Dermatovenerologie colocviu Stom

8/19/2019 Dermatovenerologie colocviu Stom

1/34

1. Anatomia şi histologia pielii şi a mucoaselor cavităţii bucale.Anatomia pieleiStructura pielii:

Suprafa a tegumentului este de 2mț 2.- Greutatea 15 la 100 kg.- Culoarea pielii in dependenta de rasa, de vârsta, de zona de trai, de microcirculatie, de cantitatea de formare a melanina,- Pielea este alctuit din 10! de apa. "n piele se petrece multe reac ii meta#olice unde participa apa. Sunt elemente minerale $metalț

si metaloizi%, su#stan e organice, glucide, lipidel proteine, enzime $&idrolazelor, liaze,etc%, vit ' si vit (.ț- Pielea provine din ectoderm, mezoderm si neuroectoderm.

Pielea este compus din epiderm, derm, &ipoderm sau tes adiapos. )piderm este compus din celule epiteliale dispuse in 5 straturi $stratul#azal cel mai profund, spinos, granular, lucid, cornos%.

o Stratul bazal sau germinativ este alctuit dintr*un singur strat de celule de forma cilindrica si sunt perpendiculare lamem#rana #azala sau +onc iunea dermo*#azala ele se -nmultesc cu durata de via a 2*/5 zile. (aca structura si formaț țcelulei se sc&im#a ea devine atipica datorita razelor solare sau medicamente care duce la apari ia cancerului #azocelula sauțcancer insitus fr metastaze. 'ici sunt celule intercalate numite dendrocite care din ele fac parte melanocitul cesintetizeaz melanina. neori dendrocitele sunt programate diferit si formeaz zone &iperpigmentate congenital ce induceapari ia cancerului melanomul cu metastaze este incura#il. 'ici se mai gsesc celule imune mai superficiale numitețang&e&ans.

o Stratul spinos format din celule de forma cu#ica unde sunt ung&iurile intre aceste spa ii unde ptrunde limfa si estețalimentat. 'ici sunt de la /* pana la 12*1 rânduri de celule, unde aceste rânduri depinde de ptrunderea dermului inepiderm. "n unele patologii sunt diferite sc&im#ri ca epiderm ptrunde in derm numita de acantoza $in profunzime%. (acacelula este atipica apare cancer spino

o Stratul granular 3 celulele sunt in forma de rom# cu a4a longitudinal paralel cu suprafa a pielii unde aici sunt ni teț ș

granule de kerato&ialina $su#stanta ce cementeaza fi#rele de keratina%.o Stratul lucid 3 nu are limite intre celule. )a se vede #ine pe pante si cavitatea #ucala.o Stratul cornos 3 celule care nu nucleu si are loc permanent deta area lor si din profunzime apare altele noi.ș

- (erma este alctuit dino esut con+unctiv care con ine fi#re reticulare sau argentofile, de colagen 62!, elastice 10!.țo Celulele7 fi#ro#laste $da nastere la fi#re%, masticatie sau la#rocit, leucocite, limfocite, reticulocite.o Su#stanta fundamentala alcatuita din mucopoliza&aride si lipoza&aridele.o 8ase sangvine superficiale $-mparte dermului condi ionat in stratul papilar si corion% si profundțo 9oliculul piloso Papila firului de par unde ptrunde vasele de sange si terminatiunilor nervoase.o 'ici se afla glanda se#aceeo )ste un mu c&i erectil care provoaca ridicarea parului si provoaca elimina con inutul glandei care &idrateaz da luciu laș ț

par.o erminatiuni nervoase sunt li#ere necapsulate care percep senza ia de durere si prurit. "ar cele capsulate sunt corpusculiț

:erkel si :eissner $tactil%. Corpusculi lui 8ater Pacini sunt #arorecptori, ;uffine $cald% si ii orale, suprafa>a ventral a lim#ii, mucoasa alveolar%− mucoas masticatorie $gingie, palat dur%− mucoas specializat $fa>a dorsal a lim#ii%

Mucoasa de tapetareStructur &istologic

− epiteliul oral - epiteliu stratificat pavimentos neeratinizat $#azal, spinos, de grosime varia#il $100*500 ?m%− lamina propria− fi#re de colagen, elastice =i de reticulin− fi#rele de colagen nu sunt atât de groase =i de strâns organizate ca cele din alte tipuri de mucoas oral, ele având un traiect mai

neregulat printre punctele de ancorare− relativ neted− legtura cu structurile su#+acente 3 printr*o su#mucoas la4, elastic− contine mucoasa, su#mucoasa

BUZELE Prezinta / zone7

- versant e4tern 3 cutanat- margine li#er 3 vermilion

- versant intern 3 mucos.8ersantul e4tern- structura pielii7 epiderm $epiteliu stratificat pavimentos fără eratinizare% =i derm- -n derm7 glande se#acee, foliculi pilo=i, glande sudoripare

:arginea li#er $+onc>iune mucocutanat%- trecerea de la epiteliul pavimentos stratificat eratinizat al pielii, la epiteliul pavimentos stratificat nekeratinizat al mucoasei orale

de tapetare


2/34

- epiteliul ortokeratinizat sau parakeratinizat este foarte su#>ire, -n special acolo unde papilele >esutului con+unctiv sunt e4trem de-nalte =i a+ung aproape de suprafa>a li#er

- &ematiile din capilare, o#serva#ile datorit su#>irimii epiteliale, sunt responsa#ile de @ro=ul #uzelorA.8ersantul intern $mucoasa la#ial%

- epiteliu oral 3 stratificat pavimentos fără eratinizare- lamina propria con>inând glande salivare minore mi4te- la nivelul suprafe>ei interne =i a vermilionului, mucoasa de tapetare este strâns ata=at de mu=c&iul su#+acent 3 or#icularul #uzelor,

care sus>ine -n fapt configura>ia anatomic a #uzelor.

Mucoasa masticatorie!ocalizare

- tapeteaz gingia =i palatul dur - edenta>ie * acoper -ntreaga suprafa> masticatorie a arcurilor dentare

Structură histologică- epiteliu stratificat pavimentos ortoeratinizat, frecvent e4istând arii parakeratinizate- lamina propria groas fi#rele de colagen sunt organizate -n re>ea dens, constituit din fascicule mari, strâns -mpac&etate- mucoasa masticatorie ader pe planuri osoase imo#ile- fie direct la nivelul proceselor alveolare, prin ata=area fi#relor con+unctive din lamina propria la periost- fie indirect la nivelul palatului dur, printr*o su#mucoas special, cu caracter fi#ros $mucoperiost% sau #ogat -n elemente de >esut

adiposBglandular.Mucoasa gingivală- element constituent al parodon>iului $prezentare -n modulul de istologie a sistemului stomatognat%- epiteliu stratificat pavimentos eratinizat sau paraeratinizat- lamina propria

Mucoasa palatului dur 1. :ucoasa- epiteliu stratificat pavimentos cu ortoeratinizare =i respectiv parakeratinizare- lamina propria groas, constituit din >esut con+unctiv dens, moderat vascularizat de o re>ea de capilare cu anse scurte.2. Done fr su#mucoas- la nivelul liniei mi+locii a palatului dur7 ata=ament fi#ros dens la osul su#+acent, numit mucoperiost >esutul con+unctiv dens, #ogat -n

fascicule de fi#re de colagen, al laminei propria, sta#ile=te direct legtura cu osul su#+acent./. Done cu su#mucoas- -n regiunile laterale- ariile de su#mucoas include7- >esut adipos $anterior%- glande salivare minore de tip mucos 3 glande palatine $posterior%, glande care se continu =i -n zona palatului moale

Mucoasa specializată 3 fa>a dorsal a lim#ii"onele: * cele dou zone sunt separate printr*un =ant -n 8 3 sulcusul terminal.

- dou treimi anterioare * corpul lim#ii- treime posterioar, numit #aza lim#ii

#ucoasa- caracterizat prin prezen>a unor structuri individualizate 3 papilele linguale7 rol mecanic, rol senzorial $muguri gustativi%- epiteliu stratificat pavimentos keratinizat sau nekeratinizat- lamina propria #ogat vascularizat =i inervat, care con>ine glande salivare minore -n zona posterioar.- nu e4ist o su#mucoas individualizat, fi#rele con+unctive ale laminei propria se e4tind profund, -ntre fasciculele musculare ale lim#ii

$apilele linguale4 tipuri7 filiforme, fungiforme, circumvalate, foliate

Eui strat cornos este lucid.

%. &iziologia şi biochimia pielii şi a mucoaselor bucale.'n epiderm se desfăşoară două funcţii importanate:

- keratogeneza- activitatea diviziunii celulare =i multiplicrii celulelor epidermice.

(eratinogeneza este un proces #ioc&imic comple4 specific epidermului, caracterizat prin transformri treptate ale unei proteine precursoare.:orfologic elementele precursoare ale keratinei sânt reprezentate de tonofi#rile care sânt formate din filamente su#>iri de prekeratin.ial -nonofilamentele stratului #azal, aran+ate -n grmezi la4e, -n +urul nucleului, -n a4ul celulei. Fn stratul granulos -n +urul acestor fi#rile apare unnou produs de sintez 3 kerato&ialin.


3/34

impul de re-nnoire a epidermului $turnoverul epidermic% cuprinde timpul necesar desf=urrii unei epidermopoeze fiziologice, care variazntre 2H =i 2 de zile.n afara keratinocitelor epidermul mai con>ine =i alte categorii de celule, cu func>ii speciale, morfologic având ca element comun prelungirile

dendridice. (up cum s*a men>ionat mai sus naceast grup sunt incluse7 melanocite epidermice, celulele ang&er&ans =i celulele :erkel.:elanocitele constituie sistemul pigmentar al pielii cu rolul vital -n fotoprotec>ie prin ela#orarea pigmentului natural 3 melanina.:elanocitele sunt celule neregulate, stelate, cu prelungiri dendridice =i nucleu dens. Celulele imature se numesc melano#laste.

#elanogeneza este controlat =i &ormonal. ormonul melanostimulator =i 'C produ=i de &ipofiz stimuleaz melanogeneza.

Sistemul imun al epidermului * Fn componen>a sistemului imun epidermic sânt incluse celule ang&er&ans, celule Grenstein,keratinocitele =i limfocitele epidermice.

)ermul:orfologic dermul este compus din fi#re, celule =i su#stan>a fundamental.Sistemul fi#relor al dermului reprezint I5! din greutatea dermului. 9i#rele sunt de trei tipuri7 colagenul, care reprezint 60!, elastina 10!i fi#rele reticulare.

Su#stan>a fundamental -n parte este de origine sanguin, -n parte e secretat de elementele celulare. 're structura de gel coloidal, al cruigrad de fluiditate depinde de starea de polimerizare a mucopoliza&aridelor acide7 acidul &ialuronic =i condroitinsulfatul J $dermatan*ulfatul%.

*ipodermulipodermul separ pielea de structurile su#iacente. )l este constituit din lo#uli de celule grase $lipocite% con>inând trigliceride cu rol deezerv nutritiv =i de izolator termic =i mecanic. o#ii sunt separa>i prin re>ea de trasee con+unctivo*elastice, -n care se gsesc vase =i nervi.

+nervaţia pielii se efectueaz prin nervi cere#rospinali centripe>i $senzitivi% =i prin filete simpatice,- sensi#ilitatea tactic este atri#uit corpusculilor :eissner $Kagner*:eissner%, discurilor :erkel- sensi#ilitatea termic este asigurat de corpusculii ii -n corpusculii cu o capsul multilamelar groas 8ater*Pacini =i variant

acestora corpusculii Golgi*:azzoni

&unctia pielii:- $rotec ieț 3 stratul cornos si este o suprafa a integra pt a evita ptrunderea infec ii. Protec ie -mpotriva razelor solare, micro#i, factor ț ț ț

termic $cald si rece%, pielea uscata care se prote+eaz la curentul electric, amortizare,- Tactilă- ,espira iaț 10!- % func ii vitale caracteristica pt dermț 7 melanogeneza $melanina se formeaz din aminoacizi tirozin din enzima tirogenaza ce

con ine ioni de cupru unde transfera tiozina in dopamindefinil unde dopaminoo4idaza formeaz dopakinaza si in final melanina% sițkeratogeneza.

- Secretorie 3 se elimina to4inele $pielea sarata cand sunt patologii renale%o Sudoralao Se#aceeo Piogeneza 3 formarea firului de par.

