PR IMUL MAGAZIN CULTURAL D IN ROMÂNIA » APARE S ~MB|TA » WWW.SUPL IMENT.POL IROM.RO

1,5LEI

Wo ist Dassler, m\iBecali?

Alex Savitescu

Adolf [i Rudolf Dassler au fostc`ndva doi tineri talenta]i dinGermania. N\scu]i `n zoriisecolului XX, cei doi s-au apucatde afaceri cu `nc\l]\minte sport `nor\[elul lor natal...

~N » PAGINA 4

S\pt\m`na aceasta a fost prezentat primul studiu despredimensiunea economic\ a sectorului creativ.

Un articol de Robert B\lan ~N » PAGINA 3

CULTURA PRODUCEBANI, NU DOAR„~NGHITE“

NR. 217 » 21 – 27 februarie 2009 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

LA LOCteleCOMANDA

Trei r\spunsuri dela Cecilia {tef\nescu

Consemnate de Bogdan Romaniuc

„Ceea ce mi se pare cel mai frumos `nliteratur\ e c\ totul e posibil. Nu exist\judec\]i de ordin moral, nu aplic\m grilede via]\. Un personaj, oric`t de odios ar fisau de nebun, ne poate deveni simpatic“,declar\ autoarea volumului IntrareaSoarelui, pentru care a primit dejapropunerea de a-l ecraniza, „dar r\m`ne,`nainte de toate, s\ m\ g`ndesc bine“.

~N » PAGINA 13

Ursul de aur a fost`n acest an ursoaic\

Iulia Blaga

Ursul de Aur a revenit `n acest an unuifilm peruan care trateaz\ `n manier\realist magic\ drama femeilor peruaneviolate [i abuzate `n deceniile 7 [i 9 alesecolului trecut.

~N » PAGINILE 4-5

Elve]ienii care v\dRomânia `n]eleg c\ aufost plini de prejudec\]i

Christian Haller face cunoscut\România cititorilor din Elve]ia, ]ar\pentru care, altfel, nu exist\m nicim\car pe h\r]ile meteo.

Citi]i interviul realizat de Elena Vl\d\reanu

~N » PAGINILE 8-9

» „Totul s-a schimbat,at`t societatea, c`t [ivia]a cotidian\. Pot s\v\d chestia asta acum,`n România. O schimbare care areat`t c`[tig\tori, c`t [i`nvin[i, asem\n\toarecu cea pe care am tr\it-o eu, `n copil\riamea, `n anii ’50-’60.“

Radu Pavel Gheo: „Universit\]ile au devenit demult ni[te marifamilii – la propriu –, iar competen]a e ultima noastr\ grij\. Dau diplome? Dau. {i atunci?“.

UNIVERSIT|}ILE{I COMPETEN}Aeditorial

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 217 » 21 – 27 februarie 2009

&TEO GHEO

Radu Pavel Gheo

Zilele trecute m-aam g`ndit la ultimeletexte publicate `n „Suplimentul de cultur\“[i cum mi-aa c\[unat mie pe `nv\]\m`ntulsuperior românesc, a[a neperformantcum e el. M-am g`ndit, le-am recitit [i, `nmintea mea, am dat un pas `napoi. A[ac\ o s\ `ncerc acum s\ explic [i s\ m\scuz. S\-mi fac autocritica.

Am exagerat atunci c`nd am vorbit deleg\turile cadrelor universitare cu fostaSecuritate. Nu c\ n-ar fi existat. Au exis-tat – [i `nc\ din plin. E un lucru [tiut:r\utatea [i meschin\ria oamenilor educa]is`nt mult mai persistente [i mai subtiledec`t ale semenilor lor cu mai pu]in\ [coa-l\. Apoi, carierismul [i tr\darea au fost `n-curajate din plin `n România comunist\ –a[a cum s`nt `ncurajate [i `n Româniapostcomunist\.

Doar c\ la ora actual\ influen]a direct\a fo[tilor informatori universitari asuprastuden]ilor e foarte redus\. Majoritateaau titluri academice de profesori, decicursuri foarte pu]ine. Mul]i dintre ei s`ntparlamentari, au afaceri prospere sau [i-au`nfiin]at universit\]i private submediocre,

dar profitabile. E adev\rat c\ au avutgrij\ s\ `[i plaseze `n posturi universitare,aproape de ei, at`t fiii [i fiicele, c`t [i ]uc\-larii [i ]u]erii proprii, dar ace[tia nu-s vi-nova]i de p\catele morale ale p\rin]ilorori protectorilor lor. Eventual, s`nt vino-va]i c`nd [i c`nd de incompeten]\, dar cui`i mai pas\? Universit\]ile au devenit de-mult ni[te mari familii – la propriu –, iarcompeten]a e ultima noastr\ grij\. Daudiplome? Dau. {i atunci?

{i a[a ajungem [i la a doua exagerare.M-am pl`ns c\ nu aveam nici o universi-tate de top recunoscut\ `n lume. De par-c\ astea ar fi unicele criterii de evaluare aunei universit\]i: calitatea [i performan]a.

Haide]i s\ judec\m, de exemplu, dinperspectiva unui italian relativ bogat,care are un fiu petrec\re], vesel [i nufoarte studios. Tat\l, ca orice tat\, ar vreaca fiul lui s\ fac\ o facultate – poate chiar[i un masterat sau un doctorat. ~n str\da-nia lui de a g\si o solu]ie care s\ `mpaceambi]ia lui cu lenea fiului, prosperul ita-lian afl\ la un moment dat de scandaluldiplomelor false de la Universitatea deMedicin\ [i Farmacie din Ia[i. Sau de laalte facult\]i române[ti. „Doctor?“ `[i va

zice italianul, uit`ndu-se la fiul s\u. „N-arfi r\u.“ {i `l va `nscrie la Facultatea deMedicin\ de la Ia[i (sau din alt\ parte),de unde fiul va aduce acas\ o diplom\ dedottore `n doi-trei ani. Cu oarecare chel-tuial\, ce-i drept, dar f\r\ s\ fie nevoit s\toceasc\ pentru examene, ba chiar –dup\ cum spun ziarele, dac\ nu cumvaexagereaz\ – f\r\ s\ treac\ m\car pe laIa[i dec`t at`t c`t s\ dea banii necesaripentru fiecare examen.

Exemplul dat a fost, desigur, unul ipo-tetic, dar m\ ajut\ s\ explic ce voiam s\spun. Poate c\ nu avem neap\rat\ nevoiede universit\]i `n topuri. Un scandal precumcel amintit mai sus ar putea atrage maimul]i studen]i pl\titori dec`t orice clasa-ment interna]ional, oric`t de prestigios.{i-apoi m\ g`ndesc [i eu la rentabilitate.Ori de c`te ori s-au publicat topurile cucele mai profitabile companii din lume, av\zut cineva vreodat\ pe ce loc se plaseaz\,s\ zicem, organiza]ia economic\ sicilian\Cosa Nostra? Nu. Dar asta nu `nseamn\c\ nu ar avea o cifr\ de afaceri compara-bil\ cu a marilor companii ale lumii.

La fel stau lucrurile [i cu universit\]ilenoastre, iar cazul UMF Ia[i, a[a ipoteticcum o fi, e `n acela[i timp [i `ncurajator.Exist\ `ntotdeauna o burs\ neoficial\ auniversit\]ilor, la care s`nt sigur c\ UMFIa[i, ca [i Cosa Nostra `n exemplul de maisus, `[i ocup\ locul binemeritat. Depindede la care cap\t al patului de spitalprive[ti lucrurile.

SUPLIMENTUL LUI JUPROMÂNII E DE{TEP}I

Medicin\ aproape legal\

Ministrul de Externeromân a avut„tupeul“ de a atrageaten]ia guvernuluiitalian c\, prin uniireprezentan]i ai s\i,ar incita la xenofobie.

Lucian Dan Teodorovici

Italia politic\ a luat foc: ministrulde Externe italian a fost de-aa drep-tul „stupefiat“, iar un cor `ntreg depoliticieni rasa]i ne-aa explicat,pe diverse voci, c\ nu m\n`nc\usturoi, deci n-aau probleme cumirosul gurii.

OK, gre[eala noastr\, nu? Cuma putut Cristian Diaconescu s\-iprovoace asemenea stupefac]ii ne-vinovatului Franco Frattini? Abiadeclara]ia asta plecat\ dinspre noispre ei este provocatoare, abia ea

bag\ z`zanie `ntre fra]ii de gint\latin\! {i, la naiba, dac\ avem chefde zarv\, s\ mai [tim ceva – ne-ospune senatorul italian LorenzoBodega: România „nu e ]ara ceamai indicat\“ pentru a le da itali-enilor lec]ii de europenism! Point,vorba domnului B\sescu.

Point [i de la cap\t. N-om finoi europeni cu mare tradi]ie, pre-cum generoasa Italie, dar tocmailipsa noastr\ de experien]\ (du-blat\ de-o amici]ie supus\ pe ca-re [efii unui partid autohton auar\tat-o at`ta vreme fa]\ de FrancoFrattini [i ai lui) ne-a f\cut p`n\acum s\ `nghi]im `n t\cere o umi-lin]\ na]ional\ la care unii politi-cieni italieni ne supun de multtimp. S`ntem cumva `n situa]ialiceanului b\tut [i batjocorit unsemestru `ntreg de-o ga[c\ de co-legi mai mari, care abia la `ncepu-tul celui de-al doilea semestru `n-dr\zne[te s\ spun\: „De ce da]i, b\,de ce da]i?“. {i-at`ta-i trebuie! „Cum,ai curajul s\ vorbe[ti!? Deci tu e[ti

cel care provoci! ~nseamn\ c\ nute-am b\tut degeaba. Las’ c\ vezi tude-acum!“

N-om fi noi europeni cumare tradi]ie, am zis, dar parc\nici fraza lui Lorenzo Bodega nusun\ deloc europene[te. Pentru c\`n ea nu se mai vede deloc aver-siunea fa]\ de infractorii românidin Italia, ci se cite[te clar aversiu-

nea fa]\ de tot ce e românesc. Fa]\chiar de Cristian Diaconescu, caredevine unul „dintr-\ia“, conformsenatorului din Cizm\. Adic\ cinee[ti matale, musiu, s\-mi vii cudiscursuri? Ia treci la s\pat [an-]uri, precum cona]ionalii dumitale,c\ la asta poate te pricepi. Politicaeuropean\ las-o pe seama noa-str\, c\ s`ntem singurii capabili.

Problema cu politicienii de a-cest gen e c\ nu s`nt capabili s\-[ifac\ nici m\car `n propria ]ar\ opolitic\ decent\. Ba chiar nu s`ntcapabili s\-[i fac\ deloc o politi-c\. Merg`nd pe un populism careatrage voturi prin instrumentul u-rii, asemenea politicieni devin pe-riculo[i pentru propriul electorat.Care, prin segmente ale lui, va ac-]iona instinctiv [i visceral, p`n\ laa provoca dezordine, haos [i `n-tr-un final dezastre. Or, nu [tiuce politician cu mintea limpedeumbl\ `n c\utarea unor dezastrecare, ulterior, se pot `ntoarce `m-potriva lui.

O `nt`mplare personal\, cu rolanecdotic, pe o strad\ din Bolo-gna, `n urm\ cu ceva vreme: undomn `n v`rst\, foarte decent [iamabil, a intrat `n vorb\ cu turis-tul care eram, `n fa]a unui super-market. Am aflat, pe parcursuldiscu]iei, c`t de `nfloritoare eraItalia odinioar\. Apoi au ap\rut„negrii“ [i a fost o problem\. {i,ca [i cum n-ar fi fost de-ajuns, auap\rut ulterior românii, ceea ce a`nsemnat marea catastrof\ a Ita-liei. La sf`r[it m-a `ntrebat dac\ [inoi, `n Germania, sim]im la fel.I-am spus c\ la noi, `n România,`ncepem s\ ne prindem c\ pen-tru catastrofe s`ntem, `nainte detoate, noi `n[ine vinova]i. A r`slarg, zic`ndu-mi c\ nu-l p\c\lesc

a[a u[or. Am insistat c\-s român.Au urmat hohotele. Apoi s-a `n-dep\rtat, mi-a f\cut cu ochiul, lafel de bine-dispus. N-a c\zut a-dic\ `n capcan\, evident c\ eramgerman!

Pare un efect minor. Dar e es-en]ial: politicienii italieni, a[a stu-pefia]i cum se declar\, sus]inu]ide o pres\ ridicol\, au reu[it s\induc\ `n mintea oamenilor ideeac\ românii s`nt, `n ansamblu, ona]ie de ho]i, criminali, violatori[i jego[i. Se pare c\ eu nu m\ con-formam `n `ntregime portretu-lui-robot, prin urmare mintea in-terlocutorului meu a refuzat s\m\ accepte ca român.

{i-acum, haide]i s\ vorbim des-pre europenism! Haide]i s\ vor-bim despre valori! Haide]i s\ vor-bim despre dreptate, despre tole-ran]\, despre spirit! Haide]i s\vorbim, da, dar dac\ vrem s-ofacem conving\tor, n-ar fi o ideetocmai rea s\ `nv\]\m pu]in\ ger-man\. {i n-ar fi o idee deloc readac\, `n germana noastr\, am stre-cura c`teva `njur\turi la adresapoamelor de români. E singurulmod `n care domnul Lorenzo Bo-dega s-ar a[eza la masa de dialogcu noi. Iar dac\ avem pu]in no-roc, cine [tie?, s-ar putea chiar casenatorul italian s\ ne z`mbeasc\[i s\ ne fac\ din ochi europene[te.

De-a EuropaCIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

» N-om fi noi europeni cu mare tradi]ie,am zis, dar parc\ nici fraza lui LorenzoBodega nu sun\ deloc europene[te.Pentru c\ `n ea nu se mai vede delocaversiunea fa]\ de infractorii românidin Italia, ci se cite[te clar aversiuneafa]\ de tot ce e românesc. Fa]\ chiarde Cristian Diaconescu, care devineunul „dintr-\ia“, conform senatoruluidin Cizm\.

C\t\lin D\r\[eanu,consultantul economical studiului, ne-a oferitc`teva l\muririsuplimentare legate detabelul al\turat.

A]i inclus `n cercetare date le-gate de profitabilitatea indus-triilor creative, ob]inute din ra-portul profit/cifr\ de afaceri,]in`nd cont de „pre]urile con-stante 2000“. Cum le defini]ipe acestea din urm\?

Exist\ dou\ metode de evalu-are c`nd vorbim de serii detimp: fie pre]uri curente, fiepre]uri constante. Pre]urilecurente ar fi cele din fiecarean, incluz`nd infla]ia. Darav`nd `n vedere c\ infla]ia denatureaz\ acest indicator [i c\ vrem s\ compar\mto]i anii la unul de baz\, atunci trebuie s\ scoatem infla]ia din fiecare an din seriaulterioar\. {i atunci `nseamn\ c\ prin pre]urile constante scoatem infla]ia dinceilal]i ani. {i astfel rezultatul este mult mai relevant, pentru c\ se aduc toatepre]urile la aceea[i unitate de m\sur\.

Studiul se opre[te `n 2005. Ce relevan]\ are el pentru perioad pe care o tr\im acum, `nprimul r`nd afectat\ de criz\?

Sigur, este primul studiu de acest fel realizat [i a[ fi foarte fericit dac\ a[ puteaface unul cu date din 2007 [i 2008. Dar sistemul informa]ional de la noi nu nepermite s\ afl\m date dec`t doi ani dup\.

C~TEVA L|MURIRI

www.supliment.polirom.ro

„Nivelul mediu al profitabilit\]ii de 5,83% pentru `ntreaga grup\ de industrii creative trebuie considerat ca fiindsatisf\c\tor comparativ cu nivelul rentabilit\]ii din alte ramuriale economiei na]ionale.“

CE SUS}INAUTORIISTUDIULUI

3 «

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 217 » 21 – 27 februarie 2009

ordinea de zi

Cultura produce bani,nu doar „`nghite“

MINISTRUL PALEOLOGU A PREZENTAT PRIMUL STUDIU DESPRE DIMENSIUNEA ECONOMIC| A SECTORULUI CREATIV

Robert B\lan

„Contribu]ia economic\ a industriilor bazate pe copy-right `n România“ este o lucrare realizat\ de cinci autori:C\t\lin D\r\[eanu, consultant economic, Delia Mucic\,consilier al MCCPN, Rodica Pârvu, director la OficiulRomân pentru Drepturile de Autor (ORDA), ValentinaVasile, director [tiin]ific la Institutul de Economie Na]io-nal\ al Academiei Române, [i Gheorghe Zaman, directorulaceluia[i institut. Echipa de cercetare a fost coordonat\ deLiviu Chelcea, directorul Centrului de Studii [i Cercet\ri`n Domeniul Culturii, [i de Delia Mucic\.

Lucrarea con]ine date statistice [i interpret\ri pentruperioada 2000-2005. La o privire de ansamblu putem obser-va c\ a fost o perioad\ de cre[tere din toate punctele devedere, at`t al num\rului celor care lucreaz\ `n domeniuldrepturilor de autor, al firmelor implicate, c`t [i al profi-turilor [i, implicit, al banilor adu[i la buget. Perioada anali-zat\ a fost una de cre[tere pentru toate domeniile, astfel`nc`t [i acest sector a urmat trendul cresc\tor. Ceea ceaduce nou lucrarea de fa]\ este tocmai faptul c\ industri-ile creative (privite ̀ n sensul cel mai larg, de la arti[ti la jur-nali[ti sau produc\tori de software, de la distribuitori debunuri culturale p`n\ la patroni de „parcuri de dis-trac]ie“) au o `nsemn\tate pentru economia na]ional\. In-dustriile bazate pe copyright produc bani [i creeaz\ locuride munc\. Dar aceste industrii au efect nu doar asupravie]ii creatorilor, ci [i asupra altor domenii care nu s`ntlegate direct de actul de crea]ie. Un produc\tor de h`rtie,o firm\ de transport care duce tablourile de la MuzeulNa]ional de Art\ al României din Bucure[ti la MuzeulBruckental din Sibiu, de pild\, un produc\tor de textilecare asigur\ stofa pentru un spectacol, un v`nz\tor de tele-vizoare – to]i ace[tia au de c`[tigat de pe urma cre[teriisemnalate de document.

Studiul prezentat miercuri 18 februarie a.c. este primulcare utilizeaz\ metodologia Organiza]iei Mondiale a Pro-priet\]ii Intelectuale (WIPO sau OMPI). Conform ghidu-lui WIPO, industriile bazate pe copyright (IC) s`nt ̀ mp\r]ite`n patru categorii, iar activit\]ile din acestea au generat, `n2005, 5,5% din Produsul Intern Brut, fa]\ de 3,75% `n2002. Numai industriile de baz\ (IC – CORE) au adus, `n2005, 3,55 % din PIB. Iar rata anual\ de cre[tere, din 2002p`n\ ̀ n 2005, a acestor industrii a fost de 33,49%. Pondereaacestor industrii, sus]in autorii studiului, este apropiat\ decea a unor ramuri ca transportul, construc]iile, industriaextractiv\ [i dep\[e[te ramura de hoteluri [i restaurante.

~n 2005, peste 180.000 de oameni lucrau ̀ n aceste do-menii, adic\ 2,36% din totalul de salaria]i ai României.Peste 100.000 erau angaja]i `n industriile de baz\ [i, con-form studiului, nivelul „productivit\]ii anuale a muncii“ afost `ntotdeauna mai mare dec`t `n cazul economieina]ionale.

Exist\ [i profit

Perioada 2000-2005 a `nsemnat [i `nfiin]area de multe fir-me `n industriile legate de copyright. Unele s-au doveditprofitabile, altele nu. „Nivelul mediu al rentabilit\]ii de5,83% pentru `ntreaga grup\ de industrii creative trebuieconsiderat ca fiind satisf\c\tor comparativ cu nivelulrentabilit\]ii din alte ramuri ale economiei na]ionale, undeacesta, de regul\, este mai sc\zut, `nregistr`nd chiar valorinegative“, sus]in autorii studiului (vezi tabelul cu evolu]iaprofitabilit\]ii). Cel mai mare num\r de salaria]i `l au `naceast\ perioad\ subramurile editare, pres\ [i literatur\,software, baze de date [i radio-tv, iar `n 2005 veniturilesalariale au o pondere de 3,49% din fondul total desalarii pe economie. Cele mai mari salarii s`nt `n ramurileeditare de programe, consultan]\ [i furnizare de alte pro-duse software, publicitate, radio [i tv.

