Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti Facultatea de Stiinte Economice Specializarea Management

INTREPRINDEREA IN MEDIUL COMPETITIVSTUDIU DE CAZ REALIZAT LA

S.C UPETROM 1 MAI S.A PLOIESTI

Coordonator:Lector univ.Daniela

Buzoianu

Student

Stoica Sebastian Dumitru Alexandru Grupa: 34 A Administrarea afacerilor

An universitar 2009-2010 CUPRINSCAPITOLUL 1...................................................................................................................3 PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII...................................................3 1.1 Scurt istoric...............................................................................................................3 1.2 Obiectul de activitate................................................................................................4 1.3 Resursele intreprinderii............................................................................................7 1.3.1 Resurse financiare.............................................................................................7 1.3.2 Resurse umane...................................................................................................8 1.3.3 Resurse materiale............................................................................................10 CAPITOLUL 2.................................................................................................................11 IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII 11 2.1 Macromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii intreprinderii.................................................................................................................11 2.2 Micromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii intreprinderii.................................................................................................................22 2.3 Relatia intreprindere - piata....................................................................................27 2.4 Obiectivele economice ale intreprinderii in conditiile pietei concurentiale..........32 CAPITOLUL 3.................................................................................................................34 STRUCTURA ORGNIZATORICA...............................................................................34 3.1 Prezentarea structurii organizarii functionale........................................................34 3.2Prezentarea structurii operaionale..........................................................................42 3.3 Documente de formalizare a structurii organizatiei...............................................54 Capitolul 4.........................................................................................................................63 ORGANIZAREA INFORMALA A INTREPRINDERII..............................................63 4.1 Tipuri de grupuri in organizarea informala............................................................64 4.2 Avantajele si dezavantajele organizarii informale.................................................65 CAPITOLUL 5.................................................................................................................66 FUNCTIUNILE INTREPRINDERII..............................................................................67 5.1 Functiunile- componente ale sistemului organizarii procesuale a intreprinderii. .67 5.2 Interdependenta functiunilor intreprinderii............................................................70 Capitolul 6.........................................................................................................................72 STRATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII. PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZARE A LOR............................................................72 6.1 Importanta strategiei economice a intreprinderii...................................................72 6.2 Elaborarea strategiei economice a intreprinderii...................................................73 6.3 Elaborarea planului economic al intreprinderii......................................................79 6.4 Elaborarea planului de afaceri al intreprinderii.....................................................81 CAPITOLUL 7.................................................................................................................85 EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII INTREPRINDERII.............................85 7.1 Indicatori de exprimare a eficientei economice. Calculul si analiza acestora.......85 7.2 Posibilitati de crestere a eficientei economice.......................................................88 CAPITOLUL 8.................................................................................................................91 CONCLUZII.....................................................................................................................91 2

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................93 ANEXE.............................................................................................................................94

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII1.1 Scurt istoricDocumentele de arhiva atesta ca inceputul construirii societatii comerciale dateaza din anul 1908, sub forma unui mic atelier de reparatii pentru sculele folosite in industria extractiva de titei compus din circa 50 de salariati. Activitatea atelierului se dezvolta treptat astfel incat in perioada 1914-1922, obiectul de activitate devine mai complex prin repararea utilajului pentru exploatarea sondelor, numarul de salariati ajungand pana la 750, sub patronajul Creditul minier. Incepand cu anul 1922, atelierele trec in administarea societatii Concordia, care concentreaza intreaga activitate de reparatii si intretinere a utilajelor petroliere precum si executia unor scule, dispozitive si echipamente necesare forajului si extractiei titeiului din bazinul petrolifer al Vaii Prahovei. Din anul 1935, necesitatile impuse de cresterea accentuata a volumului de reparatii si constructii de instalatii si agregate pentru extractia, depozitarea titeiului si a gazelor, s-au materializat in dezvoltarea unitatilor prin constructii de noi hale si dotare cu masini-unelte de precizie si tehnicitate ridicata si cresterea numerica a fortei de munca la peste 1400 de salariati. La inceputul celui de-al doilea Razboi Mondial o parte a societatii a fost profilata pe productia de armament (tunuri antitanc si munitie de artilerie) restul sectoarelor continuand reparatia si constructia de utilaj petrolier, numarul de personal ajungand la peste 3000 de salariati in anul 1944. Dupa nationalizare in 1948 societatea se transforma in Interprinderea constructoare de utilaj petrolier 1 MAI Ploiesti, care in afara profilului de baza a inceput repararea fondurilor fixe de razboi (vagoane, utilaj chimic, constructii metalice pentru hale industriale etc.)

3

Anul 1950 marcheaza inceputul fabricatiei de serie a instalatiilor si echipamentelelor pentru foraj si extractia titeiului, dupa documentatie straina si apoi prin conceptie romaneasca furnizata de Institutul de Proiectare si Cercetare pentru Utilaj Petrolier (IPCUP) infiintat in anul 1955. Intreprinderea a suferit cinci etape de dezvoltare tehnologica si extinderea teritoriala ajungand in prezent la o suprafata de 72,3 ha si in jur de 2800 salariati. Profilul de fabricatie al intreprinderii a acoperit principalele instalatii si echipamente pentru utilaj petrolier necesare industriei extractive cu exceptia metalului tubular. In anul 1990 Societatea Comerciala UPETROM 1 MAI S.A. Ploiesti se transforma in societate pe actiuni si este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului al Judetului Prahova. Incepand cu anul 1991 uzina ia numele marcii inregistrate de foraj romanesc UPETROM, iar dupa 1996 adauga acestuia si binecunoscuta denumire de dinainte, devenind astfel S.C. UPETROM -1 MAI S.A. . Ultima etapa de evolutie a intreprinderii o constituie schimbarea formei de proprietate in decembrie 2000, din unitate comerciala cu capital majoritar de stat in unitate comerciala pe actiuni cu capital privat.

1.2 Obiectul de activitateScopul societatii este obtinerea de profit prin producerea si comercializarea instalatiilor de foraj si a partilor de instalatii, agregatelor de cimentare, instalatiilor pentru prevenirea eruptiilor, sapelor de foraj, masinilor-unelte specializate, utilajelor tehnologice, promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes national in domeniul fabricatiei de utilaj petrolier- domenii conexe. Domeniul principal de activitate il constituie industria de masini si echipamente, iar obiectul principal de activitate fabricarea de utilaje pentru foraj si exploatare sonde CAEN 2956. S.C. UPETROM 1 MAI Ploiesti este asociata cu companii din Romania, avand ca domenii de activiate: cercetarea si evaluarea dispozitivelor de petrol si gaze; estimarea productiei de petrol si gaze; operatiuni de foraj, echiparea si punerea in functiune si revizia instalatiilor;

4

proiectarea si distribuirea echipamentelor pentru rafinarii, transport si statii de depozitare;

Intreprinderea a asimilat si fabricat urmatoarele produse: a) instalatii de foraj pentru sonde de titei si gaze pentru adancimi de foraj pana la 12000 m, cu actionare Diesel hidraulica, Diesel electrica si electrica de la retea; instalatii de interventie; instalatii de foraj hidrogeologic. b) echipamente de foraj pentru platforme de foraj marin c) echipamante pentru instalatii de foraj, dupa cum urmeaza: o grupuri motopompa, actionate cu motoare Diesel sau electrice cu puteri de la 340 CP pana la 1600 CP; o pompe de noroi; o capete hidraulice; o macarale carlig; o prevenitoare pentru foraj marin (DM) si prevenitoare pentru exploatare actionate mecanic sau hidraulic de tip SE si SHE destinate lucrarilor de extractie; o instalatii de prevenire; o motoare elicoidale de foraj, pompe elicoidale de extractie; o aparatura pneumo-hidraulica de distributie si comanda; o unitati de pompe API cu momente cuprinse intre 3500-10000 Kgm; o capete de eruptie pentru presiuni cuprinse intre 140-700 bar; o capete de injectie; o capete de pompare; o capete de coloana pentru presiuni cuprinse intre 140-700 bar; o agregate de cimentare si fisuri mobile, pe diverse tipuri de autosasiu sau fixe, montate pe sanie cu actionare Diesel sau electric, cu puteri hidraulice de la 175-1500 CP, ce realizeaza presiuni de lucru pana la 1050 bar; o dispozitive de mecanizare si automatizare din care dispozitivele de avans automat al sapei, dispozitive pentru mecanizarea podului podar, trolii pneumatice, dispozitive pentru echilibrat clesti, dispozitive pentru strans-slabit material tubular; 5

o scule de foraj, extractie si instrumentatie, piese schimb; d) sape de foraj cu dimensiuni intre 95,3mm si 508 mm, repartizate pe tipuri, astfel: sape cu conuri multiple pentru foraj minier, carotiere mecanice, capete carotiere etc. e) utilaj tehnologic: o echipamente mecanice pentru escavatoare grele de 3200-3800 mc/h si masini de haldat; o masini de lucru in depozite; o valturi, piese hidraulice, transportoare cu role, foarfeci si alte utilaje pentru liniile laminoarelor din tabla, utilaje pentru turnatorii si altele; o instalatii de forat galerii orizontale cu diametre mari FGO-32, pentru canale de aductiune; o echipamente speciale; f) armaturi industriale in conformitate cu licentele de calitate API g) masini-unelte si agregate o strunguri paralele cu lungimea intre varfuri de 1500-12000 mm; strunguri normale SN 1250; SN 1400; SN 1800; o strunguri specializate pentru prelucrat diametre mari; o masini de gaurit spatial MGS-50 si masini de gaurit adanc MGA-250; o masini de danturat in V 2000 mm si modul m=12 mm dupa licenta Lorentz; o fierastaie pentru materiale; o agregate tehnologice; h) piese turnate din otel, fonta si din neferoase i) piese forjate si matritate j) oxigen industrial si azot k) productia de motoare, generatoare si transformatoare electrice, reparatii utilaje motoare si trans formatoare l) constructia si repararea materialului rulant (piese de schimb pentru mijloacele de transport feroviar) m) reparatii echipamente instalatii de foraj n) constructii sudate

6

Succesul comercial al produselor fabricate in interprindere este ilustrat de urmatoarele distinctii obtinute: in 1970, instalatia de prevenire a eruptiilor TH 135/8*350 bari, a fost apreciata ca cel mai bun produs de acest tip la Targul de la Leipzing; in anul 1964, la Targul International de la Leipzing instalatia de foraj 3DH-200 a fost premiata cu medalia de aur; in anul 1967, la acelasi targ instalatia F200-2 DH a obtinut medalia de aur, iar in anul 1968 obtine aceleasi succese si la Targul International de la Bruno; in anul 1974 la Targul International de la Leipzing, instalatia de foraj F320-3DH a fost premiata cu medalia de aur; Produsele de utilaj petrolier au fost exportate in peste 30 de tari din care amintim: fosta URSS, China, Argentina, India, Algeria, Filipine, Turcia si chiar in S.U.A, recunoscute ca cel mai mare fabricant si exportator din lume.

