Upload
andreeastanci
View
7
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
1
Sef lucr.univ. Ec.Dr.Ing. Ioan V. CĂLDARE
UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE Facultatea de StiinteAnul II I.M. – TERMODINAMICA SI PROCESE DE TRANSFER
TERMODINAMICA PROCESELOR DE ARDERE
2
ARDEREA COMBUSTIBILIOR
1. ASPECTUL CHIMIC AL ARDERII COMBUSTIBILILOR:
Aspectul chimic al arderii ia in considerare :- bilanţul de materiale care apare în timpul arderii- degajarea de căldură.
2. ASPECTUL FIZIC AL ARDERII COMBUSTIBILIOR:Aspectul fizic al arderii ia in considerare:
- factorii aerodinamici care determină o anumită viteză de desfăşurare a reacţiilor.
- factorii termici care determină participarea anumitor fluxuri de căldură în diferitelor etape ale arderii.
3
1. ASPECTUL CHIMIC AL ARDERII COMBUSTIBILIPOR1. Arderea combustibilior2. Aspectul chimic al arderii2.1.Ecuaţiile de stare pentru 1 m3N combustibil gazos2.2. Ecuaţiile de stare pentru 1 kg de combustibil solid2.3. Densitatea gazelor de ardere şi presiunea parţială2.4. Entalpia gazelor de ardere. Diagrama I-t2.5. Căldura specifică a gazelor de ardere. Diagrama Cp-t 2.6. Controlul arderii. Triunghiul OSTWALD
4
1. ARDEREA COMBUSTIBILIORProcesul de ardere este un fenomen fizico-chimic complex prin care
elementele combustibile (sau compuşi ai acestora) se combină în mod puternic exoterm cu oxigenul din aer.
Arderea completă :Este atunci cînd produsele de ardere nu mai posedă energie
chimică.Înseamnă o conversie integrală a energiei chimice în energie
termică.
Ardera chimică incompletăEste atunci cînd produsele arderii mai posedă energie chimică de
reacţie.În gazele de ardere apar componente doar parţial oxidate (CO) sau chia
neoxidate ( H2, CH4 etc).- datorită lipsei de oxigen nu toate moleculele sunt supuse unei oxidări
complete.
5
Ardera mecanică incompletă – avem când în amestec cu produsele arderii se găseşte combustibil nears.
- cărbune în amestec cu zgură (la arderea cărbunelui )- metan amestecat cu CO2, H2O vapori (la arderea gazelor naturale) Arderea perfectă teoretică : este arderea completă care ar avea loc numai cu cantitatea teoretică
minimă stoichiometrică de oxigen.
Presupune condiţiile ideale de amestec de combustibil cu oxigen.- care nu se poate realiza în practică- în realitate se poate realiza doar un amestec imperfect.Sunt necesare cantităţi de oxigen mai mari decât cele teoretice pentru ca fiecare
moleculă din elementul combustibil să-şi găsească oxigenul necesar arderii.
Arderea reală ( imperfectă): se caracterizează printr-un amestec imperfect între combustibil şi aer, necesitând aer în exces.
6
Relaţiile dintre diferitele tipuri de ardere: L- debitul de aer necesar arderii realeL min -debitul de aer necesar arderii teoretice
7
Condiţii pentru o arderea completă :
- Exces de aer suficient;
- O bună amestecare a combustibilului cu aerul;
- O bună aprindere;- O ardere stabilă.
8
2. ASPECTUL CHIMIC AL ARDERII
Aspectul chimic al arderii ia in considerare :- bilanţul de materiale care apare în timpul arderii- degajarea de căldură.
