Colocviu! de istorie româno-italian

După cum âm mai anunţat,' la Universitatea „Babeş-Bolyai* s-ou desfăşurat lucrările coloc­viului de Istorie româno-italian „Italia şi România Intre 1943 — 1953*. organizat în principal de Centrul . de Studii şi Cercetări aspura Europei Contemporane din Milano (C.E.S.R.E.C.) şi EU- ROCERC din Ciuj-Napoca, orga­nizaţie ştiinţifică înfiinţată îri a- cest an şi cuprinzînd istorici şt alţi oameni de cultură clujeni. Astăzi prezentăm cititorilor două interviuri cu oaspeţi Italieni, d-l Ricardo Rânzi, preşedintele C.E.S.R.E.C., şi Lauro Grassi, secreta­rul Centrului.

Ricardo Ranzi: «REVENIREA LA VALORILE DEMOCRAŢIEI"

— D-le Ricardo Ranzl; sînteţi unul dintre oamenii bine cunos­cuţi la Ciuj-Napoca în rîndul

„ITALIA. ŞI ."ROMÂNA iNTRE-1943-1953"istoricilor, ■ în calitate de preşe­dinte al, CE.S.R.E.C. Cum se explică această veche şi caldă relaţie între institutul din Mila­no şi istoricii clujeni?

— înainte de toate, prin do­rinţa de aprofundare a' unor ra­porturi culturale şl naturale. A - vem originea latină comună, dar de mulţi ani, atît în Italia libe­rală cît şl în cea fascistă, ca şl acum în cea democratică, nu au fost luate în considerare într-un

■ mod adecvat aceste origini- Este In intenţia şi interesul nostru, să participăm activ, şl din punct de vedere economic şi politic, pen­tru revenirea fraţilor noştri din Europa orientală la ceea ce con­siderăm noi a fi valorile demo­cratice. Ştiind ce similitudini e- xlstă în trecutul nostru, vă pu­tem ajuta să depăşiţi aceste .mo­mente dificile, de trecere de Ia

Foto: N. PETCU

ATESTATUL BĂRBĂŢIEIAzi, cel • mat tînăr • contingent

aflat sub haina ' ostăşiel trăieşte momente înălţătoare: depunerea jurătnîntului de credinţă faţă de patrie şi popor.'

La Cluj, in preajma statuii voievodului întregitor de neant ţi glie — Mihai V.Ucazul —■ la Furda şi Dej, Ungă alte monu­mente legate de sufletele noas­tre, tn faţa drapelelor de luptă ale unităţilor, se vor petrece mo­mente de neuitat. Vor rosti cu­vintele sacre ale Jurămlntului militar tinerii ţării care au tre­cut deja proba de foc a curaju­lui' Sn evenimentele din decem­brie trecut

Sentimental vorbind, vă măr­turisesc că. tinerii acestui con­tingent m-au impresionat plăcui încă de la incorporare. Faţă de alte dăţi, dnd prin destule şi fn- tortocheate căi numărul j i mină­rilor* atingea un nivel îngrijoră­tor, In această toamnă agitată (marcată de un context socio-po- Ittic intern şi International sufi­cient de confuz) s-au prezentat ta Incorporare mal mulţi tineri decît ne-am fi aşteptat ţi, et>i- , dmt. de ctt prevedeau cifrele stabilite. Ca niciodată, au trebu­it să te rezolve operativ proble­ma de ijnplimcntări“.

De curlml, m-am întîlnit cu o bună parte dintre tinerii acestui contingent: români, maghiari, germani, romi ş.a. N-am cum scrie despre fiecare măcar un cuvînt, deşi n-ar fi lipsit de im­portanţă'Vreau insă să vă spun că toţi şi fiecare depun un deo­sebit sirg In deprinderea mese­riei de apărători al patriei, fn poligoane, tancodromuri şi săli de specialitate secundcle sint în­soţite de şiroaie de sudoare.

Revenind la ziua de azi, vă In­formăm că in Piaţa Mihai Vi­teazul vor rosti jurămlntul şt: soldatul Cristian Rotopănescu — mezinul unei familii cu iti copii

■ fin viaţă), din Vlădenii Botoşa­nilor! soldatul Mihai Daniel Mâ­nu — colaborator al ziarului „ A- gora“, din Cimpina. Vor fi tn formaţie, de asemenea, şi mulţi fit ai meleagurilor noastre clu­jene: fraţii Sorin şi Horaţiu Jt- lovan, Gelu Tănată, Paul Pălă- cean. Călin Doduţ, Kovact Gyu- ta, Nuiîas Zoltan fi Blro Ernă.■ Dacă timpul vă îngăduie, vă

invităm să fiţi alături da et ta ora 10, la locurile amintite.-

Maior Marian VEREŞEZAN

totalitarism la_democraţle. Pro­babil din Occident vedeţi doar prosperitatea societăţii de con­sum, dar nu şl autodisciplina spontană caro o susţine, născu­tă din confruntările, chiar bru­tale, dintre capital şl. sindicate; brutale, dar pozitive, fiindcă fă­ră o asemenea confruntare nu so poate naşte nimic pozitiv. Consi­derăm că e necesar u n ' impuls din partea comunităţii europene, lansarea unui Plan Marshall pentru Europa de est, ca să aju­tăm această dezvoltare. Este di­ficil încă din partea întreprinză­torilor italieni să facă afaceri ca ţara dv., cîtă vreme nu este în­că .perfect pusă la punct legisla­ţia necesară.: Dar , trebuie făcut cît mai mult pentru cunoaşterea realităţilor, României, pentru a spori interesul investitorilor ita­lieni, pentru a o putea includă

cît mai repede în mecanismul pieţei occidentale..

— Noi am apreciat îâp tul că institutul nu s-a mărginit la vor­be, ci a început cu fapte: cărţi, burse, colaborări concrcte, co­locvii, simpozioane....

— Sper să realizăm la Milano un simpozion de public-relations în primăvară, în care să pre­zentăm industriaşilor (din Lom- bârdla, în primul rînd) Româ­nia şi posibilităţile el; un sim­pozion cu participarea C.E.S.R.-E.C. şi EUROCERC,.asociaţiilor industriale lom barde, inclusiv societatea la. care lucrez cu. Spe-

Dic CALÎAN

(Continuare în pag. HI)

Scrisoare dsschtsâ

DOMNIEI SALE DOMNULUI PR1M-MINISTRU " ; PETRE ROMAN

Forumul Democrat Ahtitota- litar Cluj, reprezentat prin Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea De­mocrată a Maghiarilor din Ro­mânia, Uniunea Mondială a Români!or Liberi, Forumul In­dependent Român, Partidul Li­beral Monarhie, Partidul Demo­crat, Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului, revista A - gora, vă solicită o audienţă în vederea prezentării unor pro­bleme acute din domeniul po­litic, social, economie, inter-et- nic ş i ' administrativ-gospodă- resc cu care se confruntă popu­

la ţ ia judeţului Cluj.Avînd în vedere că participa­

rea la un dialog constructiv cu actualele organe ale- puterii din judeţ este imposibilă în condi­ţiile în care aceste organe au fost constituite pe osatura no­menclaturii comuniste, consi­derăm de datoria noastră de a vă solicita o întrevedere pen­

tru n vă putea înfăţişa dolean­ţele obiective ale principalelor partide politice şl. asociaţii din opoziţie care reprezintă aproxi­mativ jumătate din populaţia judeţului Cluj.

Vă asigurăm că prin această cerere dorim ca Forumul De-' rnocrat, Antitotalitar Gluj să poată discuta în mod liber şl deschis cu primul ministru al ţării probleme de cea mai mare însemnătate, avînd astfel pri­lejul de a prezenta o serie de propuneri' şi .soluţii'; pe care -le considerăm absolut indispensa­bile pentru îmbunătăţirea ac­tualului climat social, politic şi economic din judeţul nostru.

In spiritul principiilor de li­bertate, democraţie şi onestita­te pe care le dorim cît mai cu- rînd reinstaurate pe deplin în ţara noastră, vă rugăm, dom-

. nule prim ministru, să daţi curs cererii ca o delegaţie de 6 membri clin cadrul Forumului Democrat Antitotalitar Cluj să fie primită de dumneavoastră în luna noiembrie a.c.

Aşteptăm răspunsul dumnea­voastră pe adresa:

FORUMUL DEMOCRAT ANTITOTALITAR CLUJ, str. Pavlov nr. 27, telefon 3-64-81

ŞEDSMfA Guvsrmuiui !Guvernul român s-a întrunit,

vineri, în şedinţn săptămînală de lucru. Cu acest prilej s-au luat în dezbatere. între altele, meto­dologia determinării compensa­ţiei şi a indexării unor venituri ca urmare a liberalizării preţu­rilor şi tarifelor — raport pre­zentat de domnul min istm al fi­nanţelor, Theodor Stolojan —■ precum şi o seric de proiecte do legi şi de hotărîri aJc Guvernu­lui.

ACŢIUNE DE PROTESTVineri, 2 noiembrie, în jurul

orei 14,00,. Piaţa'Universităţii a fost dm nou ocupată de un nu­măr relativ mare de demon­stranţi, în marea lor majoritate tineri.

