+++Att. +4. +41,4,A3114AT.

BIsERicA

ORTHODOXA ROMANARevista Periodic Eclesiastica.

ANUL AL XIX-lea, No. 1.

I I:

APRILIEwIrYTYVYnisfY1W-?"TYYTVVVIF

TABLA MATERIILOR W ,1

Pa

1. Istoria hisericel Romane . . . 12. Istoria bisericeasa a lul Teo-

doret3. 0 Cuventare4. Istoria textului cartilor Noulul

Testament 585. Documente 726. Cultivare simtimintelor religio-

se In sinul familiel 777._Atestatie 818. Donatiuni 83

2643

A.'trhArAA. 'iS17

C.& .G.,,t .16 2. a,

BUCURqTI

TIPOGRAFIA CARTILOR BISER10ESC11895

11251s(3.)

54.7,

411

kl

cl-1./.)r+174110-47 ''' ''+T+It1i'tE+.TtF:Sai,Z-+tv,,...,...,,,... ..,.. .r...._,/

.+! '431.7.V4IC'EStiefWereie ,+ ,

+

11:47;1.

tP,f1

:'+41

12 7L. attAIQ

P.p,

3

.

ri

a,4100g.

.\\

.A,4,11K+2:7,C*2

ftt ,

cl

. . ,

Y.

((e:7:

. ..... .

.

sl

www.dacoromanica.ro

ANUL MX. BISERICA ORTODOXA ROMANA Nr. 1.

ISTORIA BISERICEI ROMANILORDE

PETRU MAIORBuda 1813-1821.

CERCETIRT ISTORICE-LITERARI.

Prima istorie bisericescd a Romani lor tipAritd, care existsin limba nostra, este fArd indoiald. istoria Bisericei Ro-manilor de Petru Maior, tiparitA la Buda, in crAiasea tipo-grafie a Universitatei din Pesta, in anul de la Christos1813-1821, format 4°, 392 paginT. Ca sit o caracterisezmai bine, reproduc prefata: neuvgnt inainte".

Dorul eel nestamOrat, carele pururea l'am avut a en-none intampldrile Bisericel Romani lor din tineretele mete,m'a indemnat a culege on undo aflam vre-o hartiuta,in care era scris lucruri de ale Biserice! Romanilor dinArdeal,unde locuiam, Inainte de vecul mad intfimplate,ci ca un lucru sfintit cu grija le-am tinut. Din copildrieam audit bucuros pe batraui can& grAiat despre lucrurlvechi ale bisericei ci ale Vlddicilor, In tineretele for vd-(lute, sad si de la parintii for auclite. Dupe aceea inadins

www.dacoromanica.ro

2 ISTORIA BIS. ROMANILOR

cercam sa aflu de acest felit de bArbap vechi de lile, ciinsu-ml le dam ocasie a vorbi despre lucrurt de de-mult.Toemat $i in Protopopiatul met, In satul met, in satulIbanestI, am avut un preot de acest ten, anume Ursu,carele in anul 1786, cand s'a mutat din lumea acesta, pli-nise 118 ant de versta, cu carele cu atata mat mare pia-cere aveam 'a cuventa, CA pans la eapetul vietel sale minteaa avut'o nesmintita; memoria nescAluta, ci tote simVrileintregt, numat piciarele it cam slabise, $i sprincenele itacoperea ochit.

La anul 1792 stit, ca fiind Sobor mare adunat la Blaj,in Ardeal, unul dintre Protopopi a grait acolo In SoborMil Vladica Joan Bob, ea ar trebui sa se cerceteze Ar-hivul eel vechit al VladicAt aceluia, ci scripturile celevechi care skit spre folds Cierulut BA se insemne, ci sAse puna in rend ; tar Vladica a respuns, ca nu este ni-mica de acel feat in Arhiv, la care respuns amui demirare intrebatoriul Protopop. Nu dupe multe septamantintamplandu-me et a fi acolo in Blaj, in casa lut DimitrieCaian, carele e acuma Preposit Capitululut acolo, tar atunciera cu titlul de Notariu al Clerulut, dat Mt de VladicaIvann Bob ;veluit intre alte multe un mAnunchit descrisort invechite, din qisul Archiv, nu stit, inainte de matsus pomenitul Sobor at dupe aceia scOse ; luandu 1 incercetare aflatu ca aunt faptele a unor Sob6re vechi dea Eparhiet Fagarasulut, si alte lucrurt betrane bisericesttprivitOre la Istoria Romanilor ; me rugal qisulul DimitrieCaian, ea me WA sa tail cu mine scrisorile acele, ca (16/.1voit putea ceva culege dintemsele de folds; el imt res.punse, ca nu e nimic in ele. Totust dupe intinsa rugare,ca vret numat pentru curiositate BA le citesc, mi le a Meatsa le tat. Sfirqia sa Caian atata a fost de bun, cat aceleecumpe documente pAna in cjita de asta-4t (1813) nu le-amat cerut inapot de la mine, ca sa le puna tarast in Ar-chiv, de unde fusese scose. Et Inca intru aceste startimprejur ale Blajulut, am socotit, ca mat fara primejdie

www.dacoromanica.ro

DE PETRU MAIOR 3

vor fi la mine parinteqtile acele scule, de cat la aceia laearll nu aunt nici inteun pret ; numal de cat la vre-ocall va prieten! am descoperit lucrul, pentru ca de s'ar in-tampla sa mor, as se qtie, ca acele scrisorT se in de Ar-hivul Vladiciel Unitilor

Me durea inima, ca maT tote neamurile cele catu §I deputin cultivate, inceputul, cre§terea, schimbarile qi cele-l-alte ale Bisericilor sale, prin necurmata nevointa a acelorinvetati a! lot. le -ail scos din intuneree la lumina, qi prindarnicia celor avutl le -au tiparit, Tar Biserica Romanilor,macar ca ace§tia, precum cu vita de cat tote neamurileaunt mal stralucitt, aka li cu vechimea cuceriel creqtine§ti,nu de multe ginte intrecuti, este lipsita de acesta prea a-lesa imfrumusetare. Ell in tinereta, care aunt de lipsa sprea ceti §i a aerie, am fort mei:Tat la loc ca acela, unde toe-maT de m'ar fi suferit slajba parohie! qi imprejurarile di-regatoriel Protopope§ti a ceti cart! streine, din care aspot culege ceva cunoqtintl spre treba Istoria Bisericei Ro-manilor ; nu se afla biblioteci. Acum la aceste betranete, dinmila imperatie!, aunt in stare a cerceta bibliotecile bogate.Drept aceea in cat me lass lucrurile diregatoriel mele qischimbarea sanatatel, carea adesea or! me zahae§te Intruac6sta clime, bucuros citesc cartile acelea, care n'ara avutnorocire in tinereta a le capata.

In urma acestora, dupe ce au e§it de sub tdse Istoriacea pentru inceputul Romanilor In Dacia, m'am apucatas intoemese §i Istoria Bisericel Romanilor, atat a cestordin c6ce, adica, cari! aunt de-a stanga Dunarel, cum curecatra Marea N6gra, precum §i a color de dincolo de Du-nareacarea cu ajutorul noptilor celor lung! in un-spre-flece septaman! o am sever§it, nici ma! lunga vreme numi-ail tngaduit inqtiintarea lucrurilor celor din diregatorie,care me aqt6pta.

De vreme ce fie§te-carele vede, ca ail cu fapta ac6staam purees pe o tale necum de altil batuta, ci Omit acumnici ispitita de cine-va ; nimene nu p6te aqtepta de la

www.dacoromanica.ro

4 1STORIA BIS. ROMANILOR

mine o Istorie deplinitA. Eti intru acea scurt& vreme, incare am luerat la acesta Istorie, nu atata pot dice, ca oam iscusit, cat a o am grA,madit; ca mare parte a el stadin monomenturl $i scripturl, care din arhivurile VladicielUnitilor si a Episcopiel NeuniOlor din Ardeal de preaiurea adunate, le am in copil, sat. in originale, sail au-tenticate, rli acele care sunt in limb's latinesca pentru scur-tarea carte' criqarea cheltuelelor stampeI nu le-am pre-facut si pre limba Roman 4sca farit in singura limb&latinesca, in care le aflal m'am socotit a le lass. Dec! et.aci numaI cat am aruncat s6m8n0a si am facut ceva ga-tire ca altul harnic, carele s'ar apuca mal cu de bunsvreme a varsto sale a face un lucru aim frumos precum.este Istoria Bisericel Romanilor, sa nu se osten6sc& a cauta,ci acelea, care oil le-am insemnat sail le-am descrisAdev6rat acela folos l'amfacut cu Istoria acesta, cat multemonumenturi din cele ce att vecuit pan& in timpul acesta,i scripturl, care all ajuns la manile mele, sa se pun&

afara de primejdia perire!, niel ,A nu zaca de aci inainteascunse intru intunerec, ci tuturor al fie cunoscute. Siaceea marturisesc intru adever, ca tote monumenturile le-arn scris cu dreptate, si cele inamplate in vecul mein Cu.adeveraciune Qi desvaluit le spun. Si aceea marturisesc in-tru adev6r ca t6te monumenturile le-am scris cu dreptate,i cele intfimplate in vecul melt cu adev6raeiune, si des-

-v lit le spun. Si macar ca deobcte obiceiti este istoricilora nu aerie faptele cele scalciate ale color puternicI, paniksunt in vis,fa acestia, pentru ca sa nu fie surupati Intrunenorocire de puterea lor; etl totusl pentru dragostea a-dev6rului, cu care imi este inv6pitiata inima, mai bucurosam fost sa suf6r primejdia, de va fi asa voia celul Inalt,de cat sa, las, sail a se in 5ela eel viitorl cu stralacirile celenAlucite, sail. a nu 116 causa schimbarilor color in v6cu1melt intamplate ; cad find cunoscuta causa acelora, matlesne ape! la vremea sa sA vor putea aduce larasl la statulfor col dintal cele acum rgtl stramutate ; §i gata aunt, devoiA fi poftit spre aceea, deosebit a le adeveri.

si

@i

aid.

www.dacoromanica.ro

DE PETRU MAIOR 5

Cartea tota o am impartit in done party : in parteadintai tiese Istoria cuceriel sail a credintel Romanilor ;Intru a doua parte se grAeste despre Ierarhia lor. Si oparte apol si alta o am impartit in capete; Qi pentru matuldrA pricepere capetele le-am resfirat in paragrafuri, pre-cum urmOz§. :

Scopul nostru nu este do a reproduce si impfirtirile incapete Qi pars grafuri ale acestel istoril ecelesiastice, ci nu-maY prefata sa>1 cuventul inainte, uncle aflam multe, lute-resante ran adeveruri.

Ins totusi o fac acOsta cu inima, curat din simpla eau*ca sa pun o ic6n6. ehiar, mai sourtiL, despre intreg cu-prinsul ei, dar may vartos ca sit se vadl lipsele car-piturile, ce s'at facut in urmarea urmiirirel prea aspre acensureY de pe atunci.

PARTE A A.

Pentru religia cuceria Romanilor.

CAP. I.Pentru printirea credinW cre§tineW intre RomdnY.

§ 1. Forte de mutt e primita intro Romani credinta ceacrestinesca.

§ 2. In suta a doila de la Christos nu pu$inY crestinlerati intro Romani.

§ 3. Niel o pediell nu se punea, ca sa nu se lAtiaseg.intre Romani credinta cea crestindsca.

§ 4. Acelasi inceput a credintei creqtinesti Pat avutRomanic eel din colo de Dunlre, carele fu a Romani-lor celor din cote de Dunare.

§ 5. Despre intorcerea lul Ghiula principele Ardealuluila credinta lui Christos.

§ 6. HunT aceia caril in 4ilele lui Atila se Elie a fi fostintorsi la credinta crestinesca nu all fost in Dacia veche.

§ 7. Pentru intdreerea Pacinatilor si a Cumanilor lacredinta lui Christos.

sit

$i

si

sail

qi

www.dacoromanica.ro

6 ISTORIA BIS. ROMANILOR

CAP. II.Pentru legea Bisericd Romdnilor.

§ 1. Biserica Romani lor tot-d6una ati fost de legea gre-cesca.

§ 2. Se pune inceputul legbi latineltI cc! intre unit Ro-maul at Moldove! locuitort.

§ 3. Mat de mult yi intre unit Roman! din cei depresto Dunare a fost bagatrt legea latinesca.

§ 4. Pentru numele Valachia.

CAP. HI.

Despre feliul credinfeY cregtinega a Romanilor.

§ 1. Se area fncepul inp6rechieret, cet intre Bisericagrecesca, li intre Biserica latinescA, carea pant), asta-c11stepaneste.

§ 2. Romani mat de mult tott at. foot Neunip.§ 3. Totust °data s'al't inoit unirea cu Biserica Rome!

intre Romanic eel de dincolo de Dunare.§ 4. Acetasi Unire intro Romanii col de dincoce de Du-

nare cu putin folos s'at. ispitit in Tara Muntendsca.§ 5. Mai cu spor aii foot Unirea in Moldova.§ 6. Romanic din Ardeal mat de mult tot! au foot neunip.§ 7. Afars de Roman! mat de mult in Ardeal sit foot.

de legea grecesca si Secuil, ci unit! cu liserica Rome!.

CAP. IV.

Despre inceputul gi intdmpletrile Uniret Romdnilor cu BisericaRome! in Ardeal.

§ 1. Se spune statul credintet Romani lor, sub principilCalvin!, in Ardeal, inainte de a se face Unirea cu BisericaRome!.

§ 2. Romanis din Ardeal pre la capiitul sutel 17 tops'aul unit cu Biserica Rome!.

§ 3. Statul Uniret acestia de la inceputul et pane, lamortea Vladicu lut Ioan Pataki.

www.dacoromanica.ro

DE PETRU MAIOR 7

§ 4. Statul Unirel dupe mortea lul Ioan Pataki p DA laJoan Inocentie Klain.

§ 5. Mat incolo se cuventa despre Teologul eel de langAVladica Romani lor in Ardeal.

§ 6. Statul unirel in 4ilele VIAdiculul loan InocentieKlain.

§ 7. Statul unirel in clilele VIAdicului Petru Pavel Aron.§ 8. Statul unirel in 4ilele V1A,diculut Athanasie Rednic.§ 9. Statul unirel in cli!ele Vladicului Grigorie Gavril

Major.§ 10. Statul unire) in qilele Vladiculul loan Bob.In unele esemplare paragraful acesta este scris asa :Dupe vestirea tolerantel eel de la imperatul Iosif al

doilea, milostiveste data, cu carea de vrea Destine de la ocredinta la alte credinta BA trecA, nu se opreste cu tem-pita, si cu alte pedepse, cum se oprea mai inainte cet cevrea sa trecA de la credinta cea catolicescA; unor Romfinidin pAmentul Fagarasului le veni chef BA se lase de unire.Pentru aceea VlAdica Ioan Bob curse acolo ca cu fatasi cu propoveduirea sa se impedece pre ace) 6ment atrece la neunire, ci find-ea 4isul Vladica din fire nu arenici acea cAutAturA in fats, nici acea dulceca, in euvinte,nici acea curgere in vorbe, carea e de lipsA spre a tin-bltin4i poporul, si a spori in unele ca acestea ; necum sedumerescit pre cei ce pant), aci vrea A scadA de la unire,ci cu glotele si ceea l-a1 V mArturisia, ce vreati se trecA laneunire, si pentru aceea poftea de la densul, se li se oran-duiasca invetitura cea de 6 septamani, carea dupe decretultoleran01 e de lipsa 4, o audA co ce voese a pazi de lacredinta cea catolicescA. Atuncl vicarul general IgnatieDaribant, carele dupe aceea fu episcop la Oradea mare,preveclend, ca de va remfinea Vladica Joan Bob lungevreme in pamentul FAgarasulul, p6te nici un Roman alnu mai remand. unit ; II sfatui pre Vladica se se intorclacasa. Care sfat ascultandu-1 Vladica loan Bob, cu grabsas intorse la mosiile cele vlAdicesti in Blaj, Wand pe gisul.Vicar acolo.

www.dacoromanica.ro

8 1STORIA BM. ROMANILOR

In dilele Vladicului acestuia fail mina multi de la unireat trecut la neunire ; nici nu still macar unul in OMVIAdicia lui insusi sa-1 fi tutors la unire. Drept aceea bunnoroc at. avut neunirea cu VIAdica acesta. Ca Fa fi fostin densul acea harnicie firescA, ,i acea rivna catra unire,earea o a avut VlAdiea eel inainte Jul ; cum nu a avutneunirea multi ant episcop in Ardeal dup6 m6rtea epis-copului G-erasim Adamovicit, si ce stars Inprejur at fost,doll nici un Roman n'ar fi remas neunit in OM Cara Ar-dealului. Ins macar ca Vladiea acesta nimica nu s'atl ne-voit in 00." VIAdicia lui ODA asta-di (1813 ?) spre adao-girea Unirei ; totusi dintre Protopopii Jul multi multeparohii intregi all tutors la unire, macar ca pentru o ne-vointa ca acesta nici unul nu stiu sA fi dobandit har Ina-intea Vladicului loan Bob : ba Inca unit mil ail tutorsmat multe sate la unire, 1-ail fost neplacuti. Ca sa si ne-eAjia in unele ca aceste, pentru ca de multe or! era starsimprejur ca acelea, cat dupe rugarea Protopopilor, trebuiarelatiile cele de Protopopl facute, sA le trimita la CraesculGubernium, nimica mat putin suferind el, de cat cand ilzahAia cine-va sa lucre si se aerie la judecAtorii, intruunele ca acele ce sA in de Diregatoria VIAdicesca etc. etc.

Iar metamortosarea se facu asa in uncle exemplare.Dup6 vestirea tolerantel.. .., Vladica Ioan Bob curse acolo,ca cu fata si eu propoveduirea sA se impedece pre ace!6meni a trece la neunire. Daca tiisui VIAdica nici cu strA-dalnica arAtare a fete sale, nici Cu dulceta cuvintelor sale,nici cu eurgerea sa In verbal earea e de lipsa spre a In-blfiqi poporul si a spori in unele ca aceste ; nu numalnu putea sA dumeresca pre eel. ce pA,na aci urea sa goad&de la unire ; ci ea gl6tele si ceia-l-alts marturisia, a vredA trees la neunire...,, lasand pre clisul Vicar acolo.

In clilele Vladicului acestuia fArA sarna multi de la Unireatt trecut la neunire. Ca fiind mai nainte cu acea virtute$i tarie oprit de la imperat6sa Maria Teresia, cat nimanu4nu-1 era slobod de la religia cea catolicesca sA seadA la

www.dacoromanica.ro

Mt PETRU MALOR 9

alts religie ; qi de se intAmpla, nelline a cuteza una caacesta, nu putea sa scape de ped6psA, anume cu temnita,qi cu altele se canonea unul ca acela. Cel de vecinicapomenire Imperat al Romanilor Iosif al doilea : cum amInsemnat mai sus, socotmd, ca nu e bine a face sila con-§tiintelor omenelti, milostivelte dede §i face in t6te Orileimp&Atiei sale, precum li in marele principat al Ardea-lului, qi panne lui impreunate, acel Decretum al Crelti-negtei tolerante a se vesti, nu ca sA indemne pre 6re-carila trece de la religia cea catolicesci la alts religie acato-licescA ; ci numal ca acela carele in con§tiinta sufletuluisell nu ar fi incredintat despre adev6rul credintel cei ca-tolicelti Ili pentru aceea ar vrea sA pfiqesch la alts religieacatolicA, nimene sit nu-1 inpedece cu sile rele.

Cu acest prilej (lige, multA multime in Ardeal din Ro-manic eel units se facurl neuniti (ce urm6za este ase-menea).

PARTE A B.

Despre lerarhia Romanilor.

CAP. I.Despre episcopiile Romanilor celor dincdce de Duntire.

§ 1. Romani' cei dinc6ce de Dunare in v6curile celedintal ale Creltinatatel all avuL episcopiile sale, macar calocul, numele qi num6rul for acum nu se scud.

§ 2. Despre Episcopia Gotiel a RomAnilor.§ 3. Despre Episcopieie 'IWO Muntenesci.§ 4. Despre Episcopiele Moldovei.§ 5. Despre Episcopiele Romanilor in Ardeal.§ 6. Despre alte Episcopii ale Romanilor din c6ce de

DunAre.§ 7. Despre Episcopia cea neunitA a Romanilor din Ardel.

CAP. II.Despre Arhiepiscopia §i Mitropolia Romcinilor in Ardeal.

§ 1. Arhiereul Romanilor cel din Alba Iulia sad Belgrad

www.dacoromanica.ro

10 ISTOKIA BIS. ROMANILOR

in Ardeal, inainte de a se tali aceiasi Romani -cu Biserica,Rome! at fost Arhiepiscop Mitropolit.

§ 2. Aceiasi se adeveresce mai incolo.§ 3. A eiasi ii mai incolo.§ 4. Se mai aduc unele dovede in treba ac4sta.§ 5. Despre Episcbpii, carii ate fost supusi Mitropolitului

de la Belgrad sat Alba-Iulia.CAP. HI.

Despre Episcopiele Romdnilor celor din colo de Dunttre.

§ 1. Catra mijlocul sutei a cincea de la Christos, maimulte episcopii ail avut Romanic in Dacia.Ripensa sad inMisia de jos, carea s'au dig si Misia a doua.

§ 2. Episcopia Abritului.§ 3. Episcopia Novelor.§ 4. Episcopia Nicopolului.§ 5. Episcopia Odissului.§ 6. Episcopia Appiviriei.§ 7. Episcopia§ 8. Episcopia Dorostolului.§ 9. Episcopia Marcianopolului.§ 10. T6te Episcopiile din Dacia cea de mijloc fost

Romanesci.CAP. IV.

Despre Primatul Romdnilo eel de la lustinianl primd..

§ 1. Sii, citesce Nearaoa a II a a Imp6ratului Iustiniancu carea s'att facut primacia Iustinianei prime.

§ 2. Se numera Provinciile cele supuse Erarchiei Iusti-nianei prime.

§ 3. Se resfira intelesul cuventului Meridian.§ 4. Erarhia Iustinianei prime au fost Roman6sci Qi

tots Romanit cei din colo de Dunare fost supusi ei.§ 5. Romtinii din cOce de Dunare nici °data nu au fost

supuli Ohridenului.CAP. V.

Despre Patriarhul Romdnilor cel din Tarnova.

§ 1. La Tarnova facut Papa Inocentie al 3-lea Pri-mittie.

all

all

all

Qi

Comic!.

www.dacoromanica.ro

DE PBTRU MAJOR 11

§ 2. Dupe aceea facut in Tarnova Patriarhie.§ 3. Rom Anil eel din c6ce de Dunare n'ad fort 87111)4

Patriarhulul Tarnovean.CAP. VI.

Despre Eparhia Episcopia Fetgaraplut.

§ 1. Inceputul Episcopiel Fagaraquluf eel de acum.§ 2. Capatarea mosiet. sau a Dominiumuluf celui d n

Blaj trecerea episcopuluf din Fagarasiii is Blaj.§ 3. Intamplarile MonastireI Calngari lor din Blaj.§ 4. Soborul mare a Episcopiel Fagarasulul.§ 5. Adunarea celor 12 betrbati carif inchipuia Soborul

mare.§ 6. Consistorium al Episcopiet Fagetraplza. La pagina

232 se afla ceva strgimutarl la finea paragrafuluf. In uncleexemplare se afla scris finea paragrafulul asa: Ci s t neinturnam la cillugArY. Dupe ce s'all intarit in scaun Via-dica Ioan Bob, precum avea mare urg, asupra cakgarilornu numai fntru ascunsul inimeI, ci $i la arlitare, cat niclpre preop, Did pre mirenl nu'I suferea sit se apropie deManastire a povesti cu calugaril; asa fncepu a-I urgisi. Preacel harnic barbab Ignatie Darabant, carele dupe aceea seface episcop la Oradea mare, fiind pana aci vicar generalIn clerul Unitilor din Ardeal, drept anume nu -1 1SpAdadin diregittoria avuta, dar nicl a se sfatui cu el desprelucrurile Cleruluf, sat. a I da ceva,lueru Vicaresc, sa lucrenu vru ; asemenea ficea cu ceia-1 all cAlugari. Ci intruaceste trebI all inut pre Mihail Timar, si pre DimitrieCaian, carele acum e Preposit in Capitulum.

Timar If s'ujia in loc de concepist in corespondentif cuCraescul Gubernium s. c. Caian era pus se ven4acucuruz, se alba grija de vinurf, si de alto lucrurf eco-nomicestf, impreuna fl era sop la sfaturile cele de taina,la care Timar nu avea intrare. Dupe ce Vladica gi Caian

dedat of a face concepturl, pre Timar II randui deaci Vicar la Hatieg, unde murit; ci aca numal a-

s'all

grad,

wallall

ti

ti

ti

tisi

www.dacoromanica.ro

12 ISTOR1A BIS. ROMANILOR

mendoi remaserA a implini t6te lucrurile Clerului, sprecare sfarsit mat multi barbatt, si bine harnici abea ar a-junge. Totusi la judecAti primea si pre calugari in Con-sistorium, fiind Inca et in loc de canonic!, si in loc decapitulum, panA cfind insusi facu din preop mireni Capi-tulum adeverat, dupe datina celor de legea latinescA". Earmetamorfosarea suna in unele exemplare asa : Dupe ces'ail intArit in scaun VlAdica Joan Bob ; pre Ignatie Da-rabant, fiind pAnA aci Vicar general in Clerul UniOlor inArdeal, drept anume nu!1 lepAda din dirigatoria avutA, darnici a se sfatui cu el despre lucrurile Clerului, s'ail a-1 daceva lucru Vicarasiesc sa, lucre nu vru. Ci Intru acestetrebi ail %inut pre Mihail Timar, pana dud se face acestaVicar la Hatieg, si pre Dimitrie Caian.

Timar it slujia in loc de concepist in corespondentilcu Craescul Gubernium, s. c. Caian era pus sa vends,grail, cucuruz , si de alte lucruri economicesci sa p6rtegrija ; si impreunA II era sots la sfaturile cele de taint,,la care Timar nu avea intrare. Totusi la judecati primeasi pre Calugari in Consistorium, fiind Inca et in loc deCanonici, si in boe de Capitulum.

§ 7. Capitulum al Episcopiel FAgarasuluT.Acest paragraf in unele exemplare lipseste cu totul, din

causa cuprinsului sell straordinar. Se vede a censura cutotal 1'at oprit. Cuprinsul materialului ce con fine acestparagraf se estinde de la pag. 233 pAnA la pag. 253.Fiind e'am necunoscut acest paragraf 'ml WI libertate a-1descrie in t6te estensiunea pentru ca BA fie cunoscut sialtor cetitori cari1 nu ail avut ocasiunea a-1 ceti de nicairi.

VlAdica Ioan Bob inainte de VlAdicie se vedea a nuavea nimica filth, ci cat se asedig, in scaun indatA seumplu curtea vladicescA de rudele Jul. Protopop AlexandraFiscuti, fiind lug Ioan Bob si mai nainte mare priaten,si fiind el unul dintre aceia cara mai vertos ail stat, ca saincape Ioan Bob Vladica ; 11 aduse aminte cu inima prie-ten6,8cA sA nu strange atatea rude de ale sale pre langg,

www.dacoromanica.ro

DE PETRU MAIOR 13

sine, ca se va supera Clerul de o fapta ca acesta. La carearespunse Vladica : Fumigo Clerum". Si asa in anil dintala VlAdiciel sale fu mult lipit cu inima tetra rudeniile sale,le da bard, le cumpera in Belgrad case. Ci nu lunga vreme,fu voia dud Domne4e4 de top se stinsera, afara de o ne-pata, maritanduo dupe Iosif Benei, pre acesta fl face Pre-fect in Dominiul Vladicesc. Acum der. adunand banl, nuda nimenui. De it 4icea vr'un preten, ca sa face ceva cubanil pentru binele Clerului, acela se punea in primejdiede a scapata din pretesugul lul. Pre qisul Fiscuti, estesciut, ca nu Vat putut suteri pan& la m6rte, Stefan SalcaiInca, carele singur all foot pricina cea de capetenie, des'a1 facut Ioan Bob VlAdica, in bola sa s'ati dus din Blaila Nfisaud sa mOra. Ce gand au avut BA face cu banil'nu stiu, ca acela nu pot sa 4ic de densul, ea dora aceafire si aces alipire tetra band ail avut cat, precum scrieSvetonius despre Caligula, in pelea gala, pentru desfatare,sa se fi tav,lit pre gramezile cele de bard.

