Anexa 1UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA BIOLOGIE ŞI PEDOLOGIE

DEPARTAMENTUL ŞTIINŢELE SOLULUI, GEOGRAFIE, GEOLOGIE, SILVICULTURĂ ŞI DESIGN

PROGRAMA

EXAMENULUI DE ADMITERE LA GEOGRAFIEPENTRU PROGRAMELE DE MASTERAT:

MANAGEMENTUL MEDIULUI;

GEOGRAFIA TURISMULUI

Programa a fost discutată şi aprobată la şedinţa Departamentului Ştiinţe ale solului, Geografie,

Geologie, Silvicultură şi Design 15.01.2015(procesul verbal Nr. 4)

Şeful Departamentului _______________dr., conf. Vitalie Sochircă

Programa a fost aprobată de Consiliul Facultăţii de Biologie şi Pedologie

din ________ 2015 (procesul verbal Nr. __)Preşedintele Consiliului

_____________dr. conf. Mihai Leşanu

Chişinău - 2015

1. Geosistemul Pământului. Caracterizarea generală a învelişului geografic

(geosistemului), compoziţia şi structura lui. Componentele şi nivelurile structurale ale

învelişului geografic. Izvoarele de energie. Transformarea şi transportul energiei.

Mişcările periodice, autoreglarea, unitatea şi integritatea.

2. Atmosfera – parte componentă a învelişului geografic. Compoziţia aerului atmosferic.

Impurităţile atmosferice şi poluarea atmosferei. Variaţia densităţii aerului în raport cu

altitudinea. Structura verticală a atmosferei.

3. Radiaţia solară. Noţiune. Constanta solară. Absorbţia şi difuzarea radiaţiei solare în

atmosferă. Radiaţia solară directă, difuză şi globală. Mersul diurn şi anual al intensităţii

radiaţiei solare globale. Albedo. Radiaţia terestră şi a atmosferei. Bilanţul radiativ.

Utilizarea energiei solare în economie.

4. Regimul termic al atmosferei. Procesele de încălzire şi răcire ale aerului. Repartiţia

temperaturii pe verticală în troposferă. Stratificarea atmosferei. Mersul diurn şi anual al

temperaturii aerului. Utilizarea datelor despre regimul termic al atmosferei în economie.

5. Apa în atmosferă. Evaporaţia, saturaţia, condensarea în atmosferă. Clasificarea norilor.

Precipitaţiile atmosferice. Principalele forme şi tipuri de precipitaţii. Geneza

precipitaţiilor. Mersul anual al precipitaţiilor şi importanţa acestora pentru agricultură.

6. Circulaţia atmosferei. Câmpul baric. Gradientul baric orizontal. Forţa de deviaţie a

rotaţiei Pământului (forţa Coriolis). Forţa centrifugă. Forţa de frecare. Direcţia şi viteza

vântului.

7. Masele de aer. Principalele tipuri geografice de mase de aer şi caracteristicile lor.

Fronturile atmosferice. Cicloni şi anticicloni, caracteristicile şi clasificarea lor. Energia

eoliană şi utilizarea ei.

8. Hidrosfera – parte componentă a învelişului geografic. Proprietăţile fizice şi chimice

ale apei. Circuitul apei în natură. Bilanţul acvatic planetar, oceanic şi terestru. Importanţa

apei.

9. Râurile. Caracterizarea sistemelor fluviale (cădere, pantă, izvor, vărsare, deltă, liman,

repeziş, vad, prag, cascadă).

10. Dinamica apei în râuri. Forţele principale care acţionează asupra dinamicii apei. Debitul

râurilor. Elementele scurgerii. Importanţa râurilor.

11. Litosfera – parte componentă a învelişului geografic. Structura internă a Pământului.

Caracterizarea geosferelor interne: scoarţa terestră, mantaua, nucleul. Litosfera. Scoarţa

terestră, structura şi clasificarea. Compoziţia chimică. Elementele geotectonice ale

scoarţei terestre.

12. Biosfera - parte componentă a învelişul geografic. Graniţele răspândirii vieţii.

Particularităţile ecologice ale organismelor. Comunităţi de organisme. Mediul şi biotopul.

Structura etajată a mediului natural. Lanţurile şi nivelele trofice. Repartizarea substanţei

vii. Circuitul biologic.

