1_Referat Dr de Proprietate Intelectuala - a Dr de Autor Prin Piratarea Operelor Aflate Pe Suport Electronic

8/8/2019 1_Referat Dr de Proprietate Intelectuala - a Dr de Autor Prin Piratarea Operelor Aflate Pe Suport Electronic

1/26

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

LEGISLATIE COMUNITARA SI CARIERA JUDICIARA

Student:

Negrea (Vlcu) Monica

Brasov


2/26

2010

CUPRINS

1. Legislatia in material dreptului de autor............................................pg. 3

2. Notiunea de piraterie......................................................................pg. 4

3. Pirateria in mediu analogic si digital.................................................pg. 5

A. Pirateria analogica..................................................................... pg. 5

B. Pirateria digitala..........................................................................pg. 5

4. Pirateria operei audiovizuale.............................................................pg. 7

A. Pirateria operei audio..................................................................pg. 7

B. Pirateria operei video..................................................................pg. 8

5. Masuri tehnice de combatere a pirateriei in domeniul

audiovizual ..................................................................................................

..........pg. 8

6. Copia privata: exceptie sau drept?.....................................................pg.

11

7. Organizatii profesionale de lupta contra pirateriei............................pg. 13

A. Asociatia Internationala de Proprietate Intelectuala (International

Intellectuale Property Association - IIPA).................................pg. 13

B. International Federation of the Phonographic Industry

(IFPI) ...................................................................................................

.pg. 15

C. Motion Picture Association of America (MPAA)......................pg. 15

8. Pirateria incetineste cresterea economica.........................................pg. 16

9. Jurisprudenta.......................................................................................pg. 17

A. Inchirierea de marfuri pirat. Reproducerea neautorizata pe sisteme de

calcul a programelor pentru calculator. Elemente

2


3/26

constitutive ..........................................................................................

..........pg. 17

B. Reproducerea neautorizata pe sisteme de calcul a programelor pentru

calculator. Unitate de infractiune. Modalitati alternative de savarsire.

Inchirierea de marfuri pirat...........................................................pg. 20

Bibliografie..............................................................................................pg. 25

Incalcarea dreptului de autor prin "piratarea"

operelor aflate pe suport electronic

1. Legislatia in material dreptului de autor

Dreptul de autor reprezinta ansamblul prerogativelor de care se bucura

autorii cu referire la operele create; institutia dreptului de autor este instrumentul

de protectie a creatorilor si operelor lor.

Operele literare si artistice sunt protejate de Conventia de la Berna

pentru protectia Operelor Literare si Artistice, care dateaza din 1886, fiind

revizuita in 1971.

Dupa Conventia de la Berna nu mai este necesara indicarea faptului ca o

opera este protejata de drepturile de autor atat timp cat proprietatea intelectuala a

unei opere literare, artistice sau stiintifice corespunde autorului pentru simplul fapt

ca el a creat-o si sunt considerate obiecte ale proprietatii intelectuale toate

creatiile originale literare, artistice si stiintifice exprimate prin orice mediu si pe

orice suport, tangibile sau intangibile, cunoscute acum sau care se vor inventa in

viitor.

In lumea digitala se aplica aceleasi legi ale proprietatii intelectuale si

drepturilor de autor ca si pentru toate celelalte creatii originale.

In martie 2002 a intrat in vigoare Tratatul OMPI pentru Dreptul de Autor

(WCT) si in mai Tratatul OMPI pentru Interpretare si Fonograme (WPPT).

Ambele Tratate ale Internetului (cum sunt cunoscute) au fost realizate

in 1996 de Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale. Astfel este actualizatasi completata Conventia de la Berna si se introduc elementele societatii digitale.

Intr-o perioada de 6 ani (1996 - 2002), se realizeaza ratificarea acestor noi tratate

de 30 de tari, minimul cerut de Organizatia Natiunilor Unite, pentru punerea sa in

aplicare1.

Prima lege privind dreptul de autor in Romania a intrat in vigoare la 28

iunie 1923 si s-a numit Legea proprietatii literare si artistice. Aceasta lege a fost

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturi_de_autor

3


4/26


5/26

de drepturi intelectuale, fiind incalcat astfel dreptul exclusiv al autorului de a

autoriza utilizarea 5 unei opere de catre alte persoane. Pot fi realizate mai multe

clasificari ale pirateriei in functie de mijloacele si mediul de reproducere folosit, de

tipul operei piratate si de scop:

a)din punctul de vedere al mediului de reproducere si distribuire folosite:

analogic si digital, cu distribuire prin intermediul suportului material si cu

distribuire prin reteaua internet.

b)din punctul de vedere al obiectului piratat: opere audio, opere video si

opere multimedia;

c)din punctul de vedere al scopului: obtinerea de profit din

comercializarea operelor contrafacute si folosirea privata (piraterie domestica)

3. Pirateria in mediu analogic si digital

A. Pirateria analogica

Pirateria operelor audiovizuale nu este un fenomen nou, nasterea lui fiind

legata de aparitia mijloacelor de reproducere, in general si de accesul publicului

larg la aceste mijloace, in special. Pierderile datorate pirateriei analogice a operelor

americane in intreaga lume se ridica la 25-30 miliarde de USD anual6. Pirateria

videocasetelor reprezinta duplicarea, distribuirea si vanzarea ilegala a

videocasetelor aparate prin drept de autor. MPAA7 a canalizat investigatiile pe

facilitatile ilicite de duplicare si pe laboratoarele perfectionate in crearea si

distribuirea de videocasete pirat. Acestea sunt adesea capabile sa produca anual

sute de mii de casete ilegale ce sunt distribuite prin diverse filiere. Ca metoda de

duplicare se cunosc: camcording8, screeners9, back-to-back copying10.

Identificarea casetelor ilegale se realizeaza prin absenta unor indicatori

ca: lipsa semnelor speciale de marketing de pe cutia casetei, etichetarea de proasta

calitate, lungimea casetei nu corespunde timpului de rulare al filmului, calitatea

inferioara.

B. Pirateria digitala

5 Art. 12 din Legea nr. 8/1996 modificata prin Legea 285/2004, O.U.G. nr. 123/2005 si O.U.G. nr. 190/20056 Site-ul oficial al International Intellectuale Property Association (IIPA), http://www.iipa.com/7 Site-ul oficial al Motion Picture Association of America (MPAA), http://www.mpaa.org/anti-piracy/8 In acest caz piratii utilizeaza o camera video pentru a inregistra opera in salile de cinema, teatru sau in timpulconcertului, dupa care inregistreaza aceste opere pe videocasete vide sau chiar pe discuri optice in scopul distribuirii

ilegale9 In cazul screeners-ului, copiile ilegale sunt realizate dupa copii legitime utilizate pentru testarea pieptii sau in

scopuri comerciale10 O copie back-to-back este o videocaseta pirat realizata prin conectarea a 2 VCR si copierea casetei originale pe

una vida

5


6/26

Daca in universul analogic pirateria s-a dezvoltat intr-o maniera

importanta, in era digitala, prin numerizarea operelor, fenomenul pirateriei este de

mare amploare. La ora actuala, este posibila reproducerea unei opere audiovizuale,

la costuri foarte mici, fara pierderea calitatii prin realizarea clonelor identice cu

originalul. Numerizarea operelor, indiferent de natura acesteia fotografie, text,

sunet, imagine sau reprezentare grafica faciliteaza reproducerea si reprezentarea

lor.

Doua evolutii tehnice au incidenta majora asupra difuzarii operei

audiovizuale: utilizarea pe scara larga a CD-ROM-urilor ce permit citirea operelor

muzicale din sistemele de calcul in aceeasi maniera ca cititoarele de CD-uri audio

si dezvoltarea internetului si crearea www-ului cu legaturi hipertext ce permit

navigarea de la un site la altul printr-un simplu clic al mouse-ului.

Pirateria discurilor optice este principalul factor in sectorul audiovizual.

