind sosit Ia Havana, intra in privdlie, fdrd sd ceari per-misiunea cuiva, atras de sunetul excelent pe care cubanezul il ob-linea in interpretarea sa. vdzindu-se in prezenla acestui necunoscut,a cirui figurd nu o vdzuse niciodatd, Espadero se prezentd, fdrdnici o re{inere. Din clipa aceea, intre cei doi muzicieni se niscu oinflacdratr si romanticd p-rietenie, menlinutd printr-o corespondenldplind dc intrebdri, indoieli, sfaturi tehnice, eiplozii lirice, anaterneimpotriva criticilor Ei filistinilor, neliniEti, rrazvrdtiri - toate con-dimentate cu citate din Hugo, Byron, Taine, qi cu fraze muzicale.Frietenia lui Espadero cu Gottschalk reprezintd un caz cu totulieEit din comun, dacd linem seama de caractereie lor opuse qi demociul lor de a privi viafa. Gottschalk, american din Louisiana,era un bdrbat cu un temperament puternic, mare iubitor de pld-ceri, pornit intotdeauna spre fapte mari. Aventurile sale se lineaulan!. Sudic, orioinar dintr-un stat sclavagist, nu a dispref,.uit, ln

cilirtoriile sale prin Antire, nici u'ere arn'r,ri, cu puternic cororitloc.l, interzise cie pre;uciecal'" r".lnr" rru ""Lp"ti;rj;"" sii. Erai. sta.e sii facd excursii ,bositcare, pind ra ..rr, aai de pescari,.uma' pentru a minca crabi. scrisoi*e sare in iimba francezi,pline cle observatii foarte i'te.esanie asupra obiceiurilor qi naturiiregiunilor vizitate, erau strdbdtute -- cincl nu vorbea cle artd _de acele -cteur'ard'ises pe care re gdsim i,-r co""sporra"ffi r"i Fraubert.1n aceasti "o""roo.,d"n1a, Cotircriuif. ii ingira,

"*t,-rf.ri Espadcro,diverse- poveqti p" .,., ion foarte ap.ir.s, gi pri'tre artere, despreniEte cdsdtorii pe care niciodatr nu le concretiza. Iubea ap].auzere,recepfiile, clecorteurile, parfumurile. Espade;";l;-;;l;t manifestaaversiune bornivicioasa, ori cre cite oii trebuia ,a "il"a in fatapuiriicului. Creclem, ci printr_ur", prn"", psihologic, Ur;i;"'11crease despre Gottschark o imagine ce nu o ar"/ea gi nici nu aveasa o aillS niciodata. Toate i'hiiritiile'sare erau, "rr'rig..,r"u.r{d,

celepe care Gottschalk re ignora. Mai ares, omur acesta, care era cutrei ani mai mare crecii er, venea insotit de trompeieie ,,faimei,,.Thcophiie Gautier ,ii .facuse erogiui. dcrlioz ii de'umla ,,poetulpianuiui". A existat cine\ia "nr"

i-u co'sicierat, ;" "-;";j; mai maredccit ciropi'. _Regina spanici. a Portugaliei, marea ducesi a Rusicir-au umplut buzu'arere cu scrisori a"dresate g""""rrii", gi amba-saciorilor. cavarer al ordi''rui tsatera cato-rica,- Goiiscrraur eraoaspete de oncare ai }Iavanei. La Vailadorid,

"o"Lr" Fi*rro il in_vitd sd treacd in revistd batalionui de- cavarerie Farnesio. trra editatla Paris gi ta New york. Ven"" ai" n.r"opu -"opi;;;';"

faimi sionoruri - continent pe care Espaclero nu_l v-a "rrrf*il. - -

Daci este adevdrat cd prietenia rui Gottschaik- pentru Espa-dero a facilitat editarea Ei air"r"""a operei cubanezului in Frantagi in Spania, pe coperfi putindu_ie cl'- numele lui ,Vlorzs i;;r" fr';tr_d.ero, de La Heuanb, in .schimb, """-Jup""te da a da rezultate op_time in c-e privegte artisticur. 'cotts"irart era un produs tipic alunei epoci care inarld artare virtuozului. Liszt

".u 'ua-i""t in sa_loane mai mult ca v:irtuo, decit- comporltor. La fel ; ;; intimpla,ceva mai tirzirt, qi cu Sarasate gi cu emulii sdi. L, lorr.1,

"""u ""atunci se pretindea unui executant sau unui "o-porito" era sdposede gra{ia unui tenor cre operd. Fantezia b"ili;J;;;araf"aza aeconce^rt, capr.iciul Ei. al-tele umpleau peste m5su"a p"og.a_ele. For_mat in acest climat, frrd sd aibd nici cere r"i

"ugT lrrooiuti

"r,privire la persoana rui - fusese acceptat cle eminente mondiare *-Gottschalk se tlsa ,p.r*gt- de triumf, de la " ;;;;^;;!oia U o:tu,de la o insuld la alta, fdri a vedea mai depart" a" "i.]iii cregetelorsale atit de abile- cind vorbea despre compozifie, ii exemplifica

128

irri Espaclero cu aceastir axiomd: .,Tcate rcgulile lru au a1t sccrpr'ti-cit si rdneasci in mod plircut L1j1 auz cultivat (arn spus: cultivat).4.i)rcocr-lparea sa pentru cfect era aceeagi cle fiecare datd, motivpcrrtru carc ldsa sd-i scape,qreqeli atit de grave, ca acestea:,,Haycln,[-icmenti, IVlozart scrian operc gratioase, corecte ryi foarte inspirate(sic), inaintea lui Beethoven, Dussel<, cramer gi a lui Moscireles,;ptttin mai tirziu insa, niciunul clin ei nu a intuit tot ce se puteascriarte din jocul de pedale, ciin ampLoarea acompaniamentului, clinacest sunet deosebit al pianului, care nu obligi rezojvarea diso-r-ranlei in aceeaEi octavS, putinclu-se face in oricare alta superioarir,,1;!inindu-se astfel o clesfaqurare, o opulentd cle sonoritale necu-nrxcute de aproape toate celeialte instrumente (...). In ciuda taLen-tultti sdu, Beethoven s-a ingelat uneori asupra anumitor efectecare. in timp ce le agternea pe hirtie, pdreau sd raspunoa ginclu-rilor sale, cind insa aplica pe claviaturi, sunau altfel((.

Gottschalk trccea drept un muzician cu un spirit cle obser-va!ic' cleosebit de asculit. Amintinriu-gi cu rnare pldcere cle 'oplileclin sierra dei Afena, cu liriit de greieri gi cu li-urici ce scinteiauin toate pdrlilc, ii scria lui trscuclier, eclitorui sdu par:izian:,,Sin-qura tovariql pe care am gisit-o in singnrdtatea aceea era o ne_gre,sd foarte uritd; la cdderea noplii ca s{_r ghemuia la picioarelem9_1e, Ei acolo, in liniEtea nopfii, imi cinta cr_r glasul ei pitrunzitor,s5lbatic, dar plin de un farmec straniu, cintecele 1,drii Ei baraclelenegre cu meloiii monotone si ritmuri brutale. Imprima ritmul, fieprin migcdri a1e capului, fie lovindu-se rigor cu miinile pe coapse.Pentru noi, clansul reprezintd o serie cle miqcdri fdcute in tovi-r55i.a unei femei frumoase; Cansul negriior, in schimb, constituier.ur adevdrat ritual ce se coi-isumd prin tremurdturi, ur.rduiri desarpe, gestnri cu semi-rifica!ii represive sall vrind si clez-,'dluieo dragoste infl5cirat5, o suferinla *- t.ctui invdluit lntr-un ritmtut:rultos, pdtimag((. ca o trisaturii caracteristici a iui Gottschalk-- muzician cu o forrcerlic europeanS. - so poate desprinde capa-citatea lui de a fi remarc:rt boglifia ritmuriior cuhaneze, portoricanesi afro-americane. Louisiana ii inspird ciouii cintece: Banjos qi oBamb<tula: Puerto Rico, un Dans qi La Merclxt cle los jibaros; Cuba,in afara de o fantezie, Crtr:tnte, un ciclu cie vreo z::ce Densuri. Dinnefericire, abia in.r'entas:: o tcmd puternicd gi un ritm interesant,din expunerea ei simpl5, cir apdreau ,,podoabeie.(, tremolo-urile,apogiaturile, arpegiile, cromatismele qi tot ceea ce, intr-un viitorapropiat, avea si devii-ri sinonim cu prostu,l ;.:u:;t. Cu toa.te aces-tea, despre douri Sini.Janii ale sale dispdrute. se spune cd nu eraudeloc lipsite de calitd{i. De fapt, cercetinri unele creatii a1e sale,

o - C-da 1120 129

s(] poatc c'onstata cii de cite ori rieglija lumea saloanelor, limbajulsau muzical era destul de elevat. ln 1861, Gottschalk organizi irnfe.stival ler Teatro Tacon din Havana, in cadrul cdruia a fost prc-zentatd, in premieri, cea de a treia Simfonie a sa, intitulati Onoapte Io tropi<:. Cum nu a avut la indemind o orchestrd, au fostadr:se patruzeci de piane gi tot atili interpre{i, printre care Espa-clei'o, Saumell, Desvernine, Cervantes, Edelmann, Laureano Fuentes.ln mod deosebit a mai fost aclus gi un percutionist din Santiago --cS.petenia Consiliului comunal al negrilor francezi un intregarsenal de tobe. Una dintre acestea. o tumba giganticd ocupa cen-trul scenei, la ea batind chiar regeie. Aqadar, Gottschalk a fostprimul muzician care a intrebuinlat intr-o partiturl simfonicd ba-tc'ria afro-cubaneza - experienla ce avea sA se instaureze abia in1925, in Uuertura 7:e teme cubaneze de Amadeo RotdAn. Se impunesi spunem aici cA Andantele din aceastd Simlonie a fost editatde curind in Statele Unite de Quinto Maganini. Este singurul frag-ment din lucrare ce s-a pdstrat $i s-a studiat, clovedind o scriiturircu mult superioard celorlalte compozitii pentru pian ale muzicia-nului. Aici, in acest fragment, in citeva mdsuri, am descoperit uncromatism anticipind parcd armonia crcrmatica din Tristan.

lnsa Espadero, timidul, introvertitul nu se interesa in modcleosebiL de acest aspect al simf oniei lui Gottschalk. ceea ce ilispitea era celalalt aspect, cel elogiat de Liszt Ei de TheophileGautier; ceea ce se cinta din Gottschalk in Europa q;i se inrudeacu i'deile sale favorite, idei pline de romantism, intilnite in pre-fafa la drama Crom'*^el de Hugo. Cind i s-a incredinfat onorabilamisiune de a selecta gi corecta o edilie definitivd de opere postumeale iui Gottschalk, la solicitarea judicioasd a editorului Leon Escu-dier, Espadero a scris un prolog in care igi dezvoltd convingerilesale: ,,Se intimpld destul de frecvent ca lucrdri reprezentative siifie respinse sau se li se acorde o apreciere formald, pentru simplulmotiv, evident foarte straniu, ci nu au fost scrise in maniera for'-melor stabilite aie clasicismului, dar care totugi au primit denu-mirile consacrate de sonate, concerte, scherzo, simfonii, forme createde alte genii anterioare, insd care nu-l obligi pe compozitor, innici un fei, de a inghesui in limitele lor manifestdrile geniului siuEi expresia sentimentelor sale. Preocupdrile rupte de practicd sint,dupd pirerea noastrd, cauza cea mai nefastd in dezvoltarea ope-relor de artd, mai ales a acelor arte legate de sentiment, aga curneste muzica, cea mai afectivi dintre toate (...). Credem cd magni-ficul qi frumosu'i trebuie imbrdcate in forme noi, inedite, pe caresentimentul le posedd in mod inepuizabil. In materie de arte, dupa

130

opinia noastre, forma este intotdeuna subordonata gindirii. ce im-portan{5 are montajul dacd piatra este prelioasd ? (...). Impulsulsentimentelor nu trebuie sa fie limilat, nu trebuie sd fie piescrisintr-o mdsur6, avincl o limitd si o formd care sd ingustezc gi sd

Nico,l:is Ruiz ilspadero (1832-1890)

sugrlrme inspiralia". Patruzeci de ani dupd Bdtd\ia tui Hernani,Espadero se mai adapd din ideile anului 1830. Faptul c6 Gottschalk,in ultimii sdi ani, ii vorbise de Rienzi Ei de Tannhd.user, urmirindo schimbare estimativd bruscd spre arta lui Richard Wagner *mult mai serioasd decit cea pe care o admirase pind atunci, nuservise la nimic. Pentru moment, Espadero urma in continuarestilul bombastic ai asurzitor al fanteziei dup6 Miserere din Truba-durul, a Hurrah-gcrlop-ului, a Danse ossianesque-ului gi al aceleisimfonii mastodont pentru zece piane

- Ased,iit Zaragozei - exe-

cutata cu ci{iva ani in urmd de Gottschalk, Arizti, Desvernine Eichiar de Espadero, plus al{i Ease pianiEti. Mai persistd inc6 amin-

131

tirc'a cclci de a cloua stagiuni a iui Gottsc.halii ia l:lavana, clirr 1857,ci'd la triumful acestui virtuoz al pianului se adiugase Ei ceie-britatea vccald a fetilei Adelina patti.spiritul care lnsuflete;te perioacl. cca mai reprezentativ6 .creafiei 1ui trspadero sc concretizeazi ir-r urmr'lt,oarele titiuri : vnI:;sctforric, 7'arcuttela fu;'ioasd, Tinrluirea poeiutui, ossiu,,, cintectil.su.{Letu,tui, Cdclerea Jrunzelor, Antintiri cle oi.inioctrd,, I}cn.carci(t,

clrrr,ii Brrlircie, c|!"asuri clin sionul captiu (pentru iloui piane). Ei acolrrpLis, i' pr,ma perio.ciA cie 'crealie, fantezii dupit piritanii,Itlorma qi rrubcdural. Titiuri care sptur mtl1t. 'ritlurl care errocirnttmc'le contemporanilor shi Ascirer, Beyer, pruclent, Billema. pen-tru cd, cubanezul era superior tuturor agestora, situinciu_se multtlcasrrpra-acelor autori aplauclali irr s3lsx11s;e rlin paris, Lonclra SiMadrid. ln Nicolas Ruii trspadero saragiuia un muzicia". r-iioiinumai primele trei pagini din rornan{a sa fdri cuvinte ptu'itate ,gilinigte, editertd la Leipzig, gi vi veli convinge cie bogat,l conli'uipe care-l cuprinde. Foarte putini compozitori americani ciin aceaepoci erau in stare sd scrie astfel. Tema, cu inflexiuni creole gi cr-ro scriituri delicatS, strdbate intreaga partiturd. Existir, in partetrcentraid a acestei compozilii, numeroase pasaje a cir1'l;r rrrmonitdovedeqte o temeinicd pregdtire tehnica. iirtorcincl insa pagina, sepoate observa revenirea primei teme .,imbogd!ite(( cu nr'amentcin stilul 1ui Gottschalk, dar clin care se clesprincl implac:rbil o s.:r.irclin lacuneie sale. un fenomen bizar ce merita a fi notat estc c:imuzicianul cubanez al secolului xIX, preocupat in cel mai 1na1tgrad de- a se exprima intr-un limbaj unirrersil _ qiiu pr: care elil consir,i,:ra universal

- a sfirEit prin a fi cel mai liraitai, cleoareceprezcnla qi i'trebuintarea unor construc{ii 9i sisteme erau cioa'fructul unei mode trecitoare. cind Espadero 'a scris celeb.rl sir-rci'ntecul' sr:lcLuului, ceea ce a compus era, in realitate, cinteculsclauttglistulzri. Degi, inconjurat de negri autentici, auzincl cintecek:gi tobele lor, care in ziua Bobotezei fdccau s[ se audi. ecouri pre-lungi in curtea casei sale din strada cuba, Iispaclero nu s-a ginclitsd utilizcze unele din aceste elemente ce ii erau oferite in cel maiautentic -ciimat, pentru a ne ldsa mogtenire un veritabil ,,cintecai sclavn1ui". cu introducerea sa tipicd, cu finaiul sdu ,,grandios,,,inri-.cgii{iL plin tremolo-uri, a scris cintecur scrauurui, piisd ce arfi puiut-o cor:r.c€'pe ,qi un muzician francez sau italian ai anuiui 1850.

sr:riilcl Cantc det guajiro (op. 61), ,,grancle scene caract6ris-tiq'rre r:irrbainc(i, editat Ia Paris, Espaclerc incealcr sir or,ientc:ze creir.tiitsa spre foiciorul cubei. observalia sa ficutd executantilor franceziconfinea mai muit decit o idee nimeritd: ,,ln aceastr cornpozifie am

t32

clorit si redau un moment caracteristic din viala laranilor creoliEi, totodata, sd fac cunoscut unul, clin diversele ritmuri clin insulaL--uba, a carei muzicd, departe de a nu se ad;rpta, stilistic 9i expre-siv Jegilor_ compozitiei, impune,-flimpotriva, o stricti aplicare alor. Acest lucru este cu atit mai plauzibil, cu cit este cunoscut ,cdprincipala caracteristicd a muzicii creole nu poate fi alta decitmeloclia, cind plind de cochetdrie ryi voluptate, cincl stribdtuti delincezealS si melancolie, cintatd alene, pe uil acompaniament abiagdsit, dar simctt.ic. in bucata aceastzr (...) arn cdutat sd surprinclexpresia qi coloritul 1ocal, pdstrirrd pina Ei cele mai miruntenuanle, chiar in cazurile in care ele puteau fi consiclerate scdclerielc-mentare ale armoniei(. .o idee asemin.dtoare f usese emisr cleGottschalk:,,Dificultatea interpretdrii muzicii Anl.itelor consta toc-mai in r:eliefarea mclcdiei peste un fclnd frdmintat clar simetric(!.

Acest Canto cIeL gluajiro insumeazd treisprezece pagini. estebine e-chilibrat ;i are o ritmicd interesantd, cie la inceput ;i pin[la coda. Aici Espaclero cade, o clati in plus, s.ri, api,s:ircagustului zilei si sciie un finai grav, impinat cu acorclnri striluci-toare. neaqteptate tremolo-uri, qi o frazd. concluzivd car:e nu arcnimic de a {ace, prin caractel'ul ei, cu partea cle la inceput. unpasaj in octrve, ,,foarte avintat", sparge factura unei compozitii9a1e qi-ar fi putut mentine unitatea dJ stil in caclrul inspiratieifolclorice. La aceasta se rezumd cle fapt sldbiciunea lul Espaclero.Liszt, trebuic sd recunoagtem, a fost singurul, la timpul sdu, carea traversat in mod'triunfal era unei rrirtuozitdli de salon, fdr6 a-Eifringr gitul.

fotuEi. ceva ne relevd cd Espirdero. in ultimii sii ani. fuscseconEtient de erorile cc-i slSbird crea*;ia sa parc un fapt ciudat cdun om carc scrisese prefata la opcrelc postumc ale lui Gottsclralk.prin care, condamnincl forma qi proclamincl ca drept suprem liber-t-atea de expresie, sd compun5, printre ultimele. sale opere, unScherzo, o Sonqtd., mai multe Studii ;i un Trlo. Existir in paginileacestea o r,loinfd de a scurta scriitura Ei de a reveni asupra multorerori. Espadero ,pare si inleleagi ca pind atunci a zgiriat cloarpojghila exterioarA a romantismului, farl a atinge mdcluva. Gin-rlirea sa incepe sd taie in profunzime. Forma ii e-ste necesard. Re-vine asupra lui insugi, cautind purul ce incd mai exista in fiinta'Iui. lnca pulin gi l-ar fi clescoperit pc Brahms. TotuEi, era pleatirzin. Nevroza se accentua intr-un mod aiarmant. in vremc cePari.trl continrra sd-i adopte opcrelc, iar pcriodiceie clin Maclrid,ca Ei cele clin cuba, ii elogiau qi-i prezentau crealiile in spectacolede gaii. Cr,r t.ate ace:;tea, Espadero sc izola din zi it-r zi mai mult.

133

triind, in m<xl exclusiv, printrc pianele qi pisicile sale. Era amaritln fa{a unei ambianfe pe care o considera foarte ingusta. Inde-pirti de lingd el pe to{i coiegii, reprogindu-le cu asprime ,,ci nuau creat o institu{ie serioasd pentru invdfimintul muzical(. Inschirnb, arlta o profundA duioEie fali de discipolii sdi preferati,printre care se numera admirerbila pianistd Angelina Sicouret. Amurit la 30 august 1890, in urma unor arsuri suferite in modintimplltor. Aproape toate ultimele sale lucrdri * cele mai inte-resante - au rdmas inedite.

Cazul Espadero este extrem de semnificativ. El demonstreazice pericol poate collstitui, pentru un muzician din America, accep-tarea, fird disccrndmint, a unt)r tendinle europene. La aceasta s-arputea obiecta ci nu l-a impiedicat nimeni sA discearntr ceea cepreia. Ceea ce i s-a intimplat lui Espadero cu virtuozitatea roman-tica, acelaqi lucru i s-a intimplat, in multe cazuri gi cu impresio-nismul. Se intimplA chiar ;i pentru tinaru,l angentinian, nord-arneri-can, care, in prezcnt, scrirr muzic:A dupi sistemul doclecafonic. Ade-vlrul

- cum il inlelegeu noi -

nu se afli neapdrat la Paris sau laViena. Bietul Saumell, cu toate limitele sale, descoperi adevdrulsdu intre castelul El Morro 9i balurile de la Tivoli. El a avut oobscurd ;i modestir intuilie pentru marea fraza a lui lJnamuno:,,lJniversalul trebuie sd-l descoperim in miezul obirEiei, iar eternu,lin delimitat ;i in restrins66. Nu intr-ait mod gindea Amadeo Rol-clan. Nu intr-alt mod gindegte astizi un Hector Villa-Lobos.

CAPITOLUL XII

IGNACIO CERVANTES

Ignacio Cervantes Kawanagh a fost cel mai important muzi-i"an al secolului XIX cubanez. Este posibil ca altii - un LaureanoFuentes, un Gaspar Villate - sa-l fi depIgit in ceea ce prive$te\r(tumul creaiiei. InsA nici ttntrJ nrt a reuqit si sc sitrteze, r:a

e{, pe o treraptd atit de inalta pe linia profesiunii, bunu,lui gt-t.st,

,:li.tgan!ei stilului gi desf,virEirii liniei meloclice ss13 1;3 manifest:ir:hiar Ei in lucririle saie de mai mica importanli. Toate acestea se

sirnteau pina gi in aranjamentul unui contradans cerut de vreunr'riitirr. I5;nacis Cervzrntes a fost, de lsemenea -

qi acest lucrulrebuie refinut -

primul compozitor cuballez care il c<lndus or-rrhcstra intr-o maniera moderntr, ca Lln aclevirat pmfesionist.

Nirscut la Havana, la 3-1 iulie 1847, Ignacio Cervantes ntl ilirrtimpinat obsttrcole care si-l irnpiedice s6-qi urmeze l'ocalia ar-':.isticti. Tatai siru, diletant cu oarecare distinctie, avea UII mare1"g-sp€ct pentru profesiunea de mttzician. De aceea, el l-a incredinlatit Ignacio lui Espadero -- profesorul cel mai scurnp Ei cel mai:rpreciat pe vren:Iea aceea - care i-a recomanclat sd studieze toatelricrlrile lui Katl<brenner, Cramer, Clement, Moscheles, Henselt,.\lkan qi Dussek, mai inainte de a-i ftrce cunoscute operelt-'maes-trilor clasici qi romantici. AEa cum este cle presupus, Espadero iiii-icludea pe Thalber.g $i pe Gottschalk in marele repertoriu: jude-.'ind clupA influen!ele pe care le-a suferit. creclem ci cervantes,<iin instinct, cler;sebea superiorui de mediocrtt. itt cee,r cc prive$teinsi rrirtr.rozitatea care invenitta epoca. in tinereleit lui ntr i-it cdzt-ttrrictimd. Cu tact qi ctt multi siguranta. se orient:r spre muzica c-u.ubstan!a. scutitA de putrrltos. in 1tJ{15 - avea ()ptsprezcce ;itli *'.c'str: trimis la Paris, pentru a se inscrie la Cgnseryatgrul imperial.Dupa ce se perfectit;iteazA cu l\'I:rmolrtel gi Alkan, obline Lrll marcpre.lroiu pentiu pian, in I B6ti, cu al cincilea Concert de l{ertz. ln1tl{:ifl, i se acorcla pr:mir.rl prntrtt trrmonie, oblinut cu lucriri careinci se mai conserva, doveclincl o siquranlil cleplini in materie de'

con'lpozitie. Printrc lucririlc .';aLe dit-t tirnptrl stttclur!iei, am ciesco-pr:rit o magnificir iugi qi ni;te vurialitttti p:t o t'-mir clat5. care

Sala tc.:.rtrului Tar:irn

134 135

aritit:ipri compunerea Dansurilor. La paris, ccrvantes a d.us via1.aslLrdentului sirguincios car:e pretuicqte. tirnpul. A aspirat l" p""*iuili.mci, clnr fird sa'si, di^ cauza statutuiri sau de strdin. T,tusi.

Isnacio ",iil?I$r5a"vanagrr

numai irtenfia cle a p.rticipzr crcmo'streazir sei'ioasa pregitii"-" :rtinirului cubanez. Cu pulin inair-rt"-:a 'rorlii sale, Rossini il

*prin_..is,:

in cercul i;iu ir-rtim, aEezinclu-1 ra masa sa pantagruelicd Ei arri-tindu-i secretele unui durap plin cu peruci. Liszt iI aprecia f.arr.mult ca pianist. Dupii o scurtir ,seclere ra Nlaclrid, cervantes se ii.r.-ttoie. in cuba. Era, dupi Rafeilin, cel dintii .o-porito" creor cirr(_.respirase aerul Europei. contrnstul trebuie si fi fost crud, daci negindim ca Ifava':r cle-abia incepea sd se tleJraraseze de tira'ia ope-retei. cit privegte concerteie seric,eisc, crau puline Ei nu deprgear-r

'ivelul mediocru. simfoniilc 1ui l]eethoven erau prezentate in re.-ciuclii pentru mici ansambluri, clar cel mai aclesea, in transcriotii

136

]ii'.;l;. r :. ir :i

il il;..'.iiiir.l:

pentru pian la patru miini. Cercul de interirreli va)orcrgi era fclarterecltts. l'dra sA-gi piarda eianui lincresc, L--e.:\,antes r;ucline reci-

cie Chopin, Mcndelssohn, i,iszt, plecum si Prei"ud.ii r:i F'ugi de Buch.Fiincl cotat ca un pianist aclmirab-ii, in Slatr:le Uniti:, va fi com-parat cu von Biiiow Ei va fi elogiat clc-. Paci..rewski. Se po."'esteEter-'ir pulin tlmp ciupii inapoierea sa, urt nr:cLrnoscut i-a prezentat oc'ornpczilie irr manuscris, per-rtru pian, rr-rEiincir-r-1 sa elimine din eatr-rl sa era de prisos. Cervantes, inalrn:rt ('u u11 cr.ion rogu, notipe rnargincra hirtiei liniate o serii: cle inclicatii iapidare. Dupi cea predat lucrarea celui ce i-o prr-zi';ilasc, afld cir ca apaltirrca lrriNicolis Ruiz Ilspadero. Vcchiul siiu n'iaestru r-iu avea si-i iertenicioclatd acest afront, in ciucia unor repetate incerciri fAcute cleCervantes cle a-;i repara gre;eala. Totu;i, in ultimii sdi erni, Espa-clero recunc,scu, in cliferite imprejuiiri, ca discipoiul sAu, ca pianist,erii ult barbilr -- termen creol cu sens laudatoriu.

Spre annl 7872, cu toate cA muzicianul cra fcarte scli*citat, cladea lecfii, cinta in biserici, sr-rstinea concerte, frecventrrsoci:t:ilile filarmonice, sitr:alia sa economici nu pirea prea strilu-c'ituurc, clacii juciccim c'ir,rpi o scrisoare incluioEdtoare adresati ta-tiilui siru, in {'ilre, clupi ce ii cer.ea perrnisiunea sd se cdsitorcascir,il rr'ga sir-i ofere, pentrn viitoarea sa solie, o incipere in locriinlapirrinteascir, intrucit hri ii era imposibil sI o addposteasci in altlp.lrii. in clecembrie al uccluiagi an are loc nunta. Tindra logoclnicir.Nlarir '\mllalro Slinc'hez Richcar.rx ii va facc paisprcz,'r'u colrii. Ccl-vantcs spllnea uneoli. ln glum5., ci ,,aspird si ft rmlze o crchcstriicll nllmerorsii :;;ii copii". 1n zilele acelea insd, anurnite evenimenteii nr:lini;teeru cit sc poate cie serios. lncepind din lBtl8, cubaneziilr-rptau ir-r ir-rnglir pcntlu inciepenclenlii Jor. in timp ct' anumifi com-1;ozitori cu t:rai pulin curaj se plecau in fala autoritililor spaniole,ciedicincl <'ontraci:rnsuli voluntarilor, Cerrtantes se menline intr-otol.iili"r r::uerr,i:l. In 1875, este chernat it-r moc'l cxprcs cle cdtre co-marclilirtui generai aI trupclor, care protiircle;t ci-l admiri:

- Ignacio Cerrrantes... Avem inforn:'afii siglure ci banii pecrare rlnmtreata ii incasezi de la cor-tccrt::lr-' sttstinute trec in miinileiirsuigen!i1or. PirdseEte cit mai ctirinll cti putinli rcEedinta, maiinainte clc a n-ri veclea ol:iigat sd te arcstez! ... Unclc ai de gind siplt.r-i '/...

