95043937-Important-A-Evenimentelor-Sportive-in-Dezvoltarea-Urbana.doc

8/17/2019 95043937-Important-A-Evenimentelor-Sportive-in-Dezvoltarea-Urbana.doc

1/44

Importanţa evenimentelor culturale şi sportive în dezvoltarea urbană

CUPRINSIntroducere................................................................................................................................3Capitolul 1. Ghid practic pentru optimizarea impactelor evenimentelor culturaleşi sportive asupra dezvoltării destinaiilor turistice...............................................................!

1.1. Etapa I : Parteneriatul organizaţiei locale ECS...........................................................5... !actorul : Construirea unui parteneriat local....................................................5..". !actorul ": #e$inirea proiectului ECS şi relaţia lui în dezvoltarea regională....%

1.". Etapa a II&a : Programul acţiunii care promovează atracţiile turistice regionale........'.".. !actorul (: Crearea unei o$erte diversi$icate de servicii....................................'.".". !actorul ): #e$inirea impacturilor ţintite de ECS şi acordarea posibilităţiiI**&urilor să anticipeze.............................................................................................".(. !actorul 5: +ăspunsul la nevoile întregului public interesat de eveniment.... .(.".). !actorul ,: #e$inirea unui plan de comunicare................................................)

1.3. Etapa a III&a: +ealizarea ECS -ului...........................................................................(.. !actorul : +ealizarea muncii pregătitoare pentru ECS....................................(.". !actorul %: /ctualizarea continuă a gra$icului de monitorizare a ECS............%

1.!. Etapa a I0&a: Evaluarea ECS &ului şi promovarea activelor.....................................'.).. !actorul ' : +ealizarea evaluării bene$iciilor durabile pentru destinaţia 1uristică.....................................................................................................................'.).". !actorul 2: Consolidarea parteneriatelor locale pentru dezvoltarea turismului sustenabil în regiune................................................................................"(

Capitolul ". #$emple de evenimente care au contri%uit la dezvoltarea ur%ană................"&".1. !estivalul Sziget - 3ngaria......................................................................................."5

"... Prezentarea mani$estaţiei şi conte4tul teritorial..............................................."5".." Evaluarea impactului pe care îl are $estivalul asupra dezvoltării zoneicu re$erire la indicatori ceie......................................................................................","..(. Evaluarea impactului pe care&l are $estivalul asupra dezvoltării

I**&urilor a4ate pe turism......................................................................................."%"..). Premise ale dezvoltării....................................................................................."'"..5. Principalii $actori ceie ce permit ma4imizarea impactului turistical $estivalului..............................................................................................................(2

".". !estivalul Primăverii în Praga& +epublica Ceă.......................................................(2".".. Prezentarea mani$estaţiei şi conte4tul teritorial...............................................(2"."." Evaluarea impactului pe care îl are $estivalul asupra dezvoltării zoneicu re$erire la indicatori ceie......................................................................................("".".(. Evaluarea impactului pe care&l are $estivalul asupra dezvoltăriiI**&urilor a4ate pe turism.......................................................................................((".".). Premise ale dezvoltării.....................................................................................()

".".5. Principalii $actori ceie ce permit ma4imizarea impactului turistical $estivalului..............................................................................................................(5

Capitolul 3. #veniment cultural ca modalitate de promovare a Rom'niei( Si%iu CapitalăCulturală #uropeană..............................................................................................................3)Concluzii..................................................................................................................................!3*i%lio+ra,ie..............................................................................................................................!&

"


2/44


Introducere

6n "22%7 pentru prima dată în istorie7 mai mult de 8umătate din populaţia globului7

însum9nd (7( miliarde de oameni7 locuiesc la oraş. Se estimează că7 p9nă în "2(27 această ci$răva a8unge la aproape 5 miliarde. !ără urbanizare7 nicio ţară nu a realizat o creştere economicăsemni$icativă în epoca industrială. Evenimentele culturale şi sportive sunt un instrumentvaloros în dezvoltarea urbană.

6n conte4tual actual al competiţiei între destinaţiile turistice7 otelul şi o$erteleturistice nu sunt de a8uns pentru a asigura avanta8ul su$icient pentru competitori.Competitivitatea turismului unei destinaţii se bazează mai ales pe o$erta sa pentru petrecereatimpului liber7 cultură7 sport şi mediu.

/şteptările7 în ceea ce priveşte turismul7 s&au scimbat: vacanţele presupun din ce înce mai mult să $ie un moment de descoperire culturală7 naturală;7 de educare in$ormală şimenţin o stare de sănătate bună. /st$el7 este logic că turismul natural şi cultural moştenit va

e4perimenta cea mai semni$icativă creştere. activităţi culturale7 viaţa de noapte7 concerte;. /cestea $ac oraşul mai atractiv pentru $orţa de muncă specializată şi întăreşte m9ndria şi identitatea locală.

1urismul cultural atrage un număr din ce în ce mai mare de turişti. Potrivit unuistudiu al Comisiei Europene7 "2? dintre vizitele din Europa au motivaţie culturală7 în timp ce,2? dintre turiştii europeni sunt într&adevar interesaţi în descoperirea culturală în timpulcălătoriei lor.

Evenimentele sportive7 în special competiţiile sportive7 generează7 de asemenea7importante $luctuaţii ale populaţiei şi constituie un motor al promovării regionale. ComitetulEuropean Economic şi Social a a$irmat recent că sportul şi turismul constituie @un mi8loc descimb de valori pozitive> şi tot acestea contribuie la îndeplinirea scopurilor /gendei

Aisabona. /st$el7 Comitetul a $ormulat di$erite propuneri pentru o mai bună asociaţie şidezvoltare a turismului şi sportului: crearea unui observator european comun şi o bancă dein$ormare unde sunt adunate cele mai bune practice7 promovarea studiilor şi cercetărilor şicrearea unei agenţii a turismului european.

(


3/44


CAPITOLUL 1G-I PR/C0IC P#N0RU P0I2I/R#/

I2P/C0#4R #5#NI2#N0#4R CU40UR/4# 6ISPR0I5# /SUPR/ #5407RII

#S0IN/8II4R 0URIS0IC#

1urismul este una dintre cele mai promiţătoare sectoare pentru economia europeană.Europa este bine poziţionată în economia mondială a turismului: ea reprezintă 5%7"? din lumeşi este prima destinaţie turistică din lume. Sectorul ocupă în 8ur de ' milioane de persoane în "milioane de întreprinderi7 în special în întreprinderi mici şi mi8locii I**&uri;. 1urismulreprezintă mai mult de )? din PIB&ul 3niunii Europene. #ar dacă am lua în considerarerelaţiile cu alte sectore transport7 construcţii;7contribuţia turismului la PIB7 este estimat laapro4imativ ? şi o$eră ") milioane de locuri de muncă"? din $orţa de muncă europeană;.6n "22,7 creşterea economică pentru turism în Europa a a8uns la )?.

Patrimoniul cultural al Europei este unul dintre cele mai bogate şi mai diversi$icate./st$el7 ea este o minunată atracţie turistică. Aista celor mai bogate locuri din lume realizată de3ESC


4/44


Fidul (este structurat în ! etape: . Construirea parteneriatului pentru organizarea ECS&ului la nivel local ". #e$inirea planului de acţiune valori$ic9nd atracţiile turistice regionale durabile (. Constituirea şi contabilizarea bene$iciilor sustenabile ale ECS ). Evaluarea ECS şi valori$icarea atracţiilor sale turistice pentru dezvoltarea

turismului regional.!iecare din cele 4 etape e divizată în 10 factori cheie de succes4. Pentru $iecare dintre

cei 2 $actori7 Fidul descrie: Scopurile 3n studiu de caz ilustr9nd $actorul ceie. Propunerea de instrumente şi a unei metode de organizare.

1.1. #tapa I < Parteneriatul or+anizaiei locale #CS

1.1.1. Factorul 1: Construirea unui parteneriat local

Parteneriatul local este $ără îndoiala cel mai important $actor pentru a obţineintegrarea unui eveniment cultural sau sportiv7 cu cea mai mare dinamică pentru dezvoltareaturismului local. !ără un parteneriat local dezvoltat7 evenimentul poate avea o calitate culturalăşi sportivă bună7 dar poate $ace e$orturi pentru a atinge ţelul dezvoltării locale. 1rebuie săacordăm o atenţie deosebită primului $actor şi ciar mai mult de at9t7 datorită $aptului că parteneriatele dintre actorii culturali sau sportivi7 autorităţile locale şi întreprinderile în specialcele turistice; nu sunt $ăcute într&un mod spontan.

6n anumite cazuri7 organizatorii evenimentului cred că este di$icil să $ie recunoscuţi caun potenţial punct de spri8in în dezvoltarea turismului. 6n alte cazuri7 ciar organizatorii

evenimentului sunt cei care re$uză o$ertele companiei de teamă să nu&şi denaturezeevenimentele. 6n $inal7 autorităţile locale sau organizatorii ECS sunt adesea prinse înreprezentaţii izolate7 într&un spaţiu insu$icient pentru actorii socio&economici regionali.

/naliz9nd ECS se constată că organizarea lor este adesea redusă la parteneri tenicispecializaţi care tind să uite de regiunea unde are loc evenimentul. Este important să se distingădouă tipuri de parteneriate:

& parteneriate tenice7 esenţiale în scimburile de servicii şi materiale: servire7securitate7 întreţinere7 etc.

& parteneriate strategice5 $olositoare pentru o colaborare sinceră la un eveniment adi$eriţilor participanţi: elaborarea comună a proiectului ECS şi a obiectivelor7 identi$icareaintereselor comune7 instalarea relaţiilor de tip @învingător& învingător>7 etc.

( Instrumentele în acest Fid nu sunt ţintite pe reparaţia sau modelarea unor metode. Ele $ac mult mai multa8ut9nd la re$lectarea şi permiterea oricăror persoane să se adapteze la mi8loacele situaţiilor reale şi la diversitatealor mare.) *etoda celor ) etape şi a celor 2 $actori ceie a $ost întocmită pentru a optimiza impactele sustenabile ale unuieveniment.5 Parteneriatele strategice sunt deocamdată promovate pentru a $avoriza relaţiile cu o mai puternică sinergie întrecolaboratori.

5


5/44


Calitatea parteneriatului local şi modalitatea în care regiunea este integrată nu suntlipsite de consecinţe privind modul în care populaţia @trăieşte> evenimentul: aceasta se poatesimţi puţin preocupată de ECS şi poate ciar să&l respingă7 cre9nd ast$el o atmos$erăne$avorabilă pentru turiştii veniţi din a$ara regiunii. #e aceea toate ECS&urile trebuie să $ie pregătite cu mobilizarea primară şi in$ormarea tuturor locuitorilor din regiune: tinerilor7elevilor7 anga8aţilor7 etc.

