fir-Abonamentul; Pentru monarchie:

Pe an 13 cor.,'/ , an 6 cor., '/« *n 3 eor.

Pentru străinătate: Pe I u 18 frc, '/,

an 9 frc, l / 4 an 4 frc 50 cm.

Foea apare in fie care S â m b ă t ă .

Anul XVI

Foaie bisericeascâ-politicâ. Blaj, 13 Octomvrie 1906.

Inserţiuni: Un firgarmond:

odată 14 fii., a doua oară 12 fii., a treia

oară 10 fii.

Tot ce priveşte fosia să se adreseze la: Re­ci acţiunea şi admini-«traţiunea „Unirel*

ÎD . B l a j .

ta ~ 5 B r

Numărul 42.

Adunarea învăţătorilor. Pe zilele 23—24 n. a lunei cu­

rente e convocată la Blaj adunarea generală a învăţătorilor din arhi-dieceză.

Aflăm din diferiţi articoli pu­blicaţi în jurnalele noastre, că în zilele premergătoare acestei adunări generale, învăţătorii noştri, fără deosebire de confesiune, se pregă­tesc a se întruni aici, pentru a să sfătui împreună, asupra mijloacelor, ce sunt de luat, în ce priveşte ame­liorarea sorţii lor materiale.

Nu putem avea nimic împotriva acestei mişcări, provenită din im­boldul atât de firesc al nevoilor traiului zilnic.

Pretutindeni lumea să tângu-eşte, pretutindeni să cere urcarea lefei şi adaos escepţional pentru zilele aceste, în care valoarea ba­nului e asa de mică, iar cele tre-buincioase pentru traiu sunt aşa de scumpe.

Făcând o comparaţie cât de cât cu alte cariere, cari reclamă o pregătire echivalentă cu aceea a învăţătorilor noştri, putem afirma, fără teamă de exagerare, că chiar cariera învâţâtorească e cea mai ingrată dintre toate.

Un învăţător, om cu familie, făcând bilanţul cheltuelilor absolut necesare pentru subsistenţa familiei, ajunge la conclusia, că salarul nici pe de parte nu-i ajunge pentru aceasta. Vrând-nevrând e necesitat să se ocupe şi de economie sau altceva, ceea-ce îi este şi foarte greu, fiind legat de oarele de pre­legeri, seau, ceea-ce e mai trist, se ocupă de alte lucruri, cu detri­mentul vădit al instrucţiunei. Sa­larul nu-i ajunge pentru traiul zilnic, iar ocupându-se şi în alte direcţiuni, sufere instrucţiunea.

- Observând progresul, ce se face pe alte oariere, în urcarea sistema­

tică a salarelor, trebue să consta­tăm, că învăţâtorimea noastră a rămas lipsită de • acest avantagiu al sorţii. (Zicem: învăţătorimea noastră, căci despre aceasta e vorbă în articolul de faţă, deci nu ne estindem, deocamdată asupra preoţimei, profesorimii etc. cari, în proporţia cualificaţiei lor sunt tot aşa de vitreg situaţi!)

Şi dacă ne gândim la impor­tanţa acestei împrejurări, trebue să constatăm, că dela ea depinde vii­torul neamului nostru, care în 90°/0

rămâne, pentru toată vieaţa, numai cu cunoştinţele, ce si-le-a însuşit pe băncile şcoalei primare. Aceştia constitue fruntaşii de mâne ai co­munelor noastre, sutele şi miile de plugari, cari rămân pentru toată vieaţa în întunerec, dacă nu s'au împărtăşit, la vremea lor, de o in­strucţie temeinică şi solidă. Oăci dacă au trecut numai „ca cânele prin apă", peste anii obligatori de şcoală, curând îşi uită şi puţinul, de care s'au împărtăşit — şi, dacă ar fi să facem o statistică a anal­fabeţilor noştri, am rămânea încre­meniţi de numărul lor cel mare, când ştiut este, că foarte mulţi din ei au trecut prin şcoalele pri­mare . . .

Iată un resultat real al lefei minimale, ce se dă dăscălimii noa­stre.

Leafa aceasta minimală însă — nu este singurul motiv.

Mai sunt şi altele; s'ar putea pune chiar alăturea de sărăcie: lipsa de zel. Câţi din învăţătorii noştri îşi împlinesc misiunea, dupâ-cum ar trebui? Câţi din ei mun­cesc cu dragoste pe cariera, ce şi-au ales-o ? Şi câţi ar putea să spună, cu inima liniştită: am muncit îndoit mai mult, decât ajunge leafa?

Toate aceste trebuesc cumpă­nite cu calmitate.

Ajungem atunci la concluzia, că o ameliorare a sorţii învăţăto­

rilor se impune, şi că paşii, ce se pregătesc să-i iea în direcţia aceasta, duc, fără îndoială, la îmbunătăţirea instrucţiei însăşi. Când învăţăto­rimea noastră va fi situată cât de cât mai binişor materialiceşte, e foarte firesc, să jertfească mai mult şi mai cu drag să alerge în toate părţile, ca să scoată din fundul pământului, cele trebuincioase tra­iului zilnic, pe cari salarul de până acum nu le putea acoperi.

Singura rezervă, ce o avem, e ca mişcarea să rămână la înălţimea vrednică de cei ce au pus-o la cale, între cari vedem învăţători foarte harnici şi bine apreţiaţi.

Chiar importanţa chestiunei reclamă, ca ea să fie tratată cu calmitate şi bună chibzuire, omi-ţându-se tonul provocator, care s'a strecorat în un articol, seau doi din jurnale, şi care este deadreptul în detrimentul mişcării însăşi.

Oesvălirea statuei regelui în Caransebeş — In 7 crt. a fost desvâii tâ s tatua regelui_ noatru în Caransebeş, ridicat pe bani ro-niâueşu de foştii grâni ţer i ai regimentului din Banat Nr. 13.

Această serbare a decurs îutr 'un chip de tot frumos. A fost însă o serbare s t răină, deşi făcută pe banii noştri. Românii s'an prezentat într 'nn număr de tot mic în raport , cu numărul lor absolut în majoritate din acest comitat.

Ce înăl ţător ar fi fost, când noi în-ţâlegâud însemnătatea momentului, ni-am fi prezentat într 'un nntnăr cuvenit şi astfel schimbând caracterul oraşului pe un moment am fi dat sărbătorii un t imbra românesc, şi am fi dovedit tăria şi trăinicia noast ră .

Lucrul Insa s'a întâmplat anapoda ne-am prezentat puţini. — cei ce sunt în fruntea averei grăni ţâreşt i , au maimuţărit în gra in şi îa port pre maghiari .

Serbarea a decurs dnpâ program fără incidente mai însâmnate . De faţă au fost şi II. Sa Dr. V. Hossn. episcopul Lugojului, episcopul gr.-or. din Carsnsebeş. Reprezen­tantul Majestăţii Sale a fost Arhiducele losif. Guvernul a fost reprezentat prin Weker le , Polonyi şi Jekelfaiussy. — Dnpă desvălirea statuei a fost banchet, şi d u p ă banchet p e ­trecere poporală, cu care românii s'au impus.

P * g . 3 2 8 . ü N 1 B i A Nr. 4 2

Stipendişti i arhidiecezani . Publicăm In armatoarele conspectai

studenţilor, Imp i r t i ş i ţ i pe anal scol. 1906/7 cn stipendii şi ajutoare din fondurile arbi-diecezane. Pe stipendiaţii fnndaţinniior din administraţ ia statului, Inca li rom pnblica la timpul s i n .

t a special atragem atenţiunea preoţimei noastre a supra celor 6 alnmDate şi 10 aju­toare de câte 100 cor. Împărţite din fondul Internatului de fetiţe, format din stipendiile de litnrgii celebrate de preoţii arhidiecezani Si eedate acestui fond. I a t ă ce poate face conlucrarea celor buni pentru ajungerea unui ideal. Daca acţiunea va continua se va ajunge, ca toate elevele Internatului de fetiţe din Blaj. cari sunt copile de preot, s i pri­mească ajutoare, eventual să fie Întreţinute gratuit .

I. Din fundaţiunea „Şuluţană". Cor.

1. Nic. Agârbicean, med. an. I., Bpesta 800 2. loan Maior, j u r . an. II., B.-Pesta 800 3. Iuniu Br. Docolin, med. an. I., Viena 800 4. Ştefan Pop, filos, an. I.. B.-Pesta 600 5. Aies. Dobrescu, med. a. IV. B.-Pesta 600 6. Valerin Suein. ju r . a. IV. Cluj 400 7. Aug. Raţiu. rig. jur . an. I., Cluj 400 8. Traian Pop, rig. jur . an. I., Cluj 400 9. loan Bian, rig. jur . an. I., Cluj 400

10. Eugen Tă t a r . jur . an. IV., Cluj 400 11. Tertulian Mihali jur. an IV., Cluj 400 12. loan Codrea. stnd. cl. VIL. Blaj 200 13. T ra ian benghel . stnd. ci. VIII. , Blaj 200 14. loan Colbazi. stnd. cl. VIII., Sibiin 200 15 . Emiliu Tobiaş, stud. cl. V I I , Sibiin 200 16. Liviu Ilea, stnd. <\ VI.. Blaj 200 17. loan Creţu, stud. cl. VIL. Sibiin 200 18. Augustin Popa, stud. cl. II., Blaj 120

FEU1LLET0N.

Notiţe şi impresii. - Dela adunarea »Asociaţiunii«. "

I. După un lung şir de ani „Asociaţiunea"

şi-a ţinut anul acesta adunarea generală In mândrul oraş de munte, cu aerul tare şi proaspăt , cu zidiri trainice, severe, cn o bogată şi s g o m o t o a 8 i viaţă comercială, care e Braşovul. O măsură nouă pentru cei ce aveau s i vină la adunare , a fost aceea a stăpâniri i , de a libera numai 200 bilete de reducere pe căile ferate, — spunând c i acestea i-se par de ajuns. Un punct aşa depăr ta t , cum e Braşovul, nu va fi cercetat după părerea dlor — de mai mulţi. Vezi bine că-i greu să călătoreşti o zi, chiar două, — dar când e vorba de o adunare , ce se ţine odată pe an, a celei mai de seamă întruniri româneşti , avem din darul lui Dumnezeu şi noi oameni, cari ştiu să jer t fească din comoditatea şi banul lor. Mai ales anul acesta, fiind proiectată şi o ex-cursiune la Bncnreşti a membrilor Asocia-ţiunii pentru vizitarea expoziţiei.

Pentru cei, cari nn au mai văzut Bra­şovul, era o a t ragere şi mai măre .