1.3 Resursele intreprinderiiConceptul de resursa desemneaza potentialul uman, material si financiar de care dispune societatea sau o entitate economica la un moment dat si care conditioneaza dezvoltarea ei in viitor. Folosirea rationala a resurselor, valorificarea lor superioara este un imperativ major pentru orice firma nu numai pentru S.C. Upetrom 1 Mai S.A. 1.3.1 Resurse financiare Capitalul social este de 11,9 mil. USD n 400.000 actiuni, fiecare cu o valoare de 29,75 USD. Capitalul este n ntregime subscris si varsat de catre principalii actionari. Cei doi principali actionari au fost SC AQUAFORT INTERNATIONAL S.R.L TG. OCNA si S.I.F MUNTENIA. Spunem au fost pentru ca in data de 29.09.2008 se mentioneaza in presa ca S.I.F Muntenia a iesit din actionariatul Upetrom 1 Mai Ploiesti cu 16 mil. Euro: Societatea de investii financiare Muntenia (SIF4) a vandut integral pachetul de 4 milioane actiuni detinut la Upetrom 1 Mai Ploiesti, reprezentand 22,78% din capitalul social al companiei, pentru 60 mil. lei (16,2 mil. euro), a anuntat luni societatea. Actiunile intreprinderii au fost tranzactionate pe piata RASDAQ, insa Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a decis ca actiunile producatorului de utilaje 7

petroliere Upetrom 1 Mai din Ploiesti sa fie delistate, marti (03.06.2007), de la tranzactionarea pe piata Rasdaq. Pentru finantarea operatiunilor patrimoniale, au fost solicitate credite la B.C.R Ploiesti, insa datorita rezultatului negativ din 2000-2001, intreprinderea a intampinat diverse greutati. Acestea au determinat-o sa ia masuri precum: 1. amanarea unor plati catre furnizori 2. reducerea sau anularea unor impozite sau dobanzi 3. incasarea in avans a unor sume din vanzarea produselor societatii Cifra de afaceri a inregistrat o crestere de aproximativ 28 milioane RON in 2006 fata de 2005 ceea ce demonstreaza ca societatea nu numai ca a crescut preturile produselor, ci si-a dezvoltat activiatatea apeland la modernizarea si retehnologizarea echipamantelor folosite. Astfel, societatea a inceput sa tina pasul cu cele mai noi tehnologii si modernizari reusind totodata sa inlocuiasca echipamantele uzate fizic si moral. De asemenea, societatea a actionat spre cresterea calitatii produselor oferite, astfel reusind sa atraga mai multi clienti si sa-i mentina pe cei traditionali. Evolutia din ultimii ani a cifrei de afaceri a Upetrom 1 Mai se poate observa din tabelul ce urmeaza: Tabel nr.1 Evolutia cifrei de afaceri intre 2004-2007 An bilant 2007 2006 2005 2004 Valoare cifra de afaceri (RON) 102 360 076 138 365 748 115 038 820 128 785 322

1.3.2 Resurse umane Din tabelul de mai jos putem sa ne dam seama ca situatia salariatilor nu este prea imbucuratoare, salariatii micsorandu-si numarul de la an la an, acest lucru fiind posibil prin disponibilizari repetate si pensionari. Un principal factor al acestei situatii este proasta prestatie a echipei manageriale care pentru a reduce costul intreprinderii s-a orientat numai in domeniul fortei de munca. Tabel nr. 2 Situatia salariatilor ntre 1996 2007 Anul 1996 Anul 2001 Anul 2004 Anul 2005 Total salariati 13.799 3100 2965 2900 Anul 2006 2765 Anul 2007 2816

8

Tabel nr. 3 Sructura resurselor umane pe categorii de studii Categorii de studii Numr de salariati Studii superioare 488 Scoli de maitri 180 Scoli liceale de specialitate 185 Scoli profesionale 2047 TOTAL 2816 Dupa cum se poate observa ponderea cea mai mare o au cei cu scoli profesionale, urmati la o distanta destul de mare de cei cu studii superioare. Tabel nr.4 Structura salaritilor pe sexe Total Barbati Femei 2816 1921 895 100% 68 % 32%

Caracteristic activitatii UPETROM ponderea cea mai mare o detine personalul masculin (68 %), acest lucru fiind explicabil prin activitatile speciale ale firmei: rectificare, forjare, matritre, sudare etc. Aceste activitati necesita eforturi fizice deosebite si totodata conditii mai grele de munca. Este necesar de mentionat numarul de salariati pe grupuri majore de meserii: CTC- 80 Electricieni- 180 Forjori- 37 Frezori- 110 Lacatusi constructii metalice- 130 Lacatusi montatori- 450 Masinisti- 25 Macaragii- 100 Otelari- 25 Primitori distribuitori- 60 1.3.3 Resurse materiale Rectificatori- 62 Sculeri SDV-uri- 25 Soferi- 60 Strungari- 350 Sudori- 210 Termisti- 55 Topitori neferoase- 20 Turnatori formatori- 85 Vopsitori industriali- 80

9

Intreprinderea UPETROM 1 MAI include o gama foarte larga de resurse materiale:

cladiri, constructii speciale; terenuri o suprafata de 733.607 mp; masini, utilaje de productie, mijloace de transport; aparate, instalatii, unelte de inventar gospodaresc. Dupa parcurgerea mai multor etape de dezvoltare, in principal dupa al doilea

Razboi Mondial a urmat perioada 1977 1980 in care societatea si-a triplat capacitatea de prelucrare a titeiului ajungand la 3.500.000 tone/an prin punerea in functiune a unor sectii cuprinzand instalatiile de distilare atmosferica si in vid, hidrofinarea benzinei, reformare catalitica, fractionare gaze, hidrofinarea petrolului si motorinei etc. fapt ce a permis prelucrarea si a titeiului de import, de diverse tipuri si proveniente, folosind procese catalitice complexe si tehnologii licentiate de firme renumite pe plan mondial (UOP, MITSUI, LURGI etc.). In prezent, gama sortimentala de produse obinuta in instalatiile UPETROM 1 MAI S.A. este foarte mare, iar in perioada urmatoare eforturile societtii se vor canaliza pe cresterea calitatii produselor petroliere. De asemenea, societatea dispune si de o retea de transport titei si produse finite prin conducte, in legatura directa cu Constanta, Giurgiu, Bucuresti, Ucraina si cu schelele de foraj de la Baicoi i Moinesti. UPETROM a introdus catalizatori performanti la toate procesele catalitice, a introdus tehnologii moderne de protectie a utilajelor si a adaptat capacitatile rafinariei la cerintele pietei. In sensul realizarii de produse personalizate in stricta concordanta cu solicitarile clientilor interni si externi (in prezent peste 70 % din produsele obtinute n rafinarie se adreseaza pietei externe), a largit gama sortimentala de carburanti si lubrifianti. Au fost facute modernizari la instalatiile conducatoare de proces: distilarea atmosferica si in vid (DAV), cracarea catalitica (CC), hidrorafinarea benzinelor si motorinelor (HB si HPM), reformarea catalitica (RC), recuperarea si valorificarea sulfului din gaze etc.

10

CAPITOLUL 2

IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII2.1 Macromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii intreprinderiiMacromediul intreprinderii are o influent foarte importanta asupra activitatii S.C. UPETROM 1 MAI S.A. Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piaa. Din punct de vedere macroeconomic, intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant, este o componenta economica a acestuia. Analiza diferitelor circumstante existente si a efectelor acestora asupra economiei si gestiunii intreprinderii pune in evidenta trei tipuri de mediu: mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mica amploare si previzibile; mediu schimbator, unde schimbarile sunt frecvente, de o amploare variabila, si mediu turbulent, unde schimbarile sunt foarte frecvente, de o amploare mare, cu Analiza componentelor mediului ambiant necesita incadrarea acestora in macromediul si micromediul intreprinderii. Ca sistem dinamic si socio-economic intreprinderea preia din mediul ambiant exten resursele necesare, le introduce in procese specifice din care rezulta produse, servicii sau lucrari care vor fi transferate aceluiasi mediu ambiant. In acest sens, firma este o componenta de baza a mediului ambiant, ca un sistem de intrari, procese si iesiri. Prin intrarile din mediul ambiant intreprinderea se adapteaza la mediu, iar prin iesiri aceasta influenteaza mediul. 11

in general previzibile; incidente profunde asupra activitatii intreprinderii si greu de anticipat.

Mediul ambiant extern, in care firma se constituie si se dezvolta, este reprezentat de ansamblul unitatilor economice, institutiilor financiar-bancare, juridice, administrative, organizatiile politice, institutiile de ocrotire a sanatatii si de invatamant, a tuturor elementelor exogene care influenteaza si sunt influentate de activitatea intreprinderii. Macromediul intreprinderii cuprinde ansamblul factorilor de ordin general ai mediului ambiant cu actiune indirecta si pe termen lung asupra activitatii firmei si asupra agentilor economici cu care aceasta se afla in contact nemijlocit. Componentele macromediului intreprinderii sunt: 1. Factorii economici 2. Factorii tehnici si tehnologici 3. Factorii de management 4. Factorii socio-culturali 5. Factorii ecologici si naturali 6. Factorii politici 7. Factorii demografici 8. Factorii juridici FACTORII ECONOMICI. Intre factorii economici ai mediului ambiant pot fi amintiti: piata, puterea de cumparare, nivelul si ritmul dezvoltarii economice, potentialul finaciar. Piata, atat interna cat si externa, este o componenta foarte importanta a macromediului intreprinderii intrucat ea influenteaza intreprinderea productiva, pentru ca pe baza studiului cererii aceasta isi va stabili produsele ce urmeaza a fi fabricate, cat va produce, pentru cine, calitatea, pretul produselor precum si elemente ale strategiei acestuia. Pe plan intern UPETROM s-a impus n special pe piaa de utilaj petrolier i pe piaa de armaturi. Potentialul financiar al intreprinderii este redus datorita:

cresterii stocurilor de produse finite; cresterii numarului de zile pentru facturile de incasat; creditelor bancare cu dobanzi foarte mari; fiscalitatii excesive;