La prima sa conferin]\ de pres\,Theodor Paleologu, [efulMinisterului Culturii, Cultelor [iPatrimoniului Na]ional (MCCPN),spunea c\ vrea „s\ schimbeperspectiva“, s\ transmit\ c\domeniul cultural nu este doarun consumator, ci [i un produ-c\tor de bani. S\pt\m`na aceasta,sediul ministerului a g\zduitprezentarea unui studiu despredimensiunea economic\ a

sectorului creativ, un studiu cucare Paleologu spune c\ „poate`nchide gura“ colegilor s\i decabinet atunci c`nd `i repro[eaz\c\ domeniul de care se ocup\doar „`nghite bani“. De[i datpublicit\]ii `n 2009, studiulanalizeaz\ perioada 2000-2005.Realizatorii sper\ s\ reu[easc\ s\continue cercetarea pentru a oferi o imagine la zi a sectoruluicreativ.

Evolu]ia profitabilit\]ii industriilor creative `n 2000-2005 (%). Profitabilitatea a fost calculat\ ca raport`ntre profit [i cifra de afaceri, pe baza datelor exprimate`n pre]uri constante 2000.

Industrie 2000 2005

Editarea c\r]ilor 7,97 6,25

Editarea ziarelor 6,47 2,51

Editarea revistelor [iperiodicelor

5,13 4,60

Editarea `nregistr\rilorsonore

1,73 5,38

Alte activit\]i de editare 5,16 6,08

Tip\rirea ziarelor 4,91 2,08

Alte activit\]i de tip\rire 19,09 8,26

Leg\torie 4,10 7,15

Reproducerea `nregistr\riloraudio

8,00 7,01

Reproducerea `nregistr\rilorvideo

3,94 0,26

Editarea de programe 13,65 6,90

Prelucrarea informatic\ adatelor

15,93 7,25

Publicitate 2,98 4,25

Activit\]i de secretariat [itraducere

7,33 10,44

Produc]ia de filmecinematografice [i video

6,41 7,33

Proiec]ia de filmecinematografice

0,02 5,40

Activit\]i de radio [iteleviziune

7,27 5,80

Crea]ie [i interpretareartistic\ [i literar\

15,90 9,86

Activit\]i de gestionare as\lilor de spectacol

0,00 6,12

B`lciuri [i parcuri dedistrac]ie

4,03 4,88

Alte activit\]i de spectacole 4,36 6,69

Alte activit\]i recreative 2,65 4,07

Adolf [i Rudolf Dassler au fostc`ndva doi tineri talenta]i dinGermania. N\scu]i `n zorii se-colului XX, cei doi s-au apucatde afaceri cu `nc\l]\mintesport `n or\[elul lor natal. ~nHerzogenaurach, bavarezii aupus la cale un foarte profitabilbussiness, la `nceputul anilor’20, pe care l-au extins, ulte-rior, `n tulburul deceniu care aurmat. Adolf, „Adi“ cum i sezicea, era creativul; cel careinventa linii, ref\cea modele,propunea inova]ii. Rudolf eraomul de afaceri [i „craiul“ mi-cului or\[el; cu un farmec [i un

nas uluitoare, `[i amintesc ceice l-au cunoscut, reu[ea s\`ncheie contracte fabuloase.Cei doi construiser\ o fabric\de `nc\l]\minte, iar afacerilemergeau ca unse. C`nd Hitler avenit la putere, fra]ii au fostprintre primii care s-au `nscris`n partidul nazi[tilor. „Din in-teres de afaceri“, se zice ast\zi.Afacerile au prosperat, iar fami-liile fra]ilor s-au mutat `ntr-ocas\ pe trei etaje, din vecin\-tatea fabricii.

Dar r\zboiul le-a zdruncinatlui Adolf [i Rudolf rela]ia. Mai`nt`i, pe aia fratern\. So]iile lor

nu se `nghi]eau, au ap\rut sce-nele, scenariile [i scenetele, iarfondatorii celei mai de succesfirme de pantofi sport din Ger-mania nazist\ au `nceput s\nu-[i mai vorbeasc\ at`t de des.Reich-ul lui Hitler i-a chemat laoaste, iar c`nd nebunia nazist\s-a pr\bu[it, cei doi fra]i aufost adu[i `n fa]a anchetatoriloramericani. Adolf a avut proble-me cu ace[tia [i l-a suspectat peRudolf. Rudolf a [i stat un an `n-chis `ntr-o „tab\r\“ de de]inu]i;[i el [i-a b\nuit fratele c\ n-ar fistr\in de experien]a asta. ~ntr-unfinal, cei doi au hot\r`t s\ sedespart\: [i ca fra]i, [i ca oa-

meni de afaceri. Ca-ntr-un filmamerican, [i-au chemat `ntr-ozi subordona]ii [i i-au pus s\aleag\: cine merge cu Adolf,cine merge cu Rudolf.

Cei mai mul]i designeri s-audus dup\ creativul „Adi“Dassler. Ei au pus temeliilebrandului pe care ast\zi to]i `lrecunosc: Adidas. Restul anga-ja]ilor, `n mare parte oameniicu abilit\]i de management, auplecat cu Rudolf Dassler. Lao-lalt\, au creat o alt\ firm\ de`nc\l]\minte sport: Puma.

Micul or\[el bavarez Herzo-genaurach a fost, decenii lar`nd, divizat p`n\ `n m\duva sade rivalitatea dintre Puma [i Adi-das: dou\ fabrici `ntr-o a[ezarede 20.000 de locuitori, cet\-]eni care nu-[i beau nici m\car

berea la aceea[i mas\, dac\lucrau la firme diferite. Fostulstar al fotbalului german, Lo-thar Matthaus, povestea c\,atunci c`nd au vrut cei de laBayern s\-l transfere de la FCHerzogenaurach, le-a pus osingur\ condi]ie: s\ poat\ jucacu ghete Puma la marele clubbavarez, unde se foloseau pan-tofi Adidas; p\rin]ii s\i lucrau laPuma [i t`n\rului de atunciLothar `i era fric\ s\ nu fie da]iafar\ ai s\i din fabric\, dac\ else `nc\l]a cu brandul rival.

Rivalitatea dintre Adolf [iRudolf s-a transmis p`n\ la ul-tima spi]\ din familie. {i ast\zi,neamurile lor `[i desfac leg\-turile de s`nge din cauza celordou\ branduri. Mi-a venit `nminte povestea asta, urm\rindzilele trecute ie[irea gol\neasc\la TV a unuia dintre Becali.Ceea ce `i une[te pe aceidomni din Bavaria de acestepersonaje din România e tre-cutul lor u[or tulbure. Ceea ce`i desparte fundamental e datde ceea ce las\ `n urma lor.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 217 » 21 – 27 februarie 2009 www.supliment.polirom.ro

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

Wo ist Dassler, m\i Becali?

Iulia Blaga: „Ursul de Aur a revenit `n acest an unui film peruancare trateaz\ `n manier\ realist magic\ drama femeilor peruaneviolate [i abuzate `n deceniile 7 [i 9 ale secolului trecut“.

C~{TIG|TORUL» 4

ordinea de zi

Iulia Blaga

Schema e valabil\ pentru The Reader (deStephen Daldry), care a deschis festiva-lul, `n afara competi]iei, pentru Cheri (deStephen Frears) [i pentru Tatarak (de An-drzej Wajda). Ar fi fost valabil\ [i pentruThe Private Lives of Pippa Lee (prezen-tat hors-concours), dac\ Rebecca Millern-ar fi schimbat datele romanului scristot de ea [i n-ar fi mic[orat pe ecran dis-tan]a temporal\ dintre personajele inter-pretate de Robin Wright Penn [i KeanuReeves. Unde mai pui c\ exist\ acea ima-gine care b`ntuie imagina]ia regizorilor –femeia sp\l`ndu-[i amantul `n cad\ – pecare o g\se[ti [i la Daldry, [i la Frears.

Se leag\ aceste aspecte de faptul c\tot azi s-a pornit un val de filme desprecel de-al doilea r\zboi mondial, Holo-caust [i implicarea Germaniei? Un psi-hanalist ne-ar putea ajuta, mai ales c\majoritatea `ncearc\ s\ nuan-]eze demonizarea absolut\ apoporului german. Cam pec`nd s-a pornit valul, `n

2006, Sophie Scholl – Die letzten Tage deMarc Rothemund (premiat la Berlin) se o-cupa de procesul uneia dintre cele mai cu-noscute membre ale rezisten]ei antinazistedin Germania, studenta Sophie Scholl,executat\ de nazi[ti la cap\tul unui pro-ces expeditiv. Un an mai t`rziu, Die Fael-scher/The Counterfeiters de Stefan Ruzo-witzky (lansat [i premiat tot la Berlin)prelua cazul real al Proiectului Bernhardt,prin care Germania nazist\ inten]iona s\submineze economia alia]ilor pro-duc`nd `n lag\rele de concen-trare bancnote contraf\cu-te. ~n trend se `nscrie [iOpera]iunea Valkyriede Bryan Singer – po-vestea complotului ra-tat `mpotriva lui Hi-tler. Eine Frau in Ber-lin de Max Faerber-boeck, un film de

anul tre-cu t ,

urm\re[te destinul unei femei germaneimediat dup\ terminarea r\zboiului, `nBerlinul distrus, ai c\rui locuitori s`nt lacheremul armatei ruse.

Cinea[tii exploateaz\tragedia Holocaustului

~ntr-o proiec]ie din Market, adic\ pentrudistribuitori, am reu[it s\ v\d la BerlinAdam Ressurected, filmat de Paul Schra-

der `n România (la Castel Film),cu o distribu]ie care are [i ac-

tori români `n roluri mitite-le. Filmul mi s-a p\rut inte-resant pentru Jeff Goldblum,care cred c\ face un rol deOscar, dar metafora omu-

lui-c`ine, de fapt cea ca-re l-a atras pe Schra-

der `n proiect,

mi s-a p\rut prea teatral\, prea la`ndem`n\ [i nu prea original\. Filmulnu se leag\ `n mod direct de r\zboi [i deHolocaust, ci de trauma unui supravie-]uitor al Holocaustului (Jeff Goldblum),un comic de succes `nainte de r\zboi,care se `nvinov\]e[te c\ a sc\pat cu via]\f\c`nd la propriu pe c`inele comandan-tului lag\rului (Willem Dafoe). De alt-fel, presa german\ e destul de sever\ cuacest gen de filme. S\pt\m`nalul „DerSpiegel“ scria cu pu]in `naintea Berlina-lei c\ cinea[tii exploateaz\ tragedia Ho-locaustului [i c\ nu po]i face art\ pe sea-ma acesteia. „Respect acest punct de ve-dere, dar nu s`nt de acord cu el“, a repli-cat Paul Schrader cu ocazia premierei fil-mului care a f\cut parte din programul„Berlinale Special“. Unde mai pui c\ [iQuentin Tarantino e aproape gata cu unfilm despre al doilea r\zboi mondial: In-glorious Basterds, cu Brad Pitt [i DianeKrueger `n rolurile principale [i a c\ruiac]iune se petrece `n Fran]a aflat\ subocupa]ie (un deta[ament de evrei ameri-cani, supranumi]i „The Basterds“, caremu[c\ din du[man).

Poate c\ nu `nt`mpl\tor, actorul Soti-gui Kouyate, care a primit pentru interpre-tarea din London River, de Rachid Bou-chareb, Ursul de Argint pentru rol mascu-

lin, a spus la primirea trofeului treifabule/bancuri. O reiau pe una dintre

ele (discursul actorului instalat pe un sca-un a fost interminabil, ca la clac\): Un omse duce la un spirit al p\durii (pe[ti[orulde aur de la noi) [i `i cere s\-l fac\ de[-tept. Dorin]a ̀ i e ̀ ndeplinit\, dar a doua zirevine: „Dac\ m\ faci de 10 ori mai de[tept,nu-mi mai trebuie nimic“. Pac, se rezol-v\, dar a treia zi nemul]umitul revine:„Dac\ a[ fi de 100 de ori mai de[tept de-c`t s`nt acum, n-o s\-mi mai trebuiasc\nimic“. Ziua urm\toare se trezi femeie.

Deci poate nu `nt`mpl\tor ([i nu e oremarc\ feminist\, dimpotriv\!), Ursulde Aur a revenit `n acest an unui film pe-ruan care trateaz\ `n manier\ realist ma-gic\ drama femeilor peruane violate [i a-buzate `n deceniile 7 [i 9 ale secoluluitrecut, traum\ care, ca [i trauma Holoca-ustului, se transmite `n mod subtil gene-ra]iilor urm\toare de femei. Cel de-al doi-lea film al Claudiei Llosa, dup\ Madei-nusa (`n care juca aceea[i Magaly Solier),nu arat\ explicit drama acestor femei, darleag\ firele invizibile ale existen]ei uneitinere din zilele noastre de un `ntreg ar-senal de femei care au suferit acum c`te-va decenii. Implicat politic la moduldiscret, La teta asustada/Milk of Sorrowe mai mult un omagiu adus spiritului fe-minin `ntr-o lume intens masculinizat\,sub toate formele pe care le implic\ ter-menul. (Probabil c\ afirma]ia din [apouare totu[i o f\r`m\ de adev\r.)

Ursul de Aur a fost `n acest Criticii spun de multe ori lucruri tr\snite.S-a afirmat, de pild\, despre eroinaadolescent\ din Cea mai fericit\ fat\ dinlume, debutul premiat al lui Radu Jude, c\e o metafor\ a României postcomuniste.({i respectivii critici str\ini nu [tiau detabloul „România revolu]ionar\“ al lui

Rosenthal!) Ce-ar fi s\ ne risc\m [i noi [is\ spunem c\ faptul c\ nu mai pu]in detrei filme din Selec]ia Oficial\ s`nt pove[tide dragoste `ntre b\rba]i tineri [i femeimature e un simptom al societ\]iicontemporane infantilizate [i v\duvite despiritul feminin?

»La teta asustadade Claudia Llosa e maimult un omagiu adusspiritului feminin `ntr-olume intens masculinizat\.

www.supliment.polirom.ro

Iulia Blaga: „Dup\ cum a spus Sotigui Kouyate la ceremonia dedecernare a premiilor, un festival ca Berlinala «ar trebui s\ durezeve[nic» deoarece «orice manifestare care le permite oamenilor s\se `nt`lneasc\ [i s\ fac\ schimb de culturi face bine lumii de azi»“.

BERLINALAFACE BINE

PALMARESUL BERLINALEI 59

5 «

ordinea de zi

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 217 » 21 – 27 februarie 2009

DAMELE GAZETIERE

Emilia CHISCOP

31 ianuarie 1904. ~n plin r\zboiruso-japonez, „Evenimentul deIa[i“ public\ un jurnal de front alzilei dinainte. Articolul e pe primapagin\. Felul `n care e prezentat\starea luptelor seam\n\ pu]in cudescrierea unui meci de fotbal`ntre japonezi [i ru[i, `n care e dea[teptat ca ultimii s\ piard\, pen-tru c\ nu ne s`nt simpatici. Arti-colul `ncepe cu enumerarea arma-mentului [i flotei japoneze: 10vase mari de r\zboi, din care pa-tru au 15.000 de tone, „deci s`ntdin cele mai mari de pe lume“.Mai au japonezii 23 de`ncru[it\tori, din care cinci aupeste 9.000 de tone, nou\ vaseap\r\toare de ]\rmuri, 125 deb\rci cu tunuri, 65 de torpiloare.Vasele de r\zboi au 568 de tunurigrele [i mijlocii. La asta se adaug\calit\]ile naturale alecombatan]ilor, un arsenal delocde neglijat: „Japonezii s`nt mari-nari foarte buni, cu totul superioriru[ilor“, care, una peste alta, audot\ri mult mai slabe, ceea ceconduce la concluzia c\ `i potbate pe vecinii no[tri, mama lorde ru[i! (mi-l imaginez pe jurnalistcu pumnii `ncorda]i, exclam`ndscr`[nind printre din]i). Darjaponezii nu s`nt numai ni[ter\zboinici nemilo[i. Ei s`nt cu to]iipoe]i! Iat\ `nc\ un motiv de sim-patie. Al\turi de jurnalul de front,un articol amplu, pe dou\coloane lungi, tradus dintr-o re-vist\ francez\, ne vorbe[te desprecapacitatea japonezilor, chiar [i acelor „mai inferiori“, ca „negus-torii, herculii circului, ]\ranul [ip\storul, de a fi poe]i, de a sim]iceea ce con]ine un peisaj sau oscen\ ca gra]ios [i armonic, iaraceasta f\r\ silin]\, f\r\ munc\, `nmodul cel mai natural“. Iat\,

drept dovad\, versurile rostite deun negustor de postav la moarteafiicei sale de zece ani: „Cum potz`mbi de-acum `nainte?/ Kygo numai exist\! Via]a e murdar\/ Pen-tru a-i evita contactul/ Zeii mi-auluat copilul meu“. O femeie dinpopor, care [i-a p\r\sit patul con-jugal unde nu va mai fi primit\niciodat\, creeaz\ urm\torulhaiku: „Dac\ ireparabilul ar puteafi reparat/ Aceasta s-ar puteaprintr-un singur lucru: Lacrimile!“.(Probabil c\ autorul francez nuaflase de talentele p\storilorno[tri moldoveni, munteni [ivr`nceni, care au creat Miori]a!)

Japonezii, ace[ti oameni ciuda]ipreocupa]i de natur\, iubitori dearbori noduro[i [i pietre bizare,vin an de an, din toate col]urile]\rii, `mbr\ca]i `n straie des\rb\toare, ca la un ritual religios,s\ admire prunii [i cire[ii `n floare!Asta dup\ ce presa i-a ]inut lacurent cu starea mugurilor [inum\r\toarea invers\ p`n\ la mo-mentul magic al `nfloririi! Oareziarele japoneze or fi avut repor-teri responsabili cu mugurii depruni [i cire[i? De ce nu, at`t timpc`t, potrivit aceluia[i articol, „spiri-tul adev\ratului japonez e cire[ulcare `mpr\[tie parfumul s\u spresoare r\sare!“. Ajun[i la livezile`nflorite, japonezii se bucur\ cani[te copii, iar „`n jurul meselorimprovizate, pe c`nd sake circul\`n ce[ti minuscule, e o dezl\n]uirede poezii care iese pe toatep\r]ile“. A[adar, era de a[teptatca ace[ti superbi japonezi s\ `i`nving\ pe ru[i cu m\iestrie poe-tic\. Ceea ce s-a [i `nt`mplat. Pri-ma victorie a unei ]\ri asiatice a-supra unei puteri europene aveas\ consacre ]ara cire[ilor `n floareca pe o superputere.

an ursoaic\

» Ursul de Aur – La teta asustada/Milk of Sorrow deClaudia Llosa (Peru)

» Ursul de Argint [i Marele Premiu al Juriului –ex-aequo Gigante de Adrian Biniez (Uruguay) [i AlleAnderen de Maren Ade (Germania)

» Ursul de Argint pentru regie – Asghar Farhadi,Darbareye Elly/About Elly (Iran)

» Ursul de Argint pentru scenariu – Oren Moverman,The Messenger (SUA)

» Ursul de Argint pentru Cea mai bun\ actri]\ – BirgitMinichmayr, Alle Anderen

» Ursul de Argint pentru contribu]ie artistic\deosebit\ – sound-designului realizat de GaborErdely, Tamas Szekely [i Gyorgy Kovacs pentru

Katalin Varga de Peter Strickland(România-Ungaria-Marea Britanie)

» Premiul „Alfred Bauer“ – ex-aequo Gigante deAdrian Biniez [i Tatarak de Andrzej Wajda (Polonia)

» Premiul juriului de debut – Gigante de Adrian Biniez(Uruguay)

» Men]iunea Special\ oferit\ de juriul de debut –Flickan de Fredrik Edfeldt (Suedia)

» Premiul FIPRESCI – La teta asustada/Milk of Sorrowde Claudia Llosa (Peru)

» Premiul C.I.C.A.E. (Confédération Internationale desCinemas d’Art et d’Essai) pentru un film dinsec]iunea „Forum“ – Cea mai fericit\ fat\ din lumede Radu Jude (România)

Maternitatea face [iobiectul filmului cu careFrançois Ozon a venit `nacest an `n competi]iaBerlinalei, Ricky. ~ncepeca fra]ii Dardenne, dar laun moment dat o ia prinmiri[te. Nou-n\scutului unei mame proletare `n-cep `ntr-o zi s\-i creasc\ aripi – ca de pa-s\re sau ca de `nger. La `nceput s`nt do-u\ v`n\t\i pentru care mama (AlexandraLamy) `l `nvinov\]e[te pe tat\l copilului(Sergi Lopez) [i-l d\ afar\ din cas\. Pe ur-m\, c`nd aripile dau ca ni[te l\stari, mama[i fiica mai mare `i `ncropesc micu]uluiRicky un soi de colivie ca s\ nu zboare

prin cas\ [i s\ se loveasc\ de mobile. Co-pilul dispare p`n\ la urm\, se elibereaz\de a]a de care era ]inut, ca un zmeu de h`r-tie, de familia hot\r`t\ s\ scoat\ un bandin popularizarea cazului. Mai apare fu-gar doar atunci c`nd mama vrea s\ se`nece, de disperare c\ nu-l g\se[te. Decinu [tii dac\ „le bebe volant“ e o fantom\a copilului mort sau metafor\ a mater-nit\]ii prost asumate sau a unei ingenu-it\]i pierdute `n plebeea via]\ de zi cu zi,pentru c\ misterul r\m`ne neexplicat. E ofantezie legat\ de un picior al fra]ilor Dar-denne [i de o extremitate a lui Chucky.Imaginea bebelu[ului care zboar\ prinsupermarket e `n acela[i timp grotesc\,hilar\ [i poetic\.