Din discuţia cu un redactor al Agenţiei „Rompres“ cu mai mulţi participanţi la acţiunea de pro­test a reieşit că manifestaţia este spontană, nefilnd organizată do vreun partid politic sau "de alta organizaţii.. -

Se scandau lozinci antiguver­namentale. anticomuniste şi îm­potriva preşedintelui Ion Iliescu,

în jurul orei-17,00, o parte din­tre demonstranţi, s-au deplasat tn Piaţa. Victoriei, cerînd demisia guvernului, nemulţumiţi -de pro­gramul' privind liberalizarea preţurilor.

Forţele de ordine nu au inletv venit. -

ÎNTREPRINDEREA „ unirea* ' LA 159.DE ANI, .

Ieri, 2 noiembrie, a avut loc la întreprinderea, „Unirea" din CluJ-Napoca o emoţionantă fes­tivitate prilejuilă. dc împlinirea a 150 do ani de existenţă a unită­ţii. Au participat foşti şi actuali salariaţi ai întreprinderii, învi­at1*

Cu prilejul festivităţii a fost prezentată o foarte documentata lucrare monografică cuprinzînd momente semnificative din isto­ria întreprinderii.

ÎNTRUNIRE-, P.U.N.R. (A.U.R.) Ciuj-Napoca invită membrif şl simpatizanţii săi din Someşeni la o întrunire, în ziua-de 6 noiembrie 1990, o* rele 17, la Şcoala 12 Someşeni.-

(37137)

O LUMINARE PENTRU TATĂL MEU. Prima «SrbStorire Creştinii liber» a illei morţilor, fa1 noiembrie, pentru fini Ini Lucian Mntlţ. El va mal II aici Intr-o altă ri. simbolică pentru li­bertatea noastră — 81 Decembrie. _ Foto: Radu S,

teHV&RUL IN L’BESTATE JPAGîNÂ 2

P I P A I M , € 0RDespre istoria hanurilor, os-

pătăriei .ţi hotelurilor dia Cluj •s-ar putea scrie o carte destul dc voluminoasă, mai ales dacă .un Sncope cu ceie mai vo-:hi timpuri, cînd renumitul vin de' „Ilcia1* se trimitea şi în alte o- raşe din Transilvania. S-ar pu­ica aminti vestitul han-restau- rant .Cerbul Alb* diu strada' Matei Corvin nr. 4, local înfi' iirţaţ ! « ' secolul al XVIII-lea, sau hotelul italianului -Cnjotan Diasiui din str. Avram Iancu. Nu ne vom întinde îniă aţa de­parte în timp (de data aceasta), rezutnîndu-se, In cele ce ur­mează,. numai la unele, localuri, ospătării, restaurante sau cîr- ciun’ i din Cluj care au rămas, poate, In amintirea a^or locu­itori mai „cărunţi” -ţii ' urbei noastre. Este vorba de „perioa­da 1920—1310 cînd cil or va lo­caluri proprietarii, -respectiv patronii lor, le-au dat nume pe cît de simpatice ţi dp hazlii pe atît de des usitate în denumirile vechi din Transilvania. Astfel, au apărut în Cluj „Butoiul Bă- trîn“, .Butoiul Albastru", „Hor- naruj“. „Nurul Bătrîn“, „Peli- ţor“ (In centra), .Şapca Ver­de* şi ^Şapca Albastră* pe Ga­lea Fiort’şti, „Palaca*. „Florica** (în str. 1 Mai), .Gaudeamus* (insla!st între stîneile Realului Cetăţuii), „Bufniţa" (unde a ci­nat Ch. Lindbergh şi soţia sa An ne în 31 august 1938), „Ciz-

'ma de aur“ şi multe astfel de localuri cu denumiri originale, în actuala stradă F.D. lîoose- velt spre exemplu, funcţiona restaurantul „Gomul Vinăîori* lor1’ , local foarts- frecventat, şi apreciat de clienţi din cauza

poziţiei sale iiprepsate de Piaţa Libertăţii. Aici se serveau gră­tare „serioase" pe farfurii clin lemn iar „vinul casei" era a- dus .săptămînal de la Aiud -sau Alba Iulia. Sticlele de sifon

„Ch:for“, multicolore, „împodo­beau" parcă feţele de masă cu­rate, iar de pe mese nu lip­seau sarea, piperul, boiaua, o- ţetul, uleiul jşi • bineînţeles şer­veţelele. Xn acest loral puteai întîlni pictori, -artişti, scriitori,

. publicişti, ziarişti, funcţionari, şi alţi oaspeţi, niciodată însă ,,'vîriători". Un taraf de muzicâ

.populară' distra publicul pînă .noaptea' tîrziu- mi Întotdeauna spre bucuria locuitorilor din casele învecinate. In apropiere de „Gornul Vînătorilor'1 exista «Pipa Mică“ , (str. Matei 'Corvin), condusă de familia . Borbath.. •Cine. norşl .aminteşte cu' drag de accst birt clujean,, sobru si elegant unde -luat» iniasa sau dna .(aproape qu regularitate) personalităţi de; seamă ale Clu­jului, ca de -pildă Augustin 'Be­na, Zahariă .'Bârsan:- Mâfrai Be- Ia, Sebestyen Jozsef, Traian Grozave.seu, Guncser Nândor, pictorul englez 'Galloway, Cons­tantin. Pavel şi mulţi alţii ca- re-şi găseau la „Pipa" întotdea­una masa liberă,_. căci la acea masă nu se aşeza nimeni. Totul era de ;la sine înţeles, fără car-

. tonaşul „rezervat*.' 5 ra fair- p la jl ln acest restaurant atmos' fera era ..intelectuală", se pur­tau discuţii, se consuma un

„varsă Biiles" după prînz, un „;şvarţ“ -sau se lua un coniac veritabil cu care se încheia ac­tivitatea acestui local,- pînă seara cînd se servea cina, iaro orchestră delecta publicul cu melodii de Vasileseu, Kăimatj, Dendrinof-Sirauss şi alţi com­pozitori îndrăgiţi. Poate nu gre­şesc «ă .afirm câ acea muzică era mai frumoasă şi mai plă­cută decît cea do video-clip (na toată) care-şi croieşte drum în aşa numitele „localuri" care au apărut in ultimul timp în Cluj -.Ca ciupercile după . ploaie. • în definitiv, aceasta este o proble- '

m ă de gust! Dar să revin la lo­calurile : noi: unele, au: împru­mutat emblema firmelor vechi —- şi n-ar fi nimic rău în asta— dar au ^uitat“ să le redea ■numîle iniţial. De pi M ă .„Mâi- ' ■jnuţa iPlîngătoare“ care .are drept emblemă , o . maimuţă ■ plîngăţoare» deşi restaurantul •se numeşte „Zarea" (De ce?). Un ait birt . nou .este cel din strada’ Pavel Chinezul. Aici, In­tr-o zi există mîncare, în cea­laltă zi,este numai băutură. JDe ce? Peîstru că sînt doi patroni, două '.gestiuni., două; obiceiuri." Ş i aşa mai departe s-ar - putea enumera -şi: alte exemple din Cluj. Speram însă că nu vâ trece prea mult timp pînă cînd

-toate: localurile vor găsi posi­bilităţi pentru a îi utile în pri­mul rînd consumatorilor şi nu numai-',acelora care /le-au înfi­inţat. . •

Gh. ÎS A C '

Beperc isentinj eniaîe.

PâSSAU-li ORAŞ IE ŞASE MALURI

In publicaţia cu acest nume, c- âitată în S.U.A. de Şerb an G.

; Andronescu, numărul pr septem­brie 1930, citim următoarele: ^Domnul Gustave A. Pordea, -

..dos't deputat francez Jn Parla­mentul european dt la .Stras-, bours, singurul reprezentant o- îicial al-exilaţilor; TOcea capabi- iă 'Să pledeze Ja tin -etît d e , înalt Biveî eaoza lor ^ a gărilor lor,4-ia dessqierit nt rsmirăefcine in*. -şsfltat ■si jts&es&iâsb. ., '

■Autor, ipri&tre cîielc, >«l «n si curţi despre Transilvania, -el -a -crezut toată viaţa ţg Transilva­nia, Tata-a aaţiuny române, tre- - îbuie să rămînă pentru totdeauna românească. A scris .cărţi, -artico­le, a susţinut conferinţe pe -a- ■Teastâ tedă. S-ar :pntea spune, fără exagcî-are, «3. el representa -Spiritul transil van. Cu toate aces^ tea, un mie numSr de exilaţi ro- *n-3ni la Paris au indrăznit si-1

. « T A T f S P , / 'acuze public câ ,în 1535 -ar fi pri­mit .baaj de la serviciile secrete ale Bucureştiului pentru a apăra TtansUvania. Adevărul e câ el a apărat mereu, Jărâ a îi plătit pentru asta. Principalii -colpor­tori de calomiăi ;|i de imputări Kiiîvcmîoase -au -îtsl ;„Tiraes“ dm Londra, fostul general HSaeepa,. ;redactorii ide la xmdvo iîursţpa "tjberâ, Virgil Ierunca :şi .Monica îicvinescu « iito ru l puliîicaiieL „LilSSP» flDsnrity aa£iu 'fiSnşpea- nu.

