CUM ÎŞI PETREC CUM ÎŞI PETREC ANIMALELE IARNAANIMALELE IARNA

În anotimpul rece nu sunt întotdeauna condiţii de În anotimpul rece nu sunt întotdeauna condiţii de mediu prielnice pentru viaţa plantelor şi mediu prielnice pentru viaţa plantelor şi

animalelor. Gerurile aspre, viscolul, stratul prea animalelor. Gerurile aspre, viscolul, stratul prea mare de zăpadă au făcut ca vieţuitoarele, fiecare mare de zăpadă au făcut ca vieţuitoarele, fiecare în felul ei, să- şi găsească o modalitate potrivită în felul ei, să- şi găsească o modalitate potrivită

de a ajunge cu bine în primăvară. Dintre de a ajunge cu bine în primăvară. Dintre animalele care trăiesc pe meleagurile noastre, animalele care trăiesc pe meleagurile noastre,

unele rămân la locul lor să înfrunte vremea rea, unele rămân la locul lor să înfrunte vremea rea, altele pleacă în locuri mai calde şi se reîntorc la altele pleacă în locuri mai calde şi se reîntorc la

noi primăvara.noi primăvara. Iată cum îşi petrec iarna câteva dintre Iată cum îşi petrec iarna câteva dintre

vieţuitoarele care rămân. vieţuitoarele care rămân.

Majoritatea insectelor se ascund pe timpul Majoritatea insectelor se ascund pe timpul iernii sub scoarţa copacilor, în scorburi, sub iernii sub scoarţa copacilor, în scorburi, sub frunzele moarte. Aici, ele stau în amorţire, frunzele moarte. Aici, ele stau în amorţire, nemişcate. Ar părea chiar moarte dacă în nemişcate. Ar părea chiar moarte dacă în

unele zile mai călduroase din iarnă nu s- ar unele zile mai călduroase din iarnă nu s- ar trezi din amorţire şi nu s- ar mişca puţin să se trezi din amorţire şi nu s- ar mişca puţin să se

încălzească sub razele firave ale soarelui. încălzească sub razele firave ale soarelui. Când vremea se înrăutăţeşte, ele se retrag din Când vremea se înrăutăţeşte, ele se retrag din

nou în starea de amorţirenou în starea de amorţire..

Broaştele, şopârlele şi şerpiiBroaştele, şopârlele şi şerpii încep să încep să se adune din toamnă în grupuri mai se adune din toamnă în grupuri mai

mari şi să- şi găsească locuri de mari şi să- şi găsească locuri de iernare la baza trunchiurilor arborilor, iernare la baza trunchiurilor arborilor, uneori chiar sub rădăcini, acolo unde uneori chiar sub rădăcini, acolo unde sunt mai ferite de zăpadă şi de vânt. sunt mai ferite de zăpadă şi de vânt. Tot timpul iernii, ele zac în amorţire.Tot timpul iernii, ele zac în amorţire.

Începând cu luna octombrie, Începând cu luna octombrie, melciimelcii se adăpostesc în locuri se adăpostesc în locuri

diferite, sub frunze sau chiar în diferite, sub frunze sau chiar în gropi. Melcul se retrage în gropi. Melcul se retrage în

căsuţa lui şi îşi astupă intrarea căsuţa lui şi îşi astupă intrarea cu mai multe căpăcele. Îşi cu mai multe căpăcele. Îşi

redeschide casa tocmai redeschide casa tocmai primăvara.primăvara.

Moş Martin, Moş Martin, ursulursul, se retrage în bârlog şi intră într- , se retrage în bârlog şi intră într- o stare de somnolenţă. Pe tot timpul anotimpului o stare de somnolenţă. Pe tot timpul anotimpului

rece, el nu iese din bârlog, nu se hrăneşte, ci rece, el nu iese din bârlog, nu se hrăneşte, ci consumă din grăsimea strânsă peste vară. Ursoaica, consumă din grăsimea strânsă peste vară. Ursoaica, în bârlog, naşte iarna 1- 4 ursuleţi mici, chiar foarte în bârlog, naşte iarna 1- 4 ursuleţi mici, chiar foarte

mici, cântărind fiecare mai puţin de o jumătate de mici, cântărind fiecare mai puţin de o jumătate de kilogram. Mama- ursoaică îi hrăneşte cu lapte kilogram. Mama- ursoaică îi hrăneşte cu lapte până primăvara, când ies cu toţii din bârlog.până primăvara, când ies cu toţii din bârlog.

