6.1. Consumul şi mediul înconjurător

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I Î N J U D E Ţ U L S Ă L A J , Î N A N U L 2 0 1 3

__________________________________________________________________________________

118

CAPITOLUL 6. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

6.1. Consumul şi mediul înconjurător

Generarea deşeurilor, care însoţeşte orice activitate umană, periclitează

soarta civilizaţiei actuale printr-o serie de consecinţe care se pot clasifica în probleme legate de integrarea deşeurilor în mediu şi în epuizarea resurselor care stau la baza bunăstării.

Dezvoltarea sistemelor socio-economice ignorând sau diminuând importanţa structurii şi capacităţii funcţionale şi de suport a Capitalului Natural a condus la epuizarea mediilor naturale şi pierderea unor servicii ecosistemice valoroase. Îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme, este unul din obiectivele generale pentru asigurarea conservării şi gestionării resurselor naturale

Consumatorul nu risipeşte numai resursele limitate, dar contribuie şi la

agravarea problemelor mediului. Deşeurile poluează aerul, apa şi solul, degradează peisajele pe suprafeţe întinse, antrenează costuri ridicate pentru depozitarea lor şi uzine pentru incinerarea reziduurilor. Cantităţile de deşeuri produse pot fi reduse prin diminuarea cantităţilor de deşeuri reziduale, dar şi prin reducerea poluatorilor, respectiv prin reciclare.

Deşeurile sunt un (sub-) produs logic al vieţii societăţii moderne şi ca atare sunt generate peste tot, în toate procesele de producţie şi consum şi în cantităţi care par din ce în ce mai mari. Deşeurile conţin de obicei o proporţie însemnată de materiale valorificabile care pot fi (re)utilizate în procesul de producţie, ceea ce face să scadă nevoia de a folosi mereu materiale noi. Într-un sistem sănătos, bine organizat, de colectare a deşeurilor, împrăştierea necontrolată a deşeurilor în mediu este prevenită, creându-se şi întărindu-se posibilitatea reutilizării acestor materiale.

De exemplu companiile ambalează mărfurile pe care le produc în scopul extinderii durabilităţii, protejării, manevrării, livrării în cantităţi exacte, depozitării şi promovării produsului pe piaţă. Dar fiecare ambalaj devine deşeu la utilizator, iar cantitatea se amplifică dacă un produs se fabrică într-un lanţ în care fiecare produs intermediar este livrat ambalat la următorul stadiu.

Generarea deşeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacţiunii dintre activităţile umane şi mediu. Generarea deşeurilor urmează, de obicei, tendinţele de consum şi de producţie. De exemplu, generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor) creşte odată cu creşterea nivelului de trai. Creşterea producţiei economice, dar şi gestionarea ineficientă a resurselor, conduc la generarea de cantităţi mari de deşeuri. Programele de prevenire a generării deşeurilor adoptate de autorităţile de mediu au ca scop eliminarea legăturii dintre creşterea economică şi impactul asupra mediului asociat cu generarea de deşeuri.

Trebuie menţionat faptul că până în prezent, acţiunile de îmbunătăţire a calității mediului s-au concentrat pe reducerea la minimum a surselor punctiforme de poluare, deversările în râuri, etc. În afaceri, acest lucru a însemnat de multe ori o strategie de reducere a impactului asupra mediului, care se limitează la porţile fabricii. Urmărind ierarhia de gestionare a deşeurilor menţionată în Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, România trebuie să îşi reconsidere modul de abordare a problematicii de eficientizare a utilizării resurselor în sensul identificării celor mai ecologice oportunităţi de gestionare a deşeurilor orientate către prevenire, reutilizare şi valorificare.


__________________________________________________________________________________

119

6.2. Resursele materiale şi deşeurile

Definiţia deşeurilor include orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă ori are intenţia sau obligaţia să îl arunce. „Aruncarea” este legată de substanţe sau obiecte care prin prisma deţinătorului sunt lipsite de valoare sau chiar dăunătoare activităţii. Statutul de deşeu persistă până în momentul când obiectul sau substanţa îşi găsesc utilizarea.

Construcţia unei viziuni durabile asupra gestionării deşeurilor impune luarea în considerare a “modelului natural”, respectiv al modului potrivit caruia are loc, în sistemele ecologice naturale, procesarea reziduurilor rezultate din activitatea organismelor vii. În natură, “deşeurile” generate de organismele vii sunt reintegrate în circuitele bio-geo-chimice naturale prin procese de descompunere şi „reciclare” care stau la baza dezvoltării unor noi lanţuri trofice, adică a unui întreg lanţ de compartimente (grupuri de organisme) care procesează această materie în scopul autosusţinerii energetice. Altfel spus, „în natură deşeurile dintr-un proces sunt întotdeauna un nutrient, un material sau o sursă de energie pentru un alt proces. Totul rămane în fluxul de nutriţie. Astfel, soluţia nu numai pentru provocările de mediu privind poluarea, ci şi pentru provocările economice privind lipsurile, poate fi găsită în aplicarea modelelor pe care le putem observa într-un ecosistem natural.

În sistemele socio-economice (dominate de om), cea mai mare pondere a deşeurilor au fost şi continuă să fie considerată neutilizabilă, principala preocupare legată de gestionarea acestora fiind identificarea soluţiilor de eliminare.

Autorităţile trebuie să intervină prin metode economice (redevenţe, impozite, taxe ecologice etc.) astfel ca, prin mecanismele specifice pieţei resurselor materiale şi energetice, utilizarea deşeurilor ca înlocuitori să devină mai atractivă faţă de utilizarea materiilor prime clasice.

Nouă, cetăţenilor ne revine sarcina să le triem în aşa fel încât să obţinem materii prime din care să avem posibilitatea fabricării unor produse de o excelentă calitate, procesul numindu-se reciclare. Această triere are ca avantaj menajarea resurselor naturale limitate.

Aceasta nu este posibil decât dacă separarea este bine făcută şi dacă gradul de curăţire este ridicat. În principiu, reciclarea trebuie să se facă după principiile ecologice, adică nu trebuie să se utilizeze în plus energie, decât pentru producerea unui material nou. Este de la sine înţeles că această schimbare nu se poate face de azi pe mâine, dar aceasta este mult mai rapidă. Criteriile esenţiale sunt transparenţa şi credibilitatea, motivaţia, acţiunea sistematică, o infrastructură bună şi, să nu uităm, reducerea confortului nostru individual.

Cu toate că, pe termen scurt şi mediu, principala opţiune de gestionare a deşeurilor va fi în continuare depozitarea, obiectivul este de a promova opţiuni superioare de gestionare şi de a asigura alinierea la practicile europene, de evitare, pe cât posibil, a soluţiilor de eliminare finală (depozitare, incinerare).

Deşeurile municipale reprezintă o problemă rezolvabilă tehnic numai după ce societatea îşi va asuma rolul important în separarea, reutilizarea, reciclarea şi compostarea acestora, iar industria va acorda atenţia corespunzătoare proiectării, astfel încât produsele să poată fi reutilizate sau reciclate.


__________________________________________________________________________________

120

6.3. Gestionarea deşeurilor

Calitatea de stat membru al Uniunii Europene impune, atât autorităţilor publice, agenţilor economici, cât şi cetăţenilor, o atitudine responsabilă faţă de gestionarea deşeurilor. Generaţia actuală trebuie să îşi asigure bunăstarea, fără a periclita şansele generaţiei viitoare.

În acest concept opţiunile de gestionare a deşeurilor sunt ierarhizate, pornind de la premisa că prevenirea sau diminuarea cantităţilor de deşeuri generate şi reducerea periculozităţii acestora constituie cea mai bună alternativă. Valorificarea materială prin refolosire sau reciclare ocupă locul secund, valorificarea energetică fiind o alternativă viabilă în special pentru deşeurile provenind din resurse regenerabile.

Eliminarea deşeurilor prin depozitare sau incinerare este o ultimă soluţie utilizată, impusă fiind de limitările tehnologice şi suportabilitatea financiară.

Autorităţile publice, cu implicarea agenţilor economici, cu sprijinul nemijlocit al populaţiei, au obligaţia de a implementa un sistem integrat de gestionare a deşeurilor, care să asigure evacuarea ordonată a deşeurilor, evaluarea necesarului de investiţii pentru realizarea fluxurilor de colectare şi colectare selectivă, transport, valorificare şi eliminare, toate acestea fiind obiective şi măsuri stabilite în Angajamentele asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, cu termene şi factori de răspundere. Susţinerea financiară a cheltuielilor pentru mediu este dependentă de starea economică a fiecărei ţări, deci decalajele existente între ţări marchează profund şi acest domeniu.

Deşi este dificil de realizat o prognoză a generării deşeurilor de producţie, deoarece aceasta este direct influenţată de prognoza de dezvoltare industrială, este de aşteptat ca indicele de generare a deşeurilor industriale să scadă, pe măsură ce vor fi implementate tehnologii curate şi se vor aplica principiile prevenirii, reducerii şi controlului integrat al poluării.

Conform legislaţiei în vigoare, obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi al Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.

Pentru îndeplinirea obiectivelor de mai sus este necesară implicarea, practic, a întregii societăţi, reprezentată prin autorităţi publice, generatori de deşeuri, asociaţii profesionale, societatea civilă.

