72483478 Culegere BAC Final 50 Romana

8/15/2019 72483478 Culegere BAC Final 50 Romana

1/99

VARIANTA 1

• Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din o iciu.• Ti!pul e ecti" de lucru este de # ore.

S$%I&'T$ I (#0 de puncte)Scrie răspunsul la iecare dintre ur!ătoarele cerin e, cu pri"ire la te*tul de !ai +os

După moartea părinţilor mei, am eliberat pe toţi robii noştri voind astfel sărecunosc amicia lui Porojan pentru mine. Frumoasă zi a fost aceea când, din balconulcasei mele de la Mirceşti, am declarat ţiganilor adunaţi că sunt liberi. ă nu li se vor mailua copiii pentru a fi crescuţi şi deprinşi ca servitori !n casa boierească şi că pot sămeargă unde le place fără !mpedecare din partea nimănui.

"urprinderea lor s#a manifestat prin o esclamare sălbatică şi bucuria lor prin omie de sărituri deşanţate, ca oameni muşcaţi de tarantelă$. %reo trei bătrâni !nsă au

!nceput a plânge şi a#mi zice& ' "tăpâne, stăpâne, ce ţi#am greşit ca să ne urgiseşti astfel, păcătoşii de noi()... *e faci slobozi(... ine o să ne poarte de grijă de azi !nainte(... ine o să ne +rănească,cine să ne !mbrace, cine să ne cunune, cine să ne !ngroape(... "tăpâne, nu te !ndura de noi şi nu ne depărta de mila măriei#tale)

%orbe deşarte pentru mulţimea ce intrase !n paro ismul beţiei) -oţi părăsindu#şibordeiele, plecară a doua zi cu tot avutul lor ca să meargă... nde(.... *u o ştiau nici eidar se porniră ca să calce peste orizon şi să afirme dreptul lor de oameni liberi... /aia seopri la cea dintâi crâşmă, pentru ca să celebreze noua lor poziţie socială, apoi se opri la adoua crâşmă, pentru ca să cinstească !n sănătatea cuconaşului, apoi se opri la a treia,

pentru ca să boteze cu vin libertuşca, apoi la a patra, pentru ca să guste dacă rac+iul libere mai bun decât celălalt etc., etc., şi astfel au dus#o !ntruna până ce, bându#şi până şicăciulile şi apucându#se de furturi, au ajuns !n !nc+isorile de la 0oman, de la Peatra şi dela 1acău.

(Vasile Alecsandri,Vasile Porojan –fragment)

$tarantelă 2tarantulă3 – specie de păianjen mare, cu patru ochi mari şi numeroşi ochi mai mici, careîşi sapă galerii în pământ şi a cărei înţepătură este eninoasă!

"! #crie câte un sinonim pentru sensul din te$t al cu intelordeşarte (vorbe deşarte) şibeţie(mulţimea ce intrase !n paro ismul beţiei). - p.%! &reci'ea'ă numărul semnelor ortografice, respecti , de punctuaţie, din te$tul următor '"tăpâne, stăpâne, ce ţi#am greşit ca să ne urgiseşti astfel, păcătoşii de noi()... - p.

! *ndică tema te$tului dat! - p.+! #electea'ă, din te$t, două cu inte care nu mai corespund normelor lim ii literare actualeşi scrie forma lor corectă! #crie două e$presii-locuţiuni care să conţină antonime alecu intelor zi, respecti ,rău. p..! /ranscrie două sec enţe care să ilustre'e modul în care au reacţionat ro ii eli eraţi laaflarea eştii! p.0! 1$plică semnificaţia e$presieibându#şi până şi căciulile! p.2! Alege, din lista următoare, două dintre registrele stilistice potri ite pentru a caracteri'afragmentul selectat argotic, arhaic, coloc ial, cult, oral, popular, regional, scris! p.


2/99


3/99

VARIANTA -


S$%I&'T$ I (#0 de puncte)#crie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu pri ire la te$tul de mai jos

5 06# 7" 6 (întră cu un aer misterios, caută împregiurul lui, merge de ascultă pe la uşi,apoi se opreşte şi 'ice tainic pu licului)

8tiţi una( rău) orizontul politic s#a posomorât)... 7cum o săptămână au venitărăla mine vărul 5+iţă -remurici cu nenea "carlat şi mi#au spuseră la urec+e că trebile s#au!ncurcatără astfel !ncât ei sunt +otărâţi a fugi la Me+adia9 (:ftând!) ;enţionea'ă două regionalisme din te$tul dat! - p.%! &re'intă rolul punctelor de suspensie din enunţurile

1ir pe +aine9 +ăinărit@ Pe ciubuce9 fumărit@ Pe ţigare9 ţigărit@ - p.

! #crie câte o e$presie-locuţiune care să conţină cu intelebir, leţcaie! - p.+! *dentifică tema monologului dramatic! p..! &reci'ea'ă registrul stilistic predominant în fragmentul su liniat! p.0! #electea'ă două sintagme care sunt sursă a comicului! p.2! 1$plică semnificaţia indicaţiei scenice (4ftând.3! p.3! 4omentea'ă, în 0 – "5 rânduri, sec enţa"e mai vorbeşte de o dare ce a să se aşeze pecuvântul de patrie, adică să se plătească câte o leţcaie, de câte ori s#a pronunţa acest


4/99


5/99

An drumul vieţii mele Miorcanii m#au oprit. 7 !nnoptat& oraşul şi#aprinde cafeneaua. 7ici la câmp sting lampa să se apropie steaua

e#a licărit sting+eră la margine de sat. Pe#aleea nevăzută se#aude apăsat

nitul pas al tatii şi#al mamii mele, pasul e#l auzeam pe vremuri, copil, când suna ceasul ulcării, aşteptându#i să mă sărute#n pat.

4 rază albă ramul din geam l#a dezgropat& Din umbră mii de ramuri misterios se lasă

u crengi catifelate pe pajişti de mătasă,8i bolţi de !ntunerec se farmă şi se frâng.

e#a fost adânc !n noapte se face mai adânc"ub arcuri nesfârşite ce tremură#n lumină,

ând se revarsă luna ca o fântână plină.

Desc+id fereastra& pace, părere şi pustiu. Doar inima mi#o roade ceva ca un burg+iu8i o fărâmiţează cu fiecare clipă. Pe iarbă cade#o poamă, prin frunză o aripă.8i mă gândesc departe, la tine, la copii, /a moartea tuturora ce vine când nu ştii, /a viaţa care curge cu murmure de apă... 7n ela orarea eseului, ei a ea în edere următoarele repere9 e idenţierea trăsăturilor care încadrea'ă te$tul poetic dat în tipologia tradiţionalistă89 pre'entarea, prin referire la te$tul dat, a temei reflectate în două imagini-idei poetice89 rele area a patru elemente ale te$tului poetic, semnificati e pentru i'iunea despre lumea poetului (de e$emplutitlu, incipit, imaginar poetic, motiv literar, elemente de recurenţă, figuri semantice, elemente de prozodie etc!)89 e$primarea unui punct de edere argumentat, despre modul în care se reflectă i'iuneadespre lume în poe'ia dată!

Notă :rdinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere!&entrucon inutul eseului ei primi1 puncte (câte + puncte pentru fiecare cerinţă-reper)8 pentruredactarea eseului ei primi1 puncte (organi'area ideilor în scris – puncte8utili'area lim ii literare – puncte8 a ilităţi de anali'ă şi de argumentare – puncte8ortografia – % puncte8 punctuaţia – % puncte8 aşe'area în pagină, li'i ilitatea – " punct)!4n "ederea acordării puncta+ului pentru redactare, eseul trebuie să aibă !ini!u! -pagini şi să de3"olte subiectul propus.

! #!


6/99

VA?*AB/A



Antrebat#am vântul, zburătorul 1idiviu pe care#aleargă norul

ătre#albastre margini de pământ&nde sunt cei care nu mai sunt(nde sunt cei care nu mai sunt(

Cis#a vântul& 7ripile lor

Mă doboară nevăzute#n zbor. Antrebat#am luminata ciocârlie,

andela ce legăna#n tărientdelemnul cântecului sfânt&nde sunt cei care nu mai sunt(nde sunt cei care nu mai sunt(

Cis#a ciocârlia& "#au ascuns An lumina celui nepătruns.

Antrebat#am bufniţa cu oc+iul sferic,4arba care vede#n !ntuneric-ainele necuprinse de cuvânt&

nde sunt cei care nu mai sunt(nde sunt cei care nu mai sunt(

Cis#a bufniţa& ând va cădea Marele#ntuneric, vei vedea. (Bichifor 4rainic,Unde sunt cei care nu mai sunt? 3

"! /ranscrie două structuri le$icale din câmpul semantic al ne oii de cunoaştere!- p.%! #crie două sinonime pentru termenulcuvânt ! - p.

! *dentifică trei elemente cu aloare de sim ol al cunoaşterii afecti e şi raţionale!# p.+! #electea'ă, din te$t, trei predicate care indică pre'enţa eului liric! # p..! >enţionea'ă două trăsături ale poe'iei tradiţionaliste, care se regăsesc în te$tul dat! p.0! &re'intă două semnificaţii ale relaţiei persoanei er elor utili'ate în te$t! p.2! 1$plică aloarea e$presi ă a unei figuri de stil folosită de poet! p.3! 4omentea'ă, în ma$imum "5 rânduri, semnificaţia timpului nopţii, în poe'ia dată, prin

e idenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice utili'ate! p.

6! &re'intă semnificaţia titlului, în relaţie cu te$tul citat! p.


7/99

S$%I&'T$ al II/lea (#0 de puncte)#crie un te$t argumentati , de ". – 5 de rânduri, despreimportanţa dragostei n !iaţanoastră, pornind de la următoarea afirmaţie 7 iubi până la capăt !nseamnă a trăi mult.(Bichita #tănescu , "i#iologia poe#iei )

Aten ie7n ela orarea te$tului de tip argumentati , tre uie – să respecţi construcţia discursului de tip argumentati structurarea ideilor în scris,utili'area mijloacelor ling istice adec ate e$primării unei aprecieri8 p.

– să ai conţinutul şi structura adec ate argumentării pe o temă dată formulareaipote'ei-a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şide' oltarea corespun'ătoare a două argumente adec ate ipote'ei, formularea uneiconclu'ii pertinente8 12 p.

– să respecţi normele lim ii literare (registrul stilistic adec at, normele de e$primare, deortografie şi de punctuaţie)! p.