Pornit de-acaai eu noaptea în cap, într 'o palidă lumin i de luni , ea ce rnn t i prin norii nemişcaţi, In trapul răsunător al cailor, în liniştea p idnr i lor de brazi, mă poartă gândul In depăr tă r i foarte mari, ne-

19. Aadreiu Murăşan, Itud. el. VI., í f á j 180 20. Virgiliu Ungurean, stnd. ci. V., Blaj 180 21 Ioaa S t r b u . stnd. ci. V., Blaj ISO 22. I. Mărginean, stnd. ci. IV.. Ibaşfalăn ISO 23. Oct. Modorcea. stud. ci. IV., Blaj 180 24 Flavia Şterca Şulnţ , st . el. II.. Blaj 120 25. Vasiliu Neag. s tnd. cl. III . , Gher la 120

I I . Fundaţiunea „Papfalvi". 26. Vaniliu Dancu, stnd. cl. VII. Blaj 240

III . Fundaţiunea „lorday".

27. I. German, stud. cl. VIII. A.-Iulia 200

IV. Fundaţiunea „Dănuţ". 28. Aurel Hetco, rig. an. I. Ciuj 600 29. loan Tibil . j u r an. IV. B.-Pesta 600 30. Augustin Pintea, j u r . an. IV. Clnj 606 31 . Victor Marcn, jur. an. I. B.-Pesta 600 32. A. Batean, st. ci. I. Oradea-mare 600

V. Fundaţiunea „Lazar Baldi". 33. Vasile Câmpean, stud. cl. VIII. Blaj 200 34. T. Colţa, stnd. cl. VII. M.-Oşorhein 200 35. loan Crişan. stud. el. VI. Blaj 200 36 Victor A. Pop, st. ci. I . Oradea-mare 200

VI. fundaţiunea „Ioan F. Negruţiu". 37. Nic. F . Negrnţ, fii. a. II. B.-Pesta 160 38. Emil F . Negroţ , jur . an. I. Cluj 120 39. A. Negraţ, scoi. ci. IV. norm. Gherla 120

VIL Fundaţiunea „Ioan P. Bota". 40. Nicolae Dâni l i . stud. cl. VIII. Blaj 120

VIII. Fund. Vancea „ Cassa arhidiecezani". 4 1 . Victor Vancea. fii. an. I. B.-Pesta 600 42. Irin» Nistor. e lev i ci. IV. civ. Blaj 300 43 . Alesandru Pop. stnd. cl. VIII . Blaj 200 44 Ovidiu Hulea. stnd. ci, IV. Blaj 200 45 V. Pop, c. compi, a. I I . Asoc. Sibiin 200 46. Graţ ian C a p i t i , ped. e. IV. Blaj 120 47. Aiimpiu Mateica. ped. c. IV. Blaj 120 48. Andrein Grecu, ped. c. IV. Blaj 120 49. Toma Cociş. ped. c. IV. Blaj 120

ştiute, ca totdeauna, când pier. undeva. Ca­sele rari dorm snb acoperişul de şindilâ. cu fereştile mici, som nu roase, de-alungul dra­mului. De amândouă p i r ţ i l e se r id ic i dea­lurile înalte, imbr i ca t e în Intunereci l de noapte a pădurilor.

Lanuri înguste, fâşii mai mult — de cucuruz s o n i uscat de frunzele brumate de t impunn. Firele subţiri par aşa de triste de podoaba moartă prea de vreme, de nă­dejdea îagenunchiatâ a bieţilor oameni, pentru cari a şi sosit culesul. Drumul ţine cursul văii petroase. prin care abia mai curge o şuviţă de apă limpede. Numai când plouă tare la munte, pietrile de pe vale nu se mai v id , ci apa învolbura ţ i , mânioasă, a leargă pe întreg cuprinsul, ducând punţile de brad şi luând tn spate podeţele trecă­torilor. E un aer blând, ca de pr imăvară, ca o respirare uşoară, domoalâ. Drumul pe alocuri se freacă de stânca, ţepişe, pră-păstioasâ, pe unde simţi răcoarea umezelii. La unele ferestuţe licăreşte lumina, ce tre­zeşte gândur i le nn.ei zile noi de muncă şi de zdroabă. Ce Vor şti, ce pot să ştie cei chinuiţi de munca apr igă pentru o bucată de mâlaiu, de serbarea, care se pregăteşte departe . într 'alt colţ al Ardealului, pentru cultura românească. „Au domnii trebi, ca să-şi vadă de ele" ar zice şi dacă ar şti, şi ar pleca acolo, unde nn-i scoate nimeni, nnde nici ajutor nn li-se da, ca să le fie mai uşor, la hă r ţuea l i cu sapă, cu coasa, ori ciocanul, s i ieie din bunăta tea milosti­vului pământ. Un ţăran din Vidre, cinbârar, da r om cn stare, care petrece mult în Sibiin, şi eutrieră toate târgurile d in Ardeal, m i î n t r e a b i , la re întoarcere „că ce-i mă rog Asociaţia a i a?* Spunea c i a vrut s i afle

i k . Şmâaţimea ilo*if larţa".

50 O. Reeeaa. elev el. I I . con . Braşov 140

X. Fundaţiunea „A. P. Liviu".

5 1 . E a i l i n Felderean. St. el. I I I . Blaj 160

XI . Fundaţiunea „Alesandru Micu". 52. Ovidiu Micu. jnr . an. I. B.-Pesta 190 53 A. Stanciu, elev cl. I. corn. Lipova 190

XII. Fundaţiunea „limoteiu Cipariu". 54. l on i ţ i Brad, stnd. cl. VIII. Blaj 200 55 . Longin Corcheş. stnd. ci. VIII . Blaj 100 56. Petru Man, stnd. cl. VIII . Blaj 100 57. Nirolae Creţu. stnd. cl. VI. Blaj 100 58 . Ioan Roşiu, »tud. cl. V. Bi»j 100

XIII . Fundaţiunea „David Br. Vrsu". 59. Clemente Pandrea, s.ud. cl. VI. Blaj 200 60. Ioan Olariu, stnd. cl. VI. Biaj 200 61 . Ioan R i n . xtud. cl. IV. Blaj 200 62. Nieolae Pop, stnd. cl. I I . Blaj 200 63. Ludovic Mnntean, stud. cl. II . Blaj 200 64. Oridiu Folicea. stnd. cl. I. Blaj 200 65. Alesandrn Dop, s tud cl. I. Blaj 200 66. Constanţa Muntean, cl. IV. civ. Blaj 200 67. Otiiia Pop, cl. I I I . civ. Blaj 200 68. Eugenia Rnnea, cl. I. civ. Blaj 200

XIV. Fundaţiunea „Elie Vlassa". 69. Carol R5« le r , st. cl. V. M.-Oşorheiu 350

XV. Fundaţiunea „Alesandru Filip". 70. Ales. F u g i ţ i , «tud. ct. VIII. Braşov 200 71. Alesandrn Tufan, st. cl. I I . Sibiin 200 72. Emil Cheţan, stud. cl. IV. Blaj 200

XVI. Fundaţiunea „Vasiliu Raţiu". 73. Iuliu Covrig, real. cl. VII. Sibiin 200

XVII. Fundaţiunea „Ioan V. Rusu". 74. Cornel Togan , stnd. cl. VI. Sibiin 160 75. L*urenţiu Rnsu, stnd. cl. VI. Gherla 160

XVIII . Fundaţiunea „Constantin Alutan". 76. Emil Mnrâşan, jn r . an. IV. Clnj 120

şi până acum, dar a tot zăbovit să întrebe. Şi dnp i -ce i-am spus cum am crezut mai limpede, îmi zice: „Şi e numai a nenniţilor adunarea asta, ori c u m ? " Cât de departe e încă „Asociaţia" n o a s t r i de a pătrunde în sufletul poporului ! Se înţelege, p â n i avem a ţâ ţa analfabeţi , o instituţie culturală nu poate fi primită cu câldnrâ, — şi azi la noi ar avea cn mnlt mai mare resuha t o întreprindere economică, o ajutorare cu sfatul şi cu fapta In î n b u n i t i ţ i r e a traiului, care se r i e ş t e şi scumpeşte pe zi ce merge.

Negurile, cari au stat ascunse cine ştie pe unde, acum se ridică grele şi sure, spriginite pe umerii dealurilor, peste văi. De-asupra rămâne cerul senin, cu puţine stele, ce clipesc ostenite, gata să se s t ingă. Pe drumul ţării, spre dealul mare, caii ca­pătă avânt nou, şi t răsura înaintează lin acum. aşa c i nn om bătrân ar aţ ipi în grabă . Pe lângă drnm, la vre-o răspân t ie rumegă, zăcând lângă curele cu covergii, boulenii de munte, cu coarnele scurte, cu trupurile îndesate . Sunt, care ce au poposit peste hoapte, care ee au colindat ţa ra , şi acum se Întorc cu grâul şi cucuruzul in schimbnl cercurilor, doniţelor albe, şi a ciu-berelor lucrate în ţara muntoasă a celor, ce aş teaptă acum „bucatele". Sunt şi căruţe eu legumi, cn verdeţur i , ferite din d rum, cu calul, ce paşte alătur i . Toate vin din regiuni mai calde, mai şesoase, din „ ţ a r i " cura spnn oamenii din munţi.

Suişul pe dealnl mare ţine mult. şi cu tot încunjurul ce se face, e destul de ane­voios. Mai ales d a e i „fugarii" nn-s de aceia, ce g u ş t i des ovâsul. Când suntem pe culme, din îndesuiala negurilor, se por­neşte o ploaie subţire, deas i , ce răcoreş te

St. 4 2 . U N I R E A Pag. 329.