6.4. Impact (caracterizare)

Creşterea populaţiei, concentrarea în aglomerări urbane, diversificarea tipurilor de deşeuri au determinat blocarea capacităţii autorităţilor administraţiei publice locale de a rezolva individual evacuarea deşeurilor şi integrarea acestora în mediu, în scopul protejării sănătăţii publice, la nivelul fiecărei localităţi în parte. Mărirea suprafeţelor necesare depozitării deşeurilor, a costurilor de administrare au impus necesitatea asocierii şi concentrării acţiunilor autorităţilor administraţiei publice locale în vederea dezvoltării capacităţilor complementare.

Creşterea cantităţilor de deşeuri, apariţia deşeurilor periculoase din activităţile casnice, au modificat impactul asupra factorilor de mediu, punând sub semnul întrebării integrarea acestora în mediu. Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind deşeurile, cere statelor membre, în primul rând prevenirea producerii de deşeuri şi a caracterului lor nociv şi în al doilea rând valorificarea materială sau energetică a deşeurilor. Datorită complexităţii rezolvării


__________________________________________________________________________________

121

problemelor s-a impus elaborarea de planuri de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional şi judeţean.

În vederea unei gestionări eficiente, creşterea gradului de valorificare a deşeurilor municipale, s-au promovat proiecte care au ca obiectiv realizarea dotărilor şi a infrastructurii necesare implementării colectării selective a deşeurilor.

În vederea realizării obiectivelor de reducere a cantităţilor totale de deşeuri depozitate, a reducerii cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, a obiectivelor de recuperare/reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje, a gestionării eficiente şi sigure a deşeurilor municipale s-a iniţiat la nivel judeţean proiectul Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Sălaj. Valoarea totală a proiectului este de cca. 35.000.000 euro. Finanţarea se realizează prin POS Mediu. Contractul de finanţare a fost semnat la finele anului 2010.

Până la această dată, Antreprenorul a executat lucrări care se află în diferite stadii de realizare pentru următoarele obiective: Centru de management integrat al deşeurilor Dobrin; Staţia de transfer Crasna, Staţia de transfer Surduc, Staţia de transfer Sânmihaiu Almaşului, Depozitul neconform Şimleu Silvaniei, Depozitul neconform Cehu Silvaniei, Depozitul neconform Jibou.

6.5. Presiuni

Depozitele de deşeuri municipale din mediul urban nu sunt conforme, datorită amplasamentelor şi lipsei amenajărilor de etanşare şi drenare la baza depozitelor. Reziduurile depozitate pot constitui vectori importanţi de răspândire a infecţiilor şi pot crea condiţii favorabile pentru înmulţirea insectelor şi rozătoarelor purtătoare de boli infecţioase. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:

modificări de peisaj şi disconfort vizual;

poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi suspensii;

poluarea apelor de suprafaţă;

modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.

Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţă contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii.

Depozitele de deşeuri urbane neimpermeabilizate sunt deseori sursa poluării apelor subterane cu nitraţi şi nitriti, dar şi cu alţi compuşi chimici. Atât exfiltraţiile din depozite, cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare, fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora.

Multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic, recuperarea lor este dificilă.

Prin colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile şi compostarea acestora se poate reduce, cu până la 50%, cantitatea deşeurilor depozitate. Deşeurile de ambalaje din hârtie, plastic, sticlă şi metale valorificabile reprezintă minim 30% din cantitatea de deşeuri. Prin aplicarea colectării selective şi valorificarea deşeurilor astfel colectate, cantitatea depozitată poate fi redusă la 20% din cantitatea generată.

Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestiunea deşeurilor necesită adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor.


__________________________________________________________________________________

122

6.6. Tipuri de deşeuri

6.6.1. Deşeuri municipale Cantităţi şi compoziţie

Deşeurile produse pe teritoriul localităţilor, ca rezultat al activităţii umane,

poartă numele generic de deşeuri municipale. Aceste deşeuri cuprind deşeurile provenite din gospodăriile populaţiei, cele colectate de pe străzi, rezultate din curăţirea spaţiilor publice, străzi şi pieţe, grădini, parcuri, cimitire, etc.. Deşeurile provenite din unităţi comerciale, instituţii, hoteluri, restaurante, precum şi o parte a deşeurilor provenite din unităţi industriale, în special acelea care nu rezultă din procese tehnologice propriu zise, poartă numele generic de deşeuri asimilabile celor municipale. Tot aici se includ şi deşeurile provenind din unităţi medicale, dar care nu au legătură cu actul medical propriu zis, rezultând îndeosebi de la prepararea hranei pacienţilor şi a personalului de deservire, în funcţie de specificul unităţii.

Cantitatea de deşeuri municipale generată este variabilă, fiind semnificativ mai mare în mediul urban, faţă de mediul rural. Variaţii semnificative sunt în funcţie de anotimp şi chiar în cursul unei săptămâni. Nivelul veniturilor populaţiei este un factor determinant al cantităţii şi compoziţiei deşeurilor.

Cantităţile de deşeuri municipale colectate de serviciile de salubritate, în vederea depozitării, din localităţile judeţului Sălaj, în cursul anilor 2011 - 2013, sunt cuprinse în tabelul următor:

Nr. crt.

Denumire localitate

(oraş, comună)

Operator de salubritate

Cantitate colectată (tone)

2011 2012 2013

1. Municipiul Zalău

SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

16830,11 15708.34 24962.48

DGADP ZALĂU/DGADP+CITADIN

361.29+ 1178.8

207.8+20 177.44+

2.23

2. Oraşul Cehu Silvaniei


1143,7 1369.1 1320.92

PRIMĂRIA CEHU SILVANIEI 55 51 58

3. Oraşul Jibou PRIMĂRIA JIBOU 757,206 659,12 483.375

4. Oraşul Simleu Silvaniei

SC SALUBRIS SA SLATINA 770.79 609.57 683.3

5. Agrij SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

137,24 156.96 171.08

6. Almaşu SC COMFRIG SRL / 58,07 57.52 28,12

7. Băbeni SC COMFRIG SRL 43,86 44.5 54,79

8. Bălan SC COMFRIG SRL 88,38 81.41 109,14

9. Banisor SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

134,32 157.16 194.66


__________________________________________________________________________________

123

10. Benesat SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

313,62 219.65 229.81

11. Bobota SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

299,88 361.31 419.42

12. Bocşa SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

265,21 312.96 414.5

13. Boghiş SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

199,92 199.56 225.19

14. Buciumi SC COMFRIG SRL 38,725 48.12 78,62

15. Camăr SC SALUBRIS SA SLATINA 61,6 42.50 50.9

16. Carastelec SC SALUBRIS SA SLATINA 45,82 37.30 41.1

17. Chieşd SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

112,58 159.38 190.4

18. Cizer SC SALUBRIS SA SLATINA/ SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

25,6 75.32 94.86

19. Coşeiu SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

96,45 100.8 115.04

20. Crasna SC SALUBRIS SA/SC CRASNA SERV SRL

219,16 175.76 662.06

21. Creaca SC COMFRIG SRL 69,6 49.68 65,91

22. Cristolţ COMFRIG / SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

29,06 40.19 49.09

23. Crişeni SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

196,65 164.66 334.49

24. Cuzăplac SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

118,32 153.57 184.26

25. Dobrin SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

140,92 106.75 173.91

26. Dragu SC COMFRIG SRL 20,59 17.71 32,54

27. Fildu de Jos SC HARETI PREST SRL HUEDIN

69 92 72

28. Gârbou AVE SĂLAJ ECO SERV SRL 124,56 176.02 236.94

29. Gîlgău SC DEIOSIM COM SRL 60,24 97.24 114.36

30. Halmăşd SC SALUBRI SA ALEŞD/

SC TRANS LMG SRL 84,5 125.7 66.3

31. Hereclean SC AVE SĂLAJ ECO SERV 343,24 362.67 512.11


__________________________________________________________________________________

124

SRL

32. Hida SC COMFRIG SRL 64,83 62.51 79,72

33. Horoatul Crasnei

SC SALUBRIS SA SLATINA 50,40 39.00 54.46

34 Ileanda SC DEIOSIM COM SRL 69,44 88.96 126.52

35 Ip SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

203,09 248.88 304.1

36 Letca SC COMFRIG SRL 36,96 29.44 58,27

37 Lozna SC COMFRIG SRL 32,7 25.92 46,44

38 Marca SC SALUBRIS SA SLATINA

SC TRANS LMG SRL 240,74 283.94 41.51

39 Măerişte SC SALUBRIS SA SLATINA 113,70 93.30 104.1

40 Meseşeni de Jos


189,72 276.78 315.03

41 Mirşid SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

193,34 254.3 315.87

42 Năpradea SC COMFRIG SRL 41,88 44.51 74,73

43 Nuşfalău SC TRANS LMG SRL/ SC SALUBRIS SA SLATINA

204,54+ 223,52

446.66 319.78

44 Pericei SC SALUBRIS SA SLATINA 80,50 69.34 84.04

45 Plopiş SC SALUBRIS SA SLATINA/ SC TRANS LMG SRL

65,1 73.04 35.8

46 Poiana Blenchii

AVE SĂLAJ ECOSERV SRL 77,7 81.15 110.03

47 Românaşi SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

243,25 298.89 315.2

48 Rus COMFRIG/ SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

5,08+ 65,24

90.26 96.34

49 Sălăţig SC SALUBRIS SA SLATINA 75,00 64.00 67.3

50 Sâg SC COMFRIG SRL 24,62 21.44 33,14

51 Sînmihaiu Almaşului


156,06 191.7 250.19

52 Someş Ordorhei

PRIMARIA SOMEŞ ODORHEI

156 254.95 265

53 Surduc SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

318,6 469.23 533.93


__________________________________________________________________________________

125

54 Şamşud SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

132,4 143.48 156.6

55 Sărmăşag SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

1073,73 803.09 1383.06

56 Şimişna SC COMFRIG SRL 27,38 26.99 48,06

57 Treznea SC COMFRIG SRL 38,3 38.1 45,78

58 Valcău de Jos SC SALUBRIS SA SLATINA / SC TRANS LMG SRL

114,06 141.74 61.5

59 Vârşolţ SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL/ SC SALUBRIS SA SLATINA

242,2 354.35 243.14

60 Zalha SC COMFRIG SRL 25,44 23.51 36,75

61 Zimbor SC AVE SĂLAJ ECO SERV SRL

170,36 181.14 161.84

Tab. 6.6.1 Cantităţile de deşeuri menajere colectate

Societatea SC Ave Ecoserv SRL a efectuat determinări sezionere ale

compoziției deșeurilor colectate în zonele deservite de aceasta. Rezultatul determinăriilor efectuate sunt redate mai jos:

Material

Ponderea (%)

Mediul urban

Mediul Rural

hârtie 12.16 8.78

plastic 11.7 14.46

lemn 2.62 0.26

sticlă 2.1 1.15

metal 1.46 1.68

biodegradabil 47.56 61.74

textile 2.1 2.3

deşeuri construcţii 18 4.93

deşeuri periculoase 0.9 0.04

altele 1.4 4.66 Tab. 6.6.2.


__________________________________________________________________________________

126

Fig. 6.6.1. Compoziţia deșeurilor din mediul urban

Fig. 6.6.2. Compoziţia deșeurilor din mediu rural

Deşeuri biodegradabile

O parte semnificativă din deşeurile municipale şi asimilabile o constituie

deşeurile biodegradabile. Deşeurile biodegradabile sunt alcătuite dintr-o mare diversitate de componente, în funcţie de locul de producere, dar şi de variaţiile sezoniere. Resturile de la prepararea hranei proaspete sau conservate, resturile vegetale din grădini, cimitire şi parcuri, nămolurile provenite din staţiile de epurare a apei uzate orăşeneşti, anumite cantităţi de deşeuri de hârtie, care se descompun sub acţiunea microorganismelor aerobe sau anaerobe, sunt constituenţii deşeurilor biodegradabile. Resturile organice colectate selectiv reprezintă un potenţial care, cu ajutorul metodelor aerobe sau anaerobe, poate fi supus unei valorificări materiale. Aici se poate realiza cea mai mare reducere a cantităţii de deşeuri care trebuie transportată şi depozitată, deci reducerea costurilor care trebuie suportate de comunităţile situate la distanţă faţă de viitorul depozit zonal, mai ales după sistarea


__________________________________________________________________________________

127

depozitării în depozitele rurale. Prin reducerea părţii biologic active a deşeurilor municipale şi asimilabile, se pot îmbunătăţii proprietăţile de depozitare ale acestora. Astfel, se îmbunătăţeşte comportamentul la tasare al rampelor, iar potenţialul de formare al levigatului şi de emisie a gazelor din depozit se reduce. Transportul deşeurilor la depozit se poate optimiza în funcţie de capacitatea utilajelor de transport şi cantitatea deşeurilor, dacă acestea nu conţin fracţia biodegradabilă.

Materialul organic stabilizat, rezultat în urma compostării (descompunerea aerobă) deşeurilor biodegradabile colectate selectiv, este utilizat cu rezultate excelente ca fertilizant în agricultură, care, pe lângă nutrienţii furnizaţi plantelor contribuie substanţial la îmbunătăţirea structurii solului. Pentru a maximiza beneficiile realizării şi utilizării compostului, se recomandă utilizarea platformelor şi instalaţiilor de compostare situate cât mai aproape de locul de producere şi utilizare, începând cu cele casnice din grădini sau cele amenajate pe locul vechilor platforme de însilozare a furajelor, de lângă fostele grajduri de animale, existente la nivelul localităţilor rurale.

Ţintele naţionale, privind reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile municipale depozitate, sunt următoarele:

16 iulie 2010 – Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 75% din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995;

16 iulie 2013 – Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 50% din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995;

16 iulie 2016 – Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 35% din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995.

Pentru anii 2010, 2011, 2012 și 2013 nu avem date privind cantităţile de deşeuri biodegradabile colectate selectiv şi valorificate prin compostare, dar pentru realizarea obiectivului de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate în depozitele de deşeuri conform HG 349/2005, privind depozitarea deşeurilor şi a obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile, colectate şi încredinţate spre eliminare finală, conform Capitolului X al Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, aprobată prin Ordinul MMGA nr. 578/2006, modificat şi completat prin Ordinul MMSC nr. 192 / 2014, aceste date vor fi monitorizate de autorităţile administraţiei publice locale şi vor fi accesibile.

Prin utilizarea capacităţilor existente de compostare, la Chieşd şi Crasna, se va acumula o experienţă locală posibil de diseminat la nivelul întregului judeţ.

Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Conform datelor din baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje

şi a datelor statistice ale ţărilor europene cu o dezvoltare economică mai apropiată de cea a României, s-a estimat că 60% din cantitatea de deşeuri de ambalaje provine de la populaţie şi 40% din industrie, comerţ şi instituţii.

În baza Ordinului Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 794/2012 cu privire la procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, au fost raportate datele privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje gestionate în anul 2012.

În anul 2013 colectorii de deșeuri au colectat următoarele cantități de deșeuri de ambalaje:


__________________________________________________________________________________

128

Nr. crt.

Tipul deșeului

Cantitate de deșeu de ambalaje colectate (tone)

Cantitate de deșeu de ambalaje

valorificate/reciclate (tone)

1. Sticlă 15,85 15,66

2. Plastic 1071,93 1039,837

3. Hârtie/carton 1110,186 1135,052

4. Metal 111,115 516,9

5. Lemn 512,71 516,9

6. Altele 4,811 3,305 Tab. 6.6.3. Cantitățile de ambalaje colectate

Deșeurile de ambalaje colectate au fost predate către diferiți operatori

economici care preiau deșeurile spre valorificare/reciclare dintre care amintim: SC

Vrancart SA Adjud, SC Pehart Tec SA, SC Ecopapers SA Zărnesti, SC Hamburger

Recycling SRL, SC Plast Recycling SRL, SC Manon Prest SRL.

Eliminarea deşeurilor municipale

Eliminarea deşeurilor municipale se realizează prin depozitarea acestora pe sol. În anul 2013, în judeţul Sălaj depozitarea deşeurilor s-a realizat în 3 depozite de deşeuri din oraşele Zalău, Cehu Silvaniei şi Jibou, depozitul de deşeuri din Şimleu Silvaniei având activitatea sistată. În prezent și depozitele din Cehu Silvaniei și Jibou au sistat depozitarea, intrând în procedura de închidere.

Fig. 6.6.3. Depozitul de deşeuri din Şimleu Silvaniei cu activitate sistată

Conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor aprobat prin Hotărârea

CJ Sălaj nr. 25 din 28.02.2008, cu varianta revizuită aprobată prin Hotărârea CJS nr. 5/2010, este prevăzută realizarea unui depozit ecologic zonal care să preia întreaga cantitate de deşeuri generată şi destinată depozitării la nivelul judeţului. Până la realizarea depozitului ecologic zonal, deşeurile vor fi depozitate la depozitele rămase încă în funcţiune care deservesc municipiul Zalău, oraşele Jibou şi Cehu Silvaniei. Tarifele de depozitare se aprobă de consiliile locale din localităţile respective, conform Ordinului preşedintelui ANRSC nr. 109/2007.

Depozitele municipale urbane sunt următoarele:


__________________________________________________________________________________

129

Denumire municipiu / oraş

Număr * locuitori

Suprafaţa depozitului (ha)

An sistare depozitare

Zalău 64648 3,78 2017

Jibou 11658 2,60 2017

Cehu Silvaniei 8260 1,00 2016 Tab 6.6.4. Depozitele municipale

Cantităţile de deşeuri municipale depozitate în anii 2011, 2012 şi 2013 în

depozitele urbane sunt redate în tabelul de mai jos:

Tab 6.6.5 Cantităţile de deşeuri depozitate

La depozitul de la Cehu Silvaniei s-a sistat depozitarea în vederea închiderii.

Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale

Tipurile de deşeuri periculoase din deşeurile municipale sunt următoarele:

Cod deşeu (conform H.G. nr.

856/2002) Tip deşeu

20 01 13* Solvenţi

20 01 14* Acizi

20 01 15* Alcalii

20 01 17* Fotochimice

20 01 19* Pesticide

20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur

20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorocarburi

20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25

20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi şi răşini care conţin substanţe periculoase

20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase

20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice

20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03

20 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele menţionate la 20 01 21 şi 20 02 23 conţinând componente periculoase

20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase Tab. 6.6.6. Tipuri de deşeuri periculoase

În judeţ nu se realizează colectarea selectivă a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale. Estimarea cantităţii generate se poate realiza pe baza indicatorilor statistici de generare din ţările europene, şi anume:

- 2,5 kg/persoană x an în mediul urban; - 1,5 kg/persoană x an în mediul rural.