S$%I&'T$ al III/lea (#0 de puncte)#crie un eseu li er, de % – pagini, în care să pre'inţi tema $posta#e ale iubirii în douăromane studiate în clasă!

Notă :rdinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere!&entrucon inutul eseului ei primi1 puncte (câte patru fiecare cerinţă-reper)8 pentruredactarea eseului ei primi1 puncte (organi'area ideilor în scris – puncte8 utili'arealim ii literare – puncte8 ortografia – % puncte8 punctuaţia – % puncte8 aşe'area în pagină,li'i ilitatea " – punct)!4n "ederea acordării puncta+ului pentru redactare, eseul trebuie să aibă !ini!u! -

pagini. C!>!4!

VA?*AB/A +



Parizianu devenea tăcut. ?l !şi cunoştea copilul, !şi dădea poate seama că nudegeaba profesorii !i !nscriau numai nouă şi zece !n carnetul de elev, că pesemne băiatullui citea mult !n timp ce era la liceu şi că !n vacanţe nu mai avea c+ef...


8/99

!ntrucât aveau toate acestea legătură cu Parizianu, care stătea liniştit !n casa lui de lamaică#sa şi muncea la fel de nesting+erit cele câteva pogoane de pământ din care trăia( Cvonuri turburi, venite tot din partea 5uic+ii, dădeau de !nţeles că până şi de moartea 0ădiţii era vinovat tot Moromete, fără să se spună !nsă !n ce fel.

... 8i iată că pe la sfârşitul unei toamne cu aproape un an !nainte ca războiul să se

apropie şi de noi, şi după câţiva ani de la fuga celor trei, un fapt brutal şi ne!ndoielnic le sără inima lui Parizianu şi 5uic+ii@ trecuseră mai multe zile de când se !ncepuseră şcolile şi *iculae stătea tot pe#acasă@ şi se află că Moromete !l oprea pe fi#său, pe *iculae adică, să#şi mai urmeze drumul lui, iar tat#său se pregătea să se ducă la 1ucureşti. De ce, ce se!ntâmplase(

(>arin &reda, %elirul – fragment)

"! #crie două e$presii-locuţiuni care să conţină cu inteledrum, respecti ,laudă. - p.%! *dentifică în enunţul Al ura pe *iculae pentru acest lucru, dar şi pentru că !l ura pe tat# său, pe Moromete.semnele de ortografie şi de punctuaţie şi e$plică rolul lor! - p.

! >enţionea'ă câte un sinonim conte$tual pentru e$presiile-locuţiuniledădeau de !nţeles, sără inima 2lui Parizianu şi 5uic+ii3! - p.+! Bumeşte personajele din te$t care sunt pre'ente şi în romanul &oromeţii , scris de>arin &reda! p..! Alegeţi arianta corectă

&ari'ianu a) cumnatul lui >oromete8 ) nepotul lui >oromete8 c) ecinul lui >oromete!

Biculae a) prietenul lui &ari'ianu8 ) fiul ?ădiţei8c) fratele itreg al lui Bilă!

Duica a) sora mai mare a 4atrinei8 ) sora lui *lie8c) soţia lui &ari'ianu!

?ădiţa a) mătuşa lui &ari'ianu8 ) a doua ne astă a lui >oromete8c) sora lui &ari'ianu! p.

0! Bumeşte perspecti a narati ă pre'entă în fragmentul dat! p.2! #electea'ă, din lista următoare, numele a două dintre registrele stilistice ale lim ii princare ar putea fi caracteri'at te$tul argotic, arhaic, coloc ial, cult, oral, popular, regional,scris! p.3! 4aracteri'ea'ă, în apro$imati "5 rânduri, personajul &ari'ianu! p.6! *lustrea'ă, în + – 0 rânduri, caracteristicile genului literar în care se încadrea'ă te$tuldat! p.

S$%I&'T$ al II/lea (#0 de puncte)#crie un te$t argumentati de ". – 5 de rânduri, desprein!idie, pornind de la următoareaafirmaţie *umai după invidia altora !ţi dai seama de adevărata ta valoare. (/udor>uşatescu)Aten ie7n ela orarea te$tului de tip argumentati , tre uie


9/99

– să respecţi construcţia discursului de tip argumentati structurarea ideilor în scris,utili'area mijloacelor ling istice adec ate e$primării unei aprecieri8 p.

– să ai conţinutul şi structura adec ate argumentării pe o temă dată formulareaipote'ei-a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şide' oltarea corespun'ătoare a două argumente adec ate ipote'ei, formularea uneiconclu'ii pertinente8 12 p. – să respecţi normele lim ii literare (registrul stilistic adec at, normele de e$primare, deortografie şi de punctuaţie)! p.

S$%I&' T$ al III/lea (#0 de puncte)#crie un eseu de % – pagini, în care să pre'inţite!a şi "i3iunea despre lu!e , reflectateîntr9un te$t poetic studiat, aparţinând!odernis!ului !7n ela orarea eseului, ei a ea în edere următoarele repere – e idenţierea trăsăturilor care fac posi ilă încadrarea te$tului poetic într9o tipologie,într9un curent cultural-literar, într9o perioadă sau într9o orientare tematică8

– pre'entarea temei, reflectată în te$tul poetic ales, prin referire la două imagini-idei poetice8 – su linierea a patru elemente ale te$tului poetic, semnificati e pentru ilustrarea i'iunii

despre lume a poetului (de e$emplu imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri semantice ' tropii,elemente de prozodie etc.)8

– e$primarea unei opinii argumentate despre modul în care tema şi i'iunea desprelume sunt reflectate în te$tul poetic ales!

Notă :rdinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere!&entrucon inutul eseului ei primi1 puncte (câte patru fiecare cerinţă-reper)8 pentruredactarea eseului ei primi1 puncte (organi'area ideilor în scris – puncte8 utili'arealim ii literare – puncte8 ortografia – % puncte8 punctuaţia – % puncte8 aşe'area în pagină,li'i ilitatea " – punct)!4n "ederea acordării puncta+ului pentru redactare, eseul trebuie să aibă !ini!u!- pagini.

4!:!

VA?*AB/A .



"ăracule suflet,nicicând nu vei fide piatră)

"au măcar din lut /unecos.


10/99

"au din frunze."au din albastru.

Până şi cerul e făcut

din albastru şi noapte.

"ăracule suflet) ?şti făcut doar din mine&eu, cel din afaratuturor braţelor.

(4ălin 4olhon, Săracule su'let()

"! >enţionea'ă câte un sinonim pentru sensul din te$t al cu intelor săracule, nicicând !- p.%! &re'intă rolul celor două puncte din ultima strofă! - p.

! #crie două e$presii-locuţiuni care conţin er ula face! - p.+! &reci'ea'ă tema poe'iei! p..! /ranscrie o sec enţă de ers-un ers care conţine o imagine i'uală! p.0! #electea'ă două sintagme care sugerea'ă dimensiunea spaţială a imaginarului poetic! p.2! 1$plică semnificaţia a două figuri de stil diferite identificate în poe'ie! p.3! 4omentea'ă, în 0 – "5 rânduri, ultima strofă a poe'iei, prin e idenţierea aloriie$presi e a mijloacelor artistice în susţinerea ideii poetice! p.6! *lustrea'ă, în + – 0 rânduri, o caracteristică a lim ajului poetic (de e$emplue$presi itate, am iguitate, sugestie, refle$i itate), pre'entă în te$tul dat! p.

S$%I&'T$ al II/lea (#0 de puncte)?edactea'ă un te$t de tip argumentati , de ". – 5 de rânduri, desprei!portan aliteraturii na ionale, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie ?ste văditcum că elementul moral şi estetic al culturii !şi are izvorul său cel principal !n literaturanaţională.(>! 1minescu)Aten ie7n ela orarea te$tului de tip argumentati , tre uie9 să respecţi construcţia discursului de tip argumentati structurarea idelor în scris,utili'area mijloacelor ling istice adec ate e$primării unei aprecieri8 p.9 să ai conţinutul şi structura adec ate argumentării pe o temă dată formularea ipote'ei-a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi de' oltareacorespun'ătoare a două argumente adec ate ipote'ei, formularea unei conclu'ii pertinente8

12 p.9 să respecţi normele lim ii literare (registrul stilistic adec at, normele de e$primare, deortografie şi de punctuaţie)! p.

S$%I&'T$ al III/lea (#0 de puncte)?edactea'ă un eseu de % – pagini, în care să argumente'i că o operă literară studiată,aparţinând unui autor canonic, este unro!an tradi ional!7n ela orarea eseului, ei a ea în edere următoarele repere


11/99

9 e idenţierea a două caracteristici ale speciei literare roman tradiţional, e$istente în operaliterară studiată89 pre'entarea, prin referire la romanul tradiţional studiat, a patru elemente semnificati e alete$tului narati (de e$empluacţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, te+nici narative,

construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbajetc!)89 ilustrarea relaţiilor dintre două personaje repre'entati e în romanul tradiţional studiat89 e$primarea unui punct de edere argumentat, despre modul în care se reflectă i'iuneadespre lume în romanul tradiţional pentru care ai optat!

Notă :rdinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere!&entrucon inutul eseului ei primi1 puncte (câte + puncte pentru fiecare cerinţă-reper)8 pentruredactarea eseului ei primi1 puncte (organi'area ideilor în scris – puncte8utili'area lim ii literare – puncte8 a ilităţi de anali'ă şi de argumentare – puncte8ortografia – % puncte8 punctuaţia – % puncte8 aşe'area în pagină, li'i ilitatea – " punct)!

4n "ederea acordării puncta+ului pentru redactare, eseul trebuie să aibă !ini!u! -pagini şi să de3"olte subiectul propus. ! #!

VA?*AB/A 0



Dac#ar fi fost să trec printr#o pădure cu lupi ca să ajung până la tine, aş fi ajunscu zdrenţele tinereţii mele sfâşiate, dându#ţi ultima ei picătură. De ar fi fost să trec prinierburi cu şerpi ca să ajung până la tine, cu tălpile goale aş fi călcat pe şuierul morţiimele, aducându#ţi#o să#i !nc+izi oc+ii. Dar la poarta casei tale veg+ează dragostea şimi#am tras paşii !napoi ca la ieşirea cu icoana din biserică. ânt răguşit pe sub ferestrelecasei tale, cum cântă copiii italieni pe străzile oraşelor noastre, !n mizeria frumuseţii lorcu oc+i mediteraneeni. ânt cu mâna !ntinsă sub cer, ca odinioară cei ne!mpăcaţi larăspântii de drum& 7scultaţi, voi toţi, bucuria şi durerea mea.