Adunase, 4isel, Vladica loan Bob, si aduna multime debanl cum am spus mad sus § 3lea capet, si nemica nulucra cu el, numal cat it Linea adunatl, si de orl-ce dru-murl, care dupe diregatoria sa s'ar fi cuvenit sa le face,pentru ca sa nu cheltuiasca din bard, se ferea, acasa tocmatputin cheltuia, pentru ea nict firea lul nu suferea bucatescumpe, nisi pentru altit ea cheltui9sca nu -i da manna; dechema pre Ore card la pranz, sat la tins, de era chemacu numerul macar cati, atatea bucate facea, cate era obicl-nuit a face pentru sine singur. Intre aceste fiind EpiscopulPapistasilor din Ardeal Iosefus Mantonfi is Dieta in Po-joni, in Tiara Unguresca si de acolo merend in Beciri isImperatul Francisc eel intend al Austria pre carele Dom-necleA del 4ilesca ; it intreba imperatul : Ce face episcopulFagarasulul Ioan Bob ? C t au4im Ca tot aduna la banlsi nicl un bine nu lucra. Episcopul papistasiese, ca unom de omenie, deosebita dragoste aratA,udelcAtra VladicaIoan Bob, respunse : cugeta ea face fundatil. Dupe care

www.dacoromanica.ro

14 ISTORIA BIS. ROMAMLOR

intrebare $i respuns dud ail sosit inapoi acasA, if spuseraaci, ca Vladica loan Bob all facut fundatie in Seminariuleel din Belgrad nentru patru tinerl scolastici, In Semina-riul din Maros Vasarhely pentru patru, In Cluj pentrusesespredece. Atunci respunse Episcopul Iosefus Martonfi,me bucur ca nu am remas in minciuna inaintea Impera..tului. Nu p6te fi indoiala, ca bunul episcop Martonfi, Incadin Becid ail insciintat prin scris6re pre Vladica Joan Bobdespre facuta intrebare a imperatuluT $i despre respunsulsell ; $i aceia au prima facerea de bine a lul Ioan Bob,ba $i la ceea l'ati indemnat, ea sa fad, in Blaj Capitulumde septe Canonici (intru acel chip cum aratA ChrisovulImperatului Austrief Francis eel intai din sese dile a luneilui Martie anul 1807, spre intarirea aceiasi fundatit, dat,carele II scriem aci 1) ma vertos dupe ce bunul al nostruParinte, imperatul Francisc, ea sal destepte a face maimulte bunatAti dintru acea sums cumplitA de bans ce a-dunase, mPostiveste Pail daruit cu titula, de Sfetnic a Sta-tulul din lontru. Si dupe ce au facut disul Capitulum,l'ati daruit si cu titula de Comendator a Orduluf luf Leo-pold. Intru acestA scripture dupe duhul sfintilor Parinti§i a sfintelor Sob6re, grAeste Vladica Ioan Bob, and diceca, mosiile episcopesti sint a lui Christos mosii, si aceleapentru aceia slut date Arhiereilor ca veniturile din We sale cheltuiasca spre lucrurl sfinte, si inmultirea cinstel luiDumnedeti, carea e eel mai de frunte stop a lucruriloromenestl, Tara nu dupe placerea sa. Despre aceste si nolam grait mai sus la § 2, vPdi awl°. Si aceia dice VladicaIoan Bob in Scriptura acesta, ca el de la inceputul Via-diciei sale aft avut in cuget sa face cele ce all facut acumdupe 24 de ant. De carea vorba rid aceia, caril still, cael in anil eel mai nainte a VlAdiciei sale necum sa fi dat

1) Din cansa lungimel lul mil reprodncem, observg.m mime ele sorts in limba latinti, si 0 datat in Viena, oontrasignat de SamuelComes Teleki m. p. si Michael Benyovky.

www.dacoromanica.ro

DE PETRIJ MAWR 15

ceva semne, ca dor& vrea se fat& cand va din bath! set cevabine Clerulul, ci Inca at dat rugare la Craescul Guber-nium, ca sal dea ajutor cu executie se Kota de la preotidajdea Vladicesca, care lucru nemilostiv §i strain nu s'atmat audit pana aci in Eparhia acea. Si cu acest al setnecumpet at dobandit aceea, ca Craescul Gubernium, ye-c ind seracia preotilor mai vertos intru acele vremT lipsiteci sciind cats Emma aduna loan Bob dintru acele treiraolil a Vladiculul, a CalugArilor, a Clericilor, i-at respunseA, are episcopie destul de inzestrata, sa nu nnal trap ci.de pre preotil eel serad. Si ava pricinui, ea nicl urraatorilTladict sa nu mat aiba cadinta la visa dajde, carea §1 culegile tent era intarita ; fuse loan Bob dupe acea in So-borul mare eel din anul 1792, ca, and din darnicia safir face, (1.ise ca el erta sa nu sa mat adune dajdile VlAdi-cescl. Ba, la atata darnicie s'ad slobozit, cat se fagadudItenaintea imperatuluI, ca §i de aci Inainte va mat da ban!spre folosul Clerulul §i dupe m6rtea sa tote ale sale lefagAdue§te Clerulut, afara de acele, despre care vrea sefun, alts renduela private. cam va sa fie mesura aceeade ban!, sat de alte aver!, despre carea vrea sa fact ren-duiala private pe dupe m6rtea 1w, nu o hotare§te ; pentruaceea §i Clerul cat p6te ea nadejduesca, dupe m6rtea lul,nu se pate gaci. $i intru adever darnicia cea adev6rat6,este, and .dal !Ana traesci. Cele ce lalt sa se dea dupem6rtea ta, nu atata dal tu, pre cat reman de tine.

De aceea, ca intra pricinile cu care s'at indemnat aface Capitulum, pune qi acea, ca Parintii calugarl atata auacklut, cat acum numal trel, aceia forte batranI shit,s'at mirat, ci at ris eel ce §tit prin tine s'at intemplatscAderea aceia. Insa precum ma! nainte at stat SoborulVlAdicesc din Calugarl ; aca bine at facut loan Bob, cgat facut Capitulum ci Sobor din preotil eel de mir. Pen-trn ca macar ea dupe legea Grecesca de multe vecurl a-cum este datina, ea Soborul Arhierese sA, fie din Ciiiugarl;toting dupe firea lucrurilor, §i dupe randuela Itrarhiel cea

si

;

www.dacoromanica.ro

16 1STORIA Big. ROMANILOIS

veche, efidinta acesta a preotilor celor de mir, tar nu acfilugArilor.

tar acela este lucru liod: a lice, ca tocma de ar ficalugarii cu numerul deplin, adeefi unspre4ece, dupe cume funda0a ManAstirei aceia facuta de la imperatul ; totulinu ar putea ajunge acel 11 Parinti sit fnvete li pre tineriin *Folk §i impreuna se stea intru ajutor li Vladiculuiin lucrurile Clerului. Unde arum ved c ace! §epte Ca-nonici ajung qi Vlfidicului WI stea tntru ajutor in lucru-rile Clerulut, qi pre tineri Ed'i Inv* In §e61it ; ca din eel§epte Canonici einci *Ant Profesort, Vasilie Filipan a pro-fesor in Iure Canonico, said Pravilei ; Dimitrie Vaida eProfesor la cel ce se gates° spre hirotonire ; Dimitrie Caiancel tear e profesor in Teologia Dogmatics ; Theodor Pape profesor in Ermeneuticii. ; Gavril Stoics a profesor inTeologia Morals.

Drept di lucru mat de dorit, gi mat de folos Romanilornu ar fi, de cat ea iar1§1 sa se intemei6ze Monastirea aceeaa Blajului, carea sub stepanirea Vladicului Ioan Bob cutotul s'all pustiit, qi sfi, se primesca inteensa 11 CAlu-gari, barbati bine inv6tati, li can se aibi rtvna spre pro-copsirea tinerilor, in grija acestora sl se dea §c6lele ; ins&a& nu fie de VtAdica urgisiti li ocAritt, ci mat vartospArtinip ca aceia, de la a citrora nevointA infra invettituratinerilor puss atarnfi fericirea Clerului gi a nemului.

Aceia, ca au indatorat pre Canonici loan Bob, ca din40 de Liturghii randuite una in 4itia, cand fu el de Ia.imperatul numit episcop, una in 4iva and fu sfintit E-piscop, precum una in liva mortil lui sa o slujasefi cu pas-nuire, unit o ail. thicuit ca lucru pornit din mandrie. Pre-cum li dintru aceea, a pentru facerea de bine cea dinmo§iile Vladiceqti, care li instill( mirturiselte, cá aunt alelui Christos moqif, pofteste, sit se r6ge Canonici! deosebitpentru sufletul rudelor 14 telcuese, ca este alipit cu inimaMa rudele lut. Despre care a am scris raal sus.

Mult ffigfiduelte Ioan Bob in mat sus cetita scripture

www.dacoromanica.ro

DfJ PElitU MA1OR 17

inaintea imperatului, ba inaintea Pape' at. aretat acelefagAduint,e. Ci fiind.ca nu face atatea pre cat ar puteadupe com6ra adunatil sa faca ; nu e veclut inaintea matmarilor celor priceputt. Dupe ce s'at. facut Vasilie MogaEpiscop la Romania cel neunitl din Ardeal ; (Ilse cu o in-templare imperatul cAtrA o persona biserieescA : acum avemdoi EpiscopT RomanescI, Vulcan qi Moga ; erA, personaaceea elise, ba sint trel inaltate imperate ; atunci stete im-peratul a gandi, tine sa fie al treilea, aduse amintepersona aceea, cA, alteptA pre Bob sal afle eel mai vestitin Beciu, ci pre Vulcan it aucji in gurile tuturor Princi-pilor pomenit.

Carele tie puterea veniturilor MAnAstirei, ce din ince-putul VIAdiciel sale le tine loan Bob i va socoti, cat descumpe s'at vendut mai in too, vremea Vladiciei lui pro-ductele din mo4ia CalugArilor, lesne p6te judeca, cA totibanil aceia, carii pAnit acuma i-at dat Vladica loan Bobspre inzestrarea Clerulul spre Fundatil, numal din ve-niturile mAnAstiref au fost adunati, eel din veniturileVladieescl Inca reman neatinfO. i aceia at. lust unitsame, cA numal pentru aceea at. poftit de la imperatul,ca ujura ce se vine pre an dupe capitalul banilor, Ca-

role dat el spre folosul CleruluY, dupe placerea sapans undo va trAi s1-1 imparta carora va vrea dupe du-hul set, numaT pentru aceea, cjise1, at. poftit, pentru eapre toti supu§if s1-1 tine legati cu nadejdea cea de la el,cat cu acesta nAdejde orbit! nimenea sa nu Oa vedeaaltmintrelea de cum vede el, adeca tote ate face el dupeduhul set tuturor sa se vadA bine, sat. nimene sA, nu cu-teze a grai inprotivi; ba ince ci aceea s'ati vestit, eft qidupe m6rtea lui r'umal aceia din eel de acum vor aveaparte dintru acea facere de bine a luldin mo§iile Jul

Christos agonisita, cArora va lAsa el cu limba de morte sase dea. Cu mesa mijlocire face in Cler in tote EparhiaEpiscopiel Fagaraqulul ce lui fa place, §i dupe capul settstrAmuta renduialele besericectl cele vechT, pe langa care

Pigsties Ortoctmed Pasant 2

le-at

@i

@i i1

@i

QS

www.dacoromanica.ro

18 1STORIA BiB. ROMANIL OR

top eel mat inointe de el in urma legel GrecestI at po-vacuit Eparhia aceia. Si earli ne suferind unele necuviineca aceste cu primejdia sa indrAsnescA a grai inprotiva,Inca. pans acum mat incolo nu cutezA a piisi, temendu-sede puterea banilor Id loan Bob, ca nu cu puterea aceiasa cadA cAdere nevindecatA, si totust cu jertfirea sa acestanimica se nu p6tA folosi. Si drept partialitatea lu! intruimpartirea facerilor de bine intre supusii se! panA si colorstreint e cunoscut $i ureta.

Si alte ale lui slabiciunl nestiind ale ascunde slut ve-(lute. Ci vartos it inegri numele hit judecata acea ce oface asupra In! Kiril Tiopa Vicariulul din Hatieg, de odataspre un barbat vrednic ca acela inprotiva eandulut jude-cAti lipsindu-1 si de diregatorie, si de tots slujba preatescA.'Noma atuncea all sosis prin Apelatie judecata aceea laPrimatul .cerel Unguresci, and acolos! top Arhiepiscopi!ci EpiscopiI, $i ceT latinescl $i eel de legea Grec6scA aeril. Unguresci era adunatI in Diets.

Despre instalatia acestul Capitulum nu e de lipsa segraesc multe, di acele date in tipar le-all vestit pre largloan Bob la anul 1808. FAcutu-s'ati tlisa instalatie in clivadint a lunel Julie a anulu! 1807 !a Blaj, in Bisericacea din Monastire. Unde all facut intal cuvent Consiliaruleel din Gubernie, Stefan Costa. Dupe aceea all facut cu-vent Vladica Ioan Bob, carele cu acest elan Pall inceput :Acura bucuros more. Pre urma, all facut cuvent DimitrieCaian Prepositul, sa' i Archipresviterul acestul Capitulum.Spune intru acesta el 'naintea VIM:lieu:MI tote facerile debine cate au f 'cut panA aci Vladica L an Bob. Si aceeaspune, ca el ad fost cel mat aprope Jana Vladica JoanBob dintru inceput cu acestea cuvinte : CA tuturor le estectiut, far mie tai mat bine cunoscut, celuia care de la in-eeputul Arhieriei tale insus! de ta0, adeverata pastorniciata, o am si vegut, si desclinit o am priceput". Si larast :,Macar, ca eu umilit Caplanul tell in lucruri mat tot-de-una ti-am fost apr6pe". Aceea Inca este a insemna, eft a-

www.dacoromanica.ro

DE PETRU MAIOR 19

fund cand aft pomenit vorba aceea a Vladiculur: Acumbucuros more, afi inceput a se ineca, ca eand ar plange.

Vladica loan Bob facerile sale de bine in cartea cucarea aft vestit Clerulut instalatia Capitululur, mar cu acelarand, cu care le spusese Caian la instalatia Capitululur

le poveqteste inaintea Clerulur. Aceea este nesuferit,despre Vladica Inocentie Clain dup6 atata ostenela qi chel-tu;a1a, cu carea el ail caqtigat acestA mo§ie VladicescaCA lugAre ea din carea de-a gata aft ct les area curuplitacomora loan Bob, nu mar mult vraa sa cun6sca. fare ca§i el aft Inuit in molia aeesta. Dominiumul Blajulur,dice, intru care, din prea inalta mild 1.00841 in DomnulEpiscopir no§tri Inocentie Clain... aft locuit.

Nu fare pret lucru va fi, se descriem aci Bula PaperPius al leptelea, carea Vladica loan Bob, dup6 instalatiacjisulul Capitulum o ail capatat pentru intarirea aceluiaqiCapitulum. Nu bra dreptate sa face acea intrebare ; oreacest Capitulum cade-se sA, se dice : Capitulum CathedralisEcclesiae Balastalvensis?, aft dora trebuie sa se clica : Ca-pitulum Cathedralis Ecclesiae Fogarasiensis,

Aceea sa §tie din Bula Paper cea din anul 1721 careao am scris mar sus la § 1, cum ca Biserica din FAgaras,carea are hramul Sfantulur Nicolae, fu fa,cuta biserica, Ca-tedrala (Ecclesia Cathedralis) a Eparhier Episcopier Faga-raplui. In Bula acesta noun cu earea intArit de PapaCapitulum eel facut de Joan Bob, Inca acest Capitulum,macar, cA, e in biserica Hramulul sfinter Treiml In Blaj,dup6 cum at. inItintat Vladica Ioan Bob pe Papa; totufgse numeste Capitulum a Biserieer Cathedrals FAgaraplui,adeca a hramulul Muter Treimi dm Blaj, unde este, fade Papa intarit. Praedictae Cathedralis Ecclesiae Fogara-siensis Capituli ad praesens in Ecclesia titula SanctissimaeTrinitatis Urbis Balasfalvensis existentis erectionem etc. Eti.

1) Din oansa inngimer nn o reprodnoem, of notam, olt si af15, re-produsil In Istorla bisericesol, pag. 249 pani h 251.

§i ell

rill

qi

1)

call

www.dacoromanica.ro

20 1STOR1A BIS. RUMANILOR

nu m6 indoesc, cA loan Bob aceea au eugetat in scripturasa, biserica din Blaj, la carea este acest Capitulum stelcun6sca altmintrea, ca a bisericet Cathedrale din Fa-garas ; urm6za, ca Papa at stramutat cugetul lut loan.Bob intru acesta. Ali se pare, -cA Bob s'ar'i temut cu a.naaruntul spuna statul bisericel hramului Sfintel Troitedin Blaj, adecA, cum ca biserica aceea este a IllAnastirei ;ci pentru aceea lucrat intru acesta, desvalit. Dreptaceea mi se pare a fi lucru afara de indoiala, ea, precumEpiscopul se chiamA a FogArasulul, asa acest Capitulumse alba in pecetea sa semnul sfintel Troite, pentru cA acestsemn ati fost a Mitropoliet Belgradulul, carele in scau-nur Episcopiei FagArasului s'ar'i tinut pururea.

Pre urma si aceea insemnAm, ca alte nemurt at ris deaceea porunca, carea o au pus Vladica loan Bob in scrip-tura sa, cA Canonicil nisi odata sá nu umble in haine de-mAtasA, uncle intr'alte nernuri caplanit portA haine dem6tasa, au es, c isel, alte nemuri, Ili at ; ca Romanulpreste tot locul trebue arate prostia. Ear et lie, caaceia o ati facut Arhiereul loan Bob cu duh prorocesc.Ca nu dup6 multi ant era sA vine, vremea, cA acea situ-brie, ce at mArginit el pentru Canonici, la asa putin pratsA scads, cat socotind 00, cheltuiala, carea e de lips5. lacasa unlit om intr'un ores cum e Blajul, nict atata sA nule r6mani din lisa simbrie Canonicilor, cat sa-kst fact( cateun Suman bun, necum sA le vinA zburdare est face hainede matasA, 1).

Ear aceea e lucru nesuferit, ca, precum mal nainte at.fost calugaril in locul Canonicilor, asa arum el face sAfie canonic in locul CAlugArilor, adeca II sil4te sa umblecu rasa calugareicl, $i Ian cu hainA deasupra, cum Orapreotii cel de mir in Tiara UngurescA, ci neuniti si unit!,tocma Canonicii intros unit!. Socotesc ea, ea pentru a-

1) vegi, Disertatia mea P. M. oea pentru Literatura oea veohiea RomInilor, § 4.

cafara

sA

si ail

li

li

ci

said

si

www.dacoromanica.ro

Db Pi.TKU MA OK 21

ecea face VlAdica Ioan Bob Rasta, eft find- el ochil oa-menilor slut inv6tati a vedea In Blaj CalugAri, cu meste-sugul acesta sA-1 face a crede, ca Inca mat trAese eAlugAriiacolo. Ci, precum despre o parte sA acopere eu aeOstAtehna scadere, asa despre alts parte mi se pare, eft se facesmintela. Pentru ca avend Canonici! locasurile sale res-pandite prin oras ; vedind 6menit str6inl, card stit,ca CalugAriv led in mAnAstire, v6dind 4isel, ca diminetapane in 4iul es barbati Cu hainA CAlugAreseA inbraeatiunul dintr'o case, altul dintialtA easA din oral, si se adunala Biserica in MAnAstire lesne din vOuta rasa se pot a-luneca sA judece ca aceia intru adev6r sint cAlugAri,preste Canonul Calugaresc ad r6mas afarii. de MAnAstire.

§ 8,Apelatia de la Scaunul Episcopiel Fagarasulut la

Scaunul Arhiepiscopesc al Strigoniulut.

Acest pArAgraf se estind de la pag. 253 pans la pag.265, si OrAs1 un material forte interesan4.-., neper-mitind Censura a-1 da publicitAtii intreg cum ad exit din'Ana autoriului, autoriul s'ad nevoit a-1 strAforma in ur-mAtoriul chip:

Nice odata, de &Ind 6'10. unit Romani! din Ardeal cuBiserica Rome!, nu s'ad pomenit, vre-o causa de la Scau-nul VIAdiciel Romanilor din Ardeal sA se fi mutat unde-va,pana dud Inainte de vr'o cativa an!, in 4ilele Vladicieteelul de acum a lut Ioan Bob, Ciril Tiopa, Vicariul Ha-tiegulu! in Consistoriul VJAdicese al FAgArasului in Blaj,aka fu °Bandit, cat de diregAtoria ViefiriaseA de tot sA fiedesbrAcat, si de slujba preutiaseA Inca sA fie oprit On&unde se va pArea scaunulu! VlAdieese. Atunc! lAudatulTiopa, neputand suferi acea greutate, apela causa la Scau-nul Arhiepiseopese al Strigoniului; si nevrend ScaunulVlAdieese a da apela0e, Tiopa mai de sus dobandi, eatfu silit lAudatul Scaun a da clisa apela0e dup6 care Ciril

cet

;

co-tine

fi

fi

I

www.dacoromanica.ro

22 ISTORIA BIS. ROMANILOR

Tiopa prin judecata Scaunulul Arhiepiscopesc al Strigo-niului si deosebit prin a Primatului Ungariei dobandi, erAsinu numal slujba preothcA, ci Ili diregAtoria Vicariasca, siasa biruitor se Intarse la Hatieg, unde apoi la anul 1811,In tuna Jul Decemvrie muri. De atunci sA deschise cale,cum vedem, $t causele cele de cAsatorie sA apela Ia Scau-nul Arhieresc al Strigoniului". Pentru de a cunbste ade-v6ratul material al acestul paragraf prea interesant nepermitem a-1 reproduce intreg precum au exit din permautoriulul $i anume :

77Imperatul Leopold In Diploma sa cea din anul 1701

In treba Unitilor Romani din Ardeal data, au supus peArhiereul Unitilor Romani hit Leopoldus Colonies Archie-piscopului Strigoniului Primatului lingerie. Ci, fiind-caImp6ratul at supus pre 4isul Arhieret anumit lul Leo-poldus Colonies Archiepiscopului Strigoniului; urmeza, caRada supunere at fost vremelnicA, adeca numal pAna vatrAi Leopoldus Colonies, si nu pentru alta l'atl supus Im-p6ratul pe Arhiereul Unitilor Romani din Ardeal Arhie-piscopulul Leopoldus Colonies, fait ea Romanii de curandIntorsi la unire avea lips& de un Patron mare, tare, $i curIvngt spre intarirea tor, si spre scutirea Clerului for ;drept aceia Leopoldus Colonies Arhiepiscopul Strigoniuluipans unde at trait at fost forte pArtinitor Romanilor dinArdeal. Afars de aceea pans asta-41 (1813-1821?) nu eadeverit Diploma area din anul 1701 BA fi fost publieataIn Ardeal ; aicea este chiar, ea Staturile Tiere Ardealuluinici °data n'au vrut BA o primes* macar ea at strigatClerul Romanesc, si s'au nevoit acel harnic VlAdicA Ino-centie Clain. Pentru aceea nici o dovada nu se pate tragedin ea spre a supune Scaunul Episcopiel FAgArasulut Scau-nulul Archiepiscopesc al Strigoniului.

Cu prilejul prices eel Intro CAlugArii ManAstire Blajululsi intre Vladica Grigorie Major despre care am euv8ntatmat sus Ia § 3, ImpAratul Iosif al doilea al Romanilordice : ca dup6 Pravilea cea deobste, murind Episcopul,

www.dacoromanica.ro

PRTRU MAIOR 23

puterea e a Capitulului Cathedral, carele dup6 randuialaSoborulul de la Trident, pAnA in opt dile e dator sA aldgAsi se facA Vicar, ma in locurile acelea, unde nice de cumnu este Capitulum Cathedral puterea e datina a trece laMitropolitul, saki si acolo de va fi desert Scaunul, trece pu-terea la Capitulum al Bisericei Mitropolesti, cu aceeasi da-torie ca se punt Vicar. Deci, fiind-ca in Eparhia EpiscopieiFagArasului, nu este Capitulum Cathedrale, porunceste Im-Oratul ca intru asemenarea celor mai 4ise sA invete preIeromonahii din Blaj, cum a atuncl cand e desert scaunuleel episcopese din Blaj, puterea descaleel la ArhiepiscopulStrigoniulul, sail de s'ar intampla si acolo sA fie desertScaunul, atuncl puterea descalecA la Capitulum eel Ar-hiepiscopes s cu datorie ca sA punt'. Vicar.

Nici dintru aceste nu mi se vede a urma Scaunul Epis-copiel FagArasului sa fie supus Scaunulul Arhiepiscopescal Strigoniulul. Pentru ca ImOratul aci grAesce dup6 ran-duialele Soborului de la Trident a eAruia randuiele nici°data n'at fort primite Intro Romanic Uniti eel din Ar-deal ; nici ImperAtia nici odat i n'ai'l cugetat a sill preRomanic cei Uniti din Ardeal, ca sA prim4scA rendueleleSoboruluf de la Trident. Pentru aceea si Irnp6ratul numalcat dice, ca invete pre Ieromonahi, cum cl findScaunul Episcopiel FagArasului desert, puterea descalecAla Arhiepiscopul Strigoniulul, Ili a lul este datoria sa punsVicar la Romanii Eparhiei Episcopia FagArasului ; Tar nuporunceste In adins inteo intarnplare ca aceea sa, astepteIeromonahii a se pune Vicar de la Arhiepiscopul Stri-goniulul.

Cu acelasi prilej aid poruncit Imperatul Iosif, ca dup6randuiala altor Consistorii si in Consistorium eel din Blajal Romanilor sA fie un ap6rAtor al cAsAtorieT, carele tot-deuna sA stea spre aceea, C. nici o casAtorie sA nu se des-facA, si pururea sA apere, CA ctsatoria carea sA miler/ sAse desbine, e statornica, si cu putere; si de s'ar judecacum-va in Consistorium, cAstitoria a fi de nimica ; ap6-

DB

al

www.dacoromanica.ro

24 1STORIA BIS. ROMANILOB

ratoriul casatoriei sa fie datoril ca sa apelesca causa, adee&sa mute legea la Archiepiscop ; nici portilor a, nu li sedea voe a pakii la alts cas,torie, pana, nu se va judecanulitatea saki ne tatornicia casatoriei prin a doua intoemahotariri.

Spre intelegerea acestora este de lipsa a Id, ea pentruca sit nu se desfaca casatoria Ara cumpet, fu facuta, toe-roela ea lucru despartieniei clisatoriei in doua deosebite&bore saki Consistoriuri sa se judece ; t;ii de se va judecainteamendoui Consistoriurile acea easatorie a fi de ni-mica, atunci partile despartite au voie a pali la alta, ca-satorie in Domnul. La Papistali lucrul despartirei casa-toriei sa judeca intai in Oonsistoriul Episcopesc ; de acoloapoi se mute la Arhiepiscopul, caruia este supus Episcopulacela. A§a intr6 Papistaqii cei din Ardeal acest fait. delucru curl intaiA in Consistoriul Episcop so in Belgrad ;de acolo apol se mute la Consistoriul eel Arhiepiscopesein Calocea, carui Arhiepiscop e supus Episcopul Papista-lilor eel din Ardeal.

Deci, efi respund, ea adevkat e, cum ea Impkatul po-runcet;ite, ca in lucrul despartirei casatoriei sa se mute legeade la Consistorium eel din Blaj la Arhiepiscop. Dar la careArhiepiscop ? Imperatul nu lamuneqte. Apol nu acea grijeare Impkatul aci, ca sa supuna Scaunul Episcopiel

Scaunului Arhiepiscopese al Strigoniului ; ci casa nu sa intample ceva necump6t intru despartirea casa-toriei. Pentru aceea va ca sa se OA intre Romani areatoemala, eat on -ce causa, carea este de despartirea casato-riel in doua deosebite Sob6re sa se judece. Impkatul inlucrul acesta fu. informat de la aceea carora a i fort necu-noseute trebile Romanesel, adeca nu at. §tiut eft Romaniccei din Ardeal in aceea tocmala, ca on -ce causa de despartire de casatorie Bit se judeCe in doua, deosebite Sob6re. Nu-mai cat la Romani acea plasa, decausa sa judeca intait inSoborul Protopopese ; de acolo apoi pentru adoua judecatasit trimite la Consistoriul Arhieresc. Niel nu at voie par-

Fa-garaqulul,

qi

qi

www.dacoromanica.ro

DE PETRU MARA 25

tile a trece la alai. casatorie, 'Ana ce nu vor lua de laConsistoriul Arhieresc volnicie spre aceea. lie unde, cumca cu acea poruncA Imp6rAtescii nu s'ati sintit RomaniiUniti din Ardeal a se fi supus Seaunului Arhiepiscopescal Strigoniulul, de acolo sa vederesce ca, precum mal Ina-inte, pans Inca Teologul Papistaqesc era mat mare In Con-sistoriul Unitilor, nice o causa, de casatorie nu tremisde la Consistoriul din Blaj pentru a doua judecatgt laScaunul Arhiepiscop al Strigoniulul ala nisi dup6 mal susaratata a Imperatuluf porunca Ci Romanii qi dup6 aceeagi-at tinut datina sa earea o in astA-11, ca acea causade casatorie, carea este de desortire, Inthitt sa se judecein Soborul Protopopesc, adoua in Consistoriul Arhieresc,

de aci, fare de a mai ajunge unde-va, sa slobod partilela alta casatorie.

( a 'Irma).

s'aiii

;

$i

§i

www.dacoromanica.ro

Ale fericitului Teodoret Episcopul Cirului

CIN CI CUVINTE

DE SPRE ISTORIA BISERICEASCA.

(Urmare. Vali Biserica Ortodox& Romftra, Anul XVIII, No. 12),

CUVENTUL AL DOILEA.

CAP. L

Despre intdrcerea Sfcintula Athanasie.

Dumnec,leescul Athanasie dar dour an! si patru luni za-bovind in Trivire s'au tutors la Alexandria. At't scrisinsA csi Constantin Imp6ratul, eel mat mare dintre fiii ma-relul Constantin, ca acesta Inip6rMea preste Galia cea decatrit Apusul Sorelui, Besericii Alexandrenilor aceste scrisori.

