Accente Naturaliste Si Romantice in Moara Cu Noroc

7/21/2019 Accente Naturaliste Si Romantice in Moara Cu Noroc

http://slidepdf.com/reader/full/accente-naturaliste-si-romantice-in-moara-cu-noroc 1/3

Accente naturaliste şi romantice în nuvela

“ Moara cu noroc”, de Ioan Slavici

Nuvela “Moara cu noroc” este pusă sub tutela idealului moral, care- n cazul eieste negative din pricina nedesluşirii aspectelor pozitive şi negative ale aspiraţiei de bună-nstărire. Aceasta face pe critical Mircea Zaciu să considere nuvela “ mai puţincompusă”datorită preocupărilor psihologiilor prinse- n vrte!ul unei drame fără ieşire.

"e pot considera ca aparţinnd de accentele naturaliste toate frămntările provocate de#ncuibarea patimei devoratoare a banului. Astfel, compoziţia se adaptează persona!ului, care larndul său e pus #n raza norocului, ce poate fi definit prin$ “ stăruinţa de a fi om, de a nu ieşi

din ogorul omeniei”% numai că &hiţă devine un persona! tragic şi aceasta s- ar putea sintetiza$ “ Dacă- ţi depăşeşti limitele eşti pedepsit, dacă nu ţi le depăşeşti nu eşti om” , după cum arată &.'iiceanu. (redibilitate se dă unui fapt #n urma e)perimentării, trăirii lui$ “ Să nu crezi nimic până nu vezi cu ochii”% #nsă, această confruntare temperamentată dă un puternic zbuciumlăuntriv * monolog cu repercursiunile presiunii mediului social$ “ Omule, ce vrei să faci, cevrei să ceri de la mine !or"eşte- mi verde- n faţă, ca să ne #nţelegem” , deoarece tensiuneainterioară are cotaţii mult mai mari ca cea socială. Apare o #nstrăinare + #n propriu- i for a stăriisufleteşti, chiar de ce are mai apropiat, intim, #nct nici nu mai vorbim de sentimente, ci de unorganism- natură ce e)istă prin influenţele sale biologice, supusă unei neelucidări interogative$“$decă de ce pun mai multă #ncredere #ntr- un om străin decât #n nevasta mea%”& ondul

persona!ului absoarbe ca o avalanşă distructivă naturile apropiate spaţio- temporale, #ntr- oformă evidentă chiar pentru cei din prea!mă$ “'are om eşti tu, (hiţă, grăi )intea, pe gânduri&*i eu #l urăsc pe +ică, dar n- aş fi putut să- mi arunc o nevastă ca a ta drept momeală #n cursacu care vreau să- l prind&”& nteriorul$ ”mult venin am adunat eu, şi mă credeam om cuminte,dar tot numai #n mine l- am deşertat” e rezultatul recoltării pasa!elor e)terioare, cărora li se dăo conotaţie internă, a cărei preaplin cunoaşte şi revărsări #n e)tern$ “'atăl vostru e un ticălos%”Astfel$ ”(hiţă trecuse #n adevăr printr- un fel de prefacere&”. /ostirea interioară devineincoerentă, #i e imposibil să vieţuiască sub tutela unui ideal, venind ca o !ustificare a stăriizdruncinate determinată de instabilitatea sa$ “ $şa m- a lăsat Dumnezeu% e să- mi fac dacă e

#n minte ceva mai tare decât voinţa mea% .ici cocoşatul nu e #nsuşi vinovat că are cocoşă #n spinare/ nimeni mai mult decât dânsul n- ar dori să n- o ai"ă”& (omplacerea #n natura pasivă,ca rezultat al naturii active e)terioare + imposibil de supus duce la amplificarea convulsiilor lăuntrice$ “$tât se sâmţea deticăloşit şi de sla" #n el #nsuşi, #ncăt nu mai putea să- şi dea seama ce poate ş ice nu poate să facă, şi aşa, #ncetul cu #ncetul se lăsa #n voia #ntâmplării şiaştepta cu o leneşă nepăsare sosirea lui +ică”&