Maternitatea e unul dintre lucrurile ca-re sus]in par]ial [i trama filmului LondonRiver, de Rachid Bouchareb, dar aici evorba despre doi p\rin]i – o englezoaic\ [i

un african musulman rezident ̀ n Fran]a –,care sosesc la Londra dispera]i c\ nu [tiuce s-a `nt`mplat cu copiii lor dup\ ata-curile teroriste de la metrou (din 2005).Povestea e simpl\ [i uman\: cunosc`n-du-se, cei doi au ocazia s\ constate c\prejudec\]ile se nasc mai mereu din ne-cunoa[tere. Dup\ cum a spus sf\tosulSotigui Kouyate la ceremonia de decer-nare a premiilor, un festival ca Berlinala„ar trebui s\ dureze ve[nic“ deoarece „ori-ce manifestare care le permite oameni-lor s\ se `nt`lneasc\ [i s\ fac\ schimb deculturi face bine lumii de azi“. Exist\ [ireversul medaliei – globalizarea dat\ prinma[ina de tocat marca „Babel“. Pasta com-pact\ [i lipsit\ de gust, dar care are culoareaispititoare a legumei de ser\. Mammoth,de Lukas Moodysson, a fost, al\turi deRage (de Sally Potter), unul dintre filmelecu cele mai proaste cronici de la Berlinal\.

Mammoth [i Rage, printre filmelecu cele mai proaste cronici

» Gigante, uruguaya-nul cu trei premii laBerlinal\, spune sim-plu [i de multe oricu umor povesteaunui paznic de su-permarket care se`ndr\goste[te de ofemeie de serviciu pecare o descoper\ pemonitor. Beneficiindde statura expresiv\a unui actor (Hora-cio Camandulle) pec`t de masiv pe at`tde candid, filmul aresenin\tatea cine-matografului dealt\dat\.

R\zboi [i poezie pevia]\ [i pe moarte

PROTOCOALELE» 6

special

Protocoalele afirmau c\ evreii pl\nuiesc urcarea la putere,instig`ndu-i pe non-evrei unii `mpotriva celorlal]i, urm`nd s\ajung\, `n final, `n situa]ia de a r\sturna neproductiva conducereneevreiasc\ cu ajutorul maselor.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 217 » 21 – 27 februarie 2009 www.supliment.polirom.ro

Marius Babias

~n 1806, fostul ofi]er de armat\ J.B.Simonini i-a scris lui Barruel, l\ud`n-du-i analiza, `ns\ atr\g`ndu-i aten]iaasupra faptului c\ ar fi „omis“ un lu-cru, [i anume c\ at`t Ordinul Franc-masonilor, c`t [i Illuminati ar fi fost`ntemeiate de evrei, cu scopul de ast\p`ni lumea.

~n cartea Proofs of a ConspiracyAgainst All the Religions and Govern-ments of Europe (Dovezi ale unei con-spira]ii `mpotriva tuturor religiilor [iguvernelor Europei), sco]ianul JohnRobison ducea `nc\ mai departe firulargumenta]iei: „Este clar, f\r\ nici undubiu, c\ membrii ordinului Illumi-nati pl\nuiau `nl\turarea cre[tinismu-lui“. (Ast\zi, unii istorici mainstream`i privesc, practic, pe iacobini ca pe oramur\ a mi[c\rii Illuminati, care `n-s\ cu greu poate fi numit\ conspira-]ionist\). ~n Statele Unite, Revolu]iaFrancez\ a fost privit\ `n multe locuricu suspiciune, `n special de c\tre cle-rici. ~n mai 1798, reverendul JedidiahMorse a anun]at existen]a unui com-plot `mpotriva institu]iilor politice [ireligioase ale Americii. La scurt timpdup\ aceea, cartea lui Robison a fostdemascat\ de jurnali[ti ca fiind unfals. La finele lui 1799, afacerea Illu-minati devenise trecut.

~n 1891, romanul Biarritz al func]io-naruluipo[tal prusac Hermann Goedsche,publicat sub pseudonimul Sir John Ret-cliffe, c\p\ta o mare popularitate. Uncapitol al acestui roman era intitulat„~n cimitirul evreiesc din Praga“. Aicise descria cum „principii“ celor dois-prezece triburi ale Israelului se adu-nau la morm`ntul unui rabin onora-bil [i relatau despre progresele com-plotului lor de preluare a st\p`niriiasupra lumii. Acest capitol a fost reti-p\rit ca pamflet, sub titlul Discu]iarabinilor [i r\sp`ndit `n toat\ Rusia [iFran]a. Cu timpul, aceast\ istorie afost considerat\ adev\rat\ de unii citi-tori [i a devenit baza Protocoalelor ~n-]elep]ilor Sionului. Protocoalele erau,chipurile, o transcriere a cuv`nt\rilorconduc\torilor evrei la un CongresMondial care ar fi avut loc `n 1860 `nora[ul polonez Cracovia. Protocoaleleafirmau c\ evreii pl\nuiesc urcarea la

putere, instig`ndu-i pe non-evrei unii`mpotriva celorlal]i, urm`nd s\ ajun-g\, `n final, `n situa]ia de a r\sturnaneproductiva conducere neevreiasc\cu ajutorul maselor. Chiar dac\ un

corespondent al ziarului londonez„Times“ a dezv\luit c\ Protocoalele eraupar]ial plagiate dup\ un pamflet din1865 `mpotriva lui Napoleon al III-lea,ele au fost acceptate ca o relatare

veridic\ asupra unor fapte. Poli]ia se-cret\ ]arist\ a pus chiar `n circula]ie,cu pu]in timp `nainte de Revolu]ia dinOctombrie, o versiune ulterioar\ aProtocoalelor, pentru a-[i def\imaoponen]ii din afara Rusiei.

Henry Ford – unantisemit

La `nceputul anilor ’20 industria[ulauto Henry Ford a contribuit la r\s-p`ndirea Protocoalelor `n Statele Uni-te. Ele au ap\rut `n s\pt\m`nalul s\u,„Dearborn Independent“, ca parte din-tr-o lung\ serie de articole despre „con-spira]ia evreiasc\ interna]ional\“.Conform ziarului „Independent“, in-fluen]a evreiasc\ era atotprezent\.

Evreii l-ar fi constr`ns, chipurile,pe pre[edintele american William Ho-ward Taft s\ rup\ un contract comer-cial cu Rusia ([i, astfel, s\ sl\beasc\pozi]ia ]arului). Ei ar fi controlat guver-nul pre[edintelui Woodrow Wilson,mai cu seam\ prin Bernard Baruch,pre[edintele War Industries Board(Consiliul industriilor de r\zboi).(Wilson era creatorul Ligii Na]iunilor,organiza]ia care a precedat Organiza]iaNa]iunilor Unite, profund ur`t\ dec\tre extremi[tii de dreapta).

~ntreg comunismul era un com-plot evreiesc. „Independent“ afirma [ic\ Paul Warburg ar fi venit din Germa-nia `n Statele Unite cu inten]ia binestabilit\ de a prelua controlul asuprasistemului american de finan]e. Ulte-rior, Ford a realizat o antologie cu ex-trase din aceast\ serie, cu titlul TheInternational Jew, cartea fiind tradu-s\ [i r\sp`ndit\ peste tot `n lume. Doar`n Statele Unite edi]ia acesteia a ajunsla publicarea a unei jum\t\]i de mili-on de exemplare. ~n Germania, carteaa devenit un pilon al propagandeifasciste. ~n 1927, atunci c`nd Wilson[i familia Warburg au atacat acuzelelui Ford, acesta [i-a retras afirma]iile[i a spus c\ angaja]ii s\i l-au `n[elat,el neav`nd niciodat\ cuno[tin]\ de-spre aceste lucruri. Cu toate acestea,`n 1938 el a primit Marea Cruce a Or-dinului Vulturului German, devenindastfel primul american care ob]ineaaceast\ distinc]ie.

Teoria modern\ a conspira]iei`ncepe odat\ cu clericulfrancez Abbé Barruel. ~n 1797,Barruel a redactat un eseudespre ascensiunea iacobinilor,v\zut\ drept cauz\ principal\a Revolu]iei Franceze. ~nspatele iacobinilor el vedea oconspira]ie a trei societ\]isecrete: Ordinul Templierilor,Ordinul Francmasonilor [iIlluminati. llluminati, ordin`ntemeiat `n 1776 de juristulbavarez Adam Weishaupt, erao uniune secret\ ai c\reimembri studiau filosofiara]ionalist\ [i umanist\, pentrua ajunge la „iluminare“.

» La `nceputul anilor ’20 industria[ul auto HenryFord (`n fotografia de sus al\turi de Thomas Edison [i John Burroughs) a contribuit lar\sp`ndirea Protocoalelor `n Statele Unite. Ele auap\rut `n s\pt\m`nalul s\u, „Dearborn Indepen-dent“, ca parte dintr-o lung\ serie de articole despre „conspira]ia evreiasc\ interna]ional\“.

» Cartea sco]ianului John Robison, Dovezi ale unei conspira]ii `mpotrivatuturor religiilor [iguvernelor Europei

Teorii ale conspira]iei

EXCLUSIV ONLINE:{tirile SDC Zilnic, cele mai proaspete [tiri din cultur\

~n anii ’30 `n Statele Unite s-a r\sp`ndit un nou valde rena[tere religioas\ care, printre altele, a resusci-tat [i antisemitismul c\ruia Ford i se dedicase deja.A[a cum modernizarea convulsiv\ a Germaniei apredispus la nazism, mul]i americani, date fiind tul-bur\rile economice [i urbanizarea rapid\, au c\utatun sprijin `n religia fundamentalist\. ~n timp cepredicatorii, `n diatribe `nver[unate, descriau decli-nul lumii pe cale s\ vin\, paranoia [i rasismul `[ig\seau intrarea `n interiorul credin]ei.

Kenneth Goff, un predicator al Christian Identity[i un protejat al lui Robert DePugh, fondator al or-ganiza]iei Minutemen1, afirm\ c\ politica mondial\este [i ast\zi condus\ de c\tre conspira]ioni[ti. Con-form imaginii pe care el o prezint\, Primul R\zboiMondial ar fi fost planificat `n cadrul unei conferin]ecare a avut loc `n Belgia, de c\tre Benito Mussolini,Nikolai Lenin2 [i colonelul E. Mandel House (un con-silier important al lui Woodrow Wilson). Dup\ ceHouse l-ar fi convins pe Nicolae al II-lea s\ renun]ela tron, Jacob Schiff, de la banca Kuhn, Loeb & Co.a aranjat ascensiunea lui Lenin la putere. Pentru a-[iacoperi urmele, sioni[tii au `nceput o „campanie dedezinformare“ `n care `i prezentau pe comuni[tiiru[i, alia]i cu ei, drept antisemi]i. Goff afirm\ maideparte c\ aceast\ conspira]ie interna]ional\ abancherilor evrei [i-a consolidat `n continuare con-trolul asupra economiei mondiale prin mariaje careau avut loc `ntre familiile Loeb, Rothschild [i War-burg. Pentru a suscita compasiune, ei ar fi inventatrelat\ri despre Holocaustul din Germania nazist\ [ifolosesc p`n\ ast\zi `nvinuirea de „antisemitism“pentru a `nchide gura criticilor. ~n fine, agentul„evreu“ Alger Hiss, membru al delega]iei S.U.A. laConferin]a de la Ialta, a contribuit la acordareadreptului de veto Uniunii Sovietice `n Consiliul deSecuritate al O.N.U. ~n viziunea lui Goff, mass media(televiziunea, radioul, presa scris\), a[a-numitele„media evreie[ti“, se afl\ sub controlul unei uniunicabaliste secrete.

Deocamdat\, ultimul punct culminant din istoriateoriilor conspira]iei `l constituie atacul asupraWorld Trade Center, care a avut loc pe 11 septem-brie 2001 `n New York. ~n sferele antisemite `nflo-resc, la nivel mondial, inven]ii despre un complot alevreilor, care ar fi fost implica]i `n atacul terorist. Is-toria falselor Protocoale ale ~n]elep]ilor Sionului serepet\ `ntr-un mod periculos.

Veronica D. Niculescu: „Auto-Da-Fé este un dialog purtat peveranda unei case din New Orleans. O mam\ [i un fiu,ultrareligio[i, contura]i din propriile replici ce se opun ca `ntr-ooglind\ deformant\“.

REPLICI ~NOGLIND|

7 «

special

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 217 » 21 – 27 februarie 2009

C`t\ profunzime po]i atingemont`nd trei piese scurte, c`tde grave pot fi notele `n treivaria]iuni pe aceea[i tem\, adisper\rii? Cu spectacolulAuto-Da-Fé, jucat `n premier\la Sibiu, regizorul TheodorCristian Popescu reu[e[te unmiracol.

Veronica D. Niculescu

Cele trei texte ale lui Tennessee Williams se`nl\n]uie firesc unul din altul, `mbog\]indu-ssereciproc, piesele `[i trag seva una din alta, osev\ amar\ a disper\rii, iar tensiunea acumu-lat\ explodeaz\ la finalul fiec\reia numai pen-tru a rena[te `n urm\torul decor, c\scat ca o ra-n\ [i mai ad`nc\. Probabil cel mai frumos spec-tacol montat `n ultima vreme la Sibiu. Pur [isimplu frumos.

Cele trei piese scurte, bazate cu fidelitate petext, `ns\ ajutate de scenografia, coregrafia [imuzica de excelent\ calitate, vor fi mai ales pegustul celor c\rora le place s\ se cufunde ̀ n lecturi.

Auto-Da-Fé este un dialog purtat pe verandaunei case din New Orleans. O mam\ [i un fiu,ultrareligio[i, contura]i din propriile replici cese opun ca `ntr-o oglind\ deformant\. O imens\ruptur\ `ntre ei – [i nu doar a genera]iilor. Eloi(C\t\lin P\tru), bolnav, vrea s\ se mute `ncartierul nou [i curat, crede c\ vechiul cartier,o cloac\ murdar\, ar trebui ars din temelii. Ma-ma (Dana Talo[) `l ascult\ a[ezat\ pe scaun,neclintit\. Abia `l mai prive[te c`nd `i spune iar[i iar ceea ce el a mai auzit deja. „Puntea“ seive[te nea[teptat: o scrisoare ce con]ine o fo-tografie indecent\ `i une[te, c\ci ei trebuie s\rezolve `mpreun\ `ngrozitoarea problem\ carel-a adus pe Eloi `n pragul disper\rii. Angajat lapo[t\, el a f\cut deja o mic\ investiga]ie pentrua afla expeditorul, `ns\ e terorizat de povara pli-cului pe care `l poart\ `n tain\ la piept. Chinul,al neg\rii iubirii carnale, este comun. Mama sa[tie exact ce trebuie f\cut: e prea t`rziu pentrudreptate, fotografia trebuie ars\, chiar acolo,chiar atunci, pe prispa casei. Dar asemenea co-pacilor prea rigizi care nu rezist\ `n b\taia

v`ntului, Eloi plesne[te. Piesa se termin\ cu fiulfugind `n cas\ [i d`ndu-[i foc, sub privirile ma-mei. Arde de viu, odat\ cu scrisoarea, cu casa,poate cu o parte `ntreag\ a lumii „murdare“.

Decorul, ca o ran\ deschis\

Decorul se deschide brusc. Dac\ veranda fuse-se montat\ pe marginea scenei, chiar mu[c`ndun pic, sufocant, din spa]iul destinat spectato-rilor, dincolo de vechii pere]i mode[ti ai caseice a ars se `nal]\ acum zidurile greoaie [i scoro-jite ale unui cinematograf. P\ze[te scara astaeste povestea unui u[ier, un b\iat de 17 ani care[i-a luat o slujb\ de var\. Carl (Adrian Matioc),colegul s\u de 28 de ani, lucreaz\ aici de undeceniu [i este `n pragul unei crize de nervi – av\zut deja mult prea multe `n acest loc unde„copiii se distreaz\“. Disperarea explodeaz\ vi-olent, lumea `n care to]i au secrete, `ns\ fiecare[tie secretele celuilalt se pr\bu[e[te iremediabil.

{i iar\[i decorul se deschide, [i p\trundem`n dormitorul colosal al unui cuplu. Camerauria[\ e goal\, un pustiu rupt `n dou\, iar fali-ile cu muchii t\ioase din tavan au `ntre ele odistan]\ ce nu mai poate fi umplut\; s`nt

marginile unei r\ni, schi]ele unor electrocar-diograme ale durerii.

Vorbe[te-mi ca ploaia [i las\-m\ s\ te asculteste o performan]\ remarcabil\, cu doi actorice str\bat teritorii pe care n-au mai c\lcat: Ofe-lia Popii [i Florin Co[ule] vorbesc cu `ntregulcorp, spectacolul e dans – zbatere, c\utare,strig\t [i t\cere. Un dans pe cioburi, cu t\lpilegoale. Femeia [i b\rbatul nu au nume. El, unbe]iv care s-a trezit `ntr-o camer\ de hotel, `ncada plin\ cu ghea]\. Ea, a[tept`ndu-l trei zile,nu a pus dec`t ap\ `n gur\. Acum nu mai vreadec`t un singur lucru: s\ plece.

Dou\ monologuri excep]ionale – disperareac`nt\ `n surdin\, strat dup\ strat al r\nilor sedecoje[te, iar actorii `[i danseaz\ fiecare gest.Se caut\, nu se mai g\sesc. ~[i spun povestea cugra]ie, cu for]\. „Hai `napoi `n pat“, o roag\ el,„Vorbe[te-mi ca ploaia [i las\-m\ s\ te ascult“.Ea `i vorbe[te – [tie un singur lucru: vrea s\ ple-ce. ~n fundal cade ploaia, e o perdea fin\ [i f\r\sf`r[it, dincolo de care se perind\ oameni [i ma-[ini, `n lumini [i emo]ii topite, e noapte, [i-n fie-care strop e disperare, disperare picurat\, cu-v`nt cu cuv`nt, t\cere cu t\cere.

Traducere din limba german\ de Cristian Cercel.

Note: 1 Organiza]ie militant\ anticomunist\, fondat\ `n Statele Unitela `nceputul anilor ’60 (n. trad.);

2 Al\turi de Vladimir Ilici Lenin, Nikolai Lenin este cel\laltpseudonim al lui Vladimir Ilici Ulianov, conduc\torul Revolu]ieiBol[evice din Octombrie 1917 [i primul lider al UniuniiSovietice (n.trad.).

Punctul culminant `n istoriateoriilor conspira]iei – ataculasupra World Trade Center

SPECTACOLUL „AUTO-DA-FÉ“, JUCAT ~N PREMIER| LA SIBIU

Galeria frumo[ilor dispera]i

Premiera a avut loc laTeatrul Na]ional „RaduStanca“ din Sibiu la sf`r[i-tul lunii ianuarie, spectaco-lul urm`nd s\ se joace [ipe 2 martie. RegizorulTheodor Cristian Popescu(foto) spune c\ cele treipiese scurte de TennesseeWilliams nu au mai fost ju-cate `n teatrele din Româ-nia, dec`t cel mult de c\trestuden]i. Auto-Da– Fé,P\ze[te scara asta [iVorbe[te-mi ca ploaia [ilas\-m\ s\ te ascult du-reaz\, `mpreun\, pu]inpeste o or\.

„Mi s-a p\rut interesants\ propun aceste trei texteale lui Tennessee Williams,

autor care este acum `ntr-operioad\ de redescoperire.Galeria de personaje este ogalerie de dispera]i, de oa-meni neiubi]i, care nu `[ig\sesc locul“, a declaratregizorul. Dup\ mul]i ani

de lucru `n Canada, sesimte bine lucr`nd la Sibiu:„Am g\sit aici o trup\ deactori foarte cald\, foarte`nc\lzit\, care lucreaz\ lacotele unui teatru inter-na]ional. S`nt punctuali,harnici, au o cultur\ amuncii. S-ar putea s\ fiesingurul spectacol dinRomânia c`nd nu se`nvoie[te nimeni ca s\ seduc\ la stomatolog!“.