Astăzi; aceştia din-urniă au a- juns :îa poziţii importante An Ro­mânia: xicrmnul Câmpaasu _ neste viiea-pBeşediiite aî SOTiatulu^. i e ­runca ţi I.ovinescu sînt membri Se cnuare ai "Uniunii Scriitorilor, generalul Paeepa se află în gra­ţiile Ministerului -Apărării 12a{&>

:nale,_care conduce ţi fos'a -Secu­ritate. Aceşti -oameni au, aşadar, acces la diverse -arhive din Bu- •cureşti, au posibilitatea de a ve­

rifica-documente şi de a. produce probi-! e care le lipseau odini­oară. Dacă ar fi oameni de o- noare, ar fi de datoria lor să facă pablire aceste documente mai ales că. nu demult,-au pro­ferat atît de grave acuzaţii la adresa domnului Pordea.—*.

L.P.

mmmm ■; 1.ZII® SE VACANŢĂ

f>« -litoralul rorrîfîaese•Jn. -varSi^m petrecut din -pilit':c-atu 'rfiişit 'giî-*i 'păcălescf i Tn-tm tratat ca pe~nn străin.

. Bugsn : Albu

UNUI T/iîjEisT KIîINŢELES .Ltu nici nu-i plouă, -nici ..nu-i

- ningefi-şi poartU crucea solitar cu zece tomuri sub -meninge . şi-12 epigramă. ... sub-tipar!

Ion Arcaş

-BruraUl sunetelor :sprc rauzi- c i »u mal este un mister. Iz- vorîte din natură şi preluate de cfilre am în spaţiul. condi­ţiei umane pr;>pr2U-::ise, .sunete­le -erau folosite pţmtru pătrun­derea în tainele universului, cu scopul de .a capta forţele nevă- Jiute t le lumii materiale şi ‘ spi­rituale în îolor.ul viaţii. Acest proccs de rîep&şire, caracterizat prin Intenţia emulai de s stă- pîni natura * produs un -anu­mit climat afectiv din care cu siguranţă au izvorittfiorii tarea-" tiei «rtisiice. Starea creaţi vă-fl awicrat 11 adevărata mutaţie ■psihologici* cc i-a dat omului o aiul lume, rea & simbolurilor. Stadiul anesta de evoluţi# j-a cr^at mijloacele invocării în cercmonialin-ile cultice;, care »m •diis .sensibaitataa amanfi spre forţa Spiritului sau spre mă­rie. -Omul trftra dj-opolrivă bio­logic ţi sensibil, ln cci .de al doilea jjrad do *xistenţi s-au £ăsit numeroase miji osc» d* «xprrsie, în carp sunetele, 1n undiisnca lor încărcai] cu triăîri pînd la extaziere. jS-ou

format, desigur, atunci, -relaţii •sonore da tipul oblestiv-subiec- tiv, realitate-fvcţinne. ubiect- imztgine şi alt ele. Prin sensibi­litate jomul recrea lumea pe care o îiltra 3n imagini cu nu­anţe, abstracte. Raporturile sirrr-

U M V C U S U L M U Z I C I I

bolice «veau Insă o . gtwtaţie ateolut veridică, muzica .fiind0 ţişn-b-e subiectivă, directă sau indirectă o’in marea trxperien- 'ţă a vieţii. Aceasta pentru efi -raporturile simbolice t» năş- tcr.u din fapte ţi reacţii. Cum pot fl considerat® oare imitaţi­ile -stricătclor tle wiimalc sau diferitele onomatopel din cere­monialele de magie vlRătoreas- câ? -Dupfi faza d e -Imitare ar- tisScu an1 apărat desigur spon­tanele foneme cu jrrade în va­lori afective. Ele sînt expresia

unui mare aot de intimitate creatoare, cu o 'bogată Inserţie senzoriala, cu scopul de a transcende realitatea nns- diată ln zonele cosmicului şi Spiritului’ vin mrejele tensiunii ritualice se speră că <eîcclels magice aie fonem/.-lor vor pco- ducer ecouri posibile de -a fi captate emoţional de mulţimea inriurită. ; :

Toate acestea fx>t fi atsu- mentate, în par ie, ai-heologic, dar -mai ales prin filiaţia unor expresii folclorice -ale căror sensuri ti u pot îi explicate as­tăzi prin identificarea lor Ia realitatea prcztmtuîui. -Suncfcle^ nu 'prins, astfel viaţă orlisticâ' prin rontinua -depăşim a con­diţiei umane ln acţiunile ric In­vocare a iarţei Spiritului. Se

.ponte, deci, vorbi de o funcţiu­ne prittMră sacră a muzicii. TJ* Tilversul -muzicii primeşte di­mensiunea sacrală în nuanţele căreia receptarea poate apela, -prin trăiri întenw, clilar exta­tice. la transcendenţa. '

Emilia DltAGEA

In acelaşi ioc' în care .sa arun­că în bătrinul -Danubiu Inn-ul care vine din sud şi înz-til care coboară din nord, .pe cele şase maluri ale fluviilor se aîlă fer­mecătorul orăşel Passau, de nici50.000, de locuitori.- Tîrg la răs­crucea drumurilor dinspre :râsă- - f it şi -apus,,Passau — cetate ee^şi înfige adînc rădăcinile în istorie —- a iost influenţat -de tnuraeroa- se popoare, statornice .sau pasa-' •gere. JMarlnarl din Germania .de nord, coborînd pe Dunăre, ne­gustori greci sau bizantini, meş­teşugari sau muzicieni austrieci -care trebuiau doar sâ treacă In- nu-1, adică graniţa misiţi «vrei de prin Bcjernia şi Ungaria, pie­trari sau zidari -italieni .şi-au fă­cut In secole vad aici, construind case, deschizind prăvălii, ridi- cînd biserici. S-a născut astfel un conglomerat pitoresc, viu şi* colorat, o arhitectură eclectică, ciudată, un limbaj care .-nu se • mai întîlneşte prin aceste părţi..' în-centrul urbei şe înalţă, măreţ. Domul .cu infrastructură Tomană, apai carolingiană, continuat în Stil gotic şi terminat, la începu­tul secolului a XVIIl-lea, în ma­nieră barocă. Mîndria oraşului o constituie orga din Dom, cea mai mare de acest fel din lume. Este0 adevărată uzină de produs mu­zică cu 231 de registre şi 17:388 de tuburi ••■uriaşe. Avem privile­giul de a asculta într-o diminea­ţă, in J3om, un concert cuprin- zînd bucăţi de la Bach la -Lan- glais. Turiştii ccupă toate locu­rile, ba stau -şi. în picioare, as* .cultînd :cu evlavie,ficcare sunet,, covârşiţi.-de^ valurile sonore care ' •se revarsă peste ei ca dintr-o ci­clopică Niagară muzicală. .1 Clădirea Primăriei e aşe/ată chiar pe cheiul Dunării, cu faţa. spre fluviu. Pe unul din pereţi sînt marcate cele mai înalte co­te ale inundaţiilor,- destul . ■ de frecvente pe-aici, .cînd apele ce­

lor trei fluvii cresc, xtneori, cu cîţiva metri. Aflăm datele te)t>r mai catastrofale inuadăţii: 15 august 1501, '3 martie 1523 $i 10 iuie 1954. ""

'De pe una din "înălţimile din ■Junii ^raşiiM irv’em o largă şi -splendidă pei'spectivă. Cn m are clan ta te ae vede locul in -care ceie doua .rluri, inn-ul şi Inz-ul se contopesc cu Dunărea. P în ă aici- urcă vapoare mart pornite de jos, de la Marea Neagră. D c aici în sus nu pot păti-unde de­cît vase jnici,- aUt -din cauza n i-

'velului scăzut ;al apei, :cît ş i d in -cauza poduri.! ur - aruncate paste ■apă. -

Spre seară,. ' Întregul -orăşel, frcraraătă ,se produce o agitaţie_ neobişnuită .şi -lumea de ;pe chei se adună buluc, interesată şi cu - Tioasă.'';E :.ziua; , ;singui*a • pe sâp- tumină, cînd un .®;gantic vas so- rvietic de .:a.EreRient'pleacă * ln icroazieră. Va trece ' prin cîteva capitale,- iar altele — printre care şi .Bucreştiul —- vor fi vizi­tate cu autocare. Va -ajunge la Odessa, punctul terminus, d e •onde va face- calea Întoarsă.. Va­porul e ultramodern, cu ;maxi- mum de confort: săli de .concer­te, cinematografe, bamri,-saune, piscină, teren de tenis. La ora20, „Ucraina* se . desprinde de chei. Sirenele sufla cu putere, mii da -becuri -se Aprind pe pun­te, flutură mîini şi batiste Via- porul se -îndreaptă Încet - spre răsărit, unde calc de cîteva sn te de kilometri, va naviga avînd în Stingă pămîntul ţării noastre. Ro­mânia. Noi însă vom porni, în zori, în altă direcţie, pe Dunăre în sus, spre Regensburg. Cu a- ceasta vom ^pătrunde cu adevăr rat în Germania, mai bine zis în cel mai mare land al său, un ţinuţ; fermecător şi bogat, un adevărat stat In stat .o ţară în ţară; Bavfîria, - -

; Dorin -ALMAŞAN

•'•■• -MU-r SCUMP S! AJUTĂ ; •- :LÂ FRU M U SEŢE !