77. Ioan Cheresteş, jur. an. III. Ciuj 120 78. Io ta luga, Jur. an. II. Clnj 120 79. P. Cberesieş stud. cl. VIII. Nasind 80 80 Laureaţi* Sima, stud. el Vl. r Beins 80 81. Macedon Maiorean, st. el VI. Nisând 120 82. Virgiliu BaciH. sUd. ci. IV. Blaj 120 83 Tit L i r i B Cernea, st; ch III Făgăraş 120 84. Remu*V.Radeş,norm.cl .IV. stat Blaj 120 85. Valerin Baeio. stnd. el. II. Bistriţi 120

XIX. Fundaţiunea „Ioan Chirilâ".

86. Ioan Aleaandjpu, stad. el. VII. Blaj 50 87. George Borşan, stud. cl. VII. Blaj 50 88. Vasilin Bărbat, stud. cl. VI. BUj 50 89. Anrel V.Comşa, st. cl. VI. Făgăraş 50 90 NiooUe .1. Voicn. atud. cl. III. blaj 50 91. Vasile Puşcaş, stad. cl I. BUj 50 92. Virgiiiu Mărar. stnd. cl. I Aiud 50 93 Ionel Raica, elev cl. IV. aorra. Blaj 50 94. Ioan V, Morar, e levei . III. stat. Aind 50 95. George Spineau. elev cl. III. stţt Blaj 50 96 Alesandru Voicn, stud. cl. I. Blaj 50

XX. -Fundaţiunea „ Demetriu Cutean".

97. Ariton Pescăria, stnd. cl. IV. BUj 34

XXI. Fundaţiunea „Partenie Moldovan". 98. Vasilin Sninean, elev cl. IV. stat, Blaj 100 99. Ioan Moldovan, ped. c. II. Blaj 100

XXII. Fundaţiunea „Alexiu Bidian". 100.' Alexiu Bidian, stnd. cl. VIII. Blaj 360 101. Auxentiu Bidian, stud. cl. V. Biaj 360 102. Va*ile Bidian. stnd. cl. IV. Blaj 360 103. Mihaiu Bidian. stnd. cl. III. Blaj 360

XXIII. Fundaţiunea „Vancea—Convict". 104. Ioan Georgesen, st. cl. VIII. Blaj 200 105. Nicolau Vescan, stnd. cl. VII. Blaj 200 106. Zaharie Pop, stnd. cl. V. Blaj 200 107. Livin Rado, stud. cl. III. Blaj 200 108. Alesandru Vancea, st. cl. V. BUj 200 109. Traian Migia, stnd. cl. IV. Blaj 200 110. Eugeniu Crişau, stud. cl. IV. Blaj 200

ln graba. Cea mai frumoasa pădure de fag. inalţi, puternici, se aşterne pe o a s t a dealului ln spre Ziatna. In scoarţa .alba par făclii uriaşe, ce aşteaptă de veacuri, s i se aprindi s i lumineze in depărtări mari. Bradul e puţin aici, şi nu se poate măsura lu măreţie de data asta cu fagul. E pădnre de-a statului* — ştie Dumnezeu cum, celea mai mândre păduri de pe aici snnt a statului, — când odată Întregi codrii aceştia erau Înşişi stăpâni, iar locuitorii din jur uumai oaspeţi binevizuţi ai lor. Sco-borişnl ţine mai mult ca urcuşul, — nu drum cu multe Încovoieri pe coasta îuahâ, până ce se apropie tot mai mult afund în vale, nnde sa l t i pe alvia de pietre şi bolo­vani, se frânge ln nnde de cristal apa izvo-raşelor de mai tn sus. P â n i la gară avem s i ne ferim de multe-ori pe l âng i lungi care încărcate cn lemn de fag. cari scârţăe din toate închietnrile. In mersul liniştit aţ boilor. Bogăţi i de sus se duce la topitorile Zlatnei. să hrănească focul maşinilor, ce urlă răguşit, şi înalţ i ln limpezimea aerului de munte fumul greu. plin de funingine par'câ. Câteva car i duc cărbunii, ce i-au tăcut oamenii negrii 1« faţ i şi tăciuniţi pe îmbrăcăminte, ce par foarte slabi şi abătuţi.

Când ajungi la g a r i simţi par'ci de­parte palpitările vieţii moderne, care, nn mai are nici o legătură cn ţinutul muntos, de nnde venim, ţinut de o viaţ i patriarhală, d a c i sărăcia nu şi-ar afla tot mai multe lăcaşuri In el.

Ori cam, te ahnţt mat sigur pentrn o călătorie, când veai vagoanele, şi auzi pu­făitul maşinii, ce se gat* d e pornit. Lumea se schimbi tas i , şi a n i i e iv ia te străine, ca şi. câist k p t iaţa moderai de civilizare

XXIV. Fundaţiunea „Internatului de fetiţe*.

*tî : . AwtHSaren: elevă c l . 4 V . e i v . Blaj 100 112. Augusta 8 i epar4 cl. JII ci*. Blaj 100 113. Livia Laureaţin. cl. III. cir. BUj 100 tt*JfMH»&9U*»i f lev* el. 41. cir. BUj IţŞ 115. Georgina Nicoară. cl. I. cir. Biaj 100 116 Silvia Pop; elevă cl. I civila BUj 100 117. M«r4a Fapiu, cl IV civi l i Blaj 100 118. Măria Cismaşiu. cl. IV. civ. BJaj 100 119. Vetnria Colceriu. cl. II. cjv. Blaj 100 120. Emilia Alesandru. cl. II civ. Biaj 100 121. Zoe R t m o n t i s B . cl. II. civilă BUj 100 122. Valeria Rusu. cl. II. civilă BUj 100 123. Silvia Radn, elevă cl II civ. BUj 100 124. Sabina Hirşianu. ci. I. civ. . Blaj 100 125. CUndia Poi>a. cl. I. civili Blaj 100 126. Otili* Coltor, cl, I. civilă, Blaj 100

mm R E V I S T E .

Budapesta. în 10 Octomvrie n. ş'a deschis dieta ţârei. S'au pre­zentat mai mult de 300 inşi. A fost de faţă întreg cabinetul ministerial afară de I. Andrâssy.

Şedinţa s'a deschis după 11 ore sub prezidenţa lui I. I u s t h , care în timp de 1 oră a referat scrisorile sosite în timpul vacanţei. S'a ri­dicat apoi Wekerle, ministru prezi­dent, spunând programul şedinţelor. Vineri va fi alegerea major dom­ului. Kossuth va prezenta, mai multe proiecte de legi, iar ministrul prezi­dent va prezentă preliminariul de spese a anului viitor, va* face cuno­scut starea financiară a ţării.

Au făcut interpelaţii N. Sze-mere şi Alesandru Vajda. Primul

ar fi nesmintit lipită de străini. Vine aşa de neînţeles, când după luni de zile. auzi cuvintele acelea dela gări şi de pe întreaga Întindere a căilor ferate, cari unui străin Într'adevăr i-ar putea face impresia, că trece pintr'nn stat „naţional-unitnr*.

Cn câteva schimbări se ajunge la littia principală, ce duce ia Braşov. Ajung in regiuni cunoscute, pe unde cncuruzele aş­teaptă s i fie culese, şi arăturile proaspete Inegresc unde şi nnde. Aproape ln fie-care cupen auzi vorbindu-se. mâi domol ori mai înferbântat trei limbi, cari spun îu ce ţari ne aflăm, cn toată Îndărătnicia conductorilor, cari dan numai pe ungureşte numele sta­ţiunilor, şi uu-ţi răspund ln rnptnl capnlui într'alti limbă. Cunoscuţi noi şi vechi se urcă pentru acelaş drum. închinând din sticle pentru o călătorie fericită.

P ica t că se Inţnnecă de grabă şi ţi­nuturile noua pentrn mulţi din călători, nu se mai pot vedea. Intre cei ce merg la Braşov s ;nt mulţi, ce au vizitat deja Expo­ziţia din Bncureşti. an văzut Sinaia, Con­stanţa. Câte nn ştiu să spună oamenii aceştia, dintre cari. unii an fost şi în audienţă ln castelul Peleş. Se vorbeşte — de sine înţeles — foarte mult de România şi puţin de Braşov, şi de ce va A ln BraŞovul aude mergem. O discuţie, o serie de observări şi judecăţi, la cei, cari merg la .Asociaţie" cu privire la instituţia aceasta, nu se ande. S'ar putea zice. câ şi ln elementul nostru cel mai ales, „Asociaţia" nu a încălzit lnc i inimile, aşa, încât s i deştepte interesul lor. Merg la Braşov, pentru-că acolo se ţine adunarea; ar merge tot aşa la Sibiiu, Lugoj. Arad, etc. Cesţiile. ce se vor discuta acolo, •n-i atinge, — asta-i treaba comitetului

a interpelat pe ministrul preşedinte tn afacerea abuzului cu pressa. în interpelaţia Dlui Vajda să cere, ca testimoniul de maturitate a fetelor să fie respectat la universitate întru toate egal cu a tinerilor. Inţerpe? larea Dlui Vajda a fost predată ministrului de instrucţiune.

Următoarele şedinţe se vor în­cepe numai în 19 Oct.

* în 10 crt. a fost verificat man­

datul Dlui deputat Alesandru Vajda. Pâra contra mandatului Dlui

deputat Popoviciu să va pertracta la 17 Oct., iar a Dlui Ooriolan Bre-diceanu la 16 Octomvrie.

Congres învăţătoresc. — Io leg i tur i cu primul nostru de azi, reprodueera urmă­torul entrefilet din „Tribuna" dela Arad:

„Privitor la congresul Învăţătoresc. ce se contemplează a se ţine la BUj. ni-se fac întrebări şi ni-se cer desluşiri dintr'o parte şi alta.

Răspundem: despre punerea la cale a acestui congres ştim atâta cât am publicat; cum s'a organizat treaba ori dacă s'au făcut pregătiri, pentrn-ca îu sinul congresnlni să ajungă în discuţie chestiuni preparate, — nn avem cunoştinţă mai de aproape.

„Cât priveşte părerile unuia şi altuia., le-am publicat fără să ue fi identificat ca ele, fără sâ luăm solidaritate ori răspundere. Ca tribună liberi, dăm loc pentru discutarea tnturor chestiilor de interese obştesc, inge­rinţă nu ne arogam jliţş». Din parte com­petentă ni-s'a spus. că snnt mulţi de părere, că pentru reuşita unni congjes In aşa stil mare, ar fi fost necesar, ca ideia şi moda­lităţile.' dar mai ales materialul de tratat ş ţ se fi deabătnt înti iu in sinul reuniunilor, şi nn comitet al acestora, să aranjeze şi

central. Asociaţia, adunările ei, sunt şi pentru cei mai bnni dintr'ai noştri mai mult ocasie de convenire şi de puţini recreare şi petrecere. Şi dacă n'ar fi nici o şedinţa, dacă este sară de cunoştinţă, teatru, eoncert. bal. — adunările „Asociaţiei" ar fi tot aşa de bine ori râu cercetate.

Iu gara la Braşov aşteaptă araogeri cu panglicuţe albastre, să Îndrume oaspeţii, la cuartire. Am auzit dela mulţi, câ au fost găzduiţi cu mult mai bine ca anul trecut la Sibiiu.

Plouă des şt mărunt, dar nn e rece, şi pân i ia cuartir se poate vedea o parte din oraş. mai ales dacă ai s i te încurci puţin până la locul destinat. „Tâmpa" sara pe ia 10 nu se poate deosebi, ci-ţi pare c i e plecat acolo cerul plin de nori întunecaţi

Cetate de vechia comercin, cea mai apropiaţi de ţara românească. locul de re­fugiu a pretendenţilor de scaun ai Muntenii şi Moldovii de pe vremuri, — iar szi Ioc de scăpare pentru o parte din bogătaşii greci, espulsaţi din România pentrn unelti­rile lor patriotice, — are una din posiţiile celea mai frumoase, Ia cari poate râvni U B oraş.