Pentru spectacolul de laSibiu, [i-a adus al\turi oechip\ valoroas\:scenografia e realizat\ deAndu Dumitrescu, core-grafia de Florin Fieroiu, iarmuzica original\ compus\de Vlaicu Golcea.

„O TRUP| FOARTE CALD|“

Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

A]i venit `n România urm`nd amintirilemamei dumneavoastr\. Bucure[tiul pecare l-a]i g\sit aici era asem\n\tor cuceea ce [tia]i din pove[ti?

Nu tocmai. Bucure[tiul mi s-a p\rut diferitde ceea ce [tiam. Ar fi poate mai corect s\spun c\, de[i diferit, am g\sit anumite si-militudini cu ora[ul mamei mele. Ea tr\i-se aici cu mult timp `n urm\, `naintea Pri-mului R\zboi Mondial, ̀ n timpul r\zboiu-lui [i c`]iva ani dup\, `n anii ’30, o peri-oad\ `nfloritoare pentru Bucure[ti. Chiaratunci cred c\ a fost supranumit Micul Pa-ris. Era o anumit\ bun\stare atunci `nRomânia, c`nd alte ]\ri se confruntau cucrize asem\n\toare celei pe care noi otr\im ast\zi. Tat\l mamei era directorulunei fabrici de prelucrare a bumbacului,a[a c\ familia lor avea o situa]ie material\foarte bun\. A mers la [coli române[ti, adus o via]\ bun\ aici, ̀ n Bucure[ti. C`nd amvenit prima dat\ `n România, se `nt`mpladup\ c\derea comunismului. Bine`n]elesc\ am g\sit anumite urme ale acelui Bucu-re[ti, despre care mama `mi vorbise c`nderam copil. Dar am g\sit [i urmele unuisecol european care a suportat mai multedictaturi, de la fascism la comunism. Ur-me ale distrugerii, at`t a ora[ului, c`t [i aoamenilor. De aceea am fost extrem deinteresat s\ v\d diferen]ele `ntre timpul`n care a tr\it mama aici [i finalul unuisecol. ~n România pare concentrat\ isto-ria `ntregii Europe. Este ceea ce m-a [i sti-mulat foarte mult `n munca mea.

Dar cum g\si]i Bucure[tiul ast\zi, la20 de ani de la c\derea comunismului[i la aproape tot at`]ia de la primavenire a dumneavoastr\ aici?

O `ntrebare interesant\. ~ntr-un fel, Bu-cure[tiul, ca de altfel `ntreaga ]ar\, treceprintr-o perioad\ asem\n\toare celei de-spre care am scris `n aceast\ a doua cartea mea tradus\ `n limba român\, Vremuri-le mai bune. Este perioada copil\rieimele, anii ’50-’60 ai secolului trecut, c`nd

dup\ cel de-Al Doilea R\zboi Mondial Eu-ropa Occidental\ a fost colonizat\ deAmerica [i multe dintre structurile vechiau disp\rut peste noapte. Au ap\rut `ns\noi tehnici, noi comportamente, noi tipuride m`ncare. Totul s-a schimbat, at`t soci-etatea, c`t [i via]a cotidian\. Pot s\ v\dchestia asta acum, `n România. O schim-bare care are at`t c`[tig\tori, c`t [i `nvin[i,asem\n\toare cu cea pe care am tr\it-oeu, `n copil\ria mea, `n anii ’50-’60.

A]i scris cartea – m\ refer la Muzica`nghi]it\ –, care a ap\rut [i `n traduce-re româneasc\. Cu toate acestea conti-nua]i s\ veni]i `n România, a]i `nceputs\ `nv\]a]i limba.

Am `n]eles c\ o r\d\cin\ din biografiamea este, datorit\ mamei mele, aici, `n Ro-mânia. Mult timp nu am [tiut-o. Dar c`ndam venit aici, am putut s\ simt c\ am a-ceast\ r\d\cin\, chiar dac\ una mic\, aici,`n România. Mama nu m-a `nv\]at româna,de[i bunicii mei vorbeau fluent. A trebuits\ `nv\] singur acum, la b\tr`ne]e. ~mi pla-ce foarte mult limba [i pentru c\ simt c\România a devenit o parte din biografiamea prin pove[tile mamei mele – era foar-te m`ndr\ de originile ei, iubea România,[i aceast\ iubire mi-a transmis-o [i mie.

Muzica `nghi]it\ este un fel de arheo-logie personal\. Care ar fi p\r]ile ro-mâne[ti ale biografiei dumneavoastr\,gusturile, mirosurile?

E greu s\ le numesc, ]in mai degrab\ de ozon\ emo]ional\, nu ra]ional\. Fiind co-pil, sim]eam tot timpul un anumit miros.Cuv`ntul „România“ era pentru mine uncuv`nd galben. Nu un galben str\lucitor,ci `ntunecat. Ceva asem\n\tor tutunului.Dar [i ceva ce a[ numi oriental. O lumin\difuz\. Iar mama mi-a dat [i ceva dintr-omentalitate diferit\. Avea aceast\ atitudi-ne lejer\. Nu ca `n Elve]ia, unde lucruriles`nt precise, trebuie g`ndite structurat, lua-te pas cu pas. Ea era o doamn\, lucruriletrebuie l\sate s\ mearg\ de la sine. ~n El-ve]ia nu putea s\ se simt\ ca acas\. ~ntot-deauna spunea: s`nt exilat\ aici. G`ndulc\ s`nt exilat este `ntip\rit ad`nc [i `n mine.

De exemplu, c`nd m\ g`ndesc la colegii [iprietenii mei, ei s`nt foarte lega]i de satelesau de ora[ele din care provin. Eu nicio-dat\ nu m-am putut sim]i legat de un anu-mit loc. Acest sentiment este [i pentru c\niciodat\ nu am fost `n locul potrivit. Iarasta tot de la mama mi se trage.

Odat\ cu Muzica `nghi]it\, a]i dus `n li-teratura elve]ian\ un ora[ ciudat, pro-babil ̀ n mare m\sur\ necunoscut. Cuml-au v\zut cititorii dumneavoastr\, ca peun loc exotic sau ca pe un ora[ oare-care dintr-o ]ar\ oarecare din Europade Est?

Cu siguran]\ exist\ un aspect pe care nu `lpot ignora. S\-i spunem orientalismul. A-cest orientalism pu]in romantic, foarte pre-zent `n carte. Pentru c\, a[a cum [ti]i, amin-tirile au tendin]a de a fi mult mai frumoasedec`t `n realitate. Cartea a fost foarte bineprimit\ ̀ n Elve]ia, mul]i cititori au fost fas-cina]i at`t de Bucure[ti, c`t [i de aceast\ po-veste româneasc\. Cum probabil [ti]i, Ro-mânia nu e bine v\zut\ `n Elve]ia. S`nt ogroaz\ de prejudec\]i, a[a cum, din neferi-cire, am tot v\zut `n ultimele s\pt\m`ni –avem un partid na]ionalist de dreapta, careeste foarte r\u –, dar am avut lecturi [ifoarte des am v\zut oamenii vr\ji]i de fap-tul c\ eu le-am ar\tat o intrare `n aceast\]ar\. Mul]i dintre prietenii mei au plecat`n vacan]\ `n România dup\ ce mi-au cititcartea, s-au `ntors at`t de `nc`nta]i. „Ha-bar nu aveam ce ]ar\ frumoas\ poate fi,ce oameni dr\gu]i!“ Oamenii au luat tot ceau g\sit aici, `n România, ca fiind foartefiresc, s-au l\sat pur [i simplu vr\ji]i.

Ca [i cum ai deschide o fant\ `nspre olume necunoscut\.

Exact despre asta este vorba. Nu [tiau abso-lut nimic despre România. Chiar f\ceamo glum\, spuneam c\ România nu exist\nici m\car ̀ n emisiunile noastre meteo, un-de h\r]ile se termin\ cu Budapesta sau cuVar[ovia. Niciodat\ nu se pomene[te nimicdespre România. Dar dintr-odat\ deschiziaceast\ u[\ [i oamenii pot vedea [i pot ex-perimenta aceast\ ]ar\, `n]eleg c\ p`n\ a-tunci au fost plini de prejudec\]i.

Cred c\ acela[i lucru `l pot sim]i [i ci-titorii români cu cel de-al doilea ro-man al dumneavoastr\ ap\rut `n lim-ba român\, Vremurile mai bune. Aceaatmosfer\ „de la ]ar\“ este de neimagi-nat pentru cineva care nu [tie Elve]iadec`t din ghidurile turistice.

Cred c\ asta m-a interesat cel mai mult, s\pot ar\ta aceast\ schimbare rapid\, care aa venit din afar\, din America. Nu a fostceva genuin, ci mai degrab\ un soi de co-lonialism, care a adus cu sine o modifi-care a valorilor culturale. Familia din romansufer\ enorm din cauza acestei schimb\ri.Chiar dac\ nu o pornesc tocmai de la zero,ci de la o baz\ destul de confortabil\, ei nupot face fa]\ turbulen]elor. Tat\l, care esteo persoan\ foarte sensibil\, `[i pierde trep-tat statutul.

M-a interesat foarte mult, la `nceputulc\r]ii, grija mamei pentru toate acelepiese vechi de mobilier.

E foarte speriat\ de ceea ce ar putea pier-de. Sufer\, ca `ntreaga familie, din cauza

acestei schimb\ri. O schimbare care `nce-pe pentru ea, a[a cum am mai spus-o, cuplecarea din România. Odat\ cu schimba-rea aceasta, ea mai pierde ceva. Se teme [i`ncearc\ s\ p\streze, mai ales `n interio-rul familiei, aceste valori. Aceast\ grij\ fa]\de piesele vechi de mobilier este de fapt ometafor\ pentru vechile valori, care treptatvor disp\rea.

Este ceea ce se `nt`mpl\ cu memoria `nMuzica ̀ nghi]it\: `ncercarea de a o p\stra.

Exact.

C`t de important\ este pentru scrisuldumneavoastr\ istoria familiei?

Esen]ial\. Este baza acestei trilogii. Desigur,nu e un documentar, e fic]iune, e vorba to-tu[i de un roman. Dar biografia este foarteimportant\, pentru c\ am `nceput cu aces-te lucruri pe care le [tiu foarte bine, tocmaipentru c\ le-am tr\it, le cunosc de c`nd m\[tiu. E important pentru mine s\-mi folo-sesc propriile experien]e [i amintiri. Am ̀ n-]eles apoi c\ `n detalii st\ esen]a poeziei.Este ceea ce m\ intereseaz\, s\ scot la ivea-l\ detaliile, acele detalii care nu s`nt ̀ n modobi[nuit `n centrul aten]iei. C`nd le iei [i lepui ̀ n lumin\ ajungi la un sens poetic at`t deprofund. Este ceea ce m\ intereseaz\ foartemult atunci c`nd scriu. S\ g\sesc aceste de-talii, s\ le aduc la lumin\, s\ le ̀ nfrumuse]ez.

Dac\ despre prima carte a trilogiei s-aspus c\ este „a mamei“, despre a douac\ este „a tat\lui“, cum va fi a treia?

A treia este cartea bunicului. Bunicul dinpartea tat\lui. Care a fost un copil foarte,

„~n ultimii 20-30 de ani, am tr\it exclusiv din scris, dar a tr\idin scris `nseamn\ s\ fii foarte modest, s\ tr\ie[ti f\r\ siguran]azilei de m`ine, `nseamn\ c\ nu prea ai bani [i c\ nu apar]ii p\r]iibogate a societ\]ii.“

» 8

interviu

INTERVIU CUCHRISTIANHALLER

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 217 » 21 – 27 februarie 2009

CHRISTIAN HALLER FACE CUNOSCUT| ROMÂNIA CITITORILOR DIN ELVE}IA, }AR| PENTRU CARE,

„~n România pare coistoria `ntregii EuroScriitorul elve]ian Christian Haller a revenit s\pt\m`natrecut\ `n România pentru a-[i lansa cel mai recent roman,Vremurile mai bune. Evenimentul a avut loc pe 11februarie, la Clubul }\ranului Român din Capital\ [i auparticipat poetul Ioan Es. Pop, Anca B\icoianu, redactor-[efPolirom, [i Bogdan-Alexandru St\nescu, director editorialPolirom. Haller este cunoscut cititorilor `n România datorit\romanului Muzica `nghi]it\ (Polirom, 2004).

AUTORUL

PARCURS9 «

interviu„~ntr-o zi, la serviciul militar, cineva s-a uitat prin dosarul meu[i a v\zut c\ fusesem servitor. {i mi-a spus: «Dar este fantastic,ai fost servitor [i acum e[ti profesor. Ce carier\!»“.

www.supliment.polirom.ro

RE, ALTFEL, NU EXIST|M NICI M|CAR PE H|R}ILE METEO

Christian Haller, Muzica `nghi]it\, traducere de Nora Iuga, postfa]\ de Rodica Binder, colec]ia „Bib-lioteca Polirom. Proza XXI“, Editura Polirom, 2004

Christian Haller, Vremurile mai bune, traducere de Nora Iuga, colec]ia „Biblioteca Polirom. ProzaXXI“, Editura Polirom, 2008

Christian Haller s-a n\scut la 28februarie 1943 la Brugg, Aargau. Aabsolvit Facultatea de Zoologie aUniversit\]ii din Basel. A condus,vreme de opt ani, Departamentul destudii sociale al Institutului GottliebDuttweiler din Zürich [i a activat casecretar literar la Teatrul Claque dinBaden.

~ntre anii 1994 [i 2000 a fostmembru al Comisiei teatrale dinZürich. Desf\[oar\ o sus]inut\ activi-tate jurnalistic\ la „Aargauer Zeitung“.A publicat romane (Strandgut, 1991;Der Brief ans Meer, 1995), piese deteatru (Götterspiele, 1987; Leben,1992), culegeri de povestiri (DieHälfte der Träume, 1980; Kopfüber-land oder die Reise zu den Bäumen,1996), volume de poezii (DerFernseher ist kein schlechter Priester,1998), eseuri (Das Osterspiel vonMuri, 1992). ~n prezent locuie[te `nLaufenburg, Elve]ia.

» Vremurile mai bune (2006),distins cu AargauLiteraturpreis, este al doileavolum al trilogiei prin careChristian Haller `[i propune s\readuc\ `n prezent „umbreletrecutului“ personal, `n confruntarea sa dureroas\cu fr\m`nt\rile „istoriei mari“.

» Cu Vremurile mai bune,scriitorul elve]ian con-tinu\ saga familiei sale,de data aceasta `n decorulspectaculos al mun]ilorJura, dar România inter-belic\ r\m`ne un reperconstant al unui trecutcolorat `n nuan]ele palideale nostalgiei.

» Dac\ Muzica `nghi]it\,primul volum al acestuitriptic, se concentraasupra figurii mamei, rea-liz`nd prin intermediul eio incursiune insolit\ [inostalgic\ `n Bucure[tiulprimelor decenii ale seco-lului XX, `n Vremurile maibune personajul centraleste tat\l. De[i Românianu este absent\ nici dinromanul de fa]\, fundalulpe care se desf\[oar\urm\torul capitol dinaceast\ saga de familieeste o zon\ rural\ dinElve]ia postbelic\.

C|R}ILE

foarte s\rac, ̀ ntr-o familie care a crescut ̀ ncele mai proaste condi]ii cu putin]\. S-a`nrolat ̀ n Legiunea Str\in\, ̀ n Fran]a, apoia devenit director `n industria o]elului.Nimeni din familie nu a [tiut nimic despretinere]ea sa. Am v\zut `n el doar directo-rul, omul puternic. Figura lui m\ ajut\ s\parcurg o perioad\ a anilor ’30-’40 p`n\`n anii ’50 ai secolului trecut, o perioad\ aliderilor autoritari, pentru c\ el a fost u-nul dintre ace[tia. Avea [i apuc\turile lor,era foarte dur, un dictator al familiei, carenu le-a l\sat fiilor lui nici o [ans\. Dar pede alt\ parte a fost o personalitate extra-ordinar\, absolut impresionant. C`nd e-ram mic, acest om era tratat incredibil.Avea o prezen]\ uluitoare. Dar nimeni nu[tia nimic despre tinere]ea lui. Ce vreaueu s\ ar\t este c\ toat\ tinere]ea sa [i ex-perien]a sa `n Legiunea Str\in\ au r\mas`ntotdeauna `n spatele acestui comporta-ment autoritar. Cred c\ este chiar perso-najul, tipul de caracter care s-a format `nanii ’30 ai secolului trecut. Fiind contra-riul celuilalt bunic, despre care am scris ̀ nprimul roman din trilogie, care era foarte...boier. Bine educat, cu un comportamentirepro[abil. Bunicul din partea tat\lui eraexact ca o]elul. A preluat tot ce a pututdin lucrul cu metalul, din fabricarea arme-lor, a preluat agresivitatea din aceast\ in-dustrie. Fierul negru este titlul acestuiroman.

Am observat [i `n Vremurile mai bunec\ industria este foarte important\,este un personaj puternic, este pute-rea de fapt.

~n acest roman am scris despre extindereaelectrific\rii. S`nt buc\]i mici `n ansam-blul romanului, dar care arat\ c\ aceast\extindere a electrific\rii a avut o parte po-litic\ [i una uman\. Ca [i istoria acestuibunic al meu, nu este tocmai incon[tient\.{ti]i cum era aici ̀ n comunism, cu econo-mia [i cu `ntreruperea curentului electric.Este [i aceasta o parte din roman. ~ncercs\ ar\t [i c\ electricitatea este materiali-zarea a ceva ce se `nt`mpl\ `n societate [icum merg aceste lucruri `n paralel.

{tiu c\ scrie]i de asemenea poezie [iteatru. Cum este via]a unui scriitor `nElve]ia?

Dificil\. Cred c\ peste tot este la fel [i c\a[a a fost `ntotdeauna. ~n ultimii 20-30de ani, am tr\it exclusiv din scris, dar atr\i din scris `nseamn\ s\ fii foarte mo-dest, s\ tr\ie[ti f\r\ siguran]a zilei de m`i-ne, `nseamn\ c\ nu prea ai bani [i c\ nuapar]ii p\r]ii bogate a societ\]ii.

Dar a]i p\r\sit [tiin]a pentru literatur\.

Nu e chiar a[a. C`nd aveam 19 ani, am de-cis, f\r\ a avea vreo idee despre ce ̀ nseam-n\ asta, s\ devin scriitor. Dar dup\ c`]ivaani de boem\ literar\, la 27 de ani, mi-amspus c\ biologia are o mare influen]\asupra vie]ii de ast\zi [i de aceea ar tre-bui s\ cunosc [tiin]ele naturale dac\vreau s\ fiu un bun scriitor. Am mers laUniversitate s\ studiez [tiin]ele naturalenumai din acest motiv. C`nd am termi-nat, nu aveam nici un ban [i a trebuit s\c`[tig ceva. Un profesor m-a trimis la un

institut de cercetare, `n ideea c\ poateg\sesc acolo ceva de lucru. Nu aveamnimic `n afar\ de diploma de studii. A[ac\ le-am trimis o scrisoare cu [apte poeme.Au fost at`t de irita]i numai la g`ndul c\cineva ar putea s\ le trimit\ poeme, `n-c`t [i-au dorit s\ m\ cunoasc\. M-am dusacolo [i am ob]inut un job. Am stat la eiopt ani. Dup\ asta, m-am angajat la un tea-tru, unde am lucrat ca dramaturg. Dar`n to]i ace[ti ani, am scris. ~n fiecare zi.

Bogdan-AAlexandru St\nescu: Cum a]idefini boema `n Elve]ia? Ce f\cea]i fi-ind boem?

Ce f\ceam? St\team `n cafenele, `nt`lneamoameni, aveam tot felul de joburi m\run-te, de exemplu mergeam din u[\ `n u[\ [i`ncercam s\ v`nd ni[te poze, practic nuc`[tigam nimic. Am lucrat `n asigur\ri, lo-cuiam `ntr-o mansard\ ne`nc\lzit\, f\r\ap\, f\r\ nimic. Dar scriam poezii [i sea-ra, la un pahar de vin, discutam cu pri-etenii mei politic\, filosofie, chestii de-astea. Tr\iam f\r\ s\ am bani, f\r\ s\ amobliga]ii, dar eram plin de curiozitate fa-]\ de literatur\, filosofie, fa]\ de teatru.Este o perioad\ important\ din via]a mea.Pentru c\ studiam la Universitate, a tre-buit s\ fac practic\ la o [coal\, ca profesor.~ntr-o zi, la serviciul militar, cineva s-auitat prin dosarul meu [i a v\zut c\ fuse-sem servitor. {i mi-a spus: „Dar este fan-tastic, ai fost servitor [i acum e[ti profe-sor. Ce carier\!“. I-am spus c\ dac\ pri-ve[ti invers, atunci am fost profesor [iacum s`nt servitor.

concentrat\ope“

Adriana Babe]i: „Ce s\ fie chestia asta cu z\pada [i iarna, l-am`ntrerupt ieri pe M`m` `n timp ce-mi povestea Samuraiul cu AlainDelon ca-n clasa a patra [i molf\iam c`te un lango[ prin Pia]a 700“.