Denumire municipiu /

oraş

Cantitatea de deşeuri

depozitată în 2010 tone





Cantitatea de deşeuri depozitată

în 2013 tone

Zalău 25323 23347,34 24329,26 14206.53

Jibou 2303.24 3126,36 2361.25 3146.48

Cehu Silvaniei 5992 1915 1785,59 -


__________________________________________________________________________________

130

Estimarea cantităţilor de deşeuri municipale periculoase generate în judeţul Sălaj:

Numărul

populaţiei

Mediul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Urban 98.516 98.011 97.515 97.004 96.500 96.013

Rural 144.501 144.131 143.774 143.483 143.000 142.755

Total (nr. locuitori) 243.017 242.142 241.289 240.487 239.500 238.768

Cantităţi

generate

(tone)

Urban 246 245 244 242,5 241 240

Rural 217 216 216 215,2 214 214

Total (tone/an) 463 461 460 458 455 454

Tab. 6.6.7

În prezent, la nivelul regiunii există un incinerator de deşeuri la Cluj Napoca, aparţinând SC IF Tehnologii SRL. Tipurile de deşeuri care pot fi incinerate conform autorizaţiei integrate de mediu nr. 86 / 21.04.2010 sunt: deşeurile medicale şi alte tipuri de deşeuri (toate codurile de deşeuri, cu excepţia 20 01 25 şi 20 01 26*). Capacitatea incineratorului este de 550 kg/oră, 5,5 t/zi. De asemenea, există un proiect propus de SC IF Tehnologii SRL, care vizează construcţia unui depozit pentru toate tipurile de deşeuri periculoase (industriale şi municipale), localizat pe raza judeţului Cluj, cu capacitate suficientă pentru a deservi întreaga regiune.

Gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări Cod deşeu

(conform HG nr. 856/2002)

Tip deşeu

17 01 01 Beton

17 01 02 Cărămizi

17 01 03 Ţigle şi materiale ceramice

17 01 06* Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle sau materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase

17 01 07 Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle sau materiale ceramice altele decât cele specificate la 17 01 06*

17 02 01 Lemn

17 02 02 Sticlă

17 02 03 Materiale plastice

17 02 04* Sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de/sau contaminate cu substanţe periculoase

17 04 01 Cupru, bronz, alamă

17 04 02 Aluminiu

17 04 03 Plumb

17 04 04 Zinc

17 04 05 Fier şi oţel

17 04 06 Staniu

17 04 07 Amestecuri metalice

17 04 09* Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase

17 04 10* Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase

17 04 11 Cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10 Tab 6.6.8. Tipuri de deşeuri din construcţii şi demolări


__________________________________________________________________________________

131

Conform raportărilor conţinând cantităţi estimate (nu cântărite) în judeţul Sălaj s-au colectat :

Tab. 6.6.9

Majoritatea deșeurilor a fost utilizată preponderent la acoperirea deşeurilor menajere şi asimilabile depozitate şi ca material de umplutură.

Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Pentru reducerea cantităţilor de deşeuri municipale depozitate, a nocivităţii

acestora, în contextul asigurării dezvoltării durabile, cu scopul refolosirii materialelor utile, reducerea activităţilor de exploatări miniere şi implicit a activităţilor care aduc prejudicii mediului, valorificarea materială sau energetică a deşeurilor municipale este un obiectiv prioritar.

În judeţul Sălaj implementarea tratării şi valorificării deşeurilor municipale este în fază incipientă. Funcţionează două staţii de sortare la Crasna şi Nuşfalău, dar cantităţile de deşeuri sortate arată că încă nu s-au atins parametri proiectaţi. În zonele nearondate acestor staţii sunt realizate doar activităţi de sortare manuală a deşeurilor, în special a acelora din metale, ambalaje din hârtie/carton şi din materiale plastice.

Denumirea proiectului de

investiţie/adresa amplasamentului

Facilităţi prevăzute în proiectului

de investiţie

Capacităţi Stadiul

reglementării

Stadiul de realizare a

proiectului de investiţie

Tip finanţare

Sistem de colectare selectivă, transport, neutralizare şi valorificare deşeuri / Loc. Sighetul Silvaniei, com. Chieşd

Staţie de compostare

131 t/an deşeuri

biodegra-dabile

Autorizaţie de mediu nr. 81 / 23.04.2007

Scoasă din funcţiune

FRDS

Cantitatea colectată de deşeuri din

construcții și demolări în anul 2010

tone



tone



tone



tone

7371,6 6001,21 6587,93 4943.22


__________________________________________________________________________________

132

Dezvoltarea colectării selective a deşeurilor din microregiunea Valea Crasnei / Loc. Crasna

Staţie de sortare /

Instalaţie de balotare

1400 t/an / 1000 t / an

Aviz nr. 34 / 26.04.2006

Autorizaţia de mediu nr. 60 /

02.07.2010 Titular

Primăria Crasna;

Transferată prin Decizia

de transfer nr. 7188/14.10.20

10 operatorului SC CRASNA SERV SRL

PV de recepţie 4673 /

18.05.2009 În funcţiune

Phare CES 2004

Schema de investiţii pentru

proiecte mici de gestionare a deşeurilor

(Faza extinsă)

Dezvoltarea colectării selective a deşeurilor din microregiunea Valea Barcăului / Loc. Nuşfalău

Staţie de sortare

1600 t / an

Aviz nr. 33 / 26.04.2006

Autorizaţia de mediu nr. 65 / 19.07.2010, revizuită în 07.02.2011

PV de recepţie 1947 /

19.06.2009 În funcţiune

Phare CES 2004


proiecte mici de gestionare a deşeurilor

(Faza extinsă)

Staţie de compostare Crasna - verde, pentru un mediu mai curat / Loc. Crasna

Staţie de compostare

5000 t/an Aviz nr. 48 / 31.08.2009

În funcţiune

Phare CES 2005


sprijinirea iniţiativelor în

cadrul sectorului public în

sectoarele prioritare de

mediu

Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Sălaj

Centrul de management

integrat al deşeurilor

(CMID) Dobrin, având

următoarele facilităţi: depozit

ecologic, staţie de

sortare, staţie de tratare mecano-biologică, staţie de epurare;

Construirea şi dotarea a trei

staţii de transfer

Centrul de management


(CMID) Dobrin, cu o

suprafaţă totală de

195.577 mp şi o

capacitate de cca.

1.100.000 mc; staţii de transfer:Cras

na cu o suprafaţă de 6.966 mp şi

capacitate de 13.900

t/an;Sînmihaiu Almaşului

cu o suprafaţă de

6.024 mp

Acord de mediu nr. 17 - NV6 / 09.08.2010

În derulare: S-au încheiat

contractele de achiziţie publică

necesare; Antreprenorul a executat lucrări la Centrul de management


Dobrin: Staţia de

Transfer Crasna, Staţia de

Transfer Surduc, Staţia de Transfer

Sînmihaiu Almaşului, Depozitul

neconform

FEDR – POS Mediu – DMI

2.1


__________________________________________________________________________________

133

capacitate de 3.400

t/an;Surduc cu o

suprafaţă de 5.990 mp

capacitate de 2.600 t/an

Şimleul Silvaniei, Depozitul

neconform Cehu Silvaniei, Depozitul

neconform Jibou. Aceste lucrări sunt în

diferite stadii de realizare.

Tab. 6.6.10. Sortarea deşeurilor municipale

Fig. 6.6.4. Reprofilare depozit Jibou

Fig. 6.6.5. Statia de transfer Surduc – în construcție


__________________________________________________________________________________

134

Fig. 6.6.6. Stație de sortare Crasna

Fig. 6.6.7. Stație de compostare Crasna


__________________________________________________________________________________

135

Fig.6.6.8. Depozitul ecologic Dobrin

6.6.2. Deşeuri industriale

Cantităţiile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an, datorită variaţiei activităţii generatoare de deşeuri, a retehnologizării, a preocupării crescânde de a minimiza cantitatea de deşeuri generată. Cantităţiile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate de către agenţii economici pe baza chestionarelor de anchetă statistică.

Deşeuri de producţie periculoase SC Tenaris Silcotub SA Zalău a produs în anul 2009, o cantitate de 192,16

tone ţunder uleios, cod 10 02 11*, în anul 2010 o cantitate de 686,082 tone, care au fost depozitate în depozitul propriu de deşeuri periculoase. O cantitate de 301,04 tone de ţunder uleios a fost extrasă din depozit şi valorificată prin Lafarge. În anul 2011 a fost generată o cantitate de 699 t, din care 650 t a fost depozitată, iar în anul 2012 s-a generat 722,8 t şi s-a depozitat 721,94 t.

În anul 2013 a fost generată o cantitate de 463,37 tone de tunder uleios, s-au depozitat 653,58 t și s-au valorificat din depozit 1003.3 t prin Lafarge.

Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase Depozitele de deşeuri industriale din judeţul Sălaj sunt următoarele:

Nr. crt.

Agent economic Tip

depozit Suprafaţă

ha An sistare depozitare

1. SC ROMINSERV VALVES IAIFO Zalău

C 3,25 2009

2. SC UZINA ELECTRICĂ Zalău SA

B 46,30 2013

3. SC SILCOTUB SA Zalău A 0,58 -

4. SC SILCOTUB SA Zalău B 1,14 2009 Tab 6.6.11. Depozitele de deşeuri industriale


__________________________________________________________________________________

136

În anul 2009, conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, care transpune în legislaţia naţională Directiva 1999/31/CE, activitatea la depozitul de deşeuri industriale al SC Rominserv Valves IAIFO Zalău a fost sistată. Depozitul a fost închis şi ecologizat.

