Upload
duongthien
View
342
Download
14
Embed Size (px)
Citation preview
MARCO PIZZUTI
ALEGERI ALIMENTARE
NNTNSPIRATE,. ./.
dela alimente de distrugere in mas[' la o noui congtiinld agroalimentari
Tiaducere din limba italian[ deMarina Elena Loghin : ,
f,:*\U';rE
Editura Seneca
6
CUPRINS
Introducere. Suntem ceea ce m6.ncd.m .:... 13
I. Lobby 9i control al pietei alimentare
Eticheta nu e suficienti .............. ............L7
Cine face cercetarea gtiin$ficd a produselor destinate pietei
alimentare? .................... 18
Conduita scandaloasd a indristriei.................... ........... tg
$tiinga privatl a industriei ..................:.......................22
Sunt imparfiali cei care controleazd.ce mAncdm? ....:.....-....... .....,.23
Cercetirile gtiin$fice universitare ...i.............,....,.....-......... ...........27.Mitul evaluirilor interpares (peer rwiew) ................:.. ..............,....28
,,F'unding effect" gi solutia ,,enigmei" cercetirilor stiintificediscordante ...................
Legislagie pro{obby ...........,....... ............. 30
DDT-ul, o istorie voit uitat[ .....................................31
Plumbul e sigur! Pe cuvdntul de onoare al luiThomas Midgley .,.. ..............:...........:........... .......37
II. Pesticidele
Limitele maxiine ale reziduurilor (LRM) ....,.............. .................. 44
Cd.ntaminarea globald :................................;!.......i.............,.......... +S
Pesticidele in apele italiene ........:.........:........-............45
Epidemia de infertilitate masculind. ................... ........46
Cei mai expuqi
Alegeri alimentare neinspirate
Putem avea incredere in producdtori? Adevdrata fa+d a pesticidelor
,,vefzi" Monsanto ........... 48
Agentul Portocaliu - pesticid sau armi chimicd? .....51
Masacrul albinelor ...............53
Reziduuri de pesticide si in spaghete: iati mircile! ....................... 55
Cum si alegem fructele si legumele ........58
Fructe italienesti si stri"ine: diferite regimuri de tolerantiIa pesticide .....................62
Pesticide in somonul industrial ...............64
Vin cu pesticide ...................66
Daune produse de pesticide si de monoculturile industriale
de-a lungul deceniilor .......................67
Pesticidele chiar sunt indispensabilel ............ ....,....... 6B
Ill.lnvaziahranei OMG
Genomul ,,fortat" alOMG-urilor ............ .................79
Promisiunile OMG-urilor ............. .........79
Echivalarea OMG-urilor cu hrana naturalI .............. B1
De la contaminarea orizontald. naturali la tehnologia ADN-uluirecombinant ................ ..................... 84
Hrana modificatl genetic de radiagii ...... 86
Tehnici de insertie si impredictibilitate a rezultatului .................. 8B
Transgenele hranei OMG ......................................... 90
Aceleasi proteine, dar expresie genic[ divers[ ............9LEfectele asupra sinltitii? O ruletd ruseascX ........"......92
Outcrossing si ,,contaminare orizontah" a culturilor MG(modificate genetic) .......97
Culturile MG care autoproduc substante pesticide ...................... 98
Glifosatul culturilor MG Roundup Ready .............. 100
Culturile MG Bt sunt atdt de sigure cum se spune? ................... 100
Cultivarea si recoltarea culturilor MG Bt ................ 101
Cazul Glockner ................. 104
Medicamentele MG ..........110Cercetdrile mugamalizate ............... ....... 111
- CuPrins
Celelalte studii incomode despre care nu vorbegte nimeni .........776
,,Productia mai mare garantald" de OMG-uri gi sinuciderea a
250 000 de agricultori ............... ......121'
OMG in Africa de Sud .'...727
Au fost create OMG-urile pentru erud\carea foametei
in lume? ......;..........'. '..'729OMG si in produsele pentru copii ......... ....'............132
TTIP, l1b eralizarca OM G -urilor gi instituire a tribunalelor
private ....... 133
De la Acordul de la Marrakech la cluburile de filier[ ................. 136
Adev[ratul scop al hranei OMG brevetate
oMG in ltalia ...................139
IJtiI\zareaperversi a tehnologiei OMG ............'.....147
IV. ingelaciunile din industria alimentari
Codurile alfanumerice de pe etichete ..'.......:.'...... ..'748
Colorantii .......153
Emulsionanli de evitat ..-....762
Conservanqii ................ ....'.................... 163
Potenfatori de aroml --------.165
, Acidul fosforic, E33S ........ ..........'........168
Acrilamida, ottavafbrd eticheti ...........' 168
Gr[simile hidrogenate ...-...777
Uleiul de palmier .....:............. .'...........'.772
V. indulcitorii industriali
Adevdratapoveste a aspartamului, E951 '...'.............779Obiecliile FDA gi EFSA privitor la cercetirile Institutului
Ratr'azzini .............'......782
Cele dou[ misuri ale industriei gi ale agenliilor de control ......... 185
Aspartamul in viziunea EFSA'........ .-.... 190
Citeva cuvinte despre ceilalti indulcitori industriali de uz
comun ....... 190
10 Alegeri alimentare neinspirate
VI. Alimente cu risc sporit
FiinI rafinatd-,uersus fhini integrali ............... ..........145Fitagii gi drojdia naturald.pdinea integrald falsd ..........