12

cresterii inflatiei. Viteza de rotatie a stocurilor de produse finite si a facturilor neincasate este

foarte scazuta. Daca evaluam viteza de rotatie a stocurilor in intervalul 20002006 aceasta este de: 31,6 101,7 zile pentru stocurile de produse; 90,9 159,4 zile pentru facturile de incasat. Deci, putem concluziona ca productia are un ritm greoi, reluarea activitatii se face la un interval de timp foarte lung. Datorita acestui fapt intreprinderea nu-si poate recupera la timp cheltuielile ceea ce ii influenteaza negativ activitatea. Pentru aceasta situatie ar putea exista urmatoarele solutii: impulsionarea incasarilor contravalorii productiei prin compensari extrabancare; analiza solvabilitatiii clientilor inainte de incheierea contractelor; asigurarea totala a conditiilor contractuale (termen, calitate) pentru a evita motivele Cheltuielile financiare ale intreprinderii, ca de exemplu diferente din curs valutar, cheltuieli cu dobanzile ce depasesc veniturile financiare. De aceea se impune cresterea profitului din exploatare peste nivelul pierderilor si evitarea creditelor. UPETROM are n prezent o datorie de 10.000 USD (martie 2004) din care 78,86% o reprezinta datoriile cu personalul, cu asigurarea acestuia, cu impozitul pe profit, T.V.A. ul si alte datorii fata de stat si institutii publice. Totodata cheltuielile exceptionale: majorari pentru intarzieri, amenzi, penalitati, stabilite prin acte de control erau in anul 2004 de aproximativ 70.000USD, iar rezultatul exceptional inregistrand o pierdere de 2.500USD. Datorita celor prezentate se impune cresterea profitului si a cifrei de afaceri, reducerea pe cat posibil a datoriilor la care se percep penalitati. Inflatia, un factor negativ la nivel macroeconomic cat si la nivel microeconomic afecteaza intr-o mare masura activitatea intreprinderii. Datorita inflatiei furnizorii de materii prime si materiale, de subansambluri, piese de schimb si chiar energie electrica maresc preturile de vanzare, astfel in cadrul intreprinderii se depasesc prevederile la costurile antecalculate mai ales pentru produsele cu ciclu lung de fabricatie. Aceste majorari se impun in nivelul costurilor de productie (cheltuielile materiale) si se reflecta in pretul de vanzare al produselor intreprinderii.

de amanare a platii.

13

Una din solutiile pentru ameliorarea acestei situatii ar fi ca sa se stipuleze in contracte unele condiii care sa permita depasirea pretului final sau sa se stabileasc pretul intr-o moneda stabila (in special pentru produsele cu ciclu lung de fabricatie).

FACTORII TEHNICI SI TENOLOGICI. Sunt reprezentati in principal de:

nivelul tehnic al masinilor, utilajelor, instalatiilor furnizate intreprinderilor din tara

sau din strainatate; nivelul tehnologiilor folosite de intreprinderi; licentele cumparate; capacitatea de documentare; capacitatea de inovare etc. Mediul ambiant tehnic si tehnologic prin ansamblul factorilor specifici influenteaza nivelul productivitatii muncii, nivelul costurilor de productie, calitatea productiei, nivelul profitului si rezultatele economice finale ale intreprinderii, in general. Analizand nivelul dotarii tehnice si a tehnologiilor utilizate de o intreprindere, in comparaie cu alte intreprinderi din tara si straintate cu obiect de activitate similar, se poate constata c aceasta se afla la un nivel egal, peste sau sub nivelul acestora. Decalajele tehnice si tehnologice care apar in astfel de situatii genereaza decalaje economice dintre intreprinderi, care la randul lor genereaza decalaje economice intre natiuni. Rolul managementului consta in conceperea si fundamentarea strategiilor si politicilor microeconomice, cat si maniera de adoptare a deciziilor de modernizare a proceselor de productie. Calitatea acestora conditioneaza, la randul sau, ritmul si amploarea introducerii progresului tehnic, sub multiplele sale ipostaze. De precizat ca actiunea acestor factori trebuie corelata cu cea a factorilor economici - in special parghiile economico- financiare si de management, sistemul de organizare a economiei, sistemul de planificare s.a. - asigursndu-se, astfel, o corelare a competitivitatii si profitabilitatii firmei in noile conditii ale tranzitiei la economia de pia. De asemenea, noile descoperiri tehnico-stiintifice modifica capacitatea si structura productiei, evolutia nevoilor societatii si, ca urmare, si structura consumului, conditiile pietii, raportul concurentei de care intreprinderea trebuie sa tina seama. De

14

fapt, intreprinderea se implica in dinamica mediului tehnologic atat ca beneficiar, cat si ca furnizor, prin intermediul pietii, ceea ce face posibil ca cercetarile de marketing sa asigure intreprinderii "retete de succes". Intreprinderea detine utilaje de lucru nu tocmai performante insa cu parametrii de functionare aflati intr-o stare buna. Societatea insa cauta resurse pentru achiztionarea de utilaje moderne si performante pentru a creste calitatea produselor oferite de piata. Utilajele aflate in patrimoniul S.C. UPETROM S.A. sunt afectate intr-o mai mare masura de uzura fizica si nu de uzura morala. Se apreciaza c 89 % din utilajele de care dispune societatea sunt afectate de uzura fizica n grade diferite de afectare, iar 12 % sunt afectate de uzura morala. Cu toate acestea societatea isi desfasoara procesul de productie in conditii normale, insa nivelul tehnic al echipamentelor este imbatranit dupa cum urmeaza: sub un an 5 %; 1 5 ani 10 %; 5 10 ani 20 %; peste 10 ani 65 %; constructiile sunt realizate intre 1924 1989; doua hale sunt afectate de seisme (M5 si SF 2). FACTORIIDE MANAGEMENT

exprima gradul de prevedere, organizare,

coordonare, evaluare a mediului ambiant in masura in care cadrul organizatoric si de gestiune creat stimuleaza personalul din intreprindere sa foloseasca posibilitatile respectivului mediu. Alaturi de factorii economici, factorii de management exogeni firmei au o influenta considerabila asupra acesteia. Din categoria factorilor de management - care presupun totalitatea elementelor manageriale ce influenteaza direct sau indirect unitatea economica - fac parte, printre altii, strategia nationala economica, sistemul de organizare a economiei nationale, modalitatile de coordonare, mecanismele de control ale suprasistemelor din care face parte firma respectiva, mecanismele motivationale, calitatea studiilor, metodelor si tehnicilor manageriale furnizate de stiinta. Functionarea firmelor este influentata puternic de sistemul de management practicat la nivelul si in cadrul mediului national si international in care acestea functioneaza. Spre exemplu, managementul practicat la nivel guvernamental

15

influenteaza autonomia intreprinderilor, sistemul de creditare al acestora, volumul investitiilor si implicit ritmul de dezvoltare al fiecarei intreprinderi in parte si al economiei in ansamblu. Activitatea firmelor este influentata si de nivelul managemntului practicat pe plan mondial. Astfel, daca la nivel mondial se practica o serie de metode, tehnici performante de management, acestea pot face obiectul transferului de cunostiinte si implicit pot fi folosite si in firmele de la nivel national. Calitatea echipelor manageriale este caracterizata in conformitate cu activitatea desfasurata de la un nivel mediu la unul nesatisfacator, aceasta reflectandu-se in starea financiara, in situatia fortei de munca existente. Datorita proastei conduceri manageriale cifra de afaceri nu semnaleaza un nivel imbucurator, iar volumul activitatii se diminueaza. Ca efect social al acesteia este disponibilizarea salariatilor, datorita faptului ca intreprinderea nu mai putea garanta lunar salariile personalului. In anul 1991 numarul salariatilor se ridica la 14 119, astazi (2008) numarul lor insumeaza circa 2 800, deci in decursul a 17 ani intreprinderea a dsiponibilizat 11 319 salariati. Tot datorita echipei manageriale, productivitatea muncii este foarte redusa. Ea se situeaza in jurul valorii de 3.500$/salariati, circa 1,225$/salariat din cifra de afaceri. Aceasta este de 75 de ori mai mica decat cifra de afaceri a unei firme japoneze. FACTORII populatiei. Intre factorii socio-culturali ai mediului extern pot fi mentionati : Aceste piata. In cadrul unei intreprinderi in care ponderea cea mai mare o detine populatia rurala, in general cu un nivel de calificare redus, dezvoltarea unei intreprinderi va fi Raportul intre populatia urbana si rurala ; Nivelul de dezvoltare al invatamantului ; Nivelul de ocrotire a sanatatii ; Ponderea si calitatea activiatii cultural-artistice ; Mentalitatea. componente pot influenta in anumite imprejurari decisivSOCIO-CULTURALI .

Mediul cultural este format din elemente referitoare

la sistemul de valori, obiceiuri, traditii, norme de convietuire, structura sociala a

comportamentele consumatorilor, segmentarea pietelor, comunicarea intreprinderii cu

16

inflentata negativ sub aspectul calitatii productiei, nivelului productivitatii muncii, prin prisma eficientei economice si invers. Nivelul de dezvoltare al invatamantului favorizeaza pregatirea fortei de munca si implicit eficienta activitatii unei intreprinderi productive si in general activiatatea unei organizatii. Spre exemplu, un invatamant tehnic de inalt nivel calitativ reprezinta o premiera favorabila cresterii numarului de inventii, inovatii si aplicarii acestora in activitatea productiva si invers. FACTORIIECOLOGICI .