-,- ln Stateie Unitc' - rf,sprins.: mtrzicianui. Este lara cea miiiar1-,nipiiitir 11c Citira, ;i ac:olo voi ltrrtca l'it cot-rtinrti ceea ce fac aici.

".'": t r i I ' ,:, :. :

I i : , i

i.

137

comandantr.rl general, uluit, il lasi sd plece. cervantes tr6ipatru .ni in statele unite, dind c.ncerte. situalia sa economicd qiartistici devenise strdlucitoare. in anul 1879, afli cf, tatal sau estegrav bolnav. Rizboiul luase sfirrsit in mocl lamentabil in E1 Zan-j6n. _Maceo.a preferat exilul unei paci cu care nu putea fi cleacord. spaniolii erau instr doritori sh uite acea luptd crudi caredurase zece ani. singurul sdu fiu qi foarte ataqat ae tatat care nLlse opusese cu nimic carierei sale, cervantes se inapoie la timpulpotrivit pentru a fi martor la moartea ltri. Avincl o sumedenie decopii, el a rdrnas in cuba. Rdzboiul izbucnincl clin nou, pentru ascdpa de ororile blocadei, pleaci in Mexic, unde se bucura cle marionoruri. Protejat cu multd generozitate cle pregedintele porfirioDiaz, este incurajat sd se stabileasca in {ard. cum ins6 in 1g00.lupta pentru eliberare lui sfirqit, iar tepublica era gata sd senasc5, cervantes

- care se dclvedise atit cle cubanez, lrin viataqi opera sa _* reveni in patrie. In 1902, fdcu o ultimd cildtorie laExpozilia din Charleston, ca ,,Ambasarclur al muzicii cubaneze(.

Ignacio cen'antes muri la 2g aprilie lgOs, ca *rmare a'^eiboli stranii __ encefalita - cauzati, clupa pirerea meclicilor, decuriosul lui obicei de a scrie muzicri in ore tirzii ale noplii, .li in-tr-o obscuritate aproape completd.

Ignacio cervantes a trdit in ptrrisul celui de Al cloilea Imperiuqi lucrul acesta este foarte important pentru a putea infelege as-pectu,l ceva cam imprdgtiat al creatiei sarl<'-, rcpar:tizati intre parti-tura simfonic5, operi, muzicr cle salon qi zarzueld. cc'rvantes a fostcontempclran cu chabrier gi cr-r saint-saelns. pe chal:rier il cunos-cLlse ca producdtor de muzici uEoard; pe Saint-Satins il intilniseprin saloaneie pentru care scria muzica. in parisul lui Napoleonal III-Iea, primele premii ale conserr:atorului nu-l impiedicau sinu-i micEorau inspiralia claci avea sd scrie gi un vaii sau daciavea sd se ia la intrecere ctr Lecocq (;i ce mare admira{ie ave:rsaint-sadns pentru Lecocq !); se va crei astfel o obiqnuinfi ce varajunge pind-n zilelc noastre, cind Milhaud qi Honegger vor scrieope'rcte. Faptul este interesant daca ne referim la un cornpozitor:aI naliunii noastre, intrucit o aseutenea :;tare il aSazi intr-o pos-turd aparte fatd de contemporanii sii reintorqi de la Madrid. Cer-vantes era un muzician de formalie francezd; el nu avea nimiccornun cu seco.lul XIX spanioi, plin de compozitori de muziclugoard, care numai in mod excepfional scriau muzici serioasd, cinclzarzuela constituia in reaiitate adevdratul lor univers. Cu Cervantesse intimpla contrariu, caci universul lui era cel a muzicii serioase.Incursiunile sale in muzica ugoard erall numai intimplirtcare. Ntr

138

se indrepta spre ea pentru a ciqtiga bani sau pentru cA ambian{a

t_i,rr fi impins i" ,";J' ;;;"ii"- _*-!i foloseascd arta ca ceva obis-

vtttit. Zarzuela sa i,nt "ift;-bartcluis nu ajunsese sd. fie prezentatd

in public, iu" "uutoiii *tt'"ofi, 'Et submarino Peral' avind o fac-

i"",i p""i elevatS, '*t -pt't"o

cleveni populard' 13 ,eRoc1 in care

contemporanii sii scriau'piose pentru pi"tt "" se vindeau ugor' Cer-

vantes compunea pu"i*'or"hestri vaisurile Hectograph Si La pa'

lamtr. Ca facturd, u""itu valsuri erau mai apropiate de Saint-Sadns

si de Arenski decit i;";t;;ii; tbignuiti a compozitoli]ol cle muzici

l; ;";;.-;;;;, a"tis"", pagini ugoare; usoareJ tl f".l de a spune'

cle fiincl inclusc' O"titofj"iJt in opereta sa L'Etoile' Ei dc Messager'

in Veronique.1n 1879, anul exilului siu politic' Cervantel s9ri9 Sint'fctnia

in rlo. Atragem atentia ci nu este vorba de o simfonie in inlelesul

;;;.,;l "t t"""-"rrrrl"i,'"i de o uverturd pentru orchestri, cu o struc-

turA tripartiti 9i "iti"a o parte c-entrala amplu elaborati: Alleglro

nrcrcstoso, Andanti-iiinrluito, ALLegro tiuacb' Ideea din An'dante

tranrluilct este cle ; ;; histinclie melodicd' strdina tiparului impus

cle opera italiani. D;A u" ti ri cdutdm un terme. de comparalie.

ne-am gincli mai Ali*Ua^ 1."ni'91 De aceeaEi facturd este qi Ro-';;;i;;;;i;"

orchesi*rd, scrisf, pulin mai tirziu'

Scherzo copricioso (1BBS) este o micf, lucrare plinA de {int'!e

sii de bun g.,rt. e.in -"atlct"rut

s6u' nu se inclepArteazA muit de

5.,rr""ro-i r 'ait', Visui- ii'ei noptt d'e,uard' fiind' firi in-doia16' par-

titura cea mai ri,r"'i"iL"meniata din intreg secolur XIX cubanez'

Foarte elaborat, .p"",,ti,-'O mereu timbrurilJ cele mai deiicate ale

,,r""f,"rt."i, o"".t ^{. nerzo iSi justificd singur existen{a', in compa-

ra{ie cu atitea p"rtii""i laiino-americane ale secolului trecut, care

sint acceptut" aour"pJ"ittt "Jo""ua de epoc6-9i mecliu' Ei care ciferl

mai curincl i.teres'i"iori" decit muzi""i. S"ilutzo capricioso al lui

Cervantes ,upr"rirrta, -inainte

cle toate' e lplrzjcd buna' Execuliile

sare recente nu au produs nici cea,mai mic6 decep{ie noilor gelle-

ral,ii. dimpotrivA' """'""ni"t"t Ei mai mult figura autorului' 9::l:;,ruilu }".,..";te sA rudea inten[iile compozitorului.-.intr-o ma]rlera

oarecun-r m"naut**nflni;"a --'fArd nici o stingdcie' in deplin eclti-

iirrr", ia"a nici o climinuare a caiitatii sonore. Ascultindu-l ne putem

cia seama ci Cervantes. stdpin pe sine 9i infruntind. conclrrenti

puternici, ptttea "ar"i uf:ti"*""u b.'u-iului Romei' (Printre hirtiiie

lui Cervant". u*^ J*"oputit un alt Scherzo' foarte interesant' in-

tr-un stii mui simptu, -scris

pentru vioar6' violA qi r''ioloncei)'

Li 1895, C;;"G incepu si puna in practicir'icleea cl: a

scrie o operi: rltotia"ttn. Din pacate, t:xtul oferit (clatorat utrui

()lr.r'ca''e Da Costa) , era atit cle

'epotrivit cu ternpcrame^tni si1n.ir<rit- nu plrtem in{erege cu'' cre i icccptat sd-l {oroseascd. i' mrcigceqit j s*a ,spus ca Ma-recietfo era o zarzueri. Nu are nimic clin acestgen teatral' Iiste 'orba cle o r.,?:err7 <:rnnicd lcalchiaii (illpar op.3riicomiclue francezi), in ti e i actq cu o actir-rne furtunoasa, nirrrLlr oncL.tsir spr{' tragcclic. l)rir rlacij stnrr,turii libi,ohrlL,i csl..r tiJ:lt:francr-'zir, po'u'estea e,itatian{ ,r"pa;rti ciin p*nct cie r,er,rere. est,,:tic,tr'nirrtirrcl cle s'iriectelc cli' PtLte)'ela- ct,:,stnttihti

-sa,,'ii,r' rr.rr, adztt.u.I.I)ran. se clesfisrar. ia Iroma 9i I'a M.ciric1, i' secrlrr-r1 XVI. trstc

-'-:rbi .e-o.i'triga .'e a.e cl,l"pt ir."i"g,r'ilti cloi gemeni care n. s(,cunosc. Ivlaledetto crezinclr-r_sc-alicr ego_ul unui iinir nr,ltit spaniol.il as.i'rsineazr'r. pe trcesta, ruinrrr-r-i lo.lii. 'u,r" il,i;.ifuilr, crin carcnu lii-r;r";1. r'risrrlrita. irrcrtiri.rrr.c i:r;,,1r-rrrr scrnn cre pe corpur

'ic_timci. irrt ircio ;rr .clrip. "u,.rr-"nii,,,ial actu:, al treilca, prin rpaliriuncaEteptati a r-ictimei --- irorrilul spaniol -._ qi m.arte a {ratcLui:li-jl.; .CtL s,{rr;.irrr1ii r it i;,r;;;; b".uu,,1"* a fosr purernic in_I lrrt'ritat dr' irmlrii,:..i;r rilr.r.trrrrri. sc iniirrini.cri ,,,r,,i.Jr,ce a,,i ,r,,ciricl rcverris. criii ,"rLir.|a_-llltiril ,..,''-, ," p'tea cxlrrica c'm el, atit.ele.bil' atit c1r: intcligertt in

"urr""po.uu m.zicii sale sd aborcleze unas3merea tibret. Ce ar fi inscmnat cacir. di;d ;;"i; ,il",.,irrt,ri "i,sarimel]ian. ar fi scris o oper;i nalionailt ...

Da' c'lacd este -adevarat ci ribretul 0perei miroase puter'ic anaftalina di* cabinete actnrilor"iioii""i, ,r.,rior, i"-rJr.,i"rrr, se cre:i,volti intr-un cu totur art "ri-"t.-i'"imr:rc croud-".i="ri"t compietterminate qi orcheslratr:. Di^ ill treiiea ripsesc cloar croui sr'.irei nuinere finale. Totul pare lri""" "o,rrtruit. Orchestra se rniscdcu ttgurinld. qi cu gratie sr]r.era.d. Introcrucerea ra p.i-ri'uji,'X.tmosfera sa de sirbAtoarc romani,-ne face sr;;;tJir" ra ceremai caracteristice momc'te cii. Bizet, ra sonoritateJ interruriiirorcvintettrlni clin ()armen., clar cu o instmmentalie mai sublirc incrrartetur cle coarcle. stilul este rriu, alert, ner'os. Inst.umentele cuat'c'g gi r:elc de 'sr-rfrat din rcmn i;i impletes" ti-rr"".ire, sc aiutri, .o.colcsc, purtate cre o scriitr-rr'r mai .,ripiatii mr_uricii crc, camerr tltr:itefectclor clramatice specificc opere.i i',,manticc. Cer.vart.s nr-r ,ita clt,sc:herzo-ur sau' ln ei se obser,rli,-n-lute i,. nius, *;;;,;r'rriill,llnului moclern, versi,it. Din picate, un lil:ret iEi i-p"n"

-iirot.in,,,.,r.,r,

scopurile sale' Anumite episoade iI obligt,,, 'p" *"rl-"iol-, ,',, 1,,1,,_seascS ..' v'ce eaver'oasi. Aceasta insii ii pe-rmite. intr-un momertcleosebit cle tragic - aria in carc r\{irrcricttc clescoperr iclertitatcirI Af irrnatia apartinc ru j sr,:'af [. Ra'r f .t'2, nrcli ap.opial.ri n r.i;'p.r:i_tolului si cr.itic, foar.to aprr.,r.iat ip r.po1.;1 ;;.

' ' lrl'r ('irrJr;r '

140

r,'ictimei sale - sd contureze o frazi muzicald. plin5 c1e o cnrioasirsavoare cubanezir. Dorind sa atingA pathos-ul operistic, Cervantcs:lc cxprimi in.l":-un Jimbaj r:arc aminteqte melancolja unc,r r:reoletriste, care vorl:esc c1:,,spre rnoarte qi clr.-.spre trdcliri.

Aclcrr:irul este cit Ignlrcio Cervar-rtt:s - trecinrl 1te:;te naiestriaiilinsi in. St:licrzr-t-ul siru *- era initcsLrat ju inod cxceplir_rnal cu ca-pacitatea de a se exprimir in limba muzicald a insulei sale. De aicifapttri ca celebrele sale Dansu.ri pi:ntru pian constiluiau expr.esiacc;l mai ailtentici a temperamenIur]r,ri sirr.r. .,\i;emencer rnuzicienijort-iorr.egi.:.r-ri, spanir;li sau slavi, Celvuntc.s uprr,ll irrtoiclcituna la lim-i;ajul nertionai, singurul capabil si cxprimc spilitLrl ;i simiamintulpoporului siru. in aceastl crdinc clc irici, trebuie sa sr-rblinieil acti-rrilirtea plinir de patriotism a ir-ri cervsnfs,;

- ce se concretizeazl.irr l-lnlrstrrilc salc, intr-un Interi,-rezzo pentru orchestrd, gi unclecompoziiii plntru pian, cle inai micii inportanli * care nu se in-tlcplirteazd c.[e la traclilia inceti]tenitir in cuba prin procluclia 1uislattmcLl Ei a altor autoii mai mici dc contraclansuri, rrrna;i cre-rlinciosi tehnicii de scriiturd clasicd.

Daci Cervantes a luat ceva de la romantici a fost un oare-irr|c piri'fnm chopinlan care se simtc in unele din Dcntnu.iie sale.ii irCr-.:!rt 1;arfun-r ci;tc cd al ;\,ictztLrcil,ot ceior mai simple; nici-r,clatir cel irl Sclrelzo-uriioi.sau erl urariior Poloneze. Estc ca-;.lrl si sllLlnem aici ci opera sa pia.nistice

- cpa mai crtratir caf:rctnr6, pc care ne-a dat-o un collrpozitor cubane se lan-seaza in virtuczitdti atii cie gustate la acea vreme. Executant deprim;i rnirime, iirterplct arl iui Liszt, Cervantes se exprima cli :;{.r-brietate, fir.l i;a incarce partiturile. Dcgi cliscipol al 1ui Espadero,el ieneagi, in proclucfia sa, e{ectele pianistice de care maestrul sdur.-ra atit c1e inciriigostit. Format in Parisul care pldtea tribut fan-teziei briliante, muzicianul respinge stilul inc6rcat, arpegiui, pa-sajui ri:-'bravurir, gamele pline cic veiocitate. N{uzica sa este intot-tleai,rna precisii, clar5, iimp'::de, cll cadenle ce pot f i consic.ierateacler";airatr-' lruncie cle respirafie. $i nu numai atit. In ciucla ati.aciicisali lrenlru Chopin _- atraclie care se observd. in special in climatuls6u armonic gi rnai pulin in tipr-rl de sci'iitr-rri. - la Cervantes screflecta ;loarte pu[rn din spiritul romantic cind compune o paginicubaliezd. in schirnb, pistreazir puternice legaturi cu maniera cla-sicit a lui Saumcli. Cu toate cA nu se observd atit de categoric, inDan;u.rile saie, ci,.ntrastul dintre prima parte qi a doua __ aga cumse intlmpLi la Saumi:ll - se menlin fdr6 nici o exceptie de Ia re-

t4t

guli. Structura de 16 plus 16denfele de inceput ale unuiala New York:

Allcgro modcrdto

mdsuri este respectatd. Sa luim ca-din Donsurile sale posturne, editatc

Este acelagi spirit din Suavecita lui Manuel Saumell:

FionoAga cum se poate constata, existe o continuitate a unei tra-

dilii cu puternice rdddcini in ciasicismul nalional muzicai cubanez.Cervantes nu este un produs deosebit, crescut intr-o anumitd am-bianjd, nu este un fenomen izolat, ca Espadero. El face parte dintimpul sdu, qi acest lucru este pe deplin justificat. Cele 21 deDaisuri compuse intre 1875 Ei 1895 Ei editate, ocupe, in muzicainsulei, un loc aserndndtor cu acela pe care-l ocupd Dansurile nor-

legotto f- "-----.r

142 143

ueilielte ale lui Grieg sau Datzsut'ile slaue aLe lui Dvorak, in muzicaldriior 1or. Trebuie sd spunem, de asemenea, ci Cervantcs, ca qiSaumell, nu citeazd niciodati motive sau teme populare

- excep-lic J5cind Potpuriul siru cubanez, compozilie de mai micir impor-tanla. Nu face uz de elementul fojcloric. Con.tradansul cuban.ez i1ia ca pe r-rn tipar, modeleazi dupd el, f.ira sd-i stricc insir cadrLjl.Acceptir unele din ritmurile lui fundamentale: cel de .,tango6r (inaproape toate), ce1 cle ,,conga" (it Dansul ttt".6, irr contraclansul pos-tum, intiturat Picot&zosJ. lnsd aceste ritmuri nu constituie nicioclatao constantS, ci doar elemente cie stil. De altminteri, Cenan-tes climpune folosind iclci proprii cc nrr dauneaza cu nimic, nicrsatului qi nici oragului. AEadar, este foarte interesant de semnaiatcd cervantes considera chestiunea accentului nalional ca o riro-blemS ce putea fi rezolva'rii nurnai cle sensibilitatea proprie a mLl-zicianului. cubanitatea sa era in cuget. Nu era doar o stilizare aceea ce primea, nu era sireculalie a existentului, a arnbianfei. Afost, agadar, unul dintre primii muzicieni ai Americii, pentru carcna{ionalul in crca{ia sa constituia o repticd aclusi coloirialismului,concept ce avea sr coincidi cu opiniile de mai tirziu ale lui vilia-Lobos. cervantes, aqadar, poate fi consiclerat ca un aclevdrat pre'cursor al na{ionalului in muzica cubanezd. Fdri si fi cunoscut,,etaira folc[oric5(', in care un muzicia,n clr un carneti:r in bnzunarculege cintece popuiare, el clepdgea aceastd crizi necesard, abor-dinci problema cu metode actuale.

Trebuie sd recu'oa;tem, de ascmenea, cd o anumiti. stare c1,:fapte 11 oprea sd iru se aventureze ciincoro cre Eabroane.re fixe alecontradansulni cubancz. Pe atunci, era sfirEitul unei el'crlulii rit-mico-rnelodice

- ritm negrr-i, melodie europeanir - care crurase

mai bine de optzeci de ani. cind se afirmase pe plan muzical, genulacesta se afla la limita posibiiit[filor sale, gi epuizase toate c,rmbi-natiile ritmice pcsibile in mdsuri binare. cervantes putea crea, aga-dar, un sumum al contraclansului, fdrd sd apeleze la forclorul carei1 alimentase chiar la primele sale aparilii. cind se produce clinnou. in secolul XX, o etapi foJcloricd in muzica cubanezi, ar-'eastirse datoreazi clescoperirii afro-cubanismului _- adicd acelr formatdin elemente africane aproape pure, conservate in insuld, insi nc-manifestate pin6 atunci

- elemente care vor capdta, cleoclatr, c:r-racterele unei noutdli extraoldinare pentru muzicianul cult. Dedata acr'asta am asistat ia un proces regresiv, cu toate cr perfectjr-rstificat, revenirea la carnefelu,l cn note ;i cu texte qtrlc'se. Se pc-trecea din nou acelaqi fenomen care ctrprinsese pe primii muzicieniai secolului xIX, anteriori lui saumei'I, care preluau contradansu,l

francez, a$a cum sosea ei clin Santo l)omingo,- qi-l popularizau in-tr-un 'spa{iu

nou' unde Cervantes avea s6 descopere elementelestiiului sdu. Roldiin Ei caturla, inainte de a exprima aceiaEi adevlrcu exemple personale, descoperite in ei inEiEi, au pornit de laex"mptui viu, de la rneloclia culeasd din mediul ei ambiant. Cer-

vantei se situeazd, aqadar, la sfirEitul unei evolu{ii muzicale a unuigen precis, de tip national, evolulie ce-9i incheie ciclul in secolul

L"",it, gi care a bferit soluqia __ adevirata, singura -^ Pe care unCaturia o va descoperi la capdtul unei a doua etape folclorice, ina sa Berceuse gdrdneascd pentru pian, unde cubanitatea este op.,ra u*uttatie a individului iupus unei ambianle caracteristice.

Aceasta explica de ce Donsurile \ui cervantes - cele pe care

le cunoaEtem pini acum (multe au fost Pierdute).- reprezinta pen-tru muzica cubanezl un interes atit de deosebit. In timp ce aproapeintreaga creatie a lui Espaclero zace sub col,bu,l uitarii, DcLnsurile

"are si*nt cintate acum mai mult clecit in timpul vielii lui Cervantes

stabilesc tot mai mult prestigiul autorului lor. Trebuie sd spunemins6 c6 aceste pagini, mai inainte cle orice, sint mici bijuterii. de

bun gust, de gra{e qi drlgiligenie. Prin stilul lor simplu qi clar,Dqnsirile creeazi' un mic univers sonor _- oricit de mic ar fi el

- care apar{ine doar lui Ignacio cervantes. Ridicarea Ia o asemeneadesdvirqiie - pentru un rnuzician al continentului nostru - re-prezinti o faptd demnd de toatl considera{ia noastre.

I

CAPITOLUL XIII

,,BUFII" CUBANEZI

t^Incepind din anul 1815, tonadilla sau vodevilul incepe s6 fieeliminat din programele teatrelor cubaneze, dupd o vogt de maibine de doudzeci Ei cinci de ani. Totugi, el nu este uitat cu d.esd-virqire. Din cind in cind se mai apeleazd la eI, in cadrul acliunilorde binefacere sau pentru a completa repertoriul vreunei companiiin turneu prin provincie. Tripili-trapala va continua s6 apari peafigele reprezenta{iilor mixte, pini in anul 1840. Este interesant cis_cenetele qi vodevilurile pierzindu-Ei treptat personalitatea, s-a pro-dus un fenomen firesc care a condus in cele din urmd ra o fuziunea lor, dind naEtere teatrului buf cubanez.

Francisco Covarrubias, ,,cabotinul(( havanez, a fost unul dinprincipalii factori rdspunzdtori in legdturd cu aclimatizarea qi mo-dificarea unor genuri muzicale car,e in insulS iqi pierduserd oricepersonalitate, din care, folosind elementele lor specifice au pusbazele unui nou teatru creol. Ndscut in 1775, Covarrubias incepusi studieze filosofia - doctorui Romay fiind mentorul sdu pentrudisciplinele aristotelice * pentru ca mai tirziu s5 se hotdrascd pen-tru medicinS. Insd o voca{ie mai puternici il impingea, in rnodirezistibil, spre teatru. Dupi ce igi ficu ucenicia pe scenl, in com-pania unui grup de amatori, debutd la Circul Cimpul lui l\4arte,in 1800, interpretind roluri comice. Spre anul 1811, intrd in com-pania dramatici a lui Andr6s Prieto. Covarrubias a fost timp demai mul{i ani comicul cel mai apreciat din intreaga insuld. Maiquez,informat prin intermediul mai multor ddri de seam6, ii adresd. frazeelogioase din Spania. insd dupd o lungi perioadi de satura{ie,gustul colectiv a deviat, ldsindu-l pe Maiquez pe planul al doilea-Odatd, miniat pentru slaba prirnire fdcutd de public, pdrdsi Havana,retrlgindu-se cu gest de general roman nemultumit, in orSqelulGuanabacoa, de cealalta parte a golfului. Nu putea sI inleleaga cirtimpul nu std in loc, cd glumele lui, atitudinile, travestiurile sale,apariliile sale geniale in vodeviluri nu mai erau gustate decit decei de o virstd cu el, de fo"qtii indrdgostili de Manuela Ei Isabel

r46

Gamborino. Era un personai ce aparlinea unei alte epoci. Murifoarte sirac, in 1850.

covarrubias a fost parintele teatrului buf cubanez. Familia-rizat cu teatrul uEor spaniol, eI qi-a imaginat cd personajele careinsufleleau piesele vesele intr-un act, farsele, zarzuelele Ei vode-vilurije' puteau fi inlocuite cu tipuri creole. Erou al unei operete c-u

un vldii specific local, prezentatA in 1811, qi intitulatd NecazurileIui Couarrubias, ,,cabotinul( pune in valoare, in fala unui publiccare se simlea clin ce in ce mai mult creol, tocmai coloritul vorbiriisale. Toti eroii spanioli din Laserna, Esteve, Morales qi Mis6n, pre-curn: filiizoli Ei mahalagii madrileni, catalani, galicience, bidf,rani,ligani, mauri gi cerqetori qi-au aflat locul lor privilegiat; insi in-treaga atmosferi se putea aduce mai aproape de obiceiurile qi

eroii noEtri. lncc,pind ins6 clin 1812, pe scend iEi fac aparilia lirani,vildtori, cdrufagi, peoni gi alte tipuri populare din insulS. Conformurror relatdri pet care Arrom le face i1 excelenta sa /storie a lite'rutttrii d"ramatice cubaneze, Covarrubias, in prima perioadd a crea-iiei sale se copclucea clupd principiile maeqtrilor peninsulari: ,,Astfel(piesei) Bdcldrunii t<t repeti{ie, de Ram6n de la Cruz, ii corespun-d,ea Vindtorul, la teatru de Covarrr.rbias; Vizitei de doliu, Priueghiledin. Iluuann,. piesele HuLa de uecltitut'i, BiIciuL Lui- corraguao qi

sind,rofiile d.in Madricl. avear\ drept corespondent shtdroJiLle di.n I{a-uen.e't. insl - ;i acest lucru ne intereseazd - ls sss3sti adaptarese folose.au o serie de momente muzicale noi. In 1814, la premieraSinctraJiilor diru LIuu.ana, a fost introdusi in partiturS melodia cu-baneza La Cirita. ln Priueghite. din lTauana, Covarrubias cintd cttmare succes: Tata, uen Q.ca. Cu alte cuvinte, preluate, genurile tra-dilignale erau golite in acolaqi timp qi de personajele hispanice Ei debaiastul de seguiclille, de bolerouri 9i colinde, ceea ce facilita p5-trunderea muzicii populare autohtone.

Procesul acesta de transformare se va accentua Ei mai multin crealia lui Jos6 Agustin Milliin' a1e cdrui titluri vorbesc de Iasine: Ua priueghi la Jesfis Maria, Omul cu ;arpele, Andaluzul 9ihauanezul (acesta din urmd cu un pronunlat caracter de vodevil).Omul cu garpele i-a fost inspirat de o povestire local6: se spuneacd la mdndstirea San Juan de Dios, din Havana, trdia un vrijitornegru ,,cu un qarpe foarte mare incolicit in jurul gitului(_. La Milldnse sirn{ea incd destul de puternic spiritul scenetei madrilene qi avodevilului, in cadrul cdrora apdreau tot mai des catalani qi an-claluzi aldturi de tdrani gi havanezi simpatici. Prin creatia lui Bar-tolom6 Jos6 Crespo y Borb6n, teatrul buf cubanez va cipdta con-tururi definitive. Odatd cu ea au intrat negrii pe sceni.

t47

r,: ln mod paradoxal acest comediograf, care. critica aspru gu-vernul colonial qi care semna vodevilurile cu pseudonimul unuinegru, avea cea mai pur6: origine spani,old. Adrx. foarte de tindrin insuld gi studiind cu Don Jos6 de la Luz caballero, aclimatiza-rea lui a fost totalS. In 184? are loc premiera lucrdrii sale unajiacol sar-r Nanto lui Pancha Jutia ;i Canuto Raspad,ura, cu o in-trigd ce arnintegte de cea din sceneta Entremes d.e tos. negr-os apar-linind ]ui Sim6n Aguado, $i in care sclavii clirr nagtere folosesC unargou cules de prin bardcile pe,,care. acegtia le foloseau drept io-cuin{a. ,\rgoul acesta, printr-o curioasd coincidenld, se aseam5ndin mod surprinzdtor, in ciuda autenticitSlii sale, cu cel pe care-lfoloseau negrii adugi pe sceni. de poe{ii Secolului de Aur spaniol:

Pancha qi Canuto:

Negri;orule fericirea rneaNu ai plecat din GuineeaYa ! Binecuuintatd clipa tn c:are albulMi te aduce pe acest pdmint,

Cdci acum stnt Liberd,,Eu md uoi cdsdtori cu tine.Stdpinul meu ;i aL tduMd ua libera.