"uprema degradare fiinţială este atingerea raportului călău- victimă, a violenţeimolipsitoare, adică a punctului ma)im al relaţiei de frică #n care- au trăit persona!ele +“0rica emolipsitoare ca tristeţea”- marchizul de (ustine$ $m să te omor cum mi- aş omorâ copilul meu când ar tre"ui să- l scap din chinurile călăului, ca să- ţidai sufletul pe nesâmţite”% e)istă,totodată, dorinţa de refacere- n gravitatea mortuară a anihilării totale$ “Sâmt că mi s- apus ceva

de- a curmezişul #n cap şi nu mai pot trăi, iară pe tine nu pot să te las vie #n urma mea”&Arghirofilia +0iubirea de arginţi12iubirea de bani #l pune #ntr- o e)istenţă dublă, căreia &hiţănu- i poate face faţă şi, prin urmare, cade- n !ocul maleficului e)istenţial, căruia nu- i poatesupravieţui din pricina incompatibilităţii fiinţiale. Aşadar, &hiţă este distrus de amplificarealăuntrică dată unor acte ale sale, a căror negativitate el n- o sesizase iniţial, deoarece fuseseorbit #n propriu- orgoliu de- a fi cineva, #n trăirea- i ne#mpărtăşită. 3n cadrul accentelor romantice semnalizăm acele elemente şi poziţii ce cuprindnuanţe romantice şi de aceea trebuie luate, făcnd abstracţie de evoluţia moralizatoare anuvelei. Avem, culoare locală şi pitoresc natural reprezentat prin plasarea #n zona geografică a

Ardealului, la hanul 1oara cu noroc aflat #n valea dintre două drumuri, o răscruce prin caretreceau turme de porci spre şi dinspre trg, loc important pentru afaceri şi comerţ, fiind,totodată, un spaţiu * centru pentru cei aflaţi pe drumuri$ “Ori din care part ear veni, drumeţul se "ucură când o zăreşti din culmea dealului pleşuv, căci, venind despre locurile rele, ea #l veseleşte că a scăpat norocos, iară mergând spree le, la moară poate să găsească ori săaştepte alţi drumeţi, ca să nu plece singur mai departe”& 3n ceea ce priveşte sensibilitatea şimelancolia, putem sintetiza prezentă tema solitudinii cuplului #ntr- o lume mirifică$ 2 grozavăviaţa asta, $no, e grozavă3 stai aici #n pustietate, şi te sperii de nimic, şi- ţi mistuieşti viaţa cunăluciri deşarte”& 4e asemenea, se relevă solitudinea eului #n durerile-i proprii, dene#mpărtăşit, aparţinătoare propriului for$ “sunt cu tine, #n loc de a- mi alunga gândurile cele

rele, mă laşi să mă mistuiesc cu ele, şi când nu mai ştiu ce să fac, tu te uiţi la mine cu milă, şiatâta- i tot”& 4edublarea #n dialog cu propriul for devine neputinţa e)cepţionalului de a seimpune$ “$no, pune- ţi credinţa #n mine, căci nu toate vor trece #n câteva zile şi câtă vremedragostea către tine #mi v alumina calea, ferită vei fi şi de orişice supărare”& (onfundarea planului oniric cu realitatea$ “4iua următoare, deşteptându- se din somn, (hiţă era neliniştit& 5şi aducea "ine aminte cele petrecute peste noapte, dar şi le gândea ca şi când le- ar fi visat şi parcă nu- 6 venea să le creadă, iar când #şi dedea seamă că ele #n adevăr s- au petrecut, #i eraruşine de cele ce făcuse şi se temea că, mai curând ori mai târziu, se va da de gol, şi nu numaiva strica toată trea"a, dar #şi va "ăga totodată şi capul #n prime7die”& Afecţiunea Anei asupralui &hiţă e reciprocă +iniţial şi prin aceasta se reface 5N5' primordial, plasat #n lumea paradisiacă a M6/, locul #n care- şi pun năde!dea fericirii lor$ “(hiţă priveşte #mpre7urul său, se "ucură de frumuseţea locului şi inima #i râde când $na cea #nţeleaptă şi aşezatădeodată #şi pierde cumpătul şi se aruncă răsfăţată asupra lui, căci $na era tânără şi frumoasă, $na era fragedă şi su"ţirică, $na era sprintenă şi mlădioasă, iară el #nsuşi #nalt şi spătos, o purta ca pe o pană su"ţirică”& (ntecul şi !ocul desţelenesc inimile #ntru primirea armonieisufletelor$ “ numai rar se nimereau trei ţigani deodată pe la 1oară”& Ana #şi mărturiseşteatracţia sentimentală pentru &hiţă$ “8ei% (hiţă să nut r "ată pe tine suspinele mele% )rea mă