(*onel /eodoreanu, )orelei – fragment)

"! #crie câte un sinonim conte$tual potri it pentru fiecare din cu intele zdrenţe, şuierul,cer, răspântii! - p.

%! *dentifică o metaforă! - p.! Alcătuieşte două propo'iţii cu sensurile diferite ale er uluia veg+ea! - p.

+! >enţionea'ă modul de e$punere dominant! p..! Bumeşte patru mijloace de reali'are a su iecti ităţii, pre'ente în fragment! p.0! 1$plică aloarea stilistică a repetării er uluia cânta, a ând în edere relaţia lui cu

fragmentul din care face parte! p.

2! &reci'ea'ă semnificaţiile sintagmei zdrenţele tinereţii mele sfâşiate, în conte$tulîntregului fragment! p.


12/99

3! &re'intă aloarea stilistică a modurilor şi a timpurilor er ale utili'ate în primele douăfra'e! p.

6! 4omentea'ă, în apro$imati 'ece rânduri, relaţia emiţător9receptor imaginată în acestte$t! p.

S$%I&'T$ al II/lea (#0 de puncte)#crie un te$t argumentati , de ". – 5 de rânduri, desprerelaţia om – *aină, pornind de laurmătoarea afirmaţie Ambrăcat !n straiele lui ţărăneşti albe şi cu nelipsita lui pălăriuţă de pic+et pe cap, 1râncuşi făcea un contrast puternic cu lumea din jurul său. (>arianaEenilă9Vasiliu, +r ncuşi altcum)Aten ie7n ela orarea te$tului de tip argumentati , tre uie – să respecţi construcţia discursului de tip argumentati structurarea ideilor în scris,

utili'area mijloacelor ling istice adec ate e$primării unei aprecieri8 p. – să ai conţinutul şi structura adec ate argumentării pe o temă dată formularea

ipote'ei-a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şide' oltarea corespun'ătoare a două argumente adec ate ipote'ei, formularea uneiconclu'ii pertinente8 12 p.


S$%I&'T$ al III/lea (#0 de puncte)?eali'ea'ă un eseu li er cu tema Probleme e istenţale ale omului contemporan,

alorificând " – % te$te literare studiate!

Notă :rdinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere!&entrucon inutul eseului ei primi1 puncte (câte patru fiecare cerinţă-reper)8 pentruredactarea eseului ei primi1 puncte (organi'area ideilor în scris – puncte8 utili'arealim ii literare – puncte8 ortografia – % puncte8 punctuaţia – % puncte8 aşe'area în pagină,li'i ilitatea " – punct)!4n "ederea acordării puncta+ului pentru redactare, eseul trebuie să aibă !ini!u! -pagini.

C!>!4!

VA?*AB/A 2



#41BA *V

D4M* / M70-


13/99


14/99

S$%I&'T$ al II/lea (#0 de puncte)#crie un te$t argumentati , de ". – 5 de rânduri, despree istenţă, pornind de laurmătoarea afirmaţie ? istăm vremelnic prin ceea ce luăm din jur, dar vom trăi veşnic prin ceea ce dăruim. (@ouglas >! aFson)

Aten ie7n ela orarea te$tului de tip argumentati , tre uie – să respecţi construcţia discursului de tip argumentati structurarea ideilor în scris,utili'area mijloacelor ling istice adec ate e$primării unei aprecieri8 p.

– să ai conţinutul şi structura adec ate argumentării pe o temă dată formulareaipote'ei-a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şide' oltarea corespun'ătoare a două argumente adec ate ipote'ei, formularea uneiconclu'ii pertinente8 12 p.


S$%I&'T$ al III/lea (#0 de puncte)#crie un eseu de % – pagini, în care să pui în relaţiepoe3ia ro!antică şi ceasi!bolistă ,ilustrată de două sonete 7fară#i toamnăde >ihai 1minescu şi"onet de Deorge Gaco ia!7n ela orarea eseului, ei a ea în edere următoarele repere – temele şi moti ele predilecte ale celor două curente, pre'ente în te$t8 – imaginarul poetic (cadrul e$terior şi cel interior)8 – atmosfera creată şi stările fiinţei în te$tele date8 – căile de e adare căutate (reuşita sau eşecul lor)8 – mărcile su iecti ităţii!

7fară#i toamnă, frunză#mprăştiată,


15/99

lim ii literare – puncte8 ortografia – % puncte8 punctuaţia – % puncte8 aşe'area în pagină,li'i ilitatea " – punct)!4n "ederea acordării puncta+ului pentru redactare, eseul trebuie să aibă !ini!u! -pagini.

4!:!

VA?*AB/A 3• Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din o iciu.• Ti!pul e ecti" de lucru este de # ore.


Pe verdea margine de şanţ reştea măceşul singuratic,

Dar vântul serii nebunatic Pofti#ntr#o zi pe flori la danţ. Antâi pătrunse printre foi,8i le vorbi cu voce lină, De dorul lui le spuse#apoi,8i suspină ' cum se suspină...

8i suspină ' cum se suspină...

7lbeaţa lor de trandafiri,

Câmbind prin roua primăverii, /a mangâierile#adierii 7 tresărit cu dulci simţiri. Păreau năluci de carnaval

um se mişcau catifelate,5ătite toate#n roc+i de bal, De vântul serii sărutate.

De vântul serii sărutate.

"căldate#n razele de sus, Muiate !n argintul lunii,"#au dat !n braţele minciunii,8i rând pe rând !n vânt s#au dus. acedonsHi,Valţul ro#elor )


16/99

"!/ranscrie din te$t două cu inte care aparţin câmpului semantic aldansului! - p.%! &re'intă rolul celor două puncte din ultima strofă! - p.

! #crie două e$presii-locuţiuni care conţin er ula 2se3 duce! - p.+! &reci'ea'ă două moti e poetice pre'ente în te$t! p..! *dentifică în a doua strofă două imagini artistice diferite! p.

0! #electea'ă două sintagme care sugerea'ă spiritul ludic al ântului! p.2! 1$plică semnificaţia a două figuri de stil diferite identificate în poe'ie! p.3! 4omentea'ă, în 0 – "5 rânduri, prima strofă a poe'iei, prin e idenţierea alorii e$presi ea mijloacelor artistice în susţinerea ideii poetice! p.6! *lustrea'ă, în + – 0 rânduri, o caracteristică a lim ajului poetic (de e$emplue$presi itate, am iguitate, sugestie, refle$i itate), pre'entă în te$tul dat! p.

S$%I&'T$ al II/lea (#0 de puncte)?edactea'ă un te$t de tip argumentati , de ". – 5 de rânduri, desprei!portan a istoriei, pornind de la o idee conţinută de următoarea afirmaţie După priveliştile lumii, după

minunile naturii, nimic nu este mai interesant, mai măreţ, mai vrednic de luarea noastrăaminte decât ! Iogălniceanu)Aten ie 7n ela orarea te$tului de tip argumentati , tre uie9 să respecţi construcţia discursului de tip argumentati structurarea idelor în scris,utili'area mijloacelor ling istice adec ate e$primării unei aprecieri8 p.9 să ai conţinutul şi structura adec ate argumentării pe o temă dată formularea ipote'ei-a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi de' oltareacorespun'ătoare a două argumente adec ate ipote'ei, formularea unei conclu'ii pertinente8


S$%I&'T$ al III/lea (#0 de puncte)?edactea'ă un eseu de % – pagini, în care să pre'inţi e oluţia unuipersona+ e!ininreflectată într9unro!an dinperioada postbelică!7n ela orarea eseului, ei a ea în edere următoarele repere9 pre'entarea, prin referire la romanul studiat, a patru elemente ale te$tului narati ,semnificati e pentru ilustrarea e oluţiei personajului ales (de e$emplu formula estetică,temă, conflict, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivănarativă, te+nici narative, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbajetc!)89 menţionarea a patru trăsături pre'ente în etape semnificati e ale e oluţiei personajuluifeminin şi a metodelor-procedeelor de caracteri'are a acestuia89 e$emplificarea prin două sec enţe narati e-citate comentate a trăsăturilor personajului89 e$primarea unei opinii argumentate faţă de e oluţia personajului feminin, din perspecti ade'nodământului!

Notă :rdinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere!&entrucon inutul eseului ei primi1 puncte (câte + puncte pentru fiecare cerinţă-reper)8 pentruredactarea eseului ei primi1 puncte (organi'area ideilor în scris – puncte8utili'area lim ii literare – puncte8 a ilităţi de anali'ă şi de argumentare – puncte8ortografia – % puncte8 punctuaţia – % puncte8 aşe'area în pagină, li'i ilitatea – " punct)!


17/99

4n "ederea acordării puncta+ului pentru redactare, eseul trebuie să aibă !ini!u! -pagini şi să de3"olte subiectul propus.

! #!

VA?*AB/A 6


Domniţă din ţară bârsană,lumină sunt, inimă, rană.

-rimite#ţi#aş veste să ştiiveninul cu ce bucurii

pe masă#mi s#amestecă#n cană, Domniţă din ţară bârsană.

Din visuri născute !n zoritrimite#ţi#aş negrele flori.

Dar teamă !mi e că le puila soare#n răscrucea oricui.

0ămâie, a+, toate !n umbră. Anvoaltă minunea lor sumbră

să crească sub stea năzdrăvană. /umină sunt, inimă, rană. ( ucian Glaga, /nc ntare)

"! #crie patru e$presii-locuţiuni care să conţină cu ântulinimă! - p.%! Dăseşte câte un sinonim conte$tual pentru fiecare din cu intelevisuri, sumbră! - p.

! /ranscrie, din te$t, două sintagme care conţin indici spaţio9temporali! - p.+! 1$plică semnificaţia celui de al doilea ers al poe'iei! p..! *dentifică, în te$t, două moti e tipic romantice! p.0! &reci'ea'ă aloarea stilistică a interjecţieia+. p.2! #electea'ă, din te$t, patru figuri de stil diferite! p.3! &re'intă semnificaţiile asocieriiveninul ' bucurii! p.6! 4omentea'ă, în apro$imati 'ece rânduri, relaţia dintre JpersonajulK căruia se

adresea'ă eul liric şi titlul poe'iei! p.


