Cuprinslntroducere in ,,Arimalele din mare" 9

ro' Viafa in mare I OLumea planctonului l2

Bureti, anemone gi meduze l4Lumea molu;telor l6

Viafa pe o plaja nisipoasi l8Sepii gi caracatife 20

Crustacee 22Stele-de-mare, arici gi viermi 24

*j, Via{a pe un firm stAncos 26Raiele gi pettii-fieristriu 28

Rechinii 30Lumea murenelor 32

$';', Viafa intr-un recif de coral i 34Jepoti 9i otrivitori 36Somonul de Pacific 38

Bancuri argintii de petti 40t, Viafa intr-o mangrovi 42

Pettii de mare adAncime 44PeSti rapizi 46

Celuti-de-mare si ace-de-lltare 48{' $l' viafa int r-ofumaroli 50

Lumea calcanilor 52Minunile din adincuri 54

Glosar de cuvinte-cheie 56lndex 58

h.,,,.1..,

,:

(

#

lrurnoDucERr iru

,rAnimaIeIedin mare))Supt"fafa planetei noastre este acoperiti in

mare misuri de ?p, iar in ape locuiesc multeviefuitoare minunate: de-a lungul plajelor existi

molugte gi crabi; in api triiesc homari cu fepi,ciudifenii cu opt picioare lungi 9i pegti cu aripi.

Viafa a inceput in apele sirate, cu milioane de ani in urmi.Toate stratele oceanului sunt locuite, chiar 9i cele mai adAncilocuri, in care omul nu poate ajunge. Se poate ca in adAncuri

si existe viefuitoare misterioase, pe care noi inci nule-am descoperit.

AruIMALELE DIN MARE

Viiltarn mare

Apele mirilor acoperi douitreimi din suprafata PimAntului.Marea reprezinti casa multorviefuitoare. in mare triiesc cetpufin 14.000 de specii de petti ;i160.000 de specii de nevertebrate,printre care crabi, midii, stele-de-mare ;i altele.

Cu miliarde de ani in urmi, viafa a inceputin mare. Meduzele gi burefii au fost printreprimele viefuitoare ale mirii

- au apirut

cu circa 7OO milioane de ani in urmi.S-au dezvoltat apoi animalele cu cochilie,precum trilobi{ii. Acestea triiau pe fundul

v aamirii cu circa 500 milioane de ani in urmi.Astizi, oamenii de ttiin{i impart marea indiverse zone, in funcfie de adincimea apei.Fiecare zoni rep rezinti ciminul anumitorspecii de animale.

)A

*' REcTFE DE CoRALT

Recifele de corali sunt habitate subacvatice,pline cu milioane de pe;ti si alte vietuitoaremarine. Recifele sunt formate din scheleteleunor animale, anume polipii de coral, caresunt inrudite cu anemonele-de-mare. Coralii traiesc in apecalde, putin adAnci, deexem plu in Ocean u I I nd iansi in Marea Rosie.

Coral colorat ;i pegtidin Marea Rosie

Segmente,fiecare cu citeo perechede picioarearticu late(sub cochilie)Corpul moaleal trilobituluiera protejat de ocarapace groasd

Tiilobit

ZONALUMINATA

ZONAC RE PUSCU LARA

Nautilus

ZONAiruruNECATA

$arpe-de-mare

Ton cu aripioard albastrd

f vlnrn iru Mane

' ZINA LUMINATAPrimii 1 50 de metri din adAncimea mariireprezinta zona luminati. Este cea mai caldasi mai Iuminoasa parte a marii. Asemeniplantelor pe pamant, planctonul de aici sefoloseste de lumina soarelui pentru a producehrana. Pe de alta par1e, planctonul asigurihrana pentru multe animale.

Planctonul reprezintiplante 9i animalemicroscopice caretriiesc in zonaluminoasi

Testoasd verde

Viafa in cele treizone ale mirii

*' ZINA CnEPUscULARA

La o adAncime mai mare de200 de metri, luminaincepe sa paleasci si sub1 .000 de metri esteintuneric. Partea de Iam ijloc este n u m iti zonacrepusculara. Cu cAtadAncimea este mai mare,cu atat scad varietatea sinumarul animalelor.c

-7 ZoNA iruruNEcArAin cele mai addnci parti ale mirii,este intuneric complet si apa esterece, in jur de OoC. in ciudaacestui fapt , zona intunecata estelocuita de cAtiva pesti si de altevietuitoare. Pentru a supravietui,acestia se vaneazi unul pe altul simanAncd orice rest de mancare cese scufunda din apele dedeasu p ra.

/ r- r:-----

--r --r -- - - - - - rl

cAurA gt DEscoPERA iPLANETA PAMANT: pp. 28-29

PLANTELE: pp. 12-13

Pe;te-cu-vele

Peste-lanternd

L---------------r-----

Baracudd

(Marele alb)

n

l. Fun dul mdrii

AIvIMALELE DIN MARE

lumea planetonului'/)- Miliarde de plante gi animale{=ftmicroscopice plutesc in derivi in apelede suprafafe ale mirilor gi oceanelor.Ele poarti numele de plancton. Acesteplante gi animale sunt foarte importantepentru viafa subacvatici, deoarece elesunt Ia baza lan{ului trofic marin.Planctonul vegetal reprezinti hrana pentruplanctonul animdl, care, la rAndul siu, estemAncat de viefuitoarele mai mari alemirii. Multe animale marine depindde plancton pentru hrana lor.

Larvi de meduzi,un plancton animal

l:"b..t,

r" ll'rt',

T

-3

aLarvi de crabsau crab tAnir

Pegtii mici au ochimari pentru a se pazide pradatori

e7 PmrucroNUL AtruMALUnele vietuitoare marine, inclusiv crabii,unii pesti si agrisele-de-mare, isi incep viataca plancton animal. Sunt niste Iarve, carearatd foarte diferit de exemplarele adulte.Alte vietuitoare, precum copepodele,riman sub formi de plancton toati viata.

tI

I,

Pegtii tineri se hrdnesccu plancton animalAgrigele-de-mare,

un plancton animal

+n;:.{f'fLarvi de pette, un tipde plancton animal

LUMEA PmTcToNUTUI

Plancton vegetal

\-,\is)\\\

"lrANrELE DrN PmrucroN

Planctonul vegetal este formatdin organisme unicelulare. Milioanede tone de plancton cresc in fiecarean. Acesta este numit,,iarba mirii",rep rezentand hrana multor animale.Planctonul vegetal foloseste luminasoarelui pentru fotosintezi.

,j, 't ' 'r".-"f

hr:'t*i**ffi'-tPc-

If-II

Planctonul unicelularp I ute5te, im bi nAnd u-seintr- u n lant

Antenele lungi ii servesccopepodului la cdutarea hranei

\\

*4-" qp **.1. *{ \-'{ *{"

- \

copepodul, u'l '{+*t'*

*gr\mic crustaceu * {F.*

t'*ai

:f vMAwAwcA Snu Vn FrMAtrtcATPlanctonul animal, cum arfi vierm i i-sageatd, manancdvietuitoare mai mici sau planctonvegetal. Cele mai multe animalemarine devin hrana pentru altele.

_a-r r r r r r-r rrrrrrrr-rrr-i

bnurA sr DEscoPERA ICORPUL UMAN: pp. 12-13

MARILT INVENTII: pp. 44-45

VIATA MICRoSCoPICALuafi niqte apd de mare intr-unborcan sau intr-o gdleatd. S-arputea sd vede[i cu ochiul liberplanctonul , cz pe niqte peticecolorate. Pentru o vedere maibund, plasa[i cAteva picdturi deapd pe o pldcutd qi studia[i-le lamicroscop.

Fotosili u nmicroscop pentrua vedea ptanctonul

DATE ULUIT()ART* Unele tipuri de dinoflagelate,mici ptante din ptanctoh, manilumini. Daci o barci sau unanimal marin tulburi noapteasuprafala netedi a apei, s vidd inof [agetatele stritucind in?ntuneric.

Dinoflagelatele strilucesc in intuneric

Vierme sigeati L-------rr--------r---

Burefi, anemonegi melluue

&Buretii se numire printre cele maisimple animale. Corpul unui burete esteplin de mici pori, ca o siti. Bureteleabsoarbe apa gi, odati cu Er, substanfelenutritive. Apoi elimini apa. Anemonele-de-lnare gi meduzele au tentaculeinfepitoare gi corpul ca un sac sau ca untub. EIe apar{in unui grup de animale careinclude coralii li fregatele portugheze.

Cosul-cu-flori al lui Venus-'---"'-

'

AruIMALELE DIN MARE

I

Lt,t

-'' t. i

' r'-

c-:'MULTI BURETI

,* {'.{'

/, t-

Burete-de-baie Corp moale

Mii Oe tipuri de bureti se afla atat inapele mici cAt si in cele adAnci. Unii suntm ici si rotu nzi. Altii su nt ca n iste vazeinalte. Buretele,,Cos-cu-flori al lui Venus"are un schelet cu o suprafatd tare.

Scheletul aratd ca ;icum ar fi facut din sticla

Cre;tepe fundulmarii

Buretetubular

fTTNTACULEir.rlrnAroARErfle monele-de-mare serrind de pietre, folosindI substanla lipicioasi.-poi isi unduiesc in apa:e ntacu lele otrdvitoare.Daci un pegte trece pe,angi ea, anemona i5i:ntinde tentaculele, care ilinteapa ;i il omoari 5i apoiil imping in gura anemonei.