-Despre virtuţile ţelinei au vor­bii: mai 1 ntîi medicii, şi-.generaţii de ^bărbaţi -au tot sperat . . . Ia­tă însă că „cum ţelina face obi­ectul atenţiei în laboratoarele de cosmetică. Bogată în săruri mi-

aierale şi, de aceea, recomanda­tă în curele de -săSbiis»' ţţelina poate .fi îolosită— .sitb form âde sas ~ şl pentru regenerarea ra- ţpiă&-&- fextfltti. lăruia îi redă -e- liasUcitates şi fineţea.

ibaiKîlui -pătrunjel are jsra- priefâţi laebfciuite. Frecate -cu

• frurizg de pătrunjel, "locurile în- ţepătuVilor de insecte- vor .scăpa de mîncărime-şi durere. De-ase- menea, frunzele de pătrunjel şi ţelină, fierte- în apă;-dau luciu părului şi o nuanţă mai-,frumoa­să culorii naturale. ; .

Dacă pielea «ste frecată eu xeguiariintejcu vcpji -tle portocale, bine '.spălate, va va' tieveni mai .catifelată; ' uneori,' tot în acejt ■■mod ss paate lSnlătEra3!^liilita.îJa rîndul ei lămlia poats dîir.'cni parte nompoasstjB a utnner-oase- ior .wmăşti“ .posdba îngrijfraa te­rnului, meniîiî -s£-i împiiase «o prospeţiise''UnstEasEa.

O.Z.N.-URI PE CERUL CLUKJLU!?Ne-a -vizitat la redacţie dom­

nul Ioan Baghiu din Cluj, Bloc Lamă G, -etaj VIII, ap. 33, tele­fon B-07-1D, de , la caro am aflat că, în noaptea de 21 octombrie s.c. a fost martorul evoluţiei u- nor .0.z.î-î.-uri îîn imediata .apro­piere a blocului în care domnia sa locuieşte. Din spus'-ie interlo­cutorului nostru am înţeles că .obiectele" s-au afJat la zonă

timp de trei ore, după care au dis­părut în direcţia pădurii Hoia. Invităm pe -tbţi scej care « u de •spus .ceva . pe «acesastfi ton ă şi, mai ales, pe vecinii din bloc despre care domnul Baehiu 'pre­tinde că r.u \"ă.rut .-şi -pot confir­ma epic- petrecute să o facă, pen­tru n da credibilitate celor scrise şi povesti te jd e citit,orul jiostru.

•nTV <»

- fo \ '■l * *

....Tsj f

Işfiîi

a fjt Cs^î

* mm

PAGINA 3ADEVĂRUL ÎN USERTATE

SUBIECTUL LA 21

LIBERALIZAREA PREŢURILOR• Liberalizarea ^preţnrilor' — în .mod limitat — Io prima ;faaă.«• Naile p reţii n — un pas spre sărăcie? •• Se; solidtă amînarca aplica rii HberaîirSrii -yteţutfiar i q A /

AmilJîcu.

:Cela trei puncte Se vedere ni so par demne de luat în seamă, ele fiind de fapt subiectul la or­dinea zilaij preocuparea centrală * fiecărui •eetăţean.', Domnul Petre Roman şi prin el, bineînţeles, Guvernul Român, consideră că liberalizarea preţu­rilor este o măsură necesară, oa­re va determina o ruptură de ve­cinul .sistem «canoniic, pertni- ţînd.in -acelaşi timp, intrarea pe un făgaş normal — cel al eco­nomiei de piaţă — , menit a sti­mula producţia şi competiţia ■dintre producători. .

3? apreciază că liberalizarea preţurilor- B~a impus înaintea privatizării, trecerii la eco­nomia rie - piaţJ! motiv câ aces calcul' rea]' a! ilor prime, energiei tibilului la „intrare producătoare, refiectîndu-se apoi

, ta produsul linit.Privitor la rata creşterii prtv

ţurilor şi dacă subvenţiile pre­văzute pot ţine pasul cu ţia, premierul român a subliniat că nu există un coeficient lit, acesta urmînd să fie cunos­cut abia după negocierile dintre producătorii de, bunuri (agenţii economici) cu corner ţuL Promo­torii liberalizării imediate a pre­ţurilor afirmă că alocaţiile şi subvenţiile acordate de Guvern vor menţine nivelul actual al aşa-zisuiui „coş zilnic*, neafec- tind nivelul da trai al populaţi­ei Ca opinie contrară, reţinem propunerea deputatului Petrişor Morar pentru acordarea unui vot

i'sprljimfl compensa-'i ; V - "iavU Prevă*ute sînt

S :foarte mici“ va duce ™ .;5 V S ??r confruntări a - '

*^a v P.arlnment, precum şide neîncredere Guvernului. pentru *5 !

Aprrfm a «3 literafcm» £ , 2 t i S ' c££g%£,tu3£preţurilor ar putea crea convoi- .cale fiind .e d î^ t ™ ~ li sociale, dar nu atîţ d« mnriîneît să pericliteze aplicarea .no­ilor preţuri este, poate.^prea op­timistă. Şi, eum de ce :ţi-e frică, nu scapi, joi, in Bucureşti, cele

a fost veclii pri­mitor la liberalizarea preţurilor ni se pare o idee valabilă,-dar _ ştim dacă Guvernul îşi va e-

2000 de .persoane din Piaţa Uni- . x a g e r â t i t o S t S ^ S u d t o 'versităţu . an cerut amînarea a- — - j :_ >„ — p t-ţuraior, plicârii liberalizării preţui’ilor după Anul Nou. Sînt prim ii. şi, în mod .-sigur, nu vor fi singurii.Ram: ne de văzut dacă protesta­tarii publici vor avea o pondere ■mart; în, totalul populaţiei. :

sau, cum 'se afirmă, .disponlbm- tăţîie financiare ale cumpărăto­rului vor fi singurele care vor determina nivelul preţurilor.

Reporter

Cozi la încălţăminte. Foto: Rada S.

c o m u t a m -

Uijiunea Democrat Creştină (li. D.-'C») condamnă-cu 'ferniita-. te tentativele de destrămare *3 unităţii politice :n Basarabiei şi afirmă - cu tărie că. .-teritoriile rupte -din' trupul -ţării în 1844 fac parte integrantă din terito­rial naţional românesc.

Privitor la .pretenţiile grupuri­lor :făg3uze 'iţi rusofene,, UD.C, afirmă câ «ele trebuie ;să se .bu­cure de Soaţe. drepturifc mmari- tăţîlor eonloraxtoarr*, drepturi consfinţite de -tratatele 2nte$na^ 'ţionăle .şi îaiadts ds spiritul de toleranţa ;a poporului român, ca­pe pe tat inttasflî istorici -sal» •nu 3 asnprit :alţe neamuri.

’ik. .Uniunea Democrat .CreşUnS

(U.D.C.), fidelă -principiilor de

democraţie şi de libertate ; ;B con-; ti iţei, îşi exprimă, pe aceas­tă cale dezaprobarea: faţă de po­ziţia echivocă a guvernului în

i problema restituirii patrimoniu*; lu i Bisericii Gre.co-Catoiice, Ter­giversarea soluţionării ..acestei. •probleme creează tensiuni inuti­le In “'tînâurile credincioşilor '.a- tft de confesiune jgreeo-catalicâ, cît şi -Se confesiune ortodoxă.

; Pentru ’ '«restabilirea armoniei xspisdtuale şi sptăs&e -jl nsainisiui rossSnese, r.erem tutorer factori­

lo r tn ' drept «ă soluţioneze â c urgon.!?. această problemă.

i;:D.C, Filiala Cluj :

INVITAŢIE LA O i’ EItAPin mânunctiiul ăe tineri artişti

■ lirici , care au. Început această ' stagi­une ca solişti al Opersi Române, so­prana Irina S’ănduieseu Bălan va fi prezentată publicului meloman clu­jean, în aceasta .nftuâ calitate a sa, duminică, 4 noiembrie, tn -roiu! de

, mare . compiC3£}tale „Mimi" din opera 'DOEMA de Giacomo PucCinh. SuîJ

-.bagheta dirijorului ;petre Stoarcea, In regia -semnată d'- Viorel Gomboşia,asistat da Stosm jFiirtea, v tînSra -artis­ta va « ie r i anflsara calităţilor sale

. yocal-scenice, .aifituri € » -artişti 3i- iik î Se alaasâ ' Viioai'e, MOîailai «- .;prcciaţil;~îeE0m l ahai T e ja r— ,«So- cloKO", Îîaăiîl Tltas .îp^allac _ „Sebaunar/i". teatil Alircsa "îîot'.a —‘ „ColiBE", 'birliona! Bjaj jSerbac — „M arccno-, Jiat'îtOTiul :AIes^iiî5r-a Kd-

-pcczl ..^Jcnîât” iHttprana Dolria 3î«culce 'Slnjpetrean —* ..rJaastta". ' în eUe roluri: iPara- mon MsiftcS, clon Ion Tordsil.

;i!îa«atni fiB-car: Enstl .Maxim. -Ece- fnogxafia: Vaier Sasilesca.

După o -mult prea îndelungata aşteptare, "Una â in tre legile cela mai .arzătoare- —■ .'Legea fondu- • la i hinciar — a ajuns. -în sfir» .şit, pe masa de lucru a parla­mentarilor ţării. ’De fapt, se,pare

•să -Parlamentului *Ii sînt supuse spre analiză nu unul, ci n u jnai puţin de patru ■proiecte de lege « pămlntului, dintre care cel c - laborat de,către Ministerul Agri­culturii şi Alimentaţiei ajunsese, mai zilele trecute, .la a cincea ediţiei Este acesta, desigur, un fapt îmbucurător, lăsindu-ne să • credem câ există totuşi .preocu­pări pentru rezolvarea unei pro­bleme complexe şi de primă -im­portanţă nu doar pentru agricul­tură şi pentru oamenii pămîntu- lui, ci pentru întreaga economie, pentru întreaga ţară.