Braşovul şi Împrejurimea ini, Iţi l a ş i impresia unui loe tare, din care poate poroi ori când un avânt măreţ, din eare pot sâ iese şi unde pot să tr i ieasc i oamenii cn voinţe de fier. cu suflete, ce nn cunosc c i -tuşile nici unui lanţ. Din zidul, ee a în-cunjurat odinioară, cetatea an r imas nnmai unele frânturi şi vre-o noarti, ee nu-şi mai are rostul de-odată. Din zidirile vechi, în vre-nn colţ se v i d oireţii înegriţi. pustii, reci. Străzile sant mai regulate, unele cu

Pag. 330. U N I R E A N r . 42.

t impul ii locui, nnde să se ţ ină congres, ţi obiectele, ce er fi să se desbaţ». Aşa. ve­nind acolo fie-cine cu propuneri incidentale, s'ar cere prea multă vreme până ce statul înv i ţâ toresc să se aleagă eu ceva positiv, fie numai ca .şi — ideie.

„în toată această afacere am mers eu obiectivitatea până acolo, că in numărul nostru din u r m i am publicat chiar şi arti­colul dini D r i g a n Mariş (din Tătăreş t i ) care persiflează motivele temeinice invocate de dl R. Ciorogariu tn chestiunea salatelor învăţ i toreş t i , motive, cari fi discutate, dar nu persiflate. Am publicat anume pentru a a ră tă nota caracteristică a tonului, în care se deva lveaz i întreaga discuţie. Adaogând încă acestui ton lozinca dată. jos cu confe-sionalizmul, apare ca şi când chestiunea a depăşit de pe terenul obiectivitătii pe te­renul agitatoric. Lozinca dată împotriva confesionalizmului. ne face a bănui, că la spatele acestei companii vor fi şi motoare străine, cari orin agenţii lor agiteazâ învă-ţator'imea noastră la înstrăinare de eătră biserică, ceea-ce suntem convinşi, eâ învă-ţ t to r imea noastră nu o vrea. dar în preocu­parea ei de a-şi ameliora soartea. uşor poate fi sedusă la stări, pe cari ea le-ar regre iâ mai mult.

„Din aceste motive din parte-ne nu putem servi nona direcţie apucată. Din contră, a t ragem ateuţia invăţâtorimei noastre valoroase, la care noi atât de mult ţinem, să cumpănească bine ceea-ce face. ea să t u se pericliteze interesele noastre mari naţio­nale bisericeşti.

„Să avem Încredere deplină şi să sperăm^ că corporaţiunile noastre bisericeşti vor face tot. ce pot pentru binele învăţăto­rilor, şi fără periclitarea nici unui intere» superior."

CONVOCARE. In. sensul §§-lor 25 şi 27 din

Statutele „fţeunjunii învăţătorilor din

Arhidieceza gr. cat. de jfclba-lulia şi făgăraş" se convoacă

e adunarea generală m a Reuniunii la JSlaj, pe zilele 23 şi 24- Octomvrie st. n. 1906, pe lângă următorul

P R O G R A M :

Ş e d i n ţ a I . Ordinea de zi:

1. La 9 oa re a. m. pa r t i c ipa rea in co rpo re la servic iul divin în ca tedra la Me-tropol ie i , cu c a r e ocaz iune se va se rv i pa ras t a s pen t ru repausaţ i i membr i i ai Reuniunii .

2. L a IO1/» o a r e a. m. desch ide rea adunăr i i genera le .

3 . Cons ta ta rea membr i lo r prezenţ i . 4. Rapo r tu l comitetului cen t r a l despre

act ivi ta tea reuniuni i în anul expirat . 5. Rapor tu l cassaru lu i . 6. Rapor tu l bibl iotecarului . 7. Rapor tu l comitetului r edac ţ iona l

a l o rganulu i reuniuni i „Foa ia Scolas t ică" . 8. E x m i t e r e a comisiuni lor : a.) pen t ru examinarea raţ iociniului

p e anul 1905/6 şi a proiectului de budget p e anul 1906/7. '

c) pen t ru examinarea rapor tu lu i c o ­mitetului redacţ ional .

9. P r o p u n e r i eventuale .

Ş e d i n ţ a I I .

Ordinea de zi:

1. Rapor tu l comisiuni lor exinise în şedinţa pr imă.

2. F ixa r ea tezelor pedagogice ş t ien-tifice pen t ru p rox ima adunare genera lă .

3 . Desba te rea p ropuner i lo r intrate la b i roul cen t ra l în sensul §. 29 lit. c. din statute.

4. Alegerea oficialilor supremi p e un nou pe r iod de 3 ani.

5. Dispozi ţ iuni p e n t r u verif ioarea p rocesu lu i verba l .

6. înch ide rea adunăr i i genera le . B l a j , din şedinţa b i roulu i cen t ra l

ţ inută la 15 Septemvr ie 1906.

(Sheorâhe Jrtuntean, fetru Ungurean, preşedinte. secretar I.

Nr. 18—1906.

Convocare. „Reuniunea femeilor române

gr.-cat. din Blaj", îşi va ţinea

Z Z Z Z Z adunarea generala r r z z z

Duminecă, în 28 Octomvrie n. 1906. la oarele 3 d. a. în localul Oasinei.

învităm la aceasta adunare pe toţi membri şi binevoitorii Reuniunei.

O r d i n e a d e z i : 1. Deschiderea adunări i . 2. Raportul Comitetului. 3. Dare de seamă despre fundaţiunile

„Ana Vlassa n. Poruţiu", „Leontina F . Ne-gruţiu* şi „Măria Hossn n. Szebeni".

4. Proiectul de budget al anului 1907. 5. Alegerea comisiunilor: a ) pentru

censurarea raportului genera i ; pentru a cen­zura darea de seamă a fundnţiunilor de sub punctul 3). şi proieetnl de budget ; c) pentru înscrierea membrilor noi şi incassarea ta­xelor dela membri vechi.

6 Rapoartele şi propunerile comisiu­nilor.

7. Eventuale propuneri . 8. Verificarea procesului verbal şi în­

chiderea adunări i . B l a j , diu şedinţa comitetului, ţ inută

în 25 Septemvrie 1906.

Elena Nestor Ootavian Frie prezidentă. secretar.

— * < H * | N —

totul moderne, mai pretinoase toate, decât multele nliţi, ce se mestecă ale Sibiiului. Circulaţia e deasă, şi vorba românească se meste*â cu cea nemţească. Ungureşte se aude puţin pe s t radă. Mai ales piaţa, t â rgu l e ea de comun — a graiului nostru. Par ' că aşa s'ar potrivi ca Braşovul acesta să fie el cuibul unui principe viteaz. îm­prejmuit de-o gardă de feciori înalţi ca brazii. Spre T â m p a se pot face plimbările celea mai plăcute, pe largi cărăr i revărsate cu n i s i p pietros.

Biserica, unde se ţine s. l i tu rg ic a Sf. Nicolae, pentru un om, ce se apropie mai întâiu de ţară, pare aproape neobicinuitâ, în stilul acela răsări tean, aşa de puţin cu­noscut spre centrul Ardealului . Impune prin pictura, bogăţ ia şi cureţenia ei. Sub patronatul unei împără tese a Rusiei s'a înăl ţa t întâiu acest locaş, unde azi răsună cântăr i le bisericeşti nu numai în limba noastă , ci şi într 'o frumoasă armonie a co­rului acelei biserici.

Şedinţa întâi a „Asociaţiuuii" o re­marcă mai ales vorbirea de deschidere a vice-prezidentului dl A. Bârsean, care a fost cea mai potrivită, dintre câte am auzit la deschiderea adunăr i i generale a „Asocia-ţ iunii". O cuvântare, pe care o asculţi cu drag. înveţi din ea. şi-ţi r ămâne în minte. Multe despă r ţ imin te nu şi-au trimes dele­gaţii , ceea-ce asupra străinilor, cari an fost de faţă, va fi făcut o impresie cam ciudată. Se înţelege, străinii , cari nu ne cunosc mai de aproape, cum stăm. Ar fi totuşi mai bine, ca pe viitor delegaţi i s i se însinue deosebit la secretar ori prezident, şi să nu se facă apelul acesta nominal în public, — căci ori cui î i vine greu, când aude în şir 4 — 5 despărţiminte, cari nu şi-au trimis

delegsţi . Rapoartele comitetului central, t ipări te fiind în „Transi lvania" se iau ca cetite şi se aleg ca totdeauna celea trei co-mişiuni: pentru raport, cassâ, şi înscrierea membrilor noi. în a doua şedinţă au ra­portat comisiile şi s'a ales secretarul literar, pe care cu toţii îl ştiam mai dinainte, poetul Goga. A fost o c l ip i de înăl ţare , de însufleţire generală, şi ia vorbirea de bun augur a dlui' Sextii Puşcar. pentru noul secretar, şi când acesta apăru. îu sala fe­stivă a mândrului gimoas din Braşov. Dare-ar Dumnezeu ca nădejdile, ce s'au pus în noii oameni dela „Asociaţie", s i se împlinească pentru înaintarea „Asociaţiuuii" noastre.

în cursul şedinţei a doua, pe lângă o discuţie l ung i cu privire la posturile de secretar I. şi I I . s'a mai ivit o discuţie, pe care cu toată bunăvoinţa abia o poţi numi aşa, căci a fost mult descărcarea unei mânii neînţelese. Se sculă a d e c i un preot dela sate, spunând, că el se va întoarce acasă, cum a veDit. fără să fi auzit sfaturi, îndru­mări , pentru munca, ce t rebue pusă acasă în desp i r ţ âmin te . E drept că în adunări le generale ale „Asociaţiuuii" nu e timp pentru discuţii amănunţite, pentru sfaturi particulare, ci aici se stabileşte numai mersul generai al lucrărilor. Dar totuşi nu a fost de loc la cale cer tarea apr inş i , ce s'a de sc i r ca t asupra preotului din par tea Dlui Gheorghe Pop de Bâseşti , care ia a treia frasă a în­ceput : „D'apoi părinte, nu şti Dta" etc

In loc de o îndrumare domoalâ. chiar şi dacă ar fi greşit c i feva dintre cei miei, — s i i-te scoli în cap. şi 8 i - l speli a ş a pe nerăsuflate, ar aduce b i n u i a l a , c i cei, cari fac par te din cei de jos . n 'au nici dreptul , nici dator inţa de-a face ceva. ci numai de-a asculta, f i r i s i c i ipeasci din ochi. ori ce

i-s'ar cere. Şi ar fi tare primejdios, ca o astfel de convingere, s i nască în inimile unora şi faţă de „Asociaţiune*.

