i

Volumul apare cu sprijinulMinisterului Culturii al Republicii Cehe,care a subventionat traducerea

Patrik Ouiednik

AD ACTATraducere din limba cehd

de Helliana Ianculescu

\YEDITURA VREMEA

BUCURE9TI2019

Patrik OuiednikAd acta

Torst, Praha,2006

Coperta: Dan AmzaRedactor: Claudia DrdginoiuTehnoredactor: Dan Amza

Copyright @2006 Patrik OuiednikCopyright @ Editura Vremea pentru prezenta edilieCopyright @ 2019 Helliana Ianculescu pentru traducere

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieioui.noNiK PATRTK

Ad Acta I PatrlkOuiednik ; trad. din lb. cehdde Helliana Ianculescu. - Bucuresti : Vremea, 2019

ISB N 978-97 3 - 645 -922-L

I. Ianculescu, Helliana (trad.)

821.162.3

1

1. e4 e5 2. f4 exf4 3. Nc4 d6 4. Cf3 Ng4 5. 0-0Dd7 6.

d4 95 7. c3 Cc6 8.Da4 NeZ 9. b4 h5 10. b5 Cd8 11. Cbd2C}r612. e5 Ce6 13. Na3 Cfs L4. d5 CegT 15. Tfel Ce3 16.

Db3 Th6 17. exd6 cxd6 18. Ce4 Nxf3 19. gxf3 9420.b6 a62L. Ne2 Cgf\22.Db2f623. c4Rf7 24. Tacl Tg8 25. Rh1h426. fxgl Cg3+ 27. hxg3 hxg3+ 28. Rg1 TghS 29. Nf3 Dxg4

2

Era var6, soarele rAdea, copacii, pios, degi inutil,degajau oxigery in coroanele lor se agitau gdldgioase vrd-biile de pe corniqele baroce cddeau excremente uscatede porumbei, din canale se rdspAndea o duhoare. Vik-tor Dyk stXtea pe o bancd in fala intrdrii in parc, incdl-zindu-gi oasele bdtrdne, istovite de viald gi se pregdteasd trosneasci cu bastonul un gAndac care tocmai treceape lAngd el. Carabus grnnulatus sau un cdrdbuq terestru.Dyk igi dddea seama cd trebuia sd se migte cu griji dacdnu voia ca, printr-o migcare nechibzuitd, sd-i trosneascigalele. Cu mAna stAngd se sprijini de partea de sus abastonului gi cu mAna dreaptd se pregdtea sf, pocneascdgAndacul, cAnd in fafa lui se opri o tAndrd cu o fustdscurtd gi un tricou cu decolteu adAnc. Nu avea sutien giera imbujorati la fafd din pricina mersului iute.

- Scuza!i-m5, pe unde ajung la Academia de arteplastice? La subsuoari finea un dosar mare, verde, legatin gase puncte strategice cu o panglic6, gri.

Dyk igi ridici privirea gi o mdsurd din cap pAnd-npicioare. ObservAnd cd este chipegi, pe chipul lui se

instald expresia infeleapti si binevoitoare a bdtrAnelii,igi aplecd capul qi o intrebd: ,,Poftim?", degi auzise clarfiecare cuvAnt.

- Pe unde ajung la Academia de arte plastice?, repetdtAnira.

- Domnigoricd, ce putefi face la Academia de arteplastice?, o intrebd jovial. Sunteli frumoasd foc.

Domnigoara rAse cu un aer nesigur.Dyk o privi ingAndurat, incercAnd sd-gi reamin-

teascd pdrul dintre picioarele rdposatei sale sofii AndZka.

Domnigoara agteptd o clipd, dupd care schild un gestcu mAna:

- Pe aici?

- Da, de unde, rdspunse Dyk. Trebuie sd vh intoar-celi pe Roosveltova, apoi si o luali la stAnga gi dupdaceea... agteptali un pic... la a treia cotifi la dreapta.

- Am crezttt cd e pe aici pe undeva, spuse domni-qoara pe un ton govditor.

Dyk rAnji, cu un aer binevoitor.