BuRETI,

Anemoni-de-mare

DUZE

Celule in(epitoare

PApUREA DE AxTMALEGorgoniile pot ardta ca niqtemici cop5cei. I)eseori trdiescin grupuri, pe fundulmarll, ca omicd pdduresubacvaticd.

Gorgoniile suntinrudite cu coralii

Fregataportughezi

Tentacule mortale, unelemdsurAnd pAna la 50 m, avAndcel u le intepatoare speci al e.

Fir fin, ghimpat,care contine otravi

Tentaculelesunt ,,in gardd"

Tentaculelesu nt retrase

%ELATTNA iruorAroAREMeduzele au corpuri transparente, in formdde clopot. inoati luand apd in clopot si apoiimpingand-o din nou afard. Acest lucruimpinge med uza inainte. Unele meduzeinoatd in grupuri, denumite bancuri. Fregataportugheza captureaz6, peStii si alte prdzi cuputernicele sale tentacu le intepitoare.

Banc de meduze

t'!It

fM in interiorul celuleiNP-Celula inlepdtoarescoate firul pentrua otrdvi prada

cAUTA $l DESCOPERACORPUL UMAN: pp. 16-17

tNsEcTE $l pAlnru.lENt: pp.42-431--rrrr-----r---rrrrrr

DATE ULUIT()ARE* Pegtii-arlechin se ascundde dugmani printre tentaculeteotrivitoare ale anemonei-de-mare. Acegti pegti nu suntinlepati deoarece corpuri[elor sunt acoperite de o peticuLispeciali.

Peste-arlechin si anemoni-de-mare

rt$'t i---tt

Prada atingeceluleleintepatoare

+ffi*

lumea molu$telor&Plajele sunt pline cu cochilii goale.

Multe dintre acestea au fost, odinioari,case ale viefuitoarelor marine cu corpurimoi, denumite molugte, printre care senumiri scoicile, stridiile, midiile 9i melcii-de-rnare. in timp, aceste molugte folosesco substanfe calcaroasi, care se afli in apade mare, pentru a-ti construi cochiliile carele ajuti si se protejeze de dutmani.Limacgii de mar, sepiile gi caracati{elesunt gi ele molugte, dar nu au cochilii.

4ocHrlu DuBLE snu srrvtPlEUnele moluSte, precum scoicile audoui cochilii, unite de o tAtAni. Suntnumite bivalve. Altele, precum melciisi melcii-de-mare au doar o cochilie.Ele se numesc gasteropode.

Venus, ur1bivalv tipic

Sifoane sau tuburipentru filtrarea hranei

,/

. -_;. Datoritd ,,piciorului"musculos, molustelese pot deplasa

AruIMALELE DIN MARE

de apdge scoicai

IIJetulfmpininapo

n

Melcul -de-mare purpu ri usta agatat de pluta de bule,in asteptarea hranei

Bulele sunt fdcutedin cleiul produs decorpul melcului

e7 PlunND PE BulrMelcu l-de-mare purpuriu traie;tein apropierea suprafetei marii. Nupoate inota, asa ci, pentru a puteapluti realizeazl, o pluta din sute debule pe care le sufla si le uneSte.Daci se desprinde de pluti, melculse scufundi pe fundul marii si moare.

Scoicd inchizAndu gi,cele doudjumdtdli ale cochil'idi "

Scorcr Can p,,APLAUD L))lJnele scoici se pot migca repedeatunci c0nd fug de duqmani, precumstelele-de-mare. iqi deschid cochiliilepentru a trage apd in interior, apoi leinchid pentru a scoate apa. Astfel sepot deplasa, prin apd, pentru a nu fipri nse.

Me I cu I e u ro p."ini i ;l-.:L.;,Sun gastropod tipic

'-u$

Pe mdsurd ce melcul cregte,isi constru ie5te alte sectiu n i incochilia sa curbata

LUMEA MoLU$rELqR

Melc-de-mare

Cuu Cne$rE o PrRLA

n Pentru a-ti protejaL corpul moale,stridia acopera piatracu sidef de pemarginea cochiliei sale.

a Dupi un an sau\, mai mult, seformeaza in interiorulstridiei o perli netedi,rotunda ti nu maiexista nicio iritatie.

Cochilie de stridiedeschisi, cu perli

rrri{";;;- -r-,- ;;; c o P E R A iINSECTE $l PAIANJENI: pp. 54-55

$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 30-31

4 O mici piatri sauI un fir de nisip iritantse prinde in interiorulcochiliei stridiei.

Melcul-de-maremanAncd mici animalemarine, precLtmmeduze

DATT ULUIT()AREf Cea mai mare cochitieaparline tridacnei. Unelecochitii de tridacnesunt mai late de 1metru gi c6ntirescun sfert de ton5.

Tridacni giscuf u nditor

EE

AIvIMALELE DIN MARE

Cochilie goald,aruncata pe plajala flux \

&",,::T::::ti coboare de-a lungul malului.Aceste valuri schimbitoare Potcau za probleme viefuitoarelorde Ia malul merii. La reflux,unele dintre ele au nevoie deun loc umed pentru a se ascundeca si nu se usuce. Altele trebuiesi se adaposteasci pentru a nu filuate de flux.

viilt? pe 0 nlali

O plaja nisipoasi poate pirea goali, darmulte viefuitoare mici se gesesc chiar lasuprafa{a nisipului. Printre acestEl, viermi,molu;te, crabi ;i chiar petti care sapd.Cind apa se retrage, micii fipari-de-nisipse ingroapi in nisip. Ei stau in vizuinile lorpini cind apa crette din nou.

?1nr, cnnr LocutEsc PE JAnrvrCrab ii apartin u n u i gru p de an imale cu crustitare, denumite crustacee. Unii crabi traiescin ape adinci, dar altii traiesc pe larmurilenisipoase, unde cauta hrani, cum ar fimolustele. Daca se afla in pericol, crabii seascund in vizuina din nisip. CAnd se afla invizuina sa, crabul mascat poate respiraprintr-un tub Iung facut din antenele sale.

AIga marind

Viermele-' de-nisip in

vizuina sa

Viermele panglicd rogiecreste pAna la I 5 cmf7 SApAToRUL TEPos

Ariciul in forma de inima este un tip de arici-de-mare. Se foloseste de tepii sai lati pentru asapa in nisip in ciutarea hranei. Se hranestecu mici bucali de plante si animale.

a'i2>'

,l'IIt,tlrI .'' /

Viermele-de-nisipaduna mAncare intentacule

. ;-_-._1:;-,+ --'--1

"{

Pg PreJAFluxul aduce multe lucruri fascinante pe plajd.Cautd qi tu molugte, scoici, coji de oud dela rechini gi calcani, denumite

\rv \"Lt* \r'-ffi,,pogetele sirenelor", qi crabi mor[i. WNu uita

- doar cochiliile goale pot dffi

fi adunate.Ciutali cochitii 9i cojide oui pe plaj5.

VIATA PE o Pm.lA NlsrPoASA

*7 MoLUsrE inrcRoPATEMulte scoici si alte molugte se ascund chiarsu b su prafata n isipoasi. Cand vine fluxu l,acestea imping in sus un tub, trag apa si sehrdnesc cu mici resturi, pe care le filtreaziapd. o scoici, de exemplu scoica sot"n, ,ldin

',poate ascunde in nisip mai repede decdt ar VIfnml SApAfOnlsdpa un om aceea5i groapi. Viermii panglici, viermii zimtati si

-ltffi*i.-- 4'ru"

viermii-de-nisip se ascund toti in vizuinidin nisip. Viermii-de-nisip lasa miciMelc-de-m?re spirale de nisip, pe plaja, la capatul

-^

ATIMALELE DIN !V[ e

Sepii qi caraeatife&Sepiile, caracatifele 9i calmarii sunt

molugte, dar nu au cochilii pentru a-9i protejacorpurile moi in formi de sac. Toate au optbrafe lungi, insi sepiile gi calmarii au gi opereche de tentacule, pe care Ie folosescpentru a apuca prada. Caracati(eleau o vedere excelenti ti un creiermare. Sunt considerate a fi celemai inteligente dintre animalelenevertebrate. 'n,,,

Banc de sepii

c7 SrPrE RnprDASepiile calatoresc deseori in grupuri,den u m ite bancu ri. Sep iile pot inotain mici zvdcniri, cu o viteza de panala 32 km/h. Apa este trasi ininteriorul corpului, apoi impro;catiafari printr-u n tu b d in apropiereagAtu lu i. Acest fapt propu lseazdsepia prin apa.

Caracatila reactioneazd repede

PAlnia' direclioneazdapa impro5cata pentrua lansa caracatita inapoi

%RoPIroRI cu CTRNEALACaracatitele improatci nori groti de cernealimaronie sau neagra pentru a-ti deruta adversarii.Aceasta Ie da timp pentru a disparea rapid.Cerneala provine dintr-o pungi, sau sac special,de pe corpul caracatitei. Sepiile si calmariiproduc de asemenea cerneali.

e#s$

Caracatifi apirAndu-sede un rechin

SePn gr CnnAcATTTE

Rechinul vAndtoresfe orbit de cernealasi se indeparteaza

DATE ULUITOARE* Caracati[a australiani cu ineleatbastre are doar 15 cm lungime,dar mugc;tura sa este mortatS. Eapoate omori un om in cinci minute.