18/99

S$%I&'T$ al II/lea (#0 de puncte)#crie un te$t argumentati , de ". – 5 de rânduri, despre 0ostul creaţiei n !iaţa unuiartist , pornind de la următoarea afirmaţie"ă alegi !ntre 5raţios şi 5raţie, !ntre Ancântare şi Mântuire, iată c+inul !ntrebării.(*on Gar u,Cu! nt către poeţi )Aten ie7n ela orarea te$tului de tip argumentati , tre uie

– să respecţi construcţia discursului de tip argumentati structurarea ideilor în scris,utili'area mijloacelor ling istice adec ate e$primării unei aprecieri8 p. – să ai conţinutul şi structura adec ate argumentării pe o temă dată formularea



S$%I&'T$ al III/lea (#0 de puncte)*! 4onstantinescu, în articolul J4aragiale şi începuturile teatrului european modernK, pre'intă succint esenţa operei comice caragialiene J a 4aragiale, în comedii şi înnumeroase momente şi schiţe,"i3iunea carna"alescă este fundamentalăK8 structrea'ă uneseu pe tema sugerată de critic, în care să de' olţi următoarele aspecte – crearea unei lumi răsturnate, o lume pe dos8 – personajele nu mimea'ă carna alul, ci îl trăiesc8 – stilul comic al lui 4aragiale este alHui#pro#Huo#ului, care se menţine şi după carna al8 – acestă modalitate potenţea'ă satira socială!

Notă :rdinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere!

&entrucon inutul eseului ei primi1 puncte (câte patru fiecare cerinţă-reper)8 pentruredactarea eseului ei primi1 puncte (organi'area ideilor în scris – puncte8 utili'arealim ii literare – puncte8 ortografia – % puncte8 punctuaţia – % puncte8 aşe'area în pagină,li'i ilitatea " – punct)!4n "ederea acordării puncta+ului pentru redactare, eseul trebuie să aibă !ini!u! -pagini.

C!>!4!

VA?*AB/A "5



Ii#aduci aminte cât de bine ?ra !n oul de pe ape

nde eram zidiţi de#a pururi Făptură singură, deplină An care universu#ncape8i#şi este suficientă sieşi, Plutind lumină !n lumină(

Ii#aduci aminte despărţireaelulelor de ele !nseşi

8i spaima sângelui voind "ă curgă !ntr#un singur trup( Pământul se#ntindea prin arbori8i cerul se#ncleşta !n crengi,"ă nu se vadă, goală, rana


19/99

Ii#aduci aminte cum pluteam(


20/99


S$%I&'T$ al III/lea (#0 de puncte)4iteşte cu atenţie următoarele fragmente selectate din romanele An căutarea timpului pierdut de >arcel &roust şi ?ugenie 5randet de LonorM de Gal'ac! ?edactea'ă un eseucomparati , de % – pagini, intitulat Particularităţi ale compo#iţiei discursului narati!2 7n ela orarea eseului, ei a ea în edere următoarele repere – formula narati ă pre'entă în cele două te$te8 – instanţe narati e8 – perspecti a narati ă, i'iune, focali'are8 – modalităţi de caracteri'are!

A! Domnul 5randet nu cumpăra niciodată carne sau pâine. Fermierii !i aduceau săptămânal destulă provizie de claponi, de pui, de ouă, de unt şi de grâu.=...>

"ingurele c+eltuieli ştiute erau anafura, !mbrăcămintea soţiei şi a fiicei, plata pentru scaunele lor la biserică, luminatul, simbria lunganei *anon, spoitul tingirilor,ac+itarea dărilor, reparatul clădirilor şi costul e ploatărilor. =9> 7pucăturile acestui omerau foarte simple. %orbea puţin. De obicei !şi tălmăcea gândurile !n fraze mici şi sentenţioase, rostite cu glas blajin. De la 0evoluţie, epocă !n care atrăsese privirileasupra lui, se bâlbâia !ntr#un c+ip ostenitor de !ndată ce trebuia să vorbească mai!ndelung sau să ţină piept la o discuţie. 1âlbâiala, vorbele fără şir, potopul de cuvinte !n

care !şi năclăia gândirea, lipsa aparentă de logică, puse pe seama unei lipse de educaţie,erau numai o prefăcătorie şi se vor lămuri !ndeajuns !n unele episoade ale acestei povestiri de altfel, patru fraze, tot atât de e acte ca formulele algebrice, !i slujeau deobicei pentru a cuprinde şi a dezlega greutăţile vieţii şi ale negustoriei& :*u ştiu) *u pot) *u vreau) %om vedea);

*u spunea niciodată nici da, nici nu@ nu aşternea slovă scrisă !n ruptul capului) De vorbeai, te asculta rece, !şi ţinea bărbia !n mâna dreaptă, rezem!ndu#şi cotul

pe dosul palmei stângi, şi !şi făurea !n orice afacere păreri din care nu se mai abătea. Medita !ndelung la târguielile cele mai mărunte. ând, după o meşteşugită tocmeală,adversarul !şi destăinuia secretul pretenţiilor sale, crezând că !l are !n mână, numai cerăspundea&

' *u pot !nc+eia nimic fără să mă sfătuiesc cu nevasta."oţia, pe care o redusese la o desăvârşită robie, era !n asemenea treburi

paravanul cel mai potrivit. ?l nu călca niciodată pragul la nimeni, nu voia nici să primească, nici să dea ospeţe, nu făcea niciodată zgomot şi părea că economiseşte totul, până şi mişcarea. *u se atingea de nimic al altora, dintr#o neclintită evlavie pentru proprietate.

/a trup, 5randet era un bărbat scund, pătrat, !ndesat, cu pulpele groase, cu genunc+ii noduroşi şi cu umerii largi@ avea faţa rotundă, bărbia dreaptă, buze fără niciocurbă şi dinţii albi@ oc+ii, cu e presia calmă şi devorantă pe care poporul o atribuie şarpelui fabulos numit bazilisc@ fruntea brăzdată de cute transversale, nu era lipsită deanume protuberanţe semnificative@ părul gălbui şi sur, era :argintat şi auriu;, cum spuneau unii tineri care nu#şi dădeau seama de tâlcul unei asemenea glumeţe aluzii pe


21/99

socoteala domnului 5randet. *asul, borcănat la vârf, se termina cu un neg vânos, pe carevulgul !l socotea, pe drept cuvânt, plin de venin. 7cestă figură vădea o primejdioasă şiretenie, o probitate fără căldură, egoismul unui om obişnuit să#şi concentreze simţirile!n voluptatea avariţiei şi asupra singurei fiinţe care !ntr#adevăr preţuia ceva pentru el, fiica sa, ?ugenie, singura#i moştenitoare. 7titudine, apucătură, mers, totul !n el dovedea,

de altfel, acea !ncredere !n sine pe care ţi#o dă siguranţa de a izbuti mereu. 7stfel, deşi cu porniri blânde şi molatice !n aparenţă, domnul 5randet avea un caracter de bronz.%eşnic !mbrăcat la fel, cine !l vedea azi !l vedea aşa cum fusese !n JE .

Ancălţările butucănoase se !nc+eiau cu şireturi de piele, pe orice vreme purta ciorapi delână, un pantalon scurt de postav cafeniu şi gros, cu catarame de argint, o jiletcă decatifea, vărgată cu galben şi castaniu, !nc+eiată petrecut, o +aină lungă, castanie, cu poalele largi, o cravată neagră şi o pălărie :HuaKer;. Mănuşile, tot aşa de solide ca celeale jandarmilor, !i ţineau douăzeci de luni şi, pentru a le păstra curate, le aşeza pemarginea pălăriei, !n acelaşi loc, cu acelaşi gest metodic.

(LonorM de Gal'ac, 3ugenie Grandet )

G!-recuseră mulţi ani de când, din ombraL, tot ceea ce nu era teatrul şi drama

culcării mele nu mai e ista pentru mine, când, !ntr#o zi de iarnă, cum mă !ntorceam acasă,mama, văzând că mi#e frig, mă !ndemnă să beau, cum nu făceam de obicei, puţin ceai. Mai!ntâi am refuzat, dar, nu ştiu de ce, m#am răzgândit. ?a trimise să mi se cumpere unadintre acele prăjituri mici şi durdulii, numite :Petites Madeleines;, care par a fi fostturnate !n valva striată a unei scoici. 8i curând, maşinal =...> am dus la gură o linguriţădin ceaiul !n care lăsasem să se !nmoaie o bucăţică de prăjitură. Dar c+iar !n clipa când!ng+iţitura de ceai, amestecată cu fărâmituri din prăjitură, !mi atinse cerul gurii, tresării,

atent la lucrul neobişnuit ce se petrecea !n mine. 4 plăcere nespusă mă năpădise, izolată, fără noţiunea cauzei sale făcând !n acelaşi timp ca vicisitudinile vieţii să#mi devinăindiferente, dezastrele ei inofensive.=...> De unde putuse să#mi vină acea puternicăbucurie(=...>

8i !ncep iarăşi să mă !ntreb care ar putea fi această stare necunoscută ce nuaducea nicio dovadă logică, ci evidenţa fericirii ei, a realităţii ei, !n faţa căreia celelaltedispar.

Fireşte, ceea ce palpită !n adâncul meu trebuie să fie imaginea, amintirea vizualăcare, legată de această savoare, !ncearcă să o urmărească până la mine. Dar se zbate prea departe, prea confuz@ abia dacă percep refle ul neutru !n care se amestecă vârtejulde necuprins al culorilor puse !n mişcare@ dar nu pot să deosebesc forma, să#i cer ca singurului interpret posibil, să#mi tălmăcească mărturia contemporanei, tovarăşei salenedespărţite, savoarea, să#i cer să#mi spună de ce !mprejurare deosebită, de ce epocă dintrecut e vorba.=...>

8i dintr#o dată amintirea mi#a apărut. 5ustul era cel al prăjiturii pe careduminica dimineaţa, la ombraL =9> mătuşa /eonie mi#o oferea după ce o !nmuiasem !ninfuzia ei de ceai sau de flori de tei.%ederea micuţei madelaine nu#mi amintise nimic!nainte de a fi gustat din ea@ poate că, văzând adeseori asemenea prăjituri de atunci!ncoace, fără să le mănânc, pe poliţele cofetarilor, imaginea lor părăsise acele zile din

ombraL pentru a se asocia cu altele, mai recente@ poate pentru că, din aceste amintiri părăsite vreme atât de !ndelungată !n afara memoriei, nimic nu mai supravieţuia, totul sedezagregase. =...> Dar când dintr#un trecut mai vec+i nimic nu mai subzistă, după moartea fiinţelor, după distrugerea lucrurilor, singure, mai fragile, dar mai vii, mai imateriale, mai


22/99

persistente, mai fidele, mirosul şi gustul rămân !ncă multă vreme, ca nişte suflete, să#şiamintească, să aştepte, să spere, pe ruina a ceea ce mai e istă, să poarte neclintite, peacea picătură a lor aproape impalpabilă, edificiul imens al amintirii.