- func iile integrativțo ermoreglarea 3 se efectueaz prin eliminarea din organismul uman a cldurii e4cesive si men ine o temperatura constantaț

/I grade. Se elimina caldura din organism prin convec ie $caldura eliminat din organism% si prin evaporare $transpira ie%.ț țo Eeuroreceptoare 3 percep vi#ra ia, caldura, durereațo "mun 3 celula ang&er&anso (e sinteza a vit.(

- a nivelul dermului sunt func iile mecanice care include rezistenta, patogenitatea care sunt realizate de sistemul fi#rilar din derm.ț

:ai este si functia meta#olica legat de functia de nutri ie.ț

Pielea este primul organ care sufer de la factorii e4terni.

. $rincipiile generale de diagnostic a bolilor cutanate.)iagnosticul este realizat de cateva principii

- Medicul se familearizeaza cu acuzele bolnavului –prezenta unor elemente sau schimbări pe piele saumucoasa care le considera noua si nu sunt însoțite de durere, prurit destul de des, senzații de durere siarsura înțepătura sau descărcări electrice

- Istoricul bolii – discutam cu pacientul cand au apărut, daca le leagă cu altceva, cauzele aparitiei, cum aapelat, cum sa tratat, pana in prezent. Dar se face excepție ca înainte de a trece de la acuze si istoriculbolii noi il desbracam si orientativ vedem si prezintă pe piele.

- Anamneză alergologica, tuberculoasă- nspecția – leziunile primare si secundare- !alparea- !ercutia- "xamenul paraclinic


4/34

. /aracteristica leziunilor morfologice primare0 particularităţile lor pe mucoasele cavităţii bucale.$articularitatile pielii1. #acula

- Petele: ;o ie purpurica, apoi un ten cianotic, cianoz trece in verzui apoi gl#ui si apoi dispar. Culoarea acestei pete are -nsemntateș #olii cauzate. Culoarea petelor &emoragice sunt folosite de medicina legal cand se apreciaza cand a fost aceasta trauma. 'ceste petedispar fr sec&ele. (e multe ori aceste pete pot sa se transforma in noduli care apoi se termina in cicatrice.

- Macule inflamatoare * ruzeola si eritem.- Pate hemoragica 3 prin permea#ilit ii mrita sau distrugerea peretelui vascular. Petesii, purpura, ec&imoze, &ematoame.ț

- Macule pigmentate $&iperpigmentate sau &ipopigmentate care pot fi congenital $ne#i% sau do#ândite. Congenitale sunt actualmentesunt mai periculoase, ne#i.. Pigmentrii do#ândite in maladii &epato#iliare, in contactul -ndelungat cu su#stan ele c&imice, la femeileț-nsrcinate pot aprea pigmentatii temporare, la folosirea unor medicamente ca efecte secundare. ipopigmentate congenitale 3 al#inism si do#ândite 3 vitiligo.

- Macula artificiala 3 sunt impregna i a unor particule de cr#une lamineri sau piatra de var sau la persoanele care lucreaz ca strungar țunde particulele mici de metal se impregneaz in piele. )le sunt ca ni te dovezi secundare. Sau epidemia tatuat. Sunt stigmateleș profesionale.

2. $apula este un element infiltrativ, superficial in limita epidemului de forme diferite $semisferice, conica, cilindrica, plata%, conturul lor poate fi rotund, ovalar, culoarea ro ie cu diferite nuan e $pot fi al#icioase, ceroase. )volu ia 3 dispare fr semn, se rezor#.ș ț ț )le apar in psoriaz, lic&enplan $#oala stomatologic%, sifilis. 're volum, dupa dimensiuni se -mpart in7

- :ici 3 1*2 mm se numesc miliare- :edii 3 5*H mm se numesc papule lenticulare- :ari 1*/ cm se numesc nomulare- Papuele se pot conflua si se organizeaz mai mari se numesc placarde si placi.

/. Tubercului este un element infiltrativ profund de dimensiuni pana la 0,H cm. ocalizat in derm profund. )le proemina si aredimensiunia ca un sâm#ure de visina si in evolu ie se supune necrotizarii, acest tesut este e4pulzat si atunci rmâne un defect adica unțelement secundar numit ulcer si cicatrice $dupa ulcer , acest defect tre#uie sa fie recuperat, astfel creste tes.con+ si se formeaz ocicatrice%. 'pare in tu#erculoza, lepra, sifilis ter iar si in les&maniosa.ț

Evoluează spre ulcera ie, apoi apare o crusta si apoi se termina cu o cicatrice. oate manifestrile care au loc in epiderm se termina cuțrefacere complect, daca este mai profund las cicatrice.

. odozitatea este un element infiltrativ de dimensiuni mai mici localizate in derm si c&iar in &ipoderm. (imensiunea nodului depindede dimensiunea &ipodermului. )volueaz la fel ca tu#erculul $ulcera ie, crusta. Cicatrice%.ț'pare in sifilis ter iara * goma, tu#erculoas cutanat su#mandi#ula. Cicatricele ramân permanent.ț

2lementele e3sudative:1. Vezicula – Apare in herpes simplex. "le sunt in interiorul epidermului, care poate #$

• ntraepiderm

• %ubepiderm(aca se usuc se formeaz crusta $element secundar% care poate sa con in lic&id seros, &emoragica si purulent. data cu rupereațtavanului se formeaz un defect superfial in limitele epidermului numit eroziune, eroziunea apoi se epitelizeaza si nu las defect sicicatrice iar ulcer las cicatrice.

este un element e4sudative cavitar superficial in limita epidemului cu con inut seros, in structura lui este fund, cavitate si anvilopa.ț(imensiunile pana la 5*H cm. )volueaz* plafonul crap si dezv o eroziune, apoi coaguleaz are lor formarea crusta apoi se epitelizeazasând o pigmentate reziduala temporara. ;areori con inutul veziculei se rezoar#e pana la crparea anvelopei care apoi poateț2. Bula – element exsudative cavitar de dimensiuni mai mari, continu seros hemoragic."le sunt super#ciala cu

evoluția ca la vezicula si profunda unde evoluția lui va # &bula, ulcer, crusta, cicatrice'. Arsura de grad ( Asuper#ciala iar de grad ( ) profunda

De dimensiuni mai mari poate # interiorul epidermului si derm. Are cavitate. Apare in pen#gus, dermatitadiuring, alergie medicamentoasa cu leziuni buloase, la copii si cele alimentare.

3. Pustula sunt *oliculara care pot # super#ciala& *oliculara – osteofoliculita – la intrare sau osteom, foliculita– sa un pilos la mediu, iar nefoliculara - si profunde &foruncul iar nefoliculita '"ste o cavitate umplută cu puroi. "a poate # *oliculara & lipita de #rul de par de-obicei e sta#lococica' sinefoliculara &nu-i aderent la #rul de par, de-obicei e streptocica'.%ta#lodermii – foliculita%treptodermii- +eaderent la foliculul pilos, impetigo &super#ciale', ectima &profunde' va forma crusta

4. Urtica – edem al stratului papilar a dermului cauzat de serotonina sau histamina care poate # provocată deexterior cauzată de urzica sau înțepătura de insecte. "le repede apar si repede dispar au culoarea roie, întotdeauna prezintă prurit. "le dispar fără sechele cu excepție urticaria congenitală"l formează un edem acut, repede apare si repede dispare.Deosebirea dintre bula si rtica – rtica nu e o cavitate.

$articularitatile pe mucoasa cavitatii bucale8eruce nu sunt.'par mai mult cele e4sudative se distrug si fac eroziuni formând stomatita eroziva.Eu sunt elemente uscate sunt umede.Sunt afte sau ulcera ii.țEu este ruzeola, eritem se vede.


5/34

Papule sunt lucioase pe partea interna a o#razului linken*plan.Sunt eroziuni, tu#erculi, Goma

4. /aracteristica leziunilor morfologice secundare0 particularităţile lor pe mucoasele cavităţii bucale.$articularitatile pielii)lementele secundare7- Pigmentatia – pata pigmentară apare pe pielea neschimbata iar aceasta apare in urma unei rezerbari- Scoama - papule si macule si eziculele cand se rezoarbe pot forma scoame- Crusta – este un exsudatului coagulat par in urma unor elemente cavitate. !ot # de culoarea cenuie,

brună, galben- verzui

- Eroziunea –defect in limita epidemului motenit de la elemente super#ciale si de la papulele situate in cavbucala sau in plici. %e soldează cu refacerea completa

- Ulcerul – este un defect sau o lipsa de subst mai profunda. /ubercului, postului, bula, veziculei- Cicatricea – epidermul nu se reface, au o culoare gălbuie sau albicioasă pot # atro#ce, hipertro#ce,

0ipotro#e. 1icatrice poate sa #e rezultatul unui acnee.- Excoriații – leziuni de grăta2&scărpinat'- Fisura – element liniar a pielii cauzat de pierderea elasticități pielii sau lipsa stratului cornos si granulos sau

stratul cornos este prea îngroat- ic!eni"carea - îngroarea tuturor straturilor pielii cauzat de prurit pe luni sau ani, cartila2ul normal a

tegumentului este mult accentuat seamănă cu pielea elefantului. 1on3ueaza cu nite papile- Vegetația – produs din excesul de mitoză a cheratocitelor

$articularitatile pe mucoasa cavitatii bucaleSunt afte sau ulcere.)roziuni sunt, cicatrice sunt, ulcera ii sunt, vegeta ii sunt, lic&enficarea nu sunt $es apare in dermatita atopic, -ngro area%, nu sunt scoate siț ț șnu sunt e4coria ii.ț

5. Terapia dermatologică: principii de tratament sistemic şi topic. $articularităţile tratamentului topic la nivelul cavităţii bucale.)ste7

* Sistemico )tiologica $ #acteriana 3 anti#iotice, antimicotice, simptomatice,o Patogeniao Simptomatica $analgetic, anti&istaminic, vasodilatatorii

* opic sau e4tern 3 principiio nde e suprafa a umeda se pun comprese umedeț

o Eu se e4cita pielea * "n faza de avansare cand piele e e4citat cu cât faza e mai acuta concentra ia e mai mica pt a nu e4citaț pilea. Cand pilea es uscata se da unguent pt rezor#tia infiltratului.o (aca e uscata pielea e lic&enificata infiltrat se da unguent

n cav #ucala* Eu sunt unguente se folosesc spraLuri, clatituri,

Tratamentul e3tern 6topic7Topicul este format din două componente:

− e4cipientul $#az%− principul activ.

23cipientul sau amestecurile de e3cipient se folosesc ca atare sau asociate cu su#stan>e medicamentoase pentru realizarea diferitor formefarmaceutice aplicate topic. Se clasific -n7− diluan>i, necesari când cantitatea de su#stan> activ este mic− sta#ilizan>i, ce prote+eaz su#stan>ele medicamentoase fa> de ac>iunea factorilor de mediu− aglutinan>i, lian>i sau adezivi ce asigur coeziunea particulelor de su#stan>e aglomerate− coloran>i, aromatiza>i, edulcoloran>i.

)4cipien>ii se -mpart -n trei categorii71. gra=i $minerali, animali, vegetali%

− (in e4cipien>ii gra=i semisolizi cea mai folosit este vaselina− din e4cipien>ii gra=i animali se folosesc7 lanolina, ceara de al#ine− din lic&izi 3 untura de pe=te.− )4cipien>ii gra=i vegetalii7 untul de cacao, stearina, ulei uri.

2. pulverulen>i $pudre%− )4cipien>ii pulverulen>i $pudre% 3 minerale $talcul, o4idul de zinc%,− vegetale $amidonul din fin de grâu sau orez etc%.

/. lic&izi.− polari7 apa fiart, apa distilat, serul fiziologic, alcoolul etilic− nepolari 3 eterul, cloroformul etc.


6/34

Agenţi emulgatori sunt caracteriza>i ca su#stan>e inerte cu afinitatea relativ atât pentru ap $&idrofile%, cât =i pentru grsimi $lipo*file%.Când emulgatorul este predominant lipofilic, se realizeaz emulsii 'B $apBulei%. Când emulgatorul este predominant &idrofilic, seealizeaz emulsii B' $uleiBap%, care sunt cele mai folosite.