Partea de petrecere dela adunarea din Braşov, a fost bine o rgan iza ţ i . Mai ales o foarte bună ideie au avut aceia, cari au îudemnat s i t en i i din comunele vecine să vie la Braşov, să ne arete jocurile mândre, co­stumele pline de variaţie. înaintea gimna-znini s'au perândat juc i to r i i din multe sate vecine, fle-care cu muzica lor, dintre c a r i a Tohăneniior a făcut o adevăra tă răscoală pe străzile Braşovului, când an plecat spre gară . Şi se uitau saşii speriaţi din p răvă ­liile lor, la aceşti valahi în cioareci, cnm suflau marşul deşteptări i noastre, şi poate sa ra nu le va fi venit în g rabă somnul. Zadarnic , tot mai mult se adevereşte, că nimic nu va mai putea opri, ca nu peste mult Ardealul să fie românesc dela un capă t la altul. Concertul pentru cine n'a auzit nici odată pe dl Popovici şi pe dna Dima, a avut mult înţeles. Pagubă , c i o pu te re dramat ică , cum e dl Bârsanu, e silită să redeie figura lui Ovidiu, figură zic, căci ca­ractere Alexandri n 'a croit, ci numai o apa­r e n ţ i de suflet, o suprafaţă, — veselă ori tristă. Şi a ş a artistul, câjid în sufletul lui se închiagi poate caracterul eroului, pe care îl simte el, e silit s i se folosească de cu­vinte, şi se t r e a c i prin scene, cari puse In fa ţ i cu o lup ţ i sufletească a d â n c i , sunt naive, răsună sec, f i r i nici un efect. O drama româneasca, po t r iv i ţ i pentru sufletul nostru nu avem încă, şi aici vedem, cât suntem d e depa r t e î n c i de o c u l t u r i temeinică, fiind d rama floarea cea mai a l eas i a nnei lite­raturi culte. L Agârbioeann.

Nr 42. U N I R E A P a g . 331

Invitare de abonament A p r o p i i n d u - s e s f â r ş i t u l a n u l a i ,

r n g & m p e t o ţ i a b ò n è n t i i n o s t r i ,

c a r i s u n t î n r e s t a n ţ ă c u a b o n a ­m e n t u l d e p e a n u l a c e s t a , c u m ş i d e p r e a n i i t r e c u ţ i , sà b i n e v o i a s e a a n e t r i m i t e f a r à a m â n a r e p r e ţ u i

f o i i . A D M 1 N 1 S T R A Ţ I U N E A .

Hjmen. francisca Pop şi Dr. Andreiu Pop, căsători ţ i . B . - H o e d i o , August 1906 — Felicitările noas t re !

Adunarea de toamna a congregaţiei comitatenae Congregaţia comitatului nostru e convocată în adunare pe Lun i în 15 crt. L a ordinea zilei mai multe puncte, cari re­c l a m i presenta membrilor români în număr complet.

Ştiri literare- Din biblioteca Băncilor române a aoâru t Nr. 5—8. : Studii practice de bancă, de l. I. L i p ă d a t u . cuprinzând re­zultatul studiilor practice făcute la unele bănci mai mari din Cluj şi Budapesta. O «criere de mult folos pentru cei ee se ocupă cu afaceri fiuanţiare. Costă 2 cor. — „Pomul de Crăciun", o localizare din nem­ţeşte de Moşul. O prea frumoasă şi instruc­t i v i piesa, foarte potrivită, spre a se preda în sărbători le Crăciunului. Costă 40 bani ei se află de vânzare la tipografia Mureşianu în Braşov. — „Grădina de copii", e titlul unei reviste de educaţie, ce a început s i apară îu Bucureşti de done ori la lună. ca organ al Asociaţiunei conducătoarelor gră­dinilor de eopii. Preţul 10 lei. directorii revistei Ol şi Dna Neamţu. Numărul prim se nrezintă foarte bine. O recomandăm eu căldură. — Din predícele iui Petru Maior a apă ru t ultima broşură, a cincea. cu care se încheie volumul I. cari cupr inde predí­cele pe Dumineci. Volusaul II . cuprinde celea pentru Sărbători , şi costă 1 cor. Al III . voium va cuprinde predicele pentru în­mormântăr i şi va costa 4 cor. In chipul acesta dl protop. Dă ia nu a pus In mâniie clerului nostru trei volume de predici de mult folos. — Mateiu Voileann: Cuvântări ocasiónale, un frumos volum de 140 nagini, cuprinzând 20 vorbiri, ţ inate cu feliurite ocazii: a legere de protopresbiter, sfinţire de biserică, i n su l a r i . îngropări Ş. a. costă 2 cor. Caracter is t ica acestor vorbiri este un stil uşor curgător şi românesc şi frase simple, nemeşteşngite, car i fac s i fie pricepute şi înţâlese de toţi.

Sfinţire de şcoală. Curatoratul bisericei gr.-cat. din Câmpeni Inv i ţ i Ia sfinţirea şcoalei ibr, ce se va serba Duminec i în 14 Oetom-vrie n. a. c . — Seara la oarele 8 Vi se va aranja petrecere cu joc. Venitul curat e des­tinat şcoalei nou sfinţite.

Expoziţie de Vite. Reuniunea română d e agr icu l tu r i din comitatul Sibiiului, a ran-j a z i la 21 crt. a XVI-a e x p o z i ţ i e de v i t e in comuna S i s c i o r i . Expoziţ ia se va m i r g i n l de as tâ-dată ia vite cornute cu esceptiunea caprelor. Se vor distribui două­zeci şi noue de premii în suma totală de 2 0 0 cor., d i m i t e de comisiunea economici a comitatului Sibiiu.

Şcoala pentru economia şi industria de oasi, susţinută de Reuniunea femeilor române din Sibiiu. a fost deschiş i în 15 Septembre a. c. In aceas t i ş coa l i se în­v a ţ ă : p reg i t i r ea bucatelor şi a pânei . con­servarea legumelor şi a poamelor, curăţ i rea ţ i ţ inerea In ordiae a locuinţei, spălatul , călcatul şi îngrij irea rufelor, confecţionarea rufelor, cusutul, croitul, împletitul eu maşina, torsul şi ţesutul, pecum şi câte-va s tadi i

teoretice. Se învaţă , 3a n§ pştea. sie*, tot ee-i t rebue unei bune ccoJioarme* ($i am dori ca toate Româncele sa fie bune econoame), î n urmare, numai recomanda putem oubii-poblicului românesc această şcoală folosi­toare, c i r e e condusă eu muitâ pricepere şi cu mult devotament. Când ne lip<<ia o şcoală economică şi industrială, era nnmai natural , ca s i a lergăm airea pentru a primi cuno­ştinţele eorăsaunzatoare ; asfăzi îrisa e păcat a ne mai adresa tot numai ia străini.

Invitare. Adunarea constituantă a in­stitutului de credit şi eaonomii „Arina", societate pe aeţii în Sanislău, se va ţ inea In 22 Octobre n. 1906. dimineaţă la 10 oare în localul „Polgâri ka*z no"" (Lendek Pal) în Cărei — .Nagykâ-oly. cu următorul pro­g ram: l . Constituirea bironlui. 2 Consta­ta rea acţiilor subscrise ţ i a, ratelor plătite. 3. Deeisiune asupra înfiinţării institutului. 4. Stabilirea statutelor. 5 Raportul funda­torilor despre alegerea uirecţinuei. eventual aiegerea direcţiunei prin adunarea consti­tuantă. 6. Alegerea comitetului de supra-veghiare pe timp de un an. 7. Deeisiune în privinţa absolutoriului uentru fundatorii institutului. S a n i s l ă u , 1 O n o b r e n. 1906. — Comitetul fundatorilor institut. „Arina".

— Reuniunea Învăţătorilor gr.-cat. „Mariana" îşi va ţ inea adunarea generală Luni, în 22 Octobre n. a. c. în B i s t r i ţ ă (Besztercze) în sala şcoalei confes, gr.-cat., la care se învitâ cn toată stima a lua parte a tâ t domuii membrii, cât şi on. public inte­resat de cauza învăţământului .

„Luceafărul", revista literară, ce a n i r e â până acum în Budapesta, ţ i-a mutat redacţia şi administraţ ia la Sibiiu (S-hfwisgasse nr. 2). — Ori-ce scrisori, mandate, comande de cărţi ş. a să se adreseze pe viitor la Sibiiu.

Convocare. Desoâr ţămâatul „Aiud" a reuniunii învăţători lor gr.-cat. din Arhidie-ceZA gr.-cat. de Alba-Ia/ia si F ă g ă r a ş , îşi va ţ inea adunarea de toamnă la 27 1. crt . în Aiudul-de-sus.

Constituire. „Societatea de lectură Inocenţiu M Clain 1 1 a teologilor din Blaj. anunţ» constituirea membrilor ei în modul u rmă to r : Prezident : Septimiu S. Popa, teol. an. IV. Secre ta r : Romul R Stoica, teol. an. IV. Vice-prezident: Angnstin Folea. teol. an. III. Cassar : Aurel Peculea, teol. an. I I I . Controlor: Pet ru P. Domşa, teol. an. II . Arhivar: Vasile Candrea, teol. an. III . Bibliotecar: Iuliu Maior. teol. an. II . Vice-bibliotecar: Augustin Ciungan, teol. an. I. şi notar : Instin Poruţiu.' teol. an. I. — Membrii în comisia l i te rară : Alesandru Gbelner si Adrian Oţoiu, teol. an. IV. Va-siie Cergbizan şi Aurel Iubaş. teol. a. I I I . Iuliu Câoâlnean şi Cornel Popa. teol. an. I I . şi Ioan Pop şi Octavian Bugner, teol. an. I.

— Societatea de lectură a elevilor in­stitutului pedagogic gr.-cat. din Blaj. şi-a ţ inut şedinţa de constituire în 23 Sept. a. c. declarâudu-se de aleşi în comitet: Prez ident : Toma Cociş. ped. an. IV. No ta r : Andreiu Grecu. ped. an. IV. Bibliotecar: David Roman. ped. an. IV. Vice-bibliotecar: Ni-colau Boieriu. ped. an. III . Controlor: George Şuteu, ped. an. II . Cassar : A Bo­tezam ped. an. I I I . Arh iva r : Ioan Rus, ned. an. IV. — Comisiunea l i terară : Teodor Oţâl , ped. an. IV., prezident; Alimpiu Ma-teica şi Teodor V. Stoia din an. IV., Ema-noil Muntean şi Teodor Radu din an. III . , Ioan Moldovan din anul II . şi Nicolau Mâr-giuean sen. din anul I.

Eugare. On. Dni Preoţi , cari au pri­mit car tea noas t ră de predici „Mântueşte-ţi sufletul!", şi n 'au trimis încă preţul ei, sunt respectuos rugaţi , s i binevoiasea a şi-1 achita în timpul cel mai scurt. Spesele împreunate cu t ip i r i r ea cărţi i au fost mari . iar socie­ta tea noas t r i nu dispune de suma necesară spre acoperirea acestor spese în cazul când Dnii abonaţi nu-şi a c h i ţ i datoria. — B l a j . în 12 Octomvrie n. 1906. î n numele socie-t i ţ i i de l e c t u r i „I . M. Clain": Septimiu S. Popa, prezident. Hornul R. Stoica, seeretar.