8i de cum am recunoscut gustul bucăţii de prăjitură !nmuiată !n infuzia de tei pecare mi#o dădea să o beau mătuşa mea 2deşi nu ştiam !ncă şi trebuia să las pentru mai

târziu !ncercarea de a adescoperi de ce acestă amintire mă făcea atât de fericit3, pe datăvec+ea casă cenuşie cu vedere spre stradă, unde se afla camera ei, se ivi ca un decor deteatru =...> şi odată cu casa, oraşul =...>. 8i ca !n acel joc japonez care constă !n a arunca!ntr#un vas de porţelan plin cu apă bucăţele de +ârtie până atunci indistincte care, de!ndată ce s#au !nmuiat, !ncep să se alungească, să se răsucească, să se coloreze, să sediferenţieze, să devină flori, case, personaje consistente şi recognoscibile, tot astfel acumtote florile din grădina noastră şi cele din parcul domnului " ann, şi nuferii de pe râul%ivone, şi oamenii din sat, şi căsuţele lor, şi biserica, şi !ntregul ombraL cu!mprejurimile sale, toate acestea, căpătând formă şi soliditate, au ieşit, oraş şi grădini, dinceaşca mea cu ceai.

(>arcel &roust , /n căutarea timpului pierdut – fragment)Notă :rdinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere!&entrucon inutul eseului ei primi1 puncte (câte patru fiecare cerinţă-reper)8 pentruredactarea eseului ei primi1 puncte (organi'area ideilor în scris – puncte8 utili'arealim ii literare – puncte8 ortografia – % puncte8 punctuaţia – % puncte8 aşe'area în pagină,li'i ilitatea " – punct)!4n "ederea acordării puncta+ului pentru redactare, eseul trebuie să aibă !ini!u! -pagini.

4!:!

VA?*AB/A ""




23/99

eroic, căptuşesc colonadele sălii, iar imenşii ei pereţi sunt, conform obiceiului oriental, sulemeniţi !n fiecare dimineaţă, alteori măsuraţi, !ntre timp, cu compasul pentru a nu scădea la !ntâmplare. De aici, prin o trapă făcută !n duşumea, se ajunge, din partea stângă, !n o subt#pământă ce formează sala de recepţie, iar din partea dreaptă prinajutorul unui cărucior pus !n mişcare cu manivela, se pătrunde !ntr#un canal răcoros, al

căruia unul din capete nu se ştie unde se termină, iar celălalt, la partea opusă, !ntr#o!ncăpere scundă, cu pământ pe jos şi !n mijlocul căreia se află bătut un ţăruş, de care seaflă legată !ntreaga familie "tramate...

enţionea'ă câte un sinonim conte$tual pentru cu intele somptuos, blazat, fast, pietate.

- p.%! &re'intă rolul cratimei din construcţia 7uto#Rosmosul ! - p.

! #crie două e$presii-locuţiuni care conţin cu ântultimp! - p.+! &reci'ea'ă tema fragmentului! p..! /ranscrie două sec enţe care conţin com inaţii din câmpuri semantice contrastante sauopuse! p.0! #electea'ă din te$t o enumeraţie! p.2! 1$plică în ce constă tehnica al'aciană utili'ată de autor în fragmentul dat. p.3! 4omentea'ă, în 0 – "5 rânduri, originalitatea stilistică a lui Nrmu'! p.6! *lustrea'ă, în + – 0 rânduri, sursa comicului în creaţia de personaje! p.

S$%I&'T$ al II/lea (#0 de puncte)?edactea'ă un te$t de tip argumentati , de ". – 5 de rânduri, desprelectură, pornind dela o idee conţinută de următoarea afirmaţie4 cameră fără cărţi e un trup fără suflet.(4icero)Aten ie 7n ela orarea te$tului de tip argumentati , tre uie9 să respecţi construcţia discursului de tip argumentati structurarea idelor în scris,utili'area mijloacelor ling istice adec ate e$primării unei aprecieri8 p.9 să ai conţinutul şi structura adec ate argumentării pe o temă dată formularea ipote'ei-a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi de' oltareacorespun'ătoare a două argumente adec ate ipote'ei, formularea unei conclu'ii pertinente8


S$%I&'T$ al III/lea (#0 de puncte)?edactea'ă un eseu de % – pagini, în care să pre'inţi o paralelă între două te$te poeticesim oliste, aparţinând aceluiaşi autor!


24/99

Plouă)... An oraşul nostru românesc Plouă aşa cum ştim cu toţi că plouă. Plouă Sgris; ca#ntr#o estampă japoneză... Pietonii pe trotuare se răresc,

4 trăsură cu un S +rLsler; !n viteză,-rec !n sens invers8i se ciocnesc...


25/99

utili'area lim ii literare – puncte8 a ilităţi de anali'ă şi de argumentare – puncte8ortografia – % puncte8 punctuaţia – % puncte8 aşe'area în pagină, li'i ilitatea – " punct)!4n "ederea acordării puncta+ului pentru redactare, eseul trebuie să aibă !ini!u! -pagini şi să de3"olte subiectul propus.

! #!

VA?*AB/A "%



-oate

uvintele mele sunt !ntortoc+eate8i s#au !mbătat. /e vezi ( 7u căzut, şi s#au sculat. 7u vrut să alerge şi să joace, Dar beţia le#a prăvălit !ncoace. *u mai ştiu ce spun şi !s 1olnave de râs.

"#au stricat cuvintele mele)mblă prin mocirle cu stele

De cositor După un mărţisor,8i#ar voi să culeagă roade Fâstâcite şi neroade Din sălcii nici verzi.

uvintele să nu mi le maidezmierzi,"ă nu le mai spuie agale 1uzele tale,"ă nu le mai cânte cumva%ocea ta8i pe cobză deştele.

Uuleşte#le )(/udor Arghe'i, Cu!inte stricate)

"! /ranscrie două cu inte a căror formă nu corespunde normelor lim ii literare actuale! - p.%! #crie câte un sinonim conte$tual potri it fiecăruia dintre următoarele cu intemocirle,

roade, vocea, cuvintele! - p.! Cormulea'ă tema poe'iei! - p.


26/99

+! *dentifică două figuri de stil diferite! p..! 1$plică alorile stilistice ale pronumelui personaltu, a ând în edetre relaţia lui cu

ideea poetică! p.0! /ranscrie din te$t un er dicendi şi e$plică aloarea stilistică a utili'ării acestuia în

te$t! p.2! @emonstrea'ă tipul de lirism al acestui te$t! p.3! 4omentea'ă, în apro$imati 'ece rânduri, ultimul ers! p.6! &re'intă semnificaţia titlului, în relaţie cu te$tul poe'iei citate! p.

S$%I&'T$ al II/lea (#0 de puncte)#crie un te$t argumentati , de ". – 5 de rânduri, despreautoilu#ionare, pornind de laurmătoarea afirmaţie


27/99

G! *e#am !mpăcat peste o lună, când a venit cu braţele pline de crini târzii, ca o

amantă, şi am fost !mpreună toata luna august la onstanţa. /ocuinţa ti+nită, plimbări seara pe dig, !mpreună cu o familie cunoscută, aperitive !n Piaţa 4vidiu !nţesată de lume şi, uneori, !n glumă, joc la bulă, când pierdeam regulat. 1ine!nţeles, !n dimineaţa !nsorită

eram şi noi, ca toată lumea, !ncărcătura de tineri !n pijamale şi +aine albe uşoare, !ntrenul de Mamaia. Pe plajă, ea era !ncă e trem de frumoasă, mai ales când tot corpul i se făcuse ca grâul copt. 7proape !naltă, cu talia subţire şi şoldurile vânjoase, cu sâniirăzbind g+iciţi ca merele prin maioul negru 2strâns pe ea cum e un şarpe !n pielea lui3,aduna toate privirile. Puţin prea !nalt pentru subţirimea braţelor şi coapselor, făceamtotuşi, cred, o perec+e potrivită cu ea. ând, legată la cap cu un tulpan albăstrui, cum euneori cerul senin, care !i iradia lumina oc+ilor şi#i limpezea liniile desenate, pure, puneaapoi pe umeri un fel de pelerină, uşoară de tot, poroasă şi albastră, tare ca vopseala, părea !ntreagă zugrăvită pe smalţ, cu faţa aurie.

(4amil &etrescu,Ultima noapte de dragoste, nt ia noapte de ră#boi )

#crie un eseu li er cu temaCondiţia 'emeii n romanul rom nesc interbelic, pornind de lafragmentele citate mai sus!


C!>!4!

VA?*AB/A "



7ici era cuibul zmeilor. *#a găsit acasă decât pe Mama Cmeilor. =9> ' Dar tu cine eşti şi ce cauţi p#aici( !l !ntrebă zgripţuroaica.

– ?u( răspunse el ca un om cu socoteală. ?u sunt tata lor şi caut vreo slujbă. – -ata lor() !şi zise Mama Cmeilor.

8tia, biata de ea, că e#n lume Mama Pădurii, e Mama

Ciua !ntâi zmeoaica l#a trimis să aducă apă !ntr#un burduf de bivol, da bivol,colea, cum sunt cei din lumea zmeilor.


28/99

?l, biet, abia putea să ducă burduful gol !n spinare& de unde ar fi fost !n stare să#laducă plin()

:De) !şi zise. %ăd eu că nici !n lumea asta nu poţi s#o duci cu adevărul.


29/99


30/99

O *u@ sunt dropii. ?ra mulţumit conu Dinu că putea dezvălui comorile moşiei sale. An adevăr, !n

fund, pe o vâlcică singuratică, o turmă de dropii sta tăbărâtă, parc#ar fi fost o turmă de oi.=9> Frunzele porumbului, vii şi tremurătoare ca nişte lame de oţel, !n zori, acum se muiau şi !ncepeau să se răsucească.