&orme de aplicare a substanţelor medicamentoase 8n tratamentul e3tern.Pudrele 3 sunt un amestec de e4cipien>i pulverulen>i, la care pot fi adugate sau nu diverse su#stan>e active. Se -mpart -n dou feluri7

minerale $talcul, o4idul de zinc etc.% =i vegetale $amidonul din fin de grâu sau orez etc.%. )le au o ac>iune de uscare a tegumentului. Sefolosesc -n dermitele u=oare, tamponarea pielii normale, cu rol protector. (up nevoie, se pot aduga pudrelor diferite su#stan>e

antiseptice, antipruriginoase etc.:i4turi 3 sunt suspensii de pudre -n lic&ide. (intre pudre se folosesc talcul sau o4idul de zinc, -n propor>ie de /0*50!, iar din lic&ide, apadistilat, glicerina sau alcoolul. :. se folosesc -n dermatozele generalizate mai superficiale. Eu sunt recomandate pe pr>ile proase, -nspecial pe scalp.

o>iunile sunt amestecuri omogene de lic&ide cu diverse su#stan>e solide. Pentru aceste se utilizeaz ca ve&icule7 apa distilat, glicerina saualcoolul. Se adaug su#stan>e active cu diverse ac>iuni antiseptice, antipruriginoase, antise#oreice etc. 're un efect calmant, rcoritoare,sicative.

leiurile se -ntre#uin>eaz fie ca atare, fie prin adugare de acid salicilic 2*5!, pentru -nmuierea diferitelor depozitelor patologice secundare7scuame, cruste. Se -ntre#uin>eaz -n special pe pielea capului.

Glicerola>ii sunt un amestec de glicerin =i amidon, care pot -ncorpora su#stan>e solu#ile -n ap =i glicerin. 'u o ac>iune calmant -ninflama>iile superficiale.

acurile sunt su#stan>e lic&ide ce se -ntind pe tegumente de care ader dup uscare, formând o pelicul lucioas. Cel mai -ntre#uin>at lac estecolodiuul. 'u o ac>iune protectoare sau terapeutic, -n func>ie de su#stan>a activ -nglo#at7 acid salicilic 5*10!, acid lactic 5*10!,

i&tiol 5*10!, alte su#stan>e $antimicotice 3 MocerLlA, MJatrafenA% etc.Pastele sunt un amestec -n pr>i egale de pudre =i grsimi. 'u efect protector, sicativ =i calmant. P. ac>ioneaz mai superficial decât pomezile.Se folosesc -n dermitele su#*acute nezemuinde.

Cremele sunt amestecuri de grsimi cu diferite cantit>i de ap sau solu>ii apoase. a acestea se adaug sau nu o cantitate redus de pul#eri, precum =i su#stan>e active. Grsimile sunt7 lanolina, eucerina, glicerina. Cremele ac>ioneaz superficial, sunt calmante, emoliente =ircoritoare prin evaporarea lic&idelor pe care le con>in.

Pomezile sunt topice de consisten> moale, #azate pe e4cipien>i gra=i, liposolu#ilii $vaselin, lanolin, cear, uleiuri, etc%. (up efectul dorit,-n pomezi pot fi -ncorporate su#stan>e active $anti#iotice, antiseptice, reductoare, keratolitice, antise#oreice etc.%. Fn orice pomad,cantitatea de su#stan>e active =i pudre inerte nu o dep=e=te pe cea e4cipientului. Se poate aplica su# pansament $ac>iunea mai profund%sau prin masa+ u=or $ac>iunea mai superficial%. Sunt recomandate -n dermatozele cronice sau pentru pielea uscat =i scuamoas.)4cipientele care -ntr -n compozi>ia pomezilor pot fi simple sau compuse. Ca e4cipient simplu se utilizeaz de o#icei vaselina, iar cae4cipient compus fie un amestec de vaselin =i lanolin -n pr>i egale $unguentul moale%, fie unguentul simplu $vaselin 3 6g, lanolin 3 1g%.

Coloran>i 3 cele mai utilizate sunt7 ;ivanolul $comprese umede -n stadiile de zemuire%, al#astru de metilen, fuscina #azic etc. 'u o pronun>at ac>iune antiseptic.SpraL*urile sunt o form modern de aplicare a medicamentelor. Sunt solu>ii, emulsii, spume, care -mpreun cu freonul, sunt introduse -n

mici #utelii cu un pulverizator la un capt. Con>in diverse su#stan>e active7 corticoizi, anti#iotice $4icort, Polcortolon% etc. Se folosesc-n stadiile de zemuire -n special la copii.

Tratamentul sistemic

9. &oliculitele stafilococice: epidemiologie0 etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitiv diferenţial0 tratament0 profila3ie.&oliculita stafilococica * Piodermitele sunt afec>iuni cutanate produse de #acterii piogene care au capacitatea de a induce un dezec&ili#rudintre flora cutanat comensal =i cea patogen. Când acest dezec&ili#ru este -n favoarea agentului patogen se produce instalarea infec>ieimicro#iene.2pidemiologie

9recvent -ntâlnite -n practic, piodermitele dep=esc 25! din totalul consulta>iilor de dermatologie, mor#iditatea cea mai ridicat fiindntâlnit la copii. Suprafa>a tegumentului =i foliculi pilo=i sunt coloniza>i imediat dup na=tere de un numr important de #acterii comensale.(ensitatea =i componen>a florei comensale variaz -n func>ie de zona topografic, vârst, se4, modificri cutanate patologice, umiditate, starede igien. "n colectivit i, se transmite la copii mici $la maturi nu se transmite%ț2tiologie )ste provocat de Stafilocociile sunt piodermite produse de stafilococ. )ste un coc aero#, gram pozitiv =i coagulazo*pozitiv. 3 stafilococi unaprofit in condi ii nefavora#ile devine patogen.ț

$atogenia n practic stafilocociile sunt determinate Stap&Llococcus aureus, care este capa#il s produc to4ine responsa#ile de leziunile cutanate7

* to4ina e4foliativ $produce necroliza to4ic epidermic, impetigo #ulos%* to4ina SS $provoac sindromul =ocului to4ic%.

'l>i factori de patogenitate implica>i -n producerea afec>iunilor cutanate sunt7* capsula,

* protein ',* enzimele e4tracelulare $coagulaze, &emolizine cu efecte dermonecrotice, trom#ocitoto4ice etc.%.* Cel mai frecvent -n piodermite sunt implicate H tipuri fagice, dintre care cele mai virulente sunt tipurile 0B1, (II si I1.

'pare cand e traumat pielea in condi ii profesionale, in malnutri ie, in maladii cronice $dia#et, &epatite, imunosupresie%.ț țAspect cliniceForme clinice de foliculite

1. Superficiale $osteofoliculita sau impetigo Jock&art%2. Profunde


7/34

* 'cute 3 foliculita narinara, foliculita genelor $or+eletul%* Su#acute7 sicozisul stafilococic* Cronice7 sicozis lupoid, foliculita decalvant $NuinOuaud%, folicululita c&eloidian.

3. Perifoliculite* 9oruncul* 9oruncul antracoid

&oliculitele superficiale ; +mpetigo ia cutanat poate fi unic sau multipl,dar nu afecteaz starea general =i se vindec fr cicatrici. Se localizeaz preferen>ial pe scalp la copii, zona #r#ii =i must>ii postpu#ertar a #ar#a>i, par>ile proase ale mem#relor =i fesele la adul>i de am#ele se4e, eventual -n +urul unor plgi infectate.

Diagnosticul diferenţial se face cu7* sicozisul tricofitic,* acneea vulgar,* rozacea,* acneea de ulei,* acneea cloric* acneea cortizonic.

&oliculita profunda)ste o foliculit profund su#acut produs de stafilococ.Clinic * Fn acest caz infec>ia stafilococic dep=e=te ostiumul folicular =i ptrunde -n profunzimea folicului pilos, realizând un a#scesfollicular -n @#uton de cma=aA.eziunile sunt papulo*nodulare, pustuloase, centrate de firul de pr =i grupate -n placard supurativ. Sediul este la nivelul #r#ii sau musta>ii la#r#a>i adul>i sau zona scalpului la copii, situa>ie -n care poart numele de in neomicin, polimi4in, #acitracin, mupirocin,

gentamicina, eritromicina, acid fuzidic.* Pentru toate se indic de regul dou aplica>ii pe zi.* 9izioterapia local este utilizat pentru reducerea fenomenelor inflamatorii7 ;8, C9F, etc.

$rofila3ie * Profila4ia general7

o controlul periodic al colectivit>ilor cu risc $cre=e, grdini>e, =coli%,o imunoterapie pentru categoriile cu risc,o izolarea temporar =i tratamentul su#iec>ilor cu focar #acterian confirmat,o educa>ia sanitar.

* Profila4ia individual7o igiena riguroas corporal,o igiena vestimentar,o evitarea factorilor favorizan>i $microtraumatisme, contact cu purttori de piococi%,o depistarea =i tratamentul focarelor infec>ioase.

=. $erifoliculitele stafilococice: epidemiologie0 etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic ne pozitiv diferenţial0 tratament0profila3ie.

&urunculul şi variantele sale clinice sunt stafilodermii perifoliculare când infec>ia dep=e=te sacul folicular =i disemineaz -n dermul din +ur pân la >esutul adipos su#cutanat, producând necroz =i o important colec>ie purulent.Clinic, se constat apari>ia unui nodul inflamtor, cu o pustul -n vârf. Fn câteva zile nodulul devine fluctuent iar vârful su se necrotizeaza,devenind un dop gl#ui, numit #ur#ion. Fn urmtoarele cteva zile #ur#ionul se elimin spontan. rmeaz eliminarea con>inutuluinecrotico*purulent =i constituirea unei ulcera>ii. (urerea =i celelalte semne inflamtorii cedeaz =i se vindec de regul printr*o cicatricevicioas, care deformeaz planul tegumentar.9urunculul apare mai frecvent ca erup>ie unic, la adul>i tineri, #r#a>i, pe teritorii #ogate -n foliculi pilo*se#acei =i supuse fric>iunii $#ra>e,

coapse, fese, ano*genital%.9urunculoz este definit prin prezen>a unor furunculi multipli =i cronic recidivan>i pe un teren imunodeprimat $dia#et za&arat, alcoolism,neoplazii, S"(', imunodeficiente -nnscute, etc.%.&urunculul antracoid 6carbunculul7 * )ste o variant clinic -n care se dezvolt concomitent un grup de furunculi, de regul la #r#a>i -negiunea cefei, conflua>i -ntr*o unic plac pseudo*tumoral de dimensiuni mari cu semne celsiene marcate, inclusiv, stare fe#ril =i

adenopatie regional.


8/34

(eoarece, #ur#ioanele =i eliminarea con>inutului furuncullilor au loc aproape concomitent, apare aspectul de scurgere -n stropitoare descrisn mod clasic. 8indecarea natural se face prin cicatrici c&eloidiene. Ca =i complica>ii ale furunculului antracoid pot s apra periostita =i

osteomielita verte#relor coloanei cervicale sau septicemii cu punct de plecare cutanat.Tratament

* ratamentul anti#acterian general* "munoterapia este un tratament de durat care se recomand -n stafilodermiile cronice, recidivante $vaccin, anato4in stafilococic,

gamaglo#ulinele%.* erapia ad+uvant 3 acid ascor#ic, vitamine din grupul J.* ratamentul local include comprese umede antiinflamatorii pe leziunile intens estinse e4udative cu7

o solutii apoase antiseptice $azotat de argint 171000, cloramina 171000, acid #oric /!, acid tanic /!, etc.%o #adi+onarea cu coloran>i anilinici $'l#astru de metilen 1* 2!, iOuori Castellani, etc.%o topice cu anti#iotice de uz local $unguente, spraL*uri%, care con>in neomicin, polimi4in, #acitracin, mupirocin,

gentamicina, eritromicina, acid fuzidic.* Pentru toate se indic de regul dou aplica>ii pe zi.* 9izioterapia local este utilizat pentru reducerea fenomenelor inflamatorii7 ;8, C9F, etc.

$rofila3ie * Profila4ia general7

o controlul periodic al colectivit>ilor cu risc $cre=e, grdini>e, =coli%,o imunoterapie pentru categoriile cu risc,o izolarea temporar =i tratamentul su#iec>ilor cu focar #acterian confirmat,o educa>ia sanitar.