Guah ! Guuh ! Guah !

Alunecd,, caraueldGrdbegte pasul.Canuto este liber$i se ua cdsd,tori cu Pancha.

Este de la sine in{eles ci nu toli negrii vor binecuvrnta ,,clipain care albul mi te va aduce pe acest pimint(. odatd cu crealiilelui Pancha Jutia gi canuto Raipadura, in teatrui buf cubane z vorapare noi tipuri popuJ.are. cind Bartolome Jose crespo iEi prezentain premierS, in 1864, sceneta sa La umbra unui tantarin, perso_l3j91e de vodevil - care in producliile lui covarrubias qi ale luiMillan mai constituiau incr elementul principal - dispdrusericomplet. In locui lor afl5m pe Malarrabia, Juan de la Cruz gi peCaiiamaso, toli mulatri; Serapio gi Pancho Mandinga, negri; unvindtor alb, un fdran, un timpanist mexican, un chinez qi diverSi

conducdtori de caleqti. Este, intr-un cuvint, acea ambianfi care va

insuflefi, in plin secol. XX, zarzuelele cubaneze ale Teatrului Al-hambra. Cind negresa Marn6'Ilosa cintd, graiul ei are deja accentulpercutant pe care pbetul'Ni'col6s Guill6n il va oll{ine, transformatin valori ritmice vorbite, in, anumite son-uri ale sale din Sdngorr"l

cason'qo " ,,

Ce buze, ce buae, uai !ce frunte Dumnezeu {i-o Poate da.

'Ce buze, ee .buze, uai !'

.l

Din aceasti e,volufie ,a t-qatrului buf cubanez se desprindeideea folosirii. ciin ce in.:ce.mai frecvent a genurilor muzicale. ale

insulei. Mama rRosa vorbeEte' ,,negreEte'f , dupd cum cinti tot ,,ne-greqte". Se fac'satire adresate lui' Ulpiano Estrada pentru ataga-mentul sd1 hemfisurat fald de Menuetul de Curte. Se zdrdrrgineclin instrumenful giliro. Apare intr-urra un personaj care c{ntadintr:o chitard bu tm:lsunet stiident. Seguidilla, colinda; aria vode-vi'lescd au ccdat locul cintecelor populare guajira; guaruchn a

cedat strofele in zece.. versuri cintecqlui cubanez, atunci cind nu acedat altor crea{ii mai indrdznete care pretind cd exprimd carac-terul ncgrilor fanfaroni,,'slobozili sau liberi din naqtere, pr.€|cr-tm ;ice1 al negriqoriilor.'pr<ifesori erijali in: tipuri tradi{ionalc, t:c'}rivdlentecu r0to(golan) chilian sau pelado (coate-goale) mcxican. lIn exce-lent autor de guarachos, Enrique puerrero, dircctor dc companiibufe, depune

.topte efo*urilc pcntr:u a introduce in teatru tot ce

este negru. In I879, s publicat La Belen, ,,lucrare cheie. caracte-ristic5 atmosferei Havaneii(, pentru doud vt-rci. cor Ei orchestrS, care

este, cle fapt, un vodevil creol. Laseina, Esteve, Castel nu mergmult prea departe de aceastd La Belen. tri depdqesc simplul duo,fdra irrsd a ajunge la realizarea uiori zatzuele ale cdror pdrli sintriguros scrise, flra ca interpretji:si ilici chiar corigtii sa poati siripestc ceea ce SldsuieEte pentagiamh.'Jiind nevoili sd observe cu

cea mai marc grija intervaiele'armoniee gi intiSrile. Totuqi, atmos-fera este complet i;'bhimbatd. Cei, .ca1q cintd acum sint negrii mu-latri. Personajele care pini- acum proveneiu di1 cartierul Lavapiessint luate clin <'articrul Carraguao.

Pe strSzile Havanei se ,alrzeau atunci o serie de guaraclutspline cle iraz Ei intr-un evident caracten popular :

Corul:

148

I Sos din ardei. (N. tr.).

149

Mi-au omorit mulatra.$i d.e <:e nu_l prind. pe ace st mru.latru ?Cum uor rdmine oameni in aiafddu:d nu sint prinsd cei ce ornoard, !

Mtilatra este c0 Si piinea;trebuie mincatd, caldd,,cdci ldsatd sd se rd,ceascd,.nici dracul n-o nw,gcd,.

. iloate genurile de teatru buf au trecut la cintec, creind o in-treagd. mitologie de .mahala. Deja "e

.,ro"b"o il-;t; personajecare, jumitate de secol mar tirziu, vor reapare rn poezia afro-cuba-nezj, cuq-sint: negresa Maria Bel6n, ,,dansatoaru'a"t"nrrri si dem€nuet, fira rivals; .Perico Trebejo, negrui buzat, ,t.*'ta"""''.Jrlturi.ca o broascd(; Adela, ,,zah{r ce auia au"""iu; aansatoarete aerumba ',care cu ttmrbe-tumbe aupr dansul rumba se vor rostog'iis;ticfrigos - membri ai unor societali secrete _ care ascuncl ,,saci,

lqesjii cle, zahdr Ei cocoqi in odaia de vrdji(; mulatra .lu""a cham-bictl; mulatra Maria de la O; Candela, inegrigor ce apare pe ne_,agteptate qi cu briceagul taie...

Nu eristd, malatrd mni fru,moasd,Mai a naibii Si m.ai grafioasd$i nici care in ;olduri ia ataaMai multd dulceafd, d.ecit a mea Rosa.

$i asta, firi a-l ui-ta pe- neglul Jose Caliente, ,,care despicain doui pe oricine ii apirei in cile"; qi nici "h;ti"',laiuni1ei" ceera cintatd cu faimosul text care, mai tirziu, rr" .,ra roai o" Mexic,transformat in Cielito Lind.o; indrdzneful Juan euiflones, inilfat

Rrigtl-o intimplare polilieneasctr la categoria de erou de romantdmahalagesc5:

Era urnlritin trecdtoarea Marqueta;sd i se impotriueasia ai pornltpe borduJ unei goelete.Femeia a ldsat-o insdrcinatdCind el dorise sd, fugd.Bietul lSi tnchipuiacd putea sd,-i reuseascd,.La tribunat l-au duscdsdtoria sd dscdlecscd

Si acolo jurd sd poarteaceastd suferinfd, Pind la moarte.Cine fi-a sptl-s Juan Quiilonessd mdninci fruct irfierzis ?

Azi, ;i in tot cursul uieliiai numai datorii.

lncrpind din 1850, titlr.rrile aluzi','e la negri ;i la intimplAriclespre negri depigesc cadrul guarachei, cochetind cu contradansul:Ias lVaiigos, Tu maclre es cotrgx, La Negrita, Quindetnbo, Mandingano ue, El mukttra en el cabildo. ln aceste contradansuri, tot c€ estenegru este exprimat, mai ales, prin anumite elemente ritmice. lnce privegte melodiile, acum apar, in mod frecvent, mascarade decarnaval - cintece distractive ce se puteau bucura de aten{ia albu-lui familiarizat cu petreceri de stradA. Nu avc'm incd o idee foarteclard despre ceea ce putea fi ,,melodia africanl(. $i asta, dintr-unmotiv puternic: nurnai dupi efectuarea unui studiu minuJi<ls alfcilcl,orului negru din Cuba, realizat metodic, se vor putea definicu precizie diferitele sale ridlcini Ei provenienle, preclrm 9igraduil de corls€rvare a cintecelor originale. Nimeni, in seco-Inl XIX, ntr s'a preoctrpat sA diferenlieze ttn imn lu<ttmi de <t

invocalie fi,afi,iga. $i nici nu se acorda un interes prea mare supra-vietuirii riturilor ancestrale. Se mergea pe ideea cea mai simpli,pe ceea ee se descoperea pe stradl sau pe ce se putea intirnpla,de exernplu, intr-o zi de BoboteazL. Erau negri cu tofii, deqi ori-ginari din triburi diferite: yoruba, carabali, fula, mina, congo saumandinga. Pe ziua de 6 ianuarie se amestecau. Btrteau tobe, agitattclopo{ei de dairea, izbeau chei. Toate acestea creau o ,,atmosferigenerali" de nede*;cris care se continua fie pe scenA, fie irr dans,intr-un mod schematic ,5i superficial. Nu votn cduta in primelemanifesta[ii ale ,,afrocubanismului( muzical melodiile lente gi pro-funde cintate in cor de preolii tribului lucumi, in nobilul ,,r5masbun de la soare(( care incheie ,,rizvrdtirile" conductrtorilor tribuluifrAfligo. In faza aceasta, contradansul ia de la negru ce are maiepidermic in el: obsesiva repetare a unei fraze, tema scurti Ei binesubliniatd care revine qi tot revine pini la saturaliq, creind o eu-forie fizici celor ce se avint6 in ritmul ei. Nu este o simpli coinci-clen{d ci aproape toate contraclansurile noi din aceasth perioadi,carc fac aiuzie la ne61ru, au un aer de marrs.

Totugi, treptat, ceva se va adf,uga la elementele deja cunos-cute. Contradansul se imbogdlea cu noi structuri ritmice. La mtrltedin ele, ritmul de bazd al tangoului, cu derivafiile Ei fraclionArile

rff) 151

sale-, era inlocuit p-rintr-o formuli * noud la Havana, deqi cunos-cutd prin cocogd-ul ce venea din pdrlile.orientale ale insuiei - pecare Gaspar villate o va utiliza inteligent in eontradansul intituiatCamo tit quieras.

De fiecare dati ritmul era tot mai ingenios folosit. LinoIlartinez va califica drept danz1n ttn contradans construit clasic,ciin doud pdr{i, de proporlii tradi{ionale. Enunlat de saumell, dan-zonul a,fost consacrat ca un nou tip de dans de. citre muzicianulp;covincial Miguel Faflde, care, ,in iunie IBZT2 a compus patrgrianzon-uri intitulate EI delirio, La Ingratitud, Las euejas gi Lo"rtlturas de simpson. s-a spus cd muziciinul din provincia-Mati,rnzai,Faflde ,,a inventat" danzonqil, fdrd a se menlioni insa ci muit tir.pinainte au fost editate danzon-uri, calificate de atunci c,a atar,ij.cttm era de agteptat, Ia inceput, danzon-ul abia dacir, se, clcosebeac.e contradans, in ceea qe priveqte muzica. S-a dat,cienumirea decianzon dansului de perechi ce va inlocui dansul cu figuri c.urecra contradansui. Pentru rest, se rnenlineau cele cloua pa"1i, cutoate caracteristicile 1or. In 1BZB, rispindirea danzon-ului tr.ebuiesit fi fost considerabild, dacd judecdm dupd un concurs organizartia Teatro Albisu d.e citre centrul de vizitil, Bucltari si c.fe-tari.aineamului de culoare. orchestra lui Faitde din Matanzas Ei tr ,luillaimundo Valenzuela, din Havana, au executat rumbe, guerraclie,i-iolerouri, €uaiire gi, pe deasupra, danzon-ur:ile prezentate Ja c11p-rurs. In sfirgit, in 187.9, societatea din Matanzis, in cadrul uneipetreceri'date in saloanele Ateneului, aprobi in mocl oficial clansulpe care populalia il cunogtea atit de bine. ,. ,.,.;

Adversarii oriclrei influenle negre in'muzica cubanezd aucleelarat, de nenurndrate ori, cd prin danzon se ,;;crea un gen ,na-tional{( tottrl strdin ' influenlei africane. voire! ... cum ar z,ice p,a-nurg(). Primr"rl lucru care atrage atenlia in danzon-urile lui Fafldecste folosirea exageratd, dar cu bund. Etiinld, a cinquillo-ului care;pornincl clin miinile negrilor francezi din Santiago, avea sd.$icroiascl drum; in mod lent, prin insuld, cdutind sd. se furiqeze .peiinga contraelansul havanez, fdri sd fie luat in seami aecit cindavea sd se afirme, cu drepturi d.e cubanitate, ca dans nou. Ade_vdrul. este cd danzon-ul, aga cg.m a fost cintat, incepind din 1880,nu a fost altceva decit o amplifieare a contradansului cu elementemuzicale ce circulau prin insuld, indiferent de originea lor. In in-troducerca lui de opt mdsuri (reluate). cu rrn aute-ntic accent sau-mellian, care debutedza. aclcseori "., o temd avind o oare-

care structUr5 clasici c€ ,CoraspUnde intru totul cu prima parte dela contradans, in 'ciuda fapttrlui cd este intitulat danzon. Parteaa cloua' sau ,,partea de clarinet(( se contureazb intotdeauna pestecinquillo. Se revine la' irr.troducere Ei se trece Ia ,,partea de vioa-r5.(, mai melodic5, ce ionstituie un adagio, mai inainte'de a incheiaperioada de inceput. In primele danzon-uri ale lui Failde' formulaaceasta este din plin clefinitd, contraclansui imbogdtindu'se, aEadar,

cu o noua perioacl6 dc gaisprezece mirsrrri. schema aceasta se men-

line pind lainceputttl secolului XX, cind clanzon-ul se imboghleEte qi

cu o'eocla (sau partea a patra) foarte agitata, prtlvenitd de regulSclin rumbd, din strigdri ;i chiote de la diverse serbiri sau dintr-uncintec cu caracter afrt-r-cubancz.

Danzon-ul va fi, pind aproape de 1920, dansul nafional alCubei. Nu a existat eveniment, timp cle patruzeci de ani, care sd

nu fi fost comentat sau sdrbdtorit prin danzon. Au existat dan-zon-uri pentru a saluta proclamarea Republicii. Danzon:uri politice,ca El tiiunfo de La'Confunci5n sau Zagas no Jue. Danzon-uri pa'triotice, ca Nlarti nu trebuia sd tnoard, descoperit in arhive. Dan-zon-uri din primul rdzboi european, ca Cucerirea Var;oOiei Si Aliafi$i geirnani. :Au existat danzort-uri compuse pe teme din opere qi

din zarzuele celebre. Se poate afirma cd incepind din 1910, dan-zon-ril folo.sea'orice motiv muzical provenit din bolerouri la modd,ra(t-titnes americane, Tipperary-ul, strigdri publice, arii de Rossini,cuplete spaniole Ei chiar din melodii chinezeqti, ca aceea de la in-ceputul anului 1909 - cind lud sfirEit ocupa{ia insulei cle cdtrestatete unite -- Bttmbin cle Barreto a lui Jos6 Urf6. in treacSt fiespus, aceastd acceptare a unei melodii chineze corespunde unorcleprinderi auclitive ale cubanezului cu gamele pentatonice chinezecare, adeseori, apar in dansurile iui de la periferie. SA ne oprimdoar Ia trei exemple tipice, cu refrene'intregi, scrise in gamd pen-tatonici: in Los Chinos de,Raimundo Valenzuela, in Espabilate de

Eliseo Grenct qi in l)l dios cltitto de Jose urfe. (Pentru stridentasa, trompeta chinezeasci cu cinci note a fost intrebuinlatd, deseori,la mitingurile politice din Havana).

Aqa cum se ,poate observa, country'dance-trl englez; trecut prinFranfa, clus in Santo Domingo, introcltts la Santiago, -rebotezat qi

amplificat in Matanzas, condimentat in Havana cu influenle mu-latre, negre qi chinezegti, atinsese un aga grad de corcire, incit pro-ciuce,a aineteli. Cu toate ac'estea, danzon-tt,l irsi menlinea ca-ra'iterul gi persortalitatea sa, rimirrind cred-incios originilor sale, ince priveqte forma gi stilul componistic. IEi pdstra structura sa

traclilional5, care, in fond, era elceea a unui rondo grosolan

152

'2 Anr descopr:r'it manusr:r.iselt. originAle.

1<'l

(A-B-:l-c-a-D). Din punct cre vedere armonic, a rimas credinciosprocecleului de scriiturd clasicd a strdmogului siu, "i

-

"-pr" pasajein ter{e' mogtenite cle Ia qcoara napolitane si d;1.-coilradansuriler-ra'ceze publicate pentru vioari ,,avec dessus de viore(. lntr-undanzon publicat de Jorge Anckermann, in Mexic, i' taSZ, gl*i_19est- pasaj care, in ciuda trioletelor qi cvintoletelor sale,

'srJntr aRondo [igdnesc de Haydn.

._ Exemple de introduceri de danzon-uri cu cvintolete la trom-pet[, cu teme ce amintesc de muzica de ta sfirgitui sucJurui xvIII,sint nentuntrrate. Ar ^trebui acoperite cu titluri cincizeci ae paginipentru a nu cita declt pe cele mai bune. chiar atunci cind ritmulIe imprim{ o puternici savoare tropicali, ""!i *t i*ti caracterulunui gra{ios concert clasic.

$i trebuie men{ionat aici cd tracli{ia a insolit muzica cuba-I,i?-ll iltreaSa sa perioadi de formare, fdrd nici o intrerupere.unlar ln prezent, unele succese muzicale readuc danzon_ul la stra_lucirifle trecute, ca in Almendra, de exemp]rr, ,nde putem g5si,peste un acompaniament imperturbabil, autentice varialiuni peit"uflaut, concepute intr-o manieri clasicd, p{trunsd gi pest'rata in me-morie cie aproape un. sec-ol gi jumdtate gi trecutd di.r gen""afie ingenera{ie, fdri si-gi piardd unitatea stilisticd.

- spre arrul 1920, Havana se vizu invadati de son. Textelelaleylo1be-au clespre irrcalitatea Manzanillo qi desfre Frr-" soriano,fAcind elogiul patriilor mici adunate in {ara mtrma.

San din, Orientecaldul n'Leu, son,son-uL meu din Oriente.

- son-ul a constituit pentru havanezi o noutate extraordinari.Insd nu era o ndscocire"recentd, "g" "r- s-ar putea crede. Dintimpurile lui Mri reodora, in pr.vincia santiago, Jo"-"r l"u

"rrro.-911t_ ,ca gen de cintec dansabil. lnsd intre secolul XVI qi secolulxvII, cuvintul son se referea la forme neprecise de muzica popn-lard dansabili. Se petrecea acelaqi fenomen ca gi in cazul rumLei,cSreia nici acurn, cei'care o cultiva, nu-i pot defini ctr exactitatc sor-glntea. ln son intrd totul: toate ritrnurile constitutive ale muziciicubaneze, pe deasupra qi ritmurile negroide care su

-poirive*" cumelodia, definind mai curincl o anurne itmosferd decit un gen. Dartrebuie avut in vedere ci in cuba nu existd o

"orrrbd, ci diferiterumbe. Pentru tobo,qari, pentru cei iniliafi, nu este aceiaqi tucru

un, yarnb{t cu un gu,aguauc6, cu o columbia,, cu un ppaiot". t"-""privegte rumba scenicd,, dansati in teatre qi cabarete,'"rt" o com-

154

pilalie. AEa cum am vtrzut in capitolul anterior, au existat intr-omare parte a corrtinentu,lui dansuri clc origine neagr5, vo[,uptuoase,chiar lascive, eare au primit divcr:;e denumiri q;i erau acornpaniatein maniere diferite, fdrd insf, si se observe o diferen!f, esenliaddintre ele. Toate erau dan"sate pe o muzicA cu ritm puternic, sus-tinut cu o rnar€ aparattrrA de perculie. Putea fi La resbolosa inArgentirla, carlenda dominicanl .satt chuchumbe-ul dus de cubaneziila Veracruz. Toate eratt de fapt mmbe. Adici, mai pre.sr.ts de ori-ce, un dans, ale cSrui ritmuri ar"r servit pentrr-r a acompania rrntip de coregrafie cane intinereatt vechi ritmltri. Nu existatt, ca lacontradans, de exemplu, schimbdri de figuri, gi nici ca la danz6n,,,pdr!i" avind ttn caracter propriu. De aici faptul ci incd Ei astdzirumba este un gen indefinibil Ei totuqi prezent. Chiar Ei Sdnchezde Fuentes $i Emilio Grenet, in studiile lor despre ritmurile cuba-neze, ocolesc problema definitiei ei. Cert este ci rumba, aga cumiun spus-o mai su-s, este o .,atmosferd('. Daci un mulatru, cu putindar coregrafic, incepe sA-gi miEte qoldurile, toli cei prezenfi vorproduce ritmurile adecvate, cu miinile, pe o ladd, pe o poartd, peperete... Este semnificativ faptul cd cuvintul rumba a pltruns inlimbajul cubanezului ca sinonim cu tdmbildu, cu dans licen{ios, cuchef cu femei u$oare.

Dacd observim cit de departe se afld cintecul lui Mri Teodora,cu melodia sa de roman{5, cu metrul sdu castilian, cu al s5u 6/8,de ceea ce astdzi putem denumi son (nu se intimpli acelagi lucrucu -danzon-ul, credincios unei linii evolutive), vom deduce ci rumbag fost, timp indelungat tot un fel de son, dar format din voci giinstrumente. un contur bine definit a inceput sd-I capete odaticu sosirea la santiago a negrilor francezi. Dezvoltarea sa * inmedii pur popula a fost paraleld cu cclntradansul. siinchez deFuentes citind anumite son-uri vechi, il transcrie pe MuJeres,'Llt'trLos a Ia rumba:

I

I

I

rum - bo de rum - bo no' lo - tf'p/s

..vnu la - rcs _ Do rum bo

r5tr

- Aceeaqi manierd ritmici se poate observa (suprimincllegato-uri) in cintecul ,,creol,. gabatrc

^rie toitre.):'lli;;';"tsacardi in provincia Oriente: .

uneleEmllio

lumii. Marimbula, vdzut la. Santo Domingo de citre Moreau deSaint-Mery; cluijada sau jarr bone, pe care iI va auzi LafcadioI{'earn in New Orleans; bong6-ul, tobd a cdrei membrand producea,prin lovituri cu palma, giisando-uri impresionante, timpanele creo-le, prinse de genunchi, atit de sensibile cind sint lovite cu unulsau mai multe degete; ecan-ele salJ cencerro-urile, clopolei din me-tul mat, atinse cu un beliEor de fier; urcioragul, vas de pdrnint pin-tecos, cu git ingust, din care, printr-o anume conturare a buzelorse obline un sunet aseminS.tor pizzicatto-ului de 1a contrabas; din-tele de plug, cu obsedanta sa sonoritate de ciopolel grav... EmileVuillermoz va spune intr-o zi, aflindu-se in fala perculiei afro-cubaneze: ,,Cu indiferent ce obiect, degetele lungi Ei uscate (alenegrului din Cuba) vor gdsi mijlocui de a produce sunete neaEtep-tate, discrete sau violente, ascu{ite sau surde, blinde sau nemiloase.Lemnul, metalul, pdmintul ars, pielea tibdcit6 ii oferi o gaminesfirgitd de timbruri pldcute din care extrage o adevdratd orchestrd.Cubanezii au descoperit un lemn de o anume caiitate care producesunetul ciar qi metaiic aI unei nicovale (clavele). Cu ea oblin niEtesunete care au ceva din cintatul nocturn aI broaEtei. Adduga{i Iaaceasta o serie de murmure misterioase produse prin frecare, zum-zete, perculii, lovituri ale podului palmei sau falangeilor peste'tirnpane mici, atingeri cu un beliEor ale unor dovleci gdunoEi Eizvicnitul. m6tdsos ce-l produc sute de alice (pietricele sau seminfe)intr-un fruct uscat. Se ob{ine astfel o formalie plind de via{I, cepare sd fi primit consimfdm,intul universal al Iucrurilor pentru rit-mu1 dansului. Spunefi-mi: ce valoare au tirnpanele noastre, daire-lele noastre, trianglu). nostru, talgerele noastre gi tobele noastre infa{a unei baterii cubaneze atit de incdrcate de nuanle, atit de poe-tice, cu zumzeteil.e saile pline de poezie, de vraj5, de mingiieritrc salebl.inde, qi cu mica sa nicovald de argint(.

$i trebuie si ardtdm ci Ia aparilia bateriei son-ului, negrulnu ne infdliEa incS tobele care alcdtuiau bateriile sale rituale, des-tinate si acompanieze ceremonii de inifiere in societdli secrete,practici de wdjitorie Ei sdrbdtori re'ligioase, in care amesteci invo-calii Ei dansuri mai muLt sau mai pulin profane, executate dinsimpla plicere de a migca corpul in ambian{a unor ritmuri.Marea revolulie fdcuti in terminologia de specialitate de bateriason-urlui a constat in aceea c5 ne-a dat sensul poliritmiei pe o uni-'tate de timp. Se cunogtea pin6 atunci ritmul contradansului, ritrnulguarachei, ritmurile danzon-uilui (adrnilindu-se pluralitatea lor incadrul acestor succesiuni). Son-uJ, in schimb, instaura categorii noi.in interiorurl unei miEciri generale, fiecare element al perculiei ducea

In ce priveEte ritmul citat frecvent,

este o simpli dilatare, cu alterdri cle valori Ei cleplasdri de accenteprovenite de la eternu-l ritm al tangoului. B'asul 'anticipai-."p"mitimpul forte inilial insd, la fel ca la"tango, a doua

""ta ai" ii""""Imasura este i' mod forfat mai scurtd, ir contrast cu cea u"t".i-oard, care este intotdeauna mai lungd. Aceasta, r" rJglt""t""itrdddcinile. ln ceea ce privegte "*""rr1L $i .il;idl,'a'i"t"-i serie crccauze_deosebite,aajunisddiferecompleta.uri"'d;;=;'i.

^_ , ?o.-rl posedd a-celeaqi elemente constitutii" ""- ii-a"nzon-ul.Am.bele- au ajuns insd ra o totali diferenliere, ca rlrmare a desti-naliei fiecdruia: contradansul era dans de ,"iorr, ,orr-rl era dansautentic popular. contradansul era executat cle orchestrd,

-i; ;;;ce son-ul se rezuma la un cintec acompaniat de perculie. gi acei'1lucru constituie, fdrd indoiald, cel mai puternic a"gum"nt il IAt:turd cu originalitateS :.a. Mullumiti son-ului, p""?"1i"

"rro-cuba-nezd, limitata la bardcile gi la hardughiile "r ,r"rrr*a""iu

"*".odin cartierele periferice, igi relevi m'inunatele sare posibilitdfi, ceating virfuri cu 'ar.are universaJd. Aceasta pcntni "e

-

- 1.r"..,fo,rtc' important - orcrrestrele de dans dinainl"u "rrrG 1g20, aucunoscut, in ceea ce priveqte instrumentele de perculie, doar tim_panele

_(nu timpanul cubanez care este ceva -cu tottil distinct),giiiro-ul sau calabazo qi clavere * de origine havanezd- Maraca-rereerau intrebuinlate murt mai pulin. Iar un intreg arsenar cle erc-mente producitoare de ritmuri rimitreau incd in u,ilb"a.

Ne mai reamintim poate stupoarea generaliei noastre la ve-derea, intr-o bund zi, a instrumentelor veni-t" clin'provincia o"ierrte,care se fac auzite astizi, ciestul cle impropriu, iri toate cabaretelei

r56 157

o viatA autonome. Dacd func{ia urciorasului ;i a dintelui de plugera aceea de a ritma, tirnpanele trebuiau s6 se supund varialieiritmice. Dacl, morimbula se desfdqura pe trei sau patru note, mar-cind cu insistenld armoniile de bas continuu, tres-ul putea avea ofunclie ritmic[. Bongo-ul acliona mai liber, realizind pe membrand.perculia obiqnuiti sau glissando. Celelalte elernente aLe acestuicomplex de percu{ie se manifestau intr-un mod corespunzdtor re-gistrelor qi posibilitd{ilor lor, adrnilind intotdeauna fantezia exe-cutantuJui, chiar gi atunci cind cintecul - to{i muzicantii cintau --era suslinut in fiecare olipd de aparatul bateriei. Son-ul. gu!3ng7

-aEa cum ne-a fost prezentat in forrnA pur6, in 1920 - ne duce clrgindu,l la un stadiu rudimentar aI Nun{ilor lui Stravinski. Este trncaz unic cind se pot intilni douir genuri muzicail.e, aranjate dupdnorne atit de asemenatoare, in ciucla distanlci enorme de timpdintre ele.