Acestea includ Laser Discurile (LD), Video Compact Disc (VCD) si Digital

Versatile Disc (DVD) care au tehnologie de fabricatie ieftina si sunt usor dedistribuit. In tarile in care se respecta prea putin drepturile de proprietate

intelectuala, uzinele de replicare in masa se dezvolta si inunda lumea intreaga a

DVD-urilor contrafacute.

Dezvoltarea recenta a internetului, spatiu de cunoastere si informatie, a

accentuat, din pacate, difuzarea masiva a operelor piratate. Pirateria online este un

fenomen relativ nou dar cu dezvoltare rapida si reprezinta utilizarea neautorizata

online a operelor audiovizuale, fiind ilegale vanzarea, comertul, distribuirea,

concesionarea in scopul transmiterii ori publicarii acestor opere pe internet. Se

poate spune ca aceasta noua libertate de acces la cunostinta si la informatie, de

descoperiri, curiozitati si schimburi trebuie sa fie insotita de responsabilitati noi si

de consecintele acestor responsabilitati.

Formele de piraterie online includ11 : Downloadable Media12, Hard

Goods Piracy13, Streaming Media14, Circumvention Devices15.

O delimitare stricta intre mijloacele de reproducere si mediile de

transmitere nu poate fi insa realizata deoarece aceste doua fenomene sunt legate.

Exista din ce in ce mai multe DVD-uri piratate al caror continut este descarcat de

pe internet. La ora actuala nu se mai vorbeste numai despre fapta utilizatorului

inconstient sau izolat, pirateria fiind un delict organizat, veritabile filiere incarcand

si introducand in resursa primele copii pirate ale unui film.

11 Site-ul oficial al Motion Picture Association of America (MPAA), http://mpaa.org/anti-piracy/12 Downloadable Media se refera la fisiere digitale care permit ca operele audiovizuale sa fie compresate si incarcate

intr-un calculator13 Pirateria Hard Goods se refera la vanzarea, distribuirea si/sau comertul ilegal al copiilor filmelor in orice format

incluzand videocasetele si toate mediile optice. Acestea sunt vandute prin intermediul site-urilor sau oferite in urma

email-urilor de solicitare14 Streaming Media se refera la transmisia sau transferul datelor care sunt furnizate utilizatorilor online in timp real15 Circumvention Device este un mediu fizic sau un fisier digital care permite distrugerea sau anihilarea continutului

de protectie atasat unui film, video, disc in scopul securizarii continutului

6


7/26

4. Pirateria operei audiovizuale

Pirateria operei audio

In relatia cu industria muzicala pirateria se refera la copierea neautorizata

si pot fi indicate 3 categorii16:

pirateria simpla reprezinta duplicarea neautorizata a inregistrarilor

originale in scop comercial fara consimtamantul proprietarului drepturilor.

Pachetul pirat este diferit de cel original, fiind adesea compilatii, fiind the greatest

hits al unui artist specific, fie colectii specifice unui gen ca dance tracks falsificari operele sunt copiate si impachetate pentru a semana cu

originalul cat mai mult posibil. Marcile si logo-urile originale sunt reproduse astfel

incat consumatorul sa considere ca achizitioneaza un produs original

bootlegs-urile inregistrari neautorizate ale emisiunilor sau

recitalurilor live ce sunt duplicate si vandute fara acordul artistului,

compozitorului sau companiei de inregistrari.

Un fenomen deja banal, intrat in totalitate in cotidian il reprezinta

descarcarea fisierelor muzicale de pe internet. In cadrul muzicii, unitatea piratata

este, in general, un titlu si nu un album intre, piratii mergand pe ideea descarcariiunui MP3 in locul cumpararii unui album complet din care numai o melodie este

indragita. Descarcarea unei copii a unei melodii este mai mult decat satisfacatoare

in ceea ce priveste calitatea redarii si timpul de descarcare. In plus, piesele

muzicale piratate au o utilizare flexibila, nefiind dependente de calculator. O

melodie in format MP3 poate fi ascultata pe diverse suporturi in contexte diferite.

Totodata, consumul muzical este, in general permanent, piratul

conservand fisierele muzicale pentru utilizare multipla, in special datorita

dimensiunilor relativ mici

ocupate. Acelasi avantaj al dimensiunii reduse permite schimbul rapid al

melodiilor existand la ora actuala numeroase suporturi ce faciliteaza acest schimb.Statisticile arata ca nivelul pirateriei muzicale este, la ora actuala, foarte

ridicat:

- 3,6 milioane de cantece sunt descarcate ilegal in fiecare luna numai in

Statele Unite17

16 Site-ul oficial al International Federation of the Phonographic Industry (IFPI), http://www.ifpi.org/site-

content/antipiracy/what_is_piracy.html17 Tia Hall Music piracy and the audio home recording act, http://www.law.duke.edu

7


8/26

- industria muzicala estimeaza ca din 2001 sunt inregistrate mai multe

CD-uri cu muzica piratata decat CD-urile vandute18

- industria muzicii a pierdut in Franta 30% din cifrele sale de afaceri in

2004

B) Pirateria operei video

Pirateriei in domeniul video presupune, in primul rand, realizarea unui

"master", fie prin inregistrarea pirata a filmului cu o camera video in sala de

cinema ("screener"), fie prin procurarea unei casete sau DVD si realizarea unei

copii a acesteia, evitand sau anihiland eventualele metode tehnice de protectie a

acestora. Filmul este apoi codat intr-un format specific (DivX sau Rip). Din acest

moment, piratul poate pastra copia pentru sine, stocand-o pe discul dur sau

inscriptionand-o pe un CD sau DVD). De asemenea, fisierul informatic memorat

intr-un disc dur intr-un sistem poate fi apoi pus la dispozitie pe internet prin

intermediul sistemelor de tip P2P. Copia inscriptionata pe CD sau DVD poate fi, larandul ei, distribuita prin mijloace clasice.

Spre deosebire de pirateria muzicala, pirateria video digitala este mai

recenta, mai putin raspandita si necesita un minim de cunostinte tehnice. Din

punctul de vedere al operei, descarcarea filmelor este de durata si complexa. In

acest caz se ridica problema dimensiunii foarte mari a fisierului (peste 700 MB),

vizionarea in numar redus de ori (chiar unica), dependenta vizionarii de suportul

tehnic computerizat.

Cu toate acestea, exista un milion de filme piratate care se schimba in

fiecare zi pe internet numai in Franta.

5. Masuri tehnice de combatere a pirateriei in domeniul audiovizual

In modificarile aduse Legii dreptului de autor si a drepturilor conexe 19 au

fost introduse norme privind masurile tehnice de protectie privind regimul

drepturilor. Astfel, autorul unei opere, artistul interpret sau executant, producatorul

de fonograme ori de inregistrari audiovizuale, organismul de radiodifuziune sau de

televiziune si fabricantul de baza de date pot sa instituie masuri tehnice de protectie

a drepturilor recunoscute prin lege. Prin masuri tehnice, in sensul legii, se intelege

utilizarea oricarei tehnologii, a unui dispozitiv sau a unei componente care, incadrul functionarii sale normale, este destinata sa impiedice sau sa limiteze actele

care nu sunt autorizate de titularii drepturilor recunoscute prin prezenta lege20.

Modificarile sunt in acord cu Directiva Parlamentului European si a

Consiliului 2001/29/CE din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale

18 Tia Hall Music piracy and the audio home recording act, http://www.law.duke.edu19 Legea nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, modificata si completata prin Legea

nr. 146 din 24 iunie 1997, Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 si Ordonanta de urgenta nr. 123 din 1 septembrie 200520 Art. 1355 alin. 1 si 2 din Lege

8


9/26

dreptului de autor si drepturilor conexe in societatea informationala care in art. 6

defineste masurile tehnice ca fiind toate tehnologiile, dispozitivele sau

componentele care, in cadrul functionarii normale, sunt destinate impiedicarii sau

limitarii, in ceea ce priveste operele sau alte obiecte protejate, acte neautorizate de

titularul unui drept de autor sau drept conex dreptului de autor conform legii sau de

titularul unui dreptsui generisprevazut in capitolul III al Directivei 96/9/CE.