* Profila4ia individual7o igiena riguroas corporal,

o igiena vestimentar,o evitarea factorilor favorizan>i $microtraumatisme, contact cu purttori de piococi%,o depistarea =i tratamentul focarelor infec>ioase.

>. Streptocociile cutanate cu implicare cefalică 6impetigo contagios0 cheilita angulară0 pitiriazisul alb al feţii0 erizipelul7:epidemiologie0 etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitiv diferenţial0 tratament0 profila3ie.

mpetigo 3 este o pustula superficiala localizata pe fata la copii, toamna cand mnânc struguri, pepene verde care traumeaza mucoasa acesteglucide nutitioneaza localului. Eu apare ipla folicul pielos.C&eilita * Poate aprea cu o crusta si in centru cu o fisura dureroasa. a comisara gurii.Pteriazis 3 copii sau femei tinere cu pielea fina cand au ie it cu fata umeda apare un eritem sla# pronun at se deta eaz si apare o pata #ineș ț șal# cu descuamari.)rizepelul 3 o afec iune care apare pe fata si pe gam#e in +urul unui focar de coci $rinita, sinusita% si apare o inflamatie acuta cu edem si #uleț#ine circinate cu fe#ra, se afecteaz tes limfatic daca nu se trateaz rmâne cu limfomatoaza. 're caracter recidivant pana nu se trateaz

#oala cronica. ratament e penicilina.)pidemiologia 3 copii mici tre#uie izolat in colectivit i.ț)tiologia * streptococ in lan uri gram QțPatogenia 3 defecte cutanate, poate fi diseminant,

+mpetigo contagios este o streptodermie care afecteaz mai des copii -ntre 2 =i 10 ani.Contaminarea se realizez de la un individ la altul prin leziunile cutanate luând aspectul unei epidemii -n colectivit>i -nc&ise $cre=e,grdini>e, =coli%.)ste favorizat de e4isten>a unui teren imunodeficitar =i a ignorrii regulilor de igien.Leziunile elementare iniţiale sunt flictene su#cornoase $veziculo*#ule%, cu dimensiuni diverse $de la câteva milimetri la / cm%, cu uncon>inut clar situate pe o #az eritematoas.Con>inutul leziunilor devine rapid purulent, se desc&id, lsa eroziuni =i se acoper cu cruste melicerice. Cel mai adesea aspectul clinic estecaracterizat printr*un polimorfism lezional -n care coe4ist elemente de vârste diferite $vezicule, #ule, pustule, eroziuni =i cruste%.

eziunile se e4tind pe fa>a, orificiile naturale, dar pot fi interesate =i e4tremit>ile mem#relor, pielea capului =i trunc&iul.Prezen>a pruritului e4plic e4tensia leziunilor prin autoinoculare.Su# tratament adecvat leziunile se epitelizeaz -n câteva zile fr cicatrici. Pot fi posi#ile adenopatii regionale. Starea general este de regulnemodificat.

/heilita angulară 'pare la copii =i se manifest prin apari>ia flictenelor dureroase care se acoper de cruste melicerice. Procesul inflamator cuprindeemimucoasa #uzei inferioare, care ia aspect

fisurat =i eritemato*descuamativ. Juzele au o culoare intens rosie $carminat%, cu o descuamatiefurfuracee persistenta =i fisuri dureroase.

$itiriazis alb al fetei'pare de regul la copii pe o#ra+i =i se manifest prin mici plci discrete eritematoase, acoperite cu scuame fine, cu timpul devinind

acromice. 'fec>iunea este -ntâlnit adesea la copii cu dermatita atopic $manifestri secundare atopice%.

2rizipelul este o dermo*epidermit produs de streptococul #eta*&emolitic din grupul '.Ptrunderea streptococului -n re>eaua limfatic dermic, se realizeaz la poarta de -ntrare prin solu>ii de continuitate $-n>epturi de insecte,plgi superficiale%. (e#utul maladiei este #rusc cu fe#r, frisoane.Clinica * eziunea cutanat este caracterizat printr*un placard eritemato*edematos, dispus -n +urul por>ii de -ntrare. :arginile placarduluiunt #ine delimitate din tegumentul din +ur printr*un #urelet periferic =i e4tinderea leziunii se face e4centric -n @pata de uleiA.


9/34

Joala este intotdeauna inso>it de adenopatie reactiv.ocalizarea caracteristic este la nivelul gam#ei sau la nivelul fie>ei $perinazal, auricular etc.%.Forme clinice complicate de erizipel 7

* #ulos,* &emoragic,* flegmonos,* recidivant.

(up mai multe recidive se -nstaleaz un limfedem cronic, uneori masiv realizând aspectul clasic de elefantiazis.

1?. Scabia: epidemiologie0 etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitiv diferenţial0 tratament0 profila3ie.:anifesta 7 e4coriatii, prurit, seropapula du#le intre ele este un traseu. ocalizat unde pielea este mai u or traumatizata $plici interdigitale, peș

urma se rspândesc in +ur om#ilicului%ratament 3 Spregal timp de 2 & moare cpu a, emisia #enzin#enzoat 20! se -nclze te si se face masa+ diminea a si seara nu se sc&im#eș ș țingeria 2 zile si apoi se face dus.

Scabia 3 este o dermatoz parazitar contagioas, produs de Sarcoptes sca#ie.2tiologie 3 Sarcoptes sca#ie var. ominis este un antropod din clasa 'ra&nidelor, su#clasa 'cari, familia Sarcoptide.$atogenie 3 Sca#ia apare la orice vârst =i se4e.+ncubaţia este *12 zile.Sursa de infecţie este omul #olnav.#odalităţi de transmitere: contact direct, contact se4ual, prin intermediul o#iectelor de toalet $contact indirect%. Parazitul nu poateupravie>ui departe de gazd mai mult de 2*/H ore.

Ptrunde in epiderm si depune oua si se -nmul e te. ocurile de ptrundere sunt locurile mai su# ire $trunc&i, interdigitale%. ocul deț ș țptrundere a cpu ei se nume te infiltrat care trec printr*un sant provocând alta papila devenind du#la. 'ceasta papula in centru prezint unș ș

er.Aspecte cliniceClinic 3 #oala prezint leziuni specifice si nespecifice.

a% leziuni specifice: =an>ul acarian * cea mai caracteristic leziune, care se prezint su# forma unei leziuni lineare $filiform%, scurt decâteva mm, mrginit la un capt de o eroziune scuamoas, discret $locul de intrare parazitului% =i la celalt de vezicul perlat.8ezicula perlat este o proeminen> translucid, cu lic&id clar sau purulent, care marc&eaz captul =an>ului acarian

#% leziuni nespecifice: de tip prurigo, leziuni de grata+, plci urticariene, veziculo*#ule, macule eritematoase, pseudolimfoame.c% locurile de elecţie sunt spa>iile interdigitale, zonele articula>iilor pumnilor, coatelor =i genunc&iilor, regiunea a4ilar, om#ilical =i

fesier. a femei afecteaz =i regiunile perimamelonare, iar la #r#a>i * teaca penisului =i scrotul. a copii leziunile pot aveadispozi>ii particulare7 palme, plante, fa>a, scalp.

d% manifestări subiective: pruritul intens este simptomul caracteristic =i se e4acer#eaz nocturn. Se datoreaz reac>iei de&ipersensi#ilizre la parazi>i, iar e4acer#rile nocturne sunt produse de irita>ia direct provocat de parazi>ii -n mi=care.

e% )lementul primar este o seropapula care ii du#la si intre ele este un sant acarian $seamn cu o &alter% el se evendentiaza prin sol deiod. 'l doilea element sunt escoriatiile cu defect liniar ce provoaca prurit.

Forme clinice:

1. forma clasică descris sus2. forma incognito nediagnosticat la timp =i tratat cu corticoizi topici/. forma frustă care apare la persoane cu igiena #un, iar leziunile cutanate sunt discrete cu pruritul intens. forma nodulară cu noduli de culoare ro=ie*#run, persisten>i, prurigino=i, acoperi>i cu cruste &ematice, localizate pe fese, flancuri,

organe genitale e4terne, coapse5. forma norvegiană 3 o form rar, apare la persoane cu deficit imunitar, caracterizate prin leziuni scuamo*crustoase, groase, #ogate

-n parazi>i, localizate predominant pe scalp, palme, picioare, asociate de prurit moderat =i adenopatie generalizatH. forma papuloasă la copii.

)iagnosticul pozitiv se face dup urmtoarele criterii clinice7* prezen>a de leziuni specifice,* localizarea leziunilor pe zonele de elec>ie,* pruritul cu e4acer#are nocturn,* conte4tul epidemiologic sugestiv.* (iagnostic de la#orator7 e4amenul parazitologic $microscopia direct al materialului recoltat% pune -n eviden> prezen>a parazi>ilor,

oule sau e4crementelor acestora =i confirm diagnosticul sca#iei. n e4amen parazitologic negativ nu poate e4clude diagnosticul.

Tratament 3 (intre su#stan>ele cu efect antisca#ios mai frecvent folosite sunt7− spraL Spregal $nu se poate pe fata la copii deoarece pielea lor e su# ire. Sca#ia niciodat nu se localizeaz pe fata, plante, scap laț

#trâni iar la copii ea ptrunde%.− )mulsie #enzin#enzoat 20! se -nclze te ca sa fie uniform cu un tampon de tifon 2 zile diminea a si seara, dupa 2 zile se sc&im#aș ț

lingeria si &ainele ca sa fie curate $azi se prepara si azi se folose te%. a copii se dea 10!. imp de 2 zile nu se sc&im#a &ainele si nicișlingeria si nici dus deoarece solu ia se -m#i# in &aine si astfel se ptrunde mai #ine.ț

$rofila3ie 3 ;espectarea igienei personale. Se indic un tratament profilactic pentru toate contacte. Sterilizarea len+eriei =i vestimenta>iei seface prin splare =i fier#ere. Controlul clinic repetat peste 10 zile =i o lun.

11. $ediculoza: epidemiologie0 etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitiv diferenţial0 tratament0 profila3ie.$eediculoza * este o dermatoz parazitar produs de parazi>i &ematofagi, numi>i pduc&i. Se transmite prin contact direct. Provoaca prurit sidaca se scrpina introduce stafilococi si provoaca piodermii.2tiologia:


10/34

(ou specii sunt capa#ile s produc leziuni cutanate la om7− Pediculus &umanus, cu dou su#specii, capitis =i corporis.− P&tirius pu#is.

$atogenia:$ediculus humanus capitis 3 este responsa#il pentru pediculoza scalpului. 9emela are dimensiuni de /* mm, trie=te 0 zile =i depune 10*12 ouBzi. ule sunt fi4ate de ti+a firelor de pr, au culoare al# cenu=ie =i se numesc lindeni. 'fec>iunea este mai frecvent la copii,producând epidemii -n colectivitate. Contaminare se face prin contact direct sau prin o#iecte de toalet =i vestimenta>ie.$ediculoza corporis este produs de Pediculus &umanus corporis parazitul fi4eaz pe &aine =i co#oar pe piele doar pentru a se &rniafec>iunea apare la persoane cu igien deficitar.&tiriaza pubiană este produs de P&tirius pu#is =i se localizeaz predominant -n zona genital. 're dimensiuni 1,5 mm lungime, =i posedrei perec&i de picioare, cu care fi4eaz pe firile de pr. "=i depun oule la rdcina firilor de pr, dup I* zile apar nimfe, iar la douptmâni adul>ii. Contaminarea se face prin contact direct $transmitere se4ual% sau indirect prin len+eria de corp.

Aspectele clinice:1. $ediculus humanus capitis

− pruritul intens− e4coria>ii− impetigo crustos− pe firile de pr sunt prezen>i lindeni− localizare 3 regiunea occipital este sediul de elec>ie, dar leziunile se e4tind =i scalpul este interesat -n totalitate.

2. $ediculoza corporis− leziuni papulo*veziculoase, care apar la locul in>epturilor, -nso>ite de prurit intens− pot fi papule urticariene, leziuni de tip &emoragic, cruste &ematice etc.− Concomitent apare =i o pigmenta>ie #run a tegumentului, datorit to4inelor din saliva parazi>ilor./. &tiriaza pubiană

− mici pete al#strui numite macule cerulee, aprute pe locul -n>epturii,− papulo*vezicule,− cruste &ematice,− eczematizri,− lic&enificri etc.− Pruritul este intens =i -nso>e=te constant leziunile.− Pe firile de pr se pot identifica oule parazitului su# forma unor granula>ii gri*gl#ui.