Afard de aceasta. ajuns Ia maturitate, son-ul ni se prezintiintr-o form6 definit5. Largo-ul era recitativul inifial, expozilia deroman{A, cu foarte vechi rdddcini in Santiago de Cuba, in migcareIinigtitd, expusd de o singurd voce :

Domnilor,Domnilor,farnilia defunctuluimi-a incredinlatsd, conduc conuoi.ul funebrual aceluia care in uiafd, a fostPapd Montero.

Reaclia impetuoas5. a bateriei gi vocile care izbucneau deodatadeterminau, in mod sdlbatic, forma prirnitivd de cintec liturgic,semnalati in son-ul lui Ma Teodora :

Corul :

Solo :

Corul :

Solo :

Sd" plingd. pe Papa Montero,Zumba !uoi jucdtori de rumba.

L-au dus la groapd,

Zwnbo !uoi jucdtori de rurnba.

Nu ua mai purta pdldrie

Corul:Zumba !jucdtori de rumba

etc., etc., etc.

Printr-o accelerare ugor sensibild a ternpo-ului, se putea im-proviza varialii inf,untru,l nnei scheme ritrnice genelarle. Instru-mentele brodau, f{ceau figuri de dexteritate, divizau valorile cola-borind in crescinda excitalie a dansurilor, compiicind la rindul lorpagii. Coregrafia Africii era prezenti in acest mdimentar a,l{egrocu varia{iuni pe care muzicienii gi cintdre{ii iI suslineau cu bra{eleintinse, pini ce o pauzl se impunea ca o necesitate fizicS. Loshombres no Lloran, Maldita tirnidez, Escs lzr.r son cubanas, PapdMon.tet'o, Mujeres, no se dTlet'nxert, Ltts cuatro palomas reprezintipiesele de antolclgie ale acestui mare moment al son-uiui care afost decada 1920-1930.

Aqadar, pind acum nu se poate spune cd Cuba __ in afaride anurnite ritmuri de guaracha inrudite cu percu{iile africane -inventase vreun ritrn. Asimilase doar anumite formule ritmice, pecare le-a supus apoi unui amplu proces de intermigraliune in in-tregul continent, modificindu-Ie in func{ie de deprinderile inter-pretative. Insi daci tangoul se deosebea in Cuba - servind de ritmcontradansului * aplicaliile acestui ritm, in Paraguay Ei Argen-tina, nu erau decit o chestiune de ,,aer local", de tempo, de infle-xiuni impuse de insdEi idiosincrazia creolului. Carlos Vega stdruie,cu multd dreptate, asupra acestei chestiuni in legdturl cu ,,aerullocal" care reugegte sd diferenlieze, cu ajutorul unor factori, practicimponderabili, doud tipuri de muzici a cdror graficd poate fi foarteasemdndtoare. In culegerile folclorice argentiniene figureazd omelodie de candombe (dans obscen) absolut identicd cintecului Lcrpaloma ezul, care se obignuieg'te si fie prezentatd ca produs me-xican. InsS nu are importan!5 cd muzica Ei ritmul sint aceleaqi. CindLa paloma azul este cintatd de mexicani, are suflul specific lor.Ceva asemdndtor se intimpld cu ritmul de cinquillo al dansuluilnerengue dominican, ca Ei cu ritmul de cinquillo utilizat in dan-zon-ul Ei in bolero-ul cubanez. Totugi, in cazurile acestea nu estevorba de o niscocire de ritmuri.

Marele merit aI son-uiui constd in faptul cd oferind o mareIibertate expresiei spontane populare, favorizeazS. invenlia ritmici.Astfel, valorile aveau sd fie subimpe{ite gi diversificate in inte-riorui mdsurii, conform dorinleIor, ceea ce a determinat o adevd.-rata creafie. In legdturS cu orchestrele de son se desprinde ideea

r58 159

cd fiecare ,,cinta intr-un mod deosebit(. Mai multA c6ldurd, maimultd inovatie in -cadrul metrului Junoscut, printre care gi spontanefantezii la percu{ie """u .*rffitil*"t.*"1iile pline cle entuziasrnale dansatorilor. '

cu son-ur, un-sector al muzicii cubaneze s-a emancipat aproa-pe complet de tradiliile ritmice ce o caracterizaseri in tot timpursecolului XIx, cu toate cd istoria ru }".url,- a"" trpt"'para-lerd .cucea a contradansurui. Aceasta explici intr-un ter-ilai slaba difu_zare mondiara a habanerei, in comparalie cu " .on-.rtrri. pentru cinu trebuie sd se uite cd toate dansuril'e introouse- ii:iceEti ultimiani in Europa, intr-o serie de !6ri ale A"r";t"ii;i'ut! a.iui, ,rrt,numele de rumbe, nu erau altceva decit son-uri cunoscute in cubade un timp destul de indelu"s;t.-s;"-"r ;;1",-il;"ii?t"r^tt" gu-nuri cubaneze, ceea ce christlo-pn"r-columu; il^il;''y cooo-u,,sau BZoclc and. tan de ,Du\e. Ettington este pentru rag_time din1915. Existd in son.o bog6fie, o 3""a ce nu re-au cunoscut altegenuri anterioare, in ci''di graliei Ei farmecui"i-ro.'De aceea,dintr-o simprd intimplare, dd;;:;i iEi. prerungi "i"t" prin adop-:?ffi j;.

rnod invariabir, pentru "_i*surrri

?;;pt ?;d;[ tema Ei un

Incepind crin 18b0, produclia teatrurui ugor cubanez devinedin ce in ce mai copioasi gi mli diversd. Rafael otero, autor arunei biografii a buiilor, "'rori-p"i*ul care a amplificat scenetacreol5 _- ceva incd vodevilesc

--a -iui

wrirra" qi^"-i"i's"rtoromeJos6- crespo, la dimensiunea

"uo,r"Li, cu Tresparirtos o eI carnauaren La Habann, avind premiera i"-lgbg. I; il;-;;;e"to'r, AntonioMedina reprezenta o aita t^rriili ireou, Don canuto ceibamochao 9l g1t'ajiro generos-o, iar petro caleno, Et industriat d,e nlteuocufto. In t'bb. M. Garcfa, ;"i;; ;;u, cerea muzicianului negruclaudio Brindis ae.sara.-'p;;il; fi"ei zarzuere in doud acte cerevenea la temele de vodevir: Et ad,tt:i"o fi;gia; i'ti"iroi"idn d.euna mujer- Acum insd, aceste "ut"ni"i vor fi din ce in ee mai rare.Genul era creat, qi trecind prin-iscusitele zarzuele aile lui Rai-mundo Cabrera si ale tr1..lose 1r1u.r"i-.r" ajurrge, cu "ftJ. variante,pind in zilele noastre. Din fg6Sl'--ieatrui C"ervantes-_ pdrintele

ffff*Lr1t Athambra - fusese 'consacrat "*crusiv genului buf

Trebuie semnalat ci genul buf, prin legitura sa intimd cupoporul, avea sd devind o minifestare'a-senti*!.rtuto"-".rtispaniore,in perioada Rdzboiurru ae rece -""i."t" -#;;;*;;fi"'".rto"i

aocontradansuri, alintafi. prir r"toure,-i'i dediiau-"r;i; lor auto-ritd{ilor guvernurui coionial, ""l""tiiirr sau unor reputate doamne

160

contese care incurajau represiunea, l.>r-ifii se ardtau mereu mai in-drdzne{i in satirele.lor.adresate regimului la putere. putin timpdttpd rd.scoala lui c6spedes, autoritdlile spaniole au fost nevoite sdinchid5,^pentru o perioadi, Teatrul cervairtes, sub motivul cd acolose manifesta ,,un cuib de riuficrtori". ln ziua d.e 22 ianuarie 166g,in timpul_ unei reprez_entafii a piesei perro hueuet o aunrlue requernen el hocico de Juan Francisco valero, Ia Teatrul din villa-rfueva' voluntarii au_ tras. in mod miqelesc asupra publicului, pre-tinzind cd sub aceastd ac{iune, in aparen{d neinsemnate, se ascuncleao aprobare entuziastd a luptei puni"., indepenclente. t;'."u"" u"""u,i' fa{a fotoliilor minjite de singe, nu s-a mai'clansat rnmba careprin tradilie i'chidea spectacoleie bufilor lobicei ;.;;i ;n balurile,c: :.1::^1","y";iirS,i! vodeviturile scenice, iumatate de secol in urmd).ln runie 1882, cea dintii companie de bufi cubanezi se prezenta1n Mexic cu Los negritos catedraticos, Juan Liiirii, ianeca, Laduquesa de _Haiti Ei alte zarznele de aceeaqi categorie.^ Teatrul popular cubanez avusese infifigarea" sa cea mai per_fectd in repertoriul reatrurui Arhambra care, timp de treizeci gicinci ce ani a activat fdrd i'trerupere. Tonul pi"""ur" al unorfarse fdcu din acest teatru o feudd a unor oameni unici in felurlor. Nu trebuie sI se uite, cu toate acestea, cI pe scena lui erazii'ic o. risipr de talente, de buni dispozilie, d;-il;; creol. ocarnpanie electorald, o crizd de- guvei'n, un

'eveniment porilienesc,campania rifanilor3 sau rdzboiul european i'spirau zarzuere scriselar repezcalS, care constituiau ,r, np".tu"of Ouii"ios. p"", p_ scurt,

39et ,,lea-tru politics pe, care nafaet Alberti dorea ,a-i' ".u"r* tuNIadrici, in ajunur rdzboiurui civil spanior. ou-u"ii generafiei

noa-stre4 igi - mai amintesc Ei acum, cu nostalgie, reuEitere extra-r;rclinare oferite cu La Diana en, ra corte, El"rico hacendad,o, L,at-estte criolla. Los qrand.,es de cuba, Atiad.os u "ii*i"i La d.anzadn .lus miLlones, Li cnetito

""1; s;;;rucar. La conducerea orches-I:.t_,:: 1_fla

J3rge Anckermann, autentic "o-porii-_-o.

.r]Uu.,", aemllzrca usoara, creator a nenumarate zarzuere, ale caror numerecontincau idei de o mai buni calitate decit p""t""ri"*Ji" qr ,go-motoasele partituri are u'ora crin contempo"urrii sai "a"e

p"etindeaucd scriu pentru intreaga rume. rn La caiita criorli gi- i" irt" parti_turi ale sale existd pagini .nl-aclte pline de aezi',v'otiurd gi avindun stil cu adevirat admirabil. cu gindul mereu r" "i-tmuri cuba_

'ezc, A'ckermann cornpllnea danzonruri trepidanie * *""rL"., a""pt

"o.,*r'"til;,i:fi'*;,.'l:;1t""'f;1j? ili:i,:i. pol,ularia ei a opus o rczisten{tr

a Autorul a rnurit in 1980. tf . t..j. '

uverture la spectacol. Minuia, cu aceeaqi elegan![, ritmurile dinhabanera, guatacha, bolero, la criolla, rumba. Currr libretele pre-tindeau o mare abilitate, oferind situaliile cele mai diverse, nuqoviia si recurgi Ia afro-cubanism. Astfel, cind in 1913 au fostinterzise carnavalurile, multe din cintecele sale au trecut in re-pertoriul Teatrului Alhambra. In 1912, Anckermann introdusese inLa casitu criollq un tango zis conga, o niscocire a sa ce avea sd de-vinS un gen. Guajira sa intitulatd El arroyo que murm:ura faceparte azi din cintecele tradi{ionale ale insulei.

Rolul de{inut de bufi in evolulia muzicii populare cubanezea fost considerabil. Mullumitd lor, toate tipurile de cintece qi dan-suri oriqeneqti qi !6rdne$ti au fost scoase la ivea.l6 gi propagate. Exi-genleile scenei au diversificat genuri,le ndscute ciin acelaEi trunchi.Tot ce a fost negru a fost un bnn ciEtigat definitiv. Alhambra afost, timp de treizeci Ei cinci de ani, un adevdrat conservator deritmuri nafionale, unde au invilat mult, in special cei care erau maiapropiali de Saumelil qi de Cervantes, decit de Espadero.

CAPITOLUL XIV

I,AUREANO FUENTNS - GASPAR VILLATE

htre ernii 1830 Ei 1860, cultura muzicaiit s-a menliuut. 1:r

Santiago de Cuba, pe un plan mult superior celei clin Hava:ra. ltrtirnp ce Capitala se llsa invaclatd de opera italiand, cliscipolii luiJuan Paris continuau sd rirnini creclincioEi unui numitr oarecarede discipline folositoare. Tot atit de adevdrat este cd la inaugurareaSocietdlii Filarmonice, in anul 1846, programul fusese compus, inmod exclusiv, din bucdli de operd. 1ns5, in ciuda faptului ci noiidirijori de cor bisericesc - printre ei muzicianul madrilen AntonioBardalonga __ erau foarte ataEali repertoriului lui Mercadante 9iHilarion Eslava, partituri afiate in arhivd erau scoase adesea pentrua fi agezate pe pupitre. In 1849, inci se mai cinta Recuiem-ul luiSalas.'Nu er-a uital nici Haydn. Nu era uitat Pergoiesi. In 1851,cu ocazia funeraliilor generalului Enna, s-au intrunit un numir deo sutd de executanli pentru a interpreta Recuiem-ul cle Mozart.In orag, muzicanlii erau numeroqi. ln LB3B, la deschiderea balurilormascate din Salon de Oriente, s-a cintat o uverturd de Ram6nCarnicer, scrisi pentru trei orchestre. Partitura includea instru-mente de lemn gi metalice, cite patru, cinci sau Ease pentru fiecareparticl5. S-au numdrat doudsprezece clarinete, gapte saxhorni, cincitromboni. Execuliile de opere clasice erau, de altfel, mult mai frec-vente clecit ler Havana.

In ambianla aceasta s-a format un compozitor a clrui operdocupd un loc de o anumitd importanli in istoria muzicalA a insulei:Laureano Fuentes Matons. Trebuie notat, inainte de toate, cA Lau-reano Fuentes avea rarul privilegiu de a proveni dintr-o familiede muzicanfi. Era descendent direct al unui harpist care triisein Santiago la sfirqitul secolului XVII, iar din partea mamei, dinfamilia Pdrez Alaiz, dirijori ai catedralei in prima jurndtate asecolului XVIII. Ndscut in 1825, Laureano solfegia corect, in fa{alui Juan Pariis, mai inainte de a irnplini virsta de doisprezece ani.Inva{d armonie gi compozilie cu Casamitjana, profesorul catalancdruia i se datoreazd prima versiune pentru fanfard a Cocoy6-u1ui.Existenfa acestui muzician, pe tot timpul vielii sale, nu oferi nici

163

un episod deosebit, oricit de mic ar fi el, in afari de moarteatrtrgicd a soliei sale inecate in golful Santiago. in rest. via{a sa afo-qt calmi Ei liniEtiti. Nu a pirAsit niciodati insula. S-a consacratin intregime muzicii, sen'iird-o ciin toate puterile sale. Violonistcle talent, gef de orchestr:i, compozitor cle muzici religioasi Ei pro-fzrni, era plezent oriuncle se simtea nevoiir unui suport artistic. Lar"-!rsta cie cincisprezece ani, era prim-rriolonist al capelei de inr-rzicia catedralci. in 1fl'1.1. infiitr{a o on:hestlu. lntemeie Academia del"Ittzicir Strnta Cr:cilia gi. mai tirziu. .\cademia Apolo, care ir avntri vii,rtii.qcnrtf,.:\ lasat un ltumer mare de opere religioase. A fostprimul inuzician cubanez care a scris, in insulS, o operd ;i, deasemeneet, primul care a complls Lltl poem simfonic dupi toate re-guliie acestui gen. Deja foalte bdtrin, el continui sa se afle inserviciul culturii artistice din Santiago, cu o vioiciune de adolescent,contribuind la cunoagtera qi rlsplnclir:ea operei lui Beethor,,en. Co-plegit cie onoi:uri, Lalrreano Fucntes a rnurit in oragr-rl siu natal,in 1898. Pentru ca traditia mrrzicai.i a farlrilici sale si:r nu rdmindincompletd, Iasd in fiul sdr.r, I-aureanito, un girlga$ gi fin compozitorde dansuri cubaneze (doui dintre cLer fiincl orcittstratc cle Amadeoliolclan).

-.irlir ca.ni) i'ucnlcs Matons(t 825-1898)

16,{ 165

Opera ltii taureano Fuentes este, probabil, cca mui bogittirmoqtenire de la uR compozitor cubanez. Creafia lui religioasi --cea mai importantd - cuprinde: Liturghia mot'filor, pentru trcivoci qi orchestrd (1856); doui Recuiem-trri, un Respotzso (cuvintecintate dupi liturghie), pentru patru voci ,1i orchestli, IzL>due;te-md,Doamrze, pentru cor qi orchestrd (1t]70), ,Stabat Ma!9r (1873). pre-cum Ei un mare humitr de imuuri, rttgicittni gi pilde, marcate deo puternicd inspira{ie. Catalogul partiturilor sale include toate ge-nurile, fird exceplie; Annerico, poem simfonic premiat Ia concursttllinut la Santiago, cu,ocazia celui cle-al patrttlea. cetttenar al l)es-coperirii; Galateea, gverturd premiati la Joc'.lrile Fltlrale din PttcrtoPrtncipe, in 1868; diferite Simfonii (uvertut'i) pc-rltru ot"chestre micisi maii; diferite Triout"i pentrr-r coarcle, flaut, violinA qi pian: o

operd, Fiica lui Jelt6 (IB?5), amplificata rnai tirziu, premiera aviudloc nouisprezece arri dupi moartea autorului ei, sub titlul lou de

$eita. La acesteil trebuie addugate pattu zatzuele, prezentate lasantiago, cliferite mar:quri Ei imnuri pentru orchestre, qi un r1umlrimpresionant de compozi{ii pentru voce, pentru violind, penlrttpian. Printre operele sale in spirit popular, trebuie citat cintegulLa t:and.elifo, . care s-a bucurat de o rdspindire extraordinard ininsuld, la fe1 'cil rnulte Dansuri plile de gratie Ei prospetime, carear merita un efort de'selectare; cdci prezintd

- aldturi rle ceic' alelrri Cervantes - nil cert interes pentru studiul muzicii cubaneze,oferincl toerte particuli.rritdfiie contradansului din Oriente.

Format ia Santiag<,1 cle'Cuba, departe de marile t:ttretlte aleepocii sale, Lalrreano Fueutes se afla intre doud epoci. Pe deo-phrte, acliona Asttprb': lui traditia clasicd bine inridicinatd in San-tiago prin bxempiul lui Saias gi Paris gi care se reflecta in modelocvent in opera sa' idligioasd, mereu-cilSuzitd de Ilaycln qi Per-golesi. Pe'cle altd parte, li veneau informalii di1 Havarla. partituriclin Europa :' nu intotcieauna cele mai bune - ce pireau sd arateo ine)inafie -a gustului colectiv spre noi moduri c]e expresie. $o-viincl intre acelti cloi poli, Laureano Fuentes ficea cele mai l6u-dabilc cf,rr.trrri p*ni.,.t 'a gasi trn echilibru. Insd dezorientarea lui1r1 cr iclerrti. 1'r.r,rLrrr'r, -a*G,,latcco, din 1862, a fost gtlnccputf,. irrmulti naivitate. (Eliqtd in ace'asth partiturd o proglesie de cinci-zeci ;i. cg\-a' cle mdsuri suprapuse unui tremolo). Crezind cE se

punc'' ltt ' z:i, rnr.iziciiintil scrie o uverturd d Ia Supp6. Cind, c1uciani mai tiiziu, se'executl Stabat Mater, inspira{ia religioasd ce se

degaja nt trimite inapoi 'la primii sdi maeEtri. uzind -exclusiv deeontiapun"trr!. sever gi'servindtt'se de stilui fugato, el se gindea,probabil, la muzica religioasd ce sc afla in rafturile catedralei. Mai

tirz.itr, l)o('mui sdu simfonic Arnet'ica inaugtroazd in insulii getntilcte ,,muzi<:ii cu program(, deschizind astfel drumui unor noi pro-cedec rrrclrcstrale. Un NLurziale maestttso derscrie pomirc:r caravc-lekn'. Si-' trece prin cpisodr,rl furtunii; asisttrm la revtiltzi marina-rilor. Strigittrl lui Ilodrigo din 'Iriana se rostogoilegtc de peinaltul catargelor. Se aud lovituri de tun. Marinarii se proster-neazd qi se roagd. Un finai cu sonoritdli puternice ne descrie de-barcarea lui Columb.

Laureano Fuentcs aborda insi tirziu poemul simfonic. (18$2)

- aga cum tirziu ajungeau la el muzicieni de pe Continent. RichardStrauss impingea genul la limita posibilitililor sale. Or.chestra er-perimenta procedee noi, oblinind o transformare profundd. De aceea,partitura Ant"erica, ce ar fi fost profeticir cu doudzeci de ani inurrn5, situindu-se intr-o orbitl lisztiand, era destinati doar simarcheze o dattr in istoria muzicii cubane?€. La inceput, aceastipartiturii a fost un fel de cantati intr-un act, pe o tem5 biblici,in care autorul cldduse friu liber bunei sale inspira{ii melodice.AceiaEi admiratori ai Fiicei lui Jeltd (Rafael Salceclo) observau inea influenla lui Gounod - influen{5 foarte onorabil5 pentru rnmuzician cubanez din 1875. Clnd partitura a fost reflcutl gi am-p,lificatf, * pe ttn text nefericit italian scris clc Laure"ano Ftrentes-- debutlnd cu noul titlu de $eita, in 1917, piru o operi totaltrnacronicd. Patruzeci de ani cle muzici (1875-1917) au trecut pesteea rlpindu-i orice caracter de universalitate. Itr ciurla unor trf,s6-turi incintdtoare, era o partiture moarti. Lipsite de ambian!5, inafara epocii, defectele ei ieqeau in eviden{A in mod nemilos. Ideearrefericitl de a intrebuinfa cuvintele Laschia ehlo pianga de HSndel,pentru o arie din actul al doilea, accentna contrastul dintre elasic;i romantie. Cu toate acestea, ideea principali a operei - primacantatd - se integra perfect in wemea sa, ceea ce denota unefort demn de refinut. Totugi, in domeniul crealiei de cant:rte,l,eaureano Fuentes trebuie considerat un vrednic precursor.

Crealia cea mai reprezentativi a lui Laureano Fuentes rdrnineinsd muzica religioasd. Existi aici pagini nobile, melodii de marecmotivitate, coruri construite cu abilitate, cu o nrchestrl care, firia avea o mare originalitate, sund foarte bine. Insi, oricum, inciuda stilului fugato, a desivirqitei tratiri contrapunctice, nu existielevarea muzicii unui Salas, nici unitatea de conceptie a unui Paris.Laureano Fuentes nu poate fi insd invinovtrlit din aceasti cauzd.Cind intrase in catedrala din Santiago, muzica religioasi se afla,in general, intr-o deplinir decaden{d. Se pierduser[ infltigarea qi in-

rs6

lclesul marilor mgmente liturgice ; se indrepta, incet-incct, sprc

iipUf au cintec mistic ce se poate astazi auzi i* bisericile din

rlirte'11, ri.de clomniEoare6 clirr lumea mare pariziani contureazi,

".r glarirri le'inate $i .se'rzuale, 'i;te melodii scurte, serafice. Numai

in Spuru de inspiraiie popularf, a lui L,',ureano Fuentes trebuie sd

fi,rti- paginile ce se vbr-putea inscrie, intr-o zi, in antologiile mu--

zicale at! iirsulei. Atunci cincl el adopta intona{iite pdmintului natal,

;;;i,,r;; rle acord cu timpr.rl si.. t,ui nu-i lipsea sensibi,litatea

;i ;;; ;ii Jr""o lipsi cle un instinct echilibrlt. jucru ce reie'se diniuiete ctin compoziliile saie c5rora le acorxlf, o mai mare importanli'

in anul iA+0, se afla la Paris un tinirr cubanez de optsprezeee

,r,,i. cu numele d" C*ittOt "l lr{artinez-Corres' Scrisese cleia o opertr

ir"i'a, irtit"Iati .El -diablo

contrabrmcli.stcr, o Litutghie, tnai multepiese muzicale qi romante. Pufi-n timp mai tirziu' se muti in Italia'ilotut cu o surprinzitoare uEurintd compo^isticd'- nu intirzie si ter-mine partitura unei noi opere, Don' Papanero o la burla del hipno-

;.;;;,-; ";ei alte Ltturgitt 9i a unui Septet. Irnpresar-ul Scalei di1

l'Iitaoo, care anzise O" "mariie sale calitili creatoare' ii.comandi o

operd seria, pentru tl o prezenta in premieri in teatrul slu' Mar-

tjnez Corres a cArui-senatnte era cleoiebit cle fragiii qi avea nevoie

;i-il";i p;;ioa e.l;;.iiii;t, se abandoni muncii sale cu.furia celui

care sirnte nevoia si lase o urmi a trecerii sale pe pamint' Moare'

in- i3at, in imprejui'o"i .l"ut"t it cle intluioE6toare, fdri a reuEi sd-Ei

i;";;; op.iu'ru"Soifr,. Cu cinci zile iu ttrmf, murise bdtrinul slu

=;;;i;; ,,ug".r, adus"ciin Havana, epuizat de nop{ile de. veghe ce

i -1"

iinpu,#" 'boata stdpinului. Niciuna din operele lui Martinez

c,,"r". ,rr ur ajuns in miinile noastre. Trebuie notat, cu toate aces-

tea, ci aclolescentul bolnlvicios a fost prirnul cu!11e2 care a c-om-

i^ii "-ri"a clelitinatA scenei lirice' S-a niscut in 1822'

GasparViliate,intr-unoarecarefelsttccesoralluiMartinezCtrrres,clacf,aveminveclereOrielltareaSa.vaaveaoproductielr"g"ie' Ei clirrerril, centrul de greutate riminincl irrsi in cl.meniul

operei. Httvatrez, ndscut in 1851, a elnigrat. impleuna-.cu familiasa in statele Unite, in 1868, oclat[ ctt izllucnirea lirzboiului. cu un

irn in trrmi scrisesc-'partitura An'gekt, tiron'ul ctin' Padua' dupb

cirama ltri victor Hugo. ir-rapoinclu-se in Havana, irl 1871, compune

() ir clolra .peri, t'iiriito 'r.nwte

a1e ltti Richelieu. Trimis la Paris,

p_,.ltrii ri_li'cnmpleta stucliiie, a lncrat i' mo4 serios cu Bazin, vic-toritn Jonciilres Ei l)atlnhattser' in timpul unei- ;ecleri la I{avana'

; ;;;pi,;-b o*trudir,gtLri cle o facturA elcvatr 'i

citeva -rneloclii foarte

plicute cle inspirafi* ""*ota, La.'*irclen tropicot'' clupl o poezie de

Frrrltaris, carc estc o h(ltr(rtlct'ti, ar-incl toate cara<'tt'risticilc ge-

t67

rrtrlriii Adirjs rt Cttba, o lomanlii; Sererwdefranc:ez. \r-illate insir era un om tle tcatru.e:tacta pe f.i.rrimul opr:rci.

Houuttaise, dupd un poemCurind va da mdsura. lui

villate avusese prilejul, ip ar-rii aceia, {e a se imprieteli 1tt

Vercli, pe care-l admira profund. Vercli il sfirtui s[ scric o gpelir

riespre povestea tragicA a lui Ines de Castrol. \rillate -se pllsese pc)

treabS, insd boala Ei moartea mamei sale i-au intrerttpt mllnca.F-ragmentele realizate - cele Ia care muzicianr-rl st: tcfereil intr-trscriioare adresatl lui Benito Zozaya -- arertS cd el s-ar fi ab[tutde la calea dreaptd. Irulin inainte cle il mr-tri, Villarle ipcepu sd scrieo partiturl a unei clrame lirice Lrrt'iler, a cirei existen{d a fostcontestath in repetate rincluri. Din aceasti p:rrtitura am clescoperitclorrri fragmr"nte im1;<trtttnte', c'otlrpit't terminate fi trrc'hestlatc:o scend din primul act (cltto cu p:Irti cle o196 Ei cor de femei), 9iincerprttr.rl :rctr.rltti ai cinc'ilca - o sercnadl ck: sabbath. cll amplilclcsfiqur:u'e instrr-imer.rtalti, ctr cox mjxt qi balet, (:e rcarnilltcst(' mtllt,prir-r spiritril;i priltr-o st:ettit 1sc'ntAlirtpare, de X{r:fl.stoJeic.s rltr

lJoito. G:rspar Villate a mtlrit la l)aris, ltr I octombric 1B$1'

\, i,tlatt-; prin contraclallsririlc sale, prin pulinele sale me-lor,lii "clc inspirafic creolit apar[inc nrttnai Cubei. Deceplionat dc

ingr.rstimla mecliuh.ti, rntizicitrtlttl a trf,it intotdeauna, spirituali-ccgte', ili litiropa. Cr-r toate indelttligattlc sale ;ecleri la llava-na, era !16 itiirbat form3t ilt atmr)sfc'r'a Teatlilui Italicr-rilor, Ei

consacra tot ce e mai btin din el genurilor care puteau sd-i dearezlr latt saiisfacAtoare la Pert'is san la Madricl. Mic dc statttrit, itrsc-t.at cle notgr'ictate, obi;nttit sir ailutle toatc' articolele, toitttl notifelc',c'riticile sau fspteJe cliverse. care se leferau la el, Villate aspira::ir cr,riic5cascit, in toi'ttt', grtstr-rrjLe zilei. Nleycrbeeri';i Vc:rdi, tir-rirr,

constitttiitu principalii sdi poli cle atrac!ie. Nu a pretins niciocltriiisi adauge ceva la ceea ce, la timpul sAu. putea sir placi sall sIol:linii aplituze, elcceptind librete allsolut corlvelltionetle. Chiirr detca

:,rclirinile lor s-ar fi situzrt in Ilusia sau lJabilotri'a, el ntt se itrdc-pitrta cic o lilie italiani strict clelirnitatir. Era f oarte allil, ttveaiuler-it. insii ii lipsea geltiul. Putea sd computr;i ul1 r'ol frumos penlrtlorice sccnd a epocii sa1e, fIrS a depa.si' totr'r;i, miisura comunit'rrl;i$rrilitrtl. Jfecentele reprezcntatiii cg BrrltQzQr Ei La Czarine, lallavaira, atu oferit ** cle ce si:t tlegitm - - o amarl deceplie celorc.tre se iiqteptau la mai m1lt. Toate. lt.rt'r.trile comtlne ale timpuluiriiiu se liitsesc rezumate in aceste opcre carc oferd doar in interiorltirnuzir:ii cubaneze Ltn il.tteres pur ist<tric. poate cir al sdu CristoJor

c.,,lt.lrlli plin frunrusef,t'a ci, so{ia( u|i('zari invidiosi. (N. tr.).