""""""""" 147
Nutella, iati crcontine! .......................:................... il:Coca-Cola? Nu, multumesc! .....................;......... ....20IDecizia istorici a IARC: carnea rosie prerucratd este cancerigeni.
ca azbestul ...................206McDonald's,I00o/ocarnedeoita! .......... .............,.....207Secretul Chicken McNuggets .-................................. ................r0,Hrana-gunoi ignorati pdni gi de mucegaiuri si insecte ..............2I0Carnea umflatd .""""""""':' .................272Peste cu mercur """"""""'21'2Cum facem cumpdriturile ............... .....2I3
VII. Hrani iradtatd,gi perturbarori endocrini
Iradierea alimentelorPerturbatorii endocrini ai recipientelor alimentare .............. .......222Precedentul istoric a1 distilbenului .............. .............228.
VIII. Hrana este cel mai bun medicament
Alimentatia bate genele .....233Nutrigenomica, noui armi impotriva imbdtrAnirii, a pierderii
vitalitnlii si a bolilor ......:.........:......:.............. ....,235' Dieta.,,preindustrial6" ................ ...........237Longwitate si bunistare de la ulei de m[sline extravirgin, broccori
gi ceap[ ..:................ .....243Secrenrl populagiei Hunza .............:...................i.... ....................243Superalimentele ............ .....245Hrana este farmacia noastri naturald ....252Opinia capetelor luminate din afaracorului :......!........... ............252Cercetirile profesorului T. Colin Campbell ............260Cliseele medicinei oficiale despre alimentalie ..........262cele 10 recomandiri a1e Fondului Mondial pentru cercetarea
cancerului "" ..................267
Cuprins
Pentrufiecarespecie,hranapotrivitd.......'.......
Musculatura gi',prestatiile fi zice ale vegetarienilor .......... ............. 27 0
Rudele noastre cele mai apropiate
IX. Spre o noui industrie agroalimentari
Lantul alimentar depinde de ambient ...275
Dezastrul ambiental numit,,al gaptelea continent" .....................276
Acea lume aparte a crescitoriilor intensive ..............278
Impactul ambiental ............27g'
Carnea lagdrelor de animale ......;............ ..............'..282
Sd mori putin cdLte pulin ......... .......'......287
Carne industriah, coloana portanti a fast-foodurilor .........'. ......2g2
incredere in McDonald's?! ........... .........292
Fast-fooduri'1e? O ameninfare Pentru s5'n[tatea publicn! """"""294Hrani studiatd la plansetd pentru a crea dependenfl ....'..'. .........298
Totul face riu, mdninc ce mi se ndzaret
Alegerile consumatorilor pot schimba cu adevdrat lumea .'..'..-... 301
Revolugia biologicd deja a inceput .............. .......'-.... 304
Note .........Despre autor ......... '..'......... 380
11
LOBBY 9I CONTROLAL PIETEI ALIMENTARE
Eticheta nu e suficienti
r\U u cdt trece timpul, cu atdt cregte numirul persoanelor care controleazd
etichetele produselor din supermarketuri. Aceasti atitudine, care pdni mai acum
cdgiva ani putea pirea bizard, este dovada faptului ci raportul de incredere dintre
consumator si producitor se deterioreazd. Aceasti inversiune de tendinld este o
consecin![ naturall a constantei scdderi a calitelii nutrigionale a produselor
alimentare industriale gi a cregterii contextuale a ingredientelor toxice din
alimente. Consumatorii incep sd inleleagi cd sdnltatea noastri depinde in cea mai
mare parte de o alimentafie buni, al cirei nivel calitativ nu mai poate fi mlsurat
doar pe baza procentelor de calorii, grisimi, carbohidragi si proteine.