Scrisdrea Imp&atullit Constantin, fiul marelut Imp&atul Constantin,cettrd alexandrent

Constantin Cesariul norodului, Catolicestil Bise-rici a Cetatel Alexandrenilor.

Socotesc ca nice de sfintita V6stra cunostinta ail scapatstiinta pentru acesta pre Atanasie aparatoriul inchinateilee, ea, la o vreme s'aa trimis in Galia, ca de vreme ceselbatacimea varsatorilor de sange, luptatorilor si vrAjma-Olor lul, staruia spre primejduirea sfincitulul lui cap, canu cum-va prin rizvrAtirea r6ilor sa sufere cele nepotri-

www.dacoromanica.ro

1ST. BIS. A LUi TEODORET 27

vite. Spre a scApa de acesta dar, smulgandu-se din ga-tlejul bftrbatilor celor ce sa pusese asupra lui, s'at'e po-runcit a petrece sub mine. Asa ca intru acOstasi cetate,Intru care petrecea a i-se indestula tote cele de trebuinta,de si pururea pomenita fapta buns a lui mal mult nadaj-duindu-se in Dumnecieescul ajutor, si greutAtile cele maiaspre ale norocului le defaima. Drept aeeea de si mat alesstapanul nostru Svastosul marele Constantin, fericitul Intrupomenire parintele metl, voia a da pre Episcopul acestalocului 8611 MIA prea iubita VostrA cinstire de Dumneclet,ins6 fiind-ca mai Inainte s'ati luat din s6rta omendsca, sipans a nu plini fagaduinta s'au odihnit, de urmare amsocotit ca voia Imp6ratului celui pururea pomenit primind'o,ell se o plincac. Care le tend se va noroci de vedereavostrA, de cats cinstire s'ail norocit de la mine vett cu-noste. Ca nu e de mirare, de am si facuut ceva pentruel, cact si sufletul mai potrivindu-se cu dorinta v6stra, sichipul unui bftrbat ca acesta incuviintat m6 pornea spreacesta si me Indemc a. Dumne4eiasca Pronie pre voi seye paziasea, fratilor prea Tubiti. Deci cu acestea scrisori,Dumneleescul Athanasie a6. venit la Alexandria. i toppre el rail primit cu bucurie, si cetatanii si t6ranii, si pu-tini si multi. Numal pre putini partall a! nebuniei lui ArieIntorcendu-se 1-aA aflat. Pentru Acosta aceia iarasi Q'aii

pornit mestesugirile lor, si Eusevie si Theogonie, si call eradin complotul lor, si iarasi tan6r fiind Imp6ratul ii tur-bura awful. Voiti spune Inca si cum acesta din dreptulapostolestilor dogme s'ah. abatut.

CAP. IL

Cu ce chip Constantin lmpgratul s'ait abtitut din adev6rata credinKt.

Constandia all fost sotie lui Lichinie, lar a Jul Constantinsore. La acesta un prezviter, carele all fost primit Arienescalova, (leprA) i s'ail facut priatin, si bola viderat nu o arata,ins6 adese -orl cu ea vorbind, 4icea ea ail remas clevetire

www.dacoromanica.ro

28 1STORIA BISERICEASCA.

asupra lul Arie. Si acesta pre laudatul Constantin, dupesfarsitul pAganului el bArbat, o invrednicia de URA pur-tarea de grija, si nu o Idea sA simtasca ispitile vaduvielcele nesuferite. Inca si la insust sfarsitul imperatulul fatA,find ea potrivita purtare de grija fac6ndu-I, atuncea darporuncind a sa chiema prezviterul acesta, s'atl rugat sAse invredniciasci de imperAt6sca purtare de grija. Iar Con-stantin si indata ad flgAduit ca o va face acesta, si inurma at plinit fagAduinta ; ca 1-ad inplrtasit lut indestullindrAsnela. Dar Inge si de multa odihna invrednicindu-se,nu ad cutezat ast descoperi bola, privind socotinta imp&ratulul a fi adeveratti despre cele Dumnecleesti. Deci findcA Constantin s'an mutat la imperatia cea nestricAci6sA,imperatia acesta stricaci6sA o ad impArtit fiilor prin testa-menturt, si nimine cand s'au seversit dintre casnici findfatA, singur acestul PresvitQr 1 -at! Incredintat testamenturile,poruncindul a le da acestea lui Constantin. CA acesta decat ce1-1-alts fiind mat apropiat. era nAdAjduit cA mat ilia-inte de cat cet 1 -alts va veni. De aicea acesta lul Con-standie fAce'ndu-i se cunoscut, cit dat testamenturileprecum i s'ail poruncit, si obicinuit faandu se, si apr6pede el a veni c -ad poruncit. Deer intelegAnd socotinta lu!Constandie lesne clAtita, ca niste trestei ce sA clAtesc deprotivnicile vanturt inc6ce si incolea asemenea, ad cutezata lua asuprA-st resbolul eel asupra Evangelicestilor Dogme.Si ca tanguindu-se pentru turburarea bisericilor, 4iceaeft pricinuitoril ne scrisei dicers a celut de o fiinta, bagendacesta in invetAtura credintel, ca acesta preotilor, $icolor mat multi le face desbinarea. De aicea parand preAthanasie, si pre eel ce asemenea cugetezA, mestesugiaclevetirile cele asupra lor. Pre acesta intrebuintandu-1 deinpreungt lucrator ajutor Eusevie Theogonie,Teodor Perintiul, tar mat cu deosebire prea invetat eraTheodor, ca 4i talcuirea Dumneqeestilor Evangelic oscris. Iracleot inse pre el il numesc eel mal multi. Acestiaadese -orl vegend pre Imperatul fiind-ca stt me-giesa, in-

1-ad

art

si

Qi si

si si Qi si

www.dacoromanica.ro

A LIII TEODORET 29

torcerea din izgonire a lut Athanasie 4icea ca s'au floutpricing de prea multe r6le, at el nu numal Egiptul vasuferi turburare, ci qi Palestina qi cele l-alte a-propiate neamuri.

CAP. III.

Despre a doua isgonire a fericitulut Athanasie, gi despre agttzarealut Grigorie, inch gi sfa'rOul.

Cu acestea ai cu acest fel de euvinte incunjurand elsocotinta cea prea utp5ra a acestuia, Pau induplicat pre ela isgoni pre Athanasie din Biserica. Acela inse mai ina-inte inkstiintandu-se de vrajmaluire, s'ar'i departat, aumers la Apus. Ca qi la Episcopul Romer, Iu lie fuse atun-cea pastorea Biserica aceea, cel de pre langa, Eusevie cle-vitirile alcatuite asupra lui Athanasie le-at trimis.Acela fuse urmand legei Bisericei, at poruneit ai el savie la Roma, ai pre Dumne4eescul Athanasie chiematla judecata. Si acesta cu a deverat primind chemarea, in-data at pornit. Iar cei ce stia drama, precum o facuse,la Roma n'at mers, vadita qtiindu-$t minciuna. Si privindoile pustiite de pastor, lup in loc de pastor at pus asupralor. Grigorie base era numele acestuia. i gasa ant mat cucru4ime de cat flarele cele selbatece intrebuincand turma,

luat dreptele r6splatiri ale reutittif, ca de iosu-li oileamar [eau omorat. Iar Athanasie mergand catra Constand,ca Constantin cel mat mare in r6sbol au murit, s'att tan-guit de vrajmaliile arienescului complot, s'at plans deresboiul cel asupra apostoleltil credinte, aducendu-i aminte§i de sirguinta cea mare a Tatalui, de marele Sinodpre care acela Pat adunat, qi ca cele scrisa de aceia, in-partasindu-se de adunare, rat intarit cu lege. Acestea jä-luindu-le, Pad deqteptat pre Imp6ratul spre parintescaravna. Ca indata auclindu-le acestea, at scris fratelulsfatuindu -1 sa pAzasca pirintevile bunele cinstiri de Dum-ne4et clirosul nevata mat. Fiind,crt acela cu buna emus-

cele

fail

Fiat

Fmiehia, Qi

si

1i

si

si

1i

www.dacoromanica.ro

30 ISTORIA BISIDRICEASCA

tire de Dumnedeu at. IntArit imperA0a, $i pre tiraniT Ro-manilor 1-ail stricat, si pre barbaril cel de prin prejur 1. atesupus. Acestor scrisorI supuindu-se Constandie, at poruncitin Sardinia, care este cetate Thrice 3cA, §i Mitropolie a n6-mului I)achilor, 14.i Episcopil r6saritului gi at apusului acolosa se adune impreuna. Ca multe qi alte patimiri ale Bise-rice! avea trebuinta de vindecare sinodicesca.

CAP. IV.

Despre Pavel carele s'ati Pod Episcop Constantinopolut.

CA ci pre Pavel, Episcopul ConstantinopoleI acesta, pri-mejduindu-se dreptele dogme, partasil Arieneqtii b6le Pallaratat de incepator al turburarei. Si alte 6re-care maI adau-gaud, cu care at. obicinuit a cliveti pre propoveduitorilbunel cinstirl de Dumneleti. Ci pre acesta acum nu Padlasat norodul a sa duce la Sardichia, intaegend vrajmaciileprotivnicilor, Ins() dupe putin, amagind socotinta cea preau§6ra a imperatului, din imperatesca cetate Patt surgunit,qi Pau mutat in Cucuson. Aceita Ins e o mica cetate, dinvechi supuse nemului Capadochenilor, lar acum impreunanumerata cu a doua Armenie. Dar inse n'ati fort destulcelor cu totul 1.61 petrecerea in pusttl a minunatulul Pavel,ca trimitind pre slujitorit socotintii for cel varsatore deAnge, Pall dat salnicil morti. Si acesta flouts' ne o all aratatDumnecleescul Athanasie, intru desvinovAtirea pentru fugasa §i acestea mat inainte puindu le. CA pre Pavel Epis-copul Constantinopolil isgonindu-1, §i aflAndu-1, ail' facutviderat a sa sugruma, In cetatea ce sa dice Cucuso a Ca-padochiet, speculator avend el la acesta pre Fi lip eel ces'al facut Eparh. Ca era aparator al eresulul lor, §i slu-jitor al relelor for sfaturI. Acest fel de varsari de sangeau odraslit hula lui Arie. Ca turbarea for cea asupra unuianascut sa, potriveste cu cutezirile for celea Inprotiva slu-jitoriuluI aceluia.

www.dacoromanica.ro

A LUI THODORET 31

CAP. V.

Despre eresul ha Macedonie, $i despre alctituirea cea de dansul.

Ci pre acesta asa dandu 1 mortit, iar mai adevtrat diand, trimitindu-1 imptratiei ceriului, at propus In loculacestuia pre Machidonie, prepuindu-1 pre el a fi de o so-cotintA cu dansii, fiind ca asemenea cu dansii, hulea prepreq, SfAntul Duh Ci putin in urma, si pre acesta rat is-gonit, cad nu suferea clidire anume, pre cela ce Dumne-4eeasca scripture il mime to Fit. Pentru care pricina a-cesta de tetra acia judecandu-se, CA s'at facut aparator aleresului lor, ca de o flinti cu Tatal nici acesta it diceapre Fiiul a fi, twit inv6ta ca dupre tote este asemenea cunAscetorul , Ili pre Duhul Want viderat numindu-1 zidit.Deci acestea nu dupt multa vreme In urma Elsa s'ail facut,precum am tis.

CAP. VI.

Despre Soborul ce s'arl Meta in Sardichia.

Iar In Sardichia s'at adunat 250 de arhierei, precumaratA, vechile povestie. AA mers Ins6 §i marile Athanasie,si Aclipa Gazeul, de carele Ili mai Inainte am pomenit, $i

marele Episcopul Ancirei al Metropoliel Galatilor, carelesi In vremea Sincdului celui mare era Episcop. At mersInca si parAqii acestuia, §i apAratoril complotului celui ere-ticesc, cei ce de de-mult at fost judecatort pentru Atha-nasie. Inst Ilitelegend neinduplicarea Soborului, si Edna-tatea cea Intru Dumnecleestile Dogme, nicl chiemati atintrat in adunare. Ci at fugit impreuna cu nedreptil ju-d.ecAtori si parasii. Si acesta mai bine o arata scrisorileSinodului, care pentru arAtata inv6tlitura o voiti pune Inistorie.

www.dacoromanica.ro

32 Is ORIA BISERICEASCA

Carte einodicescet de cettret Episcopit cep ce impreund s'aU adunatscried cIttrtt Episcopi eel din tdtd lumea.

Sfantul Sinod eel dupre darul lul Dumnelet impreunladunat in Sardichia, atat de la Roma, si de la Spania, siGalatia, Italia, Cambania, Calavria, Africa, Sardinia, Pa-nonia, Misia, Dachia, Dardania, si de alts Dachie,donia, Tesalia, Ahaiea, din Ipir, din Trachi, Rodopi, A-sia, Carrea, Bitinia, Elispontul, Frigia, Pisidia, Capadochia,Pont, din alts Fr;gie, din Chilichia, Panfilia, Lidia, dinChicladile Ostr6ve, din Egipt, din Thivaida, din Livia,din Galatia, din Palestina $i din Arabia, Episcopilor celorde pretutindinea, si impreunA slujitorilor, al Catolicestii siApostoleitii Biserici, iubitilor frail intru Domnul a s

bucura.

Multe cu adeverat $i de multe on at cutezat arianistiiinprotiva robilor lut Dumneolet, celor ce pazese credintacea dr6ptA,. InvetaturA mincin6sA prepuind'o, s'at'e ispitit aisgoni pre eel drept slAvitori. Si atAt de mult apolridicat asupra credintei, in cat a nu fi neaulit nici de prelubitoril de Dumneclet imOrati, drept aceea darul lulNrianeclet impreunA lucrfind, insusi prea lubitoril deDumneciet Imp6ratI ne-at adunat pre nol de prin osebiteEparhii si eetAp, randuit a :.-A face acest Sfant Sinodin acesta cetate al Sardichienilor, ca t6tA prigonirea sa seridice din mijloc, credinta rea singurabuna cinstire de Dumnelfet cea intru Christos de catratop sl se pAzaseA. CA, ail venit de la resarit Episeopil in-demnatt el de eAtrA bine cinstitorii Imp6ratI, mal Nartospentru cele ce de multe on jaluia despre frail si impreuna,slujitorii nostri, Athanasie Episcopul Alexandriel, si ma-rele Episcop Anghiro Galatiei si Asclipa al Gazii. CA p6te sipAnA la insusi vol sa fi ajuns clevetirile, Qi p6te auzu-rile v6stre s'ar'i ispitit a le turbura, ea cele ce 4ic el asu-pra nevinovatilor O. le credett, Tar prepunirea pangAritululeresului for sA-1 ascun4A. Dar Inge nu s'at ertat tndelung

Machi-

s'ar'i

si au

tell

$i

aid,

qi

si isgoqindu-se,

qi

www.dacoromanica.ro

A LU1 TEODORET 33

a le face acestea. Ca este aparatorul Bisericilor Domnulul,carele pentru acestia pentru top nol all suferit ru6r-tea, si prin at dat noun tuturor suirea la cerurl.Dec! de mult cu adeverat at scris cel de pre Tanga Eu-sevie si Marin, si Theodor, si Theogonie, §i Ursachie,Valent, Minofant, Qi Stefan, lin Julie Conliturgisitorulnostru, Episcopul Bisericet Romanilor, asupra pronum4ilorConliturgisitorilor nostri, asupra Jul Atanaste cis Episco-pul Alexandriei, qi a Marcel Episcopul. Angiro Gala-tie!, si asupra Jul Asclipa al Gazei. Ai scris Epis-copil cei din cele-l-alte OW, mArturisind cu adeveratpentru curAcia conslujitoriulul nostru Athanasie. Iar ea celede catra cal de pre langA Eusevie fAcute nimic alts shitde cat minciuni pline de clevetiri. Deci mai ales chiemapfiind ei de catra lubitul impreuna slujitorul Iulie n'at res-puns, $i din scrisorile cele de la Insusi Episcopul IuliearAtatA s'ar'i veclut clevetirea acestora. Ca ar fi venit, dear fi cutezat Intru cele ce at lucrat, intru cele ce atlfacut inprotiva impreuna slujitorilor nostri. Dar base $i dincele ce at fAcut intru acest sfant si mare Sobor, mal era-tata s'aft vedit reutatea Tor. CA viind in cetatea Sardilor,

ve(yend pre fra01 nostri, pre Athanasie, pre Marcel,pre Aschipa, eel I alp, s'at temut sa fie la judecata.Si nu °data, nicI de doue or!, ci si de multe or! chiemapfiind, nu s'ar'i supus chiemArilor. De si top Episcopi! Im-preuna fiind adunap, maI ales bine prea inbAtranitul Cu-vios, carele i pentru varsta, pentru marturisirea,pentru CA at suferit a.tata osten6IA, s'at Invrednicit de

ata cinstire $i respect, maI stAruind si Indemnandu-I preel a veni la judecata, ca pentru t6te cele ce nefiind de fatA.frati! I-at Oat, scris asupra Tor, acestea faca findsA OM a le dovedi. Ci nu all venit chiemandu-se, precummat sus am lis, arAtand si din acestea clevetirea Tor,numal cat ne mArturtsand vrajmasia viclesugul, carerFat f,cut, strigand prin lepAdare. Ca eel ce se nadajduespin cele ce rift, acelea si In faca pot a le dovedi. Dec! find-

flisarica Ortudoxi( R °mini 3

Inca si

iii

yi

$i atl

qi

@e @i

sine-11

si@i

lut

si

@i

si

www.dacoromanica.ro

34 ISTORIA 131SERICEASCA.

ca nu at intimpinat, socotim dar ca, nimaruIa e ne cunos-cut, c6, de vor urea aceia a lucra reit, ca nimic avead adovedi inprotiva conslujitorilor nostri, pre acestia II cleve-tese ne fiind &tit, tar fata fiind fug de dansil. Ca au fugit,lubitilor frail, nu numal pentru clevetirea acestora, ci pen-tru ea privea el ca A vor Invinovati pentru felurl de vi-novatil intimpinfind, ea legaturi si fi6re era aduse, si 6menIintors1 de prin isgonire, si Impreuna slujitorl dintre eelce Inca se Linea in isgonirl era venitI, rudenii $i prieteniacelor pentru d'Ansil muritl all font venit de fats. Si ceeste mat mutt, ea Episcop era fa a, dintre caril altul aratafiere ci legaturi, care pentru dansil I ail purtat ; tar al01marturisea mOrtea cea din clevetirea lor. Ca intru atata(lire din minte au ajuns, in cat ci Episcopi 86 apucasesä omore, ci 1-ar fi omorat de nu ar fi scapat din manilelor. Ca s'au sculat impreuna slujitorul nobtru, fericitulTheodor infatisind clevetirea lor Ca poruncea sa se °more.Iar alOt arata rane de sAbii, a4il 8a tanguia de &Ansit ea,at suferit de foine. Si acestea nu le marturisea nicte Omenicum s'ar fi intamplat, ci biserici intregl, pentru caril eelce 1-at intimpinat solind si solea spunea ea si octacl cusabil, si glote cu part, si ingrozip de judecatori, si infato-sarl de scrisorl plazmuite ail intrebuintat aceia. CA s'aticetit scrisor1 plazmuite despre eel de pe lAnga Theogonieasupra fratelm nostru Athanasie, si Marcel, si Asclipa, casi pre impe'rat1 86-1 porn6sert asupra lor, si mat ales le-auvadit eel ce atuncea ail lost slujitorl a lul Theogonie. Prelaugh acestea, golirl de fecidre, arderl de bisericl, Inchi-sort asupra sinliturgisitorilor, $i tote acestea pentru ni-mic alta, de cat pentru uratul nume al eresulul Arianis-tilor. Ca eel ce sa lepada de impartasirea cea cu acestia,era 6141 a fi ispititi de dansii. Dect acestea intelegendu-le, le era great a sl da parerile lor. Ca rusinandu se deeele ce au luerat, fiind ca nu sa mat putea ascunde aces-tea, ail intimpinat la cetatea Sardilor, ca prin venire sa separs ca cum nu ar fi gresit. Dar au4ind pre eel clevetiti

www.dacoromanica.ro

A Lill TEODORET 35

de dansit, §i pre eel ce all patimit de la dansit, Inainteaochilor avend pre Was, si doveclile, chiemandu-se nu allvoit ea intre. De si fratit nostri, Athanasie $i Marcel, siAsclipa multa indrtzneala intrebuintand, tanguindu-se,si asupra lor, fagaduind ca nu numal ca vorvadi clevetirea, ci vor arata cite aii pacatuit asuprainsusi bisericilor lor. Tar et cu atata frica a constiintit s'aurusinat, in cat all si fugit, prin foga all vadit clevetirealor, cele ce all gresit prin fugiri marturisit. Desi mai vartos nu numai din cele de mat inainte, ci si dinaceatea sa arata luerarea lor cea rea i clevetirea. Inse canici cu fuga BA Oa el a da Gre care prilej de alts reu-tate, am socotit de pre cuvantul adeverulut, sa, cercetamcele ce red s'ati lucrat de aceia. i acesta puind'o inainte,1-am aflat pre et de cele ce all lucrat clevetitori, canimic alta fara numal vrajmasie all facut Inprotiva Im-preuna slujitorilor nostri. C6. pre Arsenie eel ce-1 qicea et,ca omorat de Athanasie insust este vit., ci intru eelvii sa cerceteza. Tar de la acesta cele pentruOrate de catra dansil sa, ved plazmuirl, fiind-ca pentruun potir parea et ca frangendu-se de catra Macarie Pres-viterul lut Athanasie ail marturisit pentru dancit eel ceate venit de la Alexandria si de la Marioti, ci de la cele-1-alte loeurf, ca nici una din acestea facut. $i Epis-copil Inca cei din Egipet scriind catra Iulie impreuna slu-jitorul nostru, in destul adeverea, ca nici o prepunere caacesta cat de putin facut acolo. Ca alt-fel sint ins6m-narile cele ce asupra acestuia, cei s'ab. Invoit a sa faceintru o singurg, parte. ca intru ineemnarile acestea siintreba ne credinciosil catihumenit, dintre caril un ca-tihumen intrebandu-se, 4icea ca all fort inlauntru, and.Macarie sculat din loc. i altul intrebandu se qicealca numitul de dansit Ishira bolnav atuncea za.cea in AWE.,in cat din acesta se vedea, ca nici de cum nimic din acesteataine facut, pentru ca catihumenil era inlauntru, siIshira nu era talk ci bolnav zacea. Ca §i Insuci prea red

si

$i

jaluindu-,e si

si ca

sisi le-au

si

s'ail$i cel-l-altl

$i

s'all

s'aticlic

Si$i

&ad

sisal

www.dacoromanica.ro

36 IbTORIA BISAIRICEASCA

acesta Ishiri, mintind pentru ca at die, ca Athanasie ar fiars Ere -care Dumnedeesti carp, $i a vAdi, marturisit,ea intru acea vreme era bolnav, cand Macarie fiind fats,gi zacend, fuck $i din acesta s'aft aratat clevetitorl. Pentrucare clevetire at dat plata lui Ishira unwire de Episcopie,celul ce prezviter era Ca intarepinand douI prezvi-

caril at venit impreuna cu Meletie, lar in urma de-catra fericitul Alexandru fostul E iiscop at Alexandriel,s'at primit, si acum impreuna cu Athanasie fiind, ail mar-turisit ca nici odiniara acesta prezviter nu ad fost, $i niclMeletie at fost cAnd-va ori slujitor la Biserica Marioti.Dar Inge pre eel ce nici prezviter at fost acum ca preun Episcop rat adus, ca cu numele acesta sit se socotescaea, vor imipalmanta pre eel ce vor audi clevetirea. S'aftcetit Inca si partea impreuna slujitorulu! nostru Marcel,i s'au aflat mestesugirea cea rea a celor de pre langa.

Eusevie. Ca cele ce Is aid clis Marcel ea cum intrebAnd,acelea ei le-ail clevetit ea marturisite deci s'aa cetit celede aceea cele ma! inainte de intrebArile acestea, si s'ailaflat credinta barbatulu! dr6pta. Ca nici din Sfanta Maria,euventului lul Dumnedeu da Inceput, precum el clivi-tea, nice ca are slarsit imp6ratia lul, dar ca imp6ratiaeste fait de inceput, si fare, de sfarsit a fi au atria, Inca

Asclipa fratele at infatociat talcuiri acute in Antiohia,fat& find si para§ii!, §si Eusevie fostul Episcop at Cesariel,si din hotararile Episcopilor celor ce l'au judecat s'afl a-ratat pre sine-si a fi nevinovat. Dec! dupre euviinta, iu-bitilor frap de vreme ce de multe orl chiemandu-se nuasculta, potrivit afi fugit. Ca de constiinta lor isgonindu-se,cu fuga as aratat elevitirea lor, aft facut a sa credecele ce sa, clic asupra lor, care fata fiind prlanitoril le,clicea §i le dovidea. Dec! Inca pre langa acestea t6te, sipre cei de de mult prihaniti tai isgonip pentru eresulArie, nu numal primit, ci §i la mai mare treptainaltat, ca diaconi in trepta de preotie, lar din preoti laEpiscopie, pentru nimic alta, de cat ea pAgfinatatea sa pot&

at5

I

nitstell,

it

ai

lul

si

11

ti

1-at 1-ail

www.dacoromanica.ro

A I Ur TPODORET 37

a o semana si a o lati, si credinta cea bine cinstit6re deDumnecled sa o strice. Jar a! acestora slot impreuna cucei de pre Tanga Eusevie acum Ecsarhl, Theodor eel dinIraclia, Narchis din Neronieada Ciliciel, Stefan din An-tiohia, Gheorghie din Laodichia, Acachie al Cesariel Pales-tine!, Minofant din Efesul Asiel, Ursachie de la SinghidunulMisiel, Valent de la Mursa Panonie!, fiind ea acestia nuat dat voe celor ce impreuna cu dansil ad venit de la resarit,nic! la Sfantul Sinod a veni, nicl macar in . iserica luiDumneled a intra i all ertat. Si venind inch in Sardichia,facea in deosebl sobore de singurl el, si asAzamanturi cuIngrozirl, ca venind e! in Sardichia, nicl cum 0, vie lajudecatA, nicl a sa aduna impreuna cu sf. $i marele Sobor,ci numat venind, si pentru a infatisa venirea Torus aratand,degrabA an fugit. CA acestea am putut ale cunoste de lafratii nostril Macarie de la Palestina, si Asterie de la A-rabia eelor ce venise impreunA cu dansil, si s'aii despArtitde necredinta Tor, ci acestia venind fn Sf. Sinod, de silace o au pAtimit de la dansil s'aft tanguit, ,i dicea ca nimicsa face de dansii drept, adaugand si acesta ca adicA, eraacm multi aparand drepta slAvire, k,i oprindu-se de cAtradansii de a veni aicea, $i pentru cA'i ingrozes, si fAgAdueaasupra celor ce vor voi a sa departa de e!, pentru ac6stlpricina s'at sirguit $i intru o casa top a renianea, nid catde putin dandu-le voe a BA osebi de dansil. Dec! fiind canu sa cuvine a A tacea, nicl nepedepsite a sa lAsa cleve-tirile, legAturile, ci uciderile, si ranile, $i mestesugirile celede prin scrisorile cele plAznuite, reutAtile, desgolirile fe-ci6relor, isgonirile, stricArile bisericilor si arderile, muta-rile de la cetatile cele mal midi la maT marl parohi!, simat inainte de tote radicarea cea de acum a red numitulu!eres Arienesc prin acestia asupra adeveratel credintA. Pen-tru acesta dar prea lubitii nostri frail si iinpreuna slujitorl,pre Athanasis Episcopul Alexandriel, si pre Marcel alAnghiro Galatio, si pre Asclipa al Gaze!, si pre cel ceimpreung acestia slujesc Domnului, nevinovati $i curati

www.dacoromanica.ro

38 ISTORIA BISRRICEASC A

am hotarit a fi, scriind §i la Eparhia fie§tecaruia, ca sacun6sca nor6dele fiel-caruia Bisericl curAtania Episcopuluf86d, §i pre acesta al avea Episcop §i al a§tepta. Tar preceI ce ad navalit in biserieile for ca ni§te lupT, pre Gri-gorie eel ce ad tntrat in Alexandria, pre Vasilie in Anghira,li pre Chindianu in Gazi, pre acestia nicl Epi4copl al numinicl hristianl, nici sa alba vre-o imparta§ire cu dfin§ii, Didniscalva serisorl a primi de la danlii, niel a aerie catradan§ii. Tar pre eel de pre langa Theodor fostul Episcop alIracliel Europel, §i Narchis eel din Neroniada Ciliciei,pre Acachie din Chesaria Palestinel, §i pre Stefan de laAntiohia, §i pre Ursachie de Singhedunul Misiel, §i preVa lent de la Mursele Panoniel, §i pre Micofant din Efes, §ipre Gheorghie de la Laodichia, de Ili temendu se nu aiivenit de la resarit, inse pentru ca au fost caterisit de fe-ricitul fost Episcop Alexandru al Alexandriel, §i pentruca. §i el impreuna cu ace§tia este de nebunia lul Arie, §ipentru vinovatiile cele ce s'ai'l dovedit asupra lor, pre a-ce§tia cu ob§tiasca llotarare 1-a d oborat sf. Sinod din E-piscopie. Si i-am judecat nu numal Episcopl a nu fi el: cinici macar de imparta§ire cu cell credincio§1 a sa invred-nici. Ca pre eel ce despart pre Filul de fiinta §i D-cleireaTatalui, cli instraindzA pre cuvant de la Tatal, sa cuvine asa desparti de Catolicesca Biserica, §i streini a fi de nu-mole hristianilor. Deci fie §i de vol ti de toil Anatema,pentru ca ad craelmarit pre euventul adeverului. Ca po-runca apostolesca este, ca de va bine vesti cine-va voilaafara de cele ce all primit anatima fie, ace§tia nicl o in-parta§ire porunci0 sa aiba, ca nici o comunicatie este in-tunericulul catra lumina. De toil ace§tia departe faced -vo.Ca mei o conglasuire este lul Christos cu Veliar, ci pazi-ti-ve, fratilor iubiti, nicl ea scritl catra danA niel scris6resa luati de la dansil. Sirguiti-ve Inca §i vol fratilor hibit1§i impreuna slujitorl, ca unit ce cu duhul act fost faca, aintari impreuna cu Soborul nostru, §i a hotari prin seri-sorea vostra ca conglasuirea n6stra cea pentru impreuna.