*

' vrATA ir.rrR-o CocH r Lr ENautitrl este o ruda a sepiei si acaracatitei, dar locuieste intr-ocochilie. Pe masura ce nautilul creste,construieste noi incaperi la cochilie.Nautilul traieste in cea mai noua sicea mai mare incapere. Celelalte suntumplute cu gaze si lichide care ridicanautilu I de pe fu nd u I marii .

PAnd la 90 de tentaculede pe capul nautiluluisunt gata sa insface

Nautiluscareinoati

/-r -

:- -------r-

r - --

r -

r -

rl

cAurA gr DEscoPERA !IN$H#TH {il PAIANJHhiI: pp. 54-55

i ffiHpTrrH $r AffiHHrHhil: pp. 16-17, 44-45I

CIUUFLAJUL SnprprPentru a se zrscunde de duErnani,sepia iEi schimbd culoarea. F-aceasta schimtrAnd dimensi uneerpllngilrlr colorate de pe pieleasa pelltru a semdna cu fundalul.Calnarul iqi schirnt-rd culoerreer Eipentru a-$i aurenin[a du;manii.

Fiind ameninfat, mascutuI de sepie seumpLe de pete

Bra{ele pot fi folositepentru a se tAri pefundul marii

prada "_H

_-r#*,w

L---------------r------

AruIMALELE DIN MARE

0rustacee&Homarii, crabii, crevetii ;i

ciripedele apar{in grupului denevertebrate cunoscute ca 9icrustacee. Cele mai multe au cochiliitari, picioare articulate pentru amerge gi pentru a inota li douiperechi de antene pe capete. Triiescin mare gi pe Frm. Crabii ;i homariise folosesc de ghearele sau clegtiilor mari gi ascufiti pentru a apucamAncarea gi pentru a se apira.

Languste mergAndde-a lungul funduluimirii

Picioarearticulate

f' SrR DE LnruGUsrEfa sfArsitut verii, mii de tanguste incepo calitorie pe fundul marii. Calatorescde pe larmurile Oceanului Atlantic aleAmericii de Nord pentru a petreceiarna in apele calde ale Caraibelor.Se folosesc de antene pentru a pastracontactu I cu langusta d in fata.

Guvid cu un crevete orb

*' IMPARTTND Vr ZLINA

Crevetele orb isi imparte vizuinacu un peste mic, numit guvid.Crevetele sapa o vizuind, unde isigasesc amandoi adipost. Cuvidulajuta crevetele ave rtizdndu-l candse apropie pericolul.

,r{

l ,!t

CnUSTACEE

Langusta poatemerge pAna lal5kmpezi

PAnd Ia 60 de langustecalatoresc impreunaintr-un singur sir

CTRIPEDESpre deosebire de alte crustacee,ciripedele nu se miqcd. trle seprind de o suprafatd tare,precum o piatrd sau obarcd. Apoi igi pun bra[elepenate intr-o deschi zlaturddin vArful cochiliei pentrua filtra hrana din apd.

, F"7 \ Cochitie

Ciriped atagat de o suprafati tare

Antend lungdsi sensibilA

'-----'

Bucdli de alge gide bureti ascundpagurul spongiosde dusmani

Langusta pipdiedrumul cu antenele

Pagur spongios

r-ri{";;;--r-,-;;; c o P E R i-lC0MUNICATIILE: pp. 34-35

INSECTE $l PAnru"lENl: pp. 54-55

Anemona-de-mares-a prins de cochilie

ExrRA PnorEcnEUnii crabi se protejeazd impotrivapridatorilor in moduri neobisnuite.Pagu rii, care au coch ilii moi, sefolosesc de cochiliile goale saude alte vietuitoare marine, precummelcul-de-mare sau scoicile, pentruproteclie. Pagurii spongiosi folosescbucdti de burete 5i de alge pe postde cam uflaj. L-------rrrr-r--r-----

DATE ULUIT()ART* Crabut piianjen uriagjaponez are 3,5 m atunci c6ndeste mSsurat de-a lungutctegtitor sii frontali - aproapede doui ori mai mult decitanvergura braletor unui copi[.

Pagur

?23

Stele-de-illare,

&sr"lete {epoase de mare gi

SA Vrz SIELESteaua-de-mare are u n corp central, cucinci sau mai m u lte brate in ju ru I Iu i. Daciun brat este rupt, stelei-de-mare ii va cre;tealtul in cAteva saptamani. Stelele-de-marese hrinesc cu moluste si corali.

,-$

AruIMALELE DIN MARE

Ooaoo

arr0t $t Yrermraricii-de-mare aparfin unui grupdenumit echinoderme. Jepii lorascutiti ii protejeazd, de dutmani.Au sute de tuburi mici, ca nigtepicioar, pe care le folosesc pentru ase tAri pe fundul mirii. De asemened,in mare triiesc multe tipuri de viermi.Unii sunt buni inotitori, in timp cealtii i;i petrec vie{ile in vizuini. Stea-de-mareatacind o scoici

Steaua-de-mare igistrAnge stomacul incochilie si digeracarnea scotctr

Gura mare se afldin centrul corpului

DATE ULUITOART* Unele stele-de-mare auochi ta capetete bratetor.

* Steaua ftoarea-soareluieste una dintre cele mai maristele-de-mare. M;soari circa132 cm de [a un capit [a a[tut.

.l?.jt*'\(,- -A -. {$'

SrELE-DE-MARE,

Cleste

Amcr.',glVtERMt

Tep

*' VIERMIT-DE-MARE

Vierm ii-de-mare au d iversestiluri de viata. Viermii evantaii;i unduiesc tentaculele ca ni5te penepentru a se hrani. Viermele-de-foceste un vAnitor activ, acoperit cufi bre intepitoare. $oarecele-de-marese ascunde in mAlul sau in nisipul depe fundul marii.

Vierme-de-foc

intepatoare

Corp acoperitcu un par fin

/-r r:

- -

r r r rr r r r r r r r -

r r r rl

cAUrA gr DEscoPenA ICORPUL UMAN: pp. 28-29

tN$EcTE $t pAnru;ENl: pp. 54-55

Ventuzd

')l

f7 CocHILrr cu TrprAricii-de-mare ur.i .o.h iliiacoperite de tepi ascutiti,lepii ca arme de apirare.si pentru a sipa vizuini inclestii sunt folositi pentru

Tepi asculilicu ventuze siclesti printre ei

tari, rotunde,otrivitori. i;i folosescUnii arici Ie folosescnisip. Ventuzele sia apuca prada.

Tepi asculiliViermiievantaiancorati defundul miriiBralele lungi,

puternice se infasoardin jurul scoicii

Ventuzele de Ia capdtulpicioarelor, in forma demici tuburi, forteazdcochilia scoicii sd sedeschida

Scoicd prinsdde o stea-de-mare

f*

ApIRARE LTPICIoASACastravetele-de-mare nu este o plan td,

- este

inrudit cu stelele-de-mare gi cu aricii-de-mare. Se apdrd aruncdnd o plasd de firelipicioase. Cdt timp atacatorul sedesc0l ceqte, castravetel e-de-marese indepdrteazS, pe picioarele iH_;sale tubulare.

Castravetele-de-mare secaliri pepietre cuajutorul

. :

micitor .,q *t

ventuze S"'g1

$oarece-de-mare

L---rrrrrr-r----r--rr-

AruIMALELE DIN MARE

Viilta no un) sfflnoos.#.,"&tilrff

ffi'Animalete care triiesc peun firm stincos trebuie sisupraviefuiasci in conditii dificile.Cind vine fluxul, valurile le lovesc

{IvTMALE cnnr sE LrpEsc DE RocrAtat foladele cAt si midiile sunt moluste, darau moduri diferite de a se proteja pentru anu fi luate de valuri. O foladi sapa intr-opiatra moale cu ajutorul cochiliei sale tari sii;i face o vizuina. Midia se prinde de piatracu n iste fire su btiri realizate d in flu idele d incorpu I siu.

O foladi care seascunde intr-ovizuini a brizdatsuprafata rocii

dar 9i plante precum algele, seca{iri pe roci. Altele se adapostescin ochiuri de ape.

Patelele gi alte organisme se agafi de rocigi de alte suprafefe folosindu-se de ventuze.Piciorul unei patele rep rezinti o ventuziputernici

- odati prinsi de o piatri, nici

fo(a valurilor nu o poate indepirta. Daraceste molu;te se pot dezlipi ;i deplasade-a lungul {irmului in ciutarea hranei.

gi ele risce sesau tzbite de

Ventuza melculuiturtit se afli Iabaza corpuluisiu

fie tirAte in marestanci. Unele animale,

;\*ffi*bi

ll

lncerca{i si apisafi ventuzede cauciuc pe sticli ca si vedeticum funclioneazi ventuzeleanimalelor

Melci-de-mare

''.. , ..

.if'

Arici-verde-de-mare

AIge plutitoaresau alge marinein lantu ite

ffi#s

Crevelii secam uf leazain peisajc

'ANIMALE RnprDEDatorita picioarelor articu Iate, crustaceeleprecu m crabii sau crevetele su nt mai mobiledecat molustele. Acestia se pot misca foarterepede pentru a prinde hrana sau pentru a seascunde. Crustaceele sunt,,gunoierii"bazin u lu i, deoarece mananca orice rimasiteale animalelor moarte sau ale plantelor.