169

Ceie opt \,'ctl:;,,ri, alituri cie ale sale Soirde s Cubaine, precunsi romantele, erall foarte gustate in saloanele din paris. Fdcind.clin.t: ir ce mai multe gi mai mari concesii momentului _- viliate nr-rt'ra din stofa ltri Antonio Raffeiin --- ajun,cese sa scrie chiar pieseirlrsolut tri.,'ialc, ca h[arche dr: petits fompiers, penrrLr orc]resr_r.;-r.-\tresto picatc insir. cleparte <ie tr-i clduna cariereil erau cle natrrrilsi-i clex'hic1a p'r!ile notorir-1i1ii. Erlitorul sau, Leon EscLrdier, pt:irtrrrrc'i clii'i:r'tor al Teatrului Italicnii.r clin paris, a fost cle piir.ger:i \/iilate. irirrbat acomodai:il Ei competent, era in stare si com-llun;:r o ope|ti J)trni. Temistocles Solera, faimosul lilrretist italitrrr,; rfust insiicinat s:i scrie clrarna. llin aceastd cclaborare a iegit Zillc.jttcatir in pre.inierir la 1 clecemj-rr.ie 1uzz, avincl in clistribufie, rapcle afi;, pe 'Iamberlik. In treacit fie spus, afacerea cr.a, pr_rr. ;i:rimplti, cletestabild. Tr-ratc irrtrigile contune romantismr-riui iejtiir si-,:iflart cumulate intr-o actiune a cire'i atmosferl reaminte;;tr: ii:r.ir.-irjtrns ile Gio<:oncla de Ponciriclli. Era atmosfera \,'ernetiei cliii nr.rnanelc de morar:uri c:ar,alere$ti, cu corurile sale cie ?,r.sco(,(,.q,.(.uscrisor-i de cenunlare, cu conflicte intre familii duEmanr:. cu ir,r:rtcrrcestba, critiea pariziarr.l i-a fost favorabilA. Se avea in r-eclcri.,i-int,-'efea iu_i-villate,;i se lir.rclau momertere cele mai reusite ale par-titurii. Numai .Iules claretie l-a tratat pulin cam rece pe auti)r,cru totrte cd a recunoscr-rt cir erista in opera lui ,,un cvariet foirrtcirlrrrrrrs((. in 1BBl , zilio. f'st prezentaia in premiern lu Hauu,,u.

irrccpinci cu aceastd operri, \/illate igi consacri teatrului to*tccrrer-r.iiie sale. in 1B?9, scrie, muzica ]ui Lcr czarine, ch-rpir un libre til.u '\r'marrcl sr'lr.estre. patr.u ar.ie, qapte tablouri, in jurul curioscutei1,i fntntl:irs:ri 1;or",csti a prirrtesci rarirl.lanova. La inceput, \tilllttrciorise ca premiera operei sir aibf, roc ra Nltrdricl, din r:a'uza clific:uj-tdtilor firlatrciare cart: pttlalizascrir activitate;r'featruiui Italit'niior'.l)upa citc'r'a amirr.iri. opera a fost prezentiiti, in sfirgit, Ia Tciil-r.rrlilegal clin I{aga, ar.incl o primire entuziastd. In februarie iii,tr.Teatrul lleg:r1 clin lVlaclricl primea noua s.l .perd, Bttrtazar, inspiratiiclc faimoasa riramii a lui Ger-truclis Grimez cie r\rrellanecla.

catre.nul 1884, citeva zi:tre'au anun{at c:a Viilate rucra i:r opartiturd intitulatd ctistot'or ()tilt.tnzb, cle mari proporiii, ce trebrriasd continl un prolog, trei actc Ei u. epil.g. actui al treiiea, cerese clesfdEtrra in cuba, tri:buia sa irrclr-rila, ircrbabil, "it"-]" mciirdiictt caractcr local. Aceastit ltar'LiiLit'ij s-a 1;it'i'clr.rt instrl -

cliilir crlr:lr.irajunsc.se si fie sc'ris;i.

IG3

1 lnCs de-

infantelui lrcdrr"rCastro (1320-1355), fett.roit'aI Portugaliei, asasitrittt-r cl,'

C<tluntlt sir fi fost o ()perl mai ambitioasi. lnsi partitura llu o avem,irstfel cir uu rle putc.m pronunfa asupra ci.

in ultimii sii ani, insuEi Viilate a fost nevoit s[ in{eleagl cf,mirrriera sa trecuse. Fragmentele din Lucifer pe care ie-am desco-perit arati o dorinlir cle a purta orchestra pe un teren cu posibiii-tili noi, de a atinge o mai mare intensitate clramaticd. Cunoa,gtereaoperei OteLlo dc Verdi care il incintase, amintirea TrttLttrtlui deinstrttmentagie a lui Berlioz, care ii servise drept ghid in tinereleEi, poate, revela{ia lui Wagner ii creau preocupdri noi. Serenada sade sabbath, cu un menuet diabolic, scris pentru doi corni englezi,sprijinili de cvartet de coarde, arati o cunnagtere foarte precisi ameseriei. Nimic insir uu ne dovedegte ci c,l terminase partiturainainte de a muri.

Gaspar Villate, in ciuda triumfurilor sale europene, reprezintlfoarte pulin pentru genera{iile noi, fatl de Saumell sau de unIgnacio Cervantes. Ne reamintim de Villate mai degrabh prin citevacontradansuri cle o plScuti facturi, decit prin operele sale ce auavut premiere la Teatrul Italienilor, la Teatrul Regal din Madridgi la Teatrul Regal din Haga.

EPOCA DE TITANZITIE

Sf, risfoim programele concertelor datc la Havana prin aniiIti50-60. ln casa coitelui Paflalver s-zrrl executat: uvertnra la Lcmu,tla de Portici, la patru miini, de e5tre clomnii Desvernine qi

r\rizti: Lttcia, Zamysa-, n farltezie cle Thalberg. La r\teneu (1853)'Pu.ritanii, Lucrefia Bot'.c1ia, I\Iorino tr-a|iero. Patrusprezece ani maitirz.iu, la acelagi .rlteneu, Martho, Don Pasqrtale' Ili,qoletto,, I>roletulqi. pentru o silguri ciati, un fragment din /|foise in Egtipt de llossini'

concertul eontinu:r s5 fie o antologie cle arii 5i buciti dinopere. Totugi, in 1866, se inagurS la llavana societatea de i\{uziciiilasici, irotarit5 si rttpl ctt aeessti rutipS. Prograrnul irraugur:rlincludea w CL-artet cle Haydn, un ?rio de Rubinstein (artrnjat-p-e-n-

trrr cvartet cle Espadero), -Ai:e X1aria de Espaciero qi Sirr.Jonia u VII-aElc Beetlloven, executzrti intr-o reduclie pentru orchestra mic{.

Aparilia aceasta a iui Beethoven intr-uu program constituia,,,'r ,"rr.j. ai timpurilor. Executanlii cei mtri serio$i pe care conta

Cuin clc atunci - Arizti, Borrsquet, carlos Anc:kermaun, F.spadero,

Van cler Ciutch, Desvernine 9i Serafin Ramirez _- ilcepeau sI re-i-rt:lioneze impotriva dominaiidi teatnrlui liric it,alian. ln 1872, plgle_-

sorul saLcorlo infiinll la santiag<l societatea ,,Beethoven". in 1885,

rrn excelent muzician belgian, Hubert de Black deschise ul1 collscr-vator in care invi{Srnintul muzical era organizat foarte.. serios, cu

concursttl celor mai buni profesori de atunci. Dil aceasti perioadfi'miqcarea de epurare mUzical6 va cipdta un caracter din ce in ce

mai categoric.'In 1BBB, Capitala provinciei Oriente poseda de acum

,r Societite de Muzicl cle Camera. In 1893, Salcedo organizS, intrcelagi orag, ult Festival ,,Beethovens de o cluratd exageratd' care

includea trei sonote pentru pian, o simfonie (cu doui piane la opt

miini), citeva compozi{ii mai mici, Ah, perf idule ! qi Concertul inmi b'emol. citind doar citeva titluri care arati o evolulie a cul-tttrii colective, descoperim, in referinfe succesive ce se eqaloneazi

intre 1892 Si 1903, diferite uverturi cle Mendelssohn, diferite col-certe cle Rubinstein! un concert cle Chopin, lucriri de Saint-Sadns'

CAPITOI,Ut,XV

171

, Masscnr.t. uselrura 'si arii tlin Jiien-i'":ii'::iJ#: fii"iil,'i,il:1,J,

:,:"""x',T tf ; ;

"",i; ; :r ll:i i il :Fi:i :' :'[''; i, :l; ii* :,lt r,1,''i "

rui;ii:;li*,fi,l,!:l1,irifi3ni?f ;[,rl*"i1.";';;;l;,;ru;* T ;':l'll

tlJ'*3li;': "ii;;;'; ii'";'n"'i nncab,'l ir'l I

iain;Saens :-:^-- i-rrrri'orrt- cll o soiidd formalie' clc-

, " ::flT;";ltT' -llll,,T,1 :'J:ti'i:|] l'lili'i "

* ""

p J'r''t i ""

r cuban c z'l r'l

.iut'ri tret'rtn,sctt!' ';tt-'rti ti''t'' "t'*t"t'r]ett"t'li

itr programe tl ritr

il *l. ;i;;;ii"nlr c''itt"'ffd'iili"l ,I *,*y"n^"i ?=*::-,:"

nssa;l.

s i ati * q' cali ta tc a i i:ff 1'Jffi :',til';l

: "t*'t t-

""lffi,h l"J-f;

::#';i; Paris' "1.',,^r*,,,ic''. Meriti ii"""i-'a n: 9pl'l pulin lilH; ';;qtittt"l .t]-','*cLe lui Guiiterm-'j"T;;;;' cdci ne- aratd un

,"a*'n.rfiiri* . Plnst.,,,r"utionala absriut cxii"or,t'in"ta,. aproape {ir.tio cle activitate e

.sal in restul "",'"'1'li-'1li"il

i"-ro r-qoo ;i;iu igor' t"*[ara dcpuse

u ffr un cd i't en stt t r

"''pt " p^ e

" *i

i-, I "t"l "t;'L:rtfu ;f ";tl" l' i ;?'*# ; :: :t

tril fl i,!,1i:;::: v'",.?J ril xii ;i'Il'""vi i#' iTffi *'l "' 13 l;,''ill l

()1'!.riurizilt fcstivaluri alc cart.rr'Pi"*liT;";;;'ii" ;'yd"' baletul"n,i';ffi;" 40.' nt"l?,.i,,1,;llti"ultttl;.ij'i,''1"" icar'latLi, ri fragm"nti"

C,-tt.stt;t' 9i Poltm' <

ri^',,o"i"'" r, ":{tijh;# :g**ff ii;lr i*tili",i;;l)i,'r"]'r'r-"?,"?"p';t'"'J;i"''l'li"i. ""ntl.. rrd,,r"t $i LirereL; Moorir $i

6^1"jo i6, g,,sar Franck; uvcrtura T u" o,rnoyi u^c.enlcul urdjitttt''

i.,,,ir,,,, " 1:: _t Tl lo i,.i! "iT rliiil l *"!,*?,:';;

ol;,J|, #;, J l' l!

i,;P;l;l':' J' ;::' :;';,', ie"r r;"-s1::ii";'' ; i*'; i":l' :ii" li:lll1i"il1-'-''. pirrtitttri t'e lttsese ott'"t.'.::i: iri*.r ar't 1i

mic. t'tt trci tinr itt rrrmi: introdttccr

rlin antrrl ai patltrleit levirata orcirestri simfonic;"1 -

In ttlOg' fu*as organize o otn.li"" -- peutru- a 16rgi glTtqll

t:n to.tt,c.ir a susi,inut concertc ^cpol prrb1ic.trlr.ri {./.rertttro t}'r{itlitt

siu cie ;rctivitate.' In 1-910' p|'-tll"'.i liiJr'pa.ir tlintr-t.r $iplrrr'tit'

]"" ri.,,tr*r, Mo.lclouc tle smetan"' ,il,,, i,ii'n*i<as. D'lndv qi l)':-

ti.:jiiif ttl,,'?;ltfiS"il'lll: ,.*'ij,r,i '*:'q"'':, u.,ll;.;'ool;,,*ll:

Reger, finalul 41"'"""pii" Jiirtitrcz cle ''\lbeniz lr (to

L72

Sinioniq u lll-tt cli: Nlahlcr" ' Deqi pT blicul nu a inleiles iutol"dca-

una importa,]1o elu.t.lil.;i';;p,; - i,,' c.iiu""mo Tomirs.,.

- mu:u icanlii

ctu-itinnalt si ciillcte ntllitrni n^oi'. care ultr tu"" posil;ila' in 1922'

('rrer€a primei 9'"1tt"i':" simfonice' crt concerte rcgtr"laic' clll-los-

,',,t, t;"Ai;iln orou'rri.o_clrr.pcnizanla a lui Espaclero.' rr'ut ctn-

tiniurtori in Cttba' ;it";p;i; ia Cecilia Arizti ltiica pianistuitti cu

acriaqi nttme), " o";i*i'io x"tu-vork' iu lB77' o serie de compo-

ziiii perrtru pia': ti""^"'Sti'"'".i'' N o.ti'.i('' fu,n""'r-:rt' ITererie'' Ittt'-

rtr,.n1Dlu, lSttrcarol;,'";;';"i;' Yol-t Lent' \'cls l'rrilirrrite si un l)an's'

sril.i Cccirici nrizii';;;-;;i cleslvirlif clecit,al .irri jlspudero' ur-

mirri*cl si ig.ore ":it"t"tit"i"":'iit- cie preze't' i' opera sa' Noc-

li,.rro este ,t" ,, -#"ii""i". oi" pe"ut.i c"cili* r\rizii' la fel ca 9i

prtrfesorr.tl siu, a i;; ";;'time n tin'i'-ti"i o,']': 1" u *y:i itr acorrl

c'u ..bunele ",,"-pl"tt clferite de epoca sa' Dintr-un complex de in-

fex"ioritate, iEi Iirntii "u regutaritatL ptisibilititile creatoarc' Influenla

irri Rubinsteln * pe atunci "ltt"i -t]1" z'eii zllet' -- era' d'estul de

lvitle'nti' Pe cumpuiitt'u'" o putem "J"u-*t"rali numai cind scrie

p,,;*i,,aive, -f:,o.f;;jH i, jljl ": ilil1.1"i,il:i.3:il"'X':; lii:

rr r f ace sii tr e rnct

viirati -- la Adagi"ii' tir" Lcs Riches de Poulenc'

Asemdrito, ;; cazur. rui Jos6 Manu er (Lico) Jimd:nez. Tatdl

:.ii\r. violonist de ;;";' f;; -ui

u''tui -"'i"""i clin Trir-ridad' ince-

p115g sir stuilieze, :;'il;;, cu A'd'i^ti.- 3."=fi""1 1'3terial de doi

icr:rnieli lrogati, i''-l 't"*nt

carict'a lo i'"ip'ig' r-euqind si ocupe

irr rrt di* p.i."t"t nupiii"-'"f " Co*onaitoit"'-"iiii' Dup[ . <'Al5L,rie

in cuba latdr se tX:;:i; *-.t;^r,l: C""mu'-'io,.lTi,':u"o ru 'ros':

]lir ruei,,',." "t"'-"'i ;i':; P-"i'p:?':.:;

"Xil,'ST"illJ;1ll;l llt il;i-

', .",."-ii \T.scltclcs' Josti

. Mattu,:l^^l:-

, , i,^^,,,orvatorul ciirr Paris..,,r,i"f. ,,blinintl un prim prclnlu

,t1r=:;";i;*fruftnt.i*,I, unce

ii,"llrg. ",::lfl: l::l\'l;i:1,. Ti?ii ;; i'1 cunoqte a

""'o'"'" a oi u

.i::tziit sa-l eloi4icz;^:J ;i;i;t'['. cu ."Iti r'"g": tehnic si moral' se

iraooie irr cuber, f,-,-l8it cliricr .o. .;;" ;;'"Lncerte prin insuld'

.tinicrrcz-ii, oA*i.ril,,,i'i,,rrt,.l1r ai irri B|etht't'('l-1, au t:i('cr-rtil multi'

crin sorr.crfetu ,r"l'ii.ri, cr-,"birr, n"rri"i"it't "oi"pl"r.u repertori'l

ti'rdruir_rl pianist.''Bi,€h;r;j ;';ru'rura'io"ta,.'.n"9 n1"t9ra orchestrele

1i. rr€fjri trumai pl'-'tti' a cla utr u'pitf'1''ta"ut balurilor sale' iI co-

trlc;i pe "i"'e irtl'ii'*i'i;;;-' "tt 'iouta'gretttatea prcjuclccl1ilor ei

ra.iale, ""tr-t'ini"ti]i "itt" postul."tl"*i1'm""ita ca interoret si ca

nrt,fcsor cu t':mcinici pregltirc p"ut""iotu;;' ;;";t"iat' muzicianui

sf inspoi' in flrtrona pt'ntru tntti""tni'*f''ni"f" sdu' Nicasio' mai

tinir <'a el, cra profesor cle viokrncel la ?ours. Lic<.r, cisitorit cu rincmf<raicd, se stinge din viatd ca profesor al conservatorului clinIIamburg.I'zestrat cu Lrn simt armonic murt mai subtir clecit Espaliei.,.u arlevrrat inclrf,zne! in unele cazuri, Jimenez,

"u""-"rrrruqtea inirclincime procedeele rui schum"rr.r, uiu lui Liszt,-iu u"ato intr:t-deauna ingenios i' ceea c-e privegte'scriitura. ii li;r"sl"-i,,sri sufrtrl.Em,ofia sa nu trece dincolo

-de pagina scrisd. cu Ez 'Azra, Er artr:trt1 crepfis<:ulo a fost primul muziciin cubanez

"ur" u uuo"Jnt lied-r-rl.ceie- mai reugite crin _creqtiile sare sint: vatse iipiiii, sotit,an.Elegia, xrurmullo d.er cefiro. A scris citeva Dansuri in caracter1-ropu,lar, fdrd s5-{ poat-a {epgqi in lucriiri de acest g; pe Cer._vantes. Pulini vreme de la inapoierea sa in Germrrr"i",

"o*p.u_r.,o son'std qi-un concert pentrn pian Ei orcrrestrd. putem b6nui ciratmosfera conservatorului din Hamb.rg, convieluirea ziil.nici irrambianfa ctea{iei r'i Brahms, Reger, st"i"rr ,"-rp"""t'in evoluiiasa transformiri ese'liaie pe plan componistic. Rizboiui--n;_;- iri;:piedicat si pretindem mai murt acestei partituri care, oricum, ea lrLlar fi addugat mare lucru la traditia muzicald a insulei.

- . Din'tre to!i, muzicianul care a rf,mas mai legat de ,sorul natar,t" gi.,,4q vielii sale cosmopolite, a fost mardle -violonist mul,atrrrJos6 white. cu toate cd intotdeauna sintem cupri'Ei de r1{)-incred_ere fa!6 de superlativele care insolesc referinlele cu pri-vire la executanlii din trecut, o confruntare a unor criticice au fost publicate in Europa, in Brazilia, in Havana, ne permitt,sd afirmdm cd a fost un artist extraordinar. De altfel, din acestmotiv i s-a gi acordat catedra ,,Al1ard" la conservatorul din paris.ctt toate ce activitelile sale d.e profesor gi d.e concertist l-au indr,-prrtat d-e la compozilie, white a scris un concert pentru vioar.ii Eiorclrestrd, prezentat in premierd la parisl; un ciartet Ei clifelitc'meloclii, printre care se numdrd La belta cubuna - una dintrccele traclitionale, ca inspira{ie, a insulei - a cirei melodie, foaltoabil construiti pe un ritm care apare in cele mai vechi guaracha Eimerengues haitiene, este in mdsura de trci optimi, primele dou6 r,lrpunct. Ritmul acesta, de origine net an;tilez, il afldm in anumite

in i918.Odatd cu instalarea republicii in Cuba, s-a produs

ce se putea observa gi in alte {dri ale Contine*ului:

valorilor na{ionale. Noua patrie aspira sd primeascd marile curenteaie culturii qi astfel sd se puni la zi. Printr-un logic proces evo-lutiv, ob{inerea independen{ei era strins legati de clorinla de aaplica hetode noi in toate domeniile, de a da la lacla cle gunoi totce constituia un balast provincial sau colonial. DupI o perioadl incare evenimentul istoric cuprinsese toate conqtiinlele Ei dupd cegeniul lui Jos6 Marti, apostolul Independenlei frisese secerat de

[]oan1e, se nrmirea acr-rm oblinerea lnui niverl asemdnf,tor cu acela alpopoarelor care fdceau caz de un mai mare grad de civilizalie.l'arisul, dupi expozitia din 1900, p6rea s[ simbolizeze apogeul ttneiculturi. Oamenii Americii *- poeli, pictori, ginditori, muzicieni -porneau ca niqte ciocinlii atrase de <_r oglincl5, spre oraEul care se

nurnea LuminS. ln Cuba ajungeau ecouri ale operelor unor poeli ca:

Jos6 Marti, Heredia francezul, Rodembach, verlaine 9i Jean Lort'ain.Numele de Leon Dierx, de Arrguste Dorchain, de Paul Fort, de Matl-,lArm6 ajungeau, rlzvrdtite, pin6 in provincia cubanezi, provtlcindentuziasmul liric al unui Jos6 Manuel Povecla.

Guillermo Tomas, a$a cum am vdzut' a fost, in sectorttl siu'unul dintre cti mai mari animatori ai acestei misciri universaliste.TotuEi, in ciuda faptutui ci se dovedea absolut necesard pentrtt dez-voltarea unei culturi, aceastd aducere la zi avea sd devinl cl armdcu doui tdiEuri. In fala prezen{ei unor exemple strdlttcitoare, ne-agteptate, cleosebite, intimidat de senzalia ci un timp indelungattrdise fSrI a cunoaqte noile zvicniri ale lumii, artistui tinclea acumspre cosmopolitism, Ei ciutind sd ajunga la marea cultura a timpu-lui sdu, reugeqte, dar numai printr-un proces de imitatie' Nu se

mai repeta ceea ce i se intimplase lui Espadero, care se orienta, inmocl nbrmal, spre modelele de succes din acea vreme. Acum se

urmdrea asimilarea a tot ceea ce era mai bun in epoc6, dar cuatenfia incorclati de a nu greqi a unui memoralist. Trebuia sd se

eVite, pe Scurt, greEeala comisa de Laureano Fueutes ctt poernulsdu America.

Orbit de Wagner, prin spiritul ,,fin de sidcle((, de marile mituriafective aie poeziei, Guillermo Tomas a compus * text Ei muzicd

- SakutttctZo., ,,monolog in patrtt acte, dupd drama sanscriti Katri-dasa((. La oraci1n del creyente, alt6, operd a sa, foarte sever con-ceputd (cantatd pentru solo, cor qi fanfard), triiegte in atmosferaGraal-ului. Dedicindu-se unor exercilii mai pulin importante,Tomas s-a gindit la Piern6, la Guy Ropatz, atunci cind a scris im-presiile sale pentru orchestrd Veill|e de f€te, Ron'de in'terrompue.Din acelagi tip de inspiralie fac parte Ei Scene dintr'um balet ima-ginar (in patru miqcdri). Oricare clin aceste opere ar fi putut face

son-uri afro-cubaneze.Ndscut la Matanzas, in 1836, Jos6 White moare la Paris.

un fenomensubestimarea

174

1 Afirma{ia aparfine lui Joaqufn

t75

parte, la timpul sdu, dintr-un bun concert simfonic europ*n. pecleasupra, ele erau o adevdratd verigd spre apiicarea unor teh'icinoi, ftrri a adduga insr nimic la muzica exislentd. corat si Fugd.pentru orchestrA intruneau calitd{ile unei partituri exceplionale,atingind un nive,l la care altii nici nu se incumeti mrcar s6 .sc gin-cle'asc6. Dar la Paris, la Schola cantorum, coralul qi fuga constituiaudoar simple pretexte pentm a se atinge noi culmi i'iadrul formeilor. Personalitate cu inalta clemnitate morard, declicase, in 18g6, unctntec de rdzboi elibc.ratorilor. in primii ani ai Repubiicii, el acompus numeroase marquri Ei cintece ocazionale.

un limbaj cubanez autentic este abordat cle Tomris i' ceretrei Dansuri intirae pentru fanfard, in schi{a Esbozos d.e rni tierrapentru pian Ei orchestri gi in prioirtas d.e mi breuiarit. circulauacum curente noi in muzicd. ln plus, cunoagterea folclorului ridicaprobleme cu mult mai comprexe crecit aceea de a interpreta, crinpunct de vedere meloclic gi ritmic, un cintec. contraclansui gi clansulerau consiclerate acum morlele academice, pe care muzicir cubanezdle ldsase undeva i' urmr. Revenirea ta ire o putea f;rce nr-rmaicineva cu vederi pe care irrca nu le avea nimeni in -\mc.ic.ir. rainceputul secolului.

Eduarclo Sanchez de Iruentes (1{J71-1944) a fost muzicianulcel mai reprezentativ din aceasti perioadS de tranzi{ie. Format ln-tr-o familie de intelectuali, fiu al unui poet, a Svut printre primiisai profesori pe lgnacio cervantes. La virsta de Eaisprezece aniscrisese deja cea riai frumoasd habanerL, T{t, piesd antologici, de

aceeaEi manierd cu Estrellito de PoqCe, care s-a bucurat de un suc-ces extraordinar in Spania gi in Ainerica Latind. Ast6zi, devenitihabanerd, compozi{ia

- aceasta a ajuns s6 Eteargd amintirea altor

habanere anteiioare. Adevirul este cl habanera nu a constituitniciodata un tip caracteristic de muzicd la Havana. s-a intimplatcu ea ceea ce s-a petrecut cu cubismul, care nu a fost niciodatdbotezat in acest fel de cdtre pictorii care l-au creat. De o perioadicle timp, contraclansul cubanez era exportat asiduu, ca produs mu-zical al insulei, difuzindu-se in str6in6tate sub titlul de Dans ha-bcnrcrd..ln Spania, aceste dansuri obignuiau sd fie prezeutate ca Dan-suri qmericine sa,u Americane. C5 ascmenea dansuri purtar"r nttme{ecle lrabanere, o demonstreazi qi acceptarea termenului dc calre Bizet,care a preJ.uat Ei a folosit in carmen, firi nici o rezerv6, tema qi rit-mul unui cintec de Sebastian Yradier, considerat greqit ca avind pro-venien!6 folcloricd. Habanera ?zi a constittrit ,o noutate pentru maimarea libertate de construclie gi de ritm. Melodia sa volupttt-oasd putea fi cintatd ca o

'roma1tf,, i1 contrast cu contradansultradi{ional, aproape necantabil prin vivacitatea lui. Fiind reeditatila Paris, aceastd habanerfi a fost botezatS tango-habanerd- Ptintr-oafinitate spiritualS, ugor explicabilS, aceastS compozifie a placutmult la Buenos Aires. Adevlrul este cd dincolo de consideratiilede ordin istoric, meritul acestei melodii rezidS in delicatefea Ei ge-nerozitatea liniei sale, ceea ce o situeaz[ printre cintecele traditio-nale ale insulei, ca un blazon sonor al ei.

sanchez Fuentes, clupS ce a sc'ris un mare numdr de cintece,se angajeaz5, in 1898, la virsta de doudzeci 9i patlu-de ani, inacliun"ea pe care saumell nu a mai reuqit_sa o ducd la indeplinire:crearea unei opere nafionale. Partitura Yumuri, a avut premierain luna octombiie 18g8, la Teatrul Albisu. Libretul lui Rafael Fer-nendez de Castro fusese insd scris intr-un limbaj excesiv de retoric,cu vidit5 ignoran{a in ceea ce privegte cuvintul cintat. Ne sperieginclul de moclul it ca." a ajuns in fala publicului aceastS strofaincredinlatd unui cor de femei :

De ce eSti tristd, frumoasd prinfesd,Incintdtoare silfidd din aalea Nathlan?Risip e S t e - | i ch inur iL e, impr dgtie -fi tr i st e$ e a,Cdci Caurwbaco i$i acluce f ericirea.Eduardo Sdnchez de Fuentes

(1874-1944)

t77176 12 - C-da lll0

Ac{iunea, in schirnb, cu cutremurul ei de pimi,nt din final,care modeleazd pe solul insulei albia fluviului Yumuri, era con-formd unui bun teatru liric tradi{ional. Dottd acte agitate. irnpdr-lite in cinci tablouri. Personaje: Yumurf, fiicd de cipetenie indiani;Alonso de Pineda, conchistador; Caunabaco, gef de trib; cipetenia,o confiCenti qi un preot care r.lspundea la numele, mai curinclwagnerian, de Waltunka (gindul se indrepta la Waltraute). Povesteaera cea clasicd: idila dintre o indigeni Ei un alb, impiedicatd cle tri:-di{iile religioase ale tribului. Prdbu;irea unui munte, care inghiietotul, constituie finalul.