www.dacoromanica.ro

A LIJI THODORTZT 39

slujitorit nostril sa se paz4sca de catra top de pretutindeneafrail al nostri. Lepadam Ingo pre aceia, $i isgonim din ea-tolicesca Biserica, adick pre eel ce tic, adeverind cum ce,Christos este Dumnec,let., dar insa adeverat Dumnecleu nueste, cncl este nil, $i lar adeverat Fiiu nu este, $i cumca nascut este impreuna si nenascut. Asa se, marturisesc presine-si ce, marturisesc pre eel nascut, ca asa ail clis, ca esteeel nascut, si ca Christos mat inainte de v4curi find, l-audat lui inceput 11i sfarsit, care nu in vreme, ci mat inaintede tats vremea avea nasterea. Inca $i doue vipere s'at.nascut sub pament din aspida Arienesca, Valent si Ursachie,card sl filesc si nu BA indoesc gicendu-se pre sine a fihristianl, F,1i ca cuventul $i ca Duhul si s'au restignit, sis'au jungh;at, si ail murit, si at. inviat. Si cum ca pentruadunarea ereticilor sa filonichiseste. ca osebite sint iposta-surile, a Tatalut, si a Filului si a Sfantului Duh, si casint despartite. Not fuse acesta o am primit $i i-am in-vetat si acesta catolithica pre danisire avem, $i credintA,$i marturisire, ca unul este ipostasul, pre care ereticii a-cestia it numesc fiintia, a Tatalul, si a Fiiului, si a Sf.Duh. Si de ar intreba, care este ipostasul Filului, martu-risim ca acesta era eel singur marturisit al parintelui. Canici odiniara tate, fait fiu, ilia fit fare, tata, au fost, nit.'sa pate a fi, -care le este cuventul, Duh neavend. Ca preade necuviinta este a lice, ca au fost cand va Tata {Arade Fid, nici a sa numi, niel a fi sa pate, este mar-turie a insult Filului care (lice : Et intru Taal, si Tatalintru mine. Si at si Ta,A1 una sintem. Nimene dintre notnu tagadueste pre eel facut, ci nascut mai inainte de tate,care sa numesc neveclute si vellute, facetor si mesterul si alArhanghelilor si al Angelilor, si al lumel, §i al nemului ome-nese. Ca dice, mesterul tuturor m'au invetat intelepclune, sitate printeansul s'au facut. Ca nu putea a fi tot-deunadata au luat inceput, ca cuventul lut Dumneclett eel ce edea-pururea inceput nu are, si Dumneq.ett nici odiniarasufere sfarsit. Nu c;licem pre TatAl a fi Fill, nici iarasi

www.dacoromanica.ro

40 1STORIA BISFRTC!ASCA

pre Fiiul ea este Tata. Ci Tatal este Tata, §i Elul al Ta-talui Ftti. Si marturisim pre Filul ea este putere a Ta-talui. Marturisim pre cuventul a fi a lui Dumnecleu Parinte-lui, afara de carele altul nu este, Ili pre cuventul adev6ratDumnedeti, §i intelepciune, putere, inse cu adev6rat Fitam predanisit. Dar nu precum ce1-1-a1ti fii sa numesc,ilicem pre cuventul. Gael aceea sail pentru aceia ar fi D-4eipentru ea nascut a dotia 6rA, on pentru ca s'ail in-vrednicit de sa numesc fil, nu pentru un ipostas, careleeste al Paiintelui $i al Filului. Marturisim un nascut

nascut. Ci singur nascut pre euventul, carele tot-de-una era §i este Intru Taal, iar intal nascut pent u om.Ca sa osabefre eu ob§tesca faptura, cá §i IntaT nascut dinmorti, marturisim a fi Dumne4eil, mArturisim o Dumne-leire a Tatalui a Fliulut Niel tAgadue§te eine-va cand-va, ca Tatal nu e mat mare de cat Filul, nu pentru altipostas, nici pentru osebire, ci caci insu§i numirea Tataluieste mal mare de cat a Filulul. Tar 4nsu i hulit6reastricata talcuirea acestora, Ca pentru acesta sa, silesc eial 4iee pre el, eu Tata] una sintem, pentru conglasuire

unire. Ins toci cei catolice§ti am osandit nebunescafalnica for intelegere, qi ea niqte omen! muritori, caril arfi inceput a sa prigoni, gre§ind sa indoesc, §i impacaresa intorc, a§a clic el Ca sa pote a fi incaput osebire §i pri-gonire intre Dumneleu Tatal a-tot Vitorul, qi intro Fiiulcare lucru e prea de necuviinta Ili a-1 gandi §i a-I prepune.Noi fuse credem adeverim, si a§a Int6legem, ca §isfintitul glas ail grait Tatal una sintem, pentruunirea ipostasulul, carele este unul al Tatalui unul alFilului. Si acesta Inca o credem tot-deuna. Ca este fara deinceput, qi fara de sfartlit acesta impreuna cu Tatgl Wipe-ratind, nici timp hotarat avea, nicl imper4a lui a lipsi.Ca cela ce este deapururea, nici odini6ra ail inceput afi, nici p6te a lipsi. Credem fuse impreuna cuprindempre mangaitoriul Sf. Duh, pre carele Domnul i failfAgacluit now!) trimis, pre acesta fl credem trimis.

s'ai

Mean

si

si

yi

insultci

@i

ti

Qi

1i

pi

la

gi

ea ti 1i

qi

Qi

ti

ei l'art

www.dacoromanica.ro

A LU1 TYODORER 41

§i acesta nu ati patimit, ci omul acela cu care s'ag fm-bracat, pre carele lust din Maria feciora, pre omulcel ce putea a patimi, ca omul e muritor, tar Dumnecjeunemuritor. Credem ca a treia di au fay at, nu ca Dum-ne4eii In om, ci ea un om Intru Dumnedeu s'ag sculat,pre carele proadus dar Parintelui s'eu, pre carelel'au slobozit din pecat si din stricaclune. Credem ins6,ca in vreme cuviinciosa hotarita, pre top pentru t6teacestea va judeca. Inge atat de mare este nebunia !or, $iasa de cu gros Intuneric s'ati orbit mintea lor, ca sit nup6tA vedea lumina adeverului. Nu Inteleg ceea ce s'ag 443cu cuventul, ca acestia intru not una sa fie. ArAtat estepentru ce una. Ca Apostolic Duh Sant a lut Dumnedeuluand, dar 11186 nu luaus! ail lost Duh, Did vre unul din-tr'finsil or! cuvent, or! int6lepciune, on putere era, nicisingur nAscet era, precum dice, eft to una sintem, asasi et intru not una sint. Ci cu amaruntime as osebitDumne4eescul glas, 4icend, intru not una sa fie. Nu atcis, precum not sintem una, eta si Taal, ci ca uceniciiintru sine insult insotiti si unip una si, fie cu creclu4acu marturisirea, $i Intru darul buna cinstire a lul D-deg

Parintelul, cu ertarea Domnului mantuitoriuluinostru cu dragostea sa pOta fi una.

Din aceste .scrisori putem a int6lege, clevitirea parasilor,Qi acelor ce de mult au judecat nedreptatea, ci pre Tangaacestea, sanAtatea dogmelor. CA nu numal despre Dum-necleesca fire ne-an. invetat pre not fericitit parinti, ce ne-audat inv6tatura cea pentru economie. Aceste Constans a-flandu-le, s'au mahnit asupra fratelui v6dendu-1 lesnirea,

s'ag maniat asupra celor ce le mestesugea acestea,esti! molatatea imOratului o amagia Dec! pre clout dinEpiscopii cei adunEqi in Sardichia alegandu-1, trimiscatrA fratele seu cu scrisori. At'i trimis ins() impreuna cudansii si pre un maresal, carele sa numea Salian, ci stralu-cea intru buna cinstire de Dumnedet Intru Dreptate.Iar scrisorile nu avea numai Indemnare sfatuire, ci

le-au

ci l'auci

ci ci

ci

ci

cici

ci ci ci

ci

ci

ci ci

t -at

ci

ci ci

www.dacoromanica.ro

42 1ST. BLS. A LL'I TEODORET

inspaimantare cuvenita until bun cinstitor de Dumnegettmperat. C. mat total I au scris sa-§I dea auqurlle la E-piscopI, csi sä afle nelegiuirile cele cutezate de tefan §i decat-I-alp. Inca §i pre Athanasie sa 1 intorca la turma sa,viderata facAndu.-se clevetirea Qi nelegiuirea yi vrAjnaft§iajudecAtorilor celor dinainte. i ate adaos, ea de nu sa vaindupleca, E}i nu va face cele drepte fnsusl va merge inAlexandria, §i pre Athanasie 11 va da oilor celor ce I do-resc, §i pre complotul vrajmailor 11 va strica. AcdstA seri-s6re primind'o Constandie, ea in Antiohia atuncea saintamplasa a fi, au fagaduit a face, ceea ce fagAduea par-talul durerilor.

(Va nrma).C.E.

*

www.dacoromanica.ro

0 CUVINTAREASUPRA

Raportului fflosollei §i al tiinOi cu religiunea,

Universitatea national din Athena serb4A ea patronspe Santif TreI-Ierarht si marl daseall al lumel, Vasilie eelmare, Grigorie teologul si Ioan Gura de aur. In clita de30 Ianuarie, child santa nostra Biserica serbezA commemo-rarea lor, universitatea atheniana face un parastas In me-moria si eterna amintire a ctitorilor f}i a tuturor donatorilor,ce ati coutribuit cu obolul muncei for la marirea fondulurdin care sA intntine acel mare asezAme'nt de cultura sieducatiune. Cu acesta ocasiune, unul din profesorit facul-tatel teologice este indatorat de senatul universitar sa ODAo ouvintare In biserica mitropoliel, unde sa face tot-deunaparastasul amintit, In presenta profesorilor $i a studentiloruniversitari.

Anul acesta profesorul Insareinat a Linea cuvintareaobielnuitA, a fost DI. Diomed Kiriakos, protesor de istoriabisericeseA la acea universitate. D sa a vorbit despre ra-portul si armonia ce trebue sa existe Intre instrucciuneasi educatiunea laic& si cea religi6sa, adicA despre raportulfilosofiel si al stiintel cu religiunea.

www.dacoromanica.ro

44 o CUVENTARt Ag4LTPRA

Ouventarea D -Iul Kiriakos, forte cunoscut in lumea cres-tinA, ortodoxA prin scrierile sale teologice si inseinnatateasa stiintifica, precum si prin vederile si cugetArile sale larglsi profunde asupra invataturel sf nastre religiunY, fiind demare important l o reproduceni in traductiune dupe revistateologica athenianil 'AvinIxacc,- No. 165 din Fevr. a. c.

Prea santite ierarh isi onorata adunare,

Universitatea nationalA serband aci dupe a sadatorie, parastasul pentru eterna amintire a bine-facetori-lor el, prin acesta n'are alt stop, de cat de a'si exprima re-cunostinta sa si de a onora memoria a celor bArbatl, caridin avutul for ail contribuit cu mama largA la infiintarea,la intretinerea si desvoltarea pana in present a acestelscale nationale, de la care ea de la un far strevecletorrevarsA lumina stiintei nu numai asupra intregel Grecillibere, ci si asupra intregulul orient ellenic.

Acosta on6re se cuvine bine-fAcetorilor universitAtei,pentru ca el ocup eel intAI be intre bine- facetori! nea-mulul ; tact daeA stiinta, care luminezA poparele este ceamat mare bine-facere pentru ele, eel ce o sustin, cu dreptcuvent, trebue a se pune in fruntea bine-facetorilor.

F6rte nemerita este alegerea lilel de astA,-(111, serbAtoreacelor trei marl lerarhl a! Bisericel, ea in acesta 4i sa seseOrsasca parastasul pentru bine-facetoril universitatel, cadde secole serbatarea acesta s'a socotit, cu drept current sica serbare a bisericel si a scalelor, pentru ca aceI trel marllerarhl, a eArora comemorare serbAm, all unit in personalor, mult de eat orl-care in eel mat inalt gradinstructiunea si stiinta lumesca cu cea bisetieeeea, adicAfilosofia veche clasica cu invetA,tura Evangeliulut, litera-tura pAgana cu credinta erestina.

Legatura accista amicalA si armonica, a religiunel custiinta, poporul ellenic a socotit'o tot-deuna si naturala sisalutary asupra acestul subiect, imi vetl permite a in-ista cate-va momente in euventarea mea.

asta-41,

mai altii,

re

www.dacoromanica.ro

RAP. F. OS. §I AL TI/NTRI CU aELioniNzft 45

Instructiunea religiunea trebue sa fie tot-deuna uniteprin tubire intre dansele ; pentru ca amendoue, conside-rate ca niece putert, sunt de o potriva necesare folosi-tore poporelor, si deer trebue sa se gusting, reciproc una pealta, pentru a putea mat sigur fie care din ele a'st atingescopul.

Prin instructiune poporele se luminha, ies din tutu-nerecul ignorantet si al prejuditiilor Prin ea se luminezitote obiectele cunostintelor umane ; se cunosc adeveratelecause ale lucrurilor, precum si ratinnea lor ; se modul6zAdrept relatiunele legale si morale ale 6menilor intro dansit,

viata in societate devise regulata, armonicA.Stiinta este care da, cunortinta cea mat perfecta despre

cele ceSciintele naturale, in care so cuprinde medicina, ex-

plic fenomenele naturale afla adeveratele for cause sileg!. Sciintele istorice impreuna cu cele fisilogice, tudiazatrecutul omenirea urmarese evOlutiunea sa istorica. Stu-diul legilor examineza natura dreptului sensul legilordupe cari condus si se condue societatile si omenireain genera. Sciinta teologica, cercethit isv6rele, istoria sisubstanta religiunea crestine. Filosofia in fine, cea matinalta dintre sciintt, scruteza causele finale ale fiintelorprin care in fond sá ennosee Dumneaeti, lumea si omul,aceste trot obiecte, asupra carora se concentr4z1 t6ta in-teliginta umana. Ast-fel prin instructiune sciinta se re-varsA lumina; pop6rele se inalt de la o 6rbs experientacu care se multumesc barbaric, la cea mat inalta si matprofundA cunoscinta a lucrurilor, care caracteresa §i deo-sebeste pe poporele civilisate de restul omenirea.

Religiunea base este aeeea care ridica moralminte po-p6rele, le purified moravurile ii preintampinand 840. oprindcrimele, le intAresce in virtute. Re'igiunea este sentimentuldespre infinit ski viata in Duraneaeu. Eite credinta inDumnegeti creator al universulul. Este lubirea catra Dum_neaet, ca bunul suprem, autorul beget morale $i idea-

si

fli

si

si $i

exits.$i

si

sisi

s'au

si

ai

www.dacoromanica.ro

46 o CUVENTARP1 ASUPRA

lul moral, catre care trebue ag, tinda, omul. Este sperantaIn Dumnecjet, providentiator al lumet si protector al omululsi prea bunul parinte ceresc. Este supunerea la legea mo-rala, ca voia cea sfanta a lul Dumneclet, sett la dicta-mentele conseiintet morale, set la preceptele lut Dumnecleusi la viata cea in contormitate cu ele, care ne as4manadin ce in ce mat desevarsit cu Dumnedeil.. Este supunereadin inima catra Mantuitorul lumet. Fiiul lut Dumneciet,carele s'a adus pre sine jertfa pentru not, §i cAtra divinulsots evangeliu, supuuere la acela prin care ne-am salvatdin In§elaciunea pecatulut §i am revenit lara to la Dum-neq.eii; ne-am indreptat inaintea lut, si ast-fel fiind renas-cutt moralminte, suntem fit at 11.11 Dunineclett, vrednicl deimp6r4ia cerurilor. Este alipirea de Bisarica lul IisusChristos, care continuand opera dumne4eesculul et fon-dator, prin conlucrarea Spiritulul Sant, care este in ea,ne santeste si ne intaresce in calea dreptatet. Este astep-tarea vietet si a judecatet viitore, in care se vor indeplinicele mat Waite dorinte ale sufletulul nostru, si virtutea seva incununa, tar vitiul si calcarea de lege se vor pedepsi.

Prin aceste sentimente pe care religiunea. atat prin doc-trina cat si prim cultul sell, le cultiva, propagli §i intretinesi prin ae4ata vial& Banta si placuta lut Dumnec,leti, lacare 11 conduce, Ea purifica, Inobileza si santeste pe om.

Ast-fel instructiunea si religiunea, fie-care in mod deo-sebit si prin mijlocele speciale fie-eareia din ele, inalt& po-pdrele si Is conduc pre calea progresulut. Si pentru a's1indeplini fiecare mat cu inlesnire misiunea si a's1 ajungecu siguran0 scopul urmarit, ail nevoe in actiunea for fie-care de concursul reeiproc.

Instructiunea in drastica sa actiune pedagogics, arenevoe de concursul rellgiund, tact far& ea, nu p6te formamoralul tinerimet, care depinde de sentimeritele religiose.Instructiunea fara moralitate devine viclenie, siretenie .,,.i

perversitate.Pentru ac4sta instructiunea impreuna cu desvoltarea

www.dacoromanica.ro

RAP. FILOS. Si AL ST1INTEI CU RELIGIUNEA 47

mince' si a inteligentel, trebue se urmAr4sca si formareacaracterului celor ce se instruesc ; trebue sä caute a leinspira principii morale, sa le inspire frica de Dumne4ei1,iubirea catrl, virtute, amorea catrl dreptate si entusiasmulcatra tot ce este bun. 0 scola din care ar lipsi o ast-felde educatiune morala. a celor ce se instruesc, o sc615 a ca-reea instructiune, nu ar avea ca scop principal inspirareaacestor sacre sentimente, ar devia cu des6var§ire de la me-nirea sa. Pentru cá nimeni asLa-4( nu se mal indoeqte, cáscopul unel qcole nu este numal luminarea mime' princunoltinte, ci §ii formarea morale a inimel, intarirea vo-lute! si fortificarea el catra bine precum $i formarea moralea caracterului. Iar acestea instructiunea nu le p6te realisafare concursu! religiunel.

Asupra acestui punct sunt de perfect acrd cei may marlpedagogi incep8nd de la Pestalozi §i pane la cel insem-nap din 4ilele n6stre.

Dar §i religiunea are necesitate de instructiune. Pentrucá fall blrbati bisericestl instruiti, fall barbati luminaticu lumina sciinteI, religiunea decade in superstitiune §iprejuditiu, ideile li invetaturile religiunel, se pervertesc ilise confunda cu erorile ; sublimitatea li profunditatea dog-melor, a morale' $i a cultului, se nesocotesc si se depre-ciaza. Atund forma inlocuelte fondul, §i pop6rele all numaio umbra de religiune in locul insasi al religiunel.

Crestinismul este religiunea absolute a omenirel. Estecea mai curate $i cea mal filosofica dintre religiunl. Darea, numal atunci este ast-fel, cand examinandu-se lucrurilecu concursul sciintel, ce int6lege adeveratul s6t1 spirit.Cand eel ce o represint sunt in stare prin instructiunealor, sa strabatfi in fondul el Iii sa'i cun6sca adeveratanature.

Crestinismul adesea orl in e vul mediu a fost patat prinfanatismul si prejuditiul liturgicilor sel §i al multor membrilignorantl ce'l compuneati. Dar cand dominicanil prin fai-m6sele for tribunals, ale ala numitel inquisitiunl sacre, at

www.dacoromanica.ro

48 o CUVENTAXIII ASUPAA

condamnat in numele evangeliulul la tot felul de torturl,la morte oi la ardere mil nenum6rate de fiinte umane, efnu eraii de cat niote calomniatorl al Evangeliului. Carl ceputea sa fie comun intre faptele for de cea mal cumplitaatrocitate of barbarie of tntre principiile creotinismulul ofInvetatura dumneleesculul fondator at religiunei creotine,carele a predicat lubirea, filantropia, blandeta §i bunatateu§i voia el urmatorii BM, sa fie plinl de bland** of indul-gent5, $i prin viata for departs de on -ce resbunare, ase-mAnandu se parintelui cerese care face sa rasara sorelesell si presto) eel bunt oi preste eel ref $i face se, pl6e de-opotriva li preste eel bunt oi preste cel rel.

Cu cat clerul va fi mat ignorant, cu atat va intelegemat greoit of mat neperfect Invetatura religiunei creotine ;li cu cat el va fi mat instruit, mat cult si mal luminat culumina sciintel, cu atat se va ridica la cea mal complect&posibile. Intelegere a dogmelor Ili le va aprofunda.

Insttuctiunea see. sciinta It religiunea numal atunci potfi In acord of conlucra Impreunl, cand fie-care din ele nudepaleste cereal sea de activitate.

Desacordul oi inimicitia Intre ele, incepe de indata ce,de exempla, representantil Bisericei si at sciintel teologice,In zelul sot fanatismul for catrA &mice. of teologie, vorcauta se, supuna lor sciinta profane, of vor avea preten-tiunea de a I indica el directiunea oi modal cum E35, esami-nem cestiunele sea cum A se ocupe si sa expuna si sadesvolte fisiologia, geologia, astronomia etc.

Equilibrul Intre sciint.t of religiune este de asemeneasdruncinat, i local armoniel of al conlucraref for reciproceIt la ura, combaterea of excluderea reciproce, and apa-ratorl fanatic' aI sciintelor naturale, de exempla, se ames-tee in cestiuni caH nu intru in competenta for ci all. pre--tentiunea a resolvi dupe vederile of cunootintele for natu-rale, cestiunl metafisice of religiose, pe cari aft aptitudineaoi aunt In stare sa le examineze filosofia, teologia of filosofiareligiosa.

www.dacoromanica.ro

RAP. FILOS. SI AL STIIN1EI CU RELIGIUNEA 49

Primul cas s'a intamplat adesea orl si se intampla sichiar asta-cli in Biserica Romei. In evul mediu ne estedestul de cunoscut cum papismul a persecutat desvoltarealiberA a sciinto si cum tribunalele inquisitiunel sacre arfi fost forte dispuse a da in foe multime de scrierl, ceeace in parte a si facut,si a pune tote piedicele la desvolta-rea spiritulul uman, persecutand pe Kepler', Galilee, Ior-dano-Bruni, si pe alt] distills] barbatl genial] a-I acestortimpuri. De asemenea este cunoscut cum pans chiar In 4i-lele nostre ultimil pap', Grigorie aleXVI-lea si Piu la IX-lea,prin faim6sele lor encielice si prin bulele lor, ail excomu-nicat libertatea sciintei, a ratiunei, a preset, voind sa incate-neze spiritele numa] in ideile invechite si cum cea mal mareparte din scrierile sciintifice cu care se mandreste secolulal XIX-lea, s'ati condamnat de Biserica Rome' $i au fosttrecute in faimosul catolog numit, index librorum prohibi-torum. :Nu a lipsit acestel biserici dorinta ca, nu numaiscolele invatamentului primar si secundar, dar chiar uni-versitAtile, sa fie puse sub controlul sett, acolo undo reit-giunea dominants a Statulul apartine acestel biserici.

0 ast-fel de stare de inimicitie .a, Bisericel rumane fatscu sciinta profana, si iesirea Biaerice] din sfera activita-tel ki a dreptrilor sole, era cu neputinta ca sa nu pro-v6ce in terile apusulul eel mal mare desacord si inimicitieIntro sciinta $i -religiune.

Pe de alts parte confliotul intre scinata li religiune s'a,provocat forte adesea orl, de aparatoril fanatic' al sciinte-lor naturale, call in numele acestor sciinte ail declaratresbel orl-etrei religiune si tutulor ideilor metafisice, sus-tinead ca nimic at nu exist' afara de materie si ca ideiledespre Dumneleil, providentet, imaterialitatea si nemurireaspiritulul, car] aunt basele on caret religiune si filogofitspirituale, aunt idel invechite si ea materialismul este cea,mat inalta filosofie.

Ast-fel de pretentiuni si ides nu puteati de cat sa sdrun-

Bison= Ortodoa Ratan'. 4

www.dacoromanica.ro

50 0 CLVENTARES ASUPEA

tine si sa nimicesca on -ce armonie intre religiune sciintaprofane si sri, declare intre ele col mai cumplit resbel.

Contra acestul materialism si a ideilor sale subversiveon caret religiuni, era natural ea sa se ridice cu funie re-prestntan$ Bisericel crestine teologil sa compunAserierl apologii in favdrea religiunel crestine, aparandsi sustinend verity ile el eterne. Si nu at lipsit ca in aju-torul for si in contra ideilor materialiste distrugatdre, saridice glasul for i eei mai baxbati representantl aladev6ratel sciinte fitosofice. Ast-fel Montesquieu, Rousseau,Rouage Collar, Cousin, Joules Simon, Oarau, Paul Janetci alai filosofi spiritualisti, ati apArat existents Dumne4eirei$i nemurirea sufletulul. Iar din partea G-ermanilor Leib-nitz, Wolf, Cant, Herbart, Fichte, Lotze, Zeller si alpfilosofi teisti, au desaprobat materialismul. lipsit dea se asocia cu acesti apAriltorI al teistnulul si al filosofielapiritunle, chiar $i eel mai celebril naturalist'. Ast-fel Du-bois- Rymond, Wirchow, Herdmann, Bernhard, Agaziz,Quatrefa ges altil.

Toti acestia au combatut materialismul, l-at datmortale, §i au aratat eb, este eea mai mare si mai

pericul64 prostie, care nu 'Ate face omeniret societatetde cat reti. El all demonstrat, marile ide!: DespreDumnecieb, despre provideata, irnaterialitatea nemurireasufletulul, basele religiunei si ale orl-caret filosofil san6t6se,aceste ides cu cari se conl6gA tota, vista mat 'natty spi-rituals, religi6sa §i materialA a poporelor, aunt idol stabile,eterne nestramutate, $i ast- fel cu totil au arAtat, ca ar-monia intre religiune gi sciinta profane, este nu numaIposibila, dar chiar necesarit, impunandu-se prin natura lu-crurilor, pentru atingerea scopulul si at uneia si al celet-l-alto si a fi ambele de folos

Din fericire in poporul ellenic, de la InsgsI aparitiuneacrestinismului, filosofii si credinta crestina s'au unit intredansele cu iubire fratesca, asa in cat instructiunea si reli-giuiiea, au mere impreuna mane, in mama, in pace si con-

ilultri

Wail

Qi

lo-viturt

caQi

ai

omelet.

ai

pi

pi pi

. si

¢i

www.dacoromanica.ro

RAP. F& 03. §1 AL §TI1NTE1 CU RELIGIUNEA

cordie, afara, de 6re-cart except:uni de mica insemnatiteIn cele dintaiu tree secole dupe Christos, chiar de la

incepu:tul propagarel crestinismului, in poporul elenic, cre-dints, erestina s'a infratit cu filosofia greaca. Pentru acesta,pe cand pe parinti bisericesti latinit, it vedem separand ores-tinismul de filosofia greaca, si pe Tertullian strigand, ceeste comun intrs academia lul Platon si porticul lul So-lomon, intre Athena si lerusalim si recomendand credinta6rba, credo quia absurdum est", la parintii bisericestlgreet, de la inceput vedem mare respect si veneratiunecatra filosofia cultura clasica. Aci un Tustin merge pana,aco'_o in cat ne spune, ca invetatura lui Platon nu estecontrail invetaturei lul Christos si numesce crestini peSocrat, Platon si pre top dintre filosofia eel vechl, cari altfilosofisat drept si ate trait dupe drepta ratiune. Iustincrede, cy intre pagan! ati fort respandite 6re-care semintedin ratiunea diving si 6re-care raze ale Cuvintului divin,dar lumina deseversita, s'a descoperit prin Iisus Christos.Faim6sa scaly catechetica, intemeeata la Alexandria, sesilea in eel mat malt grad posibil sa combine ellenismulclasic cu crestinismul, prin examinarea filologica si filoso--flea a Santei Scripture si a dogmelor religiunel crestineTar credinth cea simply Tricrst,;), prin ajutorul filo-sofiei neoplatonice, sit o ridice la cun6scere s61l cunoscinta,(Tit-Laic), se silea adica sy fats din convingerile religi6se,convingeri logice, rationale si sciintifice.