Exista de multi ani mari firme producatoare ce experimenteaza tehnologii

antipiraterie destinate combaterii partajarii produselor lor prin retelele peer-to-peer.

Astfel, Sony21 si BMG22 au deja implementate sisteme de protectie la copiere, iar

Vivendi Universal implementeaza tehnologii de utilizare restrictionata a produselor

sale.

In general, se distinge intre masuri tehnice ce vizeaza controlul accesului

la opera si masuri tehnice ce controleaza utilizarea operei. Masurile tehnice de

control al accesului impiedica o persoana neautorizata sa aiba acces la opera

protejata prin drept de autor. Printre acestea se pot enumera: procedura identificarii(utilizarea numelor de utilizator si a parolelor), utilizarea mijloacelor de criptare.

Masurile tehnice ce controleaza utilizarea operei au scopul de a impiedica copierea

ilicita a operei ce aduce atingere directa dreptului de reproducere, dar si dreptului

de comunicare si de distribuire.

Exista, de asemenea, sisteme care combina cele doua tehnici si sisteme

care furnizeaza informatii despre regimul de drepturi asupra operei si asigurand,

totodata, trasabilitatea ceea ce permite actionarea impotriva celor care nu respecta

aceste drepturi.

Dintre numeroasele masuri tehnici ce pot fi folosite pentru a juca rolul de

identificare si marcare a operelor, amintim: watermarking, identificarea numerica,

anvelopa digitala, criptarea.

Watermarking -ul permite inserarea unor informatii in codul digital al

operei. Acest marcaj este in general invizibil si inauzibil. Inscriptionarea este

realizata prin tehnica steganografierii care poate fi definita ca "arta si stiinta

comunicarii in asa maniera incat mascheaza insasi existenta comunicarii".

Utilizarea cernelii invizibile constituie un exemplu al acestei stiinte milenare. In

mediul numeric, watermarking-ul se bazeaza pe faptul ca imaginile si sunetele in

format digital contin un numar mare de biti a caror suprimare sau modificare nu

este perceptibila utilizatorului uman, fiind astfel posibila schimbarea acestor biticonsiderati inutili. Acest lucru explica, de asemenea faptul ca tehnica

watermarking nu poate fi utilizata operelor literare sau programelor pentru

calculator pentru care simpla schimbare a unui bit conduce la modificari majore ale

originalului.

21 Sony a dezvoltat propriile tehnologii antipiraterie numite key2audio si key2audioXSinca din 2002,

http://www.sonydadc.com/products.copy.key2audio.go22 BMG foloseste din anul 2001 programul antipiraterie dezvoltat de Macrovision, Cactus data Shieldcare previne

transformarea cantecelor in format MP3. http://www.macrovision.com/

9


10/26

In cazul unei opere sonore, linia de cod numeric permite ca marcajul sa

insereze biti pentru frecvente imperceptibile urechii umane. Cu ajutorul unui

program auxiliar, codul numeric poate fi extras si descifrat.

Acest marcaj poate consta, de asemenea, in adaugarea unui numar de

serie. Ca

urmare, fiecare imagine este stampilata si datata de autor intr-o maniera care sa-i

permita sa descopere sursa copiei neautorizate a imaginii cu ajutorul unui fisier ce

permite refacerea numarului de serie si identificarea utilizatorului licentiat caruia ii

apartinea imaginea.

Sistemele de identificare numerica23 sub forma codurilor inserate in opere

sau care acompaniaza circulatia operei au ca scop identificarea creatiilor (coduri

diferite sunt aplicate diferitelor stadii ale creatiei), partilor interesate (care sunt

titularii de drepturi, autorii, producatorii, editorii, titularii drepturilor conexe) asa

cum prevad contractele incheiate relative la opere.

Anvelopa digitala, presupune un proces prin care opera este inserata intr-un invelis sau container numeric care contine informatii relative la opera si la

conditiile de utilizare a acesteia. Numai raspunzand acestor conditii (plata unei

remuneratii, utilizarea unei parole de acces) anvelopa este inlaturata si utilizatorul

poate accesa opera.

Criptarea este un procedeu folosit in cazul in care opera este transmisa

utilizatorilor determinati, caz in care se poate folosi o tehnica de criptografie, in asa

fel ca numai destinatarii autorizati, care poseda cheia de decriptare, pot decripta

opera si, ca urmare, o pot accesa (tehnica accesului conditionat sau a controlului

accesului). Aceste tehnici sunt combinate in Electronic Copyright Management

System (ECMS) si sunt experimentate in cadrul proiectelor Talisman24, Octalis25.

Se poate mentiona de asemenea ca Interdeposit26 a elaborat un mecanism

de gestiune a drepturilor de autor care raspunde unui sistem de identificare

internationale de opere numerice: Inter Deposit Digital Number (IDDN). Acest

sistem permite pe de o parte autorului sa-si perceapa drepturile prin intermediul

unei referinte a operei prin internet (catalog) si, pe de alta parte, utilizatorului sa

identifice opera incat sa analizeze clauzele contractuale relative la document. Acest

sistem intelege o cheie electronica a unei opere destinata a identifica continutul

sau, revendicarile dreptului de autor, conditiile de utilizare si exploatare formata

dintr-un numar international de identificare IDDN (format din codul anului, al tarii,al producatorului, al operei si un cod de control) care constituie cartea de identitate

a operei.

23 Sisteme de identificare numerica au fost realpizate la Confederatia Internationala a Societatilor Autorilor

Compozitori, http://www.cisac.org si de Asociatia Internationala a Editorilor, htttp://www.doi.org24 http://www.tele.ucl.ac.be/talisman25 http://www.tele.ucl.ac.be/octalis26 http://iddn.ch; Interdeposit cuprinde ca retea de organizatii de autori inclusiv Agentia pentru protectia programelor

pentru calculator

10
http://www.cisac.org/http://iddn.ch/http://www.cisac.org/http://iddn.ch/


11/26

6. Copia privata: exceptie sau drept?

Una din principalele dificultati juridice ridicate de masurile tehnice de

protectie a operelor rezida din antagonismul ce poate exista intre aceste masuri

destinate luptei impotriva contrafacerii si pirateriei dar care pot impiedica

utilizatorul sa profite de exceptiile dreptului de autor. Aceasta deoarece legile

nationale, inclusiv legea romana prevad ca exceptie posibilitatea reproducerii unei

opere, cu exceptia partiturilor muzicale, fara consimtamantul autorului, pentru uz

personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu conditia ca opera sa fi fost

adusa anterior la cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina exploatarii

normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de

exploatare27.Care sunt insa limitele acestei notiuni? Este "copia privata" o exceptie

sau un drept? in favoarea exceptiei s-a pronuntat Tribunalul din Paris printr-o

decizie din 30 aprilie 2004. O persoana, cumparand un film pe un suport DVD, si-a

dat seama ca acesta continea un dispozitiv tehnic de protectie care l-a impiedicat sa

efectueze o copie a DVDului. Ori, nici o mentiune relativa a acestui dispozitiv nu

era inscriptionata pe cutia DVDului. Persoana a estimat ca acest fapt era o atingere

a dreptului consumatorului de a fi informat asupra caracteristicilor esentiale ale

produsului si a dreptului la copia privata data prin legea dreptului de autor.

