download.jw.orgdownload.jw.org/files/media_books/bh_M.pdf · 2005 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania What Does the Bible Really Teach? Toate drepturile rezervate

CE NEÎNVAT

˘A

ˆın realitate

BIBLIA?

CE

ÎNVA

T˘A

BIB

LIA

bh

-M

� 2005Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania

What Does the Bible Really Teach?Toate drepturile rezervate

� 2005, 2012Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaftder Zeugen Jehovas, e.V., Selters/Taunus

Ce ne ınvata ın realitate Biblia?Alle Rechte vorbehalten

Tiparita ın 2012

Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuitaın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute prin donatii.

Daca nu exista alta indicatie, citatele biblice sunt dinSfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

What Does the Bible Really Teach?Romanian (bh-M)

Made in Germany Tiparita ın GermaniaDruck und Verlag: Wachtturm-Gesellschaft, Selters/Taunus

CE NEÎNVAT

˘A

ın realitateBIBLIA?

Provenienta fotografiilor: ˛ pagina 7: prin amabilitatea American Bible Society˛ pagina 19: Pamantul: fotografie NASA ˛ paginile 24, 25: fotografie OMS

de Edouard Boubat ˛ paginile 88, 89: explozie: dupa o fotografie USAF;copil: dupa o fotografie OMS de W. Cutting

NUMELE

CAPITOLUL PAGINA

Asa a vrut Dumnezeu? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 3

1. Care este adevarul despre Dumnezeu? � � � � � � � � � � � � � � � � 8

2. Biblia, o carte de la Dumnezeu � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 18

3. Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant? � � � 27

4. Cine este Isus Cristos? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 37

5. Rascumpararea, cel mai pretios dar de la Dumnezeu � � � � 47

6. Unde sunt mortii? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 57

7. O speranta reala pentru cei dragi care au murit � � � � � � � � 66

8. Ce este Regatul lui Dumnezeu? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 76

9. Traim ın „zilele din urma“? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 86

10. Ce spune Biblia despre creaturile spirituale? � � � � � � � � � � 96

11. De ce permite Dumnezeu suferinta? � � � � � � � � � � � � � � � 106

12. Sa ne traim viata asa cum ıi place lui Dumnezeu! � � � � � 115

13. Sa aratam respect fata de viata! � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 125

14. Cum poti avea o viata de familie fericita? � � � � � � � � � � � 134

15. Ce ınchinare aproba Dumnezeu? � � � � � � � � � � � � � � � � � � 144

16. Ia pozitie de partea ınchinarii adevarate! � � � � � � � � � � � � 154

17. Apropie-te de Dumnezeu prin intermediul rugaciunii! � � 164

18. Botezul si relatia ta cu Dumnezeu � � � � � � � � � � � � � � � � � 174

19. Pastreaza-te ın iubirea lui Dumnezeu! � � � � � � � � � � � � � � 184

Apendice � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 194

CUPRINS

CITESTI ziarul, te uiti la televizor sauasculti radioul. Stirile despre crime, raz-boaie si terorism sunt la ordinea zilei.Gandeste-te acum la problemele tale.Poate ca suferi de o boala sau ai pier-dut pe cineva drag ın moarte. Te simti,probabil, la fel ca Iov, un om bun carea trait ın vechime si care a spus ca era„satul de necaz“ (Iov 10:15).

Întreaba-te:

ˇ A vrut Dumnezeu ca eu si ceilaltioameni sa trecem prin atateasuferinte?

ˇ Unde pot gasi ajutor pentru a facefata problemelor?

ˇ Pot spera ca va fi vreodata pacepe pamant?Biblia ne ofera raspunsuri demne de

ıncredere la aceste ıntrebari.

Asa a vrut Dumnezeu?

BIBLIAÎNVAT

˘A C

˘A DUMNEZEU

VA ADUCE URM˘

ATOARELESCHIMB

˘ARI PE P

˘AM

ÂNT:

„El va sterge orice lacrimadin ochii lor si moartea nu va mai fi.

Nici jale, nici strigat, nici durerenu vor mai fi.“ (Revelatia 21:4)

„Schiopulva sari ca un cerb.“

(Isaia 35:6)

„Ochii orbilorse vor deschide.“

(Isaia 35:5)

4

„Toti cei din mormintelede amintire . . . vor iesi afara.“

(Ioan 5:28, 29)

„Niciun locuitornu va spune:

«Sunt bolnav».“(Isaia 33:24)

„Va fi bogatie de granepe pamant.“ (Psalmul 72:16)

ÎNV

˘AT

˘ATURILE BIBLIEI

ÎTI SUNT DE FOLOS

Nu te grabi sa tragi concluzia capromisiunile prezentate ın paginileanterioare sunt doar un vis. Dum-nezeu ne asigura ca ele vor devenirealitate, iar Biblia arata cum va fa-ce el acest lucru.

Dar asta nu este totul. Bi-blia te ınvata ce trebuie safaci pentru a avea ınca depe acum o viata ferici-ta. Gandeste-te o clipa lagrijile si la necazuriletale. Poate ca ai proble-me financiare, familia-le, de sanatate sau ti-amurit cineva drag. Biblia tepoate ajuta sa faci fata necazu-rilor din prezent si ıti aduce mul-ta mangaiere, oferindu-ti raspuns laıntrebari precum:

ˇ De ce suferim?ˇ Cum putem face fata ıngrijorarilor vietii?ˇ Cum putem avea o viata de familie fericita?ˇ Ce se ıntampla dupa moarte?ˇ

Îi vom revedea vreodata pe cei dragi care au murit?

ˇ De ce putem fi siguri ca Dumnezeu ısi va duce laındeplinire promisiunile?

6 Ce ne ınvata ın realitate Biblia?

Faptul ca citesti aceasta carte dovedeste ca vrei sa afli ceınvata Biblia. Acest manual te va ajuta foarte mult. Obser-va ca la subsolul paginilor exista ıntrebari corespunzatoa-re paragrafelor. Milioane de oameni care studiaza Biblia cuMartorii lui Iehova apreciaza metoda bazata pe ıntrebari siraspunsuri. Speram ca si tu o vei aprecia. Studierea Biblieieste o experienta captivanta, care ıti va aduce multe satis-factii. Fie ca Dumnezeu sa te binecuvanteze ın timp ce ıtiınsusesti ceea ce ınvata ın realitate Biblia!

ÎNVAT

˘A S

˘A FOLOSESTI BIBLIA

BIBLIA este alcatuita din 66 de carti si scrisori care, la randullor, sunt ımpartite ın capitole si versete, pentru a fi consul-tate mai usor. Cand este mentionata o referinta biblica, ci-fra care apare dupa numele cartii arata capitolul, iar urma-toarea, versetul. De exemplu, „2 Timotei 3:16“ ınseamna adoua scrisoare catre Timotei, capitolul 3, versetul 16.

Vei ınvata repede sa folosesti Biblia daca vei cauta verse-tele mentionate ın aceasta publicatie.

În plus, ıncearca sa ci-

testi din Biblie ın fiecare zi. Daca citesti zilnic ıntre 3 si 5 ca-pitole, vei putea parcurge ıntreaga Biblie ıntr-un an.

Asa a vrut Dumnezeu? 7

AI OBSERVAT cat de multe ıntrebari pun copiii? Imediatce ıncep sa vorbeasca, nu mai contenesc cu ıntrebarile. Teprivesc cu ochi mari, ıntrebatori si vor sa stie: De ce e ce-rul albastru? De ce stralucesc stelele? Cine a ınvatat pa-sarile sa cante? Nu este ıntotdeauna usor sa raspunzi laasemenea ıntrebari. Chiar si cel mai bun raspunspoate fi urmat de ıntrebarea: De ce?

2 Nu numai copiii pun ıntrebari. De-alungul vietii, cu totii punem ıntrebaripentru a sti cum sa ajungem ıntr-unanumit loc, pentru a evita un pericolsau, pur si simplu, pentru a ne satis-face o curiozitate. Cu toate acestea, separe ca, la un moment dat, multi numai pun ıntrebari, mai ales ıntre-bari foarte importante, sau numai cauta raspuns la ele.

3 Gandeste-te la ıntrebareade pe coperta acestei carti, precum

1, 2. De ce este bine sa punem ıntrebari?3. De ce multi oameni nu mai cauta raspuns lacele mai importante ıntrebari?

CAPITOLUL 1

Care este adevaruldespre Dumnezeu?

Se intereseaza cu adevarat Dumnezeu de tine?Cum este Dumnezeu? Are el un nume?

Poti sa te apropii de Dumnezeu?

si la ıntrebarile din partea introductiva sau la cele de laınceputul capitolului. Ele sunt doar cateva dintre cele maiimportante ıntrebari pe care si le poate pune cineva. To-tusi, multi oameni nu mai cauta raspuns la ele. De ce? Ras-punde Biblia la aceste ıntrebari? Unii cred ca raspunsulBibliei este greu de ınteles. Altii se tem sa puna ıntrebarica sa nu se faca de rusine. Iar altii considera ca numai ın-vatatorii si conducatorii religiosi cunosc raspunsul la aces-te ıntrebari. Tu ce parere ai?

4 Probabil ca si tu vrei sa gasesti raspuns la cele mai im-portante ıntrebari: Care este scopul vietii? Ne nastem doarca sa ımbatranim si sa murim? Cum este Dumnezeu? Estebine sa-ti pui asemenea ıntrebari si sa nu renunti sa cautiraspunsuri convingatoare si demne de ıncredere. Isus Cris-tos, care a fost un ınvatator ilustru, a spus: „Continuati sacereti si vi se va da, continuati sa cautati si veti gasi, con-tinuati sa bateti si vi se va deschide“ (Matei 7:7).

5 Daca si tu ‘vei continua sa cauti’ raspuns la acesteıntrebari, vei avea parte de multe satisfactii (Proverbele2:1–5). Indiferent ce ti-au spus altii, aceste raspunsuri exis-ta si pot fi gasite ın Biblie. Ele sunt usor de ınteles. Maimult decat atat, ıti aduc speranta si bucurie si te pot aju-ta sa ai o viata fericita ınca de pe acum. Pentru ınceput,sa analizam o ıntrebare care ıi preocupa pe multi oameni.

ESTE DUMNEZEU INDIFERENT SAU INSENSIBIL?6 Multi oameni asa cred. Ei spun ca lumea ar arata alt-

fel daca Dumnezeu s-ar interesa de noi. Lumea din jurulnostru este sfasiata de razboaie, de ura si de necazuri. Cutotii ne ımbolnavim, trecem prin necazuri sau pierdem ın

4, 5. a) Care sunt cateva dintre cele mai importante ıntrebari? b) Dece trebuie sa cautam raspuns la aceste ıntrebari?6. De ce cred multi ca Dumnezeu este indiferent la suferinta oameni-lor?

Care este adevarul despre Dumnezeu? 9

moarte pe cineva drag. De aceea, multi se ıntreaba: Dacalui Dumnezeu i-ar pasa de noi, n-ar pune el capat tuturoracestor probleme?

7 Si mai trist este ca multi ınvatatori religiosi ıi fac pe oa-meni sa creada ca Dumnezeu este insensibil. De exemplu,cand are loc o tragedie, ei zic ca asa a vrut Dumnezeu. Defapt, este ca si cum ar spune ca Dumnezeu se face vinovatde acea nenorocire. Asa sa fie oare? Ce ne ınvata ın realitateBiblia?

În Iacov 1:13 citim: „Nimeni, cand este ın ıncercare,

sa nu zica: «Sunt ıncercat de Dumnezeu». Caci Dumnezeunu poate fi ıncercat cu lucruri rele si el nu ıncearca pe ni-meni“. Prin urmare, rautatea pe care o vezi ın jurul tau nueste cauzata de Dumnezeu (Iov 34:10–12). Este adevarat cael permite unele lucruri rele.

Însa este o mare diferenta ın-

tre a permite un anumit lucru si a-l cauza.8 Gandeste-te, de exemplu, la un tata ıntelept si iubitor,

al carui fiu, adult, locuieste ımpreuna cu parintii. La unmoment dat, fiul se razvrateste si decide sa plece de aca-sa. Tatal nu se opune. Baiatul adopta un mod de viata gre-sit si ajunge sa aiba necazuri. Este tatal cauza problemelorlui? Bineınteles ca nu (Luca 15:11–13).

În mod asemana-

tor, Dumnezeu nu s-a opus cand oamenii au ales o calegresita, dar asta nu ınseamna ca el este cauza problemelorpe care ei singuri si le-au pricinuit. Nu ıncape ındoiala caar fi nedrept sa dam vina pe Dumnezeu pentru toate ne-cazurile cu care se confrunta omenirea.

9 Dumnezeu are motive ıntemeiate pentru care permi-te ca oamenii sa urmeze o cale gresita.

Întrucat este Crea-

7. a) Ce spun multi ınvatatori religiosi despre Dumnezeu? b) Ce neınvata ın realitate Biblia despre necazurile cu care ne confruntam?8, 9. a) Da un exemplu care sa ilustreze diferenta dintre a permite rau-tatea si a o cauza. b) De ce ar fi nedrept sa-l ınvinuim pe Dumnezeuca i-a lasat pe oameni sa se razvrateasca?


torul nostru ıntelept si puternic, el nu este obligat sa nedea explicatii. Totusi, el face lucrul acesta pentru ca ne iu-beste.

În capitolul 11 vei afla de ce permite Dumnezeu su-

ferinta. Fii sigur ınsa ca Dumnezeu nu este vinovat deproblemele pe care le avem. De fapt, el este singurul carene ofera o speranta ın ce priveste rezolvarea lor (Isaia 33:2).

10În plus, Dumnezeu este sfant (Isaia 6:3). Aceasta ın-

seamna ca el este pur si curat, fara nicio urma de rautate.Din acest motiv, putem avea ıncredere deplina ın el.

Însa

nu acelasi lucru se poate spune si despre oameni, care de-vin uneori corupti. Chiar si cei mai cinstiti conducatori nupot ındrepta raul cauzat de oamenii nelegiuiti. Dar Dum-nezeu este atotputernic. El poate ınlatura toata suferintacauzata de rautate si va face lucrul acesta. Cand va inter-veni, Dumnezeu va elimina rautatea pentru totdeauna(Psalmul 37:9–11).

CE SIMTE DUMNEZEUC

ÂND SUFERIM DIN CAUZA NEDREPT

˘ATILOR?

11 Dar ce simte Dumnezeu cand vede ce se ıntampla ınlume si ın viata fiecaruia dintre noi? Biblia ne ınvata caDumnezeu „iubeste dreptatea“ (Psalmul 37:28). Asadar, elare norme ınalte cu privire la ce este bine si la ce este rau.El uraste orice forma de nedreptate. De asemenea, Bibliaspune ca, ın trecut, Dumnezeu „s-a mahnit ın inima lui“cand rautatea a umplut pamantul (Geneza 6:5, 6). El nus-a schimbat (Maleahi 3:6). Suferinta din lume ıi provoa-ca si ın prezent durere. Lui nu-i place sa-i vada pe oamenisuferind. Biblia arata ca Dumnezeu ‘se intereseaza de noi’(1 Petru 5:7).

10. De ce putem fi siguri ca Dumnezeu va ınlatura suferinta cauzatade rautate?11. a) Ce simte Dumnezeu cand vede nedreptatile de pe pamant? b) Cesimte Dumnezeu cand vede ca suferi?


12 Ce dovada avem ca lui Dumnezeu nu-i place sa-i vadape oameni suferind? Biblia spune ca omul a fost creat dupachipul lui Dumnezeu (Geneza 1:26). Prin urmare, calitati-le noastre sunt o reflectare a calitatilor lui Dumnezeu. Deexemplu, nu esti tulburat cand vezi oameni nevinovati su-ferind? Daca noi suferim cand vedem o nedreptate, putemfi siguri ca Dumnezeu sufera si mai mult.

13 Una dintre cele mai frumoase caracteristici ale omu-lui este capacitatea de a iubi. Si ın aceasta privinta se-manam cu Dumnezeu. Biblia spune ca „Dumnezeu esteiubire“ (1 Ioan 4:8, 16). Iubim pentru ca Dumnezeu iubes-

te. Nu te ındeamna iubirea sa pui ca-pat suferintei si nedreptatii din lume?Daca ai avea putere, n-ai face lucrulacesta? Prin urmare, putem fi sigurica Dumnezeu va ınlatura suferinta sinedreptatea. Promisiunile mentiona-te ın partea introductiva a acestei cartinu sunt visuri sau sperante desarte.Promisiunile lui Dumnezeu se vor ım-plini cu siguranta! Totusi, pentru acrede ın aceste promisiuni, este ne-voie sa-l cunosti mai bine pe Cel carele-a facut.

DUMNEZEU VREA S˘

A-L CUNOSTI14 Cum procedezi cand faci cunos-

tinta cu cineva?Îi spui cum te nu-

12, 13. a) De ce avem calitati precum iubirea,si ce ne ındeamna aceasta calitate sa facem?b) De ce putem fi siguri ca Dumnezeu va ın-latura problemele omenirii?14. Care este numele lui Dumnezeu, si de cetrebuie sa-l folosim?

Cand facicunostinta cucineva, ıi spui cumte numesti, nu-iasa? Dumnezeune dezvaluienumele sauın Biblie


mesti, nu-i asa? Dar Dumnezeu are un nume? Multe re-ligii ınvata ca numele lui este „Dumnezeu“ sau „Dom-nul“, ınsa acestea nu sunt nume proprii, ci titluri, cum arfi „rege“ si „presedinte“. Biblia spune ca Dumnezeu aremulte titluri, ıntre care „Dumnezeu“ si „Domnul“. Tot Bi-blia spune ca Dumnezeu are si un nume propriu: Iehova.În Psalmul 83:18 citim: „Tu, al carui nume este Iehova,numai tu esti Cel Preaınalt peste tot pamantul!“. Dacaın Biblia ta nu apare numele „Iehova“, consulta apen-dicele de la paginile 195–197 pentru a ıntelege de ce.

În

realitate, numele lui Dumnezeu apare de mii de ori ın

Biblia ne ınvata caIehova este Creatorul iubitor

al universului

manuscrisele vechi ale Bibliei. Asadar, Iehova doreste sa-icunosti numele si sa-l folosesti. Cu alte cuvinte, Dum-nezeu vrea sa faci cunostinta cu el prin intermediul Bi-bliei.

15 Numele „Iehova“, pe care Dumnezeu ınsusi si l-a ales,semnifica faptul ca El ısi duce ıntotdeauna la ındeplinirepromisiunile si realizeaza tot ce ısi propune.� Numele luiDumnezeu este unic. Nimeni nu mai poarta acest nume.Dar Iehova este unic si ın alte privinte.

� Pentru mai multe informatii despre semnificatia si pronuntia nu-melui divin, vezi apendicele de la paginile 195–197.

15. Ce semnifica numele „Iehova“?

Iubirea pe careun tata bun o arefata de copiii sai

oglindeste iubireaimensa pe care

Tatal nostru ceresco are fata de noi


16În Psalmul 83:18 se spune despre Iehova: „Numai tu

esti Cel Preaınalt“.În plus, numai Iehova este numit „Atot-

puternic“.În Revelatia 15:3 citim: „Mari si minunate sunt

lucrarile tale, Iehova, Dumnezeu Atotputernic! Drepte siadevarate sunt caile tale, Rege al eternitatii!“. Titlul „Atot-puternic“ ne arata ca Iehova este cea mai puternica per-soana din univers. Puterea sa este inegalabila, suprema. Deasemenea, titlul „Rege al eternitatii“ sugereaza ca Dumne-zeu este unic si ın alta privinta. Numai el exista dintotdeau-na.

În Psalmul 90:2 se spune: „Din vesnicie ın vesnicie, tu

esti Dumnezeu“. Nu esti cuprins de admiratie cand te gan-desti la acest lucru?

17 De asemenea, Iehova este unic deoarece el este Crea-torul.

În Revelatia 4:11 citim: „Tu esti demn, Iehova, da,

Dumnezeul nostru, sa primesti gloria, onoarea si puterea,pentru ca tu ai creat toate lucrurile si datorita vointei taleele au venit ın existenta si au fost create!“. Orice lucru lacare ne-am putea gandi — fiintele spirituale din cer, stele-le care ımpanzesc cerul noaptea, fructele din pomi si pes-tii care ınoata ın oceane si ın rauri — exista datoritaCreatorului nostru, Iehova!

TE POTI APROPIA DE IEHOVA?18 Unii oameni se simt intimidati cand citesc despre ca-

litatile impresionante ale lui Iehova. Ei cred ca Dumnezeueste mult prea maret ca sa se poata apropia de el sau casa aiba valoare ın ochii lui. Dar asa sa fie oare? Biblia neınvata exact contrariul. Ea spune despre Iehova ca „nu es-te departe de niciunul dintre noi“ (Faptele 17:27). Bibliachiar ne ındeamna: „Apropiati-va de Dumnezeu, iar el seva apropia de voi!“ (Iacov 4:8).

16, 17. Ce dezvaluie despre Iehova titlurile: a) „Atotputernic“, b) „Re-ge al eternitatii“ si c) „Creator“?18. De ce cred unii ca nu s-ar putea apropia niciodata de Dumnezeu,dar ce ne ınvata Biblia?


19 Dar cum te poti apropia de Dumnezeu?În primul rand,

continua sa ınveti despre Dumnezeu. Isus a spus: „Aceastaınseamna viata vesnica: sa asimileze cunostinta despre tine,singurul Dumnezeu adevarat, si despre cel pe care l-ai trimistu, Isus Cristos“ (Ioan 17:3). Da, potrivit Bibliei, cunostintadespre Iehova si despre Isus duce la ‘viata vesnica’. Asa cumam vazut deja, „Dumnezeu este iubire“ (1 Ioan 4:8, 16). Ie-hova are multe alte calitati atragatoare. De exemplu, Bibliaspune ca Iehova este „un Dumnezeu ındurator si binevoi-tor, ıncet la manie si bogat ın bunatate iubitoare si adevar“(Exodul 34:6). El este ‘bun si gata sa ierte’ (Psalmul 86:5).Dumnezeu este rabdator si loial (2 Petru 3:9; Revelatia15:4). Pe masura ce vei citi Biblia, vei vedea cum a mani-festat Iehova aceste calitati, precum si multe altele.

20 Dumnezeu nu poate fi vazut deoarece este un spiritinvizibil (Ioan 1:18; 4:24; 1 Timotei 1:17). Totusi, ınvatanddespre el din Biblie, vei afla ce fel de persoana este. Potri-vit cuvintelor psalmistului, vei putea ‘sa vezi frumusetealui Iehova’ (Psalmul 27:4; Romani 1:20). Cu cat vei ınvatamai multe lucruri despre Iehova, cu atat el va fi mai realpentru tine. Astfel, vei avea mai multe motive sa-l iubestisi sa te simti mai aproape de el.

21 Vei ajunge sa ıntelegi de ce Biblia ne ındeamna sa-lconsideram pe Iehova Tatal nostru (Matei 6:9). El nu nu-mai ca ne-a dat viata, dar vrea si sa avem o viata cat maifericita, asa cum vrea orice tata iubitor pentru copiii sai(Psalmul 36:9). De asemenea, Biblia ne ınvata ca oameniipot deveni prieteni cu Iehova (Iacov 2:23). Gandeste-te:Poti sa devii un prieten al Creatorului universului!

19. a) Ce trebuie sa faci pentru a te apropia de Dumnezeu, si ce folosvei avea? b) Ce calitati ale lui Dumnezeu ti se par mai atragatoare?20–22. a) Este posibil sa ne apropiem de Dumnezeu, de vreme ce nu-lputem vedea? Explica. b) Ce te-ar putea ındemna unele persoane bineintentionate, dar ce ar trebui sa faci?


22 Pe masura ce vei ınvata mai multe din Biblie, s-ar pu-tea ca unele persoane bine intentionate sa te ındemne sarenunti la studiu. Probabil ca ele se tem ca ıti vei schim-ba convingerile. Nu permite nimanui sa te ımpiedice sa tebucuri de cea mai frumoasa prietenie pe care ai putea s-oai vreodata!

23 Cu siguranta, nu vei ıntelege totul de la ınceput. Poa-te ca nu ındraznesti sa ceri ajutor, dar nu te retine sa facilucrul acesta. Isus ne-a ındemnat sa fim umili asemeneacopilasilor (Matei 18:2–4). Si, asa cum stim, copiii pun omultime de ıntrebari. Dumnezeu doreste sa gasesti ras-puns la ıntrebarile tale. Biblia a laudat unele persoane careau dorit sa ınvete despre Dumnezeu. Ele au examinat cuatentie Scripturile ca sa fie sigure ca lucrurile pe care le ın-vatau erau adevarate (Faptele 17:11).

24 Cea mai buna metoda de a ınvata despre Iehova esteaceea de a studia Biblia. Ea se deosebeste de toate celelal-te carti.

În ce privinte? Capitolul urmator va analiza acest

subiect.

23, 24. a) De ce ar trebui sa continui sa pui ıntrebari cu privire lalucrurile pe care le ınveti? b) Ce subiect va fi analizat ın capitolul ur-mator?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Dumnezeu se intereseaza de tine(1 Petru 5:7).

ˇ Numele propriu al lui Dumnezeu este Iehova(Psalmul 83:18).

ˇ Iehova te invita sa te apropii de el (Iacov 4:8).ˇ Iehova este iubitor, binevoitor si ındurator

(Exodul 34:6; 1 Ioan 4:8, 16).


ÎTI AMINTESTI ce ai simtit cand ai primit un cadou specialde la un prieten drag? Probabil ca, pe langa bucuria pe ca-re ai simtit-o, ai fost impresionat de gestul lui. De fapt, uncadou arata ca cel care ti l-a oferit pretuieste prietenia ta.Fara ındoiala ca i-ai fost recunoscator prietenului tau pen-tru cadou.

2 Biblia este un cadou de la Dumnezeu, pentru care ar tre-bui sa-i fim foarte recunoscatori. Aceasta carte unica ne dez-valuie lucruri pe care nu le gasim ın alta parte. De exemplu,ea ne spune cum au venit ın existenta pamantul, cerul ınste-lat, primul barbat si prima femeie. Biblia contine principiidemne de ıncredere, care ne ajuta sa facem fata probleme-lor si ıngrijorarilor vietii. Ea ne arata cum ısi va ındepliniDumnezeu scopul si cum va aduce conditii mai bune pe pa-mant. Ce cadou minunat este Biblia!

3 De asemenea, Biblia este un cadou impresionant, ıntru-cat ne spune ceva despre Cel care ni l-a dat, Iehova Dumne-zeu. Acest cadou este o dovada ca El doreste sa-l cunoastem

1, 2. De ce putem spune ca Biblia este un cadou minunat de la Dum-nezeu?3. Ce dezvaluie despre Iehova faptul ca ne-a oferit Biblia, si de ce ne im-presioneaza acest lucru?

CAPITOLUL 2

Biblia, o carte de la DumnezeuPrin ce se deosebeste Biblia de celelalte carti?

Cum te poate ajuta Biblia sa faci fataproblemelor?

De ce poti avea ıncredereın profetiile Bibliei?

bine.Într-adevar, Biblia ne poate ajuta sa ne apropiem de

Iehova.4 Probabil ca, asemenea multor oameni, si tu ai o Biblie.

Biblia a fost tiparita integral sau partial ın peste 2500 delimbi si poate fi citita de peste 95% dintre locuitorii paman-tului.

În fiecare saptamana sunt distribuite ın medie peste un

milion de exemplare! Biblia a fost tiparita integral sau par-tial ın aproximativ 5 miliarde de exemplare. Cu siguranta,nicio alta carte nu se compara cu Biblia ın aceasta privinta.

5În plus, Biblia „este inspirata de Dumnezeu“ (2 Timotei

3:16). Ce ınseamna aceasta? Chiar ea ne raspunde: „Oame-nii au vorbit de la Dumnezeu, fiind purtati de spiritul sfant“(2 Petru 1:21). Sa ilustram: Un om de afaceri ıi dicteaza se-cretarei lui o scrisoare. Aceasta contine gandurile si instruc-tiunile omului de afaceri. Deci scrisoarea este a omului deafaceri, nu a secretarei.

În mod asemanator, Biblia contine

mesajul lui Dumnezeu, nu al oamenilor care l-au asternut ın

4. Ce anume te impresioneaza ın ce priveste raspandirea Bibliei?5.

În ce sens Biblia este „inspirata de Dumnezeu“?

„Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi“sunt disponibile ın multe limbi

19

scris. Putem spune deci ca ıntreaga Biblie este cu adevarat„cuvantul lui Dumnezeu“ (1 Tesaloniceni 2:13).

COERENT˘

A SI EXACT˘

A6 Biblia a fost scrisa de-a lungul a peste 1600 de ani. Scrii-

torii ei au trait ın epoci diferite si au provenit din medii di-ferite. Unii au fost agricultori, pescari sau pastori. Altii au fostprofeti, judecatori sau regi. Evanghelistul Luca a fost medic.Chiar daca scriitorii ei au provenit din medii atat de diferi-te, Biblia este coerenta de la prima pana la ultima pagina.�

7 Din prima carte a Bibliei aflam cum au ınceput proble-mele omenirii. Ultima carte ne arata ca ıntregul pamant vadeveni un paradis, sau o gradina minunata. De la un capatla celalalt, Biblia prezinta evenimente care au avut loc de-alungul catorva mii de ani si ne ajuta sa ıntelegem care estescopul lui Dumnezeu si cum se va realiza. Coerenta impre-sionanta a Bibliei este o dovada ca aceasta carte provine dela Dumnezeu.

8 Biblia este exacta din punct de vedere stiintific. Ea con-tine informatii care depaseau cu mult cunostintele oame-nilor din perioada ın care a fost scrisa. De exemplu, carteaLeviticul contine legi date anticului Israel cu privire la ca-rantina si igiena, notiuni care nu le erau cunoscute popoa-relor din jur.

În plus, ıntr-o epoca ın care circulau idei gresite

referitoare la forma pamantului, Biblia vorbea despre cer-cul, sau sfera, pamantului (Isaia 40:22). Biblia spune cuexactitate ca pamantul este ‘suspendat pe nimic’ (Iov 26:7).Desigur, Biblia nu este un manual de stiinta, dar este exac-

� Desi unii spun ca anumite pasaje ale Bibliei se contrazic, aceasta afir-matie este neıntemeiata. Vezi capitolul 7 al cartii Biblia — Cuvantul luiDumnezeu sau al oamenilor?, publicata de Martorii lui Iehova.

6, 7. De ce este remarcabila coerenta Bibliei?8. Da exemple care demonstreaza ca Biblia este exacta din punct de ve-dere stiintific.


ta cand mentioneaza chestiuni stiintifice. Nu asa ar trebuisa fie o carte care provine de la Dumnezeu?

9 De asemenea, Biblia este exacta si din punct de vedereistoric, oferindu-ne informatii demne de ıncredere si pre-cise. Relatarile biblice contin nu numai numele unor per-soane, ci si genealogia acestora.� Spre deosebire de istoriciilaici, care de multe ori trec sub tacere ınfrangerile suferitede popoarele lor, scriitorii Bibliei sunt sinceri, vorbind des-chis atat despre greselile lor, cat si despre cele ale natiuniilor. De exemplu, ın cartea biblica Numerele, Moise, scriito-rul acestei carti, ısi recunoaste o greseala grava, pentru carea fost aspru mustrat (Numerele 20:2–12). O astfel de since-ritate este rar ıntalnita ın alte relatari istorice, dar nu si ınBiblie, care este o carte de origine divina.

O CARTE PLIN˘

A DEÎNTELEPCIUNE PRACTIC

˘A

10 Fiind inspirata de Dumnezeu, Biblia este „de folos casa ınvete, sa mustre, sa ındrepte lucrurile, sa disciplineze ındreptate“ (2 Timotei 3:16). Da, Biblia este o carte practicasi vadeste o ıntelegere profunda a naturii umane. Acest lu-cru nu ne surprinde, ıntrucat Autorul ei este Creatorulnostru, Iehova Dumnezeu. El ne ıntelege gandurile si sen-timentele mai bine decat noi. Mai mult decat atat, Iehovastie de ce anume avem nevoie ca sa fim fericiti. De aseme-nea, el stie ce cai trebuie sa evitam.

11 Sa ne gandim la Predica de pe munte a lui Isus — ocapodopera a artei de a preda —, consemnata ın Matei,

� Remarca, de exemplu, genealogia detaliata a lui Isus, consemnata ınLuca 3:23–38.

9. a) Cum dovedeste Biblia ca este exacta din punct de vedere istoric?b) Ce ne spune despre Biblie sinceritatea scriitorilor ei?10. De ce n-ar trebui sa fim surprinsi ca Biblia este o carte practica?11, 12. a) Despre ce a vorbit Isus ın Predica de pe munte? b) Ce alte ideipractice contine Biblia, si de ce sfaturile ei sunt ıntotdeauna folositoare?

Biblia, o carte de la Dumnezeu 21

capitolele 5–7.În aceasta predica, el ne ınvata, printre alte-

le, cum putem gasi adevarata fericire, cum putem rezolvaneıntelegerile, cum trebuie sa ne rugam si cum putem aveao atitudine echilibrata fata de lucrurile materiale. Si astazicuvintele lui Isus sunt la fel de practice si au aceeasi fortaca atunci cand au fost rostite.

12 Unele principii biblice se refera la viata de familie, lamunca si la relatiile dintre oameni. Principiile consemnate

Isaia, scriitorulcartii biblice careıi poarta numele,a prezis cadereaBabilonului

ın Biblie sunt valabile pentru toti oamenii, iar sfaturile eine aduc ıntotdeauna foloase.

Întelepciunea Bibliei este re-

zumata ın cuvintele rostite de Dumnezeu prin profetulIsaia: „Eu, Iehova, sunt Dumnezeul tau, Cel care te ınvatace-ti este de folos“ (Isaia 48:17).

O CARTE DE PROFETII13

În Biblie gasim numeroase profetii, dintre care multe

s-au ımplinit deja. Iata un exemplu: Prin intermediul pro-fetului Isaia, care a trait ın secolul al VIII-lea ı.e.n., Iehova aprezis ca orasul Babilon va fi distrus (Isaia 13:19; 14:22, 23).Profetia descria ın detaliu cum avea sa fie cucerit orasul. Tru-pele invadatoare urmau sa sece fluviul care traversa Babilo-nul si sa intre ın oras fara nicio confruntare armata. Maimult decat atat, profetia lui Isaia mentiona chiar si nume-le regelui care urma sa cucereasca Babilonul: Cirus (Isaia44:27—45:2).

14 Dupa aproximativ 200 de ani, ın noaptea de 5 spre 6octombrie a anului 539 ı.e.n., o armata a campat ın apro-pierea Babilonului. Cine era comandantul acestei armate?Regele persan Cirus. Astfel, era pregatit cadrul pentru ım-plinirea unei profetii uluitoare. Avea ınsa armata lui Cirussa invadeze Babilonul fara nicio confruntare, asa cum fuse-se profetit?

15În acea noapte, babilonienii tineau o sarbatoare, sim-

tindu-se ın siguranta la adapostul zidurilor masive aleorasului. Dar, ın tot acest timp, Cirus a deviat cu multa in-geniozitate apele fluviului care strabatea orasul. Astfel, ni-velul apei a scazut repede, iar oamenii lui au putut sa treacaprin albia fluviului si sa ajunga la zidurile Babilonului. Dar

13. Ce detalii despre cucerirea Babilonului a consemnat profetul Isaiasub inspiratie divina?14, 15. Cum s-au ımplinit unele detalii ale profetiei lui Isaia despre cu-cerirea Babilonului?


cum avea sa treaca de ziduri armata lui Cirus? Dintr-un mo-tiv oarecare, ın noaptea aceea portile orasului au fost lasateın mod imprudent deschise.

16 Profetia mai spunea despre Babilon: „Nu va mai fi ni-ciodata locuit si nu va mai fi loc pentru el, din generatie ıngeneratie. Arabul nu-si va mai aseza cortul acolo si pastoriinu-si vor mai culca turmele acolo“ (Isaia 13:20). Profetiaarata nu numai ca Babilonul avea sa cada, dar si ca orasulva ramane nelocuit pentru totdeauna. Iar dovezile arata cuclaritate ca aceste cuvinte s-au ımplinit. Locul anticului Ba-bilon, situat la circa 80 de kilometri sud de Bagdad (Irak),este pustiu, dovedind ca profetia rostita de Iehova prin Isa-ia s-a ımplinit: „

Îl voi matura cu matura nimicirii“ (Isaia

14:22, 23).�

� Pentru mai multe informatii despre profetiile biblice, vezi brosuraO carte pentru toti oamenii, paginile 27–29, publicata de Martorii lui Ie-hova.

16. a) Potrivit profetiei lui Isaia, ce avea sa se ıntample ın final cu Babi-lonul? b) Cum s-a ımplinit profetia lui Isaia, care a prezis ca Babilonulnu va mai fi locuit?


17 Biblia este o carte de profetii demne de ıncredere. Nu-iasa ca, meditand la acest lucru, credinta ni se ıntareste?Daca ın trecut Iehova Dumnezeu si-a ındeplinit promisiu-nile, avem toate motivele sa credem ca el ısi va duce la ın-deplinire si promisiunea ca pamantul va deveni un paradis(Numerele 23:19).

Într-adevar, avem ‘speranta vietii vesni-

ce pe care Dumnezeu, care nu poate sa minta, a promis-oınainte de timpurile de demult’ (Tit 1:2).�

„CUVˆ

ANTUL LUI DUMNEZEU ESTE VIU“18 Din analiza pe care am facut-o pana acum reiese cu cla-

ritate ca Biblia este o carte cu adevarat unica. Dar valoarea

� Distrugerea Babilonului este doar un exemplu care arata ca profetii-le biblice se ımplinesc. Alte exemple sunt distrugerea Tirului si a orasu-lui Ninive (Ezechiel 26:1–5; Tefania 2:13–15). De asemenea, profetia luiDaniel vorbeste despre mai multe puteri mondiale care au succedat Ba-bilonul, ıntre care Medo-Persia si Grecia (Daniel 8:5–7, 20–22). Pentru oanaliza a numeroaselor profetii mesianice care s-au ımplinit ın persoanalui Isus, vezi apendicele de la paginile 199–201.

17.În ce fel ımplinirea profetiilor biblice ne ıntareste credinta?

18. Ce afirmatie plina de forta a facut apostolul Pavel cu privire la„cuvantul lui Dumnezeu“?

Ruinele Babilonului


ei nu este data doar de coerenta, exactitatea stiintifica si is-torica, ıntelepciunea practica si profetiile ei demne de ın-credere. Apostolul Pavel a scris: „Cuvantul lui Dumnezeueste viu si puternic; este mai ascutit decat orice sabie cudoua taisuri si patrunde pana acolo ıncat desparte sufletulde spirit si ıncheieturile de maduva lor si poate sa discear-na gandurile si intentiile inimii“ (Evrei 4:12).

19 Faptul de a citi „cuvantul“, sau mesajul lui Dumnezeu,aflat ın Biblie ne poate schimba viata. Ne ajuta sa ne facemo autoanaliza profunda. Chiar daca afirmam, probabil, ca ıliubim pe Dumnezeu, modul ın care reactionam la ceea cene ınvata Cuvantul sau inspirat, Biblia, va scoate la luminaadevaratele ganduri si intentii ale inimii noastre.

20Într-adevar, Biblia este o carte de la Dumnezeu. Ea tre-

buie citita, studiata si pretuita. Vei dovedi ca apreciezi acestcadou divin daca vei continua sa o aprofundezi. Facand asa,vei ıntelege mai bine scopul pe care ıl are Dumnezeu cu pri-vire la omenire.

În capitolul urmator vom vedea care este

scopul lui Dumnezeu si cum va fi realizat.

19, 20. a) Cum te poate ajuta Biblia sa-ti faci o autoanaliza profunda?b) Cum poti arata ca apreciezi Biblia, acest cadou unic de la Dumnezeu?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Biblia este inspirata de Dumnezeu si, prinurmare, este exacta si demna de ıncredere(2 Timotei 3:16).

ˇ Informatiile pe care le gasim ın Cuvantullui Dumnezeu sunt practice pentru viatade zi cu zi (Isaia 48:17).

ˇ Promisiunile lui Dumnezeu consemnateın Biblie se vor ımplini negresit(Numerele 23:19).


DUMNEZEU are un scop grandios cu privire la pamant.El doreste ca tot pamantul sa fie locuit de oameni fericitisi sanatosi. Biblia spune ca „Dumnezeu a facut o gradinaın Eden“ si „a facut sa creasca . . . tot felul de pomi pla-cuti la vedere si buni de mancat“. Dupa ce i-a creat pe pri-mii nostri parinti, Adam si Eva, Dumnezeu le-a dat aceastalocuinta frumoasa si le-a spus: „Fiti roditori, ınmultiti-vasi umpleti pamantul, supuneti-l“ (Geneza 1:28; 2:8, 9, 15).Asadar, scopul lui Dumnezeu a fost ca oamenii sa aiba co-pii, sa extinda acea gradina pe tot pamantul si sa aiba gri-ja de animale.

2 Crezi ca Iehova Dumnezeu ısi va realiza vreodatascopul de a transforma pamantul ın paradis? Iata ce a pro-mis el: „Eu am spus . . . si eu voi si ımplini“ (Isaia 46:9–11;55:11). Dumnezeu ısi va realiza cu siguranta scopul! El ın-susi a spus ca nu a creat pamantul „ın zadar“, ci „l-a ın-tocmit sa fie locuit“ (Isaia 45:18). Ce fel de oameni a doritDumnezeu sa locuiasca pe pamant si pentru cat timp?

1. Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant?2. a) De unde stim ca scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant se varealiza? b) Potrivit Bibliei, cine va trai pentru totdeauna?

CAPITOLUL 3

Care este scopul lui Dumnezeucu privire la pamant?Care este scopul lui Dumnezeu

cu privire la omenire?Cine i s-a ımpotrivit lui Dumnezeu?Cum va fi viata pe pamant ın viitor?

Biblia ne raspunde: „Cei drepti vor mosteni pamantul sivor locui pentru totdeauna pe el“ (Psalmul 37:29; Revela-tia 21:3, 4).

3 Este clar ca aceasta promisiune nu s-a ımplinit ınca.În prezent, oamenii se ımbolnavesc si mor, se lupta ıntreei si ısi ucid semenii. Situatia de pe pamant nu este nici-decum asa cum a dorit Dumnezeu! Ce s-a ıntamplat? Dece nu s-a realizat scopul lui Dumnezeu? Nicio carte de is-torie scrisa de oameni nu ne poate raspunde la aceasta ın-trebare, deoarece problema a ınceput ın cer.

APARE UN DUSMAN4

În prima carte a Bibliei se spune ca ın gradina Edenu-

lui si-a facut aparitia un dusman al lui Dumnezeu. Desieste numit „sarpele“, nu a fost un simplu animal. Ultimacarte a Bibliei ıl identifica drept „Diavol si Satan, care in-duce ın eroare ıntregul pamant locuit“. El mai este numit„sarpele cel vechi“ (Geneza 3:1; Revelatia 12:9). De fapt, eleste un ınger puternic, un spirit invizibil, care s-a folositde un sarpe pentru a-i vorbi Evei, asa cum un ventriloclasa impresia ca nu vorbeste el, ci o papusa. Fara ındoia-la, acest ınger a fost prezent cand Dumnezeu a pregatit pa-mantul pentru oameni (Iov 38:4, 7).

5 Tot ce a creat Iehova este perfect. Atunci cine l-a creatpe „Diavol“, sau pe „Satan“? Pe scurt, un ınger puternical lui Dumnezeu a devenit singur Diavol. Cum a fost po-sibil lucrul acesta? Sa dam un exemplu: Un om cinstitpoate sa devina hot. Cum anume? El permite ca ın ini-ma lui sa se dezvolte o dorinta gresita. Daca insista cugandul asupra ei, acea dorinta devine foarte puternica.

3. Ce situatii triste exista pe pamant, si ce ıntrebari se ridica?4, 5. a) Cine i-a vorbit Evei prin intermediul unui sarpe? b) Cum poa-te un om cinstit sa devina hot?


Apoi, cand se iveste ocazia, el ısi satisface dorinta gresita(Iacov 1:13–15).

6 Asa s-a ıntamplat si cu Satan Diavolul. Dupa cat separe, el a auzit cand Dumnezeu le-a spus lui Adam si Eveisa aiba copii si sa umple pamantul cu descendentii lor(Geneza 1:27, 28). Probabil ca Satan a gandit ın felul ur-mator: „Toti acesti oameni mi s-ar putea ınchina mie, nului Dumnezeu!“. Astfel, ın inima lui s-a dezvoltat o dorin-ta gresita.

În cele din urma, Satan a trecut la actiune si a

ınselat-o pe Eva spunandu-i minciuni despre Dumnezeu(Geneza 3:1–5). Din cauza aceasta, el a devenit „Diavol“,care ınseamna „calomniator“, si „Satan“, care ınseamna„ımpotrivitor“.

7 Recurgand la minciuna si la viclenie, Satan i-a deter-minat pe Adam si pe Eva sa nu asculte de Dumnezeu (Ge-neza 2:17; 3:6). Astfel, amandoi au murit ın cele din urma,asa cum ıi avertizase Dumnezeu (Geneza 3:17–19). Dupace a pacatuit, Adam a devenit imperfect. Drept urmare,toti urmasii sai au mostenit imperfectiunea (Romani5:12). Pentru a ilustra aceasta, sa ne gandim la o tava ıncare se coace paine. Daca tava ar avea un defect, cum ariesi painile coapte ın ea? Evident, toate ar avea acel defect.În mod asemanator, toti oamenii au mostenit de la Adamimperfectiunea. De aceea, ımbatranim si murim (Romani3:23).

8 Cand i-a determinat pe Adam si pe Eva sa pacatuiascaımpotriva lui Dumnezeu, Satan a devenit, de fapt, capulunei revolte. El l-a sfidat pe Iehova punand la ındoiala

6. Cum a devenit un ınger puternic Satan si Diavol?7. a) De ce au murit Adam si Eva? b) De ce toti urmasii lui Adam ım-batranesc si mor?8, 9. a) Ce anume a pus la ındoiala Satan? b) De ce nu i-a distrusDumnezeu imediat pe rebeli?

Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant? 29

modul sau de a guverna. Cu alte cuvinte, Satan a spus:„Dumnezeu este un conducator rau. El ısi minte supusiisi ıi priveaza de ceva bun. Oamenii n-au nevoie de con-ducerea lui Dumnezeu. Ei pot decide singuri ce este binesi ce este rau. Daca as fi eu conducatorul lor, le-ar mergemult mai bine“. Cum avea sa reactioneze Dumnezeu laaceasta calomnie? Unii cred ca ar fi trebuit, pur si simplu,

Ar fi putut Satansa-i ofere lui Isus toate regatele lumii

daca n-ar fi fost ale lui?


sa-i distruga pe rebeli. Dar, daca ar fi procedat astfel, arfi demonstrat el ca Satan este un mincinos? Ar fi doveditIehova ca modul sau de a guverna este bun?

9Întrucat are un simt al dreptatii perfect, Iehova nu i-a

distrus imediat pe rebeli. El a considerat ca era nevoie detimp pentru a da un raspuns convingator la acuzatia luiSatan si pentru a demonstra ca Diavolul este mincinos.De aceea, Dumnezeu le-a permis oamenilor sa se condu-ca o vreme sub influenta lui Satan.

În capitolul 11 vom

vedea de ce a procedat Iehova astfel si de ce a permis satreaca atat de mult timp pana la rezolvarea controversei.Dar sa ne ıntrebam: Aveau Adam si Eva vreun motiv sa-lcreada pe Satan, care nu facuse nimic pentru ei? Pe de altaparte, aveau ei motive sa creada ca Iehova, de la care pri-misera totul, era un mincinos perfid? Tu ce-ai fi facut ınlocul lor?

10 Este bine sa meditam la aceste ıntrebari deoarece sinoi suntem pusi ın fata aceleiasi controverse. Da, si tu potisa iei pozitie de partea lui Iehova si sa raspunzi la acuza-tia lui Satan. Poti accepta sa fii condus de Iehova si, ast-fel, vei demonstra ca Satan este mincinos (Psalmul 73:28;Proverbele 27:11). Din nefericire, dintre miliardele de oa-meni care traiesc astazi, putini fac aceasta alegere. De ace-ea, se naste o ıntrebare importanta: Ne ınvata ın realitateBiblia ca Satan este conducatorul acestei lumi?

CINE ESTE CONDUC˘

ATORUL ACESTEI LUMI?11 Isus n-a contestat niciodata ca Satan este conducato-

rul acestei lumi. Odata, Satan i-a aratat lui Isus printr-un

10. Cum poti lua pozitie de partea lui Iehova, raspunzand astfel laacuzatia lui Satan?11, 12. a) Cum demonstreaza una dintre ocaziile ın care a fost ispititIsus ca Satan este conducatorul acestei lumi? b) Ce alte dovezi avemca Satan este conducatorul acestei lumi?


miracol „toate regatele lumii si gloria lor“. Apoi i-a pro-mis: „Toate aceste lucruri ti le voi da tie daca te vei pros-terna si te vei ınchina o data ınaintea mea“ (Matei 4:8, 9;Luca 4:5, 6). Gandeste-te: Ar fi fost aceasta o ispita pentruIsus daca Satan nu era conducatorul tuturor regatelor lu-mii? Isus nu a negat ca guvernele lumii ıi apartineau luiSatan. Cu siguranta, daca Satan n-ar fi fost puterea dinspatele lor, el ar fi facut lucrul acesta.

12 Fara ındoiala, Iehova este Dumnezeul Atotputernic,Creatorul impresionantului univers (Revelatia 4:11). To-tusi, Biblia nu spune nicaieri ca Iehova Dumnezeu sauIsus Cristos ar conduce aceasta lume. De fapt, Isus a ara-tat ın mod clar ca Satan este „conducatorul lumii aces-teia“ (Ioan 12:31; 14:30; 16:11). Biblia chiar afirma caSatan Diavolul este „dumnezeul acestui sistem“ (2 Corin-teni 4:3, 4). Cu privire la Satan, adversarul lui Dumne-zeu, apostolul Ioan a scris: „

Întreaga lume zace ın puterea

celui rau“ (1 Ioan 5:19).