VIATA PE uN JAnrvl SrArucos

Melc turtit

': Ai,n6mond-de-mare :

i-:5* Melg-de-mare,

sr{pPi"ts' ,

-l -

.

Crab cuclesti mari

Stea-de-marepe cale sa sehrdneascd cu midii

Viafa intr-un banc

lrl

.-.--__-**-._-_ l

Algele brune au osu prafala tare, pi eloasd,care le ajuta sa nu se usuce

Guvid de piatrd carese ascunde printre alge

c7 Prsnr DINTR-UNBnivc DE PrnrRACrapiturile din pietre suntascunzatori ideale pentrupestii m ici, precu m guvizii.Pestii se ascund de pridatorisi printre algele marine.

Guvid de piatrd

-------------r-r--r-r-i'cnurA $l DEscoPERA i

PLANETn pArrnArur: pp. 18-19 /I PLANTELE: p. 19IL-------r--r-rrr-rr---

CnUSTACEE MIcTBabuqtele-de-mare sauocheanele sunt crustacee mici.trle locuiesc in parteasuperioard a fdrmului unde iqicautd hrana Ei se addpostesc inalge pentru a-qi pdstracor'urile umede

?:lxrrri

Crustacee pe o piatri

?2r

AruIMALELE DIN MARE

Baiele $ipe$tii-fierilstriu

CEnCASELE, OUALORlJnele specii de raie iqi depunoudle in niqte ,,cutiu[e", numite,rpogetele sirenelor", pentru a leproteja. Tepii din capete anc oreazd,carcasele de pietre sau de algeledin apa putin adAncd. Oudle sedeschid dupd cdteva luni.

,,Cutiu!5" cu oui ancorati de alge

&C"l mai multi petti au scheletutformat din oase, insi raiele gi pettii-fieristriu au schelete elastice dincartilaje sau din zgdrciuri . Raiele gipettii-fieristriu nu arati ca ceilaltipetti, avAnd cozi lungi 9i ascutite,corpuri plate ;i aripioare ca aripilepisirilor. Triiesc in apropiere de fundulmirii, acolo unde forma lor plati;i culorilemaro-cenuliu Ie ajuti si se camufleze.

fUcrcASuL cu Borul AscuTrrPestele-fierdstriu are un corp mai rotunjitdecAt celelalte raie 5i un bot Iung ca unferdstrdu. Un sir de dinti ascutiti se aflade o parte si de alta de-a Iungul botului.PeStele-fieristrau inoati prin bancul depesti risucind u-ti ferdstrau I d intr-o partein alta pentru a speria sau a vAna.

DATT ULUITOARE* Diavotii-de-mare facuneori satturi din api 9iptutesc prin aer.

* Diavotut-de-Pacificc6ntiregte 1.600 kg, mai

mutt dec6t 25 de persoane[a un [ec.

Ii+

t

,t{

'"+..*ryqu*c*frg*"**.

Diavol-de-mare

Fe-

taie prada ca unfe rastrdu

Doud clape"sau"Wllale aripioarelor, ies in

e eviden{a de pe cap

7 Prsrcr-DE-MARE 5r Rnrr ElEcrRIcEPentru a se apara, pisica-de-mare are un spinla jumatatea cozii. Pestele electric iti invingedutmanii :i i;i doboara prada prinintermediul unui toc electric, care este atitde puternic, incdt ar putea rini un om.

Spinul care inteapd,folosit pentru apdrare

Diavol-de-mare gigant

Branhiile stau deschisedirect spre afard. Calcaniinu au operculi la branhii

/-----r------rrrrr---r -|I

cAurA $r DEscoPERA ICOHPUL UMAN: p. 53

gnrNTA iru .lunuL NosrRU: pp. 36-37

Aripioarele plate seunduiesc ca niste aripi depasare pentru a ,,zbura"prin ape ".*,.*k***.

Drnvolr I-DE-MARE U nrASrDiavolii-de-mare au o dimensiuneincredibila de B m

- aproape cAt

latimea unui deltaplan. Sunt celemai mari raie. Ei inoatd incet sigratios, batand din,,aripile" imense.

Pielea este ca5mirghelul 5inu are solzi

L----r--r-r-- ----r----

tTir_;T

t,

Pisica-de-mare

?2s

AruIMALELE DIN MARE

Bechinii& Aremeni raielor; rechinii au

scheletul format din cartilaje, nu dinoase. Corpul aerodinamic al rechinuluieste acoperit de solzi ascufiti ca nigtedintisori minusculi. Nu toti rechinii suntvAnitori fiorogi gi rapizi. Unii zac pejumitate ingropafi pe fundul mirii,urmirind prada. Alfii filtre azd,planctonul din ape.

??^ruAroRUL ilvFoMErArMarele rechin alb creSte pana la 6,5m sieste un vdnator inrait. Se foloseSte desimtul sdu olfactiv excelent pentru a-5idetecta prada de pesti si foci. Foarte rarataci oameni, in ciuda reputatiei sale de,, mAncator de oamen i " .

Focd prinsd in gurarech in u lu i

MU$CATURAZonAVANAMicul rechin-cufitag are un qircircular de din(i, cu care taiebucd[i de carne din al[i peqti.

Rechinu[-cu!itag, vizut dededesubt, pentru a-i observa gura

Coada puternicdghideaza rechinulprin apa

c7 GIcANTUL BI.AtrtpRech in u I baleni este celmai mare peste din mare,crescind mai bine de 15 metri-

aproape Ia fel de lung catpatru matini. Un gigant bland,imensu I rech in baleni sehrane;te doar cu planctonanimal minuscul. Rechin baleni

RecHrNn

Fdlcile sunt conturate de ;iruride d inti ascuf if i

- circa 2 50 in

total

Corpul aerodinamicii permite rechinului sase mi5te rapid si sa isi iaprada prin surprindere.

4^p irrr FoRMA DE CrocANRechinul ciocan are o nara ;i un ochipe fiecare parte a capului sdu deformi ciudatd. i;i balanseazi capuldintr-o parte in alta, folosindu-simirosul pentru a-ti gasi prada.

Marele albprinzAnd o foci

Aripioara mare de pespate mentine rechinuldrept in apa ,j.ja

Capul in formdrechinul sd vadamai bine

de ciocan

Rechin

L---------------------

CAte un ochi ;i citeo nard sunt situatede fiecare parte acapului in formade ciocan

/-r r:--rrrrrrrrrr rrrrr-l

cAurA $t DEscoPERA :DINOZAURII: pp. 25, 27, 29

CORPUL UMAN: p. 40

DATE ULUIT()ARE* Rechinut pitic este cet mai micrechin din lume. Aduttii misoaridoar 25 cm - aproximativcit aceasti carte.

?3,

AruIMALELE DIN MARE

Lumea murenelor'/)- Murenele sunt petti tungi ;i subtiri+flcare triiesc in miri gi oceane din toatilumea. Cele mai multe tipuri de mureneau pielea lipicioasi, feri solzi, gimajoritatea nu au aripioare. Unelemurene cilitoresc spre ape dulciunde i;i petrec o parte din viati.

Fdlcile lungiin5facd uncrevete caretrece

Mureni cu filci lungi

4uRENA cu FArcr LuNGrMurena cu filci lungi traiegte inadancurile marii. Are niste falcifoarte Iungi si subtiri, ca ti cioculunei pasari. Cura sa este plina dedinti mici ca niste ace, pe care iifoloseSte pentru a prinde crevetiide pe fundul marii.Murene-gridinari, p jumitate ingropatein fundul mirii

4uRENELE DE PE FuNDUL MAnuMurenele-gradinari traiesc in vizuini de pefu nd u I marii. Cand vdneazd, iti pistre az6,cozile in nisip 5i isi tin capetele afari, gata siinSface pestii mici care trec si alte vietuitoare,pentru a le mdnca.

CArAron rr LE, fr PAR rLoRunii [ipari se nasc in largul mdrii. Tipariijuvenili plutesc pe distante uriage spre apele decoastd. Pdnd ajung acolo, ei cresc. f,i inoatd influvii gi iqi petrec mai mulqi ani in ape dulci,unde ajung lamaturitate. Adulqiise intorc apoi inmare pentru a seinmulli.

DATT ULUIT()ART* Murena tasi un crevete micsi ii inoate prin guri pentru aaduna m6ncarea dintre dinfiisii ascutiti. Tiparut are astfeldinlii cura!i, iar crevetele seh ri neste.

trfTipari juveniti

LUMEA MuRENELoRMurena

Corpul lung -.

are formaunui sarpe

Gurd mare ;i dinti Iungisi ascutiti pentru a seh ran i cu pesti si crustacee

MURENAU n ii d intre cei mai maritipari sunt murenele propriu-zise, care masoarA mai multde 3 metri. Ele traiesc inapele tropicale, unde isipetre c ziua ascu nzAnd u-se incrapaturile din pietre sau inrecifele de corali. Noapteaies in cautare de hrand,an u me crustacee si pesti.

MurenA care iese dinascunzitoarea sa

Murena are un corpntai gros si mai greudecAt ceilalti tipari

Fdlcile puternice qi dinliiz &scLttiti fac din murend un

v|nator fioros

""a6;."o

o

o

\

------r--I------------i

cAurA $l DEScoPERAPLANSTA PAn#&ruT; pp. 30-31

W33

^C? '*h reoil de ooralip:W Recifele de corali sunt

AruIMALELE DIN MARE

Uilta intrrrn

denumite junglele mirii. Asemenijunglelor de pe uscat, sunt plinede via{i. Reciful insugi este formatdin scheletele unor animale micinumite polipi de coral, care sunt?nrudite cu anemonele-de-mare.