~NTOARCERE~N TRECUT

» 10

printre r`nduri

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 217 » 21 – 27 februarie 2009

Povestea Armena[ului

Codrin Liviu Cu]itaru

„M\rturisirile“, „jurnalele“ (pe c`t posibil„intime“ ori „secrete“), „amintirile“ (bine-`n]eles, „incredibile“) s`nt actualmente lamod\ `n toat\ lumea, nu numai la noi,editurile f\c`nd moarte de om pentru ti-p\rirea lor. Nu ideea de „confesiune“ sur-prinde, prin urmare, `n lunga povestepus\ pe h`rtie de faimosul cafegiu. {oculvine din faptul c\ Florescu descrie, une-ori p`n\ la detalii neverosimile, o epoc\ ̀ ncare au tr\it majoritatea românilor `n via-]\ `nc\ ast\zi, dar pe care nu [tiu c`]i din-tre ei o recunosc propriu-zis `n paginiletomului men]ionat. M\ refer la fa]a ocul-t\ a comunismului, la partea ascuns\ aunei societ\]i `nfior\tor de complicate `nre]elele existen]ei sale subterane, chiardac\, totodat\, cumplit de simplist\ la

suprafa]\, plictisitoare, monoton\ [i cenu-[ie chiar `n aparen]ele ei diurne. Episoa-dele a[a-zic`nd obscure, din istoria comu-nismului nev\zut, devin cu at`t mai provo-catoare, cu c`t s`nt relatate de un martor cre-dibil, aruncat violent de destin `n miezulevenimentelor unei lumi incontrolabile.

Benigna enumerare a c`torva dintrepunctele de interes ale nara]iunii luiGheorghe Florescu (foarte dinamic\ [icaptivant\, cu toate c\ autorul respinge,`n mai multe r`nduri, orice veleitate scri-itoriceasc\) poate convinge asupra inso-litului relat\rilor cuprinse aici. De pild\,v-a]i imaginat vreodat\ c\, `n anii optzeci(c`nd un salariu mediu, ̀ n România, nu de-p\[ea 3.000 de lei), ofi]eri [i colaboratoriai Securit\]ii – constituite, `n interiorulstructurilor comerciale ale ]\rii, `ntr-o ve-ritabil\ entitate supra-statal\, pe l`ng\ care`nsu[i Ceau[escu ajunsese un biet copilmanipulat – derulau, `n spa]iul occidental,afaceri de milioane de dolari (pe cont pro-priu, desigur)? V-a]i g`ndit, chiar [i redu-c`nd totul la absurd, c\ (pe vremea c`nd,dac\ reu[ea]i s\ achizi]iona]i, dup\ anilungi de a[teptare, o Dacie am\r`t\, c\reianici portierele nu i se `nchideau, din fabri-ca]ie, v\ considera]i ale[i ai sor]ii) existau,al\turi de dumneavoastr\, compatrio]i cuaveri colosale, de mai multe milioane dedolari? V-a trecut cumva prin cap (aparent,nebuneasca) idee c\ `n anii [aptezeci-opt-zeci func]ionau, `n ]ara noastr\, oficial (subdirecta coordonare a sinistrului [ef DIE,generalul Ple[i]\), bordeluri de lux, unde„angajatele“ – cele mai multe, moldoven-ce frumoase, dar s\race, din jurul Ia[ilor –„studiau“ arta amorului dup\ cele mai `nvog\ „manuale“ fran]uze[ti ale timpului?A]i putea crede c\, `n Securitatea român\pre-decembrist\, se manifestau m\car do-u\ fac]iuni rivale, ce ini]iaser\ un adev\-rat r\zboi civil, `nchisorile fiind pline(`n ultimii ani ai dictaturii ceau[iste) cu

reprezentan]ii c`nd ai unei grup\ri, c`ndai celeilalte, ̀ n func]ie de „succesiunea“ lorla putere? ~n sf`r[it, [tia]i c\ printre ace[ti„reprezentan]i“ se aflau adesea mini[tri,diploma]i, doctori (mai ales ginecologi),comercian]i, ingineri [i alte vedete alemomentului?

Probabil c\ nu. Gheorghe Florescu leexpune pe toate, pentru fiecare supravie-]uitor al comunismului [i pentru cei carevor veni, minu]ios ca un arhivar domnesc,con[tient c\ ([i) de el va depinde percep-]ia istoric\ a viitorimii. Explic\ autorul,cu modestie, `ns\ [i cu impulsul rigoriicronic\re[ti, sensul major al demersuluilui: „Aceste pagini nu s`nt [i nu pretind c\ar fi altceva dec`t ni[te confesiuni, apar]i-n`nd unui om care a fost martorul unorevenimente [i `nt`mpl\ri semnificativepentru timpurile `n care a tr\it./.../. Acum,la sf`r[it, m\ cuprinde un sentiment al da-toriei `mplinite. Da, era de datoria mea s\scriu toate acestea, m\car pentru a-midemonstra mie `nsumi c\ nu am f\cutumbr\ p\m`ntului degeaba“ (p.490).

Realitatea – maicomplicat\ [i mai subtil\dec`t ceea ce se vede

Cine e totu[i „Armena[ul“? Doar un ges-tionar `n comer]ul socialist, s-ar zice laprima vedere, dar realitatea r\m`ne maicomplicat\ [i mai subtil\ dec`t ceea cese vede. ~nc\ de t`n\r, el se specializeaz\`n pr\jitul cafelei. Maestrul s\u este un per-sonaj singular `n Bucure[tiul anilor [ai-zeci-[aptezeci, venerabilul armean AvedisCarabelaian. Acesta pr\je[te cafeaua (`n-totdeauna, de cea mai bun\ calitate: orga-nic\ [i sud-american\) ̀ ntr-un stil unic (de-prins, cu toate secretele adiacente, de lastr\mo[ii lui armeni), ce-i confer\ o savoa-re inegalabil\. Dup\ retragerea b\tr`nului

SEMNAL

Stef Penney, Bl`nde]ea lupilor, traducere din limba englez\ [i note de Anacaona M`ndril\-Sonetto, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, Editura Polirom, 592 de pagini, 42.95 lei

Ac]iunea romanului este plasat\ `n secolul al XIX-lea, `ntr-o comunitate izolat\ de imigran]i europenide la frontiera canadian\. Francis Ross, un adolescent de [aptesprezece ani, dispare de acas\ `n aceea[izi `n care mama lui `l g\se[te mort pe prietenul acestuia, negustorul de bl\nuri Laurent Jammet, iarcoinciden]a face ca b\iatul s\ fie suspectat de crim\. Acest incident tulbur\ via]a comunit\]ii [i aducefiguri noi `n peisaj: de la naivul reprezentant al companiei Hudson Bay, Donald Moody, la b\tr`nulexcentric Thomas Sturrok, care caut\ un misterios obiect cu valoare arheologic\, aflat odat\ `n po-sesia lui Jammet. Dar atunci c`nd v`n\torul William Parker, pe jum\tate indian, este surprins cer-cet`nd locul faptei, b\nuiala `ncepe s\ planeze asupra lui. ~mpreun\ cu mama lui Francis, acesta por-ne[te spre nord, `n c\utarea b\iatului [i a unor r\spunsuri. Odat\ cu aflarea unui secret teribil desprefiul ei, doamna Ross `[i d\ seama c\ aceast\ c\l\torie prin ]inuturile `nz\pezite al\turi de ursuzul v`-n\tor a ajutat-o s\ coboare totodat\ `n str\fundurile propriei fiin]e [i s\-[i `n]eleag\ mai bine via]a.

„Bl`nde]ea lupilor este o poveste incitant\ [i conving\toare, `n care fiecare personaj este, `n feluls\u, un proscris, iar diferitele lor puncte de vedere se completeaz\ pentru a construi o perspectiv\complex\ [i nuan]at\ asupra unui fapt cutremur\tor.“ (Publishers Weekly)

Aldous Huxley, Geniul [i zei]a, traducere din limba englez\ [i notede Viorica Boitor, colec]ia „Biblioteca Polirom. Clasicii modernit\]ii“,Editura Polirom, 208 pagini, 19.95 lei

Geniul [i zei]a (1955) este un roman scurt [i concentrat, av`nd drept pre-text rememorarea unor evenimente de cotitur\ din via]a protagonistului,fizicianul John Rivers, care evoc\ personalitatea neobi[nuit\ a mentoru-lui s\u, Henry Maartens, laureat al Premiului Nobel, [i mai ales a so]ieiacestuia, Katy, femeia f\r\ de care genialul Henry se simte pierdut. Pen-tru adolescentul Rivers, crescut pe baza unor principii foarte stricte de omam\ habotnic\, r\stimpul petrecut `n s`nul excentricei familii Maartensreprezint\ o aventur\ spiritual\ exploziv\, cu consecin]e care-i vor mar-ca `ntreaga via]\.„Cel mai bun roman al lui Huxley dup\ Punct contrapunct – sau poatec\ ar fi mai potrivit s\ descriem aceast\ carte cu mult mai cald\ [i mai `n-]eleapt\ drept o capodoper\, pur [i simplu.“ (Sterling North)

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

ZebruarieA[ vrea s\ pot scrie oh ce zilefrumoase, dar m\ mul]umesc [i cuah ce clipe minunate `ntre at`teaceasuri negre din ultima vreme.Fiindc\ februarie (c`t a fost din eap`n\ acum) a ar\tat fix ca o zebr\,am dat delete pe dungile negre[i-am selectat pentru rubric\ doarf`[iile albe. Ce-am [ters? Aproapetot ce-am v\zut la televizor [i prinziare (crime, jafuri, accidente,minciuni, criz\ [i iar criz\), dar [ice-am tr\it (boal\, frig [i moho-real\ afar\, o istovire imens\, onesf`r[it\ lene sau poate o de-presie, co[marul a dou\ promi-siuni ne]inute, ne`ncrederea `nceea ce scriu [i `n felul cum pre-dau, g`ndul `ndoit, p`n\ `n pragde abandon, c\ nimeni nu mai arenevoie de frec]iile noastre literare,z\pada care-mi intr\ prin ghetelenoi [i mi se tope[te `n ciorapi,dezordinea `n h`rtiile, dosarele,c\r]ile de pe birou, somnul datpeste cap, privirea t`mpit\ deuluial\ c`nd un amic t`n\r m\ iap\rta[\ la cauza lui [i spune ex-plod`nd ce dracu’ mai po]i s\ vreidup\ 60 de ani dec`t s\-]i vezi denepo]i, `nt`lnirile cu oameni tri[tisau doar plictisi]i, dispari]ia cana-lului mezzo pe nepus\ mas\). Amtrecut t`r`[-gr\pi[ cu buretele sauguma aproape peste toate [i c`ndam pus cap la cap lucrurile bunedin ultimele dou\ s\pt\m`ni parc\am sim]it c\ ies la liman [i c\zebra se face un fel de inorogstr\lucitor ca-n hieroglifele luiCantemir.

~nt`i [i-nt`i, ca s\ birui groazade frig [i n\me]ii (c\ci Banatulparc\ ar fi zilele astea buriculCanadei), mi-am `nfr`nt lenea [iam luat pur [i simplu iarna `npiept. M-am echipat cu [osete del`n\, bocanci ca de schi, hanoracgros, c\ciul\ pe ochi, fular [i-amtrop\it la-nceput f\r\ chef, apoitot mai sprin]ar p`n\ la po[t\,dup\ ziare, apoi `n pia]\ [i `n final

chiar p`n\ la gar\, pe jos prin treiparcuri, dup\ „România literar\“.{i ce mare scofal\? Nu-i neap\ratmare, dar a fost prozacul care m-ascos din toropeal\ [i mi-a adus unfel de zv`c s\n\tos, ca-n copil\rie:poft\ de aer curat, de mi[care,nas de be]iv, un ce vioi prin len-tile, corpul parc\ mai u[or, o obo-seal\ pl\cut\ `n oase [i-un somndulce. Grea a fost doar urnirea.Dar odat\ pornit\, nimic nu m-aputut opri. S`mb\t\ spre pr`nz amcobor`t ca atras\ de magnet `npivni]\ [i am privit lung la celedou\ s\nii cu care se d\deau Oa-na [i Dani c`nd erau mici. Am trasaer `n piept [i-am zis eh asta emamaie ce mai po]i s\ faci. Apoiam ie[it `n curte [i am troznit unom de z\pad\ `n fa]a geamuluiprin care mama se uit\ ore-n [ir lagugu[tiuci.

Ce s\ fie chestia asta cu z\pada[i iarna, l-am `ntrerupt ieri peM`m` `n timp ce-mi povestea Sa-muraiul cu Alain Delon ca-n clasaa patra [i molf\iam c`te un lango[prin Pia]a 700. Ce naiba s\ fiedec`t distrac]ie de senili care numai v\d nimic `n viitor [i se-ntorc`n trecut unde cred c\ le-ar fi maibine a[a c\ nu te mai ]ine de t`m-penii infantile [i stai s\ vezi cum`n final tipu n-are niciun glon] `npistol [i \ia trag din toate p\r]ile`n bar unde vine de la tipa aiamulatr\ pianist\ care nu [tii dac\-ide partea lui sau a bandei [i tre-buie s-o omoare [i-atunci pleac\ [iintr\ `n bar scoate pistolul [i poli-]i[tii ies din ascunz\toare [i-l `m-pu[c\ da’ de fapt el vrea s\ moar\ca un samurai `n]elegi care-i sche-ma. ~h`.

{i pentru c\ tocmai trecemprin parc, se apleac\, face doibulg\ri mari [i, p`n\ s\ m\ dez-meticesc, `mi umple parbrizele cuz\pad\, f\r\ s\ mai pot vedeaaltceva dec`t alb.

~n urm\ cu pu]in timp, a ap\rut laHumanitas o carte surprinz\toare. Estevorba despre Confesiunile unuicafegiu, volum scris de un personajcelebru `n Bucure[tiul anilor[aptezeci-optzeci – Gheorghe Florescupe numele s\u. Autorul erasupranumit, `n epoc\, „Armena[ul“,de[i provenea dintr-o familie

get-beget româneasc\ [i se main\scuse [i `n Capital\, `n cartierulDude[ti, nu departe de SplaiulIndependen]ei. Ra]iunile acesteiporecle se vor vedea ceva mai la vale.Deocamdat\, s\ l\muresc de cevolumul `n chestiune mi se paresurprinz\tor, aproape [ocant [itulbur\tor, a[ `ndr\zni s\ constat.

www.supliment.polirom.ro

Daniel Cristea-Enache: „Niciodat\ plictisit de el `nsu[i, Ion D.S`rbu se studiaz\ cu real\ curiozitate, c`nt\rind [i evalu`ndne`ncetat scene [i segmente ale unei existen]e at`t de pline“.

11 «

printre r`nduriO EXISTEN}|PLIN|

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

`n fiecare vineri,de la 20.00Cu George Onofrei[i Anca Baraboi

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 217 » 21 – 27 februarie 2009

Se poate spune ([i f\r\patetism) c\ fundamentul`ntregii opere a lui Ion D.S`rbu este cel al vie]ii sale,tr\ite periculos [i liber.

E mirabil cum, dup\ [apteani de `nchisoare [i un sfertde veac de domiciliu obliga-toriu `n Isarl`k-ul craiovean,acest scriitor de esen]\ tarereu[e[te s\-[i p\streze spiri-tul viu. Biografia este asu-mat\ cu toate r\scrucile [ifracturile sale, autorul f\c`nddin ea un fir rezistent al pa-ginilor literare, diaristice [iepistolare. Jurnalul [i cores-ponden]a s`nt pline de S`rbu,de via]a [i experien]ele lui,focalizate din multipleunghiuri [i `nf\]i[ate cu o

mare voluptate descriptiv\.Fostul actant ofer\ actu-

alului autor un subiect foarteconsistent, aproape inepui-zabil, de interes [i cercetare.Niciodat\ plictisit de el `n-su[i, Ion D. S`rbu se studiaz\cu real\ curiozitate, c`nt\rind[i evalu`nd ne`ncetat scene [isegmente ale unei existen]eat`t de pline. ~n scrisori, dia-logul cu un interlocutor `iofer\ o marj\ mai mare deauto-prezentare [i exprimare,precum [i o sporit\ legitimi-tate pentru simpaticul s\u e-gocentrism. Parcurg`nd epis-tolele trimise unor destinatarifoarte diferi]i (I. Negoi]escu,Virgil Nemoianu, Mariana{ora, Edmund [i Lisbeth

Mocanu, Horia Stanca, DeliuPetroiu, Delia Cotru[, EtaBoeriu, Liviu Rusu, Ion Var-tic...), consta]i c\ expedito-rul se repet\, revine frecventasupra unor episoade, pen-tru el, importante. Le `nf\]i-[eaz\ uneori `ntr-o alt\ lumi-n\, dar pe un acela[i conturbine precizat istoric [i bio-grafic. Iar consultarea altorsurse (cum e Florin Constan-tin Pavlovici, cu impresio-nanta Tortura pe `n]elesultuturor) ne va dovedi c\S`rbu nu mistific\ realitatea,a[a cum i-o repro[eaz\, di-rect sau indirect, „buni“colegi ai s\i de Cerc Literarsibian. Capriciile inerente alememoriei s`nt ne`nsemnate

`n raport cu anvergura re-constituirii lui Ion D. S`rbu,cu detenta subiectiv-obiec-tiv\ prin care el reu[e[te s\configureze traseul exemplaral unui om h\ituit de Istorie,`n arcanele secolului XX.

Jurnalul unui jurnalist f\r\jurnal ad`nce[te perspectiva[i d\ tuturor acestor tribula]iiun sens proiectiv. Copil\riapetrilean\ [i tinere]ea sibi-an\, studen]ia petrecut\ `ntran[ee de fostul ilegalist co-munist, profesoratul `ntr-oepoc\ de tragice schimb\risociale, marginalitatea din„obsedantul deceniu“ [i aniide `nchisoare, tr\dareaprimei so]ii [i iubirea fortifi-catoare a celei de-a doua,ap\s\torul domiciliu obliga-toriu [i `nt`rzierea cu care `[ivede c`teva opere publicate,

nefericirea de a nu puteaavea un copil, disperarea ce-linund\ `n ultimii ani, cei maitri[ti, ai regimului Ceau[escu[i speran]a c\ `ntr-o bun\ zitoat\ minciuna se va risipi,mesajul de adio romanesctransmis Europei indiferente[i paginile scrise noaptea `ncaiete, cu translarea unorpersonaje (Mo[ul, Napocos,Limpi, Sommer, Tutil\ I, Tu-til\ II...) din spa]iul fic]iunii`n cel al confesiunii: toateaceste fragmente de via]\ [i de literatur\ se completea-z\ [i se contopesc, la tem-

peratura `nalt\ a jurnalului.~n prezentul trist al

redact\rii, scrisorilor [i ope-relor de sertar le r\m`ne[ansa de a fi citite, pesteum\rul autorului [i al priete-nilor s\i apropia]i, de c\trebunul Dumnezeu. ~n viitorulsperat altfel, cu totul altfel,opera sa fic]ional\ [i confe-siv\ va putea `ns\ ap\rea `nintegralitatea [i integritateaei moral\, vorbind, `n limba-jele specifice literaturii [idocumentului, despre scri-itorul care a creat-o [i omulcare a tr\it-o.

Pentru cine scrie Ion D. S`rbu BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

Carabelaian (emigrat, de altfel, dup\ untimp, cu toat\ familia, ̀ n America), Gheor-ghe Florescu mo[tene[te „afacerea“ (tre-buie s\ p\str\m ghilimelele aferente, da-torit\ contextului comunist, dar, judec`ndliniile generale ale situa]iei prezentate deautor, termenul nu merge prea departede adev\r). Punctul marcheaz\, `n fond,debutul neobi[nuit al destinului „Arme-na[ului“ `n România lui Ceau[escu.