Consumatorul a facut apel la asociatia de aparare a drepturilor consumatorilor

"UFC-Que chosir" pentru a intenta o actiune impotriva societatii Universal Picture

Video, Film Alain Sarde et Studio Canal Images. Instanta pariziana a respins

recursul asociatiei.35 Aceasta a sustinut ca unul din rolurile copiei private este de a

avea o varianta de rezerva in cazul deteriorarii suportului original al operei. Dar, in

cazul tehnicii actuale exista sanse mici ca suportul original al operei protejate sa fie

usor deteriorat. Tribunalul a estimat ca o copie a unei opere filmografice editat pe

un suport numeric nu poate aduce atingere exploatarii normale a operei si a

prezumat caracterul infailibil al noii tehnologii. Exceptia copiei private nu poate fi

acceptata decat in cazul suporturilor nefiabile.

Instanta a considerat ca textele referitoare la copia privata din legiledreptului de autor si a drepturilor conexe, indica o exceptie si nu un "drept la copia

privata", si, ca toate exceptiile, trebuie sa fie interpretata strict. Decizia

judecatorilor este univoca: "este vorba de o exceptie precis circumscrisa si

27 Art. 34 al Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe modificata prin Legea nr. 285/2005 si

OUG 123/2005

11


12/26

rezervata strict la o folosinta particulara, a drepturilor exclusive de care se bucura

autorul si titularul drepturilor conexe."28

Adeptii francezi ai "dreptului la copia privata" se bazeaza pe o sentinta a

Curtii de Apel din Paris din 22 aprilie 2005 care a concluzionat ilegalitatea unui

dispozitiv anti-copie prezent pe un DVD ce continea filmul "Mulholland Drive" de

David Lynch. Acestia acorda insa o importanta prea mare solutiei si uita ca aportul

veritabil la aceasta decizie rezida din definitia limitei exceptiei de copie privata.

Principiul este acela ca o copie a filmului nu poate aduce atingere exploatarii

normale a operei si copia privata nu este un drept recunoscut consumatorilor.

Faptul ca dispozitivul anticopie inserat pe DVD a fost anulat se datoreaza faptului

ca exceptia la copia privata nu poate fi incadrata decat de texte si nu de dispozitive

tehnice. Unul dintre textele majore ce guverneaza aceasta exceptie este Convetia

de la Berna care in redactarea sa actuala prevede conditiile de validitate specifice

exceptiilor. Trei conditii trebuie sa fie reunite: exceptia la copia privata trebuie sa

raspunda unui caz special, nu trebuie sa aduca atingere unei exploatari normale aoperei si nu poate cauza prejudicii nejustificate interesului legitim al autorului.

Curtea a estimat in acest caz, pe de o parte ca au fost indeplinite conditiile pentru

validarea copiei private si, pe de alta parte, a invalidat dispozitivul anticopie.29

Situatia copiei private ("pentru uz personal") este reglementata de art. 34

al Legii nr. 8/1996 si necesita cateva explicatii avand in vedere impactul pe care il

poate avea. in primul rand pentru a nu fi nevoie de autorizare trebuie indeplinite

cumulativ cateva conditii: opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica,

reproducerea sa fie pentru uz personal sau pentru cercul normal de prieteni,

reproducerea sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze

pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare.

Prima conditie, opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica, se

impune

pentru ca altfel s-ar incalca dreptul moral de divulgare al autorului, acesta fiind

singurul

indreptatit sa o comunice sau nu. A doua conditie, reproducerea pentru uz personal

sau pentru cercul normal al unei familii, are in vedere modul in care copia se

efectueaza si care este utilizarea ei. in primul rand este o copie privata, care se

realizeaza intr-un mod de cele mai multe ori neprofesionist (fotocopiere,

inregistrare audio-video etc...), iar in al doilea rand mediul in care ea va fi utilizataeste unul restrans familial si cercul normal al acesteia. Sintagma din urma, utilizata

de lege, este neclara si lasa la aprecierea celor care aplica legea, ce se intelege prin

"cerc normal al unei familii", putandu-se aprecia ca e vorba de rudele indepartate

28 http://www.caprioli-avocats.com29 http://www.caprioli-avocats.com

12


13/26

ale mebrilor acesteia30 , de prietenii cu care se intalnesc mebrii familiei, sau de

toate cunostintele acestora.

In delimitarea cercului normal al unei familii trebuie avute in vedere si

celelalte conditii, printre care neprejudicierea autorului sau a titularului drepturilor

de exploatare. In acest context credem ca e mai aproape de spiritul legii ideea ca

prin cercul normal al unei familii s-a dorit indicarea grupului de prieteni carora li s-

ar putea inmana copia operei. Daca numarul acestora ar fi foarte mare (de exemplu

toate cunostintele) conditia mentionata arfi flagrant incalcata.

Ultima conditie, neprejudicierea autorului prin realizarea copiei, nu are in

vedere inlaturarea oricarei daune materiale ci doar valoarea la care se ridica

acestea, deoarece simpla reproducere creaza intotdeauna un mic prejudiciu. Legea

romana nu mentioneaza expres un numar de reproduceri care poate fi realizat fara

autorizarea autorului, dar acesta trebuie apreciat avand in vedere exact conditia

neprejudicierii. S-ar putea realiza o copie pentru fiecare membru al cercului normal

al familiei, iar daca prin absurd acesta ar fi format din toate cunostintele,prejudicierea autorului ar fi certa.

7. Organizatii profesionale de lupta contra pirateriei

A. Asociatia Internationala de Proprietate Intelectuala (International

Intellectuale Property Association - IIPA)

Aceasta asociatie, creata in 1984 din initiativa a 6 organizatii

profesionale americane ale industriei de copyright31, furnizeaza rapoartele cele mai

complete asupra pirateriei clasice ( "physical piracy"), publica pe site-ul sau32

rapoarte nationale si transmite periodic autoritatilor americane recomandari pentru

eventuale sanctiuni comerciale.

Raportul publicat pe 4 iunie 2005 prezinta situatia pirateriei in 52 de tari

din care 18 europene si indica prioritatile propuse in materie comerciala pentru

anul 2005:

- primul nivel de prioritate (priority foreign country) este ridicat de

Ucraina cu

pierderi totale de 223 milioane de dolari in 2004 din care 45 milioane in domeniul

video si 115 milioane in domeniul audio si cu o rata a pirateriei de peste 90%- nivelul al doilea al prioritatilor (priority watch list) cuprinde 14 tari din

care una europeana (Federatia Rusa)

30 Interpretare cu care nu suntem de acord pentru ca legiuitorului nu i-ar fi fost greu sa utilizeze cuvantul ruda31 American Film marketing association-AFMA, Association of American Publishers-AAP, Business Software

Alliance-BSA, Entertainmnet Software Association-ESA, Motion Picture Association of America-MPAA,

Recording Industry Association of America-RIAA32 www.iipa.com

13


14/26

- in urmatoarea categorie (watch list) se gasesc 36 de tari din care 16

europene.

Din aceasta categorie face parte si Romania cu pierderi totale de 60

milioane de dolari din care 8 milioane in domeniul video (rata pirateriei de 55%) si

18 milioane in domeniul audio (rata pirateriei de 78%) restul pierderilor fiind

inregistrate in domeniul piratarii software.

Acelasi raport cifreaza pierderile in domeniul video la 1635.5 milioane

de dolari, iar cele in domeniul audio la 2437.8 milioane de dolari pe anul 2004.

Intr-un alt raport sunt prezentate initiative si prioritati ale industriei de

copyright33.

Astfel, prioritatea majora este in aria pirateriei pe internet si impactul

asupra comertului electronic. Aceasta deoarece rata acestei piraterii este in crestere

alarmanta in conditiile in care tot mai multa populatie are acces la retea. Prima

cerere pentru combaterea acestei probleme este stabilirea unei infrastructuri legale

efective care include ratificarea si implementarea tratatelor WIPO pentru internet34,trebuind a fi depuse eforturi pentru implementarea obligatiilor acestora. Cresterea

sanatoasa a comertului electronic, depinzand de securitatea in mediul electronic a

transmisiilor de date, multe din ele protejate de legile copyright-ului, raman in

balanta.