- Domnigoard, locuiesc in cartierul dsta de cincizecide ani. Nu prea mai pot sd merg, dar slavi Domnului,rnemoria inci md mai ajutd, addugd ciochnind cu degetulin mAnerul bastonului. Pe Roosveltova o luali la stAnga

;i apoi la a treia la dreapta.

- Vd mullumesc foarte mult, exclamd domnigoara,indepdrtAndu-se in direclia indicatd.

Dyk o urmdri o clipd, apoi igi intoarse privirea gi lovicu bastonul de pdmAnt. GAndacul plecase in treburile lui.

Ar fi putut sd-gi ridice fusta, se gAndi Dyk. Doar pen-tru o clipd, ce ar fi costat-o. Nimeni nu era primprejur.Mi-ar fi ardtat crdpdtura din fali gi eu ag fi sfdtuit-o cumse ajunge la Academie. Poate cd nici nu poarth chilo{i. Cei s-ar fi intAmplat? A treia la dreapta. Aqa ii trebuie.

Nu cd Dyk ar fi avut ceva impotriva gAndacilor. Latimpul potrivif cAndva, demult in toiul secolului trecufigi formase chiar o coleclie de gAndaci, iar duminicileobignuia sd umble prin parcuri cu o pensetd, cu o per-rru!5 de croitor cu ace de gimdlie de diferite mdrimi gi cuo sticlufd de la cerneald, avAnd o inchizdtoare cu gurub.Majoritatea colecliei era formatd din cdrdbugi gi carii.

Dyk nu simfea o antipatie speciald nici fafd de stu-clentele de la arte plastice. In generaf il deranjau oamenii.Este insd adevdrat cd, daci erau mai tineri, il iritau mairnulf dupd regula simplS" ce, pe mdsurd ce data nagte-rii lor era mai apropiati, puteau si urAleascd mai mult

lumea cu prezenla 1or. Nici bdtrAnii nu erau pe placul lui,dar mdcar aveau o circumstanld atenuanti: multi vremenu se vor mai migca. Nu cd Dyk gi-ar fi fdcut iluzii: pentruun....

- Ia te uitd! Domnul Dyk! Ce spuneli de vremea astafrumoasd? Ce mai facefi?

LAngd Dyk se aqezd o pensionard corpolentd, cuobrajii trandafirii gi cu o basma pe cap - un lucru dejarar in zilele noastre - linAnd in mAn[ o sacogd din plasticpe jumdtate goald, adicd pe jumdtate plind.

- Ei, gtili cum e, doamnd Prochdzkovd. Dyk se dddupufin mai la o parte.

- Ati a:uzlt? Se spune cd pe doamna Hor6kov6 a cdl-cat-o magina.

- Cum aga! Serios?

- Serios ori nu, cert e c[ acum e moart6, moartd ca

rdposatul domnimpirat. Se zice cd a mai reugit sd ajungdpdnd acasd cldtinAndu-se, a deschis uqa gi poc! gi-a datduhul. Biata de ea nu mai putea respira gi a murit cuochii iarg deschiqi.

Nu cd Dyk gi-ar fi ficut iluzii:in locul unui defunctse grdbeau sd ajungd pe lume alte doud exemplare devieluitoare noi.

- Ochii morfilor confer5 strilucire stelelor.A grdit.Proverbul 125,8.

Aga a grdit.Dyk obignuia si rosteascd sentinfe intr-un stil pro-

priu pe care le impodobea cu surse false, de obiceibiblice. De multd vreme pricepuse cd in Cehia era con-sideratd o manifestare de maximd inteligenld repetareaa ceea ce fusese spus odatf, de cineva. CAndva, pe vre-mea cAnd colecliona gAndaci umblAnd prin parcuri, igiinvoca propriile maxime (,,...aqa cum eu spun mereu")gi de fiecare datd nu primea decAt un zAmbet incurcat.