Scopuri

Pentru trans$ormarea evenimentului într&un mi8loc de dezvoltare regională pentrueconomie7 este nevoie de crearea unui Comitet de r+anizare a #venimentuluiorganizatorii7 autorităţile locale7 reprezentanţii companiilor turistice;. #e asemenea7reprezentanţii rezidenţilor locali îşi pot ocupa locul în acest comitet.

Comitetul de şi să participe la dezvoltareadinamică a turismului regional.

Mobilizarea populaţiei locale. Făzduirea unui eveniment trebuie să $ie precedat demobilizarea actorilor locali şi a populaţiei: ast$el se realizează un eveniment $ederativ.Evenimentele culturale şi sportive nu ar trebui să $ie destinate e4clusiv unui anume public7 ci şiunui public mai larg întreaga populaţie locală;.

Succesul economic al ECS , asociat direct cu succesele sale sociale : $ără o coeziunesocială nu e posibil să se realizeze la termen politica turismului sustenabil 7 va $i respinsă decătre o parte din populaţie şi nu va avea un punct de spri8in şi energia necesară. /st$el7 erecomnadabil să se asigure de $aptul că populaţia locală are privilegiul de a participa laeveniment. /naliza arată că @buna practică> constă în aprobarea contribuţiilor pre$erate de populaţia locală. 6n acelaşi mod7 e recomandabil să se $urnizeze o in$ormare speci$ică centrată pe populaţia locală: in$ormaţia sub $ormă de plan transmisă în şcoli7 universităţi 7 e4plic9ndinteresul evenimentului dar şi ce reprezintă acesta pentru promovarea regională.

Comitetul trebuie să $ie activat c9t mai repede posibil şi în toate cazurile7 înainte deorganizarea evenimentului. %Contribuţia Comitetului va alimenta proiectul ECS .

, Evenimentul @Capitala europeană Aille7 "22)> a $ost singurul posibil cu implicarea directă a companieiregionale. Campionatul European de !otbal "22)7 a $ost subiectul unei campanii vaste de mobilizare a evenimentului:acţiunile şcolilor şi ale universităţilor7 anunţarea pentru participare voluntară7 in$ormarea despre importanţa

primirii publicului din a$ara regiunii. #eci7 ciar şi pentru un sport at9t de popular ca $otbalul7 e important să sestimuleze mobilizarea populaţiei locale.% 0ezi !actorul "7 pag. %

,


6/44


Studiu de caz

HuiGsilver Pro !ranceH Jossegor - Seignosse;: un parteneriat productiv întrecompanie şi sectorul asociativ

Evenimentul e organizat cu un str9ns parteneriat între Compania uicGsilver Europa 'şi două structuri asociative:

Ѳ Asociaţie locală de surfing (ossegor Surfing Club!. /sociaţia contribuie pe două planuri: are o parte activă în organizarea tenică a competiţiei ea $ace deasemenea parte dinaccesoriul local al evenimentului. 6n cel de&al doilea plan7 Jossegor Sur$ Club răspunde derelaţiile municipale. Clubul7 deasemenea7 ia parte la mobilizarea anumitor şcoli de sur$ing.

Ѳ "ederaţia franceză de surfing # ""S . !ederaţia poate prezenta şi promova di$erite produse $ederale datorită $urnizării unor anumite site&uri: promovarea valorii în r9ndulcomunităţii7 promovarea acţiunilor de integrare socială7 acces pentru oamenii cu andicap şiconştientizarea valorii mediului încon8urator.

Parteneriatul între o companie şi o strucutură asociativă e de o mare valoare. E un parteneriat cu căştig pentru ambele părţi implicate:

#ă posibilitatea evenimentului să constituie valoarea socio&educativă: promovareavalorii asociative7 conştientizarea mediului încon8urător7 etc.

Fidează structurile asociative către dezvoltarea pro$esionalismului în organizareşi în metodele de comunicare. *ai dă şi posibilitatea părţilor implicate să secon$runte cu alte modele economice.

6n concluzie7 acest parteneriat a8ută la îmbunătăţirea mobilizării populaţiei locale precum şi a consecinţelor pentru companiile implicate.

i!loace "i #etode

*obilizarea actorilor regionali şi construirea parteneriatelor de organizare localănecesită trei paşi:

; Identi$icarea di$eritelor părţi interesate ale @Comitetului de organizare aevenimentului> şi a rolului lor.

"; *obilizarea tuturor participanţilor în scopul realizării de parteneriate.(; 6ntrunirea di$eriţilor participanţi cu Comitetul de


7/44


Construirea unui parteneriat local permite identi$icarea $inalităţilor şi a principalelor directive pentru ECS7 precum şi nivelul de $ederaţie pentru di$eriţi actori. /cum se recomandăsă se stabilească aceste $inalităţi şi principalele directive în @proiectul ECS>. Companiileregionale şi de turism nu bene$iciază de pe urma unui eveniment cultural şi sportiv7 doar pentruca acesta are succes: proiectul ECS trebuie să arate clar legătura lui cu dezvoltarea regională.

Proiectul ECS trebuie să poată răspunde la urmatoarele " întrebări:. Care sunt obiectivele regionale la care ar putea să contribuie evenimentul coeziune socială7 dezvoltare turistică7 $aimă7 imagine7 etc.; K". Cum poate $i adaptat evenimentul la conte4tul social şi economic al regiuniiK Cualte cuvinte7 cum putem da evenimentului o @ancorare regională > reală KPoate $i observat că în Europa7 noile regiuni se structurează ele însele în 8urul

proiectelor de dezvoltare strategică: polii competitivităţii7 polii de e4celenţă rurală7 etc.Comisia Europeană încura8ează parteneriatele locale şi dinamica regională de care sunt legate.

E$enimentele culturale %i sporti$e ar trebui $ăzute din ce &n ce mai mult ca cei mai

buni contribuabili identificaţi &n aceste mi%cări de dez$oltare regională . Ele trebuie să $ie plasate $erm ca un lanţ logic7 mai bine asigurat cu parteneriatele locale responsabile de

dezvoltarea regională unde au loc evenimentele culturale şi sportive. Proiectul ECS trebuie săconţină încă din $aza de elaborare toate obiectivele regionale ca o parte vitală pentru caevenimentul să aibă succes.

Scopuri

Proiectul ECS ar trebui $ormalizat în scopul de a arăta clar:LM Scopurile 9tehnice; ale evenimentului : să atingă un nivel regionalNnaţional sau

internaţional de recunoaştere7 să atragă artişti recunoscuţi7 să producă o evoluţie sportivă decalitate7 să bată recordurile7 etc.

LM 4e+atura lui de dezvoltare re+ională. Proiectul evenimentului trebuie să

identi$ice 7 împreună cu actorii economici7 aşteptările şi bene$iciile pe care evenimentul le poate aduce dezvoltării regionale.LM *ene,iciile pentru actorii locali prin participarea lor la eveniment:

consolidarea $aimei regiunilor7 promovarea turismului sezonier.Pentru a $ace acest lucru 7 trebuie să se sistematizeze: Includerea ECS&ului nu numai ca un eveniment

specializat7 dar şi ca un eveniment care contribuie la dezvoltarea economicăregională.

Identi$icarea7 prin analiza raportului socio&economicregional7 elementelor care pot $i aduse de evenimentul cultural sau sportiv în acest$el contribuind într&un mod o$icial la dezvoltarea regională.

6n practică7 evaluarea evenimentelor culturale şi sportive adesea arată un decala8 între eveniment şi con$iguraţiasocio&economică a destinaţiei turistice. +iscul de a avea un decala8 creşte c9nd organizatorii se a$lă la distanţă $aţăde destinaţia evenimentului. Poate $i numit @ e$ectul paraşutării >.

%


8/44


Studiu de caz

Oocurile


9/44


Scopuri

Evenimentul trebuie să $ie ocazia de structurare a o$ertelor secundare de servicii7 ao$ertelor e4terne şi a combinaţiilor de o$erte de servicii pacet de o$erte;.

/naliza evenimentului arată patru grupe principale de ser$icii care sunt recomandatesă $ie $olosite în 8urul ECS&ului:

.


10/44


iarnă. Publicul $estivalului are un acces privilegiat la aceste o$erte di$erite dacă $estivalul le promovează ca pe un grup de o$erte7 pe site&ul de internet. /ceste o$erte sunt astăzi at9t de bineîmbinate7 încat e greu de ştiut dacă publicul vine la Salzburg în mod special pentru $estival7 saudacă $estivalul e doar în plus altor activităţi o$erite.

1.$.$. Factorul -: %efinirea i#pacturilor 'intite de &CS "i acordarea posiilit+'ii

I/urilor s+ anticipeze

/naliza evenimentelor culturale şi sportive arată că impacturile socio&economice suntîntotdeauna produse creşterea activităţii7 realizarea anumitor instalări7 etc.;. Impacturile socio&economice ale ECS &ului sunt adesea legate de mărimea investiţiei iniţiale: cu c9t investiţiainiţiala e mai mare cu at9t impactul va $i mai mare).

1otusi7 aceste impacturi sunt adesea observate după eveniment şi nu sunt plani$icatedinainte. Consecinţa e o scăzută valoare adaugată turistică şi economică produsă într&un mod practic7 ceea ce $ace greu de evaluat cauza şi e$ectul evenimentului.

#e asemenea7 datorită lipsei de comunicare cu companiile evenimentul poate avea une$ect negativ. /m observat servicii de securitate care au solicitat înciderea magazinelor

datorită numarului mare de persoane care vin la eveniment. /m putut observa evenimente careatrag oameni şi care nu sunt propuse sau solicitate de companiile turistice în ceea ce priveştedestinaţia turistică .

#in acest motiv e recomandat să se $avorizeze comunicarea str9nsă cu companiile pentru anticiparea impacturilor: mărirea c9ştigurilor pozitive şi limitarea e$ectelor negative.

Scopuri

Comitetul local de organizare a ECS&ului trebuie să e4plice dinainte impacturile ţintă./cest lucru permite înregistrarea evenimentului într&o adevarată strategie de dezvoltareeconomică şi turistică pentru destinaţia gazdă.

Evenimentul ECS trebuie să aibă " scopuri: Să $acă din acest eveniment un succes calitatea organizării tenice7 per$ormanţesportive7 program cultural7 etc. ; Să $acă un succes din impactul economic şi turistic al evenimantului mai mulţivizitatori7 o vizibilitate mai bună a destinaţiei7 bene$iciile companiei7 satis$acerea lor7dezvoltarea regională7 etc. ;

/ceste " obiective trebuie să $ie combinate. ECS&ul trebuie să ia particularităţiledestinaţiei evenimentului în considerare şi trebuie să contribuie la dezvoltarea turismului şi aeconomiei locale.