insd nu mai este suficient sd citim etichetele, in primul rdnd pentru ci sunt
excesiv de sumare (ascund informalii importante) gi, in al doilea rind, pentru cd
producltorii inlocuiesc deseori numele substanlelor nedorite cu coduri numerice
ori cu sinonime de neinteles pentru public. Metale grele, OMG-uri (in Uniunea
Europeani ingredientele OMG pot sA nu fie menlionate pe etichet[ daci existi
sub pragul d e0,9o/o)l,pesticide 9i antibiotice sunt numai cdteva dintre substanfele
periculoase pe care le inghitim in mod obignuit odati cu hrana considerati
sigur[ de normele europene, bazate pe criteriul aga-numitelor ,doz\. zrlnicl'
acceptabili" (DZL) si ,,limitI reziduald maxim[" (LRM). Produsele de origine
animall (carne, oui, lactate gi brinzeturi) care provin de la animale hr[nite cu
furaje modificate genetic sau ingrijite cu medicamente care contin sOMG nu
au obligagia etichetirii2 (in Italia aproape toatlhrana distribuiti animalelor se
bazeazd. deja pe produse modificate genetic de import).
Rata crescuti de poluare ambientah 9i introducerea unor legi din ce in ce mai
permisive cu privire la denaturarea integritdtii biologice a alimentelor, impreunl
cu folosirea masivl a substantelor chimice toxice care, prin intermediul apei, al
18 Lobby si control al pieqei alimentare
pdmdntului, al aerului si al foririi, ajung si contamineze cresterea orici.ror formede viali silbatici cu care vin in contact, av cavzat sporirea exponenliald a incidenteinumirului de patologii umane. Omul se afli in vdrful lantului trofic, deci trebuiesi se astepte la efectul de bumerang, respectiv sd se trezeascd in farfurie cu aceleasi
otrir,'uri pe care e1 le-a impristiat in ecosistem prin intermediul industriei gi
agriculturii. Situatia s-a deteriorat drastic pe parcursul timpului, fiindci cele maimoderne procese de productie industriali recurg la orice fel de element chimic, de
tratament, de rafinare, de iradiere (tazeX, raze gamma si fascicule de electroni)3
gi de manipulare genetici (OMG) pentru prelucrarea hranei.
Cea mai mare parte dintre oamenii de gtiinfn academicieni independenti,care au al'ut curajul si demagte pericolele din junk fool produs de chinuitoarea
cercetare pentru profit maxim, au trebuit sd faci fagi represaliilor puterniculuilobby agroalimentar. Unii dintre ei, cum este profesorul Alpad Pusztai (a clruiistorie va fi aprofundati in capitolul 3), gi-au pierdut pe neasteptate prestigioaselefunclii institutionale imediat dupd ce au publicat rczultatele incomode ale
cercetirilor lor.a insd nimeni nu pare si" sesizeze cdlugul stiintific pus cercetltorilorsi ziaristilor de investigagie cdnd dau peste afacerile multinalionalelor, fiindciindustria preferd sd nu ii infrunte niciodatl direct ca si nu fie dati in vileag.Obligalia de a mugamaliza, de a dezminti si discredita orice afirmatie incomod[pentru multinationale este rispldtitl pe statul de platl al unor subiecli (cercet[tori,experti, membri ai unor institugii, ziaristi, asociagii si site-uri specializate indezinformare) care sunt prezentati publicului drept ,ydndtori de gogominii" sau
experti absolut independenti si.neutri.s Cu toate acestea, numdrul de consumatoricare efectueazl, achrzitii alimentare din ce in ce mai selective e in continud crestere
si industria stie foarte bine cdt este de periculos pentru afacerca sa.