O alta prioritate o reprezinta pirateria discurilor optice si reglementarea

efectiva a productiei de discuri optice in tarile care sunt incapabile sa contracareze

aceasta problema. Deoarece capacitatea globala de productie a discurilor depaseste

cererea generala, utilizarea acestui exces pentru productia pirata a condus la

inundarea pietii cu discuri pirate ce contin materiale protejate prin lege.

In ceea ce priveste tara noastra, in raportul special35 pentru Romania se

arata ca in 2004 guvernul a publicat o strategie nationala a proprietatii intelectuale

prin care se urmareste armonizarea legilor locale cu cele ale Uniunii Europene si

cu standardele internationale. Industria de inregistrari se gaseste in fata problemei

constante a marii cantitati de materiale ilegale (CD, DVD, casete) care intra in tara,

investigatiile aratand ca retele organizate transporta produse piratate, in general, in

cantitati mici, sub 1000 de

bucati, pe rute diferite pentru a reduce riscul pierderilor.

Industria de inregistrari se confrunta, de asemena, cu problema cauzata

de inregistrarile locale de CD-uri muzicale. Acestea sunt inregistrate in formaoriginala sau

transformate in MP3 in apartamente private; cataloagele pirate sunt apoi anuntate

pe Internet si distribuite, la cerere, prin serviciul postal clasic sau prin retele de

33 Eric H.Smith Piracy of Intelectual Property, 25 mai 2005, www.iipa.com34 WIPO Copyright Treaty si WIPO Performances and Phonograms Treaty35 International Intelectual Property Alliance, 2005 Special 301 Report: Romania, p.415-429, www.iipa.com

14


15/26

tineri in zone controlate de grupuri ilegale. Pretul acestor CD-uri este intre 10% si

90% din pretul originalului.

Potrivit aceluiasi raport, o problema urgenta este incarcarea si

descarcarea fisierelor de pe internet prin intermediul calculatoarelor din internet

cafe-uri. in 2004, industria de inregistrari a identificat 315 site-uri ce contineau

fisiere si oferea CD-uri ilegale spre vanzare. Din acestea, 160 erau bazate pe

server-e ale provider-ilor din Romania. Industria de muzica (UFPR) a contactat sau

a trimis note de incetare a activitatii catre aceste site-uri si acestea si-au sters

continutul sau si-au incheiat activitatea.

B. International Federation of the Phonographic Industry (IFPI)36

In ceea ce priveste industria de discuri, sursa cea mai completa este IFPI.

Ultimul raport publicat in 23 iunie 2005 arata ca unul din 3 discuri vandute in lume

sunt copii ilegale creand o piata pirata a muzicii in valoare de 4,6 miliarde dedolari. Dar cresterile in pirateria discurilor au fost incetinite la cel mai mic nivel in

ultimii 5 ani, partial datorita eforturilor facute in tari ca Mexic, Brazilia, Hong

Kong, Paraguay si Spania. Astfel, rata de crestere a numarului discurilor piratate de

muzica a fost in 2004 de 2%, cel mai mic nivel de crestere inregistrat din ultimii 5

ani, dar numarul de 1,2 miliarde discuri piratate este aproape dublu fata de anul

2000. Pirateria CD-r este predominanta in America Latina, Sudul Europei si India

cu o rata de 6% in 2004. Valoarea pietii de muzica pirata a fost de 4.6 miliarde de

dolari.

IFPI publica o lista prioritara a primelor 10 tari in care rata pirateriei

depaseste

50%: Brazilia, China, India, Indonezia, Mexic, Pakistan, Paraguay, Rusia, Spania

si Ucraina.

C. Motion Picture Association of America (MPAA)37

In cazul industriei cinematografice, sursa cea mai importanta este MPAA

care se sprijina pe o retea de asociatii nationale de lupta contra pirateriei. Pentru

regiunea Europa, Asia de mijloc si Africa (EMEA) exista 31 de programe majore

antipiraterie. Pirateria video a ramas una dintre problemele majore in regiune inciuda cresterii numarului de discuri optice piratate si raspandirii rapide a

activitatilor pirate pe internet. Turcia este considerata problema principala in

Europa in domeniul pirateriei discurilor optice, productia interna de VCD-uri

piratate luand locul importului masiv de astfel de produse. Conform MPAA si

asociatiilor germane de lupta contra pirateriei, Germania a devenit, prin avantul

36 Site-ul oficial al International Federation of the Phonographic Industry (IFPI), http://www.ifpi.org37 Site-ul oficial al Motion Picture Association of America (MPAA), http://www.mpaa.org

15


16/26

tehnologiei numerice, o piata atractiva pentru pirati, majoritatea discurilor

provenind din Rusia. Se arata ca 62% din discuri sunt distribuite via Internet, dar

paralel se desvolta comertul stradal (25%), in timp ce distributia in grupuri inchise

practicata de adolescenti reprezinta 10%.

8. Pirateria incetineste cresterea economica

Acesta este un fapt real, si anume ca pirateria incetineste cresterea

economica. De ce? Fiindca acele drepturi de autor ce ar trebui respectate, sunt

incalcate si prin urmare nu se mai platesc drepturi de autor nicaieri. Pe langa

incalcarea drepturilor de autor si a legislatiei in domeniu, pirateria informationala

va duce la o scadere mare a numarului locurilor de munca si a veniturilor din acest

domeniu.Totusi fata de rata pirateriei cu multi ani in urma, este acum mult mai

scazuta. Daca in trecut aceasta ajungea pana la 80%, iar pierderile firmelor erau

imense si dezastruoase, in prezent aceasta rata este doar de 30 35%. China de

exemplu detine cea mai mare piata a calculatoarelor personale, fiind multi, in

schimb nu se afla intr-un top mondial al primelor piete software din cauza faptului

ca majoritatea programelor informatice sunt copiate in mod ilegal. Fiindca acolo li

se permite firmelor sa utilizeze programe piratate fara nici un fel de problema.

In Romania, in schimb, sa utilizezi intr-o firma un program piratat este o

infractiune si prin urmare va fi pedepsita ca atare. Patronii ajung sa plateasca niste

amenzi extraordinar de mari, asa ca, in momentul de fata firmele folosesc

programe cu licenta.

In ultimii cinci ani, rata pirateriei software a scazut cu opt procente in

Romania, de la 74% in 2000 la 66% in 2008, ca urmare a eforturilor atat din partea

industriei de software pentru afaceri, cat si din partea autoritatilor nationale.

Numeroase campanii, indreptate spre cresterea nivelului de cunoastere si

respectare a proprietatii intelectuale, pe de o parte, dar si spre aplicarea legii si

asigurarea respectarii drepturilor, pe de alta parte, si-au dovedit eficienta in timp.

Romania a inregistrat in aceasta perioada primele condamnari la pedeapsa

inchisorii cu executare, pentru fapte de distribuire de software pirat, precum siactiuni eficace ale autoritatilor in cazuri de utilizare de software fara licenta in

cadrul companiilor si a institutiilor.

In concluzie este foarte greu sa scapi definitiv de piraterie. Aceasta nu va

fi stopata definitiv niciodata. Tot ce putem face este sa nu o incurajam si daca

avem posibilitatea sa ne cumparam programe cu licenta, sa o facem.

16


17/26

9. Jurisprudenta

A. Inchirierea de marfuri pirat. Reproducerea neautorizata pe

sisteme de calcul a programelor pentru calculator. Elemente constitutive

Legea nr. 8/1996, art. 1396 alin. (4), art. 1399

Instalarea pe calculatoare si punerea la dispozitie spre utilizare, pe o

perioada de timp, ale unor copii pirat ale jocurilor pentru calculatoare, inschimbul unor sume de bani, intruneste atat elementele constitutive ale infractiunii

prevazute in art. 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, constand in inchirierea de

marfuri pirat - intrucat, in sensul art. 143 din aceasta lege, prinPrin inchiriere se intelege punerea la dispozitie spre utilizare, pentru

un timp limitat si pentru un avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a

unei opere - cat si elementele constitutive ale infractiunii prevazute in art. 1399 dinLegea nr. 8/1996, constand in reproducerea neautorizata pe sisteme de calcul a

programelor pentru calculator in oricare dintre urmatoarele modalitati: instalare,

stocare, rulare sau executare, afisare ori transmitere in retea interna.