Odatd i-a trecut prin minte sd adauge: ,,CarteaRtt,4,6"- gi a vdz'tt cum privirile din jurul lui au scdpirat, ale

femeiior cu un aer cunoscdtor, ale birbafilor, pline de

invidie. De atunci, de fiecare datd proceda la fel. ,,Noap-tea este prevestirea diminefii. Leviticus 2,10", spunea gi

ridicAndu-se de pe scaun pleca de la petrecerea de la ser-

viciu. ,,Dezgroaph nisipul cu piciorul qi te vei gisi pe tineinsufi. Predicatorul 17,5" , tachina o colegd de la servicipe care pusese ochii. ,lfat6l, exclamd cu o voce puternicd,vai, dar fiul nu il aude. Ghilgameg, cAntul trei", consolaun vecin care se plAngea de comportamentul descenden-tului sdu pubescent.

Nici de data aceasta reaclia lui nu a avut efect. Pro-ch|zkov| forndi bucuroasd gi ii arunci lui Dyk o privireadmirativd.

- Dumneavoastrd ptiti atAt de bine sd spunefi totui,aprecie ea.

- Sd sintetizali, se corectd ea.

- intr-un mod adecvat, precizd. ea.

- Tocmai aseard am discutat despre asta cu J6ra, a

addugat. Adicd, gtifi, cu solul meu. Domnul Dyk qtie

intotdeauna sd. zicd. totul atAt de bine, ne-am spus noi. $icunoagte atAt de multe lucruri!

-Da?, intrebX Dyk cu un aer absent, dar nicidecumnepoliticos. De ce sd nu fiu amabil cu doamna Proch6z-kov6? E suficient sd te uifi la ea.

-J6ra a spus cd v-a[i inlelege cu Tedik. Adici cu

fiul nostru. El acum se ocupi de afaceri, inchiriazd bdrcilAngd Podul revolufiei. $i gtie multe lucruri interesante!Mai ales din trecut, tot felul de bdtilii gi de rdzboaie, ce

qi unde a fost semnat. Dacd nu s-ar ocupa de afaceri, arputea foarte bine sd fie profesor de istorie. Poate la gim-naziu sau la universitate.

De bancd se apropie un alt b6trAnel. Pe cap avea obasci - un lucru rar in zilele noastre, iar in mAnd linea osacoqd din plastic umplutd pe jumdtate.

- Ce vreme frumoasX!, rosti cu voce tare b5trAnelulcu bascd. Ce mai facefi?

Dyk se incruntd. Dacd va continua tot aga, bdnculalui preferatd se va transforma intr-o cas[ auxiliard a pen-sionarilor.

BdtrAnelul cu basc[ se agez[ lAngd Prochdzkov6,ea se trase pufin spre Dyk, iar acesta se aqezd nifel maideparte.

Asta e un loc unde se adund toate fosilele, se gAndiel plin de urd.

- Probabil cd ali aflat deja? Doamna Hor6kov6 a fostcdlcati de maginS.

- Tocmai vorbeam despre asta cu domnul Dyk. Biatafemeie. Se spune cd a mai ajuns acasd cldtinAndu-se qi amurit cu ochii larg deschigi. Domnul Dyk spune ci ochiimorlilor dau strdlucire stelelor.

- Hm, spuse bdtrdnelul cu bascd.Fdrd a i se indica sursa, replica nu era bund de nimic.

10 L1

tJ

Cei mai rdi erau desigur adolescenfii. Numili inaintetineret, avangarda societdfii noastte, pdgind pe urmelepdrinlilor lor, care nu reuqiseri sd fie decAt o ariergardd.Mai apoi, odatd cu schimbarea regimului, tineretul a fostinlocuit cu tineri mai pulin importanfi gi cu o infdligaremai modernd, care se potriveau mai bine noilor timpuri.