Fig 6.6.9. Depozit în faza de închidere

În anul 2009, şi SC Silcotub SA şi-a sistat activitatea la depozitul de deşeuri

nepericuloase. Depozitul a fost închis şi ecologizat.

Fig 6.6.10. Depozit în faza de post-închidere

SC ROMINSERV VALVES IAIFO Zalău, în cursul anilor 2010, 2011, 2012 şi 2013, a produs următoarele cantităţi de deşeuri specifice:

Nr. crt.

Tip deşeu Cod Cantitate de deşeuri (tone)

2010 2011 2012 2013

1. Zgură de turnătorie 10 09 03 143 99.15 153,3 86

2. Amestec forme 10 09 08 647 319 540

3455.32

3. Cărămizi refractare 10 09 12 49 20 12,29 3.1 Tab 6.6.12.

În anul 2013 zgura de topitorie a fost valorificată o cantitate de 54,2 tone. Amestecul de forme şi miez a fost eliminate prin SC Ave Salaj Ecoserv SRL (4725,5 tone).


__________________________________________________________________________________

137

SC UZINA ELECTRICĂ Zalău SA a utilizat din luna martie a anului 2004 exclusiv gaz metan pentru producere de energie termică, astfel încât nu s-a generat şi depozitat zgură şi cenuşă în depozitul propriu.

SC SILCOTUB SA Zalău a generat în cursul anilor 2011, 2012 și 2013

următoarele cantități de deşeuri specifice:

Nr. crt.

Denumire deşeu

Cod deşeu

Cantitate generată, tone

Cantitate valorificată/eliminată, tone

Operatorii care preiau deşeurile

spre valorificare/ eliminare

2011 2012 2013 2011 2012 2013

1 Şlam de

neutralizare 11 01

10 1719,69 1406,47 1533,58 1719,69 1406,47 1533,58

SC Lafarge SA, SC

Apisorelia SRL

2 Ţunder 10 02

10 7914,58 6356 463,37 7914,58 6356 1003,58

SC Lafarge SA, SC

Apisorelia SRL ,

SC Euro Metal Tra-ding SRL,

SC Comfrig SRL

3 Cruste de

țunder 10 02

10 - - 7941,82 - - 7941,82

SC Comfrig SRL, SC

Silcotub SA Călarași

Tab 6.6.13.

SC MICHELIN ROMÂNIA SA, punct de lucru Zalău, a generat în cursul anilor 2011 , 2021 şi 2013, următoarele cantităţi de deşeuri specifice:

Nr. crt.

Denumire

deşeu

Cod deşeu

Cantitate generată, tone

Cantitate valorificată, tone Operatorii care

preiau deşeurile spre

valorificare 2011 2012 2013 2011 2012 2013

1 Deşeu cauciuc

07 02 99 916,576 747,49 960.448 931,67 731,02 858.181

SC Ulprod SRL Peak Prod SRL Silva Plus SRL

Lafarge SA Ecovalor SRL

Mujika Gumma SRL

SC Supermag Imperial SRL

2 Cord

metalic/ taloane

17 04 07 130,55 113,32 88.786 130,8 111,54 90.6 SC Remat Sălaj

SA

3 Negru de fum

06 13 03 62,27 66,84 74.556 68,85 62,36 60.743

Peak Prod SRL Lafarge SA

SC Ro Ecologic SRL

Tab 6.6.14.

SC IZOMAT SA Şimleu Silvaniei a generat în cursul anilor 2011, 2012, 2013

următoarele cantităţi de deşeuri specifice :


__________________________________________________________________________________

138

Nr. crt.

Tip deşeu Cod Cantitate de deşeuri (tone)

2011 2012 2013

1. Deşeu de împâslitură

10 11 99 5 0 0

2. Deşeu de vată minerală

10 11 03 0 6 1,2

3. Deşeuri bitumate 17 03 02 0,3 0 0 Tab 6.6.15.

SC CUPROM SA BUCUREŞTI SUCURSALA ZALĂU a produs în anul 2010 o

cantitate de deşeuri specifice cu conţinut de cupru de 117.296 tone care au fost

valorificate la SC Cuprom Baia Mare SA. În anul 2012 au generat doar 31.373 tone și

în anul 2013 s-au produs 30.37 tone, care au fost valorificate prin SC Rematinvest

SA.

SC CEMACON SA Zalău a generat în anul 2013 următoarele decantități de

deșeuri specifice:

Nr. crt.

Tip deşeu Cod

Cantitate de deşeuri (tone) generatăîn anul 2013

SC Cemacon SA – pct. de lucru Recea

SC Cemacon SA – pct. de lucru Zalău

1. Deseuri ceramice arse

10 12 08 54314 0

2. Deșeuri cărămizi refractate

16 11 06 0 0

3. Deșeuri de la preparea amestecurilor

10 12 01 126519 0

Tab 6.6.16.

În anul 2013 o parte din deșeurile rezultate au fost duse spre valorificare la SC

Helios SA Aleșd, iar o parte din deșeuri au fost reintroduse în fluxul tehnologic al operatorului economic.

SC ROM DINAROM SRL a generat în anul 2013 o cantitate de 2460,71 tone deșeuri miezuri și forme de turnare cod 10 09 08 și 21,528 tone deșeuri zgură de topitorie cod 10 09 03. Deșeurile rezultate au fost eliminate prin SC Ave Sălaj Ecoserv SRL.

SC SAMTEX SA Jibou şi SC SILVANA SA Cehu Silvaniei au generat împreună în anul 2010 o cantitate de 53,144 tone de deşeuri textile, în 2012 o cantitate de 66,87 tone, iar în anul 2013 o cantitate de 63,94 tone, care au fost duse spre valorificare la SC ECOVALOR SRL şi SC PROD MIXT SRL.

Industria de prelucrare a lemnului a generat în cursul anului în 2011, 7517,52 tone, din care s-au valorificat 7905,769 tone, în anul 2012 2503,19 tone, din care s-au valorificat 2113,045 tone, iar în anul 2013 s-au generat 5020,618 și s-au valorificat 5219,465 tone.


__________________________________________________________________________________

139

Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori Modul de gestionare a deşeurilor de baterii şi acumulatori este reglementat de

Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii și acumulatori. Hotărârea stabileşte cerinţele privind introducerea pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor şi a unor reguli specifice privind colectarea, tratarea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor de baterii şi acumulatori, destinate să completeze legislaţia naţională armonizată privind deşeurile şi să promoveze un nivel înalt de colectare şi reciclare a deşeurilor de baterii şi acumulatori, precum şi reglementarea interzicerii introducerii pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.

Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili Conform Hotărârii Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi

acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii si acumulatori, producătorii de baterii şi acumulatori portabili trebuie să realizeze următoarele rate minime de colectare: a) 25% până la data de 26 septembrie 2012; b) 45% până la data de 26 septembrie 2016.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului întocmeşte un registru al producătorilor de baterii şi acumulatori, în care sunt centralizate anual informaţii. Astfel informaţiile furnizate de producătorii (aici fiind incluşi şi importatorii) din judeţul Sălaj nu raportează Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sălaj tipurile şi cantităţile de baterii şi acumulatori comercializaţi anual şi cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori recuperaţi.

Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali Distribuitorii de baterii şi acumulatori auto au următoarele obligaţii:

a) să colecteze bateriile şi acumulatorii auto de la utilizatorii finali; b) să aplice sistemul "depozit" asupra preţului de vânzare al bateriilor şi acumulatorilor auto; c) să depoziteze în spaţii special amenajate, împrejmuite şi asigurate pentru prevenirea scurgerilor necontrolate, bateriile şi acumulatorii auto primiţi în schimbul celor vânduţi; d) să predea bateriile şi acumulatorii auto producătorilor sau unui operator economic care este autorizat să execute colectarea în numele producătorului; e) să afişeze la loc vizibil anunţul cu următorul conţinut: "Predaţi bateriile şi acumulatorii auto în vederea valorificării"; f) să afişeze în mod vizibil preţul pentru o baterie sau un acumulator auto şi valoarea depozitului corespunzător; g) să emită cumpărătorului, la vânzarea bateriei sau acumulatorului auto, o chitanţă pe care să se specifice valoarea depozitului; h) să ramburseze cumpărătorului valoarea depozitului, pe baza chitanţei emise, în cazul în care în termen de maximum 30 de zile de la data achiziţionării cumpărătorul îi predă o baterie sau un acumulator auto.

Utilizatorul final de baterii şi acumulatori auto şi industriali este obligat să predea deşeurile de baterii şi acumulatori auto şi industriale separat de alte deşeuri către: a) distribuitorii de baterii şi acumulatori en gros şi en detail; b) unităţile care prestează servicii de înlocuire a bateriilor şi acumulatorilor; c) punctele de colectare pentru deşeuri de baterii şi acumulatori; d) producător, după caz.


__________________________________________________________________________________

140

Nr crt

Denumire societate

Locali-tatea

Adresa Tel/Fax/e-

mail C.U.I.

Nr. Aut. mediu

Pers. contact

1 SC Rau Ram SRL

Zalău,

B-dul M.Viteazul

nr.83, Bl.M.V. 10, Ap.2,

Tel: 0260621032

8933617 Nr. 75 / 16.08. 2010

Veronica VARGA

2

Intreprindere Indivi-duală VEREŞ Anca Liliana

Şimleu Silvaniei

Str. Cehei nr. 58/B,

Tel: 0747870610

; 0260674911

26077385

Nr. 89 / 22.09. 2010

Anca Liliana VEREŞ

3

SC REMAT SĂLAJ SA

Zalău Str.Măcie-şilor

nr. 3

0260 / 662025/ 662026

678268 Nr.

128/14.09.2012

Ioan LUPSE

4

Intreprin-dere Individuală Pop Adrian Domiţian

Şimleu Silvaniei

Cehei nr.107 0753/75089

8 24128180

Nr. 128 / 14.09. 2011,

revizuită la 05.11. 2012

Adrian POP

5

SC TRESTIAN TRANS SRL

Jibou

Str. Garoafelor nr.