Libretul prezenta avantajul unei concizii Ei limpezimi, oferiitdmuzicianului posibilitatea credrii de arii, duete gi pdrli cantabilelogic conduse. S6nchez de Fuentes putea consemna astfel un inceputbun, evidenliind odati mai mult marea putere de creaiie melodicd,dar ce nu-l va mai pdrdsi niciodatd. Era, nu tr.ebuie snbliniat,prima operd scrisi pe o temd nafionaii. Muzicianul se afla in pliniitinere{e, qi fusese format intr-un mediu sdrac din punct de vedereintelectual. Totugi, Ia alegerea temei, sdvirEea o eroare ce va afecta,mai tirziu, o mare parte din opera Lui: o preluire nejustificatd atot ce era aborigen, singurul sector cuban ce nu putea sd-i oferemaierial in stare purd., nici micar dacd se fdcea apel la arheologie",,Muzica aborigenS( nu putea fi preluatd decit pe baza unor pre-supuneri. Cu treizeci de ani in urmd, mexicanul Aniceto Ortegascrisese w Guatimozin, permilindiu-qi luxul sd condimenteze lim-bajul sdu italienizat cu un dans tlaxcaltec de autentic6 savoare,descoperit in documente muzicale existente incd in circulalie. Dacitprin partitura Yumuri se arlta un muzician dotat cu sim! scenic gigeneroasd inspirafie, in ceea ce privea nafiorralismul, pornea de 1:'t

un concept greEit.In 1901, Sanchez de Fuentes revenea la teatru ctt El naufragtt,

operl in doud acte. De data aceasta aducea tribut clorinlei clc a,,civiliza(( limbajul, idee ce preocupa pe mulli artigti cubairczi inzilele carc au urmat instaurdrii Republicii. Subiectul era scos CinEnoch Arden de Tennyson - excelentd temd cle operd pentru uncompozitor englez satt'francez dotat cu spiritul care avea si insu-fle{eascd rnai tirziu La complainte de pauure matelot de Dariur;Milhaud. Se ivird zorii secolu,lui XX.

Pe atunci, unui compozitor de operd i. se ofereau cioar cl-ouiorientdri: post-wagnerismul Ei verismul italian. Sanchez clc Fttell..tes a optat pentru verism, oblinind un tritrmf ircliscr-rtabil i,-r fa-,t:r

publicului. Succesul acesta, care crea un prececlent, l-it conclus pcmuzician la premiera, in 1910, a cperei La Dolarosa, crealie car*

178

va rdmine cxpresia cea mai de.sf,virgitS a, verisrnului in Amt'-rica. Un libret nereuqit aI lui Federico Uhrbach aducea in scer.rri

personaje clin ziieie noastre, imbrdcate in frac, in veston sau inhaine de sport. O esteticd d, la Zaza de Leoncavallo, sau d la Louisede Charpantier. ln Louise ins5, bluza 9i pantalonul de p)ui; aveauurr riri polemic ;i cr.u i'solite clc zgomotul strdzii. in La Dolorosa,in schimi:, per-.irr-raiele se migcar-r intr-o atmosferir mondenl __ o

plajd lrrxoaiir, paiclri pentru miiionari. O acliune incircati ('Ll

preienlii p:;ilroiogice ii {inea pe cintdre{i intr-o stare de agitaliepe"rnan"r1td, iptrincl qi ie;incl din scend, pentrlr 1 r]inta un cttllletr^,r n exterioriza o stare sufleteasca. l]n cleznr,'clamint cl'annunzi:rtrconcincea la sinuciderea unei sotii, pentru ca solul sd se vadi des-p5rlit pentru totdeauna cie femeia pe care o cc;nsidera o iubit6.

Privitd cu aten{ie, Lct Doloroso lasd impresia a fi o operi in-clrdzleald, intrucit sanchez de Fuentes dorea sS prov<-.ace cu ea

pe veriEti, chiar pe propriul Lor te-ren.- La B august 1911' La Dolct-

io*o "v"o'premieia

ia ieatrul Balbo ciil Torino, cu tln succes maimult decit mdgulitor. Libretul lui uhrbach fusese transformat ;irefdcut, actiun^--a situindu-se in secolui xvIII. sanchez de Fuentes,

recitind articoiele laudative ce i le consacrard criticii de la ,,Cor-riere della sera", de la,,La stampa'( 9i de la alte periodice ita-lieneqti, iqi permitea si ridd de aceia care, la Havana, repetau unrdutdcios distih, compus pe seama operei saie :

- ?,"",:#'n ffi !;tor o sa z

4

La Do.<trosa nimerise i. lt"Uo tocmai atunci cind verismulavea un mare numdr de aclepti. Nimeni insd nu se exprima in lim-bajul acela. Se repeta, in realitate, cazul Iui Espadero.

cu Doreyu, care a avut prerniera in 1918, sanchez de Fuentesa revenit Ia nalional, insd repetind o greqeala ce o-comisese cu

doudzeci de ani in urma, anume: limbajul excesiv de retoric. Arefdcut Yurnurf. ln ciuda faptului ci Hilari6n Cabrisas scrisese unlibret nou pe canavaua operei anterioare, compozit_orui rimiut';iintr-o situafie fdrb iegire. Inspirindu-se dintr-o faimoa"sd croni-ci a tui Oviedo, poetul introducea in acliune un cintec- popr-t)ar

indian qi indigeni eare sunau din tobe, din trompete confeclionatedin scoici de

-melc, in timp ee dansau. Singurul lucru care lipsea

- singurul lucru ! - era b temd dintr-un autentic cintec popularindian, apt se suslind scena.

EL caminante, poem liric intr-un act,(1921), este cea mai buni partituri scenicd

1:*

cu text de VillaesPeraa lui Siinchez de Fuen-

179

tes,_ in care compozitoxul abia daci mai strecoara slabe influen{everiste. Tema, de facturd religioasd, unitatea ac{iunii au favorizatgeneroasa vind melodicd, a muzicianului, oferinclu-i posibilitatea s6scrie pagini de o mare duioEie. Kabelia (1912), compusd dupi olungd ticere, la senectute, a constituit un efort anevoios din pirteacompozitorului pentru a-Ei aduce tehnica sa la zi. Din picate, celeciteva procedee armonice noi nu erau in misurd s6-i mai impundrtgoarea emofionald. ln afard de aceasta, subiectul era total depi-$it: o Jegendd hindusd, strdind preocuparilor epocii noastre, ase-menea ctt Padmauoti a lui Roussel. De pe vremea cind Massenetcompusese Regele din Lahore, India, cintatr in operi de cdtre occi-dentali, se afla mai aproape de Emilio Salgari decit de filoso-ful Tagore.

Dacd am zdbovit in a detalia opera lirici a lui Sanchez deFuentes, am fdcut-o pentru cd fecuncliiatea qi continuitatea sa crea-toare au demonstrat un excep{ional efort de voin{6 creatoare, intr-oepocd in care nu se putea conta pe reale mijloace cle exec'.rtiemuzicald. Intre timp, muzicianul a mai scris un oratoriu, Nttuiclac),,gi un balet, Dion6. Insi creafia sa cea mai importantd a fo.st can-tata Anacaonf,r, prezentatd la Festivalurile simfonicc lbero-Ameri-cane de la Barceldna, in 1929. Anacaona, numele unei printese in-diene din Santo Domingo, despre care au vorbit L6pez de Goma"a,Las Casas 5i Pedro MArtir de Ang]eria, era Ll:l ;:deviir.a:t m;t. Sanchezde Fuentes nu acceptase niciodatd aportul ,,negru,, in contextuimuzicii cubaneze, cclnsiderind intr-un mod pulin cam simplist, cdel putea face abstraclie de acesta. A sr-rs{inut intotdeauna,

-pe blz6

de documente istorice, ci aborigenuL ldsase urme in muzici cuba-nez6, in ciuda faptuilui ci nu exista nici un singur text muzicalln sprijinul acestei afirmafii. Nedind ascr.iltare unor prudente aver-tismente, continul si se ocupe cu incdpdlinare d,e Areito d,e Ana-clornr * vechi cintec popular aI indienilor - citat de Bachillery Morales, cu toate c5, fusese respins de cercetiri,le moderneca document reprezentativ al muzicii primitive a Antilelor. Cutoate ci tratarea rui Areito de Anacaona este realizatr extraord,inarde abil, tema de bazi nu prezintd nici cei mai mic interes. picatinsi cd o suc.cesiune de gregeli sdvirEite au ratat va.loroasa crealiea unui om care purtase cu cinste numele de muzician, timp de ju-mdtate de secol. cu toate acestea, pind la urmd, in ciuda norocoaseisale aventuri italiene, sanchez de Fuentes va rlmine, mai presusde toate, un autor de hal:anere gi cle cintece. Timp de o suti deani, melcdiile sale cubaneze vor ocupa un loc de onoare in tra,di-tria noastri, qferind modele arle unor veritabile genuri semi-

180

Jos6 Mauri Esteve (1856-i937)

populare ce au fost cultivate in insuli timp cJe patruzeci de ani'

biir "rrrurcdtor

al trecutului, Sanchez tle Fttentes obignuia sA re-

ffi;""5-;; cintecele- .sate anumite formule ritmice uitate, impri-minclu-Ie o nor,rd viag, Astfel, in ctLbana sa, intineri ritmurile lui'{iigiiL"to,

clin 181i. Acordd habanerei o amprent, proprie, eman-

;ipfi;-" a"'f u staai"t de contradans. Meloclist inndscut 9i profund

cunoscetor al folclorului, el scrie cintece creoLe ca La linda eubana'

clestinate si facd parte din culegerile de ,,cintece din. toate tdrilel('-.-"- ;$; .,r* ," poate vedea, Ciba a produs un surprinzdtor numf,r

de opere, in comparalie cu 'alte

'a{iuni din America LatinS. C,

toate' acest"u, ."rrqit"le au fost partiale qi, cle ,cele mai. multe ori'

"udrrr" .Aproape niciutra clin pariiturile citate riu va putea suporta

p"orro e-xhumerii. (cu villate, experienla a fost concludent6)' To-i"jl, fu 6 iunie 1g21, a avut loc la 1lavana o premierd a unei opere

"tb",r"r" uitate aproape cu deslvirqire' ce aparli'ea categoriei de

1b1

opere meltite sd renasc6, invegmintati in culori proaspete gi supuseideilor aduse de noile generafii: La Esclaua de Jos6 Mauri Esteve.

CAPITOLUL

Ntiscut la VaXencia, in Spania, Jos6 Mauri (1S56-1937) a fostun autodidact inzcstrat cn o intuilie extraordinar[. Dc'zoricntat in cepriveEte cunoaEterea exaotd a posibiiitdlilor sarle de crealie, era ajutatin permanen{5 de o surprinzdtoare muzicalitate care se poate ob-serva pini qi in paginiie sale cele mai modeste. Timp de ani seir:rparte intre muzica religioasd, zarzuela, danzon qi poemul simfo-nic (l\tdrefia ;i nebunia lui Don Quijote, Spiridusii din Moncayo),risipind idei cu prodigalitate de necrezut. Cu La Esclaue. Mauri areugit si ne dea opera sa cea rnai interesant5, indreptindu-Ei in-tregul sf,u talent spre o sarcini de largl respirafie.

Trebuie spus de la inceput cd La Esclaua era o operl inte-ligent conceputi, in ce priveEte subiectul. Libretul lui Tom6s Juliirse desf5gura intr-o planta{ie de zahlr din Camagtiey, in 1860, ofe-rincl muzicianului ocazia de a apela la elemente folclorice qi talitmuri care gi astlzi mai constituie srlrse dc inspirafie. O in-tirziere de gaizeci de ani este suficientd pentru a da personajelorttn aspect oarecum depdrtat - costumele de epoci sint o problem5veqnica in scena lirici ! - fdri a se abate ins[ prea mult. Realist,subiectnl ,se lesea in jurul unei fiice de sclav care, firA sd-gi cu-noascd originea, avea sd devini o marfi odat6 cu moartea tatirluiei aflat in preajma unui dezastru financiar. ln scentr, in jurul per-sonajelor principale, se agitau negri, firani, vinAtori, notari de pro-'r.'incie; o intreagi galerie de graiuri proprii cu caractere apte de afi exprimate muzical. ln mod evident, partitura, chiar dacd sesprijind pe crealia popular[, Mauri nu scapi de anumite italie-nisme in pasajele dramatice. Habanera, cinlecul creol, danzon-ulli chiar rurnba au momente bine stabilite in operf, qi nu in modepisodic, ci ficind parte integranti din discurs.

Daci La Esclaua nu a constituit o reuEitd total6, ofer6, ins.chimb, un prim document de valoare care ii va crea posibilitateacle a revedea lumina rampei. Ignacio cervantes obiqnuib si afirmecd Jose Mauri a fost compozitorul cubanez cer mai important clin\;remea sa. Deocamdata, a fost primul care a scris o oper6 na{io-lala,.c-onc-eputd cu mdiestrie, aptd sd suporte o confruniare cu ge-nerafiile de astdzi. ln afarr de interesul ei istoric, partitura contrIn*pagini care pot fi audiate independent.

AFROCUBANISM

Repulsia lui Sdnchez de Fuentes fald de- prezenta ritmurilor

negroide in muzica cubanezi este mai curind un reflex al stiriii"t"r"tliir generalizate in primii ani ai. Republicii. Trecuse de acum

destull vreme au "-i*i--t

!g"ii nu mai eri' sclavi. Astfel, ca lariif"ira, aspirind ta rn"if" Jurente culturale ale secolului, privea ctt

oarecare dezgu.st toi "" era autentic negru' in.1913' au,fost inter-

zise mascaradele t"o,ii1ionof", iar serbErile religioase. ale negrilor

"""" t"p""vegheate fi oprimate cle f-iecare datd' Pe de altl parte'

aceste manifestdli, "'o"ti"ina de multe ori crime rituale' saviryite

i" ""a:tt""i,

- i.otifi"u"'pe deplin. masurile polilieneEti impotriva

acelor fdcitori an for".""u ziqi babatoos. Citeva ciocniri pe stradf,

intre grupuri ale uiror societSii secrete de negri au.motivat' de

ur"*i"u, acliuni repre'sive' Nu trebuie sA credem insi c[ asc-

menea manifestiri "t'J" """u"te' Ei nici cA ele atitrgeau, in general'

i;;;; ale unor clelicte comune' Daci o multime de negri vegetau

i;t;-; vialA c1e "ug;bo"at; Ei mizerie cu o tobi pe pintece' vina

revenea albului care ii menlinea mereu pe al doile? pl?.tt' in inde-

f"t"i"iri mdrunte. Nurnai cinil aveau nevoi,e de votul lor, ii mdguleart,

trezindu-le instinctele atit cle pulin alese. Politicianismul clin primiiani ai Repubiicii, cire n' cbniribuia cu nimic la imb.'dtilire:t,ii""t,i"i culturale'9i a condiliei sociale a negruiu! a.limenta viciilesrrie ori cle cite ori'-putea trage anumite foloase. Toli aceqti factori

au contribr.rit in a.ga i*l lo ""u"itit

stare, ipcit burgirlrzr'rl crt rerlirrgr,ti,

prrtin incJ.itrat ut1:re ffifund-area ltlciurilor' a ajrtns si aibf, nein-

;;";d;r;, din principiil, ruF de tot ce este negru' fird a observa cil

i,' inaltul .ctreietoi in -"ita.t"n

turn6toriilor, sub soarele carierelor

rle piatrA sau pe capra birjelor ^se agita o populalie care pistrtt

i,.trdiiii poetice -9i

muzicale foirte demne de a fi studiate'

Estcclelasirreinlelesciacestetraclifr'treprezentauanumiten()mentecleculturdpur6'Ramos,referindu-selaacestaspect'tp""-"i,,f" L;;";N;i, rela{iile dintre negri 9i albi au avut drept

rezultat suborclonar""- "f,r"u t!6 ae ceilal{i, -segregatia r;i divor{ui,

.* toatS suita cle rrrnflicte di*ire rr.rse ;i culturi. care. tttte(rri, au

133

cdpdtart agpecte. ingrijoritoare. Segregalia a fost calJza dispari{ieiaproapc totale a instituliilor primitive. De cite ori individuil sevedc sepaiat de grupul sdu cuitural Ei a-ldturat altor grupuriqi altor culturi, la a doua sau ia a treia generalie, incepe sduite cu,lturile tradilionale, preluindu,le, in schimb pe cele noicu care a intrat in contact((. ProcesuJ. acesta de transculttrraii-zare se consumase deja de mai multe ori, inci din secolele trecuie.Son-ul lui Ma Teodora constituie exemplul cel m'ai tipic, in sect;iulXVI, iar in secolul XIX, unui Ulpiano Estrada sau Brinclis de Salas,negri creoli de mai multe genera{ii, pulin Ie mai rlminea dinculturile tradi{ionale ale bunicilor 1or. AEa se explic:ir cle cre il,}.ii'prirr instinct - in cazul de fali instinctul ritmic - acegti ncgriau contriiruit la evolulia muzicii cubaneze in prima sa fazd, fiiriisa-i afecteze forma Ei nici fondul meloclic existent. Ctt nimic nlt s3deosebea ,,Malibrair negresa((, cdsitoritd cu un ofiler clin armirtirspaniold, de oricare altd cubaneza a timpului sdu, in afard cle cn-loarea pielii sale. Iati de ce, in toatd perioada secoh,.h-ri XIX, nLr-meroEi negri au fdcut ,,muzicir albitt, refuzind sd interpreteze lolurirle ,,profesori negri((, in trmp cc albii erau aceia flartolr;mc.iosc'Crespo, un Guerrero - carc se deghizatt in negri.

Nu trebuie sd se uite insl ci in timp ce procesul cl"^ trnns-culturalizare atinsese punctul sdu terminus pentru anumite gel)c-rafii, cordbiile cu sclavi negri continuau sd aducd, cu ingrozitoilreregulari.tate, incArcritura lor de ,,carne de abanos". Mii ;i mii rlesclavi soseau sd ingroaEe rindurile oamenilor de culozrri' ciirr Ctri.':r.Tn cazul negrilor liberi sau recent emancipa{i, procersul ile tlar,s-,'ulturalizare se opera cu rapiditate relativ5, cdci contactr.rl cu cr-t:riorttl era imediat. lir barlci ins6, acest proces era infinit mailent, cleoarece cunoagterea culturii albului era sporadici, prilelr-rittirir.:ar cle r"'r'eo sirbitoare ce se consuma in casa stdpinului. .,\turli'isclavul cra pus si clanseze dansurile pamirrtului sdu natal, deoari:r:elucrul acesta era ccnsicierat impcrtant pcntru pdstrarea sdnatii{iisalc.. Ncgul6tcrrii de sclavi au remarcat aceastd necesitate, inaintr,'afe.rmierilor. Totugi existau gi aici limite. in 1839, o circuiar.r;lgerrcralu)ui Ezpeleta stabilea cI ,,in zilele de sdrbdtoare, trebuia siise permitii sclavilor de pe moqii sd danseze, clupi obiceiul ldrii lordansurile cunoscute sub numel e de tambores, sLrb supravegher?avdtafilor, neacimifindu-se amestecul altor ne51ri aparfinind altcrmogii(. Adic5, dacd sclavii unei mo:iii aparrfineau, in majoritatealor, unei naliuni oarecare, nu puleau, nici mdcar si intre in con-tact cu ce! ai unei alte mo;ii vecine, daci ace;tia erau de altdorigine. Aceasti mdsurd expiica cie fapt grarlul cle consenritrr iI

184

tracliliilor africane, chiar qi astdzi, printre negrii din Cuba' Anumili

bStrini, nisculi i" ;;;ti"ii"i", iEi amintesc legencle qi cintece din

Africa, cu o preciri"'u*it"o"dinari' Negrul Yamba' ce a deplEit

virsta de o sutd a"'""i ii-p" care l-am- cunoscut pe o moqie din

interioruil" tdrii, vorbea i" i"I ca negrii 1ui Bartorlome Jos(r crc:;po, ;i;;-;;;;;d;-"rt" au*""i- i" *""x cte cele pe care le vdzuse in

bardcile copiliriei ."l". Dut""rile acestea sint acum literd moart6'

tradilie ignoratd p"ntr.t stuilentul rlegru clin univerltlli, Ei chiar

pentru muzicantul mulatru clintr-tr orcltcstri de 'suirry havanezS'

il;tt rupt cordonul ornbilical al r"rcgotuiui de sclavi' negrul cubanez

pir.rclu contactul "; ;f;;, pdstrinlcl o amintire din ce in ce mai

lti"-prta a tradiliilor sale' ancestrale' Cind au fost din nou auto-

rizate mascaradele negrilor, acum vreo zece ani' acestea nu mai

aveau aceeaEi to.p;' ciitigaie in spectaculozitate Ei in _lux teatrul,

prinachizi{ionarea'unor"noiinstrumentemuzicale'darpierdusemultdinautenticitate.Astizinusintmultiinstrumentiqtiicapabi'lisir fac6 si vorbeasJ o baterie de tobe baias. Cu toate cunoqtinletre

lor mrzicaile sint in"olpo.at i,l mai mari decit cele ale bunicilor lor'

Faptul acesta explici de ce.-anumite aspecte ale muzicii negre

au intirziat timp -i"iur""grt

s5 intereseze pe cornpozitorii culfi,

.u". ," opreau intotdear-rni ia ritmurile gi cinteceile de grup ce

le ofereau tum" pu,,trl-' "o''t""aunsurile

din ultima etapd. Mai existau

;; ;i;b,;"rt" urtuiu. r'a"a a mai aminti gruperile mult mai vechi'

ca Nuestra Scnora cie los Rernedios, infiiniati de -negrii liberi, iniio.,,,u,-tu, i,", 1598, sau cererile de terenuri din secolul XVIII' pentru

statornicirea cie grupari, ce figureaz6 in arhivele clin santiago' l.n

b"pit"ia, r" rzgsl' "iisii c,ipd'"o congos Reales' cu hramul rege-

tui lCag sf. Melchior. Creqterea populatiei negre ca ;i- emanciparea

acesteii au condus la apariiia altor grupdri care' de fapt' erau

.,societili cle aiutor reciproc", 9i aveau clrept scop apdrarea -'clavului(le groapa comund. Dintre acestea menlionam: Arard' Apapd' Apapi

Cniipiiu, *Ianclin'ga, Oro, Lucumi, .Carabati [JngrI' Nacion !'Iintt

rrop:: rle la Costa d'e Oro, Arard tres ojos etc'

llaca asoc!aliile negriior aveatl clrr:pL scop intrajutorarea' la

inscriere in fiqd,"-"pu"iri"o qi,,cle odihnd gi cle voie buni((. Aceasti

menliune ie permitea organizarea -cle baluri qi formarea unor gru-

pur'i de Boboteazd ."n j- dupi abolirea sclaviei __ de mascarade'

In anumite epoci au defilat pe strizile Havanei grupurile EL ga-

uildn, L.:s congos li,bres, EL alacr1n cl,ic1ttito, La c_ulebra, EL p(tjaro

Iintlc,, Mand.ingla Moro Rizo, Manclin'ga Moro AzuI' Los Moro's' Los

p"luci,,r. G*rpurile, ce conStitUia. cc.,'il ilseinendtor unui rnarts co-

185

Lectiv ritmic, reprezentari de fapt un buiet ambuiant. Fiecare grupavca un stindard ._ un scorpion sau un garpe - confeclionat dinpinzd sau hirtie gi avind mari dimensiuni, era purtat de un dan-sator expert gi servea de axi pentru orice acliune inso{iti de cin-tece. Se ,,ornora scorpionul(( sau se ,,omora garpele6t.

- Mdicufd' mrt,icufid,aen, aen, aen:md omourd ;arpele,aen, aen, aen.Priue.ste-i ochiice par un foc;Priuegte-i dintelec:e pare bold.

- Mirtciund,, negresa mee,aerl, aen, aen;sint juego-uri1 din {at'a meo,

aen, aen, uen.

Aga cum observi Ramos, referindu-se la dansuri asemindtoare

"'6zttte in Brazilia, figurile acestea care dideau qi dau inc5 nu-

mele lor unumitor grupuri sint, fdrd nici o indoiald, o supravie{uiretotemici. Dupi Fernando Ortiz, dansul parpele ar proveni din cultuldahormeian al coirrei - inci practicat in Haiti __ unde un $arpede fier forjat se afl5 in toate altarele vodir-ului.