Noul cafegiu din bulevardul Hristo Bo-tev 10 mo[tene[te, `n 1971, atunci c`ndpreia magazinul lui Carabelaian, o clien-tel\ select\, deja dependent\ de „cafeauaAvedis“. ~n interiorul ei, se disting eliteactorice[ti (Toma Caragiu, Radu Beli-gan, Florin Piersic, Cornel Coman, DinaCocea, Victor Rebengiuc, Mariana Mihu][.a.), cele scriitorice[ti (Alexandru Rosetti,Nichita St\nescu, Romulus Vulpescu, Ilea-na Vulpescu [.a.), cele politice-tradi]io-nale (frunta[ii ]\r\ni[ti Corneliu Coposu[i Nicolae Carandino), dar, `n contrapar-tid\, [i „oamenii zilei“, membri temu]i aiaparatului de partid sau securi[ti. ~nc\l-c`nd un sfat (se vede, pre]ios) al b\tr`nu-lui Avedis – de „a nu deschide u[a preatare“ –, Florescu desf\[oar\ cur`nd o acti-vitate comercial\ (`n subteran `ns\ [i po-litic\, [i cultural\, [i social-economic\,prin b\c\nia, magazia [i casieria lui perin-d`ndu-se personaje, produse [i, respectiv,sume de bani greu de asociat cu ideea sis-temului socialist!) de anvergur\, deve-nind o figur\ celebr\ a Capitalei [i risc`nd,`n acela[i timp, enorm. Elena Ceau[escu`[i procur\ zilnic doza de cafea de la „Ar-mena[“, sorbind-o ulterior cu amicele AnaMure[an [i Suzana Gâdea. Reprezentan]iiunor prestigioase societ\]i interna]ionaleevreie[ti accept\, pe parcursul prezen]eilor `n România, numai cafeaua Avedis –singura din ]ar\ preparat\ ([i) dup\ regu-lile buc\t\riei cu[er. Diploma]i din di-verse ambasade bucure[tene vin [i `[i pr\-jesc cafeaua proprie, `n secret, la ma[inalui Florescu. ~ntr-o box\ adiacent\ maga-zinului, din blocul de pe Hristo Botev 10,[i, mai t`rziu, dup\ cutremurul din 1977(c`nd cl\direa din Botev se pr\bu[e[te),`n subsolul noului sediu „Avedis“, din Sfin-]ilor 6, se desf\[oar\ veritabile turniruripolitice (aici se discut\, `n anii optzeci,afilierea Partidului Na]ional }\r\nesc laUniunea European\ Cre[tin-Democrat\,cu tensiuni ̀ ntre Carandino [i Coposu), li-terare (tot aici, Nichita St\nescu ori al]ii

scriu sau creeaz\ doar oral, deosebit in-tens) [i teatrale (aici marile vedete ale sce-nei bucure[tene dau recitaluri inubliabile).Autorul nu mai tr\ie[te dec`t pentru ma-gazin, so]ia [i cei patru copii trec`nd peplanul secund, iar ziua sa de lucru dep\-[ind adesea [aisprezece ore.

O carte vital\ pentruorice istoriograf alviitorului

Cartea cap\t\ frecvent alura unui romande mistere. Colapsul cl\dirii din HristoBotev, la cutremur, constituie un episodplin de suspans. Florescu este singurulchiria[ al blocului care supravie]uie[te,p\r\sindu-[i magazinul, complet atipic,din cauza unui conflict cu asocia]ia de lo-catari (fo[ti securi[ti din anii cincizeci) –decis\ s\-l evacueze –, cu doar c`teva mi-nute `nainte de dezastru. Clipele de co[-mar s`nt redate cu talent epic incontes-tabil. Dup\ cutremur, printre ruineledin Botev, se g\sesc fotografii indecente,cu personaje importante din Ministerulde Externe distribuite `n roluri erotice ex-plicite, personaje care, se pare, „se dis-trau“, la mijlocul anilor [aptezeci, `n-tr-un mod c`t se poate de „capitalist“. Lafel, `n casa de toleran]\ a avocatului A-cuma (nume codificat), client Avedis, seperind\ figuri celebre, `n frunte cu gene-ralul Ple[i]\. Indivizi stranii (probabil se-curi[ti) apar fugitiv `n via]a autorului –pentru a da avertismente ori, dim-potriv\, sfaturi pre]ioase –, disp\-r`nd apoi f\r\ urm\. Colegi dincomer] de-ai „Armena[ului“ –precum Nicolae Z\voranu (tat\ladoptiv al Oanei Z\voranu!) –fac averi de milioane de dolari,cu ramifica]ii `n Europa [i Ame-rica, sub obl\duirea ori deruta (nuse [tie precis) statului socialist.

~n fine, la un moment dat (c\-tre 1985), `n contextul unei schim-b\ri radicale de politic\ `n Guver-nul lui Ceau[escu, dar [i `n struc-turile Securit\]ii, (aproape) toat\lumea intr\ la pu[c\rie. ~nsu[iGheorghe Florescu e „ridicat“de Mili]ia Capitalei [i, maiapoi, anchetat de Securitate(sub acuza]ia generalizat\de „evaziune fiscal\“). Cum

spuneam, diploma]i, fo[ti mini[tri, vi-ce-primarul Capitalei (Radu Abagiu) [imari directori de depozite comerciale,s`nt aresta]i, `n majoritatea cazurilor, su-gereaz\ autorul, pentru „culpe“ inven-tate (`n acest punct, voi semnala un as-pect ambiguu al volumului: responsabi-litatea penal\ a celor implica]i `n diversescandaluri ale timpului – ca faimosul„Bacchus“ de exemplu, dac\ v\ aminti]i,regele vinurilor, condamnat la moarte`n anii optzeci –, inclusiv a lui proprie,nu e recunoscut\ de autor, de[i, indirect,el implic\ faptul c\ to]i componen]ii„loturilor“ investigate, inclusiv el `nsu[i,tr\iau pe picior mare, `ntr-un stil im-posibil de practicat, cu mijloace curate,`ntr-un stat comunist!).

Capitolul `ncarcer\rii r\m`ne, la r`n-dul lui, memorabil, Gheorghe Florescudovedindu-se aici un adev\rat artist aldescrierii universului sordid, apocalip-tic adesea, din `nchisorile comuniste. ~nconcluzie, Confesiunile unui cafegiu es-te o carte impresionant\, cu o componen-t\ istoric\ cert\, vital\ pentru orice isto-riograf al viitorului, interesat de Româ-nia deceniilor ceau[iste.

Gheorghe Florescu, Confesiunile unui cafegiu,

prezentare de Dan C. Mih\ilescu, colec]ia „Memorii/Jurnale“,

Editura Humanitas, 2008

Bogdan Romaniuc: „Intrarea Soarelui este `n primul r`nd un romande dragoste, `n care autoarea a topit «pu]ina dragoste dinliteratura român\». Nu lipse[te nici contrapunctul, acea art\ de aamesteca, `ntr-o dezordine ordonat\, segmente narative diferite“.

UN ROMAN DEDRAGOSTE

» 12

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 217 » 21 – 27 februarie 2009 www.supliment.polirom.ro

DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

Veronica D. Niculescu: Pe cei maimul]i totu[i `i vedeam c`nd st\team`n Bucure[ti. Nebuni cul]i, nebuni culimbari]\, argument`nd, suferind au-tentic, cer`nd socoteal\... Nu `l uit peb\rbatul cu care am mers `n autobuzp`n\ la Pia]a Roman\ [i care decla-ma: „S\ facem o Românie puterrrrr-nic\! S\ avem to]i apartamente cupatru camere, s\ m`nc\m numai sar-male din carne de urs!“. E o triste]ec`nd `i prive[ti [i niciodat\ r`sul lumiidin jur nu e acela[i cu r`sul lor. Darmi se pare ciudat cum spune]i de„singurul nebun al ora[ului“.

Emil Brumaru: Cineva `mi zicea c\nebunii s-au retras la periferia ora[u-lui. ~l `ntrebasem de madam Capot:pe unde o mai fi? Umbla `ntr-un ca-pot sau halat de molton rozaliu, cuo cutie de carton `n bra]e. P\i e princartierul Dacia, a z`mbit interlocuto-rul meu atoate[tiutor. Dar pe Hitlerl-ai mai v\zut? l-am `ntrebat curios.Nuuu, a cam disp\rut, era [i b\tr`n.Da, maic\-mea a avut o `nt`mplarenostim\ cu el, demult, parc\ eramstudent pe atunci... Venea de la pia]\cu o plas\ foarte grea [i un b\rbatmicu], cu [epcu]\, s-a oferit s\ `iduc\ el zarzavaturile. Numai c\ dinclipa `n care le-a `n[f\cat, a `nceputs\ o ia aproape la goan\, `naintea ei,spre locul ce i-l indicase ea c\ st\-team, pe Dobrogeanu Gherea. Alar-mat\, mama s-a luat dup\ d`nsul cas\ nu dispar\ cu cump\r\turile, l-aprins [i i-a zmuls plasa din m`n\, `n-furiat\. El, Hitler, a `nceput s\ strigeca din gur\ de [arpe: Hitler, Hitler,Hitler!!!!! Cineva, mai t`rziu, mi-a spusc\ l-a z\rit pe Hitler `ntr-o alimenta-r\, prin centru, fur`nd conserve decarne cu dezinvoltur\! Nici nu era a-tent dac\ l-ar fi putut depista v`nz\-toarea sau eventualii cump\r\tori.Lua conserva [i o b\ga, gr\bit, `nbuzunarul interior al unei haine

l\rgoase, lungi, uzate...

V.D.N.: La noi, la Pite[ti, c`nd a-veam vreo 5-6 ani, era senza]ie pestrad\ c`nd trecea Sf`nta. „TreceSf`nta!“ O femeie stafidit\, care um-bla `nf\[urat\ `n haine str\lucitoare,argintii, aurii, cu batic. Acum, ori dec`te ori v\d vreo fat\ cu adida[i ar-gintii `mi vine s\ r`d – sfintele de azi...Nu mai e nimic ie[it din comun. A-tunci str\lucirea echivala cu nebunia!

E.B.: Asta `mi aduce aminte dealt\ „nebun\“, de pe c`nd stam peDobrogeanu Gherea, vis-a-vis deTeatrul Na]ional. Pe atunci ma[inileparcau cam `n fa]a teatrului. {i ap\-rea mereu o femeie relativ t`n\r\, cuplete lungi, `mbr\cat\ `n rochii stri-dent colorate, sur`z\toare (ceea cenu era `n avantajul ei, deoarece aveac`]iva din]i lips\ `n fa]\), c`nt`nd, cuun buchet enorm de flori `n m`n\,femeie ce se lungea pe capotele ma-[inilor ce sta]ionau, provocator, a[-tept`nd `ndelung s\ fie dat\ la oparte. Se ducea f\r\ s\ protesteze [ise tol\nea pe capota altei ma[ini!

V.D.N.: Femeia-m`]\! Aici ar maifi, de la Sibiu, femeia-z`mbet care tesalut\ de parc\ te-ar [ti din copil\-rie. At`ta vrea, s\ `i z`mbe[ti [i s\ `ir\spunzi la salut. De ani de zile `i facjocul. Ne `nt`lnim pe bulevardul B\l-cescu, prin Pia]a Mare, o dat\ mi-aintrat chiar `n birou, c`nd lucram `ncentru... Se `ndr\gostise de rola descotch, n-a mai plecat f\r\ ea! Darde obicei pe strad\ o vezi, c`nd nute a[tep]i. Te salut\, `i r\spunzi. Osingur\ dat\ nu [tiu ce f\ceam, poa-te vorbeam la telefon, eram preocu-pat\ de ceva [i am neglijat-o, nu i-amr\spuns. Riposta femeii-z`mbet a fostdur\: m-am trezit cu un pumn `nspate! Ciudat, durerea persistent\m\ f\cea s\ m\ simt [i mai vinovat\.~mi amintea c\ am gre[it. Gre[isem.

Fragment cu nebunifrumo[i (2)

De c`]iva ani de zile, la ora patru fix, Emi,fata misterioas\ din cartier, `i r\spundela telefon. Datorit\ acestei rela]ii, ceilal]ib\ie]i din grup `l `ndep\rteaz\ pe Sal,care r\m`ne captiv `n propria lui singu-r\tate. La fel ca `n Sartre, grea]a aparepeste tot, de[i nu e vorba despre o grea-]\ intelectual\, ca `n cazul lui AntoineRoquentin („Un imens dezgust m\ cu-prinse deodat\ [i tocul ̀ mi c\zu din m`n\`mpro[c`nd cerneala. Ce se `nt`mplase?Venise Grea]a...), ci despre o grea]\ fizi-c\ ce face totu[i parte din atmosfera de`nceput a romanului: „...grea]a reap\ru.Pe figura lui Sal se `ntip\rise o sc`rb\ in-finit\... Sal se sim]ea ame]it de grea]\...“.

Nu cunoa[tem nici locul, nici timpulac]iunii, iar Sal este departe de a fi un per-sonaj palpabil. ~n acest punct, romanulseam\n\ mult cu Grea]a lui Sartre. Sen-za]ii de tot felul ne invadeaz\ ̀ nc\ din pri-mele pagini ale c\r]ii: „mirosul putred“,mirosul de lev\n]ic\ [i naftalin\, „aerulgreu“, „pip\itul“, c\ldura insuportabil\,umezeala, durerea permanent\ de cap,senza]ia de grea]\, „de gol `n stomac [i defericire ̀ nec\cioas\“, „mirosul de iasomie o`neca p`n\ la sufocare“, „gustul acela dul-ceag, sc`rbos care-i r\scolea stomacul“,„micile furnic\turi pe [ira spin\rii“. Estevorba de fapt despre o cunoa[tere senzo-rial\ a lumii, care se dovede[te a fi destulde greu de suportat. Cubul de beton de-vine astfel o metafor\ a autoizol\rii.

Dup\ succesul Leg\turilor boln\vi-cioase, Cecilia {tef\nescu revine `n aten-]ia cititorilor cu un nou roman cinema-tografic, plin de imagini vizuale, a[a cums`nt mai toate c\r]ile autorilor hispanoa-mericani. Personajele s`nt urm\rite me-reu de o camer\ de filmat. C`nd recite[tiunele pasaje vezi camera: „Timpul s-aoprit `n loc... Am mai `naintat doi pa[i,iar timpul a luat-o din loc“.

Sal penduleaz\ `ntre singur\tatea re-al\ [i singur\tatea din vis, ultima fiindde-a dreptul `nsp\im`nt\toare, „maiur`t\ dec`t coropi[ni]ele ce mi[unau li-ni[tite prin casa bunicii, mai paralizant\dec`t t\cerile lungi ale lui Emi, prin care

`ncerca s\-l impresioneze, singur\tateaaceea avea ceva cople[itor, ce-l zdro-bea...“. Exist\ `n carte scene de thriller [ide roman poli]ist, pres\rate cu fascinantedescrieri de vise. Totu[i, Intrarea Soareluieste `n primul r`nd un roman dedragoste, `n care autoarea a topit „pu]inadragoste din literatura român\“. Nu lipse[-te nici contrapunctul, acea art\ de a ames-teca, `ntr-o dezordine ordonat\, segmen-te narative diferite.

Literatur\ vscinematografie

Cinematografia are totu[i numeroase li-mite, iar literatura poate oferi mai multeposibilit\]i. „Nu exist\ un act mai splen-did de libertate individual\ – spuneGabriel Garcia Marquez – dec`t acela dea m\ a[eza [i de a inventa o lume `n fa]aunei ma[ini de scris.“ Literatura spune

pe larg, [i cu mai mult\ in-tensitate, lucruri pe care ci-nematografia nu le poate ex-prima dec`t vizual. Pe l`ng\mecanismul caracteristic aldescrierii narative, care esteprin esen]a sa unul vizual,literatura, spre deosebire decinematografie, mai utilizea-z\, tot `n scopuri descrip-tive, [i alte modalit\]i per-ceptive [i senzitive, cum arfi cea auditiv\, cea olfacti-v\ [i chiar cea tactil\, mo-dalit\]i care predomin\ u-neori asupra descrierii vizu-ale. Astfel func]ioneaz\, spreexemplu, descrierea sub-solului ̀ n care Sal descoper\cadavrul femeii: „A deschisdin nou u[a [i a privit dinnou `n\untru, `n golul ne-gru care i se c\sca la picioa-re... Mirosul ap\rea [idisp\rea, de parc\ `n `nc\-pere ar fi trecut un curentde aer care pe el nu-l atin-gea... {i, ca din senin, mo-liciunea teribil\ care a de-clan[at la loc mirosul pu-tred ã...þ Mirosul ur`t disp\-ruse, iar acum aerul `nce-puse s\ se parfumeze a plan-

te ã...þ A respirat ad`nc [i, abia acum, asim]it mirosul greu de plante. De dataasta slab, ca [i cum un curent ar fi plimbataerul dintr-o parte `ntr-alta“.

Sorin Alexandru Lemnaru s-a n\scut`ntr-o dup\-amiaz\. Dup\ c`teva zile asosit `n noua sa cas\, pe Intrarea Soare-lui. Au urmat doi ani de mistere [i vise...Acesta este `nceputul capitolului care d\titlul romanului [i care face oarecum tre-cerea c\tre partea a doua a c\r]ii.

Intr\m `n romanul Ceciliei {tef\nescu ca `ntr-un „cubde beton“, `n `ntuneric, r\t\cind printre „umbrelealbe“ din dup\-amiaza lui Sal, „b\iatul special“ `njurul c\ruia se rote[te `ntreaga ac]iune a c\r]ii. Sal areun dar pe care mul]i `l consider\ o „`nchipuire“, darulde a vedea lucrurile invizibile, inaccesibile celorlal]i.

~n anul 1974 apare RReeccuurrssuull llaa mmeettoodd\\ al lui AlejoCarpentier, numit de critic\ „romanul contemporanal dictatorului“ hispanoamerican. Roman picaresc aldictatorului, Recursul la metod\ este povestea unuimare farsor, povestea Primului Magistrat, „tiranulluminat“, care ajunge un monden al saloanelorpariziene. Dictatorul lui Carpentier este un personajanacronic [i contradictoriu, incapabil de a face fa]\noului, r\m`n`nd `nchis `ntr-un „cerc magic“. LaParis, tiranul hispanoamerican tr\ie[te `n izolarea

impus\ de o lume care nu-i mai recunoa[te autori-tatea. Drama lui se datoreaz\ faptului c\ aici, `n„Capitala Ra]iunii“, pe care o admir\ at`t de mult,s-a aflat despre crimele sale de acolo, din „CapitalaFic]ional\“. Europa `l respinge pe dictatorul melan-colic dup\ vremuri de teroare, iar Parisul trece cuvederea prezen]a stranie a Magistratului, al c\ruinume lipse[te cu des\v`r[ire din Larousse: „«S`nte]itrecut `n Petit Larousse? Nu?... Atunci, v-a]i ars». ~ndup\-amiaza aceea am pl`ns. Am pl`ns pe undic]ionar care m\ ignora“.

Romanul lui Alejo Carpentier este conceput subforma unui permanent conflict `ntre dou\ lumi,Lumea Veche [i Lumea Nou\, prima reprezentat\ de

ra]ionalismul lui Descartes, cu al s\u Discurs asuprametodei, a doua de recursul la singura metod\folosit\ de tiranii hispanoamericani, [i anumeteroarea. Timpul este `ntr-o permanent\ transfor-mare `n romanul lui Carpentier, care stabile[te orela]ie continu\ `ntre trecut [i prezent: „Istoria, careera istoria lui, pentru c\ `n ea juca un rol, era o isto-rie ce se repeta, se `nv`rtea `n jurul propriei cozi, se`nghi]ea pe sine `ns\[i [i se oprea de fiecare dat\...“.~ncerc`nd s\ `n]eleag\, s\ descifreze trecutul, autorulrealizeaz\ de fapt o `ntoarcere `n timp. Timpul real,obiectiv este a[adar transformat `ntr-unul subiectiv.~n Recursul la metod\ exist\ o adev\rat\ confruntare`ntre lumea de acolo („America de Jos“, cum o

Aici vs Acolo

SALMAN RUSHDIE » ORIENT, OCCIDENT

Str. Intrarea Soarelui Nr...

Cecilia {tef\nescu, Intrarea Soarelui, colec]ia „Ego.Proz\“, Editura Polirom, 2008, 34.95 lei

» Cecilia {tef\nescu revine `n aten]ia cititorilor cu un nou roman cinematografic, plin de imaginivizuale, a[a cum s`nt mai toate c\r]ile autorilorhispanoamericani.

Cecilia {tef\nescu: „Odat\ ce am terminat de scris o carte, o v\dca pe o carte, [i nu ca pe un film. E treaba unui regizor s-o vad\pe ecran. Exist\ propunerea de a o ecraniza, dar r\m`ne, `naintede toate, s\ m\ g`ndesc bine“.