CUM VA FI DISTRUS˘

A LUMEA LUI SATAN?13 Cu fiecare an ce trece, lumea devine mai periculoa-

sa. Este plina de politicieni corupti, de conducatorireligiosi ipocriti, de conflicte armate si de criminali ne-milosi. Privita ın ansamblu, lumea nu mai poate fischimbata ın bine. Biblia ne arata ca, ın curand, aceas-ta lume rea va fi distrusa de Dumnezeu la Armaghe-don. O lume noua si dreapta ıi va lua locul (Revelatia16:14–16).

14 Iehova Dumnezeu l-a ales pe Isus Cristos sa fie Con-ducatorul Regatului, sau al guvernului, Sau ceresc. Cu

13. De ce avem nevoie de o lume noua?14. Pe cine a ales Dumnezeu sa fie Conducatorul Regatului Sau, sicum a fost profetit lucrul acesta?


mult timp ın urma, Biblia a profetit: „Un copil ni s-anascut, un fiu ni s-a dat si domnia princiara va fi peumarul lui. El va fi numit . . . Print al Pacii. Domniaprinciara se va ıntinde pana departe si pacea nu va aveasfarsit“ (Isaia 9:6, 7). Isus i-a ınvatat pe continuatorii luisa se roage pentru venirea acestui guvern: „Sa vina re-gatul tau. Sa se faca vointa ta, precum ın cer, asa si pepamant“ (Matei 6:10). Regatul lui Dumnezeu va ınlocuiın curand toate guvernele lumii, dupa cum vom vedeaıntr-unul din capitolele urmatoare (Daniel 2:44). Subdomnia acestui Regat, pamantul va fi transformat ın pa-radis.

O LUME NOU˘

A ESTE APROAPE!15 Biblia ne da urmatoarea asigurare: „Potrivit promi-

siunii sale [a lui Dumnezeu], noi asteptam ceruri noi siun pamant nou, iar ın ele va locui dreptatea“ (2 Petru3:13; Isaia 65:17). Cand foloseste termenul „pamant“, Bi-blia se refera uneori la oamenii de pe el (Geneza 11:1).Prin urmare, ‘pamantul nou’ ın care va domni dreptateareprezinta o societate de oameni care vor avea aprobarealui Dumnezeu.

16 Isus a promis ca, ın lumea noua, cei aprobati deDumnezeu vor primi darul ‘vietii vesnice’ (Marcu 10:30).Te rugam sa deschizi Biblia si sa citesti Ioan 3:16 si 17:3pentru a vedea ce ne-a ındemnat Isus sa facem ca sa pri-mim viata vesnica.

În continuare vom vedea ce binecu-

vantari le sunt promise ın Biblie celor ce ındeplinescconditiile pentru a primi acest minunat dar divin ın vii-torul Paradis pamantesc.

15. Ce este ‘pamantul nou’?16. Ce dar inestimabil vor primi de la Dumnezeu cei aprobati de el,si ce trebuie sa facem pentru a ne numara printre acestia?


17 Rautatea, razboaiele, criminalitatea si violenta vor dis-parea. „Cel rau nu va mai fi . . . Dar cei smeriti vor sta-pani pamantul.“ (Psalmul 37:10, 11) Va fi pace deoareceDumnezeu ‘va face sa ınceteze razboaiele pana la margi-nile pamantului’ (Psalmul 46:9; Isaia 2:4). Atunci „celdrept va ınflori si va fi belsug de pace pana nu va mai filuna“, adica pentru totdeauna (Psalmul 72:7).

18Închinatorii lui Iehova vor trai ın siguranta. Cat timp

au ascultat de Dumnezeu, israelitii din timpurile bibliceau trait ın siguranta (Leviticul 25:18, 19). Ce fericiti vomfi ın Paradis, cand ne vom bucura de aceeasi siguranta!(Isaia 32:18; Mica 4:4)

19 Nu vor mai fi lipsuri de alimente. „Va fi bogatie de gra-ne pe pamant, pe varful muntilor va fi belsug mare“, acantat psalmistul (Psalmul 72:16). Iehova Dumnezeu ıi vabinecuvanta pe cei drepti si „pamantul ısi va da roadele“(Psalmul 67:6).

20Întregul pamant va deveni un paradis. Pamantul, care

ın prezent este distrus de oamenii pacatosi, va fi plin degradini si de case noi si frumoase (Isaia 65:21–24; Revela-tia 11:18). Cu timpul, tot pamantul va fi frumos si rodi-tor asa cum a fost gradina Edenului. Dumnezeu ‘ısi vadeschide mana si va satisface dorinta a tot ce este viu’(Psalmul 145:16).

21 Va fi pace ıntre oameni si animale. Animalele salbati-ce si domestice vor paste ımpreuna. Nici chiar copiii nuvor avea motive sa se teama de animalele care ın prezentsunt periculoase (Isaia 11:6–9; 65:25).

17, 18. De ce putem fi siguri ca pe pamant vor domni pacea si siguranta?19. De unde stim ca ın lumea noua a lui Dumnezeu va fi hrana dinabundenta?20. De ce putem fi siguri ca ıntregul pamant va deveni un paradis?21. De unde stim ca ıntre oameni si animale va fi pace?


22 Bolile vor disparea.În calitate de Conducator al Rega-

tului ceresc al lui Dumnezeu, Isus va face vindecari la oscara mult mai mare decat a facut cand a fost pe pamant(Matei 9:35; Marcu 1:40–42; Ioan 5:5–9). Atunci, „ni-ciun locuitor nu va spune: «Sunt bolnav»“ (Isaia 33:24;35:5, 6).

23 Cei dragi care au murit vor fi readusi la viata si voravea perspectiva de a trai vesnic. Toti cei care acum dormın moarte si se afla ın memoria lui Dumnezeu vor fi ın-viati. De fapt, „va fi o ınviere atat a celor drepti, cat si acelor nedrepti“ (Faptele 24:15; Ioan 5:28, 29).

24 Ce viitor minunat ıi asteapta pe cei care aleg sa ınve-te despre Marele nostru Creator, Iehova Dumnezeu, si sa-islujeasca! Isus s-a referit la acest paradis terestru cand i-apromis raufacatorului de langa el: „Vei fi cu mine ın Para-dis!“ (Luca 23:43). Este important sa ınvatam mai multelucruri despre Isus Cristos, ıntrucat toate aceste binecu-vantari vor fi posibile numai prin intermediul lui.

22. Ce se va ıntampla cu bolile?23. De ce va fi ınvierea un motiv de mare bucurie?24. Ti-ar placea sa traiesti pe un pamant transformat ın Paradis?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Scopul lui Dumnezeu de a transformapamantul ın paradis se va realiza(Isaia 45:18; 55:11).

ˇ Satan conduce ın prezent lumea(Ioan 12:31; 1 Ioan 5:19).

ˇÎn lumea noua, Dumnezeu va revarsa bogatebinecuvantari asupra omenirii(Psalmul 37:10, 11, 29).


ÎN LUME exista multi oameni celebri. Unii sunt cunos-cuti ın orasul sau ın tara lor, altii ın toata lumea. Totusi,chiar daca stii numele unui om celebru, nu ınseamna caıl cunosti cu adevarat, ıntrucat nu cunosti prea multe lu-cruri despre mediul din care provine sau despre persona-litatea sa.

2 Oameni din ıntreaga lume au auzit de Isus Cristos,chiar daca el a trait pe pamant cu aproximativ 2000 deani ın urma. Totusi, multi nu stiu cine a fost el ın reali-tate. Unii spun ca a fost doar un om bun. Altii cred can-a fost decat un profet. Iar altii cred ca este Dumnezeusi ca trebuie sa ne ınchinam lui. Care este ınsa realitatea?

3 Este important sa cunosti adevarul despre Isus? Bi-neınteles. Biblia spune: „Aceasta ınseamna viata vesnica:sa asimileze cunostinta despre tine, singurul Dumnezeuadevarat, si despre cel pe care l-ai trimis tu, Isus Cristos“(Ioan 17:3). Faptul de a cunoaste adevarul despre Ieho-va Dumnezeu si despre Isus Cristos ne poate conducela viata vesnica pe un pamant paradiziac (Ioan 14:6). Maimult decat atat, Isus ne-a dat cel mai bun exemplu,

1, 2. a) Este suficient sa stim numele unei persoane celebre pentrua o cunoaste cu adevarat? b) Ce cred unii oameni despre Isus?3. De ce este important sa cunosti adevarul despre Isus?

CAPITOLUL 4

Cine este Isus Cristos?Ce rol special ındeplineste Isus?

De unde a venit el?Ce fel de om a fost?

aratandu-ne cum sa ne traim viatasi cum sa ne purtam cu semenii (Ioan

13:34, 35).În primul capitol al acestei carti am

vazut care este adevarul cu privire la Dumnezeu. Savedem acum ce ne ınvata Biblia despre Isus Cristos.

PROMISUL MESIA4 Cu mult timp ınainte de nasterea lui Isus, Biblia a

prezis venirea lui Mesia, sau Cristos. Ambele titluri, „Me-sia“ (care provine dintr-un cuvant ebraic) si „Cristos“(care provine dintr-un cuvant grecesc), ınseamna„Unsul“. Promisul Mesia avea sa fie uns, adica safie numit de Iehova ıntr-o pozitie speciala.

În

4. Ce ınseamna titlurile „Mesia“ si „Cristos“?

La botez, Isus a devenitMesia, sau Cristos

Ce ne ınvata ın realitate Biblia?

capitolele urmatoare vom afla mai multe lucruri desprerolul important pe care l-a avut Mesia ın ımplinirea pro-misiunilor divine. De asemenea, vom afla ce binecuvan-tari ne poate aduce Isus chiar ın prezent. Cu siguranta,ınainte ca Isus sa se nasca, multi s-au ıntrebat: „Cine vafi Mesia?“.

5În secolul I e.n., discipolii lui Isus din Nazaret erau

ferm convinsi ca el era prezisul Mesia (Ioan 1:41). Unuldintre ei, pe nume Simon Petru, i-a spus lui Isus fara ezi-tare: „Tu esti Cristosul“ (Matei 16:16). De ce au fost atatde siguri acei discipoli ca Isus era cu adevarat promisulMesia si de ce putem fi si noi siguri de acest lucru?

6 Profetii lui Dumnezeu care au trait ınainte de Isus auprezis multe detalii despre Mesia. Ele aveau sa ajute laidentificarea lui. Pentru a ilustra aceasta situatie, sa pre-supunem ca trebuie sa astepti o persoana necunoscutaıntr-o statie de autobuz aglomerata, ıntr-o gara sau ın-tr-un aeroport. Nu-i asa ca ti-ar fi de folos sa stii catevadetalii despre acea persoana?

În mod asemanator, prin

profetii Bibliei, Iehova a prezentat ın detaliu ce avea safaca Mesia si prin ce avea sa treaca el. Astfel, cand toateaceste profetii aveau sa se ımplineasca, persoanele fideleputeau sa-l identifice pe Mesia fara sa greseasca.

7 Sa dam doar doua exemple. Primul: profetul Micaa prezis cu peste 700 de ani ınainte ca Cel promis deDumnezeu avea sa se nasca ın Betleem, un orasel din Iu-da (Mica 5:2). Unde s-a nascut Isus? Chiar ın acest oras!(Matei 2:1, 3–9) Al doilea: cu multe secole ınainte, pro-fetia din Daniel 9:25 oferea indicii pentru a calcula cu

5. Ce convingere ferma au avut discipolii lui Isus?6. Ilustreaza cum i-a ajutat Iehova pe slujitorii sai fideli sa-l identifi-ce pe Mesia.7. Mentioneaza doua profetii care s-au ımplinit ın persoana lui Isus.

Cine este Isus Cristos? 39

exactitate anul ın care urma sa apara Mesia, si anume29 e.n.�

Împlinirea acestor profetii, precum si a altora,

dovedeste ca Isus a fost promisul Mesia.8 Spre sfarsitul anului 29 e.n. a devenit si mai clar

faptul ca Isus era Mesia. Atunci, Isus a mers la Ioan Boteza-torul pentru a fi botezat ın raul Iordan. Iehova ıi promi-sese lui Ioan ca ıi va da un semn prin care sa-l recunoascape Mesia. Ioan a vazut acest semn la botezul lui Isus. Bi-blia relateaza: „Dupa ce a fost botezat, Isus s-a ridicat ime-diat din apa. Si iata ca cerurile s-au deschis si el a vazutspiritul lui Dumnezeu coborand ca un porumbel si ve-nind peste el. Si iata ca din ceruri s-a auzit un glas carezicea: «Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am apro-bat»“ (Matei 3:16, 17). Dupa ce a vazut si a auzit acest lu-cru, Ioan a fost sigur ca Isus era trimisul lui Dumnezeu(Ioan 1:32–34). Cand spiritul lui Dumnezeu, sau forta saactiva, a fost revarsat peste el ın acea zi, Isus a devenitMesia, sau Cristos, cel numit sa fie Conducator si Rege(Isaia 55:4).

9 Atat profetiile biblice care s-au ımplinit, cat si martu-ria lui Iehova ınsusi demonstreaza cu claritate ca Isus erapromisul Mesia.

Însa Biblia raspunde la alte doua ıntre-

bari importante referitoare la Isus Cristos: De unde a ve-nit el si ce fel de om a fost?

DE UNDE A VENIT ISUS?10 Biblia ne ınvata ca Isus a trait ın cer ınainte de a veni

pe pamant. Mica a profetit ca Mesia avea sa se nasca ın

� Apendicele de la paginile 197–199 explica modul ın care s-a ım-plinit profetia lui Daniel ın persoana lui Isus.

8, 9. Ce dovada clara a existat la botezul lui Isus ca el era Mesia?10. Ce spune Biblia despre existenta preumana a lui Isus?


Betleem si ca originea Lui era „din vremuri stravechi“(Mica 5:2). Chiar Isus a spus de mai multe ori ca, ınain-te de a se naste ca om, a trait ın cer (Ioan 3:13; 6:38, 62;17:4, 5). Ca fiinta spirituala, el s-a bucurat de o relatiespeciala cu Iehova.

11 Isus este, pe buna dreptate, cel mai iubit Fiu al luiIehova. El este numit „ıntaiul nascut din toata creatia“deoarece a fost prima lucrare de creatie a lui Dumnezeu(Coloseni 1:15).�

În plus, el este „Fiul sau unic-nascut“,

un alt motiv pentru care Isus este un Fiu special (Ioan3:16). Aceasta ınseamna ca Isus este singurul care a fostcreat direct de Dumnezeu. De asemenea, el este singurulcare a colaborat cu Dumnezeu la crearea tuturor celorlal-te lucruri (Coloseni 1:16). Isus este numit si „Cuvantul“(Ioan 1:14). Acest titlu arata ca el a fost purtatorul decuvant al Tatalui sau. Fara ındoiala, el le-a transmis me-saje si instructiuni celorlalti fii ai lui Dumnezeu, atatıngeri, cat si oameni.

12 Este Fiul ıntai nascut egal cu Dumnezeu, asa cumcred unii? Biblia nu ne ınvata acest lucru. Dupa cum amobservat ın paragraful anterior, Fiul a fost creat. Prin ur-mare, este clar ca el a avut un ınceput, ın timp ce Ieho-va Dumnezeu nu are nici ınceput, nici sfarsit (Psalmul90:2). Fiul unic-nascut n-a ıncercat niciodata sa fie egalcu Tatal sau. De fapt, nici macar nu s-a gandit la lucrulacesta. Biblia arata cu claritate ca Tatal este mai mare

� Iehova este numit Tata deoarece este Creatorul (Isaia 64:8).În-

trucat a fost creat de Dumnezeu, Isus este numit Fiul lui Dumnezeu.Din acelasi motiv, celelalte fiinte spirituale si chiar omul Adam suntnumiti fiii lui Dumnezeu (Iov 1:6; Luca 3:38).

11. Cum arata Biblia ca Isus este cel mai iubit Fiu al lui Iehova?12. De unde stim ca Fiul ıntai nascut nu este egal cu Dumnezeu?


decat Fiul (Ioan 14:28; 1 Corinteni 11:3). Numai Iehovaeste „Dumnezeul Atotputernic“ (Geneza 17:1). Asadar, elnu are egal.�

13 Iehova si Fiul sau ıntai nascut s-au bucurat de rela-tii apropiate miliarde de ani, cu mult ınainte de creareacerului si a pamantului. Ce sentimente profunde de iu-bire trebuie sa fi existat ıntre ei! (Ioan 3:35; 14:31) AcestFiu iubit era exact ca Tatal sau. De aceea, Biblia ıl nu-meste „chipul Dumnezeului nevazut“ (Coloseni 1:15).Într-adevar, asa cum un copil poate semana foarte binecu tatal lui ın multe privinte, tot asa acest Fiu ceresc a re-flectat calitatile si personalitatea Tatalui sau.

14 Fiul unic-nascut al lui Iehova a parasit de bunavoiecerurile pentru a trai ca om pe pamant. Dar poate ca te-aiıntrebat: „Cum a fost posibil ca o fiinta spirituala sa senasca pe pamant ca om?“. Iehova a transferat ın mod mi-raculos viata Fiului sau din cer ın uterul unei fecioareevreice pe nume Maria. Astfel, fara interventia unui tatauman, Maria a dat nastere unui fiu perfect, caruia i-a pusnumele Isus (Luca 1:30–35).

CE FEL DE OM A FOST ISUS?15 Tot ce a spus si a facut Isus cand a fost pe pamant

ne ajuta sa-l cunoastem bine.În plus, prin intermediul

lui Isus putem sa-l cunoastem mai bine pe Iehova.În ce

fel? Sa ne amintim ca acest Fiu este reflectarea perfecta

� Pentru alte dovezi ca Fiul ıntai nascut nu este egal cu Dumnezeu,vezi apendicele de la paginile 201–204.

13. La ce se refera Biblia cand ıl numeste pe Isus „chipul Dumnezeu-lui nevazut“?14. Cum s-a nascut ca om Fiul lui Dumnezeu?15. De ce putem spune ca prin intermediul lui Isus ajungem sa-l cu-noastem mai bine pe Iehova?


a Tatalui sau. De aceea, Isus i-a spus unuia dintre disci-polii sai: „Cine m-a vazut pe mine l-a vazut si pe Tatal“(Ioan 14:9). Cele patru carti biblice cunoscute dreptevanghelii — Matei, Marcu, Luca si Ioan — ne ofera mul-te detalii despre viata, activitatea si calitatile lui Isus Cris-tos.

16 Isus era cunoscut drept ‘Învatatorul’ (Ioan 1:38;

13:13). Ce i-a ınvatat el pe oameni?În primul rand, „ves-

tea buna despre regat“, adica mesajul despre Regatul luiDumnezeu, guvernul ceresc care va domni peste ıntre-gul pamant si care le va aduce binecuvantari eterne oa-menilor ascultatori (Matei 4:23). De la cine proveneaacest mesaj? Isus ınsusi a spus: „

Învatatura pe care o pre-

dau eu nu este a mea, ci a celui care m-a trimis“, adicaa lui Iehova (Ioan 7:16). Isus stia ca Tatal sau dorea caoamenii sa auda vestea buna despre Regat.

În capitolul

8 vom afla ce este Regatul lui Dumnezeu si ce va reali-za el.

17 Unde preda Isus? Oriunde gasea oameni: ın orase,ın sate, ın piete si ın case. Isus nu a asteptat ca oameniisa vina la el, ci a mers el la oameni (Marcu 6:56; Luca19:5, 6). De ce a facut el atatea eforturi si de ce a dedicatatat de mult timp lucrarii de predicare si de predare?Deoarece aceasta era vointa lui Dumnezeu. Isus a ın-faptuit ıntotdeauna vointa Tatalui sau (Ioan 8:28, 29).Dar acesta nu a fost singurul motiv pentru care a predi-cat. Lui Isus i-a fost mila de multimile de oameni careveneau la el (Matei 9:35, 36). Acestia erau neglijati deconducatorii lor religiosi, care ar fi trebuit sa-i ınvete

16. Care a fost principalul mesaj predicat de Isus, si de unde prove-neau ınvataturile sale?17. Unde a predat Isus, si de ce a facut el atatea eforturi pentru a-iınvata pe altii?


adevarul despre Dumnezeu si despre scopurile sale. Isusstia cata nevoie aveau ei de mesajul despre Regat.

18 Isus era un om plin de caldura, de tandrete si desensibilitate. Oamenii au vazut ca era bun si abordabil.Chiar si copiii se simteau bine ın compania lui (Marcu10:13–16). Isus nu era partinitor. El ura coruptia si ne-dreptatea (Matei 21:12, 13).

Într-o epoca ın care femeile

nu erau respectate si aveau putine drepturi, el le-a tratatcu demnitate (Ioan 4:9, 27). Isus era cu adevarat umil.Cu o anumita ocazie, el a spalat picioarele apostolilor sai,sarcina care ıi revenea ın mod obisnuit celui mai umilservitor.

19 Isus era atent la necesitatile oamenilor. Acest lucrus-a putut vedea mai ales cand a facut vindecari miracu-loase cu ajutorul spiritului sfant al lui Dumnezeu (Ma-

18. Ce calitati ale lui Isus te atrag cel mai mult?19. Ce exemplu arata ca Isus era atent la necesitatile oamenilor?

Isus predica oriunde gasea oameni

tei 14:14). Odata, un lepros a venit la Isus si i-a spus:„Daca vrei, poti sa ma cureti“. Isus a ınteles suferinta sidurerea acelui om. Miscat de mila, el a ıntins mana, l-aatins si i-a spus: „Vreau. Fii curatat“. Si omul s-a vinde-cat (Marcu 1:40–42). Imagineaza-ti ce a simtit barbatulacela!

FIDEL Pˆ

AN˘

A LA CAP˘

AT20 Isus este un exemplu perfect ın ce priveste loialita-

tea si ascultarea de Dumnezeu. El i-a ramas fidel Tataluisau ceresc ın orice ımprejurare, ın pofida opozitiei si asuferintei. El s-a ımpotrivit cu hotarare ispitelor lui Sa-tan (Matei 4:1–11). Niste rude ale lui, care nu credeau ınel, chiar au spus ca „si-a iesit din minti“ (Marcu 3:21).Însa Isus nu s-a descurajat, ci a continuat sa faca lucra-rea lui Dumnezeu. Desi a fost insultat si maltratat, Isus

20, 21. De ce este Isus un exemplu perfect ın ce priveste loialitateasi ascultarea de Dumnezeu?

45

a manifestat stapanire de sine si nu a ıncercat niciodatasa le faca rau ımpotrivitorilor sai (1 Petru 2:21–23).

21 Isus a ramas fidel pana la moarte, o moarte cruda sidureroasa, provocata de dusmanii sai (Filipeni 2:8). Sa negandim ce a trebuit sa ındure el ın ultima zi a vietii saleumane. A fost arestat, acuzat de martori falsi, condam-nat de judecatori corupti, batjocorit de gloate si torturatde soldati. Pironit pe stalp, el si-a dat ultima suflare spu-nand: „S-a ımplinit!“ (Ioan 19:30). Totusi, ın a treia zidupa moartea sa, Isus a fost ınviat de Tatal sau ceresc laviata spirituala (1 Petru 3:18). Dupa patruzeci de zile, els-a ıntors ın cer si „s-a asezat la dreapta lui Dumnezeu“,asteptand sa primeasca putere regala (Evrei 10:12, 13).

22 Ce a devenit posibil ca urmare a faptului ca Isus aramas fidel pana la moarte? Prin moartea lui, el ne-a ofe-rit posibilitatea de a trai vesnic pe un pamant paradiziac,asa cum a dorit la ınceput Iehova. Acest subiect va fi ana-lizat ın capitolul urmator.

22. Ce a devenit posibil ca urmare a faptului ca Isus a ramas fidelpana la moarte?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Atat profetiile care s-au ımplinit, cat si mar-turia lui Dumnezeu demonstreaza ca Isuseste Mesia, sau Cristos (Matei 16:16).

ˇ Isus a trait ın cer ca fiinta spirituala cu multınainte ca el sa vina pe pamant (Ioan 3:13).

ˇ Isus a fost un ınvatator, un om plin de caldu-ra si tandrete, precum si un exemplu perfectın ce priveste ascultarea de Dumnezeu(Matei 9:35, 36).


CARE este cel mai frumos cadou pe care l-ai primit? Un ca-dou nu trebuie sa coste mult ca sa fie valoros. De fapt, ade-varata lui valoare nu se masoara ın bani. Un cadou estevaloros daca te face fericit sau daca ıti satisface o necesitate.

2 Printre lucrurile pe care le-ai putea primi, exista unulcare le ıntrece pe toate. Este un dar pe care Iehova l-a ofe-rit omenirii. El ne-a dat multe lucruri, ınsa cel mai maredar oferit de el este jertfa de rascumparare a Fiului sau,Isus Cristos (Matei 20:28). Asa cum vom vedea, rascum-pararea este cel mai pretios dar pe care l-ai putea primideoarece ıti aduce multa fericire si ıti satisface necesitati-le cele mai importante. Rascumpararea este, ıntr-adevar,expresia suprema a iubirii lui Iehova.

CE ESTE R˘

ASCUMP˘

ARAREA?3

În cateva cuvinte, rascumpararea este masura pe care

1, 2. a) Ce fel de cadouri pretuiesti cel mai mult? b) De ce rascum-pararea este cel mai pretios dar pe care l-ai putea primi?3. Ce este rascumpararea, si ce trebuie sa ıntelegem pentru a apreciaacest dar pretios?

CAPITOLUL 5

Rascumpararea, cel mai pretiosdar de la Dumnezeu

Ce este rascumpararea?Cum a fost furnizata?

Ce foloase ıti poate aduce?Cum ıti poti arata recunostinta

pentru rascumparare?

a luat-o Iehova pentru a elibera omenirea din pacat simoarte (Efeseni 1:7). Ca sa ıntelegem semnificatia acesteiınvataturi biblice, trebuie sa ne amintim ce s-a ıntamplatın gradina Edenului. Doar constientizand ce a pierdutAdam cand a pacatuit ne putem da seama cat de pretioseste darul rascumpararii.

4 Cand l-a creat pe Adam, Iehova i-a dat ceva foarte pre-tios: viata umana perfecta. Sa ne gandim ce a ınsemnataceasta pentru Adam.

Întrucat corpul si mintea sa erau

perfecte, el nu s-ar fi ımbolnavit niciodata, n-ar fi ımba-tranit si n-ar fi murit. Fiind un om perfect, el se bucurade relatii speciale cu Iehova. Biblia ıl numeste pe Adam„fiul lui Dumnezeu“ (Luca 3:38). Asadar, ıntre IehovaDumnezeu si Adam a existat o relatie foarte stransa, ase-manatoare celei dintre un tata iubitor si fiul sau. Iehovaa comunicat cu fiul sau de pe pamant, Adam, i-a dat di-verse sarcini care ıi aduceau satisfactii si i-a explicat ce as-tepta de la el (Geneza 1:28–30; 2:16, 17).

5 Adam a fost creat dupa „chipul lui Dumnezeu“ (Gene-za 1:27). Aceasta nu a ınsemnat ca Adam avea aceeasiınfatisare ca Dumnezeu. Asa cum am vazut ın primul ca-pitol, Iehova este un spirit invizibil (Ioan 4:24). El nu areun corp din carne si oase. Adam a fost creat dupa chipullui Dumnezeu ın sensul ca a fost ınzestrat cu calitati divi-ne, precum iubirea, ıntelepciunea, dreptatea si puterea.

În

plus, Adam avea liber-arbitru, o alta asemanare importan-ta dintre el si Tatal sau. El nu era un robot, ci putea sa iadecizii si sa aleaga ıntre bine si rau. Daca alegea sa ascul-te de Dumnezeu, putea sa traiasca pentru totdeauna ınParadis pe pamant.

4. Ce a ınsemnat pentru Adam viata umana perfecta?5. La ce se refera Biblia cand spune ca Adam a fost creat dupa „chipullui Dumnezeu“?


6 Asadar, este clar ca Adam a platit scump neascultarea deDumnezeu, ıntrucat a fost condamnat la moarte. Paca-tuind, el a pierdut viata perfecta, precum si binecuvantari-le pe care le-ar fi avut ca om perfect (Geneza 3:17–19). Dinnefericire, Adam a pierdut acest dar pretios nu numai pen-tru el, ci si pentru urmasii sai. Cuvantul lui Dumnezeu spu-ne: „Printr-un singur om [Adam] a intrat pacatul ın lumesi prin pacat moartea, si astfel moartea s-a extins la toti oa-menii, fiindca toti au pacatuit“ (Romani 5:12).

Într-adevar,

cu totii am mostenit pacatul de la Adam. De aceea, Bibliaspune ca Adam ‘s-a vandut’ pe sine si ‘i-a vandut’ si pe ur-masii sai ın sclavia pacatului si a mortii (Romani 7:14).Întrucat Adam si Eva au ales cu buna stiinta sa nu ascultede Dumnezeu, pentru ei n-a mai fost nicio speranta. Darce se poate spune despre urmasii lor, inclusiv despre noi?

7 Iehova a decis sa salveze omenirea prin intermediulrascumpararii. Ce se ıntelege prin rascumparare?

În esen-

ta, termenul „rascumparare“ ınseamna doua lucruri.În

primul rand, este pretul platit pentru a redobandi un lu-cru vandut sau pentru a elibera un om, de exemplu unostatic.

În al doilea rand, este pretul care echivaleaza cu

valoarea unui lucru, cum ar fi pretul platit pentru acope-rirea unor pagube. De exemplu, o persoana care provoacaun accident trebuie sa plateasca o suma egala cu valoareapagubelor produse.

8 Asa cum am vazut, Adam ne-a provocat tuturor o pier-dere enorma. Cum putea fi compensata aceasta pierderesi cum puteau fi eliberati oamenii din sclavia pacatului sia mortii?

În continuare vom vedea cum a furnizat Ieho-

va rascumpararea si ce ınsemnatate are ea pentru tine.

6. Ce a pierdut Adam pentru ca nu l-a ascultat pe Dumnezeu, si cu ceconsecinte pentru urmasii sai?7, 8. Ce ınseamna ın esenta termenul „rascumparare“?

Rascumpararea, cel mai pretios dar de la Dumnezeu 49

CUM A FURNIZAT IEHOVAR

˘ASCUMP

˘ARAREA

9Întrucat fusese pierduta o viata umana perfecta, nicio

viata umana imperfecta nu putea sa o rascumpere (Psal-mul 49:7, 8). Conform principiului justitiei perfecte e-nuntat ın Biblie: „Suflet pentru suflet“, era nevoie de orascumparare egala ca valoare cu ceea ce se pierduse (Deu-teronomul 19:21). Prin urmare, ce anume putea sa aco-pere valoarea vietii umane perfecte pierdute de Adam?Pentru a oferi o „rascumparare corespunzatoare“, era ne-voie de o alta viata umana perfecta (1 Timotei 2:6).

10 Cum a furnizat Iehova rascumpararea? El l-a trimis pepamant pe unul dintre fiii sai spirituali perfecti.

Însa el nu

a trimis orice fiu, ci pe acela pe care ıl iubea cel mai mult:Fiul sau unic-nascut (1 Ioan 4:9, 10). Acest Fiu si-a parasitde bunavoie locuinta cereasca (Filipeni 2:7). Asa cum amınvatat ın capitolul precedent, Iehova a facut un miracol,transferandu-i viata ın uterul Mariei. Prin intermediul spi-ritului sfant, Isus s-a nascut ca om perfect, fara sa se aflesub condamnarea pacatului (Luca 1:35).

11 Cum putea un singur om sa rascumpere milioanede oameni? Dar sa vedem mai ıntai cum au devenit pa-catosi acesti oameni.

Întrucat a pacatuit, Adam a pierdut

un dar pretios, viata umana perfecta, pe care n-a maiputut sa o transmita urmasilor sai. Prin urmare, el le-atransmis doar pacatul si moartea. Isus, pe care Biblia ılnumeste „ultimul Adam“, a avut viata umana perfecta sinu a pacatuit niciodata (1 Corinteni 15:45).

Într-un anu-

mit sens, Isus a luat locul lui Adam pentru a ne salva.El a renuntat la viata sa umana perfecta, sau a oferit-o

9. Ce fel de rascumparare era necesara?10. Cum a furnizat Iehova rascumpararea?11. Cum putea un singur om sa rascumpere milioane de oameni?


ca jertfa, dand dovada de o ascultare perfecta fata de Ta-tal sau. Astfel, Isus a platit pretul pentru pacatul lui Adamsi le-a dat urmasilor acestuia o speranta (Romani 5:19;1 Corinteni 15:21, 22).

12 Biblia descrie ın amanuntime suferintele pe care le-aındurat Isus ınainte de a muri. El a fost biciuit cu multacruzime, a fost tintuit fara mila pe un stalp de tortura si amurit ın chinuri groaznice (Ioan 19:1, 16–18, 30; veziapendicele de la paginile 204–206). De ce a trebuit sa su-fere Isus atat de mult? Asa cum vom vedea ıntr-un alt ca-pitol, Satan a sustinut ca nu exista niciun om care sa-iramana fidel lui Iehova ın ıncercari. Pastrandu-si fidelita-tea ın pofida unor mari suferinte, Isus a dat cel mai bunraspuns la provocarea lui Satan. Isus a demonstrat ca unom perfect, ınzestrat cu liber-arbitru ısi poate pastra in-tegritatea indiferent ce ar face Diavolul. Cat de mult l-abucurat pe Iehova fidelitatea Fiului sau iubit! (Proverbele27:11)

13 Cum a fost platita rascumpararea?În anul 33 e.n., ın

a paisprezecea zi a lunii evreiesti nisan, Dumnezeu a per-mis ca Fiul sau perfect si fara pacat sa fie omorat. Astfel,Isus si-a dat viata umana perfecta ca jertfa „o data pentrutotdeauna“ (Evrei 10:10).

În a treia zi de la moartea sa, Ie-

hova l-a ınviat la viata spirituala. Mai tarziu, Isus i-a pre-zentat lui Dumnezeu ın cer valoarea vietii sale umaneperfecte ca rascumparare pentru urmasii lui Adam (Evrei9:24). Iehova a acceptat valoarea jertfei lui Isus. Astfel,aceasta jertfa a constituit rascumpararea de care era nevoiepentru ca omenirea sa fie eliberata din sclavia pacatuluisi a mortii (Romani 3:23, 24).

12. Ce a demonstrat Isus ramanand fidel ın pofida suferintelor?13. Cum a fost platita rascumpararea?


Iehova l-a dat peFiul sau unic-nascut

ca rascumpararepentru noi

CE FOLOASEÎTI POATE ADUCE

R˘

ASCUMP˘

ARAREA?14 Datorita rascumpararii, ne putem bucura de mari bi-

necuvantari, ın pofida starii noastre pacatoase. Sa analizamcateva dintre foloasele prezente si viitoare pe care ni le adu-ce acest dar extraordinar oferit de Dumnezeu.

15 Iertarea pacatelor.Întrucat am mostenit imperfectiu-

nea, trebuie sa ducem o adevarata lupta pentru a face bi-nele. Cu totii pacatuim prin cuvinte sau prin fapte.

Însa,

datorita jertfei de rascumparare a lui Isus, putem primi„iertarea pacatelor“ (Coloseni 1:13, 14). Totusi, pentru a fiiertati, trebuie sa ne caim sincer. De asemenea, trebuie saapelam cu umilinta la Iehova, cerandu-i iertare ın bazacredintei pe care o avem ın jertfa de rascumparare a Fiu-lui sau (1 Ioan 1:8, 9).

16 O constiinta curata ınaintea lui Dumnezeu. O constiin-ta vinovata provoaca deznadejde si sentimente de inuti-litate. Cu toate acestea, ın bunatatea sa, Iehova ne iartape baza rascumpararii, dandu-ne posibilitatea sa-i aducemınchinare cu o constiinta curata, ın pofida imperfectiunii(Evrei 9:13, 14).

În felul acesta, noi putem avea libertate

de exprimare ınaintea lui Iehova si ne putem adresa luiın rugaciune (Evrei 4:14–16). Daca ne pastram constiintacurata, ne bucuram de pacea mintii, avem respect de sinesi suntem mai fericiti.

17 Speranta vietii vesnice pe un pamant paradiziac. „Pla-ta pacatului este moartea“, se spune ın Romani 6:23. Ace-lasi verset adauga: „

Însa darul pe care ıl da Dumnezeu este

14, 15. Ce trebuie sa facem pentru a primi „iertarea pacatelor“?16. Cum putem sa ne ınchinam lui Dumnezeu cu o constiinta cura-ta, si de ce este important sa avem o astfel de constiinta?17. Ce binecuvantari vor fi posibile ca urmare a faptului ca Isus a mu-rit pentru noi?


viata vesnica prin Cristos Isus, Domnul nostru“.În capi-

tolul 3 al acestei carti am vazut ce binecuvantari va aduceParadisul (Revelatia 21:3, 4). Toate aceste binecuvantari,inclusiv viata vesnica ın conditii de sanatate perfecta, vorfi posibile deoarece Isus a murit pentru noi. Ca sa le pri-mim, trebuie sa demonstram ca suntem recunoscatoripentru darul rascumpararii.

CUMÎTI POTI AR

˘ATA RECUNOSTINTA

PENTRU R˘

ASCUMP˘

ARARE?18 De ce ar trebui sa-i fim profund recunoscatori lui Ie-

hova pentru rascumparare? Un cadou este mai pretioscand persoana care ni l-a oferit a sacrificat timp, energiesau bani, iar gandul ca acest dar este dovada iubirii sa-le sincere ne impresioneaza. Rascumpararea este cel maipretios dar deoarece Iehova a facut cel mai mare sacri-ficiu pentru a-l oferi.

În Ioan 3:16 se spune: „Atat de

mult a iubit Dumnezeu lumea, ıncat l-a dat pe Fiul sauunic-nascut“. Rascumpararea este cea mai mare dovada

18. De ce ar trebui sa-i fim recunoscatori lui Iehova pentru darul ras-cumpararii?

Îti arati recunostinta

pentru darul rascumparariidaca te straduiesti sa-l

cunosti mai bine pe Iehova

a iubirii lui Iehova. De asemenea, ea este o dovada a iu-birii lui Isus, deoarece el si-a dat de bunavoie viata ınfolosul nostru (Ioan 15:13). Prin urmare, darul rascum-pararii ar trebui sa ne ıntareasca ıncrederea ca atat Ieho-va, cat si Fiul sau ne iubesc pe fiecare dintre noi (Galateni2:20).

19 Cum ıti poti arata recunostinta pentru darul rascum-pararii?

În primul rand, straduieste-te sa-l cunosti mai bine

pe Iehova, Cel care a furnizat rascumpararea (Ioan 17:3).Cum anume? Studiind Biblia cu ajutorul acestei carti. Cucat ıl vei cunoaste mai bine pe Iehova, cu atat ıl vei iubimai mult. Si, cu cat iubirea ta va creste, cu atat ıti vei dorimai mult sa-i fii placut (1 Ioan 5:3).

20 Manifesta credinta ın jertfa de rascumparare. Bibliaspune cu privire la Isus: „Cine manifesta credinta ın Fiulare viata vesnica“ (Ioan 3:36). Cum putem arata ca mani-festam credinta ın Isus? Nu doar prin cuvinte. Asa cum sespune ın Iacov 2:26, „credinta fara fapte este moarta“. Defapt, credinta adevarata se dovedeste prin „fapte“. O mo-dalitate prin care demonstram ca avem credinta ın Isuseste aceea de a-l imita nu numai prin cuvinte, ci si prinfapte (Ioan 13:15).

21 Asista la celebrarea anuala a Cinei Domnului.În sea-

ra zilei de 14 nisan 33 e.n., Isus a instituit o sarbatoarespeciala, numita ın Biblie „cina Domnului“ (1 Corinteni11:20; Matei 26:26–28). Aceasta mai este numita Come-morarea mortii lui Cristos. Isus a instituit-o pentru a leaminti apostolilor si tuturor crestinilor adevarati de maitarziu ca, prin moartea sa, el si-a dat viata umana perfecta

19, 20. Cum poti arata recunostinta pentru darul rascumpararii ofe-rit de Dumnezeu?21, 22. a) De ce trebuie sa asistam la celebrarea anuala a Cinei Dom-nului? b) Ce se va analiza ın capitolele 6 si 7?


ca rascumparare. Referindu-se la aceasta comemorare,Isus a poruncit: „Continuati sa faceti lucrul acesta ınamintirea mea“ (Luca 22:19). Asistand la Comemorare,ne aducem aminte de marea iubire pe care ne-au ara-tat-o Iehova si Isus prin intermediul rascumpararii. Maimult, fiind prezenti la Comemorarea anuala a mortii luiIsus, ne putem demonstra recunostinta pentru rascum-parare.�

22Într-adevar, darul rascumpararii oferit de Iehova este

inestimabil (2 Corinteni 9:14, 15). Asa cum vom vedea ıncapitolele 6 si 7, de acest dar vor putea beneficia chiar sicei care au murit.

� Pentru mai multe informatii despre semnificatia Cinei Domnu-lui, vezi apendicele de la paginile 206–208.

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Rascumpararea este masura pe care a luat-oIehova pentru a elibera omenirea din pacatsi moarte (Efeseni 1:7).

ˇ Iehova a furnizat rascumpararea trimitandu-siFiul unic-nascut pe pamant ca sa moarapentru noi (1 Ioan 4:9, 10).

ˇ Datorita rascumpararii, pacatele ne suntiertate, avem o constiinta curata si nutrimsperanta vietii vesnice (1 Ioan 1:8, 9).

ˇ Ne putem demonstra recunostintapentru rascumparare daca ne straduimsa-l cunoastem mai bine pe Iehova, dacamanifestam credinta ın jertfa lui Isussi daca asistam la Cina Domnului(Ioan 3:16).


DE MII de ani, oamenii ısi pun aceste ıntrebari importan-te. Raspunsul la ele ne intereseaza pe fiecare dintre noi,indiferent cine suntem si ın ce tara traim.

2În capitolul precedent am vazut ca jertfa de rascumpa-

rare a lui Isus Cristos ne ofera posibilitatea de a trai ves-nic. De asemenea, am ınteles ca Biblia prezice un timpcand „moartea nu va mai fi“ (Revelatia 21:4). Pana atunciınsa, oamenii continua sa moara. Asa cum a spus ıntelep-tul rege Solomon: „Cei vii . . . sunt constienti ca vor muri“(Eclesiastul 9:5). Desi speram sa traim cat mai mult, vremsa stim ce se ıntampla cu noi cand murim.

3 Cand moartea ne rapeste o persoana draga, ne ıntre-bam: Unde este? Sufera? Vegheaza asupra noastra? Putems-o ajutam? O vom revedea vreodata? Religiile lumii oferadiferite raspunsuri la aceste ıntrebari. Unele spun ca oame-nii buni merg la cer, iar oamenii rai ıntr-un loc al chinu-lui vesnic. Altele ıi ınvata pe oameni ca, dupa moarte, seduc ın lumea spiritelor, alaturi de stramosii lor. Exista si re-ligii care spun ca mortii merg pe lumea cealalta, unde suntjudecati, iar apoi se reıncarneaza, adica renasc cu alt corp.

1–3. a) Ce ıntrebari ısi pun oamenii cu privire la moarte? b) Ce ras-punsuri dau religiile lumii?

CAPITOLUL 6

Unde sunt mortii?Ce se ıntampla cu noi cand murim?

De ce murim?Ne poate aduce mangaiere

adevarul despre starea mortilor?

4 Toate aceste ınvataturi religioase au la baza ideea ca oparte din noi continua sa traiasca dupa ce corpul moare.Aproape toate religiile, antice sau moderne, sustin ca, ın-tr-un fel sau altul, omul continua sa traiasca dupa moar-te, pastrandu-si capacitatea de a vedea, de a auzi si de agandi. Este oare posibil lucrul acesta? Atat simturile, catsi gandurile noastre depind de activitatea creierului. Lamoarte, creierul ınceteaza sa functioneze. Amintirile, sen-timentele si simturile nu continua sa existe ın mod mis-terios, separat de creier, ci dispar dupa moartea creierului.

CE SEÎNT

ÂMPL

˘A

ÎN REALITATE

Cˆ

AND MURIM?5 Pentru Iehova, cel care a facut creierul uman, nu este

un mister ceea ce se ıntampla cu noi cand murim. El cu-noaste adevarul, iar ın Cuvantul sau, Biblia, ne spune careeste starea mortilor.

Învatatura biblica este clara: Cand

moare, omul ınceteaza sa existe. Moartea este opusul vie-tii. Mortii nu vad, nu aud si nu gandesc. Nimic din noinu continua sa traiasca dupa ce corpul moare. De fapt, noinu avem un suflet sau un spirit nemuritor.�

6 Dupa ce a spus ca oamenii vii stiu ca vor muri, Solomona adaugat: „Cei morti nu sunt constienti de nimic“. Apoi,Solomon a explicat acest adevar fundamental spunand camortii nu pot nici sa iubeasca, nici sa urasca si ca, ın mor-mant, „nu este nici lucrare, nici plan, nici cunostinta, niciıntelepciune“ (Eclesiastul 9:5, 6, 10).

În mod asemanator,

ın Psalmul 146:4 se spune ca, atunci cand un om moare, ıi„pier si gandurile“. Suntem muritori si nu continuam sa

�În apendicele de la paginile 208–211 sunt explicati termenii „su-

flet“ si „spirit“.

4. Ce idee referitoare la moarte au ın comun multe religii?5, 6. Ce ne ınvata Biblia cu privire la starea mortilor?


traim dupa ce corpul moare. Viata noastraeste ca flacara unei lumanari: cand se stin-ge, nu merge ıntr-un alt loc, ci pur si sim-plu ınceteaza sa mai existe.

CE A SPUS ISUS DESPRE MOARTE7 Isus Cristos a aratat care este starea

mortilor. Cand a aflat ca Lazar, un prietenal sau, a murit, Isus le-a spus discipolilor:„Lazar, prietenul nostru, se odihneste“.Din cuvintele lui Isus, discipolii au ıntelesgresit ca Lazar dormea pentru a se refacedupa o boala. De aceea, Isus le-a spus clar:„Lazar a murit“ (Ioan 11:11–14). Dupacum ai remarcat, Isus a comparat moarteacu odihna si cu somnul. Lazar n-a mers ıncer si nici n-a fost chinuit ın focul iadu-lui. El nu s-a ıntalnit cu ıngerii sau cu stra-mosii sai si nici nu s-a nascut din nou cu alt corp omenesc.Pur si simplu s-a odihnit ın moarte, ca si cum ar fi dormitadanc, fara sa viseze. Si alte versete biblice compara moar-tea cu somnul. De exemplu, despre discipolul Stefan, carea fost omorat cu pietre, Biblia spune ca „a adormit“ (Fap-tele 7:60).

În mod asemanator, apostolul Pavel a scris ca

unele persoane din zilele lui „au adormit ın moarte“ (1 Co-rinteni 15:6).

8 A vrut Dumnezeu ca oamenii sa moara? Nicidecum!Iehova i-a creat pe oameni ca sa traiasca pentru totdeau-na pe pamant. Asa cum am vazut ın capitolele anterioare,Dumnezeu i-a asezat pe primii doi oameni ıntr-un paradisıncantator si i-a binecuvantat cu o sanatate perfecta. Fara

7. Cu ce a comparat Isus moartea?8. De unde stim ca Dumnezeu nu a vrut ca oamenii sa moara?

Unde a disparutflacara?

Unde sunt mortii?

ındoiala, Iehova a vrut ce era mai bine pentru ei. Ce pa-rinte iubitor le-ar dori copiilor lui sa se ımbolnaveasca, saımbatraneasca si sa moara? Bineınteles ca niciunul. Ieho-va si-a iubit copiii si a vrut ca ei sa se bucure vesnic de fe-ricire pe pamant. Biblia spune ca Iehova „a pus ın inimaoamenilor chiar si vesnicia“ (Eclesiastul 3:11). Dumnezeunu numai ca ne-a creat cu dorinta de a trai vesnic, dar asi luat masuri ca aceasta dorinta sa devina realitate.

Iehova i-a creat pe oamenisa traiasca vesnic pe pamant


DE CE MURIM?9 Atunci, de ce murim? Pentru a afla raspunsul la aceas-

ta ıntrebare, trebuie sa vedem ce s-a ıntamplat cand pe pa-mant erau doar Adam si Eva. Biblia ne spune: „IehovaDumnezeu a facut sa creasca din pamant tot felul de pomiplacuti la vedere si buni de mancat“ (Geneza 2:9). Existatotusi o restrictie. Iehova i-a zis lui Adam: „Din orice pomdin gradina poti sa mananci pe saturate. Dar din pomulcunoasterii binelui si raului sa nu mananci, caci, ın zi-ua ın care vei manca din el, ın mod sigur vei muri“ (Ge-neza 2:16, 17). Aceasta porunca nu era greu de respectat.Existau numerosi pomi din care Adam si Eva puteau samanance.

Însa acum aveau ocazia sa-si demonstreze recu-

nostinta fata de Cel care le daduse totul, inclusiv viata per-fecta. De asemenea, daca ar fi ascultat, ei ar fi aratat carespecta autoritatea Tatalui lor ceresc si ca doresc sa pri-measca ındrumarea sa iubitoare.

10 Din nefericire, primul cuplu uman a ales sa nu ascul-te de Iehova. Prin intermediul unui sarpe, Satan i-a vorbitEvei si a ıntrebat-o: „Este adevarat ca Dumnezeu a spus sanu mancati din toti pomii din gradina?“. Eva i-a raspuns:„Putem sa mancam din rodul pomilor din gradina. Dardespre rodul pomului din mijlocul gradinii, Dumnezeu aspus: «Sa nu mancati din el, nici sa nu va atingeti de el,ca sa nu muriti»“ (Geneza 3:1–3).

11 „În mod sigur nu veti muri“, a spus Satan. „Dumne-

zeu stie ca ın ziua ın care veti manca din el vi se vor des-chide ochii si veti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele siraul“ (Geneza 3:4, 5). Satan a vrut ca Eva sa creada ca era

9. Ce restrictie i-a impus Iehova lui Adam, si de ce aceasta nu era greude respectat?10, 11. a) Cum au ajuns primii nostri parinti sa nu asculte de Dum-nezeu? b) De ce neascultarea lui Adam si a Evei a fost foarte grava?