13. Clasificarea factorilor ecologici. Noţiunea de factori ecologici. Factori abiotici,

climatici, edafici, orografici. Factori biotici. Relaţiile plantă-plantă, plantă-animal,

animal-animal.

14. Factorii pedogenetici şi rolul lor în formarea solului. Factorii de pedogeneză.

Compoziţia şi profilul solului. Proprietăţile de bază ale solului. Principalele tipuri zonale

de sol.

15. Conceptul de resurse naturale. Clasificarea resurselor naturale după diferite criterii.

Valorificarea resurselor naturale pe parcursul evoluţiei societăţii umane.

16. Problema resurselor naturale ca una din problemele globale ale omenirii. Rolul

factorului natural în dezvoltarea societăţii. Determinismul geografic, determinismul

social şi posibilismul.

17. Abordarea sistemică a mediului. Structura geosistemului. Funcţiile geosistemului.

Diversitatea spaţială a geosistemului. Dezvoltarea durabilă. Conservarea geosistemului.

18. Diversitatea spaţială a geosistemului. Unităţile geosistemice ale zonei calde: pădurile

ecuatoriale, pădurile musonice, savanele, deşerturile şi semideşerturile tropicale, munţii şi

platourile înalte.

19. Unităţile geosistemice ale zonei temperate: ţinuturile subtropicale, pădurile din zonele

temperat-umede şi moderat-continentale, stepele şi semideşerturile din zona temperată,

zonalitatea altitudinală temperată.

20. Unităţile geosistemice ale zonei reci: pădurile boreale de conifere, tundra, deşerturile

polare.

21. Conservarea geosistemului. Noţiuni generale de conservare. Conservarea sistemelor

naturale (rezervaţiile biosferei, parcurile naturale regionale, parcuri şi rezervaţii

naţionale). Conservarea patrimoniului cultural-istoric.

22. Protecţia şi conservarea geosistemului în Republica Moldova Protecţia şi conservarea

atmosferei, hidrosferei, biosferei, solului etc. Baza legislativă şi normativă a protecţiei

mediului în R. Moldova. Relaţiile internaţionale în domeniul protecţiei mediului.

Conservarea mediului în R. Moldova.

23. Populaţia Terrei. Antropogeneza. Aria antropogenezei. Dinamica numerică a

populaţiei în diferite perioade istorice. Dinamica numerică a populaţiei pe continente şi

pe mari regiuni geografice.

24. Componentele dinamicii numerice a populaţiei. Mişcarea naturală a populaţiei.

Natalitatea, mortalitatea şi bilanţul natural al populaţiei. Factorii care determină variaţia

spaţială a natalităţii şi mortalităţii. Tipuri de evoluţie demografică. Politici demografice.

Teoria (legea) tranziţiei demografice.

25. Distribuţia spaţială a populaţiei mondiale. Factorii distribuţiei spaţiale a populaţiei.

Variaţii spaţiale ale densităţii populaţiei. Distribuţia populaţiei în funcţie de climat,

altitudine şi distanţa faţă de mare.

26. Aşezările umane. Componentele habitatului uman. Forme de aglomerare umană.

Funcţiile aşezărilor umane.

27. Aşezările rurale. Caracteristici ale aşezărilor rurale (mărimea, forma, textura).

Clasificarea aşezărilor rurale după criteriul funcţional.

28. Aşezările urbane. Noţiuni de aşezare urbană. Trăsăturile generale ale oraşelor şi evoluţia

lor. Forme teritoriale urbane: oraş, aglomeraţie urbană, megalopolis. Urbanizarea şi

concentrarea urbană: evoluţia şi deosebirile regionale.

29. Tipurile şi formele de turism. Resursele turistice. Resursele turistice naturale:

morfologice, geologice, climatice, hidrologice, biologice. Resursele turistice antropice:

edificii şi elemente cu funcţie turistică. Activităţi antropice cu funcţie turistică.

30. Infrastructura turistică. Regionarea turistică. Unităţile taxonomice principale şi

principiile regionării turistice. Aspecte regionale în dezvoltarea turismului. Marile zone

turistice ale lumii.