Acestia sunt reprezentati de componentele mediului

inconjurator omului : relief, clima, resursele subsolului, flora, fauna, in general cadrul natural de desfasurare a vietii materiale. Mediul natural a devenit o componenta a macromediului care nu mai poate fi ignorata, in etapa actuala, intrucat este unanim acceptata ideea ca aspectele ecologice constituie restrictii in calea dezvoltarii intreprinderii nu doar prin reducerea resurselor puse la dispozitie, mai ales a celor neregenerabile si epuizabile, ci si prin nivelul poluarii acceptabile. De aceea, orice intreprindere este obligata sa foloseasca numai tehnologii nepoluante si sa-si organizeze astfel intreaga activitate incat sa protejeze mediul ambiant, dar sa si combata degradarea lui. Inca din faza de proiectare a intreprinderilor si apoi in faza de constructie a acesteia va trebui s se tin cont de condiiile de relief, de clim, de necesitatea amplasarii acesteia in apropierea surselor de materie prima si apa. Dupa aceea functionarea intreprinderii depinde de componentele mediului inconjurator si n primul rand, de resursele de materii prime. Astfel, exitenta unor materii prime ce nu se vor epuiza in viitor creaza conditii favorabile dezvoltarii unor intreprinderi dintr-un anumit sector al economiei nationale prin influenta favorabila asupra eficientei. De asemenea, alegerea mijloacelor de transport care se vor utiliza intr-o anumita zona geografica va depinde dconditiile de relief si de clima. Dintre facorii ecologici, resursele naturale in special apele au cea mai mare inluenta asupra activitatii intreprinderii. Caracterul practic neregenerabil al unor surse de materii prime, combinat cu cresterea exorbitanta a preturilor, influenteaz costurile de productie, rentabilitatea si nu in ultimul rand pretul de vanzare. Prin activitatea desfasurata intreprinderea influeteaza si ea mediul natural fie in sensul mentinerii si pastrarii acestuia, fie prin degradare, poluarea mediului. Deja se cunosc efectele unor activitati precum ar fi: expunerea continua a substantelor otravitoare, tranportul cu avioanele supersonice, desfiintarea masiva a padurilor etc. De 17

aceea se impune o crestere a preocuparilor pentru actiuni pe termen mediu si lung in vederea cunoasterii si protejarii mediului inconjurator cum ar fi: folosirea unor tehnologii de producere nepoluante, mentinerea echilibrului ecologic, elaborarea unor strategii pe baza unor resurse regenerabile etc. In cadrul intreprinderii factorii ecologici au doua aspecte foarte importante: amplasarea este extrem de favorabila; protectia mediului este sub control. UPETROM este amplasata in orasul Ploiesti, un centru puternic industrializat, pe drumul national E 60 (DN 1) spre Transilvania, Europa Centrala si pe drumul DN 1 A (E 85) spre Moldova, Ucraina, Rusia, si Tarile Baltice. Ea este amplasata astfel incat are in imediata apropiere nodul feroviar Ploiesti Sud mai precis pe str. 1 Decembrie 1918, nr.1. Totodata, ea detine cale ferata uzinala, cu posibilitati de triaj, cu acces direct in calea ferata nationala. Totodata, se afla la 250 km (cale ferata), respectiv 325 km (rutier) de Constanata, principalul port la Marea Neagra. Datorita acestei amplasari favorabile cheltuielile cu aprovizionarea si desfacerea sunt mai mici, pentru ca descarcarea, incarcarea si depozitarea se fac n interiorul firmei. In contul privatizarii, amplasarea este extrem de favorabila pentru distribuirea marfurilor. Emisiile de gaze in atmosfera si deversarea in ape a unor substante toxice, stocarea, prelucrarea si neutralizarea deseurilor se afla la un nivel ce nu depaseste limita admisa. Datorita acestui fapt UPETROM poate desfasura procesul tehnologic fara intreruperi si fara penalizari, astfel incat costul total sa nu creasca datorita penalizarii. FACTORIIPOLITICI.

In aceasta grupa pot fi enumerate: ritmurile de dezvoltare

ale unor ramuri, optiunile privind ponderea proprietatii private respectiv publice, politica de creditare, politica de sustinere a exporturilor si importurilor, politica de impozitare etc. Cu cat ritmurile de dezvoltare sunt mai mari cu atat activiattea unei intreprinderi productive va fi influentata favorabil si invers. La randul ei, o activitate

18

desfasurata de intreprinderile productive favorizeaza ritmuri inalte de dezvoltare ale ramurii din care fac parte si invers. Important este ca managementul firmei sa sesizeze aceste influente si sa ia deciziile care se impun. Factorii politici influenteaza intr-o mare masura activitatea intreprinderii. Relatiile politice si economice la un nivel nesatisfacator cu Rusia, importatorul traditional de utilaj petrolier, si neimplicarea statului roman in garantarea investitiilor duce la restrangerea drastica a pietelor de desfacere si totodata la incertitudinea incasarilor creantelor. Drept masura la cele prezentate ar putea fi: prezentarea situatiei Guvernului pentru luarea de decizii de imbunatatire a relatiilor economice prin realizarea barterului (utilaj petrolier pentru gaze naturale). Tot relatiile politice influenteaza si celelalte piete de desfacere, atat interne cat si internationale. Daca pe plan extern piata este influentata de relatiile cu Rusia, pe plan intern situatia este influentata chiar de Guvernul aflat la conducere. In acest sens nu se cunosc orientarile generale privind viitoarele ramuri de utilaj petrolier si nici cererea interna de utilaj si reparatii ale acestora. Situatia prezentat este influentata si de faptul ca societatile interne importa utilaj la un nivel performant si la un pret mai mic decat oferta interna. Drept masura pentru aceasta situatie ar fi: o masura guvernamentala care sa sustina ca realizarea importurilor sa se faca numai pentru produsele care nu se realizeaza in tara, la un nivel calitativ acceptabil. Aceasta masura nu numai ca ar asigura buna desfasurare a activitatii intreprinderii, ci ar putea sa constituie o importanta cauza cresterii economice a tarii noastre. Toate cele prezentate nu au nici o ala urmare decat dezvoltarea si cresterea cifrei de afaceri a intreprinderii. FACTORIIDEMOGRAFICI.

Mediul demografic include totalitatea elementelor

demografice care actioneaza asupra firmei direct sau indirect. Indicatorii specifici care definesc mediul demografic sunt: numarul populatiei, stratificarea populatiei pe varste si sexe, structura socio-profesionala, populatia activa si populatia ocupata, ponderea acesteia in populatia totala, repartizarea teritoriala a populatiei pe medii (urban, rural). Analiza acestor indicatori permite o evaluare corecta a dimensiunii cererii potentiale si a pietii intreprinderii. 19

FACTORII

JURIDICI

se refera la mijloacele de control stabilite pentru apararea

intereselor societatii. Sistemul institutional-legislativ stabileste cadrul in care intreprinderea iti poate desfasura activitatea asigurand utilizarea resurselor, finalizarea profitabila pe piata, protejarea intereselor economiei nationale, dar si prevenirea orientarii in directii nefavorabile. Legislatia reglementeaza conduita in afaceri prin trei tipuri de legi : legi menite sa apere concurenta si care cer ca practicile de marketing sa fie corecte si egale pentru toti partenerii; legi care protejeaza cumparatorul impotriva produselor necalitative, poluate fizic sau moral, impotriva preturilor prea mari, care obliga la etichetarea corecta a produselor; legi care protejeaza interesele generale ale societatii - imbunatatirea calitatii vietii, conservarea mediului ecologic, conservarea resurselor naturale, protectia economiei si a pietii nationale, ele avand consecinte nemijlocit asupra politicilor de marketing elaborate de catre fiecare intreprindere. Protectia concurentei a devenit o necesitate deoarece concurenta in afaceri este in interesul consumatorului, incurajand producatorii sa-si concentreze atentia pe satisfacerea nevoilor consumatorilor. Este n prezent reglementata in Romania prin: Legea nr.11/1990 privind protectia concurentei neloiale, Legea nr. 64/1991 privind brevetele si inventiile Legea concurentei nr. 21/1996. Protectia consumatorului constituie o preocupare majora in tarile dezvoltate mai ales, intrucat firmele incearca prin nenumarate mijloace sa profite de pe urma consumatorilor. Ca urmare in tara noastra s-au adoptat cateva acte normative importante cum ar fi: Legea nr.11/1994 privind protectia consumatorului prin care se modifica Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 si care institutionalizeaza Oficiul pentru Protectia Consumatorului si reglementeaza organizarea si functionarea unor Asociatii si Consilii pentru protectia consumatorilor pe plan local si central; Hotararea Guvernului nr. 665/1995 privind inlocuirea, remedierea si restituirea produselor care prezinta deficiente de calitate etc. Legea 31/1990 are si prevederi exprese referitoare la constituirea de societati comerciale cu participare in asociere cu persoane juridice sau fizice romanesti sau cu capital strain integral, prevederi care creeaza cadrul largirii relatiilor economice externe.

20

Legea nr.26/1990 privind Registrul Comertului reprezinta un act normativ deosebit pentru economia romaneasca postbelica. Legea defineste n primul rand calitatea de comerciant ca fiind persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, regiile autonome si organizatii cooperatiste. In al doilea rand, stabileste obligativitatea fiecarui comerciant ca inainte de inceperea activitatii sa se inmatriculeze in registrul comertului, iar pe parcursul exercitarii si pana la incetarea activitatii sa mentioneze actele si faptele cerute de lege in acest registru, care se tin de catre Oficiul Registrului Comertului organizat pe langa Camera de Comert si Industrie din fiecare judet si la nivelul naional. In al treilea rand, sunt evidentiate in mod expres mentiunile care trebuie facute in registrul comertului, cum ar fi: brevete de inventie, marcile de fabrica, de comert si de serviciu, denumirile de origine, indicatiile de provenienta, firma, emblema si alte semne distincte, asupra carora societatea comerciala, regia autonoma, organizatia cooperatista sau comerciantul persoana fizica are un drept. Legea nr.11/1990 privind combaterea concurentei neloiale completeaza intrun anumit fel Legea nr.26/1990, deoarece concureta in economia de piata este o componenta esentiala. Ca urmare, aceasta lege pornind de la premiza ca toi comerciantii sunt obligati sa-si exercite activitatea cu buna credinta si potrivit uzantelor instituite, defineste concurenta neloiala ca orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite prezentand in detaliu contraventiile, subliniind in mod expres ca intrebuintarea unei firme, a unei embleme, a unei desemnari speciale sau a unor ambalaje de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de un alt comerciant, precum si producerea, importul, exportul, depozitarea, vanzarea sau punerea in vanzare a unor marfuri purtand indicatii false asupra originii lor, constituie infractiunea de concurenta neloiala care se pedepseste . Prin toate aceste prevederi se urmareste ca relatiile intreprinderii cu piata sa se desfasoare intr-un cadru care favorizeaza libera concurenta si care asigura identificarea fiecarei intreprinderi. Desi, legislatia adoptata pana in prezent in acest domeniu a insemnat un pas important in vederea desfasurarii activitatii intreprinderii, este necesar ca in perioada urmatoare aceasta sa fie completata cu alte acte normative care privesc in primul rand procesul de protectie a consumatorului.