DupI cum semnala Ortiz, ,,studiind muzica afrocubanezd, seimpune separarea muzicii de provenienfi dahomeiani de cea lu-cumi, carabali qi conga(. Din pdcate, o munel Etiinfifici de notaregi cuilegere, de compara{ie, de str-rcliere a litmu,iui ;i modr-rd,lor cle cla-.sificarea rezultatelor nu n fost intreprinsl ii-rci. deoarece sc<lpulfinal, trebuie sd recunoagtem, depdEe;te capacitatea unui singur om.In primul rind, este nevoie cle o gamd de informalii inteligente giclemne de incredere, pentrn a putea qti cind gi unde are loc o ce-remonie religioasd spre deosebire de nigte simple manifestlri cucintece profane. ln al cloilea rincl, deoarece nriiiigos-ii adevlrati __aclicS cei mai interesanli __ aqa cum ne-i:lm putut convinge cle maimtrlte ori se opun notaliei sau grar'drii fonografice a mnzlcii lot'rituale, aceasta, dupd opinia lor, constituincl o profan:rre a secre-telor lor. In al treiiea rincl, pentrr-r cI interesul ttnui cercetdtortrezeEte repede poft6 cle ciqtig la oamenii simpli care, in schimbulunor monede, propun orice mascaradi de circumstanti. Fernando

Ortiz, dind dovadd de o ribdare proverbiald, a petruns cel mai

*ii"" in problemd. Dar el nu este muzician, nici nu se laudi a fi;i-i; il$, i_au fost retraEi, din diverse motive, cei mai buni cola-

boratori muzicali care il ajutau in munca sa de cercet5tor'

56pornim,aEadar,clelauneie.concluziipozitivealeluiortiz:,.Popoareie riverane aie ftuviului Niger-, i-n special yorubas sau

n"gO", cunoscute in Cuba sub numele de lucumis, odati cu cre-

Aitit"il ior religioase ne-au adus cornplicatele tobe, cintecele Ei dan-

,.r"il" riturilor-lor vetuste, care inc[ mai rdsunS, in fomna lor pri-*r"a, sub ceru,l. Americii, implorind favoruri divinitililor Africii.M"rii," dahorneiani sau'a dihomeienilor, cum este cunoscut6 inCtrba, cu o cal'acteristicl foneticd bine definita, ;i cea cu care se

invecineaze, muzica arara, se menlin la ad6posttrl rituriilor afri-r:ane lucumi. Este Etiut c6 monumentele funerare Yoruba s-au

rd^spindit Spre popoarele de frontierti aie .Nigertr,1ui, in special

rpri ,-ro"a, patnittiinA in Dahomei 9i in regiunea sa maritimi -anticul Ardir6 sau Arara - absorbitd acum mai mult de un secol

cle acest regat care a fost mai pttternic. Din acest motiv, intre negriiclin regir.rnea respectiva sc observi ru:r sincretism avansat teologic 5icultic; de asemenea, cintecele, instrumentele muzicale qi bitlile de

ttib6 s-au amestecat. toate adresinciu-se aceloraEi zeitdli cu lrramuricliferite. Lucrul acesttr tre permite si afilm, cuuoscind in prealabil

nomenclatura religioas5 a icestor popoare' cd un cintec este daho-

-"io" sau yomba", dupi limba in care ei se roagi sau dupa zeul

care se clorlgte intrliniit. Este ugor de afiat ci un cintee adresat

l6i Shang6 (zeul tr6znetului), apar{ine triburil'r lucumis, iar unaltul adrisat lui Ebiso (zeu ll forlelor focului) apar{ine fiilor dinDahomei sau clahomeienilor. Nanighismul posedi o personalita'temuzicali foarte evidentd, care susiine in Cuba, cu viditi simpli-tilte, mr-rzica carabalis-ilor". $i ortiz adduga, int-r.o a1t5 lucrare :

,.Aici. in sinuL poporului uoitru existi inci multd muzici bantf.n.,

"o,rg. in dansurile {dr6negti; avem muzic5 gang6 din care se

crecle ci ar clescinde rumba primitiv6; existi, de asemenea' ceva

ciin mnzica ararri sau dahomeiani, care in Haiti se numeqte vo-dir

,"i care aici este amestecati cu cea lucumi $i, -ln sfirqit, muzica

irfricand, cea mai bine pdstratf, in Cuba, cea a oficierilor religioase

ale negrilor Yoruba(.ln general, in muzica lucumf' la fei ca in cea flAfliga, melodia

este amp"li, lent5, in contrast cu dinamismul bateriei. Se cinti de

creclincioEi,' la unison sau la octavd. irl toate imnurile se obsel'{forma antifonala: solist 9i cor sau dotla semicorttri, aJ doilea cor

cluhlincl pe primul la repetarea frazeLgr. ,,iu cintecdle religioase 1'o-

r36

1 Ritualuri. (N. tr.).

187

ruba, solistul, care se roagd cintind, incepe prin ridicarea glasului,in functie de posibiJitd{ile vocaie, iar corul, denumit anlcori, ii ras-punde in aceeaEi tonalitate( (Ortiz). Liturghia aceasta cuprinde,printre altele, cintece cdtre Eleguii, stipinul drumurilor; cStreOgun, fierar qi ndscocitor al forjei, reprezentat prin imaginea sf.Petru; cdtre Ochosi, zeu vindtor Ei rlzboinic (sf. Norbert); cStrellabalf Aye (sf. Lazfu); cdtre Yemayti, zeild a mdrii Ei mami alurnii; c6tre Obatala, cdtre Ochfn, cdtre Shango, cdtre Oy6... Foarter:tr, tema acestor cintc.ce incepe cu supraclominanta. Eliminarea sen-sibilei este atit de frecventd, incit ori de cite ori un compozitorpopuJ.ar doregte sa dea un ,,aer negru(' nnei melodii, din instinctsuprimd sau altereazS. treapta a $aptea a scdrii muzicale. De celemai multe ori, imnurile sint bazate pe scari pentatonice anherni-tonice. Dar construirea unor asemenea game este foarte personaii,astfel incit nu se supune unor reguli generale... Nu pomenim nimicde mocluri sau de anume caracteristici ale acestora Ei nici despreun gen sau altul cle muzicS, cleoarece numdrul infim de documente,considerate gtiinlific ca atare, fac inr-rtil5., pentru moment, analiz:r.

In ce priveqte bateria, ea este pur Ei simplu uimitoare. Tobeleafrocubaneze constituie r.rn intreg arsenal: tobele frirfrigos, a cirorsingurd membrand de piele este intinsd cu cercuri qi pene, se aclio-neazi prin atingerea cu arnbele miini Ei poartd denumirea de tobeencomos, cu toate cd aceastd familie include, aga cum ne informeazdIsraei Castellanos, qi tobele bencomo, cosillerema, llaibillembi giboncc r:nchimilla; tclbele bata ,,bimembranfone, pentru dub15 per-culie, cu cutie clepsidricd din lemn qi cu tensiune permanentd prin-tr-un cordaj din piele(( (Ortiz), ce au denumirea, aga cl'rm am v5zut,okr.rnkolo (eea mai micd), it6tele (mijlocia) gi iya (cea mare), cari:este ,,matrna tobelor". ln plus, trebuie citate tumba qi tahona, cesint destinate diverselor momente prefane qi religioase. La acesteatrebuie acldugate, degi nu este o reguli, cajdn-ul, marimbula, giiiro,eoon-urile .sau clopoleii din fier fdrd limbd, clave-le. Se mai intre-buinteaz5 qi un instrument cu numele de maruga, care are doudtipuri: unul consta din cloud conuri cle tabi6 sudate la bazd qi plinecu pietricele (acest instrument, in celelalte insule din Antile, poartidenumirea de chii-chii), iar celdlalt constd dintr-un con confecfionatdin fibre impletite, plin cu seminte sau ,,mates,,, ce se agitd clesus in jos, sustinindu-se cu ajutorul unui belciug fix in virf (unadin multele variante ale lui basket rattle, cunoscut, de asemenea,de anumiti indieni din America).

Este interesant de semnalrrt cd muzica afrocubanezd faceabstraclie de instrumenteie apte de a prc-rcluce o melodie. Cintecul

r88

se nagte simplu, din percufie' Pe de alti parte, in ceremoniilerituale - inifierea friifliga, de exemplu, nu se observd n_ici cea maimicd intenlie de a cinta, ceea ce corespunde crr vechile obiceiuriafricane. N6gfii care se ff,lesc cu imnurile qi tradifiile lor ancestraletrec cu veddrea gentirile hibride, adici acelea in care a-lterneaziperioada cintatl v"ocal cu cea executatd la instrument. Existi cazuriin "*" cu tobele batd, ajutate de bogalia solora a modului acordariilor Ei a virtuozit6{ii insirumentiqtilor, se executa piese intreg! doarp".rt"n percutie, eii-inind vocile. Odatd, la o sirbdtoare _de sfinlire

"" rt* loc '[a o periferie din Regla, i-am auzit executind ia tobd

un ,,marS( qi un ,,bocet", deosebit de ampig, adevirate pjese

compiete bi u.ftiUUple, bazate pe dezvoltarea celulelor ritmice fun-damentale. Trebuie aretat instr ci in multe cazuri, aceastd bdtaiea tobei capete amploarea unui rnod ritmic. Intr-adevSr: cum putemvorbi de ritm p"opriu-zis, clnd ne aflSm in fa{a unei adevaratefraze alcdtuite- din valori de durata gi din grupuri de astfel devalori ce depflgesc Iimitele unor mesuri, inainte ca acestea s6 ficiipitat o funclie ritmic6, printr-un proces de repetilie ? Clnd se

produce lucrul acesta - Ei este ceva frecvent - ne aflSm in pre-ien{a unui mod ritmic, cu accente proprii care nu au nlmic comuncu no{iunile noastre obiqnuite despre timpul tare Ei timpul slab.Instrumentistul accentueazl cutare Sau cutare notd, nu din nevoiacle scandare, ci aqa cum pretinde ,,exprimarea( tradilional5 a mo-cluiui ritmic produs. Nu din simpla intimplare negrii obiEnuiesc

sd spunb cd ,,fac tobele sZr vorbeasci( !... Se ne gindirn, latuiburitorul efect de migcare, de zvicnire interioare, ce se des-prinde clin iu{eala simultana a mai multor moduri ritmice caresfirqesc prin a stabili legdturi misterioase intre ele, pistrind, totuqi,o independenld oarecare de planuri, Ei vom avea o idee despre ce

inseamnd o exprimare prin perculia bata! .'.Pe de alti parte, nu trebuie si uitdm ci la un anumit tip de

ceremonii, cintecele rdspund unor obiceiuri gi emolii foarte diverse.Dacd obignuinla face ca ceremonialul ,,coborirea sfintuluis si fieacompaniat de un cintec monoton, al cirui scop este producerea

unei obsesii, a unei idei fixe, pentru a favoriza extazul, in schimb,la sdrbitoriie frrinigas, de exemplu, existd atitea cintece diferitecite faze de ceremonial iniliatic complicat existS. Ju,ego-ul, adev6rat6

compozilie ritual[, incllde, in acest caz, imnuri antifonale, dansuriale drdcuqorilor, cuvinte cintate, marquri, procesiuni 9i o invocare a

soarelui, in afarS de recitiri nesfirgite. Inutil de a insista asuprabogS{iei sonore a acestor tipuri de folclor.

t89

r\macleo Ilolcian, i' 1g25, incepuse s6 valorifice, cu toatd se-riozittrtetr, aceasti bogdlie de ritmuri Ei meloclii. Tbtu;i, trebuielotafi aici^pre',enfa unui fenomen ce se manifestd in intreaga pro-clucfie sirnfonicd afrocubanezd: lipsitd de lucrdri qtiin{ifice care sdse preocupe cle iegile modaie s:ru ritmice care guverneazd muzicaneagrd, compozitorul acestei etape este nevoii si se limiteze lamaterialele pe care le-a putut gdsi intimpldtor la o ceremonie,fard sd cunoascd cu adevdrat diveriele caract-eristici ale acestei masesonore. cu toate cd nafrigo este o ramurd a arborelui earabali este|;9r,de. deosebit, pentru cd, aldturi de bateria funclamentald, adrniteintrebuinlarea unor instrumente care ignord muzica originali ili,.,care provine. Lucrul acesta ne duce la stabiiirea unei oarecare di_ferente intre fr-aiigo Ei carabali, diferenld aproape implrceptibiri,dacd- o compardm cu cea care separi. anumite nuante din muzicayoruba, de cele din lucumi Ei conga. sub o inqeldtoare simiiitudinede procedee, fiecare din

- aceste gen.ri cle muzicd posedd totr-r;iar:rbitusul ei sonor, regulile, moduriie proprii. Fdr6 a fi con-vingi 9e, ,l eompozitor cult, cane

"e upte""a peste s'fJ.etul pri_pitil trebuie neapdrat sd realizeze o munca etnografici, se observitotugi cd atit in opera lui Rolddn, cit gi in cea i unui'caturla -atunci cind lucreazd. cu documentul in fald - toate erlementerlevastului sector sonor afrocubanez sint amestecate, intilnindu-se,imnul lucumi, tema din bemb6, invocalia fr6fliga, precr-*n gi per_cufii de cele mai deosebite provenienfe - d; 'Ia

cea obignuititEi armonizatd care acompaniazi dansul drdcuEorului sau frime, pindla percufia complexi a bateriei yoruba.

- Migcarea iniliatd de ciliva eompozitori, in favoarea muziciiafrocubaneze, a provocat o reac{ie violentd din partea adversaril.rnegrului. Afrocubanismului i s-a opus atunci guajiro, ca fiincl re-prezentanta unei muzici albe, mai nobile, mai melodice, mai curate.cu toate acestea, cei care au pretins sd utilizeze muzica guajiroin lucrdri de largi respiratie, au avut surpriza sd observe ca, aupeo primS partiturd, nu mai puteau inainta. $i asta, dintr-o raliunepe care nu au prevazut-o: guajiro-ul igi cintd strofele de zeceversuri cu acompaniamentui chitarei, insi nu inventeazi muzic6.

Faptul acesta aparte are o explicafie: atunci cind cinti guajiro,lirniteazd invenlia sa poetici la un model melodic tradi{ional,- alecdrui rdddcini sint infipte adinc in romanta hispanicd adusd ininsuld de cdtre primii colonizatori. cind guajiro

"ub".ru, cintd, el

pdstreazd, cu cea mai mare fidelitate posibitl, un tip de melodiemoEtenitd. Pe parcursul intregului secol XIX cubanei, tipografiile

r90

popuiare au invadat oraEele gi satele cu miile de tomuri conlinindstrofe de zece versuri ,,pentru a fi cintate cu acompaniament dechitarS(. in aceste tomuri insd nu era inclusA nici m6car o m1surirde muzicd. De ce ? Raliunea este simpld: deqi guajiro are si5bi-cittnea de a schimba cuvintele cintecelor sale, inv6{ind textc striinesau recurgind la propria sa inspirafie, el nu ndzuieqte si introducdnici cea mai micS varianti in melodiiie salc. Strofcie cie zece ver-suri trebttiau sd fie ajustate unui modei. cunoscur; dc to!i. Poet ta-lentat, guajiro cubanez nu este muzician. Ntt creeazd melodii. Inintreaga insul6, iEi cintd versurile sale pe zece sau dou6sprezecemcderLe fixe, foarte aseminitoare, ale ciror izvoare de inceputpot fi descoperite in orice culegere dc' romanle traditionale dinprovincia spanioli Extremadura. (Poetul Ei folcloristui venezue-lean Juan Liscan6 a fdcut aceeaqi obsc'rvalie cind a studiat anu-mite expresii populare ale lbrii sa1e, foarte bogate in conlinutpoetic, insi mereu identice in ce privegte muzica). AcelaEi lu-cru se intimpld cu zapateo. Nu existi mai multe feluri dezapateo. Bxistd unul singur, mereu acelaEi, care revine de mai binede optzeci de ani ca un citat clasic, in lucrdrile compozitoriiorpopulari din Cuba: Anckermann, Marin Varona etc. (Anterior, aexistat un alt tip de zapateo, care a dispdrut fdrd urme, ryi carea fost armonizat, in publicatiile din secod.ul trecnt, intr-un curat stilhaydnian). IJneori, aga cum s-a intimplat de curind cu Lo guan-tonamera, un cintdre! guajiro se pare cd a inventat o melodie noud.Insd sd nu ne ldsdm surpringi. Este vorba, foarte simplu, de re-naEterea unei roman{e a cdrei melodie se pdstra in in.ima ldrii. $iin ce priveEte atit de citata ,,cubanitate integralS.( a melodiei gua-jiro, nici aici nu ne putem face prea mari iluzii. Melodia guajirodin Cuba este identicd cu melodia venezueland galer6n. (Singuradiferenfd, ce existd intre ambele genuri, se afl6 in tipul Ei numdrulde versuri intrebuinlate). Unicul lucru ce obignuieqte a aduce va-rietate, qi aceasta in mod intimpldtor, la acest folclor static, estevirtuozitatea unui instrumentist sau fantezia ocazionald a unuiinterpret. Insi aceste clipe fericite nu creeazi o tradilie. Nu trebuieuitat, mai ales, cd guajiro cubanez pare ci Ei-a pierdut multedin virtulile Lui ldudate de Contesa de Merlin acum o suti de ani.Exis'td o sirdcie evidentd in aceastd materie.

De aici faptul cd partituri ca Suita cubana cle Mario ValdesCosta (cornpozitor mort prematur), sau Capriciu pentru pian Ei or-chestrd de Hebert Blanck, scrise pe teme guajiro, au epuizat, riin

191

CAPITOLUL XVIIprima incercare posibilitdlile oferite de folclor. ln muzica metisdgi neagrf,, in schimb, daci interesul textelor este minor, materiasonori este de o bogSlie de necrezut. De aceea, se revine mereu,mai tirziu sau mai devreme, la unul din genurile sale sau la rit-muri, atunci cind se pretinde a se face o operi de expresie na{ionalir.

AMEDEO ROLDAN _ ALEJANDRO GARCIA CATURLA

La cdldura eguatei revolu{ii a Veteranilor 9i Patriolilor (1923)'

* exemplu tipi" a" - nronun"iamento latino-american' lipsit de

coeziune gi conduc# $if;;-; ideologie concretS - citiva scriitori

qi artigti tineri, t"d;;^ """irt" l""at?minte utile dintr-o aventur'

pcriculoasa, in "arJ ,-r* po-unit angrenali' uY oepril; obiceiul

dc a se reuni frecvt'nt, pcntrtt-a pastra"o prieienie nlscrtti in acele

zile tulburi' tn felui'atdit r"a naqtere Grupul Minorista'-1i"1^T'1-

;;i;";':ti'Ao*J au fanfar5, ca o reuniune de oameni care se rn-

tereseazd de aceteag-i p""tlt-"' rlri a urmiri crearea unui curent'

minorismul o d"',r"riit'"urind o stare de fapt' Mullumitd minorismu-

lui, s-au organizat e-*lttil, concerte' cfcluri 0"-.gglft:infe; s-au

publicat reviste; ,-";-;;*6iiii contact" cu personalitlli din Europa

qi din America, ce reprezentau o nouA contep{ie ideologicA' Ca un

arsument in plus, p;6;;;";e cl in epoca-acbaltqS aparut Picasso'

;;?:;:-^'"s;;;;i;;ti-E;"p'"i ceror Eaie' Esprit Nouveau qi toate

_i#;i""."6i"iii" tipa"ite care nu-contine"., ni"i un fel de invinuiri

acluse cuiva, circuilu -din

min6 in min6' Era epoca- "avangardei"'a metaforeto" t.a"*?;6;, ; ;;ti-telor ce purtau titluri ca Spirola'

prora, culmea, Eil;; Jt".,' * iebrei care cuprinsese intregul tirreret

al continentului.ln Cuba insd, treptat, spiritele se liniEtiri-' Existenla ritmuri-

lor, a dansurilor, ""-"ii"rirr", a elementelor plastice, a tradifiilor

ce fu-sesera ruro*til"-ir"** d" a""_u.,ii, in virtutea unor-prejudecSli

absurde, deschideau";^Ifi "i*p dc itriur," pentru inf'otuiri mult

mai folositoare decit o partituri "t";;;:*;; """ i"fio".cubist. Cei

e/arecuno$teaupartit...usa,Mtoareatrimduerii-stindardalino-vatiei creatoare'i"'ul"n"i __ incepiau si intrevada, cu deplinS

i,iJiirl""S, :il; ii"eri, ;" -"eldla,It

'ir"r "r so*ului, existau ritmuri

complexc ai intercsit'le,'asemdnbtoare celo"r p! "T.e

Stravinski le

crease pentru u orl".'ti"n urile p"imiti"" ae Rusiei p6gine. Luind

contact "u ,umb"i""i*riii""", fvfifn""A scrle Boul- pe aeoperlg,

omut gi dorinla * qi"i"il;"Jle saudodes care erau executate tot

mai des. Treptat, toti r5t6ci!ii, mustrali de conqtiintA, revin la matc6'

)

13 - c-da 11?0193

ochii qi urechile, se deschicl. asupra . tot ce este viala Ei atot ce*i inconjoard. P" 9-u a^ltd parte, na$terea picturii mexicane,prin opera lui Die-go Ili'era qi a lui orozcol impresionase pemulli intelec uaili din cuba. posibilitatea de a p.rtea exprimatot ce era creol, prin intermediul unor noi conceptq s-a impus inmintea tuturor. Fernando ortiz, in ciuda cliferenlei de virsfi, de-veni un.nede_:parlit prieten al tineretului. c6r{ile sale sint tot maimult citite. valorile folclorice sint, de or"-"nuu, luate cu asalt.Negrul devine peste n_oapte centrul atenfiei. Dar, iocmai pentru c:itoate acestea produc dezgust inteiectuaiiirrr cle mocli veche. existiiun -se,ntiment profund pentru jurimintele fldfrigos, fdcinclu-se elr:-giul dansului drdcuqorului. Asifel cd se ndscu"tendinfa afrocuba-nistd care, mai bine de zece ani, va furniza idei pentru rornanc.studii folclorice Ei sociologice.

. _In _clipele in care se contura afrocubanismul, se ridicd Ama-rleo Rold6n.

Ndscut la Paris, in 1900, Amadco Rcirdiin intrd in conserva-torul din Madrid, la virsta de cinci ani, oblinind, ra cincisprezeceani, un prim premiu pentru vioard, precum gi premiul extraordinar,,sarasate33. Dupd ce a studiat armbnia Ei compozilia cu conrad,,deJ. !3rrlno,. in 1g19,.vine_inl Cuba, ducind, " p""i""Ja-Je timp, oactivitate obscurS, fiind obligat s6-gi ciqtige existe-nta ca muzicar.rtin.restaurante, cinematografJqi cabarete. in 1923, t';;"i; sdrbdtot igalante, pentru voce Ei pian, dupd niEte poerne de verraine. se aflirpe 4tunci in plin impresionism, dupi cum se poate vedea din cerociteva piese scrise pentr_u pian gi-dintr-un irartet "" p"*

"-i:mai curind un exercifiu de gcoald. In tg23, cind incepu ,sd cercetezcu-n proiect de operi, se afla incr foarie departe de ceea ce aveasd realizeze. Avea sd_fie o,,opera gae)ica((, pe un tibiet ae f,uisBaralt, intitulatd Deirdre. pe aiunci,*in regiunea tropicelcir i"tt";-rea. atmosfera din Hurd.a de c6sar F"urr"f, clin iiiiaouro a".9lu!"i."",, din ,Regele Arthur de Chausson, atmosferd iiltrati, larnccput. de Debussy .gi Dukas. Roldan termind primul act si incepulucrul la al doile". Itt"-o r"""a-au

-"indtoare, folosea in mod ex-cesiv evinte mdrite. Dar luatd in totalitatea ei, p""ut""" conlinea.de asemenea,- unele accente de viorentd primitive ce spargcau

scurgerea molcomS. atlt de specificd impresionismului. La Roldan,se producea, aqadar, o schirybare lentd, dureroasd, rezultatd di'renun{dri, ceea. ce il va indrepta cdtre prima sa lucrare [Jaerturape terne cubanezc.

_ In 'anii acegtia plini de frdmintdri pentru compozitor, capi-tala cunoagte o via!6 muzicaltr deosebitd. orchestri simfonicil a

194

Havanei, infiin{ati in 1922 de cStre profesorui Gonzalo Roig, sc

bucura de sprijinul lui Pablo Casals, entuziasmat de aceasti reali-zare. Luase liin6 societatea Pro Arte Musical, organizatoarea con-certelor in. cadrul cdrora igi dideau concursul cei mai mari soliEti'In 1923, Sosind la Havana muzicianul spaniol Pedro Sanj rdn Nortes,acesta pune bazele celei de a dcua formalii, orchestra Filarmonica,

"" "tu" sb supravie{uiasci primei, fiind condusd in prezent de Eric|Kleiber. Exisienla a doud orchestre rivale a condus la rnomente de

incordare intre componen{ii lor. De pe urrna acestei stdri de fapte'cultura cubanezi nu a avut decit de cigtigat. cSutind sl se dep6-qeasci unii pe alfii, instrumentiEtii din ambele ansamblur-i se strir-duiau din risputeri sd imbundtdleasca execulia aceleiagi partituri.DacS o lucrare aparea in programul orchestrei simfonice, Filarmo-nica o introducea i1 programul celui mai apropiat concert. c'r-t in-tenlia rle a se impurre printr-o interpretare net superioari. Nuintotcleauna se intimpla aitfel, totugi aceasti luptd crea o aclevdratdqcoald, obligindu-l pe muzicantul de la pupitru s5 fie foarte con-qtiincios in munca sa. ln plus, match-rtl acesta biciuia indolerr{a pri-blicului, silinclu-l sd se pronunle pentru una din pdrli. Daci era

,,simfonic{' sau dacS era ,,filarmonic".Din prima clipd, Roldan se hotari pentru orchestra Filarmo-

nici, angalindu-se in calitate de violonist solist. Ra{iulea acesteipreferinfe ira, in afard de orice, de ordin estetic. Sosit din Europa,3anju6n'era hotdrit sd introduci in Cuba, in prirne audilii, parti-turi de Debussy, Ravel, De Falla, ale celor Cinci, pin[ atunci ne-cunoscute (s5 nu se uite ci ln anii aceia de-abia inceppserd si se

graveze diicuri de muzicd simfonici). Pe deasupra, Sanjual' pqttiunoscdtor al instrumentaliei, orchestra cu multd abilitate, dind ]aiveald partituri inspirate din folclorul castilian, mai inainte de a

se l6sa cnprins cle afnocubanism Ei de a compune o Liturghie neag1rd,

pe teme iolclorice, care dacd nu . rezolva problemele de ansambluvocal, in schimb, relua, dupd trecerea unui secol, munca inceputdde casamitjana cu acele teme din mascarade auzite intr-o noaptepe strdzile din Santiago. Atent intotdeauna ia orice nuanli careie indepirta de formullle de salon, pe atunci foarte la modd, San-ju6n ii cornpiet6 pregitirea tehnicd lui Ro'ldtin, astfel incit, in 1925,

icesta incepu sd -aEtbarnd pe portatirre primele incerciri pentru

Uuertura pe teme cubaneze'Fdrd sd fie o lucrare izbutitd, se poate spune totuEi cd pre-

miera acestei (Juerturi a constituit evenimentul cel mai il'nportantdin istoria muzicald cubanezd de la inceputul secolutui XX. [n ciudafaptului cd to{i muzicienii insulei, f6r5 excep{ie; admiseseri va-

195

loarea crealiei populare, inspir-indu-se in totalitatea operei (sau-me[[), ray cel pulin

- in .parte (Espa4ero), ,,negnr,l.{, bine exi4oa-tat de cdtre eompozitorii cle grcrocha din' teihul' buf, inc'd nu

patmnsese in creatia simfonici. Lucrul cel mai cieosebit era ciRcrldan, odatd cu premiera Uaertu,rit sale revenise, din instinct,la un tip de exprimare forclorici, abordatr de mai muilte ori insecolul x-IX: cocoye-ul oriental, stilizat deja cle casamitjanu, o"i-y"*lil"-' !ein6 9i chiar de Gottschalk. cu alte cuvinte, riuzicianul,deschizind ciolul viitoarei qi adevf,ratei sale crealti gi reg6sin-du-se, relua o tradifie care il lega direct cu p.ima incercarefdcuti in cuba, aceea-de _a integra -muzica neagrtr'intr-o partituriimportantS. (El cocoyi a lui casamitjana). Insnlin afara de sensulei. polemic qi revelator, uaertura irii nblaen irebuia considerati,astdzi, ca un document care marcheazd inceputurile unei cariere.Existi, totuqi, in aceasti lucrare numeroase mohente care scot inevidenli gnele preJudecafi qi influenle de care

"o-pozito"ul incinu a reugit si se elibereze. Trebuie si menlionim in Lcest sens unpasaj care, in 1925, corutifuia o inovafie ienzalionalei-""eta "arepregiteEte codo, inoredinfat de compozitor bateriei solo gi altordiverse instrumente afrocubaneze. Ritmurile acestea- cuprindeau ointreagi declaratie de principii.

Cele Trei poelne znicl (Oriental, preg6n, Fiesta negra) au fostorezentate in primi lu9itig in 1926, avind norocul de a"fi'preluatede orchestra simfonicd din cleveland. In ,,orient"ii ""u" reruatetgme djn cocoy6, teme dezbricate de un strat de incdrcdturtr or-chestrali ce dadea ins{ rucririi anterioare zburdirnicie gi grafie.-Preg6ns-ul, inspirat dintr-un autentie strigtrt de straoa, cu atmos-fera sa de somnolen{r gi cls cildurd, reamiitea, totuEi, maniera im-presionistS a lui Rold6n. In ,,Fiesta negra(, in scrriil'rl, muzicianulincepe sd utilizeze teme pe care nu le mai considera valori poetice,de curloare, de ambiari!6, ti ca pe nigte elemen e muzicale-,-Tema ori-ginalS era o celuld care se deivolti treptat prin divrzarea eremen-tului rihnic, plni la acordurile finale. Aceaiti ,,Fiesta negra" eraprima lucrare reugitd a lui Amadeo Rolddn.