Necrolog, f Dr. lacob Major, medicul oraşului Lngoş, medic comitatens onorar, a repausat d u p i un morb lung şi dureros, împărtăşi t fiind cu Sf. Sacramente ale mu­ribunzilor, ,1* 8 Octobre a. c. în anul 5 3 al vieţii laborioase,-şi 22. a căsătoriei fericite. Regreta tu l a fost una dintre celea mai sim­patice figuri a societăţii lugojene, de aceea pierderea Ini prea timpurie a fost generală . Ceremonia funebrali a pontificat-o P . S. Sa Episcopul Vasile Hossu. asistat de canonicii Boroş, Densuşan şi Nestor.. de preoţii Dr. Fireza, Ţueu şi Giurgiu. D u p i terminarea sf. slujbe, osămintele defunctului au fost t ransporta te la gară , spre a fi aşezate în crinta famil iar i din Comloşni-mare. Sicriui a fost petrecut de nuni i roase rudenii intre car i P. S. Sa Episcopul Demetnu Rj&du şi vicariul lacob Radu. nepoţii repausatnloi . şt de un şi mai numâros public român şi străin. — Condolenţele noas t re!

Odihnească în pace! C i r c u l F l o r a a sosit la noi. care

va dâ Sâmbătă , 1n 13 Oct. o mare repre­zentaţie de gală. Dumineci , în 14 Oct. vor fi 2 mari reprezentaţiuni, I. v* fi la 4 oare d a., iar a II . sara la 8 oare — Deschid derea cassei la 7 oare sara. începutul )â 8. Preţul de îu t r a re : 1 cor. 40 fii.. 80 fii.. 60 fii. Stat 30 fii. Studenţii 20 fii.

0 carte folosnoare şi indispfenzabili pentru dirigeDţii de coruri, elevii semina-riilor şi toţi amatorii de muzic i es te : „Dicţionar de muzică" de T. P o p o -v i c i . profesor de muzică la seminarul din Sibiiu." Preţul broş. K. 2 5 0 , leg. K. 3 — . Se capătă ia librării şi la autor pe lângă rambursa sau tr imiterea banilor înainte . L a comande de cel puţin 10 ex. d e o d a t ă direct dela autor, al zecelea exemplar e gratuit . (28) 1—8

Estrase din recenziuni: „Luceafărul", Nr. 18/1905 Acest dicţionar..

prin Întocmirea lui practică e destinat să fie orien-tator sigur, cumpătat şi totuşi larg, Îndreptător cu­minte referitor la nomenclatura muzicală şi in toate cestiunile ce s'ating de domeniile cântării.

„Tribuna*, Nr. 177/1906. ....Dl Popovici şi-a dat osteneala a atinge toate cestiunile de interes pw c-tic şi a le tracta Într'o forma uşoară şi la înţeles. O importanţă cuvenită a dat şi muzicei româneşti In ar­ticolul cântec şi joc, făcând o caracterizare generală şi o împărţire a cântecelor naţionale. De aceea dic­ţionarul dlui Popovici îl recomand cu mare căldură celor interesaţi. (Diu recenziunea făcută de dl A. Sequens, profesor de muzică la Seminariul din Ca­ransebeş).

„Poporul Român", Nr. 78/1905 Toţi acei cari cântă într'un cor ori într'o orhestră vor face bine dacă vor ceti cât de adeseori dicţionarul dnului T. Popovici

„Junimea Literară" diu Suceava, Nr. 3/1906. Literatura muzicală română s'a îmbogăţit cu o căr­

ticică preţioasa întitulată «Dicţionar de muzică*, uui-cul op de feliul acesta în limba română.... Definiţi-uuile sunt peste tot bine determinate, precise, lim­pezi Cartea e instructivă şi de mare folos, atât pentru artişti cât şi diletanţi.

„Revista muzicală ţi teatrală" din Bncureşti, Nr. 13/1005. ...O carte interesantă şi folositoare este 'Dicţionarul de muzicică« de T. Popovici. Cuprinde explicarea terminilor tehnici de cari ne servim în mu­zică, tratează şi câteva cestiuni istorice, dintre cari sunt foarte interesante cele privitoare la muzica ro­mânească populară şi religioasă....

Ce deosebire colosală Intre casa unde copii sunt morboşi, slabi şi nervoşi, şi Intre casa unde-s sănătoşi şi vioi, pentru însăoăto-şarea copiilor cea mai bună medicină este Emulsinnea SCOTT, care se pregăteşte dela mestecarea varului cu natriu, şi care Sn urma puterii sale nutritoare, în­tăreşte băiatul foarte iute.

Emuisiunea SCOTT e plăcută şi dulce la gust, în urma căreia se poate consumă uşor. Ea produce poftă de mâncare, întărind şi funcţionarea organelor degestive, ea întrece cu mult în toată privinţa uleiul fabricat de peşte.

f Marca de probă a Emnlsiunei de SCOTT este peşcariul ce poartă in spate un peşte.

Cu provocarea la aceasta foaie, trimiţâud 70 fileri, în timbre poştale,, spedează gratis mustra

Dr. BUDAI EMIL, vârosi gyogyszertâra

(27) 1 - 1 2 BUDAPEST, IV. Văczi-utcza 34/50. . Preţul miei st icle 2 cor. 50 fii. . , ! i • §i potti eipita U ori aut tumult. •

P a g . 332. U N I R E A Nr. 42.

PAUTE 8 G11N Ţ1FIC A-.L 1T E li AHA. s*s^

Spiritismul. (Continuare.)

— Ammian Marcelii» vorbeşte despre vrăjitorii: Fidustius, Patr i-cius şi Hilarius, pe cum am văzut. — S. Augustin ne spune, că idolii cei a tâ t de vorbăreţi au tăcut ca nişte organe fără suflare, Îndată ce au fost alungaţi demonii dintr'Inşii. — Socrate1) şi Sozomen*) vorbesc despre oracolul din Dapbne (un suburbiu al Antiohiei), carele încetase să mai dea răspunsuri, din cauza că fusese înmor­mânta t in apropierea lui sfinţitul mar t i r Vavila (4 Septemvrie). ') — Lactanţiu, ne spune, că de multe ori oraculele nu dădeau răs­punsuri, din motivul, că erau de faţă unii creştini („însemnaţi tn frunte")*) — Dar fiindcă spiritele nu pot cunoaşte venitoriul cu siguritate, decât prin deducţii, pe cum zice şi dl Haşdeu, despre spiritele desincarnate 6 ) ; de aceea cele mai multe din prezicerile oracolelor păgâne erau nedeterminate, ori cu două înţelesuri, e t c , cum zicea şi Cicero, şi pe cum ne spune şi s. Ieronim*): „Iar de va zice cineva, că idolii au prezis multe, trebue să se ştie, că totdeauna au mestecat minciuna cu adevărul; şi astfel şi-au potrivit răspunsurile, Încât ori s'ar fi întâmplat bine, ori s'ar fi tntâmplat rău, totdeauna se puteau înţelege amândouă , pe cum era aceea alui Pyrrh, regele Epirului: Âio te Aeacida Romanos vincere posse; şi a lui Croessus: Croessus, transgressus Halym, maxima regna perdet" .

Descoperiri de acestea vedem că fac şi vrăjitorii din China, India, Siberia, etc.

Ba până acolo ajunseră idolatria şi spiritismul la păgâni, în­cât nu numai că propagau nemoralitatea, ci pretindeau chiar şi jertfe omeneşti. Nemoralitatea se poate vedea din bacanaliile Ro­manilor descrise la Tit Liviu 7 ) , tn cari nu se ruşinau de nimica, fiindcă însăşi legea lui Bach ii învăţa: nihil ne/as ducere. Tot aceasta se poate vedea din orgiile Hinduismului; din nemoralităţile, cari se făceau In cinstea zăului Moloch, Împreunate cu jertfe de copii . 8 ) — Jertfele omeneşti se văd apoi la Inzi: în arderea pe rug a văduvelor, făcută în onoarea zăiţei Kali; aşa că a t rebuit să tntrevină însuşi guvernul anglez şi să le pună capet. Ia r despre Romani mărturiseşte Cicero învinuind pe Vatiniu (in Vatinium) că a r fi jertfit zâilor din lumea cealaltă măruntăi de copii.

Vexările vrăjitorilor le aflăm şi în păgânism, In tocmai ca cele dela mediii spiritişti. Am văzut pe şamanul lui Matjuskin, şi pe fachirii din India. La acestea mai adaug două mărturisiri . La Tit Liviu*) se descrie starea unor bărbaţi, cari luau par te la or­giile lui Bach: „Viros, velut mente capta, cum iactatione fanatica corporis, vaticinari"; iar Lucan10) descrie cum nebunise zăul pe o vrăjitoare: „Mentemque priorem expulit, utque hominem toto sibi cedere iussit pectore"; întocmai pe cum ne spunea Kardec despre medii posedaţi de spirite.

Dacă ne uităm acum la caracterele acestea ale spiritelor ori ale zăilor, ele corespund din fir în păr cu caracterele spiritelor necurate din s. Scriptură. Căci in s. Scriptură, ni-se spune despre diavol:

') Istoria bisericească, cartea III. cap 16. ') 1st. bis. V. 18. *) >Gallus, frater Inliani (apostatse). . . transtulit in Dsphnem loculum

Babylae martyris, qui eccleaiara Antiochenam praeclare aduiodum rexisset, martyrioque occubuisset. Ex quo quidem tempore dicitur daemouium nullum oraculum, uti consueverat, edidisse. Videbatur quidem primo istud propterea accidisse, quod victimis iam carebat, et cultu illo quo ante dignatus fuerat Sed postea tanien ab eo ipso patefactum est, quod martyr, cuius corpus in proximo repositum erat, impedimento fnit, quominus istud, ut solet, praestareU. (Sozomeni Hiatoriae Eclesiasticae, lib. V. cap. 18).

«) »Cum Diis suiş immolaiit (păgânii), si ăssistat aliquis signatam fron-tem gereus, sacra nullo modo litaut, nee responsa potest consultus reddere vates". (Lactantii, Institutionum, lib. IV. De vera sapientia, cap. 27.)

») Sic cogitb, pag. 200. ' •) In Isa, cap. 41. Edit. Paris 1704, tom. III. col. 316.