) *etodologia propusă în acest Fid ar trebui să scimbe relaţia liniară şi mecanică dintre investiţii şi pro$ită cuaceastă metodologie un eveniment de nivel mediu ar trebui să poată genera impacturi importante prin

promovarea valorilor regiunii7 diversi$icarea o$ertei de servicii propuse7 prin îmbunătăţirea aprecierii di$eritelor tipuri de public prin creşterea ratelor de consum7 etc.;


11/44


Studiu de caz

Campionatul European de !otbal din "22) Portugalia;

/cest eveniment a avut un mare succes la public. Pasiunea populaţiei locale pentru$otbal a generat un mare impact al evenimentului.

Ecipa de organizare a evenimentului a considerat ca investiţiile $inanciare şi umaneimportante care au $ost e4ploatate s&au situat sub scopurile pe termen mai îndelungat aleevenimentului. 6ntr&o ţară cu atracţii turistice importante şi cu o dezvoltare puternică agraniţelor7 orgnizatorii au avut ca scop $olosirea evenimentului ca pe un vector de atragere al potenţialilor şi viitorilor turişti.

3rmătoarele iniiative au $ost luate: Crearea unei comisii au4iliare a evenimentului7 cu o participare activă a@Institutului de 1urism> Evitarea deran8ării turişilor în cadrul des$ăşurarii evenimentului în Portugalia7 dinalte motive Instruirea şo$erilor de ta4i pentru înt9mpinarea turişilor în situaţia în care ei

prezintă imaginea turistică locală7 independent de eveniment.1otuşi7 analiza arată două mi=loace de progres în ceea ce priveşte anticiparea

impactului şi in$ormaţiile companiilor: Etapele pentru conştientizarea şi includerea companiilor în organizarea

evenimentului7 a$ectează în principal I**&urile în comerţul otelier şi de transport. /ltecompanii turistice de tipul I** nu au preocupat în mod deosebit organizatorii.

/numite destinaţii turistice locale ale ţării /lgarve7 *adeira şi insulele /zore; au pierdut o parte importantă a turiştilor obişnuiţi. #in acest punct de vedere 7 Euro "22) a 8ucatun rol negativ pentru aceste destinaţii turistice.


12/44


1.$.,. Factorul : +spunsul la ne)oile (ntre*ului pulic interesat de e)eni#ent

#i$erite tipuri de public merg la evenimente culturale sau sportive: oameni care suntdirect interesaţi de eveniment cei care merg la $estival7 suporterii7 $anii7 iubitorii de muzică;70IP&urile invitate de sponsori sau organizatori7 tineri7 oameni care pur şi simplu sunt în trecere7etc. 1otuşi7 analiza unor anumite evenimente arată următoarele elemente:

& /ceste tipuri di$erite de public tind să $ie tratate doar ca unul singur7 $ără e$ortul de adistinge v9rsta 7 aşteptările şi motivările7 originile geogra$ice7 venitul7 etc.

& Serviciile complementare ale evenimentului nu sunt o$erite acestor oameni@pacetele promoţionale>& vezi $actorul (& elaborarea unei o$erte diverse de servicii;.

& 6n $inal7 printr&o lipsă de in$ormare despre o$erta de servicii propusă de destinaţiacare o$eră cazare7 aceşti oameni tind să viziteze regiunile vecine pentru a găsi serviciilecerute,.

Scopuri

7 media7 sportivii şi artiştii7 etc. /cesta este un public atras de eveniment şi poatereprezenta ambasadorii privilegiaţi pentru o$erta turistică locală.

& Pu%licul care nu este atras de eveniment7 mai mult sau mai puţin7 dar care poategăsi un interes în plus dacă alte o$erte turistice sunt o$erite. < analiză calitativă a acestui publictrebuie să $ie realizată în $uncţie de v9rstă7 venit7 media duratei se8urului7 etc. #upă aceea7 este

recomandat să se propună segmente speci$ice de o$erte de servicii pentru $iecare categorie de public.< cunoaştere bună a acestor trei categorii de public7 cu o cantitate şi calitate

superioară7 e o condiţie vitală pentru a avea un public regulat şi trans$ormarea lor înambasadori locali: ei se pot întoarce sau pot îi pot s$ătui alţii să vină la eveniment îneventulitatea unui alt ECS sau doar pentru $rumuseţea regiunii.

Cunoaşterea bună a publicului constituie un element important pentru mobilizareasponsorilor şi partenerilor evenimentului. Sponsorii şi partenerii dezvoltă din ce în ce mai multstrategiile de marGeting. Ei cer adesea cunoştinţe caracteristice despre spectatoriievenimentului pentru a analiza ecuaţia lor cu produsele propuse.

, 6n timpul campionatului mondial de sur$ing din Jossegor sud&vestul !ranţei; s&a observat că anumiteevenimente publice mai ales sur$erii pro$esionişti cu $amiliile lor; au a8uns la Biarritz 7 situat la peste "2 deGilometri de Jossegor 7 ciar dacă destinaţia gazdă asigură o mare varietate de magazine şi activităţi gol$7cazinouri7 activităţi acvatice7 etc. ;.C9ştigurile locale sunt din acest motiv limitate.

(


13/44


Studiu de caz

!estivalul Salzburg /ustria;

6n parteneriat cu Camera de comerţ7 !estivalul din Salzburg adesea realizează un

sonda8 al oamenilor care merg la $estival.Sonda8ul permite o interpretare mai bună a principalelor caracteristici ale publicului:

număr7 v9rstă7 se47 origine geogra$ică7 durata se8urului7etc.+ezultatele sunt $olosite în două moduri: Călăuzirea internă a $estivalului: urmărirea evoluţiei publicului de la un an laaltul7 orientarea comunicării spre regiunile sau publicul ţintă Promovarea $estivalului cu parteneri şi sponsori.+ezultatele sonda8ului sunt între timp $olosite puţin pentru de$inirea tipologiilor

publicului7 pentru elaborarea activităţii de o$erte7 servicii şi produse adaptate pentru aceste pro$ile. Partenerii şi sponsorii7 la $el ca şi anumite companii locale $olosesc date pentru a indicao$ertele lor. #ar aceste iniţiative nu sunt monitorizate sau capitalizate de Comitetul de


14/44


Scopuri

Comitetul de organizare locală trebuie din acest motiv să de$inească un plan decomunicare care $ace legătura între ECS şi destinaţia evenimentului. /cest plan de comunicaretrebuie să arate clar:

conţinutul mesa8ului arătat pe parcursul evenimentului

ţintele de atins canalele de comunicare $olosite.Conţinutul mesa8ului7 ţintele precum şi canalele de comunicare trebuie să $ie în

aceeaşi ecuaţie cu obiectivele turismului local.*ai e4act7 planul de comunicare trebuie să $ie capabil să promoveze ! dimensiuni:. Elementele caracteristice ale evenimentului sportiv sau cultural calitateasportivilor şi a artiştilor;". : sinergia între comunicarea evenimentului şi comunicareturismului

)ra%ul ossegor e o staţiune renumită de pe litoral la nivel naţional şi internaţional7diri8at în mod tradiţional către @turism lu4os>. 6ntr&o comună de mărime medie care are iarna()22 de locuitori7 populaţia e multiplicată de 2 ori în timpul sezonului de vară apro4imativ

)2222 de locuitori;.6n plus7 indicatorii diferiţi arată o poziţionare care tinde spre turismul de lu$:. Comunicarea turistică a comunei7 marcată de ma4ima @ocean de eleganţă>.". Prezenţa unei o$erte de activităţi caracteristice pentru timpul liber: cazinouri7 gol$ şilac7 di$erite activităţi nautice permise.(. umărul otelurilor şi reşedinţelor în $uncţie de categorie: ) oteluri includeunul de ) R7 doua de (R şi opt de "R; şi o reşedinţă de "R7 cu aproape (22 de camere.). umărul mare al caselor de vacanţă.5. 3n centru al oraşului7 în care se regăsesc multe magazine7 restaurante7 baruri7cluburi şi discoteci aproape (2 de branduri;7 un centru de cumpărături în aer liber.Programarea evenimentelor de sur$ing $ace posibilă instigarea şi renovarea oraşului

Jossegor. /ctivitatea de sur$ing e relativ nouă şi e practicată în special de un public mai t9năr.Strategia de comunicare va combina şi ecilibra di$erite pro,esii re+ionale: o pro$esie de =lu4>simbolizată de curse de gol$ şi

cazinouri; şi o pro$esie mai dinamică7 mai nouă simbolizată de sur$ing; promovarea ţărmului cu valuri şi sur$ing; şi promovarea

regiunii rurale şi a tradiţiilor oamenii pe picioroange7 purtătorii de berete;.

5


15/44


Accentuarea e)eni#entului "i co#unicarea punctelor de atrac'ie turistic+ local+3de e4e#plu 56uic7sil)er Pro France89

6n plus7 prin completarea acestor suporturi vizuale $olosite de regiune7 organizatoriievenimentului @uicGsilver Pro !rance> mobilizează o mare varietate de mi8loace decomunicare mi8loace mi4te de mass media; cu o puternică orientare internaţională:

• 1ransmisia în direct pe internet a evenimentului. 6ntregul eveniment a $ost di$uzat pe internet. /u văzut s$9rşitul "22 222 de utilizatori de internet. de captare a imaginilor7 222 imaginiN sec. ;. Programulteleviziunii e după cum urmează:& " ore pe canalele internaţionale aria de acoperire a televiziunii e în %, de ţări;& oră şi "2 de minute pe canalele europene& ore pe canalele naţionale $ranceze.• Instalarea unei linii tele$onice Jotline• "222 de abonati S*S7 ceea ce permite primirea in$ormatiilor directe despreeveniment• 22 de a$irmaţiicitate; din presa locală şi naţională şi %2 din presa internaţională• #i$uzarea la posturile de radio importante pag ));• In$ormaţii prin $a4 cu titlul =+eporta8 despre sur$ingul pe ocean>• /coperirea în direct în 52 de magazine uicGsilver • < campanie de comunicare locală: postere7 cabine de in$ormare7 ecarane uriaşe pelocul principal7 etc.6n această strategie de comunicare7 putem vedea că vizibilitatea internaţională e la $el

de importantă ca şi vizibilitatea locală7 poate ciar mai mult. 3na dintre provocărileComitetului de


16/44


importanta în această comunicare7 pentru a $avoriza mobilizarea populaţiei7 şi nu doar pentru publicul iniţiat în sur$. /ceasta permite în acelaşi timp succesul evenimentului şi c9ştigurileregiunii.

i!loace "i #etode< Elaborarea unui plan de comunicare ECS"2

1.3. #tapa a III(a< Realizarea #CS (ului

1.,.1. Factorul : ealizarea #uncii pre*+titoare pentru &CS

3n ECS este un eveniment punctual7 izolat în timp: o seară7 c9teva zile7 o săptăm9nă7etc. #atorită acestui caracter punctual nu li se permite actorilor locali şi populaţiei să se simta pe deplin ca parte a evenimentului: tematica sa7 istoria şi $ilozo$ia acţiunii7 metodeleorganizaţiei.