Este interesant de observat etr muzicianul, in aceastd etapd acrealiei sale, va recurge de pufine ori la sursa airecir folclorice(cu excepfia lui ,,Preg6n"). cum el dorea sd se familiarlzeze cu toateelementele car.e constituie o tradi{ie muzicald. ""u""u"u,-i"cra chiarcu materiale de mina a doua, ori de cite ori acestea erauapte

-sd--i descopere ritmuri Ei moduri de a ]rrcra. A orches-trat dour Dansurl cu'baneze de Laureanito Fuentes, prilej pentrua studia posibilit6{ile de preluorare ale contradansi,,tui, inainte

196

de a incepe lucrul la baletui in cloui tablouri La rebam'borantlxt(1928), pe un subiect autohton. Baletui era o evocare, prin inter-mediul unor grgvuri romantice cubaneze (ale lui Mialite, in spc-cial), a vielii clocotitoare a pSturei dg igs din Havana anului 1830,

de iiua Bobotezei. Primul tablou se desfdqura in curtea unui vechiconac al oraqului, in noaptea de 5 spre 6 ianuarie. Persorraje: mu-iatre, grljdari, birjari, bucitari negri, un llegru de o elegan{a vul-gar6, un soldat spaniol. Tabloul al doilea aduce in scen6, printr-oacliune simpla, coloana unei rnascarade din piala San- Francisco,in drum sp* .apitania generali, unde sclavii primeau darurile de

Boboteaz5.Pornind de la o peciali pe o secundi micd, Rold6n iqi orga-

nizeaz'a lttmea str ritmici, chiar de la primele mdsuri, cu arjutorulunor pasaje schematice, seci, expeditive, din te,rnele care, mai tir-ziu, igi r;or capiiltr cgmpleta ]or dezvoltare. Primul dans, prezentatcompiet, era un contraclans. FinaIuI primuiui tablou, pe utr. ritmcle 6/8, evoc,utor cle contradansuri franceze, capiti nuanle clil ce

in ce mai africane, ajungild pind ia lumea neagri din slrbltoarcaiSoboteze.i. Trei momente alcdtuiau tabloul al doilea: o mascaraditlucumi, marcutd de un ritm aparte, incredinlatd coardelor clivizate;mascaracla sau jocul ;arpelui, in cadruL cdruia interveneau citevavoci situate in fosa orchestrei Ei care cintau melodii cu texte au-tentice; Ei o mascaradf, nafliga ce constituia un fel de coda zgo-motoasd. Dacd o introducere respira un aer cam stravinskian (cea

a tabloului ai doilea) care a dispirut din suita oferiti in mod obiE-nuit in concertele sirnfonice * cinci llumere - in rest, AmadeoRoldan adoptase un ton qi un colorit propriu. La rebambarambardmine eea mai reuEiti dintre partiturile sale, fiind executati inMexic, la Paris, Berlin, Budapesta, Los Angeles Ei Bogota.

Dupd terminarea partiturii La rebambaramba, muzicianul in-cepu si scrie muzica unui nou balet care sd evoce moderna viafirurald din Cuba. Dtrpd un text original, a compus El milagro deAnaquilld, piesd coregrafici intr-un singur tablou (1929). Acliune;rse desfdqoari in jurul ciddirii unei fabrici de zah6r qi incepcprintr-o judicioasd utilizare a muzicii guajiro, inainte de a trecela o muncd foarte elaboratd astlpra temelor rituale ale ceremoniilorfriifrigilor. Black-botton'ul care acompaniazd dansul nordamericani-lor, stdpinii fabricii, serveqte drept punte de legiturd intre muzica,,alb6(( qi ,,neagrd" din Cuba, in cazul de fa!5, perfect delimitate.

La premierd, lucrarea a provocat un adevArat scandal, dincauza unor libertdti pe care Ei le-a permis autorul. Din punct devedere mnzical, aceast6 lttcrare trece drept cca mai arrangardistd clin

197

intreaga c'rcalic a lui. cei care au cunoscut acest balet, ii atribuieo oarecare influenld stravinskianS, posterioar6 ,Sdrbdtorii... Ei ante-rioari Pulcinellei. Culoarea insi __ culoarea aceea de ofel f6risclipiri specificd manierei sale orchestrale qi ii apar{inea inintregime.

Dupi ce a lucrat o vreme cu orchestri mare, incepind din1930, Rolddn se vdzu nevoit sd faci o serie de concesii in ceea cepriveEte orchestralia gi formele abordate, ca urmare a unor soli-citdri tot mai nume'roase venite din partea ansamblurilor mici. pen-tru acestea compusese deja un Dans negru pentru voce de soprani,cloud clarinete, clou[ viori Ei percufie (premiera avind loc la paris),dupd un faimos poem al lui Pal6s Matos. A urmat apoi seria Rit-micelor sale - patrt. : pentru flaut, oboi, clarinet, fagot, trolrrpetigi pian (1930), executate in Mexic Ei in Statele Unite. Ritmicel,e Vqi VI, scrise citeva luni mai tirziu, erau concepute, in mod exclusiv,pentru instrumente de percu{ie.

Fa!5 de partiturile anterioare, lucririle mai sus-amintite vd-desc o certi evolulie componisticd. pupi drumui parcurs pe liniaunei creafii na{ionale, prin utilizarea folclorului autentic, Rold6nse_ des-prinde treptat de folclorul autentic (atit cle yiguros in Lcr-ebambararnba qi in finalul din El milagro d.e Anaquilldl, preluindclin acesta doar antrmite elemente, motive cu structuii afrocubaneze.Ilitmul nu mai este cel primitiv, ci o formd nou5, recreati, trecutiprin conceplia compozitorului. AEadar, acum, Rold6n fiitreazd eie-mentul folcloric, reJinind doar spiritul lui. In ultimele doul Ritmice,r:u conqtiinfa artistului de profesie, Roldan realizeazi acele rezo-rranle pline de autenticitate ale tobelor batii, izvorlte din instinct.De fapt, el nu creeazd ritmuri, ci formule ritmice - grupuri in-iregi care se intreptrtnund qi se completeazd, uneori chiai se repeti.

Cu cele Trei mi;cdri (de frar1, de rit, de clans), scrise in 1g31,pentru orchestrd de camerd, compozitorul aduce in pianul sonor oserie de inova{ii care l.-au preocupat pini acum, acordind impor-tanld primordiali elementelor de perculie. Fdri a renunfa la bate-rie, rolul ei este diminuat intr-o oarecare mdsuri, intervenind nu-mai in anumite pasaje, ca un element de structurd, fini insd aavea un rol important. Ritrnu,l este susfinut acum de toate instru-menterle partieipante, stabilind o summa a elementelor care carac-terizeazi genuriLle muzicii metise qi afrocubaneze, deEi slnt pilasateintr-un spa{iu sonor absolut personal. Cele Trei rni;c(tri constituie,fdri nici o indoial6, o sintezd a crealiei lui Amadeo Rold6n, apro-piindu-I, prin concepfie, de Boeetele lui Vi,Ila-Lobos.

198

Dupf, ce a compus Curuiey (1931) pentru,"ol'..do,91 piane i;iclou6 instrument" du p"""t1ie,- pe un poem de-Nicoliis Guilien'norJa' igi vdzu editatc-la Ncw yorli, in 1934, Motiue de son, ctJ

l;;t" ;" acelaEi poet. Opt cintece pcntru voce Ei unsprezece instru-mente incheie aceasti iuitd., in care autorul utilizeazd cu mult dis-

.:"""a-i"i nuan{ele lirice ale cintecului negru' De .asemenea' inaceastd suit6, in ciuda unei instrumentatii Joarte elaborate, melo-

;ii;-ii pastreaza deplina personalitate. Melodia suitei este coltr-t-

roas6, frinte, *,rpnrI foarte am6nuntit caracteristicilor tonale ale

ger:iului, caci pentru Roiddn, muzica neagri constituie deja un iim-i::r.i oronriu. proiectat din interior in afari. De o interpretare foarte

Iih.iia,-"..i"[" mitiu" de son se situeaz6 printre partiturile cele

*ni p"""o"ale ale muzicianului' In zadar vom cduta in ele o in-iil;it dlclarata, un vicleEug armonic irnprumutat'- ln. istoria mu-zicii cubaneze, ele sint, pini i"r*' o incercare unic6, tipttl clcmen-tttlui sonor gi expre.siv pe care incearcd si-1 rezolve'

La Motiue d.e son mai trcbuie adSugata o piesa ocazionald,

Moar.tea ,*eseld. de Evreinoff (1932); dotS'-Cintece populare cuba-

neze, cu caracter guajiro, penitu r':ioloncel 9i pian (1928); o piese

p""t"o pian, NIulai-,'"i 1tSfi), de ttn interes redus; un Poem negru

itOaO;, peltru cvartei de'coarde -- extras din materialul unuicvartet de ldute, scris pentru fralii Aguiiar - Ei doui Piese pen'tru

pian (1937), dedicate copiilor Ei editate la New York'Amadeo Rolctin a murit in 1939, la virsta de treizeci gi opt

cle ani, victimf, a unei boli extre'm de crude care il deformafi:tic, ia.a ta-i afecteze insS spiritul Ei puterea. .de ^mttnci

pe

"u""' Ei-o canalizase in crearea de noi eompozilii, -in notarea

Llnor melodii dintr-o provincie orientalir a insulei,, ignorate de

majoritatea contempor.anilor sei. Aflat in fruntea orchestreri Fi-iarmonice, incepind' din 1932, obline rezultate cleosebite, difuzinclprin concr:rte muzica actuali, fird a neglija insi reuqite.ler s1}e in-cercSri cle muzica clasici gi romanticl. Mul{umiti ltri Roldiin, incuba a fost cxecutati in primi audiiie simfonia a lx-a, cu con-

cursul societdiii corale ilin Havana, infiin{ati qi condusi de l\{aria

N'iuioz rie Quevecio. Intreaga sa operd constituie un aport ce nu

trebuie trecut cu vederea: in ea apar pentru prima oarA, intr-o[c,ta!ie foarte exactf,, ritmurile instrumentelor tipice din cuba, cu

toate posibilitir{ilc lor tehnice Ei cu toate efectele sonore ce se pot

oblina prin percutie, frecare' scuturare, prin glisarea clegetelor

peste pielea tobel.,r etc. Grafica lui Rolclan reprezintd o acleviratimetocli ce a fost 'rm.t6

de ccimpozitorii cubatnezi Ei straini.

199

Prin faptul cd au fost contemporani Ei cd a. impartrEit aceleaqiidei, Amadeo Roldrin gi Alejandro Garcia caturla iepreiinta dou:,personalitdti de neseparat in istoria muzicii cubaneie. Totuqi, cutoate asemdn{rile care ii caracterizeazd, nu trebuie sd uitdm c6crau doud firi diametral opuse qi cd, dacd intr-adevrr: au avut prc-rcupdri apropiate, lucrdrile lor prezinti deosebiri funclamentale.

Algl31dro Garcia Caturla, discipol al lui pedro Sanjuan ;iiipoi al Nadiei Boulanger, a fost temperamentul muzical cel mai.qeneros ce s-a ridicat din insultr. Un adevdrat geniu, puterea sa'rreatoare se manifestd incd din adolescen{l intr-o serie de lucriripline de expresivitate gi de o excepfionald tehnicd componisticl.Birbatui acesta rafinat, cu chip de irlandez, ce asimila totur cu otrgurin!f, extraordinard, care invdta limbi strdine f6r[ profesor, carr..clevenise avocat in trei ani, fdrd a renunfa la studiile iare muzicale,sirnlise_ intotcleauna o atnactie puternici pentru omu,l cle c,-t-loare. sfidase prejudecdlile burgheze ale castei clin care ficeaparte, cdsdtorindu-se cu o negresd. Nu ascundea acest lucru. Dim-potrivd. In acest gest se manifesta o laturi a temperamentului sdur-are-l va insofi in tot timpul vie{ii sale, producindu-i chiar moartea.Judecitor de instrucfie intr-un oraE de provineie, s-a opus cu in-dirjire unor presiuni exercitate asupra lui, in veclerea achitirii unuidelicvent. A fost asasinat cu dour focuri de armd trase cle cdtre celcare urma sd fie condamnat in ziua urmitoare.

I)espre via{a lui se poate spune foarte pu}in. ln afara de doudr'5l5tolii in Europa, Alejandro Garcia caturla a existat doar pentrur rea{ia sa. Dorinla lui de a munci era atit de mare, incit, in timprrl;ederii sale la Paris, abia dacd a vizitat un muzeu sau dacd a pigitin cluburile artistice toate ci se bucura de mari simpatiiin mcdiile suprarealiste. Nu se indepirta nieiodati de sdlile c1eron'rilrt. de baletele rusegti, de casa Nacliei Boulanger sau cle masair,l cle h-rcru. Purtat de profesia sa de judecdtor in oraqe de pro-'- inrie, organiza oriunde ajungea orchestrc Ei ansambluri muzicale.s-a nrscr"it in 1906 Ei a murit in 1940. in ultimele sale serisori se1:lingea cle imposibirlitatea de a se stabili la Havana, pentru a fimai aproape de viala muzicald.

Aiejardro Garcia caturla era aproape copil ci'd a preclattiprgrafiei primele sale cornpozilii cu caracter popular: un bolero,un cintec, trci danz6n*uri. ln unul din ele __ Ctntecul uitat -apdreau unele ritmuri deosebite, tratate in chip curios, marcind in-ceputul explordrii folcloruiui creol. contactr.rl cu muzica contem-porani Milhaud, Satie, Stravinski, in special - l-a incintat.O perioadd Si-a exersat mina in imitatii mai mult sau mai

200

pulin fericite, pe care apoi le-a abandonat, phstrindu-le ca bunuriile'arhivd. Nu implinise douizeci de ani, cind revenise asupra ma-nierei sale de crealie, ciutind un stirl propriu, legSt dq solnl natal.Caturla a avut insi, de ia inceput, un mod deosebit de a inlelegefolclorul insulei. S-a indreptat spre el incetul cu incetul, ciutindsa-l infeleagi mai intii, apoi sd qi-l apropie, cum de aitfei a pro-cedat qi Ro-ld6n. Abandonind influen{ele europene, el revine ladanz6n-urile din adolescen{6. Fdrd s6 Eov6ie, aborcleazd un limbajcu puternice riddcini negre, condus^de instinct Ei de^afinitdlile pe

"a." Iu avea pentru acea muzica. In acelagi timp, foarte imper-

meabil fati de tradi{ia hispanicd - Manttel de Fal'la nu a exercitatniciodatd nici cea niai mica influenti asupra lui - studia cu viuinteres crealia compozitorilor cubanezi din secolul xIX, vldind o

aclerrdratd dragoste pentru Saumelt qi pentru Cervantes' -11 atregea

puternic murica aceea oblinuti din fuziunea lenti a elementelorclasice cu teme franceze, cu amintiri tonadilleqti qi cu ritmuri ne-groide ndscocite in America. Ultima lucrare pe care ne-a l6sat-o,i admirabil| Berceuse ci"mpeneascd, pentru pian, constituie o eloc-verrtd mdrturie in acest sens. Compozi\ia, de o surprinzltoare uni-tate cle stil, este o sintezi melodicd qi ritmicd intre guajiro qi

intre negru __ temi guajiro, ritm negru - printr-un proces de asi-nnilare totata a doud

-tipuri de sensibilitdli pe care le pupe fali infa{5. Cum guajiro, prin monotonia gi invariabilitatea ei, nu puteas6-i ofere in material pe m6sura nevoilor sale, a creat o melodieproprie, cu o intindere de cloud octave, de neexecutat, dar care arc'totuEi un surprinzitor parfum de autenticitate, degi nu se inca-dreazl nici in metrul Ei nici in ritmui tradi{ional. Situind sttb a-ceasti melodie un ritm de son, obline un miraculos echilibru intredoua genuri muzicale care nu au suportat niciodati nici eea maiuEoarA fuziune timp de mai multe secole de convieluire'

Aceastd reuqiti finali a lui explicl intreaga sa muzic6. caturlaa flcut o sintezi a tutttror genurilor folcloriee, scriind ttn dans,o rumbfl, piese pentru orchestr[, cu acel spirit cu care Fernandeza putut si anime Bataque, de exemplu, sau Dansurile african'e,Viila-Lobos. Cind Caturla a cornpus Rumba, nu s-a gindit la o miE-care ritmic[ pentru orchestrfl, ci la cl rumbd oarecare, care ar fiputtrt fi prima dintr-o serie: s-a gindit Ia Rumba, in spiritul rum-bei, al tuturor rumbelor ce au fost ascultate in Cuba, de la sosireaprimilor negri. Nu a intenlionat si speculeze un ritm, purtindu-lintr-un suslinut crescendo, pini in final, dupi o formuld tipicd de

care s-a abuzat timp de vreo doudzeci de ani. Nu a ficut acest lucru.Chiar din introducere, ctl o increclere nezdruncinatd in instrumen-

201

tele -grave ce lemn, procedd prin migcdri brusce, pri'L progresiirapide qi vioiente, cu un du-te-vino de murmure, unde incipeautoate ritmurile genului, care se schimbau, se triturau. Nu aiesteritmuri erau, in sine, cele care interesau, ci o trepidalie generali,o serie de rafale sonore, care sd traduc6, intr-o viziune totali,esen{a rumbei. (Este foarte posibil ca un negru cintdre! de rumbes5 nu-qi gdseascd loc in aceasta partiturd care exprirni, cu toateacestea, instinctele sale cele mai profunde). In acelt sens trebuieinfeles Ei Bemb6-ul pentru pian qi instrumLnte de suflaC ai" i"-"Ei de percufie a cdrui primd audifie a avut loe la paris, in 1g2g.In eI gdsim pulsalia dansului ceremonial de sfin{ire.

Inlre etapa scurti in care caturla il studia cu infrigurare peMilhaud gi pe al{i compozitori enropeni, gi cea eare caracterizeaziinceputurile unei exprimdri proprii, se situeazi Dansurile pentrtrgran: cgre mai confin totugi ceva din maniera lui Ignacio cervantes.Dac5, intr-adevdr, se mai constatd unele influenfe, din punct devedere componistic, caturla abordeazd sonoritdfi armonice autenticecubaneze c-e dsRdle-sc chiar gi intenfiile cele mai indrdzne{e aletimpului sru. Este interesant de constatat cd folosind acorduri stri-dente, pline de alteralii, greu de executat, el a oblinut sonoritrtice Ie putem situa alituri rle cele ale lui Ignacio Cervantes.

caturla a lisat o operr considerabilr. str6bdtutd de aceeaqipreocupare: realizarea unei sinteze a intregii muzici insulare. crea-t1a sa cuprinde: Trei dansuri cubaneze, pentru orchestrd (rg27);Bembd, pentru instrumente de suflat de alarni qi de lemn, pian ii9gt::i" _(1929); Bernbi versiune pentru instrumente de percu{ie(1930); Yamba-O, miqcare simfonicd (1928-1931); prima sititd. <tL-b^onezd, pentru instrumente de suflat gi pian ltoity; Rwttba (1933);suitd' pentru orchestrd (lg38); {Juerturd cubanezd (lgg8). A scrisun mare numlr de piese pentru voce gi pian, dupi poeme de Ni_colas Guillin qi de autorul acestei cdrli.

-un poem, sobds, pentru

1o9e gi cjnci instrumentc' de suflat Ei pian, dupi un text clc Guill6n,calut

.arb .(1931) ,Ei cintecul cuttiuutoritrtr d.e cafea (19J7), pentrucor mixt ri ctrppella. Dintre operele sale pianistice, trebuie citite, inafard de Dansuri, un son (1930), comqxrrsa (1936), Dansur lucumi;i,Dansul tobogcLrului (1928), o sonatd, micd (t9}4j qi Berceuse gd-rdneascd,, tipdritd impreuni cu un ait Son, la New'york, 1g44. Mainorocos decit Roldan, in ce privegte editarea, multe clin lucrdrilesale au fost publicate de cdtre ,,Nerv Music Eciition( din New york,gi de ,,Editions Maurice Senart(', din Paris. Institutul Interamericande Muzicologie din Montevideo a tipdrit Doud cintece cot*.le. alc sa,le.La moartea lui, a l5sat, fdri a beneficia de o exe<'uiit ii'r premic,rd, o

2$2

lncrare de cameri, Manita en, eL suelo, clilpa -tln text-antohton c:itrc

trebuia si acluci in scenb citeva personajc din mitologia popu'Ialii

creoll: Papii Montero, Candita nebuna, Juan Odio, Juan Indio' JttanEsolavo, Galilo Motoriongo, chinezul din charada, Tata _cuflengtte etc-- --"- aitn*ite partituri" 'simfonice ale lui Caturla pic6tuiesc insS

clin cauza incirbaturii aruronice, iar pasta sonord, fiind prelttcratipi,it"

-*a.""a, face execulia deosebii de dificila. i\ceasta ar fi 9i

deosebiretr clintle Caturla 9i Roldrin'La Roidan care era qi qef de orchestra, totul se incadra in

tiparele ciasice, totul era calculat, cle unde Ei o oarecare riceali a

""'.'"1i"i sale. La CatUrla, din contra, orcheStra devine un wrlcan,

niciodati o magindrie docili. o fortd barbar6, primitivit este pre-

Iuatti de instrumente civilizate 9i de toatf, mdLiestria de care dispune

rrn mr.rzician cunoscitor al gcolilor moclerne. cu toate aeestea, dup6

c.um obsert.i Ei Adollo Saiazar, ceva contribuie totuqi la distan-

t";;";;"*i lui Caturla de orice norme armonice consacrate. ,,Con-itr""ti" tipicA a lui Cat'rla - ne spnne Sa1azar - inseamnl o in-g;"iilu a spaliului metrodic Ai evitirea in cadrul acestuia a inter-il*Ao" de secuncli micS((. Teme'1e sale au intotdeauna prospelirnea

rinui cintec primitiv. spiriturl propriu care le lipsea a imprimat opc-

rei lui Caturia un caraeter de neconfundat'--- - T;il$i, in ultimii sdi ani, ceva pdrea ca-i lipse,gte: caparcitatea

ae a simpiiiica, de a ajunge cu mijloacele cele mai economice' cele

mai simple, la ceea ce oblinuse prin risipi de energie' Berceuse

1.it;'ineasid, lucrare postum5, con-rRusn cu cele mai simple mijloace'scrisf, anLlilne pentru posibilitalile unui copil, tre demonstreazd cir\lejandro Garcia caturla reugise s6-9i temperezc firea' ingenutl-cftind demonul ce sdl6gluia ln el'

Ach,ersarii tendinlelor nalionale care prosperd astlzi in Bra-zilia, in N{exic qi, cu o mai mare sau mai mica intensitate, inaproape toate naliunile din Lumea Noud, se fol,osesc adeseori dc unargument polemic ce ar putea fi rez-umat in felul urmator: inspi-

"oii" .lin muzica negrilor, a indienilor, a oamettilor primitivi nuconstituie un progres; indepirtarea de marea traditie artisticl euro-peand qi inlocuir:ea rnarilor culturi occiclentale prin ctlltul vodir,j1rugo, fr6frigo, batuque sau candombe echivaleaz6 cu renegarea.celormai nobite-"iaacittf ale propriului nostru temperament, aqezind o

to'nd in locul clavecinului.TotuEi, cei care gindesc in acest fel uita prea ugor ci com-

pozitorul latilro-american, rnereu interesat in aflarea rezoivtrrii pro-blemelor sale estetice, nu aude vorbindu-se altceva, de mai binecle patruzeci de ani, decit despre folclor, despre cintec popular,

203

{lL'spre ritmrlri primitive gi despre gcoli nllionalc. Dtpd Grieg, dupdDrrorak, clupd Grupul celor cinci care l-au incurajat in zilele ado-lescen{ei sale, ii descoperd acum pe Stravinski, prin intermediulbaletrrlui Petru;ktt, a Srirbritorii, primduerii, a Nun[ikn., a Vulpii,Spania ajunge 1tr el prin vocea lui Albd'niz Ei prin Amorztl urdj{tor1i Tricornul lui De Falla; IJ'garia, prin Bela Bartok; Italia, prinLu cliara lui casetla. Il urmiregte pe Milhaucl care preia meiocriil;ruziliene qi danzon-uri cubanezel qi care intr.ocluce gi-riros gi mara-<ris irr crrchestra sa (Boul pe a<-operi;J. Nord-americanii, Copland ;illac Bride epuizeaz{ folclorul mexican. ,schdnberg face erogiur luiGershwin, evitind pe atonaliqtii norcl-americani. in Rusia se emarl-cipa muzica din diverse regiuni. se inlelege cd alirturi cle toateaceste manifestiri existri, de asemenea, Concertul lui De Falta,Concert cimpenesc cle Poulenc, Sch,xanendreher de Hindemith, U-uertura concertantd" de Roclolfo Halffter. Dar cercetind cu atenlieaceste lucrdri... nu reprezintd elc. oare, intr-un anumit fel, o dovadia na{ionaltilui in muzicir ?

Tinirul compozitor latino-american iEi intoarce insi privireaspre lumea lui. ln ea descoperi inci proaspete, curate. unele temepe care Miihaud le-a lisat mogtenire; impulsurile primitive ce nuapar in Sdrbdtoarea primdtet"ii,. o poliritmie in stare brutA, car(fltvlntajeazi crenlia compozitorilor mai ,,avansa{i" ai Europei. Dar,cee:l ee compozitorul francez a utilizat ca element exotic, tulburS-tor. neagteptat pentru brerzilian, cubanez sau mexican, reprezintd ur-rmaterial desivirqit, autentic, pe care ii poartd in interiorul lui. cetrebuie sd facd, aqadar, clnd urmeazd si cornpun.l o lucrare ir-r stilnational ? Nimic altceva decit sd rdspundr cu toat6 sinceritateaacekrr preocupdri eare au generat cele mai inalte culturi occiden-tale in aceEti ultimi ani.

Este aclevii'at ctr nafionalul nu a c.nstituit nicioclatd o solu{ieclefinitirri. Procluclia muzical5 culti a unei {f,ri nu se poate dez-volta, in mocl exclusir', numai pe bazir de folclor. Aceasttr este rrperioadr de tranzilie. Insa un tranzit inevitabil care s-a c'loveditnec€sar tuturor qcolilor muzicale na{ionale din Europa. Mul{umitlcintecului popular * observd pe bund dreptate Boris de scholoezer-- qcolile din Vechiul Continent au cirpitat caracterul lor propriu.,\cleviilul acesta este atit de eviclent. incit ne scuteste cle oricc

1 Uvertura caleeste scrisd dupd untle muzician in Puerto

2A4

desclride versiunea orchcstrald la Saurjode.s <Io l3rozildanz6n de Antonio l\Iaria liomcu, Trhmfaclorcs, auzitllico, dupd cum singur n-rdr.turiseqte.

comentariu. lnconjurat de expresii populare intr-un continuu proces

de transfor*u"" --it au tit folcloi agonizent--cu-:"1,.1l. Franlei'

de exemplu, unde d;;""1 cinta ultimulu su"c""" ale lui Maurice

Chevalier-compozitorullatino-am.ericancreeaz5lainceputdinceea ce are la i"d";;;, ;;;i"d descoperirea unor caracteristici

;;;;,-,[ J"pt, i" p"i"aa. Descoperind caracterul nafional prin

intermecliul exemplului viu - cum a procedat' de..'fapt' Ei 9linka

- rnuzicianul din i;;" Noui sfirqeEte prin a se elibera de folclor'

p"i"i"-""-p.*". a"-p"Jficare qi intiospectie' descoperind' in pro-

pria sa sensibilitat", Lf""irg unui temDerament. Aceasta este clipa

in care, printr-un ;;;J;lfii",-a luat.naqtere Concertul pemtn't pian

Ei orchestrd au Ca"io* Ch6iei' Aventura pe car-e o.trdim in zilele

noastre este cea " A;i"" c; un bogat folclor' unde' din diferite mo-

ii*, "orr""p!ia

muzicalS a cunoscut o tirzie manifestare'prin creatia r""'pri"a ae tatonari, Roldrin Ei caturla au ferit

generalia actuali a" fi"ri"i"ni cubanezi cle numeroase greutrti qi

ocoliEuri care ar ti conitituit tot atitea probleme in c.alea dezvoltSrii

muzicii insulare. Oeocamdate, ei au deschis llgi qi durabile dru-

muri in jungla muzicii afro-cubaneze'

d)'.?,{,+

!A$-.

*.. -ry]f.e

6r

-"F1l

"/\\{>' ..\d/

"lIq, \d"o+;l

t, a ql ,#^ v ^i..

u'#"{,"v

ft'cfatir "

Ca1:itolul

Ciipitolttl

Capitolul

Capito!r-ti

i'i:pittilrtl

i'apilol ui

(.llpitcil tti

(iapil.'rl ul

rlapiiol ul

Ciipi',Lrlui

('rrp it.riul

{ .aprltol ul

i,,-apitr:l u)

(iapitolttl

Capitolul

Cairiiolll

Ca1-"itolrtl

CUPITINSUL

f" Ser,rfuf Xf:f .

I 1- bL,( Otlli .\ \ l !

ll tr. J:,steban Srilts

1\.:. Salonitl si 1l'iitl L1l lii sfir'iitrrl rq'r. l-\-i:l\'. {,r '.,ril'ij)il."ili" irr i';ilr'.liitlii tlili Ilii"ltll;l

\:1. iltr.lrirtr(ri o l:l fl,)nti ir(liltls

\'11. Nt'glii

\:lIl. lrrt('i-rLrtll si.i r lLliili XiX

j::. Antr)nio ll:tfl'li;r '-' .Jtlln Pat'js

:i. .:;i,ir1,,,ll 1i rrirlir;l:tltil

lil. Ilspadcl'() i'()lllilri'\.;('Lii

Xli. ii{;iiti:io Ct't"r'aritt s

XI it. ,,Ruiii" t"tlbrl].'zj

XIV. Laureano iiucntes - Gaspar Villatc

)iV. Ilpoca de tranzif itr

l;\ti" .r, i ..,{'r.ll)atrisut

XVll. Arn'.'Cco llolclrin - Alt:ji'rnclro Garcia Catr'lrla

ltag.

I

-/