- Vd plac tinerii? Nu!- Iubili tinerii?! Nu!!-Avefi ceva impotriva tinerilor? Jawohl!!!Pe vremea cAnd Dyk mai era incd la gcoala gene-

rald, termenul adolescentinsemna un delincvent juvenilcare din senin te lovea in cap in timp ce coborai liniqtitpe scirile de la gcoald, te lua de ceafd ca pe un iepuregi incerca sd ifi ia mdrunligul pe care !i-l ddduse mamaca eventual sd ili cumperi un croissant. Dupd ce maitdrziu Dyk a intrat in categoria tinerilor, mult deasupralui se aflau alfii, nigte tineri cu vechime mai mare, careil loveau incap, sAsAiau la lolitele de la fabrica de textiledin apropiere si, cu o migcare obignuitd a aritdtorului,iqi storceau cogurile de ldngd nas. $i Dyk, chiar fdrd sd se

striduiascd, s-a inc5.rcat atAt de mult, s-a prostit intr-atdtincAt pAni astdziiqi amintea cu o scArbd amestecatd curreincredere cum ii lovea cu pumnii in cap pe colegiide gcoald mai mici, le bdga degetele in gAt atunci cAndcoborau incet pe scdri in jurul lui, sAsAia la lolitele deIa fabrica de textile apropiatd, igi storcea cu nongalanfdcoqurile de pe fa!6 9i finea in buzunarul de la spate unpieptene soios.

Puberii! Adolescenfii! Fui! Privirile lor de vifel!Mutrele lor placide! Convingerea de turmi despre

propriul lor caracter excepfional! Prostia care se nagtedin adAncurile preistoriei larvare!Acel ego de dinozaurcdruia ajunge sd-i goptegti Sieg Heil, Slavd comunismu-lui sau Think different!

$i dupd ce analfabefii dia izbutesc sd facd sex, igidoresc atAt de mult sd ii anunle pe ceilalli despre trium-ful lor orgiastic, incAt trebuie si inchizi fereastra intr-o zicaniculard.

12 13

4

Banca lui Dyk se gdsea, de fapt, intr-o piafd sdteascd,

care pe o laturd era mirginitd de o bisericd modestd, darbarocd, iar pe cealalt[ de fostele grajduri, astdzi muzeulAndy Warhol. Grajdurile fdcuseri parte dintr-un miccastel de vAndtoare, astdzi Academia de arte plastice;in regimul trecut aici se aflase muzeul migcdrii de rezis-tenfil muncitoreascd. insdqi Academia era ascunsi inspatele primei alei din parcul care ocupa aProape unsfert din oraq. Cartierul, locuit in cea mai mare partede vechi localnici, se remarca prin linigtea lui, din ce ince mai prelioasd in noul mileniu, cAnd un ldrdnoi oare-care a dat ndvald in Europa. Singura patd remarcabilda imprejurimilor pastorale o formau cele cAteva case de

raport locuite de nigte familii de figani. Jiganii, numifide asemenea romi sau baragladine, vorbeau o limbd ciu-dat de neinteligibild, ceea ce tulbura atitudinea pagnici a

cetilenilor de origine netomd, numifi gagii sau brilnzari;invazia unei alterdri lingvistice nigtea in ei sentimentulnepldcut cd lumea este ori prea mare, ori prea mici.

L6ngd parc se aflau biserica gi un mic cimitir, care,

lucru de mirare, rezistase enfuziasmului pentru evacu[rial comunismului Ei elanului constructor al capitalismuluitimpuriu. Cur6nd incepuse sd umble zvonul cd o firmdcanadiand venise cu oferta de a construi o casd cu trei etaje

qi terasd. Construcfia urma sd se sprijine pe niqte coloane,

in aga fel incAt cimitirul sd nu fie afectat, deoarece respec-tul fald de inaintagi era un reflex natural al oamenilor de

afaceri canadieni. La primul gi la al doilea etaj urma sd fiedeschis un supermarket sau un supermagazin, iar la eta-jul trei aveau sd fie plantali tei qi cenugeri la umbra cdrora

cetdlenii s[ poatd privi acoperigul bisericii gi sX fie ame-najat un loc de joacd pentru copii, cu perefi suedezi,pe care acegtia sd se cafdre, gi cu nisip, ceea ce trebuiasd creeze o simbiozd sugestivd cu cimitirul de la par-ter: joacd-te, joac6-te, oricum vei muri. Canadienii s-auobligat sX amenajeze frurnos cimitirul devastat, si inlocu-iascX crucile gi pietrele funerare sparte cu altele noi qi, ingeneral, si vind in toate felurile posibile in intdmpinareardposafilor gi a praghezilor, pdnd acum majoritari.