Pentru a pregăti sosirea ECS &ului şi să $avorizeze implicarea tuturor actorilor locali7

evenimentul trebuie să $ie precedat de campanii de publicitate şi mini-e$enimente locale, înrelaţie cu tematica ECS &ului. #e e4emplu7 $estivalul de comedie de la /ngoulmeeste precedatde lucrări de artă plastică in şcoli şi de instalarea sinergiei între editori7 biblioteci7 producători7companii de artă vizuală7 etc.

Conceperea acestor acţiuni pregătitoare cere cretivitate şi imaginaţie. Este o ocazienouă pentru $olosirea avanta8elor de a avea un Comitet de


17/44


(; Ac'iunile ce au ca scop dez)oltarea; (nainte de e)eni#ent; a ini'iati)elor pentrudez)oltarea local+ sau dez)oltarea turis#ului. /cest tip de acţiune este bine adaptată$estivalurilor care se repetă. 6n anumite cazuri7 cu c9teva luni înainte de $estival7 iniţiativeleturistice pot $i concepute cu scopul de a îndruma publicul să evite aglomeraţia datoratăevenimentului.

); Ac'iuni ce au ca scop structurarea ra#urilor co#petiti)it+'ii. Evenimentul poate

$i o ocazie bună pentru încura8area unui anumit număr de companii să&şi valori$ice potenţialulregional. Scopul constă în identi$icarea posibilităţilor de a lucra împreună pentru a stabili o$ertecomplementare de servicii în anumite zone. /m notat7 de e4emplu7 că în mediul sportiv7anumite evenimente crează gruparea companiilor de activităţi sportive în $amilii de activitateactivităţi nautice7 activităţi în aer liber7 etc.;.

Studiu de caz

!estivalul Primăverii din Praga +epublica Ceă;

!estivalul7 creat în '),7 este organizat de compania @Primăvara din Praga>7

trans$ormată în anul "222 în companie de utilitate publică ce a anga8at 2 oameni cu normăîntreagă.

Comitetul


18/44


des$aşoară timp de un an.


19/44


1oate evenimentele7 indi$erent de mărime7 ar trebui să $olosească metode de evaluare.6ntr&adevăr7 analiza CSE a dezvăluit că doar @mega&evenimentele> 7precum Cupele

*ondiale sau Oocurile ce combină abordările economice cu cele sociale şide mediu; sau metoda ISEE a guvernului $rancez constă în măsurarea impactului economicgenerat într&o regiune dată şi comparat cu regiunea pilot pentru a identi$ica di$erenţele şi a

evalua impactul speci$ic al activităţii ;.#incolo de aceste metode7 analiza evenimentelor culturale sau sportive a încura8at propunerea unei metodologii de evaluare globală şi uşor de $olosit7 care poate $i combinată cualte metode anunţate anterior.

6n orice caz7 o evaluare este întotdeauna o perioadă bogată în viaţa unui eveniment:& ea are posibilitatea să arate în mod obiectiv impacturile obţinute şi să le promoveze

partenerilor CSE&ului& le permite identi$icarea zonelor de progres7 pentru îmbunătăţirea evenimentului care

urmează.

Studiu de caz

Campionatul European de !otbal din "22) Portugalia;

!ederaţia portugeză de $otbal a condus numeroase evaluări. < primă evaluare e4&ante a $ăcut posibilă 8usti$icarea oportunităţii de a ţine un ast$el de eveniment7 lu9nd înconsiderare repercursiunile prevăzute. #in punct de vedere tenic7 această evaluare e4&ante s&a bazat în primul r9nd pe date comparative cu Campionatul European precedent sau ţările gazdăale Cupei *ondiale.

6n ceea ce priveşte evaluarea e4&post7 ea a a8utat la măsurarea următoarelor impacturieconomice nu a e4istat o evaluare globală mai mare pentru a identi$ica zonele pentruîmbunătăţire; :

• Investiţii în in$rastructuri7 stadioane şi parcări: ,5275 milioane euro7 257milioane euro de la guvern7 ")7( milioane euro de la municipalităţi şi (2)7" milioaneeuro de la cluburile de $otbal. )7? din investiţie corespunde spri8inului acordat de3E prin !E#+ "). /lte investiţii7 în apropierea stadioanelor a8ung la 5,7" milioaneeuro7 în special pentru a $acilita accesul.

"( Con$. =Evaluarea dezvoltării socio&economice> & ttp:NNTTT.evalsed.in$o

") !ondul European de #ezvoltare +egională ttp:NNec.europa.euNregionalUpolicVN$undsN$ederNinde4Uen.tm;

"2


20/44


• /lte impacturi economice în ceea ce priveşte investiţia:& Producţia .'22 milioane euro& Aocuri de muncă ('.(,( euro& 0aloare adăugată 22 milioane euro& Salarii )22 milioane euro& Pro$it din ta4e 575 milioane euro• Impacturi în ceea ce priveşte sectorul turistic& Producţia %(7% milioane euro& Aocuri de muncă ).5)& 0aloare adăugată % milioane euro& Salarii ) milioane euro• Impactul asupra creşterii PIB&ului:& "22": 27?& "22(: 2.("?& "22): 27?

i!loace "i #etode 1rebuie să distingem clar două niveluri de evaluare:; Evaluarea globală a succesului evenimentului7 în ceea ce priveşte obiectivele sale.

/ceasta reprezintă lipsa măsurilor între impacturile ţintă şi cele obţinute la $inal şi căutareazonelor de progres:

Donele de progres rezultă din di$erenţele între impacturile ţintă şi cele obţinute aleECS&ului. 6ntrebările grilă de mai 8os determină căutarea zonelor de progres pe două niveluri:

a; Bene$iciul ECS &ului pentru dezvoltarea destinaţiei evenimentului. b; Bene$iciul ECS &ului pentru turismul bazat pe dezvoltarea S*E&uluiE4istă două tipuri de indicatori"5 ce privesc bene$iciile ECS&ului:

& pentru dezvoltarea destinaţiei eveniemntului

& indicatori asupra I**&urilor bazate pe turism.

"; Evaluarea în mod speci$ic a veniturilor economice mai mari.6ncep9nd de la analiza comparată a metodologiilor $olosite de evenimente di$erite7 a

$ost elaborată următoarea metodologie e o metodologie simplă în 5 etape7 care este $olosită de participanţii locali;:

1. +surarea in !ec'iei econo#ice rute

Prima etapă este de a evalua $lu4ul $inanciar produs de eveniment. #ouă $lu4urimonetare principale urmează să $ie măsurate şi adăugate:

W Cheltuielile le+ate direct de eveniment. Izolarea zonelor pentru di$erite celtuieliodata ce conturile organizatorului au $ost oprite.

W Cheltuielile participanilor la ,estival: care iau parte la eveniment. /cesteceltuieli pot $i apreciate în două moduri:

& #irect cu vizitatorii. Prin cestionarea unui număr de vizitatori despre celtuielilelor directe bilete7 produse secundare7 etc. ; şi indirecte transport7 cazare7 cateribg7 activităţi7

"5 0ezi /ne4a 27 tabelele , şi

"


21/44


etc.;. Cunoaşterea numărului total de vizitatori va $ace posibilă realizarea proiectărilor şicunoaşterea celtuielilor lor totale. Pentru a obţine rezultate precise sunt necesare in$ormaţii decea mai înaltă calitate penru $iecare tip de public vezi pagina )2 şi e4emplul cestionaruluidespre participanţii la $estival ;: dacă ei sunt pe cont propriu sau în grupuri7 de unde vin ei7durata se8urului7 etc.

& Cu companiile. Este deasemenea posibilă interogarea companiilor despre încasările

poduse de eveniment 7 $ie printr&un cestionar7 $ie printr&o analiză a conturilor lor. Este de pre$erat să aibă ca ţintă tipul de companii şi de activităţi care eventual vor bene$icia cel maimult în urma evenimentului pentru a obţine rezultate convingătoare. 1otuşi7 această metodă arelimite. #acă regiunea găzduieşte mai multe evenimente7 va $i greu să izoleze e$ectele speci$ice pentru un eveniment.

$. &sti#area pierderilor financiare "i efectele a*lo#era'iei

Cea de&a doua etapă constă în evaluarea tuturor $lu4urilor monetare care nu aduc înmod direct pro$it regiunii. /cest lucru poate $i completat într&un mod relativ. #istingem:

W E$ectele pierderilor. Este cazul tuturor cumpărăturilor $ăcute în a$ara regiunii:

salarii7 materiale7 dar deasemenea toate subcontractările din a$ara regiunii.W E$ectele aglomeraţiei. 0izează celtuielile $ăcute în timpul perioadei

corespunzătoare evenimentului7 dar care7 datorită evenimentului au $ost anulate. /m văzut de8ae4emplul Campionatului European de !otbal7 care a avut un e$ect disuasiv negativ; asupraunor turişti care s&au temut de $recvenţa masivă datoratită evenimentului.

,. Calcularea ni)elului econo#ic net

Este in8ecţia economică brută vezi prima etapă; a e$ectelor pierderilor şi aleaglomeraţiei. 6n această etapă7 cunosc9nd $aptul că in8ecţia economică netă reprezintă oin$ormaţie importantă pentru regiune7 se permite o primă estimare a di$erenţelor dintre

investiţii şi încasări.

-. %efinirea coeficientului de #ultiplicare econo#ic+

Coe$icientului de multiplicare este $orumulă econometrică care re$lectă capacitateade a redistribui local $lu4urile $inanciare. /cest coe$icient corespunde capacităţii regiunii de =aatrage celtuieli>. Calcularea acestui coe$icient este relativ comple4ă este recomandat să sere$ere la coe$icientul prede$init care corespunde regiunii densitatea demogra$ică şi în spcialcea economică;.

< regiune cu o puternică densitate demogra$ică şi economică poate avea uncoe$icient care este mai apropae de 7'. 6n !ranţa7 media coe$icientului de multiplicare este de

7). Camera Comerţului sau serviciile care se ocupă de dezvoltarea economică sunt obligate săasigure cel mai bun coe$icient de creşterepentru regiunea implicată.