Unde sunt mortii? 61

ın folosul ei sa manance din fructul interzis. Potrivit spu-selor lui, ea putea sa decida ce era bine si ce era rau; cualte cuvinte, putea sa faca ce voia. De asemenea, Satan l-aacuzat pe Iehova ca mintise cu privire la consecintele pecare Adam si Eva aveau sa le suporte daca mancau din acelfruct. Eva l-a crezut pe Satan. A luat fructul si a mancatdin el. Apoi i-a dat si sotului ei, care a mancat si el. Ei n-auactionat ın necunostinta de cauza, ci au stiut bine ca fa-ceau exact ceea ce Dumnezeu le spusese sa nu faca. Man-cand din fruct, ei au ıncalcat cu buna stiinta o poruncasimpla si rezonabila. Ei l-au dispretuit pe Tatal lor cerescsi i-au desconsiderat autoritatea. Aceasta lipsa de respectfata de Creatorul lor iubitor a fost de neiertat!

Adam a fost creat din taranasi s-a ıntors ın tarana


12 Gandeste-te ce ai simti daca fiul sau fiica ta, pe carei-ai crescut cu multa dragoste, te-ar desconsidera dovedindlipsa de respect si de iubire? Nu-i asa ca ai suferi mult?Imagineaza-ti cat de mult a suferit Iehova cand Adam siEva s-au razvratit ımpotriva lui!

13Întrucat Adam si Eva au fost neascultatori, Iehova nu

avea motive sa-i tina ın viata pentru totdeauna. Ei au mu-rit, asa cum fusesera avertizati. Adam si Eva au ıncetat saexiste. Ei n-au continuat sa traiasca ıntr-o alta lume, ca spi-rite. Aceasta reiese din cuvintele pe care Iehova i le-a adre-sat lui Adam cand l-a tras la raspundere pentru ca fuseseneascultator. Dumnezeu i-a zis: „Te vei ıntoarce ın pamant,caci din el ai fost luat. Tarana esti si ın tarana te vei ıntoar-ce“ (Geneza 3:19). Dumnezeu ıl facuse pe Adam din tara-na pamantului (Geneza 2:7). El nu existase ınainte. Deci,cand Iehova a spus ca Adam se va ıntoarce ın tarana, el s-areferit la faptul ca acesta urma sa se ıntoarca la o stare deinexistenta. Adam avea sa fie fara viata, la fel ca tarana dincare fusese creat.

14 Adam si Eva ar fi trait si astazi daca ar fi ascultat deDumnezeu si n-ar fi pacatuit. Noi murim din cauza caAdam le-a transmis tuturor urmasilor sai pacatul si moar-tea (Romani 5:12). Acest pacat este ca o boala ereditaranecrutatoare, de care nu scapa nimeni. Moartea, o conse-cinta a pacatului, este un blestem sau un dusman, nu unprieten (1 Corinteni 15:26). Cat de recunoscatori ar trebuisa fim ca Iehova a furnizat rascumpararea pentru a ne eli-bera din sclavia acestui dusman nemilos!

12. Ce te poate ajuta sa ıntelegi ce a simtit Iehova cand Adam si Evas-au razvratit?13. Ce a spus Iehova ca avea sa se ıntample la moarte cu Adam, si ceınseamna aceasta?14. De ce murim?


CUM NE AJUT˘

A FAPTUL DE A CUNOASTEADEV

˘ARUL DESPRE STAREA MORTILOR

15 Ceea ce ne ınvata Biblia despre starea mortilor ne adu-ce multa mangaiere. Asa cum am vazut, mortii nu suferaın niciun fel. Nu trebuie sa ne fie frica de ei, deoarece nune pot face niciun rau. Ei n-au nevoie de ajutorul nostrusi nici nu ne pot ajuta. Noi nu putem vorbi cu ei si nici einu pot vorbi cu noi. Multi conducatori religiosi pretind caıi pot ajuta pe cei care au murit, iar oamenii care ıi credle dau bani pentru aceasta.

Însa, ıntrucat cunoastem ade-

varul, noi nu putem fi ınselati de cei care predau astfel deminciuni.

16 Sustine si religia ta ceea ce ınvata Biblia despre morti?Majoritatea religiilor nu fac aceasta. De ce? Deoarece ın-vataturile lor au fost influentate de Satan. El se folosestede religia falsa pentru a-i face pe oameni sa creada ca, dupace mor, continua sa traiasca ın lumea spiritelor. Aceastaeste una dintre minciunile folosite de Satan pentru a-i ın-departa pe oameni de Iehova Dumnezeu.

În ce fel?

17 Asa cum am vazut deja, unele religii ınvata ca oame-nii rai merg ın focul iadului, unde sunt chinuiti vesnic.Aceasta ınvatatura este o insulta la adresa lui Dumnezeu.Iehova este un Dumnezeu al iubirii. El nu i-ar face nicio-data pe oameni sa sufere ın acest mod (1 Ioan 4:8). Ce aicrede despre un om care si-ar pedepsi copilul neascultatorbagandu-i mainile ın foc? Ai putea sa-l respecti? Ti-ai dorisa-l cunosti? Bineınteles ca nu. Cu siguranta, l-ai conside-ra un om foarte crud. Si totusi, Satan vrea sa credem ca Ie-hova ıi chinuie vesnic pe oameni ın foc.

15. De ce faptul de a cunoaste adevarul despre starea mortilor ne adu-ce mangaiere?16. Cine a influentat ınvataturile multor religii, si ın ce fel?17. De ce ınvatatura despre chinul vesnic este o insulta la adresa luiIehova?


18 De asemenea, Satan se foloseste de unele religii pen-tru a-i ınvata pe oameni ca mortii devin spirite pe care ceivii trebuie sa le respecte si sa le onoreze. Potrivit acesteiınvataturi, spiritele mortilor pot fi prieteni puternici saudusmani de temut. Multi oameni cred aceasta minciuna.Fiindca le este teama de morti, ei le aduc onoare si chiarli se ınchina. Biblia ınsa ne ınvata ca mortii dorm si ca artrebui sa ne ınchinam numai lui Iehova, singurul Dum-nezeu adevarat si Creatorul nostru, de la care primim toa-te lucrurile (Revelatia 4:11).

19 Faptul de a cunoaste adevarul despre starea mortilorne ocroteste de minciuni religioase.

În plus, ne ajuta sa ın-

telegem si alte ınvataturi biblice. De exemplu, promisiu-nea vietii vesnice pe un pamant paradiziac devine multmai reala cand ıntelegem ca mortii nu merg ıntr-o lumea spiritelor.

20 Cu mult timp ın urma, un barbat drept pe nume Iova ıntrebat: „Daca barbatul viguros moare, poate el trai dinnou?“ (Iov 14:14). Poate fi readusa la viata o persoana caredoarme ın moarte? Raspunsul pe care ıl da Biblia ne adu-ce multa mangaiere, asa cum arata capitolul urmator.

18. Ce ınvatatura falsa sta la baza cultului mortilor?19. Ce alta ınvatatura biblica poti ıntelege mai bine cand cunosti ade-varul despre starea mortilor?20. Ce ıntrebare vom analiza ın capitolul urmator?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Mortii nu vad, nu aud si nu gandesc(Eclesiastul 9:5).

ˇ Mortii se odihnesc, nu sufera (Ioan 11:11).ˇ Murim din cauza ca am mostenit pacatul

adamic (Romani 5:12).


IMAGINEAZ˘

A-TI ca fugi de un dusman crud. Este mult maiputernic si mai iute decat tine. Stii ca nu are mila, deoare-ce l-ai vazut omorandu-ti cativa prieteni. Oricat de repedeai fugi, el este din ce ın ce mai aproape de tine. N-ai cumsa scapi. Dar, deodata, apare un salvator. Este mult mai pu-ternic decat dusmanul tau si ıti promite ca te va ajuta. Ceusurare!

2Într-un anumit sens, chiar esti urmarit de un astfel de

dusman. De fapt, cu totii suntem urmariti de el. Asa cumam observat ın capitolul precedent, Biblia spune ca moar-tea este un dusman. Nimeni nu poate sa scape de ea saus-o ınvinga. Aproape toti am vazut cum moartea ne-a ra-pit pe cineva drag.

Însa Iehova este mult mai puternic de-

cat moartea. El este Salvatorul nostru plin de iubire. Defapt, el a demonstrat deja ca poate sa ınvinga acest dus-man. Mai mult decat atat, Iehova ne promite ca va distru-ge moartea o data pentru totdeauna. Biblia ne ınvata:„Ultimul dusman care va fi redus la nimic este moartea“(1 Corinteni 15:26). Ce veste extraordinara!

1–3. a) Ce dusman ne urmareste pe toti? b) De ce faptul de a analizaceea ce ınvata Biblia ne aduce mangaiere?

CAPITOLUL 7

O speranta realapentru cei dragi care au murit

De ce putem fi siguri ca mortii vor ınvia?Ce motive avem sa credem ca Iehova asteapta

cu nerabdare sa ınvie mortii?Cine va ınvia?

3 Sa vedem mai ıntai ce efect are asupra noastra moarteaunei persoane dragi. Aceasta analiza ne va ajuta sa ıntele-gem o promisiune care ne va aduce multa bucurie. Iehovapromite ca mortii vor trai din nou (Isaia 26:19). Ei vor fireadusi la viata. Aceasta este speranta ınvierii!

Cˆ

ANDÎTI MOARE CINEVA DRAG

4 Ai pierdut pe cineva drag ın moarte? Durerea sfasietoaresi sentimentele de neputinta pot fi coplesitoare.

În aseme-

nea momente avem nevoie de mangaierea pe care o gasimın Cuvantul lui Dumnezeu (2 Corinteni 1:3, 4). Biblia neajuta sa ıntelegem cum considera Iehova si Isus moartea.Isus, care a reflectat ın mod perfect personalitatea Tataluisau, a simtit durerea provocata de moartea unei persoanedragi (Ioan 14:9). Cand mergea la Ierusalim, Isus obisnuiasa-i viziteze pe Lazar si pe surorile acestuia, Marta si Maria,care locuiau ın Betania, un orasel din apropiere.

Între ei

exista o prietenie foarte stransa. Biblia ne spune: „Isus ıi iu-bea pe Marta, pe sora ei si pe Lazar“ (Ioan 11:5).

Însa, asa

cum am vazut ın capitolul precedent, Lazar a murit.5 Ce a simtit Isus cand prietenul sau a murit? Din relata-

rea biblica aflam ca Isus a venit la rudele si la prietenii ındu-rerati ai lui Lazar. Cand i-a vazut, el a fost profund miscat. „Agemut ın spirit si s-a tulburat“, apoi „i-au dat lacrimile“(Ioan 11:33, 35). Dar de ce a fost Isus atat de ındurerat? Pen-tru ca nu exista nicio speranta? Nicidecum. Isus stia ca ur-ma sa aiba loc un lucru extraordinar (Ioan 11:3, 4). Cu toateacestea, el a simtit durerea pe care o provoaca moartea.

4. a) Ce putem ınvata despre Iehova din modul ın care a reactionat Isusla moartea unei persoane dragi? b) Cu cine a legat Isus o prietenie foar-te stransa?5, 6. a) Cum a reactionat Isus cand s-a ıntalnit cu rudele si cu priete-nii lui Lazar, care plangeau moartea acestuia? b) De ce este o ıncurajaresa stim ca Isus a fost ındurerat?

O speranta reala pentru cei dragi care au murit 67

6Într-un anumit fel, este o ıncurajare sa stim ca Isus a fost

ındurerat, ıntrucat aceasta este o dovada ca Isus si Tatal sau,Iehova, urasc moartea. Iehova Dumnezeu poate sa lupte cuacest dusman si sa-l ınvinga!

În continuare vom vedea ce mi-

racol a ınfaptuit Isus cu putere primita de la Dumnezeu.

„LAZ˘

AR, VINO AFAR˘

A!“7 Lazar era ınmormantat ıntr-o pestera, iar Isus a cerut

ca piatra de la intrare sa fie data la o parte. Dar Marta aobiectat, ıntrucat trecusera patru zile de cand murise La-zar, iar corpul neınsufletit al acestuia ıncepuse sa se des-compuna (Ioan 11:39). Din punct de vedere uman, nu maiexista nicio speranta.

8 Cand piatra a fost data la o parte, Isus a spus cu glas pu-ternic: „Lazar, vino afara!“. Ce s-a ıntamplat atunci? „Omulcare fusese mort a iesit.“ (Ioan 11:43, 44) Imagineaza-ti catabucurie au simtit cei prezenti! Surorile, rudele, prietenii sivecinii stiau ca Lazar murise. Dar acum, iubitul lor Lazartraia din nou. Era incredibil! Fara ındoiala ca multi l-au ım-bratisat plini de bucurie. Ce victorie asupra mortii!

9 Isus nu a pretins ca a facut acest miracol cu puterea sa.Înainte de a-l chema afara pe Lazar, el a rostit o rugaciune ıncare a aratat ın mod clar ca Iehova era cel care facea posibi-la ınvierea (Ioan 11:41, 42). Aceasta nu a fost singura ocazieın care Iehova si-a folosit astfel puterea.

Învierea lui Lazar es-

te doar una dintre cele noua ınvieri consemnate ın Cuvantullui Dumnezeu.� Este o placere sa citim si sa studiem aceste

� Celelalte relatari se gasesc ın 1 Regi 17:17–24; 2 Regi 4:32–37;13:20, 21; Matei 28:5–7; Luca 7:11–17; 8:40–56; Faptele 9:36–42 si20:7–12.

7, 8. a) De ce situatia lui Lazar era fara speranta pentru cei prezenti?b) Ce a facut Isus?9, 10. a) Cine i-a dat putere lui Isus sa-l ınvie pe Lazar si de unde stimaceasta? b) De ce este util sa citim relatarile biblice despre ınviere?


Ilie l-a ınviat pe fiul unei vaduve(1 Regi 17:17–24)

Apostolul Petrua ınviat o crestina

pe nume Dorca(Faptele 9:36–42)

Învierea lui Lazar a fost

un motiv de mare bucurie(Ioan 11:38–44)

relatari. Ele ne arata ca Dumnezeu nu este partinitor, de-oarece printre cei ınviati s-au numarat tineri si batrani, bar-bati si femei, evrei si neevrei. De asemenea, ın aceste pasajebiblice observam ca ınvierea aduce multa bucurie. De exem-plu, cand Isus a ınviat o fetita, parintii ei au fost cuprinside „o bucurie fara margini“ (Marcu 5:42). Da, Iehova le-afacut o bucurie pe care n-au uitat-o niciodata.

10 Fireste ca, dupa un timp, cei care au fost ınviati de Isusau murit din nou.

Înseamna oare ca ınvierea lor a fost inu-

tila? Nicidecum. Aceste relatari biblice confirma adevaruriimportante si ne umplu inima de speranta.

CEÎNV

˘AT

˘AM DIN

ÎNVIERILE

CARE AU AVUT LOC DEJA?11 Biblia ne ınvata ca mortii „nu sunt constienti de ni-

mic“. Cu alte cuvinte, ei nu sunt vii si nu continua satraiasca ın alt loc. Relatarea despre Lazar confirma acestlucru. Dupa ce a revenit la viata, i-a impresionat Lazar pealtii povestindu-le cum este ın cer? Sau i-a ıngrozit cu is-torisiri despre focul iadului? Biblia nu spune ca Lazar ar fifacut asa ceva.

În cele patru zile cat a fost mort, Lazar ‘nu

a fost constient de nimic’ (Eclesiastul 9:5). El a dormit ınmoarte (Ioan 11:11).

12 De asemenea, din relatarea despre Lazar ınvatam caınvierea este o realitate, nu o legenda. La ınvierea lui La-zar a asistat o multime de oameni. Nici chiar conducato-rii religiosi, care ıl urau pe Isus, n-au pus la ındoiala faptulca acest miracol a avut ıntr-adevar loc. Dimpotriva, ei auspus: „Ce-i de facut, pentru ca acest om [Isus] face multesemne?“ (Ioan 11:47). Dupa ce Lazar a ınviat, numerosi oa-meni au mers sa-l vada si multi au crezut ın Isus. Pentru

11. Cum confirma relatarea despre ınvierea lui Lazar adevarul consem-nat ın Eclesiastul 9:5?12. De ce putem fi siguri ca ınvierea lui Lazar a fost un fapt real?


ei, Lazar constituia dovada vie ca Isus era trimisul lui Dum-nezeu.

Întrucat aceasta dovada nu putea fi contestata, unii

conducatori religiosi iudei cu inima ımpietrita au planuitsa-i ucida pe Isus si pe Lazar (Ioan 11:53; 12:9–11).

13 Este nerealist sa credem ın ınviere? Nu, deoarece Isusa promis ca va veni ziua cand „toti cei din mormintele deamintire“ vor ınvia (Ioan 5:28). Iehova a creat tot ce areviata. Atunci de ce ar fi greu de crezut ca el poate sa-i cree-ze din nou pe oameni? Totul depinde de memoria lui Ie-hova.

Îsi poate aduce aminte el de cei dragi care au murit?

Sa ne gandim:În univers exista miliarde si miliarde de ste-

le, iar Dumnezeu stie numele fiecareia dintre ele (Isaia40:26). Cu siguranta, El ısi poate aminti toate detaliile de-spre cei dragi care au murit si este gata sa-i readuca la viata.

14 Biblia ne ınvata ca Dumnezeu asteapta cu nerabdaresa ınvie mortii. De ce putem fi siguri de lucrul acesta? Unslujitor fidel al lui Dumnezeu, pe nume Iov, a ıntrebat:„Daca barbatul viguros moare, poate el trai din nou?“. Iovstia ca va astepta ın mormant pana cand Dumnezeu ısi vaaduce aminte de el. De aceea, i-a spus lui Iehova: „Tu veichema si eu ıti voi raspunde.

Îti va fi dor de lucrarea mai-

nilor tale“ (Iov 14:13–15).15 Gandeste-te: Iehova doreste mult sa-i readuca la viata pe

cei care au murit. Nu este ıncurajator faptul ca Iehova nu-treste o dorinta atat de puternica? Dar ce stim despre aceas-ta ınviere, care va avea loc ın viitor? Cine va ınvia si unde?

„TOTI CEI DIN MORMINTELE DE AMINTIRE“16 Relatarile biblice despre ınviere ne ajuta sa ıntelegem

multe lucruri cu privire la ınvierea care va avea loc ın

13. Ce motive avem sa credem ca Iehova poate sa ınvie mortii?14, 15. Cum reiese din cuvintele lui Iov ca Iehova doreste sa-i readucala viata pe cei care au murit?16. Ce conditii vor exista pe pamant cand mortii vor ınvia?


viitor. Oamenii care au ınviat aici, pe pamant, au revenitın mijlocul celor dragi. La fel va fi si la ınvierea viitoare,ınsa conditiile de atunci vor fi mult mai bune. Asa cumam vazut ın capitolul 3, scopul lui Dumnezeu este ca totpamantul sa devina un paradis. Astfel, mortii nu vor re-veni la viata ıntr-o lume devastata de razboaie, criminali-tate si boli. Ei vor avea ocazia sa traiasca pentru totdeaunape acest pamant, ın pace si fericire.

17 Cine va ınvia? Isus a spus ca „toti cei din morminte-le de amintire vor auzi glasul sau si vor iesi afara“ (Ioan5:28, 29).

În Revelatia 20:13 se spune ceva asemanator:

„Marea i-a dat ınapoi pe mortii din ea, moartea si Hade-sul i-au dat ınapoi pe mortii din ele“. „Hadesul“ reprezin-ta mormantul comun al omenirii (vezi apendicele de lapaginile 212, 213). Acest mormant colectiv va fi golit candmiliardele de oameni care dorm ın el vor reveni la viata.Apostolul Pavel a spus: „Va fi o ınviere atat a celor drepti,cat si a celor nedrepti“ (Faptele 24:15). Ce ınseamna aces-te cuvinte?

18 Printre ‘cei drepti’ se vor afla multe personaje biblicecare au trait ınainte de venirea lui Isus pe pamant. Proba-bil ca te gandesti la Noe, Avraam, Sara, Moise, Rut, Este-ra si la multi altii. Despre unii dintre acesti oameni aicredintei se vorbeste ın Evrei, capitolul 11.

Însa, printre ‘cei

drepti’ se numara si slujitorii lui Iehova care mor ın pre-zent.

Întrucat avem speranta ınvierii, noua nu ne este

frica de moarte (Evrei 2:15).19 Miliarde de oameni nu i-au slujit lui Iehova si n-au fa-

cut vointa sa deoarece n-au avut ocazia sa-l cunoasca. Ce

17. Ce amploare va avea ınvierea?18. a) Cine se va numara printre ‘cei drepti’ care vor ınvia? b) Cum ıtiinfluenteaza speranta ınvierii atitudinea fata de moarte?19. a) Cine sunt cei „nedrepti“? b) Ce ocazie le va da cu bunatate Ieho-va „celor nedrepti“?


se va ıntampla cu ei? Acesti oameni „nedrepti“ nu vor fiuitati. Adevaratul Dumnezeu ıi va ınvia si le va acorda timppentru a-l cunoaste si pentru a-i sluji. Pe parcursul unei pe-rioade de o mie de ani, mortii vor ınvia si vor putea sa lise alature oamenilor fideli care ıi vor sluji lui Iehova pepamant. Va fi o perioada minunata! Biblia o numeste ZiuaJudecatii.�

20Înseamna aceasta ca toti oamenii care au trait pe pa-

mant vor ınvia? Nu. Biblia spune ca unii morti se afla ın„Gheena“ (Luca 12:5).

În vechime, „Gheena“ era un loc

situat ın afara Ierusalimului, unde erau aruncate si arse gu-noaiele si unele cadavre. Evreii aruncau aici cadavrele rau-facatorilor deoarece considerau ca acestia nu meritau sa fieınmormantati si sa aiba parte de ınviere. Asadar, termenul„Gheena“ este un simbol potrivit pentru distrugerea eter-na. Desi Isus va lua parte la judecarea celor vii si a celormorti, Iehova este Judecatorul suprem (Faptele 10:42). Elnu-i va ınvia pe oamenii rai, care nu vor sa se schimbe.

ÎNVIEREA CEREASC

˘A

21 Biblia vorbeste despre o alta ınviere, ınvierea la viataspirituala ın cer. Cuvantul lui Dumnezeu contine un sin-gur exemplu de ınviere la viata cereasca, si anume ınvie-rea lui Isus Cristos.

22 Dupa ce Fiul sau loial a fost omorat, Iehova nu l-a la-sat sa zaca ın mormant (Psalmul 16:10; Faptele 13:34, 35).Dumnezeu l-a ınviat pe Isus, dar nu ca om. Potrivit cuvin-telor apostolului Petru, Cristos a fost „omorat ın carne, dar

� Din apendicele de la paginile 213–215 poti afla ce este Ziua Judeca-tii si cum vor fi judecati oamenii atunci.

20. Ce este Gheena, si cine merge acolo?21, 22. a) Despre ce alta ınviere vorbeste Biblia? b) Cine a fost primapersoana ınviata la viata spirituala?


[a fost] facut viu ın spirit“ (1 Petru 3:18). Ce miracol ex-traordinar! Isus era din nou viu ca persoana spiritualaputernica (1 Corinteni 15:3–6). El a fost primul care a be-neficiat de aceasta ınviere glorioasa (Ioan 3:13). Dar nu siultimul.

23 Stiind ca, dupa putin timp, avea sa se ıntoarca ın cer,Isus le-a spus discipolilor sai fideli ca ‘le va pregati un loc’(Ioan 14:2). Isus a numit grupul celor care merg la cer ‘tur-ma mica’ (Luca 12:32). Cate persoane fac parte din acestgrup relativ mic de crestini fideli?

În Revelatia 14:1, apos-

tolul Ioan spune: „M-am uitat si iata ca Mielul [Isus Cris-tos] statea pe muntele Sion si cu el erau o suta patruzecisi patru de mii care aveau scrise pe frunte numele sau sinumele Tatalui sau“.

24 Cei 144000 de crestini, printre care se afla si apostoliifideli ai lui Isus, sunt ınviati la viata ın cer. Cand are loc ın-vierea lor? Potrivit cuvintelor apostolului Pavel, ın timpulprezentei lui Cristos (1 Corinteni 15:23). Asa cum vei ve-dea ın capitolul 9, noi traim ın acest timp. Astazi exista pepamant un numar mic de crestini care fac parte dintre cei144000. Cand mor, acestia sunt ınviati instantaneu la viatacereasca (1 Corinteni 15:51–55). Totusi, marea majoritatea oamenilor au speranta de a ınvia pe un pamant paradi-ziac.

25În mod sigur, Iehova Dumnezeu va distruge pentru

totdeauna moartea, acest dusman al nostru (Isaia 25:8).Dar poate ca te ıntrebi: Ce vor face ın cer crestinii care vorınvia la viata spirituala? Ei vor deveni membrii unui gu-vern, sau Regat, ceresc glorios.

În capitolul urmator vom

ınvata mai multe despre acest guvern.

23, 24. Cine face parte din ‘turma mica’ a lui Isus, si cati membri nu-mara ea?25. Ce vom analiza ın capitolul urmator?


CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Relatarile biblice despre ınviere ne dauo speranta sigura (Ioan 11:39–44).

ˇ Iehova asteapta cu nerabdare sa-i readucala viata pe cei care au murit (Iov 14:13–15).

ˇ Toti cei aflati ın mormantul comunal omenirii vor ınvia (Ioan 5:28, 29).

În Paradis, mortii vor ınviasi se vor ıntalni cu cei dragi


MILIOANE de oameni de pe ıntregul pamant stiu ruga-ciunea „Tatal nostru“. Aceasta rugaciune, lasata ca modelchiar de Isus Cristos, este plina de semnificatie. O analizaa primelor trei cereri mentionate ın ea ne va ajuta sa ınte-legem mai bine ce ne ınvata ın realitate Biblia.

2 La ınceputul acestei rugaciuni-model, Isus le-a spus as-cultatorilor sai: „Voi asa sa va rugati: «Tatal nostru care estiın ceruri, sa fie sfintit numele tau. Sa vina regatul tau. Sase faca vointa ta, precum ın cer, asa si pe pamant»“ (Ma-tei 6:9–13). Ce semnificatie au aceste trei cereri?

3 Am ınvatat deja multe lucruri despre numele lui Dum-nezeu, Iehova. Am analizat si cateva aspecte referitoare lavointa Sa: ce a facut si ce va face el ın viitor pentru ome-nire. Dar la ce s-a referit Isus cand ne-a ınvatat sa ne ru-gam: „Sa vina regatul tau“? Ce este Regatul lui Dumnezeu?În ce fel venirea Regatului va sfinti numele lui Dumnezeu?Si ce legatura exista ıntre venirea acestui Regat si ınfaptui-rea vointei lui Dumnezeu?

1. Ce rugaciune vom analiza?2. Mentioneaza trei lucruri pentru care Isus si-a ınvatat discipolii sa seroage.3. Ce este important sa cunoastem despre Regatul lui Dumnezeu?

CAPITOLUL 8

Ce este Regatul lui Dumnezeu?Ce ne spune Biblia

despre Regatul lui Dumnezeu?Ce va realiza el?

Cand va ınfaptui Regatulvointa lui Dumnezeu pe pamant?

CE ESTE REGATUL LUI DUMNEZEU4 Regatul lui Dumnezeu este un guvern instituit de Ie-

hova si condus de un rege ales de el. Cine este acest Rege?Isus Cristos. Deoarece le este superior tuturor conducato-rilor umani, el este numit „Regele celor care domnesc caregi si Domnul celor care stapanesc ca domni“ (1 Timotei6:15). El are putere sa faca mai mult bine chiar si decat celmai bun conducator uman.

5 De unde va guverna Regatul lui Dumnezeu? Gandes-te-te: Unde se afla acum Isus? Cu siguranta ıti amintesti cael a murit pe un stalp de tortura, iar la scurt timp dupa ace-ea a fost ınviat. Dupa patruzeci de zile, el s-a ınaltat la cer(Faptele 2:33). Asadar, Regatul lui Dumnezeu se afla ın cer.De aceea, Biblia ıl numeste ın mod potrivit „regatul . . .ceresc“ (2 Timotei 4:18). Desi este ın cer, acest regat va gu-verna peste locuitorii pamantului (Revelatia 11:15).

6 Isus este un Rege extraordinar. De ce putem spune lu-crul acesta?

În primul rand, deoarece el nu va muri nicio-

data. Biblia arata ca, spre deosebire de regii umani, el este„singurul care are nemurirea, care locuieste ıntr-o luminade care nu te poti apropia“ (1 Timotei 6:16). Aceasta ın-seamna ca toate lucrurile pe care le face Isus vor dainuivesnic. Si, cu siguranta, el va face multe lucruri ın folosulsupusilor sai!

7 Biblia a profetit despre Isus: „Peste el se va aseza spiri-tul lui Iehova, spirit de ıntelepciune si de pricepere, spi-rit de sfat si de tarie, spirit de cunostinta si de teama deIehova, iar desfatarea lui va fi ın teama de Iehova. El nuva judeca dupa cele vazute de ochii sai, nici nu va mustradupa cele auzite cu urechile sale.

Îi va judeca pe cei de

4. Ce este Regatul lui Dumnezeu, si cine este Regele lui?5. De unde va guverna Regatul lui Dumnezeu, si peste cine?6, 7. De ce este Isus un Rege extraordinar?

Ce este Regatul lui Dumnezeu? 77

conditie umila cu dreptate si va mustra cu nepartinire ınfolosul celor smeriti de pe pamant“ (Isaia 11:2–4). Acestecuvinte arata ca Isus urma sa fie un Rege drept si plin decompasiune fata de toti locuitorii pamantului. Ti-ar placeasa ai un asemenea conducator?

8 Sa observam o alta caracteristica a Regatului ceresc:Isus nu va domni singur, ci ımpreuna cu alti regi.

În acest

sens, apostolul Pavel i-a spus lui Timotei: „Daca vom per-severa, vom si domni cu el“ (2 Timotei 2:12).

Într-adevar,

Pavel, Timotei si alte persoane fidele, care au fost alese deDumnezeu vor domni cu Isus ın Regatul ceresc. Cate per-soane vor avea acest privilegiu?

9 Asa cum se arata ın capitolul 7 al acestei carti, aposto-lul Ioan a avut o viziune ın care „Mielul [Isus Cristos] sta-tea pe muntele Sion [pozitia sa de rege ın cer] si cu el erauo suta patruzeci si patru de mii care aveau scrise pe frun-te numele sau si numele Tatalui sau“. Cine sunt acesti144000? Ioan ınsusi ne spune: „Ei ıl urmeaza neıncetat peMiel oriunde merge si au fost cumparati dintre oameni caprime roade pentru Dumnezeu si pentru Miel“ (Revelatia14:1, 4). Asadar, ei sunt continuatori fideli ai lui Isus Cris-tos, alesi pentru a domni cu el ın cer. Dupa ınvierea la via-ta cereasca, „ei vor domni ca regi peste pamant“ ımpreunacu Isus (Revelatia 5:10).

Începand din zilele apostolilor,

Dumnezeu alege crestini fideli pentru a-i aduna pe toti cei144000.

10 Iehova a dat dovada de multa iubire cand a stabilit caIsus si cei 144000 sa domneasca peste omenire. De ce?

În

primul rand, Isus stie cum este sa traiesti ca om si ce ın-

8. Cine va domni cu Isus?9. Cate persoane vor domni cu Isus, si cand a ınceput sa le aleaga Dum-nezeu?10. De ce putem spune ca Iehova a dat dovada de iubire cand a stabilitca Isus si cei 144000 sa domneasca peste omenire?


seamna sa suferi. Pavel a spus ca Isus nu este „cineva caresa nu poata avea compatimire pentru slabiciunile noastre,ci . . . ın toate privintele a fost pus la ıncercare ca noi, darfara pacat“ (Evrei 4:15; 5:8). Si cei care vor domni ımpreu-na cu el au suferit si au perseverat pe parcursul vietii lorumane.

În plus, ei s-au luptat cu imperfectiunea si cu fe-

lurite boli. Cu siguranta, ei vor putea ıntelege problemeleoamenilor.

CE VA REALIZA REGATUL LUI DUMNEZEU?11 Dupa ce le-a spus discipolilor sa se roage pentru veni-

rea Regatului, Isus i-a ındemnat sa ceara ca vointa lui Dum-nezeu sa se faca „precum ın cer, asa si pe pamant“.

În cer,

unde se afla Dumnezeu, ıngerii fideli au facut ıntotdeau-na vointa sa. Totusi, asa cum am ınvatat ın capitolul 3, unınger rau n-a mai facut vointa lui Dumnezeu si i-a deter-minat pe Adam si pe Eva sa pacatuiasca.

În capitolul 10

vom afla ce ne ınvata Biblia despre acest ınger rau, SatanDiavolul. Iehova le-a permis lui Satan si ıngerilor care auales sa-l urmeze, numiti demoni, sa ramana o vreme ın cer.Asadar, nu toti cei care se aflau atunci ın cer ınfaptuiauvointa lui Dumnezeu. Dar aceasta situatie urma sa seschimbe cand Regatul lui Dumnezeu avea sa ınceapa sa gu-verneze. Isus Cristos, Regele nou-ıntronat, urma sa poarterazboi cu Satan (Revelatia 12:7–9).

12 Urmatoarele cuvinte profetice arata ce avea sa se ıntam-ple: „Am auzit un glas puternic ın cer care zicea: «Acum auvenit salvarea, puterea, regatul Dumnezeului nostru si auto-ritatea Cristosului sau, pentru ca acuzatorul fratilor nostri[Satan], care ıi acuza zi si noapte ınaintea Dumnezeului

11. De ce a spus Isus ca discipolii sai trebuiau sa se roage ca vointa luiDumnezeu sa se faca ın cer?12. Care sunt cele doua evenimente importante mentionate ın Revela-tia 12:10?


nostru, a fost aruncat jos!»“ (Revelatia 12:10). Ai observat caversetul mentioneaza doua evenimente foarte importante?Primul: Regatul lui Dumnezeu condus de Isus Cristos ınce-pe sa guverneze. Al doilea: Satan este aruncat din cer pe pa-mant.

13 Dupa cum vom vedea ın continuare, aceste doua eve-nimente au avut loc deja. Care au fost urmarile? Biblia nespune: „Bucurati-va, ceruri si voi, care locuiti ın ele!“ (Re-velatia 12:12).

Îngerii loiali se bucura pentru ca, dupa alun-

garea lui Satan si a demonilor sai, ın cer au ramas numaicei ce ıi sunt fideli lui Iehova Dumnezeu. Nimic si nimeninu le mai tulbura pacea si armonia.

În cer se ınfaptuieste

vointa lui Dumnezeu.14 Dar ce putem spune despre pamant?

În Biblie citim:

„Vai de voi, pamant si mare, pentru ca Diavolul a coboratla voi cuprins de o manie mare, stiind ca nu mai are de-cat putin timp!“ (Revelatia 12:12). Satan este furios pentruca a fost alungat din cer si pentru ca mai are putin timp.Plin de furie, el provoaca multe ‘vaiuri’, adica multa sufe-rinta, pe pamant.

În capitolul urmator vom vedea ce sunt

aceste ‘vaiuri’. Avand ın vedere ca Satan a fost aruncat pepamant, probabil ca te ıntrebi: Cum se va face vointa luiDumnezeu pe pamant prin intermediul Regatului?

15 Sa ne aducem aminte care este vointa lui Dumnezeucu privire la pamant. Asa cum am ınvatat din capitolul 3,Dumnezeu a aratat ın Eden ca doreste ca pamantul sa fietransformat ıntr-un paradis locuit de oameni drepti, caresa nu moara niciodata. Satan i-a determinat pe Adam si peEva sa pacatuiasca, ceea ce a afectat ımplinirea vointei luiDumnezeu cu privire la pamant.

Însa vointa lui nu s-a

13. Ce urmari a avut aruncarea lui Satan din cer?14. Ce s-a ıntamplat dupa ce Satan a fost aruncat pe pamant?15. Care este vointa lui Dumnezeu cu privire la pamant?


schimbat. Iehova doreste si acum ca oamenii ‘drepti samosteneasca pamantul si sa locuiasca pentru totdeauna peel’ (Psalmul 37:29). Iar Regatul lui Dumnezeu va realizaacest lucru.

În ce fel?

16În Daniel 2:44 gasim urmatoarea profetie: „

În zilele

acestor regi, Dumnezeul cerului va ridica un regat care nuva fi nimicit niciodata. Regatul acesta nu va trece ın sta-panirea altui popor. El va zdrobi si va pune capat tuturoracestor regate si el ınsusi va dainui pe timp indefinit“. Ceaflam din aceasta profetie despre Regatul lui Dumnezeu?

17În primul rand, Regatul lui Dumnezeu va fi instaurat

„ın zilele acestor regi“, adica ın timp ce vor exista alte re-gate, sau guverne.

În al doilea rand, Regatul va dainui pen-

tru totdeauna. El nu va fi ınfrant sau ınlocuit de niciun altguvern.

În al treilea rand, Regatul lui Dumnezeu va purta

razboi cu regatele acestei lumi si va iesi victorios.În cele

din urma, el va fi singurul guvern care va conduce ome-nirea. Atunci, oamenii se vor bucura de cel mai bun gu-vern pe care l-au avut vreodata.

18 Biblia ne dezvaluie multe lucruri despre razboiul din-tre Regatul lui Dumnezeu si guvernele lumii. De exemplu,ea ne spune ca, pe masura ce sfarsitul se apropie, spiritelerele vor raspandi minciuni ca sa-i ınsele pe „regii ıntre-gului pamant locuit“. Cu ce scop? „Ca sa-i adune [pe regi]pentru razboiul zilei celei mari a Dumnezeului cel Atotpu-ternic.“ Regii pamantului vor fi adunati „ın locul care ınebraica se numeste Har-Maghedon“ (Revelatia 16:14, 16).Asa cum reiese din aceste doua versete, confruntarea din-tre guvernele umane si Regatul lui Dumnezeu este numi-ta razboiul Har-Maghedonului, sau Armaghedon.

16, 17. Ce aflam din Daniel 2:44 despre Regatul lui Dumnezeu?18. Cum se numeste razboiul dintre Regatul lui Dumnezeu si guverne-le acestei lumi?


19 Ce va realiza Regatul lui Dumnezeu prin intermediulArmaghedonului? Sa ne amintim care este vointa lui Dum-nezeu cu privire la pamant. Scopul lui Iehova este ca pa-mantul sa fie transformat ıntr-un paradis si sa fie populatde oameni perfecti si drepti. Dar ce ımpiedica ın prezentrealizarea acestui scop?

În primul rand, suntem pacatosi, ne

ımbolnavim si murim. Totusi, asa cum am ınvatat din ca-pitolul 5, Isus a murit pentru ca noi sa putem trai vesnic.Probabil ca ıti amintesti cuvintele consemnate ın Evanghe-lia dupa Ioan: „Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ıncatl-a dat pe Fiul sau unic-nascut, pentru ca oricine mani-festa credinta ın el sa nu fie distrus, ci sa aiba viata vesni-ca“ (Ioan 3:16).

20În al doilea rand, multi oameni comit lucruri rele:

mint, ınsala si duc o viata imorala. Ei nu vor sa faca voin-ta lui Dumnezeu. Oamenii care practica lucruri rele vor fidistrusi ın Armaghedon, razboiul lui Dumnezeu (Psalmul37:10).

În al treilea rand, guvernele nu-i ıncurajeaza pe oa-

meni sa faca vointa lui Dumnezeu. Multe dintre acesteas-au dovedit incapabile, crude sau corupte. Biblia spune catse poate de clar: „Un om stapaneste peste alt om spre pa-guba lui“ (Eclesiastul 8:9).

21 Dupa Armaghedon, omenirea va fi condusa de un sin-gur guvern, Regatul ceresc. Acesta va face vointa lui Dum-nezeu si le va aduce binecuvantari extraordinare oamenilor.De exemplu, ıi va arunca ın abis pe Satan si pe demonii sai,unde vor sta o mie de ani (Revelatia 20:1–3). De asemenea,va fi aplicata valoarea jertfei lui Isus si, astfel, oamenii fidelinu se vor mai ımbolnavi si nu vor mai muri. Sub domnia

19, 20. De ce vointa lui Dumnezeu nu se ınfaptuieste ın prezent pe pa-mant?21. Cum se va face vointa lui Dumnezeu pe pamant prin intermediulRegatului?


Alungarea lui Satan sia demonilor din cer a provocat

multe ‘vaiuri’ pe pamant.Dar aceste necazuri vor

lua sfarsit ın curand

Regatului, ei vor putea trai pentru totdeauna (Revelatia22:1–3). Pamantul va fi transformat ıntr-un paradis.

În

acest fel, prin intermediul Regatului, vointa lui Dumne-zeu se va face pe tot pamantul, iar numele sau va fi sfintit.Care va fi rezultatul? Toti cei care vor trai sub domnia aces-tui Regat vor onora numele lui Dumnezeu.

Cˆ

AND VA TRECE LA ACTIUNEREGATUL LUI DUMNEZEU?

22În momentul ın care Isus le-a spus continuatorilor sai

sa se roage pentru venirea Regatului, era clar ca Regatul nuvenise ınca. Dar a venit oare cand Isus s-a ınaltat la cer?Nu, deoarece atat Petru, cat si Pavel au spus ca, dupa ceIsus a ınviat, ın persoana lui s-a ımplinit profetia din Psal-mul 110:1, care spune: „Iata ce i-a zis Iehova Domnuluimeu: «Stai la dreapta mea pana ıi voi pune pe dusmaniitai ca scaunel pentru picioarele tale»“ (Faptele 2:32–35;Evrei 10:12, 13). Asadar, urma sa treaca o perioada panacand Regatul lui Dumnezeu avea sa ınceapa sa guverneze.

23 Dar cat de lunga avea sa fie aceasta perioada? Pe par-cursul secolelor al XIX-lea si al XX-lea, un grup de cerce-tatori sinceri ai Bibliei au ınteles treptat ca aceasta perioada

22. De unde stim ca Regatul lui Dumnezeu nu a venit cand Isus se aflape pamant sau imediat dupa ınvierea lui?23. a) Cand a ınceput sa guverneze Regatul lui Dumnezeu? b) Ce vomafla din capitolul urmator?

Sub domnia Regatului, vointa lui Dumnezeuse va ınfaptui pe pamant, asa cum

se ınfaptuieste ın cer


urma sa se ıncheie ın anul 1914 (vezi apendicele de la pa-ginile 215–218). Evenimentele mondiale care au ınceput ın1914 confirma ca ıntelegerea lor a fost corecta.

Împlinirea

profetiilor biblice arata ca, ın 1914, Cristos a devenit Rege,iar Regatul ceresc al lui Dumnezeu a ınceput sa guverne-ze. Prin urmare, noi traim ın ‘putinul timp’ care i-a mairamas lui Satan (Revelatia 12:12; Psalmul 110:2). De ase-menea, putem spune cu certitudine ca, ın curand, Regatulva trece la actiune pentru ca vointa lui Dumnezeu sa sefaca pe pamant. Nu este aceasta o veste extraordinara?Crezi ca este adevarata? Din capitolul urmator vom afla ceınvata ın realitate Biblia despre aceste lucruri.

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Regatul lui Dumnezeu este un guvern ceresc.Regele sau este Isus Cristos, iar ımpreuna cuel vor domni 144000 de regi alesi dintreoameni (Revelatia 14:1, 4).

ˇ Regatul a ınceput sa guverneze ın 1914, dupacare Satan a fost aruncat din cer pe pamant(Revelatia 12:9).

ˇÎn curand, Regatul lui Dumnezeu va distrugeguvernele omenesti, iar pamantul va fi trans-format ıntr-un paradis (Revelatia 16:14, 16).


TE-AI ıntrebat vreodata, ın timp ce urmareai stirile la te-levizor, ıncotro se ındreapta lumea? Evenimentele tragi-ce lovesc pe neasteptate si nimeni nu stie ce va aduce ziuade maine (Iacov 4:14). Dar Iehova stie ce se va ıntamplaın viitor (Isaia 46:10). Cu mult timp ın urma, Cuvantulsau, Biblia, a prezis nu numai evenimentele tragice din zi-lele noastre, ci si binecuvantarile care se vor revarsa asu-pra omenirii ın viitorul apropiat.

2 Isus Cristos a vorbit despre Regatul lui Dumnezeu,guvernul care va pune capat rautatii si va transforma pa-mantul ıntr-un paradis (Luca 4:43). Oamenii care l-au au-zit pe Isus au vrut sa stie cand va veni acest Regat. De fapt,discipolii sai chiar l-au ıntrebat: „Care va fi semnul pre-zentei tale si al ıncheierii acestui sistem?“ (Matei 24:3).Isus le-a spus ca numai Iehova Dumnezeu stia cu exacti-tate cand se va sfarsi sistemul actual (Matei 24:36). Totusi,el a prezis ce se va ıntampla chiar ınainte ca Regatul sa

1. De unde putem afla ce ne rezerva viitorul?2, 3. Ce ıntrebare i-au pus lui Isus discipolii, si ce raspuns le-a dat el?

CAPITOLUL 9

Traim ın „zilele din urma“?Ce caracteristici ale zilelor din urma

au fost profetite ın Biblie?Potrivit Bibliei, cum aveau

sa fie oamenii ın „zilele din urma“?Ce lucruri ıncurajatoare

au fost prezise ın Cuvantul lui Dumnezeucu privire la „zilele din urma“?

aduca omenirii adevarata pace si siguranta. Evenimente-le prezise de el au loc chiar ın prezent.

3Înainte de a analiza dovezile potrivit carora traim ın

timpul „ıncheierii acestui sistem“, sa vorbim despre unrazboi pe care niciun om nu l-a putut vedea. Acest razboia avut loc ın cer, dar urmarile lui ne afecteaza si pe noi.

UN R˘

AZBOIÎN CER

4În capitolul anterior am vazut ca, ın anul 1914, Isus

Cristos a devenit Rege ın cer (Daniel 7:13, 14). La scurttimp dupa aceea, el a trecut la actiune. Biblia spune: „

În

cer a izbucnit un razboi: Mihael [un alt nume al lui Isus]si ıngerii lui s-au luptat cu balaurul [Satan Diavolul], iarbalaurul si ıngerii lui au luptat si ei“.� Satan si ıngerii luirai, numiti demoni, au fost ınvinsi si aruncati pe pamant.Îngerii fideli s-au bucurat ca Satan si demonii au fost alun-gati din cer.

Însa lucrul acesta avea sa le aduca multa su-

ferinta oamenilor. Biblia a prezis: ‘Vai de pamant, pentruca Diavolul a coborat cuprins de o manie mare, stiind canu mai are decat putin timp!’ (Revelatia 12:7, 9, 12).

5 Sa vedem care au fost urmarile razboiului din cer. Cu-prins de furie, Satan urma sa le provoace locuitorilor pa-mantului multe ‘vaiuri’, adica necazuri foarte mari. Asacum vei vedea ın continuare, noi traim ın aceasta perioadaplina de necazuri. Dar ea nu va dura mult, ci „putin timp“.Chiar si Satan stie acest lucru.

În Biblie, perioada ın care

traim este numita „zilele din urma“ (2 Timotei 3:1). Cat demult ne bucuram sa stim ca, ın curand, Dumnezeu nu-i va

�În apendicele de la paginile 218, 219, vei gasi mai multe dovezi

care confirma ca Mihael este un alt nume al lui Isus Cristos.

4, 5. a) Ce s-a ıntamplat ın cer la scurt timp dupa ce Isus a devenitRege? b) Potrivit cu Revelatia 12:12, care aveau sa fie urmarile razboiu-lui din cer?

Traim ın „zilele din urma“? 87

mai permite Diavolului sa aiba in-fluenta asupra pamantului! Sa anali-zam cateva lucruri profetite ın Biblie,care au loc chiar ın zilele noastre. Aces-tea dovedesc ca ne aflam ın zilele dinurma si ca, ın scurt timp, Regatul luiDumnezeu le va aduce binecuvantarieterne celor ce ıl iubesc pe Iehova. Maiıntai, sa examinam patru aspecte alesemnului care, potrivit cuvintelor luiIsus, urma sa caracterizeze timpul ıncare traim.

CARACTERISTICIALE ZILELOR DIN URM

˘A

6 „Se va ridica natiune contra natiu-ne si regat contra regat.“ (Matei 24:7)În razboaiele purtate ın secolul trecutsi-au pierdut viata milioane de oa-meni. Un istoric britanic a scris: „Se-colul al XX-lea a fost cel mai sangerosdin istorie. . . . Pe parcursul acestuisecol au existat ıncontinuu razboaie,cu exceptia catorva perioade scurte depace“. Potrivit unui raport, „ın raz-boaiele din secolul [al XX-lea] au mu-rit de trei ori mai multi oameni decatın toate razboaiele care au avut loc dinsecolul I e.n. pana la sfarsitul secolu-lui al XIX-lea“ (Worldwatch Institute).Din 1914 au murit ın razboaie peste

6, 7. Cum se ımplinesc ın prezent cuvintelelui Isus referitoare la razboaie si la lipsuri dealimente?

88

100 de milioane de oameni. Poate casi tu ai simtit durerea provocata depierderea unei persoane dragi ıntr-unrazboi, ınsa nici nu-ti poti imaginacata durere si deznadejde a provocatpe ıntregul pamant moartea a milioa-ne de oameni!

7 „Vor fi lipsuri de alimente.“ (Matei24:7) Specialistii spun ca productia dealimente a crescut foarte mult ın ulti-mii 30 de ani. Cu toate acestea, multioameni sufera de foame pentru can-au bani sa-si cumpere hrana saun-au un teren pe care sa-l cultive. Pes-te un miliard de oameni din tarile ıncurs de dezvoltare traiesc cu un europe zi sau chiar cu mai putin. Majori-tatea acestora sufera de malnutritie.Potrivit Organizatiei Mondiale a Sa-natatii, malnutritia este una dintreprincipalele cauze pentru care moranual peste cinci milioane de copii.

8 „Vor fi mari cutremure de pamant.“(Luca 21:11) Potrivit unui studiu, seasteapta ca ın fiecare an sa aiba loc,ın medie, 19 cutremure mari, care sadarame cladiri si sa despice scoar-ta terestra (U.S. Geological Survey).De fapt, ın fiecare an au loc cu-tremure care provoaca distrugeri de

8, 9. Ce anume arata ca profetia lui Isus de-spre cutremure si epidemii se ımplineste ınprezent?

89

proportii. Statisticile arata ca, ınce-pand din 1900, cutremurele au fa-cut peste doua milioane de victime.Conform altei surse, „progresele ınre-gistrate ın domeniul tehnologiei auredus doar ıntr-o mica masura numa-rul mortilor“.