3

Tel:0260641009;

0744523973 686520

Nr. 5 / 11.01.2011

Ioana BOIE

6

SC RECOMAR COLECT SRL

Şimleu Silvaniei

Str. Stadion nr. 12

Tel: 0744794805

- 0744404364

RO 27119861

Nr. 114 / 08.12.2010

Leontin Marcel

COZMA

7

SC REMAT SYSTEM SRL

Zalău B-dul. Mihai

VITEAZUL nr. 117

Tel: 0740006744

RO 21508339

Nr. 108 / 18.08.2011

Vasile Adrian ZACH

8

SC TOTAL GREEN METAL SRL

Cehu Silvaniei

Str. Gării, FN Tel:

0741529768 RO

28442282 Nr. 131 /

20.09.2011

Edmund Robert FILCZ

9

SC ROMBAT SA

Zalău P-ţa Iuliu

MANIU nr. 25 Tel:

0757906741 RO 564638

Nr. 167 / 12.12.2011

Constan-tin

ŞERBAN

10

SC DROPHSYSTEM SRL

Zalău, Str. Bujorilor

nr. 85/A

Tel: 0260661058

; 0748369938

28463324 Nr. 164 / 16.11. 2011

Mariana Loredana

CHIŞ

11

Intreprindere Individuală HĂRAN Doru Dumitru

Sânmi- haiul

Almaşu-lui

Nr. 132 Tel:

0746088626 10999540

137/14,10,2011

Dumitru HĂRAN


__________________________________________________________________________________

141

12 SC Onesta Prod SRL

Zalău B-dul Mihai Viteazul Nr.

149

Tel: 0260660289

15056522 25/02.02.

2012

Mircea SFĂT

13

SC Logistic Trans SRL

Şimleu Silvaniei

Str. Partizanilor

nr.4

Tel: 0745823311

17221804 115/08.08.

2012 -

14

SC Turimex Mih Construct SRL

Zalău Str. Lt. Col.. Moldoveanu

nr. 18

Tel: 0743426929

30335784 159/21.11.

2012 -

15 SC Rematinvest SRL

Zalău Str. Valea Miţei nr. 1

Tel:0733070118

15705409 27/01.02.2

013 Zoltan ANGI

16 SC Comfrig SRL

Zalău Str. B.P.

Haşdeu nr. 19 Tel:

0260661790 674452

81/ 27.05.2008

Gheorghe STANCIU

17 SC Auto Daniana SRL

Şimleu Silvaniei

Str. Partizanilor nr.

1/A

Tel: 0744646095

16240689 24/

07.02.2014 -

18 SC Fortec SRL

Zalău Str. 22

Decembrie 1989 nr. 258

Tel: 0744712105

682730 112/

05.07.2013

Eva KOVACS

Tab 6.6.17. Lista colectorilor de deşeuri de baterii şi acumulatori

Bateriile auto uzate au fost colectate, de către colectorii autorizaţi de deşeuri de baterii şi acumulatori, în cantitate de 482 tone în 2009, 1215,524 tone în 2010, 1098,094 tone în 2011, 212.706 tone în anul 2012 și 186,265 tone în anul 1013.

Datorită revânzării acestor deşeuri către alţi colectori, cantităţile colectate de la producători şi cantităţile ajunse la reciclatori devin cunoscute doar la nivel naţional. Din judeţul Sălaj în anul 2012 au fost predate direct reciclatorilor o cantitate de 117,39 tone la SC MOMBAT RECYCLING SRL şi 53,7 tone la SC ROMBAT SA Bistriţa. În anul 2013 au fost predate direct reciclatorilor o cantitate de 96,296 tone la SC MOMBAT RECYCLING SRL şi 30,534 tone la SC ROMBAT SA Bistriţa. . Nu s-a instituit încă un sistem funcţional de colectare şi valorificare a bateriilor non-auto.

Nrcrt

Denumirea societăţii

Localitatea

Adresa Tel/Fax/ e-mail

Cod CAEN

HG 322/2008

C.U.I. Pers.

contact

1

SC FORTEC SRL

Zalău Str.

Alunului nr. 8

0260/662653 4531 4532 4778

682730 Eva

KOVACS

Tab 6.6.18. Lista producătorilor de baterii şi acumulatori

Nămoluri Nămolurile rezultate din staţiile de epurare sunt considerate deşeuri şi intră sub incidenţa reglementărilor referitoare la deşeuri.

La nivelul judeţului Sălaj există un număr de 9 staţii de epurare sau preepurare aflate în funcţiune, din care 4 sunt staţii de epurare a apelor uzate menajere, aflându-se în cele 4 oraşe ale judeţului şi 5 sunt staţii de epurare-preepurare industriale.


__________________________________________________________________________________

142

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Nămolurile rezultate din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti sunt generate în diferite etape ale proceselor de epurare. Ele contin, atât compuşi cu valoare agricolă (materii organice, azot, fosfor, potasiu şi în cantităţi mici calciu, sulf, magneziu), cât şi poluanţi ca: metale grele, substanţe organice toxice şi agenţi patogeni. Caracteristicile nămolurilor depind de gradul de poluare şi de natura poluanţilor din apele uzate supuse epurării şi de metodele de tratare a nămolurilor.

Înainte de valorificare sau eliminare, nămolurile trebuie supuse tratării, cu scopul de a reduce conţinutul de apă, proprietăţiile de fermentare şi prezenţa agenţilor patogeni. Acestea sunt reţinute şi colectate din decantoarele primare şi secundare ale staţiilor de epurare mecano-biologice ale municipiului Zalău şi localităţilor Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei, Jibou. Apele uzate tratate în staţiile de epurare provin din zonele populate, dar şi din întreprinderi industriale, care sunt racordate direct la reţeaua de canalizare menajeră, iar de la cele neracordate sunt transportate cu vidanja în staţia de epurare.

În cursul anului 2013 s-a generat o cantitate de nămol de cca 3428,7 tone. Pentru deshidratarea nămolurilor umede s-au utilizat platformele de uscare din dotarea fiecărei staţii de epurare.

În cursul anului 2013 SC Compania de Apă Someş SA a generat și eliminat din staţiile de epurare orăşeneşti următoarele cantităţi de nămol:

Punct de lucru Cantitatea de

nămol generată (tone)

Cantitatea de nămol

eliminata (tone)

Operatorii economici care

preiau deșeurile sspre eliminare

Staţia de epurare Zalău

3113,5 2265,4 SC Comfrig SRL

Staţia de epurare Şimleu Silvaniei

300 1695 SC Comfrig SRL

Staţia de epurare Cehu Silvaniei

15,2 -

Staţia de epurare Jibou

- -

Tab. 6.6.19

Cantitățile reduse sau chiar lipsă de nămoluri generate indică o funcționare defectuoasă sau chiar inutilă a stațiilor de epurare din Cehu Silvaniei și Jibou.

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice Principalele obiective ale HG nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice ( DEEE ) sunt:

-prevenirea producerii deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, denumite în continuare DEEE, precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestora, astfel încât să se reducă volumul de deşeuri eliminate;

-îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor agenţilor implicaţi în ciclul de viaţă al EEE (producători, distribuitori, consumatori) şi în mod special, a agenţilor ecomomici direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.


__________________________________________________________________________________

143

Categoria 1 Aparate de uz caznic de mari dimensiuni

Categoria 2 Aparate de uz caznic de mici dimensiuni

Categoria 3 Echipamente informatice şi de telecomunicaţii

Categoria 4 Echipamente de larg consum

Categoria 5 Echipamente de iluminat

Categoria 6 Unelte electrice şi electronice

Categoria 7 Jucării, echipamente sportive şi de agrement

Categoria 8 Dispozitive medicale

Categoria 9 Instrumente de supraveghere şi control

Categoria 10 Distribuitoare automate Tab 6.6.20 Categorii de echipamente electrice şi electronice

În judeţul Sălaj, colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice se realizează prin operatori economici autorizaţi, operatorii serviciilor de salubritate. DEEE colectate sunt preluate de organizaţiile colective ale producătorilor de echipamente electrice şi electronice sau de operatori autorizaţi pentru tratarea acestor deşeuri.

Anul

2011 2012

2013

Cantitatea DEEE colectată (tone)

16,35 17,26 69.568

Cantitatea DEEE predată (tone)

20,92 10,65 63.829

Tab. 6.6.21

În anul 2013 cantitatea de 63,829 tone, care au fost duse spre valorificare la

SC SC Green Weee International SA, SC Total Waste Recycling SRL și SC Bene

International SRL.