Se observă $aptul că este posibil să se adauge la calcul un al doilea coe$icient demultiplicare care corespunde impactului social rezultat. /cest impact corespunde locurilor demuncă generate de celtuielile anga8aţilor în zona de acomodare.

. Calcularea i#pactului total al e)eni#entului

""


22/44


Este rezultatul in8ecţiei economice nete multiplicate de coe$icientul de multiplicareeconomică.

1.-.$. Factorul 10: Consolidarea parteneriatelor locale pentru dez)oltareaturis#ului sustenail (n re*iune

Parteneriatul local7 înceiat în timpul primei etape vezi pagina 5; şi o$icializat încadrul unui =Comitet de 7 este o resursă importantă de susţinere a evenimentului.

Parteneriatul realizat pentru ECS este într&adevăr o $aloare fumdamentală pentrualte proiecte de dez$oltare turistică %i de dez$oltare teritorială regională' !eed&bacG&ul ECS&ului arată următoarele puncte de atracii principale:

X < descidere în domeniul economic7 turistic7 social7 sportiv7 de mediu7 urban şi decomunicare

X < descidere pentru public7 comerţ7 parteneri asociaţiX Instalarea unor metode comune de lucru între participanţi. oţiunile =ecipa

proiectului> şi lucrul în reţea sunt integrateX Capacitatea de a uita interesele proprii ale unei persoane pentru a $urniza o

strategie globală de dezvoltare regionalăX < cultură comună pentru proiecte mari7 o anumită =inteligenţă sistematică> caretrebuie să $ie valori$icată.

Parteneriatul local construit şi testat pentru un ECS poate $i o$icializat cu un =Pol de#ezvoltare +egională Sustenabilă> sau cu o =/genţie de #ezvoltare +egională>.

Scopuri

Parteneriatul poate avea într&adevăr numeroase niveluri de valoare adăugată dupăECS:

& Progresul continuu al evenimentului7 în cadrul strategiei de dezvoltare sustenabilă

pentru eveniment şi regiune.& Stabilirea unei strategii a evenimentului7 cu scopul de a găzdui şiNsau de a crea înmod curent evenimente culturale sau sportive. /naliza a arătat că numeroase oraşe s&au bazat pe parteneriate realizate cu ocazia unui eveniment pentru a $acilita organizarea sau pentru aobţine noi evenimente. Este cazul Barcelonei care7 urm9nd Oocurile


23/44


în timpul constituirii sale. Evenimentul a $ost anticipat ca o p9rgie care deserveşte ladezvoltarea economică şi turistică regională.

Concluziile au atins ţintele propuse. Parteneriatul local a $ăcut posibilă perpetuarea şitrans$erul =unei moşteniri olimpice> care reprezintă indiscutabil une din puterile economice şituristice ale regiunii.

3rmătoarele niveluri ar putea $i implementate datorită sustenabilităţii parteneriatului

local:• 0alorizarea muncitorilor voluntari7 care astăzi sunt instruiţi şi motivaţi pentru

promovarea oraşului lor• < nouă $uncţie instituţională de guvernator emisă de ecipa de lucru şi unită

astăzi pentru un ţel comun: promovarea oraşului 1orino şi a Piemontului ca un polturistic internaţional

• Capacitatea asigurării unei moşteniri sustenabile7 prin prevederea conversieianumitor structuri pentru alte utilizări 7 şi preconiz9nd 7 de la conceperea sa7crearea uneia sau a mai multor organizaţii pentru managementul de după 8ocuri7 pentru a atrage noi evenimente internaţionale importante

• < evaluare strategică pentru mediul încon8urător a $ost pentru prima dată realizatăîn Italia

• 3n proces de recali$icare urbană care ţinteşte sa re$acă districtele şi terenurile poluate de deşeuri industriale a $ost atrasla $el ca şi promovarea şi întărireain$rastructurilor pentru a putea asigura atribuţia altor evenimente internaţionalecărora le&ar $i $ost greu să găzduiască evenimentul înainte de 1orino "22,

• Parteneriatul local şi dinamica sa au $ăcut posibilă consolidarea şi dezvoltareaunei cereri turistice după Oocurile


24/44


CAPITOLUL $#?#2P4# # #5#NI2#N0# C/R# /U CN0RI*UI0

4/ #540/R#/ UR*/N7

".1. @estivalul Szi+et A Un+aria

$.1.1. Prezentarea #anifesta'iei "i conte4tul teritorial

@u s&ar $i născut dacă nu şi&ar $i scimbat culoarea politică.> /cest proverb estedeviza $estivalului de la Sziget. 6nt9lnirile din timpul verii în coloniile de vacanţă erauorganizate de Zisz"7 iar din anii ['2 de E!


25/44


!estivalul *uzicii Buda!est în vară;7 !estivalul Budapest Parade la s$9rşitul lunii august;7!estivalul 1oamnei7 etc. #intre toate aceste $estivaluri7 $estivalul Sziget este cel mai cunoscut şi$recventat de turiştii străini. /cest $estival multicultural a devenit locul de înt9lnire al tuturor tinerilor din Europa.

!estivalul se des$ăşoară pe perioada a zile în ,2 de locuri. /u loc peste )22 deconcerte de di$erite genuri muzicale rocG7 8azz7 blues7 etc;. /u loc în acelaşi timp şi piese de

teatru şi dansuri tematice7 e4poziţii de tablouri7 lectură şi poezie7 concerte de muzica clasică7 programe de muzică populară7 muzica rromă7 etc. Peste 22 de organizaţii civile prezintă pericolul pe care&l reprezintă drogurile şi alcoolul7 modalităţi prin care tinerii pot prote8amediul7etc în total au loc 222 de evenimente educative. Aa locul des$ăşurarii $estivalului se poate găsi o bancă7 o poştă7 un punct de prim a8utor7 o secţie de poliţie7 restaurante7 etc.

Sziget e un loc în care se descoperă noi culturi7 un loc în care se învaţă cum să traieştiîn armonie cu cei din 8urul tău.

/proape '75 5 dintre tinerii cestionaţi au răspuns că participă $recvent la $estival7iar '5? au răspuns că doresc să mai revină.

!estivalul este $oarte apreciat de participanţi7 organizatori7 primaria Budapestei şi deo$icialităţi. 6n "22"7 şi primul ministru al 3ngariei a participat la $estival. !estivalul a primit

deasemenea şi numeroase premii: Premiul ProBudapest din partea Consiliului *unicipal dinBudapesta în "222 Premiul 1itanul de /ur în "22& premiul pentru cel mai bun $estival alanului acordat de *inistru 1ineretului şi Sporturilor ZaolV Ferendai şi Peter Sziami *uller au$ost decoraţi cu ordinul naţional magiar @Crucea .

$.1.$ &)aluarea i#pactului pe care (l are festi)alul asupra dez)olt+rii zonei cureferire la indicatori cheie.

*i$elul de integrare al festi$alului &n cadrul unei strategii de dez$oltare globalăteritorială.

Primăria Budapestei deţine o strategie de dezvoltare teritorială7 deoarece este

conştientă de importanţa turismului pentru dezvoltarea sa viitoare.*unicipalitatea se interesează în mod deosebit de mani$estările culturale careurmează să aibă loc în oraş.

Pe parcursul verii7 în timpul $estivalului Pont des Caines Podul Aanţurilor; esteoprită circulaţia în timpul TeeGend&urilor. Podul se trans$ormă într&un pod pentru pietoni7 undelocuitorii Budapestei şi turistii pot participa la o serie de evenimente: concerte7 competiţii7activităţi pentru $amilii şi copii. Pe durata acestui $estival se pot degusta şi specialităţi culinare.Pliantele in$ormative sunt tipărite în mai multe limbi.

Cea mai importantă mani$estare culturală o reprezintă !estivalul Sziget7 deoareceatrage tineri din toată lumea.


26/44


obiectivele cu success. 3n studiu din care să reiasă impactul pe care&l are $estivalul asuprazonei nu a $ost încă e$ectuat.

+mpactul real al manifestării asupra destinaţiei

Impactul real direct e4ercitat de $estival are legatură cu numărul de vizitatori dinBudapesta. /ceştia contribuie la creşterea reputaţiei. !estivalul aduce milioane de euro $irmelor

implicate7 organizatorilor7 oraşului şi crează noi locuri de muncă.6ntre ''5&'', s&a e$ectuat un studiu de opinie public prin care s&a dorit să se

cunoască ce părere au locuitorii Insulei


27/44


engleză în "22) au $ost distribuite 22 222 de bucăţi numai în !ranţa;. /nunţurile sunt $ăcute publice în revistele de muzică7 la radio şi în ziare. In$ormaţii cu privire la $estival se găsesc şi pe Internet7 pe site&ul $estivalului Sziget sau pe site&urile altor $estivale sau grupuri de muzică.

!ondatorii şi reprezentanţii societăţii Sziget G$t. Ei $ac parte din numeroase asociaţiiinternaţionale7 de e4emplu ]


28/44


6n "2257 au $ost (%75 milioane de străini care au vizitat 3ngaria.'7? au $osteuropeni 75 milioane din +omania7 .( milioane Slovacia 7 575 milioane /ustria7 etc.;. Ceamai mare parte a străinilor au venit pentru a $ace cumpărături. !aţă de "22)7 numărulvizitatorilor a crescut cu ,7'?.

Participanţii la $estival au adus un aport $inanciar în "225 de "57" milioane de euro57' milioane de euro au $ost celtuiţi de unguri 7 iar '7( milioane de euro au $ost celtuiţi de

tinerii europeni;. Cea mai mare parte a banilor au $ost celtuiţi pe bilete de intrare şi pemancare. Participanţii la $estival celtuiesc cu "5? mai mult $aţă de ceilalţi turişti carevizitează Budapesta "2 euro în loc de "2, euro;.

+mpacturile potenţiale neatinse, factori eplicati$i %i traiectoria de progres

09nzarea de bilete pentru $estival de către agenţii de voia8 magiare a $ost una dintreiniţiativele organizatorilor. /genţiile locale nu s&au g9ndit să adopte un demers comun înaceastă direcţie. Biletele au $ost ast$el v9ndute de agenţii străine. pe care spectatorii o poartă pe durata $estivalului permite accesul liber în

muzee şi galerii de artă. Prin aceasta acţiune se doreşte $idelizarea turiştilor.!estivalul este promovat intensiv at9t în 3ngaria c9t şi peste otare. 6n Budapestaînt9lnim panouri publicitare gigant.

$.1.-. Pre#ise ale dez)olt+rii

egătura dintre festi$al %i dez$oltarea teritorială+elaţiile dintre societatea comercială Sziget G$t. şi oraş7 organismele culturale

naţionale şi străini sunt importante. Ele au un obiectiv comun: o$erirea unor distracţii mai bune pentru un număr mare de tineri. Strategia de promovare7 modul de comercializare7 mi8loacelemateriale şi umane sunt adaptate atingerii obiectivului $i4at.