Din păcate, însă, intrarea in această fază, -cea ,a dezbaterii proiectului de lege (sau a pro­iectelor?), ,se face nepermis de tîrziu, cei direct interesaţi, ţă­ranii, pierzîndu-şi adesea răbda­rea şi reeurgînd la adoptarea de măsuri pe . cont propriu, ălt£el jspus. :făcîndu-si singuri legile,

. făclndu-şi singuri . dreptate. Or, tergiversarea, amînaroa adoptării unei .legi care să-i pună In drep-

.turile ce li se cuvin i-a făcut iar neîncrezători.. . Aşa se face că harnicul ţăran român, care a existat dintotdeauna, în această toamnă nu :s-a prea "Urnit la lu­cru, derutat fiind de ambiguita­tea „indicaţiilor” de tot-felul ve­nite şfie loficial, prin -acel de­cret 4-, care mai mult l-a Jncur- - cat decît l-a limpezit, iierneofi- cial, din partea ştiutorilor .de tot felul, a diferitelor jpartide, care. fiecare în parte, l-a derutat, mai .mult sau mai puţin, pe lucrăto­rul pâmSnluiui...

Cel mai puţin implicat în > ela­borarea legii a fost şi este. cine

• .altul, declt ţăranul!.... In mime- ' le ini s-a vorbit mult, dar cu .el-s-a

vorbit extrem de puţin. Intretiîn- du-1, odinioară,. pe unul dintre li­derii 'unui partid care poartă chiar numele ţ.lranulni. care este con­cluzia .sa cu - privire- la problema pămlntului. 'în urma -discuţiilor sale cu oamenii satelor, cu cei care dau ţării pîine, mi s-a 'răs­puns ,pe .cel mai firesc ton: „Domnule dragă, n-am.avut timp să merg la ţarii, să discut cu ţă­ranii, sînt tare ocupat cu ‘ poli­tica . . Ei bine, npe spinarea ţă­ranului" se face în continuare

politica, la nivel chiar .foarte ridicat.*..Destui dau-sau .nu dau pămînt ţăraniflui, uitind că pă- mîntul este al ţăranului, ceea

-ce-i Jjpseşte fiind legâlizopea dreptului său asupra .pămîntuluil Această legalizare este -o măsură care nu mai poate să întîrzie, şi care este .singura capabilă să ■urnească -din loc jo .agricultură bîntuită ile .seisme, dar care mai are nebănuite resurse de regene­rare. ..

Proprietatea ţăranului asupra pămîntului nu a fost anulată, teoretic vorbind, nici In epoca recent spusă, ,prin proprietatea cooperatistă sau colectivă, chiar >dâcă practic lucrurile au stat altfel. Cu atit mai mult, în no­ile condiţii, ţăranului nu i se poate da pămînt. el 11 are! Se tente oare cineva că ţăranul se va îmbogăţi? Căci s-au auzit voci care „tunau" împotriva mi­cului producător, -care-şi stabi­leşte <acum singur ^preţurile: „să-i fie mărite impozitele, să fie constrins, să fie pus la ,res- pect“ ( Iar? Iară-! „ardem* -pe ţăran, cînd încă -.nu -şi-a revenit bine dintr-o amorţeală de peste 40 de ani? ,Se uită oare că ţă- ranul dă tonul belşugului, că a-

îtiinci cînd el *ste ibogat, -ţai-t-i ±>ox:at,â? , :

Desigur, legesf trebuie să li h- pezească situaţia din agrieultu- diferenţiat, de la o aonă la alta,' fiecare in -parte .acu condiţii, spe- ciÎH-e. Nu se. m ai poate vorbi de o fârîmiţare în mici parcele, b imenselor suprafeţe •'din’Tnririle, -grînare âle’! ţării, -sfin' 'Bărăgan, din Cîmpia de Vest, din "Banat. Mare. part-e ‘dintre '••«ceste '-'supra-

•feţe '«înt anienaja'te 'în ■sisteme de irigaţii, greu întiii^abile în că­zui fjnmiWrti. Şi-apoi, ce s-âr •Intimpla fără o .mecanivare birie pusă 13 punct pe 'aceleaşi supra­feţe uriaşe? Altfel/Stau lucruri­le in ţină de • dsai;'în condiţiile -.întregii Transilvanii, ale Moldo­vei. şi rtu Tiumăi, vnde există şi •posibilitatea • îoto<?it3i un'or î-upra- feie mat -mici, '-ca' -jir-tnare a gra-

.'dalui adesea «scăzut - de accesibi- Jitate pentru a fi lucrate. -Uii punct com un' trebuie însă <ă urnească întreaga varietate de

îsitoafii: pSntîîvtui trebuie să a- îpartmă legal.- peste tot. ţăranilor, şi ei s& 'decidă în toate proble- îmele legate de pSîDÎnt'

Emil.LUCA

VERNISAJBiblioteca -CentrâlS ’Universl- •awa-„il2DCIAN BLAGA*. Ate­neul clujean, /Vă invită la vernisajul -expoziţiei .„MisztA- tfaîusi Kxs M M 6s — eănuTar

şi tipograf transS-vari" îa da- ta vde 3 snoterobtie -îSOtt, IIÎ2,®, :tn' 'sala .JG. S&OTi" ‘ţCo- J lecţii , -speciale). Program -de Ş

■’wfâitBre': ■ tlhiie««orCle 10—14. SirrfbatS şî dciriinifiă Tînchis. ' *

i r r -

(Urmare* din pag I)

râm sa -stimulam interese. de ambele părţi. Ca lucrătot în d o ­meniul economic, -studiez .posibi- litnten de a face o -operaţiune de counter-trahrns (nîărfă contra marfă) pentru a -veni în intîm- pinarea unor cerinţe ale Roinâ- -niei ş i — să fie clar — şi în in­teresul meu. înccrc « iniţiativă industrială de mare cancentrare a manoperei, o întreprindere de circa 50 de oamţnsi, .rare să 1«- ciese In .sectarul conservelor ah- .inentarH, exclusiv ;pcntru export. JSocietatca mea ;are jxisibiUtBtea dg p Asigura -consultaţii pentru •orsanizarea acestui • irounter-tra- «R>8 Şi pentru -a -canaliza diferi­te iniţiative. Ştiu’ câ m i &ste o iituaţie ssimplS în România; for­ţele ee se contrapnn sint cele clasice: unii vor reforme radica­le. alţii — .moderate şi progresi­ve, iar o parte a nomenclaturii ^i aparatului birocratic ;(care « -a ifosl în stare nă cîndească şi nu va putea nici de acum .LucoJo) au doreşte « ic i o reformă, pentru că ar trebui -să-jji găsească nltă pro- Itmu. “Trebuit;, deci, asigurată o

colaborare a inteiectuaUiă.ţii, a oamenilor de iştiinţâ, de artă, de culţurâ, a universitarilor şi stu­denţilor, cu acea parte a apara­tului birocratic care este vnaî deschisă, pentru .eă\nu s»''poate arunca peste bord tutui..... ,

— . . . nu putem importa un în ­treg alt popor. . .

— Uri radicalism exagerat e:itc periculos. 'Să nu Uităm câ , no­menclatura şi aparatul biroci-a* ‘tic nu sînt constituite-numai din (proşti, ci şi din -oameni, inteli- Ecni). culţi, bine pregătiţi pro­fesional, Desigur, uit sînt tocmai eu -de .parioa nomenclauirii, ci fnâ £Îndesc pur şi simplu la « - •tilizar^a tuturor energiilor naţiu­nii dv.. pentru ca' poporul dv-sâ poată -depă?) jrroutăţile . acestei -perioade. Sn ştie -că atnnci clndraporturile economice se modifi­că, apar greutăţi: va fi un mo-' mont de cădere, Rpci va urma o lentă, dar siguri crcjterc. A sta, va cer»’ un mare rfort de mun­că, dar şi pe plan moral, mai « - l e i n partea (aac3ei intelectua- .UUţi \care ştie nu numai ,.&ă iu- beawâ iînmănia, dar ji s2-i ape­re i«toi-eael«.

Lauro Grassi: „ACCEPT CUI^- -TUh PERSONALiTA'fT] DACA Sr.liVKŞTE TUTUnOK"

; —- De cîţi ani frecventezi- Ho» -munîa?

•— Prima dată am -vonit în oc­tombrie 1973., pentru o lună, la- Bucureşti. Şi apoi aproape in fie­

care an, uneori de roai multe ori. în ’89 — de trei ori. Tn anii tclnd n-am putut veni, am păs­trat legăturile cu prietenii. Anul acesta, acum. - este a -patra oar,ă.

— Unde,ai învăţat ronjîmcştaî— Aid, In Itomânia: cUitiiS,

svorbir.d. NW:am frecventat nici un curs de limbă rămână în ;prima fază ,C73—*01} atu fost a- :-xat pe Bucureşti; mi-am dezvol- ,tnt inierasui pentru Itomănia. In- cephtd .-co '82 ara Inee-put s'ă -vin sistematic la 'Cluj-Wapoca la cursurile da vară ale Universi­tăţii. Era lîn pre-iext; din moti­ve economico nn puteam bene­ficia de burse, .primite din 73 pînă prin ’8L lixteresUl meu era sS păstrez legătura .tai .prietenii; uneori făceam naveta Cluj—Bu­cureşti Aftnn s-o schimbat situa­ţia. î'aza a doua (din !U2 pînă

azi) e o .fază idujeanâ..-Chiar da - cs am foarte :mulţi prieteni foarte ?buni la Bucureşti, senti­mentul meu e !a Cinj, -îmi pltt- ce mai mult aici, îini adune mai mult aminte de Milano 'ca şi Ar­dealul de Lombardia.