31/99

compoziţiei, perspectivă lirică, ipostazele eului liric, imaginar poetic, titlu, incipit, relaţiide opoziţie şi de simetrie, limbaj poetic, elemente de prozodieetc!)89 ilustrarea cu e$emple a două teme-moti e literare repre'entati e, prin care se e idenţia'ă

i'iunea despre lume în poe'ia studiată89 e$primarea unui punct de edere argumentat, despre modul în care se reflectă i'iunea

despre lume în poe'ia pentru care ai optat!Notă :rdinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere!&entrucon inutul eseului ei primi1 puncte (câte + puncte pentru fiecare cerinţă-reper)8 pentruredactarea eseului ei primi1 puncte (organi'area ideilor în scris – puncte8utili'area lim ii literare – puncte8 a ilităţi de anali'ă şi de argumentare – puncte8ortografia – % puncte8 punctuaţia – % puncte8 aşe'area în pagină, li'i ilitatea – " punct)!4n "ederea acordării puncta+ului pentru redactare, eseul trebuie să aibă !ini!u! -pagini şi să de3"olte subiectul propus.

! #!

VA?*AB/A ".



"trăinule ce baţi la poartă, De unde vii8i cine eşti (..."trăinule de lumea noastră, 0ăspunde#ne de unde vii, Prin care lumi trăişi coşmarul nepovestitelor poveşti8i#n care stea găsişi coloarea decoloratei nebunii(... De unde vin (... De unde pot veni, când oc+ii#mi, Plini de regrete şi tristeţi, Par două candele aprinse !n cripta morţilor poeţi ( Priviţi..."andalele#mi sunt rupte, inulescu, 0omanţa noului !enit )

"! Bumeşte tema şi un moti literar pre'ente în poe'ie! - p.%! *dentifică două trăsături ale poe'iei sim oliste pre'ente în te$t! - p.


32/99

! #electea'ă, din te$t, o sintagmă-un ers care să ilustre'e jo ialitatea, în ciuda sen'aţieidominante de tristeţe! - p.

+! 1$plică, într9o fra'ă, rolul interogaţiilor retorice! p..! /ranscrie două structuri prin care se reali'ea'ă simetria! p.0! &re'intă, în . – 2 rânduri, semnificaţia sintagmeicoloarea decoloratei nebunii! p.2! Dăseşte, în te$t, sintagme- ersuri care sugerea'ă ne oia sau fascinaţia e a'iunii!

p.3! #crie două enunţuri cu sensurile conotati e ale termenilorcandelă şi sandale! p.6! &re'intă semnificaţia titlului, în relaţie cu te$tul citat! p.

S$%I&'T$ al II/lea (#0 de puncte)#crie un te$t argumentati, de ". – 5 de rânduri, desprecunoaşterea ştiinţi'ică5raţională, pornind de la următoarea afirmaţie8tiinţa e plică o mulţime de lucruri şi fenomene pe care nu le cunoaşte, analizează şi măsoară o mulţime de cantităţi şi calităţi pe care nu le !nţelege, controlează o mulţime de energii ce !i sunt total străine şi adverse ' şi ajunge astfel să ştie şi să posede infinit mai multe cunoştinţe decât cunoaşte şi !nţelegede fapt.(*on @! #âr u, 4urnalul unui jurnalist 'ără jurnal )Aten ie7n ela orarea te$tului de tip argumentati , tre uie – să respecţi construcţia discursului de tip argumentati structurarea ideilor în scris,




S$%I&'T$ al III/ lea (#0 de puncte)?eali'ea'ă un eseu structurat de tip paralelă, în care să compari mai pe largtipurile decritică !aiorescian şi lo"inescian! Coloseşte ca suport te$tele cunoscute de tine!7n ela orarea eseului, ei a ea în edere următoarele repere – încadrarea celor doi critici în epocile lor8 – integrarea adec ată a două din următoarele perechi de termeni antitetici (şi

complementari) organicism-re oluţionarism, conser atorism-li eralism,autohtonism-occidentalism, tradiţionalism-modernism8

– puncte de întâlnire dintre i'iunea lui /itu >aiorescu şi cea a lui 1ugen o inescu8 – e$primarea unui punct de edere asupra te'ei autonomiei esteticului!


C!>!4!


33/99

VA?*AB/A "0



Din jos de ărpiniş, 1istriţa#şi taie calea dreaptă până#n livezile Mădeiului."oarele răsare punând cununi de aur pe creştetele codrilor. An urma noastră, pe măguriledepărtate, se văd bungetele$ de brădet !nnegrind zarea ca pe#o arătură proaspătă. Privelişti fermecătoare, cari nu se pot spune cu vorbe, se desc+id de pretutindeni, şi fug,alunecă fantastic !ndărătul nostru, şi altele vin, şi cele cari vin ni se par şi mai fermecătoare. De pe plută, din goană, oc+ii noştri beau cu nesaţ frumuseţile acestea, caricurg şi nu se mai sfârşesc, şi ne pare rău că nu le putem lua, să le ducem cu noi şi să le

arătăm lumii, aşa cum le vedem acum, !n lumina, !n măreţia şi#n liniştea astadumnezeiască, şi să le spunem celor cari nu le cunosc şi nu le ştiu& :

Pe malul drept, !n vatra ălugărenilor, se#nalţă o namilă de stâncă ' :Piatra-eiului;. ică#a vrut dracu odată să iezească 1istriţa şi, rupând un +ărtan din ea+lău, l#a luat de#a fedeleşu$ şi s#a pogorât cu el !n puterea nopţii, dar pe vale l#a prins cântareacocoşului ş#a zbug+it#o 7g+iuţă, lăsând stana#n bătătură, de s#au crucit oamenii când auvăzut#o a doua zi.

(Ale$andru Vlahuţă, Pe plută de la %orna la Piatra –fragment)

$bunget, bungete – pădure deasă şi întunecoasă$de#a fedeleşu – ca pe un fedeleş, fedeleşuri ( utoiaş mic de forme diferite, în care ţăranii îşi ducapa la câmp8 la su ţioară)

"! #crie două e$presii-locuţiuni care conţin cu ântul sânge! - p.%! >enţionea'ă câte un sinonim potri it pentru sensul din te$t al e$presiilor ( 1istriţa#şi3taie calea@ ne pare rău. - p.

! /ranscrie, din te$t, două cu inte cu sens denotati şi două cu inte cu sens conotati ! - p.+! 4onstruieşte două enunţuri din care să reiasă alte sensuri ale cu ântuluivatră 2!n vatra

ălugărenilor3. p..! /ranscrie câte o structură care conţine o imagine i'uală şi o imagine auditi ă! p.0! 1$plică semnificaţia a două figuri de stil diferite din te$tul dat! p.2! #electea'ă două mărci ale su iecti ităţii din fragmentul citat! p.3! 4omentea'ă, în 0 – "5 rânduri, următorul fragmentică#a vrut dracu odată să iezească 1istriţa şi, rupând un +ărtan din ea+lău, l#a luat de#a fedeleşu şi s#a pogorât cu el !n puterea nopţii, dar pe vale l#a prins cântarea cocoşului ş#a zbug+it#o 7g+iuţă, lăsând stana#n bătătură, de s#au crucit oamenii când au văzut#o a doua zi. p.6! *lustrea'ă, în + – 0 rânduri, două caracteristici ale descrierii, pre'ente în te$tul dat! p.

S$%I&'T$ al II/lea (# 0 de puncte)

#crie un te$t argumentati , de ". – 5 de rânduri, despreiubire, pornind de la următoarea


34/99


35/99

7ş picura#ntr#o cupă cu eter Morfină8i i#aş cere#apoi aşa&

Dă#mi tot ce crezi că nu se poate da.

Dă#mi calmul blond al soarelui polar, Dă#mi primul crepuscul pe 5olgota8i primul armistiţiu planetar.

Dă#mi parado ul frumuseţii tale, Dă#mi prorocirea viselor rebele, Dă#mi resemnarea strofelor banale8i controversa versurilor mele.

Dă#mi 7.1. . al vieţii subterane,

Dă#mi simfonia flautelor mute, Dă#mi tălmăcirea buzelor profane8i rebusul icoanelor tăcute. Dă#mi preţul primei victime#a femeii, Dă#mi simbolul opalului şi#agatei, Dă#mi ritmu#nveninat al "alomeii8i tusea#n fa minor a -raviatei.

Dă#mi "pleen#ul călătorilor pe apă, Dă#mi spectrul verde#al zilelor de#apoi,

Dă#mi gravitatea morţilor spre groapă8i comicul funebrului convoi.

Dă#mi tot ce#n prima clipă risipeşti,8i tot ce#n clipa ultimă aduni. Dă#mi fastul siluetelor regeşti8i perspectiva casei de nebuni...

*u#i cer nimic.8i totuşi, dacă#ar vrea '

4, dacă#ar vrea să#mi dea ce nu#i cer !ncă) ' 7r face dintr#un lac o Marmara8i dintr#un melc, un "fin săpat !n stâncă.

(*on >inulescu , 0omanţă policromă)

"! >enţionea'ă patru neologisme e$istente în poe'ie! - p.%! &re'intă rolul liniei de pau'ă din ultima strofă! - p.

! #crie două e$presii-locuţiuni care conţin er ula da! - p.+! &reci'ea'ă tema poe'iei! p..! /ranscrie din te$tul dat două ersuri care conţin mărci le$ico9gramaticale prin care se

e idenţia'ă eul liric! p.0! #electea'ă două ersuri care sugerea'ă o contradicţie! p.2! 1$plică semnificaţia a două figuri de stil diferite identificate în poe'ie! p.


36/99

3! 4omentea'ă, în 0 – "5 rânduri, construcţia discursului liric! p.6! Argumentea'ă, în + – 0 rânduri, apartenenţa poe'iei la date la curentul sim olist, prinreferire la două trăsături e$istente în te$t! p.

S$%I&'T$ al II/lea (#0 de puncte)

?edactea'ă un te$t de tip argumentati , de ". – 5 de rânduri, despreideal, pornind de la oidee conţinută de următoarea afirmaţie %iaţa omului numai atunci este preţioasă, cândurmăreşte un ideal.( ! ?e reanu)Aten ie 7n ela orarea te$tului de tip argumentati , tre uie9 să respecţi construcţia discursului de tip argumentati structurarea idelor în scris,utili'area mijloacelor ling istice adec ate e$primării unei aprecieri8 p.9 să ai conţinutul şi structura adec ate argumentării pe o temă dată formularea ipote'ei-a propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi de' oltareacorespun'ătoare a două argumente adec ate ipote'ei, formularea unei conclu'ii pertinente8

12 p.