Primăria din Budapesta şi&a dorit să stabilizeze relaţia cu organizatorii prin semnareaunui contract de înciriere pe termen lung a insulei arendă;. 6n prezent7 arenda este de$initivădoar pe ( ani. /ceastă scurtă durată nu motivează organizatorii să investească în in$rastructurainsulei cu at9t mai mult cu c9t au investit mai mult de 52 mii de euro în ultimii ( ani;. 6n plus7 e4istă ameninţarea @mutării> $estivalului în e4teriorul oraşului7 ceea ce are cu siguranţă oin$luenţă negativă asupra $recventării oraşului.

Problemele dintre generaţii nu mai sunt reglate în 3ngaria7 după cum spunorganizatorii $estivalului. Feneraţia actuală de decidenţi nu are su$iciente cunoştinţe despreacest produs cultural care este $estivalul Sziget. Pentru un străin mai ales din Europa


29/44


Primirea corectă7 cunoaşterea limbilor străine7 disponibilitatea7 z9mbetul reprezintăevidenţe în oteluri unde sunt cazaţi turiştii care pre$eră otelurile în locul corturilor ei suntdin ce în ce mai numeroşi7 con$orm statisticilor şi reprezintă , ? din turiştii străini care participă la acest eveniment cultural;.

Parteneriatul dintre decidenţii locali %i +MM-urile bazate pe turism

/sociaţii societăţii Sziget G$t. re$lectează la punerea în aplicare a unei serii de$estivaluri pentru tineri7 un gen de @turneu>7 cum e4istă în sport tenis7 sGi7 !ormula 7 etc.;.

/cest lucru ar putea să aducă e4perienţe noi pentru $urnizori şi să le lărgeascădomeniul de activitate;7 pentru întreprinderile din ţară ar putea $i ocazia de a se con$runta cuconcurenţi străini7 iar pentru tineri7 clienţi7 ar putea o$eri avanta8ul de a putea alege data şilocul ţara;.

6n acest caz7 societatea Sziget ar putea avea o poziţie mai puternică în negocierile cuagenţiile artiştilor7 muzicienilor şi trupelor în ceea ce priveşte datele şi nivelul onorariilor plătite.

Premierele de8a au avut loc7 dar noile idei se trans$ormă mai greu în acţiuni concreteşi necesită un anumit timp şi răbdare.

$.1.. Principalii factori cheie ce per#it #a4i#izarea i#pactului turistic al festi)alului

. 3n marGeting strategic bine dezvoltat:a; 3n produs atractiv & Europa Centrală şi de Est propun puţine evenimente care să

se ridice la nivelul !estivalului de la Sziget7 $estival ce răspunde tuturor aşteptărilor clienţilor în materie de distracţie.

b; < clientelă bine de$inităc; Aocaţie şi timp de des$ăşurare bine alese se poate a8unge $oarte uşor în capitala

3ngariei cu trenul7 cu avionul7 cu autobuzul sau maşina;

d; Insula7 ca loc de des$ăşurare7 inspiră tinereţe.". 3n marGeting operaţional:a; 3n preţ acceptabil - preţul este mai mic $aţă de preţul perceput pentru un concert

susţinut de un singur c9ntăreţ b; Promovarea şi publicitate adaptată - în 3ngaria şi în străinătate7 invitarea

8urnaliştilor la $estival.(. Cooperarea şi înt9lnirea actorilor locali care participă la organizarea mani$estaţiei.). Pro$esionalismul tuturor celor implicaţi în des$ăşurarea şi organizarea $estivalului.5. Integrarea I**&urilor în organizarea $estivalului.,.


30/44


+icard âgner a avut o contribuţie deosebită în dezvoltarea şi promovarea$estivalurilor7 s&a remarcat mai ales prin productiile şi punerile în scenă a unor serii despectacole de operă în cadrul tratatului de vară de la Beirut din anul %,. #irectorul operei dinAeipzig7 domnul /ngelo eumann7 prelua mai t9rziu7 în %%27 această idee în cadrul$estivalurilor de muzică dedicate lui *ozart7 FlucG și âgner. 6n august %%57 /gelo eumanndevine directorul operei din Praga şi va acorda o atenţie deosebită muncii depuse de

compozitori. Pe parcursul următorilor ) ani s&au ţinut în total un număr de ' $estivaluri7 deteatru şi " de muzică.

6n %''7 eumann a decis că este util să se stabilească o dată $i4ă pentru des$ăşurareaspectacolelor de orice $el cu caracter o$icial. El a ales luna mai ca perioadă de des$ăşurare. #e pe p9nă pe "% mai %''7 a reuşit să pună în scenă opere ale lui +icard âgner și le&aintitulat !estivalul lui âgner âgner !estspiele;. #in anul '227 $estivalul şi&a scimbatdenumirea în !estivalul lunii mai *ai& !estspiele;. #in anul '227 $estivalul şi&a scimbatdenumirea în !estivalul lunii mai *ai & !estspiele;.

P9nă în '( c9nd a izbucnit războiul7 $estivalul a cunoscut o perioadă în$loritoare.!estivalului lunii mai7 s&au alăturat c9ntăreţi de operă7 artiştii de teatru7 persoalitati ale vremii şi persoane venite din străinătate. / prins din nou viaţă în '" c9nd noile ierarii sociale i&au

modi$icat radical caracterul.Primul $estival ce de muzică a avut loc în anul '2) în $ata a %222 de persoane.

!ilarmonica ceă a reprezentat orcestra principală. Aa $estival a asistat şi o delegaţie din Paris. #upă război7 muzicienii din % ţări s&au anga8at într&un dialog ce a avut ca scop

promovarea muzicii moderne. #elegaţii ceoslovaci7 după aceea au obţinut acordul guvernului7au propus în '")7 interpretarea unor producţii orcestrale moderne în cadrul $esivalului.

concerte o$iciale şi piese de teatru au avut loc de pe " mai p9nă pe iunie.!ilarmonica ceă a 8ucat şi de această dată un rol important.

/l (&lea $estival internaţional de muzică modernă a avut loc la Praga în '(5. Iniţial s&a dorit organizarea $estivalului în oraşul Zrlove 0arV. *ai mulţi o$iciali s&au mobilizat atunci7şi împreună cu organizatorii şi !ilarmonica ceă7 au reuşit să mute $estivalul în Praga.

6n anii următori7 mani$estările muzicale au $ost susţinute şi in$luenţate de politicieniivremii.Prima ediţie a $estivalului Primăverii în Praga s&a ţinut de pe mai p9na pe ) iunie

'),7 $iind organizată în principal de !ilarmonica ceă şi în mod special de şe$ul orcestrei+a$ael ZubeliG. 6n cadrul acestei ediţii s&au celebrat 52 de ani de la naşterea !ilarmonicii.Preşedintele de atunci al +epublicii Ceoslovace7 Eduard Beneses7 a luat parte la aceastămani$estare7 sporind notorietatea $estivalului. Cea mai c9ntată melodie a $ost *a 0last Țara*ea;7 c9ntată de Smentana7 melodie care a devenit ulterior imnul c9ntat în desciderea$estivalurilor.

6n cadrul $estivalurilor care e4istă de mai mult de ,2 de ani7 au debutat mareama8oritate a muzicienilor din sec __.

#e&a lungul timpului7 Praga a devenit un punct strategic pe arta comercială șidiplomatică. Este unul dintre cele mai vecii centre culturale7 politice şi economice ale Europeicentrale. /ritectura7 arta vibrantă7 calitatea vieţii7 sunt c9teva dintre atuurile Pragăi *ozart7Z. *aria von êber7 A van Betoven7 !. Copin7 Aizet7 FlucG7 B. Smentana şi /. #voraG;.

Bogaţia istorică din ''" oraşul $ace parte din patrimonial mondial al 3ESC


31/44


$.$.$. &)aluarea i#pactului pe care (l are Festi)alul asupra dez)olt+rii zonale cureferire la indicatori cheie.

.radul de integrare a manifestării &n cadrul unei strategii de dez$oltare globală

teritorială'!estivalul s&a născut în '),7 după război7 c9nd !ilarmonica ceă celebra 52 de ani de

e4istenţă. *ani$estarea a $ost considerată a $i ca o uşă descisă către e4terior. Primarul oraşuluiPraga7 considera $estivalul a $i cea mai importantă mani$estare culturală a oraşului7 ast$el s&aimplicat activ în des$ăşurarea $estivalului. Pentru concerte7 acesta a pus la dispoziţiaorganizatorilor sălile primăriei precum şi sălile altor instituţii. Strategia culturală a primărieidin Praga a vizat în primul r9nd locuitorii oraşului7 de a le o$eri o paletă mai largă demani$estării culturale. Prin această o$ertă culturală generoasă s&a dorit atragerea şi convingereaturiștilor de a şi prelungi se8urul în Praga de la ,.5 zile pe parcursul $estivalului;.

!estivalul este organizat de societatea =Primăvara în Praga>7 organism de stat care a$ost trans$ormată în "222 în societate cu descidere publică în prezent are 2 anga8ați;.

*embrii Consiliului de /dministrație al societăţii sunt reprezentanţi ai primăriei7 *inisteruluiCulturii7 sponsori şi personalităţi ale lumii culturale.

Societatea civilă se implică în organizarea $estivalului prin intermediul reprezentanţilor primăriei7 care sunt $oarte receptivi la propunerile cetăţenilor. 6n "22)7 municipalitatea acomandat un studiu de piaţă privitor la deprinderile culturale ale ceilor în rela ție cu o$ertaculturală de pe piaţă. 5%? dintre persoanele cestionate au $ost $emei s&au avut în vedere )grupe de v9rstă și ) grupe de educaţie;. #in analiza studiului e$ectuat a rezultat că doar o pătrime din populaţie este interesată de cultură7 locuitor al Pragăi din 2 $recventeazaconcertele pe lună7 iar 5? din populaţie se duce $recvent la concertele de muzică clasică./ceştia pre$eră să participe la mani$estaţii culturale însoţiţi7 rareori participă singuri.

S$9rşitul de săptăm9nă este momentul pre$erat de ma8oritate pentru a participa la o

mani$estaţie culturală. Celtuielile lunare pentru cultură reprezintă în 8ur de "( milioane deeuro7 adică 52 euro pe locuitor.

+mpactul real al manifestării culturale (festi$alului! asupra ora%ului (destinaţiei!'

!estivalul =primăverii în Praga> este recunoscut de e4perţii în muzică clasică ca $indcea mai reputată mani$estare de natură culturală din Europa Centrală .