Polipii de coral extrag siruri mineraledin mare pentru a forma scheletele tarica nigte cupe micu{e, la baza corpurilorlor moi. CAnd un polip moar, rimAnescheletul !ui. Tot mai multe asemeneaschelete se suprapun, formAnd reciful.Polipii de coral au nevoie de cilduri,ata ci nu pot trii decAt in ape cu otemperaturd mai mare de 21 oC.

Recif de corali in jurul unei insule dinOceanul Pacific, vizut din aer

4rsrr coLoRATr DrN RrcrFMulti dintre pestii care traiesc in reciful decorali sunt colorati strilucitor, cu pete saulinii. Aceste culori si modele ajuti peStelesi ii recunoasci pe cei din propria Iorspecie in reciful aglomerat.

Rechinul de recifse hrane5te cuceilalti pesti

Viafaprintrecorali

Pegte-papagal

Murend inascu nzdtoarea sa

t" "u

+r

'hp----=-\-----=-

P e ste - arl e ch i n

PouPrr DE ConAL[Jn polip de coral are un corpsimplu, cu o singurd gurd la capdt.Aceasta este inconjuratd detentacule, care sunt inarmate cucelule in(epdtoare. Polipul se folosegtede tentaculele sale pentru a prindehrana sji pentru a o introduce in guradin centrul corpului.

'-{

VIATA IrurR-UN RecIr DE CoRALI

Coral in formdcoarne de cerb

de Peqtele-inger are fdlciputern ice pentru a puteamAnca polipii de coral

*' VTATA DlvERsrFtcATA

A RicrFULUIReciful de corali este o sursa bogatade hrana pentru multe vietuitoare.Pesti m ici, moluste si crustacee sehranesc in recif, unde exista multeascunzisuri. Pestii mai mari vin inrecif pentru a-ti gasi prida.

GorgoniePegtele-ingerare falcip ute rn icepentru amAnca polipi )de coral

.@,-

Y{?

- t'*l .,rh4,c*.,

-'" ','rf'!.t1

b;t

II

Pe;tele-f luturein oata p ri n rec if

ot7 FoRMA 5r SnlPolipii de coral traiesc in colonii. Formacolon iilor d ifera de la o specie la alta.Coralul cerebroid formeazi o cupolarotunjiti, de pana la 1 ,2 m in diametru.

--rr----r-r-r--rr-r--rl

ie,ODo

"00 0o

. Biban de mare

./

Reciful de coralasigura multeascunzdtori

Pegtele-inger cu inelalbastru are o dungaalbastra in ju ru Icorpu lu i

Coral cerebroid

Limax-de-mare -

o molusca ce nuare coch ilie

cAUTA gt DESCOPERA :LOCURI CELEBRE: pp . 10,52PLANETn pAruArur: pp. 48-49

L----rrr-r-rr-r---r-rr

It-!.'-l

I

+3s

AruIMALELE DIN MARE

T*po$i qi otravitoril#;1"0"'

&P"ntru a evita si fie mancate, pestere isi umrdmulte animale marine si-au dezvoltat corputcapacita{i deosebite pentru a se apira

_

ilff;;{tr*ff'-'Hp ilrt-'**eXtfem de OtfiVitOfi. -- r*sri ._rr.*sref*nr 11.:,.. .\ '\t'

!t/lepii stau de obicbiculcafi pe lAnga corp Pegte fePos,f flffi:ifn"

UMFLATIPestele tepos este o specie de peste-balon.Are !epi ascutiti pe tot corpul. Daca se simteamen intat, pegtele ingh ite aer sau apa, apoi seumfla ca un balon. Astfel devine prea mare siprea tepos pentru a fi inghitit de pridatori.

DATE ULUITOART* Pestete-baton otrivitoreste considerat o deticatesiin Japonia. Bucitari speciaIinstruili extrag pirliteotrivitoare din pegte inaintede a-[ g;ti.

PngrELE-BeroNurnflaqi un balon cu aer. Legaqi-l la gurd gidesena!i pe el ochi, gurd qi tepi cLl cernealdneagrZr. Apoi continua[i sd urnfla[i balonulqi privi[i cllm creqte peEtele-tralon.

Fotositi batoanepentru a facepegti umftati

"$

,#''

f,GHTMPT OrnAvrroRrPestele-scorpion triieste in recifede corali. Corpul sdu dungat siaripioarele ascund niste arme foartepericuloase. Are ghimpi lungi pespate gi fiecare ghimpe contine mici!epi.Acestia sunt plini cu otravid e i njectat in atacato ri . Cu lo ri Iestral ucitore ale pestel u i-scorpionave rl.izeazi animalele si nu seapropie.

Pegtele-de-piatri ascunzAndu-se pefundul mirii

ffiF'

,n&

Atunci cAnd esteamenintat, pe5tele-scorpion isi desfacearipioarele mortale

e7 PrsrELE-DE-PIATRAUnu't dintre cei mai otrdvitoripesti din lume se afla pefu nd u I mdrii, cam uflat saudeghizal ca o piatra inofensivi.Daci este amenintat, pe5tele-de-piatri isi ridica tepiiotrivitori, care sunt destul deascutiti pentru a strapungetalpa unui pantof.

JePogr gr OrnAvroRr

*\

L----r-rrrr----r---r--r

Pegte-scorpion

rrr!{";;;-l-,-;;;coPERA irNsEcrE $t pAlarwENt: pp.42-43 /

MAMIFERELE: p. 53

lepii stau ridicafi,avertizAnd pradatorii

*,

firysa stea deoparte

----F

ry

%*i

-..* .f

'#,-T

Ghimpi lungide-a lunguls patelu i continotravd

* t\'\

*0, I

t'; t.ri tr r

\,t

L

*37

AruIMALELE DIN MARE

Somonul-de-PaeifieC.i mai multi petti i;i duc viefile fie

in mare, fie in apele fluviilor gi lacurilor.Somonul i9i petrece viafa in amAndoui.Somonii tineri se nasc in fluvii gi riuri. Pemisuri ce cresc, coboari pe rAu 9i in cele dinurmi inoati in mare, unde devin adulfi. DupicAfiva ani, inoati inapoi citre fluviile undes-au niscut pentru a se imperechea, a depuneoui ;i, in cele din urmi, pentru a muri. Se?mperecheazi o singuri dati in toati viata.

QlrA,.AroRrA sonnoNulurCalitoria unui somon in sus periu, im potriva cu rgerii apei, esteplina de pericole. Pestele trebuiesi sard peste cascade ti foartem u lti su nt prinsi de praddtori,precu m u rsii sau vu ltu rii.

Ursul prinde somonicu uriasele sale labe sicu falcile

Somon-de- j 'Pacific siltAndin sus pe

,Tau1

CTCLUL DE VTATAAL Uxur SonnoNSomonii iqi depun oudle in rduri. Dinoud ies peqti micuti, numi[i juvenili.Aceqtia poartd o provizie de mOncareintr-un sdcule[ mic pdndcresc gi devin somoni "*d)tineri qi iqi pot procura 1. Out lmiritl dinsinguri hrana. Somonii care ies juvenitiitineri se indreaptd apoispre mare. Adulgii se

_*::.,L-;,n-*intorc in acelagi rdu -'-r'' \,a#;pentru a depune icrele 2. Juvenitii devin(nudle). Apoi mor. somoni tineri

3. Somonii tineriinoati spre mare

/'. Somonul adultrevine in r6u

5. Adultut moarecur6nd dupidepunereaouitor, iar ciclutreincepe

f)\Po

\

"f

DATE ULUITOART* Daci o femeti de somon depune3000 oui, doar 300 supraviefuiescpini ta clocire. Din acesteE, patru ;sau cinci triiesc p6n; devin adut[i \-gi chiar mai pulini revin pentru adepune ou5.

SoMoNUL-DE-PAclFlc

Japonia - inceputulsi sfArsitul migratieisomonului

Cilitoriasomonului

Americade Nord

-- -r -

r - -- ---I------

r --

al

L------ --------------r

Asia

tl

tr

Vulturul pletuv gi allipredatori cautd hranain apropierea cascadei

Mugchii puterniciajuta somonul sdsalte prin aer

CArAroRr E I trtcRE DI Br LASomon u l-de- Pacific piriseste rAu Iin care s-a niscut, din Japonia,apoi inoati in Pacificul de Nordpentru a se hrani si a cre;te. MaitArziu revine la rAu I d in J apon iapentru a se hrani. Aceasticalatorie se numeste migralie.

lnjectarea unui microcip intr-un somon

* 7 CTRcETAREA SnINTIFrcAA SonnoNlloti 'Oamenii de stiinta studiaza rutelede migrare ate somonilor, folosindmicrocipuri electronice pe post deetichete. Un somon tandr esteprins in drumul siu pe riu si iieste injectata o,,eticheti" subpiele. PeStele este eliberat inapoiin rAu, iar oamenii de stiinta iiurmdresc drumul pe computer.

vlcAUrA $t DESCOPERA iICUM FUNCTIONEAZA: p.29

pAsAntLE: pp. 50-51

-

h>n'& s#Ruta somonului

"'

Oceanul Pacific

Y3s

AruIMALELE DIN MARE

Baneuri argintii de pe$ti&Unii petti,precum heringii gi

petti t zburitori, inoati impreuniin grupuri mari, numite bancuri depetti. Acest lucru ii poate proteja,deoarece este foarte greu pentrupriditori si petrundi intr-un banc.Culoarea argintie a acestor pettiprovine de Ia solzti lor strilucitori,fiecare fiind ca o mici ogl indi.Aceasti suprafate lucioasi estetot un fel de camuflaj, deoarecepe;tele reflecte azd, culorilegi lumina de lAnga el.