Vehicule scoase din uz – operatori economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate

Agenţii economici autorizaţi să emită certificate de distrugere pentru preluarea

în vederea dezmembrării a VSU din judeţul Sălaj sunt:

Sediu social

Autorizaţie

Nr. Vehicule preluate MEDIU obtinuta

de ag. Ec. Dupa aparitia HG 2406/2004 (cod CAEN

nr./data/valabi-litate)

RAR conform Ordonanţei

82/2000

(nr./data/vala-bilitate)

2011 2012 2013

SC Balti Dob SRL, CUI: 137742917

31.05.2002; Zalău, str. Margaretelor, nr.2, tel: 0741083230 persoană

de contact: Balogh Tiberiu

Cod CAEN:3831; 4677

autorizatia nr. 23/12.02.2008,

termen de valabilitate 12.02.2013

Nr. 3627/ 15.05.2006, Viza anuală

valabilă până în noiembrie 2013

735 166 87


__________________________________________________________________________________

144

SC Mivas Trans Corporation SRL, CUI:

17089747/ 03.01.2005; Zalău, B-

dul M. Viteazul, nr. 115, tel: 0744-801962; persoana de contact:

Negrean Vasile

Cod CAEN-5157 (4677 şi 3831) ; autorizatie de

mediu nr. 14/22.01.2008

termen de valabilitate: 22.01.2013

Nr. 3823/ 06.07.2006 Viza anuală

valabilă până în ianuarie 2013

267 31 35

SC Remat Salaj SA, Zalău str. Măcieşilor,

nr. 3, tel. 0260/662025,

persoana de contact:

Lupșe Ioan

Cod CAEN - 4677,3831,3832,

3811, 3812, 4941; autorizatie

nr. 183 / 05.09.2007; revizută la

02.03.2011, termen de valabilitate 05.09.2012

Nr. 5684/ 10.01.2008 Viza anuală

valabilă până în iulie 2013

417 113 166

SC ANDMARK SRL, Zalău. Str. Spicului, nr. 13, tel 0741/779188,

pers. de contact Fulop Adrienne

cod CAEN -3831, 4677 autorizaţie

nr. 83/07.10.2009;ter

men de valabilitate 07.10.2019

Nr. 8158/05.01.2010 Viză anuală

valabilă până în iulie 2013

12 19 14

SC VANBAREX SRL Sărmăşag, str. Morii nr. 53, tel: 0727 646 879 Pers de contact

Szeri Bela

Cod CAEN -5157; autorizaţie nr.

62/26.03.2007; termen de valabilitate 26.03.2012

Nr. 7815/09.10.2009. Viză anuală

valabilă până în aprilie 2012

438 23 20

SC ONESTA PROD SRL, Zălau, b-dul

Mihai Viteazu, nr. 149, tel 0260/660289, pers. de contact Sfăt Mircea

cod CAEN – 4677, 3831,3832,

autorizatie nr. 25/02.02.2012


Nr. 11406/24.02.2012 Viză anuală valabilă până în

august 2012

- 90 215

SC AUTOMOBILE SERVICE SA, Zalau, str. Corneliu Coposu,

nr. 93, rel 0260-632686, pers. de

contact Indrieș Gheorghe

cod CAEN 3831, 4677, 3811,3832,

autorizatie nr. 49/27.03.2012


nr. 158/23.03.1999

, Revizia 10/21.02.2012,

Viza anuală valabilă până în decembrie 2012

220 79 22

I.I.POP ADRIAN DOMIȚIAN, Șimleu

Silvaniei Str. Pustei nr. 82

Cod CAEN 4677,3831,3832, autorizație nr. 128

/ 14.09. 2011, revizuită la 05.11. 2012, termen de

valabilitate 14.09.2021

Nr. 8185/ 05.01.2010 Viza anuală

valabilă până în iunie 2014

- - 101

SC BMF AUTO COMP SRL, Crișeni nr. 1/C

Cod CAEN 3831, 4677, autorizație

Nr. 12791/ 26.10.2012

- - 1


__________________________________________________________________________________

145

Tel. 0757767995 nr. 113/ 06.12.2013

Viza anuală valabilă până în

aprilie 2014

SC WEAX IMPEX SRL, Zalău, Str.

Gheorghe Doja nr. 101 Tel: 0766101992


nr. 26/ 31.01.2013

Nr. 13460/ 04.04.2013 Viza anuală

valabilă până în aprilie 2014

- - 2

SC AUTO VIP SRL, Bădăcin nr. 153,

tel/fax nr. 0260669965


nr. 111/ 25.08.2011

Nr. 9713/ 07.03.2013 Viza anuală

valabilă până în septembrie

2014

- - 10

Tab. 6.6.22 Agenţii economici autorizaţi să dezmembreze VSU

Uleiuri uzate Conform HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, producătorii şi importatorii de ulei sunt obligaţi să asigure sistemul de gestionare a uleiurilor uzate, corespunzător cantităţiilor şi tipurilor de ulei introduse pe piaţă. Această obligaţie se poate realiza individual sau prin terţi.

Anul

2011 2012

2013

Ulei proaspăt (tone) 587,29 - -

Ulei uzat colectat (tone)

147,13 23,03 35,24

Ulei uzat valorificat (tone)

139,69 37,47 42,32

Tab. 6.6.23

Uleiurile uzate au fost valorificate, în special, energetic în industria cimentului. Cantităţile de uleiuri industriale uzate colectate raportate la cantităţile de ulei proaspăt utilizate sunt încă reduse, în mare parte datorită şi parcului de vehicule utilitare şi tractoare învechite. Un procedeu frecvent utilizat este şi folosirea uleiurilor de motor uzate în instalaţiile hidraulice. Spargerea furtunurilor hidraulice ale tractoarelor este o sursă importantă de pierdere de ulei, dar şi de poluare punctiformă a terenurilor agricole.

6.6.3. Deşeuri generate de activităţi medicale

Deşeurile generate de activităţi medicale sunt cele tăietoare-înţepătoare,

infecţioase şi provenite din medicamente şi preparate devenite deşeuri. Datorită faptului că acestea sunt deşeuri periculoase, prin fluxuri speciale instituite prin Ordinul Ministrului Sănatăţii nr. 219 / 2002 cu modificările ulterioare, ele sunt dirijate spre incinerare. Instalaţiile de incinerare din judeţul Sălaj constau în crematorii, aceste fiind închise, astfel deşeurile medicale sunt duse la incineratoare specializate, cum este cel din judetul Cluj deţinut de către firma SC IF Tehnologii SRL.


__________________________________________________________________________________

146

În prezent majoritatea unităţilor medicale mici încredinţează deşeurile medicale societăţii Bio Pak Baia Mare. Spitalul Orăşenesc Şimleu Silvaniei şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău au încheiat contracte cu SC If Tehnologii SRL, unde sunt duse şi incinerate deşeurile.

Nr. crt.


Cantitatea colectată

în anul 2012

(tone )

Cantitatea eliminată

în anul 2012

( tone )

Cantitatea colectată în anul 2013

(tone )

Cantitatea eliminată în anul 2013

( tone )

1 Spitalul Orăşenesc Şimleu Silvaniei

7,301 7,301 7,927 7,927

2 SC Bio Pak SRL 3,125 3,125 1,511 1,511

3 Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău

57,383 57,383 64,106 64,106

4 Centrul de transfuzie sanguină

0,917 0,917 1,267 1,267

5 AK SD România SRL 2,46 2,46 1,705 1,705

6 Nefromed SJ SRL 18,208 18,208 11,11 11,11

Tab 6.6.24 Cantităţile de deşeuri medicale colectate la nivelul judeţului Sălaj

6.6.4. Fluxuri de deşeuri Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi

similari În anul 2013, în judeţul Sălaj au fost inventariate echipamentele cu conţinut de

PCB deţinute de către patru agenţi economici din judeţ - SC Silcotub SA Zalău, SDFEE Zalău, SC Samtex SA Jibou și SC Michelin Românai SA – punct de lucru Zalău Anvelope.

Pentru acestea au fost întocmite de către agenţii economici deţinători, planuri de eliminare, fiind planificate pentru eliminare la sfârşitul existenţei lor utile. Totodată a fost informat şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Sălaj, pentru a stabili metodele cele mai adecvate de stingere a incendiilor, în caz de accident pe amplasamentele unde există compuşi desemnaţi.

Un număr de 2 bucăţi condensatoare, deţinute de SC Silcotub SA Zalău, care nu mai erau utilizate, au fost eliminate în anul 2013, conform planificării, la SC Roecologic Recycling SRL.

Totodată a fost eliminat și transformatorul deținut de SC Silcotub SA prin SC Setcar SA Brăila.

În funcţiune au mai rămas un număr de 654 condensatoare la SC Silcotub SA Zalău, SDFEE Zalău şi SC Samtex SA Jibou.


__________________________________________________________________________________

147

Nr. crt.


Numar condensatoare

cu conținut de PCB – în

funcțiune

Cantitatea de ulei (litri)

Numar transformatoare

cu conținut de PCB – în

funcțiune

Cantitatea de ulei (litri)

1 SC Silcotub SA Zalău

396 1831,5 - -

2 SDFEE Zalău 48 336 - -

3 SC Samtex SA Jibou

210 420 - -

Tab. 6.6.25

Cele 4 transformatoare deținute de SC Michelin România SA, punct de lucru Zalău Anvelope (SC Silvania SA Zalău), au fost decontaminate. Uleiul cu continut de PCB/PCT rezultat din transformatoare a fost predat către SC RoEcologic Recycling SRL.

După golire transformatoarele au fost reumplute cu ulei de transformator neaditivat. S-au prelevat probe din transformatoare, iar concentrațile de policlorbifenili au fost mai mici de 50 ppm.