') Historiarum, lib. 39, cap. 13. . *) »Şi a spurcat (Iosia) Tofetul cel din valea feciorului lui Enum, ca

nime să nu-şi treaeă pe ficiorul «tn, sau pe fata sa lui Moloh prin focc. IV. Imp. 23. 10. «Grăieşte fiilor Ini Israil: de va fi cineva din fiii lui Israil, sau din cei ce s'au făcut venetici tn Israil, carele va da din sămânţa sa căpeteniei (adecă idolului Moloh), cu moarte să se omoare*. Levit. 20. 2.

») HUtoriarn», lib. XXXIX. cap. 13. '•) Phafialiae, lib. V. v. 167—168. Marcus Annaeus Lucanus a trăit

pe vremea lui Nero. Cfr. Biografia lui pusă la Începutul opeielor, Biponti 1783.

1. Că este mineinps şi total mint-mnei.') I a r s. Apostol Paul adauge,*) că: „Satana se preface în îngerul lumiriei"; în­tocmai pe cum vedem că fac şi spiritele, despre cari spunea Kardec, că stau gata să înşele, şi se recomandă câte odată dé 1 spirite su­perioare, ca să poată seduce mai uşor; ori dacă nu, ames tec i printre lucrurile adevărate şi de cele false, iarăşi cu scopul de a înşelă.

2. Al doilea caracter al diavolului e desprefuirea lui Dum-nezău şi a religiunei, cum zice şi Psalmul, că: „Toţi Dumnezăii păgânilor sunt dracia, *) cari se încercau, şi încă cu succes, să abată oamenii dela credinţa tn Dumnezău, la credinţa In ei Înşişi: ori pe cum vedem pe diavolul ispitind p« Domnul Hristos şi pro-punându-i să se închine lui, in loc de a se Închina iui Dumnezău, că atunci Ii va da toate Împărăţiile din l u m e . ' )

3. Al treilea caracter al diavolului e tirania, căci „El era ucigaş de oameni din început.6) Şi aceasta e natural. Căci suferind el, şi fiind Întărit tn rele, voeşte să sufere şi alţii, şi de aceea vexează oamenii. De unde şi biserica noastră a întemeiat mai multe sacramentale tn contra vexărilor diavoleşti, cum sunt : Ru­găciunile pentru morboşii turburaţi şi asupriţi de spirite necurate ?); Blăstămurile marelui Vasiliu7); Rugăciune pentru casa, ce se supără de spirite rele.e) — Vexările acestea le-am văzut la fenomenele spiritiste.

4. A pat ra caracteristică a diavolului es te : necurăţia, nu pentru sine, ci ca printr ' lnsa să dejosească na tura omenească. De aceea şi Mântuitorul tl numeşte tn mai multe locuri: spirit necurat. Caracteristica aceasta încă se află In fenomenele spiritiste, şi ni-o spuneau In articlul de mai înainte şi spiritiştii: Alian Kardec, Elijas Levi şi un ofiţer.

5. Aceea apoi, că diavolul poate să producă fenomenele spiritiste, nu încape nici o îndoială. Pentrucă fapte de acestea produse de spiritul necurat avem şi în s. Scriptură. Astfel de fapte sunt spre pildă cele făcute de servitoarea din faptele Apostolilor, 16, 16. carea spunea lucruri ascunse.

De altcum şi mintea ne spune, că diavolii sunt mai puternici decât oamenii, pentrucă sunt îngeri. £ drept, că ei perdura graţ ia iui Dumnezău, dar pentru aceea nu li-s'au det rás facultăţile na­turale. Şi aşa, ei pot face lucruri, pe cari omul nu le poate face; pent tucă lucrarea urmează natura, şi astfel o natură mai perfectă şi mai puternică produce lucruri mai perfecte şi mai mari. Ei pot să aplice puterile naturale într 'un mod nouă necunoscut; pot să ne Înşele simţurile-, pot să ridice, ori să delăture obiectele repentin, şi să le substitue prin altele. Şi fiiindcă ei cunosc persoanele, cari au t ră i t ; cunosc datini şi secrete de ale lor; fiindcă n'au lipsă de timp, ca să se strâpună dintr 'un loc Intr 'altul; de aceea pot să apară în chipul persoanelor evocate, luând de ex. un cadavru, şi purtându-I, fără să-1 vieze, ori să formeze trupuri reale ori apa­rente, din elemente naturale. Pot însă şi să nu fie t rupuri , ci numai amăgiri de ale simţurilor, produse prin impresionarea acestora. Din aceleaşi motive pot săscrie In tocmai pe cum scrieâ mortul ; pot să vorbească asemenea lui; pot să spună lucruri, pe cari numai el ie ştia; pot să ne spună şi lucruri, cari se petrec prin locuri depăr­ta te . — Dar spiritele nu pot cunoaşte venitoriul liber, ci pot numai deduce la el, — se înţelege că mai bine decât omul, pentrucă sun t superioare omului. Ba pot să concurgă şi ele înseşi la împlinirea lucrurilor prezise. Dar pentru aceea prezicerile lor nu sunt sigure,, şi de aci provine că nu se verifică, In cele mai multe cazuri.

(Va urmă.)

') loan. 8, 44. ») II Cor. 11, 14. ') Ps. 95, 5. «) Mat. 4, 8—9. ') loan, 8, 44. «) Euhologiu de B.j , 1893, pag. 373. ') Ibidşgţ, pag. 388. •) Ibidem, pag. 400

S ï . 4 2 ' t f l î T R E A Pag. 333.

Dracu l î n . ş c o a l ă , Povestii» poporală, după B o l u d e n trădaşi de

'' " == Angtut in Pani. •' " ' ' =

(Continuare*. 23

„De unde r i n e această tr is tă schim­bare ?" Întrebă Huber.

„Vedeţi dlor, dacă e să spun adevărul, la această schimbare, nimeni altul nu poartă vina, decât învăţătorul Knack. El umple ca­pe te le copiilor cu nişte lucruri, cari răsar apoi In inimă mai dihai decât buruienile pe lângă garduri . Părinţii pot să stea In cap, nu mai sunt In s tare să scoată buruienile d in copii lor. Nici dojenele, nici ocările, nici chiar bătaia nn mai foloseşte la nimica. T re -bnie s'o spunem, că Învăţătorul Knack se pricepe de minune la meseria de a creşte nişte derbedei şi pungaşi. Şi ceea ce pline •capac la toate este, că dânsul se făleşte, că Învaţă copiii după corn ti spune regulamentul. Nu Înţeleg, cum se fac asemenea regulamente şi legi într 'o ţ a ră creştinească!"

„Asta nici eu n'o Înţeleg!" adăugă Huber. Aprobarea milionarului încuraja pe bir-

taş, ca să-şi descopere mai depar te tainele inimei.

„Să auziţi numai odată, cum înjură şi ocăresc ţăranii pe dracul din şcoală. Ei zic, «ă poporul nu mai are dreptur i de acuma nici măcar asupra copiilor săi; ţăranul este bun numai ca să muncească ca o vită, ca să plătească birurile şi că vreau să-i fure acum chiar şj religiunea, omul de jos este vândut şi t r ăda t şi că duşmanii lui Dumnezâu şi t i­ranii au ajuns acuma la putere In Austria!"

„Acestea sunt vorbe fără căpătâiu şi bănuiel i" , afirmă dr. Lug. „Legea neconfesi­onală s'a făcut pe cale constituţională şi t r e b u e executată In toate amănunţimile ei".

„Ei vedeţi, tocmai aici e buba, că duş­mănia împotriva lui Dumnezeu ş i ă religiunei se poate preda băzându-se pe lege".

„ împotr iva Iul Dumnezeu şi a religiunei ?" repeţ i advocatul.

„Da, da, — împotriva lui Dumnezău şi a religiunei! î n şcoala noastră se poartă un răsboiu crâncen împotriva lui Dumnezău şi a religiunei. Aceasta i-am spus-o mai de­unăzi lui Knack, — şi ştiţi ce mi-a răspuns? -Ce vrei, a zis el, la noi încă tot mai stă­pâneşte Dumnezău întru câtva. Francezii au progresat mai departe , decât la noi. î n Paris spunea el, au şters din toate cărţile şcolare numele lui Dumnezeu. Dumnezeu este exilat cu totul din scoale, tot aşa şi din spitale, de unde au eliminat pe surorile de caritate, Nici la înmormântăr i nu e voie a-se pur ta insignii religioase, din care cauză crucile de la carâle funebre s'au înlăturat. Tot ce reaminteş te superstiţia, pent ru Francezi este abominabil. Natural! Francezii sunt poporul cel mai civilizat din lume. Noi n 'am ajuns nici pe depar te gradul cultural al Francezilor, ă căror deviză es te : ,Nici Dumnezeu, nici p r e o t ! ' — A^a a spu^.Knack, ceea ce dove­deşte în de ajuns, cum cugetă el despre rWffftzeti şi religTtme, fără cai fetttfftatea «ă-i p o a t ă face eeva. Să meargă numai aşa Înainte! încheia el apăsând cuvintele: Se va vedea pe urmă, unde vom ajunge".

„Unde crezi d t a ? " cercetă dr. Ltfg. „La anticreştinism şi la revoluţie!"

După o convorbire mai Îndelungată, pe

care advocatul a utitizat-o ca să cerceteze spiritul ce domneşte tn populaţia rurală, oaspeţii părăsiră „Bon", şi se întoarseră îh-napoi la vilă.

„Sper, că acuma Iţi vei fi schimbat convingerea ce o aveai despre educaţia ne­confesională", zise Huber.

„Pent ru aşa ceva n'am nici un motiv", replică dr. Lug. „Studiile de transiţie sunt în totdeauna împreunate cu dificultăţi. Până acuma au domnit superstiţia şi popii în şcoală, — ca să le scoatem cu totul pe amândouă . . . costă osteneală şi sgudue spiritele. Dacă însă ştiinţa şi cultura liberă vor fi in t ra t odată in şcoală şi se vor fi încetăţenit acolo, atunci se va forma un popor liber şi con­ştient de datoria sa, un popor, care nu va mai avea nevoie să se razime pe frica lui Dumnezeu, pe cer şi pe iad, pentruca să umble pe cărările ordinei de stat. De aceea trebue să uzăm dé toată influinţa noastră, ca să liberăm şcoala de credinţă şi să o cu­cerim cu totul pentru ştiinţă. Acesta este rin obiect de o capitală importauţă; căci din şcoală va eşi poporul viitorului, — cum va fi şcoala, aşa va fi poporul. Pe lângă chestia şcolară, toa te celelate chestii politice sunt secundare şi fără însamnătate. Cine a re şcoală, posede viitorul. Pe terenul şcolar se decid luptele spir i tuale".