PrSrELE ZeunAroRPentru a scipa de praditori,bancurile de pesti salti dinmare 5i planeazi prin aer,folosind aripioarele ca pe nistearipi. Ies din apa la o viteza maimare de 32 km/h si pot plutideasupra suprafetei circa ojumdtate de minut.

. :--->-

.5

-tryltih,l

Pegte zburitorplutind pe deasupraapei

4- VAruAron LuNG 5r SLneZarganul este un peste Iung :i subtire cufalci ascutite si cu multi dinti. Se misciincet, in apropierea tirmului, agteptandsd treacd crabii si pestii. Corpul siu esteacoperit de solzi groti argintii, precum oarm u ri.

Fdlci lungi pline de dinfimici si ascutiti

Aripioara de Ia coaddse unduieste dintr-oparte in alta, pentru aimpi nge pestele inai nteQ'{

Zdrgan

'

Bnrucu AnclNnl DE P:$n

Aripioarele marise comporta can,i5te ari p i

Corpul aerodinamicparaseste apa cu

viteza mare

J-r-r- rrr r rr r-rr-rrrrrrrl

bnurA sr DEscoPERA :ATLAS: pp. 42-43

pAsAntLE: pp. 16-17

*7 MArucAroRrDE PMruCTONHeringii traiesc in bancuriimense. inoata aproape desuprafatd, mAncandplancton animal. insch im b, heringii su ntconsumati de vanitoriirapizi, precum tonul saupegtele sabie.

DATE ULUIT()ART* Pegtii kitti cu patru ochiau ochi care sunt impirtili Tndou5, pntru a putea vedea 9ita suprafa!5 gi sub api.

DppUNEREA OuiLoRix GnupGrunionii trdiesc pe coastaCaliforniei, S.I.J.A.. in timpulfluxurilor mari, din luna martie,mii de asemenea peqti vin pe malnoaptea pentru a-qi depune oudle.Nisipul ud protejeazd oudle pdnd seclocesc, doud sdptdmAni mai tdrziu.

Pegti grunion depun6nd ouile in nisip

Banc de heringi argintii

AruIMALELE DIN MARE

Vlilta intrrgmdngrovf,

Mlagtinile de mangrove sedezvolti de-a lungul coastelortropicale, unde rAurile se varsi inmare. Aici, rAurile depun tot milulpe care !-au adunat de-a lungulcilitoriei lor.

Mangrovele au proprieti{i speciale pentruvia{a in mlagtina sirati. Unele au ridicinicare cresc din par.tile laterale ale trunchiuluipentru a sprijini pomul. Alte mangrove auridicini care cresc in sus ;i inconjoari plantaca nigte ghimpi. MAlul in care cresc planteleare un confinut scizut de oxigen, darmangrovele se folosesc de ridicinile lorspeciale pentru a extrage oxigen din ae r

-

precum un inotitor care respiri printr-unsnorkel. Mla;tinile de mangrove reprezinticiminul multor animale, inclusiv petti

-

precum pe;tii dipnoi, care pot supraviefuiin afara apei atunci cAnd fluxul se retrage.

4Esrr DE MnrucRovESpre deosebire de multi pesti, ceidipnoi pot respira 5i atunci candsunt afard din apa. Aripioarele Iorformeazi ventuze cu care se potcatara pe ridicin ile mangrove lorin cdutarea prizii. Pe5tele arcaSimproagci apa pentru a doboriinsectele de pe frunze in apa ,

_

unde Ie pot prinde.

Ochii se rotescin orbite pentrua rdmAne umezi

Pe;tii dipnoi seh ranesc cu vietu itoaremicute precum creveti,vrermt st rnsecte.

Unele ridicini demangrove cresc insus, in ae[ ;i potabsorbi oxigen

Snorkelul care iese din apipermite inotitorului si respire

Jetul de apddoboarainsecta depe frunzd

VnTa lrurn-o MnrucRovA

c7 Vrnrn PE RApAcrNrO mla;tina de mangrove esteo increngitura de radacini sitrunchiuri printre care traiescmulte animale. Melcii de mareurci pe radicini pentru a sehrdni, iar viermii tubicoli isi facadapost in noroiul din jurul lor.

l

-/=Mangrovele reprezintdo cale de scdpare atuncicAnd se apropie pericolul

Pegtii dipnoiintr-o mlagtinide mangrove

n,t

T

c:,CRABrl DrN MLA5nNILE

'i{ "JDE MnruGRovE 2

Printre mangrove traiesc multe speciide crabi. Unii urci in copaci pentru ase hrini cu frunze. Altii, precum crabiiscripcari, se adipostesc in vizuini cAndvine fluxul. La reflux, ies in cautare dehrana precum frun ze cdzute in noroi.

Mascul de crab scripcarcare isi agita cle5telemare pentru a seimiiperechea

cAurA $l DEScoPERAPLANTELE: pp. 40-41

GnAUNTTA PnguLoRO mlagtind de mangrove reprezintdlocul ideal pentru ca animalele marinesd se inmul[eascd. Unii peqti vin specialin mlaqtind ca sd depund oudle. Peqtiiabia ecl ozali potgdsi destuldhrand in mdlqi in apa mdrii.

Pegti care inoatiprintre ridicinilemangrovelor

+43

Peptiije mareadflnclme

&L" o adincime mai mare de1000 de metri, oceanul este intunecatgi inghe{at. Aici nu poate crette nicioplanti. Totuti, unii petti gi alte animalemarine reutesc si supraviefuiasci,A '\ Cu-se unii pe ceilalti. Multi pe;tivanan(de mare adAncime au guri mari pentrua-i ajuta si inghite prada. Alfii potlumina pentru a atrage prada

- 9ipentru a se imperechea.

AruIMALELE DIN MARE

Colli lungi pentrua sfArteca prada

"?^ruAronr cu DrNr Ascur'

Pe;tele-vipera are pe spatele sdu un ac lung, folositdrept momeald, avdnd o lumini la caplt. Cu ajutorulacestui ac pe post de undila, pe;tele-vipera poateatrage pestii curiosi spre falcile sale cdscate.

observa zona de deasupra pentru a ciutahrani. Pe corpul sau existd 5iruri de organecare produc lumina, fapt ce poate ajutapestele sa ii gaseasci pe cei din speciasa pentru a se imperechea. Luminile pot,de asemenea, s5. deruteze pradatorii inlegatu ri cu d imensiu nea pegtelu i.--f

Prsn cu Tnn AnrProARETre i arip ioare Iu ngi se com porta ca n istepicioroange, ajutdnd pe5tele-trepied sdse deplaseze pe fundul marii. Aici prindecreatu ri precum crustaceele.

Fdlci imense pentru

Pe;tele-topoi

PnrvrREA iN SusPestele-topor are ochi care seintorc in sus, astfel incdt poate

\\Momeala luminoasdatrage pestii curiosi

Pe$Tn DE MARE AoANcTME

DATT ULUITOARE* Pegtete care a triit ta ceamai mare adincime, descoperitvreodati, a fost un pegte ptatgisit ta aproape 12 km 17 milelad6ncime in OceanuI Pacific.

Pegtele-viperimAncAndu-siprada

Corpul este foarte fntunecat-

nicio culoare nu poate fivdzuta la aceasta adAncime

e .-+--

7 O GuRA Mnnr

Gura imensd ajutdmurena abisala sainghita prazi maimari decAt el

Tiparul cu bot mare inoatd cu gura deschisi,gata sa prindi orice prada. Mancarea esterari pe fundul oceanului, iar o masi trebuiesa tinA de foame pentru mai mult timp.

-A

i gnlNTA iru runul NosrRU: pp. 12-15r t " --L----------r--------r-

CTUCURISTnATUCITORIPeqtele-undi[ar are un ghimpecare poartd doi ciucuristrdlucitori. Aceastd rnomeald,exact ca aceea a peqtelui-viperd,este unduitd pentru a atragepeqtii mi ci, care sunt inghititicdnd se apropie.

Pestete-unditar cu momeata

Pegte-trepied

Murena abisali

*4s

AruIMALELE DIN MNRE

Pe$ti rapir,,i& C.i mai ra przi petti sunt vAnitorii

de ape tropicale, care i;i urmirescprada cu vitezd, mare. Printre inotitoriiraptzi se numiri tonul, macroul,pettele-spadi gi pettele-cu-vele. Tofiau o formi aerodinamici, cu un capascu{it;i cu corpul ca un torpedo, carese ascute spre'coadi. Cozile fn formide semiluni sunt mari gi puternicepentru a-i ghida prin ape.

Coadd informd desernilui^d

.

".,

i.

'.', ,i: :

'' .-, .''''r' , . .:-'_

li llr, li*-;, -' .-r,rF1.;. /

.

PESTELE-SpnoABotul peStelui-spadd este ca o spadade 1 metru lungime. Pe5tele i5ifoloseSte botul ascuiit pentru a taiaprin bancurile de pe5ti. PeStele-spadd poate inota'tu o vitezi depana l,a I00 km/h.