' Cine face cercetarea stiinlificia produselor destinate pietei alimentare?
in imaginarul colectiv, fiecare nou ingredient alimentar, produs OMG sau
pesticid destinat agriculturii, inainte de a fi aprobat drept sigur pentru distribuireasa in comert, este supus examind.rii atente a unor oameni de gtiingn impartiali, care
nu au nicio leg[turi economici cu intreprinderile producdtoare. in schimb, inrealitate se intdmpli exact invers, avdnd in vedere cd. atdt americana FDA (Foodand Drug Administration), cdt si europeana EFSA (European Food Safety
Conduita scandaloasI a industriei 19
Authority*), agenfiile publice de control, se limiteazi si primeasci documentafia
gtiinfificl de siguranld furnrzatd.chiar de industria alimentari produc[toare. Acest
lucru inseamni. practic cX marile multinationale sunt cele care phtesc salariile
cercet[torilor,,neutri" care trebuie si ateste siguranta produselor lor gi ne putem
da searna cu usurinfi cdt de ,,impargiale gi obiective" sunt, de fapt, aceste studii de
verificare comisionate direct de industrie.6
intr-o epoc[ in care piata dicteazd" legea parlamentelor, nimeni nu se mai
poate preface ci nu gtie nimic despre puterea de influenti reali exercitatd" de
multinalionale asupra oricirui sector care le intereseazd. Lipsa prevederilor
legislative cu privire la instrumente de control corespunz[toare asupra produselor
de autorrzatpentru introducerea in comer! comporti riscuri grave pentru sdndtatea
publicd si pentru ambient. Cdt de concrete sunt aceste riscuri a demonstrat
comportamentul industriei din ultimele decenii, o istorie pe care marile trusturi
media si manualele gcolare nu au povestit-o niciodatd.
Conduita scandaloasi a industriei
Sistemul actual de certificare gtiinfificd a sigurantei alimentelor a
supravieluit practic neschimbat tuturor scandalurilor grave (vdrful aisbergului)
care i-au demonstrat, de mulgi ani deja, totala lipsd de posibilitate de a te
increde in el. Adevirul despre cum industria igi poate procura cu ugurinll toatidocumentatia necesard pentru a primi avtoflzatla de vdnzare a produselor
toxice a iegit la iveal[ in America, in indepirtatul an 1'976. in timpul unui
control, inspectorii au descoperit felul in care cercetltorii finantali de
multinationale reusiseri sd ateste ca sigure zec\" de pesticide (dintre care unele
destinate produselor alimentare) gi de notorii PCB (bifenil policlorurali)
brevetate de Monsanto, substanfe foarte toxice gi poluanteT cu multiple
intrebuinfdri industriale (pesticide, vopseluri, lipiciuri, izolatori electrici etc.).
Cautdnd ami.nuntit in arhivele laboratoarelor private ale Industrial Bio-Test
Labs din Northbrooks, intreprinderea care condusese studiile comisionate de
]Ionsanto (lider mondial in producgia de pesticide 9i de OMG, un gigant inindustria de seminle), au descoperit tot felul de neregularitifi. Toati munca de
cercetare incriminatl se ftcuse sub supravegherea lui Paul Wright (un toxicolog
ritps ://www. efsa. europa. eu/
20 Lobby si control al pielei alimentare
provenit din aceeasi Monsanto), iar zeci de studii prezentaufalsificiri difuze si
grave lipsuri ori imprecizii care permiteau ascunderea reald. a toxicititiiproduselor odat5. cu numIrul enorm de cobai morti in timpul testelor.8
in 7977,1a un an dupi ce a tzbucnit scandalul, productia de pcB a fostdefinitiv interzisd. in SUA, insd in timpul investigatiilor au iegit la iveald gi
responsabilitdtile organelor publice de control. De exempiu, FDA descoperise
niveluri foarte ridicate de PCB in apa 9i pegtii din Choccolocco Creek, in Alabama(unde se glseau sediile stabilimentelor PCB), dar nu luase niciun fel de mdsuri.Populatia locald continuase si pescuiasci linistitd,e in timp ie Joe Crocket,directorul tehnic al organului public pentru aprovizionarea cu api. .a statuluiAlabama, se intelesese cu directorii de la Monsanto ca si. p5.streze secrete datele
cu privire la poluare.lo
itttt-o comunicare adresati serviciului sanitar public, Monsanto declarase ci.