9 „Vor fi . . . epidemii.“ (Luca 21:11)În pofida progreselor din domeniulmedical, omenirea se lupta cu bolivechi si noi. Potrivit unui raport, 20de boli foarte cunoscute, ıntre care tu-berculoza, malaria si holera, au reve-nit ın forta ın ultimele decenii, ıntimp ce alte boli sunt tot mai rezisten-te la medicamente.

În plus, au mai

aparut cel putin 30 de boli. Uneledintre acestea sunt mortale si nu exis-ta ınca niciun tratament pentru ele.

CUM SUNT OAMENIIÎN ZILELE DIN URM

˘A

10 Biblia nu prezice doar aceste ca-racteristici ale zilelor din urma, ci si oschimbare ın societatea umana. Apos-tolul Pavel a aratat cum aveau sa fiemajoritatea oamenilor.

În 2 Timotei

3:1–5 citim: „În zilele din urma vor fi

timpuri critice, carora cu greu li se vaface fata“. Printre altele, Pavel a spusca oamenii vor fi:

10. Ce trasaturi, prezise ın 2 Timotei 3:1–5,au oamenii de astazi?

90

ˇ iubitori de sineˇ iubitori de baniˇ neascultatori de parintiˇ neloialiˇ fara afectiune naturalaˇ fara stapanire de sineˇ cruziˇ mai degraba iubitori de placeri

decat iubitori de Dumnezeuˇ avand o forma de devotiune

sfanta, dar negandu-i puterea11 Se aplica aceasta descriere la oa-

menii din zona ın care locuiesti? Cusiguranta. Peste tot exista oameni cuasemenea trasaturi. Aceasta dovedes-te ca, ın curand, Dumnezeu va tre-ce la actiune. Biblia spune: „Cand ceirai ıncoltesc ca iarba si toti cei cepractica raul ınfloresc, este ca sa fienimiciti pentru totdeauna“ (Psalmul92:7).

MOTIVE DE BUCURIEÎN ZILELE DIN URM

˘A

12 Asa cum a fost profetit ın Bi-blie, zilele din urma sunt ıntr-adevar

11. Potrivit cu Psalmul 92:7, ce se va ıntam-pla cu cei rai?12, 13. Cum a crescut „adevarata cunostin-ta“ ın „timpul sfarsitului“?

91

pline de necazuri. Totusi, ın pofida problemelor din aceas-ta lume, ınchinatorii lui Iehova au motive de bucurie.

13 „Adevarata cunostinta va creste“, s-a profetit ın carteabiblica Daniel. Cand aveau sa se ımplineasca aceste cuvin-te?

În „timpul sfarsitului“ (Daniel 12:4).

În special din

1914 Iehova ıi ajuta pe adevaratii sai ınchinatori sa doban-deasca o ıntelegere mai clara a Bibliei. Astfel, ei au ıntelesmai bine adevaruri pretioase despre numele si scopul luiDumnezeu, despre jertfa de rascumparare a lui Isus Cris-tos, despre starea mortilor si despre ınviere. Ei au ınvatatsa-si traiasca viata ın asa fel ıncat sa se bucure de ea si sa-iaduca laude lui Dumnezeu. De asemenea, au ınteles maibine ce rol are Regatul lui Dumnezeu si cum va ındreptael situatia de pe pamant. Ce fac ei cu aceasta cunostinta?Pentru a afla raspunsul, sa examinam o alta profetie carese ımplineste ın aceste zile din urma.

14 „Aceasta veste buna despre regat va fi predicata pe totpamantul locuit“, a spus Isus Cristos ın profetia despre ‘ın-cheierea acestui sistem’ (Matei 24:3, 14). Vestea buna de-spre Regat — ce este Regatul, ce va ınfaptui el si cum neputem bucura de binecuvantarile pe care le va aduce —este predicata ın peste 235 de tari si teritorii si ın peste 500de limbi. Milioane de Martori ai lui Iehova predica ınmod zelos vestea buna despre Regat. Ei provin din „toatenatiunile, triburile, popoarele si limbile“ (Revelatia 7:9).Martorii conduc studii biblice gratuite la domiciliu cu mi-lioane de oameni care doresc sa afle ce ne ınvata ın rea-litate Biblia. Ce ımplinire remarcabila cunoaste aceastaprofetie, cu atat mai mult cu cat Isus a profetit ca adeva-ratii crestini ‘vor fi urati de toti oamenii’! (Luca 21:17)

14. Ce amploare a luat ın prezent predicarea vestii bune despre Regat,si cine participa la ea?


„Aceasta veste buna despreregat va fi predicata petot pamantul locuit.“(Matei 24:14)

CE VEI FACE?15 Avand ın vedere ca ın prezent se ımplinesc atat de

multe profetii biblice, nu esti de acord ca traim ın zileledin urma? Cand vestea buna va fi predicata ın masuradorita de Iehova, „sfarsitul“ va veni cu siguranta (Matei24:14). „Sfarsitul“ se refera la timpul cand Dumnezeu vaelimina rautatea de pe pamant. Prin intermediul lui Isussi al ıngerilor sai puternici, Iehova ıi va distruge pe toti ceice i se ımpotrivesc cu buna stiinta (2 Tesaloniceni 1:6–9).Satan si demonii sai nu vor mai induce ın eroare natiu-nile. Apoi, Regatul lui Dumnezeu va revarsa binecuvan-tari peste cei care se vor supune domniei sale drepte(Revelatia 20:1–3; 21:3–5).

16Întrucat sistemul lui Satan se apropie de sfarsit, ar fi

bine sa te ıntrebi: Ce trebuie sa fac? Este ıntelept sa ınvetiın continuare despre Iehova si despre cerintele sale (Ioan17:3). Studiaza Biblia cu seriozitate. Fa-ti obiceiul sa stai ıncompania celor care se straduiesc sa faca vointa lui Ieho-va (Evrei 10:24, 25). Asimileaza bogata cunostinta pe careIehova Dumnezeu o pune la dispozitia oamenilor de pre-tutindeni si fa schimbarile necesare ca sa te poti bucurade favoarea sa (Iacov 4:8).

17 Isus a prezis ca majoritatea oamenilor vor ignora do-vezile potrivit carora traim ın zilele din urma. Distrugereacelor rai va veni pe neasteptate si ıi va lua prin surprin-dere pe multi, asemenea unui hot care vine noaptea (1 Te-saloniceni 5:2). De asemenea, Isus a avertizat: „Asa cumau fost zilele lui Noe, asa va fi si prezenta Fiului omului.

15. a) Esti convins ca traim ın zilele din urma? Explica. b) Ce va ınsem-na „sfarsitul“: 1) pentru cei care i se ımpotrivesc lui Iehova si 2) pentrucei care se supun domniei Regatului?16. Ce este ıntelept sa faci?17. De ce distrugerea celor rai ıi va lua prin surprindere pe multi?


Caci, asa cum erau oamenii ın zilele acelea dinainte de po-top: mancau si beau, barbatii se casatoreau si femeile eraudate ın casatorie, pana ın ziua ın care a intrat Noe ın arca,si n-au dat atentie pana a venit potopul si i-a maturat petoti, asa va fi si prezenta Fiului omului“ (Matei 24:37–39).

18 Isus le-a spus ascultatorilor sai: „Fiti atenti la voi ınsi-va ca nu cumva sa vi se ıngreuneze inimile cu mancare sibautura ın exces si cu ıngrijorarile vietii, iar ziua aceea savina pe neasteptate peste voi ca o cursa. Fiindca ea va venipeste toti aceia care locuiesc pe toata fata pamantului. Ra-maneti treji, facand tot timpul implorari, ca sa reusiti sa sca-pati de toate aceste lucruri care trebuie sa se ıntample si sastati ın picioare [sa fiti aprobati] ınaintea Fiului omului!“(Luca 21:34–36). Este ıntelept sa acordam atentie cuvinte-lor lui Isus ıntrucat oamenii care se bucura de aprobarea luiIehova Dumnezeu si a „Fiului omului“, Isus Cristos, au per-spectiva de a supravietui distrugerii sistemului lui Satan.Mai mult, ei pot trai pentru totdeauna ın minunata lumenoua, care este atat de aproape (Ioan 3:16; 2 Petru 3:13).

18. Carui avertisment dat de Isus ar trebui sa-i acordam atentie?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Zilele din urma se caracterizeaza prin razboaie,lipsuri de alimente, cutremure de pamantsi epidemii (Matei 24:7; Luca 21:11).

ˇÎn zilele din urma, multi oameni sunt iubitoride sine, iubitori de bani, iubitori de placeri, darnu si iubitori de Dumnezeu (2 Timotei 3:1–5).

ˇ Pe parcursul acestor zile din urma, vesteabuna despre Regat este predicata pe totpamantul (Matei 24:14).

Traim ın „zilele din urma“? 95

DE OBICEI, pentru a cunoaste o persoana, trebuie sa stimunele lucruri despre familia ei.

În mod asemanator, pentru

a-l cunoaste pe Iehova Dumnezeu, trebuie sa-i cunoastemmai bine familia de ıngeri.

În Biblie, ıngerii sunt numiti

„fiii lui Dumnezeu“ (Iov 38:7). Cum ıi foloseste Dumne-zeu pentru a-si realiza scopul? Ce rol au avut ei ın istoriaomenirii? Ne influenteaza ıngerii viata? Daca da, ın ce fel?

2În Biblie se vorbeste despre ıngeri de sute de ori. Sa

analizam cateva pasaje biblice pentru a afla mai multe lu-cruri despre aceste creaturi spirituale. Cine i-a creat pe ın-geri?

În Coloseni 1:16 se spune: „Prin el [Isus Cristos] au

fost create toate celelalte lucruri din ceruri si de pe pa-mant“. Asadar, toate fiintele spirituale numite ıngeri aufost create ın mod individual de Iehova Dumnezeu prinintermediul Fiului sau ıntai nascut. Cati ıngeri exista? Bi-blia arata ca au fost creati sute de milioane de ıngeri si catoti acestia sunt puternici (Psalmul 103:20).�

�În Revelatia 5:11 se spune despre ıngerii drepti: „Numarul lor era mi-

riade de miriade“, sau „de zece mii de ori zece mii“ (nota de subsol).Prin urmare, Biblia arata ca au fost creati sute de milioane de ıngeri.

1. De ce ar trebui sa cunoastem mai multe lucruri despre ıngeri?2. Cine i-a creat pe ıngeri, si cati ıngeri exista?

CAPITOLUL 10

Ce spune Bibliadespre creaturile spirituale?

Îi ajuta ıngerii pe oameni?

Cum ıi influenteaza spiritele rele pe oameni?Ar trebui sa ne temem de spiritele rele?

3 Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia, ne spune ca, la creareapamantului, „toti fiii lui Dumnezeu scoteau strigate de lau-da“ (Iov 38:4–7).

Întelegem deci ca ıngerii au existat cu mult

ınainte de crearea omului, ınainte chiar si de ıntemeiereapamantului. Din acelasi pasaj biblic reiese si ca ıngerii ausentimente, deoarece se spune ca ei „strigau ımpreuna debucurie“. Dupa cum poti observa, „toti fiii lui Dumnezeu“s-au bucurat ımpreuna. Pe atunci, toti ıngerii alcatuiau o fa-milie unita, care ıi slujea lui Iehova Dumnezeu.

ÎNGERII OFER

˘A SPRIJIN SI OCROTIRE

4 De cand au asistat la crearea primilor oameni, fiintelespirituale fidele au aratat un viu interes fata de familia uma-na, tot mai numeroasa, si fata de ımplinirea scopului di-vin (Proverbele 8:30, 31; 1 Petru 1:11, 12). Dar, cu trecereatimpului, ıngerii au vazut cum majoritatea oamenilor s-auındepartat de Creatorul lor iubitor. Cu siguranta, lucrulacesta i-a ıntristat.

Însa „este bucurie printre ıngeri“ cand

la Iehova se ıntoarce chiar si un singur om (Luca 15:10).Dupa cum am vazut, ıngerii sunt preocupati de binele slu-jitorilor lui Dumnezeu. Asadar, ıntelegem de ce Iehova i-afolosit de multe ori pentru a-si ıntari si ocroti slujitoriifideli de pe pamant (Evrei 1:7, 14). Iata cateva exemple.

5 Lot, un om drept, si fiicele sale au supravietuit distru-gerii oraselor nelegiuite Sodoma si Gomora datorita aju-torului oferit de doi ıngeri. Acestia i-au scos din orasulcare urma sa fie distrus (Geneza 19:15, 16). Cateva secolemai tarziu, profetul Daniel a fost aruncat ıntr-o groapa culei, dar a scapat nevatamat. El a spus: „Dumnezeul meusi-a trimis ıngerul si a ınchis gura leilor“ (Daniel 6:22).

În

3. Ce aflam despre ıngeri din Iov 38:4–7?4. Cum arata Biblia ca ıngerii fideli se intereseaza de ceea ce fac oame-nii?5. Mentioneaza cateva situatii ın care ıngerii au oferit sprijin.

Ce spune Biblia despre creaturile spirituale? 97

secolul I e.n., un ınger l-a eliberat din ınchisoare pe apos-tolul Petru (Faptele 12:6–11). Chiar si Isus a fost ajutat deıngeri la ınceputul serviciului sau pamantesc (Marcu 1:13).Cu putin ınainte de moartea sa, lui Isus i-a aparut un ın-ger, care „l-a ıntarit“ (Luca 22:43). Ce mult a ınsemnat pen-tru Isus sprijinul ıngerului ın acele momente cruciale!

6În prezent, ıngerii nu li se mai arata slujitorilor lui

Dumnezeu de pe pamant. Desi oamenii nu-i pot vedea, ın-gerii puternici continua sa-i ocroteasca pe slujitorii lui Ie-hova ındeosebi din punct de vedere spiritual.

În Biblie se

spune: „Îngerul lui Iehova ısi asaza tabara ın jurul celor ce

se tem de el si ıi scapa“ (Psalmul 34:7). De ce ar trebui sane ıncurajeze aceste cuvinte? Deoarece exista creaturi spi-rituale rele care vor sa ne distruga. Cine sunt ele? Cum auaparut?

În ce fel ıncearca sa ne faca rau? Pentru a afla ras-

punsul, sa vedem ce s-a ıntamplat la ınceputul istorieiomenirii.

CREATURI SPIRITUALE CARE NE SUNT DUSMANI7 Asa cum am vazut ın capitolul 3, un ınger a cultivat

dorinta de a stapani peste altii si s-a razvratit ımpotriva luiDumnezeu. Mai tarziu, acest ınger a ajuns sa fie cunoscutca Satan Diavolul (Revelatia 12:9). Dupa ce a ınselat-o peEva, Satan a reusit ın cei 1600 de ani care au urmat sa-i ın-departeze de Dumnezeu pe toti oamenii, cu exceptia ca-torva persoane fidele, ıntre care Abel, Enoh si Noe (Evrei11:4, 5, 7).

8 Pe timpul lui Noe, si alti ıngeri s-au razvratit ımpotri-va lui Iehova. Ei au parasit familia cereasca a lui Dumne-

6. a) Cum ıi ocrotesc ın prezent ıngerii pe slujitorii lui Dumnezeu? b) Ceıntrebari vom analiza ın continuare?7. Cat de multi oameni a reusit Satan sa ındeparteze de Dumnezeu?8. a) Cum au devenit demoni unii ıngeri? b) Ce au trebuit sa faca de-monii pentru a supravietui Potopului din zilele lui Noe?


zeu, si-au luat corpuri omenesti si au venit pe pamant. Dece au facut ei aceasta?

În Geneza 6:2 se spune: „Fiii ade-

varatului Dumnezeu au vazut ca fiicele oamenilor eraufrumoase si si-au luat sotii, pe cele pe care le-au ales“. Dar,dupa un timp, Iehova Dumnezeu nu le-a mai permis aces-tor ıngeri sa corupa omenirea. De aceea, el a adus asuprapamantului un potop, ın care au murit toti oamenii rai.Singurii care au scapat cu viata au fost slujitorii sai fideli(Geneza 7:17, 23). Pentru a supravietui, ıngerii rebeli, saudemonii, au trebuit sa-si abandoneze corpurile omenestisi sa se ıntoarca ın cer ca fiinte spirituale. Prin actiunile

„Dumnezeul meu si-a trimis ıngerulsi a ınchis gura leilor.“

(Daniel 6:22)


lor, ei au demonstrat ca erau de partea Diavolului, care adevenit astfel „conducatorul demonilor“ (Matei 9:34).

9 Cand ıngerii neascultatori s-au ıntors ın cer, Dumne-zeu le-a interzis sa se alature ıngerilor fideli, asa cum pro-cedase si cu Satan, conducatorul lor (2 Petru 2:4). Chiardaca ın prezent nu mai pot lua corpuri omenesti, demo-nii continua sa aiba o influenta negativa puternica asupraoamenilor. De fapt, cu ajutorul lor, Satan „induce ın eroa-re ıntregul pamant locuit“ (Revelatia 12:9; 1 Ioan 5:19).

În

ce fel? Demonii recurg la diverse metode pentru a-i ınselape oameni (2 Corinteni 2:11). Sa analizam cateva dintreele.

CUMÎI

ÎNSAL

˘A DEMONII PE OAMENI?

10 Pentru a-i ınsela pe oameni, demonii se folosesc despiritism si de alte forme de ocultism. Aceste practici pre-supun comunicarea cu demonii, fie ın mod direct, fie prinintermediul unui medium. Biblia condamna ocultismul sine avertizeaza sa evitam tot ce are legatura cu el (Galateni5:19–21). Ocultismul poate fi comparat cu momeala folo-sita de pescari. Ei folosesc diferite momeli, ın functie depestii pe care vor sa-i prinda.

În mod asemanator, demo-

nii recurg la diverse forme de ocultism pentru a ınsela ori-ce fel de oameni.

11 Una dintre momelile folosite de spiritele rele este di-vinatia. Prin divinatie se ıntelege orice practica la care ape-leaza cineva ın ıncercarea de a afla viitorul sau un lucrunecunoscut. Cateva forme de divinatie sunt: astrologia,prezicerea viitorului cu ajutorul cartilor de tarot, folosireaglobului de cristal, ghicitul ın palma si interpretarea vise-

9. a) Ce s-a ıntamplat cu demonii cand acestia s-au ıntors ın cer? b) Cevom analiza cu privire la demoni?10. Ce este spiritismul?11. Ce este divinatia, si de ce ar trebui sa evitam tot ce are legatura cu ea?


lor. Desi multi oameni cred ca divinatia este o practicainofensiva, Biblia arata ca cei care prezic viitorul sunt aju-tati de spiritele rele. De exemplu, relatarea din Faptele16:16–18 vorbeste despre „un demon de ghicire“, care ıidadea unei fete puterea de a ‘face preziceri’.

Însa, cand de-

monul a iesit din ea, fata n-a mai avut aceasta putere.12 O alta metoda prin care demonii ıi ınsala pe oameni

este aceea de a-i face sa creada ca pot vorbi cu mortii. Ceicare au pierdut pe cineva drag ın moarte sunt adesea in-dusi ın eroare de conceptiile gresite privitoare la morti. Unmedium poate da unele detalii despre persoana decedatasau ıi poate imita vocea. Drept urmare, multi oameni auajuns sa creada ca mortii traiesc si ca ısi pot alina durereadaca intra ın legatura cu ei.

Însa o astfel de „consolare“ nu

este doar iluzorie, ci si periculoasa. De ce? Deoarece de-monii pot imita vocea unei persoane decedate si ıi pot daunui medium detalii despre aceasta (1 Samuel 28:3–19).

În

12. De ce este periculos sa comunicam cu mortii?

Demonii folosesc diverse metode pentru a-i ınsela pe oameni

CUM TE POTIÎMPOTRIVI

SPIRITELOR RELE

ˇ Renunta la toateobiectele careau legaturacu ocultismul

ˇ Studiaza Bibliaˇ Roaga-te lui

Dumnezeu

plus, asa cum am vazut ın capitolul 6, cand moare, omulınceteaza sa existe (Psalmul 115:17). Prin urmare, cei care„ıntreaba mortii“ sunt ınselati de spiritele rele si nu facvointa lui Dumnezeu (Deuteronomul 18:10, 11; Isaia 8:19).Prin urmare, ai grija sa nu musti din aceasta momeala pe-riculoasa, pe care o folosesc demonii!

13 Spiritele rele nu numai ca ıi ınsala pe oameni, dar ıisi sperie.

În prezent, Satan si demonii stiu ca mai au doar

„putin timp“ pana cand vor fi adusi ıntr-o stare de inac-tivitate. De aceea, sunt mai cruzi ca oricand (Revelatia12:12, 17). Totusi, mii de oameni care ın trecut s-au temutde spiritele rele au reusit sa se elibereze de aceasta teama.Cum anume? Ce trebuie sa faca o persoana care practicaspiritismul sau alte forme de ocultism?

CUM POTI S˘

A TEÎMPOTRIVESTI

SPIRITELOR RELE?14 Biblia ne arata ce trebuie sa facem pentru a ne ımpo-

trivi spiritelor rele si pentru a ne elibera de sub influentalor. Sa luam exemplul crestinilor care au trait ın orasul Efesın secolul I.

Înainte de a deveni crestini, unii dintre ei prac-

ticasera spiritismul. Ce au facut ei cand au luat hotarareasa renunte la spiritism? Biblia ne spune: „Multi dintre ceice practicau magia si-au adunat cartile si le-au ars ın fa-ta tuturor“ (Faptele 19:19). Masura luata de acesti crestiniconvertiti de putin timp constituie un exemplu pentru ceice vor sa se ımpotriveasca spiritelor rele. Cei care dorescsa-i slujeasca lui Iehova trebuie sa renunte la tot ce are lega-tura cu spiritismul — carti, reviste, filme, postere si cante-ce care promoveaza spiritismul si ıl prezinta ıntr-o lumina

13. Ce au reusit sa faca unii oameni care ın trecut s-au temut de spiri-tele rele?14. Cum ne putem elibera de influenta spiritelor rele, asemenea cresti-nilor din Efes?


atragatoare.În aceasta categorie intra si amuletele sau alte

obiecte purtate ca protectie ımpotriva raului (1 Corinteni10:21).

15 La cativa ani dupa ce crestinii din Efes si-au distrus car-tile de magie, apostolul Pavel le-a scris: „Avem de luptat . . .ımpotriva fortelor spirituale rele“ (Efeseni 6:12). Demoniinu renuntasera, ci ıncercau sa exercite ın continuare con-trol asupra acestor crestini. Ce trebuiau deci sa faca ei? Pa-vel le-a spus: „Mai presus de toate, luati marele scut alcredintei, cu care veti putea stinge toate sagetile aprinse alecelui rau [Satan]“ (Efeseni 6:16). Cu cat scutul credinteinoastre este mai puternic, cu atat ne vom putea ımpotrivicu mai multa eficienta fortelor spirituale rele (Matei 17:20).

16 Pentru a ne ıntari credinta, trebuie sa studiem Biblia.De exemplu, un zid are nevoie de o temelie rezistenta casa fie trainic.

În mod asemanator, ca sa avem o credinta

trainica, aceasta trebuie sa aiba la baza cunostinta exactadin Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia. Daca citim si studi-em zilnic Biblia, vom avea o credinta puternica. Aseme-nea unui zid trainic, ea ne va ocroti de influenta spiritelorrele (1 Ioan 5:5).

17 Ce alta masura trebuiau sa ia crestinii din Efes?Întru-

cat traiau ıntr-un oras ın care practicile spiritiste erau largraspandite, ei aveau nevoie de mai multa ocrotire. De ace-ea, Pavel le-a spus: ‘Rugati-va oricand ın spirit cu orice felde rugaciune si implorare’ (Efeseni 6:18). Deoarece si noitraim ıntr-o lume ın care practicile spiritiste sunt larg ras-pandite, ne putem ımpotrivi spiritelor rele numai daca ılrugam staruitor pe Iehova sa ne ocroteasca. Trebuie sa fo-losim numele lui Dumnezeu, Iehova, ın rugaciunile noas-

15. Ce trebuie sa facem pentru a ne ımpotrivi fortelor spirituale rele?16. Cum ne putem ıntari credinta?17. Ce altceva trebuie sa facem pentru a ne ımpotrivi spiritelor rele?


tre (Proverbele 18:10). Sa-l rugam deci neıncetat pe Ieho-va ‘sa ne elibereze de cel rau’, Satan Diavolul! (Matei 6:13)Putem fi siguri ca Dumnezeu va raspunde la rugaciunilenoastre sincere (Psalmul 145:19).

18 Spiritele rele sunt periculoase, dar daca te ımpotrivestiDiavolului si te apropii de Dumnezeu ınfaptuind vointa Sanu trebuie sa-ti fie teama de ele (Iacov 4:7, 8). Spiritele releau putere limitata. Ele au fost pedepsite pe timpul lui Noe,iar ın viitor vor primi judecata finala (Iuda 6).

În plus, nu

uita ca ıngerii puternici ai lui Iehova ne apara (2 Regi6:15–17). Ei doresc mult ca noi sa reusim ın lupta ımpo-triva spiritelor rele.

Îngerii fideli ne sustin ın aceasta lup-

ta. Sa stam deci aproape de Iehova si de familia sa decreaturi spirituale fidele! Sa evitam orice forma de spiri-tism si sa urmam ıntotdeauna sfaturile Bibliei! (1 Petru5:6, 7; 2 Petru 2:9) Astfel putem fi siguri ca vom iesi ınvin-gatori ın lupta ımpotriva creaturilor spirituale rele.

19 Dar de ce tolereaza Dumnezeu spiritele rele si rauta-tea care provoaca atata suferinta? La aceasta ıntrebare seva raspunde ın capitolul urmator.

18, 19. a) De ce putem fi siguri ca vom iesi ınvingatori ın lupta ım-potriva creaturilor spirituale rele? b) La ce ıntrebare se va raspunde ıncapitolul urmator?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇÎngerii fideli ıi ajuta pe slujitorii lui Iehova(Evrei 1:7, 14).

ˇ Satan si demonii ıi ınsala pe oameni, ınde-partandu-i de Dumnezeu (Revelatia 12:9).

ˇ Daca ınfaptuiesti vointa lui Dumnezeu site ımpotrivesti Diavolului, Satan va fugide la tine (Iacov 4:7, 8).


TRUPURILE neınsufletite a mii de femei si copii ucisi ıntimpul unei lupte sangeroase dintr-o tara sfasiata de raz-boi au fost asezate ıntr-o groapa comuna. De jur ımprejurau fost puse cruci mici pe care scria: „De ce?“. Aceasta ın-trebare se naste deseori ın mintea oamenilor care trec printragedii. Ea reflecta disperarea celor ce au pierdut pe cine-va drag, au ramas fara locuinta sau au trecut prin altesuferinte greu de imaginat din cauza unui razboi, a unuidezastru natural, a unei boli sau a criminalitatii. Ei vor sastie de ce s-au abatut asemenea nenorociri asupra lor.

2 De ce permite Dumnezeu suferinta? Daca el este atot-puternic, iubitor, ıntelept si drept, de ce exista atat de mul-ta ura si nedreptate ın lume? Ti-ai pus si tu vreodata acesteıntrebari?

3 Este gresit sa ne ıntrebam de ce permite Dumnezeu su-ferinta? Unii se tem sa puna aceasta ıntrebare, conside-rand ca astfel ar dovedi lipsa de credinta sau de respect fata

1, 2. Ce fel de probleme provoaca suferinta, si ce ıntrebari ısi pun ıngeneral oamenii?3, 4. a) Ce dovezi avem ca nu este gresit sa ne ıntrebam de ce permi-te Dumnezeu suferinta? b) Cum priveste Iehova rautatea si suferinta?

CAPITOLUL 11

De ce permite Dumnezeusuferinta?

Este raspunzator Dumnezeude suferinta care exista ın lume?Ce controversa a aparut ın Eden?

Cum va ınlatura Dumnezeu suferinta?

de Dumnezeu. Dar, citind Biblia, vei vedea ca au existatoameni fideli si tematori de Dumnezeu care si-au pus ase-menea ıntrebari. De exemplu, profetul Habacuc l-a ın-trebat pe Iehova: „De ce ma faci sa vad rautatea si te uitila rau? De ce este jaf si violenta ın fata mea, de ce suntcerturi si se starnesc dispute?“ (Habacuc 1:3).

4 L-a mustrat Iehova pe profetul fidel Habacuc pentruca a pus aceste ıntrebari? Nicidecum. Dumnezeu chiar ainclus cuvintele sincere ale acestuia ın Cuvantul sau inspi-rat. De asemenea, el l-a ajutat pe profet sa ınteleaga maibine situatia si sa-si ıntareasca credinta. Iehova doreste sate ajute si pe tine. Aminteste-ti ce ne ınvata Biblia: „El seintereseaza de voi“ (1 Petru 5:7). Dumnezeu uraste maimult decat orice om rautatea si suferinta (Isaia 55:8, 9).Atunci de ce exista atat de multa suferinta?

DE CE EXIST˘

A ATˆ

AT DE MULT˘

A SUFERINT˘

A?5 Multi oameni de diferite religii ıi ıntreaba pe ınvatato-

rii si pe conducatorii lor religiosi de ce exista atat de mul-ta suferinta. Deseori li se spune ca asa a vrut Dumnezeu

5. Cum explica unii suferinta din lume, dar ce ne ınvata Biblia?

Iehova Dumnezeu va pune capat tuturor suferintelor

107

si ca el a hotarat cu mult timp ınainte tot ce se ıntampla,chiar si evenimentele tragice.

În opinia altora, nimeni nu

cunoaste caile lui Dumnezeu. Altii sustin ca Dumnezeu ıiia la el pe oamenii buni, chiar si pe copii. Dar, asa cumai ınvatat deja, Iehova Dumnezeu nu face niciodata rau.Biblia arata: „Departe de adevaratul Dumnezeu sa facace este rau si de Cel Atotputernic sa faca ce este nedrept!“(Iov 34:10).

6 Stii de ce dau oamenii vina pe Dumnezeu pentru toatasuferinta care exista ın lume? Deoarece majoritatea credca Dumnezeul Atotputernic este conducatorul acestei lumi.Ei nu stiu un adevar simplu, dar important, pe care ni-ldezvaluie Biblia. Asa cum ai ınvatat din capitolul 3, adeva-ratul conducator al acestei lumi este Satan Diavolul.

7 Biblia spune cat se poate de clar: „Întreaga lume zace

ın puterea celui rau“ (1 Ioan 5:19). Daca stam sa ne gan-dim, nu asa stau lucrurile? Lumea de astazi reflecta perso-nalitatea acestei creaturi invizibile, care „induce ın eroareıntregul pamant locuit“ (Revelatia 12:9). Satan este plin deura, mincinos si crud. Asa este si lumea aflata sub contro-lul sau. Acesta este primul motiv pentru care exista atat demulta suferinta.

8 Al doilea motiv este acela ca, ın urma razvratirii dinEden, oamenii au mostenit imperfectiunea si pacatul,asa cum am vazut ın capitolul 3. Oamenii pacatosi se lup-ta pentru putere, ceea ce duce la razboaie, oprimare sisuferinta (Eclesiastul 4:1; 8:9). Al treilea motiv este acelaca „timpul si evenimentele neprevazute ıi ajung pe toti“

6. De ce multi oameni dau vina pe Dumnezeu pentru suferinta careexista ın lume?7, 8. a) Cum reflecta lumea ın care traim personalitatea conducatoru-lui ei? b) De ce putem spune ca imperfectiunea, precum si „timpul sievenimentele neprevazute“ cauzeaza suferinta?


(Eclesiastul 9:11). Lumea nu este condusa de Iehova si, deaceea, nu este ocrotita de el. Prin urmare, oamenii ajungsa sufere daca se afla ıntr-un loc nepotrivit, la un momentnepotrivit.

9 Este mangaietor sa stim ca Dumnezeu nu cauzeaza su-ferinta. El nu este vinovat de razboaiele, crimele, oprima-rea sau dezastrele naturale care ne provoaca multa durere.Dar de ce permite Iehova suferinta?

Întrucat este atotpu-

ternic, el poate sa-i puna capat. Atunci de ce nu trece laactiune? Dumnezeul iubitor despre care am ınvatat panaacum are, cu siguranta, un motiv ıntemeiat (1 Ioan 4:8).

APARE O CONTROVERS˘

A IMPORTANT˘

A10 Pentru a afla de ce permite Dumnezeu suferinta, tre-

buie sa ne amintim cum a ınceput ea. Cand Satan i-a de-terminat pe Adam si pe Eva sa nu mai asculte de Iehova,a aparut o controversa importanta. Satan nu a pus la ın-doiala puterea lui Iehova, deoarece stie ca puterea lui Ie-hova este fara limite. El a contestat dreptul de a guverna allui Iehova. Lasand sa se ınteleaga ca Dumnezeu este min-cinos si ca ısi priveaza supusii de ceva bun, Satan l-a acu-zat pe Dumnezeu ca este un conducator rau (Geneza3:2–5). Satan a insinuat ca oamenii ar fi mai fericiti fa-ra guvernarea lui Dumnezeu.

În felul acesta, el a atacat

suveranitatea lui Iehova, cu alte cuvinte, dreptul sau de aguverna.

11 Cand Adam si Eva s-au razvratit ımpotriva lui Iehova,ei au spus de fapt: Nu avem nevoie de conducerea lui Ie-hova. Putem hotarı singuri ce este bine si ce este rau. Cum

9. De ce putem fi siguri ca Iehova are un motiv ıntemeiat pentru carepermite suferinta?10. Ce a contestat Satan, si ın ce fel?11. De ce nu i-a distrus Iehova pe rebelii din Eden?

De ce permite Dumnezeu suferinta? 109

putea Iehova sa rezolve aceasta controversa? Cum le pu-tea demonstra el tuturor creaturilor inteligente ca rebeliinu aveau dreptate si ca modul sau de a conduce era celmai bun? Unii considera ca Dumnezeu ar fi trebuit, pursi simplu, sa-i distruga pe acei rebeli si sa creeze alti oa-meni.

Însa Iehova ısi facuse deja cunoscut scopul: acela de

a umple pamantul cu descendentii lui Adam si ai Evei,care sa traiasca ıntr-un paradis pamantesc (Geneza 1:28).Iehova realizeaza ıntotdeauna ceea ce ısi propune (Isaia55:10, 11).

În plus, daca i-ar fi distrus pe rebelii din Eden,

controversa referitoare la dreptul sau de a guverna ar fi ra-mas nerezolvata.

12 Sa ne gandim la urmatoarea ilustrare: Un profesor learata elevilor cum se rezolva o problema dificila de mate-matica. Un elev inteligent, dar rebel spune ca metoda pro-fesorului nu este corecta. El sustine cu tarie ca stie ometoda mult mai buna, dand astfel de ınteles ca profeso-rul este incompetent. Unii colegi de clasa ıi dau dreptate

12, 13. Ilustreaza de ce i-a permis Iehova lui Satan sa devina condu-catorul acestei lumi si de ce i-a lasat pe oameni sa se guverneze singuri.

Este elevul mai competent decat profesorul sau?

si se razvratesc si ei. Ce ar trebui sa faca profesorul? Dacai-ar da afara pe rebeli, ce ar crede ceilalti elevi? Ar puteacrede ca elevul rebel si cei care i s-au alaturat au dreptate.În plus, ei si-ar putea pierde respectul fata de profesor, con-siderand ca acestuia ıi este teama sa nu se descopere ca agresit. Dar sa presupunem ca profesorul ıi permite elevu-lui razvratit sa demonstreze ın fata clasei cum ar rezolvael problema.

13 Iehova a procedat ıntr-un mod asemanator. Sa nu ui-tam ca milioanele de ıngeri din cer au vazut ce s-a ıntam-plat ın Eden (Iov 38:7; Daniel 7:10). Modul ın care avea saactioneze Iehova urma sa aiba un efect puternic asupra ın-gerilor si, ın cele din urma, asupra tuturor creaturilor in-teligente. Prin urmare, ce a facut Iehova? El i-a permis luiSatan sa arate cum ar conduce el omenirea. De asemenea,Dumnezeu le-a permis oamenilor sa se guverneze singuri,sub influenta lui Satan.

14 Profesorul din ilustrare stie ca elevul razvratit si ceicare i s-au alaturat gresesc. Totodata, el stie ca, dandu-leposibilitatea sa rezolve singuri problema, toata clasa vaavea de ınvatat. Cand se va vedea clar ca nu au dreptate,toti elevii sinceri se vor convinge ca numai profesorul estecapabil sa le ofere ındrumare. Ei vor ıntelege si motivulpentru care profesorul ıi va da afara pe elevii razvratiti.

În

mod asemanator, Iehova stie ca ıngerii fideli si oameniisinceri vor ınvata un adevar esential cand vor vedea ca Sa-tan si sustinatorii lui au dat gres si ca omenirea este inca-pabila sa se guverneze. Acest adevar a fost exprimat astfelde profetul Ieremia: „Stiu bine, o, Iehova, ca nu-i aparti-ne omului pamantean calea sa. Nu poate omul care um-bla nici macar sa-si conduca pasii“ (Ieremia 10:23).

14. Care vor fi foloasele deciziei lui Iehova de a-i lasa pe oameni sa seguverneze singuri?


DE CE ATˆ

AT DE MULT TIMP?15 Dar de ce a permis Iehova suferinta atat de mult timp?

De ce nu intervine el ınainte de a avea loc o nenorocire?Sa observam doua lucruri pe care profesorul din ilustrarenu le-a facut. Primul: nu l-a ımpiedicat pe elevul razvratitsa explice cum ar rezolva el problema. Al doilea: nu l-a aju-tat pe elev sa rezolve problema.

În mod asemanator, sa ve-

dem doua lucruri pe care Iehova a decis sa nu le faca.Primul: nu i-a ımpiedicat pe Satan si pe sustinatorii lui sademonstreze ca au dreptate. Dar, pentru aceasta, era ne-voie de timp. Pe parcursul a mii de ani de istorie, oame-nii au ıncercat toate formele de guvernare.

În pofida

progreselor ınregistrate ın domeniul stiintei si ın alte do-menii, nedreptatea, saracia, criminalitatea si razboaiele auluat o amploare fara precedent. S-a demonstrat, asadar, caguvernarea umana este un esec.

16 Care este al doilea lucru pe care nu l-a facut Iehova?El nu l-a ajutat pe Satan sa conduca aceasta lume. DacaDumnezeu ar fi ımpiedicat toate nenorocirile, cum ar ficrimele oribile, n-ar fi demonstrat ca ıi sustine pe rebeli?N-ar fi crezut oamenii ca se pot guverna singuri, fara sa su-porte consecinte dezastruoase? Daca ar fi procedat astfel,Iehova ar fi devenit complice la o minciuna.

Însa „este im-

posibil ca Dumnezeu sa minta“ (Evrei 6:18).17 Dar ce putem spune despre tot raul savarsit ın aceas-

ta lunga perioada de razvratire ımpotriva lui Dumnezeu?Sa nu uitam ca Iehova este atotputernic. Prin urmare, elpoate ınlatura suferinta si chiar va face acest lucru. Asacum am ınvatat deja, Dumnezeu nu va mai permite caoamenii sa distruga pamantul, ci va transforma planeta

15, 16. a) De ce a permis Iehova suferinta atat de mult timp? b) Dece nu a ımpiedicat Iehova toate nenorocirile, cum ar fi crimele oribile?17, 18. Ce va face Iehova cu tot raul cauzat de conducerea umana side influenta lui Satan?


noastra ıntr-un paradis. Datorita credintei ın jertfa de ras-cumparare a lui Isus, omenirea va fi eliberata de consecin-tele pacatului, iar prin ınviere va fi anulat tot raul provocatde moarte. Prin intermediul lui Isus, Dumnezeu ‘va dis-truge lucrarile Diavolului’ (1 Ioan 3:8). Toate aceste schim-bari vor avea loc la momentul potrivit. Ne bucuram caIehova nu a intervenit pana acum. Datorita rabdarii sale,avem posibilitatea sa ınvatam adevarul si sa-i slujim (2 Pe-tru 3:9, 10). Dumnezeu ıi cauta pe oamenii sinceri care do-resc sa-i aduca ınchinare. El le da putere sa ındure oricesuferinta care s-ar putea abate asupra lor ın aceasta lumeplina de necazuri (Ioan 4:23; 1 Corinteni 10:13).

18 Dar poate ca te ıntrebi: Nu s-ar fi putut evita toata su-ferinta daca Dumnezeu i-ar fi creat pe Adam si pe Eva ınasa fel ıncat sa nu se razvrateasca? Pentru a raspunde laaceasta ıntrebare, sa ne amintim ca am primit de la Ieho-va un dar pretios.

CUMÎTI VEI FOLOSI DARUL DE LA DUMNEZEU?

19 Asa cum am ınvatat din capitolul 5, oamenii au fostcreati cu liber-arbitru.

Îti dai seama cat de valoros este acest

dar? Dumnezeu a creat multe specii de anima-le, care se conduc ın general dupa instinct(Proverbele 30:24). Omul a proiectat roboticare pot fi programati sa execute orice co-manda. Am fi fost fericiti daca Dumnezeune-ar fi creat si pe noi la fel? Bineınteles canu. Suntem bucurosi ca avem libertatea de

19. Ce dar valoros ne-a dat Ieho-va si de ce ar trebui sa-l pretuim?

Dumnezeu ıti va da puteresa ınduri orice suferinta


a alege ce fel de persoane sa fim, ce viata sa ducem si cucine sa ne ımprietenim. Ne place sa avem o astfel de liber-tate, iar Dumnezeu vrea sa ne bucuram de ea.

20 Iehova nu vrea sa-i slujim din constrangere (2 Corin-teni 9:7). De exemplu, cand se bucura un parinte? Cand co-pilul sau ıi spune „te iubesc“ la ındemnul cuiva sau candrosteste aceste cuvinte din inima? Asadar, ıntreaba-te: Cumımi voi folosi liberul-arbitru cu care am fost ınzestrat de Ie-hova? Satan, Adam si Eva l-au folosit ın cel mai rau modposibil, respingandu-l pe Iehova Dumnezeu. Tu ce vei face?

21 Ai posibilitatea sa-ti folosesti acest dar minunat ın celmai bun mod posibil. Te poti alatura milioanelor de per-soane care au luat pozitie de partea lui Iehova. Ele bucu-ra inima lui Dumnezeu ıntrucat dovedesc ca Satan este unmincinos, iar conducerea lui, un esec total (Proverbele27:11). Si tu poti bucura inima lui Iehova alegand un modde viata corect. Despre acest subiect vom vorbi ın capito-lul urmator.

20, 21. Cum ıti poti folosi liberul-arbitru ın cel mai bun mod posibil,si de ce ar trebui sa ne dorim sa facem acest lucru?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Dumnezeu nu este raspunzator de suferintacare exista ın lume (Iov 34:10).

ˇ Satan a contestat dreptul lui Iehova de aguverna, dand de ınteles ca Dumnezeu estemincinos si ca ısi priveaza supusii de cevabun (Geneza 3:2–5).

ˇ Prin intermediul Fiului sau, ConducatorulRegatului ceresc, Iehova Dumnezeu va punecapat tuturor suferintelor care exista ın lume(1 Ioan 3:8).


CU CINE ıti place sa te ımprietenesti? Probabil ca prefericompania cuiva care are preocupari, opinii si principii mo-rale asemanatoare cu ale tale, precum si calitati deosebite,cum ar fi cinstea si bunatatea.

2 De-a lungul istoriei, Dumnezeu i-a considerat pe uniioameni prietenii sai apropiati. De exemplu, pe Avraam l-anumit prietenul sau (Isaia 41:8; Iacov 2:23). Despre Davida spus ca era un ‘om dupa inima lui’, deoarece era genul depersoana pe care el o iubeste (Faptele 13:22). Iar pe profe-tul Daniel l-a considerat un om „preaiubit“ (Daniel 9:23).

3 De ce i-a numit Iehova pe Avraam, pe David si pe Danielprietenii lui? Sa remarcam ce i-a spus el lui Avraam: „Ai ascul-tat de glasul meu“ (Geneza 22:18). De aici ıntelegem ca Ieho-va se apropie de cei care ındeplinesc cu umilinta cerintelesale. El le-a spus israelitilor: „Ascultati de glasul meu si eu voifi Dumnezeul vostru, iar voi veti fi poporul meu“ (Ieremia7:23). Daca asculti de Iehova, si tu poti deveni prietenul lui.

1, 2. Mentioneaza cativa oameni pe care Iehova i-a considerat prieteniisai apropiati.3. De ce i-a numit Iehova pe unii oameni prietenii sai?

CAPITOLUL 12

Sa ne traim viataasa cum ıi place lui Dumnezeu!

Cum poti deveni prieten cu Dumnezeu?În ce fel te vizeaza si pe tineprovocarea lansata de Satan?

Ce conduita dezaproba Iehova?Ce mod de viata ıi place lui Dumnezeu?

IEHOVA LE D˘

A PUTERE PRIETENILOR S˘

AI4 Gandeste-te ce ınseamna sa fii prieten cu Dumnezeu!

Biblia arata ca Iehova cauta ocazii „sa-si arate puterea pen-tru cei a caror inima este ıntreaga fata de el“ (2 Cronici16:9). Cum ısi arata Iehova puterea ın favoarea ta?

În Psal-

mul 32:8 se spune: „Îti voi da perspicacitate si te voi ınva-

ta calea pe care trebuie sa mergi. Te voi sfatui cu ochiulasupra ta“.

5 Ce cuvinte emotionante! Plin de grija, Iehova ıti da sfa-turile de care ai nevoie si vegheaza asupra ta ın timp ce lepui ın practica. Dumnezeu vrea sa te sustina cand treci prinıncercari (Psalmul 55:22). Prin urmare, daca ıi slujesti cu oinima ıntreaga, poti avea aceeasi convingere ca psalmistul,care a spus: „

Îl am mereu pe Iehova ınaintea mea. Nu ma

voi clatina fiindca el este la dreapta mea“ (Psalmii 16:8;63:8).

Într-adevar, Iehova te poate ajuta sa-ti traiesti viata asa

cum ıi place lui.Însa, dupa cum ai ınvatat deja, Dumnezeu

are un dusman care vrea sa te ımpiedice sa faci lucrul acesta.

SATAN LANSEAZ˘

A O PROVOCARE6 Asa cum am vazut ın capitolul 11, Satan a pus la ındoia-

la suveranitatea lui Dumnezeu. El l-a acuzat pe Dumnezeuca minte si a dat de ınteles ca Iehova a fost nedrept cand nule-a permis lui Adam si Evei sa decida singuri ce era bine sice era rau. Dupa ce primii nostri parinti au pacatuit, iarurmasii lor s-au raspandit pe tot pamantul, Satan a pus laındoiala motivatia tuturor oamenilor.

În mod indirect, el

a spus ca oamenii nu-i slujesc lui Dumnezeu din iubire sica, daca i s-ar permite, i-ar face pe toti sa se ıntoarca ım-potriva lui Dumnezeu. Relatarea despre Iov arata ca asa agandit Satan. Dar cine a fost Iov si ın ce fel a fost vizat elde provocarea lansata de Satan?

4, 5. Cum ısi arata Iehova puterea ın favoarea slujitorilor sai?6. Ce acuzatie le-a adus Satan oamenilor?


7 Iov a trait cu aproximativ 3600 de ani ın urma. El a fostun om bun, despre care Iehova a spus: „Nu este nimeni cael pe pamant, un om ireprosabil si drept, care se teme deDumnezeu si se abate de la rau“ (Iov 1:8). Iov se bucura defavoarea lui Iehova.

8 Satan a pus la ındoiala motivatia cu care ıi slujea Iov luiDumnezeu. Diavolul i-a spus lui Iehova: „N-ai ridicat tu ungard ın jurul lui [Iov], ın jurul casei lui si ın jurul a tot ceare el? Ai binecuvantat lucrarea mainilor lui, iar animalelelui au umplut pamantul. Dar acum ıntinde-ti mana, te rog,si atinge-te de tot ce are si ai sa vezi daca nu te va blestemaın fata“ (Iov 1:10, 11).

9 Prin aceste cuvinte, Satan a sustinut ca Iov ıi slujea luiDumnezeu numai pentru ca primea ceva ın schimb. Deasemenea, a spus ca Iov se va ıntoarce ımpotriva lui Dum-nezeu daca va fi pus la ıncercare. Cum a reactionat Ieho-va la aceasta acuzatie?

Întrucat era contestata motivatia lui

Iov, Iehova i-a permis lui Satan sa-l puna la ıncercare. Asase putea vedea cu claritate daca Iov ıl iubea sau nu pe Dum-nezeu.

IOV ESTE PUS LAÎNCERCARE

10 La putin timp dupa aceea, Satan a adus asupra lui Iovmai multe ıncercari. O parte dintre animalele lui au fostfurate, iar cele ramase, omorate. Majoritatea servitorilorlui au fost ucisi. Iov a pierdut tot ce avea. Apoi, asupra luis-a abatut alta nenorocire: cei zece copii ai sai au muritıntr-o furtuna.

În pofida acestor ıncercari cumplite, „Iov

n-a pacatuit si nu i-a atribuit nimic rau lui Dumnezeu“(Iov 1:22).

7, 8. a) Prin ce se deosebea Iov de ceilalti oameni din vremea sa? b) Cuma pus la ındoiala Satan motivatia lui Iov?9. Cum a reactionat Iehova la acuzatia lui Satan, si de ce?10. Ce ıncercari s-au abatut asupra lui Iov, si cum a reactionat el?

Sa ne traim viata asa cum ıi place lui Dumnezeu! 117

Iov a fost rasplatitpentru fidelitatea sa

11 Dar Satan n-a renuntat. El s-a gandit probabil ca, desiIov a putut sa suporte pierderea ıntregii sale averi, a servi-torilor si a copiilor sai, ın mod sigur se va ridica ımpotrivalui Dumnezeu daca el ınsusi se va ımbolnavi. Iehova i-a per-mis lui Satan sa-l loveasca pe Iov cu o boala respingatoaresi dureroasa.

Însa nici boala nu l-a facut sa-si piarda credin-

ta ın Dumnezeu. El a spus cu fermitate: „Pana la ultima su-flare, nu voi renunta la integritatea mea!“ (Iov 27:5).

12 Iov nu stia ca toate necazurile lui erau provocate deSatan. Necunoscand detaliile referitoare la controversa ri-dicata de Diavol cu privire la suveranitatea lui Iehova, Iova crezut ca Dumnezeu trimisese asupra lui acele necazuri(Iov 6:4; 16:11–14). Totusi, Iov a ramas integru. Prin con-duita sa fidela, el a demonstrat ca acuzatia lui Satan erafalsa.