9
Compoziţia combustibilului:
10
2.1. Scrierea ecuaţiilor de ardere pentru 1 m3N combustibil gazos
Se pleacă de la ecuaţia molară a reacţiei:
Obs. La 1,01325 bar şi 273,15 K orice kmol de gaz perfect are volumul de 22,414
Împărţind 22,414 şi înmulţind cu procentul de din combustibil ( ), rezultă:
42224 22 CHQOHCOOCH
42224 2121 CHQOkmolHkmolCOkmolOkmolCH
423
23
23
43 414,222414,22414,222414,22 CHNNNN QOHmCOmOmCHm
1004CH
)1(100100
2100100
2100 4
42
342
342
344
34CHNNNN Q
CHOHm
CHCOm
CHOm
CHCHm
CH
11
Ecuaţiile de ardere pentru celelalte componente combustibile din compoziţia combustibilului gazos:
Adunăm relaţiile1,2,3,4,5:
)2(100100100
2100 2
32
33CONNN q
COCOm
COOm
COCOm
CO
)3(1001001002
1100
32
32
32
3HNNNN qm
HOHm
HOm
HHm
H
)4(1001001002
3100 2
322
322
322
32SHNNNN qm
SHOHm
SHOm
SHSHm
SH
)5(10010021001004100 42
32
332
33CH
nmN
nmNN
nmN
nmnmN
nm QHC
OHmHCn
COmmHC
mOmHCn
mHCmHC
iSOOHCOON HVVVVcombdemdinardcareElementele ''''3
2222.1
12
- volumul de oxigen necesar reacţiei - volumul de gaze produse ale arderii - puterea calorifică a reacţiei = efectul termic al reacţiei. = Volumul teoretic de aer necesar arderii unui de combustibil gazos. = Volumul teoretic total de gaze de ardere:
- volumul componentelor triatomice din gazele de ardere
'
2OV'''
222 SOOHCO VVV
iH
0V
0gV
]/[ 330 222
combmmVVVV NNOHNROg 222 SOCORO VVV
3Nm
13
Coeficientul de exces de aer :
V- volumul real de aer utilizat la ardere V0-volumul teoretic de aer pentru arderea unităţii de combustibil - volumul de aer în exces, care trece în gazele de ardere volumul de aer în exces, care trece în gazele de ardere
unde: -volumul real al gazelor de ardere.
10
V
V
tan)(10,105,1 megaz
0)1( V
00 )1( VVV gg gV
14
2.2. Ecuaţiile de ardere pentru 1 kg de combustibil solid sau lichid
Pentru 1 kg de combustibil:
%100 AWONSHC
15
kmolkJQkmolCOkmolOkmolC C /111 22
Scrierea ecuaţiilor de ardere:- se pleacă de la reacţia molară a reacţiei:Ecuaţia de ardere pentru conţinutul procentual de carbon:
CQCOOC 22
kgCkmolC 121
kgkJQkgCOkgOkgC C /443212 22
1/1001003
11
1003
8
100 22 kgkJQC
kgCOC
kgOC
kgCC
C
16
Analog se deduc relaţiile de ardere pentru H2 şi S:
Adunăm relaţiile 1,2 şi 3:
2/100100
9100
8100 222 kgkJQH
HOkgH
HkgO
HkgH
H
3/100100
2100100 22 kgkJQ
SkgSO
SkgO
SkgS
SS
iO HHOSOCOMcombdekgdinardcareElementele ][.1 '2
'2
'2
'
2
17
'
2OM = masa de oxigen necesară reacţiei = gazele produse ale arderii. - puterea calorifică a reacţiei = efectul termic al reacţiei. -volumul teoretic de aer necesar arderii a unui kg de combustibil - volumul de oxigen necesar arderii
'2
'2
'2 HOSOCO
iH
0V
2OV
221,0
10 OVV
18
carbon redus
Volumul teoretic al gazelor de ardere:
Volumul real al gazelor de ardere:
%375.0 SCK
]/[ 30 222
kmVVVV NOHNROg
00 )1( VVV gg
gratarpearscarbune
einsuspensiprafcarbune
billichidcombustiu
80,140,1
40,120,1
15,105,1
19
2.3. Densitatea gazelor de ardere şi a presiunile parţiale:
a) Densitatea gazelor de ardere:- la starea normală ( ):
pentru combustibil gazos
pentru combustibil lichid sau solid:
unde: -densitatea combustibilului la starea normală - densitatea aerului la stare normală
pentru o temperatură medie tg:
0
3
0
0.0
N
aercomb
mkg
V
V
30
0
1
Ng
aer
mkg
V
V
.combaer
30 273
273
Ngg m
kgt
20
b) presiunile parţiale ale gazelor triatonice RO 2 şi H2O:
unde: - presiunea absolută a gazelor de ardere (de obicei )
][2
2barp
V
VP g
g
RORO
][2
2barp
V
VP g
g
OHOH
gp
barpg 1
21
2.4. Entalpia gazelor de ardere. Diagrama I-t
Entalpia este o mărime de stare ce caracterizează, ca şi energie internă, nivelul energetic al unui sistem termodinamic ( este un potenţial termodinamic):
unde :I= entalpiaU= energia internăpV- lucru mecanic de deplasare.