)iagnostic diferential

1. $ediculus humanus capitis− streptococia scuamoas a pielii capului− neurodermita− eczema pielii capului− dermatita se#oreic.

2. $ediculoza corporis− sca#ia,− prurigo cronic

/. &tiriaza pubiană− pruritul vulvar,− dermite de contact,− epidermofi>iile ing&inale.

Tratament1. $ediculus humanus capitis

a. "giena local #. aplicarea de su#stan>e antiparazitare7

− indan 1!− Piretrinele− Crotamitonul− :alat&ion 0,5*1!.

c. ratamentul se repet dup *10 zile.%. $ediculoza corporis

− indan 2*/! -n talk, pudra+e locale timp de 2*/ zile−

Crotamiton lo>iune10!− :alat&ion lo>iune 0,5*1!− PipevonLl #uto4id /! -n ve&icul inert− dezinfec>ia len+eriei, prin pudra+ cu insecticide, splare, fier#ere =i clcare.

. &tiriaza pubiană− raderea firilor de pr− pulverizan>ii cu indan 1!


11/34

− precipitat gal#en cu mercur 2! $pentru zona sprâncenar =i gene%− dezinfec>ia len+eriei.

ratamentul se repet dup I*10 zile. 8or fi trata>i to>i partenerii se4uali.

1%. *erpes simple3: etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitiv diferenţial0 tratament0 profila3ie.Joala provocat de virus &erpes simple4 tip 1 $peri#ucal%, tip 2$genital%Ptrunde in ganglionul limfatica#loul clinic 3 vezici, rm i a de plafon, dolore, nu sunt #acterii,ș ț(iferen ial 3 sifilis, sancru dur,țratament 3 aciclovir. (aca sunt mai mult de H recidive se face tratament pe tot anu. Crema valaciclovir. "munomodulatoare $cicloferon inn+ectii, levomizol, gropirozin a# 500 mg de / ori in zi 10 zile%.

&orma clinice:* Simple4* emoragic* Julos

2tiologie: erpes virus simple4 &ominis cu dou tipuri antigenice. ipul " $leziuni peri#ucale, perinazale, R superioar a corpului% =i tipul 2leziuni genitale, perigenitale, R inferioar a corpului%.

/linic:a% primoinfec>ia7 adesea este asimptomatic $se produce -n prima copilrie%* gingivostomatita erpetică: la copil, leziunile se localizeaz la nivelul mucoasei #ucale $eritem, edem% cu vezicule care se desc&id

rapid =i las eroziuni dureroase, care +eneaz alimenta>ia. Se asociaz fe#r, gre>uri, vrsturi, afectarea strii generale. (ispare spontan-n apro4imativ / sptmâni..

* faringotonsilita erpetică: la copil, pe amigdale =i pilieri Q simptome generale.* erpesul cutanat: un #uc&et $rar mai multe% de vezicule, care apar pe un discret fond eritematos, localizate adesea periorificial $la

personalul sanitar la nivelul degetelor &erpes digital%. 8eziculele se transform -n pustule, se usuc =i formeaz cruste gl#ui, care se pot desprinde =i las eroziuni. (up deta=area crustelor, persist un discret eritem =i se vindec fr cicatrice -n 2*/ sptmâni.

* erpesul genital !tipul " antigenic#: la femei =i la #r#a>i $maladie transmisi#il se4ual% apar vezicule care se desc&id =i las eroziunidureroase $dac veziculele sunt grupate, eroziunile au contur policiclic%. neori leziunile sunt diseminate.

* erpesul n$n$ !e%cepţional#: este o infec>ie produs de tipul 2, transmis adesea de la mam. :ai multe aspecte clinice7 formasepticemic $atingeri multiple cutaneomucoase, neurologice, viscerale =i evolu>ie grav%, forma cutaneo*mucoas $atingeri neurologice7meningo*encefalita &erpetic%, forma diseminat.

& 'eratocon(unctivita erpetică#% herpesul recurent: dup primoinfec>ie, virusul rmâne cantonat $latent% la nivelul glandelor salivare, lacrimale, ganglionii nervilor enzitive. a imunodeficien>i, virusul se reactiveaz.−

herpesul recurent: #uc&et de vezicule pe o #az eritematoas7 eziulele localizate pe tegument T pustule T se usuc T formeaz crusteT se deta=eaz T vindecare cu restitutio ad integrum -n I*10 zile. 8eziculele de pe mucoase $se desc&id rapid% T eroziuni dureroase Treepitelizare.

− erpes recidivant: când se repet mereu recuren>ele.Complica>ii7 suprainfec>ia micro#ian. Poate complica dermatita atopic a sugarului T pustuloz varioliform $erup>ie pustuloasgeneralizat Q semne generale%.

1. "ona zoster: epidemiologie0 etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitiv diferenţial0 tratament.8aricela virus se transmite de laoameni in vârsta contamina pe copii se provoaca varicela. Si inerves copii contamina adulti de &erpes zoster ratament p* aciclovir, valtre4, valaciclovir, primele 5 zile. Eesteroidiene 3 nimesil, diclofenac, i#uprofen. 8itamina 3 daca nu are cancer.(iuretic 3 scade edemul furasemid. Proceduri cu lampa 3 lampa soli4 cu nisip cu sare pune intr*o punga si se pune pe local.)ste pe traiectul nervilor rigemen, umoral, intercostal

a#lou 3 dureri pe traiectoria nervului, vezici, #ule9orma* o#i nuitaș* emoragica* Gangrenoasa* Juloasa* Eecrotica

'pare a persoane imunicompromise

2tiologie: erpes virus varicelae

/linic: de#ut cu dureri nevralgice care preced cu câteva zile apari>ia leziunilor cutanate. Pe un fond eritematos apar #uc&ete de veziculeini>ial 1 apoi apar altele%, dispuse -n #and pe traiectul unui nerv senzitiv, pe o singur parte. 8eziculele se transform -n pustule 4 se usuc

i formeaz cruste mai aderente $deta=area for>at duce la ulcera>ii care se vindec cu cicatrice%. 8indecare spontan se produce -napro4imativ / sptmâni. Fn evolu>ia #olii durerile nevralgice sunt discrete B a#sente la tineri =i importante la persoanele -n vârst $pot rmânedup ce leziunile cutanate au disprut complet%.

localizri7 nervi intercostali, ra&idieni, cervico*#ra&iali, ram oftalmic al nervului 8forme clinice atipice7 aspect &emoragic $vezicule &emoragice%, aspect gangrenos $leziuni necrotice%, zona zoster #ilateral sau generalizatasemntor cu o reac>ie generalizat de aspect variceliform -n situa>ii de imunodeficien>%.


12/34

/omplicaţii: suprainfec>ie micro#ian, atingeri neuronale periferice $rar centrale%, atingeri oculare $keratocon+unctivite, iridociclite,etinopatii%, algii postzosteriene $la vârstnici%, diseminri &ematogene $rare%, efecte oncogene

1. @erucile plane0 papiloamele0 moluscul contagios: etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitiv diferenţial0 tratament0profila3ie.

iperkerUtosa pe mâini, pe fata, criodistructie, criomasa+.:oluscul contagios 3 papule de culoare pielii cu depresiune in centru -ns detritul si sa da cu iod si asta e tratament. Provocat de o4ovirus.ransmite de la copil la copil. (efect de imunitate.:ecanic de apazat si se da molutre4, iod, azot 10 zile.

14. Tuberculoza cutanată0 forme multibacilare 6scrofuloderma0 ulcerul tuberculos orificial7: epidemiologie0 etiologie0 patogenie0aspecte clinice0 diagnostic pozitiv diferenţial0 tratament0 profila3ie.

Scrofuloderma 6goma tuberculoasa0 abcesul tuberculos metastazic7)ste o form de tu#erculoz cutanat care evolueaz mai des la copii =i tineri la o diseminare a #acilului ia e lent -n

puseuri

2tiologia− :. tu#erculozis &umanus, -n ma+oritatea cazurilor− :. tu#erculozis #ovinus mai rar $*H!%− :. tu#erculozis avium e4trem de rar

$atogenia/aile de contaminare:− )4ogena 3 in urma inocularii e4ogene a #acilului iilor complementare, care pot permite descoperirea unor


13/34

eventuale contacte viscerale, care tre#uie urmrite =i tratate corespunztor.− Supraveg&erea reconvalescen>ilor se va face timp de cinci ani.− 8accinarea cu vaccinul JCG− "luminarea sanitar a popula>iei.− Fnlturarea cauzelor sociale care favorizeaz cre=terea mor#idit>ii.

lcerul tuberculos orificial2pidemiologia:

15. !upus tuberculos: epidemiologie0 etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitiv diferenţial0 tratament0 profila3ie.!upus tuberculos sau !upus vulgar sau Billan este o maladie, cronic, infec>ioas provocat de :ico#acterium tu#erculozis $ #. ie -ndelungat =i progresiv. )ste -ntâlnit de / ori mai des la femei. (e#uteaz,a 0! cazuri -n vârsta de copilrie sau adolescen>. )ste deseori secundar unei tu#erculoze pulmonare, cu o diseminare limfo*&ematogen.

Se -ntâlne=te mai frecvent -n >rile calde. Fn )uropa constituie peste +umtate din cazurile de .C.S.

2tiologia− :. tu#erculozis &umanus, -n ma+oritatea cazurilor− :. tu#erculozis #ovinus mai rar $*H!%− :. tu#erculozis avium e4trem de rar

$atogenia/aile de contaminare:

− )4ogena 3 in urma inocularii e4ogene a #acilului iile se termin cu cicatrizri deformante, sau lupomii se rezolv pe cale uscat când tu#erculii lent sunt restituie de o atrofie cicatrizatfr e4ulcera>ie. n criteriu important este apari>ia elementelor noi pe cicatrice.

&ormele clinice de !upus vulgar− !upus tuberculos plan ce de#uteaz prin mici plci ro=ii, violacee, u=or proeminente, cu margini circinate acoperite cu scuame su#>iri

care cu timpul e4tinzându*se serpiginos la periferie, unde mi+locul placardului are tendin> la vindecare spontan.

− !upusul tuberculos vegetant , localizat periorificial, cu #aza infiltrat =i suprafa>a proeminent, vegetant. upomii sunt mari, avândtendin>a la ulcerare rapid. 'cest form se e4tinde repede, dar u=or se supune tratamentului.

− !upus tumidus, apare preponderent la nivelul nasului ca o forma>iune proeminent, infiltrat, de culoare roz 3 gl#uie, acoperit cuscuame su#>iri =i transparente. a vitropresiune se eviden>iaz lupomi mari, moi, confluen>i.

− !upus mi3omatos 6pseudotumoral7 cu sediul auricular, având aspectul unei mase infiltrative, deseori cu suprafa>a mamelonat,acoperit cu scuam transparent de consisten> gelatinoas.

− !upusul papulo-nodular se localizeaz pe fa> simulând o acnee =i se manifest prin noduli izola>i de culoare ro=u 3 violacee =iconsisten>a moale, având tendin>a la ulcerare.

− !upusul tuberculos ulcerat se instaleaz, la ma+oritatea cazurilor, -n mod secundar, prin ulcerarea celorlalte forme. lcerul poate aveaaspect ulcero 3 crustos, ulcero 3 vegetant, ulcero * serpiginos =.a. Poate produce mari distrugeri de >esuturi, cu caracter mutilant.

− !upus congestiv se prezint ca o plac eritematoas =i imite acnea rozocee.− !upusul tuberculos al mucoaselor clinic prezentat de tu#erculi transparen>i, vegeta>ii =i ulcera>ii tipice localizate pe mucoasa #ucal,

vlul palatului, gingii, faringe, laringe, mucoasa nazal. Fn V din cazuri este asociat cu lupusul cutanat.

)iagnostic diferential− Sifilis ter>iar $sifilide tu#eculoase% * Fn sifilis tu#erculii sunt mai mari, de culoare ro=u * armie, fermi, nu se contopesc, pe cicatrice nu

se formeaz tu#erculi noi, evolueaz mai rapid, formeaz cicatrice -n mozaic, prezen>a reac>iilor serologice pozitive− upus eritematos− 'cnee rozacee


14/34

− 'cnee vulgar− Sicozis− Sarcoidoz− epra tu#erculoid

Tratament

$rofila3ie

19. !epră: etiologie0 epidemiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitiv diferenţial0 tratament0 profila3ie.!epra este o maladie cronic, infec>ioas cauzat de :ico#acterum leprae $#acilul ansen%, ale crei manifestri clinice cutanate, nervoasei viscerale sunt datorate afectrii sistemului reticulo*endotelial.