13Întrucat Iov a ramas fidel, Iehova a putut sa dea un ras-

puns convingator la acuzatia nerusinata a lui Satan. Iov afost ıntr-adevar prietenul lui Iehova, iar El i-a rasplatit fide-litatea (Iov 42:12–17).

PROVOCAREA TE VIZEAZ˘

A SI PE TINE!14 Satan nu a pus la ındoiala doar integritatea lui Iov fata

de Iehova. Provocarea lansata de Satan te vizeaza si pe tine.Biblia arata cu claritate acest lucru ın Proverbele 27:11, undese spune: „Fiul meu, fii ıntelept si bucura-mi inima, ca sa-ipot raspunde celui ce ma batjocoreste“. Din aceste cuvinte,scrise la cateva sute de ani dupa moartea lui Iov, reiese caSatan continua sa-l batjocoreasca pe Dumnezeu si sa-i acuze

11. a) Care a fost a doua acuzatie pe care Satan i-a adus-o lui Iov, si ce afacut Iehova? b) Cum a reactionat Iov cand a fost lovit cu o boala dure-roasa?12. Cum a dovedit Iov ca acuzatia Diavolului era falsa?13. Ce a facut posibil Iov datorita atitudinii sale fidele?14, 15. De ce putem spune ca provocarea lansata de Satan nu l-a vizatnumai pe Iov?


slujitorii. Daca ne traim viata asa cum ıi place lui Iehova,putem contribui si noi la dezmintirea acuzatiilor false adu-se de Satan si, astfel, vom bucura inima lui Dumnezeu.Gandeste-te: N-ar fi minunat sa poti dezminti si tu calom-niile Diavolului, chiar daca aceasta ar pretinde sa faci anu-mite schimbari?

15 Sa remarcam ce a spus Satan: „Omul va da tot ce arepentru sufletul lui“ (Iov 2:4). Folosind cuvantul „omul“,Satan nu-l acuza doar pe Iov, ci pe toti oamenii. Acest deta-liu este foarte important. Diavolul a pus la ındoiala si inte-gritatea ta fata de Dumnezeu. Satan s-ar bucura sa vada canu mai asculti de Iehova si ca nu actionezi corect cand treciprin ıncercari. Ce metode ar putea folosi Diavolul ca sa-siatinga scopul?

16 Asa cum am vazut ın capitolul 10, Satan foloseste di-verse metode pentru a-i ındeparta pe oameni de Dumne-zeu. Uneori, el ataca asemenea unui „leu care racneste,cautand sa devoreze pe cineva“ (1 Petru 5:8). Influenta luiSatan se poate vedea cand prietenii, rudele sau alte per-soane se ımpotrivesc eforturilor tale de a studia Biblia side a pune ın practica cele ınvatate (Ioan 15:19, 20).� Al-teori, Satan „se preface ıntr-un ınger de lumina“ (2 Corin-teni 11:14). El poate folosi metode subtile pentru a te facesa renunti la un mod de viata aprobat de Dumnezeu. Unadintre metode este descurajarea. El te poate face sa crezica nu vei fi la ınaltimea cerintelor lui Dumnezeu (Prover-bele 24:10). Indiferent cum va actiona Satan, ca un „leu

� Aceasta nu ınseamna ca toti ımpotrivitorii tai sunt manipulati de Sa-tan. Totusi, el este dumnezeul acestui sistem si ıntreaga lume zace ın pu-terea lui (2 Corinteni 4:4; 1 Ioan 5:19). Prin urmare, daca ne traim viataasa cum vrea Dumnezeu, ne putem astepta sa nu fim pe placul oamenilorsi sa ıntampinam uneori ımpotrivire.

16. a) Ce metode foloseste Satan pentru a-i ındeparta pe oameni deDumnezeu? b) Cum ar putea folosi Diavolul aceste metode ımpotriva ta?


care racneste“ sau ca „un ınger de lumina“, provocarea luieste aceeasi, si anume ca nu-i vei mai sluji lui Dumnezeudaca te confrunti cu ıncercari sau tentatii. Cum poti ras-punde la aceasta provocare, astfel ıncat sa-ti dovedesti in-tegritatea, la fel ca Iov?

RESPECT˘

A PORUNCILE LUI IEHOVA17 Si tu poti dezminti acuzatia lui Satan daca duci o viata

placuta lui Iehova.În ce fel? Biblia ne spune: „Sa-l iubesti

pe Iehova, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufle-tul tau si cu toata puterea ta“ (Deuteronomul 6:5). Pe ma-sura ce iubirea ta fata de Dumnezeu va creste, vei dori totmai mult sa faci vointa sa. Apostolul Ioan a scris: „Iata ceınseamna iubirea de Dumnezeu: sa respectam poruncilesale“. Daca ıl iubesti pe Iehova cu toata inima, vei constataca „poruncile sale nu sunt grele“ (1 Ioan 5:3).

18 Dar care sunt poruncile lui Iehova? Unele dintre ele serefera la conduita pe care trebuie s-o evitam. De exemplu,chenarul „Respinge ceea ce uraste Iehova“, de la pagina122, contine o lista cu practicile condamnate ın mod clarde Biblie. Poate ca unele dintre aceste practici nu ti se pargrave. Dar, meditand la versetele mentionate, vei ıntelegecat de ıntelepte sunt legile divine. Schimbarea modului deviata ar putea fi unul dintre cele mai grele lucruri pe carele-ai facut vreodata.

Însa, cei care ısi traiesc viata asa cum ıi

place lui Dumnezeu sunt fericiti si au multe satisfactii (Isaia48:17, 18). Si tu poti duce o viata placuta lui Iehova!

19 Dumnezeu nu ne cere niciodata mai mult decat putemface (Deuteronomul 30:11–14). El ne cunoaste capacitatile

17. Care este principalul motiv pentru care trebuie sa respecti poruncilelui Iehova?18, 19. a) Mentioneaza unele dintre poruncile lui Iehova (vezi chenarulde la pagina 122). b) De unde stim ca Dumnezeu nu ne cere mai multdecat putem face?


si limitele mai bine decat noi (Psalmul 103:14).În plus, Ie-

hova ne poate da putere sa ascultam de el. Apostolul Pavela scris: „Dumnezeu este fidel si nu va lasa sa fiti ispititi pes-te ceea ce puteti ındura, ci, ımpreuna cu ispita, va pregatisi calea de iesire, ca s-o puteti suporta“ (1 Corinteni 10:13).Pentru a te ajuta sa perseverezi, Iehova ıti poate da chiar„puterea care depaseste normalul“ (2 Corinteni 4:7). Dupace a trecut prin multe ıncercari, Pavel a spus: „Pentru toatelucrurile am tarie datorita celui care ımi da putere“ (Filipeni4:13).

RESPINGE CEEA CE UR˘

ASTE IEHOVA

Crimele (Exodul 20:13;21:22, 23)

Imoralitatea sexuala(Leviticul 20:10, 13, 15, 16;Romani 1:24, 26, 27, 32;1 Corinteni 6:9, 10)

Spiritismul (Deuteronomul18:9–13; 1 Corinteni 10:21, 22;Galateni 5:20, 21)

Idolatria (1 Corinteni 10:14)

Betia (1 Corinteni 5:11)

Furtul (Leviticul 6:2, 4;Efeseni 4:28)

Minciuna (Proverbele 6:16, 19;Coloseni 3:9; Revelatia 22:15)

Lacomia (1 Corinteni 5:11)

Violenta (Psalmul 11:5;Proverbele 22:24, 25;Galateni 5:20, 21)

Vorbirea nepotrivita(Leviticul 19:16; Efeseni 5:4;Coloseni 3:8)

Folosirea gresitaa sangelui (Geneza 9:4;Faptele 15:20, 28, 29)

Refuzul de a avea grijade familie (1 Timotei 5:8)

Participarea la razboaiesau la controverse politice(Isaia 2:4; Ioan 6:15; 17:16)

Fumatul sau consumulde droguri (Marcu 15:23;2 Corinteni 7:1)


CULTIV˘

A CALIT˘

ATI PL˘

ACUTE LUI DUMNEZEU20 Desigur, pentru a fi aprobat de Iehova nu este suficient

sa respingi lucrurile pe care le uraste el. Trebuie si sa iubesticeea ce iubeste el (Romani 12:9). Nu te simti atras de per-soanele care au opinii, preocupari si principii morale ase-manatoare cu ale tale? Acelasi lucru se poate spune si despreIehova.

Învata deci sa iubesti lucrurile pe care le iubeste el.

Cateva dintre acestea sunt mentionate ın Psalmul 15:1–5,

20. Ce calitati placute lui Dumnezeu ar trebui sa cultivi, si de ce suntacestea importante?


unde se arata cine poate fi prieten cu Dumnezeu. Prietenii luiIehova manifesta calitati precum „iubirea, bucuria, pacea,ındelunga rabdare, bunavointa, bunatatea, credinta, blande-tea, stapanirea de sine“. Potrivit Bibliei, aceste calitati alca-tuiesc „rodul spiritului“ (Galateni 5:22, 23).

21 Citirea si studierea cu regularitate a Bibliei te vor ajuta sacultivi calitati care ıi plac lui Iehova.

În plus, ınvatand ce pre-

tinde Dumnezeu de la tine, ıti vei ınsusi modul sau de gan-dire (Isaia 30:20, 21). Cu cat ıl vei iubi mai mult pe Iehova,cu atat vei dori mai mult sa-ti traiesti viata asa cum ıi place lui.

22 Pentru a trai asa cum ıi place lui Iehova, trebuie sa de-punem eforturi asidue. Potrivit Bibliei, a face schimbari ınviata ınseamna a dezbraca vechea personalitate si a ımbra-ca o personalitate noua (Coloseni 3:9, 10). Psalmistul a scriscu privire la poruncile lui Iehova: „Respectarea lor aduce omare rasplata“ (Psalmul 19:11). Vei constata personal ca,daca ıti traiesti viata asa cum ıi place lui Dumnezeu, vei aveaparte de multe binecuvantari.

În felul acesta, vei da un ras-

puns la provocarea lui Satan si vei bucura inima lui Iehova.

21. Ce anume te va ajuta sa cultivi calitati care ıi plac lui Iehova?22. De ce binecuvantari vei avea parte daca ıti vei trai viata asa cum ıiplace lui Dumnezeu?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Poti deveni prieten cu Dumnezeu daca ascultide el (Iacov 2:23).

ˇ Satan a pus la ındoiala integritatea tuturor oa-menilor (Iov 1:8, 10, 11; 2:4; Proverbele 27:11).

ˇ Trebuie sa respingem practicile pe care Dum-nezeu le dezaproba (1 Corinteni 6:9, 10).

ˇ Putem obtine favoarea lui Iehova daca uram ceuraste el si iubim ce iubeste el (Romani 12:9).


„IEHOVA este Dumnezeu cu adevarat. El este Dumnezeul celviu“, a spus profetul Ieremia (Ieremia 10:10).

În plus, Ieho-

va este Creatorul a tot ce are viata. Recunoscand acest lucru,unele creaturi ceresti au exclamat: „Tu ai creat toate lucruri-le si datorita vointei tale ele au venit ın existenta si au fostcreate!“ (Revelatia 4:11).

Într-o cantare de lauda adresata lui

Dumnezeu, regele David s-a exprimat astfel: „La tine este iz-vorul vietii“ (Psalmul 36:9). Prin urmare, viata este un darde la Dumnezeu.

2 De asemenea, Iehova sustine viata (Faptele 17:28). De lael sunt hrana pe care o consumam, apa pe care o bem, ae-rul pe care ıl respiram si pamantul pe care traim (Faptele14:15–17). Iehova a creat toate aceste lucruri ın asa fel ıncatviata sa fie placuta.

Însa, pentru a ne bucura cu adevarat de

viata, trebuie sa cunoastem si sa respectam legile lui Dum-nezeu (Isaia 48:17, 18).

S˘

A AR˘

AT˘

AM RESPECT FAT˘

A DE VIAT˘

A!3 Dumnezeu vrea sa avem respect fata de viata: atat fata

de viata noastra, cat si fata de a altora. De exemplu, la ın-ceputul istoriei omenirii, Cain, fiul lui Adam si al Evei, s-amaniat foarte rau pe fratele sau mai mic Abel. Iehova l-a

1. Cine a creat tot ce are viata?2. Cum sustine Dumnezeu viata?3. Cum a considerat Dumnezeu uciderea lui Abel?

CAPITOLUL 13

Sa aratam respect fata de viata!Cum considera Dumnezeu viata?

Cum considera Dumnezeu avortul?Cum putem arata respect fata de viata?

AR˘

AT˘

AM RESPECT FAT˘

A DE VIAT˘

A DAC˘

A:

ˇ nu luam viata unui copilaflat ın pantecele mamei

ˇ ınlaturamdin inimaorice formade ura

ˇ renuntamla practicilenecurate

avertizat ca, daca nu-si stapanea mania, putea sa comita unpacat grav.

Însa Cain a ignorat acest avertisment si „s-a arun-

cat asupra lui Abel, fratele sau, si l-a omorat“ (Geneza 4:3–8).Iehova l-a pedepsit pe Cain pentru fapta sa (Geneza 4:9–11).

4 Dupa aproape 2400 de ani, Iehova le-a dat israelitilorlegi care sa-i ajute sa i se ınchine ıntr-un mod aprobat de el.Întrucat au fost date prin intermediul profetului Moise, aces-te legi sunt cunoscute sub numele de „Legea mozaica“. Eacontinea, printre altele, urmatoarea porunca: „Sa nu ucizi“(Deuteronomul 5:17). Pentru israeliti, aceasta interdictie erao dovada clara ca Dumnezeu pretuia viata oamenilor si cala fel trebuiau sa considere si ei viata semenilor lor.

5 Dar cum considera Dumnezeu viata unui copil care nus-a nascut ınca? Sub Legea mozaica, cel care provoca moar-tea unui copil aflat ın pantecele mamei sale era aspru pe-depsit.

Într-adevar, si aceasta viata este pretioasa ın ochii lui

Iehova (Exodul 21:22, 23; Psalmul 127:3). De aici ıntelegemca avortul este o fapta condamnabila.

6 Faptul de a respecta viata presupune si sa avem o atitu-dine potrivita fata de semenii nostri. Biblia spune: „Cine ısiuraste fratele este un ucigas si voi stiti ca ın niciun ucigas nuramane viata vesnica“ (1 Ioan 3:15). Daca vrem sa traim ves-nic, trebuie sa ınlaturam din inima orice forma de ura, de-oarece ura duce de cele mai multe ori la violenta (1 Ioan3:11, 12). Este foarte important sa ınvatam sa ne iubim uniipe altii.

7 Dar cum putem arata respect fata de viata noastra?În ge-

neral, nimeni nu vrea sa moara, ınsa unii ısi pun viata ın pe-ricol de dragul placerilor. De exemplu, multi fumeaza sau

4. Cum scotea ın evidenta Legea mozaica punctul de vedere divin cu pri-vire la viata?5. Cum trebuie sa consideram avortul?6. De ce nu trebuie sa ne uram semenii?7. Care sunt cateva practici care demonstreaza lipsa de respect fata deviata?

Sa aratam respect fata de viata! 127

consuma droguri. Tutunul si drogurile sunt daunatoare pen-tru organism si ın multe cazuri provoaca moartea. Persoane-le care au asemenea vicii nu considera ca viata este sacra.Aceste practici sunt necurate ın ochii lui Dumnezeu (Romani6:19; 12:1; 2 Corinteni 7:1). Pentru a-i sluji lui Iehova asacum doreste el, trebuie sa renuntam la ele. Chiar daca acestlucru ar putea fi foarte greu, Iehova ne ofera ajutorul nece-sar. El apreciaza eforturile pe care le facem pentru a demon-stra ca pretuim viata, care este un dar divin.

8 Daca avem respect fata de viata, vom fi preocupati de si-guranta noastra si a altora. Nu vom fi neglijenti si nu ne vomasuma riscuri doar de dragul senzatiilor tari. Nu vom con-duce imprudent si nu vom practica sporturi violente saupericuloase (Psalmul 11:5). Una dintre legile date de Dum-nezeu Israelului antic prevedea: „Daca-ti construiesti o casanoua [cu acoperis plat], sa faci un parapet la acoperis, ca sanu atragi vina de sange asupra casei tale, daca cineva ar ca-dea de pe el“ (Deuteronomul 22:8). La baza acestei legi seafla un principiu care ar trebui sa ne calauzeasca si pe noi.De exemplu, daca o locuinta are scara, trebuie luate masuride siguranta pentru ca nimeni sa nu se accidenteze. Daca aimasina, asigura-te ca aceasta poate fi condusa ın siguranta.Nu permite ca locuinta sau masina ta sa constituie un pe-ricol pentru viata ta sau a altora.

9 Dar ce putem spune despre viata animalelor? Si ea estesacra ın ochii Creatorului. Dumnezeu le permite oamenilorsa sacrifice animale pentru hrana si ımbracaminte sau pen-tru a-si ocroti viata ın caz de pericol (Geneza 3:21; 9:3; Exo-dul 21:28).

Însa este gresit sa maltratam animalele sau sa le

omoram doar pentru a ne distra, deoarece aceasta ar demon-stra o totala lipsa de respect fata de caracterul sacru al vietii(Proverbele 12:10).

8. De ce trebuie sa fim preocupati de siguranta noastra si a altora?9. Cum vom trata animalele daca avem respect fata de viata?


S˘

A AR˘

AT˘

AM RESPECT FAT˘

A DE Sˆ

ANGE10 Dupa ce Cain l-a omorat pe fratele sau Abel, Iehova i-a

zis: „Sangele fratelui tau striga din pamant la mine“ (Gene-za 4:10). Vorbind despre sangele lui Abel, Dumnezeu s-a re-ferit de fapt la viata acestuia. Cain ıi luase viata fratelui sausi trebuia pedepsit. Era ca si cum sangele lui Abel, sau viatalui, striga la Iehova ca sa i se faca dreptate. Dupa Potopul dinzilele lui Noe, Dumnezeu a aratat din nou ca exista o lega-tura ıntre viata si sange.

Înainte de Potop, oamenii se hra-

neau numai cu fructe, legume si cereale.Însa, dupa Potop,

Iehova le-a spus lui Noe si fiilor sai: „Toate creaturile vii, carese misca, sa va serveasca drept hrana. Vi le dau pe toate, cape plantele verzi“. Totusi, Dumnezeu a pus aceasta restrictie:„Numai carnea cu sufletul ei — sangele ei — sa n-o mancati“(Geneza 1:29; 9:3, 4). Iehova a aratat cu claritate ca ıntre via-ta si sange exista o legatura stransa.

11 Aratam respect fata de sange daca refuzam sa-l consu-mam.

În Legea data israelitilor, Iehova a poruncit: „Daca

vreunul . . . merge la vanatoare si prinde un animal salbaticsau o pasare ce se poate manca, sa-i verse sangele si sa-l aco-pere cu tarana. . . . De aceea le-am spus fiilor lui Israel: «Sanu mancati sangele niciunei carni»“ (Leviticul 17:13, 14). Po-runca de a nu consuma sangele animalelor, pe care Dumne-zeu i-a dat-o prima data lui Noe cu aproximativ 800 de animai ınainte, era ınca ın vigoare. Modul de gandire al lui Ie-hova era clar: slujitorii sai puteau consuma carnea animale-lor, dar nu si sangele lor. Ei trebuiau sa-l verse pe pamant,ca si cum i-ar fi dat ınapoi lui Dumnezeu viata acelei fapturi.

12 Crestinii au primit si ei o porunca asemanatoare.În seco-

lul I, apostolii si alti barbati cu responsabilitati ın congregatia

10. Cum a aratat Dumnezeu ca ıntre viata si sange exista o legatura stransa?11. Ce interdictie a pus Dumnezeu cu privire la folosirea sangelui ınca dinzilele lui Noe?12. Ce porunca referitoare la sange, data ın secolul I prin spiritul sfant, es-te ın vigoare si astazi?


crestina s-au ıntrunit pentru a decide ce porunci trebuiau sarespecte toti continuatorii lui Isus. Ei au ajuns la urmatoareaconcluzie: „Spiritul sfant si noi am considerat ca este bine sanu va adaugam nicio alta povara, decat urmatoarele lucrurinecesare: sa va abtineti de la lucrurile jertfite idolilor, de lasange, de la animale strangulate [ın care a ramas sangele] side la fornicatie“ (Faptele 15:28, 29; 21:25). Asadar, trebuie ‘sane abtinem de la sange’.

În ochii lui Dumnezeu, acest lucru

este la fel de important ca evitarea idolatriei si a imoralitatiisexuale.

13 Se refera aceasta porunca si la transfuziile de sange? Da.Sa dam un exemplu: Daca medicul ıti spune sa nu con-sumi bauturi alcoolice, te-ai putea gandi ca n-ai voie sa beialcool, dar ca poti sa-l introduci ın vena? Bineınteles ca nu!În mod asemanator, a ne abtine de la sange ınseamna a nu-lintroduce deloc ın corpul nostru. Prin urmare, daca respec-tam porunca de a ne abtine de la sange, nu vom permite sani se transfuzeze sange.

14 Dar ce se ıntampla daca un crestin este accidentat gravsau are nevoie de o operatie dificila? Sa presupunem ca me-dicii ıi spun ca va muri daca nu i se administreaza sange. Bi-neınteles ca aceasta persoana nu vrea sa moara.

Întrucat

pretuieste darul vietii primit de la Dumnezeu, ea va acceptaun tratament alternativ, care nu implica folosirea gresita asangelui. Prin urmare, va solicita o astfel de ıngrijire medi-cala, daca aceasta este disponibila, si va alege una dintre nu-meroasele terapii fara sange.

15 Ar ıncalca un crestin legea lui Dumnezeu doar pentru a-siprelungi putin viata ın acest sistem? Isus a spus: „Cine vreasa-si salveze sufletul [adica viata] ıl va pierde, dar cine ısi pier-

13. De ce porunca de a ne abtine de la sange este valabila si ın cazul trans-fuziilor? Da un exemplu.14, 15. Cum ar trebui sa procedeze un crestin daca medicii ıi spun ca nu-mai o transfuzie ıi poate salva viata, si de ce?


de sufletul pentru mine ıl va gasi“ (Ma-tei 16:25). Niciunul dintre noi nu vreasa moara.

Însa, daca ıncercam sa ne sal-

vam viata actuala ıncalcand legea luiDumnezeu, riscam sa pierdem viata ves-nica. Prin urmare, este o dovada de ın-telepciune sa avem ıncredere ca legealui Dumnezeu este spre binele nostru.Sa fim ferm convinsi ca, daca murimdintr-un motiv sau altul, Cel care ne-adat viata ısi va aduce aminte de noi laınviere si ne va da din nou pretiosul daral vietii (Ioan 5:28, 29; Evrei 11:6).

16 Slujitorii fideli ai lui Dumnezeusunt ferm hotarati sa respecte poruncareferitoare la sange. Ei nu vor consumasange ın niciun fel. De asemenea, nuvor accepta sange ın scop terapeutic.�Crestinii sunt siguri ca Cel care a creatsangele stie ce este cel mai bine pentruei. Esti si tu de aceeasi parere?

UNICAÎNTREBUINTARE CORECT

˘A

A Sˆ

ANGELUI17 Legea mozaica arata clar care era unica ıntrebuintare

corecta a sangelui. Referindu-se la ınchinarea pe care tre-buiau sa i-o aduca israelitii din vechime, Dumnezeu a zis:„Sufletul [adica viata] carnii este ın sange, si eu l-am pus pe

� Pentru mai multe informatii despre alternativa la transfuzii, vezi bro-sura Salvarea vietii prin sange —

În ce mod?, paginile 13–17, publicata de

Martorii lui Iehova.

16. Care este hotararea ferma a slujitorilor lui Dumnezeu cu privire lasange?17. Care era unica ıntrebuintare a sangelui acceptata de Iehova Dumne-zeu ın vechime?

Daca mediculıti spune sa

nu bei alcool,ıl vei introduce

ın vena?

Sa aratam respect fata de viata!

altar pentru voi ca sa faca ispasire pentru sufletele voastre,deoarece sangele este cel ce face ispasire“ (Leviticul 17:11).Cand pacatuiau, israelitii puteau obtine iertare daca aduceaujertfa un animal, cu al carui sange era stropit altarul de la ta-bernacol, iar, mai tarziu, de la templul lui Dumnezeu. Aceas-ta era singura ocazie ın care sangele era ıntrebuintat ın modcorect.

18 Crestinii adevarati nu trebuie sa respecte Legea mozai-ca. De aceea, ei nu aduc jertfe de animale si nu stropesc unaltar cu sangele acestora (Evrei 10:1). Totusi, sangele care erastropit pe altar ın Israelul antic a prefigurat jertfa pretioasaa Fiului lui Dumnezeu, Isus Cristos. Asa cum am vazut ın ca-pitolul 5, Isus si-a dat viata umana ın folosul nostru, accep-tand ca sangele lui sa fie varsat ca jertfa. Apoi s-a ınaltat la

18. Ce foloase si binecuvantari putem obtine datorita sangelui varsat allui Isus?

Cum poti arata respect fata de viata si sange?


cer si i-a oferit lui Dumnezeu, o data pentru totdeauna, va-loarea sangelui sau varsat (Evrei 9:11, 12).

În felul acesta, Isus

a facut posibila iertarea pacatelor noastre si perspectiva vie-tii vesnice (Matei 20:28; Ioan 3:16). Aceasta ıntrebuintare asangelui s-a dovedit extrem de importanta (1 Petru 1:18, 19).Numai daca manifestam credinta ın valoarea sangelui var-sat al lui Isus putem obtine salvarea.

19 Sa-i fim deci recunoscatori iubitorului nostru Dumne-zeu, Iehova, pentru darul vietii! Si n-ar trebui oare sa ne sim-tim ındemnati sa le vorbim si altora despre posibilitatea dea obtine viata vesnica pe baza credintei ın jertfa lui Isus?Daca, la fel ca Iehova, vom considera valoroasa viata seme-nilor nostri, le vom vorbi cu entuziasm (Ezechiel 3:17–21).Achitandu-ne ın mod constiincios de aceasta responsabilita-te, vom putea spune la fel ca apostolul Pavel: „Sunt curat desangele tuturor oamenilor, fiindca nu m-am retinut sa vaspun toata vointa lui Dumnezeu“ (Faptele 20:26, 27). O mo-dalitate excelenta de a ne exprima respectul fata de viata sisange este aceea de a le vorbi oamenilor despre Dumnezeusi despre scopul sau.

19. Ce trebuie sa facem pentru a fi ‘curati de sangele tuturor oamenilor’?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Viata este un dar de la Dumnezeu(Psalmul 36:9; Revelatia 4:11).

ˇ Avortul este o fapta condamnabila deoarece via-ta unui copil nenascut este pretioasa ın ochii luiDumnezeu (Exodul 21:22, 23; Psalmul 127:3).

ˇ Aratam respect fata de darul vietii daca avemgrija sa nu punem ın pericol viata noastra saua altora si daca nu consumam sange (Deutero-nomul 5:17; Faptele 15:28, 29).


IEHOVA DUMNEZEU vrea sa ai o viata de familie fericita.Cuvantul sau, Biblia, contine ındrumari pentru toti mem-brii familiei si arata ce rol i-a ıncredintat Dumnezeu fieca-ruia. Cand toti ısi ındeplinesc rolul tinand cont de sfaturileBibliei, viata de familie este o sursa de bucurie. Isus a spus:„Fericiti sunt cei care aud cuvantul lui Dumnezeu si ıl res-pecta!“ (Luca 11:28).

2 Pentru a avea o viata de familie fericita, trebuie, ın pri-mul rand, sa ıntelegem ca fondatorul familiei este Iehova,pe care Isus ıl numeste „Tatal nostru“ (Matei 6:9). Orice fa-milie de pe pamant exista datorita Tatalui nostru ceresc. Deaceea, el stie cel mai bine ce anume contribuie la fericireafamiliei (Efeseni 3:14, 15). Potrivit Bibliei, care este rolul fie-carui membru al familiei?

ORIGINEA DIVIN˘

A A FAMILIEI3 Iehova i-a creat pe primii oameni, Adam si Eva, si i-a

unit prin casatorie. Le-a dat ca locuinta un frumos paradis

1. Care este secretul unei vieti de familie fericite?2. Ce trebuie sa ıntelegem pentru a avea o familie fericita?3. Cum prezinta Biblia ınceputurile familiei umane, si de unde stim caceea ce spune ea este adevarat?

CAPITOLUL 14

Cum poti aveao viata de familie fericita?

Ce trebuie sa faca un barbat pentru a fi un sot bun?Cum poate o femeie sa fie o sotie buna?

Ce ınseamna a fi un parinte bun?Cum pot contribui copiii la fericirea familiei?

terestru, gradina Edenului, si le-a spus: „Fiti roditori, ınmul-titi-va si umpleti pamantul“ (Geneza 1:26–28; 2:18, 21–24).Aceasta nu este o poveste sau o legenda, deoarece Isus a con-firmat adevarul cuvintelor din Geneza despre ınceputurilevietii de familie (Matei 19:4, 5).

În prezent, ne confruntam

cu multe necazuri, iar viata noastra nu este asa cum a vrutDumnezeu. Totusi, putem avea o viata de familie fericita.

4 Fiecare poate contribui la fericirea familiei daca ıl imitape Dumnezeu si manifesta iubire (Efeseni 5:1, 2).

Însa cum

putem sa-l imitam pe Dumnezeu daca nu-l vedem?Întru-

cat Iehova l-a trimis pe Fiul sau ıntai nascut pe pamant, pu-tem sti cum actioneaza Dumnezeu (Ioan 1:14, 18). IsusCristos l-a imitat perfect pe Tatal sau ceresc, astfel ca orici-ne ıl vedea si ıl auzea putea spune ca l-a vazut si l-a auzit peIehova (Ioan 14:9). Prin urmare, fiecare poate contribui lafericirea familiei daca ınvata ce fel de iubire a manifestatIsus si ıi urmeaza exemplul.

UN MODEL PENTRU SOTI5 Biblia spune ca sotii trebuie sa se poarte cu sotiile lor asa

cum s-a purtat Isus cu discipolii sai. Biblia da urmatoarea po-runca: „Sotilor, continuati sa va iubiti sotiile, asa cum si Cris-tos a iubit congregatia si s-a dat pe sine pentru ea . . . Tot asa,sotii trebuie sa-si iubeasca sotiile ca pe corpul lor. Cine ısi iu-beste sotia se iubeste pe sine, fiindca nimeni nu si-a uratvreodata carnea, ci o hraneste si o ıngrijeste cu drag, cumface si Cristos cu congregatia“ (Efeseni 5:23, 25–29).

6 Iubirea pe care a aratat-o Isus fata de discipolii sai esteun exemplu perfect pentru soti. Desi erau imperfecti, Isus

4. a) Cum poate contribui fiecare la fericirea familiei? b) De ce este im-portant sa studiem viata lui Isus pentru a avea o familie fericita?5, 6. a) Ce exemplu le-a dat Isus sotilor prin modul ın care s-a purtat cucongregatia? b) Ce trebuie sa facem pentru ca pacatele noastre sa fie ier-tate?

Cum poti avea o viata de familie fericita? 135

„i-a iubit pana la sfarsit“, dandu-si viata pentru ei (Ioan 13:1;15:13). De aceea, sotii sunt ındemnati: „Continuati sa vaiubiti sotiile si nu va maniati peste masura pe ele!“ (Colo-seni 3:19). Ce ıl poate ajuta pe un sot sa aplice acest sfat, ın-deosebi cand sotia sa nu actioneaza cu ıntelepciune? Faptulde a nu uita ca si el face greseli si ca, pentru a fi iertat deDumnezeu, trebuie ca mai ıntai el sa-i ierte pe cei care gre-sesc fata de el, inclusiv pe sotia sa. Bineınteles ca si sotia artrebui sa procedeze la fel (Matei 6:12, 14, 15). Probabil caacum ıntelegi de ce se spune ca o casnicie fericita este uni-rea a doua persoane gata sa ierte.

7 De asemenea, sotul nu trebuie sa uite ca Isus si-a tratatdiscipolii cu multa consideratie. El a tinut ıntotdeauna contde limitele si de necesitatile lor fizice. De exemplu, odata,cand erau obositi, el le-a spus: „Veniti cu mine deoparte,ıntr-un loc retras, si odihniti-va putin“ (Marcu 6:30–32). So-tia merita sa fie tratata cu aceeasi consideratie. Biblia spu-ne ca femeia este un „vas mai slab“ si ıi porunceste sotuluisa-i dea „onoare“. De ce? Deoarece atat sotul, cat si sotia vorprimi ın aceeasi masura ‘favoarea nemeritata a vietii’ (1 Pe-tru 3:7). Sotul n-ar trebui sa uite ca, ın ochii lui Dumnezeu,cel mai mult conteaza fidelitatea noastra si nu faptul ca sun-tem barbati sau femei (Psalmul 101:6).

8 Biblia spune ca sotul care „ısi iubeste sotia se iubeste pesine“. De ce? Deoarece, asa cum a aratat Isus, sotul si sotia„nu mai sunt doi, ci o singura carne“ (Matei 19:6). Prin ur-mare, cei casatoriti trebuie sa aiba relatii sexuale numai cupartenerul lor conjugal (Proverbele 5:15–21; Evrei 13:4).Astfel, ei trebuie sa manifeste un interes neegoist fata de ne-cesitatile celuilalt (1 Corinteni 7:3–5). Demne de luat ın sea-

7. De ce anume a tinut cont Isus, si de ce acest lucru este un exemplupentru soti?8. a)

În ce sens un sot care „ısi iubeste sotia se iubeste pe sine“? b) Ce

ınseamna ca sotul si sotia sunt „o singura carne“?


ma sunt si cuvintele: „Nimeni nu si-a urat vreodata carnea,ci o hraneste si o ıngrijeste cu drag“. Sotul trebuie sa-si iubeas-ca sotia ca pe sine si nu trebuie sa uite ca-i va da socotea-la capului sau, Isus Cristos (Efeseni 5:29; 1 Corinteni 11:3).

9 Apostolul Pavel a vorbit despre ‘tandra afectiune pe careo are Cristos Isus’ (Filipeni 1:8). Deoarece Isus manifestaaceasta calitate ınvioratoare, femeile care devenisera disci-poli se simteau bine ın prezenta lui (Ioan 20:1, 11–13, 16).Si sotia simte nevoia ca sotul sa-i arate o afectiune tandra.

UN EXEMPLU PENTRU SOTII10 Asemenea oricarei institutii, familia are nevoie de un

conducator, sau de un cap, ca sa poata functiona bine. Chiarsi Isus se supune autoritatii unui Cap. „Capul lui Cristos esteDumnezeu“, asa cum „capul femeii este barbatul“ (1 Corin-teni 11:3). Prin supunerea sa fata de Dumnezeu, Isus ne-alasat un exemplu excelent, deoarece toti trebuie sa ne supu-nem unei autoritati.

11 Fiind imperfect, sotul face greseli si nu reuseste ıntot-deauna sa fie un cap de familie model. Cum ar trebui sareactioneze sotia ıntr-o asemenea situatie? N-ar trebui sa des-considere ceea ce face sotul ei si nici sa ıncerce sa preia ro-lul de cap al familiei. Ea nu trebuie sa uite ca Dumnezeupretuieste mult un spirit bland si linistit (1 Petru 3:4). Dacava avea aceasta atitudine, sotiei ıi va fi mai usor sa fie supu-sa, chiar si ın situatii dificile.

În plus, Biblia spune: „Sotia . . .

sa aiba respect profund fata de sotul ei“ (Efeseni 5:33). Dardaca sotul ei nu recunoaste autoritatea lui Cristos? Biblia leındeamna pe sotii: „Fiti supuse sotilor vostri, pentru ca, daca

9. Ce calitate a lui Isus este amintita ın Filipeni 1:8, si de ce sotul trebu-ie sa manifeste aceasta calitate fata de sotia lui?10. Ce exemplu le-a lasat Isus sotiilor?11. Ce atitudine trebuie sa aiba sotia fata de sotul ei, si ce rezultat poa-te avea conduita ei?


unii nu asculta de cuvant, sa fie castigati fara cuvant, prinpurtarea sotiilor lor, fiindca vor fi martori ai purtarii voas-tre caste, pline de un respect profund“ (1 Petru 3:1, 2).

12 S-ar putea ca, uneori, sotia sa nu fie de acord cu sotulei, indiferent daca acesta este sau nu un slujitor al lui Ieho-va.

Într-o asemenea situatie, sotia nu este lipsita de respect

daca ısi exprima cu tact punctul de vedere. Este posibil caea sa aiba dreptate, iar daca sotul tine cont de parerea ei,toata familia va avea de castigat. Avraam nu a fost de acordcu Sara, sotia lui, cand aceasta i-a propus o solutie practicala o problema de familie, ınsa Dumnezeu i-a spus: „Ascul-ta de glasul ei“ (Geneza 21:9–12). Cu toate acestea, cand so-tul ia o decizie care nu contravine legilor lui Dumnezeu,sotia manifesta supunere daca ıl sustine ın decizia lui (Fap-tele 5:29; Efeseni 5:24).

13 Pentru a-si ındeplini rolul, sotia trebuie sa se achite demulte responsabilitati. De exemplu, Biblia arata ca femeilecasatorite trebuie „sa-si iubeasca sotii, sa-si iubeasca copiii,sa aiba o minte sanatoasa, sa fie caste, gospodine, bune, su-puse sotilor lor“ (Tit 2:4, 5). O sotie si o mama care actio-neaza ın acest fel castiga iubirea si respectul familiei sale(Proverbele 31:10, 28). Totusi, ıntrucat ambii soti sunt per-soane imperfecte, s-ar putea ca, ın cazuri extreme, sa seajunga la separare sau la divort. Biblia arata ca separarea estepermisa ın anumite situatii.

Însa, aceasta chestiune este

foarte serioasa, deoarece Biblia spune: „Sotia sa nu se sepa-re de sotul ei . . ., iar sotul sa nu-si paraseasca sotia“ (1 Co-rinteni 7:10, 11). Biblia aproba divortul numai daca unuldintre parteneri comite fornicatie, adica imoralitate sexua-la (Matei 19:9).

12. De ce nu este gresit ca sotia sa-si exprime cu respect punctul de ve-dere?13. a) Ce ındemnuri primesc femeile casatorite ın Tit 2:4, 5? b) Ce spu-ne Biblia despre separare si divort?


UN EXEMPLU PERFECTPENTRU P

˘ARINTI

14 Isus le-a dat un exemplu perfect parintilor prin modulın care s-a purtat cu copiii. Cand unii au ıncercat sa-i ımpie-dice pe copii sa se apropie de Isus, acesta a spus: „Lasaticopilasii sa vina la mine! Nu ıncercati sa-i opriti“. Din rela-tarea biblica aflam ca el „a luat copiii ın brate si i-a bine-cuvantat, punandu-si mainile peste ei“ (Marcu 10:13–16).Întrucat Isus si-a facut timp pentru copii, n-ar trebui siparintii sa procedeze la fel cu copiii lor? Ei au nevoie sa lededicati mult timp, nu doar cateva momente.

În plus, tre-

buie sa va faceti timp sa-i instruiti, deoarece aceasta este oporunca din partea lui Iehova (Deuteronomul 6:4–9).

15 Traim ıntr-o lume care se degradeaza tot mai mult.De aceea, parintii trebuie sa-si protejeze copiii de persoa-nele care vor sa le faca rau, de exemplu de cei care ar vreasa-i abuzeze sexual. Isus si-a ocrotit discipolii, pe care i-anumit cu multa afectiune ‘copilasi’. Cand a fost arestat,

14. Cum s-a purtat Isus cu copiii, si de ce anume au nevoie copiii dinpartea parintilor?15. Ce pot face parintii pentru a-si ocroti copiii?

De ce este Sara un exemplu excelent pentru sotii?

cu putin timp ınainte de a fi omorat, Isus s-a gandit la omodalitate prin care sa-si apere discipolii (Ioan 13:33;18:7–9). Si parintii trebuie sa fie atenti la ıncercarile Dia-volului de a le face rau copiilor lor. Avertizati-i cu privirela pericole! (1 Petru 5:8)� Siguranta lor morala, spiritualasi fizica nu a fost niciodata atat de amenintata ca ın pre-zent.

16În noaptea dinaintea mortii lui Isus, discipolii s-au cer-

tat pentru ca voiau sa stie cine era mai mare.În loc sa se su-

�În capitolul 32 al cartii Asculta de Marele

Învatator, publicata de Mar-

torii lui Iehova, poti gasi sugestii utile pentru a-ti ocroti copiii.

16. Ce pot ınvata parintii din modul ın care si-a corectat Isus discipolii?

Ce pot ınvata parintii din modul ın cares-a purtat Isus cu copiii?


pere pe ei, Isus a ıncercat ınca o data sa-i corecteze cu iubi-re prin cuvant si prin exemplul personal (Luca 22:24–27;Ioan 13:3–8). Daca esti parinte, cum poti imita exemplullui Isus cand ıti corectezi copilul?

Într-adevar, copiii au

nevoie de disciplinare, dar parintii trebuie sa-i disciplineze„ın masura potrivita“ si niciodata la manie. Nu este bine savorbesti necugetat, „ca strapungerea unei sabii“ (Ieremia30:11; Proverbele 12:18). Copilul trebuie disciplinat ın asafel ıncat sa ınteleaga mai tarziu ca disciplinarea a fost sprebinele lui (Efeseni 6:4; Evrei 12:9–11).

UN MODEL PENTRU COPII17 Ce pot ınvata copiii de la Isus? Prin exemplul sau,

Isus le-a aratat copiilor ca trebuie sa asculte de parinti. Isusa zis: „Spun lucrurile acestea asa cum m-a ınvatat Tatal“.Apoi a adaugat: „Fac mereu lucrurile care ıi sunt placute“(Ioan 8:28, 29). Asa cum Isus a ascultat de Tatal sau ce-resc, tot asa copiii trebuie sa asculte de parinti. De fapt,aceasta porunca se gaseste ın Biblie (Efeseni 6:1–3). DesiIsus a fost un copil perfect, el a ascultat de parintii saiumani, Iosif si Maria, care erau imperfecti. Cu siguranta,aceasta a contribuit la fericirea ıntregii familii! (Luca 2:4,5, 51, 52)

18 Cum pot copiii sa urmeze exemplul lui Isus si astfel sa-ifaca fericiti pe parintii lor? Este adevarat, poate ca uneoricopiilor li se pare greu sa asculte de parinti, dar Dumnezeule cere sa fie ascultatori (Proverbele 1:8; 6:20). Isus a ascul-tat ıntotdeauna de Tatal sau ceresc, chiar si ın situatii difi-cile. Odata, cand Dumnezeu i-a cerut sa faca un lucru foartegreu, el a spus: „

Îndeparteaza de la mine paharul acesta!“,

referindu-se la ceea ce ıi ceruse Dumnezeu. Totusi, Isus a

17.În ce fel a fost Isus un exemplu perfect pentru copii?

18. De ce a ascultat Isus ıntotdeauna de Tatal sau ceresc, si cine se bucu-ra cand copiii sunt ascultatori?


ındeplinit acea cerinta deoarece era convins ca Tatal sau stiace era cel mai bine pentru el (Luca 22:42). Copiii care ın-vata sa fie ascultatori ıi fac fericiti pe parintii lor si pe Tatallor ceresc (Proverbele 23:22–25).�

19 Daca Diavolul l-a ispitit pe Isus, putem fi siguri ca el ıiva ispiti si pe copii (Matei 4:1–10). De exemplu, el se poatefolosi de presiunile din partea colegilor, care uneori pot fifoarte puternice. De aceea, este important ca tinerii sa nuse asocieze cu cei rai (1 Corinteni 15:33). Sa ne gandim cea facut Dina, fiica lui Iacov. Ea a cautat compania unor per-soane care nu se ınchinau lui Iehova si de aceea a avut marinecazuri (Geneza 34:1, 2). Cat de mult ar suferi ıntreagafamilie daca unul dintre membrii ei ar comite imoralitatesexuala! (Proverbele 17:21, 25)

SECRETUL UNEI FAMILII FERICITE20 Daca aplicam sfaturile Bibliei, vom rezolva mai usor

problemele care apar ın familie. De fapt, acesta este secre-

� Un copil poate sa nu asculte de parinti doar atuncicand acestia ıi cer sa ıncalce legea lui Dum-

nezeu (Faptele 5:29).

19. a) Cum ıi ispiteste Satan pecopii? b) Ce efect poate avea asu-pra parintilor conduita gresita acopiilor lor?20. Ce trebuie sa facem pentru aavea o viata de familie fericita?

La ce trebuiesa se gandeasca

tinerii cand se aflaın fata unei ispite?


tul unei vieti de familie fericite. Prin urmare, sotilor, iu-biti-va sotiile si purtati-va cu ele asa cum s-a purtat Isus cucongregatia. Sotiilor, supuneti-va autoritatii sotilor vostrisi imitati exemplul sotiei capabile descrise ın Proverbele31:10–31. Parinti, educati-va copiii (Proverbele 22:6). Tati-lor, ‘conduceti-va bine familia’ (1 Timotei 3:4, 5; 5:8). Iarvoi, copii, ascultati de parintii vostri (Coloseni 3:20). Ni-ciun membru al familiei nu este perfect deoarece cu totiigresim. Asadar, fiti umili si cereti-va iertare atunci candgresiti.

21 Fara ındoiala, Biblia contine multe sfaturi valoroase re-feritoare la viata de familie. Mai mult decat atat, ea ne vor-beste despre lumea noua a lui Dumnezeu, cand pamantulva deveni un paradis unde vor trai oameni fericiti, care ıivor sluji lui Iehova (Revelatia 21:3, 4). Ce viitor minunat neasteapta! Ne putem bucura ınca de pe acum de o viata defamilie fericita, daca aplicam ındrumarile lui Dumnezeuconsemnate ın Cuvantul sau, Biblia.

21. Ce viitor minunat ne asteapta, si cum ne putem bucura ınca de peacum de o viata de familie fericita?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Sotul trebuie sa-si iubeasca sotiaca pe propriul corp (Efeseni 5:25–29).

ˇ Sotia trebuie sa-si iubeasca familiasi sa-si respecte sotul (Tit 2:4, 5).

ˇ Parintii trebuie sa-si iubeasca,sa-si instruiasca si sa-si protejeze copiii(Deuteronomul 6:4–9).

ˇ Copiii trebuie sa asculte de parinti(Efeseni 6:1–3).


IEHOVA DUMNEZEU se ıngrijeste de fiecare dintre noi.În-

trucat ne vrea binele, el ne ofera cu iubire ındrumare. Dacane ınchinam potrivit vointei sale, vom fi fericiti si vom evi-ta multe probleme. De asemenea, vom avea binecuvanta-rea si ajutorul sau (Isaia 48:17). Totusi exista sute de religiicare pretind ca ıi ınvata pe oameni adevarul. Dar ınvatatu-rile lor despre Dumnezeu si despre cerintele sale sunt foar-te diferite.

2 Cum poti sti ın ce fel trebuie sa i te ınchini lui Iehova?Nu este necesar sa cercetezi si sa compari ınvataturile tutu-ror religiilor. Este suficient sa cunosti ce ınvata ın realitateBiblia despre ınchinarea adevarata. De exemplu, dupa cumprobabil stii, ın multe tari exista bani falsi. Imagineaza-ti catrebuie sa-i identifici. Cum ai proceda? Ai ıncerca sa retiicum arata fiecare bancnota falsa? Bineınteles ca nu. N-ar fimai practic sa ınveti sa recunosti banii autentici? Daca stiicum arata acestia, vei putea recunoaste imediat banii falsi.În mod asemanator, daca ınvatam sa recunoastem religiaadevarata, ne va fi mai usor sa ne dam seama care sunt re-ligiile false.

1. Ce foloase avem daca ne ınchinam lui Dumnezeu potrivit vointeisale?2. Cum putem sti ce ınchinare aproba Iehova? Da un exemplu.

CAPITOLUL 15

Ce ınchinare aproba Dumnezeu?Accepta Dumnezeu toate religiile?

Cum putem sti care este religia adevarata?Cine sunt ın prezent

ınchinatorii adevarati ai lui Dumnezeu?

3 Este important sa ne ınchinam lui Iehova asa cum vreael. Multi oameni cred ca Dumnezeu accepta toate religiile,ınsa Biblia nu ınvata lucrul acesta. Nu este suficient ca opersoana sa afirme ca este crestina. Isus a spus: „Nu orici-ne ımi zice: «Doamne, Doamne» va intra ın regatul ceruri-lor, ci acela care face vointa Tatalui meu care este ın ceruri“.Prin urmare, avem aprobarea lui Dumnezeu doar daca stimcare sunt cerintele sale si le punem ın practica. Despre ceicare nu fac vointa lui Dumnezeu, Isus a spus ca sunt „lu-cratori ai nelegiuirii“ (Matei 7:21–23). Religiile false sunt cabanii falsi, n-au nicio valoare. Mai mult decat atat, sunt da-unatoare.

4 Iehova le ofera tuturor oamenilor posibilitatea de a ob-tine viata vesnica. Totusi, pentru a ne bucura de viata eter-na ın Paradis, trebuie sa ne ınchinam si sa ne traim viataasa cum ne cere Dumnezeu. Din nefericire, multi nu vor safaca lucrul acesta. De aceea, Isus a spus: „Intrati pe poartacea stramta, caci larga si spatioasa este calea care duce la dis-trugere si multi sunt cei ce intra pe ea, ın timp ce stramtaeste poarta si ıngusta este calea care duce la viata si putinisunt cei ce o gasesc“ (Matei 7:13, 14). Religia adevarata ducela viata vesnica, iar religia falsa, la distrugere. Iehova nu do-reste ca vreun om sa fie distrus. De aceea, el le ofera oame-nilor de pretutindeni ocazia de a ınvata despre el (2 Petru3:9). Prin urmare, felul ın care ne ınchinam lui Dumnezeupoate ınsemna viata sau moarte.

CUM PUTEM STI CARE ESTE RELIGIA ADEV˘

ARAT˘

A5 Cum putem gasi „calea care duce la viata“? Isus a spus

ca religia adevarata va fi evidenta ın viata celor ce o practica.

3. Potrivit cuvintelor lui Isus, ce trebuie sa facem pentru a fi aprobati deDumnezeu?4. Ce reprezinta cele doua cai despre care a vorbit Isus, si unde duc ele?5. Cum pot fi recunoscuti cei ce practica religia adevarata?