PROPUNERE DEECRANIZARE

www.supliment.polirom.ro

13 «

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 217 » 21 – 27 februarie 2009

TREI R|SPUNSURI DE LA CECILIA {TEF|NESCU

„Faptul c\ m-am intersectatcu lumea cinematografieimi-a f\cut un enorm serviciu“

Este Intrarea Soarelui povesteaunor noi/alte „leg\turi boln\vi-cioase“?

Dac\ ar fi fost a[a, la ce bun s\ maiscriu o nou\ carte? C`nd m-amapucat de Intrarea Soarelui, nu nu-mai c\ aveam o alt\ v`rst\ (litera-r\), dar aveam [i alte obsesii [i de-terminarea de a schimba formulanarativ\ fa]\ de prima mea carte.Am trecut de la nara]iunea la per-soana I (care s-a dovedit a fi at`t de`n[el\toare pentru mul]i cronicari)la un fel de nara]iune omniscient\capricioas\, care pune reflectoareleasupra personajelor en fanfare. Ar\mas preocuparea pentru nara]iu-nea necreditabil\, pe care probabil,[i cu urm\torul roman, o s-o ducla un alt nivel. Exist\ [i aici, dac\ arfi s\ g\sim un punct comun, rela]iichinuite `ntre oameni. Ceea ce mise pare cel mai frumos `n literatur\e c\ totul e posibil. Nu exist\ jude-c\]i de ordin moral, nu aplic\m gri-le de via]\. Un personaj, oric`t deodios ar fi sau de nebun, ne poatedeveni simpatic. Nu suferi al\turide Humbert Humbert? Nu ]i se pa-re savantul Kien un ne`n]eles? Nue iubirea dintre Ada [i Van, Tristan[i Isolda, Martin [i Alejandra ceamai pur\? Nu s`nt nebunia, adul-terul, minciuna ni[te virtu]i?

C\rui regizor, român sau str\in,i-a]i ̀ ncredin]a ecranizarea roma-nului Intrarea Soarelui?

Nu am scris [i nu scriu niciodat\av`nd un plan de marketing `nminte. Nu m-am g`ndit nici `n pri-vin]a Leg\turilor c\ vor ajunge s\fie ecranizate. Am scris o carte pen-tru propria mea pl\cere `nainte detoate. Am scris-o av`nd toate cele-lalte c\r]i care mi-au pl\cut `n minte.{i toate teoriile literare, pe care am`ncercat s\ le uit. Faptul c\ m-am

intersectat cu lumea cinematografieimi-a f\cut un enorm serviciu. Deaceea mi-e aproape imposibil s\speculez, pentru c\, odat\ ce amterminat de scris o carte, o v\d cape o carte, [i nu ca pe un film. Etreaba unui regizor s-o vad\ peecran. Exist\ propunerea de a oecraniza, dar r\m`ne, `nainte detoate, s\ m\ g`ndesc bine. Dac\ arfi s\ pornesc ma[in\ria de vise, artrebui s\ fie un regizor cu mintea`ncurcat\ a lui Lynch, cu imagineadespre femei a lui Antonioni, cuforma]ia lui Rohmer, cu iubirea desine a lui Truffaut, cu puritatea luiRossellini [i a lui Ozu, cu st`ng\cii-le lui Méliès.

„Un roman de dragoste, `n caream topit pu]ina dragoste dinliteratura român\.“ Crede]i c\scriitorii români nu acord\ des-tul\ aten]ie acestui subiect?

M\ intereseaz\ foarte pu]in ce facceilal]i scriitori români. Sau m\ in-tereseaz\ `n m\sura `n care daupeste o carte bun\. Atunci m\ bu-cur. ~n rest, prin ce am spus maisus, m\ refeream mai degrab\ laliteratura clasic\, cea care s-a pre-scris. ~n Intrarea Soarelui, am ames-tecat mai multe idei: cea c\ trebuias\-l salvez cumva de la moarte peSeymour, personajul genialoid allui Salinger, copilul-minune care,la v`rsta de 33 de ani, `[i pune, `n-tr-un mod inexplicabil, cap\t zilelor;c\ trebuia s\ fac echilibristic\ pe os`rm\ `ncins\, cea a iubirii `ntre doipuberi care se `ntinde, ca-ntr-unvis, p`n\ la maturitate; [i c\ trebuiaca, `ntr-un mod discret, s\-i aducun omagiu unuia dintre scriitoriimei prefera]i, Camil Petrescu.

Pagini realizate de Bogdan Romaniuc

nume[te Carpentier) [i lumea de aici (Eu-ropa). Aceast\ antinomie este scoas\ `n evi-den]\ de c\tre scriitorul cubanez nu numai`n Recursul la metod\, ci [i `n celelalte ro-mane ale sale. Diferen]ele mari dintre LumeaNou\ [i Lumea Veche se datoreaz\ imposi-bilit\]ii europeanului – captiv `n propriile ti-pare rigide – de a `n]elege America.

Despre aceast\ dualitate dintre aici [i aco-lo, dintre lumea fic]ional\ [i imprevizibil\,unde totul este posibil [i care este dominat\de for]e obscure, [i o lume mai mult artifi-cial\, care se ghideaz\ dup\ principiile car-teziene, este vorba [i `n volumul de povestiri

al lui Salman Rushdie, Orient, Occident, ocarte provocatoare despre fascina]ia Occi-dentului [i nostalgia Orientului. SalmanRushdie este cel mai important scriitor indianpostcolonial, care se simte „acas\“ `n oricecultur\. El reu[e[te cu succes s\ aduc\ miste-rioasa Indie `n mijlocul unui Occident care av\zut-o `ntotdeauna ca un sub-continent, caun loc pitoresc [i exotic, pe care nu a pututniciodat\ s\-l `n]eleag\. Chiar dac\ a fost edu-cat `n Marea Britanie, Rushdie r\m`ne totu[ivocea unei na]iuni independente [i a uneiculturi care are `nc\ multe de spus. ~n poves-tirile sale indienii fredoneaz\ c`ntecele lui

Neil Sedaka, iar diploma]ii asiatici viseaz\ laaventurile din Star Trek. Magia stilului s\ueste poate mai realist\ dec`t cea pe care o`nt`lnim `n romanele lui Gabriel Garcia Mar-quez. ~n Occident, Orient Rushdie prezint\,pe l`ng\ antiteza permanent\ dintre celedou\ lumi, [i un conflict interior, „o lupt\corp la corp `ntre acolo [i aici, `ntre ispitar\d\cinilor [i cea a drumului“. ~n aceast\lupt\ autorul, format el `nsu[i `n dou\ cul-turi, se afl\ c`nd de o parte, c`nd de cealalt\a baricadei. Estul `nt`lne[te Vestul, exotismul[i legenda `nt`mpin\ realismul, `ns\ miraculo-sul apar]ine ambelor tabere. Dincolo de

aparen]ele ra]ionalit\]ii, descoperim o istorieeuropean\ caracterizat\ de violen]\ [i deira]ionalitate. Occidentul nu reu[e[te s\ fie opild\ de `n]elepciune. ~n acest mozaic de cu-lori, na]ionalitatea [i identitatea personajelors`nt greu de stabilit. Povestirile sale, care iauadesea forma unor parodii, amintesc deteatrul elisabetan [i se prezint\ ca ni[temedita]ii asupra exilului.

Traducere din limba englez\ [i note de Dana Cr\ciun, colec]ia „Biblioteca Polirom.

Seria de autor «Salman Rushdie»“, Editura Polirom, 2009, 36.95 lei

Dumitru Ungureanu: „Cactus m\ `n]eap\ «melancoolic» lareascultare, m\ `mbat\ cu amintiri c`nd pun una din benzilece-[i scutur\ praful magnetic la fiecare centimetru tocit pecapul de ferit\ aproape negru...“.

AMINTIRI» 14

muzic\

Note la aniversarea luiMendelssohn

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Exist\ `n rock pu]ine trupe pe carele ascul]i dup\ ce nimeni nu le maiascult\, cu aceea[i pl\cere de pri-ma dat\ [i cu senza]ia c\ nimic n-aalterat sunetul, dinamica, muzicali-tatea [i frumuse]ea natural\ a ma-terialului r\mas pe discuri, benzisau casete `nregistrate prost lavreun concert open-air. Cactus esteuna dintre cele pu]ine [i m\ `n]eap\„melancoolic“ la reascultare, m\`mbat\ cu amintiri c`nd pun unadin benzile ce-[i scutur\ prafulmagnetic la fiecare centimetru tocitpe capul de ferit\ aproape negru...

Era `n prim\vara anului c`ndmi-am cump\rat primul magneto-fon, un Maiak rusesc nou ap\rut pepia]a oficial\. Prietenul [i tizul cucare am `nv\]at poseda un magne-tofon [i patru benzi AGFA, `nregi-strate mono pe viteza 9. Aparatuls\u era defect. (Nu l-a mai reparatvreodat\, de altfel.) A venit la mine[i-am `ntins un cablu de la priz\ toc-mai `n livada cu pruni `nflori]i ce mi-roseau `mb\t\tor. Alcool din pro-duc]ie proprie nu mai era, tata li-chidase „du[manul“ `nc\ din toamnaprecedent\. Nu mai [tiu ce-am b\-ut, cred c\ ni[te vodc\. Pe-atuncinu m\ predasem vinului, whiskyvedeam la shop, `ns\ n-aveam piles\-mi procur. A fost o dup\-amiaz\lung\ [i senin\, iar seara deosebit\,odat\ cu apari]ia unor fete, vecine.Amicul s-a f\cut pulbere, fiindc\ laun moment dat, c`nd a `nceput s\ruleze banda cu primul album Cac-tus, muzica i-a amintit ispr\vi dinsta]iunea montan\ unde `[i exerci-tase talentul de barman [i d\dusegre[. ~n fapt, fusese obligat s\ pl\-teasc\ daunele produse `n camerade hotel de deasupra restaurantuluiunde lucra, [i pe care o distrusese`ntr-o noapte de pomin\, aproapeexact ca personajul Pinky din TheWall. Eu nu auzisem p`n\ atunciCactus, sau dac\ auzisem, trecuseal\turi de urechea mea astupat\ cuprostii la zi, ori cur\]it\ cu lucr\ripreten]ioase, pe care o s\ le evocalt\dat\. Mi-a p\truns direct la inim\

[i-a r\mas acolo datorit\ st\rii deconvulsie generate `n sufletul prie-tenului. Meritele celor patru cactu[is`nt dincolo de orice context senti-mental, dar latura... Cum s\-ispun? Uman\?

~n Dr. Faustus, Th. Mann pune `ngura personajului principal, AdrianLeverkühn, compozitor, o diserta]iesup\rat\ la adresa vocii umane, care,zice el, e prev\zut\ de Creator cu o„c\ldur\ de grajd“. Mi-am adusaminte formula asta recent, c`nd amg\sit dublul CD – Fully Unleashed(Rhino, 2007). Este un concert dinBuffalo, New York, `nregistrat de le-gendarul inginer de sunet Eddie Kra-mer, la 26 iunie 1971, remasterizatirepro[abil sub auspiciile lui CarmineAppice, bateristul care alc\tuia, cuTim Bogert, bass, cea mai bun\ sec-]ie ritmic\ a vremii. Jim McCarty,chitaristul,e mai mult dec`t onora-bil, solourile sale au feeling-ul acelainconfundabil care, de[i apar]ineunei epoci bine delimitate `n timp,nu-i deloc datat. Oric`nd aud Cactus,am sentimentul straniu c\ tocmai`mplinesc 20 de ani [i particip la opetrecere nesf`r[it\. Senza]iile meletrec dincolo de limita `n]elegerii ra-]ionale c`nd vocea lui Rusty Day,`mpletit\ cu pasaje de harmonic\,m\ face s\ simt efectul unui jointpe care nu l-am „tras“ vreodat\...Pentru c\ Rusty Day a avut acest ta-lent unic: timbrul bereg\]ii saletransmite toat\ opulen]a & deca-den]a epocii drugs & sex & rock’n’roll, fiind unul dintre cele mai do-tate cu „c\ldur\ de grajd“ din c`teau traversat rockul. Versurile [iscream-urile tipice stilului anilor ’70(remember Robert Plant) nu adau-g\ nimic acestei caracteristice pecare romancierul german a defi-nit-o perfect.

Nu v\ mai plictisesc feliind Cac-tus-ul. Voi `ncheia pomenindu-i, laun pahar de tescovin\ olteneasc\,pe Rusty Day [i pe amicul meu, a-m`ndoi trecu]i la cele ve[nice. Ase-m\narea fizic\ dintre ei m\ sperie,dar ]in asta doar pentru mine...

www.supliment.polirom.ro

Este adev\rat c\ revistele muzicale decircula]ie din Anglia [i Fran]a nu s-augr\bit s\-i acorde compozitorului primacopert\ [i nici s\ alc\tuiasc\ dosarele o-bi[nuite ce apar cu ocazia anivers\rilor.Or, aniversarea na[terii lui Mendelssohns-a petrecut la 3 februarie. Nu neap\ratparadoxal, centrul manifest\rilor l-a con-stituit Germania, Riccardo Chailly, la pu-pitrul Orchestrei Gewandhaus, condu-c`nd o sear\ omagial\ la Leipzig, la careLang Lang a interpretat mai pu]in cunos-cutul concert de pian no. 1, iar `n partea adoua s-a c`ntat simfonia Sco]iana. Con-certul, televizat de canalul Arte, a pututfi v\zut `n lumea `ntreag\. Apreciate [idistribuite de radiourile din lume au fost[i concertele de cvartete date `n casa dela Leipzig a compozitorului de c\tre Ge-wandhaus Quartet. Ora[ul Leipzig aconstituit un centru esen]ial al activit\]iicompozitorului, dirijorului [i profesoru-lui Mendelssohn, timp de 12 ani dirijoral Orchestrei Gewandhaus. ~n cursul a-celor ani, Mendelssohn a impus forma deconcert clasic\, incluz`nd `n programe ouvertur\, un concert [i o simfonie, c`nta-te succesiv. Mi[c\rile simfoniei au `ncetatde a mai fi interpretate separat, `ntrerup-te de episoade de arii [i muzic\ de came-r\. Mendelssohn a reintrodus `n pro-grame figurile unor mari compozitoridisp\ru]i, Bach [i Mozart `n primul r`nd,[i tot el a pus bazele Conservatoruluidin Leipzig.

Cel de-al doilea pol al anivers\rii Men-delssohn este America, unde Library ofCongress, Smithonian Institution, Natio-nal Gallery of Art [i National Gallery ofSciences coopereaz\ pe parcursul acesteiluni organiz`nd un ciclu de 13 concertela Washington. Tot din Germania [i Ameri-ca, de la Stuttgart [i New York, prin interme-diul institu]iei Proiectul Mendelssohn,creat\ `n 1996, vin [i [tirile cele mai in-teresante pentru posteritatea compozito-rului. Dirijorul Stephen Somary, care con-duce proiectul amintit, a pus `n eviden]\c\ aproximativ o treime din compozi]iilelui Mendelssohn au r\mas complet ne-cunoscute de la moartea compozitoru-lui din 1847 [i p`n\ ast\zi, p\strate `nfondurile a diverse biblioteci din lume.~ntre ele s`nt opere, simfonii, concerte,piese de muzic\ de camer\ [i corale, ca[i mai multe versiuni inedite ale unor com-pozi]ii cunoscute.

Urmare a eseului lui Wagner ap\rut`n 1850, „Judaismul `n muzic\“, figuralui Mendelssohn a fost minimalizat\ `n adoua jum\tate a secolului al XIX-lea. Ges-tul final de a-i interzice muzica, f\cut denazi[ti `n 1936, a avut [i o consecin]\ ne-a[teptat\. Numeroase partituri [i parte aimensei sale coresponden]e, aflate ̀ n cus-todia Bibliotecii de stat din Berlin, au fosttrimise `n ascuns la Cracovia [i Var[ovia,iar de acolo, odat\ cu avansul nazi[tilor,r\sp`ndite `n cele mai diverse col]uri dinlume.

~n cadrul Proiectului Mendelssohn,sus]in\torii s\i [i-au propus s\ reuneasc\

partiturile disp\rute [i la care compozi-torul f\cea aluzie `n cele 9.000 de scri-sori p\strate. Somary [i colaboratorii s\iau descoperit c\ num\rul lucr\rilor ne-publicate, practic necunoscute, se ridic\la 270 dintr-un total de 770 de parti-turi. Anul trecut, violonistul Daniel Hopea `nregistrat versiunea original\ a concer-tului de vioar\, parte a acestui tezaur. Alteversiuni, ale simfoniei Italiana, de exem-plu, ale c\rei mi[c\ri au fost complet re-f\cute de Mendelssohn, `[i a[teapt\ publi-carea, la fel ca [i 12 fugi pentru cvartet,apreciate de Somary ca „extraordinare“.

Deocamdat\, singurul set notabil dediscuri noi, dedicat anivers\rii lui Mendel-ssohn, `i apar]ine violonistei Anne-SophieMutter, la Deutsche Grammophon. El in-clude concertul de vioar\ [i, `mpreun\ cupianistul André Previn [i violoncelistulLynn Harrell, versiuni ale primului trio cupian, `n re minor, op. 49 [i ale sonateipentru vioar\ `n fa maj. Spun set de dis-curi fiindc\ discului clasic audio `i este a-d\ugat [i un DVD, al concertului live in-terpretat la Leipzig de Orchestra Gewan-dhaus sub bagheta lui Kurt Masur, la ca-re se adaug\ un film documentar desprecompozitor. Discul merit\ ascultat, `n ciu-da unui critic francez al revistei „Classi-ca-Répertoire“ care se str\duie s\-l `ngroa-pe `n uitare, pretinz`nd `ntre altele c\Previn [i Harrell ar fi fost „zdrobi]i“ deMutter, o violonist\ ce nu ar mai fi sigu-r\ pe mijloacele ei tehnice.

Cactus ~n decembrie trecut,criticul britanic NormanLebrecht atr\gea aten]iac\, printre anivers\rileacestui an, na[terea cu200 de ani `n urm\ a luiFelix Mendelssohn arputea fi minimalizat\,dac\ nu chiar uitat\.Lebrecht nota `n cronicasa soarta aspr\ a compo-zi]iilor mendelssohniene,contestate de Wagner cao ilustrare a inferiorit\]iicompozitorilor evrei, ideepreluat\ apoi de nazi[ti.Tot el nota faptul c\ `nlumea anglo-saxon\ ultimamonografie reprezenta-tiv\ despre Mendelssohnar fi fost publicat\ cu 35de ani `n urm\. Pentrucine a urm\rit aniversa-rea lui Mendelssohn,scepticismul criticuluibritanic nu a fost dec`tpar]ial `ndrept\]it.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 217 » 21 – 27 februarie 2009

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

www.supliment.polirom.ro

15 «

fast-food

BOBBY NEEL ADAMS

Diana Soare: „Ur\[te Photoshopul [i folose[te numai film pepelicul\. De altfel, a inventat tehnica de montaj pe care o folose[tepentru colajele sale («chirurgia fotografic\») undeva prin anii ’80,c`nd computerele nu `nlocuiser\ `nc\ emo]ia lucrului f\cut manual“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBO

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

CCoolleeggiiuull eeddiittoorriiaall:: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici (senior editor)

RReeddaaccttoorr-[[eeff:: George Onofrei

RReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt:: Anca Baraboi

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee:: Florin Iorga

RRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), EmilBrumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.

CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Mihaela Michailov.

AArrttee vviizzuuaallee:: Matei Bejenaru, Marius Babias.CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu. TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: Robert B\lan, R. Chiru]\,

Ciprian Nedelcu, Veronica D. Niculescu,

Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee // AAbboonnaammeennttee:: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:export@rodipet.ro.