In deosebi eel doI corifel dascall al acestei scale, ClementOrigen, se sileati ss stabilesca cea mal perfecta armonie

intre cultura clasica pagans si ideile religiunei crestine.Origen mal ales, atat socotea de necesara cultura clasicigreaca tinerilor crestini pentru o intelegere mal aprofun-data% crestinismulul, in cat pe discipulii eel IT invata macintAiu gramatica, retorica si dialectica, studia ea el pescriitorii vechl greet si mai ales pre poets, fi'osotl si orator!§i dupe aceea ast-fel instruiti, luminati si pregatitt, incepeacu el studiul scripture! si examinarea dogmelor credintet.crestine.

§i

(ii arcITI

Ili

www.dacoromanica.ro

52 o CU\ENTARE ASUPRA

De la Constantin eel mare, cand siatul roman s'a eras-tinat si erestinismul era religiunea dominants, in orient secontinua aceeasi infratire si armonie intro sciinVt tii reli-giune. Acosta se observa in scrierile tutulor parintilorgreet.

Intr'acesta s'ati distins in eel mai nalt grad si ati unitin el in modul eel mai armonie :ntelepciunea greaca cucredinta crestinn., eel trel marl ierarhl a carora commemo-rare o serbeza asta-Ill Biserica. Este sciut, ca dot din el,Basiliu eel mare si Grigoriu de Nazianz, at. studiat inAthena, in scela filosofica a neoplatonicilor, care inflorea.pe atuncl aci, si at erall de admiratl pentru progresele cefaceati in literatura si cultura greaca. Scrierile for probezaea all cunoscut tot ma de bine filosofia si clasicismul ellenic,ca si Santa Scripture. Basilic mat ales socotea atat denecesar si folositor studiul scriitorilor vechl pentru cres-tinl, in cat a compus si o cuvintare ski mat bine ctis untractat asupra modulus cum crestinil se pot folosi de scrii-toril greet. El insusl in teoriile sole despre Dumnecjeti,Treime, Cuvtntul, urmeza in mare parte pe Plotin. IarGregoriu de Nazianz in cuvintele sele contra' lul IulianParavatul, in panegiricul sett la marele Athanasiu si inmulte locurl a altor scrierl ale sole, lauds sciinta, licendea ea este eel mat mare dintre bunurile omulul, si inte-lege, nu numal sciinta sacra, ci si pe cea profane. Con-damna in acelas timp pe aceea cars o socotesc ca vgtitm6,-tOre si periculesa, numindu -1 grosierl si ignorant!, carsvoesc si pe 8101 a tine in intuneric, spre a nu se vadi ig-noranta tor. loan eel supra-numit gura de aur, discipulul1111 Libaniu, de si ajutat de talent extraordinar, dar numalprin studiul marilor orator! clasicl, s'a putut ridica, laacea eloointa a arts! oratorice, la care numal eel mat dis-tinsl orator! clasicl ail ajuns.

Dar nu numai acestl marl dascall as BisericeI att fostdepositarl al sciinteI si culture! clasice. Totl representanti!Bisericel si scriitoril bisericesti al acestor timpurl at avut

www.dacoromanica.ro

RAP. FLLOS. SI AL 8 f 1.xrd1 CU RE1LIGIUNEA 53

intinse vaste cunoacinte despre clasicismul pagan, greeroman. Gregorie al Nisei mai ales, nu numai a nu cedezi£prin cultura sa clasica celor trei marl ierarchi, dar inmulte it intrece chiar. De asemenea forte versant in culturaclasica a fost Eusebie al Cesariel Palestine, Didim, Cirilal Alexandria, Athanasie eel mare, Theodor al Mopsues-tiet, Isidor, Nilu, Apolinarie, Diodor al Tarsulut, Ciril alIerusalimulut si Teodoret al Cirulul. Mull din parintilBisericei, au fost chiar adoratorl al filosofiel sciintel pA-gane. Ast fel despre un Sinesiu, ori-tine este in nedomiriredata trebue sa-1 enumere intre filosofit platonici, seu intreteologit Bisericel crestine De asemenea mare predilectiunecatre clasicism au avut Nemesiu, Enia Gazeul, Zaharia alMitilenel, ski scriitorul anonim al scrierilor atribuite luiDionisiu Areopagitul, care se vede a fi fost un, urmatorzelos al misticismulul neoplatonic. Iar Santul Ioan Da-mascen, eel Intaid dogmatist al Bisericel primelor secole,precede dogmatica sa de capitole filos)fice, in care dove-deste cea mai profunda posibila cunoscinta, a filosofielentice.

Daca parin01 bisericesti a acestor timpurl combat prinsrierile for pe retoril sofistii pagans, data unit imperatlcrestinl, s'ar'i arMat purtat red cu oratoril si filo-sofil paganl, gi data poporul eel incult tai ignorant, adistrus eke °data templele $i idolit pagani, acestl luptinu se raportO la cultura clasica respectata veneratA decrectini, ci la politeism idololatrie, pe care oratorit fi-

losofii, pggani din ura catra, crectinism monoteism, besustinkl prin scolele templele tor.

In timpurile posteri6re schismei, ce a avut loc in Bise-rica crestina, incep8nd chiar cu secolul al IX-lea, culturaclasica o vedem tot in cea mai perfecto' armonie cu sciintacrestina. Cel intaiU exemplu ne da celebrul patriarh Fotie,care din scrierea sa p.uptOPtao;, se constata cA, cunocteaforte bine pe scriitorit clasicitatei pagAne grece, romanea tutulor pop6relor vechi ea facuse studil aprofondate

§i

fiat

siqi

ci

pi

pi

pi

pi

pi

pi

pipi

www.dacoromanica.ro

54 o CUVENTARB ASUPRA

asupra for. Este de asemenea sciut si cunoscut de top catde mult dinastia macedonilor, mat ales Leon inteleptulsi Constantin Porfirogenitul, au titbit si protegiat cultura isi cum in timpul comnenilor, Constantinopolul era eel matinsemnat centru de cultura clasicA $i religiesa, si nu putearivalisa cu el de cat Tesalonicul, undo inteleptul si eru-ditul Eustatie interprets neintreent pe Omer, Pindar sipe alti scriitorl clasici.

In timpurile acestea intampinam pe Pselu, carele pentruvastele sale cunoseinte era numit principele filosofilor. Elcunoscea de o potrivA teologia, filologia, malematica si-medicinal

Clericil eran cei mat distins! si mat insemnat! &seal!al so6lelor si a! poporulul. Instructiunea $i sciinta clerulul,o constata Nicolae Methone, censorul teologilor bisantinI,Proclu platonicul si faimosul bizantin interpret al sante!Scriptur!, Euthymie Zygeden. Zelul si lubirea bisantinilorcAtre literature si cultura clasicA, cii in special a clericiloracestor timpurY, it constata mat cu semis pleada invetatilorrepresentanti a! Bisericet, cari ail fost in timpurile Ina-re! Constantinopolulut. In aceste timpurl avem pe IosifBrieniu, Marcu al Efesulut, Ghenadie Scholariul, Vissarionsi Rich dintre cari mail se declarati pentru filosofia lulPlaton si altil pentru aceea a lul Aristotel.

Dar nu este acesta pleada invetatilor bisantini, Iubi-tort a! culture! clasice, cari dupe caderea Constantino-poluluI sub Turd, refugiindu se in Apus, au dus in Europa sciinta clasica si all provocat renascerea sciintelor $i aartelor, punend ast-fel basele culture! moderne in Europa ?Si tine pate contesta, ca instructiunea clasica a acestorreniiscetori a! sciinte, era separate, de religiune si ca inrandurile Ibr, n'at fost multi cleric! ?

Dupealuarea Constantinopolulul, in timpul indelungatdsclavil, sciinta si religiunea, nu numal ca a fost strans unitesi infratite, dar se p6te slice, ea Biserica este care a luatsub scutul $i protectiutea sa sciinta si ea a fost area fn

www.dacoromanica.ro

RAP. FILOS. Si AL STUN rEl CU REL GICNS,A 55

care s'a salvat din acel inspaimantator cataclism national.Tindele si pridverele bisericilor, erat singurele sc6le alepoporului subjugat, iar singuril. dascall cari ii instruiad sile explicad misterele sciintel, ale filosofiel si ale teologiei,eratt preotii si clericii. Mal mult chiar, el ad pregatit sirescela si renascerea national a.

Tote scolele ae culture greaca ale secolilor al XVI,XVII si XVIII, din Ioanina, Dimitzana, Patmos, Tesalo-nic, Santul munte, Constantinopol, Iasi, Bucuresci, Chios,Smirna, Chidonia si in alte locuri, erad conduce ma! numalde cleric!, cari erad eel mai buns cunosatori, atat ai cul-tures grece, cat §i ai literature! clasice, si multi din e!,

scriat in limbs veche ()Dina atat de bine, corect si cu in-lesnire, cum putinl asta-41 dintre eel mal distinsi filologlar fi in stare a face acesta. Este in deajuns pentru a eon -firma asertiunele male sa raport numai pe trel dintre cori-feil dascall al acestor timpurl: pe The Meniat, eel mai distinsorator bisericesc al timpurilor dupe luarea Constanti iopo-lului, pe Theotokie, eloquentul scriitor al faimoselor cu-vinte dominiale (al kiriakodromului), si pre invetatulEugeniu Bulgaria, eel ma! erudit dintre invetatit timpu-rilor sele. Cea mal eloquenta probtt despre cunoscinteleBele literare clasice, este traducerea lul Virgiliu in exametruomeric, pe Maga multimea scrierilor stile filosofice si teo-logice.

Chiar in timpurile moderne, in insasi acest secol, la notvEdem o armonie si o infratire intre sciinta si religiune.In timpul revolutiunei celel marl, craft forte multi cleric!,cari se distingeat prin instructiunea si eruditiunea lor.Acesti cleric! nu numal ca prin sciinta for au pregatit spi-ritele pentru aceea resoulare generala, dar acesta odata is-bucnita, el nu numl ca ad lust parte, dar el Bunt cari allcontribuit la organisarea, atat a Bisericel cat si chiar a sta-tului. Aci intelegem pe fericitii ducal si neamulu! nostru :Farmakide, Oeconomu, Duca, Vamva, Gazi, Veniamin,Constanta si altii. eel intaf patru, maI ales, ocup un be

www.dacoromanica.ro

56 o CL178.11 ARE ASUPKA

distins si ail jucat mare rol in istoria modern a desvoltaretliterare si sciintifice a neamulul nostru. Farmakide s'a distinsca spiritul si geniul cel mai critic si cunoseetor profund alistoriel. El este a3ela care a luat cea mai active parte laorganisarea administrative a Bisericet Iar Oeconomu estemare ellinist si orator bisericesc neintrecut. Prin elocinta,oratoria si taria argumentelor sale, ne reaminteste timpu-rile glori6se ale marilor dascalT al Biserieel. I)uca a fostdistins interpret si eunosator profund al literature! clasice,Tar Vamva este primul dascal de filosofie si fetorica al uni-versitatei n6stre, fiind in acelas timp mare moralist siteolog clasic.

Pe urmele acestora, armonisand si infratind sciinta cureligiunea, au mers si eel ce ar. condus mat departe fa-cultatea n6stra de teologie, inspirand tutulor Tubirea catrasciinta si desvoltand si explieand sciinta diving in eel maiperfect posibil ac rd cu sciin$a prolana ce se preda incelel-alte facultati ale acestul inalt asezament de culture.Probe este, ett representantil si clerul !Halt al BisericeTn6stre, care iv a recut instructiunea Ili educatiunea sa re-ligiosa in facultatea n6stre teologica, n'ati avut si n'ad a-ratat nie! °data nici eel mai mic dispret set. ura eatrasciinta, lucru care se vede si se observa la clerul altorbiserici.

Din t6te acestea resultA, onorata, adunare, ea instructiu-nea si religiunea aunt dou6 mart forte morale, can ridic sifac sa propiisasca natiunele.

Pentru ea el sa's1 atinga si indeplineasea scopul for trebuea se sprijini si ajuta reciproc una pe alta. Trebue a selimita si fixa marginele de activitate ale fie-cAreia din ele,pentru a putea merge in paralel si a fi in arm onie si inTubire reciprock lucru care a existat intre die de la ince-putul crestinismulul in neamul nostru ellenic.

Terminand euventarea mea, doresc ca acesta legatura,de armonie si iubire intro seiinta si religiune, 0, existe

www.dacoromanica.ro

RAP. FILOS. S1 AL *71INTEI CU RELIGIUNEA 57

(-lea pururea pentru binele folosul Bisericel ;i al neamu-lui nostru. Dar pentru acesta, vol representantl al Bise-ricei, urmand traditiunele frum6se ale clerulul ellenic,continuatl a respecta si a iubi sciinta si a admira niiracu-16sele el progrese si descoperiri, luminandu-v6 mintea culuminele el, ca mat cu fnlesnire cu succes, putetl cu-n6sce $i indeplini fnalta v6stra, misiune. Respectati tot-deuna libertatea sciintel, FA nu uitati nicl odata ca far&libertate, sciinta nu se pOte desvolta tli infloti ; pentru ca eaeste un arbore care nu prinde radacini, nu prospereza $i nuface fructe de cat numal sub cer fiber. De asemenea volrepresentanti al sciintel, nu ineetati de a respecta religiuneapatriel ci a neamului vostru, si nu uitatl nicl °data, ca cucat poporele aii nevoe de lumina sciintel cu atat at. ne-voe de morals, care nu se 1ntaresce consolideza de catprin religiune. Sciin(a lumineaza mintea ratiunea, darreligiunea curatesce i.nima Intaresce virtutea, ridica si for-meza moralul. i unit si altil respectatl sfera tai limitele deactivitate, pazig marginele care separa sciinta de religiune,

evitatl de ale depasi, cad atuncl provocatl conflictul for.Fie dar ca de a pururea sa fie si sa, existe in neamul

nostru traditioncda infratire ci iubire a sciintel cu religiu-nea, pentru binele Bisericel $i al neamului nostru. Fie, Fie.

1).

si sa

$i

¢i

¢i

si

¢i

www.dacoromanica.ro

ISTOR1A TEXTULU1 CARTILOR

NOULUI TESTAMENT.

(Urmare. Vec 11 Biserica Ortodoxii. Romang., Anul XVIII, No. 11).

VECHILE TRADUCERI.

Pentru cun6scerea diferitelor fase prin care au trecutcartile sante ale Noulul Testament, de mare §i netagaduitaimportant aunt vechile traducert ale textulul, decurse dincodicile grecesci, sari din alte codice traduce imediat dinoriginalele grecesci.

Traducerile care au decurs imediat din originale, catestimonil fundamentale ale textuluI, aunt larttal de ceamat mare imoortanta, de 6rece ele sunt mult maT vechide cat manuscriptele grecesci despre care am vorbit innumerul precedent al revistel ndstre, ai deosebit de acestaavem qi sciin0 exacta a terilor unde s'aii Mout acestetraduced.

Dar data aceste traduced sunt importante pentru stu-diul textulul cartilor sante, acesta nu insemn6za ca elesunt absolut normative, §i cit pe basa uneia sail alteia dinele putem nol sa afirmam, ca textul ala este exact li nu al-

www.dacoromanica.ro

1ST. Th X Is. CART1LOR NuELUL TESTAMENT 59

mintrelea. Inteadever, era °data In lumea teologilor vechT,credit:4a, carea s'a redesteptat acum In parte §i la cati-vateologi moderns, cA traducerile vechi aunt ti trebue s5, fienormative pentru a fixa curatia textului unei scrieri 6re.care. Iost parerea acesta nice odata n'a putut sA-si capetedreptul de cetatenie in sciinta teologiel critice.

Adeverul In cestiune p6te fi numai acesta, ce adeca totetraducerile tai cele mai vechi cele mai nos, im-portanta for pentru studiul critic al recensiunei textului,

asa s'a folosit aceste traducers de aprope mai tottrecensoril editorii cArtilor sante.

Acestea in trOcat Elise, se trecem acum la examinarea inparte a acestor traducers, incepand cu cele mai vechi,intre acestea, dintre cele dintAl, aunt :

TRADUCERILE ORIENTALE.

I. Traducerea Siriacet.

Crestinismul resarit mai intAi in Palestina sa respandif6rte de cu timpuriu peste confinele acestel hots, $i maiinainte de cat on uncle veni in Siria, a can't capitals An-tiochia deveni punctul central al misionarilor crestini, pen-tru tgrile pagane.

De si In Antiochia limba dominants, era cea grecesca,totusi in tarsi ea limba a poporului, era tot limba siriaca,ba ceva mai mult, in partea de dincolo a Eufratulti, inMesopotamia, s5, pare ca deja la inceputul v6cului al II-leaInflorea printre crestinii de acolo, o literaturA siriaca fortebogatA: care numera intre altele traducerea cartilor sante.

Cea mat veche din traducerile siriace este fare, indoiala:1) Pe,sito, carea cuprinde atat Vechiul cat si Noul Tes-

tament 1.). Relativ la origina el, he lipsesc date sigure.

1) Winehelhans de N. T. vers Syrian antiqna glum PesIllito vocant. Halle 1850; (Rodger, Pew:bite" In Ersch In Gruber Eney-olopaedie Sett. III, pag. 298 seventes. Arnold In Herzog Real En-

si '0-au

si sisi

si

$i

www.dacoromanica.ro

60 lbTuktt.A T1 X 101 1.1 CARTILOR

Sigur este insa ca e f6rte veche, probabil de la inceputulvOcului al II-lea. Traducerea ac'sta are lipsa, patru epis-tole catolice si anume: II Petru, II si III Ion, Iuda siapocalipsa si in forma acOsta era ea cunoscuta Ia crestinifsirieni din diferite part!, char Nestorianilor si Monofis4i-lor. La intrebarea: De ce in traducerea Pesito lipsesc car-tile enumerate ? s'a r6spun3 din vech.me in acelast fel sianume: Si scle, ca in Siria cA4ile sante ail avut o mareautoritate bisericesca, atat pentru literature cat ei pentrucult, ksi cum Sirienil ate ingrijit ca s I aiba forte de vremeo colectiune a cartilor sante sit luat si au tradus pe acelecare erati atuncl in intrebuintare obstesca in Biserica ems-fink din care lipseau probabil cele cinci cart! amintite,sail al caror caracter de cart! sante Inc 5, nu era de totrecunoscut. Pare ea parerea acOsta este justa, mat ales candne amintim prin cate face a trebuit A treca istoria ca-nonului cartilor sante, si cate lupte ad fost pans ce el Flafie ()data definitiv fixat.

Cu tote acestea insa, renumitul theolog Hug, crede caaceste cinci cdrti au format la inceput un tot complect inoriginala traducere siriana, si abia mat tar4iu at. fost eli-minate ele din text, rezemandu-se in sprijinirea ipoteselsale, pe autoritatea lut Efrem Syrul (t 373) care a citit,dice Hug, aceste carp in sirienesce s'atl p6te ca el insusile-ar fi tradus din grecesce in sirienesce. Opinia acesta alul Hug insa null pate avea temei, intro cat nol stimca Efrem or! de cate orf sa indeletnicea cu cetirea scriito-rilor Bisericel grece, sa folosea de un lalmaciu, in tot casulnu era asa de tare in cunoscerea limbel grecesci, ca ea fi

cyclopedia, pag. 398 sequentes. G. Bickell, Conspectus rei Syroramliterariae Monasterii, 1871, pag. 5-12. 011,7111W Pe Ito insemnez8simple, in toomal, oredinolos, de undo ne pntem espltaa si deinuni-rea traducerel ea ea aded este simply si oredinoiosa originalnlui.Nomele aoesta nu l'a avnt la inaepnt tradnoerea siriaol. El 'I s'aflat mat tarp' probabil In opunere on alte traducer' siriaoe de a-oelaql fel. (Tregelles, pag. 258 sequentes).

www.dacoromanica.ro

NOULUI TES1AMENT 61

putut el insusi intreprinde o traducere directs din origina.lele grecesci In limba siriana.

Dar data in Peoito lipsesc cartile despre care am a-mintit, cum sa face ca ele exista in alte traducer' sirianef6rte vechi? La aceita reipundem cu afirmatiunea ca incele trei vecuri primare ale crestinismului aIi lost cunos-cute de Biseriel intrega colectiune a cartilor sante, ba cevamai molt, sand s'aa impartit ele in lectionarii sail pericopepentru trebuintele cultului dumne4eesc public nu erail es-cluse din canon nici ace to cinci cart' ; de unde resultsca pe timpul for Efrem Syrul, care dupe cum sa vede avietuit in vecul al patrulea ele erati deji cunoscute tra-duse in sirienesce de si Pesito n'a voit a, le prim6sca.

0 alts intrebare care 's1 aii pus'o theologii, este, dataPeoito In ceea ce privesce Noul Testament este opera unuTtraducetor, sail a mai multora? La acesta s'a respuns caluerul nu sa scie sigur, dar ceea ce este adeverat, este caea apartine ca traducere aceluia§ timp, Tar pentru vechimeacare cu dreptul sa atribue are ea mare autoritate pen-tru istoria critics a cartilor Noulul Testament.

In Europe' s'a facut cunoscuta Pefito abia in anu11552,de catra Moses, preot din Mardin, pe care l'a trimis Pa-triarhul Iacobit de pe acel timp cu numele lgnatiu, laPapa luliu al III-lea, pentru ca sa se recomande acestuia§i sa ingrijasea tot-odata de tiparirea traducerel. Asa primaeditiune tiparita aparu la Viena in anul 1554, pe socot6lalul Ferdinand I $i sub privigherea Cancelariului austriaeAlb. Widmanstadius ajutat de Moses de Mardin, care s'ailfolosit $i de done manuscripte.

Acosta editiune cuprinde Noul Testament dupe alcatui-rea originals a traducerel Pesito, lipsind din ea ; a) celecinci car0 amintite; b) locul din I 16n 5, 7 ; $i Ion 7,53-8 11, care email streine manuscriptelor Pqito.

In editiunele posteriare, sä cuprind si aceste parti carelipsesc in prima editiune. Ele, sa dice ca ar fi luate dinalte manuscripte siriane de asemenea forte vechT. Acosta

ci

www.dacoromanica.ro

62 IS101,1A ThXTULUI CAkTILOR

insa nu pate constitui pentru not o autoritate tot asa demare si un tnteres critic ca originalul traducerei. Cele pa-tru caqt din epistolele catolice care lipsesc in Pesito, aftfost edate mat intal de Ed. Pococke Leyden 1630, deunde all trecut ele apoi si in cele-l-alte ediOuni ale JulPesito, §i anume in Poliglota din Paris (1645) si din Lon-dra (1655), cum si in ed4itmea lui Gutbier (Hamb. 1664).0 traducere a Apocalipsei a tipArieo cel dintal L. de DieuLeyden 1627, dupe un exemplar gasit in biblioteca dinLondra, si care aparOnea lul Scaliger. Codicile acesta esteeerie la Roma in anul 1580 de un Indian cu numeleGaspar de Aden. Din aceiasi traducere mat avem un ma-nuscript in Florer4a din anul 1582.

Pericopa din Ion 7, 53-8, 11 de care am vorbit matsus ea lipsesc in prima ediOune a traducerei Pesito, a edat'oL. de DieuAnimadversiones in patru evang. Leyden1633, de unde au fost primite si In Poliglota din Londra,cum si in cele 1-alte elite dupe acestea. Ele sa mat gases°de asemenea ii in done trei manuscripte a traducerei fi-loxeniane.

2) Un manus3ript ce sa afla arum in Britisch-Museumadus dintr'o monastire din pustiile Nitrice cuprinde pailInsemnate din Evangelit, luate dintr'o traducere siriaca Incanecunoscuta, pe care Tregelles o crede a fi mutt mat ve-che de cfit Pefito. Cureton a edat'o, in doua colone ci a-nume textul siriac cu traducerea englesa si cu esplicatiuni.

3) Traducerea filoxeniana a fost s6verlita de Chorepis-copul Policarp in anul 508 dupe porunca Episcopului mo-nofisit din Mabug sell Hierapolis, cu numele Xenaias sat.Philoxenus, tar mat tftrcliu revisuita de Thomas din Char-ckel (un toe necunoscut in Palestina) sat dupe cum el in-susi si numesce : Setracul Thoma, la anul 616, inteo mo-nastire a Antonianilor din Alexandria, unde se retrasesedupe ce a fost alungat din Episcopatul sett din Mabugde catra un Episeop Meletian Domitian. Thomas, in re-visuirea acestel traduced, a avut in vedere si unele ma-

www.dacoromanica.ro

NOULUI TESTAMENT 63

nuscripte grecesci, pe care le-a folosit In mod critic, pu-nend pe margini variantele care le-a putut descoperi.

Traducerea filoxaniang, cuprinde Noul Testament intreg,chiar §i acele patru antilegomena din epistolele catolice,afara insa de Apocalipsa, pe care unit at cre4ut ca at fostadaosa la text de catra L de Dieu; ins& Cu nedrept, intrucat e mult mal probabil ca acela care a intregit traduce-rea a fost Thomas din Charkel,

Unica editiune a acestet traduceri este aceea a lui 1.White ; (t 1814) §i anume evangeliile at tost edate In a-nul 1778 in Oxford; faptele apostolilor si epistolele cato-lice la 1799, Tar epistolele pauline la 1803. Evangeliiles'at edat consultandu-se done manuscripte, tar pentrn eele-l-alte carti s'a consultat numal un manuscript. Manus-criptele aceste au fost aduse in biblioteca din Oxford dinbiblioteca maul predicator englez cu numele Ridley. Unuldin aceste manuscripte a fog utilisat §i de Wetstein pentrueditiunea sa. Dupe e§irea la iveala a editiunel lul White§i anume a evaugeliilor, intrepr:nse Adler a examina dinnot acesta parte a Noulut Testament aducendu le maimulte imbunatatiri in scrierea sa : N. T. versiones Syria-cae Simplex (Peschito), Philox, et Hieros, denuo examinataeCopenh. 1789. 4.Traducerea Evangeliei lui 16n ascos'o la lumina Bernsteindasheil. Ev. d. Yoh. Syrischin .Harkl. Leipzig. 1853dupe un manuscript din Vatican,care mal inainte era in stepanirea lul los. Sim. Assemani,si care tontine cele patru evangelil, fail sa aibg cevanote pe margine ,i nici vre-un sewn Ere -care.

Traducerea filoxeniana, ca §i Pe§ito, este de mare in-teres pentru studiul critic al textulul cartilor sante. Va -16rea et a pus'o in evidenta forte multi recensorl critiel,cu deosebire de Wette. La alcatuirea el s'a avut In privirePesito, §i este atat de credinci6sa textulul din cuvint incuvint, in eat pentru a o intelege cine-va bine, are demulte on neaparata trebuinta ca sa recurga la originalulgrecesc, cu atat mal mult cu cat §i din punct de va-

www.dacoromanica.ro

64 ISTORIA TEXTUbUI CART1LOR

dere al spiritulut limber ele de multe ort difera. Asa depilda : contra spiritulut limbor siriane articolul grecesc,sa exprima printr'un cuvint deosebit, pronumele personal;de asemenea, acelea§l cuvinte grecescl sa exprimA prin a-celeast sirienesct, chiar data au o semnificatiune deosebitaetc. din care pricina tocmat, este traducerea acestacumam 4isde mare valdre pentru critica textulut.

Mind dat caracterul traduceret filoxeniane, a fi cu de-seversire credincios originalulul grecese, ba Inca dupe cumam vOut Area credincios, s'a nascut, din acestA impreju-rare done idol "tout, in timpul modern asupra scopulutcare l'a avut in vedere traducetorul atuncl cand a intre-prins acestA lucrare. i anume : Unit alt crellut cred,ca scopul final al traducerel a fost ca Ed tmplinesca golu-rile traducerel Pesito, atat in ceea ce privesce lipsa celoreinct cart! din Pesito, cat $i ea sa respundA la o necesi-tate a cultulul. Altitsi intre acegtia este Hug §i Eich-horn, cred el scopul el a fost cu deseveqire privet,anume numal pentru trebuintele doctrinale ale Monofisi-tilor. In mijiocul acestor parerl sa ivesce o alta a lulBertholdt, care dice ca traducetorul a avut in idee a ur-mari un stop eminamente critic, intocmai ca si Origenand a alcatuit Hexapla sa asupra Septuaginte, anumede a da creltinilor siriant putinta, ca sa observe bine undenu corespunde Peeito eu textul original grec. Intre acestetrel Wert, not credem ca opinia lut Hug este cea ade-verata.

4) Traducerea HierosolymitanetSirianet salt dupe cumo mat numese unit Palestineanasiriana. In biblioteca Va-ticHnulut sa aflA un Evangelistarium is ac4sta traducere,descoperit acolo de Adler, care a si Rent cunoscute cate-va probe din el. Traducerea este Boris t in limba aramaicA 1). Dupe o notip, ce sa pastreze, la sfarsit sa vede

1) In privinta dialectului acestel traducerlChaldaic, amesteoaton elements ebraice Qi sir:acecomp. Ndideoke in Zeitschrift der

1 Qi

1i

si

si

www.dacoromanica.ro

NOULM TESTAMENT 65

codicile acesta este scris tntr'o monastire din Antiohiala 1031, tar vechimea traducerea, o crede Adler a fi intrevecul al IV-lea i al VI lea, decursa dinteun original grec.