crezi tu pe mine proastă3 #nsă nu sunt proastă, ci am slă"iciune de tine”& 4ar nemaie)istndreciprocitatea sentimentală iniţială, o #mpinge #n braţele celui pe care iniţial ea #l receptase ca “om rău şi prime7dios”, să- l elogieze prin calităţile lui bărbăteşti$ “'u eşti om, +ică, iară (hiţănu e decât o muiere #m"răcată #n haine "ăr"ăteşti, "a chiar mai rău decât aşa”& 7ersona!ul 'ică, descinde din tipologia romantică prin faptul că e amestec de om şi

demon% căci “ cunoaşte pe toţi oameni "uni şi mai ales pe cei răi” % dar straniul său e oglindirealăuntrică prin fizic$ “+ică e om rău şi prime7dios/ asta se vede din ochii lui, din rân7etul lui şimai ales din căutătura ce are, când #şi roade mustaţa cu dinţii” % #nsă, este capabil de atracţiafemininului$ “um o vede aşa de perită, cum era, se adună deodată #n sufletul lui toatădragostea pe care o simţise din clipa când o văzuse pentru #ntâia dată”, şi, această ţşnire, n-are de făcut dect un pas pnă la iubirea amoroasă. 7oate fi #ncadrat #n categoria eroilor e)cepţionali #n #mpre!urări e)cepţionale, el #nsuşi #ncadrndu- se prin spusele$ “1ie nu mi s- a pus #ncă om #n cale fără ca să mi- l fi curăţit din drum”& 'ică e cel mai viu dintre figuri,deoarece nu se ascunde nici #ntr- un moment de repercursiunile faptelor sale, #nfruntndu- le cu

snge rece, fie că- vorba de sentimente$ “2i% e să fac cu tine% 5i răspunse el, şi- o dete, aşacam #n silă, cu cotul la o parte”% ba, mai mult, chiar 4ivinul ipostaziat #n e)istenţa 8isericii #ieste indiferent$ “#şi leagă calul de strana de la dreapta, apoi intră să- şi caute ceva #n altar, ohaină preoţească, o acoperitoare, pe care s- o ia peste sine, şi alta, pe care s- o arunce pe cal,căci "ietul do"itoc tremura de frig”% iar natura e cutia de rezonanţă a trăirilor sale$ “$farătuna, şi el se cutremura la fiecare trăsnet3 afară fulgera, şi fiecare fulger #i trecea ca un fior prin inimă”& (a o implicaţie a filosoficului #n cunoaşterea lumii putem considera cuvintele bătrnei ce se constituie #ntr- o supratemă ce dezvăluie imposibilitatea separării frumosului de bine, #n caz contrar * pactul lui &hiţă cu diavolul, 'ică * s- a dărmat stabilitatea #n favoareae)cesului, ne#ntemeietor al unei e)istenţe oneste.

5n alt element ce ţine de romantism e preferinţa pentru cadrul nocturn #n care sedesfăşoară punctele decisive ale nuvelei, astfel că noaptea se petrec nelegiuirile care- şi alăturăcomplicitatea firii, iar eroii sunt puţin comunicabili * ascunznd, parcă, ceva * şi vorbele poartăo umbră de ambiguitate. 4eşi supuse realismului pătimaş, urmele romantice nu sunt annihilate#n favoarea +totală a instinctului, brutalului.

Bibliografie

8reazu ., Ioan Slavici, nuvelistul , #n 'ri"una, anul , nr. 9, :9 ianuarie ;<=>%7opa Mircea, Ioan Slavici , #n Scriitori români. Mic dicţionar , coordonare şi revizie ştiinţificăMircea Zaciu, 8ucureşti, ?ditura *tiinţifică şi 2nciclopedică, ;<@>%7ompiliu Marcea, Ioan Slavici , ediţia a - a, revăzută şi completată, 8ucureşti, 2ditura pentru +iteratură, ;<@>% "lavici oan, Nuvele. Mara, ?ditura 0undaţiei ulturale 9omâne, 8ucureşti, :;

Documents

Accente Naturaliste Si Romantice in Moara Cu Noroc