21

2.2 Micromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii intreprinderiiMicromediul firmei cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra in relatii directe, dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale prezente si de perspectiva. Elementele ce compun mediul intern al unei intreprinderi sunt: 1. Furnizorii de marfuri 2. Prestatorii de servicii 3. Furnizorii fortei de munca 4. Concurenta 5. Clientii 6. Organismele publice FURNIZORIIDE MARFURI

sunt reprezentati de diversi agenti economici care in

baza relatiilor contractuale asigura intreprinderii resursele necesare desfasurarii normale a activitatii economice. Pe baza relatiilor de vanzare-cumparare se pun la dispozitie materiile prime si materialele, combustibilul, energia, apa, echipamentul tehnic sau se executa o larga gama de servicii, deosebita insemnatate avand serviciile bancare. In contractarea acestor agenti de mediu intreprinderea trebuie sa dispuna de informatii referitoare la: - dimensiunea ofertei si calitatea ei - preturile practicate de furnizori - politicile comerciale practicate - cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al intreprinderilor (stabilitatea economica, disciplina tehnologica, informatii referitoare la factorii perturbatori care ar putea afecta aprovizionarea corespunzatoare a firmei) UPETROM are cei mai multi furnizori de materii prime si materiale in tara. Astfel, costul cu transportul este mai redus decat in cazul in care furnizorii si-ar fi desfasurat activitatea in strainatate. Pentru a reduce costul cu provizionarea societatea s-a dotat foarte bine din punct de vedere al transportului, astfel UPETROM nu mai este obligata sa apeleze la firme prestatoare de servicii (servicii de transport). Din acest punct de vedere societatea

22

dispune de o cale ferata cu acces la cea nationala si de multe masini pentru transportul de materiale de la beneficiari. O parte din furnizorii intreprinderii sunt prezentati in urmatorul tabel: Tabel nr.5 Furnizorii societatii Nr. crt. Denumire furnizori Produse cumparate de societate 1. Ductil S.A. Buzau Electrozi, sarma pentru sudat 2. Arcelor Mittal Galati Tabla si profil tabla 3. Petrotub Roman Teav instalatii 4. Alrom Slatina Aluminiu si teava 5. Rulmentul Brasov Rulmenti 6. Rulmentul Barlad Rulmenti 7. Fartec Brasov Elemente cauciuc 8. Tofan Group Floresti Anvelope instalatii 9. Lukoil Ploiesti Ulei si motorina 10. Compa Sibiu Ansamble instalatii 11. Umeb Bucuresti Motoare electrice 12. Autocamioane Brasov Autocamioane pentru agregate PRESTATORIIDE SERVICII

sunt reprezentati de firme sau persoane particulare

care ofera o gama larga de servicii utile realizarii obiectului de activitate al intreprinderii, cum sunt firme de comert, de transport, agentiile de publicitate etc. Din aceast grupa fac parte si prestatorii de servicii bancare intalniti pe piata financiara. UPETROM se foloseste de serviciile unor firme cum sunt: Apa Nova Ploiesti - pentru furnizarea apei curente; Electrica Ploiesti - pentru furnizarea curentului electric; Regia Autonoma de Transport Ploiesti - pentru transportul lucratorilor; Distrigaz Nord Bucuresti - pentru furnizarea gazelor naturale; Serviciul de Salubritate Bucuresti - pentru ridicarea gunoiului menajer;

Romtelecom - pentru tefoane si faxuri; Radio Prahova - publicitate prin radio; Antena 1 Ploiesti - publicitate prin televiziune; Telegraful de Prahova.FURNIZORII FORTEI DE MUNCA cuprind unitati de invatamant, Oficiile de forta de munca, persoanele ce cauta sa ocupe un loc de munca. Capacitatea de a atrage, motiva si retine resursele umane necesare producerii de bunuri competitive este o variabila importanta pentru orice firma.

23

UPETROM poate recruta forta de munca din urmatoarele colegii si grupuri scolare cu profil industrial: Colegiul Spiru Haret Ploiesti; Colegiul Lazar Edeleanu Ploiesti; Grupul Scolar Industrial 1 Mai Ploiesti; Grupul Scolar Industrial Toma N. Socolescu Ploiesti; Grupul Scolar Industrial Teleajen Ploiesti, etc. Oficiile de forta de munca, la care apeleaza frecvent UPETROM, sunt: Petroconsult consultanta domeniu petrolier; Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Ploiesti; Ejobs Prahova, etc.

CONCURENTA este reprezentata de agentii economici cu care intra in competitie orice intreprindere, intrucat in economia de piata este indispensabila infruntarea pentru obtinerea unor conditii mai avantajoase de producere si desfacere a bunurilor si serviciilor, cu telul atingerii unor performante deosebite, intrucat concurenta este o lupta dura, in care invinge intotdeauna cel mai bun, si care, desi primeaza interesele economice, se desfasoara nu numai cu mijloace economice, ci si extraeconomice, pentru fiecare intreprindere este absolut necesar sa descopere: structura si amploarea concurentei, motivele reusitei concurentilor importanti, precum si sansele de a-i invinge. Concurentii unei firme pot apartine uneia din cele patru categorii evidentiate mai jos: concurentii directi cuprind firmele care ofera acelasi tip de produse sau servicii pentru a satisface aceleasi nevoi. concurentii indirecti sunt firmele care ofera consumatorilor un produs similar dar cu caracteristici diferite, satisfacand alte nevoi sau preferinte. inlocuitorii sunt concurentii care vin cu produse foarte diferite ca forma si continut, dar care satisfac aceeasi nevoie a consumatorilor. nou venitii sunt firmele care deja vand unui anumit grup de consumatori si se decid sa-si extind gama de produse pe care le ofera sau firmele producatoare care achizitioneaza si o retea de distributie. Din punct de vedere al concurenei UPETROM are concureni din toat lumea: 24

1)

Fabricante de instalaii de foraj:

National Oil; Parker Technology inc.; Pyramid. Fabricante de agregate de cimentare : Nowsco SPM; Steward Stevenson; Western. Fabricante de prevenitoare de erupie : Cameron; Iron works; Nydril Co Shafer Cooper. Fabricante de capete de erupie i de coloan : FMC Co.; ITAG Malbranque. Fabricante de pompe elicoidale pentru extragerea ieiului

:

Grifin Pumpsing; Highland Halbrite Well; Service LTD. Odata cu scaderea cererii de instalatii, in special de utilaj petrolier, incepand

cu anii 1989 1998 concurenta pe plan mondial a devenit tot mai puternica. Pentru a putea face fata concurentei societatea s-a orientat in urmatoarele directii: implementarea la nivelul intreprinderii a unui sistem de calitate in conformitate cu cele mai severe standarde de calitate europene si americane. In acest sens am obtinut autorizarea de catre firma Germanicher Uoyd a sistemului de calitate conform cerintelor standardului european ISO 9001: 1994 (E). Totodata, UPETROM a fost certificata de catre American Petroleum Quality Register (APIQR) pentru proiectarea si punerea in functiune a echipamentului petrolier si tehnologic. De asemenea, UPETROM a obinut licente pentru aplicarea monografiei API (American Petroleum Institute);

25

diversificarea productiei de utilaj petrolier in special cel destinat extractiei titeiului asimiland noi produse cum sunt: capete de coloana, de eruptie, pompe de fund cu piston;

oferirea de noi servicii: aftermarket, reparatii, reutilizari, modernizari, recalificari; formarea personalului astfel incat sa se ajunga la modernizarea produselor. Totodata, UPETROM se lupta si cu concurenta neloiala manifestata in

primul rand pe plan national. Unii agenti economici particulari repara echipamente petroliere produse de societate sau le reconditioneaza la un nivel calificativ foarte scazut (de exemplu: sape de foraj). Uneori aceste firme isi desfasoar activitatea folosind marca societatii, ceea ce provoaca daune comerciale si morale (de prestigiu). In acest sens societatea s-a orientat in urmatoarele directii: atentionarea principalilor clienti privind firmele neautorizate; actionarea in judecata a agentilor economici care concureaza neloial. CLIENTII constituie componenta cea mai importanta, deoarece ei alcatuiesc piata de desfacere a oricarei intreprinderi producatoare, reprezentata de: consumatori, utilizatori industriali, angrosisti, agentii guvernamentale si internationale etc. Pe plan intern clientii ocupa o pondere de circa 10 % din totalul clientilor societatii. Tabel nr. 6: Clienii interni Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Denumirea clientului Clientii din Ministerul Industriilor Romgaz S.A. Petrom S.A. Clienti pentru schelele de foraj Clienti din Ministerul Minelor Clienti din Ministerul Energiei Electrice % din venituri totale 15 19 20 10 20 10

Asa cum rezulta din acest tabel clienti ai societatii pe plan intern sunt Petrom S.A., si clientii din cadrul Ministerului Minelor urmati, la o distanta foarte mica de Romgaz S.A., si ceva mai departe de clienti din cadrul Ministerului Industriilor. Pe plan extern clientii ocupa o pondere de 90 % din totalul clientilor societatii:

26

Tabel nr. 7: Clienii externi Nr. crt. Denumirea clientului 1. Mai Liao China 2. Nincro China 3. Iraqi Drilling Company Irak 4. Cater Pilar Company U.S.A. 5. Gazprom Rusia ORGANISMELEPUBLICE

% din venituri totale 12 23 25 34 45

fata de care intreprinderea are obligatiile legale sunt

reprezentate de asociatiile profesionale, organismele de stat publice, locale si centrale. In concluzie mediul ambiant determina o multitudine de efecte supra intreprinderilor. Cele mai importante fiind: 1. Adoptarea stucturii organizatiei suple, flexibile, adecvate frecventei, complexitatii si amplitudinii schimbarii. 2. Multiplicarea punctelor de contact dintre intreprindere si mediu pentru sesizarea operativa si corecta a schimbarilor. 3. Diferentierea modului de definire a atributiilor in cadrul activitatii intreprinderii in functie de gradul de afectare a acestora la schimbarile mediului. 4. Cresterea rolului activitatii de prognoza a schimbarilor.

2.3 Relatia intreprindere - piataPrincipala componenta a mediului in care firma apare atat in calitate de ofertant cat si de consumator este piata. Piata mijloceste legaturile multiple ale intreprinderii cu mediul sau si este un sistem de coordonare si cooperare care are la baza schimbul si contractul. Pozitionarea intreprinderii in cadrul diferitelor piete poate fi reprezentata:

27

PIATA FORTEI DE MUNCA Oficiile pentru plasarea fortei de munca Persoane fizice Patronatul sindicat

PIATA FINANCIARA Garda Financiara; KPMG ul; Banca ING&BARINGS; Banca BCR; Control Administratie Financiara

S.C UPETROM 1 MAI S.A

PIATA DE APROVIZIONARE Furnozori de materii prime; Furnizori de utilaje; Furnizori de echipamente; Prestatori de servicii.

PIATA DE DESFACERE Piata interna de utilaj petrolier; Piata interna de armaturi; Piata externa de utilaj petrolier; Piata externa de armturi

Fig. 1 : Locul intreprinderii in cadrul diferitelor piete In relatia complexa intreprindere-mediu, in general, respectiv intreprindere-piata in particular trebuie subliniat faptul ca premiza, punctul de plecare in activitatea desfasurata de intreprindere il constituie studiul pietei. Mecanismul pietei reprezinta pentru intreprindere: a) terenul de confruntare a situatiei actule cu cea de perspectiva b) sursa de idei pentru servicii sau produse noi sau pentru modernizarea celor existente c) mediul de testare a unor produse sau sevicii noi d) mediul de testare a metodelor noi de distributie si promovare a produselor si serviciilor PIATAFINANCIARA.