][JVpUI
22
Teoria cinetico-moleculară:
unde : - suma energiilor cinetice, moleculare corespunzătoare mişcărilor de translaţie, rotaţie şi vibraţie. - suma energiilor potenţiale datorită forţelor de interacţiune dintre molecule. - suma energiilor din interiorul moleculelor sau a atomilor.
i- entalpia specifică (masică) - pentru unitatea de masă:
unde:u- energia internă specifică
][0 JUUUU potcin
][ kgJvpui
cinU
potU
0U
23
b) Diagrama I-t a gazelor de ardere
Se utilizează în calculul termic al cazanelor, pentru stabilirea temperaturii gazelor de ardere în diferite puncte ale traseului acestora;Entalpia gazelor de ardere = suma entalpiilor gazelor componente:
unde: - entalpia specifică a gazelor componete, care sunt funcţie de temperatura amestecului - volumele componetelor gazelor arse, rezultate prin arderea unui kg sau a unu de combustibil.
kg
kJsaum
kJiVViViVIN
OOOHNNROROg 30 ;2222222
ii
iV
24
Pentru arderea cu exces de aer:
Calculul diagramei I-t:Pentru = 1 se calculează pentru excese de aer reale: - se calculeaza I- se trasează cubele I-t care sunt specifice fiecaărui combustibil.
;1 00 tfIiVII aerg
25
1-2 = procesul de răcire a gazelor de ardere de la starea 1 la starea 2.
26
Fluxul de căldură Q cedat de gazele de ardere, în procesul de răcire 1-2 este:
Q = B (I1-I2)
unde :B- debitul de combustibil sau
skg
smN
3
27
Modul de utilizare a diagramei I-t
a) Pentru o suprafaţă de schimb de căldură :- se dau ( ti şi te) şi :
ti- temperatura de intrare a gazelor de ardere în suprafaţa de schimb de căldură;
te- temperatura de ieşire- se citesc din diagrama I-t:
Se calculează:
Q = B (I1-I2) ; [KW]
iii tfI ;
eee tfI ;
28
b) Pentru o suprafaţă de schimb de căldură:- se dau Q, ti,
- se citeşte din diagrama I-t:
- determinăm :
- se citeste în diagramă I-t :
i
iii tfI ;
B
QII ie
eee Ift ;
29
Căldura specifică a gazelor de ardere. Diagrama Cp-t
Capacitatea calorică = cantitatea de căldură necesară pentru ridicarea temperaturii unui corp cu 1 K .Căldura specifică c = capacitatea calorică a unităţii de cantitate de substanţă.
c = energia termică necesară unităţii de cantitate din acea substanţă pentru aşi mări temperatura cu 1K.
gaz perfect din punct de vedere al naturii transformării realizată de substanţă.