2tiologiaJacilul ansen sau :. leprae la fel ca agentul patogen al tu#erculozei face parte din familia :ico#acteriaceae, genul :ico#acteria.'re lungimea de 1*I mcm, diametrul 0,2*0,5 mcm su# form de #astona=e cu marginile alungite.)ste un #acil acid 3 alcoolo * rezistent care se coloreaz ro=u intens dup metoda Die&l* Eielsen. Su# ac>iunea medica>iei antileproase el -=ipierde acido*alcoolo*rezisten>a =i devine cromofo#, constituind cauza recidivelor #olii -n a#sen>a unui tratament suficient de prelungit.'re o structur antigenic comple4 $'g termola#il * polisa&arid 'g termosta#il *proteic, specific% dar poate avea o reactivitate -ncruci=atcu alte mico#acterii.)ste un agent grampozitiv, imo#il cu un ciclu de replicare foarte lent $12 zile%.)ste un parazit strict intracelular =i pân nu demult nu a putut fi cultivat pe medii artificiale, -ns actualmente s*a reu=it al cultiva pe un

mediu care necesit acid &ialuronic.;ezisten>a la mediul am#iant este pu>in studiat, -ns se =tie c poate supravie>ui pân la 6 zile -n secretul nazal =i 10*12 ani -n leproamelepstrate -n glicerin de 0! la temperatura de camer.

2pidemiologia(up datele :S, la -nceputul anilor 0 -n lume erau -nregistrate apro4imativ 1 mln cazuri de lepr.'vând -n vedere eficacitatea tratamentului com#inat, s*a decis scoaterea de la eviden a pacien ilor trata i timp de H 3 2 luni $-n dependen ț ț ț țde form%.'stfel -n prezent anual sunt -nregistrate cca. 1 mln. de cazuri -n tratament i 500*I00 mii cazuri noi.șJoala are un caracter de rspândire endemic, incluzând 61 de >ri din lume =i mai ales >rile tropicale =i su#tropicale, sudul 'siei =i )4tremulrient, 'frica, 'merica Central.

$atogenia

/aile de contaminare1. Contact direct -ndelungat -ntre purttor =i receptor7* mai frecvent aerogen, prin secre>ie nazal, saliv* secre>iile plcilor desc&ise, lapte, sperm, secre>ie vaginal, sânge =i urin.

2. Contact indirect prin* vesel* praful de camer,* pe len+erie =i -m#rcminte sau alte o#iecte

Poarta de intrare este pielea dezintegrat, mucoasa nazal, organele genitale, tu#ul digestiv.Contactul tre#uie s fie mai mul>i ani, mai receptivi fiind copiii.Eumai o mic parte de contac>i iau #oala, fiind vor#a =i de un teren predispozant.Perioada de incu#a>ie este foarte variat fiind de la 2 pân la de 20 ani.

Aspecte clinice!eziunile cutanate apar ini>ial su# form de macule eritematoase =i &ipopigmentate de dimensiuni mici =i fr limite #ine conturate.)rup>iile sunt aran+ate simetric cu localizare electiv pe fa>, urec&i, frunte =i mem#rele superioare.reptat erup>iile devin mai infiltrate, de o culoare gal#en*maronie, aspect uleios =i un luciu caracteristic, gra>ie &iperfunc>iei glandelor e#acee.

a fel se noteaz o &ipofunc>ie progresiv a glandelor sudoripare =i o cdere a prului la nivelul arcadelor supraor#itale =i alte zone facialecu e4cep>ia scalpului.lterior pe zonele infiltrate apar elemente su# form de tu#ercule =i nodozit>i indolore, de consisten> dur*elastic cu diametrul de la 1*2mm pân 2*/ cm $numite leproame%.Care realizeaz un aspect caracteristic de @facies leoninA, cu fruntea -ngro=at mult, cu pliuri profunde, cu zona sprâncenelor proeminent =ifr pr, cu nasul =i #uzele monstruoase sau cu urec&ile l>ite.reptat leproamele se rmolesc =i e4ulcereaz, formând ulcera>ii cu fundul murdar =i marginile neregulate, care au tendin> lent spre

cicatrizare.!eziuni ale mucoaselor se manifest prin7 coriz, rinit atrofic, ulcera>ii =i perfora>ii nazale, -nfundarea nasului, infiltrate cu ulcera>ii =idistrugeri la nivelul mucoasei #ucale, faringelui, laringelui =i tractului esofago*gastral.!eziunile oculare: $c&eratite, iridociclite% sunt frecvente =i grave, ducând la or#ire.Atingerile nervoase se manifest prin tul#urri de sensi#ilitate dureroas =i caloric &ipertrofia nervului cu#ital =i a altor nervi perifericenevralgii intense, dar mai ales tul#urri trofice su# form de ulcera>ii, mal perforant, mutila>ii.#anifestările viscerale sunt prezentate de sl#ire progresiv, fe#r, adenopatii, or&oepididimit, splenomegalie, &epatomegalie, leziuni


15/34

endocrine, renale, pulmonare, digestive =.a.Sistemul osos este grav afectat prin osteoporoz difuz, osteoartrite, osteoliz.

)iagnostic diferential

Tratament

$rofila3ie

1=. /lasificarea micozelor cutanate. $itiriazis versicolor: epidemiologie0 etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitiv

diferenţial0 tratament0 profila3ie./lasificarea micozelor cutanate/lasificare etiologică 6botanică7 a fungilor patogeni pentru om1. 9ungii dermatofi>i cuprind / genuri de parazi>i micotici7

− ric&op&Ltono .violaceum, .tonsurans $tricofi>ia antropofil superficial%o .verrucosum, .gLpseum $tricofi>ia zooantropofil supurativ%o .sc&oenleini $favus%o .ru#rum $ru#romicoz%o . ment&agrop&Ltes var. interdigitale $epidermofi>ie plantar%.

− :icrosporumo :.ferrugineum, :.audoini $microsporie antropofil%

o :.canis, :.nanum $microsporie zooantropofil%.− )pidermop&Lton

o ).floccosum $epidermofi>ie ing&inal%.2. 9ungii keratofi>i cuprind câteva variante de levuri7 PitLrosporum ovale, PitLrosporum or#iculare, precum =i sinonimul :alassezia

furfur $pitiriazis versicolor%./. 9ungii din genul Candida, specia cea mai rspândit fiind Candida al#icans $candidomicoza%.. Pseudofungii $#acterii filamentoase de fapt% cuprind -n special specia CorLne#acterium minutissimum $eritrasma% =i specia

'ctinomLces israelii $actinomicoza%.5. :icromicetele $mucegaiurile% includ genurile 'spergillus, 9usarium, Penicillium, Scopulariopsis, etc.

/lasificarea micozelor cutaneo-mucoase1. (ermatofi>ii sau inea7

− )pidermofi>ie, ;u#romicoz, ricofi>ie, :icrosporie, 9avuso inea pedis $interdigito*plantar% =i inea manum $palmar%o inea cruris $ing&inal%o inea corporis $pielii gla#re%o inea unguium $onicomicoze%o inea capitis, inea #ar#ae $pilomicoze%7

pilomicoze uscate sau superficiale 3 microsporia antropofil, tricofi>ia antropofil =i favusul pilomicoze inflamatoare, supurative sau profunde 3 microsporia zooantropofil, tricofi>ia zooantropofil $


16/34

− 9luorescenta gal#en*verzuie la lampa Kood.− )4amenul micologic 3 in scuame sunt eviden ia i spori rotunzi si filamentele scurteț ț− sor se cultiva pe mediul Sa#ouraud.

)iagnostic diferen ialț− )ritrasma− ricofitia circinata− Pitiriazis simple4− Pitiriazis rozat Gi#ert− 8itiligo− ;ozeola sifilitica− )czematidele figurate− eucodermia dupa psoriazis

Tratament− :etoda (emianovici 3 cu sol. nr 1 de tiosulfat de sodiu H0! si apoi peste 5*10 min cu sol nr 2 acid clor&idric H! timp de 10*20

zile.− er#inafina $crema% 2 saptamani, clotrimazol $spraL si sol 1!% / saptamani, ketoconazol $sampon, gel, crema% 2*/ saptamani,

naftifina $crema% 2* saptamani− "n formele cronice, recidivante, se poate administra oral itraconazol 200*00 mg I zile sau fluconazol 50*100 mgBzi I*10zile,

ketoconazol 200 mgBzi 10 zile.1>. Tinea capitis: epidemiologie0 etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitiv diferenţial0 tratament0 profila3ie.Tinea capitis sunt agen i pluricelulari 3 dermatolofiti.ț)tiolgia ;

* tricoforum $tricofitie%,* microsporum $microsporie%,* epidemotifi $epidermofitie%,

'ceste dermatofiti se gsesc sursa de infec ie7 omul #olnav $antropofili%, roztoar $zooantropofili%e, solul infectat $geofili%.țoate afec iunile provocate de fungi se nume te inia.$capitis, manium, ung&ium, cruris, corporis, #ar#ae%.ț șPielea con ine micele sau spori si cand ea se scoameaz duce la infectare. ocurile de ifnectare $sauna, cmine, colectivit i, &aine, ung&ii, fir ț țde par.Caile de transmitere 3 contact direct, folosirea o#iectelor contaminate de mai multe persoane,ricofitia se -mparte7

- 'ntropofitia uscata. Pielea este ro ie cu eritem si cu scoame $leziuni eritemoscoamoasa%, firile de par se rup si apar puncte negre.ș'ceste fragmente con in fungi. )le se rup la 2*/ mmț

- 'ntropofitia purulent 3 este un focar purulent este afectat tot sacul pielos se elimina puroiul si se termina cu cicatrice si nu mai

creste parul. )ste mai des provocat de la animale, forma agresiva. 'fectarea ung&iilor * - i pierde luciul, nu este neteda, esteșfaramicioasa, &iperkerUtosa su#ung&iala. Pe piele sunt leziuni eritemoscoamoase #ine conturate. Pe scalp este nume te c&erion celsiș$faguri de miere% si Jar#ie se nume te sicoze parazitar.ș

ricofitumendotri4 $spor in interior firului de par%, ectoendotri4 $si in interior si innafara%. Cele localizate in ectrotri4 face puroi si se rupefirul de par. (ar care sunt endotri4 se usuc.

Tratament pentru tenia ung&ingal sau itroconazol 100 mg o capsula 3 2 capsule de 2 ori pe zi I zile, / saptamani pauza si apoi se repeta proceduri $ 2 ori se repetaratament%. a mani se face de 2 iar pentru picioare /

%?. inea facies7 epidemiologie, etiologie, patogenie, aspecte clinice, diagnostic pozitivB diferen>ial, tratament, profila4ie.%1. inea #ar#ae7 epidemiologie, etiologie, patogenie, aspecte clinice, diagnostic pozitivB diferen>ial, tratament, profila4ie.%%. /andidomicoze ale mucoaselor 6candidomicoză bucală0 comisurita candidozică0 cheilita candidozică0 glosita candidozică7:

epidemiologie0 etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitiv diferenţial0 tratament0 profila3ie.Candidomicoza #ucalaComisurita candidozica/heilita candidozica/heilita angulară 6sin. zăbăluţa7 se localizeaz la col>urile gurii su# forma unor plci eritematoase, fisurate, crustoase, uneori c&iar anguinolente =i foarte dureroase.

)genţii etiologici incrimina>i Fn ma+oritatea cazurilor sunt micro#ieni $streptococul% =i levurici $Candida al#icans%.n sifilisul secundar, sifilidele fisurate comisurale pot Fm#rca aspectul clinic al unor c&eilite angulare $mai pu>in dureroase%.

a persoanele vârstnice un numr mare de astfel de cazuri pot fi consecin>a unei irita>ii mecanice produse de lucrrile protetice sauconsecin>a unei avitaminoze. :ai rar sunt urmarea unui dia#et sau a unei anemii.Diagnosticul diferenţial se face cu 7 &erpesul, aftele, pemfigusul vegetant, sifilidele fisurate secundare, epiteliomul spinocelular al comisurii#ucale.*ratamentul este cauzal.ocal se aplic solu>ii antiseptice sau topice cu dermatocorticoizi asocia>i cu anti#iotice $(iprogenta, riderm%.