Activitatea intreprinderii Upetrom 1Mai este influentata intr-o

mare masura de componentele pietei financiar-bancare. Elementul care influenteaza cel mai mult activitatea intreprinderii poate fi observat din urmatorul tabel: 28

Tabel nr.8: Elemente ce influenteaza activitatea intreprinderii Nr. Crt. 1 Denumire indicatori Valoare indicatori ( mil. Lei ROL) Total venituri financiare 49.135 Venituri din titlurile de plasament 13.578 Venituri din participarea la imobilizarile 854 financiare Venituri diferite de curs valutar Venituri din dobanzi Alte venituri financiare Venituri din provizioane Total cheltuieli financiare Pierderi din creante legate de participanti Cheltuieli privind titlurile de plasament Cheltuieli din diferente de curs valutar Cheltuieli din dobanzi Alte cheltuieli financiare Cheltuieli cu amortizarea si provizioane Rezultat (profit sau pierdere) 457 831 751 661 56.000 9.876 15.214 3.754 16.528 4.826 5.802 6.835

2

3

Din urmatorul tabel putem observa ca elementul pietei financiar-bancare care influenteaza cel mai mult activitatea intreprinderii este cheltuiala cu dobanzi foarte mari platite pentru creditele soliciate de aceasta. Dobanzile reprezinta 29,51% din totalul cheltuielilor financiare. Ca masura de lunga durata ar putea fi evitarea creditelor prin recapitalizarea intreprinderii si totodata cresterea profitului de exploatare. Insa in anul 2000 profitul din exploatare a inregistrat o valoare de 180.480 mil. lei ROL. Valoarea profitului din exploatare poate acoperii numai 23,37% din totalul pierderii, restul aproximativ de 73,63% urmand sa fie acoperit prin noi credite, ceea ce vor aduce noi cheltuieli financiare ( prin nivelul dobanzilor).

PIATA DE DESFACERE are mai multe componente dintre care: Piata interna de desfacere de utilaj petrolier In tara, situaia economica actuala a utilizatorilor de utilaj petrolier nu le permite acestora sa realizeze investitii cu toate ca in perioada 1998 2002 productia de titei a inregistrat scaderi anuale de 2 4 %, iar la cele de gaze naturale de 3 6 %,

29

acestea datorandu-se printre altele si utilajului tehnic si tehnologic care este uzat intr-o medie de peste 70 %. Pe de alta parte, cu toate ca fondurile pentru investitii prevazute de principalii beneficiari interni de utilaj petrolier sunt apreciabile (dupa cum se poate observa in tabelul de mai jos) fondurile prevazute pentru achizitionarea de utilaj si echipament nou din profilul de fabricatie al UPETROM se ridica numai la 170.000 180.000 USD pn n anul 2004. Tabel nr. 9: Program de investiii (al industriei extractive de iei i gaze naturale) (USD) ANUL 2004 ANUL 2005 ANUL 2006 PETROM R.A. 15.122.000 14.030.170 13.432.000 ROMGAZ R.A. 10.267.700 8.118.100 7.879.100 TOTAL 25.389.700 22.148.270 21.311.100 In aceste conditii se impune adoptarea unei strategii ofensive pe piata interna a producatorilor de instalatii de foraj, investitii si reparatii sonde, pompe de noroi, agregate de cimentare etc. pentru a efectua reparatiile acestor utilaje aflate in dotarea industriei extractive de titei si gaze naturale. In acelasi timp trebuie ca intreprinderea sa asimileze echipamente moderne, compatibile cu cele mai recente realizari pe plan mondial pentru a putea convinge astfel beneficiarii din tara sa nu apeleze la importuri. Astfel se impune asimilarea de: echipamente de lucru sub presiune, cu tubing flexibil, familii de scule de interventie, instalatii de colectare, separare si tratare titei, gaze si apa, toate intr-o varianta moderna cu supraveghere pe calculator. Piata interna de desfacere de armaturi In tara, piata de armaturi este formata in principal din beneficiarii ce acopera urmatoarele domenii de activitate: rafinarii, centrale termoelectrice, combinate chimice si siderurgice, alimentari cu apa si irigatii, centrale nucleare. Se apreciaza ca 3035% din totalul productiei de armaturi va fi absorbita pe piata interna pentru: reparatii linii tehnologice din combinate chimice si petrochimice; refacerea sistemului national de irigatii; refacerea unor trasee tehnologice din centralele termoelectrice; modernizarea sistemului national de transport titei si gaze. 30

Tabel nr. 10: Necesarul de armaturi pe piata interna (USD) Grupa de produse Armaturi din otel Armaturi din fonta Armaturi neferoase TOTAL ANUL 2004 4.500.000 4.006.000 4.230.500 12.736.500 ANUL 2005 4.700.600 4.650.000 4.550.400 13.901.000 ANUL 2006 4.890.700 5.900.000 4.300.650 15.091.350

Piata externa de desfacere pentru utilaj petrloier si armaturi Pentru procesul de restructurare al constructiei de utilaj petrolier si armaturi trebuie facut in asa fel incat conducerea manageriala a intreprinderii sa tina cont atat de necesitatile pietei interne, cat si de cele ale pietei externe. De-a lungul anilor UPETROM a acaparat noi piete de desfacere, dar in acelasi timp reusind sa-si pastreze vechii clienti la care este un furnizor traditional, iar evolutia exportului a inregistrat urmatoarele valori: Tabel nr. 11: Situaia exportului efectuat de ntreprindere (Mil. USD) EXPORT ANUL 2004 ANUL 2005 ANUL 2006 Utilaj petrolier 44 46 79 Armturi 38 35 63 TOTAL 82 81 142 Exporturile apar prezentate astfel datorita urmatoarelor cauze: dificultatile financiare ale intreprinderii ce nu au permis deplasari de delegaii tehnicocomerciale pentru incheierea de tratative n unele tari importatoare de produse UPETROM; cresterea activitatii companiilor americane in strainatate (acapararea unor segmente datorii mari ale unor tari ce nu le permite acestora contractarea de importuri. PIATAFORTEI DE MUNCA .

importante de piata de desfacere de catre companiile concurente);

In cadrul acestui sector de piata exista influente

reciproce intre forta de munca existenta in societate si activitatea societatii Upetrom. Activitatea societatii are o mai mare influenta asupra fortei de munca existenta decat invers, iar pentru a sustine cele afirmate trebuie doar amintita situatia economica a societatii, principalul factor care face ca influenta sa fie in favoarea intreprinderii. Aceata situatie a facut ca numarul disponibilizatilor sa fie foarte mare. In

31

decursul a 17 ani de activitate societatea a disponibilizat 11 319 salariati, circa 700 salariati pe an. Societatea isi manifesta influenta si prin nivelul salariilor oferite, salariul mediu pe intreprindere fiind de numai 3.890.217 lei Rol in anul 2001. Salariatii au si ei o influenta deosebita asupra activitatii prin nivelul de calificare. PIATADE APROVIZIONARE

este foarte bine definita in cadrul societatii Upetrom,

intreprinderea avand furnizori interni cat si externi. Acestea sunt prezentate in cadrul capitolului 2 Implicarea factorilor de mediu in activitatea intreprinderii in subcapitolele 2.1 Macromediul intreprinderii si influenta componenetelor acestuia asupra activitatii intreprinderii si 2.2 Micromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii intreprinderii.

2.4 Obiectivele economice ale intreprinderii in conditiile pietei concurentialeO firma bine condusa trebuie sa fie puternic polarizata catre obiective care sa contribuie la marirea solvabilitatii, a cifrei de afaceri, a profitului, la mentinerea si cucerirea de noi piete. In conditiile actuale, sub raportul obiectivelor, intreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu avand ca unic obiectiv maximizarea profitului. Analiza concurentei si a factorilor de monopol nu poate gravita doar in jurul problemei pretului. Profitul nu poate fi considerat ca fiind singura motivatie n functionarea mecanismului economiei de piata, oricat ar fi el de important. Concurenta consta dintr-o multitudine de forme de comportament ce se manifesta in cadrul relatiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cat mai numeroase. Pentru definirea acestor forme trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte: interesele si aspiratiile clientelei, tinand seama de faptul ca aceasta este eterogena. Clientela, formata din consumatori productivi si neproductivi, cu niveluri diferite de disponibilitati financiare, formeaza segmente de piata diferentiate; libertatea de a actiona, interesele si aspiratiile producatorilor, in calitate de ofertanti. Firmele actioneaza nu dupa principiul primului impuls, ci pe baza unor scenarii strategice. Ele cauta sa indeplineasca interesele curente de

32

asigurare a veniturilor cu cele viitoare de dezvoltare si consolidare a pozitiei lor pe piata, recurgand pentru aceasta la un set diversificat de cai si metode. existenta in mediul economic a unor reglementari juridice, a unor reguli cutumiare si a unei stari psihosociale care impun sau favorizeaza anumite actiuni sau comportamente din partea agentilor economici. Activitatea de piata a intreprinderii este marcata de prezenta intreprinderilor concurente, care isi disputa oportunitatile oferite de aceleasi piete. In dubla lor ipostaza de cumparator si vanzator, intreprinderile isi plaseaza competitia dintre ele in doua planuri: pe de o parte, ele isi disputa furnizorii, prestatorii de servicii, disponibilitatile de forta de munca etc., iar pe de alta parte, isi disputa clientii, urmarindu-se obtinerea celor mai avantajoase conditii in asigurarea resurselor si in plasarea produselor proprii pe piata. In conditiile actuale UPETROM nu se poate reduce la un organism simplu care urmareste maximizarea profitului, ci este un organism complex, ce se confrunta cu o multitudine de obiective contradictorii ce tin de strategia fiecarei intreprinderi. Concurena consta dintr-o multitudine de forme de comportament ce se manifesta in cadrul relatiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cat mai numeroase. Pentru a defini aceste forme de manifestare a concurentei se poate avea in vedere ca, in conditiile economiei de piata, concurenta apare ca o necesitate obiectiva, care face parte din regulile de joc ale pietei. Competitivitatea unui agent economic este determinata in principal de trei mari caracteristici si anume: servicii, costuri si calitate. Mijloacele si instrumentele utilizate in relatiile de concurenta se pot delimita in jurul produsului, pretului, promovarii si distributiei. Scopul societatii Upetrom este obtinerea de profit prin producerea si comercializarea instalatiilor de foraj si a partilor de instalatii, a agregatelor de cimentare, instalatiilor pentru prevenirea eruptiilor, sapelor de foraj si a restului de produse ce fac parte din profilul de fabricatie al intreprinderii. Obiectivele strategice ale societatii comerciale UPETROM au in vedere orizonturi de medie si lunga durata,ele fiind de natura economica, sociala, care se reflecta in ansamblul activitatii firmei. Printre principalele obiective economice se enumera cresterea productivitatii muncii, a calitatii produselor si serviciilor, cresterea

33

ratei profitului si cifrei de afaceri. Pentru realizarea obiectivelor sociale, intreprinderea are in vedere imbunatatirea conditiilor de munca si a salarizarii, satisfacerea cerintelor clientilor prin calitatea, flexibilitatea sj pretul produselor si serviciilor oferite. Pentru realizarea obiectivelor stabilite S.C UPETROM 1 MAI S.A adopta strategii si directii optime cu privire la: modernizarea societatii, imbunatatirea sistemului de management, dezvoltarea marketing-ului, modernizarea organizarii, asimilarea de noi produse si sarcini conform statutului, patrunderea pe noi piete, folosirea eficienta a resurselor umane, informatizarea activitatilor si dezvoltarea investitiilor; identificarea si a altor furnizori de echipamente ca variante alternative de aprovizionare.