1221 TTcmQ
kgKJ
TTm
Qc
12
21
kgKJRcc vp
30
Diagrama cp -t a gazelor de ardere
Relaţia de legătură I- cp este:
si:
tcVVtcVI pgPg 00 1
AER
gN
g
NOH
g
OHRO
g
ROP c
V
Vc
V
Vc
V
Vc
V
Vc 01
2
2
2
2
2
2
;tfcP
31
Diagrama cp -t a gazelor de ardere
32
Modul de utilizare a diagramei Modul de utilizare a diagramei cp -t
- se da ( )- se citeşte în diagrama cp - t:
- se calculează :
unde:
ei ;
iiPi tfc ;
eePe tfc ; epegeipigi tcVtcVBQ
00 1 VVV gg
33
b) Pentru suprafaţa de schimb de căldură:- se dau Q, ti, -cu ( ti, ) -METODA ITERATIVĂ = două iteraţiSe presupune o valoare , şi Se determină:
Dacă cu mai mult de un grad se reia calculul pentru o nouă valoare Se determină te pentru :
i pic'et e
pec''
''
peg
ipigi
e cVBQ
tcVt
'''ee tt
'''ee tt
pec"
"peg
ipigi
e cVBQ
tcVt
34
2.6.Controlul arderii. Triunghiul OSTWALD
Controlul procesului de ardere se face pentru a determina:
- măsura în care arderea este completă- valoarea excesului de aer
In gazele de ardere segasesc: - ardere completa: CO2; SO2; N2
- ardere incompletă: CO; H2; CH4
Analiza gaelor de ardere :- cu analizatoare : chimice- ” electrice condiţia unei arderi complete OHCO 2
35
Diagrama OSTWALD- se construieşte pentru fiecare tip de combustibilAC= dreapta arderii complete: CO= 0AB= dreapta arderii fără exces de aer:
36
Determinarea poziţiei unui punct M în diagrama OSTWALD:Măsor concetraţia de CO2 şi O2 din gazele de ardere;Citesc în diagramă , CO
Poziţia punctului M:
a) ardere incompletă
b) ardere completă CO=0
c) ardere fără exces de aer
d) ARDERE PERFECTĂ
e) neconcordanţă între datele analizei gazele de ardere
)(int eriorABCM
ACM
ABM
AM
AOCM
37
II. ASPECTUL FIZIC AL ARDERII COMBUSTIBILIOR
Ia în considerare:
-Factorii aerodinamici determină o anumită viteză de desfăşurare a reacţiilor;
-Factorii termici determină participarea anumitor fuxuri de căldură în diferitele etape ale arderii.
38
Aspecte:
1. Cinetica reacţiilor de ardere
2. Flacăra laminară3. Flacăra turbulentă4. Aprinderea5. Stabilizarea arderii
39
Procesul de ardere cuprinde următoarele fenomene fizice de baza:
- Aprinderea- Stabilizarea arderii- Desfăşurarea arderii în frontul de
flacără, care determină:* mărimea frontului de
flacără* forma frontului de flacără
40
Timpul total de ardere :
timpul fazei de omogenizare combustibil-aer - timpul fazei de realizare a procesului de ardere.Există trei tipuri de fenomene de ardere:
- ardere cinetică
- ardere difuzivă
- ardere cinetic-difuzivă
cf
fc
cfc
fcf
cfcf
41
Cinetica reacţiilor de ardereProcesul de ardere real: nu este
cel descris de reacţiile chimice de oxidare care marchează
numai starea iniţială şi finală a procesului
În reacţia chimică de ardere: are loc un proces foarte complex de reacţii în lanţ:
- prin care de la o moleculă combustibilă prin reacţii intermediare cu radicali activi (liberi) se obţine produsul final de ardere.
Radical activ (liber) este o moleculă instabilă, cu valenţe libere.
42
Începerea procesului de ardere:
a) Prin încălzirea locală a unui anumit volum din amestecul combustibil până la o temperatură de reacţie;
b) după care căldura degajată de reacţia locală foloseşte la amorsarea reacţiei în volumele înconjurătoare;
c) rezultă creşterea temperaturii care acelerează reacţiile de ardere = faza de aprindere.
d) in continuare, procesul de ardere se desfăşoară cu viteză constantă = viteza de ardere.
Obs. Viteza de ardere u este proporţională (nu egală) cu viteza
de reacţie (w).
43
Schema de ardere a unei molecule de :
a) Faza de iniţiere:
E- energie de activareOH*- radical activ (liber) de OH
b) Faza de continuare:
H*- radical liber H, cu energie foarte mare.