!estivalul consituie o ocazie pentru a publicul ce ''"; cu privire la ceea ce estenou materie de muzică din toată lumea pentru a&i aduce artişti consacraţi artişti locali. Sedoreşte7 prin urmare7 a se creea un spaţiu în care se regăsesc7 se descoperă şi se compară maimulte genuri muzicale. !estivalul are şi un rol educativ şi de promovare a tinerelor talente.

6n ultimii ani7 $estivalul a $ost $recventat de )5 222 de spectatori7 %5? dintre aceştia

$iind cei şi 5? turişti dintre care 8umătate trăiesc în Praga. Capitala ceă este o rezidenţăapreciată de străini7 în special de americani;. 1uriştii 8aponezi vin în $iecare an la $estival. Eisunt primii care cumpără pe " decembrie la ora " bilete pentru următorul $estival ţinut înPraga.

Studiile de piaţă cu privire la gradul de mulţumire vin să sublinieze $aptul că $estivaluleste în mare parte de $emei 5.)?;7 persoanele care au un grad de şcolarizare ridicat )%?; şi persoanele care au peste 52 de ani('.5?;.

("


32/44


3n studiu e$ectuat de 3niversitatea Zarlova în '' a indicat un inters crescut al noiigeneraţii pentru muzica clasică. i tot acest studiu a arătat şi $aptul că numărul străinilor şianume al americanilor 5).5?; şi al englezilor .%?; a crescut.

Pentru buna des$ăşurare a $estivalului7 organizatorii au înceiat "22 de contracte custudenţi din di$erite universităţi care au rolul de a înt9mpina şi de a $i la dispoziția orcestrelor şi a soliştilor.

Concertele au loc în parcuri şi grădini7 în edi$icii istorice cum ar $i palatele 7 prin urmare biletele sunt întotdeauna bine v9ndute7 $apt ce nu corespunde totuşi cu realitatea. 6ntr&adevăr e4istă şi bilete scumpe7 ('22 CZ&)2 euro7 dar se găsesc şi bilete acceptabile ca preţ& 22CZ.

!estivalul şi&a ales singur clientela: persoanele de v9rstă medie şi peste medie7 $aptcare creează o pierdere. #ar pentru a atrage şi noua generaţie trebuia ca aceasta să primească oeducaţie în acest sens şi tocmai această educaţie este momentan negli8ată. +elaţia dintre*inisterul Culturii şi cel al 6nvăţăm9ntului nu este $uncţională.

09nzarea biletelor începe de la mi8locul lunii decembrie7 $apt ce nu convine agenţiilor de voia87 deoarece ele încep să v9ndă pacete cu se8ururi din septembrie pentru anul următor.

$.$.,. &)aluarea i#pactului pe care/l are festi)alul asupra dez)olt+rii I/urilor

a4ate pe turis#

*i$elul integrării +MM-urilor bazate pe turism &n organizarea festi$alului (relaţia

dintre organizatorii festi$alului %i partenerii comerciali- relaţii &n continuă dez$oltare!6ntreprinderile de turism sunt implicate şi ele în des$ăşurarea $estivalului: Jotelul

Intercontinental este otelul o$icial al $estivalului unde sunt cazaţi membrii orcestrelor şisoliştii. CS/ societate de transport aerian; este transportorul o$icial al $estivalului. /genţiilede voia8 cumapara bilete la $estival prin intermediul v9nzătorului e4clusiv 1icGetpro7 şi leintroduc în pacete turistice prezentate străinilor. Se8ururile durează % zile7 timp în care turiştiiasistă la ,& concerte7 muzica reprezent9nd principalul motiv pentru care aceştia vizitează

((


33/44


Ceia. Pe timpul se8urului7 turiştii sunt dornici să a$le mai multe şi despre celelalte oportunităţide petrecere a timpului liber ca$enele7 muzee7 palate7 resturante;.

+mpactul real eercitat de festi$al asupra +MM-urilor bazate pe turism

6n $iecare an7 $estivalul atrage aproape (222 de turişti străini 522 din Oaponia7 (22 din

*area Britanie7 52 din S3/7 (22 din /ustria şi ţările vecine;. E4istă un număr mare de agenţiide turism7 de mici dimensiuni7 care au $ost în$iinţate după ''2 şi care se ocupă de organizareade se8ururi pentru clienţii străini. #e e4emplu7 1icGetpro este o agenţie care deţine monopolulv9nzării biletelor v9nzării biletelor pentru accesul la $estival. < agenţie micuţă de voia87 careare " salariaţi7 vinde de mai mulţi ani bilete şi se8ururi turiştilor americani7 ceea ce reprezintă %&2? din ci$ra lor de a$aceri anuală.

Sezonul turistic este descis tot timpul anului în Praga. /nual7 capitala Ceiei estevizitată de ) milioane de turişti7 prin urmare7 se8urul mediu este de (75 zile. 1uriştii celtuie înmedie 22 euro pe zi de persoană.


34/44


egătura dintre festi$al %i dez$oltarea +MM-urilor bazate pe turism:Clienţii străini7 în general 8aponezii7 mani$estă un interes deosebit pentru Europa

Centrală Ceia7 Slovacia7 Polonia7 3ngaria;. /ceastă regiune a Europei a $ost mult timpconsiderată Europa rolul lor $iind de promovarecomercială.Serviciul de in$ormaţii din Praga a $ost creat în '5% şi are ca obiectiv o$erirea de

in$ormaţii cu privire la oraş7 turiştilor7 dar şi locuitorilor capitalei.*inisterul Culturii $ace cunoscută în $iecare an tema culturală a Pragăi./genţiile de voia8 plătesc din "22, o ta4ă de '? .

$.$.. Principalii factori cheie ce per#it #a4i#izarea i#pactului turistic al festi)alului

!estivalul primăverii din Praga este un produs de marcă. Pentru ca acest produs să se

v9ndă bine trebuie să se îndeplinească următoarele cerine:. Să se acorde o atenţie sporită produselor concurenţiale de acelaşi $el7 şi să $ieîntotdeauna cu un pas înainte

". Să pună mereu sub semnul întrebării conceptul ce stă la baza produsului pentru a&l putea îmbunătăţi în permanenţă

(. Să aibă în vedere o promovare adaptată a produsului). Să ţină seama de părerea clienţilor şi să îmbunătăţească produsul av9ndu&se în

vedere dorinţele acestora5. Să e4pună clienţilor avanta8ele concurenţiale servicii pe care concurenţa nu le

o$eră;,.


35/44


CAPITOLUL ,

#5#NI2#N0 CU40UR/4 C/2/4I0/0# # PR25/R# / R2NI#I(SI*IU C/PI0/47 CU40UR/47 #URP#/N7

2arDetin+ul ur%an reprezintă alinierea politicilor urbane la cererile $actorilor de8ae4istenţi în economia locală şi la speranţele şi aşteptările celor ce operează în a$ara acesteia7 cuscopul promovării economiei locale"'. Elementele care apar ca esenţiale în marGeting se re$erăla analiza grupurilor de actori implicaţi în dezvoltarea urbană şi la analiza competitorilor e4istenţi într&un anumit segment al pieţei. /bordarea dezvoltării urbane din perspectiva

conceptului de marGeting presupune o suprapunere a celor două elemente - oraşul şi piaţa - şiorientarea tuturor acţiunilor la nivel urban către piaţă./şa cum am menţionat la începutul acestei lucrări7 3niunea Europeană promovează

capitalul cultural al Europei prin desemnarea uneia sau mai multor @Capitale CulturaleEuropene> CCE; în $iecare an.

Programul =Capitală Culturală Europeană a $ost iniţiat de Consiliul de *iniştri aiCulturii ai Comunităţii Europene în '%57 la iniţiativa *elinei *ercouri7 ministrul grec alculturii. Programul a $ost conceput Hcu scopul de a apropia popoarele EuropeiH şi de a celebracontribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Procedura de nominalizare se gidează după principiul rotaţiei7 ceea ce înseamnă că $iecare din ţările membre ale 3niunii Europene pot propune una sau mai multe capitale culturale în anul stabilit pentru $iecare în parte7 prin rotaţie.

ominalizările sunt e4aminate de un 8uriu independent $ormat din e4perţi îndomeniul cultural. Ouriul este compus din doi membri nominalizaţi de Parlamentul European7doi numiţi de Consiliul Europei7 doi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi un membrunominalizat de Comitetul +egiunilor.

#e&a lungul anilor popularitatea programului a crescut7 in$luenţa culturală7 socială şieconomică a acestuia $iind sporite de numărul tot mare de turişti atras.

6n "227 +om9nia a avut onoarea de a&şi promova moştenirea culturală prinintermediul Sibiului7 care alături de Au4embourg7 a $ost desemnată Capitală CulturalăEuropeană.

/testat istoric pentru prima dată într&un document scris în ' de Papa Celestin III7Sibiul era odată cunoscut sub numele de Jermannsdor$7 apoi7 după ce a obţinut rangul deci$itas în (,,7 s&a numit Jermannstadt. 6n ''7 la un an după ce 1ransilvania s&a întors la patria mamă7 numele o$icial al oraşului a devenit Sibiu.

#intre obiectivele turistice din Sibiu se remarcă Comple4ul *uzeal aţional /S1+/7cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. /cest muzeu etnogra$ic7 descis în ',7 se

"' Corsico7 !. '');7 3rban *arGeting7 a 1ool $or Cities and $or Business Enterprises7 a Condition $or PropertV#evelopment7 a Callenge $or 3rban Planning7 in 3rban *arGeting in Europe & International Con$erence7 1orinoIncontra

(,


36/44


întinde pe ', de ectare şi înc9ntă vizitatorii cu cele ()2 de clădiri7 printre care mori de apă şiv9nt7 prese imense de vin7 $ructe şi ulei7 mori de combustibil7 $ierării şi alte structurireprezent9nd stiluri aritecturale din întreaga ţară. 6n comple4 se găseşte şi *uzeul EmilSigerus de Etnogra$ie şi /rtă Populară Sa4onă şi *uzeul de Etnogra$ie *ondială !ranz Binder.

3n alt punct de atracţie turistică este *uzeul BrucGental7 primul de acest gen din+om9nia şi al doilea din Europa7 prezintă colecţiile de artă şi biblioteca lui Samuel von

BrucGental7 $ost guvernator al 1ransilvaniei. !osta lui locuinţă găzduieşte tablouri semnate de+ubens7 Botticelli7 Oan van #VcG şi 1izian7 printre mulţi alţi artişti renumiţi. Aista muzeelor continuă: *uzeul de Istorie7 *uzeul !armaciei7 *uzeul /rmelor şi 1ro$eelor de 09nătoare7*uzeul aturii7 *uzeul Aocomotivelor cu /buri.