Bibliografie selectivă:

1. Angheluţă I., Vădineanu A. Dezvoltarea durabilă, vol. I, “Teorie şi practică”, Edit.

„Universitatea din Bucureşti”, 1998.

2. Begu A. „Biogeografie ecologică.” Chişinău, 2006.

3. Botnariuc N., Vadineanu A. Ecologia, Bucureşti,Ed. 1982.

4. Donisă I. s.a. Geografie fizică generală, Chişinău, 1998.

5. Coşcodan M. Meteorologie şi climatologie, Chişinău: CEP USM, 2007

6. Donisă I., Boboc N. Geomorfologie, Editura Lumina, Chişinău, 1994

7. Ungureanu Al. ş.a., Geografie umană, Iaşi, 2000

8. Ungureanu I., Muntele I. ş.a. Geografia mediului. Omul şi natura la început de mileniu.

Institutul European, 2003

9. Zăvoianu I. ş.a., Geografia mediului înconjurător, Manual, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti 2002

10. Donea V., Dediu I., ş.a. Ecologie şi protecţia mediului, Chişinău, 2003

Anexa 2UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA BIOLOGIE ŞI PEDOLOGIE

DEPARTAMENTUL ŞTIINŢELE SOLULUI, GEOGRAFIE, GEOLOGIE, SILVICULTURĂ ŞI DESIGN

PROGRAMA

examenului de admitere la masterat la disciplina „SILVICULTURĂ”

pentru programele de master:

REPRODUCEREA GENOFONDULUI SILVIC;

DESIGN DE LANDȘAFT ȘI SPAȚII VERZI

Programa a fost discutată şi aprobată la şedinţa Departamentului Ştiinţe ale solului, Geografie,

Geologie, Silvicultură şi Design 15.01.2015(procesul verbal Nr. 4)

Şeful Departamentului _______________dr., conf. Vitalie Sochircă

Programa a fost aprobată de Consiliul Facultăţii de Biologie şi Pedologie

din ________ 2015 (procesul verbal Nr. __)Preşedintele Consiliului

_____________dr. conf. Mihai Leşanu

Chişinău - 2015

1. Introducere. Scopul şi obiectul disciplinei. Raportul Silviculturii cu alte ştiinţe şi ramuri de activitate.

2. Rolul şi importanţa pădurilor. Importanța pădurii sub aspect economic, ecologic, social, istoric,etc. Principalele specii de plante lemnoase constituente a fondului forestier naţional al R. Moldova.

3. Componentele Silviculturii ca ştiinţă. Caracteristica componentei silvobiologice și silvotehnice a Silviculturii.

4. Particularitățile procesului de fructificare la speciile lemnoase. Maturitatea plantelor lemnoase. Factorii ce influențează fructificația. Fazele creșterii vegetative și ale reproducerii. Periodicitatea și calitatea semințelor forestiere. Prognoza fructificației.

5. Recoltarea fructelor, conurilor, semințelor. Perioada de recoltare. Metode de recoltare.6. Prelucrarea fructelor, conurilor, semințelor. Prelucrarea fructelor cărnoase. Prelucrarea

fructelor „uscate”. Prelucrarea conurilor de rășinoase.7. Condiționarea semințelor. Dezariparea semințelor aripate. Curățirea semințelor. Sortarea.

Zvântarea. 8. Controlul calității semințelor. Indicii calitativi ai semințelor. Prelevarea eșantioanelor

elementare și constituirea eșantionului compus. Obținerea, ambalarea și expedierea eșantionului de laborator.

9. Conservarea semințelor. Importanta conservării semințelor. Longevitatea semințelor. Factorii ce influențează viabilitatea semințelor în timpul conservării. Procese ce se pot desfășura în masa semințelor în perioada de păstrare. Procedee de conservare a semințelor. Evidența și controlul semințelor conservate. Transportul semințelor.

10. Particularitățile procesului de germinare la semințele forestiere. Starea de repaus a semințelor. Procesul de germinație. Pregătirea semințelor pentru semănat: forțarea semințelor, stratificarea semințelor. Tratamente pentru stimularea germinației și activarea creșterii embrionară și plantulelor. Tratarea semințelor pentru prevenirea sau / și combaterea dăunătorilor biotici.