— Ai făcut. împreună cu alţi oameni din Italia, un lucru deo­sebit, aţi întreţinut sentinîentul de curaj al cercetătorilor noştri, acea rezistenţă « Intelectualilor de reală valoare. . .

— Da, e un capitol de istorie pe care numai românii îl pot scrie. Dar acer.ta e .trecutul. -

— Da, -dar acest "trecut a .in- semnat cărţi pentru bibliotecile cclujene. burse pentru «clujeni, schimburi -de faformnţii -de -spe- rialitnte. . . La ce :te gindeşti pentru viitor?

— La multe lucruri; La colaci vii, la Îmbunătăţirea • orwlnţiilor culturale îşi «economice, politice, umane între 'Cluj -şi iiMilano, ]Transilvnriia ţi Lombardia, Intre Italia f l România.

— Oamenii .care te cunosc şi ts apreciază te-au propii» — şi ou iviişit sS obţină — 'să devii «otăţoan d* onoare -ni Clujului.,

— Wici nu ;niă ;iîîndeasxv, <d«r- ani-a «onvenit, pentru că cm ';to* ■ losit ac-est titlu .pentru a perfec­ţiona. legăturile, pentru a con­

vinge şi alţi prieteni că-, dacă-vin la iCldj se vor *imţi într-un me­diu de prieteni. Prietenii mei de la Paris şi Torino au afîat-odin ■sitmîle Tcîjiifcneşti. iEa a produs ,jEfM3le;pracbt». .lată. accept, icu l- înl per«onalităţii" dacă -serveşte tuturor. ,-Si tacă -o .ptecimre.: tot ce .am făcut noi — eu, d-l pne-^r- dinte ai CE.S.R.E.C Ricardo Ranzi, prof. «Canavero şi prof. Porro de 'la 'Universitatea din RiUaua, prof. Cova de la Ual- vrrreitatea «catolică şi alţii, care n-au ^'enit anrum .la-“Cluj —,'-tot ce s-a făcut şi s-a adaptat ,1a cir- îe.iirrcstanţele de pînă .la.CBVoiuţie, •a fost făcut de jxariiculari. ;Ne-n costat «relativ puţin, rdar bajiii j>e care i-am investit în cânţi, co­locvii. Jiu .fost plătiţi de roi. Nici statui italian, nici .nîgianea ,Lom- rbardia nu ,no-au sprijinit. Nioi n-am cerut, pentru«â«itn Tvrut sâ fim linjdcţpendenti şi 'din punct <fe medei» financiar. -.'Şl -nşa ■« voavieantlnua, cu uîtucanţia că ast­fel relaţiile so • vor dezvolta ;bi- ne, necondiţionate de cele două

1 state. Statul italian ar .trebui *5 ,aihă. inaiara Bucurcştlului. cev* mai multă jjrijS. Nu poîntfeez cu «tattil -mm, /dar sper oft «coui*!!# [colocviului -de la CiUj-’Nflpaea ar ,putoo ►cinstitui » invitaţie pen­tru Ambasadă şi pentru Rnma Să se interese/e de acest mediu.

'fcBB/A&Ul ■ IM ■ UBERYAT£ p ag u b a \

CHJŞ|NAU.— Potrivit' relatărilor agenţiei TASS, Jn cursul dimineţii dc vineri, în oraşul Dubăsari din estul Republicii Moidova, tn urma ciocnirilor survenite Intre voluntarii moldoveni şi unităţi ale miliţiei s-a ajuns lu un schimb dc focuri. Un miliţian a fost rănit. Pentru a veni în sprijinul populaţiei, din Dubăsari, îri localita­tea Tirflspol, a început formarea unor detaşamente de muncitori, numărînd aproximativ 2000 de oameni.

La orelo 19,30, ora Moscovei, Alexandru Porojan, vice­preşedintele Sovietului orăşenesc Dubăsari, a comunicat, telefonie că între satul Dunga şi Dubăsari continuă, con­flictul ar/nat. Potrivit declaraţiilor sale, se înregistrea-

' ră V morţi şi 30 de răniţi.UKlîNA. — Cetăţenii Ungariei, Poloniei şl Cehoslovn*

®SB e s s £@ 3 E2SS ema mm «sa » «n a »

ciei nu vor mal primi de-acum înainte d ro tu l de azil îa Elveţia, cu excepţia situaţiilor cînd se aduc dovezi concrete do persecuţie, au decis autorităţilor elveţiene, considerînd. potrivit A.F.P., că, după răsturnările poli­tice din Europa de Răsărit, aceste state au devenit „ţări

. sigure**.BELGRAD. — Judecătorul de pace din.oraşul iugoslav

Kotoro, Republica Muntenegru, -a ordonat expulzarea din Iugoslavia a 29 de cetăţeni români. Aceştia au intrat în Iugoslavia ca turişti şi au rămas să lucreze Sn construc­ţii pentru un întreprinzător particular din Kotoro, in­formează agenţia Taniug. :

CHJŞINAU. — Trimisul special al Rompres Constan­tin Ta vet transmite: Situaţia din raioanele de sud ale Moldovei, Sn care. a fost instituită starea excepţională, s-a stabilizat îritrucîtva. Din zonă au fost retrase toate detaşamentele -de voluntari găgăuzi şi moldoveni, situa» ţia fiind controlată de trupele M.A.I. ale U.R.S.S.

; ANUNŢ '

ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIALIZAREA- LAPTELUI CLUJ

în urma solicitărilor primite de la mai mulţi abon a jM ^ lapte de consum şi pentru ^asigurarea aprovizionării c<u respunzătoare a consumatorilor, care p o s e d ă , ment la domiciliu, începînd cu data de 6 N O IE lV lt5 R * 5 l ‘Ji/0 livrarea laptelui Ia domiciliu se face în z i l e l e MARTI. JOI şi SÎMBATA a fiecărei săptămîni. R u g ă m pregătiţi sticlele de schimb. (1660) - _.

• Cu ocazia împlinirii a 50 de ani <io cSsătorio, doresc iubiţilor

mei părinţi. VICTORIA şi VASILE SAVOŞ, multă sănflfa- te, bucurie şl ani mulţi şi feri­ciţi, Cu multă dragoste, Puiu.(37117)

• La împlinirea a cincizeci de- ani de căsătoric urăm părinţilorPALAGHIA si VASILE CADIŞ. din Gilău, viaţă lungă cu sănă­tate. Copiii şi nepoţii. (37071)

• Schimbăm apartament trei camere, ICRAL, confort mărit, etaj IV, cu lift, central, pentru două camere confort, plus gar­sonieră confort. Telefon 5-66-16, după ora 16. (37506)

• Schimb garsonieră, confort mărit, proprietate de stat, Cîm­pia Turzii, cu garsonieră în’ Gluj-Napoca, preferabil Zorilor. Telefon Cluj-Napoca ' 3-57-88, zil­nic după orele 17. (37577)

• Vînd cameră video M. 7. Pa- _< nasonic, nouă. Telefon 966/

3-S7-56. (37122) ,; e Vînd convenabil: televizor . color „Telefunken1*, videorecor- ' der „Aicai“. Telefon 4-75-34, ore-

• le 9—14, 17—22. (37838)© Vînd medicamente Stugeron,

Dopegyt. Telefon 8-18-12. 237805)' © Vînd televizor color, diago­

nală mare marcă germană, stare foarte bună. Telefon 0-41-10, în­tre orele 19—21. (F.N.)

a Vlnd căţel pudel, pui. Tele­fon 1-58-77, orele 20—2a (37222)

© Vlnd: " dormitor comandă, pian scurt, storcător fructe. Te­lefon 5-77-17, orele 1G—21.(37226) . • • . v @ Cumpăr: frigider, televizor £(Ib-negru, cuptor. Telefon 7-03-23 Intre orele 16—19. (37574)

® Vînd camion Bord 1,2 tone (75.000 km). Telefon 3-28-34. (37570)

® Cumpăr maşină pentru tri- ; cotat ciorapi din lînă. Telefon3-D8-36. (37567) '

• © Vînd Xerox şl butelie ara­gaz dubio R.F.G. Telefon 1-72-85. (37526) - .. .

@ Vînd maşină de cusut Cas­nica. Telefon 1-90-31. (37516)

O Cumpăr Renault 18; de pre­ferinţă BREIC. Tclcfoii 4-29-35. (37592'A)

® Schimb apartament 4 came­re, ICRAL, Calea Bucureşti, cu apartament 3 camere, în zona Pata Gheorgheni, Măr&ştl-Sud. Telefon 5-61-80, după ora 17. (37508) -

® Schimb apartament 2 came­re, confort, ICRAL, cu aparta­ment 3 camere; exclus, Mănăş­tur; Plătesc eventuale îmbimâ- tSăţirt. Telefon 5-G1-80, după ora 17. (37509)

9 Schimb garsonieră confortI, din Tîrgu-Mureş, cu garsonie­ra sau apartament în Cluj-Napo- ca. Telefon 954'2-48-79. (35963) .