nu stiuse nimic despre pericolele legate de PCB, in timp ce chiar documentelesale interne le asociaserr cu boli ale ficatului, cu probleme ale pielii si chiar cu
moartea lucrXtorilor care luaserd. contact in mai mare misur[ cu aceste produse.llTocmai din aceastr cauzl, responsabilul medical de la Monsanto ajunsese sr letnterzicd, angajatTlor si. m[nd.nce in incinta intreprinderii, motivdnd decizia cufaptul cn PCB erau ,compusi destul de toxici pentru ingestie si inhalare".12
Monsanto stia si cd. multi dintre clientii ei foloseau PCB pe suprafaga internr a
containerelor de apd. potabild, a silozurilor si a grdnarelor destinate animalelor decresc[torie (contamindnd astfel laptele vacilor hrinite din aceste depozite)13 si apiscinelor.la in plus, un milion de livre* de PCB erau folosite anual pentrudesenarea marcajelor stradale, iar intr-o noti de la Monsanto se puteau citiurmitoarelel "$tim cu certitudine ci, prin erodare si scurgere, totul ajunge inmediul inconjuritor".ls Cu toate acestea, Monsanto nu a avizat niciodatd,consumatorul despre pericolele pentru sinrtate, cdci, dupi cum a scris un purtdtorde cuv6.nt al intreprinderii intr-un document dinrgz}:,,Nu ne putem permite slpierdem nici micar un singur dolar din afacere".76
in 2002 Monsanto a fost cond amnatd. pentru ci a provocat deliberat undezastru ambientatin orrselul Anniston (Alabama), unde multi oameni au muritde cancer si de alte patologii foarte grave tocmai din cauzaintoxicdrii cu PCB. inmotivarea sentinfei se poate citi: ,,Comportamentul Monsanto a depdgit toate
x O liwi (pound) este o unitate americani de mXsuri a greutitii si este egali cu cca 0,4536 kg.
Conduita scandaloasi a industriei
limitele decenfei, d.-onst/andu-se crudi si intolerabili pentru o societate civili".La o lunl de la sentinti, Agentia pentru Protectia Mediului (trPA), care se
remarcase prin inertia ei fagd, de Monsanto, a anuntat ci semnase un acord cu
Solutia (societatea care producea PCB sub licenti Monsanto) pentrudecontaminareazonei. Eravorba insl despre un acord in favoarea multinationalei,care l-a alarmat gi pe senatorul de Alabama, Richard Shelby, un membru al
comitetului insircinat cu supravegherea agentiilor guvernamentale. Astfel s-a
descoperit cI Linda Fischer, numIrul doi la EPA, era o fosti directoare de laMonsantolrT
in 2007 , ziarulbrrtanic The Guardian a revelat ci, intre antt 7965 si 7972, cea
mai mare multinalionali de otr[r.rrri s-a comportat cala Anniston (poate chiar
mai rIu) in multe locagii din Marea Britanie. Dupi cum susline un raportguvernamental,in afari de PCB, Monsanto a mai si poluat grav mediul cu alte 66
de produse toxice care contin notoriul Agent Portocaliu si dioxinl.lsPrejudiciul ireversibil provocat de Monsanto mediului, lantului alimentar
gi sinltilii publice din toati lumea nu se reduce numai la micul oras dinAlabama. Cel care sustine afirmatra cu probe de laborator la indemAnd este
profesorul David Carpenter de la Universitatea Albany: ,,Cu tofii avem in corp
PCB, inclusiv urgii polari si pinguinii. in trecut, debarasarea de PCB se fdcea
in cdteva depozite de degeuri, insi, pe misuri ce a trecut timpul, au ajuns in aer
gi in api, practic peste tot. De-acum toatd planeta este contaminati cu PCB.Numeroase boli sunt cauzate de PCB; una pe care o cunoastem cu tofii este
cancerul. PCB reduc funcpiile tiroidei, perturbi hormonii sexuali, iar femeile
contaminate cu aceastd substan![ aduc pe lume copii cu coeficient de inteligenliscdzut".le PCB au fost produsi in asemenea cantitate si pentru un numi.r at6.t
de mare de domenii de utilizare (de la adezivi la uleiuri pentru tratateametalelor) incd.t acum este mult prea dificil sd fie evitatS. contaminarea. Unstudiu italian din 2006 a stabilit cd., in ptezent, moleculele de PCB se gisesc inapa, in aerul si in pimintul tuturor gdrilor industrializate din lume gi cd
principala surs[ de expunere a omului (90o/o) reprezintd, alimentele, mai ales
laptele, untul, ouile gi pegtele.2o PCB se acumttleazd, mai ales in tesutul adipos(30-700/o, dar rezidual si in piele, in ficat, in mugchi si in sistemul nervos).
DupI intimpllrile grave din 1976 ctuora le-a urmat istorica senrinfi de laAnniston cu privire la PCB, industria nu numai c5. nu si-a schimbat atitudinearapace, dar, mai mult decdt atd"t, si-a perfectionat tehnicile de manipulare stiintificipentru a putea continua si vdndd produse toxice.
21