Glosita candidozica


17/34

%. Sindromul se#oreic $acneea vulgar, dermatita se#oreic%7 epidemiologie, etiologie, patogenie, aspecte clinice, diagnostic pozitivBdiferen>ial, tratament.

%. ;ozaceea7 etiologie, patogenie, aspecte clinice, diagnostic pozitivB diferen>ial, tratament.%4. !upusul eritematos cronic: etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitiv diferenţial0 tratament.!upusul eritematos 6sinonime: eritematodes0 boala lupică7 este o #oal de cauz -nc necunoscut, dar cu mecanism patogenic cunoscut 3 autoimun, cu evolu>ie acut, su#acut sau cronic =i ta#lou clinic polimorf 3 modificri cutanate, viscerale, &ematice =i imune. caracteristic important a ) este com#ina>ia @leziuni de colagenoz Q leziuni vasculareA.

2tiologie. 3 determinismul genetic. 3 9actor infectios

3 9actor de mediu 3 9actor medicamentos

2pidemiologie. Prevalen>a #olii nu este cunoscut. Se -ntâlne=te la toate rasele, este de 2 ori mai frecvent la femei, acest lucru datorându*seprezen>ei a dou alele dominante legate de cromozomul W $-n numr du#lu fa> de #r#a>i%. 'fecteaz mai ales persoanele tinere, -n decadele/* de via>.

$atogenie. Prin mecanisme proprii, determin formarea de auto*'g, de o#icei nucleoproteine alterate, procesul respectiv fiind definitBlmuritprin ceea ce noi numim @triada aserickA7

1. Corpi lupici 3 nuclee modificate B dezintegrate e4pulzate -n e4teriorul celulei2. ;ozete lupice 3 nuclee modificate B dezintegrate -ncon+urate de polimorfo*nucleare/. Celule lupice 3 leucocite cu dou nuclee, unul propriu, deplasat la periferie, =i altul fagocitat, plasat -n centrul celulei $celula

argraves%.

/lasificare. Eu e4ist o clasificare unanim acceptat a #olii lupice. nii autori -mpart ) -n 2 grupe mari71. ) cutanat2. ) sistemic.

'l>ii a#ordeaz pro#lema -n func>ie de evolu>ia maladiei71. ) fulminans2. ) acut/. ) su#acut. ) cronic.

;ecent a aprut o nou interpretare a #olii71. ) clasic sau o#i=nuit2. ) acompaniat de sidromul antifosfolipidic $S'9%.

upusul cutanat79ormele cronice poart, -n mod o#i=nuit, un caracter #enign, circumscris $doar la nivel cutanat%.9ormele clinice de lupus eritematos cronic $)C%7'% ipice7

− )C discoidal sau fi4 * cea mai frecvent form de )7 erup>ii cutanate $pe zonele fotoe4puse%, fr afectri sistemice− )C superficial sau centrifug Jiett− )C profund


18/34

/. 'trofia. lterior -n centrul plcii eritemato*scuamoase se dezvolt atrofia. 'trofia cicatriceal rezult dintr*o scleroz care-nlocuie=te infiltratul dermic, ea nu survine, deci, dintr*o ulcera>ie, cci ) nu ulcereaz niciodat $diferen iere cu lupus carcinom%.ț

ie. a -nceput &iper* $diferen>iere cu c&loasma de diferite origini%, apoi &ipopigmenta>ii $diferen>iere cu

vitiligo, al#inism, leucotric&ii%/. "nfiltratul celular, preponderent -n stratul papilar al dermului.

/7 Semnele suplimentare:1. SemnulBsimptomul Jesnier*:e=cerski. a raclarea, cu o lam de sticl, a scuamelor &iperkeratozice de pe suprafa>a plcii

discoidale, pacientul acuz o durere -n>eptoare2. SemnulBsimptomul Mtocului dez#inatABMtocului de damA sau Mlim#ii de pisicA. Pe partea dorsal, dedesu#t a scuamelor se

eviden>iaz ni=te @spiniA sau @dopuriA foliculare/. SemnulBsimptomul coa+ei de portocal. (up -nlturarea complet a scuamelor orificiile pilo*se#acee rmân -ntredesc&ise, aspectul

pielii -n focar amintind o coa+ de portocal. SemnulBsimptomul aceaturean. Prezen>a unor noduli pe pavilionul urec&ii.

)iagnosticul clinic al !21. )ritem -n form de fluture 3 eritem fi4at, plat sau proeminent -n regiunea o#ra+ilor.2. upus discoid 3 plci eritematoase cu cruste keratozice aderente =i dopuri foliculare, uneori atrofie cicatriceal pe leziunile mai

vec&i./. 9otosensi#ilitate 3 ras& cutanat dup e4punere la soare.. lcera>ii -n cavitatea #ucal sau nasofaringe.5. 'rtrit neeroziv a dou sau mai multe articula>ii periferice caracterizate prin durere, tumefiere =i e4udat.H. Serozit 3 pleurit sau pericardit lupic.

I. 'fectare renal 3 proteinurie sau cilindrurie.. 'fectare neurologic 3 convulsii sau psi&oze.6. 'fectare &ematologic 3 anemie &emolitic sau leucopenie sau limfopenie sau trom#ocitopenie, neinduse de medicamente.10. :odificri imune 3 celule ) prezente, test pentru lues fals*pozitiv.11. 'nticorpi antinucleari 3 ''E, 'c anti*'(E nativ, 'c anti*Sm, 'c anti&istone, 'c anti*SS', 'c antinucleosomi.

'fec>iunea se consider veridic dac sunt prezente sau mai multe criterii.

)iagnosticul diferenţial cu7 ;ozaceea (ermatita se#oreic inea facies Se#opsoriazisul $psoriazisul fe>ei =iBsau scalpului% Pseudopeladade diferite origini Sarcoidoza )rizipelul fe>ei upusul tu#erculos etc.

ratamenta% 'ntimalaricele sau antipaludicele al#e de sintez $efect imunodepresant minor Q efect fotoprotector%. Se administreaz delag&il 250

mg sau plaOuenil 200 mg, câte 1 ta#.42 ori -n zi, timp de /* sptmâni, apoi câte 1 ta#. -n zi, timp de /* luni. (up care urmeaz o pauz, iar la -nceputul urmtorului sezon cald $martie, aprilie% se face din nou o cur -n scop profilactic. )fecte adverse posi#ile7keratopatii, retinopatii, iat de ce pacien>ii vor fi e4amina>i periodic la oftalmolog.

#% #% '"ES. Se administreaz '"ES care in&i#7 CW*1 $indometacina, napro4enul, i#uprofenul, piro4icamul% CW*2 $melo4icamul,nimesulidul, na#umetona, etodolacul% CW*1 =i CW*2 $diclofenacul%. :od de administrare $-n dependen> de gravitatea cazului%7 per os, iBm, per rectum etc.

c% c% 8itaminoterapie. Se administreaz $cu scop vazodilatant =i &ipofotosensi#ilizant% acid nicotinic $sinonime7 niacina, vitamina J/,vitamina PP%, de o#icei iBm -n doze crescânde $megasc&em%. (e asemenea, se recomand vitaminele ', ), C $cu efectepidermotrop, antio4idant =i antiapoptozic%, grupul J. Sunt #inevenite comple4ele @multivitamine $', ), C, J% Q minerale $Dn, :g,Se%A.

%5. Sclerodermia circumscrisă 6morfeea7: etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitiv diferenţial0 tratament.Sclerodermia este o #oal de origine necunoscut, produs pro#a#il prin mecanisme autoimune, cu evolu>ie progresiv sau lent,caracterizat printr*o fi#roz pronun>at a dermului =i atrofie epidermic, asociat sau nu cu atingeri viscerale. caracteristic important a#olii este com#ina>ia @modificri imune Q alterri vasculare Q pertur#ri -n meta#olismul colagenuluiA.

)tiologia71. infec>ii micro#iene $Jorrelia #urgdorferi% =i virale2. dereglri meta#olice =i &ormonale/. agresiuni c&imice, traumatisme fizice =i psi&ice. factori medicamento=i, profesionali =i de mediu etc.

$atogenia se produc urmtoarele modificri71. )tapa intravascular.

a% :ecanisme imune. (ereglarea microcircula>iei cutanate =iBsau viscerale7 isc&emie local, o#literare vascular prin proliferareendotelial sau trom#otic, aglomerare plac&etar elementele celulare acumulate secret mediatori a=a ca "*1, "*2, factorul denecroz tumoral $E9*Z%, factorul de cre=tere $G9*[%, factorul derivat de cre=tere plac&etar $P(G9% =i factorul de cre=tereeozinofilic $)G9% un rol important revine =i proteazelor citolitice eli#erate de L * C( Q, care amplific leziunea endotelial

#% :ecanisme non*imune. )ndoteliul microvascular nu mai are capacitatea de a sintetiza catalaz $adevrat @mturtorA de radicalili#eri% astfel endoteliul rmâne neprote+at de ac>iunea particulelor reactive de o4igen -n consecin> survine un stres o4idativ ma+or,manifestat prin cre=terea nivelului plasmatic al malon*dialde&idei =i cre=terea eliminrii urinare a 92*izoprostanilor, un produs de pero4idare a acidului ara&idonic.

2. )tapa e4travascular. * 'lterarea permea#ilit>ii vasculare =i transferul #idirec>ional transparietal conduce la un edem densintersti>ial, la depolimerizarea su#stan>ei fundamentale, dar mai ales la activarea L &elper, iar apoi =i a macrofagelor.


19/34

/. )tapa celular. * Prin factorii aminti>i mai sus se realizeaz activarea fi#ro#la=tilor =i stimularea necontrolat a neofi#rinogenezeifi#relor de colagen, e4pulzate apoi -n e4ces -n mediul intersti>ial.

. )tapa final. * Sinteza crescut, anar&ic a colagenului determin dezvoltarea unei fi#roze tisulare marcate. 'lte mecanisme posi#ile7 altera>iiBdevieri -n meta#olismul lipo*proteic, cel al triptofanului, serotoninei, catecolaminelor etc.

:anifestari clinicea% ocalizat7

\ :orfeea -n plci. Se -ntâlne=te mai frecvent la adul>i, de#uteaz cu una sau mai multe plci eritemato*edematoase, cu diametrul dela 1*2 cm pân la /0*0 cm. reptat centrul plcii devine scleros, iar eritemul =i edemul persist la periferie. (up mai multe luni sedezvolt o atrofie central. Pielea devine al#*sidefie sau gal#en*ceroas, lucitoare, aderând la planurile profunde

\ :orfeea liniar sau @-n #andA. Se -ntâlne=te mai frecvent la copii, prezint acelea=i caractere clinice ca =i sclerodermia -n plci.

Poate avea cele mai varia#ile localizri7 la nivelul frun>ii $numit =i morfeea @-n lovitur de sa#ieA%, pe trunc&i $morfeea@zosteriformA%, circular la nivelul mem#relor $morfeea @inelarA% etc.

\ :orfeea @-n picturiA. Se -ntâlne te mai frecvent la femeile tinere, clinic se manifest su# form de leziuni mici, grupate, mai rar șizolate, rotunde sau lenticulare, de culoare al#*sidefie, strlucitoare, localizate preponderent pe torace, mai des 3 pr ile laterale.ț

)iagnosticul diferenţial. 9ormele circumscrise7- ic&en sclero*atrofic- ipodermite a gam#elor- ipodermite lom#o*fesiere- ;adiodermit cronic- (iscromii $vitiligo, nev Jecker%- )pitelioame #azocelulare etc.

Principii de tratament $cu accent pe sclerodermia circumscris%.1. ratament general7

\ 'nti#iotice 3 Penicilin sau :oldaminB;etarpen\ 'ntipaludice al#e de sintez 3 PlaOuenil, Cloroc&in\ 8itaminoterapie 3 8it. ), Calcipotriol $(/%\ 8asodilatatoare 3 Eifedipin, Captopril, Griseofulvin\ 'ntiagregante plac&etare 3 (e4tran*0 $;eomacrode4%\ 'nticoagulante 3 Karfarin, 9enprocumon\ 'ntifi#rozante 3 (*penicilamin $Cuprenil%, Colc&icin\ '"ES 3 (iclofenac, "ndometacin, :esulid\ GCS 3 Prednisolon $-n doze mici sau medii%\ "munosupresive 3 "muran, Ciclosporin, "nterferon ]\ 'ngioprotectori 3 :ildronat\ Statine 3 ovastatin, Simvastatin etc.