9 să respecţi normele lim ii literare (registrul stilistic adec at, normele de e$primare, deortografie şi de punctuaţie)! p.

S$%I&'T$ al III/lea (#0 de puncte)?edactea'ă un eseu de % – pagini, în care să pre'inţiparticularită i ale e"olu ieicon lictului într9onu"elă studiată!7n ela orarea eseului, ei a ea în edere următoarele repere9 e idenţierea a două caracteristici ale speciei literare nu ela, e$istente în opera literarăstudiată89 pre'entarea, prin referire la nu ela studiată, a patru elemente semnificati e ale te$tuluinarati (de e$empluacţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, te+nici narative, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, incipit, final, limbaj etc!)89 ilustrarea relaţiilor dintre două personaje repre'entati e, prin care se e idenţia'ăconflictul-conflictele operei89 e$primarea unui punct de edere argumentat, despre modul în care e oluea'ă conflictulîn nu ela pentru care ai optat!


! #!

VA?*AB/A "3



37/99

M7D7M %


38/99

(>ihail #e astian , 4ocul de-a !acanţa –fragment)

"! &reci'ea'ă tema te$tului! - p.%! #electea'ă două sintagme care indică mişcarea scenică! - p.

! 1$primă9ţi punctul de edere despre Etefan Valeriu, ţinând seama numai deinformaţiile oferite în te$tul de mai sus! - p.

+! /ranscrie câte o formulă a adresării şi una a referirii din scena de mai sus! p..! 1$trage, din te$t, o replică a 4orinei prin care să do edeşti atitudinea de e$tremă

luciditate a acesteia! p.0! 7ncadrea'ă într9o tipologie personajele! p.2! ?eliefea'ă rolul afirmaţiei"ă poftească !nfumuratul) din finalul fragmentului! p.3! 1$plică efectul stilistic al repetării ad er ului frumos din replica Frumos, domnule

maior, foarte frumos. p.6! >enţionea'ă două trăsături ale te$tului dramatic, pre'ente în fragmentul citat! p.

S$%I&'T$ al II/lea (#0 de puncte)#crie un te$t argumentati , de ". – 5 de rânduri, desprecondiţia umană, pornind de laurmătoarea afirmaţie Din zi !n zi ne !nfăşură acel nee plicabil care se numeşte fatalitatea.(B! *orga, Scrisori către Catinca)Aten ie7n ela orarea te$tului de tip argumentati , tre uie – să respecţi construcţia discursului de tip argumentati structurarea ideilor în scris,




S$%I&'T$ al III/lea (#0 de puncte)?eali'ea'ă un eseu de % – + pagini, în care să ilustre'i temaCon'runtării indi!idului cuistoria într9un roman post elic!7n ela orarea eseului, ei a ea în edere următoarele repere – pre'entarea structurii şi compo'iţiei romanului studiat, cu referire la două

scene-întâmplări semnificati e8 – ilustrarea a patru trăsături ale protagonistului, e idenţiate din relaţiile sale cu alte

personaje ale romanului8 – pre'entarea dramei protagonistului, prin ilustrarea relaţiei sale cu

socialul-familia-istoria etc!8 – integrarea adec ată a patru din următoarele concepte operaţionalecompoziţie conflict,

construcţia subiectului, curent literar, episod, imagine artistică, incipit, moduri dee punere, narator, perspectivă narativă, relaţii temporale şi spaţiale, secvenţănarativă, temă, titlu.



39/99

&entrucon inutul eseului ei primi1 puncte (câte patru fiecare cerinţă-reper)8 pentruredactarea eseului ei primi1 puncte (organi'area ideilor în scris – puncte8 utili'arealim ii literare – puncte8 ortografia – % puncte8 punctuaţia – % puncte8 aşe'area în pagină,li'i ilitatea " – punct)!4n "ederea acordării puncta+ului pentru redactare, eseul trebuie să aibă !ini!u! -

pagini. C!>!4!

VA?*AB/A "6



7tât de fragedă, te#asameniu floarea albă de cireş,

8i ca un !nger dintre oameni An calea vieţii mele ieşi.

7bia atingi covorul moale, Mătasa sună sub picior,8i de la creştet pân#!n poale Pluteşti ca visul de uşor.

Din !ncreţirea lungii roc+ii 0ăsai ca marmura !n loc '"#atârnă sufletul#mi de oc+ii

ei plini de lacrimi şi noroc.

4, vis ferice de iubire, Mireasă blândă din poveşti, *u mai zâmbi) 7 ta zâmbire Mi#arată cât de dulce eşti,

ât poţi cu#a farmecului noapte"ă#ntuneci oc+ii mei pe veci,

u#a gurii tale calde şoapte,u#mbrăţişări de braţe reci.

De#odată trece#o cugetare,n văl pe oc+ii tăi fierbinţi&

?#ntunecoasa renunţare, ? umbra dulcilor dorinţi.

-e duci, ş#am !nţeles prea bine"ă nu mă ţin de pasul tău, Pierdută vecinic pentru mine, Mireasa sufletului meu)

ă te#am zărit e a mea vină8i vecinic n#o să mi#o mai iert,"păşi#voi visul de lumină-inzându#mi dreapta !n deşert.

8#o să#mi răsai ca o icoană 7 pururi verginei Marii, Pe fruntea ta purtând coroană

nde te duci( ând o să vii((>ihai 1minescu, .t t de 'ragedă222)

"! >enţionea'ă câte un sinonim potri it pentru sensul din te$t al fiecăruia dintreurmătoarele cu inte fragedă, vină. - p.%! #electea'ă, din te$t, două forme populare ale unor termeni!- p.

! #crie două e$presii-locuţiuni care să conţină cu ântuloc+i.- p.


40/99

+! >enţionea'ă două teme-moti e literare pre'ente în poe'ie! p.

.! #electea'ă, din te$t, două mărci le$ico9gramaticale ale su iecti ităţii, prin care see idenţia'ă pre'enţa eului liric! p.0! Argumentea'ă apartenenţa poe'iei date la curentul romantic, prin referire la patrutrăsături e$istente în te$t! p.2! /ranscrie, din te$t, patru sintagme ale iposta'ei feminine!

p.3! 4omentea'ă, în 0 – "5 rânduri, ultima strofă a poe'iei, prin e idenţierea relaţieidintre ideea poetică şi mijloacele artistice!

p.6! 1$plică rolul antite'ei romantice din sintagmelea farmecului noapte şi visul delumină. p.

S$%I&'T$ al II/lea (#0 de puncte)#crie un te$t argumentati , de ". – 5 de rânduri, despreom, pornind de la următoareaafirmaţie Fiecare om pe care !l !ntâlnesc !n drumul meu !mi este superior prin ceva. Deaceea !ncerc să !nvăţ câte ceva pe lângă fiecare. (#igmund Creud)Aten ie7n ela orarea te$tului de tip argumentati , tre uie – să respecţi construcţia discursului de tip argumentati structurarea ideilor în scris,




S$%I&'T $ al III/lea (#0 de puncte)?edactea'ă un eseu, de % – pagini, în care să pre'inţi comparatitrăsăturile te*tuluidra!atic , apelând la e$emple dintr9oco!edie şi o dra!ă studiate!7n ela orarea eseului, ei a ea în edere următoarele repere – compo'iţia te$tului dramatic (acte, scene, ta lou, replică8 indicaţii scenice-didascalii)8 – construcţia su iectului te$tului dramatic (conflict dramatic, intrigă)8 – modalităţi specifice de caracteri'are a personajului dramatic8 – particularităţi ale construcţiei dialogului şi monologului dramatic (registre stilistice înor irea personajelor8 oralitatea în dialogul dramatic)!


4!:!


41/99

VA?*AB/A %5


S$%I&'T$ I (#0 de puncte#crie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu pri ire la te$tul de mai jos

Xeanne o rugă& O 7prinde o lumânare, să te văd.

8i când femeia aduse lumânarea şi o puse pe măsuţa de noapte, se priviră mult una pe alta, fără să#şi spună un cuvânt. 7poi Xeanne, !ntinzându#i mâna fostei sale slujnice, şopti&

O *u te#aş fi recunoscut niciodată, fata mea. -e#ai sc+imbat mult, ştii, dar nuc+iar atât de mult cât m#am sc+imbat eu)

enţionea'ă câte un sinonim pentru sensul conte$tual al cu intelor să spună, fragedă,urmă, blândeţe. - p.%! &re'intă rolul irgulelor şi al cratimelor din enunţul O D#apoi cum, doamnă, că m#am gândit din vreme la asta) - p.

! ?escrie din te$t două locuţiuni er ale! - p.+! &reci'ea'ă tema discuţiei dintre Qeanne şi ?osalie! p..! /ranscrie o sec enţă care conţine o e'itare în atitudinea unuia dintre personaje! p.


42/99

0! #electea'ă din te$t o figură de stil! p.2! 1$plică semnificaţia răspunsului ?osaliei D#apoi cum, doamnă, că m#am gândit dinvreme la asta) p.3! ?eali'ea'ă, în 0 – "5 rânduri, un portret al personajului feminin Qeanne, aşa cum re'ultădin te$tul dat! p.

6! ?e'umă, în + – 0 rânduri, conţinutul fragmentului! p.S$%I&'T$ al II/lea (#0 de puncte)?edactea'ă un te$t de tip argumentati , de ". – 5 de rânduri, desprecultură, pornind dela o idee conţinută de următoarea afirmaţie *u e sărac cel ce n#are tată, ci cel ce n#are!nvăţătură.(Antim * ireanul )Aten ie 7n ela orarea te$tului de tip argumentati , tre uie9 să respecţi construcţia discursului de tip argumentati structurarea idelor în scris,utili'area mijloacelor ling istice adec ate e$primării unei aprecieri8 p.9 să ai conţinutul şi structura adec ate argumentării pe o temă dată formularea ipote'ei-a

propriei opinii faţă de ideea identificată în afirmaţia dată, enunţarea şi de' oltareacorespun'ătoare a două argumente adec ate ipote'ei, formularea unei conclu'ii pertinente8 12 p.9 să respecţi normele lim ii literare (registrul stilistic adec at, normele de e$primare, deortografie şi de punctuaţie)! p.