46

PeStii se fmprd;tiec1nd apare pe5tele-spadd \

CuLORILE MACRoULUIMacroul rapicl zrre culori inchiseiu i arl'ti nrui deschise cledesut-rt., f'a1ttce il ir.jutzr sz-r se uscundr-r cle pracli-rtori;i si-l se erpropie cle prtrcla. I )e sLls,'el se camul'leazd ytet'l'ect in alleleirttunecilte, iar cle jos se coltl'rrnclilcu Iunrina.

Macrou vizut de sus

Botul lung, ascufittaie prin bancul depesti mici

Pegte-spadi

Botul ascutit fi dA'pe5tel ui-cu-vele o formdaerodinamicd.

Peste-cu-vele

:,,-

PTSTELE-cu-VELEUnul dintre cei mai rapizi inotdtori din mareeste pe;tele-cu-vele. Poate atinge viteze maimari

.de 100 km/h. Aripioarele sale in formide cirme il ajuti sf, schimbe direcfia, iar

. . l-anproarere se impdturesc intr-o crestituride pe spatele sdu, ficAnd,' ca pe;tele=cu-velesa fie si mai aerodinamic atunci cind isi

'a

vAneazi prada.

Macrou vizut de jos

DATT ULUITOARE* Tonul cu aripioari aLbastria traversat OceanuI AtLantic in1'19 z i [e.

Tonul cu aripioarialbastri

ToNUL Crl RnprpCu o lungime de pana la3 metri, tonul cu aripioardalbastri este cel mai maredintre cele 1 3 specii de ton.inoati la viteze de pini Ia7 0 km/h.

47

AruIMALELE DIN MARE

Ciluti-de-mare$i acA-de-rlare

&Cilu1ulde-mare nu arati ca un pe;te -are capul ca un cal gi o coadi lungasi risucite. Fiind unul dintre cei maifncefi inotitori din mar, sementine drept in ape 9i se mitcAunduindu-ti micu{a aripioaridin spate. Folosindu-ti coadarisucite, s agafe de firele dealge in timp ce cauti hranacare plutegte pe lAnga el. AItimembri ai familiei cilutilor-de-lrlare sunt acele-de-mare.

e7 PARINTI BuNrCalutii-de-mare se remarci prin faptul camasculul este cel care face pui. Femeladepune ouile intr-o pungi de pe parteafrontala a masculului. Patru pana la gasesaptamAni mai tarziu sute de ciluti-de-mare m icuti ies d in marsu piu I mascu lu lu i.

Celut-de-maremascul cu pui

Ochii se pot roti astfelincAt cdlutul-de-marepoate vedea 5i inainte5i in laterale

Masculul i;i rdsucettecoada in jurul algelorinainte de a nagffii'

PEgUI-CnEVETEMdrile de micd addncime, calde,sunt cdminul peqtilor-crevete.uneori se addpostesc printre [epiiaricilor-de-mare, uilde corpurile lorlungi qi subtriri cu dungi negre secamufleazd perfect. Se rnisjcdunduindu-gi aripioarele dorsale. otind

1'Pegti-crevete indrept

\ \

\I

CALUTI-DE-MARE gt AcE-DE-MARE

Capul are formaunui cap de cal

Pldci de armurdosoasd acoperacoraul

,/,

Cdlulul-de-mareinoatd drept, lansatde aripioara de pespatele sau

,'F:rl '

:r.#

i*; I

"i, DELE cAluTU LU

'-DE-MARECorpu I dragonul ui-de-mare esteacoperit cu pliuri de piele. De reguli,traieste printre algele plutitoare, undeaceste pliuri se vid foarte greu.

Dragon-de-mare, o rudia cilutului-de-mare

Ac-de-mare

*' ACUL-DE-MARE

Acele-de-mare se observd foarte greu'din cau za algelor si a ierbii-de-mare carele camufle aza. Asemeni calutilor-de-mare,mascu Iii acelor-de-mare dau na;tere celormici. Masculii ata;eaz6, ouale femelelorusor pe partea frontala;i le protejeazipana cAnd sunt gata sd eclozeze.

rr---r---I--r--rr-rrrrl|

cAurA $r DEScoPERAMAMIFERELF: pp. 12-13

L--r------rr----r------

DATT ULUITOARE* Mascutii acelor-de-marepot da nagtere unui numirmare de pui in cin ci zile.

*4s

AruIMALELE DIN MARE

Viilta infirefuharola

Dorsalete medio-oceanice;i fumarolele de mare adAncimeau fost descoperite in 1977, decitre oamenii de ;tiinti, dintr-unsubmarin. Acegtia au observat ci,in unele locuri din adAnculoceanului, la 2,5 km de la suprafafe,apa fierbinte erupe pe fundul mirii,prin nigte giuri numite fumarole.in jurul fumarolelor se form eazdcoloane in formi de hornuri, dinmineralele din apa fierbinte.

Apa bogati ?n minerale permite multorvie{uitoare si triiasci in jurul fumarolei.Apa con{ine un garz, numit hidrogen sulfurat.Bacteriile folosesc gazul pentru a produceenergie, iar ele, in schimb, servesc ca hranipentru scoici ;i alte animale.

Apa fierbinte care con{ine Mineralelesulf iese la suprafala formeazd un horn

e7 Prsrr FAnA CuLoAREpestl ciudati, de culoare atb-roz, precummihaltii, se hranesc cu animalele dinfumarole ti musca viermii tubicoli. Nu estenevoie ca an imalele sa fie colorate strdlucitor,deoarece triiesc in intuneric aproape total si

: nu pot fi vdzute.,"" i

t,'11'

x

l

Cum se formeazi o fumaroli de mare adAncime

''{

$ Mihaltul isi trdiestel t "

./ viata in intuneric,/

Penele roqii ale viermilortubicol i colecteaza h i drogensu lf u rat d in apa

,'ol r' :'

l \\*' +$".i

Viermii tubicoli cresc

*

p|na la 3 metri lungime' VIERMII TuBtcoLI

Viermii tubicoli alb-cu-rotu se strdng injurul craterelor. Aceste animale care aratdciudat nu au guri sau pantece. Se hranesccu bacterii su lfu roase, care traiesc caparaziti in interiorul corpurilor Ior.

"\,,\\\\\\.\\\\\t\l'{: L

tf,t

\1-r\\Pr;

.-j

,'I

,t

t

Vnln iruTR-o FuMARoIALeagi-fi o egarfi la ochigi testeazi-fi gustul,mirosul gi pipiitul,singurele simturi pe carele folosesc crabii dintr-ofumaroli de adAncime.

"i ArvcArrro irv inrruNERrc

Unele specii de crabi si homari traiesc injurul fumarolelor. La aceste adAncimi nuexista niciun fel de lumina, astfel incAt isifolosesc celelalte simturi pentru a gasihrani in apa de la baza hornurilor.

\.. \\

Apa fierbintese revarsa dinvArfu IfumaroleiColoand in formd

de ho rn

h.

$

Scoicile de fumarole Pegtii din fumarole cresccresc mai repede decAt circa 25cmscoicile de la tarmul marii

4,oLUsrE cnRE cnEsc RTPEDEin jurul f;marolelor existi grupuri de moluste albegigantice, precum midii si alte scoici. Scoicile cresc pAna la30 cm. Animalele care traiesc lAnga fumarole crescrepede, datorita apei calde si a hranei bogate in bacterii.

71[)

Viermii tubicolisunt mAncati depestii care trdiesclAnga fumarole

Viafa in jurulunei fumarolede mareadAncime

Crabul orb i;i folosegtegustu I irosu I 5i pipaitu Ipentru a nu se rataci

_---

r - - --

r - --I- r -- - r-r --.1bnurA sr DEscoPERA :

CORPUL UMAN: pp. 39-41PLANETn pAnnArur: pp. zO-21

'r'':i!: -TE

Lt.t -'l.

't .irt #li*

rj4,

\ I rt, r\-h, I

'*-F-Ff\ -",-"''',,, t

\:--.t-:-.'

'.\

,*; ':*hfi' '-.

-f- 4ll\\t.'--

/##.,tt,l

L---------------------r

$s,

AruIMALELE DIN MNne

lumea ealeanilor-.vl I{J tJn pegte plat triiegte pe fundul mirii.igi incepe viafa avind o formi identici cuceilal{i pegti, dar incepe si se schimbe dupicAteva siptimini. Unul dintre ochi sedeplaseaze astfel incat ambii ochiajung pe aceeati parte a corpului.La unii, ambii ochi se afle pe parteadreapte, la altii pe partea stange.Gura pettelui ti filcile se risucesc.Corpul devine foarte subtire ti plat,iar partea ,,oarbe" devine parteaventrale.

Cum

q-

,1

*-* -- '!;'

.T

e' FoRME DrvERsE

ALE CORPULUICei mai multi calcani sunt ovali,precum platicile, dar unii auforme ciudate. Limba-de-mareare forma unei lacrimi, iarpaltusii au forma de diamant.

Limba-de-mare-de- ,.

iw{} :L tFr

't#"!:--F

'{i*- '*:"'- q,-o:',t.

-&..

-

{}

f7 AscuNsr itrt NlstPFormu .ul.an u lu i este perfecta pentruviata pe fundul marii. Culorile sale canisipul il mentin ascuns de pradatori

-

si de prAzi. Un calcan iti poateim bu natati cam uflarea, aru ncdnd u-sinisip pe spate cu aripioarele.