2. ratament local7\ "nfiltra>ii intralezionale cu idrocortizon, riamcinolon\ Pomezi cu Eitroglicerin, Clo#etasol, Progesteron\ "onizri cu &ialuronidaz, tripsin, &imotripsin\ P8'*terapie\ 8acuum*terapie etc.

%9. (ermatomiozita7 etiologie, patogenie, clasificare, aspecte clinice, diagnostic pozitivBdiferen>ial, tratament.

%=. Sindromul SCogren: etiologie0 patogenie0 clasificare0 aspecte clinice0 diagnostic pozitivdiferenţial0 tratament.

%>. Alopecia areată şi vitiligoul: etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitivdiferenţial0 tratament.Alopecia areata sau pelada este o afectiune circumscrisa intalnita frecvent practica dermatologica.2tiologia este necunoscuta.

\ 9actori genetici\ :odificari imune\ 9actor infectios\ 9actor psi&o*somatic\ 9actor endocrin\ ul#urari ale microcirculatiei

Clinica're loc pierederea accelerata si completa a firelor de par, conducand la aparitia focarelor alopecice cu diametrul de pana la 5*I cm, faraenzatii su#iective.

egumentul in focare are un aspect normal, este usr deprimat, lipsit de scuame.

n faza acuta la palpare se poate determina infiltrat moale. a periferea focarelor perii se inlatura usor, fara durere, fenoemnul determinaavansarea maaldiei.Perii indepartati au aspect de @semn de e4clamareA 3 partea distala are grosimea normala, dar se reduce spre partea pro4imala, indicandc&im#ari patologice ale keratinizari la nivelul folicului pielos. Concomitent se reduce pigmenatrea parului.

Alopecia vitiligul 3 da#andita fara pigment/linica


20/34

:aladia de#uteaza lent, mai rar acut. 'par macule mici, &ipo sau depigmentate, al#e*sidefii, #ine delimitate 3 configuratie neregulata,polilo#ara, uneori rotund ovalar.Se poate localiza oriunde, la inceput pe zonele fotoe4puse $dorsul mainilor, articulatia, ante#rate, perior#ital, peri#ucal% apoi si pe cele non*foto*e4puse $trunc&i, organe, genitale%.:arimea lor variaza de la 2*/ mm pana la cateva cm. Eu sunt dureroase. a periferia leziunilor se dezvolta un &alou &iperpigmentat. Paruldin zonele afectate poate deveni cu timp amelontoc $al#%.

Clasificare7\ ocalizata $focala, segmentara,\ (iseminate $vulgara, acrala, seminuniversala, universla%

ratamentul general\ erapia imunosupresiva si imunomodulatoare\ 8itaminoterapie\ "soprinosine

?. $emfigus autoimun 6vulgar şi seboreic7: etiologie0 patogenie0 clasificare0 aspecte clinice0 diagnostic pozitivdiferenţial0 tratament.$emfigus vulgar$emfigusul vulgar este forma cea mai frecvent -ntâlnit =i are evolu>ia cea mai nefast =i rapid dintre toate formele de pemfigus. 'fecteazn egal msur am#ele se4e =i este -ntâlnit mai ales -ntre 0*H0 ani, putând -ns de#uta la orice vârst. a copil este rar =i apare de regul

dup prima decad de via>.2tiologia: predispozi>ia genetic. Sunt accepta>i astzi ca factori declan=atori 7

* e4punerea prelungit la soare $la ultraviolete%* e4punerea la radia>ii ionizante $pemfigusul apare la locul iradierii -n interval de o lun * un an

* arsurile, de#utul pemfigusului fiind -ntre / luni =i 1 an

$atogenia:* 'cantoliza $formarea #ulei far lezarea ma+or a celulelor% este rezultatul ac>iunii* autoanticorpilor, a proteazelor, plasminelor =i a unor celule sanguine $polimorfonuc1eare, limfocite, plac&ete%, far -ns a fi precizat

cine ini>iaz procesul.* 'ntigenele >int sunt glicoproteine $desmogleina """ =i plakoglo#ina%, pe ele se fi4eaz autoanticorpii de tip "gG $"gG 1=i "gG% =i

rezult activarea keratinocitelor.* iile intercelulare,* Pemfigusul vulgar care declan=eaz activarea unor enzime implicate -n fenomenul de degradare a cad&erinelor desmozomale. 'stfel

apare liza desmozomilor =i instalarea #ulei prin acantoliz.* :anifestrile clinice ale pemfigusului vulgar se pot localiza numai pe tegumente, numai la nivelul mucoaselor sau simultan pe

am#ele structuri.

#anifestari clinice:* 'ceste eroziuni de forme =i dimensiuni variate, cu gulera= epidermic periferic =i fundul ro=u intens contrastând cu restul mucoasei se

localizeaz pe palat, gingii =i mucoasa +ugal.* :ai rar de#utul leziunilor de pemfigus are sediul pe mucoasa genital unde atrage aten>ia #olnavului când a a+uns -n starea de

eroziune.* :anifestrile de la nivelul mucoaselor pot preceda cu luni sau c&iar ani de zile fenomenele cutanate.* )rup>ia tegumentar const din flictene de dimensiuni mari, cu aspect flasc, cu lic&id serocitrin, dispuse pe piele aparent sntoas far

a fi precedate sau -nso>ite de simptomatologie su#iectiv suprtoare.* 'spectul la de#ut este monomorf, #ulele conflueaz, se sparg, con>inutul devine repede purulent =i -n lipsa tratamentului au tendin>a la

generalizare. lterior, e4istând #ule -n momente diferite de evolu>ie aspectul devine polimorf iar dup vindecarea flictenelor seasociaz =i leuco * sau melanodermii secundare postlezionale.

)iagnosticul pozitiv* :en>ionm un test clinic care const din declan=area cliva+ului epidermic prin presarea tegumentului cu degetul pe o zon cu su#strat

osos =i apari>ia unei #ule provocate )denumit semnul *icolsk+, manevr ce este folosit de clinicieni pentru confirmarea diagnosticului.* 'stzi diagnosticul clinic al tuturor dermatozelor #uloase autoimune deci =i al pemfigusului se verific $confirm% prin investiga>ii

paraclinice.* %itodiagnosticul -zanck eviden>iaz celulele epidermice acantolitice pe un frotiu din lic&idul prelevat din fundul unei flictene intacte,

colorat cu :aLGrunUald*Giemsa.* )4amenul &istopatologic pune -n valoare #ula intramalpig&ian Fn care plutesc izolate sau -n pla+e celulele acantolitice $cu aspect

monstruos dar nu de tip neoplazie%

)iagnosticul diferential se face cu dermatozele #uloase.

Tratamentul pemfigusului vulgar impune:* corticoterapia general * -nceput prin doze de atac $1*2 mg prednisolonBkgcorpBzi% urmat de o doz de -ntre>inere sta#ilit prin

tatonare, individualizat fiecrui pacient fie pulse * t&erapia cu metilprednisolon 15*20 mgBkgcorpBzi, / zile succesiv* ununodepresoare 7 ciclofosfamida $100 * 200 mgBzi%, metotre4at $25* 50 mgBsptmân%, azatioprina $imuran * 100*150 mgBzi%,

ciclosporina $pân la 5 rngBkgcorpBzi%* plasmafereza.* Fn formele cu erup>e e4tins sau cu evolu>ie grav se asociaz corticoterapia cu una dintre celelalte terapii men>ionate.* Pentru a+ustarea terapiei este indicat folosirea ca test de referin> a pro#ei de imunofluorescen> direct.


21/34

* ratamentul local pentru erup>ia cutanat const din toaleta leziunilor cu solu>ii antiseptice neiritante urmat de aplica>ii de topice cuingrediente antilevurice =i antimicro#iene pentru prevenirea suprainfec>iei.

$emfigus seboreic$emfigusul seboreic 6Senear-sher7 afecteaz adul>ii de vârst medie, =i este caracterizat prin localizarea leziunilor pe zonele se#oreicemediofacial, pe scalp, interscapular =i prestemal%.

a de#ut sunt leziuni flictenulare minime care -n scurt timp devin erozive, scuamo*crustoase. Semnul EicolskL este pozitiv. Joala nu senso>e=te de leziuni la nivelul mucoaselor.

istopatologic #ulele sunt situate su#cornos iar imunologic prin te&nici de imunoprecipitare se depisteaz autoanticorpi -mpotrivadesmogleinei l $care difer de desmogleina /, antigenul >int din pemfigusul vulgar numai prin greutatea molecular%.n imunofluorescen>a indirect se pot eviden>ia anticorpi anti S"C la pân 0! din #olnavi.

1. !ichenul plan: etiologie0 patogenie0 aspecte clinice0 diagnostic pozitivdiferenţial0 tratament.!ichen plan este o dermatoz papuloas inflamatorie, cronic cu etiopatologie -nc imprecis cunoscut. 'fecteaz -n egal msur am#elee4e =i poate aprea la orice vrst dar se -ntâlne=te mai des -ntre /0*H0 ani.

2tiologia:− factorilor genetici− factorilor infectio=− 9actorii neuro*psi&ici au fost incrimina>i, având la #az o#serva>ia apari>iei eruptiilor de lic&en dup traumatisme psi&ice ma+ore,− 9actorii meta#olici =i enzimatici sunt sugera>i de asocierile lic&enului plan cu unele afec>iuni meta#olice ca dia#etul za&arat− ;olul factorilor endocrini este ilustrat de asocierea unor #oli endocrine,− :edicamentele $antimalaricele, srurile de aur, fenotiazinele, diureticele, B/ * #locantele, etc.%− 9actorii imunologici

23istă numeroase forme clinice:− lichenul plan inelar0 se localizeaz mai des -n sfera genital su# aspectul unui cerc de papule cu centrul u=or deprimat =i eventual

pigmentat− lichenul plan liniar 6zoniform7 se dispune -n #enzi papuloase de o#icei pe pr>ile laterale ale trunc&iului sau pe mem#re putând fi

confundat cu nevii liniari− lichenul plan verucos ocup de regul fa>a anterioar a gam#elor, papulele fiind mari, proeminente, acoperite de scuame groase,

cornoase, foarte aderente− lichenul plan folicular are papule acuminate mici− lichenul plan eroziv şi bulos prezint pe lâng papule leziuni veziculo*#uloase sau eroziuni situate pe suprafa>a papulelor sau c&iar

-n pielea aparent sntoas− e4ist =i forme de lic&en plan &iperpigmentat primitiv

)iagnostic− a e4amenul &istopatologic papula lic&enian are o structur caracteristic, fiind o papul mi4t dermoepidermic.− Fn epiderm domin &iperkeratoza ortokeratozic asociat cu granuloz =i acantoz, iar la nivelul dermului e4ist infiltrat

limfo&istiocitar -n +urul vaselor dilatate din corpul papilar. Papilele au aspect caracteristic de cupol sau arcad.− (iagnosticul este u=or de fcut corelând datele anamnestice cu e4amenul clinic care este foarte sugestiv =i numai rareori este necesar

confirmarea &istopatologic.

)iagnosticul diferenţial se face cu:− sifilidele papuloase $emisferice, mari, dure, nepruriginoase%− verucile plane $papule mici, izolate pe fa> sau pe dosul mâinilor, de culoarea pielii nepruriginoase%− neurodermita $pseudopapule, =terse, ru delimitate%

− psoriazisul folicular $aspectul caracteristic cu scuame al#e sidefii stratificate %− eczema papulo*veziculoas $cu polimorfism lezional%− -n pielea capului cu lupusul eritematos care d alopecii cicatriciale− granulomul inelar, -n localizarea pe dosul mâinilor.

Poate fi localizat e4clusiv pe mucoasa +ugal sau -n 50! din cazuri poate coe4ista cu erup>ia cutanat.eziunile ocup mucoasa din dreptul ultimului molar superior, pân -n apropierea comisurilor, constând din mici reliefuri granulare, al#*gri*cenu=ii, care se dispun su# forma unei ar#oriza>ii comparat

Documents

Dermatovenerologie colocviu Stom