® Schimb apartament 2 came-’ re, ICUAI., în cartierul Ghcor- ghcnl, cu trei camere. Telefoa5-20-79. (37504)

• Schimb apartament proprie­tate, trei camere, ultracentral. Deva, cu similar Cluj-Napoca. tt'cJcfon DOfVl-25-35. (35571)

O Caut garaj de închiriat. Te­lefon 1-32-82. (37596)

: : © NOU — Confecţionez jalu- ' zelo din material plastic, tip „Ne- kerman", diferite culori. Telefon6-39-34.(37322)

@ Familie serioasă, oferim în­grijire unei persoane singure con-

- tra locuinţă sau preluăm pentru îngrijire locuinţă, unei familii ca­re placă în străinătate. Telefon

3-73-28. (37983)© întreprinderea particulară

„NEGRUT şi CO“ . str. Pata nr. ,163, telefon 5-82-42, Cluj-Napo­ca, ţine evidenţia contabilă la întreprinderi particulare, la pre­ţuri avantajoase. Q79GVA)

© Student, meditez limba ger- mată. Teiefon 5-71-68, după ora 1& (37593)

© Student caut apartament cu două camere, preferabil cu te­lefon şi frigider, £n Mănăştur sau Plopilor. Telefon 7-08-23, în­tre orele 16—19. (37574'A) .

® Uostaş'Dioniste din localita­tea CrăieşU, com. Petreştil de Jos nr. 109, pierdut autorizaţie pen­tru vînzare-cumpărare mărfuri căciuli şi ciorapi, eliberată de Prefectura jud. Cluj. O declar nulă. (37527)

O L a crim i ţ l f lo r i , duioasa «• m ln tire f l c torn e regrete , la . S săptăm îni d e Ia trecerea tu c t c r - ,

- nltata a ce lu i ca re « fost VASILE D R A G O S T E -B IB I — ră - m as !n s u fle tc lo soţie i, f iilo r , n u ­ror ii ţ l a c c lu l ea re I-a fo s t inai scum p Intre n o i, n ep oţelu l C o co , d e d o i « n i . odU inroscJU ee tn p a - oe . C om em ora rea va avea lo o d u m in ică , 4 n o iem b rie 1SM, la b iserica „ S f . D um itru* d in it r .. U Iunie. F am ilia . (17202)

O C u aceea şi d u rere anunţăm c 4 au trecu t 40 d e z ilo d e cin d

scum pul nostru O PR E A CONSTANTIN n e -a p ărăsit, p e n ­tru totdeaun a. P ios o m a g iu tn am in tirea Iul. Fam iîln Îndurerată .

© S e Im pU nesc 2 an i de la'cr’i- m l, su sp ine, am intiri «1 f lo r i de Ia trecerea In n efiin ţă a u n u i su ­f le t b u n , M A ItfN L A ZE . F a m . d inH ued in , H od lş. (37070)

© S e îm p lin eşte u n tin d e c in d pă m in tu l r e ţe a co p e ră p o ce l m a l iu b it fiu , soţ, tată ş l fra te V A S IL E SOCACIU . S u fle t gen e ­ro s , za d a rn ic te v o m aştepta , n u -ţ i v o m m a l au zi g la su l, n u -ţ i v o m m a l v e d e a ch ip u l, p a ş ii - tă i nu v o r m ai trece p ra gu l ca s e lo r noa stre . D in tot c e -a fo s t fru ­m o s , n e -a răm as n u m a i d u rerea ş i u n d <tr nesU ns. în v e c i nem ln* g lia ţ îi p ă rin ţii V asile ş l L u c re - ţia , so ţia A d rian a , c o p iii C lprian ş i S ebastian ş l fra ţii A n y şl N elu eu famiuue. (37149)

© L a c r im i . ş i f lo r i p e m o r - m ln tu l tău , a cu m cin d se îm p li­n e sc 3 an i d e c in d te -a m p ierd u t, s cn m p a m e » m a m ă M A R IT O a r A D U , din G h lri? . F iica Ana- cu fa m ilia . (3T15S)

© Cu a ceea şi n em ărg in ită d u - re r s a d u cem un p ios om a g iu m e - m » r ie l d ra gu lu i nostru soţ, tată, s o c r u şi b u n ic , IOSIF P A T A C , o cu m c în d se îm p lin esc 6 lu n i de la trecerea ln etern itate . D u m n e­z e u s ă -l od ih n ea scă in p a ce . î'i.- raiij.n im .-;;rci'atâ. (372S0)

© M iin e , 4 n o iem b rie , s e Îm pli­n e sc 3 an i d e c in d scu m p e le n o a s ­

tre fUc.e. gem en e , PU ŞC A Ş G Y O N G Y V E It-ş i E B ZSE B E T

n e -a u pă ră sit pentru totdeaun a. P e v e c i n cm în g îia ţl părinţU şl f ra ţii d in B on ţid a . (37031)

© S e Îm plin esc 5 ani d e tris­te ţe , d e cind n e -a p ărăsit, p en - trii to td eau n a , scu m p u l n ostru Soţ, tată, s o cru ş i 'b u n i c AUIIEL T o c A c r O . D um nezeu să te o d ih ­n e a scă in p a ce , su flet b n n ş l d ra g . F am ilia în v e c i n e m ln - g îia tă . S oţia N uţl, copiU cu fa - m ililte ş i n ep oţii. (S7817)

© Z i l e ş i n op ţi de tristeţe ş i singurătate," d e d o r ş l aşteptare z a d a rn ică a bu n u lu i ş i iub itu lu i

n ostru so ţ şi tată PU IU IHIftSiEş, a că ru i in im ii gen eroa ­să u in ce ta t s ă 'm a l bată a cu m trn ân . N e -a părăsit p rea tim p u ­r iu , ia r dragostea ţu ca re n e -a în co n ju r a t , su fletu l bu n ,' d o ru l, lip sa Iui, vo r ră m in e , v e şn ic to in im ile n oa stre . In v e c i n em in - g i ia ţ i : soţia M ariana, c o p iii P a u l A n d re i şt tviadălin P uiu . (35S98)

_ G in d u ri Brum oase ş i a m in ­tir i d e .n e u ita t le adunăm în ­tr -u n p ios om ag iu azi, la Im pU- n ir ca n n u l an d e Ia trista d es­p ă rţire de cu m n atu l n ostru d rag , PU IU ntlM IE Ş . Cu p ietate ş l iu - Iilro fl păstrăm am intirea . D oina ş l ftlarius. (35638/A )

© T rista a d u ccro a m in te la îm p lin irea un u l an de Ia d e ce ­

su l scu m p u lu i nostru cu m n at P U IU Im a ilE Ş . O d ih n eascS -se In p a ce . N uţica , N elu ş i M ihai. (ÎÎCS8/R) '

O Cti a ceea şi tristeţe anunţăm îm p lin irea unul an de la t r e c e ­re a In etern itate a neu itatu lu i

ş l d ra gu lu i nostru fin PU IU fft lK rE Ş . F le-I ţarina uşoară . N a ­ş ii , N cln P o p , cti fam ilia . (ÎÎSÎS/C)

• A n trecu t t an i d e tristeţe, d e la p ă ră sirea soţiei m ele , p en ­

tru totdeaun a, Vrm O N ICA W tE C U Ş . în d u rera t, ud cu la ­c r im i s fîn tu l m orm ln t In ca r c ae od ih n eşte . S oţu l P etru , D e j. (ssets) _____________

A trecu t un an d e tristeţe, d e etnd d ra gu l nostru g in ere ,

P U IU IR n tlE Ş , trăieşte n u m a i in in im ile n oa stre . D u m n ezeu . *4-1 od ih n ea scă In p a ce . S o cr ii io a n şlAna Picuror. (Otii/Di

O S in cere co n d o lea n ţe ş l în ­treaga n oa stră com p a siu n e d om ­nu lu i d irector Ioa n P o p ş l fa m i­lie i, tn m area d u rere p ricin u ită d c m oartea tată lu i' 1 >r drag. C o- IeeU vul un ită ţii 83 „U n lc “ ,(37253)

O Se Îm plin eşte u n an d e la tragicu l a cc id e n t a l un icu lu i nos­tru Un p u i u i r i m i e ş , ca re n e -a părăsit fn flo a re a v ieţii, la v lrs - d e 2î> d e an i. N ic i la cr im ile , n ic i tim p u l n u p o t şterge durerea d ia su fle te le n oa stre ş l v o m f l v eşn ic a lături d e c e l d o i co p ila ş i a lut. V eşn ic p firinţii n em ln -

m am a ş l tata. (36S59)A In a ceste m om en te gre le sin ­

tem a lătu ri d e fa m ilia R acz ln m area d u rere p ricin u ită de m oartea so ţu lu i ş l tatălui drag , BACZ ISTVAN, T ransm item , p e a cea stă ca le , s in cere le noastre con d o lea n ţe . C o leg ii d e serviciu . (37237)

9 M u lţum im tu tu ror c e lo r ca - r e au fo s t a lături d e n o i tn m a­rea d u rere p ric in u ită d e m oar­

tea ce le i c a r c a fo s t M A R IA pA t.A C E A N . O d th n ească -se ln p a ­ce . Fam ilia îndurera tă . (3723S)

Sincere co n d o lea n ţe şl În­treaga n oa stră com p a siu n e d o m ­n u lu i p ro f , m a is tru G h eorgh e

Eossor şi familiei, în m area d o - re r e ,p r icin u ită d o p ierd erea m a­m e i dragi. C lasa de. e lev i m eca ­n ic i din D e p o u l CJ?. C lu j-N a p o ­ca . (37239) . . . .