Ce ınchinare aproba Dumnezeu? 145

„Dupa roadele lor ıi veti recunoaste“, a zis el. „Orice pombun da roade bune.“ (Matei 7:16, 17) Cu alte cuvinte, ceicare practica religia adevarata pot fi recunoscuti dupa con-vingerile si conduita lor. Desi sunt imperfecti si fac greseli,ınchinatorii adevarati se straduiesc, ca grup, sa ınfaptuias-ca vointa lui Dumnezeu.

În continuare vom analiza sase

cerinte pe care trebuie sa le ındeplineasca cei ce practica re-ligia adevarata.

6 Slujitorii lui Dumnezeu ısi bazeaza ınvataturile pe Biblie.Biblia afirma: „Toata Scriptura este inspirata de Dumnezeusi de folos ca sa ınvete, sa mustre, sa ındrepte lucrurile, sadisciplineze ın dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu safie pe deplin competent, complet pregatit pentru orice lu-crare buna“ (2 Timotei 3:16, 17). Apostolul Pavel le-a scriscolaboratorilor sai crestini: „Cand ati primit cuvantul luiDumnezeu, pe care l-ati auzit de la noi, l-ati primit nu cape cuvantul oamenilor, ci, asa cum este ıntr-adevar, ca pecuvantul lui Dumnezeu“ (1 Tesaloniceni 2:13). Asadar, ın-vataturile si practicile religiei adevarate nu se bazeaza peidei sau pe traditii omenesti, ci pe Cuvantul inspirat al luiDumnezeu, Biblia.

7 Isus Cristos si-a bazat ınvataturile pe Cuvantul lui Dum-nezeu, lasandu-ne astfel un model.

Într-o rugaciune adresa-

ta Tatalui sau ceresc, el a zis: „Cuvantul tau este adevarul“(Ioan 17:17). Isus a crezut ın Cuvantul lui Dumnezeu, iartot ceea ce preda era ın armonie cu Scripturile. El obisnuiasa spuna: „Este scris“, dupa care cita un verset biblic (Matei4:4, 7, 10).

În mod asemanator, slujitorii lui Dumnezeu din

prezent nu ıi ınvata pe altii idei personale. Ei sunt convinsica Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu si ısi bazeaza ınvata-turile doar pe ceea ce este scris ın aceasta carte.

6, 7. Cum considera slujitorii lui Dumnezeu Biblia, si ce model ne-a la-sat Isus ın aceasta privinta?


CEI CARE I SEÎNCHIN

˘A ADEV

˘ARATULUI DUMNEZEU

ˇ ısi bazeaza ınvataturile pe Biblieˇ se ınchina numai lui Iehova si fac cunoscut

numele sauˇ manifesta o iubire sincera unii fata de altiiˇ recunosc ca Isus este mijlocul de salvare oferit

de Dumnezeuˇ nu fac parte din lumeˇ anunta ca Regatul lui Dumnezeu este singura

speranta a omenirii

8 Cei care practica religia adevarata i se ınchina numai luiIehova si fac cunoscut numele sau. Isus ne-a ınvatat: „Lui Ie-hova, Dumnezeul tau, sa te ınchini si numai pentru el saındeplinesti un serviciu sacru“ (Matei 4:10). Prin urmare,slujitorii lui Dumnezeu se ınchina numai lui Iehova. Ei ıiınvata pe altii cine este adevaratul Dumnezeu si care sunt ca-litatile sale. Aceasta activitate de instruire face parte din ın-chinarea lor.

În Psalmul 83:18 se spune: „Tu, al carui nume

este Iehova, numai tu esti Cel Preaınalt peste tot pamantul!“.Isus ne-a aratat prin exemplul sau cum trebuie sa-i ajutampe altii sa-l cunoasca pe Dumnezeu. Iata ce a spus el ıntr-orugaciune: „Le-am dezvaluit numele tau oamenilor pe caremi i-ai dat din lume“ (Ioan 17:6).

În mod asemanator, ınchi-

natorii adevarati din prezent ıi ınvata pe altii cine este ade-varatul Dumnezeu si care sunt scopurile si calitatile sale.

9 Slujitorii lui Dumnezeu manifesta iubire sincera si dezin-teresata unii fata de altii. Isus a spus: „Prin aceasta vor stitoti ca sunteti discipolii mei: daca aveti iubire ıntre voi“(Ioan 13:35). Crestinii din secolul I au avut o astfel de iubi-re. Iubirea divina depaseste barierele rasiale, sociale si na-tionale si ıi uneste pe oameni ıntr-o fraternitate puternica(Coloseni 3:14). Membrii religiilor false nu fac parte dintr-ofamilie mondiala, unita prin iubire. De ce putem spune lu-crul acesta? Daca ar fi uniti de o astfel de iubire, nu s-ar uci-de ıntre ei din cauza deosebirilor nationale sau etnice.Crestinii adevarati nu ridica arma nici ımpotriva fratilor lorde credinta, nici ımpotriva altora. Biblia spune: „Copiii luiDumnezeu si copiii Diavolului se recunosc prin aceasta:Cine nu practica dreptatea nu provine de la Dumnezeu, nicicine nu-si iubeste fratele . . . sa ne iubim unii pe altii. Nucum a fost Cain, care provenea de la cel rau si si-a ınjun-ghiat fratele“ (1 Ioan 3:10–12; 4:20, 21).

8. Ce presupune ınchinarea adusa lui Iehova?9, 10. Cum demonstreaza crestinii adevarati ca se iubesc unii pe altii?


10 Cu siguranta, iubirea adevarata nu ınseamna doar anu-ti ucide semenii. Crestinii adevarati ısi folosesc cu altru-ism timpul, energia si resursele pentru a se ajuta si a se ıncu-raja (Evrei 10:24, 25). Ei se sprijina ın timp de necaz si suntcinstiti ın relatiile cu altii. De fapt, ei aplica sfatul biblic ‘dea face ce este bine fata de toti’ (Galateni 6:10).

11 Crestinii adevarati recunosc ca Isus Cristos este mijloculde salvare oferit de Dumnezeu. Biblia spune: „

În nimeni al-

tul nu este salvare, caci nu este sub cer niciun alt nume caresa fi fost dat printre oameni prin care putem fi salvati“ (Fap-tele 4:12). Asa cum am ınvatat ın capitolul 5, Isus si-a datviata pentru a-i rascumpara pe oamenii ascultatori (Matei20:28). Mai mult decat atat, Iehova l-a numit pe Isus Regeal Regatului ceresc, guvernul care va domni peste ıntregulpamant. Dumnezeu ne cere sa ascultam de Isus si sa apli-cam ınvataturile Fiului sau. Numai asa putem primi viatavesnica.

În Biblie se spune: „Cine manifesta credinta ın Fiul

are viata vesnica. Cine nu asculta de Fiul nu va vedea via-ta, ci mania lui Dumnezeu ramane peste el“ (Ioan 3:36).

12Închinatorii adevarati ai lui Dumnezeu nu fac parte din

lume. Cand a fost dus ınaintea conducatorului roman Pilatpentru a fi judecat, Isus a spus: „Regatul meu nu face par-te din lumea aceasta“ (Ioan 18:36). Indiferent ın ce taratraiesc, adevaratii discipoli ai lui Isus se supun Regatului ce-resc. De aceea, nu se implica nici ın politica si nici ın con-flictele acestei lumi, pastrandu-si neutralitatea. Totusi, dacaaltii doresc sa se ınscrie ıntr-un partid politic, sa candidezepentru o functie politica sau sa voteze, ei nu se amestecaın aceste decizii.

Însa, chiar daca sunt neutri din punct de

vedere politic, ınchinatorii adevarati ai lui Dumnezeu res-pecta legile tarii ın care traiesc. De ce? Deoarece Cuvantul

11. De ce este important sa recunoastem ca Isus Cristos este mijlocul desalvare oferit de Dumnezeu?12. Ce ınseamna a nu face parte din lume?


lui Dumnezeu le porunceste ‘sa fie supusi autoritatilorsuperioare’, adica autoritatilor guvernamentale (Romani13:1). Dar, daca li se cere sa faca ceva care contravine nor-melor lui Dumnezeu, ınchinatorii adevarati imita exemplulapostolilor, care au spus: „Trebuie sa ascultam mai mult deDumnezeu ca stapanitor decat de oameni“ (Faptele 5:29;Marcu 12:17).

Daca ıi vei sluji lui Iehova alaturi de poporul sau,vei avea parte de binecuvantari care vor depasi

cu mult orice pierdere


13 Adevaratii continuatori ai lui Isus anunta ca Regatul luiDumnezeu este singura speranta a omenirii. Isus a prezis:„Aceasta veste buna despre regat va fi predicata pe tot pa-mantul locuit ca marturie pentru toate natiunile. Si atunciva veni sfarsitul“ (Matei 24:14). Adevaratii continuatori ailui Isus Cristos nu ıi ındeamna pe oameni sa se bazeze peconducatorii umani pentru rezolvarea problemelor lor. Eianunta ca Regatul ceresc al lui Dumnezeu este singura spe-ranta a omenirii (Psalmul 146:3). Isus ne-a ınvatat sa nerugam pentru acest guvern perfect: „Sa vina regatul tau. Sase faca vointa ta, precum ın cer, asa si pe pamant“ (Matei6:10). Cuvantul lui Dumnezeu a prezis ca acest Regat ceresc„va zdrobi si va pune capat tuturor acestor regate [din pre-zent] si el ınsusi va dainui pe timp indefinit“ (Daniel 2:44).

14 Avand ın vedere ce am analizat pana acum, ıntreaba-te:Ce grupare religioasa ısi bazeaza toate ınvataturile pe Bi-blie si face cunoscut ca numele lui Dumnezeu este Iehova?Membrii carei religii manifesta iubire adevarata si credintaın Isus, se pastreaza separati de lume si anunta ca Regatullui Dumnezeu este singura speranta a omenirii? Ce religieıntruneste toate aceste cerinte? Dovezile arata cu claritate caMartorii lui Iehova (Isaia 43:10–12).

CE DECIZIE VEI LUA?15 Pentru a-i fi placuti lui Dumnezeu, nu este suficient sa

credem ın el. De fapt, Biblia spune ca si demonii cred caexista Dumnezeu (Iacov 2:19).

Însa este clar ca ei nu fac

vointa lui Iehova si nici nu sunt aprobati de el. Pentru aavea aprobarea lui Dumnezeu, trebuie nu numai sa credem

13. Cum considera adevaratii continuatori ai lui Isus Regatul lui Dum-nezeu, si ce fac ei ın acest sens?14. Dupa parerea ta, ce religie ıntruneste cerintele dupa care poate fi re-cunoscuta ınchinarea adevarata?15. Ce ne cere Dumnezeu ın afara de a crede ca el exista?


ca el exista, ci si sa ınfaptuim vointa sa. De asemenea, tre-buie sa iesim din religia falsa si sa ımbratisam ınchinareaadevarata.

16 Apostolul Pavel a aratat ca nu trebuie sa luam parte laınchinarea falsa. El a scris: „«Iesiti din mijlocul lor si sepa-rati-va, zice Iehova, si nu mai atingeti ce este necurat», «siva voi primi»“ (2 Corinteni 6:17; Isaia 52:11). De aceea, cres-tinii adevarati resping tot ce are legatura cu religia falsa.

17 Biblia ne ınvata ca toate religiile false fac parte din„Babilonul cel Mare“ (Revelatia 17:5).� Acest nume ne ducecu gandul la orasul antic Babilon, de unde s-a raspandit ın-chinarea falsa dupa Potopul din zilele lui Noe. Multe din-tre ınvataturile si practicile religiei false din prezent ısi auoriginea ın Babilon. De exemplu, babilonienii se ınchinaula triade de zei.

În prezent, Trinitatea este o doctrina de baza

a multor religii.Însa Biblia arata cu claritate ca exista un sin-

gur Dumnezeu adevarat, Iehova, si ca Isus Cristos este Fiulsau (Ioan 17:3). De asemenea, babilonienii credeau ca omulare un suflet nemuritor care supravietuieste mortii corpu-lui si care poate ajunge ıntr-un loc al chinurilor. Astazi, ınmajoritatea religiilor exista ınvatatura despre un suflet sauspirit nemuritor care poate fi chinuit ın focul iadului.

18Închinarea care se practica ın Babilonul antic s-a raspan-

dit pe tot pamantul. Prin urmare, concluzia logica este ca Ba-bilonul cel Mare din timpurile noastre reprezinta imperiulmondial al religiei false. Dumnezeu a profetit ca sfarsitulacestuia va veni pe neasteptate (Revelatia 18:8).

Întelegi de

ce este atat de important sa renunti la tot ce are legatura cu

�În apendicele de la paginile 219, 220 se explica de ce Babilonul cel

Mare reprezinta imperiul mondial al religiei false.

16. Ce trebuie sa facem pentru a nu lua parte la religia falsa?17, 18. Ce este Babilonul cel Mare, si de ce trebuie ‘sa iesi’ din el cat mairepede?


Babilonul cel Mare? Iehova Dumnezeu vrea ‘sa iesi’ din el catmai repede, ınainte de a fi prea tarziu (Revelatia 18:4).

19În urma deciziei tale de a nu mai face parte din religia

falsa, s-ar putea ca unii dintre prietenii tai sa se ındepartezede tine. Dar, daca ıi vei sluji lui Iehova alaturi de poporulsau, vei avea parte de binecuvantari care vor depasi cu multorice pierdere. Asemenea primilor discipoli ai lui Isus, careau renuntat la unele lucruri pentru a-l urma, vei castigamulti frati si surori de credinta. Vei face parte dintr-o fami-lie mondiala de crestini adevarati, formata din milioane demembri, care ıti vor arata o iubire adevarata. De asemenea,vei avea minunata speranta de a trai vesnic „ın sistemul vii-tor“ (Marcu 10:28–30). Cu timpul, cei care s-au ındepartatde tine din cauza convingerilor tale ar putea dori sa afle cene ınvata Biblia si sa devina ınchinatori ai lui Iehova.

20 Biblia ınvata ca, ın curand, Dumnezeu va distruge acestsistem rau si ıl va ınlocui cu o lume dreapta, condusa deRegatul sau (2 Petru 3:9, 13). Va fi cu adevarat o lume ex-traordinara!

În acest sistem nou si drept va exista o singu-

ra religie, o singura forma de ınchinare adevarata. Nu ar fiıntelept sa faci ınca de pe acum pasii necesari pentru a teasocia cu ınchinatorii adevarati?

19. Ce binecuvantari vei avea daca ıi vei sluji lui Iehova?20. Ce viitor ıi asteapta pe cei care practica religia adevarata?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Exista o singura religie adevarata(Matei 7:13, 14).

ˇ Religia adevarata poate fi recunoscuta dupaınvataturile si practicile ei (Matei 7:16, 17).

ˇ Martorii lui Iehova practica ınchinareaaprobata de Dumnezeu (Isaia 43:10).


IMAGINEAZ˘

A-TI urmatoarea situatie: tocmai ai aflat cacineva a aruncat pe ascuns deseuri toxice ın cartierul ıncare locuiesti.

Întreaga zona este poluata, iar viata locui-

torilor este ın pericol. Ce ai face? Fara ındoiala ca ai ın-cerca sa te muti ın alta parte.

Însa, chiar si dupa aceea,

ın mintea ta va starui ıntrebarea: Nu cumva am fost con-taminat?

2 La fel stau lucrurile si cu religia falsa. Biblia ne ınvataca ınchinarea falsa este contaminata cu ınvataturi si prac-tici necurate (2 Corinteni 6:17). De aceea, este foarteimportant sa iesi din „Babilonul cel Mare“, imperiul mon-dial al religiei false (Revelatia 18:2, 4). Ai facut deja lucrulacesta? Daca da, meriti laude! Dar nu este suficient sa pa-rasesti religia falsa sau sa te retragi din ea. Trebuie, de ase-menea, sa te ıntrebi: „Ma mai leaga ceva de ınchinareafalsa ın adancul sufletului meu?“. Sa analizam ın conti-nuare cateva situatii concrete.

1, 2. Ce ıntrebare ar trebui sa-ti pui chiar si dupa ce ai parasit religiafalsa, si de ce crezi ca este important lucrul acesta?

CAPITOLUL 16

Ia pozitie de parteaınchinarii adevarate!Ce ınvata Biblia despre icoane?

Cum considera crestiniisarbatorile religioase?Cum poti sa vorbesti

despre convingerile talefara a-i ofensa pe altii?

ICOANELE SI CULTUL STR˘

AMOSILOR3 Unii oameni au de multi ani ın casele lor icoane sau

altare. Ai si tu asemenea obiecte? Daca da, s-ar putea sa tise para ciudat sau gresit sa te rogi lui Dumnezeu fara aju-torul unui obiect. Sau poate ca te simti legat afectiv deacestea.

Însa numai Dumnezeu are dreptul sa stabileasca

ın ce fel trebuie sa ne ınchinam lui. Biblia ne ınvata cael nu vrea sa folosim icoane (Exodul 20:4, 5; Psalmul115:4–8; Isaia 42:8; 1 Ioan 5:21). Prin urmare, poti lua po-zitie de partea ınchinarii adevarate distrugand toate obiec-tele care au legatura cu ınchinarea falsa. Mai mult decatatat, ınvata sa le consideri asa cum le considera Iehova:un lucru detestabil (Deuteronomul 27:15).

4 O alta practica raspandita ın multe religii false estecultul stramosilor.

Înainte sa ınvete adevarul biblic, unii

3. a) Ce spune Biblia despre icoane, si de ce le-ar putea fi greu unorasa accepte punctul de vedere al lui Dumnezeu? b) Ce ar trebui sa facicu toate obiectele care au legatura cu ınchinarea falsa?4. a) De ce este cultul stramosilor o practica inutila? b) De ce le-a in-terzis Iehova israelitilor sa practice orice forma de spiritism?

155

oameni au crezut ca mortii continua sa traiasca ıntr-un do-meniu nevazut si ca le pot face bine sau rau celor vii. Poa-te ca si tu ai ıncercat sa-ti ımbunezi stramosii.

Însa, asa

cum ai ınvatat ın capitolul 6, mortii nu continua sa traias-ca ıntr-un alt loc. Asadar, orice ıncercare de a lua legaturacu ei este inutila. Mesajele care par sa vina de la persoane-le dragi decedate provin de fapt de la demoni. De aceea,Iehova le-a interzis israelitilor sa ıncerce sa intre ın legatu-ra cu mortii sau sa practice orice alta forma de spiritism(Deuteronomul 18:10–12).

5 Ce trebuie sa faci daca ın religia pe care ai avut-o ına-inte se practica ınchinarea la icoane sau cultul stramosi-lor? Citeste cu atentie pasajele din Biblie care arata cumconsidera Dumnezeu aceste lucruri. Roaga-te zilnic la Ie-hova; spune-i ca vrei sa iei pozitie de partea ınchinarii ade-varate si cere-i sa te ajute sa-ti ınsusesti modul sau degandire (Isaia 55:9).

PRIMII CRESTINI N-AU S˘

ARB˘

ATORIT CR˘

ACIUNUL6

Închinarea pe care i-o aducem lui Dumnezeu poate fi

contaminata de religia falsa daca luam parte la unele sar-batori larg raspandite, cum ar fi Craciunul. Despre aceastasarbatoare se crede ca celebreaza nasterea lui Isus Cristos.Aproape toate religiile asa-zis crestine serbeaza Craciunul.Totusi, nu exista nicio dovada ca discipolii lui Isus dinsecolul I au tinut aceasta sarbatoare. Iata ce se spune ıntr-ocarte: „

În primele doua secole dupa nasterea lui Cristos, ni-

meni nu stia data exacta a nasterii acestuia si putini erauinteresati sa o afle“ (Sacred Origins of Profound Things).

5. Ce poti face daca ın religia pe care ai avut-o ınainte se practica ın-chinarea la icoane sau cultul stramosilor?6, 7. a) Ce se presupune ca se celebreaza de Craciun, dar de ce continua-torii lui Isus din secolul I n-au tinut aceasta sarbatoare? b) Cu ce eraasociata aniversarea zilelor de nastere pe timpul crestinilor din secolul I?


7 Totusi, chiar daca ar fi stiut data exacta a nasterii luiIsus, discipolii sai n-ar fi serbat-o. De ce? Deoarece, asacum se spune ıntr-o enciclopedie, crestinii din secolul I„considerau aniversarea zilelor de nastere un obicei pa-gan“ (The World Book Encyclopedia).

În Biblie sunt men-

tionate doar doua astfel de aniversari ale unor conducatoricare nu erau ınchinatori ai lui Iehova (Geneza 40:20;Marcu 6:21). Asemenea aniversari se tineau si ın cinsteaunor zeitati pagane. De exemplu, la 24 mai romanii ser-bau ziua de nastere a zeitei Diana.

În ziua urmatoare se

sarbatorea nasterea zeului-soare, Apolo. Astfel, aniversareazilelor de nastere era asociata cu paganismul, nu cu cres-tinismul.

8 Crestinii din secolul I n-ar fi serbat nasterea lui Isus sidintr-un alt motiv: din cate se pare, ei stiau ca aceste ani-versari aveau legatura cu unele superstitii. De exemplu,multi greci si romani din vechime credeau ca la nastereafiecarui om asista un spirit protector, care ıl ocrotea peparcursul ıntregii vieti.

Într-o lucrare se spune: „Acest spi-

rit se afla ıntr-o relatie mistica cu zeul a carui aniversarecorespundea cu ziua de nastere a persoanei respective“(The Lore of Birthdays). Cu siguranta, Iehova nu aprobanicio sarbatoare care face vreo asociere ıntre Isus si unelesuperstitii (Isaia 65:11, 12). Atunci de ce este Craciunul osarbatoare atat de raspandita?

ORIGINEA CR˘

ACIUNULUI9 La cateva secole dupa ce Isus a fost pe pamant, oa-

menii au ınceput sa-i celebreze nasterea ın ziua de 25 de-cembrie. Dar Isus nu s-a nascut ın aceasta zi, ci, potrivit

8. Explicati legatura dintre aniversarea zilelor de nastere si superstitii.9. Cum a ajuns ziua de 25 decembrie sa fie considerata data nasteriilui Isus?

Ia pozitie de partea ınchinarii adevarate! 157

dovezilor, ın luna octombrie.� Atunci de ce a fost aleasaziua de 25 decembrie? Unii care se declarau crestini „audorit ca [aceasta] data sa coincida cu sarbatoarea roma-na pagana a «nasterii soarelui invincibil»“ (The New En-cyclopædia Britannica). Iarna, cand soarele parea ca numai are putere, paganii obisnuiau sa practice anumite ri-tualuri pentru ca soarele datator de lumina si caldura sase ıntoarca din calatoriile sale ındepartate. Se credea ca ın25 decembrie soarele ısi ıncepea calatoria de ıntoarcere.

În

ıncercarea de a-i converti pe pagani, conducatorii religiosiau adoptat aceasta sarbatoare si i-au dat o ınfatisare „cres-tina“.�

10 Originea pagana a Craciunului este cunoscuta de multtimp.

În secolul al XVII-lea, Craciunul a fost interzis ın An-

glia si ın unele colonii nord-america-ne din cauza originii lui nebiblice.Cine lipsea ın acea zi de la serviciu eraamendat. Dar, cu timpul, s-a revenitla vechile obiceiuri si, mai mult decatatat, la acestea au fost adaugate obi-ceiuri noi. Craciunul a ajuns din nouo sarbatoare importanta si continuasa fie considerata astfel ın multe tari.Totusi, ıntrucat are legatura cu religiafalsa, cei care doresc sa fie aprobati de

� Vezi apendicele de la paginile 221, 222.� Un rol important ın alegerea zilei de 25

decembrie au avut Saturnaliile. Aceasta erao sarbatoare ın cinstea zeului roman al agri-culturii si se tinea ıntre 17 si 24 decembrie.Atunci erau organizate petreceri si se ofereaucadouri.

10. De ce ın trecut unii oameni n-au sarbato-rit Craciunul?

Ai mancao bomboana

luata din noroi?


Dumnezeu nu celebreaza nici Craciunul si nicio alta sar-batoare care are origini pagane.�

ESTE IMPORTANT˘

A ORIGINEA S˘

ARB˘

ATORILOR?11 Desi unii oameni recunosc ca unele sarbatori precum

Craciunul au origini pagane, ei nu cred ca este gresit sa lecelebreze. De fapt, majoritatea nu se gandesc la ınchina-rea falsa cand tin anumite sarbatori. Multi considera caacestea sunt ocazii de a petrece timp cu familia. Esti si tude aceeasi parere? Daca da, probabil ca iubirea pentru fa-milie, nu atasamentul fata de religia falsa, te ımpiedica saiei pozitie de partea ınchinarii adevarate. Fii sigur ca Ieho-va, cel care a ıntemeiat familia, doreste sa fii ın relatii bunecu rudele tale (Efeseni 3:14, 15). Totusi exista alte modali-tati aprobate de Dumnezeu pentru a-ti ıntari legaturile defamilie. Apostolul Pavel ne-a aratat care ar trebui sa fieprincipala noastra preocupare: „Asigurati-va mereu de ce-ea ce ıi este placut Domnului“ (Efeseni 5:10).

12 Poate crezi ca originea acestor sarbatori nu mai are ni-cio legatura cu motivul pentru care sunt celebrate ele as-tazi.

Însa originea unui lucru este importanta. Gandeste-te

ce ai face daca ai vedea o bomboana aruncata ın noroi. Ailua-o de jos ca s-o mananci? Bineınteles ca nu, pentru caeste murdara.

În mod asemanator, sarbatorile par atraga-

toare, ınsa provin din „locuri“ murdare. Pentru a sustine cufermitate ınchinarea adevarata, trebuie sa ne ınsusim punc-tul de vedere al profetului Isaia, care le-a spus ınchinatori-lor adevarati: „Nu atingeti nimic necurat!“ (Isaia 52:11).

� Apendicele de la paginile 222, 223 arata cum considera crestiniiadevarati alte sarbatori foarte raspandite.

11. De ce tin unii oameni anumite sarbatori religioase, dar care ar tre-bui sa fie principala noastra preocupare?12. Ilustreaza de ce trebuie sa evitam obiceiurile si sarbatorile care auorigini pagane.


VORBESTE CU TACT DESPRE CONVINGERILE TALE13 Daca vei decide sa nu participi la astfel de sarbatori,

vei ıntampina, probabil, unele dificultati. De exemplu, co-legii de munca ar putea sa se ıntrebe de ce nu iei parte laactivitatile organizate cu ocazia unor sarbatori. Ce vei facedaca cineva vrea sa-ti ofere un cadou de Craciun? Ar fi gre-sit sa-l accepti? Sau cum vei proceda daca sotul ori sotia tanu-ti ımpartaseste convingerile? Ce poti face pentru ca fiulsau fiica ta sa nu simta ca pierde ceva pentru ca nu tineaceste sarbatori?

14 Desigur, ai nevoie de discernamant pentru a sti cumsa procedezi ın fiecare situatie. Daca cineva ıti face o ura-re cu ocazia sarbatorilor, ai putea, pur si simplu, sa-i mul-tumesti.

Însa, daca este vorba despre o persoana pe care o

ıntalnesti des sau despre un coleg de serviciu, poti da maimulte explicatii. Indiferent de situatie, este important saai tact. Biblia ne da urmatorul sfat: „Vorbirea voastra sa fieıntotdeauna placuta, dreasa cu sare, ca sa stiti cum trebuiesa-i raspundeti fiecaruia“ (Coloseni 4:6). Explica-ti punc-tul de vedere cu mult tact, ıncercand sa nu ofensezi pe ni-meni. Arata cu claritate ca nu ti se pare gresit sa ofericadouri sau sa mergi la reuniuni, dar ca preferi sa faci lu-crul acesta cu alte ocazii.

15 Dar ce poti face daca cineva vrea sa-ti ofere un cadou?Depinde de situatie. Poate ca persoana care ti-l ofera ıtispune: „Stiu ca tu nu tii aceasta sarbatoare, dar vreau sa-tiofer un cadou“.

În cazul acesta, ai putea considera ca, ac-

ceptand cadoul, nu iei parte la sarbatoare. Dar, daca per-soana respectiva nu-ti cunoaste convingerile, ıi poti spuneca tu nu tii acea sarbatoare. Ai putea sa-i explici ca, desi

13. Ce dificultati poti ıntampina daca nu participi la sarbatori?14, 15. Cum ai putea proceda cand cineva ıti face o urare cu ocaziasarbatorilor sau ıti ofera un cadou?


primesti cadoul ei, tu nu-i vei oferi niciun cadou cu aceaocazie. Totusi, daca cineva ıti ofera un cadou cu intentiaclara de a demonstra ca ıti ıncalci convingerile sau ca facicompromis de dragul unor lucruri materiale, ar fi ınteleptsa-l refuzi.

CUM S˘

A NE PURT˘

AM CU MEMBRII FAMILIEI?16 Ce poti face daca membrii familiei tale nu-ti ımpar-

tasesc convingerile? Si ın aceasta situatie ai nevoie de tact.Nu trebuie sa porti discutii ın contradictoriu ori de ca-te ori rudele tale tin o sarbatoare. Dimpotriva, respecta-leopinia, asa cum ai vrea sa procedeze si ele ın cazul tau(Matei 7:12). Evita orice lucru prin care ai putea lua partela acea sarbatoare. Totusi, fii rezonabil ın ce priveste ches-tiunile care nu au legatura cu sarbatoarea ın sine. Bineın-teles, trebuie sa actionezi ıntotdeauna ın asa fel ıncat sa-tipastrezi constiinta curata (1 Timotei 1:18, 19).

17 Ce poti face pentru ca fiul sau fiica ta sa nu simta capierde ceva pentru ca nu tine sarbatori nebiblice? Ferici-rea lor depinde mult de ceea ce faceti cu alte ocazii. Uniiparinti le ofera copiilor cadouri ın alte zile ale anului.

În

plus, cele mai frumoase cadouri pe care le poti face copi-lului tau sunt timpul si atentia ta iubitoare.

PRACTIC˘

AÎNCHINAREA ADEV

˘ARAT

˘A

18 Pentru a-i fi placut lui Dumnezeu, trebuie sa respingiınchinarea falsa si sa sustii cu fermitate ınchinarea adeva-rata. Ce presupune acest lucru? Biblia spune: „Sa ne inte-resam unii de altii ca sa ne ındemnam la iubire si la fapte

16. Cum poti da dovada de tact cand rudele tale tin o sarbatoare?17. Ce poti face pentru ca fiul sau fiica ta sa nu simta ca pierde cevacand vede ca altii celebreaza anumite sarbatori?18. Cum te ajuta asistarea la ıntrunirile crestine sa sustii cu fermitateınchinarea adevarata?


bune, fara sa neglijam ıntrunirea noastra, cum au unii obi-ceiul, ci sa ne ıncurajam unii pe altii, si aceasta cu atat maimult cu cat vedeti ca ziua se apropie!“ (Evrei 10:24, 25).Întrunirile crestine sunt ocazii ın care te poti ınchina luiDumnezeu asa cum doreste el (Psalmii 22:22; 122:1). Laıntruniri, crestinii fideli ‘se ıncurajeaza reciproc’ (Romani1:12).

19 O alta modalitate prin care poti sustine cu fermitateınchinarea adevarata este aceea de a le vorbi altora desprelucrurile pe care le-ai ınvatat studiind Biblia cu Martoriilui Iehova. Multi oameni „suspina si gem“ din cauza rau-tatii care exista ın lume (Ezechiel 9:4). Probabil ca si tu cu-nosti persoane care se afla ın aceasta situatie.

Încearca sa

le vorbesti despre speranta pe care ne-o ofera Biblia cu pri-vire la viitor. Daca petreci timp ın compania crestiniloradevarati si le vorbesti altora despre minunatele adevaruribiblice pe care le-ai ınvatat, vei observa ca, treptat, nu teva mai lega nimic de ınchinarea falsa. Fii convins ca, sus-tinand cu fermitate ınchinarea adevarata, vei fi fericit sivei avea parte de multe binecuvantari (Maleahi 3:10).

19. De ce este important sa le vorbesti altora despre lucrurile ınvatatedin Biblie?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Nici icoanele, nici cultul stramosilornu fac parte din ınchinarea adevarata(Exodul 20:4, 5; Deuteronomul 18:10–12).

ˇ Este gresit sa participam la sarbatori deorigine pagana (Efeseni 5:10).

ˇ Adevaratii crestini le vorbesc altora cu tactdespre convingerile lor (Coloseni 4:6).


Practicarea ınchinarii adevarateıti aduce multa bucurie

ÎN COMPARATIE cu universul, planeta noastra este foartemica. De fapt, pentru Iehova, „Fauritorul cerului si al pa-mantului“, natiunile sunt ca o picatura de apa dintr-o galea-ta (Psalmul 115:15; Isaia 40:15). Cu toate acestea, Bibliaspune ca „Iehova este aproape de toti cei ce-l cheama, de toticei ce-l cheama ın fidelitate. El va ımplini dorinta celor ce setem de el, le va auzi strigatul de ajutor“ (Psalmul 145:18,19).Gandeste-te la semnificatia acestor cuvinte: Creatorul atot-puternic este langa noi si ne aude daca ‘ıl chemam ın fideli-tate’. Ce privilegiu extraordinar este rugaciunea!

2Însa, daca vrem ca Iehova sa ne asculte rugaciunile, tre-

buie sa ne rugam asa cum doreste el. Dar cum putem faceaceasta daca nu stim ce ınvata Biblia despre rugaciune? Estefoarte important sa cunoastem ce spun Scripturile, deoare-ce rugaciunea ne ajuta sa ne apropiem de Iehova.

DE CE TREBUIE S˘

A NE RUG˘

AM LUI IEHOVA?3 Un motiv important pentru care trebuie sa ne rugam

1, 2. De ce trebuie sa consideram rugaciunea un mare privilegiu, side ce este important sa stim ce ınvata Biblia despre rugaciune?3. Mentioneaza un motiv important pentru care trebuie sa ne rugamlui Iehova.

CAPITOLUL 17

Apropie-te de Dumnezeuprin intermediul rugaciunii!De ce trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu?Ce trebuie sa facem pentru ca Dumnezeu

sa ne asculte rugaciunile?Cum ne raspunde Dumnezeu la rugaciuni?

este acela ca ınsusi Iehova ne invita sa ne rugam lui.În

Cuvantul sau se spune: „Nu va ıngrijorati de nimic, ci ınorice lucru, prin rugaciuni si implorari ımpreuna cu mul-tumiri, faceti-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre,iar pacea lui Dumnezeu, care ıntrece orice gandire, va vapazi inima si mintea prin Cristos Isus“ (Filipeni 4:6, 7). Cusiguranta, nu am vrea sa refuzam o invitatie atat de iubi-toare din partea Suveranului universului!

4În plus, daca ne rugam cu regularitate lui Iehova, ne

ıntarim prietenia cu el. Prietenii adevarati nu comunicanumai cand au nevoie de ceva. Dimpotriva, ei se intere-seaza unul de altul, iar prietenia lor devine mai puternicadaca ısi exprima deschis gandurile, ıngrijorarile si senti-mentele. Acelasi lucru se poate spune si despre relatianoastra cu Iehova Dumnezeu. Studiind aceasta carte, aiaflat ce ınvata Biblia despre Iehova, despre personalita-tea sa si despre scopurile sale. Astfel, ai ajuns sa-l cunostica pe o persoana reala. Prin rugaciune ıti poti exprima

4. Cum ne ajuta rugaciunile rostite cu regularitate sa ne ıntarim rela-tia cu Iehova?

„Fauritorul cerului sial pamantului“ dorestesa ne asculte rugaciunile

165

gandurile si sentimentele cele mai profunde ınaintea Ta-talui tau ceresc.

În acest fel te vei apropia mai mult de Ie-

hova (Iacov 4:8).

CE TREBUIE S˘

A FACEM PENTRU CARUG

˘ACIUNILE NOASTRE S

˘A FIE ASCULTATE?

5 Asculta Iehova toate rugaciunile? Sa vedem ce le-a spusel israelitilor razvratiti din zilele profetului Isaia: „Chiardaca faceti multe rugaciuni, nu ascult. Mainile va sunt pli-ne de varsare de sange“ (Isaia 1:15). Prin urmare, daca necomportam ıntr-un mod pe care Dumnezeu nu ıl aproba,el nu ne va asculta rugaciunile. De aceea, pentru ca Dum-nezeu sa ne asculte rugaciunile, trebuie sa ındeplinim ca-teva cerinte de baza.

6 O cerinta esentiala este sa avem credinta (Marcu 11:24).Apostolul Pavel a scris: „Fara credinta este imposibil sa-iplacem [lui Dumnezeu], fiindca cel ce se apropie de Dum-nezeu trebuie sa creada ca el exista si ca devine rasplatito-rul celor ce ıl cauta staruitor“ (Evrei 11:6). A avea o credintaadevarata nu ınseamna doar a sti ca Dumnezeu exista, cane asculta rugaciunile si ca raspunde la ele. Credinta se de-monstreaza prin fapte. Asadar, prin modul nostru de viatatrebuie sa demonstram cu claritate ca avem credinta (Iacov2:26).

7 O alta cerinta este ca rugaciunile sa fie rostite cu umi-linta si cu sinceritate. Si avem numeroase motive sa fimumili cand ıi vorbim lui Iehova. Cei care au ocazia sa i seadreseze unui rege sau unui presedinte sunt respectuosi,ıntrucat recunosc pozitia ınalta a acestuia. Fara ındoiala,

5. De unde stim ca Iehova nu asculta toate rugaciunile?6. Care este o cerinta esentiala pentru ca rugaciunile noastre sa fie as-cultate de Dumnezeu, si cum o putem ındeplini?7. a) De ce trebuie sa-i vorbim cu respect lui Iehova cand ne rugam?b) Cum putem da dovada de umilinta si de sinceritate cand ne rugam?


Iehova merita mult mai mult respect (Psalmul 138:6). Eleste „Dumnezeul Atotputernic“ (Geneza 17:1). Modul ın ca-re ne adresam lui trebuie sa arate ca recunoastem cu umi-linta pozitia noastra mult inferioara ın comparatie cu a lui.De asemenea, umilinta ne va ındemna sa ne rugam din ini-ma si cu sinceritate, evitand rugaciunile mecanice si repe-titive (Matei 6:7, 8).

8 De asemenea, Iehova ne cere sa facem tot ce ne sta ınputinta pentru a actiona ın armonie cu rugaciunile noas-tre. De exemplu, daca ne rugam: „Da-ne astazi paineanoastra pentru ziua de azi“, trebuie sa muncim din greu,indiferent de ceea ce stim sa facem si de locul de muncape care ıl gasim (Matei 6:11; 2 Tesaloniceni 3:10). Daca ıicerem ajutorul pentru a ınvinge o slabiciune carnala, tre-buie sa evitam situatiile care ne-ar putea duce ın ispita(Coloseni 3:5).

În afara de aceste cerinte de baza, este im-

portant sa cunoastem si raspunsul la cateva ıntrebari de-spre rugaciune.

ÎNTREB

˘ARI DESPRE RUG

˘ACIUNE

9 Cui trebuie sa ne rugam? Isus si-a ınvatat continuato-rii sa se roage astfel: „Tatal nostru care esti ın ceruri“ (Matei6:9). Prin urmare, trebuie sa ne rugam numai lui IehovaDumnezeu. Totodata, Iehova ne cere sa recunoastem po-zitia pe care o are Fiul sau unic-nascut, Isus Cristos. Asacum am ınvatat ın capitolul 5, Isus a fost trimis pe pamantpentru a ne rascumpara din pacat si moarte (Ioan 3:16;Romani 5:12). El a fost numit Mare Preot si Judecator(Ioan 5:22; Evrei 6:20). De aceea, Scripturile ne ınvata sane rugam prin intermediul lui. Chiar Isus a spus: „Eu suntcalea, adevarul si viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin

8. Cum putem actiona ın armonie cu rugaciunile noastre?9. Cui trebuie sa ne rugam, si prin intermediul cui?

Apropie-te de Dumnezeu prin intermediul rugaciunii! 167

mine“ (Ioan 14:6). Daca vrem ca rugaciunile noastre sa fieascultate, trebuie sa i le adresam numai lui Iehova si prinintermediul Fiului sau.

10 Trebuie sa ne rugam ıntr-o anumita pozitie? Nu. Iehovanu ne cere sa tinem mainile ıntr-un anumit fel sau sa stamıntr-o anumita pozitie cand ne rugam. Biblia ınvata ca pu-tem sa ne rugam asezati, cu capul plecat, ın genunchi sauın picioare (1 Cronici 17:16; Neemia 8:6; Daniel 6:10; Mar-cu 11:25). Ceea ce conteaza cu adevarat este atitudinea ini-mii, nu pozitia corpului, care poate fi vazuta de altii. Defapt, pe parcursul activitatilor noastre zilnice sau ıntr-unmoment critic, ne putem ruga ın gand, oriunde ne-amafla. Iehova aude aceste rugaciuni, chiar daca cei din jurulnostru nu-si dau seama ca ne rugam (Neemia 2:1–6).

11 Pentru ce ne putem ruga? Biblia explica: „Indiferent ceam cere dupa vointa sa, El [Iehova] ne asculta“ (1 Ioan5:14). Asadar, ne putem ruga pentru orice lucru care este ınarmonie cu vointa lui Dumnezeu. Doreste Iehova sa-i vor-bim ın rugaciune despre ıngrijorarile noastre? Bineınteles!Cand ne rugam lui Iehova este ca si cum am vorbi cu unprieten apropiat. Putem sa-i vorbim deschis ‘varsandu-neinima’ ınaintea lui (Psalmul 62:8). Este potrivit sa-i ceremspirit sfant, ca sa facem ce este corect (Luca 11:13). De ase-menea, putem sa-i cerem ajutor ca sa luam decizii ıntelep-te si ca sa ne dea putere sa facem fata problemelor (Iacov1:5). Cand pacatuim, trebuie sa ne rugam pentru iertare pebaza credintei noastre ın jertfa lui Cristos (Efeseni 1:3, 7).Bineınteles, nu trebuie sa ne rugam numai pentru proble-me personale. Este bine sa ne rugam si pentru altii, deexemplu pentru membrii familiei sau pentru fratii si su-rorile noastre de credinta (Faptele 12:5; Coloseni 4:12).

10. De ce nu trebuie sa stam ıntr-o anumita pozitie cand ne rugam?11. Mentioneaza cateva lucruri pentru care ne putem ruga.


12 Cele mai importante lucruri pentru care trebuie sa nerugam sunt cele care au legatura cu Iehova Dumnezeu.Avem toate motivele sa-i aducem laude sincere si sa-i mul-tumim pentru bunatatea sa (1 Cronici 29:10–13).

În ru-

gaciunea-model, consemnata ın Matei 6:9–13, Isus ne-aınvatat sa ne rugam pentru sfintirea numelui lui Dumne-zeu, pentru venirea Regatului Sau si pentru ınfaptuireavointei divine pe pamant, asa cum este ınfaptuita ea ıncer. Isus a vorbit despre chestiuni personale doar dupa cea mentionat aceste lucruri importante, care au legatura cuIehova. Daca Dumnezeu va ocupa primul loc si ın ruga-ciunile noastre, vom demonstra ca nu ne intereseaza doarbinele nostru.

13 Cat de lunga ar trebui sa fie o rugaciune? Biblia nuspune cat trebuie sa dureze o rugaciune personala saupublica. De exemplu, o rugaciune rostita ınainte de masapoate fi scurta, ın timp ce o rugaciune personala, ın carene varsam inima ınaintea lui Iehova poate fi lunga (1 Sa-muel 1:12, 15). Totusi, Isus i-a condamnat pe ipocritii carerosteau rugaciuni lungi pentru a fi vazuti de altii (Luca20:46, 47). Pe Iehova nu ıl impresioneaza astfel de ruga-ciuni. Important este sa ne rugam din inima. Prin urma-re, durata unei rugaciuni placute lui Dumnezeu difera ınfunctie de necesitati si de situatie.

14 Cat de des ar trebui sa ne rugam? Biblia ne ındeamna‘sa ne rugam neıncetat’ si ‘sa perseveram ın rugaciune’(Matei 26:41; Romani 12:12; 1 Tesaloniceni 5:17). Bine-ınteles, aceasta nu ınseamna ca trebuie sa ne rugam lui

12. Cum putem demonstra ca Tatal nostru ceresc ocupa primul loc ınrugaciunile noastre?13. Potrivit Scripturilor, cat ar trebui sa dureze o rugaciune?14. Ce ınseamna ‘sa ne rugam neıncetat’, asa cum ne ındeamna Bi-blia, si de ce este ıncurajator acest lucru?


Iehova ıncontinuu. Mai degraba, Biblia ne ındeamna sane rugam cu regularitate, multumindu-i mereu lui Ieho-va pentru bunatatea pe care ne-o arata si cerandu-i sa neındrume, sa ne mangaie ın necazuri si sa ne dea putere.Nu este ıncurajator sa stim ca-i putem vorbi lui Iehova ınrugaciune oricat de mult si oricat de des dorim? Daca apre-ciem cu adevarat privilegiul rugaciunii, vom gasi multeocazii sa ne rugam Tatalui nostru ceresc.

15 De ce trebuie sa spunem „amin“ la sfarsitul rugaciunii?Cuvantul „amin“ ınseamna „cu siguranta“ sau „asa sa fie“.Exemplele consemnate ın Biblie arata ca este potrivit saspunem „amin“ la sfarsitul unei rugaciuni personale saupublice (1 Cronici 16:36; Psalmul 41:13). Zicand „amin“la sfarsitul rugaciunilor personale, demonstram ca ne-amrugat cu sinceritate. Cand spunem „amin“, ın gand sau cuglas tare, la ıncheierea unei rugaciuni publice rostite dealtcineva, aratam ca suntem de acord cu ideile exprimate(1 Corinteni 14:16).

CUM NE R˘

ASPUNDE DUMNEZEU LA RUG˘

ACIUNI16 Ne raspunde Iehova la rugaciuni? Bineınteles! Avem

motive ıntemeiate sa credem ca ‘Ascultatorul rugaciunii’raspunde la rugaciunile sincere rostite de milioane de oa-meni (Psalmul 65:2). Iehova ne raspunde la rugaciuni ındiverse moduri.

17 Iehova ne raspunde la rugaciuni prin intermediul ın-gerilor si al slujitorilor sai de pe pamant (Evrei 1:13, 14).Multi oameni care l-au rugat pe Dumnezeu sa-i ajute saınteleaga Biblia au fost vizitati la scurt timp dupa aceea de

15. De ce trebuie sa spunem „amin“ la sfarsitul rugaciunilor persona-le sau publice?16. Ce convingere avem cu privire la rugaciunile noastre?17. De ce putem spune ca Dumnezeu ne raspunde la rugaciuni prinintermediul ıngerilor si al slujitorilor sai de pe pamant?


un slujitor al lui Iehova. Astfel de experiente demonstrea-za ca ıngerii ne ındruma ın lucrarea de predicare a Rega-tului (Revelatia 14:6). Cand suntem ıntr-o situatie grea,Iehova ne poate raspunde la rugaciuni ındemnandu-l peun crestin sa ne ajute (Proverbele 12:25; Iacov 2:16).

18 De asemenea, Iehova Dumnezeu raspunde la rugaciu-nile slujitorilor sai prin intermediul spiritului sau sfant

18. Cum raspunde Iehova la rugaciunile slujitorilor lui prin interme-diul spiritului sau sfant si al Cuvantului sau?

Iehova ıti ascultarugaciunile ınorice situatie


si al Cuvantului sau, Bi-blia. Cand ıi cerem aju-tor pentru a face fataıncercarilor, el ne oferaındrumare si putere prinspiritul sau sfant (2 Co-rinteni 4:7). Cand ne ru-gam pentru ındrumare,Iehova ne raspunde demulte ori prin interme-diul Bibliei, care ne aju-ta sa luam decizii ıntelepte.

În timp ce studiem personal

Biblia sau citim anumite publicatii crestine, cum este siaceasta carte, putem gasi versete foarte utile. De asemenea,ideile biblice de care avem nevoie ne pot fi aduse ın aten-tie prin intermediul ıntrunirilor crestine sau al sfaturiloroferite de un batran de congregatie interesat de binele nos-tru (Galateni 6:1).

19 Daca ni se pare ınsa ca raspunsul lui Iehova ıntarzie,nu trebuie sa tragem concluzia ca el nu poate sa ne ras-punda la rugaciuni. Dimpotriva, trebuie sa ne amintim caIehova raspunde la rugaciunile noastre asa cum conside-ra el si la momentul stabilit de el. El stie mult mai binedecat noi ce necesitati avem si cum trebuie sa ni le satis-faca. Deseori, el vrea ‘sa continuam sa cerem, sa cautamsi sa batem’ (Luca 11:5–10). Perseverand, demonstram cane dorim mult lucrul pentru care ne rugam si ca avem o

19. Ce trebuie sa avem ın vedere cand ni se pare ca rugaciunile noas-tre nu primesc raspuns?

Iehova ne poate raspundela rugaciuni ındemnandu-lpe un crestin sa ne ajute

credinta adevarata. Mai mult decat atat,Iehova nu ne raspunde la rugaciuni asacum ne-am astepta noi. De exemplu,cand ne rugam cu privire la o anumitaıncercare, s-ar putea ca Dumnezeu sa nuınlature problema respectiva, ci sa nedea puterea necesara pentru a o suporta(Filipeni 4:13).

20Îi suntem foarte recunoscatori Cre-

atorului universului deoarece el este a-proape de toti cei care i se adreseaza ınrugaciune potrivit vointei sale (Psalmul145:18). Sa ne folosim din plin de acestprivilegiu extraordinar! Astfel, vom aveaocazia de a ne apropia si mai mult de

Iehova, Ascultatorul rugaciunii.

20. De ce ar trebui sa ne folosim din plin de pretiosul privilegiu al ru-gaciunii?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Daca ne rugam cu regularitate lui Iehova,ne apropiem si mai mult de el (Iacov 4:8).

ˇ Ca sa fie ascultate, rugaciunile noastre trebuiesa fie rostite cu credinta, cu umilinta si cusinceritate (Marcu 11:24).

ˇ Trebuie sa ne rugam numai lui Iehova prinintermediul Fiului sau (Matei 6:9; Ioan 14:6).

ˇ Iehova, ‘Ascultatorul rugaciunii’ ne raspundela rugaciuni prin intermediul ıngerilor, alslujitorilor sai de pe pamant, al spirituluisfant si al Cuvantului sau (Psalmul 65:2).