11. Zonarea funcţională a pădurilor. Importanța zonării funcționale a pădurilor. Zonarea funcţională a pădurilor din Republica Moldova. Principii de organizare a pădurii cu funcţii multiple.

12. Produsele pădurii. Produsele lemnoase și nelemnoase al pădurii. Influențele binefăcătoare ale pădurii.

13. Pădurea – ecosistem forestier. Componentele constitutive ale ecosistemului forestier. Lumina, căldura, umiditatea, aerul, vântul, solul și factorii orografici în viaţa pădurii. Exigenţele plantelor lemnoase faţă de lumină. căldura în viaţa pădurii. Exigenţele plantelor lemnoase faţă de căldură, umiditate, aer, vânt, sol și factorii orografici.

14. Recoltarea materialului de plantat. Evaluarea producției de puieți. Scosul puieților. Sortarea puieților. Păstrarea, ambalarea și transportul puieților.

15. Regenerarea pădurii. Consideraţiuni generale. Complexul de factori ce determină desfăşurarea regenerării pădurii. Căile de producere a regenerării naturale. Caracteristica lor generală.

16. Regenerarea naturală a pădurii. Regenerarea naturală a pădurii din seminţe. Etapele procesului de regenerare. Fructificarea arborilor. Germinarea şi răsărirea plantulelor. Dezvoltarea seminţişului. Regenerarea naturală vegetativă a pădurii.

17. Constituirea stării de masiv. Noțiuni generale. Factorii ce influențează constituirea stării de masiv.

18. Creşterea și dezvoltarea păduri. Factorii ce influențează creşterea și dezvoltarea pădurii. Caracteristica etapelor și fazelor de dezvoltare a pădurii.

19. Succesiunea vegetaţiei forestiere. Noțiuni generale. Fazele de producere a unei succesiuni de vegetaţie. Caracteristica măsurilor silvotehnice de dirijarea a succesiunii vegetaţiei forestiere în sensul dorit.

20. Distribuirea vegetaţiei forestiere în Republica Moldova. Caracteristica zonei forestiere, a zonei de silvostepă şi de stepă.

21. Îngrijirea şi conducerea arboretului. Consideraţiuni generale. Direcţiile principale de acţiune a lucrărilor de îngrijire şi conducerea arboretului. Premizele biologice, tehnice şi economice de executare a Operaţiunilor Culturale.

22. Lucrări de îngrijire li conducere cu caracter special. Lucrări de igienă, elagaj artificial, emondaj, îngrijirea marginii de masiv și de creare a culoarelor de acces.

23. Starea actuală a principalelor ecosisteme forestiere din R. Moldova. Necesitatea lucrărilor de reconstrucţie ecologică a arboretelor. Categorii de terenuri supuse lucrărilor de reconstrucţie ecologică.

24. Reconstrucţia arboretelor de cvecinee din R. Moldova. Categorii de lucrări recomandabile. Conversiunea arboretelor de cvercinee de la regim crâng la regim codru. Caracteristica metodelor de conversiune. Refacerea sau ameliorarea arboretelor degradate, brăcuite şi slab productive. Substituirea arboretelor derivate şi necorespunzătoare staţional.

25. Particularităţile reconstrucţiei ecologice a arboretelor de stejar din Republica Moldova. Particularităţile reconstrucţiei ecologice a arboretelor de stejar din sudul, nordul şi centrul republicii.

26. Particularităţile reconstrucţiei ecologice a arboretelor de fag din R. Moldova. Noțiuni generale. Specificul reconstrucţiei ecologice a arboretelor de fag din Rezervația științifică Plaiul Fagului.

27. Particularităţile reconstrucţiei ecologice a salcâmetelor din R. Moldova. Noțiuni generale. Specificul reconstrucției ecologice a salcâmetelor în dependență de categorii de terenuri și zone geografice.

28. Particularităţile reconstrucţiei ecologice a pădurilor de luncă din R. Moldova. Specificul reconstrucției ecologice a pădurilor din lunca fl. Nistru și a r. Prut.

29. Construcția perdelelor forestiere. Rolul antierozional al perdelelor forestiere de protecție. Influența perdelelor forestiere de protecție asupra transpirației culturilor agricole și a recoltei acestora.