I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 4782, din 16 octombrie 2007

Prin sentinta penala nr. 5/P, din 11 ianuarie 2007, pronuntata de

Tribunalul Neamt, inculpatul I.F. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de

inchiriere sau oferire spre inchiriere de marfuri pirat, prevazuta in art. 1396 alin. (4)

din Legea nr. 8/1996.

Acelasi inculpat a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de

reproducere neautorizata, pe sisteme de calcul, a programelor pentru calculator,

prevazuta in art. 1399 din Legea nr. 8/1996.Prima instanta a retinut ca, la 24 decembrie 2005, inculpatul a infiintat o

societate comerciala avand ca obiect principal activitati legate de bazele de date si,

ca activitate secundara, editarea de programe si prelucrarea informatica a datelor.

Inculpatul a deschis un punct de lucru al societatii, de tip Internet cafe,

cu 9 calculatoare si un server, in care clientii, in schimbul sumei de 1,5 RON/ora,

accesau siteuri pe internet sau jocuri pe calculator.

17


18/26

Inculpatul poseda licenta de exploatare numai pentru 3 calculatoare, insa

a instalat programe de operare Windows XP, al caror proprietar era Microsoft

Corporation, precum si jocuri apartinand Electronic Arts, si pe celelalte

calculatoare.

Impotriva sentintei inculpatul a declarat apel, criticand-o pentru

netemeinicie, vizand aplicarea unui cuantum redus al pedepsei.

Instanta de apel, analizand hotararea atacata, a constatat ca, in ceea ce

priveste infractiunea prevazuta in art. 1399 din Legea nr. 8/1996, aceasta a fost

corect retinuta de prima instanta, insa a apreciat ca, in ceea ce priveste infractiunea

de inchiriere sau oferire spre inchiriere de marfuri pirat, prevazuta in art. 139 6 alin.

(4) din Legea nr. 8/1996, inculpatul nu a inchiriat marfurile pirat, acceptiunea de

inchiriere avand o alta semnificatie juridica.

Fata de dispozitiile incriminatoare, instanta de apel a retinut ca din

materialul probator administrat nu rezulta ca inculpatul a inchiriat marfurile pirat,

respectiv, programele pe calculator, astfel ca a pus in discutie schimbareaincadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului, in infractiunea prevazuta

in art. 1398 din Legea nr. 8/1996, modificata, textul de lege facand referire la

oferirea de programe prin internet sau prin retele de calculatoare, programe care nu

sunt marfuri pirat, fara consimtamantul titularilor de drept.

Legea nr. 8/1996 a fost modificata, aceasta modificare a intrat in vigoare

la 3 august 2006, iar anterior acestei date, legea mai fusese modificata prin Legea

nr. 285/2004, ambele fapte ale inculpatului fiind comise sub imperiul acestei

ultime modificari.

Dat fiind ca inculpatul nu a inchiriat programele, ci le-a oferit si le-a

distribuit clientilor la sediul societatii sale sau prin Internet, si ca fapta a fost

comisa sub imperiul Legii nr. 285/2004, instanta de apel a retinut ca fapta

inculpatului constituie contraventie, aceasta fiind infractiune numai daca anterior s-

au aplicat doua sanctiuni contraventionale pentru aceleasi fapte. Or, in cauza s-a

constatat ca inculpatul nu a fost sanctionat contraventional, motiv pentru care, prin

decizia penala nr. 77, din 3 aprilie 2007, Curtea de Apel Bacau a admis apelul

declarat de inculpat impotriva sentintei penale nr. 5/P, din 11 ianuarie 2007, pe

care a desfiintat-o in totalitate si, in rejudecare, in temeiul art. 1399 din Legea nr.

8/1996, a condamnat pe inculpat.

In baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b), Codprocedura penala, a achitat inculpatul pentru savarsirea infractiunii prevazute in

art. 1396 alin. (4), din Legea nr. 8/1996.

Impotriva deciziei procurorul a formulat recurs, invocand motive de

nelegalitate ale hotararii atacate, vizand, intre altele, gresita achitare a inculpatului

pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996,

modificata. Se apreciaza ca, in temeiul dispozitiilor art. 143 din Legea nr.

285/2004, prin inchiriere se intelege punerea la dispozitie spre utilizare, pentru un

18


19/26

timp limitat si pentru un avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei

opere, fapta inculpatului intrunind, deci, elementele constitutive ale infractiunii

prevazute in art. 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, modificata.

Examinand hotararea in raport cu criticile formulate, care se circumscriu

cazului de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 16 Cod procedura penala, ca si

din oficiu, pentru cazurile enuntate in art. 3859 alin. (3) Cod procedura penala,

Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursul este fondat pentru

urmatoarele considerente:

Potrivit art. 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, modificata, constituie

infractiune inchirierea sau oferirea spre inchiriere de marfuri pirat, fapta care se

sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alin. (3) al aceluiasi articol, respectiv,

inchisoarea de la 3 ani la 12 ani.

Art. 143 din Legea nr. 285/2004, de modificare a Legii nr. 8/1996,

defineste inchirierea ca fiind punerea la dispozitie, spre utilizare, a unei opere,

pentru un timp limitat si pentru un avantaj economic sau comercial direct oriindirect.

In cauza, se constata ca inculpatul a deschis un punct de lucru de tip

Internet cafe, cu 9 calculatoare si un server, in interiorul caruia clientii accesau

site-uri prin internet sau jocuri pe calculator contra sumei de 1,5 RON/ora.

Inculpatul avea licenta de exploatare numai pentru 3 calculatoare, insa a

instalat programe de operare Windows XP, al caror proprietar este Microsoft

Corporation, precum si jocuri de tipul Need For Speed, Need For Speed Porsche si

Fifa 2005, proprietatea companiei Electronic Arts, si pe celelalte calculatoare.

Procedand astfel, inculpatul a executat acte materiale caracteristice atat

infractiunii prevazute in art. 1399 din Legea nr. 8/1996, cat si acte specifice

infractiunii prevazute in art. 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996.

Punerea la dispozitie, spre utilizare pe o perioada de timp, a unor copii

pirat ale jocurilor pe calculatoare si obtinerea de avantaje economice in urma

acestor operatii realizeaza in fapt regimul juridic al unei operatiuni de inchiriere de

marfuri pirat, incriminata in art. 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996. In mod gresit,

instanta de apel a apreciat ca distribuirea marfurilor pirat si oferirea acestora

clientilor ce frecventau punctul de lucru nu reprezinta o operatiune de inchiriere

incriminata, atat timp cat, in schimbul ofertei, inculpatul incasa un pret caracterizat

de lege ca fiind un avantaj economic sau comercial direct ori indirect.Pentru considerentele ce preced, in baza art. 38515 pct. 2 lit. d) Cod

procedura penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul procurorului,

a casat in parte decizia penala nr. 77, din 3 aprilie 2007, si sentinta penala nr. 5/P,

din 11 ianuarie 2007, si, intre altele, in baza dispozitiilor art. 139 6 alin. (4) din

Legea nr. 8/1996, a condamnat pe inculpat.

Nota:

19


20/26

In acest sens este si sentinta penala nr. 295/F/19.12.2007, a Tribunalului

Bistrita-Nasaud, definitiva prin neapelare,prin care s-a dispus, in baza art. 11 pct.