173

„IAT˘

A o apa! Ce ma ımpiedica sa fiu botezat?“, a ıntrebatın secolul I e.n. un functionar de la curtea Etiopiei. Uncrestin pe nume Filip ıi adusese dovezi ca Isus era promi-sul Mesia. Etiopianul a fost atat de impresionat de ceea ceaflase din Scripturi, ıncat a cerut sa fie botezat (Faptele8:26–36).

1. De ce a cerut un functionar de lacurtea Etiopiei sa fie botezat?

CAPITOLUL 18

Botezul si relatia tacu Dumnezeu

În ce consta botezul crestin?

Ce pasi trebuie sa faci ca sa fii botezat?Ce ınseamna sa te dedici lui Dumnezeu?

Care este principalul motiv pentru a te boteza?

2 Daca ai studiat cu atentie capitolele precedente cu unMartor al lui Iehova, poate ca acum te ıntrebi: Ce ma ım-piedica sa fiu botezat? Ai ınvatat deja despre promisiuneape care o face Biblia cu privire la viata vesnica ın Paradis(Luca 23:43; Revelatia 21:3, 4). Ai ınvatat, de asemenea,despre starea mortilor si despre speranta ınvierii (Eclesias-tul 9:5; Ioan 5:28, 29). Probabil ca asisti ımpreuna cu Mar-torii lui Iehova la ıntrunirile congregatiei si ai observatmodul ın care practica ei religia adevarata (Ioan 13:35).Si, lucrul cel mai important, ai ınceput sa cultivi o relatiepersonala cu Iehova Dumnezeu.

3 Cum poti arata ca doresti sa-i slujesti lui Dumnezeu?Isus le-a spus continuatorilor sai: „Duceti-va . . . si facetidiscipoli din oamenii tuturor natiunilor, botezandu-i“(Matei 28:19). Isus ınsusi a fost botezat ın apa, lasandu-neun exemplu ın acest sens. El n-a fost doar stropit cu apasi nici nu i s-a turnat apa pe cap (Matei 3:16). Cuvantul„a boteza“ provine dintr-un termen grecesc care ınseam-na „a cufunda“. Prin urmare, botezul crestin presupunecufundare totala ın apa.

4 Toti cei care doresc sa aiba o relatie personala cu Ieho-va Dumnezeu trebuie sa se boteze ın apa. O persoana carese boteaza demonstreaza ın mod public ca doreste sa-i slu-jeasca lui Dumnezeu si ca ‘ısi gaseste placerea ın ınfaptui-rea vointei sale’ (Psalmul 40:7, 8). Totusi, ca sa fii botezat,trebuie sa faci anumiti pasi.

AI NEVOIE DE CUNOSTINT˘

A SI DE CREDINT˘

A5 Tu faci deja primul pas.

În ce fel? Asimiland cunostinta

2. De ce ar trebui sa te gandesti cu seriozitate la botez?3. a) Ce porunca le-a dat Isus continuatorilor sai? b) Cum se face botezul?4. Ce indica botezul ın apa?5. a) Care este primul pas ca sa fii botezat? b) De ce sunt importanteıntrunirile crestine?

Botezul si relatia ta cu Dumnezeu 175

despre Iehova Dumnezeu si despre Isus Cristos, proba-bil printr-un studiu sistematic al Bibliei (Ioan 17:3).

Însa

mai ai multe lucruri de ınvatat. Crestinii doresc ‘sa fieumpluti de cunostinta exacta a vointei’ lui Dumnezeu(Coloseni 1:9).

Întrunirile Martorilor lui Iehova te pot

ajuta foarte mult ın acest sens. Este important sa asisti laaceste ıntruniri (Evrei 10:24, 25). Daca participi cu regu-laritate la ele, ıl vei cunoaste din ce ın ce mai bine peDumnezeu.

6 Bineınteles, nu trebuie sa cunosti toata Biblia ca sa tebotezi. Functionarul etiopian avea unele cunostinte dinScripturi, ınsa el a avut nevoie de ajutor pentru a ıntele-ge anumite pasaje biblice (Faptele 8:30, 31). Si tu ai ıncamulte de ınvatat. De fapt, niciodata nu vei ınceta sa ınvetidespre Dumnezeu (Eclesiastul 3:11). Cu toate acestea, ına-inte de botez trebuie sa cunosti si sa accepti cel putin ın-vataturile de baza ale Bibliei (Evrei 5:12). De exemplu,trebuie sa stii care este adevarul despre starea mortilor sicat de important este numele lui Dumnezeu si Regatulsau.

7 Dar nu este suficient sa ai cunostinta, deoarece „faracredinta este imposibil sa-i placem“ lui Dumnezeu (Evrei11:6). Biblia spune ca unii locuitori ai Corintului antic „aucrezut si s-au botezat“ dupa ce au aflat mesajul crestin(Faptele 18:8).

În mod asemanator, studierea Bibliei ıti va

ıntari convingerea ca aceasta carte este Cuvantul inspiratal lui Dumnezeu. Totodata, studierea Bibliei te va ajuta samanifesti credinta ın promisiunile lui Dumnezeu si ın pu-terea salvatoare a jertfei lui Isus (Iosua 23:14; Faptele 4:12;2 Timotei 3:16, 17).

6. Cat de multe lucruri trebuie sa cunosti din Biblie ca sa poti fi botezat?7. Ce efect ar trebui sa aiba asupra ta studierea Bibliei?


VORBESTE-LE ALTORADESPRE ADEV

˘ARURILE BIBLICE

8 Pe masura ce credinta ta va creste, vei constata ca nupoti sa pastrezi numai pentru tine lucrurile ınvatate (Ie-remia 20:9). Vei simti dorinta puternica de a le vorbi sialtora despre Dumnezeu si despre scopurile sale (2 Corin-teni 4:13).

9 La ınceput ai putea sa le vorbesti cu tact despre ade-varurile biblice rudelor, prietenilor, vecinilor si colegilorde munca. Cu timpul vei dori sa participi la lucrarea depredicare pe care Martorii lui Iehova o desfasoara ın modorganizat. Vorbeste-i persoanei cu care studiezi Biblia de-spre dorinta ta. Daca esti calificat sa predici ın public, sevor lua masuri pentru ca tu si Martorul cu care studiezi sava ıntalniti cu doi batrani de congregatie.

10În felul acesta, ıi vei cunoaste mai bine pe unii ba-

trani crestini care pastoresc turma lui Dumnezeu (Faptele20:28; 1 Petru 5:2, 3). Daca ei constata ca ıntelegi ınvata-turile de baza ale Bibliei si crezi ın ele, ca traiesti ın armo-nie cu principiile lui Dumnezeu si ca vrei cu adevarat sadevii Martor al lui Iehova, ıti vor spune ca ıntrunesti con-ditiile pentru a predica ın public ca vestitor nebotezat.

11 Pe de alta parte, batranii ar putea constata ca este ne-cesar sa faci unele schimbari ın viata ca sa poti predica ınpublic. De exemplu, poate ca va trebui sa renunti la une-le practici despre care stii doar tu. De aceea, ınainte de acere sa devii vestitor nebotezat, trebuie sa nu mai comiti

8. Ce anume te va ındemna sa le vorbesti altora despre lucrurile ın-vatate?9, 10. a) Cu cine poti vorbi la ınceput despre adevarurile biblice?b) Ce trebuie sa faci daca doresti sa participi la lucrarea de predicare?11. Ce schimbari trebuie sa faca unii ınainte de a putea lua parte lalucrarea de predicare?


pacate grave, cum ar fi imoralitatea sexuala, betia si con-sumul de droguri (1 Corinteni 6:9, 10; Galateni 5:19–21).

C˘

AINTA SI CONVERTIREA12 Pentru a te putea boteza, trebuie sa mai faci cativa

pasi. Apostolul Petru a spus: „Caiti-va si ıntoarceti-va, casa vi se stearga pacatele“ (Faptele 3:19). Cand cineva secaieste cu adevarat, regreta sincer ce a facut. Este clar ca opersoana care a dus o viata imorala trebuie sa se caiasca.Însa, cainta este necesara si ın cazul unei persoane care adus o viata relativ curata din punct de vedere moral. Dece? Deoarece toti oamenii sunt pacatosi si au nevoie deiertarea lui Dumnezeu (Romani 3:23; 5:12).

Înainte de a

studia Biblia nu stiai care este vointa lui Dumnezeu. Asa-dar, nu ai putut sa-ti traiesti viata ın armonie cu vointa sa.De aceea, trebuie sa te caiesti.

13 Dupa cainta urmeaza convertirea. Cand o persoana seconverteste, ‘se ıntoarce’ de la calea pe care a urmat-o ıntrecut. Cu alte cuvinte, ea nu numai ca regreta ce a facut,dar si renunta la vechiul ei mod de viata. Din acel mo-ment, trebuie sa fie ferm hotarata sa faca ce este bine.Cainta si convertirea sunt doi pasi care trebuie facuti ına-inte de botez.

DEDICAREA14

Înainte de a te boteza, trebuie sa mai faci un pas im-

portant: sa te dedici lui Iehova Dumnezeu.15 Dedicarea consta ıntr-o rugaciune sincera, ın care ci-

neva ıi promite lui Iehova ca ıi va acorda pentru totdeau-

12. De ce este necesara cainta?13. Ce este convertirea?14. Ce pas important mai trebuie sa faci ınainte de botez?15, 16. Ce ınseamna a te dedica lui Dumnezeu, si ce te ındeamna safaci acest pas?


na devotiune exclusiva (Deuteronomul 6:15). Dar de cear dori cineva sa faca aceasta promisiune? Sa dam unexemplu. Sa presupunem ca un barbat curteaza o feme-ie. Cu cat o cunoaste mai bine si ıi observa calitatile, cuatat se simte mai atras de ea. Este firesc ca, la un momentdat, sa o ceara ın casatorie. Bineınteles, casatoria aduce cusine multe responsabilitati.

Însa iubirea pe care o simte

pentru aceasta femeie ıl va ındemna sa faca un pas atatde important.

16 Cand ajungi sa-l cunosti si sa-l iubesti pe Iehova,te simti ındemnat sa-i slujesti din toata inima si sa i teınchini fara rezerve. Cine doreste sa-l imite pe Fiul luiDumnezeu, Isus Cristos, trebuie „sa se renege pe sine“(Marcu 8:34). A te renega ınseamna a te asigura ca do-rintele si obiectivele tale nu te ımpiedica sa-i acorzi luiDumnezeu ascultare absoluta. Prin urmare, ınainte de ate boteza trebuie sa demonstrezi ca principalul tau obiec-tiv este ınfaptuirea vointei lui Iehova Dumnezeu (1 Pe-tru 4:2).

CUM POTIÎNVINGE

TEAMA DE A FACE UN PAS GRESIT17 Unii ezita sa i se dedice lui Iehova deoarece le este fri-

ca sa faca un pas atat de important. Ei se tem ca, ın cali-tate de crestini dedicati, vor trebui sa-i dea socoteala luiIehova pentru tot ce fac. De teama ca nu vor putea trai laınaltimea dedicarii lor sau ca ıl vor dezamagi pe Iehova,ei prefera sa nu faca acest pas.

18 Pe masura ce vei ınvata sa-l iubesti pe Iehova, vei dorisa i te dedici si sa faci tot posibilul ca sa traiesti la ınal-timea dedicarii tale (Eclesiastul 5:4). Dupa dedicare, vei

17. De ce ezita unii sa i se dedice lui Dumnezeu?18. Ce anume te poate ındemna sa i te dedici lui Iehova?


vrea cu siguranta sa umbli„ıntr-un mod demn de Iehovapentru a-i placea pe deplin“ (Coloseni 1:10). Daca ıl iu-besti pe Dumnezeu, nu ti se va parea prea greu sa facivointa sa. Fara ındoiala, vei fi de acord cu apostolul Ioan,care a scris: „Iata ce ınseamna iubirea de Dumnezeu: sarespectam poruncile sale, iar poruncile sale nu sunt gre-le“ (1 Ioan 5:3).

19 Nu trebuie sa fii perfect ca sa i te dedici lui Dumne-zeu. Iehova ıti cunoaste limitele si nu asteapta niciodatade la tine mai mult decat poti face (Psalmul 103:14). El

19. De ce nu trebuie sa-ti fie teama sa te dedici lui Dumnezeu?

Un pas importantca sa te botezi este

asimilarea cunostinteiexacte din Cuvantul

lui Dumnezeu

Credinta trebuiesa te ındemne sa le

vorbesti altora despreconvingerile tale

vrea sa reusesti si, de aceea, te va sprijini (Isaia 41:10). Fiisigur ca, daca te ıncrezi ın Iehova din toata inima, el „ıtiva netezi cararile“ (Proverbele 3:5, 6).

SIMBOLIZEAZ˘

A-TI DEDICAREA PRIN BOTEZ20 Dupa ce vei medita la lucrurile pe care le-am anali-

zat, vei lua, probabil, hotararea sa i te dedici lui Iehova ınrugaciune. De fapt, toti cei care ıl iubesc cu adevarat pe

20. De ce dedicarea la Iehova nu trebuie sa ramana o chestiune per-sonala?

Te-ai dedicatlui Dumnezeuın rugaciune?

Botezul simbolizeazafaptul ca am murit fatade modul de viata dintrecut si ca am revenit

la viata pentru a ınfaptuivointa lui Dumnezeu


Dumnezeu trebuie sa faca „o declaratie publica pentrusalvare“ (Romani 10:10). Cum poti face acest lucru?

21 Spune-i coordonatorului corpului de batrani din con-gregatia ta ca vrei sa te botezi. El va aranja ca unii batranide congregatie sa analizeze ımpreuna cu tine mai multeıntrebari referitoare la ınvataturile de baza ale Bibliei. Dacavor constata ca ındeplinesti cerintele pentru botez, acestibatrani ıti vor spune ca te poti boteza la urmatorul con-gres.� Cu ocazia congreselor se tine o cuvantare despresemnificatia acestui pas. La finalul acestei cuvantari, vor-bitorul le adreseaza doua ıntrebari simple candidatilor labotez, iar acestia raspund cu glas tare. Astfel, ei fac „o de-claratie publica“ a credintei lor.

22 Botezul este pasul prin care arati ın mod public cate-ai dedicat lui Dumnezeu si ca de acum ınainte esti Mar-tor al lui Iehova. Candidatii la botez sunt cufundati com-plet ın apa pentru a arata ınaintea tuturor ca i s-au dedicatlui Iehova.

SEMNIFICATIA BOTEZULUI23 Isus a spus ca discipolii sai aveau sa fie botezati „ın

numele Tatalui, al Fiului si al spiritului sfant“ (Matei28:19). Aceasta ınseamna ca persoana care se boteaza re-cunoaste autoritatea lui Iehova Dumnezeu si a lui IsusCristos (Psalmul 83:18; Matei 28:18). De asemenea, re-cunoaste rolul si actiunea spiritului sfant al lui Dumne-zeu, adica a fortei sale active (Galateni 5:22, 23; 2 Petru1:21).

� De obicei, botezurile au loc la congresele organizate de Martoriilui Iehova.

21, 22. Cum poti face „o declaratie publica“ a credintei tale?23. Ce ınseamna a fi botezat „ın numele Tatalui, al Fiului si al spiri-tului sfant“?


24 Totusi, botezul nu este doar o cufundare ın apa. Esteun gest simbolic, foarte important. Cufundarea ın apasimbolizeaza faptul ca cel care se boteaza a murit fata demodul de viata din trecut. Ridicarea din apa simbolizea-za ca a revenit la viata pentru a ınfaptui vointa lui Dum-nezeu. Nu uita ca te-ai dedicat lui Iehova Dumnezeu, nuunei activitati, unei cauze, unor oameni sau unei organi-zatii. Dedicarea si botezul constituie ınceputul unei prie-tenii foarte stranse cu Dumnezeu (Psalmul 25:14).

25Însa botezul nu garanteaza salvarea. Apostolul Pavel

a scris: „Continuati sa lucrati la salvarea voastra, cu teamasi tremur“ (Filipeni 2:12). Botezul este doar ınceputul. Darcum poti ramane ın iubirea lui Dumnezeu? Gasim ras-punsul ın ultimul capitol al acestei carti.

24, 25. a) Ce simbolizeaza botezul? b) La ce ıntrebare se va raspundeın capitolul urmator?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Botezul crestin consta ın cufundarea totala ınapa, nu doar ın stropirea cu apa (Matei 3:16).

ˇ Pentru a te boteza, trebuie sa asimilezi cunos-tinta, sa manifesti credinta, sa te caiesti, sa teconvertesti si sa i te dedici lui Dumnezeu(Ioan 17:3; Faptele 3:19; 18:8).

ˇ Pentru a i te dedica lui Iehova, trebuie sa terenegi, asa cum s-au renegat si cei care l-auurmat pe Isus (Marcu 8:34).

ˇ Botezul simbolizeaza faptul de a muri fatade modul de viata din trecut si de a reveni laviata pentru a ınfaptui vointa lui Dumnezeu(1 Petru 4:2).


IMAGINEAZ˘

A-TI ca ın timp ce mergi pe stra-da cerul se acopera de nori. Fulgerele braz-deaza cerul si se aud tunete puternice.

Începe

sa ploua torential. O iei la fuga si cauti cu dis-perare un loc ın care sa te refugiezi. Pe mar-ginea drumului observi un adapost. Este unloc sigur, ın care te poti adaposti de ploaie.Ce mult te bucuri ca l-ai gasit!

2 Traim vremuri tulburi. Situatia lumii seınrautateste de la o zi la alta.

Însa exista un

refugiu sigur, unde suntem feriti de oricerau. Despre ce refugiu este vorba? Biblia afir-ma: „

Îi voi spune lui Iehova: «Tu esti refu-

giul meu si fortareata mea, Dumnezeul meuın care ma ıncred»“ (Psalmul 91:2).

3 Iehova, Creatorul si Suveranul universu-lui, poate fi refugiul nostru. El este mult maiputernic decat orice persoana sau orice lu-cru care ne-ar putea face rau. Chiar daca ci-neva ne face rau, Iehova poate ındrepta tot

1, 2. Unde putem gasi un refugiu sigur?3. Cum poate deveni Iehova refugiul nostru?

CAPITOLUL 19

Pastreaza-teın iubirea lui Dumnezeu!Ce ınseamna a-l iubi pe Dumnezeu?

Cum putem sa ne pastram ın iubirea lui Dumnezeu?Cum ıi va rasplati Iehova

pe cei care se pastreaza ın iubirea lui?

Îl vei facepe Iehova

refugiul tauın acestevremuritulburi?

raul cauzat. Cum poate deveni Iehova refugiul nostru? Tre-buie sa ne punem ıncrederea ın el.

În plus, Cuvantul sau ne

ındeamna: „Pastrati-va ın iubirea lui Dumnezeu“ (Iuda 21).Într-adevar, trebuie sa ramanem ın iubirea lui Dumnezeupastrand o relatie stransa cu Tatal nostru ceresc. Procedandastfel, el va fi ın mod sigur refugiul nostru. Dar cum putemavea o relatie apropiata cu Creatorul nostru?

RECUNOASTE DOVEZILE DE IUBIREALE LUI DUMNEZEU SI R

˘ASPUNDE LA ELE

4 Ca sa ne pastram ın iubirea lui Dumnezeu, trebuie sa ın-telegem cum si-a manifestat el iubirea fata de noi. Gandes-te-te la cateva dintre adevarurile biblice pe care le-ai ınvatatstudiind aceasta carte. Iehova, Creatorul nostru, ne-a dat olocuinta extraordinara, pamantul. El s-a ıngrijit ca planetanoastra sa aiba din abundenta hrana si apa, resurse natura-le, animale ıncantatoare si peisaje splendide. De asemenea,Iehova si-a dezvaluit numele si calitatile ın paginile Bibliei,al carei autor este. Din aceasta carte aflam ca Dumnezeu l-atrimis pe pamant pe Fiul sau preaiubit si a permis ca el sasufere si sa moara pentru noi (Ioan 3:16). Datorita acestuidar avem speranta unui viitor extraordinar.

5 Aceasta speranta depinde de un alt lucru pe care l-a fa-cut Dumnezeu. El a ıntemeiat un guvern ceresc, Regatul me-sianic.

În curand, acesta va pune capat suferintei si va

transforma pamantul ıntr-un paradis. Ce perspectiva minu-nata!

În paradis vom fi fericiti si vom trai ın pace pentru

totdeauna (Psalmul 37:29). Pana atunci, Dumnezeu ne ara-ta cum sa ne traim viata ın cel mai bun mod posibil ınca depe acum. Un alt dar de la Iehova este rugaciunea, prin in-termediul careia putem comunica liber cu el. Acestea suntdoar cateva dovezi de iubire ale lui Iehova fata de tine si fatade restul omenirii.

4, 5. Care sunt cateva dovezi de iubire ale lui Iehova fata de noi?

Pastreaza-te ın iubirea lui Dumnezeu! 185

6 De aceea, ar trebui sa te ın-trebi: Cum raspund eu la iubi-rea lui Iehova? Probabil, multivor spune: „Aratandu-i si eu iu-bire“. Esti si tu de aceeasi pare-

re? Isus a aratat care este cea maimare porunca: „Sa-l iubesti pe Ie-

hova, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tausi cu toata mintea ta“ (Matei 22:37). Cu siguranta, avemmulte motive sa-l iubim pe Iehova Dumnezeu.

Însa, pentru

a-l iubi cu toata inima, cu tot sufletul si cu toata mintea, estesuficient sa simti ca ai aceasta iubire?

7 Asa cum reiese din Biblie, iubirea pentru Dumnezeu estemai mult decat un sentiment. Desi este foarte important sasimtim iubire fata de Iehova, acest sentiment este doar ın-ceputul adevaratei iubiri pe care trebuie s-o avem fata de el.Pentru a ıntelege mai bine, sa ne gandim la urmatoareacomparatie: Daca i-ai cere cuiva un mar, ai fi multumit saprimesti o samanta de mar? Bineınteles ca nu. Este adeva-rat ca dintr-o samanta poate sa creasca un pom, dar tu do-resti fructul. Acelasi lucru se poate spune si despre iubireapentru Iehova: asemenea unei seminte, ea trebuie sa creas-ca si sa dea roade. Biblia ne ınvata: „Iata ce ınseamna iubi-rea de Dumnezeu: sa respectam poruncile sale, iar poruncilesale nu sunt grele“ (1 Ioan 5:3). Asadar, iubirea adevaratafata de Dumnezeu trebuie sa dea roade bune, adica sa fietranspusa ın fapte (Matei 7:16–20).

8 Demonstram ca ıl iubim pe Dumnezeu daca respectamporuncile si principiile sale. Acest lucru nu este peste puteri-le noastre, ıntrucat legile lui Iehova nu sunt ımpovaratoare.Dimpotriva, ele ne ajuta sa ducem o viata fericita si plina de

6. Cum poti raspunde la iubirea pe care ti-o arata Iehova?7. Este suficient sa simtim iubire fata de Dumnezeu? Explica.8, 9. Cum ne putem demonstra iubirea si recunostinta fata de Dumnezeu?

Ce ne ınvata ın realitate Biblia?

satisfactii (Isaia 48:17, 18). Cand ne lasam ındrumati de Ie-hova, demonstram ca apreciem tot ce a facut el pentru noi.Din nefericire, putine persoane manifesta astazi o astfel deapreciere. Noi nu dorim sa fim nerecunoscatori, asemeneaunor oameni din zilele lui Isus. Cu o anumita ocazie, Isus avindecat zece leprosi, ınsa numai unul s-a ıntors sa-i multu-measca (Luca 17:12–17). Fara ındoiala ca dorim sa fim ase-menea omului recunoscator, nu asemenea celorlalti noua,care n-au aratat deloc recunostinta!

9 Dar ce porunci ale lui Iehova trebuie sa respectam? Une-le dintre ele sunt analizate ın aceasta carte. Sa revedem ca-teva. Respectarea poruncilor lui Dumnezeu ne va ajuta sane pastram ın iubirea sa.

APROPIE-TE TOT MAI MULT DE IEHOVA10 Asimilarea cunostintei despre Iehova este esentiala pen-

tru a ne apropia de el. Este un proces care n-ar

10. De ce este important sa asimilam ıncontinuu cu-nostinta despre Iehova Dumnezeu?

Asemenea focului, iubirea ta pentru Iehovatrebuie ıntretinuta pentru a nu se stinge


trebui sa se termine niciodata. Imagineaza-ti ca stai afaraıntr-o noapte friguroasa si faci un foc de lemne ca sa te ın-calzesti. Ai lasa focul sa se stinga? Nu, ci ai pune ıncontinuulemne ca sa ıntretii focul, ıntrucat de el depinde viata ta. Asacum lemnele ıntretin focul, tot asa „cunostinta despre Dum-nezeu“ ne mentine vie iubirea fata de Iehova (Proverbele2:1–5).

11 Isus a dorit ca discipolii lui sa-si mentina vie si puter-nica iubirea fata de Iehova si fata de minunatul sau Cuvantal adevarului. Dupa ınviere, el i-a ajutat pe doi discipoli saınteleaga cateva profetii din Scripturile ebraice, care s-auımplinit ın persoana lui. Ce efect a avut acest lucru asupralor? Mai tarziu, ei au spus: „Nu ne ardea inima ın timp cene vorbea pe drum, cand ne deschidea Scripturile?“ (Luca24:32).

12 Cand ai ınteles ce ınvata ın realitate Biblia, nu ai simtitca ıti „arde inima“ de bucurie, de zel si de iubire fata deDumnezeu? Multi au simtit acest lucru.

Însa nu-i usor sa

mentii vie aceasta iubire si sa o faci sa creasca. Isus a prezisca „iubirea celor mai multi se va raci“, iar noi nu vrem saimitam lumea ın aceasta privinta (Matei 24:12). Ce poti facepentru ca iubirea ta fata de Iehova si fata de adevarurile bi-blice ‘sa nu se raceasca’?

13 Continua sa asimilezi cunostinta despre Iehova Dum-nezeu si despre Isus Cristos (Ioan 17:3). Mediteaza la ceeace ınveti din Biblie si ıntreaba-te: Ce dezvaluie acest pasajdespre Iehova? Cum ma ıncurajeaza sa-l iubesc cu toatainima, cu toata mintea si cu tot sufletul? (1 Timotei 4:15)Meditarea te va ajuta sa-ti mentii vie si puternica iubirea fa-ta de Iehova.

11. Ce efect au avut ınvataturile lui Isus asupra continuatorilor sai?12, 13. a) Ce s-a ıntamplat cu iubirea fata de Dumnezeu si fata de Biblieın cazul majoritatii oamenilor? b) Ce putem face pentru ca iubirea noas-tra ‘sa nu se raceasca’?


14 De asemenea, rugaciunile facute cu regularitate ne aju-ta sa ne pastram vie si puternica iubirea fata de Iehova (1 Te-saloniceni 5:17).

În capitolul 17 am ınvatat ca rugaciunea

este un dar pretios de la Dumnezeu. Asa cum doi oameni ısipot ıntari prietenia comunicand cu regularitate si ın moddeschis, si relatia noastra cu Iehova devine tot mai stransadaca ne rugam lui cu regularitate. Este important ca ruga-ciunile noastre sa nu devina mecanice. Sa nu repetam la ne-sfarsit aceleasi cuvinte, fara sa gandim ce spunem. Sa-ivorbim lui Iehova asa cum vorbeste un copil cu tatal sau pecare ıl iubeste. Bineınteles, ıi vom vorbi cu respect, ınsa des-chis, sincer si din inima (Psalmul 62:8).

Într-adevar, studiul

biblic personal si rugaciunile sincere au un rol esential ınınchinarea noastra si ne ajuta sa ne pastram ın iubirea luiDumnezeu.

SLUJESTE-I LUI IEHOVA CU BUCURIE15 Studiul biblic individual si rugaciunile personale fac

parte din ınchinarea noastra. Sa analizam ınsa un alt aspectal ınchinarii pe care i-o aducem lui Iehova: faptul de a levorbi altora despre convingerile noastre. Le-ai ımpartasit al-tora unele ınvataturi biblice? Daca da, te-ai bucurat de unmare privilegiu! (Luca 1:74) Cand le vorbim oamenilor de-spre adevarurile privitoare la Iehova, ne achitam de o res-ponsabilitate foarte importanta, acordata tuturor crestiniloradevarati: predicarea vestii bune despre Regatul lui Dumne-zeu (Matei 24:14; 28:19, 20).

16 Apostolul Pavel si-a pretuit mult serviciul crestin, nu-mindu-l o ‘comoara’ (2 Corinteni 4:7). Faptul de a le vorbioamenilor despre Iehova si despre scopurile sale este cea maibuna lucrare pe care o poti face. Pe de o parte, este un

14. Cum ne pot ajuta rugaciunile sa ne pastram vie iubirea fata de Iehova?15, 16. De ce trebuie sa consideram lucrarea de predicare a Regatului unprivilegiu si o comoara?


serviciu adus celui mai bun Stapan, iar pe de alta parte ıtiaduce numeroase binecuvantari. Cand predici, ıi ajuti pe oa-menii sinceri sa se apropie de Tatal nostru ceresc si sa ıncea-pa sa mearga pe drumul care duce la viata vesnica. Ce altalucrare ıti poate aduce mai multa satisfactie? Cand depui

Iehova vrea sa te bucuri de „adevarataviata“. Tu vrei sa te bucuri de ea?


marturie despre Iehova si despre Cuvantul sau, credinta tase ıntareste, iar iubirea pentru Dumnezeu devine mai pu-ternica. Iehova pretuieste eforturile tale (Evrei 6:10). Dacavei continua sa participi cu zel la aceasta lucrare, te vei pas-tra ın iubirea lui Dumnezeu (1 Corinteni 15:58).

17 Este important sa nu uitam ca predicarea Regatului esteo lucrare urgenta. Biblia ne ındeamna: „Predica cuvantul sifa lucrul acesta cu sentimentul urgentei“ (2 Timotei 4:2). Dece lucrarea de predicare este astazi mai importanta ca ori-cand? Cuvantul lui Dumnezeu ne spune: „Ziua cea mare alui Iehova este aproape. Este aproape si vine ın graba mare“(Tefania 1:14).

Într-adevar, momentul cand Iehova va distru-

ge acest sistem se apropie cu repeziciune. Oamenii trebuiesa fie avertizati. Ei trebuie sa ınteleaga ca acum este timpulsa-l accepte pe Iehova ca Suveran. Sfarsitul „nu va ıntarzia“(Habacuc 2:3).

18 Iehova doreste sa-i aducem o ınchinare publica, alaturide crestinii adevarati. De aceea, ın Cuvantul sau se spune:„Sa ne interesam unii de altii ca sa ne ındemnam la iubiresi la fapte bune, fara sa neglijam ıntrunirea noastra, cum auunii obiceiul, ci sa ne ıncurajam unii pe altii, si aceasta cuatat mai mult cu cat vedeti ca ziua se apropie!“ (Evrei10:24, 25). Cand ne ıntrunim cu colaboratorii ın credinta,avem ocazia de a-i aduce laude Dumnezeului nostru iubitorsi de a ne ınchina lui. De asemenea, ne ıncurajam si ne ın-tarim unii pe altii.

19 Cand ne asociem cu ınchinatorii lui Iehova, iubirea siprietenia cu membrii congregatiei devin mai puternice. Esteimportant sa ne concentram asupra calitatilor celorlalti, asa

17. De ce lucrarea de predicare este urgenta?18. De ce trebuie sa ne ınchinam lui Iehova ın mod public, alaturi decrestinii adevarati?19. Ce putem face pentru a ne ıntari iubirea fata de membrii congrega-tiei crestine?


cum si Iehova se concentreaza asupra calitatilor noastre. Nuastepta perfectiune de la colaboratorii tai ın credinta. Nuuita ca toti facem greseli si ca ritmul ın care progresam peplan spiritual difera de la o persoana la alta (Coloseni 3:13).Apropie-te de cei care au o iubire profunda fata de Iehovasi vei vedea ca si tu vei progresa. Daca ıi vei sluji lui Iehovaalaturi de fratii si de surorile tale spirituale, te vei putea pas-tra ın iubirea lui Dumnezeu. Cum ıi rasplateste Iehova pecei care i se ınchina cu fidelitate si se pastreaza ın iubirea lui?

CAUT˘

A „ADEV˘

ARATA VIAT˘

A“20 Rasplata pe care Iehova le-o da slujitorilor sai fideli este

viata. Ce fel de viata? Multi dintre noi ar putea spune casuntem deja ın viata, ıntrucat respiram, mancam si bem.

În

plus, cand suntem foarte fericiti, exclamam: „Asta da via-ta!“. Si totusi, Biblia arata ca nimeni nu se bucura astazi cuadevarat de viata.

21 Cuvantul lui Dumnezeu ne ındeamna ‘sa apucam stransadevarata viata’ (1 Timotei 6:19). Din aceste cuvinte reiese ca„adevarata viata“ va fi posibila numai ın viitor. Da, cand vomfi perfecti, vom trai ın sensul deplin al cuvantului, asa cum avrut Dumnezeu ınca de la ınceput.

În ziua ın care vom fi ın

Paradis, avand sanatate perfecta, pace si fericire, vom cunoas-te, ın sfarsit, „adevarata viata“, adica viata vesnica (1 Timotei6:12). Nu este aceasta o speranta minunata?

22 Cum putem ‘apuca strans adevarata viata’?Înainte de a

spune aceste cuvinte, Pavel i-a ındemnat pe crestini „sa facabinele“ si „sa fie bogati ın fapte bune“ (1 Timotei 6:18).

Înte-

legem, asadar, ca este foarte important sa aplicam adevaruri-le pe care le-am ınvatat din Biblie. Dar a vrut Pavel sa spunaca putem castiga „adevarata viata“ prin fapte bune? Nicide-cum. Ne vom putea bucura de aceste perspective minunate

20, 21. Ce este „adevarata viata“, si de ce este ea o speranta minunata?22. Cum poti ‘apuca ferm adevarata viata’?


numai datorita ‘bunatatii nemeritate’ a lui Dumnezeu (Ro-mani 5:15). Fara ındoiala, Iehova doreste sa-i rasplateasca pecei care ıi slujesc cu fidelitate. El vrea ca si tu sa te bucuri de„adevarata viata“. Cei care raman ın iubirea lui Dumnezeu auperspectiva de a trai vesnic ın pace si fericire.

23 Fiecare ar trebui sa se ıntrebe: Ma ınchin lui Dumne-zeu asa cum cere el ın Biblie? Daca ın fiecare zi avem grijasa-i slujim asa cum ne cere el, ınseamna ca suntem pe ca-lea cea dreapta. Putem fi siguri ca Iehova este refugiul nos-tru. El ısi va ocroti slujitorii fideli pe parcursul ultimelor ziletulburi ale acestui sistem vechi.

În plus, Iehova ne va con-

duce ın gloriosul sistem nou, care este acum aproape. Ceemotionant va fi sa traim ın acel timp! Si ce bucurosi vomfi ca am luat decizii corecte ın aceste ultime zile! Daca veilua si tu acum decizii corecte, te vei bucura pentru totdeau-na de „adevarata viata“, pe care Iehova Dumnezeu a prega-tit-o pentru noi!

23. De ce este important sa ne pastram ın iubirea lui Dumnezeu?

CE NEÎNVAT

˘A BIBLIA?

ˇ Demonstram ca ıl iubim cu adevaratpe Dumnezeu daca respectam poruncilesi principiile sale (1 Ioan 5:3).

ˇ Ne pastram ın iubirea lui Dumnezeu dacastudiem Cuvantul sau, daca ne rugam luidin inima, daca le vorbim altora despre elsi daca ıi aducem ınchinare la ıntrunirilecrestine (Matei 24:14; 28:19, 20; Ioan 17:3;1 Tesaloniceni 5:17; Evrei 10:24, 25).

ˇ Cei care se pastreaza ın iubirea lui Dumnezeuse vor putea bucura de „adevarata viata“(1 Timotei 6:12, 19; Iuda 21).


SUBIECTUL PAGINA

Numele divin, folosirea si semnificatia lui � � � � � � � � � � � � � � 195

Profetia lui Daniel despre venirea lui Mesia � � � � � � � � � � � � � 197

Isus Cristos, promisul Mesia � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 199

Ce ınvata Biblia despre Tatal, Fiul si spiritul sfant � � � � � � � � 201

De ce crestinii adevarati nu folosesc crucea ın ınchinare � � � 204

Cina Domnului, o comemorare care ıl onoreazape Dumnezeu � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 206

Care este semnificatia termenilor „suflet“ si „spirit“? � � � � � 208

Ce sunt Seolul si Hadesul? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 212

Ce este Ziua Judecatii? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 213

Anul 1914, un an important ın profetiile biblice � � � � � � � � � 215

Cine este arhanghelul Mihael? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 218

Ce este „Babilonul cel Mare“? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 219

S-a nascut Isus ın decembrie? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 221

Trebuie sa tinem sarbatorile? � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � 222

APENDICE

DESCHIDE Biblia la Psalmul 83:18 (82:17, ın unele editii).Cum este redat acest verset ın Biblia ta?

În Sfintele Scripturi

— Traducerea lumii noi citim: „Ca sa se stie ca tu, al carui numeeste Iehova, numai tu esti Cel Preaınalt peste tot pamantul!“.Acest verset este redat ıntr-un mod asemanator si ın alte tradu-ceri ale Bibliei. Totusi, numele „Iehova” a fost scos din multetraduceri ale Bibliei, fiind ınlocuit cu titluri, cum ar fi „Dom-nul“. Prin urmare, ın Psalmul 83:18 ar trebui sa apara un titlusau numele „Iehova“?

Acest verset face referire la un numepropriu.

În textul original ın ebraica, lim-

ba ın care a fost scrisa cea mai mare par-te a Bibliei, apare un nume propriu unic,scris cu literele ebraice ˘˙˘˝ (YHWH).În limba romana, acest nume a fost re-dat deseori prin „Iehova“. Dar apare elıntr-un singur loc ın Biblie? Nu.

În textul

original al Scripturilor ebraice, numeledivin apare de aproape 7000 de ori.

Cat de important este numele lui Dumnezeu? Sa ne gandimla rugaciunea-model lasata de Isus Cristos. Ea ıncepe cu urma-toarele cuvinte: „Tatal nostru care esti ın ceruri, sa fie sfintitnumele tau“ (Matei 6:9). Cu alta ocazie, Isus s-a rugat lui Dum-nezeu astfel: „Tata, glorifica-ti numele!“. Iar Dumnezeu i-a ras-puns din cer: „L-am glorificat si ıl voi mai glorifica!“ (Ioan12:28). Evident, numele lui Dumnezeu este foarte important.Atunci de ce unii traducatori au scos acest nume din Biblie sil-au ınlocuit cu unele titluri?

Dupa cat se pare, exista doua motive principale.În opinia

unora, acest nume nu trebuie folosit pentru ca ın prezent nuse mai cunoaste pronuntia lui initiala. Avand ın vedere ca ınebraica veche cuvintele se scriau fara vocale, nu se stie cu exac-titate cum erau pronuntate ın timpurile biblice literele YHWH.Însa ar putea fi acesta un motiv ca sa nu folosim numele lui

Numele divin,folosirea si semnificatia lui

˘˙˘˝Numele divinscris cu litere

ebraice

195

Dumnezeu?În timpurile biblice, numele „Isus“ se pronunta,

probabil, „Iesua“ sau „Iehosua“, ınsa nimeni nu are certitudi-nea ca aceasta era pronuntia. Totusi, astazi oameni din ıntrea-ga lume rostesc numele lui Isus ın diverse moduri, asa cum seobisnuieste ın limba lor. Desi nu stiu cum se pronunta acestnume ın secolul I, ei nu se retin sa-l foloseasca. Daca ai mergeıntr-o alta tara, ai constata, probabil, ca si numele tau se pro-nunta diferit ın alta limba.

În concluzie, faptul ca nu stim cum

se pronunta ın vechime numele lui Dumnezeu nu este un mo-tiv sa nu-l folosim.

Un alt motiv pentru care unii au scos numele lui Dumnezeudin Biblie are legatura cu o veche traditie evreiasca. Multi evreisustineau ca numele divin nu trebuia pronuntat niciodata.Aceasta traditie are la baza, dupa cat se pare, o interpretare gre-sita a unei legi din Biblie, care spune: „Sa nu folosesti ın modnedemn numele lui Iehova, Dumnezeul tau, caci Iehova nu-lva lasa nepedepsit pe cel ce foloseste numele sau ın mod ne-demn“ (Exodul 20:7).

Aceasta lege interzicea folosirea numelui divin ıntr-un modgresit, ınsa nu interzicea folosirea lui ıntr-un mod plin de res-pect. Scriitorii partii ebraice a Bibliei (numita de unii „VechiulTestament“) au fost toti barbati fideli care au aplicat Legea datade Dumnezeu israelitilor din vechime. Ei au folosit de multeori numele lui Dumnezeu. De exemplu, numele divin a fostinclus ın numerosi psalmi, care erau cantari de lauda intona-te de multimi de ınchinatori ai lui Iehova.

În plus, Iehova

Dumnezeu le-a poruncit slujitorilor lui sa-i cheme numele, iarcei fideli au respectat aceasta porunca (Ioel 2:32; Faptele 2:21).Asadar, crestinii din prezent nu se retin sa-l foloseasca ın modrespectuos, asa cum a facut cu siguranta si Isus (Ioan 17:26).

Traducatorii care au ınlocuit numele divin cu diverse titlurisunt vinovati de o mare greseala. Procedand astfel, ei au facutca Dumnezeu sa para o forta inaccesibila si impersonala, de-si Biblia ıi ındeamna pe oameni sa cultive ‘o prietenie stran-sa’ cu El (Psalmul 25:14). Gandeste-te la un prieten apropiat.Ai putea sa-l consideri un prieten apropiat daca nici macar n-aisti cum ıl cheama?

În mod asemanator, cum ar putea sa se

apropie oamenii de Dumnezeu daca nu stiu cum ıl cheama?


În plus, cei ce nu folosesc numele lui Dumnezeu nu cunoscsemnificatia deosebita a acestui nume. Dar care este semnifi-catia numelui divin?

Dumnezeu ınsusi i-a explicat fidelului sau slujitor Moisesemnificatia numelui sau. Cand Moise l-a ıntrebat pe Dumne-zeu care este numele sau, Iehova i-a raspuns: „Eu voi deveni cevoi vrea sa devin“ (Exodul 3:14). Prin urmare, Iehova poate de-veni orice este necesar pentru a-si duce la ındeplinire scopurile.

Sa presupunem ca si tu ai putea deveni orice ai dori. Ce-aiface pentru prietenii tai? Daca unul dintre ei s-ar ımbolnavigrav, ai deveni un medic bun si l-ai vindeca. Daca altul si-arpierde toti banii, ai deveni un binefacator bogat pentru a-l aju-ta. Dar adevarul este ca niciunul dintre noi nu poate devenitot ceea ce ar vrea. Pe masura ce vei studia Biblia, vei constatacu uimire ca Iehova devine orice este necesar pentru a-si ducela ındeplinire promisiunile. El ısi foloseste cu bucurie putereaın folosul celor care ıl iubesc (2 Cronici 16:9). Cei care nu stiucum ıl cheama pe Dumnezeu n-au cum sa cunoasca minuna-tele fatete ale personalitatii sale.

Este evident deci ca numele „Iehova“ trebuie sa apara ın Bi-blie. Faptul de a-l folosi fara retinere ın ınchinarea noastra side a-i cunoaste semnificatia ne ajuta sa ne apropiem de Tatalnostru ceresc.�

� Pentru mai multe informatii despre numele lui Dumnezeu, semnifica-tia lui si motivele pentru care trebuie sa-l folosim ın ınchinare, vezi brosu-ra Numele divin care va dainui pentru totdeauna, publicata de Martorii luiIehova.

Apendice 197

PROFETUL Daniel a trait cu peste 500 de ani ınainte de nas-terea lui Isus. Cu toate acestea, Iehova i-a dezvaluit lui Danielunele lucruri despre timpul cand Isus avea sa devina Mesia,sau Cristos. Lui Daniel i s-a spus: „Sa stii si sa ıntelegi ca, de

Profetia lui Danieldespre venirea lui Mesia

la iesirea cuvantului de restabilire si de reconstruire a Ierusa-limului pana la Mesia, Conducatorul, vor fi sapte saptamani,precum si saizeci si doua de saptamani“ (Daniel 9:25).

Dar cum putea fi stabilit anul ın care avea sa apara Mesia?Mai ıntai sa vedem cand urma sa ınceapa perioada profetita ınDaniel. Potrivit profetiei, ea trebuia sa ınceapa „de la iesireacuvantului de restabilire si de reconstruire a Ierusalimului“.Dar cand ‘a iesit cuvantul’? Neemia, un scriitor al Bibliei, nespune ca porunca pentru reconstruirea zidurilor Ierusalimuluia fost data „ın al douazecilea an al regelui Artaxerxes“ (Neemia


„SAPTEZECI DE S˘

APT˘

AMˆ

ANI“

490 de ani

7 saptamani(49 de ani)

62 de saptamani(434 de ani)

1 saptamana(7 ani)

455 406 & ı.e.n. e.n. ) 29 33 36

„Iesirea cuvantuluide restabilire . . .a Ierusalimului“

Ierusalimulreconstruit

ApareMesia

Mesia este„nimicit“

Sfarsitul celor„saptezeci desaptamani“

2:1, 5–8). Istoricii confirma ca primul an de domnie completal lui Artaxerxes a fost 474 ı.e.n. Prin urmare, al douazecilea anal domniei sale a fost 455 ı.e.n.

Întelegem deci ca profetia me-

sianica a lui Daniel a ınceput sa se ımplineasca ın 455 ı.e.n.Daniel ne spune si cat avea sa dureze perioada dinaintea ve-

nirii lui „Mesia, Conducatorul“. Profetia vorbeste despre „sap-te saptamani, precum si saizeci si doua de saptamani“, ın total,69 de saptamani. Dar cat avea sa dureze ın realitate aceasta pe-rioada? Asa cum reiese din mai multe traduceri ale Bibliei, nueste vorba despre saptamani propriu-zise, de sapte zile, ci de-spre saptamani de ani. Cu alte cuvinte, fiecare saptamana co-respunde unei perioade de sapte ani. Notiunea de saptamanade ani le era cunoscuta evreilor din vechime. De exemplu, eitineau un an sabatic o data la sapte ani (Exodul 23:10, 11). Asa-dar, cele 69 de saptamani profetice echivaleaza cu 69 de uni-tati de timp a cate 7 ani, ın total 483 de ani.

Sa calculam acum aceasta perioada. Daca din 455 ı.e.n. nu-maram 483 de ani, ajungem ın anul 29 e.n. Acesta este exactanul ın care Isus a fost botezat si a devenit Mesia (Luca 3:1,2, 21, 22).� Ce ımplinire remarcabila a avut profetia lui Daniel!

� Din 455 ı.e.n. pana ın anul 1 ı.e.n. sunt 454 de ani. Din anul 1 ı.e.n.pana ın anul 1 e.n. este un singur an (deoarece nu a existat anul 0), iar dinanul 1 e.n. pana ın 29 e.n. sunt 28 de ani. Daca adunam acesti ani(454�1�28), obtinem 483 de ani. Isus a fost „nimicit“ ın 33 e.n., pe par-cursul celei de-a 70-a saptamani de ani (Daniel 9:24, 26). Vezi cartea Sa acor-dam atentie profetiei lui Daniel!, capitolul 11, si enciclopedia Insight onthe Scriptures, volumul 2, paginile 899–901, publicate de Martorii lui Iehova.

PENTRU a ne ajuta sa-l identificam pe Mesia, Iehova Dum-nezeu i-a inspirat pe multi profeti ai Bibliei sa astearna ınscris informatii detaliate despre nasterea, serviciul sacru simoartea promisului Eliberator. Toate aceste profetii sunt

Isus Cristos,promisul Mesia

Apendice 199

exacte si s-au ımplinit ın cel mai mic detaliu ın persoana luiIsus Cristos. Pentru a exemplifica, sa analizam cateva profe-tii referitoare la nasterea si copilaria lui Mesia.

Profetul Isaia a prezis ca Mesia avea sa fie un descendental regelui David (Isaia 9:7). Isus a fost ıntr-adevar un descen-dent al acestui rege (Matei 1:1, 6–17).

PROFETII DESPRE MESIA

EVENIMENTUL PROFETIAÎMPLINIREA

S-a nascut ın tribul lui Iuda Geneza 49:10 Luca 3:23–33

A fost nascut de o fecioara Isaia 7:14 Matei 1:18–25

A fost un descendent al regelui David Isaia 9:7 Matei 1:1, 6–17

Iehova a spus despre el ca este fiul sau Psalmul 2:7 Matei 3:17

Nu au crezut ın el Isaia 53:1 Ioan 12:37, 38

A intrat ın Ierusalim calare pe un magar Zaharia 9:9 Matei 21:1–9

A fost tradat de un prieten apropiat Psalmul 41:9 Ioan 13:18, 21–30

A fost tradat pentru 30 de arginti Zaharia 11:12 Matei 26:14–16

A tacut ın fata acuzatorilor Isaia 53:7 Matei 27:11–14

Hainele i-au fost trase la sorti Psalmul 22:18 Matei 27:35

A fost batjocorit pe stalp Psalmul 22:7, 8 Matei 27:39–43

Nu i s-a zdrobit niciun os Psalmul 34:20 Ioan 19:33, 36

A fost ıngropat cu cei bogati Isaia 53:9 Matei 27:57–60

A ınviat ınainte de a se descompune Psalmul 16:10 Faptele 2:24, 27

S-a ınaltat la dreapta lui Dumnezeu Psalmul 110:1 Faptele 7:56


Mica, un alt profet al lui Dumnezeu, a prezis ca Isus aveasa se nasca ın ‘Betleem Efrata’ si ca urma sa devina un con-ducator (Mica 5:2). Pe timpul cand s-a nascut Isus, ın Israelexistau doua orase cu numele Betleem. Unul era situat ınnordul tarii, langa Nazaret, celalalt, ın Iuda, aproape de Ie-rusalim. Betleemul aflat langa Ierusalim se numea ın trecutEfrata. Isus s-a nascut ın acest oras, exact asa cum fusese pro-fetit (Matei 2:1).

Potrivit altei profetii biblice, Fiul lui Dumnezeu avea safie ‘chemat . . . din Egipt’. Cand era copil, Isus a fost dus ınEgipt, iar dupa moartea lui Irod, a fost adus ınapoi.