30. Influența ameliorativă a plantațiilor forestiere de protecție. Influența perdelelor forestiere de protecție asupra evaporări, asupra distribuirii zăpezii, asupra înghețului și dezghețului solului, asupra scurgerilor de suprafață, asupra umidității și proprietății solului precum și a apelor subterane.

31. Combaterea secetei și ameliorarea terenurilor cu deficit de apă. Complexul de măsuri pentru combaterea și ameliorarea terenurilor cu deficit de apă. Necesitatea perdelelor forestiere de protecție pe terenurile cu deficit de apă. Așezarea perdelelor forestiere de protecție.

Bibliografie selectivă:

1. Abrudan I. V. Împăduriri. Brașov: Editura Universității Transilvania, 2006.2. Boaghie D., Reconstrucţia ecologică a arboretelor, Recomandări. Chişinău: ICAS, 2004,

46 p.3. Boaghie D. Reconstrucţia ecologică a pădurilor, Edit. USM, Chişinău, 2005.4. Boaghie D. Monitoring ecologic şi forestier, Chişinău, ICAS - USM, 2004, 185 p.5. Ciortuz I. Ameliorații silvice. București: Editura didactică și pedagogică, 1981. 208 p.6. Damian I. Împăduriri. - București: Editura didactică și pedagogică, 1978, 374 p.7. Doniţă N., şi col., Ecologie forestieră, Edit. Ceres, Bucureşti, 1977.

8. Doniţă N., Ecologie generală şi forestieră, Bucureşti, 1998.9. Enescu V., Silvicultură durabilă, Bucureşti, 2002.10. Giurgiu V., Conservarea pădurilor, Edit. Ceres, Bucureşti,1978.11. Giurgiu V., şi col., Fundamente ecologice pentru Silvicultură şi Praticultură, ICAS,12. Bucureşti, 1990.13. Giurescu C., Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi, Edit.14. Ceres, Bucureşti,1975.15. Florescu I., Silvicultură, Edit. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti,1981,294 p.

Şef de Departament _________________________ Sochircă Vitalie

ANEXA 3

Subiecte pentru examenul de admitere la masterat, sesiunea 2015, la disciplina„BIOLOGIE”

MICROBIOLOGIE

1. STRUCTURA CELULEI PROCARIOTE. Structura celulei microbiene. Peretele

celular şi funcţiile lui. Structura şi ultrastructura organitelor celulei procariote. Componenţa

chimică a celulei microbiene.

2. MORFOLOGIA ŞI FIZIOLOGIA MICROORGANISMELOR. Grupele

morfologice principale de microorganisme. Grupele particulare de microorganisme. Rolul

grupelor principale de microorganisme în mediul înconjurător şi activitatea umană. Tipurile de

nutriţie ale microorganismelor. Creşterea şi multiplicarea microbilor. Diversitatea mediilor

nutritive. Cerinţele faşă de mediile nutritive. Cultivarea microorganismelor pe diverse medii

nutritive. Particularităţile metabolismul microbian. Respiraţia. Fermentaţia.

3. RĂSPÂNDIREA MICROORGANISMELOR ÎN NATURĂ. Grupele principale de

microorganisme ale solului, apei, aerului. Componenţa cantitativă şi calitativă a microflorei

solului, aerului şi apelor. Factorii mediului ce determină dezvoltarea microorganismelor. Rolul

microorganismelor în procesele de autopurificare a apelor. Implicaţiile economice ale

microflorei acvatice şi terestre. Acţiunea factorilor fizici, factorilor chimici şi factorilor biologici

asupra microorganismelor. Noţiuni de sterilizare. Tipurile de sterilizare şi aplicarea metodelor de

sterilizare.

GENETICĂ

4. BAZELE MATERIALE ALE EREDITĂŢII. Noţiuni de genă, genotip, fenotip

Acizii nucleici şi rolul lor în ereditate. Replicarea AND. Rolul nucleului în ereditate. Autozomii şi

heterozomii. Morfologia şi clasificarea cromozomilor. Realizarea informaţiei genetice în celulă:

transcripţia, episajul, translaţia. Noţiune de cod genetic şi proprietăţile lui. Particularităţile organizării

genelor la procariote şi eucariote

5. GENETICA POPULAŢIILOR. Noţiune de populaţie şi indicii principali ai unei

populaţii. Structura genetică a unei populaţii. Legea lui Hardy-Weinberg şi condiţiile aplicării ei.