CAPITOLUL 3

STRUCTURA ORGNIZATORICA3.1 Prezentarea structurii organizarii functionale

34

Organizarea si functionarea intreprinderii sunt orientate spre realizarea obiectivelor sale in sensul ca fiecare componenta organizatorica sau actiune trebuie sa corespunda unor cerinte clar definite reiesite din obiectivele sale. Sistemele de conducere ale S.C. UPETROM-1MAI S.A. reprezinta totalitatea elementelor componente si a relatiilor dintre acestea, structurate intr-un anumit cadru organizatoric in care se desfasoara procesele de conducere ale activitatii in ansamblul sau. Sistemul de conducere a intreprinderii este format din : structura de conducere; procesul de conducere. Structura de conducere cuprinde structura organizatorica si sistemul informational. Procesul de conducere este structurat in cinci componente si anume: structura informala; metodele si tehnicile de conducere utilizate; stilurile de conducere; metodele de fundamentare; metode de transmitere a deciziilor. Se mai poate spune ca sistemul de conducere intreprinderii este definit de urmatoarele componente si anume:

subsistemul decizional sau conducator; subsistemul operational sau condus; subsistemul informational sau de legatura. Elementele care formeaza cadrul organizational sunt decisive pentru existenta,

functionarea si dezvoltarea intreprinderii.

ORGANISME SI ORGANE DE DECIZIE STRATEGICA Managementul strategic asigura indeplinirea hotararilor si deciziilor necesare pentru realizarea scopului si obiectivelor intreprinderii. In cadrul S.C. UPETROM-1MAI S.A. acestea sunt: Adunarea Generala a Actionarilor (A.G.A.) si Consiliul de Administratie (C.A.).

35

AGA este organul de conducere al intreprinderii care decide asupra activitatii si asigura politica economica si comerciala in conformitate cu statutul societatii si legislatia n vigoare. AGA este ordinara si extraordinara cu urmatoarele atributii, dupa cum urmeaza: ADUNAREA ORDINARA se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult trei luni de la incheierea exercitiului financiar. In afara de dezbaterea unor probleme specificate in ordinea de zi, aceasta mai este obligata: sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul contabil, dupa ascultarea raportului sa aleaga administratorii si cenzorii; sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs, si totodata si pe cea a sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor; sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz programul de activitate, pe sa hotarasca degajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati ale ADUNAREA EXTRAORDINAR se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o hotarare pentru: schimbarea formei juridice a societatii; mutarea sediului societatii; schimbarea obiectului de activitate al societatii; prelungirea duratei societatii; majorarea capitalului social; reducerea capitalului social sau inregistrarea lui prin emisiune de noi actiuni; fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii; conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta ; conversi unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni dizolvarea anticipata a societatii; emisiunea de obligatiuni ; cesiunea de actiuni si oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta administratorilor si cenzorilor si sa fixeze dividentul;

administratorilor daca nu a fost stabilita in actul constitutiv;

exercitiul financiar ulterior; intreprinderii.

hotarare pentru care este ceruta aprobarea Adunarii Generale Extraordinare.

36

Adunarea Generala a Actionarilor se convoaca de Presedintele Consiliului de Administratie sau de unul din vicepresedinti, pe baza imputernicirii date de presedinte. Adunarile Generale Ordinare au loc pentru examinarea bilantului si a contului de profit si pierderi pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si bugetului pe anul in curs. Ele se convoaca la cererea actionarilor, reprezentand 1/3 din capitalul social, la cererea Comisiei de cenzori, precum si in cazul in care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de doi ani consecutiv. Adunarea Generala va fi convocata de administratori de cate ori va fi nevoie, in conformitate cu dispozitiile din statut, cu cel putn 15 zile inainte de data stabilita. Comunicarea va fi publicata in Monitorul Oficial si intr-unul din ziarele de larga circulatie din localitate in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate. Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu explicitarea tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarii. Cand in ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor. Hotararile luate de A.G.A in limitele legii sau ale statutului societatii sunt obligatorii si pentru actionarii care au votat sau au luat parte la adunare. CONSILIUL DE ADMINISTRAIE. Membrii C.A. sunt alesi de A.G.A. in conditiile legii si prevederile statutului UPETROM si este condus de un presedinte ales. Atributiile Consiliului de Administratie: numeste directorul general executiv si adjunctii acestuia; incheie acte juridice prin care intreprinderea urmeaza sa dobandeasca, sa instraineze,

sa inchirieze sau sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii a caror valoare contabila depaseste jumatate din valoarea contabila a actiunilor societatii la data incheierii actului juridic; angajeaza si concediaza personalul si stabileste drepturile si obligatiile acestuia; stabileste indatoririle si responsabilitatile personalului intreprinderii pe

compartimente; aproba operatiunile de incasari si plati conform bugetului de venituri si cheltuieli; stabileste tactica si strategia de marketing; aproba incheierea sau realizarea contractelor potrivit competentelor acordate; supune anual A.G.A. in termen de trei luni de la incheierea exercitiului financiar-

contabil, raportul cu privire la activitatile societatii, bilantul si contul de profit si pierdere

37

pe anul precedent, proiectul de program de activitate precum si proiectul de buget al societatii pe anul in curs; negociaza contractul colectiv de munca impreuna cu reprezentantii salariatilor; rezolva orice alte probleme stabilite de A.G.A.; delega o parte din competentele sale directorului general executiv sau adjunctilor

acestuia. ORGANISME SI ORGANE DE DECIZIE TACTICA SI OPERATIVA Managementul superior executiv. Organele de conducere executive care asigur deciziile tactice i operative pentru realizarea obiectivelor si programelor ntreprinderii sunt: Directorul General Executiv, Directorul General Adjunct, Directorul Poducie, Directorul Economic i Directorul Calitate. DIRECTORUL GENERAL EXECUTIV este subordonat Consiliului de Administratie, conduce intreaga activitate, executa si reprezinta societatea in conformitate cu prevederile mandatului acordat de C.A., statutului societatii si legislatiei in vigoare. Acesta are urmatoarele atributii, responsabilitati si competente: organizeaza si conduce, prin factori de decizie, toate activitatile tehnice, economice, delega autoritatea cadrelor de conducere aflate pe nivele ierarhice imediat inferioare raspunde prin rezultatele obtinute, in fata C.A., A.G.A. si a comisiei de cenzori de asigura realizarea de produse fiabile, conform cerintelor si normelor interntionale ; urmareste permanent tabloul de bord ; coordoneaza si controleaza activitatea compartimentelor Control Financiar, sociale si de alta natura ale intreprinderii; pentru decizii de rutina; activitatile manageriale si de marketing;

Actionariat. Investitii, Protocol si Oficiul Juridic pentru rezolvarea problemelor si lucrarilor curente in acest domeniu, luand deciziile ce se impun ; informeaza periodic Consiliul de Administratie asupra rezultatelor economicocoordoneaza asigurarea resurselor necesare pentru a sustine nevoile curente si viitoare asigura analize periodice pentru continua imbunatatire a strategiei privind calitatea financiare ; ale unitatii si ale clientilor ;

38

urmareste derularea programului de asigurare, pregatire si perfectionare a fortei de DIRECTORUL GENERAL ADJUNCT are in subordine Departamentul Vanzari,

munca corelat cu cerintele ; Departamentul Comercial si Compartimentul de Cercetare Proiectare Constitutiva. Pentru realizarea obiectivelor intreprinderii acesta organizeaza si asigura conducerea activitatii tehnice si comerciale in baza unei strategii globale de dezvoltare a societatii. Printre atributiile Directorului General Adjunct se numara : conduce activitatea cu privire la studierea si prospectarea pietei pentru ofertarea colaboreaza cu directiile Productie si Economie in vederea stabilirii programelor aproba deciziile strategice privind programul de proiectare-cercetare, conform controleaza derularea comenzilor si contractelor incheiate pana la livrarea si stabileste strategia si politica de marketing pentru ofertarea produselor si gasirea coordoneaza si aproba cererile de apovizionare cu materiale ale produselor prioritare de import si asigurarea surselor financiare ; proiectelor compartimentului de marketing privind necesitatile pietei ; incasarea contravalorii produselor, serviciilor si lucrarilor ; de noi piete de desfacere ; subcontractantilor ; evalueaza si accepta in urma acesteia furnizorii externi pentru importurile de raspunde pentru implementarea si mentinerea sistemului calitatii Upetrom privind materiale si echipamente; activitatile de proiectare, aprovizionare si desfacere in conformitate cu cerintele manualului de Calitate (MQ) si a procedurilor de sistem aferente compartimentelor subordonate ; raspunde de continutul si fundamentarea strategiei de marketing precum si pentru raspunde pentru gestionarea eficienta a patrimoniuluui incredintat spre folosinta asigura planul de calitate cu obiectivele procesuale la nivelul directiv ; DIRECTORUL DE PRODUCIE coordoneaza, organizeaza si raspunde de programarea si realizarea productiei si a serviciilor din activitatile societatii UPETROM, in conditiile si termenele contractuale pentru care asigura elaborarea programarii strategice si tactice integrarea acesteia in strategia si politica globala a societatii ; compartimentelor subordonate ;