S$%I&'T$ al III/lea (#0 de puncte)?edactea'ă un eseu de % – pagini, în care să pre'inţie"olu ia liricii interbelice,reflectată în creaţii literare studiate!7n ela orarea eseului, ei a ea în edere următoarele repere9 e idenţierea a două caracteristici pentru două orientări lirice din perioada inter elică (dee$emplu temă, motive, discurs liric, imaginar poetic, ipostazele eului liric, particularităţide limbaj, prozodieetc!)89 ilustrarea celor două caracteristici ale fiecărei orientări lirice inter elice, prin referire lacâte o creaţie lirică aparţinând acestora şi unor autori diferiţi89 comentarea câte unei figuri de stil din fiecare poe'ie pentru care ai optat!9 e$primarea unei opinii argumentate despre modul în care a e oluat lirica inter elică!


! #!

VA?*AB/A %"



43/99


8i, nemailungind vorba, !ndată şi porneşte la iad. 8i el ştie pe unde cotigeşte, cănu umblă tocmai mult şi numai iaca ce dă şi de poarta iadului. 8i atunci, odată !ncepe a

bate !n poartă, strigând& Z ?i) -abacioc este( Z ?ste, răspunde cineva dinlăuntru. Z %otc+i este( Z ?ste. Z Femei sunt( Z Dar cum să nu fie() Z /ăutari sunt( Z Uo, +o) âţi pofteşti. Z 7) +araşo, +araşo) 7ici e de mine) Desc+ideţi iute, zise


44/99

6! *dentifică tipul uman înfăţişat de * an /ur incă! p.

S$%I&'T$ al III/lea (#0 de puncte)#crie un te$t argumentati , de ". – 5 de rânduri, despreminciună, pornind de laurmătoarea afirmaţie...toată lumea minte şi VV minte !n toate direcţiileWW.(Da riel

iiceanu, %espre minciună)Aten ie7n ela orarea te$tului de tip argumentati , tre uie – să respecţi construcţia discursului de tip argumentati structurarea ideilor în scris,




S$%I&'T$ al III/lea (#0 de puncte)?eali'ea'ă un eseu structurat cu tema Particularităţi compo#iţionale n lirica romantică!7n ela orarea eseului, ei a ea în edere următoarele repere – pre'entarea conceptului de romantism cu referiri sumare la estetica acestuia8 – elemente de compo'iţie în te$tul poetic romantic, cu referiri la cel puţin două poe'ii8 – imaginarul-structuri poetice romantice8 – e$presi itate şi sugestie în te$tul romantic!


&entrucon inutul eseului ei primi1 puncte (câte patru fiecare cerinţă-reper)8 pentruredactarea eseului ei primi1 puncte (organi'area ideilor în scris – puncte8 utili'arealim ii literare – puncte8 ortografia – % puncte8 punctuaţia – % puncte8 aşe'area în pagină,li'i ilitatea " – punct)!4n "ederea acordării puncta+ului pentru redactare, eseul trebuie să aibă !ini!u! -pagini.

C!>!4!

VA?*AB/A %%



Pe urmă ne vedeam din ce !n ce mai des. ?u stăteam la o margine#a orei,tu ' la cealaltăca două toarte de amforă. *umai cuvintele zburau !ntre noi,!nainte şi !napoi.%ârtejul lor putea fi aproape zărit,

iar cotul mi#l !nfigeam !n pământ,numai ca să privesc iarba#nclinatăde căderea vreunui cuvânt,ca pe sub laba unui leu alergând.

uvintele se roteau, se roteau !ntre noi,!nainte şi !napoi, şi cu cât te iubeam maimult, cu atât


45/99

şi deodată,!mi lăsam un genunc+i,

repetau, !ntr#un vârtej aproape văzut, structura materiei, de la#nceput.

(Bichita #tănescu, Po!este sentimentală)

"! &re'intă rolul liniei de pau'ă în ersultu ' la cealaltă ! - p.%! 1$emplifică prin câte un enunţ, alte două semnificaţii ale cu ântului, din te$t,cot !- p.

! *dentifică tema poe'iei! - p.+! #electea'ă, din te$t, două mărci le$ico9gramaticale ale su iecti ităţii, prin care see idenţia'ă pre'enţa eului liric! p..! 1$plică semnificaţia metaforeidouă toarte de amforă! p.0! *lustrea'ă o caracteristică a lim ajului poetic (de e$emplu e$presi itate,am iguitate, sugestie, refle$i itate) pre'entă în te$tul dat, apoi selectea'ă, din te$t,două ersuri care să conţină imagini dinamice-de mişcare!

p.2! Argumentea'ă apartenenţa poe'iei la curentul neomodernism, prin referire la douătrăsături e$istente în te$t! p.3! 4omentea'ă, în 0 – "5 rânduri, ultimele cinci ersuri ale poe'iei date! p.6! 1$plică, în + – 0 rânduri, semnificaţia titlului, în relaţie cu te$tul poe'iei date.

p.

S$%I&'T$ al II/lea (#0 de puncte)#crie un te$t argumentati , de ". – 5 de rânduri, despreconştiinţă, pornind de laurmătoarea afirmaţie ea mai copleşitoare forţă majoră sub presiunea căreia suntemuneori constrânşi să lucrăm este propria noastră conştiinţă.( ucian Glaga)Aten ie7n ela orarea te$tului de tip argumentati , tre uie – să respecţi construcţia discursului de tip argumentati structurarea ideilor în scris,




S$%I&'T$ al III/lea (#0 de puncte)?edactea'ă un eseu, de % – + pagini, în care să pre'inţi comparatispeci icul arteinarati"e în po!estireşi nu!elă!7n ela orarea eseului, ei a ea în edere următoarele repere – enumerarea a patru trăsături pe care le consideri repre'entati e, ale fiecăreia dintre

specii8 – reali'area unei clasificări compo'iţionale-tematice în cadrul celor două specii8 – ilustrarea informaţiilor cu e$emple din te$te studiate8 – integrarea în cuprinsul te$tului a patru dintre conceptele, pe care le consideri adec ate

temei de' oltate, din lista următoareconstrucţia subiectului, elemente ale situaţiei de

http://www.compendium.ro/maxime/cautare2.php?autor=Lucian%20Blagahttp://www.compendium.ro/maxime/cautare2.php?autor=Lucian%20Blaga


46/99

comunicare, episod, figură de stil, indicaţii scenice, metaforă, perspectivă narativă, secvenţă narativă, tradiţionalism, tablou.#u linia'ă cele patru concepte!

Notă :rdinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere!&entrucon inutuleseului ei primi1 puncte (câte patru fiecare cerinţă-reper)8 pentru

redactarea eseului ei primi1 puncte (organi'area ideilor în scris – puncte8 utili'arealim ii literare – puncte8 ortografia – % puncte8 punctuaţia – % puncte8 aşe'area în pagină,li'i ilitatea " – punct)!4n "ederea acordării puncta+ului pentru redactare, eseul trebuie să aibă !ini!u! -pagini.

4!:!

VA?*AB/A %

• Toate subiectele (I, II şi III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din o iciu.

• Ti!pul e ecti" de lucru este de # ore.S$%I&'T$ I (#0 de puncte)#crie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu pri ire la te$tul de mai jos

Pe 5eo !l văd zilnic. O ltimul lucru ce se poate crede despre dumneata, Diana, mi#a spus azi, este că

eşti o resemnată. 8i totuşi, din resemnare te#ai măritat, din resemnare trăieşti, şi asta einadmisibil. -e !ntrebam, odată, din ce#i făcută privirea aceea tristă care străbate atât deneaşteptat nişte oc+i de veveriţă( Mă !ntreb azi, din ce#i făcută vioiciunea, e uberanţaasta e traordinară, acel dinamism al !nfăţişării dumitale obişnuite( 7devărul e că ai ovitalitate pe care nu ai făcut nimic ca s#o canalizezi cu un scop, s#o drenezi cum trebuie. *u ştiu de ce, poate din lipsă de !ncredere !n dumneata, sau dintr#un fel de sentiment profund al inutilităţii oricărui efort. Desfă#te de acest 1ucureşti, !n care nu eşti delocintegrată, fiindcă nu eşti o burg+eză care joacă după#amiaza cărţi, se duce la e poziţii deroc+ii şi bârfeşte, dar de care ' curios ' pari totuşi destul de legată. %ino la Paris) Diana,ai nevoie de atmosfera de acolo. ? poate totuşi mai uşor acolo să#ţi câştigi e istenţa.4raşul e mare, nu#ţi pasă ce crede [ sau \, dacă la nevoie speli vase !ntr#un restaurant sau prăjeşti cartofi9

7zi a stăruit iar& O Diana, dacă joci la loterie, poţi să câştigi sau să pierzi. Dar dacă nu joci9 Mi

se pare că ai atât de puţin acum, că nu ai ce pierde jucând. Deci, trebuie să !ncerci) *u#ţidai seama ce letargie penibilă e viaţa ta lângă Mic+i( *u#ţi dai seama că te zbaţi pe loc( ?şti capabilă să te agăţi de orice ca să !nduri cenuşiul cotidian. De 7le te#ai agăţat, Diana, fiindcă viaţa ţi#era goală. *u te pasionează profesia pe care ţi#ai ales#o. e vrei,:natura are oroare de vid;. "unt !ngrozit de tot ce mi#ai povestit9

Da, oricât de curios ar părea, nu mă pot !mpiedica să#i vorbesc despre 7le 9"imt, povestind, că mă desfac de 7le , ca şi când singura mea legătură cu el ar mai fiamintirea suferinţei, atât cât mai este !ncrustată !n mine. 8i apoi, gândul că aş putea luaviaţa de la !nceput, că aş putea ieşi din compromis plecând !mi dă curaj.

(4ella #erghi, P n#a de păianjen –fragment)


47/99

"! >enţionea'ă câte un sinonim pentru sensul din te$t al cu intelorletargie, penibilă! - p.%! &re'intă rolul ghilimelelor din sintagmae vrei, :natura are oroare de vid;. - p.

! #crie două propo'iţii care să conţină câte un omonim pentru două cu inte din enunţulatât cât mai este !ncrustată !n mine. - p.+! &reci'ea'ă tema te$tului! p.

.! /ranscrie o sec enţă care conţine un îndemn! p.0! #e

Documents

72483478 Culegere BAC Final 50 Romana