„în ultimul punct sunt şi eu de perfect acord", respunse milionarul. „Da, şcoala este educatoarea viitorului popor! Protestez Insă energic contra părerii dtale că Dumnezeu şi religia s'ar putea înlocui prin ştiinţă şi liber­ta te . Alaltăeri cetii o conferinţă a francezului Guillon, care nu e clerical, ci liber cugetător şi judecător de instrucţie în Paris, prin ur­mare în virtutea vocaţiunei şale cualificat de a cunoaşte stările sociale din Paris. Guillon asigură, că principala cau&ă a demoralizării t ineretului din Paris, este actualul sistem de educaţie nereligios. Observatorul raţional nu poate să-şi disimuleze, că criminalitatea mereu crescândă a minorilor, concade cu reformele Introduse în legislaţia şcolilor. El susţine, că acei bărbaţi cari credeau că prin executarea legii anti-religioase a instrucţiei vor promova progresul, t rebue să se convingă acum despre adevărul că generaţ ia actuală se ilustrează prin brutal i tate şi răuta te . Guillon zice: Ve­chile bastioane ale educaţiei copiiilor ca: pietatea, reverenţa, ascultarea cătfă părinţi şi superiori n'au fost dărâmate nerăsbunate. Morala practica numai atunci are consistenţă dacă este bazată pe pietate. Dacă însă morala este bazată numai pe concepţiuni umane, atunci devine variabilă şi se schimbă după sentimentele, dorinţele şi poftele singuraticului indivizi. — Guillon are perfectă dreptate şi

mi-a vorbit din suflet. Convingerea judecă­torului este bazată pe experienţă şi nu s6 poate res turna" .

Advocatul tăcea şi chibzuea, cum ar putea să risipească părerile nefavorabile ale Iui Huber.

într 'aceea sosiră în apropierea vilei. Un băiat le eşi înainte. Fa ţa Ini ardea d e g r a b ă şi emoţie.

„Papa, vino repede! Ferestri le din salon sunt toate spar te" .

„Spar te? De cine?" cer ţe tă Huber. „Nu ştiu. Johan a văztit ş e cel ce le-a

spart . Mama s'a spăriat t a re Şi piăo$te". Milionarul îşi grăbi paşii. în salon, ale

cărui ferestri toate erau sdrobite, tl aş tepta servitorul.

„Johan, ce s'a întâmplat aici? Ai văzut pe făptuitor? Spune!"

„Nu era nimeni tn salon, când s'a în­tâmplat pozna", respunse servitorul. „Eu eram Sin dos, când de odată aud zăngănitul, şi alergai să văd ce-i? Am putut însă să zăresc Uh băeţaş cu părul roş care fugia şi dispăru i n tufiş". .

(Va urma).

B i b l i o g r a f i e . A apărut:

„Junimea Literară". Anul I I I . Nrul 10 cu următorul sumar: Vară (poezie), Ana Conta-Chernbach. — Ceva despre folosul limbelor clasice în şcoalele medii, Ion Ursu. — încă's t inăr (poezie), Leandru. — Feme­ilor române dela noi (poezie), G. Rotariu-Rotică. — Coşbuc şi Goga faţă de poporul român (urmare), Aspasia Luţia. — în zori de zi (poezie), Leandru. — Familia lui Vasile Varnav (notiţă istorică), S. FI. Marian. — Lă­crămioare (poezie), Orfeu. — Poeme în proză (trad. din Óscar Wilde), L. M. — Cântec, V. Loicsiţă. — Ion Gorun (studiu), Liviu Marian. — Dări de seamă. — Notiţe biblio­grafice. — Poşta Redacţiei.

Tabloul regelui Carol, 70 cm. înălţime, 52 cm. lăţime. Preţul 2 cor. — Tabloul re­ginei Mlisabeta, 70 cm. înălţime, 52 cm. lăţime. Preţul 2 cor. — Tabloul regelui Carol, 55 cm. înălţime, 44 cm. lăţime. Preţul 1 cor. — Şerban Vodă Cantacuzino la încunjurarea Vienei de cătră Turci şi Prezentarea steagului turcesc luat la Griviţa de cătră batalionul I I . de vânători, â 2 cor. 50 fii. — La comandă are să se aclude şi porto 10 eventual 20 fii. — Tablourile sunt executate foarte bine şi frumos şi sunt o adevărată podoabă pentru casă. — Se află de vânzare la: Librăria seminarială, — Blaj.

Proprietar, editor şi redactor răspunzător:

A u r e l C . D o m ş a .

'ŞttttELE'li Mt ţi VITÍ 4 «l t ""flMEIMTE FISCHtt á COUP. • ft MBMSt.

P a g . 3 3 4 . U N I R E A N r . 4 2 .

L a e x p o z i ţ i u n e a m i l e n a r ă d i n B u d a p e s t a d e l a 1 8 9 6 p r e m i a t e u m e d a l i a c e a m a r e .

Turnătoria de olopote şi fabric, de scanne de fer pentru 1 ' " olcpote a Ini "

HT0HTÜ l i f O f l î ÎSQ Timlseara-Fabne (8) 2 1 - 6 2

8 se recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, pe cum la turnarea de nou a clopo­telor stricate, mai departe spre facerea de clopote Întregi armonioasă, pe lângă ga­ranţie pe mai mulţi ani, provăzute cu ad-justiri do fer bătut, construite spre le în­toarce cu uşurinţă în ori ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture prin aceea ce sunt mântuite de crepare. — Cu deosebire recomand

c l o p o t e l e g ă u r i t e

8

de mine inventate şi mai de multe ori premiate, cari sunt provăzute tn partea superioară — ca violina = eu găuri după figura S şi pentru aceea au un ton mai intensiv, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrarea mai voluminoasă, decât cele de sis­tem vechiu, aşa, că un clopot pa­tent de 327 kg. este egal în 'to­nul nnni clopot de 461 kg. făcut după sistemul vechia. Mai departe se recomandă spre facerea scaune­lor de fer bătnt, de sine stătă-toar, — spre preadjus tarea clo­potelor vechi cu adjustarede fer bătut — ca şi spre turnarea de toace de metal.

Preţcuranturi ilustrate se trimit la cerere gratuit şi franco

I n s t i t u t ind igen . B a n c a de as igurare

„Transilvania" (7) 2 1 - 5 2 din S i b i i u

» întemeiata la anul 1 8 6 8 « î n S i b i i u , s t r a d a C i s n ă d i e i n r u l 5 ( e d i f i c i i l e p r o p r i i ) ,

asigurează în cale mai avantagioase condiţii:

3 f contra pericolului de incendiu şi esplosiune. |$-e d i f i c i d e o r i - c e f e l , m o l i i l e , l ă r f n r î , Y i t e , n n t r e ţ n r i s i a l t e p r o d u c t e

= economice etc. -© Q asupra vieţii omului @ ©

în toate combinaţiile, capitale pentru cazul morţii şi cu termin fix. asigurări de copii, de

zestre, rente pe vieaţa întreagă etc. etc. Asigurări poporale fâră cercetare medicală Asigurări pe spese de înmormântare cu solvirea imediată a

capitalului. Valori asigurate oontra in- M capitale asigurate asupra

cendiului: ţa vieţii: 90,981.088 coroane. x 9,125.898 coroane.

Dela întemeiare institutului a solvit: p e n t r u d e s p ă g u b i r i d e i n c e n d i i 4 , 0 7 7 , 7 8 8 . 7 8 o . p e t r u c a ­

p i t a l e a s i g u r a t e p e v i e a ţ ă 3 , 5 6 8 , 8 6 3 . 3 7 c o r .

O f e r t e ş i o r i - c e i n f o r m a ţ i u n i s e p o t p r i m i d e l a : D i r e c ţ i u n e î n S i b i u , s t i * . C i s n ă d i e i n r . 5 e t a g i u

1 . curtea 1 . ai prin agenturile principale din Arad, Braşov, Bistriţa şi Cluj, precum şi dela subagenţii din toate comunele

mai mari.

(25) 5—10 D e v â n z a r e : Circa 30,000 altoi de viţă cu rădăcină clasa I-ină, altuiţi în viţă americană

(„Riparia portalis") după metoda cea mai bună (altoirea forţată): Altoi: Struguri mestecaţi (Vepyes borfaj)

> » Rizling italian (Olasz rizling) 1C00 buc. = 150 cor.

» > = 160 »

• • • • • • • • • • • • • • • • • D • • • • • • • • • • • p ţiunile se iau în eonziderare, dacă sunt făcute cel mult la trei zile după •primire.

• • • • • • • • • • • • • • [ • • • • • • • • • • • • • a

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • La comande rog a se trimite '/s anticipaţmne, adresa să se scrie legibU indicându-se posta r — •

sau staţiunea căii ferate. Pachetarea se va face cu îngrijire socotindu-se spesele proprii. Reclama- 1—1

(Ezerjó) (Zöld szylváni) (Mézes feher) (Mastos fehér) (Járdovány) (Erd. Leányka) (Som, Furinint)

. > ZierfandI » » Silvan verde » » galbini » > moi » » goarneşi > » feteşti » > Şmighiră

Viţă pentru struguri de masă: Altoi : Chasselas Fontainebleau

» • Gama Drome » Madelaine ADgeviue > Passatutti » Muscat Hamburg

Altoi cl. I-mă de 2 ani 1000 buc. = 220 cor.;

Szancsal, z. x . Balâzsfalva.

= 160 = 160 = 180 = 180 — 180 = 180 = 180

100 buc. = 22 cor. » » = 27 » > » — 22 » » » = 24 » > > = 28 »

Altoi cl. 11-a de 1 an 1000 buc = 80 cor.

Ioan Bărbat, învăţător, absolv, al curs. de vierii din Aiud.

A C A T I S T U L MIC, sau carte ce cuprinde în sine rugăciuni cătră Preasf. Năs­

cătoare de Dumnezeu leg 2 4 fii

Cărţi postale ilustrate, C ®u vederi din Blaj .

Bacata 6 fileri. — Suta â cor. franco.

apărat:

Preţul unui ex. pe hârt ie „prima** crudo 6 cor. legat . 9 „

Pe hârt ie velină consistentă: c c r u d o S c o r .

legat 8 * * * * * * i ** »)WWRHHr»»»¥%

in vara trecuţi, pe lingă

toată seceta mare ce a

= totuşi în

Prima colonie de viţii de vie de pe

T Â U J V A V Ă a căreia Brourietar e FR. CAS P A R I ,

gp Mediaş 100, Transitonia, % unica în întreagă Ungaria, viţa a fost udată zilnic cu apă în quant de 5 m i ­l i o a n e d e l i t r e , drept aceea e sin­gura care poate lifera viţa de vie fru-H^^SZ moaşă şi trainică. • C a t a l o g i l u s t r a t , c u d i f e r i t e e p i s t o l e d e r e c u n o ş t i n ţ ă , s ă O o t r i m i t e g r a t i s ş i f r a n c o . © ©

(25) 1 9 - 2 0

FLORICELE DE CÂMP, schiţe uşoare. D e A. C. D O M Ş A

Preţul 1 coroană.

Tipografia Seminariului Arhidiecezan.