Pe zidul cimitirului erau scrijelite mai multe inscrip-fii. Prezicerlle (M. o iubeqte pe 1., Romane, pupd-mdin fundqi Cine citegte asta e un bou) erau completate de douiinscripfii ambifioase, una interogativ-carteziani, (Lidaeste o curud, Daaid o iubeqte pe Lida, Daaid este un curaar?),cealalti prudent-optimistd (Dacd cineaatl citeqte pe P. Ver-laine, sd-gi scrie aici numdrul de telefon sau e-mailul).

Din cAnd in cAnd, in piald didea buzna cAte un turistdoritor de artd pop gi de avangardd., dar acestea erauevenimente relativ rare. Muzeul se afla in afara trasee-lor turistice gi doar pulini vizTtatoristrdini erau la curentcu faptul cd Andy Warhol a fost de fapt cetr, adici slo-vac, ceea ce e totuna, cel pulin in cazul lui Warhol, ori-ginar din Pittsburg. In rest, majoritatea oamenilor careau realizat ceva pe aceasth lume au fost de origine cehX:

Sigmund Freud, Madeleine Albright et passim. Slovacia,oricAt de separatl. ar fi, numdrd alli viitori cehi celebri,suflete delicate intr-un corp plin de viafd; Andrej War-hola a fost unul dintre ei.

Cartierul avea reputafia cX oferX un cadru linigtit gidatoritd prezeniei parcului. Nu era potrivit pentru pros-titulie, iar pentru traficanlii de droguri era prea departede centru. Dacd nu ar fi fost numdrul in cregtere al nebu-nilor care,la orele diminelii gi ale serii, practicau activita-tea numitd Djo-Ging menitd sd inlocuiascd exerciliile deinviorare din fala ferestrei deschise cu vedere la fabric6,

14 15

puline lucruri ar fi dovedit, la o privire superficiald, cd gi

aici se intorcea roata istoriei.Unica dovadd reald a evoiuliei istorice se afla pe plat-

forma artificiald ridicatd in parc. in locul unde cAndva se

indlla generalissimul Staliru victima celui de-al doudzeci-lea congres al PCUS, astdzi se afld un pendui uriaq care

reprezintd intr-o mdsurX cuviincios de egal5 intre meca-nicd gi simbolisticS, migcarea timpului. In cursul penul-timului an din secolul trecut, promovat de mass-mediala nivel de ultimul, sub pendul a fost montat provizo-riu un ecran cu leduri, din care se scurgeau secundelecare despdrleau oragul de prezumatul sfArgit de veac.Intre intAi ianuarie gi ultimul decembrie 1999, din fostulmonument al generalissimului Stalin au trecut 31 536 000

secunde. De la pretinsul sfArgit al veacului au mai tre-cut incd 111,758 400, una la fel de implinitd ca cealalt5.Dar astdzr, prieteni, astdzi putem sd vorbim deja despresecolul trecut fdri si avem idei preconcepute, cu o pri-vire de ansamblu qi o judecatd la rece, iar in capitolul des-pre evolufia tehnicii de rdzboi, generalissimul ocupd unloc lAngd Pericle qi bomba atomici stX aldturi de obuzie-rele asiriene gi tunurile din lemn din bdtilia de la Cr6cy.Nu cd in veacul nou secundele ar trece ir-rtr-un mod maiinteligent, fereasc5 Dumnezeu, se gAndea uneori Dyk,cu speranfa cd acesta va fi poate ultimul. Nu era totugiposibil ca acest experiment sd continue la nesfArgit. Cafost student al facultdlii de gtiinle naturale gi mai tdrzilucunoscitor al vielii caridelor, Dyk era congtient de faptulcd in naturX existau alternative. Poate cd odatd furnicilevor avea un cuvdnt de spus. Sau meduzele. Ce larmd vafi atunci! Deocamdatdinsd nimic nu dovedea acest lucru,in pofida gdldgiei ecologigtilor, a sciderii numdruluighelarilor gi a reducerii spermei din organismele speci-ilor civilizate, dar o sutd de ani este o perioadd lungd,dardmite o mie. Pe moment continuau sd existe vechiul