2 lit. B, raportat la art. 10 lit. i1 Cod procedura penala, si la art. 1431 alin. 3 din

Legea nr. 8/1996, modificata, incetarea procesului penal fata de inculpatii B.C. si

B.A., pentru comiterea infractiunilor prevazute de art. 1399 din Legea nr. 8/1996,

modificata, respectiv, art. 26 Cod penal, raportat la art. 1399 din Legea 8/1996,

modificata. Totodata, in baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. b1 din Cod

procedura penala, inculpatii au fost achitati sub aspectul infractiunilor prevazute de

art. 1396 alin. 4 din Legea nr. 8/1996, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal,

respectiv, a art. 26 Cod penal, raportat la art. 1396 alin. 4 din Legea nr. 8/1996, cu

aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, si obligati la plata unei amenzi administrative in

suma de 500 RON fiecare, instanta apreciind ca fapta inculpatilor nu prezinta

gradul de pericol social al unei infractiuni.

In fapt s-a retinut ca incepand cu 15 februarie 2005 inculpatii, in calitate

de administrator si, respectiv, angajat al unei societati comerciale, au instalat,stocat si inchiriat catre clienti, in cadrul unei sali de jocuri a societatii, mai multe

sisteme de operare si jocuri fara licenta, prejudiciind persoanele juridice titulare ale

drepturilor de autor.

In mod corect instanta de judecata a retinut prevederile art. 1399 in

concurs cu cele ale art. 1396 alin. 4 din Legea nr. 8/1996, modificata, constatand

ca, prin reproducerea fara licenta pe sisteme de calcul a programelor pentru

calculator, inculpatii au realizat o marfa pirat pe care, ulterior, au inchiriat-o contra

cost, imprejurare care justifica aceasta incadrare juridica.

Activitatea de inchiriere a marfurilor pirat nu se circumscrie notiunii de

distribuire, ci este incriminata separat in art. 1396 alin. 4 din Legea nr. 8/1996 si

presupune o transmitere, contra cost, a dreptului de folosinta temporara a acestora.

S-a constatat ca exista o practica neunitara a instantelor de judecata in

aceasta problema, fiind identificate hotarari care, pentru fapte similare, au retinut

ca incadrare juridica prevederile art. 1396 alin. 2 si 3, in concurs cu art. 1399 din

Legea nr. 8/1996. Art. 1396 alin. 2 si 3 incrimineaza oferirea, distribuirea, detinerea

ori depozitarea sau transportul, in scopul distribuirii, de marfuri pirat, precum si

detinerea acestora in scopul utilizarii prin comunicare publica, la punctele de lucru

ale persoanelor juridice. Deci detinerea marfurilor pirat trebuie sa urmareasca acest

scop al distribuirii, astfel cum este definit in art. 141 din Legea nr. 8/1996, si care presupune o remitere, o transmitere efectiva si definitiva, cu titlu oneros sau

gratuit, a originalului sau a copiilor unei opere in materialitatea sa.

B. Reproducerea neautorizata pe sisteme de calcul a programelor

pentru calculator. Unitate de infractiune. Modalitati alternative de savarsire.

Inchirierea de marfuri pirat.

20


21/26

Infractiunile prev. de art. 1396 alin. 4 si art. 1399 din Legea nr.8/1996 sunt infractiuni unice, ceea ce inseamna ca daca o parte din actelemateriale invocate initial ca intrand in continutul lor nu vor mai fi retinute,pentru acestea nu se putea dispune separat achitarea, pentru ca unitatea

infractiunii nu poate primi doua solutii, una de condamnare pentru acteledovedite si una de achitare pentru cele care nu au fost dovedite. Instalarea,stocarea, rularea sau executarea, afisarea ori transmiterea in retea internareprezinta modalitati alternative de comitere a infractiunii prevazute de art.1399din Legea nr.8/1996, iar nu infractiuni distincte.

Curtea de Apel Alba, sectia penala, Decizia nr. 4/A/2009 din 10.02.

2009

Prin sentinta penala nr.238 din 15.09.2008 a Tribunalului Alba,

inculpatul C.N. a fost condamnat la o pedeapsa de 5 luni inchisoare pentru

comiterea infractiunii de inchiriere a unor marfuri pirat prevazuta de 1396

alin. 4din Legea nr. 8/1996 (cu privire la programele Windows XP Professional) cu

aplicarea art. 74 lit. a si art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal si la 200 lei amenda penala

pentru savarsirea infractiunii de reproducere neautorizata pe sisteme de calcul a

programelor pentru calculator prevazuta de art. 1399 din Legea nr. 8/1996 (pentru

programele Windows XP Professional) cu aplicarea art. 74 lit. a si art. 76 alin. 1 lit.

c Cod penal. S-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei rezultante

de 5 luni inchisoare pe un termen de incercare de 2 ani si 5 luni.

In baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedura

penala inculpatul a fost achitat pentru comiterea infractiunilor prevazute de art. art.

1396 alin. 4 si art. 1399 din aceeasi lege (pentru 3 programe Microsoft Office, 1

program Adobe Acrobate Distiler, 1 program Adobe Acrobate, 1 program Adobe

Designer 7.0 si 1 program Adobe PhotoShop CS2). Inculpatul a fost obligat la

plata sumei de 1.388 euro despagubiri civile catre partea civila Microsoft

Corporation si au fost respinse celelalte pretentii formulate de aceasta parte civila

si au fost respinse integral pretentiile partii civile Adobe Systems Incorporated.

Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a retinut ca la data de

13.02.2007, cu ocazia controlului efectuat de organele de politie la sediul societatii

administrate de inculpat (sala de internet) s-a constatat ca pe cele 5 calculatoare

erau instalate programe fara licenta. Astfel, pe fiecare calculator era instalatprogramul Windows XP Professional, angajatii societatii prezentand licenta doar in

ceea ce priveste un singur calculator, iar pe celelalte 4 calculatoare erau instalate 3

programe Microsoft Office, 1 program Adobe Acrobate Distiler, 1 program Adobe

Acrobate, 1 program Adobe Designer 7.0 si 1 program Adobe PhotoShop CS2,

pentru care nu au fost prezentate licente. Existenta acestor programe s-a constatat

pe baza accesarilor realizate de martorul S.C. care a procedat la efectuarea de

21


22/26

capturi de ecran, asa cum rezulta din procesul verbal incheiat de organele de

politie.

Instanta a retinut ca fapta inculpatului C.M. de a stoca in mod neautorizat

programul Windows XP Professional pe un numar de 4 calculatoare, pe care le-a

inchiriat clientilor contra sumei de 1,5 RON/ora intruneste elementele constitutive

ale infractiunii prevazute de art. 1399 si art. 1396 alin. 4 din Legea nr. 8/1996 cu

aplicarea art. 33 Cod penal, faptele fiind in concurs real.

Cu privire la celelalte programe, instanta a constatat ca din probele

administrate nu rezulta indubitabil ca acestea erau stocate la momentul controlului.

Astfel, au fost avute in vedere dispozitiile art. 7 lit. a din Legea nr. 8/1996, potrivit

carora programul de calculator constituie obiect al dreptului de autor, iar art. 72 din

aceeasi lege stabileste ca protectia programului pentru calculator include orice

expresie a unui program, programele de aplicatie si sistemele de operare exprimate

in orice limbaj. Rezulta asadar ca beneficiaza de protectie programul prin

continutul sau efectiv care este apt de a fi lansat in executie, situatie care nu seregaseste in speta.

Totodata, a respins cererea procurorului de schimbare a incadrarii

juridice in ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art. 1399 din Legea nr. 8/1996

sub aspectul modalitatii de comitere: din instalare (asa cum s-a retinut in

rechizitoriu) in stocare. Tribunalul a retinut stocarea ca modalitate de comitere a

infractiunii de reproducere neautorizata pe sisteme de calcul a programelor de

calculator, fiind confirmata de starea de fapt. In mod corect a motivat insa ca in

cauza existand o modalitate alternativa de savarsire a infractiunii, cuprinsa in

acelasi text de incriminare, nu se impune schimbarea incadrarii juridice, ci doar

retinerea corecta din punct de vedere al laturii obiective a modalitatii de comitere.