6. VARIABILITATEA ORGANISMELOR. Variabilitatea ereditară şi variabilitatea

neereditară. Mutaţiile. Clasificarea mutaţiilor. Mutageneza spontană şi indusă. Factorii mutageni.

Noţiune de monitoring genetic

7. INGINERIA GENICĂ. Noţiuni de ingineria genetică şi genică. Realizările ingineriei

genice: obţinerea de hormoni, obţinerea de interferoni, obţinerea de plante modificate genetic.

Biotehnologiile tradiţionale şi moderne.

ZOOLOGIE

8. DIVERSITATEA FORMELOR DE COMPORTAMENT LA ANIMALE. Comportamentul cognitiv. Comportamentul de apărare şi de vânătoare. Elemente de comportament „raţional”.

9. DIVERSITATEA FAUNEI HERPETOLOGICE ALE PALEARCTICII. Diversitatea amfibiilor şi reptilelor. Factorii de determină repartizarea amfibiilor şi reptilelor. Lanţurile trofice în care sunt incluse amfibiile şi reptilele. Importanţa amfibiilor şi reptilelor.

10. PARAZITISMUL ÎN LUMEA ANIMALĂ. Noţiuni generale de gazdă şi parazit.Relaţiile dintre parazit şi gazdă. Adaptările morfofiziologice la modul de viaţă parazitar

11. CARACTERISTICA ZONEI ZOOGEOGRAFICE ARCTICE. Caracteristica scurtă a faunei zonei zoogeografice arctice. Adaptările morfofiziologice la condiţiile de temperaturi joase. Adaptările comportamentale la condiţiile de temperaturi joase (migraţii, adăposturi, etc.).

12. CRIOCONSERVAREA RESURSELOR GENETICE LA ANIMALE. Importanţa crioconservării resurselor genetice la animale. Particularităţile legate de structura morfo - funcţională a obiectului biologic. Procesul de vitrificare şi atingerea stării sticloase.

13. PISCICULTURA PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA. Starea resurselor piscicole din Moldova. Ciclurile vitale şi reproducerea artificială a peştilor în gospodăriile piscicole. Gospodării piscicole mixte, importanţa.

14. SISTEMATICA ŞI ECOLOGIA MAMIFERELOR CARNIVORE. Noţiuni generale de sistematică a carnivorelor (Felidae, Ursidae, Canidae, Mustelidae). Ecologia carnivorelor şi rolul lor în lanţurile trofice. Răspândirea carnivorelor pe globul pământesc

15. MECANISMELE DE ADAPTARE A ANIMALELOR LA CONDIŢIILE CLIMATERICE. Interrelaţiile dintre organism şi mediul înconjurător. Rolul evolutiv al adaptărilor. Mecanismele morfofiziologice de adaptare la condiţiile mediului. Mecanismele etologice de adaptare la condiţiile mediului.

16. EVOLUŢIA APARATULUI URO-GENITAL LA CORDATE. Particularităţi de structură a sistemelor în cadrul cordatelor inferioare (Tunicata - Pisces). Particularităţi de structură a sistemelor în cadrul cordatelor superioare (Amphibia – Mammalia).

BIOLOGIE UMANĂ

17. STRUCTURA, COMPOZIŢIA ŢESUTULUI MUSCULAR. Proprietăţile: Elasticitatea, Relaxarea,Excitabilitatea, Contractilitatea. Mişcările-mijloc universal de întărire a sănătăţii şi sporire a rezistenţei organismului către factorii nefavorabili. Proprietăţile fundamentale ale materiei vii (excitabilitatea, conductibilitatea, transmiterea sinaptică, mediatorii chimici).

18. FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV. Secreţia pancreatică şi reglarea ei. Absorbţia digestivă şi fenomenele chimice ale absorbţiei. Ficatul şi funcţiile lui. Vitaminele.

19. MEDIUL INTERN. Plasma şi elementele figurate. Funcţia de aparare a sângelui. Modificările compoziţiei sângelui ca indici biologici de apreciere a stării ecologice şi stărilor funcţionale ale organismului.

20. FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR. Structura aparatului respirator şi mecanica respiraţiei. Fixarea şi transportul sangvin al gazelor respiratorii.