*222 OHOH E
** 22 HOHHOH
2H
44
c) Faza de ramificare a lanţului de reacţii:
Cei trei radicali liberi (doi de OH*si unul de H*) continuă fiecare reacţiile specice
***
***
2
2
HOHHO
OOHOH
45
d) Faza de întreruperea lanţului prin pierderea energiei libere: d1) pe o moleculă internă M de azot sau oxigen.
d2) pe un perete rece S:
Peretele transformă energia primită în căldură.Viteza de reacţiei w – variaţia în timp τ a concentraţiei de combustibil c:
22222222 43
21
21
21* OOHsauOOHMHOMOH
222
2222
2
43
21
21
21*
21*
OOH
sauOOHSHO
sauSHSH
ddc
w
46
RELAŢIA LUI ARHENIUSRELAŢIA LUI ARHENIUS evidenţiează importanţa:
a) factorilor de dozaj corect aer-combustibil, prin presiuni parţiale; b) rolul important al unei temperaturii ridicate în zona de reacţie a focarului:
unde: constantă de reacţie(de combustibil); concentraţia de combustibil; concentraţie de oxigenE- energia de activare specificăT- temperatura la care se desfaşoară procesul;e- 2,71R- constanta universală a gazelor;
s
molepcKw TR
E
cC ;0
00
0Kcc0p
47
Exemplu:
Dacă: semificţia relaţei lui Arhenius
;1;2
12
0
222
c
OHOH
Wc
Wc
c
c
48
În fazele de ardere există:a) factori care tind sa marească μ.b) factori care tind sa micşoreze μ.
Întreruperea reacţiei în lanţ se realizează:
- la peretele rece a focarului- la ciocnirea cu molecule inerte
49
FRONTUL DE FLACĂRĂ este:
1. Suprafaţa unde se desfăşoară reacţiile de ardere;
sau2. Suprafaţa luminoasă a zonei de ardere.
Clasificarea:Din punct de vedere cinetic:
Front de flacără laminar: - viteza laminară (normală) de ardere;
Front de flacără turbulent : - viteza turbulentă de ardere;
50
Frontul de flacără laminar din punct de vedere cinetic se poate propaga:
În amestec de combustibil în repaus:
51
În amestec de combustibil în curgere laminară:
AQcom 0Debitul de amestec al combustibilului:
A. suprafaţa frontului de flacără
este perpendicular pe frontul de flacără cu suprafaţa A
52
2. FLACĂRA LAMINARĂ a) Front de flacară laminară
53
Din ecuaţia de continuitate :
Relatia cosinusului:
Exprimă faptul că frontul de flacără se inclină cu un unghi faţă de viteză: = constant.
ASw tub 0
AAw
AS tub
0cos
cos
cos0 w
0cos w
54
b) Procesul în frontul de flacără.
Fig. 2 Evoluţia temperaturii in fontul de flacără
55
Notaţii:= temperatura iniţială a amestecului
combustibil= temperatura de aprindere= temperatura finală
- zona de încălzire a combustibilului. - zona de reacţie intensă.
0T
Tap
fT
fp xx
pxfx
56
VITEZA NORMALĂ DE ARDERE
Depinde de cinci factori:1-Natura combustibilului2- Dozajul combustibilului în amestec:
-volumul de combustibil -volumul amestecului
3-Temperatura iniţială a amestecului combustibil4-Presiunea iniţiala5-Conditiile gazodinamice: viteza,traiectorie6-Condiţii geometrice: formă, mărime orificiu de ieşire a amestecului combustibil.
0
am
comb
V
Ve .
.combVamV
57
3. FLACĂRA TURBULENTĂ.
58
Fig. 4. Frontul de flacără: a) laminară b) turbulentă
59
b) La arderea într-un curent turbulent:- au loc pulsaţii ale vitezei, care
reprezintă caracteristica curgerii turbulente. ; pulsaţia turbulentă a vitezei)0( fT
60
c) Factorii care produc creşterea
Intesitatea turbulenţei ( ):
- viteza medie pătratică fluctuantă - viteza medie a curentului de amestec combustibil.