În luna octombrie, În luna octombrie, ariciulariciul se retrage într- un se retrage într- un culcuş căptuşit cu frunze, bine adăpostit. culcuş căptuşit cu frunze, bine adăpostit.

Poziţia corpului în culcuş, pe tot timpul iernii, Poziţia corpului în culcuş, pe tot timpul iernii, este asemănătoare cu cea din timpul somnului este asemănătoare cu cea din timpul somnului în perioada caldă a anului. Iarna el nu doarme în perioada caldă a anului. Iarna el nu doarme ci ci hiberneazăhibernează. Această stare înseamnă o mare . Această stare înseamnă o mare încetinire a respiraţiei şi a bătăilor inimii, o încetinire a respiraţiei şi a bătăilor inimii, o

scădere a temperaturii corpului, o lipsă totală a scădere a temperaturii corpului, o lipsă totală a hranei, o stare de nemişcare.hranei, o stare de nemişcare.

LilieciiLiliecii hibernea hibernează şi ei. Din toamnă, ză şi ei. Din toamnă, aceştia se adună mai mulţi, în locuri aceştia se adună mai mulţi, în locuri

ferite, în podurile caselor părăsite sau în ferite, în podurile caselor părăsite sau în peşteri. Atârnaţi cu capul în jos şi cu peşteri. Atârnaţi cu capul în jos şi cu

picioarele agăţate de sus, se înfăşoară în picioarele agăţate de sus, se înfăşoară în aripile lor mari, ca nişte mantii. Ghemuiţi aripile lor mari, ca nişte mantii. Ghemuiţi se vâră unul în altul, pentru a se încălzi.se vâră unul în altul, pentru a se încălzi.

Iarna, guralivele Iarna, guralivele vrăbiivrăbii se se apropie şi mai mult de aşezările apropie şi mai mult de aşezările omeneşti. Mai mult decât vara, omeneşti. Mai mult decât vara, iarna se grupează în stoluri mai iarna se grupează în stoluri mai

mari. Pot fi văzute, chiar în mari. Pot fi văzute, chiar în oraşele mari, pe crengile oraşele mari, pe crengile

arborilor, ca nişte ghemotoace arborilor, ca nişte ghemotoace sure, cu capul vârât sub aripi. sure, cu capul vârât sub aripi. Penele corpului, mai dese şi Penele corpului, mai dese şi

mai înfoiate, nu lasă aerul rece mai înfoiate, nu lasă aerul rece să pătrundă până la piele. să pătrundă până la piele.

Viaţa şi hrana lor depind tot Viaţa şi hrana lor depind tot mai mult de om.mai mult de om.

Iepurele, Iepurele, cu o blană mai deasă şi un cu o blană mai deasă şi un strat de grăsime mai mare devine mai strat de grăsime mai mare devine mai rezistent la frig. El se îndreaptă spre rezistent la frig. El se îndreaptă spre livezi şi nu se sfieşte să ronţăie coaja livezi şi nu se sfieşte să ronţăie coaja

tinerilor pomi.tinerilor pomi.

VeveriţaVeveriţa, s- a pregătit şi ea pentru vremea , s- a pregătit şi ea pentru vremea friguroasă, şi- a depozitat pentru iarnă hrana friguroasă, şi- a depozitat pentru iarnă hrana

preferată: nucile şi alunele.preferată: nucile şi alunele. Iarna, pe zăpadă, pot fi observate urme de Iarna, pe zăpadă, pot fi observate urme de

veveriţă, ce duc de la un arbore la altul. Când şi- a veveriţă, ce duc de la un arbore la altul. Când şi- a terminat proviziile, veveriţa dezgroapă ciuperci de terminat proviziile, veveriţa dezgroapă ciuperci de

sub zăpadă sau culege conuri de brad.sub zăpadă sau culege conuri de brad.

INSTITUTORINSTITUTORCHIROŞCA SIMONA CAMELIACHIROŞCA SIMONA CAMELIAŞCOALA GENERALĂ NR. 3ŞCOALA GENERALĂ NR. 3LUPENI_ HUNEDOARALUPENI_ HUNEDOARAfebruarie, 2006februarie, 2006