39

pentru pregatirea fabricatiei si productiei, asigurand valorificarea portofoliului de contracte si comenzi. Alte responsabilitati ale Directorului de Productie : Urmareste intocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli la fabrici/sectii si Urmareste aprovizionarea cu materii prime, materiale, produse din cooperare si Coordoneaza asigurarea resurselor materiale si umane la nivelul zonelor Coordoneaza si urmareste folosirea rationala si in conditii de siguranta a bunurilor Coordoneaza intocmirea Programului de productie anual, trimestrial si lunar in incadrarea cheltuielilor in prevedrile bugetare ; realizarea colaborarilor necesare pentru desfasurarea proceselor de productie ; functionale ; si aparaturii din dotarea compartimentelor si unitatilor de productie suordonate ; functie de termenele contractuale si ciclul de fabricatie, posibilitatile de aprovizionare, capacitatii de productie si necesarul fortei de munca ; Impune programme optime de economisire a energiei prin concentrarea operatiilor Urmareste realizarea programului de investitii in conformitate cu proiectele si Controleaza si ia masuri pentru respectarea normelor de protectie a muncii, a Raspunde pentru asigurarea locurilor de munca cu forta de munca calificata si Raspunde pentru mobilizarea resurselor materiale, financiare si umane pentru Raspune in fata Directorului General Executiv pentru implementarea si mentinerea Raspunde pentru gestionarea eficienta a patrimoniuluui incredintat spre folosinta DIRECTORUL ECONOMIC organizeaza, coordoneaza si raspunde de gestionarea patrimoniului societatii, n conditiile legii in vigoare, a statutului societatii, pentru care asigura elaborarea obiectivelor si strategiilor financiare si includerea acestora in bugetul societii si in bugetul compartimentelor functionale si operationale. Organizeaz i coordoneaza intreaga activitate financiara a societatii prin asigurarea unor instrumente energofage la capacitate maxima de lucru ; termenele de punere in functie aprobate ; mediului inconjurator pentru activitatea compartimentelor subordonate ; instruita ; finalixarea obiectivelor de investitii si obtinerea eficientei economice prevazute ; calitatii Sc. Upetrom -1 MAI Sa in zonele functionale si de executie din subordine ; compartimentelor subordonate ;

40

informationale de lucru care sa respecte prevederile normelor economice si legea contabila in vigoare. De asemenea Directorul Economic : organizeaza si urmareste folosirea rationala si in conditiile de siguranta a bunurilor ia masuri pentru inregistrarea si prelucrarea documentelor de plata, evidenta participa la fundamentarea strategiei si politicii globale ale firmei in functie de si aparaturii din dotare ; platilor si a incasarilor ; interesele actionarilor si urmareste asigurarea evidentei la zi actionarilor si actiunilor, valoarea actiunilor si calcularea dividendelor ; propune masuri, variante, criterii de motivare a salariatilor in functie de gradul de stabileste responsabilitatile personalului din subordine pentru intocmirea bilantului implicare in realizarea obiectivelor societatii ; contabil, a situatiei principalilor indicatori economico-financiari, evidenta cheltuielilor si ia masuri pentru reevaluare si verificare ; aproba mentinerea pe post, promovarea sau disponibilizarea personalului selectat aproba si semneaza toate documentele si corespondenta interna si externa care se DIRECTORUL CALITATE coordoneaza si conduce la nivelul societatii toate pe baza fisei de evaluare profesioanala din compartimentele subordonate ; elaboreaza in cadrul compartimentelor subordonate ;DE

activitatile din domeniul calitatii pentru definirea, implementarea, aplicarea si mentinerea sistemelor calitatii, la toate nivelele functionale si de executie, in conformitate cu cerintele standardelor de calitate ISO 9001 si API Q1, analizand periodic nivelul tehnic si calitativ al produselor societatii si propunand solutia care sa conduca la imbunatatirea caliatii si fiabilitatii echipamentelor din exploatare. De asemenea acesta : Are autoritatea si libertatea organizationala de a controla, identifica, evalua si rezolva toate activitatile si problemele legate de managementul calitatii la nivelul societatii : - raspunde de implementarea si mentinerea sistemului de management al calitatii, in conformitate cu manualul calitatii si procedurile de sistem aprobate ; - controleaza, identifica, evalueaza si rezolva toate problemele legate de managementului calitatii ;

41

- initiaza actiuni corective si verifica respectarea acestora ; Urmareste aplicarea managementului calitatii, in toate zonele functionale si de Asigura documentarea sistemului calitatii, gestiunea si revizia periodica a Evalueaza si confirma realizarea programelor privind verificarea/ analiza executie din SC UPETROM- 1 MAI SA; documentelor sistemului calitatii ; proiectarii ; nivelul performantelor produselor noi pe baza de incercari si determinari ; calificarea proceselor speciale, utilajelor si standurilor de proba ; Controleaza legalitatea, necesitatea si oportunitatea operatiilor prevazute in documentele primite spre semnare pentru operatiile supuse controlului financiar preventiv ; Asigura planul de calitate cu obiectivele procesuale la nivelul directiei ; Controleaza si ia masuri pentru respectarea normelor de protectie a muncii, PSI, a Raspunde de respctarea tuturor prevederilor legale care reglementeaza domeniile

mediului inconjurator pentru activitatile compartimentelor suordonate ; de activitate specifice la nivelul directiei calitate ;

3.2Prezentarea structurii operaionaleStructura operaional este format din: direcia tehnic i comercial, direcia producie, direcia calitate, direcia economic. DIRECIATEHNIC I COMERCIAL

este un organism de functionare al societatii

UPETROM, care inglobeaza activitati comerciale, cercetare proiectare si are rolul de a stabili strategia cu privire la portofoliul de activitate al intreprinderii in relatia cu piata interna si externa, elaborarea unei strategii globale de dezvoltare si cercetare pentru cresterea competitivitatii produselor si serviciilor. Directia Tehnica si Comerciala este condusa de Directorul General Adjunct si cuprinde: departamentul vanzari, departamentul comercial si departamentul proiectare-dezvoltare. Pentru realizarea 42

atributiilor sale Directia tehnica si comerciala colaboreaza cu celelalte directii ale societatii. De asemenea colaboreaza cu compartimente similare din alte societati comerciale si regii autonome si reprezinta societatea in relatiile cu tertii, in dubla sa calitate de vanzator si de cumparator, cu firme de comert sau de reclama, cu reperezentati comerciali, cu Camera de Comert si Industrie a Romaniei, cu bancile comerciale. DEPARTAMENTUL VNZRI este un organism functional al societatii si are rolul de a asigura , prin politica de marketing si promovare a vanzarilor, realizarea obiectivului activitatii prevazut in statutul de societate si anume producerea si comercializarea in conditii profitabile a productiei si serviciilor realizate in fabricile si sectiile de productie. Departamentul este condus de un sef de departament si are urmatoarea structura organizatorica : 1. 2. 3. 4. Serviciul Ofertare Contractare Export Serviciul Derulare Operatii Export-Import Compartimentul Marketing Promovare Serviciul Desfacere Atributii : Studierea pietelor potentiale de desfacere a produselor si a prognozelor privind tendintele si exigentele diferitelor segmente de piata, nominalizarea pietelor pe care trebuie sa patrunda, largirea ariei geografice a acestora, stabilirea nivelului tehnic si a altor cerinte cetute de piata. Asigura coordonarea activitatii personalului de reprezentare externa si interna, respectiv a grupurilor de lucru pe zone geografice, valorificarea informatiilor, contractelor si propunerilor transmise de acestia. Asigura respectarea cerintelor cu privire la obligatii ce decurg din Contractul Colectiv de Munca, a Regulamentului de Ordine Interioara, a normelor de protectia muncii, PSI si pentru protectia mediului la nivelul activitatilor departamentului. Serviciul Ofertare Contractare Export este constituit pentru desfasurarea unitara si distincta a activitatilor de asigurare materiala si informationala a operatiunilor precontractuale si contractuale pentru produsele realizate de societate. Principalele relatii organizatorice ale Serviciului Ofertare Contractare Export : a) In afara UPETROM : cu Ministerul de R0sort, Camerele de Comert, agentii guvernamentale, agentii de publicitate, Case de Comert, intermediari, comisionari, firme de export-import, clienti ;

43

b)

In cadrul UPETROM : cu Departamentul Proiectare-Dezvoltare

Constructiva, Departamentul Comercial, Directia Calitate, Serviciul Costuri-Preturi, Departamentul Resurse Umane, fabrici/sectii de productie, Serviciul Derulare Operatii Export-Import, celelalte compartimente din departament. Serviciul Derulare Operatii Export-Import. Obiectivele acestuia sunt : corespunzatoare ; Desfasurarea activitatilor de contractare a produselor din Principalele relatii organizationale ale colectivului Derulare Operatii Import : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Organele de sinteza agentii economici Departamentul Proiectare Dezvoltare Departamentul Comercial Directia Economica Directia calitate Oficiul Juridic Compartimentul Markenting Promovare Colectivul Derulare oepratii Export Imbunatatirea reactiei S.C. UPETROM -1 MAI S.A Ploiesti la mediul extern in Activitatea de promovare a produselor si imaginii societatii in pietele pe care Asigurarea cadrului necesar intalnirilor de afaceri cu partenerii externi in spatiile Elaboreaza planuri de marketing pentru reprezentarea obiectivelor de marketing, In realizarea atributiilor sale, Departamentul Marketing Promovare colaboreaza cu celelalte compartimente di Departamentul Vanzari, cu toate compartimentele din structura functionala, fabrici si sectii din societate, cu firme de comert, de reclama si publicitate din tara si strainatate, cu reprezentante comerciale. import necesare produselor din nomenclatorul de fabricatie al societatii. Urmarirea activitatii de export-import in scopul indeplinirii

Compartimentul Marketing Promovare. Obiectivele acestui compartiment sunt : vederea optimizarii performantelor societatii ; activeaza special amenajate pentru protocol si pentru vizitele in uzina ; aprobate de conducerea societatii si raspunde de latura de promovare/ comunicare .

44

Serviciul desfacere. Compartimentul Desfacere este organizat ca serviciu in cadrul Departamentului Vanzari, avand ca obiect de activitate contractarea, livrarea si facturarea produselor, serviciilor si lucrarilor pentru clientii din tara. Pentru desfasurarea normala a activitatii sale, acest compariment colaboreaza cu compartimentele functionale ale societatii si cu fabricile si sectiile de productie. DEPARTAMENTULCOMERCIAL

are ca scop principal indeplinirea tuturor obligatiilor

care deriva din activitatile de aprovizionare, transporturi, depozitare, cooperare colaborare si incasari compensari, activitati ce se deruleaza in scopul aprovizionarii cu materile ce perimite realizarea integrala a programului de productie al societatii in conditii de eficienta. In vederea realizarii intregului ansamblu de atributii, lucrari si sarcini, departamentul colaboreaza cu celelalte departamente, directii, fabrici si sectii independente din componenta intreprinderii, intretinand in acelasi timp relatii cu alti agenti economici implicati in afaceri comerciale cu UPETROM. Structura departamentului Comercial cuprinde urmatoarele compartimente: Serviciul Aprovizioanare-Depozitare Serviciul Cooperare-Colaborare Sectia Transporturi Biroul Incasari-Compensari DEPARTAMENTUL PROIECTARE-DEZVOLTARE are menirea de a fundamenta si realiza politica societa