2) Scala turbulenţei (l) reprezintă distanţa medie pe care particulele se mişcă în formă de cvazisolid în curgerea turbulentă.
T
w
w2
2w
w
61
3) Coeficientul de difuzie turbulentă :
- deplasarea medie datorită difuziei turbulente - viteza medie pătratică fluctuantăCoeficientul este o mărime care caracterizează procesul de amestecare datorită mişcării fluctuante a particulelor.
4) Acceleraţia produselor de ardere în frontul de flacără.- crează o turbulenţă de 2-3 ori mai mare decât turbulenţa iniţială.Viteza la un anumit moment dat =viteza medie+viteza fluctuantă
TD 22 wxDT 2x2w
T
62
4. APRINDEREA.
63
- diametru de aprindere - căldura la care are loc aprinderea ( Tap- temperatura de aprindere)
- pierderile de căldură pe conturul zonei de aprindere.
a) Proces stabil
b) Stingere flacără.
mmd 2min
RQ
RpR QdTQQ ;;:
PQ
RpR QdTQQ ;;:
64
Condiţiile de aprindere:
- relativ simple la viteze mici ale amestecului combustibil; -greu de realizat la viteze mari ale amestecului combustibil .
Tap = Temperatura de aprindere= temperatura minimă pe care trebuie s-o aibă un amestec combustibil pentru ca reacţia de ardere să aibă loc cu viteză crescătoare:
.0d
dQR
65
Condiţii fizice la limită pentru aprindere:
1) să compenseze
2) ; Creşterea creşterea
La creşterea temperaturii, sistemul sa fie stabil. - căldura degajată de reacţia de ardere. - pierderile de căldură pe conturul zonei de aprindere.
RpR QQQ ;pQ
dT
dQ
dT
dQ PR RQ pQ
RQ
PQ
66
Pentru realizarea aprinderii:
- este necesar ca V (volumul minim de aprindere) să fie încălzit – de la o sursă exterioară– până la Tap (temperatura de aprindere).
Energia minimă de aprindere:corespunde căldurii necesare încălzirii volumului sferei cu dmin de la T0 la Tap.
Variaţia energiei minime de aprindere cu dozajul :
.minap
ap
Q
Q
st
stap
ap fQ
Q
.min
67
Fig. 7. Variaţia energiei minime de aprindere cu dozajul.Energia minimă de aprindere cu un minim absolut: în vecinătatea punctului stoichiometric la: .95,0
st
68
5. STABILIZAREA ARDERII (= stabilizarea frontului de flacără)
a) Stabilizarea arderii înseamnă producerea unei aprinderi continue a amestecului combustibil şi implică următoarele:
1) Aprinderea se produce în flux: - asupra uni curent de amestec de combustibil pe un punct sau o
linie de contur.
2) Energia de aprindere : este suficientă pentru un domeniu de variaţie a : w- viteză
φ- dozajul
T- temperaturii. 3) Starea de stabilitate – este o funcţie bipoziţională cu stările: “aprins” “întrerupt”
69
b) Modele de stabilizare
1) Crearea într-un punct pe contur a unei viteze : w= viteza de curgere a amestecului combustibil;u= viteza de ardere.
În acest caz frontul de flacără se poate stabiliza, deoarece :
şi în continuare se va propaga în restul amestecului după LEGEA COSINUSULUI: cos0 wu
uw 0
70
1) crearea într-un punct pe contur a unei viteze :uw 0
u
limita
jetu
lui
Frontul de flacara
w0=uw0=u
w0
71
2. Furnizarea într-un punct sau pe contur a unei energii de aprindere dintr-o sursă exterioară
a) Scânteie permanentă b) Flacără pilot de aprindere.
72
c)Suprafaţa caldă de aprindere d) Gaze calde de aprindere
73
2) Furnizarea energiei de aprindere prin
recircularea gazelor de aprindere.
a)Recircularea de gaze de ardere b) Expandarea jetului într-un pe obstacole neaerodinamic focar cu dimensiuni mari.
74
Recirculare cu gaze de ardere- în zona centrala a jetului cu turbionare.
75
Va multumim pentru atentie !