În felul

acesta s-a ımplinit profetia biblica (Osea 11:1; Matei 2:15).În tabelul de la pagina 200, ın coloana intitulata „Profe-

tia“, vei gasi mai multe versete care contin detalii despre Me-sia. Compara aceste versete cu cele din coloana intitulata„

Împlinirea“. Aceasta analiza ıti va ıntari credinta ın Cuvan-

tul lui Dumnezeu.În timp ce examinezi versetele din tabel, aminteste-ti ca

profetiile au fost scrise cu sute de ani ınainte de nasterea luiIsus. El a spus: „Toate lucrurile scrise despre mine ın legealui Moise, ın Profeti si ın Psalmi trebuie sa se ımplineasca“(Luca 24:44). Daca vei verifica ın propria Biblie, vei vedeaca toate aceste profetii s-au ımplinit pana ın cel mai mic de-taliu.

CEI CARE cred ın Trinitate (Treime) spun ca Dumnezeu esteformat din trei persoane: Tatal, Fiul si Spiritul Sfant. Ei con-sidera ca toti trei sunt egali, atotputernici si fara ınceput.Conform doctrinei Trinitatii, Tatal este Dumnezeu, Fiul esteDumnezeu, Spiritul Sfant este Dumnezeu, si totusi este unsingur Dumnezeu.

Ce ınvata Biblia despreTatal, Fiul si spiritul sfant

Apendice 201


Multi adepti ai Trinitatii recunosc ca nu stiu sa expliceaceasta doctrina. Cu toate acestea, ei cred ca Trinitatea este oınvatatura biblica.

Însa este demn de remarcat ca termenul

„Trinitate“ nu apare deloc ın Biblie. Dar exista oare ın Biblieun verset care sustine ideea de Trinitate? Pentru a raspundela aceasta ıntrebare, sa analizam un verset folosit deseori decei care cred ın Trinitate.

„CUVˆ

ANTUL ERA DUMNEZEU“În Ioan 1:1 se spune: „La ınceput era Cuvantul si Cuvantul

era cu Dumnezeu si Cuvantul era Dumnezeu“ (Cornilescu,1996).

Într-un alt verset din acelasi capitol, apostolul Ioan ara-

ta cu claritate ca Isus este „Cuvantul“ (Ioan 1:14).Întrucat

Cuvantul este numit Dumnezeu, unii au ajuns la conclu-zia ca atat Fiul, cat si Tatal sunt ipostaze ale aceluiasi Dum-nezeu.

Sa ne amintim ca aceasta portiune a Bibliei a fost scrisa ıngreaca, iar mai tarziu a fost tradusa ın alte limbi. Desi uniitraducatori folosesc expresia „Cuvantul era Dumnezeu“, altitraducatori redau diferit aceste cuvinte. De ce? Folosindu-sicunostintele de greaca biblica, acesti traducatori au ınteles catextul original trebuie redat diferit. Cum? Iata cateva exem-ple: „Logosul [Cuvantul] era divin“ (A New Translation of theBible), „Cuvantul era un dumnezeu“ (The New Testament inan Improved Version), „Cuvantul era cu Dumnezeu si era deaceeasi natura cu el“ (The Translator’s New Testament). Potri-vit acestor redari, Cuvantul nu este Dumnezeu.� Datorita po-zitiei sale ınalte printre creaturile lui Iehova, Cuvantul estenumit „un dumnezeu“. Termenul „dumnezeu“, scris cu lite-ra mica, este folosit aici cu sensul de „puternic“.

CAUT˘

A DOVEZI SUPLIMENTAREMajoritatea oamenilor nu cunosc greaca biblica. Atunci

cum poti sti ce a vrut sa spuna Ioan? Gandeste-te la urmato-rul exemplu: un profesor le explica elevilor un anumit su-

� Pentru mai multe informatii referitoare la Ioan 1:1, vezi Turnul de ve-ghe din 1 noiembrie 2008, paginile 24, 25, publicat de Martorii lui Iehova.

Apendice 203

biect, ınsa elevii ınteleg ın moduri diferite explicatia. Ce potface ei ın aceasta situatie?

Îi pot cere profesorului mai multe

informatii. Fara ındoiala, cu cat cunosc mai multe lucruridespre subiectul predat, cu atat ıl pot ıntelege mai bine.

În

mod asemanator, pentru a ıntelege semnificatia versetuluidin Ioan 1:1, cel mai bine este sa citesti Evanghelia dupa Ioan.Aici vei gasi mai multe detalii despre pozitia pe care o are Isus.Dupa ce vei aprofunda acest subiect, vei putea trage o con-cluzie corecta.

De exemplu, iata ce a scris Ioan ın capitolul 1, versetul 18:„Niciun om nu l-a vazut vreodata pe [Atotputernicul] Dum-nezeu“.

Însa oamenii l-au vazut pe Isus, Fiul lui Dumnezeu,

asa cum reiese din cuvintele lui Ioan: „Cuvantul [Isus] a de-venit trup si a locuit printre noi (si noi am privit slava Lui)“(Ioan 1:14, Cornilescu, 1996). Cum ar putea Fiul sa fie ınsusiDumnezeu? Ioan mai spune despre Cuvant ca era „cu Dum-nezeu“.

Însa cum poate fi cineva cu o persoana si totodata sa

fie acea persoana? Mai mult decat atat, ın Ioan 17:3, Isus faceo distinctie clara ıntre el si Tatal sau ceresc. El ıl numeste peTatal sau „singurul Dumnezeu adevarat“.

În ıncheierea evan-

gheliei sale, Ioan conchide: „Acestea au fost scrise pentru cavoi sa credeti ca Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu“ (Ioan20:31). Observa ca Isus este numit Fiul lui Dumnezeu, nuDumnezeu. Aceste informatii suplimentare din Evangheliadupa Ioan ne ajuta sa ıntelegem semnificatia versetului dinIoan 1:1. Isus, Cuvantul, este „un dumnezeu“ ın sensul ca areo pozitie ınalta, ınsa el nu este Dumnezeul Atotputernic.

VERIFIC˘

A DOVEZILESa revenim la ilustrarea prezentata mai ınainte. Sa presu-

punem ca unii elevi au ındoieli chiar si dupa ce profesorul leda explicatii suplimentare. Ce pot face ei? Pot ıntreba un altprofesor. Daca acesta confirma cele spuse de primul profesor,majoritatea elevilor nu vor mai avea ındoieli.

În mod asema-

nator, daca nu esti sigur cu privire la ce a vrut sa spunaevanghelistul Ioan despre relatia dintre Isus si Dumneze-ul Atotputernic, poti apela la un alt scriitor biblic pentru


informatii suplimentare. Analizeaza, de exemplu, ce a scrisMatei. El a citat cuvintele lui Isus referitoare la sfarsitul aces-tui sistem: „Ziua si ora aceea nimeni nu le stie, nici ıngeriidin ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal“ (Matei 24:36). Cum con-firma aceste cuvinte ca Isus nu este Dumnezeul Atotputernic?

Isus spune ca Tatal stie mai multe lucruri decat Fiul.Însa,

daca Isus ar fi Dumnezeul Atotputernic, ar sti si el tot ce stieTatal. Asadar, Fiul si Tatal nu pot fi egali. Totusi, unii ar pu-tea spune: „Isus a avut o natura umana si una divina. Aici elvorbeste ca om“. Dar, chiar daca asa ar sta lucrurile, ce putemspune despre spiritul sfant? Daca si el este Dumnezeu, de cenu a spus Isus ca si spiritul stie ce stie Tatal?

Pe masura ce vei studia Biblia, vei gasi multe alte versetedespre acest subiect. Acestea confirma adevarul despre Tatal,Fiul si spiritul sfant (Psalmul 90:2; Faptele 7:55; Coloseni1:15).

CRUCEA este venerata de milioane de oameni. EnciclopediaUniversala Britannica spune despre cruce ca este un „princi-pal simbol al crestinismului“.

Însa crestinii adevarati nu folo-

sesc crucea ın ınchinare. De ce?Un motiv important este acela ca Isus Cristos nu a murit pe

cruce. Termenul grecesc tradus de obicei prin „cruce“ estestauros. Sensul principal al acestui cuvant este „par sau stalpvertical“. The Companion Bible arata: „[Stauros] nu se referaniciodata la doua bucati de lemn asezate una peste cealaltaıntr-un anumit unghi . . . Textul grecesc [al Noului Tes-tament] nu sugereaza ın niciun fel ca ar fi vorba despre douabucati de lemn“.ˆ

In mai multe pasaje, scriitorii Bibliei au folosit alt cuvantgrecesc, si anume xylon, pentru a se referi la instrumentul pe

De ce crestinii adevaratinu folosesc crucea ın ınchinare

Apendice 205

care a fost executat Isus (Faptele 5:30; 10:39; 13:29; Galateni3:13; 1 Petru 2:24). Acest cuvant ınseamna pur si simplu„lemn“ sau „par, ciomag ori copac“.ˆ

Intr-o lucrare se explica de ce era folosit un singur stalp pen-tru executii: „

În locurile alese pentru executiile publice nu

erau ıntotdeauna copaci. De aceea, se ınfigea ın pamant unsimplu par. Pe acest par, proscrisii erau fie legati, fie tintuiticu mainile deasupra capului si, uneori, le erau legate sau tin-tuite si picioarele“ (Das Kreuz und die Kreuzigung, de Her-mann Fulda).

Totusi, cea mai convingatoare dovada este cea din Cuvan-tul lui Dumnezeu. Apostolul Pavel a spus: „Hristos ne-a ras-cumparat din blestemul legii, facandu-Se blestem pentru noi— fiindca este scris: «blestemat e oricine este atarnat pe lemn[sau stalp]»“ (Galateni 3:13, Cornilescu, 1996). Pavel citeazaaici Deuteronomul 21:22, 23, care, ın ebraica, se refera la unstalp, nu la o cruce. Avand ın vedere ca omul executat ın acestmod devenea un „blestem“, ar fi nepotrivit pentru crestinisa-si ımpodobeasca locuinta cu imagini ale lui Cristos tintuitpe stalp.

Nu exista nicio dovada ca ın primii 300 de ani dupa moar-tea lui Cristos, cei care spuneau ca sunt crestini ar fi folositcrucea ın ınchinare.

Însa, ın secolul al IV-lea, ımparatul pa-

gan Constantin s-a convertit la crestinismul apostat si a intro-dus crucea ca simbol al crestinatatii. Indiferent care au fostintentiile lui Constantin, crucea nu avea nicio legatura cu IsusCristos. De fapt, ea este de origine pagana. Iata ce se spune ınNew Catholic Encyclopedia: „Crucea poate fi ıntalnita atat ınculturile precrestine, cat si ın cele necrestine“. Si alte lucraride referinta asociaza crucea cu ritualuri sexuale pagane si cuadorarea naturii.

Atunci de ce a fost adoptat acest simbol pagan? Dupa catse pare, pentru a-i atrage pe pagani la asa-zisul crestinism. DarBiblia condamna ın mod clar ınchinarea la un simbol pagan(2 Corinteni 6:14–18).

În plus, Scripturile interzic toate for-

mele de idolatrie (Exodul 20:4, 5; 1 Corinteni 10:14). Prin

urmare, crestinii adevarati au motive ıntemeiate sa nu folo-seasca crucea ın ınchinare.�

� Pentru mai multe informatii despre cruce, vezi paginile 92–96 ale car-tii Sa aducem argumente din Scripturi, publicata de Martorii lui Iehova.


CRESTINILOR li s-a poruncit sa comemoreze moartea luiCristos. Aceasta comemorare este numita si „cina Domnu-lui“ (1 Corinteni 11:20). Dar de ce este ea atat de importan-ta? Cand si cum trebuie tinuta?

Isus Cristos a instituit aceasta sarbatoare ın noaptea Pas-telui evreiesc din 33 e.n. Pastele se tinea o data pe an, ın a14-a zi a lunii evreiesti nisan. Pentru a calcula data acesteisarbatori, evreii asteptau echinoctiul de primavara, cand zi-ua este egala cu noaptea. Cea mai apropiata luna noua deechinoctiul de primavara marca ınceputul luniicalendaristice nisan. Pastele se tinea 14 zile maitarziu, dupa apusul soarelui.

Isus a celebrat Pastele ımpreuna cu apostoliisai, iar dupa plecarea lui Iuda Iscariot a insti-tuit Cina Domnului. Aceasta a ınlocuit Pasteleevreiesc si, prin urmare, trebuia tinuta o datape an.ˆ

In Evanghelia dupa Matei se spune: „Isus a luat opaine si, dupa ce a rostit o binecuvantare, a frant-o sile-a dat-o discipolilor, zicand: «Luati, mancati! Aceastareprezinta corpul meu». Apoia luat si un pahar si, adu-cand multumiri, li l-a dat,zicand: «Beti toti din el, caciacesta reprezinta „sangele lega-

Cina Domnului, o comemorarecare ıl onoreaza pe Dumnezeu

Apendice 207

mantului“, sangele meu, care trebuie sa fie varsat ın folosulmultora pentru iertarea pacatelor»“ (Matei 26:26–28).

Unii cred ca Isus a transformat literalmente painea si vi-nul ın carnea si sangele sau. Totusi, cand a oferit aceasta pai-ne, Isus era ınca viu. Au mancat apostolii carnea lui Isus sii-au baut sangele? Nicidecum, deoarece acest lucru ar fi fostun act de canibalism si o ıncalcare a legii divine (Geneza9:3, 4; Leviticul 17:10). Potrivit cu Luca 22:20, Isus a spus:„Paharul acesta reprezinta noul legamant, pe baza sangeluimeu, care trebuie sa fie varsat ın folosul vostru“. Era acel pa-har „noul legamant“?

În niciun caz, ıntrucat un legamant

este o ıntelegere, nu un obiect.Asadar, atat painea, cat si vinul sunt simboluri. Painea

simbolizeaza corpul perfect al lui Cristos. Isus a folosit o pai-ne ramasa dupa masa de Paste. Aceasta era o paine fara pla-madeala, sau drojdie (Exodul 12:8).

În Biblie, plamadeala

simbolizeaza deseori pacatul sau coruptia. Asadar, painea re-prezinta corpul perfect pe care Isus l-a dat ca jertfa. Corpulsau a fost fara pacat (Matei 16:11, 12; 1 Corinteni 5:6, 7; 1 Pe-tru 2:22; 1 Ioan 2:1, 2).

Vinul rosu reprezinta sangele lui Isus, cu care a fost vali-dat noul legamant. Isus a spus ca sangele sau a fost varsat„pentru iertarea pacatelor“. Astfel, unii oameni pot sa devi-na curati din punctul de vedere al lui Iehova si sa intre ınnoul legamant cu el (Evrei 9:14; 10:16, 17). Acest legamant,sau contract, a facut posibil ca 144000 de crestini fideli samearga la cer. Aici, ei vor fi regi si preoti spre binele ıntre-gii omeniri (Geneza 22:18; Ieremia 31:31–33; 1 Petru 2:9;Revelatia 5:9, 10; 14:1–3).

Cine are dreptul sa se ımpartaseasca din paine si din vin,care sunt folosite ca embleme la Comemorare? Dupa cumam vazut, numai membrii noului legamant, adica cei careau speranta de a merge la cer. Spiritul sfant al lui Dumne-zeu le da acestora convingerea ca au fost alesi pentru adomni ca regi ın cer (Romani 8:16). Ei sunt, de asemenea,inclusi ın legamantul pentru un Regat cu Isus (Luca 22:29).


Dar ce se poate spune despre cei care au speranta de a traivesnic ın Paradis pe pamant? Ei respecta porunca lui Isus siasista la Cina Domnului ca observatori plini de respect, darnu se ımpartasesc din embleme. O data pe an, ın ziua de 14nisan, dupa apusul soarelui, Martorii lui Iehova comemo-reaza Cina Domnului. Desi numai cateva mii de persoanede pe pamant sustin ca au speranta cereasca, aceasta come-morare este foarte importanta pentru toti crestinii. Este oocazie ın care putem medita cu totii la iubirea imensa decare au dat dovada Iehova Dumnezeu si Isus Cristos (Ioan3:16).

LA CE te gandesti cand auzi cuvintele „suflet“ si „spirit“?Multi cred ca ambii termeni se refera la o parte invizibila sinemuritoare din noi, care paraseste corpul la moarte si con-tinua sa traiasca. Numerosi oameni sunt surprinsi sa afle caaceasta doctrina, atat de raspandita, nu este ın armonie cuınvataturile Bibliei. Ce ınvata, de fapt, Cuvantul lui Dum-nezeu despre suflet si spirit?

TERMENUL „SUFLET“ÎN BIBLIE

Pentru ınceput, sa vedem ce ınseamna cuvantul „suflet“.Dupa cum probabil ıti amintesti, cea mai mare parte a Bi-bliei a fost scrisa ın ebraica si greaca. Pentru termenul „su-flet“, scriitorii Bibliei au folosit ebraicul nephesh si grecesculpsykhe. Acesti doi termeni apar de peste 800 de ori ın Scrip-turi, iar Traducerea lumii noi ıi reda cu consecventa prin „su-flet“. Analizand contextele biblice ın care apare cuvantul„suflet“, la singular sau la plural, vei vedea ca, ın majorita-tea cazurilor, el se refera la: 1) oameni, 2) animale si 3) via-ta unei persoane sau a unui animal. Sa analizam cateva

Care este semnificatia termenilor„suflet“ si „spirit“?

Apendice 209

versete care pun ın evidenta aceste trei sensuri ale cuvantu-lui „suflet“.

Oameni. „În zilele lui Noe, . . . putini, adica opt suflete,

au fost salvati prin apa“ (1 Petru 3:20). Este clar ca terme-nul „suflete“ se refera aici la oameni: Noe, sotia sa si cei treifii ai sai, ımpreuna cu sotiile lor.

În Exodul 16:16 sunt men-

tionate unele instructiuni date israelitilor cu privire la stran-gerea manei: „Strangeti din ea . . . dupa numarul sufletelorpe care le are fiecare ın cortul sau“. Asadar, cantitatea demana pe care trebuiau s-o stranga depindea de numarulmembrilor familiei. Alte versete ın care cuvantul „suflet“,la singular sau la plural, este folosit cu referire la oamenisunt: Geneza 46:18, Iosua 11:11, Faptele 27:37 si Romani13:1.

Animale.În relatarea biblica despre creatie, se spune:

„Dumnezeu a mai zis: «Sa misune apele de o puzderie desuflete vii si sa zboare creaturi zburatoare deasupra pa-mantului, pe fata ıntinderii cerurilor!» Si Dumnezeu a maizis: «Sa dea pamantul suflete vii dupa specia lor: animaledomestice, alte creaturi care se misca si animale salbaticeale pamantului, dupa specia lor!» Si asa a fost“ (Geneza1:20, 24). Pestii, animalele domestice si cele salbatice suntnumite ın aceste versete „suflete“.

În Geneza 9:10, Leviticul

11:46 si Numerele 31:28, pasarile si alte vietuitoare sunt nu-mite suflete.

Viata unei persoane. Uneori, cuvantul „suflet“ se refera laviata unei persoane. Iehova i-a spus lui Moise: „Au murit toticei care cautau sa-ti vaneze sufletul“ (Exodul 4:19). Cu sigu-ranta, dusmanii lui Moise doreau sa-i ia viata.

Într-o alta re-

latare biblica se spune ca, Rahela ‘si-a dat sufletul (caci amurit)’ ın timp ce ıl nastea pe Beniamin (Geneza 35:16–19).Sa ne gandim, de asemenea, la cuvintele lui Isus: „Eu suntpastorul cel bun. Pastorul cel bun ısi da sufletul ın folo-sul oilor“ (Ioan 10:11). Isus si-a dat sufletul, sau viata, ınfolosul omenirii.

În toate aceste pasaje biblice, cuvantul „su-

flet“ se refera la viata unei persoane. Termenul „suflet“ este


folosit cu acelasi sens si ın urmatoarele texte biblice: 1 Regi17:17–23, Matei 10:39, Ioan 15:13 si Faptele 20:10.

Daca vei face si alte cercetari ın Cuvantul lui Dumnezeupe marginea acestui subiect, vei observa ca nicaieri ın Bi-blie nu se spune despre „suflet“ ca ar fi „nemuritor“ sau„vesnic“. Dimpotriva, Scripturile arata ca sufletul moare(Ezechiel 18:4, 20). Prin urmare, Biblia numeste orice per-soana care a murit „un suflet mort“ (Leviticul 21:11).

CE ESTE „SPIRITUL“?Sa vedem cum este folosit ın Biblie termenul „spirit“.

Desi unii cred ca este sinonim cu „suflet“, Biblia arata cuclaritate ca „spiritul“ si „sufletul“ nu se refera la acelasi lu-cru.

Scriitorii Bibliei au folosit cu referire la „spirit“ termenulebraic ruach si cel grecesc pneuma. Scripturile ne ajuta sa ın-telegem care este sensul acestor cuvinte.

În Psalmul 104:29

citim cu privire la Iehova: „Daca le iei spiritul [ruach], piersi se ıntorc ın tarana lor“.

În plus, ın Iacov 2:26 se spune:

„Corpul fara spirit [pneuma] este mort“. Din aceste versetereiese ca „spiritul“ da viata corpului. Fara spirit, corpul estemort. Prin urmare, ın Biblie cuvantul ruach este tradus nunumai prin „spirit“, ci si prin „forta“ sau forta de viata.Dumnezeu a spus despre Potopul din zilele lui Noe: „Eu voiaduce potopul de ape pe pamant ca sa nimicesc orice car-ne de sub ceruri ın care este forta de viata [ruach]“ (Geneza6:17; 7:15, 22). Asadar, „spiritul“ se refera la o forta invizi-bila (scanteia vietii), care anima toate creaturile vii.

Sufletul si spiritul nu sunt unul si acelasi lucru. Corpulare nevoie de spirit asa cum un aparat de radio are nevoiede curent electric pentru a functiona. Gandeste-te la un ra-dio portabil. Daca ıi pui baterii si ıl pornesti, curentul elec-tric din baterii „da viata“ aparatului. Fara baterii, radiouleste „mort“. Acelasi lucru se poate spune si despre un apa-rat de radio scos din priza.

În mod asemanator, spiritul este

forta care da viata corpului. Dar, asemenea curentului elec-

Apendice 211

tric, spiritul nu gandeste si nu simte. Este o forta imperso-nala.

Însa, fara acest spirit, adica fara forta de viata, corpul

‘moare si se ıntoarce ın tarana lui’, asa cum a spus psalmis-tul.

Eclesiastul 12:7 arata ce se ıntampla cu omul cand moa-re: „Tarana [din care este facut corpul lui] se ıntoarce ın pa-mant, cum a fost, iar spiritul se ıntoarce la adevaratulDumnezeu, care l-a dat“. Cand spiritul, sau forta de viata,paraseste corpul, acesta moare si se ıntoarce ın pamant, dincare a fost creat.

În mod asemanator, forta de viata se ın-

toarce la Dumnezeu, de unde a venit (Iov 34:14, 15; Psal-mul 36:9). Aceasta nu ınseamna ca forta de viata mergeliteralmente la cer. Ideea transmisa de acest verset este caorice speranta ca o persoana care a murit sa revina la viatadepinde de Iehova Dumnezeu. Cu alte cuvinte, viata uneipersoane care a murit este ın mainile lui Dumnezeu. Nu-mai prin puterea lui ıi poate fi redat acesteia spiritul, sauforta de viata, pentru ca ea sa traiasca din nou.

Cat de mangaietor este sa stim ca Dumnezeu va face lu-crul acesta pentru toti cei ce se odihnesc ın „mormintelede amintire“! (Ioan 5:28, 29) La ınviere, Iehova le va creaun corp nou celor care dorm ın moarte, va pune ın el spi-rit, sau forta de viata, si ei vor trai. Ce bucurie va aduce ın-vierea!

Pentru mai multe informatii despre sensurile cu care suntfolositi ın Biblie termenii „suflet“ si „spirit“, vezi brosura

Ce se ıntampla cu noi candmurim? si cartea Sa adu-cem argumente din Scrip-turi, paginile 357–361 si383–388, publicate de Mar-torii lui Iehova.

ÎN TEXTUL biblic original, cuvantul ebraic sheohl si echiva-lentul sau grecesc haides apar de peste 70 de ori. Ambii ter-meni au legatura cu moartea.

În unele traduceri ale Bibliei,

ei sunt redati prin „mormant“, „iad“ sau „groapa“.Însa, ın

majoritatea limbilor, nu exista cuvinte care sa transmita cuexactitate sensul acestor termeni din ebraica si greaca. Deaceea, Traducerea lumii noi foloseste cuvintele „Seol“ si „Ha-des“.

În continuare vom vedea care este semnificatia lor si

cum sunt folosite ele ın cateva pasaje biblice.În Eclesiastul 9:10 se spune: „

În Seol, locul unde te duci,

nu este nici lucrare, nici plan, nici cunostinta, nici ıntelep-ciune“. Sa ıntelegem din acest verset ca Seolul se refera laun mormant ın care este ıngropata o persoana draga? Nu.Cand face referire la un anumit loc de ınmormantare, saumormant, Biblia nu foloseste termenii sheohl si haides, cialte cuvinte ebraice si grecesti (Geneza 23:7–9; Matei 28:1).Biblia nu ıntrebuinteaza cuvantul „Seol“ nici cu referire laun mormant ın care au fost ıngropate mai multe persoane,cum ar fi un mormant de familie sau o groapa comuna (Ge-neza 49:30, 31).

Atunci la ce se refera termenul „Seol“? Cuvantul lui Dum-nezeu arata ca „Seolul“ sau „Hadesul“ fac referire la cevamult mai mare chiar si decat o groapa comuna enorma. Deexemplu, ın Isaia 5:14 se spune ca Seolul „si-a largit sufle-tul si si-a deschis larg gura, peste masura“. Desi, figurativvorbind, a ınghitit deja nenumarati oameni, Seolul vrea me-reu mai mult (Proverbele 30:15, 16). Spre deosebire de unmormant literal, ın care ıncape un numar limitat de morti,Seolul „nu se satura“ (Proverbele 27:20). Seolul nu se umpleniciodata. Nu are limite. Asadar, Seolul, sau Hadesul, nu esteun loc fizic, situat ıntr-o anumita zona. El reprezinta mor-mantul comun al omenirii, un loc simbolic unde se odih-nesc ın moarte majoritatea oamenilor.

Ce sunt Seolul si Hadesul?212

Apendice 213Învatatura biblica despre ınviere ne ajuta sa ıntelegem

mai bine sensul termenilor „Seol“ si „Hades“. Biblia asocia-za aceste cuvinte cu moartea din care va fi o ınviere (Iov14:13; Faptele 2:31; Revelatia 20:13).� Scripturile mai arataca printre cei aflati ın Seol, sau Hades, se numara atat sluji-torii lui Iehova, cat si multi oameni care nu i-au slujit lui(Geneza 37:35; Psalmul 55:15). Astfel, Biblia ne ınvata ca vafi „o ınviere atat a celor drepti, cat si a celor nedrepti“ (Fap-tele 24:15).

� Biblia spune ca mortii care nu vor fi ınviati se afla ın „Gheena“, nuın Seol, sau Hades (Matei 5:30; 10:28; 23:33). Asemenea Seolului si Ha-desului, Gheena este un loc simbolic.

CUM ıti imaginezi Ziua Judecatii? Multi cred ca sufletele amiliarde de oameni vor fi aduse pe rand ınaintea tronului luiDumnezeu ca sa fie judecate. Ei spun ca unii vor fi rasplatiticu viata fericita ın cer si ca altii vor fi condamnati la chin ves-nic.

Însa, ın Cuvantul lui Dumnezeu, Ziua Judecatii este des-

crisa ıntr-un mod diferit. Potrivit Bibliei, ea este o perioadade speranta si de restabilire, nu o perioada ınspaimantatoare.ˆ

In Revelatia 20:11,12, apostolul Ioan descrie astfel Ziua Ju-decatii: „Am vazut un tron mare si alb si pe cel ce statea peel. Pamantul si cerul au fugit dinaintea lui si nu s-a mai gasitloc pentru ele. Si am vazut mortii, mari si mici, stand ın pi-cioare ınaintea tronului si au fost deschise niste suluri. Dar afost deschis si un alt sul: sulul vietii. Si mortii au fost judecatidupa cele scrise ın suluri, dupa faptele lor“. Cine este Judeca-torul prezentat aici?

Iehova Dumnezeu este Judecatorul Suprem al omenirii. Cutoate acestea, el a numit pe altcineva sa judece.

În Faptele

17:31, apostolul Pavel a spus ca Dumnezeu „a stabilit o zi ıncare urmeaza sa judece cu dreptate pamantul locuit, printr-un

Ce este Ziua Judecatii?


om pe care l-a numit“. Cel desemnat sa judece este ınviatulIsus Cristos (Ioan 5:22). Dar cand ıncepe Ziua Judecatii si catva dura?

Cartea biblica Revelatia arata ca Ziua Judecatii ıncepe duparazboiul Armaghedonului, cand sistemul lui Satan de pe pa-mant va fi distrus (Revelatia 16:14, 16; 19:19—20:3).� Dupa Ar-maghedon, Satan si demonii sai vor fi ınchisi ın abis pentruo mie de ani.

În aceasta perioada, cei 144000 de comosteni-

tori ceresti vor fi judecatori si vor domni „ca regi cu Cristoso mie de ani“ (Revelatia 14:1–3; 20:1–4; Romani 8:17). ZiuaJudecatii nu va dura 24 de ore, ci o mie de ani.

Pe parcursul acestor o mie de ani, Isus Cristos ‘ıi va judeca pecei vii si pe cei morti’ (2 Timotei 4:1). „Cei vii“ sunt ‘ma-rea multime’ care va supravietui Armaghedonului (Revelatia7:9–17). Apostolul Ioan a vazut, de asemenea, „mortii . . . standın picioare ınaintea tronului“ de judecata. Asa cum a promisIsus, „cei din mormintele de amintire vor auzi glasul sau [allui Cristos] si vor iesi afara“, adica vor fi ınviati (Ioan 5:28, 29;Faptele 24:15). Dar dupa ce criterii se va face judecata?ˆ

In viziunea apostolului Ioan se arata ca „au fost deschiseniste suluri“, iar „mortii au fost judecati dupa cele scrise ınsuluri, dupa faptele lor“. Contin aceste „suluri“ faptele lor dintrecut? Nu, oamenii nu vor fi judecati dupa faptele pe carele-au facut ınainte de a muri. De unde stim acest lucru? Bi-blia spune: „Cine a murit a fost absolvit de pacat“ (Romani6:7). Cu alte cuvinte, cei ınviati vor ıncepe o viata noua, pa-catele din trecut fiindu-le anulate. Asadar, sulurile trebuie sareprezinte noi cerinte divine. Pentru a trai vesnic, atat supra-vietuitorii Armaghedonului, cat si cei ınviati vor trebui sa res-pecte poruncile lui Dumnezeu. Printre acestea se vor numaranoile cerinte pe care Iehova le va dezvalui pe parcursul celoro mie de ani. Prin urmare, fiecare va fi judecat pe baza fapte-lor pe care le va face ın timpul Zilei Judecatii.

� Pentru mai multe informatii despre Armaghedon, vezi Insight on theScriptures, volumul 1, paginile 594, 595, 1037, 1038, cartea Sa aducem ar-gumente din Scripturi, paginile 32–37 si brosura Vegheati!, paginile 12–15,publicate de Martorii lui Iehova.

Apendice 215

Pe parcursul Zilei Judecatii, miliarde de oameni vor aveapentru prima data ocazia sa ınvete despre vointa lui Dumne-zeu si sa o ınfaptuiasca. Aceasta ınseamna ca va avea loc olucrare de instruire la scara mondiala. Da, „locuitorii paman-tului roditor vor ınvata dreptatea“ (Isaia 26:9).

Însa nu toti

vor dori sa ınfaptuiasca vointa lui Dumnezeu.În Isaia 26:10

se spune: „Daca i s-ar arata favoare celui rau, el tot nu va ın-vata dreptatea.

În tara dreptatii, el va actiona nedrept si nu va

vedea maretia lui Iehova“. Acesti oameni rai vor fi distrusipentru totdeauna ın timpul Zilei Judecatii (Isaia 65:20).

La sfarsitul Zilei Judecatii, supravietuitorii ‘vor reveni la via-ta’ ın sensul deplin al cuvantului, adica vor deveni perfecti(Revelatia 20:5). Astfel, pe parcursul acestei perioade de jude-cata, omenirea va fi readusa la starea initiala de perfectiune(1 Corinteni 15:24–28). Apoi va avea loc un test final. Satanva fi eliberat si i se va permite pentru ultima oara sa ıncercesa induca ın eroare omenirea (Revelatia 20:3, 7–10). Cei carei se vor ımpotrivi vor trai ımplinirea deplina a promisiunii bi-blice: „Cei drepti vor mosteni pamantul si vor locui pentrutotdeauna pe el“ (Psalmul 37:29).

Într-adevar, Ziua Judecatii

va fi o binecuvantare pentru toti oamenii fideli!

Cˆ

ATIVA cercetatori ai Bibliei au anuntat cu aproape patrudecenii ınainte de 1914 ca ın acest an aveau sa aiba loc eve-nimente importante. Despre ce evenimente este vorba si cedovezi avem ca 1914 a fost cu adevarat un an important?ˆ

In Luca 21:24, Isus a spus: „Ierusalimul va fi calcat ın pi-cioare de natiuni pana se vor ımplini timpurile fixate ale na-tiunilor“. Ierusalimul fusese capitala natiunii Israel, undeau domnit regii din dinastia lui David (Psalmul 48:1, 2).Acesti regi s-au deosebit de toti ceilalti conducatori deoarece

Anul 1914, un an importantın profetiile biblice


au stat pe „tronul lui Iehova“, ca reprezentanti ai sai (1 Cro-nici 29:23). Astfel, Ierusalimul a fost un simbol al domnieilui Iehova.

Cand si cum a ınceput sa fie ‘calcata ın picioare de na-tiuni’ domnia lui Dumnezeu? Aceasta s-a ıntamplat ın607 ı.e.n., cand Ierusalimul a fost cucerit de babilonieni. Pe„tronul lui Iehova“ nu a mai stat niciun rege, iar linia rega-la a lui David a fost ıntrerupta (2 Regi 25:1–26). Avea sa du-reze la nesfarsit aceasta situatie? Nu. Profetia lui Ezechiel aspus despre Zedechia, ultimul rege care a domnit la Ierusa-lim: „Scoate turbanul si da jos coroana! . . . Ea nu va mai fia nimanui pana va veni cel ce are dreptul legal, si lui i-o voida“ (Ezechiel 21:26, 27). Cel care avea „dreptul legal“ la co-roana davidica era Cristos Isus (Luca 1:32, 33). Prin urma-re, ıntronarea lui Isus avea sa marcheze sfarsitul perioadeiın care Ierusalimul a fost „calcat ın picioare“.

„SAPTE TIMPURI“

2520 de ani

606 ani si 3 lunidin octombrie 607 ı.e.n.

pana ın 31 decembrie 1 ı.e.n.

1913 ani si 9 lunidin 1 ianuarie 1 e.n.

pana ın octombrie 1914

607 & ı.e.n. e.n. ) 1914

„Ierusalimul va ficalcat ın picioarede natiuni“

„Va veni cel ce aredreptul legal“

Apendice 217

Cand urma sa aiba loc acest eveniment remarcabil? Isusa aratat ca ‘natiunile’ aveau sa domneasca o perioada deter-minata. Relatarea din Daniel, capitolul 4, ne ajuta sa calcu-lam aceasta perioada. Aici se vorbeste despre visul profetical lui Nebucadnetar, regele Babilonului. El a vazut un copacfoarte ınalt, care a fost taiat. Trunchiul lui nu putea sa maicreasca deoarece era legat cu lanturi de fier si de bronz.Un ınger a spus: „Sapte timpuri sa treaca peste el“ (Daniel4:10–16).ˆ

In Biblie, copacii simbolizeaza uneori domnia (Ezechiel17:22–24; 31:2–5). Taierea copacului reprezinta ıntrerupereadomniei divine exercitate prin regii de la Ierusalim.

Însa,

potrivit viziunii, ‘Ierusalimul avea sa fie calcat ın picioare’doar o vreme, adica o perioada de „sapte timpuri“. Cat urmasa dureze aceasta perioada?

Din Revelatia 12:6, 14 reiese ca trei timpuri si jumatateechivaleaza cu „o mie doua sute saizeci de zile“. „Sapte tim-puri“ ınseamna de doua ori mai mult, adica 2520 de zile.Însa natiunile nu au ıncetat sa ‘calce ın picioare’ domnia luiDumnezeu dupa numai 2520 de zile de la caderea Ierusali-mului. Este evident ca profetia se referea la o perioada multmai lunga.

În armonie cu versetele din Numerele 14:34 si

Ezechiel 4:6, care vorbesc despre „o zi pentru un an“, pu-tem spune ca cele „sapte timpuri“ aveau sa dureze 2520 deani.

Cei 2520 de ani au ınceput ın octombrie 607 ı.e.n., candIerusalimul a fost cucerit de babilonieni, iar regele din liniadavidica a fost ındepartat de la tron, si s-au ıncheiat ın oc-tombrie 1914. Atunci au luat sfarsit „timpurile fixate alenatiunilor“, iar Isus Cristos a fost ıntronat ın cer de Dum-nezeu (Psalmul 2:1–6; Daniel 7:13, 14).�

� Din luna octombrie a anului 607 ı.e.n. pana ın luna octombrie a anu-lui 1 ı.e.n. sunt 606 ani.

Întrucat nu exista anul 0, din luna octombrie a

anului 1 ı.e.n. pana ın luna octombrie a anului 1914 e.n. sunt 1914 ani.Adunand 606 cu 1914 obtinem 2520 de ani. Pentru mai mult informatiidespre caderea Ierusalimului ın 607 ı.e.n., vezi enciclopedia Insight on theScriptures, la cuvantul-titlu „Cronologie“, publicata de Martorii lui Iehova.


ÎN BIBLIE exista doar cateva pasaje ın care se vorbeste de-spre o creatura spirituala numita Mihael. Ori de cate ori seface referire la el, este prezentat ın plina actiune.

În cartea

biblica Daniel se spune despre Mihael ca se lupta cu ınge-rii rai, ın scrisoarea lui Iuda, ca are o divergenta cu Satan,iar ın cartea Revelatia, ca poarta razboi ımpotriva Diavo-lului si a demonilor sai. El sustine guvernarea lui Iehovasi lupta ımpotriva dusmanilor Sai. Astfel, Mihael traieste laınaltimea numelui sau, care ınseamna „Cine este ca Dum-nezeu?“. Dar cine este Mihael?ˆ

In Biblie, unele persoane au mai multe nume. De exem-plu, patriarhul Iacob este numit si Israel, iar apostolului Pe-tru i se spune si Simon (Geneza 49:1, 2; Matei 10:2).

În mod

asemanator, Biblia arata ca Mihael este un alt nume al luiIsus Cristos, purtat atat ınainte de a veni pe pamant, cat sidupa ce s-a ınaltat la cer. Sa analizam cateva dovezi biblicecare sprijina aceasta idee.

Arhanghel. Cuvantul lui Dumnezeu ıl numeste pe Mi-hael „arhanghelul“, care ınseamna „capetenie a ıngerilor“(Iuda 9). Observa ca Mihael este numit arhanghelul, nu ar-hanghel, ceea ce arata ca exista un singur ınger care ocupaaceasta pozitie. De fapt, termenul arhanghel apare ın Biblienumai la singular.

În plus, Cuvantul lui Dumnezeu arata ca

exista o stransa legatura ıntre Isus si pozitia de arhanghel.

Cine este arhanghelul Mihael?

Isus a prezis ca ‘prezenta’ sa ca Rege ceresc urma sa fiemarcata de evenimente mondiale dramatice, precum raz-boaie, foamete, cutremure si epidemii (Matei 24:3–8; Luca21:11). Acestea constituie dovezi convingatoare ca Regatulceresc al lui Dumnezeu a fost instaurat ın 1914, an care amarcat si ınceputul ‘zilelor din urma’ ale acestui sistem rau(2 Timotei 3:1–5).

În 1 Tesaloniceni 4:16 se spune despre Domnul Isus Cris-tos: „

Însusi Domnul va coborı din cer cu un strigat porun-

citor, cu glas de arhanghel“. Din acest verset reiese ca Isusare „glas de arhanghel“.

Întelegem de aici ca Isus ınsusi este

arhanghelul Mihael.Comandant. Potrivit Bibliei, „Mihael si ıngerii lui s-au

luptat cu balaurul . . . si [cu] ıngerii lui“ (Revelatia 12:7).Deci Mihael este Comandantul unei armate de ıngeri fideli.De asemenea, cartea Revelatia spune ca si Isus este Coman-dantul unei armate de ıngeri fideli (Revelatia 19:14–16).Apostolul Pavel aminteste si el despre ‘Domnul Isus’ si „ın-gerii sai puternici“ (2 Tesaloniceni 1:7). Prin urmare, Bibliavorbeste despre Mihael si „ıngerii lui“, precum si despreIsus si „ıngerii sai“ (Matei 13:41; 16:27; 24:31; 1 Petru 3:22).Întrucat nu exista nicio dovada ın Cuvantul lui Dumnezeuca ın cer ar exista doua armate de ıngeri fideli, una condu-sa de Mihael si alta, de Isus, este logic sa tragem concluziaca Mihael este, de fapt, Isus Cristos ın pozitie cereasca.�

� Pentru mai multe informatii privitoare la faptul ca Mihael este unalt nume al Fiului lui Dumnezeu, vezi enciclopedia Insight on the Scrip-tures, volumul 2, paginile 393, 394 si cartea Sa aducem argumente dinScripturi, paginile 177, 178, publicate de Martorii lui Iehova.

CARTEA biblica Revelatia contine multe simboluri (Revela-tia 1:1). Ea vorbeste, de exemplu, despre o femeie care arescris pe frunte numele „Babilonul cel Mare“ si care sta pe‘multimi si natiuni’ (Revelatia 17:1, 5, 15).

Întrucat nicio fe-

meie nu poate face acest lucru, Babilonul cel Mare este unsimbol. Ce reprezinta aceasta prostituata simbolica?ˆ

In versetul din Revelatia 17:18 se spune ca aceasta feme-ie simbolica este „cetatea cea mare care are un regat pes-te regii pamantului“. Termenul „cetate“ face referire la un

Ce este „Babilonul cel Mare“?

Apendice 219


grup organizat.Întrucat „cetatea cea mare“ are autoritate

peste „regii pamantului“, femeia numita Babilonul cel Ma-re trebuie sa fie o organizatie internationala influenta, carepoate fi numita un imperiu mondial. Ce fel de imperiu? Unimperiu religios. Sa observam cum ne ajuta alte pasaje dinRevelatia sa ajungem la aceasta concluzie.

Un imperiu poate fi politic, comercial sau religios. Femeianumita Babilonul cel Mare nu este un imperiu politic de-oarece ın Cuvantul lui Dumnezeu se spune ca „regii pa-mantului“, sau sistemul politic al acestei lumi, „au comisfornicatie“ cu ea. Ea comite „fornicatie“ ın sensul ca ıncheiealiante cu regii pamantului si de aceea este numita ‘mareaprostituata’ (Revelatia 17:1, 2; Iacov 4:4).

Babilonul cel Mare nu poate fi un imperiu comercialdeoarece, cand va fi distrus, „negustorii . . . pamantului“,adica sistemul comercial, ıl vor jeli. De fapt, se spune ca re-gii si negustorii vor privi Babilonul cel Mare de la „distan-ta“ (Revelatia 18:3, 9, 10, 15–17). Prin urmare, putem trageconcluzia ca Babilonul cel Mare nu este un imperiu politicsau comercial, ci unul religios.

Mai exista o dovada ca Babilonul cel Mare este un im-periu religios: despre el se spune ca induce ın eroare toatenatiunile prin ‘practicile sale spiritiste’ (Revelatia 18:23).Întrucat toate formele de spiritism au legatura cu religiafalsa si cu demonismul, Biblia numeste pe buna dreptateBabilonul cel Mare „locuinta demonilor“ (Revelatia 18:2;Deuteronomul 18:10–12). Despre acest imperiu se maispune ca se opune religiei adevarate, persecutandu-i pe‘profeti’ si pe ‘sfinti’ (Revelatia 18:24). De fapt, Babilonulcel Mare uraste atat de mult religia adevarata, ıncat ıi per-secuta cu cruzime si chiar ıi omoara pe ‘martorii lui Isus’(Revelatia 17:6).

În concluzie, aceasta femeie numita Ba-

bilonul cel Mare reprezinta imperiul mondial al religieifalse si cuprinde toate religiile care i se ımpotrivesc lui Ie-hova Dumnezeu.

BIBLIA nu spune cand s-a nascut Isus. Totusi, ea ofera do-vezi convingatoare ca Isus nu s-a nascut ın luna decembrie.

Cum era vremea ın aceasta perioada a anului ın Betle-em, orasul unde s-a nascut Isus? Luna evreiasca chislev(noiembrie/decembrie) era rece si ploioasa.

În luna urma-

toare, tebet (decembrie/ianuarie), se ınregistrau cele maiscazute temperaturi din an, iar ın regiunile ınalte chiar nin-gea uneori. Sa vedem ce spune Biblia despre clima din zonaBetleemului.

Scriitorul biblic Ezra arata ca luna chislev era o luna recesi ploioasa. Dupa ce mentioneaza ca multimea s-a adunatla Ierusalim „ın luna a noua, ın a douazecea zi a lunii [chis-lev]“, Ezra spune ca oamenii adunati acolo ‘tremurau dincauza ploilor torentiale’. Ei au zis despre vremea din aceaperioada a anului: „A venit vremea ploilor torentiale, nu

S-a nascut Isus ın decembrie?

În noaptea ın care s-a nascut Isus,

pastorii erau cu turmelepe camp

221


se poate sta afara“ (Ezra 10:9, 13; Ieremia 36:22). Nu estede mirare ca pastorii din aceasta parte a globului nu sta-teau cu turmele sub cerul liber ın luna decembrie.

Potrivit Bibliei, ın noaptea ın care s-a nascut Isus, pasto-rii erau cu turmele pe camp. De fapt, scriitorul biblic Lucaarata ca atunci, ın tinutul Betleemului, pastorii „traiau subcerul liber si . . . faceau noaptea de straja langa turmelelor“ (Luca 2:8–12). Este demn de remarcat ca pastorii tra-iau sub cerul liber, nu doar mergeau pe camp ın timpul zi-lei. Ei ısi tineau turmele pe camp si noaptea. Daca lunadecembrie este atat de friguroasa si ploioasa la Betleem, arfi putut sa stea ei sub cerul liber? Bineınteles ca nu.

În con-

cluzie, dovezile arata ca Isus nu s-a nascut ın decembrie.�Cuvantul lui Dumnezeu spune cu exactitate cand a mu-

rit Isus, ınsa da putine informatii despre perioada ın ca-re s-a nascut el. Acest lucru ne aminteste de urmatoarelecuvinte ale regelui Solomon: „Mai mult face un numebun decat uleiul bun si ziua mortii decat ziua nasterii“(Eclesiastul 7:1). Asadar, nu trebuie sa ne surprinda caScripturile ne ofera numeroase informatii despre serviciulpamantesc al lui Isus si despre moartea sa, dar numai ca-teva detalii despre perioada ın care s-a nascut.

� Pentru mai multe informatii, vezi paginile 335–338 ale cartii Sa adu-cem argumente din Scripturi, publicata de Martorii lui Iehova.

S˘

ARB˘

ATORILE religioase si laice care se tin ın multe partiale globului nu sunt biblice. Dar care este originea lor?Daca ai posibilitatea sa faci cercetari, vei vedea ce spun lu-crarile de referinta despre sarbatorile bine cunoscute ınzona ın care locuiesti. Sa luam cateva exemple.

Trebuie sa tinem sarbatorile?

Pastele. „În Noul Testament nu exista nicio mentiune cu

privire la sarbatorirea Pastelui“, se spune ınThe Encyclopæ-dia Britannica. Atunci cum a aparut aceasta sarbatoare? Eaare origini pagane. Desi se spune ca Pastele celebreaza ın-vierea lui Isus, obiceiurile legate de aceasta sarbatoare nusunt crestine. Iata ce scrie The Catholic Encyclopedia des-pre „iepurasul de Paste“: „Iepurele este un simbol pagan sia simbolizat ıntotdeauna fertilitatea“.

Anul Nou. Data cand se celebreaza Anul Nou si obiceiu-rile legate de aceasta sarbatoare difera de la o tara la alta.Iata ce se spune ın The World Book Encyclopedia despre ori-ginea Anului Nou: „

Împaratul roman Iulius Cezar a decis

ın anul 46 ı.e.n. ca ziua de 1 ianuarie sa devina prima zi aanului. Romanii i-au dedicat aceasta zi lui Ianus, zeul por-tilor, al intrarilor si al ınceputurilor. Numele lunii ianuarieprovine de la Ianus, care avea doua fete, una ındrepta-ta ınainte, iar cealalta ınapoi“. Asadar, obiceiurile de AnulNou se bazeaza pe traditii pagane.

Halloweenul. The Encyclopedia Americana afirma: „Ele-mente ale obiceiurilor legate de Halloween se regasesc si ınceremoniile druidice [druizii erau preotii celtilor] din tim-purile precrestine. Celtii aveau doi zei importanti: zeul-soa-re si zeul mortilor . . ., care erau sarbatoriti la 1 noiembrie,cand celtii celebrau Anul Nou. Sarbatoarea mortilor a fostinclusa treptat ın ritualurile crestine“.

Alte sarbatori. Ar fi imposibil sa analizam toate sarbato-rile care se tin ın lume. Totusi, sarbatorile care glorifica oa-meni sau organizatii omenesti nu sunt aprobate de Iehova(Ieremia 17:5–7; Faptele 10:25, 26). De asemenea, nu uitaca, pentru a sti daca o sarbatoare religioasa este sau nuaprobata de Dumnezeu, trebuie sa analizezi originea ei(Isaia 52:11; Revelatia 18:4). Principiile biblice amintite ıncapitolul 16 te vor ajuta sa ıntelegi cum considera Dumne-zeu participarea la sarbatorile laice.

Apendice 223

Doriti mai multe informatii?Puteti lua legatura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.

Documents

download.jw.orgdownload.jw.org/files/media_books/bh_M.pdf · 2005 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania What Does the Bible Really Teach? Toate drepturile rezervate