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

„Salut. Tu e[ti cu c`ntecul?“ „Da.“„O s\ mergem imediat la machiaj,bine? Vin eu [i te iau.“ Iese.„Ok“, zic, [i m\ ascund `napoi `nfotoliu. Am emo]ii. Mi-amanun]at to]i colegii, to]i prietenii,toate rudele, e cel mai tare eveni-ment al anului. S\ se uite. C`ndm\ `ntorc acas\ probabil o s\ m\a[tepte ca la aeroport, cu petre-cere surpriz\. Bine, emisiunea nue cine [tie ce, dar cic\ lumea seuit\. „Ce muzic\ asculta]i? Dac\nu s`nt indiscret.“ „Poftim?“, zic,[i-mi dau jos c\[tile de pe urechi.„Am vrut s\ [tiu ce muzic\ ascul-ta]i.“ „A. Brahms.“ B\tr`nul seuit\ la mine ciudat. Recunosc,l-am min]it, ascultam White Stri-pes, dar n-aveam chef de conver-sa]ie. Vreau s\ m\ concentrez lace am de f\cut, e important. Sedeschide u[a. „Salut. Tu o s\c`n]i, nu? Cum se cheam\ piesa?“„Da, Sonata Cameliei.“ „O s\ intrila sf`r[it. O s\ `ncheiem emisiuneacu piesa ta, bine?“, [i spre b\tr`n„Dumneavoastr\ o s\ intra]iacum. V-a]i machiat? Haide]i cumine.“ Am r\mas singur. ~n ca-mera de a[teptare cu pere]i derigips nu exist\ televizor, dar eunul pe hol de la care se audep`n\ aici. B\tr`nul poveste[te de-spre c`te femei a avut el, cum nutoate au fost a[a frumoase cafetele astea cu s`nii goi. Fetele cus`nii goi chicotesc, prezentatorulr`de [i-l mai `ntreab\ ceva peb\tr`n, apoi pe fete. Muzic\.

Fetele danseaz\. ~n camer\n\v\lesc 4 b\ie]i `nal]i [i lucra]icu ni[te cutii `n bra]e, se h`r-jonesc, se `mping, se dezbrac\ `npu]a goal\, se uit\ la pu]e `noglind\, se schimb\ cu haine dincutii [i ies la fel de repede. Latelevizor se aud aplauze. Prezen-tatorul `i `ntreab\ ceva pe b\ie]i.Fetele chicotesc. B\tr`nulpoveste[te despre cum se tr\geael cu motocicleta. Oare fetele auo camer\ a lor `n care se uit\ lapu]e `n oglind\? Mai trec o dat\cu m`na peste husa `n care amclapa. U[a camerei se deschide.„Haide.“ Machiajul e groaznic.~mi l\crimeaz\ to]i ochii. ~n col]ulgurii simt gustul prafului portoca-liu care mi-a acoperit fa]a. Intru`ntr-o hal\ mare `n care e platoul.Totul e din ce `n ce mai repede.Cineva `mi paseaz\ repede un mi-crofon. Trec printr-o u[\. Aplauze.Lumin\. Cum m\ cheam\?Daniel. Ce ne vei c`nta? O pies\...Aplauze pentru Daniel. Fetele cus`nii goi chicotesc. Prezentatorul`[i ia r\mas bun. Asta nu e clapamea. Mi-am uitat clapa `n camerade a[teptare. C`nt a[a. C`ntoricum. Nu-mi mai dau seama cefac. M\ v\d `n monitoare c`nt`nd[i peste mine curge scrisul. Apoiintr\ reclamele. C`nt. Ne pare r\u,n-a mai fost timp. C`nt. Ne-amlungit cu b\tr`nul. C`nt. Darpromitem s\ te mai chem\m, ok?C`nt. Po]i s\ te opre[ti acum. S-aterminat emisiunea. C`nt.

Prima dat\ latelevizor

Am pierdut totul `ntr-un labirint dincare nu voi putea ie[i niciodat\, `n ciu-da fotografiilor, scrisorilor [i amintirilorcare-mi `nso]esc drumul precum un firde Ariadn\. Azi e soare, o lumin\ rece [iclar\ care, cu pu]in\ str\duin]\, m-ar ajutas\-mi `nchipui c\ am doar c`]iva ani[ori[i-o privesc sur`z`nd [tirb de sub un bre-ton `nc\p\]`nat. A[ ruga-o s\-mi poves-teasc\ despre mine [i-ar ̀ ncepe ca ̀ n at`teaalte d\]i, ar\t`ndu-mi: „Uite-at`ta erai, obuc\]ic\ de carne...“.

{i-mi `nchipui c\ `nc\peam `n palme-le f\cute c\u[, precum unul dintre be-belu[ii n\scoci]i de Camille Allen. F\p-turile minuscule modelate cu migal\ `nlut special par aievea, aproape c\ le vezib\t\ile inimii sub pielea translucid\. Seodihnesc `n coji de ou sau `n cochilii descoic\, casc\ pe mu]e[te cu pleoapelestr`nse, au unghiu]e sidefate [i pliurigr\su]e `n spatele genunchilor.

Camille Allen nu are copii, iar me[te-[ugul figurinelor sculptate `n lut polime-rizat l-a deprins de la bunica so]ului ei.Numai c\ acelea aveau dimensiuni nor-male, de p\pu[\ pe care s\ o sco]i dincutie [i s\ o duci la joac\ `n spatele blo-cului. P`n\ `ntr-o zi c`nd, cu neast`mp\-rul copilului care vrea s\ fac\ [i el fursecurifanteziste din aluatul r\mas, Camille amodelat primul bebelu[ miniatural dinni[te resturi de plastilin\. „C`nd l-am ]i-nut `n palme, am fost fascinat\ [i am sim-]it c\ trebuie s\ protejez micu]a creatu-r\... L-am iubit instantaneu!“.

De atunci, artista canadian\ nu s-amai oprit [i d\ na[tere, dup\ ore [i orede efort, minuna]ilor ei pitici. Chelio[i saucu p\r fin de mohair, goi sau `nf\[a]i, eis`nt

z\misli]i `ntr-o cl\dire veche de aproapeun secol, cu vedere spre ocean, [i au din-ainte o copil\rie etern\.

Un drum [i-o oglind\

Noi, ceilal]i, copiii adev\ra]i, din carne,cre[tem tot mai mari. Uit\m s\ ne juc\m[i devenim omule]i prea des moroc\no[i,prea des ̀ ncrunta]i, prea des tri[ti. N-avem`ncotro. Ne supunem legilor firii desprecare `nv\]\m de timpuriu, `n]eleg`nd c\lumea e un loc complicat, iar via]a – limi-tat\ temporal.

Vr`nd, nevr`nd, ne `nso]im unii cu al-]ii, fiindc\ am ie[it dintr-un om [i cel maibine ne este tot `ntr-unul. Ne c\ut\m c`tmai asemenea, sper`nd c\ drumul `mpre-un\ va fi mai u[or, [i pornim tot `nainte.Iar pe drum apar riduri, albesc firele dep\r [i privirea se `ntoarce tot mai des `nurm\, spre dul\piorul acela `n care mi-rosea a pudr\ de cacao...

Bobby Neel Adams fotografiaz\ acestdrum, cercet`nd felul `n care trupul setransform\ de-a lungul timpului... Dinaceea[i imagine privesc ochii iubitului [iochii iubitei (`n Couples), ochii p\rinte-lui [i ochii fiului (`n Family Tree), ochiicopilului [i ochii adultului (`n Age Maps).Contopirea este surprinz\toare [i celedou\ chipuri se transform\ `ntr-unul sin-gur, un suflet cu dou\ jum\t\]i de trup.

{i nu, nu-l suspecta]i de manipu-lare digital\, ur\[te Photoshopul [i

folose[te numai film pe pelicul\.De altfel, a inventat tehnica de

montaj pe care o folose[te pentru cola-jele sale („chirurgia fotografic\“) undevaprin anii ’80, c`nd computerele nu`nlocuiser\ `nc\ emo]ia lucrului f\cutmanual.

Portretele care-i poart\ semn\tura s`ntdovada de net\g\duit a faptului c\-i vie]u-im pe ceilal]i ad`nc `n noi. At`t de ad`nc,`nc`t ne tr\deaz\, f\r\ s\ vrem, z`mbetul,privirea, obrajii pu]in c\zu]i, spr`nceanaarcuit\...

{i c`nd ne e dor de cineva mult, mult,[i s`ntem `nciuda]i c\ `ntr-a[a o zi frumoa-s\, cu lumin\ rece [i clar\, nu-i mai pu-tem spune „La mul]i ani!“, e de ajuns s\ne privim `n oglind\. Ce credeam pier-dut pentru totdeauna e ascuns acolo...

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 217 » 21 – 27 februarie 2009

Camille Allen nu are copii, iar me[te[ugul figurinelor sculptate `n lut polimerizat l-a deprins de la bunica so]ului ei

Vorbeam zilele trecute despre bomboanele melepreferate `n urm\ cu vreo dou\ decenii: sticloase,lipicioase, roz, pictate `n dungi [i umplute cu un soide magiun incert. Surpinz\tor de proustian, `n clipaaceea am sim]it un parfum de mult uitat, unamestec ciudat `ntre pudra de cacao, nuci, vi[inat\dulce [i esen]e de rom [i migdale. Parfumul acelaera, de obicei, `nchis `ntr-un dul\pior fermecat,dintr-o c\su]\ la fel de fermecat\. Acum nu mai s`nt.Nici dul\piorul, nici parfumul, nici ea.

Lumea e un loc complicat

DISPLAY

Diana SOARE

Lucr\ri din proiectul Age Maps de Bobby Neel Adams

Iulia Blaga: „Maria Dinulescu – revela]ia filmului Pescuit sportiv –a `n]eles toate conota]iile rolului, iar jocul ei se p\streaz\aproape `n permanen]\ pe mai multe niveluri. Chiar [i c`nd e insolent\, r\m`ne candid\ [i mereu treaz\“.

REVELA}IAFILMULUI

» 16

fast-food

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 217 » 21 – 27 februarie 2009 www.supliment.polirom.ro

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

BandoColonelul Toyohisa Matsue avea omusta]\ formidabil\, care-l apropiapericulos de mult de un anumeFriedrich Wilhelm Viktor Albrechtvon Hohenzollern. Colonelul maiavea [i un adjutant, c\pitanul TaiiTagaki, vorbitor de [apte limbistr\ine. Am`ndoi se ocupau desupravegherea bunului mers allag\rului pentru prizonieri de r\zboide la Bando. Acolo, `n satul de peinsula Shikoku, ajunseser\ cam omie de solda]i germani, majoritatearezervi[ti, supravie]uitori ai asediuluide dou\ luni de la Tsing-tao. Ce-auf\cut prizonierii `n Japonia doi ani [ijum\tate, p`n\ la finalul primuluir\zboi mondial? Dac\ o s\ v\ spun,o s\ zice]i c\ En]iclopedia a pierdutorice urm\ de decen]\ [i s-a apucats\ toarne baliverne pe g`tul stima-bililor cititori. Pu]in\ `ncredere v\rog s\-i acorda]i. A[adar, domniigermani puteau s\ ias\ `n voie, ju-cau fotbal, tenis, biliard, mergeau lapicnic, scoteau un s\pt\m`nal („DieBaracke“), puneau `n scen\ piese deteatru, citeau c`te ceva din bibliote-ca de 3.000 de volume sau `i `nv\-]au pe localnici cum se coace p`inea,cum se s\reaz\ carnea de porc saucum se fac exerci]iile de gimnastic\.~ns\ cel mai mult le pl\cea s\-[i um-ple timpul cu `ndeletniciri muzicale.La Bando existau: trei orchestre sim-fonice, un ansamblu de al\muri, ungrup de muzic\ de camer\ [i altulde mandoline. La 1 iunie 1918, `nsala polivalent\ din baraca num\rulunu, cu instrumente f\cute manual,cu soli[ti [i cor exclusiv masculin(„un adev\rat mister al muzicolo-giei“, zice Michel Wasserman), s-aauzit pentru prima dat\ `n JaponiaSimfonia a 9-a a lui Beethoven.De-atunci, lag\rul cu cele mai prie-tenoase condi]ii din istoria r\z-boaielor dintotdeauna s-a `nchis,fo[tii prizonieri ba au r\mas [i audeschis patiserii, ba au plecat [i au`nfiin]at Asocia]ia fo[tilor de]inu]i.Lui Beethoven i-a pl\cut `ns\ cel maimult `n Japonia. Dup\ ce dirijorulJoseph Rosenstock a devenit direc-torul Orchestrei radio nipone, inter-pretarea Simfoniei a 9-a `n ultimelezile ale fiec\rui an a devenit un obi-cei care s-a p\strat p`n\ azi. Dac\secolul XX ar fi `nv\]at lec]ia predat\at`t de elegant de colonelul Matsue[i musta]a lui, probabil c\ secolulXXI ar fi fost muzical. Sau, dac\ nu,n-ar mai fi fost deloc.

Soarele prinsese puteri [ipaznicul putea acum dis-tinge contururile `ndep\r-tate. Lu\ binoclul `n m`n\[i `l duse la ochi. S-a l\mu-rit c\ are de lucru, [i-a scosmotocicleta din magazie[i-a pornit ca din pu[c\.

Ca la comand\, braco-nierii s-au `mpr\[tiat, fu-gind iepure[te, `n direc]iidiferite. Paznicul [i-a alesdin mul]imea de fugari uncopil care abia tr\gea dup\el o pung\ aproape plin\[i-a accelerat cu putere.

Culmea dealului de l`n-g\ iaz era destul de bl`nd\,iarba b\t\torit\, paznicul,me[ter ne`ntrecut `n mane-

vrarea motocicletei, a[a c\`n cur`nd copilul sepr\bu[i, cu ochii ie[i]i dinorbite de alerg\tur\.

Paznicul `l `nconjur\ dec`teva ori cu motocicleta,apoi opri motorul. ~l m\su-r\ cu privirea pe cel c\zutla p\m`nt, f\r\ s\ scoat\ ovorb\. Tremur`nd, [i defric\, [i de oboseal\, copi-lul `[i lu\ inima `n din]i [iridic\ ochii `nspre paznic:

– Vai, ce dor mi-a fostde matale!

Paznicului i se f\cu mil\,dar nu-[i putea tr\da senti-mentele `n fa]a unui bra-conier.

– Am s\-]i dau o poz\, `ir\spunse totu[i.

Micul braconier nu [tiadac\ trebuie s\ ia acestr\spuns ca pe un semn de

`ng\duin]\. Plus\:– ~]i dau pe[tele `napoi.

{i undi]a asta, dac\ vrei...Are b\] de bambus.

Paznicul p\rea c\-l ignor\.

– M\ pi[ pe bambusult\u! izbucni el brusc. Deunde are tat’tu bani pentruundi]\ de bambus?

– Nu-i a lu’ tata. E-amea. Am f\cut schimb cu opereche de schiuri.

Paznicul apuc\ b\]ul un-di]ei [i `l ml\die:

– Da, fain b\]!Apoi se uit\ la c`rlige:– Cine dracu te-a

`nv\]at s\ faci prostiileastea de noduri?

– Tata.– Tat’tu-i un prost. Uite,

dac\ la[i cap\tul de lanailon un pic `n afar\,

pe[tele se `n]eap\ la bot [inu mai mu[c\. ~n]elegi?

B\iatul ar fi vrut s\-lcontrazic\: prinsese f\r\probleme vreo trei-patrukilograme cu nodurile aleaproaste. Se ab]inu totu[i [ir\sturn\, t\cut, pe[tele peiarb\. O parte muriser\,al]ii se zb\teau cu ultimeleputeri.

– Nu vezi c-au dat ortu’popii? Ce s\ mai fac cu ei?

Copilul privi [i el cumil\ la gr\mada de pe[te:

– Au cam dat ortu’popii, `[i d\du [i el cup\rerea.

Paznicul se rezem\ demotociclet\:

– Ce s\-]i fac eu ]ieacu’? S\-]i rup oasele?

Copilul cl\tin\ repededin cap c\ nu.

– Ce s\-]i rup ]ie oasele?Ce vin\ ai tu? Uite cumfacem, ia-]i pe[tele, car\-teacas\ cu el [i spune-i lu’tat’tu c\ \[tia-s ultimii.Dac\-l mai prind pe-aici,pe el sau pe voi, v\ urm\-resc p`n\ `n gaur\ de [arpe[i v\ rup oasele.

~nc\lec\ sup\rat pe mo-tociclet\ [i plec\ f\r\ s\ semai uite `n urm\.

Braconaj

Tot ce avem de aflat afl\m din dialoguri.Pisi [i Mihai alc\tuiesc un cuplu, dar eae m\ritat\ cu altcineva. Nu e evident c`tde mult se iubesc, din moment ce c\l\to-ria lor cu ma[ina, ie[ind din Bucure[ti(„M-am s\turat de ]ara asta de c\cat...“,spune Miha, aproape c\lc`nd o b\bu]\ ca-re-[i agit\ bastonul), e tensionat\. Miha

se irit\ din orice, de fapt ne d\m seamac\ nu e foarte dispus\ s\-[i asume rela-]ia cu Mihai. De aici probabil [i fuga `nafara ora[ului, l`ng\ o ap\ bordat\ cupungi [i PET-uri. Ma[ina condus\ de Pisilove[te o prostituat\ (Maria Dinulescu)de pe marginea drumului. Aceasta paremoart\. Mihai insist\ cu spitalul, Miharefuz\ de team\ c\ aventura ei va ie[i laiveal\. Solu]ia de compromis e pe c`t demeschin\ pe at`t de grotesc\: prostituatamoart\ va fi ascuns\ `n p\dure, subvreascuri [i frunze. C`nd prostituata setreze[te [i nu d\ semne c\ ar fi r\nit\,`ncepe de fapt adev\ratul film.

Ca [i p`n\ acum, totul se va crea dindialoguri. Pescuit sportiv este `n primulr`nd extrem de bine scris. Replicile cre-dibile [i punctuale se ̀ mpletesc ̀ ntr-o po-veste c\reia ]i-e greu s\-i dai de cap. ~npermanen]\, planurile se schimb\ [i un-ghiurile (ca [i cele ale aparatului de fil-mat) se mut\ de la un personaj la altul.Nu [tii cine spune adev\rul [i cine minte

[i dac\ da, de ce minte. Prostituata, carespune c\ se nume[te Ana (de[i mai t`rziuafl\m c\ o cheam\ [i Violeta), se insi-nueaz\ `nc\ de la trezire `n rela]ia [i-a[atensionat\ a cuplului. Dar iste]imea ei teface de multe ori s\ crezi c\ mascheaz\ ocunoa[tere apriori, mult mai ad`nc\ a lu-crurilor. Ana nu poate strica mai multceea ce deja sc`r]`ie, iar rolul ei pare demulte ori, [i mai ales la final, acela de a re-para. E un fel de element, de `nger (ex-terminator?), trimis s\ fac\ totul prafpentru a permite lucrurilor s\ se rea[eze.Un `nger al c\rui rol e s\ se sacrifice peband\ rulant\, pun`ndu-se oglind\ `nfa]a la[it\]ii [i minciunilor celorlal]i.

Filmul nu sl\be[te nici oclip\ aten]iaspectatorului

Maria Dinulescu – revela]ia filmului – a`n]eles toate conota]iile rolului, iar jocul

ei se p\streaz\ aproape `n permanen]\pe mai multe niveluri. Chiar [i c`nd e in-solent\, r\m`ne candid\ [i mereu trea-z\. Jocul ei pune `n eviden]\ g\urile dinpsihologiile celorlalte dou\ personaje,iar schimbul de replici – pe care perso-najul Anei `l conduce – reveleaz\ la[ita-tea, minciuna [i fluctua]iile care domin\rela]ia de cuplu.

Adrian Sitaru, care e produc\tor, sce-narist, regizor [i monteur, reu[e[te s\]in\ plasa extrem de str`ns tot timpul.Filmul nu sl\be[te nici o clip\ aten]iaspectatorului care e mereu pus `n difi-cultatea de a deslu[i adev\rul din com-plexitatea rela]iilor umane. Dac\ to]iactorii, chiar [i cei din roluri secunda-re, s`nt extrem de siguri pe ei, oric`t deschimb\tor ar fi comportamentul per-sonajelor, aparatul de filmat manevratde Adrian Sili[teanu devine adesea, poa-te pentru c\ nu s`ntem obi[nui]i cu a-ceast\ manier\ de a filma, o dedublarea unghiului subiectiv.

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

~ncepe, pardon deexpresie, ca un filmminimalist realist. Un el [io ea (afl\m din dialogullor c\ s`nt Mihaela aliasPisi [i Mihai – interpreta]ide Ioana Flora [i AdrianTitieni) `ncarc\ `ntr-oma[in\ o geant\frigorific\ [i ies dintreblocuri. Ce te deranjeaz\la `nceput este c\ actoriise adreseaz\ directaparatului de filmat, ca [icum `n locul acestuia ar fiinterlocutorul. Unghiulsubiectiv, oric`t de brusc la`nceput, d\ obi[nuin]\.Spa]iul str`mt al ma[iniidevine din cauza lui [i maistr`mt. Ce urmeaz\ e unfilm care te ]ine cu sufletulla gur\.

FILM

Iulia BLAGA

Pescuit sportiv [i subiectiv

Pescuit sportiv. Produc\tor, scenarist, regizor [i monteur: Adrian Sitaru. Imaginea: Adrian Sili[teanu. Cu: Adrian Titieni, Ioana Flora, Maria Dinulescu, Nicodim Ungureanu, Sorin Vasilescu