#eoarece Cetatea Sibiului a $ost vreme de secole o $ortăreaţă la porţile 1ransilvaniei7era încon8urată de ziduri şi turnuri de apărare7 ma8oritatea încă e4istente: 1urnul S$atului71urnul /rcebuzierilor7 1urnul


37/44


• Potenţial turistic deosebit7 pluralism etno&cultural7 turism cultural7 peisager.• umăr relativ mare de întreprinderi mici şi mi8locii înregistrate.• *unicipiul este conectat la reţeaua de transport rutier7 $eroviar şi aerian.• E4istenţa ecipamentelor de telecomunicaţii şi tele$onie mobilă.• +eţea de distribuţie a gazelor naturale destul de bine dezvoltată7 datorită e4istenţei

resurselor de gaz în regiune.PUNC0# S4/*#

• Aipsa resurselor $inanciare.• Ecipamente şi tenologii învecite.• Capacitate lentă de adaptare a întreprinderilor la modi$icările intervenite în structura

pieţelor.• 3tilităţi turistice ne$olosite la capacitate.• +eclamă turistică insu$icientă din cauza costurilor ridicate.• In$rastructura de transport şi dotarea tenică de turism necorespunzătoare.• Personal insu$icient cali$icat pentru a asigura servicii de calitate.• /port redus de capital străin în capitalul social al I**&urilor.• Aipsa in$rastructurii şi resurselor $inanciare necesare promovării produselor I** & urilor

pentru t9rguri şi e4poziţii.• Aipsa unei centuri de transport rutier ocolitoare.• Aipsa $ondurilor determină o mai slabă întreţinere a străzilor din oraş.• Instalaţii de distribuţie a apei cu capacitate redusă7 care determină discontinuităţi în

aprovizionarea unor cartiere.

PR0UNI078I• Posibilităţi de dezvoltare a turismului printr&o serie de programe care vizează dezvoltarea

in$rastructurii şi creditarea avanta8oasă a celor care investesc în amena8ări agroturistice.• E4istenţa $ondurilor europene destinate dezvoltării urbane.• Programe comunitare pentru renovarea şi reabilitarea centrului istoric.• E4istenţa unor instituţii guvernamentale sau organizaţii neguvernamentale care se ocupă cu

pregătirea pro$esională şi reconversia $orţei de muncă.• /plicarea unor programe de dezvoltare7 prin încura8area iniţiativelor locale şi a investiţiilor.• Posibilităţi de investiţii străine pe domenii $oarte variate.

/2#NIN87RI• Sistemul sanitar în colaps determină riscuri la adresa stării de sănătate a populaţiei.

• E4istă riscul ca unii intreprinzători să nu&şi mani$este interesul $aţă de proiectele culturaledin cauză că nu sunt $amiliarizaţi cu ele.

• +ezistenţa la scimbare a populaţiei.

6ncă din ianuarie "225 Conducerea /sociaţiei Sibiu Capitală Culturală Europeană"22 a dezbătut şi adoptat strategia de abordare şi pregătire a Programului Sibiu "22.

Conducerea /sociaţiei a stabilit declaraţia de misiune a Programului Sibiu CapitalăCulturală Europeană "22 pe scurt Programul Sibiu "22; şi lista de obiective ma8ore7 care

(%


38/44


urma să $ie propusă spre aprobare /dunării generale. #e$inirea şi agrearea obiectivelor a $ostun pas esenţial în succesul programului7 un instrument decisiv pentru eliminarea neînţelegerilor dintre parteneri cauzate de lipsa unor obiective comune sau de neclaritatea acestora.

/naliza cerinţelor generale ale Programului Sibiu "22 în raport cu principiile statuatede Comisia Europeană7 au impus $ormularea obiectivelor în raport cu un set de valori. Au9nd în

considerare aceste valori7 caracterul speci$ic al proiectului7 precum şi priorităţile comunităţii petermen mediu şi lung au $ost de$inite următoarele o%iective ale Programului Sibiu "22:

6mbunătăţirea vizibilităţii internaţionale a Sibiului #ezvoltarea culturală pe termen lung a oraşului /tragerea vizitatorilor de pe plan naţional şi internaţional 6mbunătăţirea sentimentului de m9ndrie locală şi încredere Creşterea audienţei pentru actul cultural 6mbunătăţirea coeziunii sociale şi dezvoltării comunitare 6mbunătăţirea in$rastructurii culturale şi non&culturale Promovarea cooperării la nivel european

Promovarea creativităţii şi inovaţiei.

Comitetul de conducere al /sociaţiei Sibiu CCE a convenit asupra păstrariiconceptului&ceie $ormulat la nivelul aplicaţiei7 însă re$ormulat: =CitE o, Culture ( CitE o, Cultures / Celebration o$ Cultures Aiving 1ogeter7 o$ 3nitV in #iversitV;>(.

Programul Si%iu(Capitală Culturală #uropeană ">>F a avut misiunea ca7 pe l9ngărecunoaşterea o$icială a vieţii şi moştenirii culturale de e4cepţie pe care o are oraşul Sibiu7 săîncura8eze comunitatea să dezvolte şi să imagineze modalităţi inovatoare de dezvoltare prinacţiune culturală. Programul a $ost elaborat ast$el înc9t să o$ere oportunităţi pentru probleme deincluziune şi coeziune socială7 educaţie7 turism patrimoniu şi regenerare urbană la toatenivelurile.


39/44


• Evenimente culturale de mare anvergură şi vizibilitate N initiaţive locale• Centrul urban N peri$eria• Instituţiile culturale N grupurile artistice independente şi artişti individuali• ume internaţionale N talente locale• /ctivităţi uzuale N proiecte noi• /tractivitate turistică N nevoile populaţiei• /tragerea tinerilor şi proiectelor de amatori.

6n cadrul acestor teme au $ost stabilite ) direcii de e$plorare: .


40/44


Europeană a semnat alături de $irmele Scandia +omana şi /mbient primele contracte de parteneriat o$icial pentru "22.

Primul eveniment muzical de dimensiuni europene a avut loc în $ebruarie. Este vorbadespre concertul e4traordinar al muzicienilor


41/44


3n alt aspect pozitiv care rezultă în urma Programului Sibiu Capitală CulturalăEuropeană "22 este îmbunătăţirea in$rastructurii oraşului. #eşi la prima vedere acest statuteste doar un titlu onori$ic7 investiţiile în in$rastructura oraşului realizate pentru anul "227 suntinvestiţii ce vor $i continuate şi în perioada următoare7 Sibiul $iind de8a pe drumul cel bun pentru a a8unge un adevărat oraş european.

Programul cultural din "22 a reprezentat pentru Sibiu un prile8 de relansare a

industriei turismului din Sibiu şi 8udeţul Sibiu. 6ncă de la începutul anului s&a înregistrat odezvoltare considerabilă. #upă ultimele statistici7 numărul turiştilor p9nă la începutul luniidecembrie7 a atins ci$ra de 22.2227 o dublare $aţă de anul "22, şi triplu $aţă de anul "225.P9nă la s$9rşitul anului "22 a atins ci$ra de %22.222 mii. Ca în $iecare an7 segmentul de publice4tern al Sibiului este reprezentat7 în principal7 de ţări precum Fermania7 Au4emburg7 !ranţa7Belgia7 /ustria şi *area Britanie. #ar în "22 +om9nia a $ost vizitată de turişti din toatecolţurile lumii. #in numărul total al turiştilor7 un procent de )2? a $ost reprezentat de turiştistrăini.

3n alt bene$iciu este e4perienţa dob9ndită în urma organizării unui mega&eveniment7care va $i cu siguranţă luată în considerare de operatorii culturali. Ei vor alege şi pe viitor Sibiul ca partener în derularea proiectelor lor. Prin intermediul acestui Program7 operatorii

culturali din Sibiu au dob9ndit e4perienţa unui program de talie internaţională şi au c9ştigat oe4perienţă mai vastă în ceea ce priveşte managementul cultural. /st$el în anii următori Sibiulva $olosi această e4perienţă pentru a genera evenimente culturale de o înaltă clasă şi de ovizibilitate mare pe plan european şi internaţional.

)"


42/44


CNC4UII

Evenimentele culturale şi sportive pot7 $ără îndoială7 constitui o p9rgie puternică pentru dezvoltarea regională şi pentru companiile bazate pe turism. #ar acest lucru poate $i$ăcut doar cu anumite condiii7 mai ales:

. Integrarea abordărilor7 prin accentuarea organizării tenice a evenimentului7 acoeziunii sociale7 îmbunătăţirea modului de viaţă7 a dezvoltării locale şi turistice a locurilor decazare.

". Integrarea $ermă a organizatorilor în proiectele regionale şi scimbarea viziuniievenimentelor culturale şi sportive care este prea elitistă sau specializată. /socierea actorilor cu

o reţea - în cadrul parteneriatelor şi a strategiilor împărtăşite - organizaţii culturale şi sportive7 parteneri sociali7 comunităţi publice şi locuitorii regionali.

(. 1rebuie să aibă o metodologie riguroasă a controlului proiectului prinidenti$icarea celor mai unite impacturi7 acelea care depăşesc cadrul strict al organizăriievenimentelor culturale şi sportive pentru a&l plasa într&o perspectivă mai $le4ibilă a valorizăriiregionale şi a punctelor de atracţie turistice susţinute. Integrarea în această metodologie aviziunii pentru viitorul regiunii7 cu o optică pe termen lung. /ceastă metodologie pentruconducerea proiectelor trebuie să permită anticiparea impacturilor ţintă şi a reacţiei dacă ele nusunt atinse.

). Evaluarea obiectivă şi continuă a impacturilor într&adevăr produse de eveniment pentru a reorienta etapele şi a pro$esionaliza metodele de control ale proiectului.

*etodologia descrisă în această lucrare şi adaptarea sa la situaţiile speci$icedestinaţiilor turistice gazdă7 pot deasemena spri8ini lucrul &n reţea %i sc/imburile &ntreorganizatorii e$enimentului cultural %i sporti$ &n Europa'

Consider că pentru o îmbunătăţire a turismului urban din +om9nia este necesar să serespecte condiţiile menţionate mai sus precum şi construirea de parteneriate locale7 creareaunei o$erte diversi$icate de servicii7 scimbul celor mai bune practici şi dezvoltarea inovaţiilor şi nu în ultimul rînd7 in$ormarea participanţilor privind potenţialul evenimentului ca mi8locsusţinut de dezvoltare pentru destinaţiile gazdă.

Prin studiul de caz prezentat @Sibiu& Capitală Culturală Europeană> am încercat săidenti$ic punctele ce trebuie atinse pentru succesul unui eveniment de o asemenea a

Documents

95043937-Important-A-Evenimentelor-Sportive-in-Dezvoltarea-Urbana.doc