La maturitate, pegtele

Paltusare ambii ochi peaceeasi parte a corpului

._lf,.,:--

-'*-\.\i

Paltu;ii cresc pesteI metru in lungime

crette un pette plat

Larva tAndrd de calcanare forma unui pestenormal

4

ry

LUMEA CaIcANILoB

ooooO

"ooo

Semnele de pe piele gicu loarea aj uta calcan u I sd secamufleze pe fundul marii

Calcanul inoatdunduindu-si intregulcorp in sus 5i in jos

"oE

CennUFLAJULCnnnBULEIPentru cambuld este uqor sd seascundd pe fundul mdrii. iqi poateschimba culoarea sau modelulpentru a semdna cu o pi atrd. saucu un decor nisipos, asigurdndcamuflarea perfectd.

Cambuti pe f unduL pietros at mirii

a

DATT ULUITOARE* intr-un experiment,o cambuti a fost agezati peo tabt; de gah. Pegtele gi-asch im bat cu loa rea in a tb sinegru, pentru a se confundacu fundatut.

!

--r+ *.%

cAurA $l DEScoPERAIN$ECTE $l PAIANJENI: pp. 50-51

Reptile gi amfibieni: PP. 16-17f

---------- --------r -r

?'I3B

AIvIMALELE DIN

Z"ne uriase ale oceanelor inci nuI -)/a:- hulle [ ,

au fost explorat, iar aici pot existaspecii inci nedescoperite. Existiviefuitoare fascinante, precum sepiagigantici gi petti uriati, despre care segtie ci existi, dar sunt vdzute foarterar. O descoperire captivanti a fostcea a coelacantului. Oamenii de ttiinfiau crezut ci acest pette a dispirut cumilioane de ani in urmi, pini cindunul a fost prins de un pescar pecoasta Africii, in anul 1938.

Aripioarele mariajuta Ia echilibrareauria5ului pe5te, cindplute5te in apd

%-EUrArE inr ocEANPeStele-luni este cel mai greupegte osos. Un adult cantdre5tepani la 2 tone ti este la fel demare ca o matina. Se hraneStein special cu fregate portughezesi nu este afectat de otravaputern ici a med uzei.

Pegtele-luniinotAnd inadAncuri

Corp lung caal unui 5arpe

Minunile din adflneuri

nAmoSu L ArvrFr Br EN r LoRCoelacantul este singurulsupravietuitor dintr-un grup de peSticare au fost, od in ioari, n u mero;i .Oamenii de stiinta cred cf,, in urmdcu 400 milioane de ani, amfibieniis-au dezvoltat din pesti foarteasemindtori cu coelecantu I.

Coelacant mort, conservat intr-un rezervor

%l- Mnr LuNG PrtrE ososPegtele-vislag este cel mai lungpeste osos marin. Ajunge la o \lungime de pAna la 1 5 metri

- cam

cit opt biciclete a;ezate in Iinie.Foarte pulini pesti-vAslasi au fostvizuti vreodatd, dar datorita acesteicreaturi s-au ndscut miturile despreterpi gigantici de mare.

Aripioara de un rotustrdlucitor arata ca ocoamd pe spatele sdu

\\\\ \

I

,11

5$ffifrr.l;!-r-*-!,Qg -.jF"'- . . --:-::\'-g-r:ai{#*=\ \Pegte-vAsla;

,-'SP

MINUNILE DIru AoANCURI

Ochi

'almanul gigantic estee aproape I 0 ori mai

mare decAt un om

rmenst

Calmanuria;

.\

Tentaculele lungi / ,,prinC prada

Pieleanu aree xtre me lastica

e'CuLMANUL UnrAs

Cel mai mare nevertebrat (animal faracoloani vertebrala) d in lu me este calman u Iurias. Cel mai mare exemplar descoperitvreodata misura 1 5 metri. Calmanii au, deasemenea, cei mai mari ochi dintre toateanimalele, fiind uneori mai mari decat uncap de om.

t\,. r t'.t\,

\ \'\i.tt-

\. \ i.\,\t

t!

,Y'r{

pegtelui-lundsolzi si estede groasa si

DATT ULUIT()ARE* Unii pegti antarctici au in s6ngele loro substan!; aseminitoare cu antigelu[,pentru a nu inghef a in apele foarte reci.

-? -r ----

r-r -r-r- -r - -rr -

rl-vGAUTA $r DESCOPERA

ATLAS: pp. 54-55CORPUL UMAN: pp. 38-39

Corpul unui pe;te-lundesfe aproape rotund, cu oari p ioara pe coad a

L--r----r------r-rr---r

Scufunditor

Peste de gheali

?55

AruIMALELE DIN MEne

Celuli: O structuri micd, cereprezi nta forma de bazl,pentru toate vietu itoarele.Milioane de celu le rep rezintadiferitele pa(i ale plantelor siale animalelor.

Clegti: Cheare frontale, folositepentru a prinde si pentru amAnca h rana.

Coloani vertebrali: O serieoase mici, numite vertebre, de-alungul corpului unui animal; semai numeste si sira spindri i.

Colonie: Un grup de animalede acelati tip, care triiesc inacela5i loc.

Copepod: Un crustaceu miccare face parte din plancton.

Crustaceu: Un animal cucorpul moale si cu o carapacep rotectoare.

CArd: Un grup mare de pe;ti,n u m it si banc.

Depunere: a depune oui(icre)

Dinoflagelat: O plantimicule, de mare, care faceparte din plancton.

Echinoderm: Un animalmarin, precum steaua sauariciul-de-mare, cu o pieletepoasi, dar fdri coloandvertebrald.

Eclozare: A iesi dintr-un ou.

Filtra: A extrage hrana dinapa.

Flux: Ridicarea si coborAreamirii de-a lungul tirmului,de doua ori pe zi.

Formi aerodinamici: a aveao formi lungd, Iina, pentru ainota rapid prin apa.

Gasteropod: O moluscdprecu m melcu l-de-mare,cu o cochilie de obiceispiralati.

Hidrogen sulfuratz Caz faraculoare, care iese din suprafataPamAntului, prin fumarolelede la mare adAncime.

Glosar de euvintereheieAgrite-de-mare: Un animalm ic, delicat, in rud it cu med uzasi cu anemonele-de-mare.

Antene: O pereche detentacule pe capul unuianimal, care sunt folositepentru a pipai si a atingeimprejurimile 5i, uneori,pentru a respira.

Apa dulce: Apa care nu estesdrati, precu m apa d in fl uvii,iazu ri si m u lte lacu ri .

Bacterie: un organism vium icut.

Bivalvi: O scoica ce are ocochilie cu doua parli,prinsede o balama.

Camuflaj: Culori le si modelelespeciale care ajuta un animalsi se integreze in mediul ce ilinconjoard.

Cartilaj: Materialul tare,elastic care formeazischeletele rech in i lor,calcanilor si ale pettilor-fierastriu.

'$

A se inmulfi: a produce pestitineri.

Juvenil: Pette micut, abia iesitd in ou.

Lanf trofic: Mod u I in careanimalele sunt conectate prinhrand. De exemplu, o plantadin plancton este mincati deun plancton an imal, carere p rezi nta h ran a p e ntru pesti imici, care, la rindul lor, suntvAnati de rech in.

Larvi: Pu ii u no r speciide animale.

Luminos: Care strdluceSte,in special in intuneric. Multipetti_de adAncime au nervurilu m inoase.

Mediu: imprejurimile in caretriieste o plantd sau unanimal.

Microscop: Un instrumentcare face ca lucrurile foarte\st\ silasaf,e- rcrast

-irrqal \Lpoata fi vdzute.

Microscopic: Prea mic Pentrua i'rdzu( {ara un rfl(rznop,

Migra{ie: Calatoria lunga pecare o fac unii pesti

s i alte an imale in locu ri u n d ese hranesc si se imperecheazi.

Mucus: O su bstanta grasdprodusa de unele animale.

Nevertebrat: An imal faracoloani vertebrala sau scheletintern.

Oxigen: un gaz necesar celormai m u lte fi inte pentrua supravietui.

Plancton: Plante si animalemicroscopice care traiesc inmare. Planctonul este hranade baza in mare.

Polipi: Mici animale marineale cdror schelete cresc gradatsi formeazi recifele de corali.

Pogeta sirenelor: N umeledat carcaselor de oui lucioase,pitrate, ale unor rechini licalcan i.

Pradi: Animal care este vinatst tcrisrc-at {e alte anlnra\e.-

Priditor: Animal care vineazisi ucide alte animale pentru

hani,

Punge: Un buzunar dinpiele, pe partea frontala a

animalelor, cum se intamplala calutii-de-mare, unde crescpuii pana cAnd devin destul demari pentru a fi ndscuti.

Specie: Un tip special dean imal, ai cdru i ind ivizi su ntaseminatori si care se potim perechea.

Submarin: o navi mariniuti I izal6, pe ntru a exp lo raadancimile oceanului.

Sulf: O substanta galben-pal,care se amesteci cu oxigenul inaer sau in apa si formeazd ungaz m irositor.

Tentacul: un brat lung, caun fir, pe care unele animalemarine il folosesc pentru apipai, a prinde hrana sau ase mi;ca. Unele animale autentacule cu celule intepatoare,pentru a-si speria prada.

Tiilobit: O vietu itoarepreistorici, cu cochilie tare,ca\e. trlia ee (undu\. wririi c\\

circa 500 de milioane de aniin u rmi,.

57