21. EXCREŢIA. Structura şi funcţiile principale ale rinichiului. Reglarea funcţiei renale. Mecanismele formării urinei primare şi secundare.

22. FIZIOLOGIA GLANDELOR ENDOCRINE. Sistemul hipotalamo-hipofizar. Hormonii neurohipofizari(vazopresina, oxitocina). Glandele endocrine periferice (tiroida, timusul, pancriasul, suprarenalele, glandele sexuale) şi hormonii lor.

23. METABOLISMUL ŞI TERMOREGLAREA. Metabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor şi hidrosalin. Temperatura diferitelor regiuni ale corpului. Producerea şi dependenţa de căldura. Factorii biologici care reglează dependenţa de căldura.

24. SISTEMUL NERVOS. Măduva spinării. Creierul cefal şi structurile lui. Sistemul nervos al vieţii vegetative. Scoarţa cerebrală, structura şi funcţiile ei.

25. ANALIZATORII. Noţiuni despre receptori. Clasificarea lor. Analizatorul cutanat. Durerea. Adaptarea şi acomodarea analizatorilor.

26. FUNCŢIILE NERVOASE SUPERIOARE ŞI ELEMENTE DE FIZIOLOGIE AMBIENTALĂ. Conştiinţa, memoria şi bazele fiziologice ale lor. Procesul de instruire. Inteligenţa. Gândirea, vorbirea. Emoţiile omeneşti şi mecanismele lor fiziologice, stresul şi sistemele fiziologice de protecţie. Bioritmicitatea şi cronofiziologia umană. Bazele fiziologice ale sănătăţii.

ANEXA 4

Subiecte pentru examenul de admitere la masterat, sesiunea 2015, la disciplina„ECOLOGIE”

ECOLOGIA GENERALĂ1. ISTORIA ECOLOGIEI CA DISCIPLINĂ. Originea termenului de ecologiei. Etapele

dezvoltării ecologiei ca știinţă. Baza contemporană a ecologiei teoretice (sistemice).

Modalitatea de tratare a fenomenelor ecologice.

2. LEGI ŞI CONCEPTE FUNDAMENTALE ÎN ECOLOGIE. Mediul şi biotopul.

Semnificaţia conceptelor ecologice. Structura etajată a mediului. Tipurile de mediu. Lanţurile şi

nivelele trofice.

3. CLASIFICAREA FACTORILOR ECOLOGICI. Noţiunea de factori ecologici.

Factori abiotici: climatici, edafici, orografici. Factori biotici. Relaţiile plantă-plantă, plantă-

animal, animal-animal. Factori antropogeni: direcţi şi indirecţi.

4. PRINCIPIILE DE CLASIFICARE(EVIDENŢIERE) A GRUPELOR ECOLOGICE

DE ORGANISME. Criteriile ce stau la baza clasificării ecologice. Formele vitale, biotice ale

organismelor. Adaptările organismelor la condiţiile biotopurilor pe care le ocupă.

5. BIOSFERA ŞI CRUSTA TERESTRĂ.Biosfera ca geosferă. Caracterele fizico-chimice

ale biosferei. Componentele biosferei. Materia vie, inertă, organica biogenă şi bioinertă.

6. BAZELE TEORETICE ALE CERCETĂRII ECOSISTEMELOR.Forţe integrative şi

planuri structurale ale ecosistemelor. Compoziţia şi structura parţială a ecosistemelor. Structura

verticală şi orizontală. Microstrucura ecosistemelor.

7. CLASIFICAREA, ORDONAREA ŞI DELIMITAREA ECOSISTEMELOR.

Clasificarea ecosistemelor. Ordonarea ecosistemelor. Delimitarea ecosistemelor după criteriile

fizico –geografice. Dependenţa biocenozei asupra biotopului.

8. PARTICULARITĂŢILEECOLOGICE ALE BAZINELOR CONTINENTALE DE

APĂ DULCE(LACURI, RÎURI). Clasificarea ecologică a bazinelor de apă dulce. Biota

bazinelor de apă dulce. Comunităţile apelor stătătoare(lacuri, iazuri). Comunităţile apelor

curgătoare(rîuri, izvoare).