II. Traducerea Etiopa.

Cre§tinismul s'a facut cunoscut in Etiopia sad Abisiniain vecul al IV-lea, adus fiind acolo de Frumentiu E-dessiu, caril cu drept cuvint sa pot considera ca interne-ietorit Bisericet creltine etiopene. Frumeniu chiar a qi fostprimul Episcop cretin in Axum ; tar din cereetgrile isto-rice se dovedesce, ca traducerea etiop6n6, a Bibliet Vechiulut§i Noulul Te,tament a fost facuta chiar in acest timp.Santul Ion Chrisostom vorbesce chiar de o traducere etio-peak anume de Ion (Homil. 1. in Ev. Ioann). Ea este

in dialectul dominant atuncl in Etiopia numitdialectul Geez sate. §i limba etiop6na, §i este cursA din ori-ginal grecesc, tar in ceea ce privesce special Vechiul Tes-tament 't Melia dup6 Septuaginta. Fake este parerea unoretiopienl egad s inarea a afirma, ea traducerea este de-eurs dintr'un original arab, 86;761.0M de un predicator alfor cu numele Abba Salama. Dialectul Geez a fost inlocuitin vecul al XIV-lea prin dialectul Amharic ca dialect poporal,din care timp a r6mas el, dialectul Geez, numal pentru in-vetap. cu deosebire ca dialect s'atl limbs bisericesca, Incare chiar pAnk ast1-(11 Abisinit ifft stria scrierile for bise-riceseT, de §i poporul nu e in stare rad pricepa.

Traducerea etiopiana a bibliel a fost data la lumina printipar sub ingrijirea a trei preott etiopient sub Papa Paulal III-lea, in Roma, la anul 1548 in dou6 volume quart§i pentru ca exemplarul dup15 care urma sa, se faca tip ,ri-tura avea mat multe gre§elt lipsurl in faptele apostolilor,

DeutschenMorgenlandischen G. 1868, pag. 443. 0 editiune a a-cestul Evangeiistarium a soos'o la 117611 Contele Francesco Minis-ehalchin ErIzzo 1861-1864.

Etlerrica Ortodox" Ronda. 5

cli

fi

lialeatuita

li

www.dacoromanica.ro

66 ISTORIA TEXTULIJI CART1LOR

s'a folosit editoril in mare parte atat de originalul grecesccat si de Vulgata. Chiar $i in cele-l-alte carp se vede castall strecurat cu ocasia tipariturei mal multe greseif. Dinacesta editiune s'a tiparit traducerea si in Poliglota dinLondra la 1657 care merits a fi observata mat ales cA,editoril au tipArit si acele pant ale textulut care lipseatin originalul etiopian sati nu se put ail ceti. 0 traducerelatiriOsca bine ingrijitit a textului etiopian, cum s'a tiparitin Poliglote sa datoresce lui Chr. A. Bode (t 1796). Bran-schwig, 1752, 55, doue volume quart. Ea hula n'are asamare val6re pentru studiul critic at tExtuluT cartilor sante.

0 noun editiune a textulut etiopian, a facile° ThomasPell Platt dup#5 indemnul societAtel britanice a bibliel cudestinatiune specials, pentru Mosul sufletesc al crestinilordin Abisinia.

In deobste vorbind, autorul tradticerei etiopiene a bi-bliet, a fost fora indoiala un etiopian tar nu grec ; acesta sedovedesce din intrebuiutarea si intelesul deosebit ce-1 facegi-1 da el unor cuvinte greceset, deli traducerea evangelii-lor e cea mat bine reusita. Causa pentru care autorul tra-du eret n'a putut reusi Ca lucrarea sa sa fie absolut co-recta si sa respunda pe deplin te xtulul grecese, a fost pede o parte insuficieuta cuno cintclor sale in ceea ce pri-vesce b alba gr6cA, Tar pe de altasi acesta este li pare-rea luT Schmidt qi Hug, la lucrarea sa, autorul a intrebu-intat mat multe manuscripts grecescl pe care nu le-a folositodata paralel la traducerea a I, ci partial, ale ca cars cte-ristica traduceret ss vede mat lamurit in epistolele paulinepe care autorul mat mult be paratraseza.

Din o alts traducere etiopiana in dialect amharic sa aflanumal o mica bucatitaLuca 11 1-13in bibliotecadin Giessen, decursa faim indoiala din traducerea etiopacu care sa inrudesce forte mult 1).

1) 0 traducer() latineed a acestulfracment Mont& de I. H. Mayjun. Ea pttstrez5, la Schmidt. Bibl. I. Mt, Exegese and Kirohenges-chichte I, 307 sequentes. Mai departe alt-ceva nu ne sate ounoscntmain in privinta acestel traducerl amharice si niot chiar in Abisinianu s5. soie dad ea a existat sati nn vreo datti.

www.dacoromanica.ro

NOUL131 TESTAMENT 67

HI. Traducerile egiptene.

Pentru literature in deosebi, Egiptul si -a capetat f6rtede mult un titlu de glorie inaintea lumei invetate. Aceeace odini6r6, era Atena cu farmecul e artistic si sciintificdeveni acum Egiptul §i in special re§edinta iota capitalaacestuia, Alexandria. Din timpul lui Alexandru eel maremai ales, limba grecesca pAtrunse in tote paturile so-ciale ale Egiptului, a§a cA intr'un t;mp relativ f6rteseurt Alexandria devine vatra unde urma sá se Withcepe viitor tot ceea ce geniul si munca omulut putea pro-duce. Metropola sciintelor Ili artelor, Cathedra filosofilorvechi,Athena, ineeta incetul cu incetul, lar ganduriletuturor s 1 indreptara, spre nova MetropolA a sciintelor kiartelor.Sub Ptolomei ehiar, limba gr6crt era declarati calimba a cure!, si exemplul acesta avu de urmare ca matIn tot Egiptul de 'jos §i in ormele de capetenie era cu-noscuta §i vorbit& limba greca. Totusi in -popor la call,remase dominanti tot limba Wet, cea egiptenA, cu deose-bire in Egiptul de sus sat Thebais. Ac6sta Oa, la alun-garea Ptolomeilor, cand limba grecesca ne mat putend facenici un pas inainte, 11 luA locul de isnoava limba Oreilmat ales in Egiptul de sus. Furia cu care elenismul cu-prinse Egiptul avu drept resultat, ca, si dupe ce fu mar-ginit, totust in limba poporulul egipten remasera moltscavinte greceset care 41 apetara cetatenie In Egipt erall§i f6rte multi Jude!, calif vorbiail aprope esclusiv numaigrecesce. Sub influenta vechiului elenism din Alexandria,care cuprinsese intrega populatie a ormelor, si care fatal-mente ca limbA era intrebuintat nu numai in literaturedar §i in viata comuna, Judeil uitasera limba ebraica sivorbeall acum apr6pe numai grecesc °. Acosta §i esplicetimpuria trebuint& de a li sA traduce biblia din originalulebraic pe care nu 1 mai intelegeaii, in limba great, lu-crare s6versitA, dupe cum este eunos3ut, de catra cei 70de tradueetori.

www.dacoromanica.ro

68 ISTORTA TNXTULU1 CARTI1 OR

Crestinismul a fost predicat in Egipt acelora caril vor-beail limba greck Judel pAgani ; sunt urine care nedovedesc, ce, in acelast timp apr6pe a fost cunoscut el $iegiptenilor propriu (Psi, chiar in Thebais proba o avemin trebuinta forte timpurie, de a traduce in limba egiptenlcartile sante. Limba egiptene, cum era ea croita in timpulacela, se numea limba coptica. dupe cum sa numeauegiptienil propriu 441-2°0, cuvint care provine sad dinstricarea cuvintului AirTuntoc, sail de la renumi*u) oral dinEgiptul de sus Coptos. Asa- 41 in tot Egiptul limba do-minants este cea araba, chiar crestinil coptl suntmonofisiti) numal pricep limba coptica, afara numal depreotl, can pastrezl pAna asta-41 limba coptica ca limb&bisericesca, Tar Noul Testament 11 cites° poporulul tot inlimba coptica, avend totusl grija de a repeti cele citite siin traducerea aralort 1),

In limba copticA, ni pastrat maT multe traducerlale eIrtdor biblice, in diferitele dialecte in care este impel.--

acestg. limbs, anume in clout!) :1) In dialectul memfitic sail al Egiptului de jos, care

traducere oft mai numesce si coptica. Traducerea acdstaa fost cunoscuta cea dintal Egiptenilor.

2) In dialectul thebaic salt al Egiptului de sus, pe carearabil ii mal numesc Sahidic, din care pricing tradu-cerea seversita in acest dialect sa mai numesce sahidicit.

Din traducerea memfiticl se gasesc mai multe manus-cripte in bibliotecile din Roma, Paris, Oxford, Berlin etc.care cuprind parti din Vechiul Noul Testament, dar carenu sunt maT vechl de cat vecul al X-lea. Ele at fost multutilisate, pentru critiea textului Noulul Testament, mai in-tat de Mill, dupe colatiunile &cute din manuscripte deTh. Marshal, Cu intentiunea de a face o editiune a aces-tora, la care insit n'a putut ajunge, stingendu-se din vials...

1) Comp. desmierea ht Niebuhr, despre Arabia, pag. 86.

si si

si

si (caril

tit& si

si

si

si

;

s'at

www.dacoromanica.ro

NOULUITESTAMENT 69-

Mai tarlid intreg Noul Testament a fost edat de Day.Wilke in Oxford, 1716, folosindu-se in lucrarea sa de 21mabuscripte impreunA §i de traducerea latina. Editiunealui Wilke ink% nu are atata importan0 de ore-ce manus-criptele de care s'a folosit el nu sunt dintre cele mai vechi,gi Mara de acesta variantele din diferitele n anuscripte aunta§a de red combinate in cat pentru critica textului nuaduc un folds asa de mare. 0 a doua ediliune critica, a in-treprins'o M. G. Schwartze (-I- 1848), a chria prima parte(cele 4 evangelic) in doue volume a aparut la Leipzig1846, 47. In acesta editiune Schwartze s'a folosit, dineditiunea lui Wilke numai de manuscriptele din Berlincare laragi nu aunt dintre cele mai vechl§i de cola0u-nile cu textul greeese. Dupe mortea sa, a continuat lu-crarea Paul Botticher: acta apostolorum copticeHalle1852. Epistulae N. T. cop. tice 1852 (Jacob. I §i II Peiru.1-3, Ion, Iuda ; apol cele 14 epistole ale lui Paul). Dar§i mesa ultima editiune lash f6rte mult de dorit pentruca ea sit p6ta fi utilisath cu folds, in critica textului. R.T. Lieder, pentru cregtinii copti, a edat la Cair, Noul Tes-sament In traducerea coptica avend paralela gi o traducerein limba araba.

Din traducerea Sahidich ne sunt cunoscute numal frag-mente din Vechiul gi Noul Testament. Ele sh pastrezh inAnglia, mm ales la . xford ; in Italia, cu deosebire in co-leetiunile Cardinalului Borgia, (-1- 1804), §i Intre acestesunt, apr6pe intregl faptele apostolilor, epistolele lui Ion,epistola lui Iuda, epistola dare Filipenl gi altele. Din anul1779 incepend, cate-va din aceste s'ad gi tiparit. Da ceamai mare insemnatate Intre altele, este un codice in co-lectiunea lul Borgia, care cuprinde fragwente din Ion, cap.6-8 in traducerea sahidica, av6nd ca paralela gi textulgrecesc eu scriere unciala, si care a fost edat de Georgi,1789. Dupe Georgi mull recensorl critic' s'ad facut re-numiti prin edarea celor-I-alte resturi ale traducerea sahi-dice, atat in Anglia Germania, cat gi in Danemarca ;pi

www.dacoromanica.ro

70 1STORIA TEX1ULUI CAKTILO&

tar astA-di se afla multe fragmente needate, in Anglia,§i anume in colectiunea Doctorulul Tattam in Bedford,din Pentateuch, din cartile istorice ale Vechiului Testament,mare parte din psalmi, evangelic si epistole ; si chiar inRoma §i In Neapole sunt multe codice, care n'atl fost uti-lisate pans acum.

ALestea in trecat ci.ise, sA nasce intrebarea, and s'aputut face aceste traduceri ale bibliel in limba coptica ?.La acesta s'a respuns, a la sfarsitul vecului al III lea liInceputul celui al IV-lea cu siguranta s'a alatuit tradu-cerea. DovadA pentru aceAa avem istoria renumitilor mo-nahi egipteni Antoniu si Pahomiu cum si alte mArturit is-torice, Traducerea sahidica pare a fi cea mac veche, tartimpul and s'a facut, dupe cum deja am gis, sA vede afi mijlocul vecului al III-lea, cAria 'i-a urmat nu dupe multLimp §i cea memfitica.

Deosebit de traducerea bibliel In aceste doue dialecte,se mai gasesc resturi din o a treia traducere egipt6na, incolectiunea lul Borgia, al aril dialect este cu totul deo-sebit de eel sahidic sail memfitic, si care dupe cum Edvede tine cumpAna Intre amendoue, apropiindu-se matmult de eel tebaic. In care parte a terel se va fi vorbitacest dialect nu sA seie cu siguranta. Arabic, afarA de dia-lectul sahidic si memfitic, mai cunosc un al treilea dialect,numit basmuric, tli unit cred, a ac4sta a treia traducere,este bent& in acest dialect basmuric; altil cred, ca lucrulnu-i tocmal asa. Dupe cercetarile fAcute de Quatremgre_Recherche crit. et hist. sur la langue et la litterature del'Egypte, Paris 1808, Basmur BA pare a fi fost o localitateIn partea ostia a Deltel. Asa dar data traducerea in ces-tiune ar fi fost facutA in dialectul basmuric cum sA credo,ar fi trebuit negresit sA aibA caracteristica limber domi-nants pe acea vreme in partea ac6sta a deltei ; dialectulInsa sA apropie cum am dis de eel tebaic. Champollionjun. crede ca Basmur trebue sa fi fost In tinutul Phajom.

www.dacoromanica.ro

NOULUI TESTAM IsNT 71

Pentru a tncheia istoricul traducerilor coptice, este necesara sci, Ca cu timpul crestinii egipteni ne mat intelegendlimba coptica, s'a simpt trebuinta ca . a, li sa traduci inlimba araba cartile sante. Traducert arabe dect facut,Ili In diferitele bibliotect ale Europet sa gasesc multe manuscripte ale traduceret coptice care are pararela tra-duaerea araba, traducere decursa din cea coptica. Asa depilda un exemplar din acesta, anume al celor patruevangelic sa afia in Biblioteca din Paris, $i un altrd totacolo, care cuprinde epistolele pauline din care Hug sia101 at facut diferite tipariturl.

(Va lama).

salt

1i

1i

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE.

Cesarie Daponte, persons cunoscuta cetitorilor Re-vista Biserica ortodoxa", a venit pe la 1758 cu sf.lemn al Crucd, care era pastrat in o mica particica laMonastirea Xeropotamul din Sf. Munte Athos, prinMoldova. Dupe ce a caqtigat banl qi avert cum 0prerogative pentru a priori o sums anualfi, ca daniedin darea Desitinel, qi acesta prin influinta DomnululScarlat Ghica §i cu ajutorul moral al MetropolitululJacob Putneanu, scree apol acesta epistola Metro-politulul Ungro-Vlahid Filaret. Din acesta epistolacuno§tem positive eh Metropolitul Filaret era grecde originh qi anume din Zachint. Prin acesta epis-tola escita ambitia Metropolitulul Filaret, de a nuse rasa maT pe jos cu darnicia catra Xeropotam decat Bogdania (Moldova), maT ales ca -T grec. DA infine colorit Valahiel de Cara a Bomeilor. In urmacere sA i se dea prerogative orl venit anual qi dinValahia, de la darea GoOnd.

Lauda meritele marl ale Domnitorulul ScarlatGhica qi fericirea ce o a§tepta pe Valahia prin stra-,mutarea Domnitorulul din Moldova in Muntenia.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE 73

(Am tradus acesta epistola din cartea publicata deDI. Emile Legrand, A 1, tat- _Ftw.Ep._E.;) vol. I, pag.387 si 388. 1880, Paris).

Catra Filaret Za,c.hintheanu al Ungro-Vlahiel.

Tata dupt dorinta Preasfintitei Vostre preasfintenii, §idup6 presupunerea mea celui nesfintit, cu puterea Crucelcare tote p6te, s'a ridicat de la Ia§i vine la Bucure§tiprea Inaltatul nostru Domn, Scarlat Ghica Voevodul.Deci, veseliti- v6, Preasfintite al nostru stapane, prea maritiboeri qi tot poporul 1W Dumnelett, bucurati-v6 asta-c1.1.

Mdriti pre Dumnedei din inimi, glorificati-1 primiti-1yr supuneti lui, ca until' Inger trimis de Durnne4etl, cauntil Domn harAzit de Domnul, inconjurandu-I cu soco-tinti placute lui Dumne4ei, urmandu 1 cu boerii lubitide Dumne4eu gi venind cu dorinta poporului nu va awlsmai mult curtea strigate, nu va suferi mai mult orgii, nuva tremura de amenintArl, nobleta va fi cinstit5 archon-dologia va fi multamita, Terarhia va fi inchinata. Tata totes'at ficut bune, iata tote s'at. Rout not.6, prin ce mijloc ?Prin mijlocirea cinstitel Crud. Crucea, natura arta indeOrt nimic nu face. Crucea vine in Valahia zadarnicaface alts data curgerea. Crucea in Valahia iata catafericire are ; Crucea la Bucure§ti, cata bucuriecata marire, t;ii eat de frumos s'a trezit pe cand dormea.Scarlat Voevodul domnekste, blandeta conduce, curtea ride,Metropolia Bala, oraqul se inveselelte, adev6rul predomi-neza, posomorirea s'a indepArtat, frica s'a smerit, minciunas'a radicat, infAlAciunea s'a alungat, mofluzia s'a aruncat.Tata tote s'au filcut bune, marire lui Dumnelet, multamirelui Christos, fie numele Domnului bine-cuventat. Preasfin-tite, boeri, frati, ast fel de Domn se cuvinea nout, farar6utate, bland, nemanios. Dumneoled dea qi multi an!,puterea Cruces arate fericit. Iar eta eel ma! mic nucer alts resplata multamire pentru atata bine-facere a

Qi

si

si

Qi

Tata

sa-i

ei

sf

si

4i

ei si

tisi

www.dacoromanica.ro

74 DC/LUMEN fis

Cruces, cand ducendu-me la Ian, a trimis pe Domn laBucureoti, de cat nu mat ceea ce a regulat cu mulOmireaicea Inaltimea Sa, of a conlucrat cu bunavoimA confra-tele vostru conliturgisitor, Preasfintitul Iaeob al Moldo-vei, adicA mila, care prin Preasfintitul Moldo-Vlahiei afacut aicea la Desitind sa, se facA prin Preasfincitul Ungro-Viahiel acolo la Goftinet. Si Preasfintia sa virtuos of Preasfintia V6strA, lubitor de virtute; iubitor de Dumneglett estePreasfin0a Sa, iubitor de Christos sinteti Preasfin0a Ws-tra. Nu voesc sa se arata al Moldaviet mai bun de eat alUngro-Vlahiei, Bogdanul Romeulul. Sint jaluz BA gasescpe Iacob mat filantrop de eat Filaret. Ci cred, ci me rog,dupre cum a stat a stbruit of a ingrijit pentru cinstitaCruce Preasfintia Sa, ast-tel stt stea, sa starulascA Qi BAingrijasca pentru ea Preasfintia \rostra, conajutor avend

sprijen Crucea pe marele Dudescu, cA mila ce s'a fa-cut aicea in Vele lul sa se fdca si acolo in Vele Preasfintiet V6stre, dupre cum fl vor ruga pe Dumnedell o mitaatata Barad XeropotomiV sfintiti monahi pentru Prea-sfintia sa, aka 11 vor ruga pentru Preasfin0a VostrA.Si dupe cum se va pomeni numele lul ne'ncetat la monas-tire, aqa se va pomeni oi al Preasf. Vostre, pentru ca nueste putin binele ce-1 facets, dupre cum a facut Preafs.sa. Si dupe cum aceea (crucea) pe imperatul restignit pe ea l'aflout indatorit, ast fel sA o faced impreunA ca eel 40 de windPreasf. Vostre ; pentru care pe boeri pe lubitii frailfrAtaote I salut.

Ne'nvinsa ne'ntaleasa of dumnegeeas^a putere a cins-titei si de viata. fAcet6rei Cruel BA le harasasca sanatate

dorita arhontie, spre chivernisala multora liniotea lor,spre veselie comuna, spre cinstea fratelui mArirea lulDumne4e. Care pe Valahia o respects of pe Bogdaniao lubeote, pe una o milueote pe alta o fericeotepe Valahi ft imbogatecte Bogdanilor bine le face peRomel it mareote §i pe localnici ft inaintezA, of doreote pereligion pe eel nereligion ii paraseote. Bine-cuvint6za

ii

gi

oi

of

Qi

Qi

sisi si

yi

Qi

Qi

Qi

¢i

qi

siQi si si

Qi

www.dacoromanica.ro

DOCUMe NT/4 75

pe cel buns si pe cel ref indelung if rabda si despre toolgrip, porta. A caria bunatate este vecfnica, Intelepcfuneaneexprimata, puterea nesfarsita, si marirea nedescrisa, crt-rula gloria in veci, Amin.

1758, August 4.

Act de lundatrunea, llionastirel Gorovel dinJudetul Dorohoiu ').

La anul 1705, aflandu-se locul pe care atuncea fa-cut schitul sub stapanirea monastiral Moldavita, fiind totMoldova, si fiind-ca era codri marl si pustie adanca, veneallmonahl calugart de se pustnicea in acesta pustie de lamonastirea Moldavita si unit BA si sfarsia, precum dovidesclocul pescerilor, poenile uncle locufatl si gropile uncle seingropall ; dupe care unul din acel monahi eu numele Isidor,fiind Inca mirian lucrator de pament pe mosia monastirelMoldavita, Inteuna din lile arftnd cu plugul, ai gasitcom6ra : adica Icona 8/. loan in pament si o au fivos cuplugul la lumina, care pe taina ehemat pe frateleClavdie, ce era pustnicinduse la locul ce mat sus se arat4,si cetind troparul sf. I6n, pomenirea dreptulul cu lauda,ce este Boris de-asupra chipulul sf. I6n fara veleat, nestiutade cata suma, de ani locueste in pament ; ins& nimic smin-tita zugravirea chipul feel sf. I6n si a> socotit acelBout bunt frail mire et si au adus pe taina acesta sfantaicona la pescerea monahulul Clavdie ; ce era In loculunde acuma se afla schitul Gorovelu, si din vreme invreme descoperit acea ic6na credinclosulul rob a lufDumnelett, Ion Goroveill, ce era om sfant si cu frica lufDumne4ett, care in_data veclend chipul afintel ic6ne antcerut ajutorul sf. loan, ca sa faca un sant local precums'ati @i urmat.

1) TWO este not pus de Egumennl Ambrosio BosincEann, preo-tul Ioan 80.11086u si D. 1. Erbtceann oind ah publicat mat docu-ment In o f6e volintk, in Dorohol la 1894.

s'all

at sea

si

s'atl

www.dacoromanica.ro

76 DO, UM ET11 B

Ca merg8nd la monastirea Moldavita ducend multe da-rurf ati rugat pe egumenul Monastirel ca sal dele voe srtface, un schitisor in ac8sta neumblatti pustie, spre pome-nirea sa $i s'all invoJt si aft filcut schitul pe numele Sf.Ioan, luand $i o parte de be pAn3ent de padure marginitain hotar8 pentru hrana monahilor ce vor fi la schit si lafacerea sehitulul aft asezat sf. icona a Botezatorului incatapeteasm6, primitOrea hramuluT SE loan, in 7 a lunelG-henarie, fAcend un iscusit zugrav $i cele-1-alte icone im-peratestl de o potrivit; dup8 care s'atl urmat cu tinereatot-deuna in post ci rugaclune neincetat. Si din vreme invreme sf. ic6na ail inceput a face minuet. A tamAdui bol-navY, a ajuta la eel sAraci si alte multe precum aunt cu-noscute obstescului public ci marturisite de aciea insusi ces'a flout cu ochi $i sanatosi cu puterea Sf, Ioan.

Apo tine voeste a cti, sä eitesca ac8sta scrisore si O.creda, ca. _tote cele insemnate intrInsa aunt adeverate, a-ceste asa s'ail gAsit in evangelia rusasca ce s'au legat cuargint, scrisa rusesce $i s'alr'i talmacit moldoveneace la 1842Fevruarie 5.

Ell am aflat'o in casele reposatulul himonah Isidor I6n,intre alte hArtii.

Acest act s'a tiparit in timpul Egumenulul AmbrosieBosinceanu Ieromonah, la anul 1894 Sept. 25, prin in-demnul amicilor, Preotul I. Stanescu si D. I. Erbiceanu.,

C. E.

-14.,5- .1-..--

www.dacoromanica.ro

Cultivarea simtemintelor religiOse in shill familiei,

Nu se afla pe lume o privire mai incantatdre §i malsublima, de cat o familie care patrunsi de simt6minte re-ligiose igi indrepta dimineta inainte de a incepe lucrul,salt gra dup6 munea dile! rugele sale catra Dumnedeuleel prea tnalt.

Cine nu va fi pAtruns de santenia momentului efindcapul familial carele plecat pe gentinchi §i tncunjurat deal s61 ridica vocea catra eel Puternic din ceriurl, rugan-du-se pentru binele §i prosperarea easel sale ? Cine vaputea remanea nemilcat la privirea maim lubitore carecu lacriml in ochi se r6ga la ocrotitorul omenimel pentrufericirea, sankatea buna stare a sotului Ili a cop ilor eliubitl ? Cine nu va fi patruns de duioqia la privirea

mid si nevinovati can intind6ndull mAnt4ele spreTatal ceresc sa r6ga pentru san6tatea parintilor, a fratilorqi a surorilor ?

Ca roua de dimineta ce cade in timpul arsitef pe fio-ricica OHM de radele ferbinti ale sorelui, aqa el rAcoresce$i inima fie-carui creltin adev4rat care are fericirea a ve-dea o familie pi6sa stand ast-fel in convorbire cu Regeleregilor, cu Dumnedell.

ili

qi

copi-lalilor

www.dacoromanica.ro

78 CULTJV. Si M7114. RRIAGIogill

Era un timp nand veneratiunea nernarginita extra dum-neleitate, cand simtimintele religi6se se, sustineat . gi se,,

nutriall nu numat in bordeie ci gi in palatele cele matstrelucite. Rodul eel mat principal care a isvorit din a-ceste simtiminte a fost barbatia renumita, at fost pietrileremase dupe scurgerea povoaielor care att fa cut neamulromanesc mare gi tare.

Intr'una cu latirea culturel propagate, de catra profetitmincinogl cu degenerarea sigilulul dumnedeitatrt, Intr'unacu parasirea datinelor strebune gi adoptarea celor streineIns ail inceput chiar de la palate in jos a se perde dinfamilit simtimi tele cele religiose. Pe cand strebunil adu-ceat% la espresiune simtimintele for religiose prin zidireabisericelor strelucite gi a monastirilor grandiose s. avute,cari Inca asta-41 vedese ca monuminte vectnice virtutiletor, astA4,11 purtatorilor aga numitel culture moderne le ru-vine se, deie pe fate gi chiar deneaga, atari simtiminte.Asti -d1 sit tine de mat mare rugine a fi vedut in casa butDumne;lett, de cat in societatt necuviinci6se gi desfrana-tore , e mat mare rugine a fi pripit la cetirea de carti mo-rale gi ziditore, de cat la cele alp, numite picante $i de-moralisatOre, cari omara spiritul gi moravurile cele bune.

Cu mare durere vedem not cultura adsta propagate, in4iva de asta-di intre flit nogtri descendentit stremogilorbrave carora numat gi numal prin puterea siratimintelorreligi6se le-a fost posibil a lua in ea, oardele barbaregi avane gi a ne lasa moltenire acest 'Dement adapat cusangele tor.

Urmarea acestet start triste gi ingrijitore pentru fie-carecretin adeverat gi nationalist bun este caderea multor fitbrave in cursele ispitelor gi decaderea for morale care a-duce cu sine nenorocirea gi ruinarea multor familit.

Oare resista-vom not pe acesta luntre slabs gi ca,r6sapovoaelor ce ni ameninta gi asta-4i? Oare pute-vom aretagi not acea bravura istorica care a remas pana asta-4I ca-racteristica poporulut Roman ?

www.dacoromanica.ro

)N MINH!. FAMfr IPT 79

,Frica lui Dumnedet este inceputul intelepciunel", dicecu drept cuvesnt Intdeptul, chci toth stimta inttlepciu-nea lumeasch, iii at isvorul in dumne4eitate. Daca purta-toril culture' de astii-cli deneagh dumnecleitatea, atunci sintei departe de adevtr, departe de cultura adeverata, chefDumneclet insusi este adeverul. Iar dumnecleescul Man-tuitor dice : FiV deplini precum Tatal vostru deplineste" ; la deplinatate 'nail, nu putem ajunge de cat numaiatunci and vom imbrittisa cultura cea adev6rata care eceea ce ni-o arath insult Intgeptul.

Deie Domnul ca numai de acea cultura sa ne tinemno' cu totil, ca prin ea sh ne putem insusi virtutilestreburie

Cultivarea simtimintului religios sh p6te tinti in partesi prin cercetarea bisericel in dumnici serbatori la caresa mArgines ; din and in and crestinii de asta-di, dar deate or se intamplh ca esim din biserica cu propusurilecele mat bune §i frum6se si totusi le dam ultArei indatace ne vedein in imprejurArile indatinate ? Si Ore ajungeRasta ? Oare nu suntem no' in urma slabiciunei omenesetchiar necesitati a cultiva simtirnintul religios in sinul fa-miliei si a-1 aduce in imbinare cu tote momintele $i in-tatnplarile bune /tie din viata nOstra.