6.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor

Determinarea cantităţilor de deşeuri de ambalaje colectate este dificilă, deoarece colectorii de deşeuri recepţionează materialele reciclabile în funcţie de materialele din care sunt constituite, fără a specifica dacă acestea provin din ambalaje. În general, deşeurile din PET, PE şi PS se consideră că provin exclusiv din ambalaje, iar deşeurile de hârtie-carton preponderent din ambalaje, o pondere mică având maculatura. Deşeurile din ambalaje metalice nu sunt evidenţiate de către colectori. Astfel, se pot cunoaşte doar cantităţile predate pentru valorificare de către agenţii economici care realizează colectarea selectivă a propriilor deşeuri.

În ANEXA Nr.1 a HOTĂRÂRII Nr. 621 din 23 iunie 2005, privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje este definit termenul de trasabilitate, ca fiind caracteristica unui sistem de a permite regăsirea istoricului, a utilizării sau a localizării unui deşeu prin identificări înregistrate. Ordinul ministrului mediului și al schimbărilor climatice Nr. 192 din 20 februarie 2014, privind modificarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, publicat în MONITORUL OFICIAL Nr. 129 din 21 februarie 2014, utilizează trasabilitatea pentru certificarea valorificării deșeurilor și evitarea erorilor generate de raportările multiple ale acelorași cantități de deșeuri.

În cursul anului 2013, în judeţul Sălaj, operatorii de salubritate au colectat următoarele cantități de deșeuri:

Nr.

Crt. Tipul deșeului

Cantitățile de

deseuri colectate

selectiv în anul

2013 (tone)

Cantitățiile de

deseuri

valorificate în

anul 2013 (tone)

1 Sticlă 76,92 51,68


__________________________________________________________________________________

148

2 Plastic 964,929 1050,75

3 Hârtie, carton 1225,63 1185,3

4 Metal 66,31 370,47

5 Lemn 58,96 18

6 Altele 38,92 42,25

Tab. 6.6.26

Toate localităţile urbane au implementat colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje, cu o eficienţă variabilă.

6.7. Planificare (răspuns)

6.7.1. Directiva cadru privind deşeurile

Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deşeurile a fost înlocuită cu Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19

noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive:

Principalul obiectiv al dispoziţiilor referitoare la gestionarea deşeurilor trebuie să fie protecţia sănătăţii oamenilor şi a mediului împotriva efectelor nocive cauzate de colectarea, transportul, tratarea, stocarea şi depozitarea deşeurilor;

Pentru îmbunătăţirea eficienţei gestionării deşeurilor în Comunitate este necesară o terminologie comună şi o definire a deşeurilor;

Trebuie să fie aplicate norme eficace şi coerente privind eliminarea şi recuperarea deşeurilor, sub rezerva anumitor excepţii, pentru bunurile mobile pe care deţinătorul le elimină ori intenţionează sau are obligaţia să le elimine;

Trebuie încurajată recuperarea deşeurilor şi utilizarea materialelor recuperate ca materii prime în vederea conservării resurselor naturale. Ar putea fi necesară adoptarea unor norme specifice pentru deşeurile reutilizabile;

În scopul atingerii unui nivel ridicat de protecţie a mediului, statele membre, pe lângă luarea unor măsuri responsabile pentru a asigura eliminarea şi recuperarea deşeurilor, trebuie să ia măsuri pentru a reduce producerea de deşeuri, în special prin promovarea unor tehnologii curate şi a produselor care pot fi reciclate sau reutilizate, luând în considerare oportunităţile existente şi potenţiale ale pieţei pentru deşeuri recuperate;

De asemenea, discrepanţele existente între legislaţia statelor membre cu privire la eliminarea şi recuperarea deşeurilor pot afecta calitatea mediului şi buna funcţionare a pieţei interne;

Este foarte important ca, în ansamblul său, Comunitatea să fie capabilă să asigure eliminarea deşeurilor şi se doreşte ca statele membre să tindă în mod individual spre un asemenea obiectiv;

Pentru a atinge obiectivele menţionate, statele membre au trebuit să elaboreze planuri de gestionare a deşeurilor;


__________________________________________________________________________________

149

Circulaţia deşeurilor trebuie să se reducă, iar statele membre pot să includă în planurile de gestionare măsurile necesare în acest scop;

Pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecţie şi a unui control eficace, este necesar să se prevadă autorizarea şi controlul întreprinderilor care asigură eliminarea şi recuperarea deşeurilor;

Anumite unităţi care îşi prelucrează sau recuperează propriile deşeuri pot fi scutite de cerinţele de autorizare, sub rezerva anumitor împrejurări şi cu condiţia ca organizaţiile respective să îndeplinească cerinţele de protecţie a mediului. Asemenea unităţi trebuie supuse înregistrării;

În scopul monitorizării deşeurilor de la producere şi până la eliminarea definitivă, alte întreprinderi implicate în sectorul deşeurilor, precum colectorii de deşeuri, transportatorii şi brokerii, trebuie, de asemenea, să se supună procedurii de autorizare sau înregistrare şi inspecţiei corespunzătoare;

Proporţia costurilor care nu este acoperită de activităţile de tratare a deşeurilor trebuie suportată în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte”.

Odată cu adoptarea unui nou act normativ (Legea 211/2011) privind deşeurile au apărut o serie de alte schimbări prevăzute de Directiva 2008/98/CE privind deşeurile, cum ar fi:

a) Clarificarea responsabilităţilor factorilor implicaţi în sistemul de gestionare a deşeurilor; b) Aplicarea ierarhiei deşeurilor în funcţie de ordinea priorităţilor în cadrul legislaţiei şi a politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor;

Fig. 6.6.9.


__________________________________________________________________________________

150

c) Sprijinirea utilizării materialelor reciclate, în conformitate cu ierarhia deşeurilor în vederea creării unei societăţi a reciclării; d) Introducerea noţiunilor de încetare a statutului de deşeu, prevenire şi pregătire pentru reutilizare; e) Introducerea răspunderii extinse a producătorului pentru a consolida reutilizarea, prevenirea, reciclarea şi alte tipuri de valorificare a deşeurilor; f) Introducerea abordării de ansamblu care să aibă în vedere întregul ciclu de viaţă al produselor şi al materialelor; g) Obligaţia producătorilor de deşeuri de a realiza obiectivele de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare a deşeurilor, inclusiv operaţiuni de umplere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, a deşeurilor nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări; h) Facilitarea colectării separate şi tratarea adecvată a biodeşeurilor în vederea producerii de compost fără riscuri pentru mediu şi a altor materiale bazate pe bio-deşeuri; i) Distincţia între stocarea preliminară a deşeurilor înaintea colectării, colectarea deşeurilor şi stocarea acestora înaintea tratării lor; j) Măsuri de stimulare a creării unor reţele de reutilizare şi reparare prin sprijinirea acestora, prin utilizarea unor instrumente economice; k) Stabilirea programelor de prevenire a generării deşeurilor pe baza indicatorilor adoptaţi de către Comisia Europeană; l) Cerinţe noi privind elaborarea planurilor judeţene de gestionare a deşeurilor.

6.8. Perspective

6.8.1. Strategia naţională privind deşeurile

Strategia naţională de gestionare a deşeurilor a apărut din necesitatea

identificării obiectivelor şi politicilor de acţiune, pe care România trebuie să le urmeze

în domeniul gestionării deşeurilor în vederea atingerii statutului de societate a

reciclării.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 870/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 750

din 04.12.2013, fost aprobată Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014 -

2020.

Noua Strategie națională își propune:

- prioritizarea eforturilor în domeniul gestionării deşeurilor în linie cu ierarhia

deşeurilor (prevenirea; pregătirea pentru reutilizare; reciclarea; alte operaţiuni de

valorificare, de exemplu, valorificarea energetică; eliminarea);

- dezvoltarea de măsuri care să încurajeze prevenirea generării de deşeuri şi

reutilizarea, promovând utilizarea durabilă a resurselor;

- creşterea ratei de reciclare şi îmbunătăţirea calităţii materialelor reciclate, lucrând

aproape cu sectorul de afaceri şi cu unităţile şi întreprinderile care valorifică

deşeurile;

http://www.anpm.ro/hotararea_de_guvern_nr_8702013_privind_aprobarea_strategiei_nationale_de_gestionare_a_deseurilor_2014_2020-126187




__________________________________________________________________________________

151

- promovarea valorificării deşeurilor din ambalaje, precum şi a celorlalte categorii de

deşeuri;

- reducerea impactului produs de carbonul generat de deşeuri;

- încurajarea producerii de energie din deşeuri pentru deşeurile care nu pot fi

reciclate;

- organizarea bazei de date la nivel naţional şi eficientizarea procesului de

monitorizare;

- implementarea conceptului de “analiză a ciclului de viaţă” în politica de gestionare a

deşeurilor.

Resursele regenerabile şi neregenerabile şi serviciile asigurate de către

componentele capitalului natural constituie suportul pentru producţia de bunuri şi

servicii furnizate capitalului socio-economic uman, influenţând direct calitatea

sănătăţii populaţiei. Devine necesară includerea în priorităţile strategice a unor

aspecte importante, precum declinul resurselor naturale şi oportunitatea utilizării

deşeurilor ca materie primă pentru susţinerea unor activităţi economice. Draftul noii variante a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor a fost

publicat pe site-ul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, fiind supus dezbaterii publice.

În Planul Judetean de Gestionare a Deşeurilor elaborat în ianuarie 2008, obiectivele şi ţintele ţin cont de prevederile Tratatului de Aderare şi ale legislaţiei române.

Documents

6.1. Consumul şi mediul înconjurător