9. PARTICULARITĂŢILE RELAŢIILOR INTERSPECIFICE. Relaţii trofice, fabrice,

topice, forice. Coevoluţia plantelor şi fitofagelor, plantelor cu flori şi a polinizatorilor, plantelor

şi microorganismelor, animalelor şi microorganismelor. Sisteme gazdă – parazit, pradă –

prădător. Concurenţa interspecifică. Principiile alopatiei.

10. ECOLOGIA POPULAŢIILOR. Clasificarea populaţiilor. Structura populaţională a

speciei. Efectivul numeric al populaţiei. Densitatea populaţiei. Structura de vârstă a populaţiei.

Raportul dintre sexe în populaţie. Distribuţia spaţială a populaţiei.

PROTECŢIA MEDIULUI 11. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE.Definiţia noţiunii „protecţia mediului”. Obiectul

de studiu şi compartimentele principale. Etapele dezvoltării disciplinii „protecţia mediului”.

Probleme ecologice. Concepte privind viitorul mediului terestru şi al societăţii.

12. FACTORII DE DEGRADARE A ECOSFEREI. Factorii naturali. Factorii antropici.

Impactul omului asupra ecosferei.

13. DEZECHILIBRE PROVOCATE DE CIVILIZAŢIA UMANĂ. Resurse naturale în

pericol. Distrugerea ecosistemelor şi modificarea peisajelor. Diminuarea diversităţii

comunităţilor de vieţuitoare. Intreruperea circuitului material în ecosistem. Perturbarea fluxului

energetic al ecosistemelor.

14. POLUAREA ŞI IMPLICAŢIILE ECOLOGICE. Noţiuni generale de poluarea a

componentelor de mediu. Cauzele şi sursele de poluare actuală a ecosferei. Clasificarea

poluanţilor. Mecanisme de dispersie şi circulaţie ale poluanţilor în mediu.

15. POLUAREA ATMOSFEREI, APELOR ŞI SOLULUI.Fenomenul de poluare a

aerului, apelor şi solului. Surse de poluare a aerului, apelor şi solului. Poluanţii specifici ai

aerului, apelor şi solului. Poluare microbiană a aerului, apelor şi solului. Poluare fungică a

aerului, apelor şi solului. Poluarea fonică şi electromagnetică a aerului.

16. POLUAREA ALIMENTELOR. Materiile prime şi calitatea produselor alimentare.

Poluarea biologică a alimentelor. Poluarea chimică a alimentelor. Protecţia consumatorului

17. POLUAREA RADIOACTIVĂ. Definiţie, substanţe radioactive. Sursele de poluare

radioactivă. Deşeurile radioactive. Efectele ecologice ale poluării radioactive. Consecinţele unui

război nuclear

18. BAZELE ECOLOGICE ALE PROTECŢIEI MEDIULUI. Protecţia mediului – o

problemă universală. Protecţia mediului – o problemă complexă. Protecţia resurselor naturale.

19. METODELE DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A POLUĂRII MEDIULUI.

Principii de prevenire şi combatere a poluării mediului. Elaborarea instrumentelor legale

privind controlul, prevenirea şi combaterea poluării. Reducerea emisiilor de agenţi

poluanţi în mediul înconjurător. Bariere fizice în calea răspândirii agenţilor poluanţi. Intervenţia

privind lichidarea poluării accidentale. Tratarea deșeurilor. Reciclarea materialelor.

20. RESURSELE BIOLOGICE ŞI PROTECŢIA LOR. Definiţia şi clasificarea resurselor

biologice. Protecţia resurselor vegetale. Protecţia resurselor animale. Problema păstrării şi

conservării resurselor biologice în Republica Moldova

21. RESURSELE SUBTERANE UTILE – UTILIZAREA ŞI PROTECŢIA. Definiţia

resurselor naturale subterane. Clasificarea resurselor naturale subterane. Resurse inepuizabile.

Resurse epuizabile. Utilizarea raţională a resurselor naturale subterane

22. ETICA PROTECŢIEI ECOSFEREI. Rolul elementelor de etică în educaţie.

Bioetica. Obiectivele unei gândiri ecologice. Evidenţierea şi combaterea unor concepţii eronate

despre natură. Sensul şi carcateristicile educaţiei ecologice. Obiectivele educaţiei

ecologice în şcoală.