Espresiunea simtimintelor religi6se prin ingenunchiarerug' catra atot puternicul Creator induresce chiar asu-

pra inimei gingasulul copil ; el nu cunosce inch pre nime-nea, ma' mare preste sine de cat pre pArintii set, dar 6-

gendu-1 pre aceltia plecati plini de veneratiune la nu-mit ea Domnului nevOut, e pAtruns si el de pietate putereaesemplului II insufia simtiminte religiose can petrecendu-1in tota viata d yin mij16cele cele mai puternice de a resistavalurilor ispitelor si ale patimilor multe can aduc in ur-mArile for nenorocirea si ruinarea multor familit.

Maicelor! Daca voiti ca sh vedeti pre copiii vostri Ore--and fericiti, daca, voiti sh usurati luptele nenumerate ale

gi

@i

Qi

si

si

qi

si

www.dacoromanica.ro

80 CULT. SIMI'. RELIG.6 El IN SINUL FAMILIEI

vietet in contra ispitelor i ale patimelor, dacA voidvedetI bray' mandri la actiunile patrioticeatuncl nu-IlasatI in se ma ratiunel, ci plantatl in inima for de cutimpuriu simtimintul religioa ci -1 tinetI nu numal la aceea,ca el sa spuie de-arostul dimineta sera rugacluneledAtinate, ci sa indrepte cAtra Dumnec,leil ksi cate-va cuvintepurcese din propria for simtire. Nimic pe lume nu petepAtrunde inima tatalui a maicei cu duioqie mal marede cat putinele cuvinte ce le indreapta in nivinovAtiaun copil gingait cu manile intinse catrA Tatal ceresc.

Mae BendeschiParoh in CalafindeotT.

sA-1

qi

gi 4'n-

ci

sa,

www.dacoromanica.ro

ATESTATIE.Subsemnatil Parohi din Judetul Neamtul, al comunelor

urbane si rurale, lamurindu ne ca Parintele Protoiereulnostru, Economul Nicolae Conta,care este si cavaler atStelel si Cor6nei Romaniel,ar fi decis a se retrage lapensie, dup6 un serviciit de 43 ani neintrerupti, din cams&de b61a si batrfinete ; apoi nol avend cele mai positive cu-nostinte despre corecta sa purtare, ca un adev6rat parinteal nostru, precum si despre imbunatatirile aduse Bisericeiin Judet, prin neadormitele sale staruinti, in timp de 31ani de cand a venit din Suceva ca Protolereii in judetulnostru, de care ne simcim datori a le readuce la cunos-tin0 publics, prin publicarea in Jurnalul Bisericese, lacare suntem abonati de 17 ani.

Tata faptele mai principale de care s'a ocupat Sfintia Saca Protoiereil :

1) In orl-ce comuna cand a flout vizita BisericeI si Cle-rului, a chemat in jurul sett enoriasil eel mai fruntasi sievlaviosi, si prin sfaturi duhovnicescl '1-a pus in miscarede a repara, sail face din noel bisericele ruinate din co-muna ; cu care regulA, asta 41 mai t6te bisericele se gasescbine repamte si din note constru;te in num& de 34, din care18 de zid si 16 de lemn, t6te inzestrate cu cele necesare.

2) Sunt 23 de ani de cand prin staruintele sale, s'ainfiintat in orasul Piatra o rola de musica bisericesca, cese gaseste si asta -4i, pe cand asemenea scald nisi inteunalt judet n'a mat existat, si pe care sc611, pentru plataprofesorului si intretinerea el o a suscinut la inceput cer-sind pe la boeril eel mai evlaviogi. Resultatul insa se vede,eft asta41 nu numal comunele din Jude .t poseda bunt eau-

BIWA= Ortodoxl Romini. 6

www.dacoromanica.ro

82 ATESTA110

tareti bisericesci, dar pe multi 1-a trecut la bisericele dinjudetele Radu, Roman $i Suceava.

3) Prin afaturile sale a fntemeiat o societate filantropicAdin partea clerulul, care asta dl posed, un capital de12 000 lei, osebit de bine facerile anuale la veduveleorfanii

4) Pe lauga tote acestea, spre pod6ba serviciulul bise-ricesc, la biserica catedrala din orasul Piatra a staruitmult de s'a Infiintat corul vocal.

Acestea tote unite cu stricteta sa bine-voit6re in admi-uistratia biseric6scit, ne am cre4ut datori a le publica sprea putea fi imitate si a servi de model nu numai viitoru-lui nostru protoiereti, dar si la multi altii, cari nu vor fiatins fnca acesta corda de purtare. I)rept care s'a formatacesta, care cu osebita suplica, se va fnainta D-lui Prese-dinte al Jurnalulul Biserica Ortodoxa Romans" spre pu-blicare.

1893 Decembrie 6.

Parohi : Economul Enache PArvu. C. Gheorghiu. G. G-er vescu-V. Enachescu. I. Posa. 1. Vasiliu. M. Vasiliu. V. Barliba. I. CorbuN. Stihi. Theofan Foc§a. I. Dimitriu. I. Belean. N. Bielean,Stamate. N. Stamate. G. Vasiliu. Ion Stan. V. Agapescu. C. Sta-hie. G. Stahi. C. Trifan, I. Stahl. M. Teedorescu. Oh. Andre-escu. I. Dimitriu. V. Dale. V. Stahl.. Th. Trifan. Al. Vasiliu. I.Nicolail. C. Mironescu. I. Lazarescu. Oh. Tifescu. V. Iosefescu.V. Matasa. Petre Rorscu. Ion Lungu. D. Mihailescu. N. Alexan-drescu. Sc. Nadejde. N. Costea. Oh. Dimitriu. V. Dimitriu. Th.Lascar. loan Trifan. V. Mareo. Oh. Mare§. V. V. Mare§. Econo-mia Ion Calapar. Al. Stefanescu. Oh. Popescu. V. Popescu. V.Radu. V. Mircea. D. Fop. Th. Theofenescu. V. Theofenescu. N.Parvu. Gh. Popovici. Oh. Mironescu. Oh. Alexandrescu. V. Balta.V. Alexandrescu. Ch. Chirilesea. I. Corjescu. N. CorOma. I. Ro-§escu. I. Dimitriu. C. Stamati. V Ca,pqa. 1. Jigau. Gh.V. Alexandrescu. Oh. Popovici. Eliset Chelsot. G. Bratianu. St.Vartolaq. Diaconul D. Mandrila §i N. Bureau; Profesor.

Mihailescu.

aiclerultn.

I.

www.dacoromanica.ro

D ONATIUNI

Preotn1 Mihail Ripeanu, parohul parohiel Star-Kiojd, din jadetalPrahova, a oferit biserioel en hramnl Sf. Treime din son parohie,nna evangelie legatl In argint, pentrn care i se esprima mann-.mirl pnblice.

Parsone'e mal jo 3 notate, ati bine-volt a oferi bisericel Preen-petit-VeolA din Capita 16,, urmItOrele obleot4 ai annme : Dl. NastaseDamitreson Qf soVa sa ail &trait o ornoe scnlptati §i za-gr6,vitl re dignirea, In val6re de 100 lel, Eli o ontie en 12 ioonnenon!, prIsnioare pentra iconostas. DI. Costa, fonesca Qf sotia saCleopatra C. lonesca, nn cam de arami pentra botez In val6re de70 lel al nna mast, pe Banta Prastol. D6mna Maria N. Ganda, dontperdele de oatifea la io6nele impirtteatl ai nna main de borangle,pentrn oare li se esprima vii multamiri.

UrmItOrele pergola aii oferit bisericel filiale en hramal sf. IeraraNicolae din cotanni Liliesol, pendinte de parohia coin. Tintea, obi-43otele oe arm6z6, Dl. Vasile RI.dulesca enoriaa a oferit nu poll-candrn de alaml. on 12 lamin1 In val6re de 200 lei, nn rInd de

valtra de 300 lel, al nn mirnitor da 5 lel. Dl.Jumolea a oferit o made% mare deniohel In val6re de 50 1. Pre°.tnl Dimitrie Constantines3n, a oferlt o caudal& In val6re de 14 1.Asemenea Mihal Gala, C. Gentoin, Constantin P. 131.rIneson., Gh. A.-ricin, Gh. Mooiornttl, Ghitt Prang, Damitra Mean*, Nicola! Bar-earn, Damitra Neaoan Qi Ghita Clare& D §6rele Maria ai Enterina,at oferit dont perdele babel Maine! Domnaln.I, (mate on arnicin papanzl, in val6re de 6 let. D-a6rele Smaranda Qf Zamflra. C. Gentolaau oferit dont perdele onsnte on arnicia pe Out p3ntro i sonele Im-&neat!. D-a6rele Efrosina Gh. §tefitnict, Siltaua Gh. Tad it Ache

odajdii in ionft

Qt

Rants,

www.dacoromanica.ro

84 DONATIUNI

don6 pereohl perdele. Ilinoa Vizirn, Zamfira Neagn, Paraschiva E-nacho Qi Tinca Nip, patrn perechl perdele. Catrina I. Dobrogian siRuxandra Nastase nna mad mat& Cu arnicin pe panz5, pentrnPrastol. D-sOrele Maria qi Mande R. Negniescn dons mese pftnzttcunt& on arnicin, pentrn iconostas. Pentrn acute fapte pi6se,educe caldurOse nanitumirl personelor donat6re.

nnl Stefan Iosif sotia sa 7amfira, comerciant in Bacnrescl,all oforit bisericel on hramnl Sf. Nicolae din cow, Darl jndetnlVla§ca, un steag in val6re de 90 lel, pentrn care 11 se exprinal mnl-tumid pnblice.

1:Jrnat6rele pers6ne din eon'. laza, all bine-voit a vent in ajnto-rn1 bisericeI en patronnl sf. Nicolae din acea oomnnti, thirnind malmite obiecte §i. annme: Preotul A. Petra §i Stan Dorn, o Evan-ghelie legate on pie:e marochin In val6re de 20 lel. D-nnl laneDrigipol, administratornl mosiel Iazn nn Penticostar, nn Apostol qi.un Triod, legate on piele marochin s, In val6re de 59 lel. D-nnlAbram Rosemblat comerciant, o Psaltire legat3 cn piele marochinIn val6re de 12 lel. D-nnl Petre 1. Tarba, o letargie legatf, onpiele marochin In val6re de 11 lel. D-nul Ene 'Costache, Minpul peLuna lannarie legat on p ele marochin; pentrn care li se esprimisultnmirI pnblice.

D-nnl Ion N. Gaftoescu, enorias qi Epitrop al bisericel on hramnlVoevocy parohia Isv6rele. jud. Prahova, a Unlit acelel biseriti

un policandr3 de alamt in val6re de 400 le'; pentra care i se ex-prima multumirl public*.

Din partea S-tel Episcop.! a Hasilor se ache caldnr6se multumirlpersonelor mal jos notate pentrn donatunele qi contributinnea U-ntil In folosul b:sericel on hramnl Sf. M.M. Gheorghe, din parohiaBozia, jud. FILM% Qi annme: V. Chise, Mineele pa 12 inn!, editiaS-tul Sinod, legate on panzi §i piele, in val6re de 155 lel. N. Ver-des, Th. Toma qi Setan Nazare, aii Mut elite o cruse de fer deasnpra bisericel, cheltnind fiecare sate 30 lel. D-na Anita Nazarenn 111,vicer de ABA; 16n Gh. Ltpn, portile necesare la cgrada bise-rice! in val6re de 47 lel. Asemenea loeuitorilor ce aii coutribnitilecare on snmele arAtate in dreptul nnmelor lor, la invIl tai ace!bisericl en tablA, cheltnincla-se 549 lel qi 10 ban!. Preolnl SpiridonPopa 10 1. Petrache Cinca 10 1. Nicolae Inghel 71. Teodor 1. Lnpu7 lel. Vasile I. CABO 5 1. Stoian Marin, len T: ma, Vasile Pantos,Dnmitra Lnpn, Gavril M. Lnpa §i Const-mtin Plop sate 7 1. VasileVengronia si llie Bulgaria cite 5 lel. Vas le St. Marin, PetrachePllicintit, Ion Stoian Marin I6n Cazacn, Gh. Romila, Vasile D. Ma-rin, Andrei Marin, Vasile Anghel, Gh. Marin, Vasile G. Marin, Di-mitrie Nazare, Con, t. Crenga, I6n G. Lnpn, IGn Mihordea, 1. Andro-matte, Theodor Anghel, Andronache Ambrose, C. Cioofirlan, N. Ver-del, Ion* Lnpn, rban T. Gavril, Petrache Creng9, Coast. V.

sf.

sit

si

Sf.

y9 et

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 85

Mardare fieeare oate 7 le'. Vasi le Grama 9 lel. Gh. Cazacn 5 lel.Teodora Ciocarlan 5 1 Stefan Gavril 5 lel. Teodor Nazare 10 lel30 ban!. Manolaehe Zaharia 4 1. Mate! Ambrose 71431. ion Zbant 8lel 80 banl. D Mantenn, Stefan Bulgarin, 16n Bolivia, Mina Be-livad Alexandra Cioearlan, Stefan Ciutu, Mardare Rolm CostinLupo, Teodor Toma, oma 16n Chid, Gh. Stanga, GripRomila, Th. WO., Simion Mel, D. Mate! Lnpn, I6n I. Lain, Al.Cintn, Cone. Toma, Gh. Plop, Ira Pantea, Gb.. M. Rosa, Petra Mai-can, Stefan Naz ire, Th Maoresen si Safta Macresen fio-care oatele!. Maranda CADA V. Stanga, si Gr. Crenga oate 5 1.. Elena P.Lupu 1 lel Ilia Cocindan 3 1. Nioa Pantea 4 1. Simion Siminof 2let Ion Nica, 5 1. 16n Popa 2 1. Sultana Verdes 7 1. Tasi4 P. State5 lel. Lnpu Pasoarin 5 1. I6n Ioneson 5 1. Gh Samson 1 lea.

Lista de nnme'e piosilor crostini earl ah dat ofrande pentra bi-sPrioa parohiala Baroacin, e i sumele ce se previa la numele fie-carnia I6n Dumitreson 10 1. Pr. Ilie Ciooanesen 5 1. Petre Stan-einlesen 3 1. Dumitra M. Pasoatin 41. Coman Voion 3 1. I. Margarit1 1. 55 b. Ion Z. al Fibril, Mate! d. Voion, Parasihiva I. Romanita,Damitra M. Oprisor, 1. Dragomir, Dimitrie P. Vole'', D. Dragomir,Gh. Valeeann, Gh. I. PopoLn, Gh I al Fibril. Petra M. Oprisor,Smaranda Ciobea, Ilie Voion, I. Damitrason, Mate! R Voion. Hara-lambie Anoulesen, Florea Sa inn, Costaohe D. Mani!, Ilia Sgovancu,Petre Odriste, Maria Tigaroana I6n Boum B.4-eare oate 2 lel.Maria Oprita 1 let Iosif Anentesea 2 1. Simion Strigoreson 5 lel.Cost. Popesou Tetila lonite Stanculesen si Sterol Templa oate 1 1.Gh. Mirulesoa. Penesca Stefan si Miheileanu Dumitra (Ate 2 lel.Costa Stidan 5 1. Achim Stoian 2 1. Damara Ciochina 5 1 Anas-tasia Stoian 1 1. Cr. Stefan 11. Mares Antonio 2 1. I. Lantara 50ban!. Stanch Baoa.tarn 50 b. I. Mnrdarn 2 1. P. Neesoin si P. Car-can 1 1. Nioolao Ciobotea 5 1. Petra Cnroan 4 lel, Preotn LapadatManoleson 2 1 Gb. Dumitrason 5 1 Marin Capitan 4 1. Ionita 11.Damitra Popeson Crasna, 1. Daneson, Ste. lz) pesen, D. C. Rebedeasi I. Botica cate 1 1. Luca Pava eson 4 1. 16n B. Calescu 5 1. Z.Z. Pupesen 2 1. Bann S ohian 2 1. Mania Florea 1 1. Ianfisi Mala-eson 4 1. Gh. Enoin, Gr. ()rivet, N. Oiohean si C. Popeei cate 1 1.M. Comanesou 2 1. Draghiol Coman, C. Ulmet si Flores, C. Popecioate 50 ban!. Zamilr Tnieleann 4 1. Isar Mihalaieh, CostantinesenGh. ann I6n oate 2 1. C. M. Dragoesca 1 loll. Gr Pitigol2 1. Stan P. Voion 1 1. 50 b. M. P. Lopes 2 lel. Tattiror It se a-duce vil si oaldurose multumirl.

D-nnl Maxim Deon Negoita, din orasnl Ploasti, ofer;nd biserioelparuhlale on hramnl Sf. Haralambie din acel oras, 2 sfesnice de a-lama In val6re de 160 lel, i se esprima multamirl publics.

aunt Ion Stan Andrias, din com Sotrile, a oferit biserioel pa-rohiale Lunca-Mare en hramnl Sf Panteleimon, an rand de odajdilin val6re de 95 lei si anal I6n lliesea din eom. Brebn nna candelain val6re de 12 lel, pentrn care li se exprima multimiri pnblioe.

Anghel

ei

ei Blunt

7

www.dacoromanica.ro

86 LO AT1L'M

Cantlretul Ion Onel din Parohia Cotoin nom. Baicoiu, jud. Pra-hova, darnind bisericel on hramul Sf Anton d n aces parohie unsteag, i se esprim& moltamirI pnblice.

D -nul Petrache Tadoraoh.e, din eomuna P1 vna, judeVil Ialom4a,a %out on spesele sale reparatlunl bisericel filiale on hramul 8f.Dimitrie din oltunul Valea-Rusultil, comuna, oheltnind sumsde 1200 lel, pentrn care i se '3:Trim& multumi '[ public°.

Preotul Mateit Dum,tresen, din com. Galicea-Mare, dirnind bise-ricel parobiale din paroh a Galicea. jud. Dolj, don& sfegnice mid de

in val, re de 80 lel, i se adnee multumirI.

D-nil proprietarl Dumitru ( rlitrol) Pociovalisceann 41 Constantin(Codin) Potiovalisceann, all contribuit on 220 I lel la repararea zi-dulal vechifi al bisericel, cum §i la tenenirea biseriotil din cAtuntil

oomuna Albenil, plasa Calnicu, jnd Gorj, on hramulZf. .Nicolae, o i 600 lel la acoperir,.a acelel biseriel, on 3000 lel lazugavire, on 360 lel Ia onmperarea cartilor edipa Sfantulul Sinod,Cu 300 lel la cumpharea unul policandrn °I candele, 100 lel laprocnrarea until rand vi-stminte nationale biserice°t1; I r Dna pro-prietar5, Alexandrina Bejan, venind In ajntor cu 600 lel, Ii se a-duce vil mulOmirl pentrn Incurajarea §1 a alt r p creFitinl.

La cump6rarea until olopot pentrn biserica filial& on hramul S. IVoevocil din catunul MIrgAriteqtil, parohia Racovqa, jud. Roma-

contribuind preotul paroh Gh. Trifieu on 310 lel; lar DniIConstantin Grigorie Preenpe0 °I M. N. MIrglritesou en oats 20lel fie-care, li se adnco olldur6se multumirl.

List& de numele locnitorilor oe aii contribuit la reparatiunea bi-Berkel cu. hramul SlIntil Voevall, din com. plasa Calug&-renl, jod. Vlagea, prin stkruinta preotultil Marin Bo negeann, D.Hie Eli Pettit Rada. : Proprietarui moQiel, Gh. D. Vernescu 5000 lel.Badea Radn, Badea Neac§n, Barba D. Mustafa Qi Barbn Romanoate 15 lei. C. Popescn 5 lel. Costand n Ba.bn, Costandin Tufanu,Costandin Fr tifiteann, C instRnd it Standu, Costandin Spann §1 D.Comann (late 15 1. Dumitru Nienian 30 1. Duti Popescn, inuDobre Ileum ITAcluva, Dumitru C zacu Dum. Alba sate 15 lel.Dumitru Die 5 1. Dobre Badea, Dumitru Plavitu, Dnm. Moldovenn,Dam. Nidikea Dum. Coraca, Dam. PeAarn, Dam. Lenca, Dobre 1.Saceanu, Ferdinand Lareqn, Florea Dumitru, Gr. 1. Mittel'', Oh.Moldoveanu, Oh. Preda, Gh. Stan, Gr. Station Popescn, I. Popescn,I. Constant neson, Ivan Bulneeann, I. Marin Bajanaru qi I Cam-peann sate 15 le'. I. Tarcea 5 1. I. C. Frateqteenn, Ilie Fadulica,Ilia Dum. Potecaru, I. Neamin, I. Zinn, 1. Miroqaun, I. Stoeneqtenn,I. Carstieann, I Mate!, I. I. Sapunarn, I. M. Moldoveann, I. PAinica,Ilia Petra I. I. Mititeln fle-oare nate 15 lel. 1. Qum 10 lel. I.

aceiall

slams,

Albenil-Birn10,

si

osi

nett,

---Balariea,

Die,si

si

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 87

I. Dumitresou 5 1. Ilie M. Namara 15 I. Ilie Stan Stoica 15 lei.I. Marin Tufanu 10 1. I. C. Sapunar a, Ivan Petra, 1. Nicula, DieMaracine, Ilia Luca, Ilia S. Sapuna n, Ivan Stan Chiva, 1. NiculaeGrigore. ilia Play*, II e 1. Stirbu, I. Gb. Bajanarn, 1. B. Mate!,llie Lem, 1. Niculae Die, 1. SApunara, I. Panneson, Maria Stanu-lescu qi Marin Carstea fle-care cat) 15 lei. Mirea Ion 25 1. MarinMuqatu 15 1. Marin (A( ba 25 lel. Marin Ioniqou 5 lel. Marin DinuBajanaru 5 I. Marin Tufanu Mihalache Die, Marin Ilie Fudnlica,qi Marin Popa Radu sate 15 lei. Marin Mpdeleann 10 1. ro arin Gh.Bajanaru, Marin M. Moldoveann, Mann . Gorneann Qi Marin Urbancats 15 1. Mann Moldoveann 10 lei. Zarin Stan Bajanar, NiculaeMann qi Ned la Voice cats 15 lei Nedelea Ilia 10 1. Niculae Hie,.Nicolae Heraru, Nedelea Preda. Nedelea Motel qi Niculae C. Fratiqteann oats 15 1. Nedelea reidelcea 10 1. Mania° Voicu, Niculae StanBadea, Neagu Coman, Nita Sarban, Neacqu Ion, Nicolae Popeson,Nioolae Comanu, Nideleea Barba, Unica, Dina, Oante Romanu, OpreaC. Sapa-ain, Panalt Stanciu, Patration Badea. Para iva Stoica,Preda Stan. Pavel Dinu, Pannu Dumitrn, Paten Radu, Preotul M.Boqret,en, Rada I. Roman li Rada Dnmitrd Niculae fie care cats15 lel. Radu Simion 14 1. Radu Muqatu 10 1. Radu Herarn, RaduDobre itoman, Stanch Vlad I, Stan Anoa, Stan Vladu, Rolm StoioaMilitarn qi Stan Simian cats 15 1. Stefan Tufan 10 1. Stan Liam-.dru. Staudt' Ivan Balmeanu, Stan Stancin qi Stanau Preda alto15 1. Stefan Bulmeanu 10 1. Stefan Dina 15 1. Stan Jiean 10 lel.Stefan Radoi, Stoean Popa, Stefan Dumitrn, Stoica Militarn, StoioaSarban Sapunarn, Sava Die, Stanon Popa, S oica Badea, Stan M.Moldovenn, Slavu S an, Stefan D. Coral a Stan Stoioa Militarn, StanStoica, Stoica Sarban Dumitrn, St toe Alba, Stefan Preda, Stan BA-dea qi Stan Bajanarn cat() 15 lel. Stan Buscanu 10 1. Stanon Stan,Stan Sarban Sapunarn qi Stefan Stamm. Popa cite 15 1. Stoica I.Bipoanu 10 1. Stefan C. Sapunaru, Stan Toma qi Stoica Potecarate 15 I. Stan Chira 10 lei. Tudor Stanoin, Toma Gheorghe qiVasile Spann cite 15 1. Vasile "Urea 5 1. Vasile R. Tufan 15 1.Vas le Barbu Dumitrn 10 1. Vintila Stanciu, Vasile B. Popeoarn,V. C. Tufanu,Vitann Ion, Barbu Mate!, Barbu Dina, Badea Stand%I. Roman qi Sarban Dumitrn lie care ate 15 lei.

Lista de loonitoril strain! ce at ajutat tot la acesta st biserioadin numita comma : Preotul Hrlstea corn. Epureqtt 25 lel. StereaGram, din corn. Lace, Valle 10 lei. De la comma hpnreqti 81 lel65 lel. De la corn. Popeqt1 30 1. Com. Mihaleqti 40 1. Catunul Velea30 1. 30 b. COMMA Bulbacata 60 1. Coin. Ghimpatl 17 1. CommaLetoa Veche 50 1. Munn' StAlpu 30 1. Com. Rule Asanu 19 lel.Com. Caminesea Bila 40 lel. 10 ban!. Dl. Mihalache Ion a damnbeer cal 50 de lel oars all fort li arhiteotul biserioel. Tatnror a-cestor adevarati Ili pioqi oreltinl, can lubeso pod iba case! Domnulniqi se nevoiese pentra acesta, li as aduce vii multumin §i dorim eaexemplum D-lor sit servesoa de model qi altor pioll creqtinl.

Domnele Elena Costaohe Chiritescu, comersanta, Varvara I Dar-lanescu, Hula Gh. Piperea qi FlOrea Popa Petra din Galioea-Mare,

www.dacoromanica.ro

88 DONATILINI

daind bisericel parohiale din parohia Galioea, jnd. Do lj urmatOreleobieote : 0 imbracaminte pentru iconostat, de panza on Anita fortefrum6s1 ; done porechl perdele pentra iconele Sfantu I6n Botozkto-rul Qi Sf. Gheorghe ; o imbradminte de panza pentru masa, lnorata,de mama, destul de frumos $i nun p611 pentra io6na Maloof Dom-mild, de catifea on diferite fignri, Tataror li se aduoe maltamiripnblice pentra incurajarea Fit a eltora.

Dl. Mihalache 16n si sotia sa E .aterina, dkrnind dotal efesnioeimphatestl, lnorate de fer ou ornaments, in val6re de 60 let, iarDina Maria Preda Diamoneson o mask de panzl, de bumbao ar-

bisericol parohiale on hramul Sf. Nioolae din com Gradinite,plasa Balta, jud. Romanatl, li se aduoe multnmirl publice.

D-na Ana Passaret darnind parohiale an hramul SAntulNioolae din urba Calafat, un rand compleot de vestminte preotestlsi un rand de pr000vete. Me do mktasa, Qi luorate on petrioele de diferite onlorl, in val6re do 550 lel, i se aduoe multuratripublics.

D-nul Dinu a Flare!, din oomuna Cornu, a darait bisericel finaledin olituna Teiu, o pareohe odajda &implode in valor° de 90 lel,Qi legend o Evanghelie on 30 1. si o cazanie on 10 lel, tot pentruacea biserica, i se adnoe multamiri publice.

Dl. Vasil° Caragea, darnind o candela de argint in val6re de 40lel bisericel on hramul Adorm'rea Mated Domnulu,, Parohia Petri-Boji, din urba Craiova, i se adnoe vii multumiri pentru landabilafain.

Elisaveta Preotul Gh. Iliesca, Constantina A. Wile, Iona F. Po-rumbel, 16na Gr. Popa, Gh.c.rghita, flea lab A. Dita, 16n C. Bru-tarn, Iona I. Radu Popa, Constantino. D. Ciolompn, Parasoheva 1. P.Radu, Maria Vasile Balgin fit Mina P. Nae, daruind tii impodobindbiserica flliall Sf ntu Damitru, din oomuna Slatiora, jud. Valoea onmulte Ole, fete de masa Qi alte obieote frumos incrate on- proprielefor mani, li so adnce multumirl publics.

Din partea Santel Episoopil a Hasilor, se aduo oaldur6se multn-miri mat jos notatl, as aa oontribuit on sumele treontein dreptul fle-oilria la onmpharea mint olopot In val6re de 135 let,pentru oimitiral Cotunel Bobesol, din Parohia Epurent, jad. Faloiii :Dl. Petru a Vadanel 20 1. Vasile a Vadanei 20 1. C. Baltenu 20lei. Th. Stroeso 17 1. Gh. Talpigeanu 12 1. Gh a Vadanel 21 lel.V. Dania 10 1. Th. Simion 10 lel gi I. Bobeson 5 1.