Instanta a respins de asemenea si cererea inculpatului de schimbare a

incadrarii juridice din infractiunile prevazute de art. 1399 si art. 1396 alin. 4 din

Legea nr. 8/1996 cu aplicarea art. 33 Cod penal in infractiunea prevazuta de art.

1399, in sensul de a i se retine doar aceasta din urma infractiune intrucat, raportat la

faptele sale, nu se poate retine un concurs de infractiuni. S-a sustinut in motivarea

cererii, pe de o parte, ca art. 1396 alin. 4 din Legea nr. 8/1996 se refera la produse

pirat, nu la programe de calculator, iar pe de alta parte, ca in mod gresit prin

rechizitoriu s-a retinut inchirierea catre clienti a programelor de calculator, ceea ce

s-a inchiriat de fapt fiind accesul la internet. Tribunalul a respins ca nefondatacererea cu motivarea ca potrivit art. 143 din Legea nr. 8/1996 prin inchiriere se

intelege punerea la dispozitie spre utilizare, pentru un timp limitat si pentru un

avantaj economic sau comercial, direct sau indirect, a unei opere. Inculpatul a pus

la dispozitia clientilor acele calculatoare cu cele 4 programe Windows XP

Professional (care reprezinta sistemul de operare), programe care au fost folosite

pentru orice operatie pe calculator, inclusiv accesul la internet, acces care nu era

22


23/26

posibil fara ele. In consecinta, exista fapte de inchiriere a unor marfuri pirat

distincte de fapta de stocare neautorizata pe calculator a respectivelor programe.

De asemenea, instanta a mai retinut ca programele de calculator piratate

reprezinta indiscutabil marfuri pirat in sensul art. 1396 din Legea nr. 8/1996, care

defineste notiunea de marfa pirat ca reprezentand orice copie, indiferent de suport,

realizata fara consimtamantul titularilor de drepturi si care sunt executate dupa un

produs purtator de drepturi de autor sau de drepturi conexe. Ori, programele de

calculator sunt produse purtatoare de drepturi de autor, in acest sens pronuntandu-

se si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin deciziile nr. 6047 din 14.12.2007 si

4782 din 16.10.2007 in spete similare.

Prin decizia penala nr. 4/A/2009 din 10.02.2009, definitiva prin

nerecurare, Curtea de Apel Alba a admis apelul parchetului, a desfiintat sentinta cu

privire la incadrarea juridica si rejudecand, a inlaturat dispozitia de achitare a

inculpatului in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d din Codul de

procedura penala. Au fost mentinute celelalte dispozitii.La adoptarea solutiei s-a avut in vedere urmatoara motivare: In mod

judicios prima instanta a retinut ca nu s-a dovedit ca programele Microsoft Office,

Adobe Acrobate Distiler, Adobe Designer 7.0 si Adobe PhotoShop CS2 erau

stocate in momentul controlului, asa incat cu privire la aceste programe, actele

materiale de stocare nu intra in continutul infractiunilor prev. de art. 1396 alin. 4 si

art. 1399 din Legea nr. 8/1996. Aceste infractiuni fiind infractiuni unice, daca o

parte din actele materiale invocate initial ca intrand in continutul lor nu vor mai fi

retinute, pentru acestea nu se putea dispune separat achitarea, pentru ca unitatea

infractiunii nu poate primi doua solutii, una de condamnare pentru actele dovedite

si una de achitare pentru cele care nu au fost dovedite. In speta, va ramane

dispozitia de condamnare pentru actele dovedite, iar pentru celelalte, in contextul

motivarii trebuiau inlaturate fara a necesita si o solutie de achitare.

Nota:

Constatam ca prin decizia Curtii de Apel a fost remediata o situatie

inacceptabila din punct de vedere teoretic si care poate crea o serie de neajunsuri in

practica. Pluralitatea obiectului material al infractiunii este de esenta faptei de

reproducere de programe pentru calculator si nu determina o pluralitate de

infractiuni aflate in concurs, nici o infractiune continuata, ci o singura infractiune

de baza, a carei unitate infractionala nu poate fi scindatade instanta, astfel incat nu se pot pronunta solutii diferite pentru fiecare

dintre programele care constituie obiect material al infractiunii.

Pe de alta parte, apreciem utile cateva precizari in legatura cu probele ce

trebuie administrate pentru dovedirea savarsirii infractiunii prevazuta de art. 1399

din Legea nr. 8/1996, avand in vedere situatia din speta prezentata. Pe de o parte,

capturile de ecran care atesta existenta programelor pirat, este necesar sa fie

23


24/26

efectuate cu ajutorul unor specialisti IT, pentru a fi corespunzatoare din punct de

vedere tehnic si pentru a fi utile in procesul de

probatiune. Pe de alta parte, captura de ecran, singura nu reprezinta o

proba suficienta pentru dovedirea infractiunii de reproducere neautorizata pe

sisteme de calcul a programelor pentru calculator, fiind necesar ca aceasta sa se

coroboreze si cu alte mijloace de proba (declaratii de martori, constatari tehnico-

stiintifice, etc.).

Tot in ceea ce priveste infractiunile savarsite prin intermediul sistemelor

informatice si a probarii acestora mentionam si decizia nr. 3681 din 13.11.2008 a

Inaltei Curti de Casatie si Justitie care, constatand ca nu sunt cert dovedite

elementele constitutive ale infractiunilor retinute in sarcina inculpatului si avand in

vedere principiul in dubio pro reo, a dispus achitarea inculpatului pentru

savarsirea infractiunilor retinute in sarcina sa de catre instanta de apel. Instanta

suprema a retinut totodata ca, in virtutea principiilor rolului activ, aflarii adevarului

si prezumtiei de nevinovatie, organele judiciare aveau obligatia sa stranga probelenecesare aflarii adevarului, atat in favoarea, cat si in defavoarea inculpatului.

24


25/26

BIBLIOGRAFIE

1. Viorel Ros, Dragos Bogdan, Octavia Spineanu-Matei - "Dreptul de

autor si drepturile conexe", Ed. All Beck, Bucuresti, 2005

2. Eric H.Smith - "Piracy of Intelectual Property", 25 mai 2005

3. Legea nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile

conexe, modificata si completata prin Legea nr. 146 din 24 iunie 1997,

Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 si Ordonanta de urgenta nr. 123 din 1

septembrie 2005

4. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe

modificata prin Legea 285/2004, O.U.G. nr. 123/2005 si O.U.G. nr.190/2005

5. Tia Hall - "Music piracy and the audio home recording act",

http://www.law.duke.edu

6. http://fr.wikipedia.org/wiki/Piraterie

7. http://iddn.ch; Interdeposit cuprinde ca retea de organizatii de autori

inclusiv Agentia pentru protectia programelor pentru calculator

8. http://mpaa.org/anti-piracy/ - Site-ul oficial al Motion Picture

Association of America (MPAA)

9. http://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturi_de_autor

10. http://www.caprioli-avocats.com11. http://www.cisac.org - Sisteme de identificare numerica au fost

realpizate la Confederatia Internationala a Societatilor Autorilor

Compozitori

12. http://www.ifpi.org - Site-ul oficial al International Federation of the

Phonographic Industry (IFPI)

25


26/26

13. http://www.ifpi.org/site-content/amtipiracy/what_is_piracy.html - Site-

ul oficial al International Federation of the Phonographic Industry

(IFPI)

14. http://www.iipa.com - International Intelectual Property Alliance, 2005

Special 301 Report: Romania, p.415-429

15. http://www.macrovision.com/

16. http://www.sonydadc.com/products.copy.key2audio.go

17. http://www.tele.ucl.ac.be/octalis

18. http://www.tele.ucl.ac.be/talisman

19. http://www.doi.org - Asociatia Internationala a Editorilor

Documents

1_Referat Dr de Proprietate Intelectuala - a Dr de Autor Prin Piratarea Operelor Aflate Pe Suport Electronic