L u n i, s e ~ Îm plin esc 6 săptă - mlni d e la cr im i ş i d o r , d e cin d moartea nem H oasă a sm u ls fu l­g e r ă to r d in m ijlo cu l nostrn pe ce l m ai Iubit s o ţ ş i tată, V ASILE b a r a . N u te v o m uita n ic iod a ­tă. Soţia ş i co p iii . (37210)

© îm p ă rtă şim d u rerea fa m ili­i lo r L azăr, P ro ln o v ş i Cristian la trecerea in n e fiin ţă a preotese i E LISA BE TA L A Z A n , doam n ă cu ce le m a l a lese calităţi. F am ilia M ante, (37575)

© S in cere con d o le a n ţe d om n u ­lu i d ire cto r Ioa n P o p la m area d u rero p ricin u ită d e m oartea ta­tălu i d rg . C o fe tă r ia .-„u ra n ia ” . (37578)

0 . S în tem alături d e doam n a Ileana Inoan ta c lip e le grele pri­cin u ite d e m oartea m am ei dragi, ş l- i e xp r im ă m s in ce re co n d o le ­anţe. A socia ţia d e lo ca tari, s tr , G r igore A lex a n d rescu n r . 17. (37588)

9 S în tem a lătu ri d e co leg u l nostru S ilv iu ln m arca dur<l*o pricinu ită d e m oartea tatălui d ra g , c o le g i i d e la în trep rin d erea „U n ire a " II, (37584)

© Cu lacrim i n eseca te , d o r n es­tin s, d u rere ln su fle t, anunţăm îm plin irea nn u i a n , ln { n o iem ­b rie , d e c in d scu m p u l n ostru fiu

ş i frate , A L E X A N D R U POP (SA N D E L), m o d e l d e com p orta ­re , c in ste , ş l-a p ierdut viaţa da ­torită n e g lije n ţe i m e d ic ilo r , n u m a i 21 d e a n i , . S cu m p u l nostru S ăn del am ră m as Îndureraţi p en ­tru tot restu l v ie ţ ii. D um nezeu să te od ih n ea scă In p a ce . P ărin ­ţii A lexa n d ru ş l G eorgcta , sora K am ona. (37515)

A Z d rob iţ i d e d urere anunţăm încetarea d in v ia ţă a ce lu i ca re a fo s t A U R E L D O JA , d e 81 d e an i, d in Ctfra. înm orm întarea are lo c azi, 3. n o lem b rio « 9 0 , o - ra 15, tn C ara, F am ilia îndurera ­tă. (37*42)

• Cu p ro fu n d ă d u rere ş l Ini­m ile Îndoliate anunţăm încetarea d in v iaţă a fostu lu i nostru eo leg b a l o g i i A u n m n , căru ia 11 voin păstra o veşn ică am in tire . S in­ce re co n d o lea n ţe fa m ilie i în d o ­liate , c o le c t iv u l d e m u n că al C o­opera tivei „E lectrom eca n ica * c lu j - N a poc* . (9471)

O N im ic ş l n lc ic tn d n u v a e * ’- g e am in tirea ş l d r a g o s t e a t ® * s cu m p u l n ostru v e r işo r S l A K l N L A Z E , p leca t ,!n e te rn ita te a c u m d o i a n i. M on ica ş l M a r in e i ,(37070)

• Cu in im ile z d ro b ite d s d u r e ­r e n e d esp ărţim d e ee l c a r e * fo s t m ult iub itu l n o s tru t a t ă ,

s o cru şl b u n ic IO A N R E P E D K - B unătatea ş l d ra gostea c u c a * * n e -a în co n ju r a t , ' p re cu m ş t « f a - tu rile b u n e p e ca re n l I e -a « S a * n - o să le u ităm n ic io d a tă . F i i c a M a ria n a , g in ere le N elu ş i n P P ° " ţii CrisU şl M arius. (37699)

© C u d u rere anunţăm t r e c e r e » fu lg eră toa re tn n e fiin ţă a c o l u l ca r e a fo s t IO AN R E P E D E , s o ţ , tată , b u n ic ş l s o c ru , In vtrst& d * 62 an i. în m orm în tarea va a v e a Io c d u m in ică , 4 n o ie m b r ie I S S B , o r a 13, In A p ah id a . F a m il ia tn — dottată . (37CTS/A) ___

O S in tem a lături d e D o in a S t a . - v r e , ln du rerea p r ic in u ită d e p ierd erea m am ei d ra g i. D i s c i p l i n a d e gen etică ş l a m e lio ra re a p l a n ­te lo r , Institutul A g r o n o m ic c a u j - N a p o ca . (37595)

@ S in cere co n d o le a n ţe f a m l l i n t1 În d u rera te cu o ca z ia Î n c e t ă r i i Mir*

via ţă a co leg u lu i n o s t r u B A L O G H A R T H U R . C o l e c t i v i i » cea so rn ica r ilo r d ia C oop . „ K l e c - trom ecanica**. (37503)

0 Cu duriţ.-e In s u f le t a n u n ţ ă m Încetarea dih v iaţă a f o s t u l u i

nostru co ie g de m u n că E E K SILV E STR U . S in cere c o n d o l e a n ­ţe fa m ilie i grou în ce rca te . C o t e - g ii de' serv icii! de la M o r & r it ş i P a n ifica ţie , (moi)

© F ic -ţ i ţărina h şoa ră , A D R I ­A N A M IRON , su fle t b l în d ' ş l «S ra g - . C ristina şi N elu . (37246/A) ,

O S în tem a lătu ri d e : fa m . I o a n P o p ln m area d u rere p r in c a r e tre ce ş i- i transm item s in c e r e c o n ­d o lean ţe . F am . B laga ş l M i r o n . (37248)________ .O S in cere con d o lea n ţe c o l e g u - ■

tu l n ostru n o r v a th ş te fa n , I r t d u re re a pricinu ită d e . p i e r d e r e a m a m e i - dragi. C o leg ii A t e l i e r u l u i t ro le ib u ze , r.J.T .L . (37512)

| - © Cu su fle tu l Îndurerat — m a ­m a , tata ş i fraţii — am p i e r d u t d in ca sa noastră o f l o a r e , o

flo a r e in virstă d e 20 d e a n i , A D R IA N A M IRON . S ă-ţl f i e ţa­r in a u şoa ră , A driana d ra gă . N u te v o m uita n iciodată . C o m e m o ­ra rea a re Ioc ln 4 n o ie m b r ie , o - ra 12, satu l R ed iu . (37246)

O C u p ro fu n d ă d u rere a n u n ţ& m Încetarea fu lgeră toare d in v i a ţ i i , a s cu m p e i n oa stre m am e ş i b u ­n ic i SO FIA AÎ.P.UŢ. N u o v o m u ita n iciod a tă . în m o rm în ta re a v a a vea lo e m a rţi, $ n o im b rie . o r a12, d in ca p e la I a cim itiru lu i M i - năştu r. FamiUa îndurerată .(37521)

9 Stntem a lături de p r le t e n o l n ostru S ilv iu M orar ln m a r e a d i lr c r e p ricin u ită de p ie r d e r e a tată lu i său d ra g . Fam . C ă lin a ,

; (37528)

• C u In im ile rd rob ite d e d u r e ­re , anunţăm încetarea din v i a ţ i a s cu m p u lu i nostru soţ, tată ş i b n n lc A L E X A N D R U M O RA R . C e ­rem on ia lnm orm lntărli va a v e a to c astăzi, 1 noiem brie 1>M, ln

I sa tu l D ezm ir. F am ilia îndurera- |tâ. (3758$) •

• C u nem ti-g ln ită durere a d u ­ce m . Ia cunoştin ţă rudelor, p r ie ­ten ilo r , ş l cu n oştin ţelor În cetarea fu lg eră toa re d in viaţă a s cu m p u ­lu i nostru soţ, tată, socru şl b ă ­n ie BEC SILVESTRU (PUIU) t a v irs tă d e R i o t în m orm în tarea va avea loe m arţi, I n o ie m b r ie IW0 LV o re le 14 d c la capela d in M ănăştu r. N u ie vom nita n l c l o - d a tă . FamIUa ted orera t». ( « U f l

COI.ICCIUL DC ULDACTIIÎI <»« eailan (redarlor jet). Dno Rebrtana (redactor şct adjunct). Tralao Bara (s®- crrtar ecnrral de redacţie). Vaier Ctitorcano, Emil tJdca. (on Rm*. Maria SAnceorzan. Rada Vida

REDACTlAs Cluj. ttr Napoca nr !• TELErOANE: 1-10-35 (redactor şef): 1 -75-07 (redactor »e* adjunct $1 secretariatul da redacţie)! I-T4-IS (secţia culturalfih t-73-07 (secţia problema sodal* economice); t-74-90 (secţia probleme cetăţeneşti)j 1-73-04 (administraţia clarului) Mica pubil

dtato te primeşte rilnlc. Intre orele 10—Ifi str Napoca nr Ifl (la parterl Stmhflta sl duminica închis.

T i r a j36.411 î