Preotul Constantin Mihaileanu dar aind biserioel parohiale on hra-mul Sitnti1 Vo3vocil, din oomuna Strejeritil de sus, plasa Olteta de

Qi

bis-TioeT

flr tii

loonitorilor

www.dacoromanica.ro

DONAllUI% 1 89

sns, judetnl Romenatit, patru perechi perdele la iconele Imp6rltest1,o mash, pe Sflatul Preatol tit alts pa is )nostas, tote 1 'orate lama,de brimbao subtire rii alese oa dife ito culorl, li se adnce multn-DIM publics

Listtt de persOnele care all contribuit la mArlrea fondung Sooie-Wel studentilor in 1 eologie :

lna Maria Haggiadi din Craiova 40 let Preotul C. Ionesca-Bli-lesol din Dolj 20 1. Nicolae Mama, mare propr. din Crdiova 20 1.Hie Onoreanu 20 1. M. Strajann din publicatinnile sale iii altele 18volume. Preotii : M. DobPsceann din ualefat 10 lel, Niatheiii Dam.10 1. his Popesen din Gmbh' 10 1. i. Haralambie din Sadova10 let 1anou Meson din oum. Cautiltesti 10 1 Nicolae Puturenndin Gaorno a mars 10 1. D. IL seen din Grande el 8 . D. Mar n dincom. Urpata, Ion Amzulescu din com. Bacov6tu, Anastasie Popesondin corn. Cinperceni Fii M. Stoeneson din nom. Cana o An 6 lei. C.Ceoroeanu din coin. Siligtea Cruel, Anton Popeson, idem, ,van Iondin Cioroione, M. Gali mon din oomuna Gaticea-mare, M. Arnuze-les ,u din com. Afamatt A- Baoaleson din corn. Baca, Petrea Dui-culescu, din com. Goi e a raid, I. Petoriana din Giurgita, M. Danie-lescu, idem, I. Papasoleson din corn. Basarabil, 0. Petreson. din Ca-lafat, P. Calafateanu, 1. Popes n din Gangeova, N. Nicoleseu, idem,G. Minlesai din com. Hore4u Poanarn, Rafail MTh ailesen, Lama-Tiuleson din com. Valea Stanoinlul, 16n BArsAneson, Pretorian, N.Voinesen din Draiucil, I. Eliesea, din corn. Grindeni, 0. Opresen dinHam, Th. Dob otcn G-. StIneson din corn. Mironi, I. Demetresen,idem, tiii Ion D metreson tle-cars cats 5 let C. Gorceann din com.G ire a mare, I6n Dillon din corn. Pisan, 1. Cr seann, Cosma Popesonfli Amza Niculescu din YIAcequ de sus nate 4 lel. P. Popesoa dincom. Ceorocone, I. Angheleson din Dessa, An stasie Pridescu dinGhidicin, Dnmitrn. Ionesen din Covell', Ion Popeson din Bistretn,Marin Urdiceann, idem, Nicolae Barcleanu. din com. Z avala, P. St5,-nem din coin. CAlaraln si G. Marianna, idem, cite 3 let Ilie 11.-neson din com. Ceratn, Dum. Trocescu dtn coin. Colopariu, I. Lipo-reann din corn. Liporen cite z lel. Seminarists cantaret,, I. D. Russdin Goicea mica, 2 lel. Preotn I. Petreson din Poeana mare 2 lei.Ilarion Demetrescu din Smiirdan, Preotil: N. Popeson din Tanari,Stefan Simioneson, 1 Stkneson din Negoia, Th. Popeson, idem, G.Florason din com. Catane, inv6ttitorul St Simionesou din commaPlosoi, Preotn I. Pompiliann din nom. Carna, Inv6t. 1. Stoeneson dinnom Carna, Preotil: P. Marin son din Padea, Petrea Raduleson,dinLoonsteni, Coast. Locusteann idem, L Plcvaleson. qi Gb. Loc cistern'idem, Ile-care oats 2 lbl. I. Gh. Mateescu 6 let his Demetresohdin com, Bachetu 2 lel. I. Moteteanu din com. Moteteni 5 let M.Marineson din coin. FantIna Banulnl 2 1. Toohin din corn Dobridor2 1. Dumitru Pompile inn, 13. Dobridor 4 1. Gabril Popeson din nom.Cetatea 4 1. Mihaeson P. 4 1. I. Moreann din co ii. Hanle. 6 1. N.Risipitin 7 1. Nestor Demetreson 4 1. I Andreesoa 2 1. P. Braniki-teann 1 left. P. Mona 2 lei. Anghel I6n 10 let Rtda Dalea 2 Jet

www.dacoromanica.ro

90 DONA +11.11.1

Constantinescu 5 lei, I. Cristeson, P. Barlgel, I. Rudareann, I. Zisu,C. Bratoveanu, Cosma ?open-a, Stefan Popeson si M. Popeson °ate2 lel. Trandalir Preporianu 1 let. E. Georgeann 2 1. F. Popesen 2lel. St. Pretoriann 2 lei. Taturor acestor donator', Comitetul nn-mite' Sooletati le adnee ealdurose multamirl.

Lista de nnmele pershnelo -, earl au binevoit a contrIbui en sn-mele necesare pentrn procurarea nun' rand de oartl bisericesti, ti-parite on liters strabune si legate cu plele maro hin, pentrn bia.parohiala din oat. Cote a, corn Coteni, jud. Olt: N. Diamandesen,Triodul T. Georges u, Octoihul eel mare. P. Vasilesen. Apostolul siPsaltirea. N. Padurenu, ineiul pe lima Deeembrie. Paroh. Stoics,Stolohicescu, Mineiul pe Mail Gr. Cniriaces a, Penticostarul s Mo-litfelnicul. - reotul D. Cotenu, Mineinl pe August. Pr. T. Vitaneson,Mineinl pe Marto. Pr. Gr. Dnhovnicn, Mineiul po Februarie. D. Me-hedinteanu, Mineiul pe OJtombrie. C. Nina, Mineiul pe Septemvrie,R. Popeson, Mineiul pe Noembrie. I. Marinescu, Mineiul p hamar.M. F. Catana, Mineiul pc+ lulie. G. I. Vidu, Mineiul pe A prilie. M.Trutesca, Liturgieeii M neinl pe Innie. P. S Velon, Catavasier. I.V Pandit, Orologin . I. Constant nem, Agh:asm tar P. Lupescu,Panahida si un Tipie. De asemenea urmathrele persone at contri-buit en ban! pentra ediftoarea bisericel d n parohia Vergulesa, co-mnna Dumitrestl, jud. Olt : Marin loneseu 90 let. Nita Branzan 15lei. Protn I. Nitules(,n 10 lel Mihain Stoian 303 lel. Ionita Rog 1181 lel. Marin Constantin 76 lel. Radu Argeseann 01 lel. FloreaGlojdar 31 lel. Flores, Dorobantn 20 lel. Stan Glojdar 36 yd. llieGherghina 20 lel. lancu Parvn 23 lei. lonita N. Lazar 20 lel. Tn-turor aoestor pe so e li so adnee caldur6se multumirl.

Lista, de enoriasil earl at contribuit on ban! si obiecte la bias-rioa din parohia TascAt, corn. Voetestl, pl. Ocol, jud. Gorj :

Preotul 16n Sfenesen 7 1 Petro Popesen 2 1. Ghite Braufan, Gr.B anfan al Radu Popesen eate 1 let C. Tascan 50 b. I. Andritoin50 b. Ghitl. Thaeonesen 1 1. Gr. Popeson 1 let. Pet e I. T moiea,Stefan Andr Loin si C. Tatorntresen 'Ate 50 b. I6n I. Daneson 1let. Hie I. Ta can 1 let. Gh. C. Daneson 50 b. I. P. R. Vasilesen1 let. Gh Tl. Vdsileson 50 b. lona C. Branzan 2 1. NIanda Cost.Tasoau t)5 1. llie Taman 5 1. Mate' Popesen 10 lel. 60 b. Lan P.Barbiet 2 1. Cost. D. Horhoianu 5 1. Dumitru Lupn 1 let. GrigorieP. Gaman 50 b Barbra Gaman 1 I. Marin N Toropn 5 lel. MariaPr. 'Anghel Tascau 2 1. Irina Gh ta Prieoloin 5 1 0. Tatomireanu1 ht. Sanda Lupnlesen 50 b. Gh. 1. Lupu 1 let. Maria Pr. IoanSfenesen a tesnt un oovor de land In lungime de 16 metri, cinenr1de la Imbraeamintea pe sf. masa si perdelele de la 'cone si feres-tre. Manda C. Taacau, Maria N. Torop $i Stalin Patrol Tascan oilobra.o mine e de borangic en 1, nits si betea In aleseturi pe Sf.masa. Parasehiva Barbu Gaman o imbraeaminte de borangic en bum-bae si amid In alesetur . 16na Ciucur Popeson nn epitrahil de ar-nica s Balite on betea in aleseturt Florea Ilie Brebu si Lapadata

www.dacoromanica.ro

LONAT1UNI 91

Costaehe Chiriao perdelele la donti ferestre de bumbao on arniel inaleseturl. Maria Ion I. Damson o imbraelm ire la proscomidie §1o p615, la loonostas. 16na Petre Callan o imbritelminte pe magi inbiserid. IOna Gh4e Diaconescu o perdea de borangie in aleseturlla noile impArlitesel. Tutnror personelor de mal sus li se aduceolldurese multnmirl.

Dl. Capitan Nit/ Staneesou, din nrb t Craiova, arendaoul m )$1 1DionleotP, &ruin 1 biserieel parohiale en hramul Sf. Nicolae, dinoomuna B000teni , plasa Ooolu, jud. Romanag o candela de argintin val6re de 100 lel, i se adnee multnmirl publice.

Din partea S ntel Episcopil a Husilor se adno etildur6qe multn-mirl D-lor Vasile Gheorghiu,gi Gh. Stimate din corn. Baseotil, jud.Mein, pentru el eel Intll a darn t o Evanghelie editia Slut JulSinod, legatl en p ele mrtriehin, Eli eel el doilea un Liturghier. idemlegat biserics1 din Parohia Viltoteoti, acel judet; semenea of Preo-tul paroh Petra erban pentrn el a donat nu Orologia format mielegat en plele mtroehin.

Dl. M. Popeson, invgltor, dArnind bisericel p rohiale ou hramulSf. Ibn Botegtorni, din corn. Faureei ii, jud. Wm, nn iconostasQi nn penticostar beret on piele mtrochin, Cu litere sirebnne, am-bele in val6re de 39 lel ; lar Dl. Stefan §erblnesen, darnind bise-ricel finale cn hramul Sfintil Voevocji, din aceeaN1 o munl of judetnn iconostas in valor° de 25 lel, li se Au° multumiri publiee.

Dl. Mihalache Codeson, darnind bisericel parohiale en hramul Sf.Nicolae, parohia Lup6ia, jud. MehedinV. o carte en titlul. Minn-nile Malcel Domnulul", o once of o icon* de metal in valor° de12 lel, i se adnoe publice.

D-na Alexandrin a Ilieson, profes6r1 din nrba Craiova, dknind opereohe perdele pentru icbne. in val6re de 40 lel, bisericel paro-hiale on hramul Sf. Nicolae, din °rap' Craiova i se aduce multu-mirl public°.

Din partel. Slntel Episcopil a Hnoilor se adne olldur6se multu-mirl mal jos notatl din parohia Docanosa, corn. Ven-derel, judetul Tntova, pentru dtruit bisericel for parohialeon hramul Santil Aposto I ate o icOnl anume Petra Serman,icona Maisel Domini is in val6re de 50 lel ; Jordan Stab, o i On&Doming lions Christos in val6re de 48 lei ; Teodor Craite, o icon/Sant l Apostoll in val6re de 48 lel oi I. P Lunga, o icon& mienNasoerea Domnulal lions Christos in val6re de 4 lel.

D-nele Domnioa C. Rimniceanu 16na I. Gealep, ditruind perdeleleononte on aleseturl, national°, pentrn siintele icons ale Sfantulul I6nBotezittorul of Sftntil Apostoll, lar D-na Sanda C. Popescn, dlruind

inultumiri

locuitoriloreh ail

Qi

§i

www.dacoromanica.ro

92 DONATIUNL

p6lele de borangio on aleseturl. la sfintele io6ne ale Domnnlul nos-tra lisus bhristos Ql taioel Domnulul, de la biserioa parohialaCartin, plain' Vulcan, jade01 Gorj, li se adue multumirl publice.

Dl. Gh. Barisof, a oferit biserioel Preoita din Baal, un Epitra-hil ai o nebedernita, In val6re de 60 lel. Dl. Ianon EconomulC. Vasilin Dla Niel Tache Vasilin, all oferit bisericel illialeDomnesca. eel Intll un polioandru, de bacfon, in soma de 200 lel;eel al dpilea o cingathre on 2 pattale, argint Diadem, ai cea de atreia un felon, un epitrahil ai incingatore In 'adore de 120 lel.Taturor li se adtme multumirl pnblice.

Din partea Sante! Episcopil w Haailor se aduoe cald,:r6se multn-mirl loouitorilor mal jos notatl din parohia Unteatil, jud. Tntova,oe au contnbnit cn snmele trecute In dreptn1 fie-oaria, la onmp6-rarea nnel ioOne Maim Domnulul Imbracata on argint, al a dour)saute antimise, anal materie simply ai anal matasa, pentrn biserioafor parohiala, to hramul Sf. M. M. Gheorghe: Preotul 1. Raacann1 let. Pr. Th. Banceann 4 1. Gh. Cojooarin 80 b. Manolache Opriaan1 let Gh Panfili 80 b. Gh. D. Banoeann 80 b Gh. Blioju 1 lelMaranda P. r11008.1111 5 1. Ionia Ciulein 1 let. 60 b. Catrina Moisuc2 lel 40 b. Vasile Vezetin 80 b. V. D. Baumann 80 b Th. Bakgarn 80 b. Gh. Ertagan 80 b. Gh. D. Prnteann 1 let. Niel Urban80 b. E ena Radol 1 loll. Gh. Bostad i lea. Toma Dima 1 1. Mi-trea Balgann 1 loll. D. Prateana 80 b. Mihal loneseu 50 b. Ea-nacache Cernat 1 let. 50 b. Maria C. Cinlein 80 b Const. Caiohi1 11 Gavril Jianu 80 1)--Gh. 1. B tnceann 2 lel T der Paul:lb. 50ban!. Alex. G. Bancean I let. Grigoral Oprlaann. 1 let.. Sande Chi-rill 50 b. 0. Merauta 1 leil. Aleou Opriaan 1 let !ordache Brom1 let. Ghita Breza 50 b. Grigore Moro Ian 50 b. T6der keno 601.Baba Zoiti 50 b. Visile Panaite 1 lel Alex. V. B bloom" 1 let.Panaite Ursa 50 b. Dam. T. Mooanu 50 b. Ion* Malanoa 50 b.Mihal Mihailesca 35 lel. Elena D. Isaen 100 lel. Petrea Soantel 2lel. Costache Blra 80 b. lonita MerenVI 1 let 60 b. Gh. 0. Mihociu2 lel. Nioo14.8 Vasluianu 1 loll 60 b. Ion Vasluianu I let 60 banl.Const. Gh. Mihocia 80 b. Vasile Vulpe b0 b. 31 anolache Vasluianu1 let. 60 b. Nicolas anon 1 let. 60 b. Gh. Caen 1 let 60 b. Gh.the Puffed, 1 let 60 b. Gh. I. Cum 80 b. Vasile Petrea 1 let 60ban!. Ion Caen 1 let. 60 b. Const. Paflea 80 b. Vasile Ilie Paflea1 let 60 b. Const. Mihooiu 2 lel, Iancu Ginroan 1 let. Vasile O.Mihooiu 1 let. Gh Nechita Mihooin 4 lel.

Preotul MateiA Grigorescn, parohnl bisericel din comuna Costeatil,jad. Valcea, conformandu -se disposiVilor art. 30 din regalamentulaplioator al beget clerulnl, a pus basele nue biblioteol parohiale,darnind el Insual 106 volume. Acosta fapta Bind mal pre sus deoi l-ce lauds, i se aduoe multumirl publice.

Din partea Sante! Episcopil a Huailor se aduce caldur6se mulcu-mirl personelor mal jos notate, oe at. Unlit bisericel on hramul

Ewen,(11

www.dacoromanica.ro

DJNATium 93

Sf. M. Hiralambie din parohia Redin, jud. Vasini, mat mite cart!obieote, si annme: Dl. Ion 1pe, din (Ireful Vaslui, nn rind

Minee editia SA,utulal Sinod. Dl. Aleca Botoiann, tot d n Vas lui, oEvonghelie editia Santulni Sinod Dl. Mavrocordat, proprietar,a Mut un dnlap pentru pastratnl vestmintelor Qi cirtilor bisori-Gest% Iar D-ni! Stefan Hos'inarin, V. Mine% T. Bulgaria, Gh.Chihaia, $t °risen, I6n Naciu si C. Dann, all contribuit on cite 5lei pentru facerea tutor sfesnioe trebnitore in biserici.

D-na Voice B. IsbAsoin, din commie thiojdu, a Unlit bisericelparohiale on patronul Sf. Dimitrie din parohia Mina, un disc deargint en piciorul sonlptat, in val6re de 70 lei, o linguriti do ar-gint in val6re de 8 lel, o copie de 0'01 in val6re de 2 lei, pen-trn care i se educe multnmire publics.

Si adno mn tumiri pnblice D Stan Teodorescu, din urbaBazoii,care a oferit bisericel en patronul Adormirea Mabee! Domnului, dinparohia Gheriseni, noel jadet, nu steag in valOre de 45 lei 9i doniSsfesnice de lemn In valOre de 8 lei.

Dl. Dim. Popesou, mecanic la statinnea sailor ferate romane dinBrAila, a bine -volt ca prin apesele sale sit ofere pentru com. Islaz,jad. Braila, elute Evangelie legati in piele maroohin si o cartede predice de P. S. Episcop Melhisedeo, pentru care fapti plod sidemni de imitat, i se educe eel° mat sincere maltnmiri.

Dl. Dimitrie Yardale, din com. Clool'e, jud. Braila, a d rnit bi-sericei din ace t comma, nn steag in val6re de 110 lei, pentru careso educe multumiri publioe generosulai donator.

PrimAria nrbei Galati a donat bisericei parohiale Sr. Ion Bote-zitorul, tot din Galati, nu numAr de 20 oirti editia Sf. Sinod, inval6:e de peste 200 hei. Asemenea a ma! donat nnmitel bieeric!,Dl. I6n Pidnrar o de argint plaque In val6re de 16 lel EliD-na Trinita-Hagi-Nicola nn livicer de laai, tesnt de case, In va-16re de 9 lei, pentru etre se ad .,(3 maltnmiri pnblice generosilordonator!,

ll-na Maria T. Mandrils, din urba FoccianT, a bine-voit a ddruibisericei parohiale Adormirea Maicei Domnului, din ace] oras, unsteag irt val6re de 601e1, pentru care i se educe multumiri publice.

Persdnele mai jos notate, at cumptrat si daruit bisericei cupatronul Si. Nicolae din parohia Galvanesci, jud. Buzeu, 12 Minee,un Tipic si un Aposto], tote editia Sinod, contribuind fie-careast-fel : Parohul C. Stanescu en lei 15, bent 10. Badea Teodorescu,epitrop, Dimitrie G. Toma, Nicolae Voinea, Iosif Radulescu, IdnT. Dobre, Visan Mihat, Sava Min si Oprea Iordache fie-care cucute 151. si 50 b. Sava N. Mazilu, Toma Dragu, Tache I. Iordache,

Iii

Gh.

loll

cindela

Sf.

@i

www.dacoromanica.ro

34 DONATIUM

Dim. G. Iordache cu cate 7 1. qi75 b. ion Oprea, Nicolae Oprea,Craciun Oprea, Ion Craciun @i Paraschiv Craciun cu 3 lei, 10b. si in fine Eae Dobre cu. 12 lei ; pentru care li se aduce mut-tumirt publice.

D-nii 1. G. Lazar si Iordache Serghiuta, din comuna Valea-Seea, au daruit bisericei parobiale Sf. Voevoclt, din acea comuna,cate un rand vestminte preotesti, costand Cate 100 lei fie-care, qiD-na Anita G. V. Sarnesu, a daruit bisericei fiiiale Sf. Voevo4i,tot din acea comuna, un rand sf. Vase de argint plaque, in va-lore de 100 lei; pentru. care li se aduce multumiri publice.

Preotul Vasile Ilieseu Buzaenu, parohul bis. Sf. lerarh Nicolaedin coin. Grebanu, jud. R -Sarat a oferit bisericei filiale 1-3f. Voevodi,din catunul Homesci acea comuna, un rand de vestminte preotescide matase @i catifea in valorea de 185, o cad.elnita de metal invalore de 25, si a pardosit a .ea biserica cu caramida si ciment,cu care a cheltuit 55 lei Dl. Constantin Popescu, din °rap' R.-Sarat, a oferit bisericei filiale Sf. Voevotlt, din catunul Colibasi,comuna tiubeiu, cloud feltnare bune gi un potir suflat cu aur, invalorea de 200. DI. I. N. Gagiulescu tot din orasul Ramnic, aoferit aceliasi biserici un steg cu doue fete in valore de 80 lei.Tuturor acestor piosi donators, li se aduce vii multumin pentrupiosele otrande.

Din partea Santei Episcopii a Flusilor se aduce ealdurose mul-tumin personelor mai jos notate ce au daruit bisericei parohialecu hramul Santis Voevotli din urba _Rust mai multe lucruri sianume : D-na Smaranda Marz un covor. Dl. 0-h. A. Mihailescuo perdea la Icona Sta Marea Mucenita Varvara. Dl. N. G. Cio-coiu done sante antimise, unul de matase qi altul de pancla,D-na Elena Gheorghiu o perdea la usile Imperatestt.

DI. M. Codrenu, din urba Targu-Ocna, a daruit bisericei paro-hiale Precista, din acea urba, urmatorele obiecte : 0 erucilita deaur cu smalt, avend 6 diamante, un lant de aur, o mana de aur,patru peruzele si un herovim pe email albastra cu peruzele im-prejur, pentru care li se aduce multumire publics pentru asemeneafapta laudabila, demna de imitat qi eminaminte crestinesca.

DI. N. Dimitriu, grefier al judecatoriei ocolului Moinesti, dinjud. Bacau, a oferit suma de 195 lei, bisericei parohiale cu pa-tronul Sf. Gheorghe din Moinesti, pentru cutnperarea de vestminte,perdele, pentru cumperarea unui prapur si a unuf epitaf; 'far bi-sericei filiale cu patronul Sf. Nicolae tot din acea parohie, 'i adaruit un rand vestminte in valore de 100 lei. Pentru care i seaduce multumire publica, pentru dragostea si ravna sa de a im-podobi casa Domnului qi spre incurajarea si a altora, la asemeneafapte laudabile si demne de imitat.

of

www.dacoromanica.ro

DONA DUL%1 95

Epitropia bisericei parohie: Steicu, plasa Motru, jud. Mehe-dint:, aduce vit multurnir: D-lui Statie Staiceanu, proprietar Incomuna Cotunele, pentru ca a construit o biserica in numita ca-tuna, cu care a cheltuit 7000 lei, plus lemnaria necesara. Deasemenea Dom:mita Dimitrie Parvulescu si sotie: sale Elena, eariau pardosit tinda biseriee: cu mosaic, ma: dand si 400 lei. D -neiMasinca I. Hergot, care a ajutat cu haul la construirea acesteibiserici, Maud si un rand vestminte preotesti, Iesute cu fir gal-ben, cu care a cheltuit 150 lei precum si imbracamintea Prasto-tolului. De asemenea D-lut Static Genescu, care a cumperat car-rile cu litere strabune, editia Sfantului Sinod. Diaconului BarbaCatuneanu, din Severin, cu soiia sa au dat acestei biserici Evan-ghelia, legata, precum si cinci candela de cosItor. Preotului Oh.Prundeanu, a dat 50 lei. I. Popescu, Mihail P. Verlanu, StancirtTudoreseu si C. Popescu cate 30 lei. loan Munteanu a facut usade la Altar si tote ferestrele, doue strand si o masa bine lucrat..D -nei Itinid, din Severin, pentru o candela de argint. Un Darner de60 omens au. dat eate 5 I. precum si caraturile de nisip, lemne, eg.-ramida etc. etc. Iar Domnica pr. Prundeanu, Balasa Popescu, Ba-la,sa Pitan, I6n Crainicianu, Domnica M. Steiceanu, Maria Baicu,Elisaveta M. Verlan si Maria A. Ghinea a dat atat peschirele pre-cum $i panda pentru mese, de perdele la usi, si D-nul MihailVeleseu, pietor, a dat 4 pereche perdele la Ic6nele Imperatesti.

Martin Teodoran, din cotuna Inancisme, parohia Cogelac, jud.Tulcea, a oferit bisericei cu patronul Intiltarea Domnului dinnumita parohie, o suma de 200 lei pentru cumperarea until clo-pot; pentru care i se aduce mul %umiri publice.

Lista de numele personelor cari an contribuit la infrumusetareahis. Sofia din urba Galati : D-nul Tache V. Teodor a facut IcOnaHramului Santa Sofia cu strana el, poleita cu aur, in val6re de900 lei. De catra iznavul hamalilor, Neculai Fainaru, G-herghe sialtii, s'a facut proschinitarul poleit, in val6re de 80 lei, una masade fier, langa prosehinitar de pus luminarile s'au facut de D-niiParasehiv 16n si Nicolae Grigoriu. Tote stranile s'au facut insistem nou, cite o pereche de fie-care din personeld urmatore inval6re de 35 lei pereehea : Dl. Zamfir Dimitriu, Dimitrie Dra-ganescu, Oh. N. Iorga, Enache I. Bejan, Sachelarul Ion Grigo-riu. Ghinite Th. V. Theodor, Alecu Dobrica, Haralampie Hristu,Theodor 16n, Theodor Mustatg, Gh. Zgura, Mihalache Draganescu,Oh. Savin, Enache Frangalea, Dimitrie Gheorghe, Ion .Lupu. Ju-ganaru, I. Ilie, Voicu Th. I6n, Stefan Scarlat cantaret, AftiniaVaduva, loan Silea, Iani Frange. Cate o pereche din cele vechiprefacute en cite 16 lei perechea s'au facut de D-ni: NicolaeVasiliu, Gh. I6n, Sterianu Dinu, Ioan Maxim, Efrosina I6n, PetreaGheorghe si Stefan Ciobotaru, care fac ate suma de 888 1. 50 b.S'au facut un vesment preotesc de adamasea de lana de catra Dl.Oh. N. Iorga in val6re de 45 lei. S'au facut Imbranaminte pesf. masa de catra Dl. Ivanciu N. Iorga in val6re de 40 lei. S'afacut un sfesnic de fier cu 7 faclii de Dl. Sava Maxim in val6re

www.dacoromanica.ro

96 DoNATtur,1

de 30 lei. Sfesnicele Imperatesci Blau facut de catra D-nii MarcuHristu, Stefan Scarlat cantaret, Sauda Angheluta, Dinu Joan,Sterienu Dinu. S'a boit cafasul bisericeT cu boea de uleiu cucheltuiala D-lui Alexandra. Pentru tote aceste fapte laudabile,Epitropia numitet parohii, aduce multumin acestor persone piOse.

D-nul Dobre Dragan Podgorenu, cu sotia sa Constantina, dincomuna Ferbintt, jud. Ilfov, plasa Mostistea, daruind bis. filiale,din parohia rargu-Ferbinti. un Evhologiu ti o Liturghie frumoslegate, editia Sf. Sinod, Epitropia numito parohit, le aduce viimultu min.

Urmatorele persOne au contribuit la cumpgrarea cartilor bise-ricesci, editiuuea, Santulli' Sinod ; a unet.colimvitre, until mirui-tor de argint ; Idem o pereche de cununii de flori de tiara, cindoca de luminari, un epitrahil, o pereche rucavite si o cingatOre,pentru trebuintele serviciilor religiose la bis. Sf. Voevocli, dincom. Bulgestl, plasa Amaradia, jud. Dolj : D-nii Ionila Popescu50 let. Petru Banescu 20 1. Oh. S. MAIO 40 lei. Gh. S. Nicolae20 1. Marin S. Corarba 40 1. Marin I. Simion 20 1. Staneu Murga-sanu 27 1. D. Radu Popa 10 1. Gr. V. Balasea 10 1. I Radu Popa12 1. Oh. N. Banta 10 1. C. V. Balara, D. Nitului qi Marin A-viam Simion cite 5 1. Ionita Predea Simion 10 1. N. D. Iordashe5 1. 1. Stefanescu 7 1. 50 b. I. Turuc 4 I. C. Barba Boengiu 5 1.Florea Paras'hivu 4 1. I. Ghita Costachioiu 51. I. M. Roncea, Ma-rina Paun Murgasa, Balasa D. Jordache si D. Fl. Paraschivu ate2 lei. Stefan Mazilu 11. Joan G. 1 1. N. Fl. Greere 2 1. C. I.Joan 2 I. D. Serban Calin 3 1. Floroa I. Predoiu si C. Stefan ate2 1. hie Dumitru 5 1. D. Radu Borcosu, M. S. P. Popescu si P.I. Calina ate 2 1. 1). B. Mocofan 5 1. T. Stan 50 b. D. G. No-vae 5 1. G. D. Popescu 1 1. 1. Fl, Mate! 50 b. C. Ilie B. Dinu 5lei. Mate! D. BicA, 4 ie. Tuturor acestor piosi donatori li se aducevii multumin.

D-nei Elena Plopsierenu, care a donat bisericeT Sf. Vasile dincalea Victories (Bucuresci), un Epitaf si alte obiecte In valOre de250 lei, i se aduce multumiri si dorim ca exemplul sel sa ser-vesca ,vi altor piosi crestint ca model.

.!-;t4,,.

www.dacoromanica.ro