140637796 Tehnici Plastice Final

8/12/2019 140637796 Tehnici Plastice Final

1/44

UNIVERSITATEA VALAHIAFACULTATEA DE DREPT I TIINE SOCIAL-POLITICEDOMENIUL: TIINE ALE EDUCAIEISPECIALIZAREA: PEDAGOGIA NVMNTULUI PRIMAR I PRECOLAR ANUL III, GRUPA 302

TEHNICILE PLASTICE

Desenul repre !n"# s!n$er!"%"e% &!n %r"#' Nu es"e p(s!)!l s# "r!*eEs"e (r! )un (r! r#u'

+ ,%l-%&(r D%l! .

STUDENT: GHEORGHE DENISA-IOANA


2/44


3/44

Introducere

Prin olosirea di+ersi icata a tehnicilor de lucru inacti+itatile practice7copiii isi de4+olta capacitatea dee6punere artistica8plastica7 a+and posibilitatea de aco'unica prin 'i*loace di+erse propriile idei7 trairi sisenti'ente.

/olosirea tehnicilor de lucru nu trebuie sa ie un scop in

sine7 ci o 'odalitate de reali4are a unor subiecte inconcordanta cu te'pera'ental si sensibilitatea iecaruia.

In tehnicile plastice de lucru ele+ii olosesc 'aterialeca9 acuarela7 te'pera7 guasa7 tusurile colorate7 'aterialecu te6turi di erite7 hartii colorate7 ceara7 solutii pentrudecolorat7 carioca7 creioanele de toate tipurile 7ceracolor.

1.Tehnica creionCreionul este un instru'ent de scris sau desenat7

constituit dintr8o 'in de gra it7 prote*at de un in+eli% dele'n7 plastic sau :'ai rar 'etal de or' cilindric.Se

olose%te 'ai ales la schi e %i desene. ,+anta*e saleconstau in aptul c este u%or de 'ane+rat7 iar desenelepot i %terse u%or cu a*utorul gu'ei de %ters.

3


4/44

,cu' ! ((( de ani in ur'7 in


5/44

pu in ptea4 in co'para ie cu creioanele oarte 'oi7 insacele din ur' sunt 'ai a+orabile in crearea 4onelor detonuri dense de la gri la aproape negru. ai sunt produse%i creioane din gra it pur sub or' de 'ine groase racoperire. ,ceste creioane7 de ase'enea7 au di erite gradede duritate.


6/44

Cret de culoare ro%ie %i 'aro8sunt 'aterialeletradi ionale. In toate ti'purile este utili4at pe scarlarg in ilustra ia igurii7 peisa*elor %i portretelor.Sanghina a ost 'aterialul pre erat al artiGtilor din trecut.Ter'enul FsanguinF insea'n culoare ro%ubrun a 'ineide cret7 precu' Gi a tehnicii7 in care este indeplinitdesenul cu acest 'aterial. In unele surse de specialitatepute' intilni acest ter'en in or'a 'asculina FSangin.

aterialul sanguinei adesea este reali4at din caolin %i o6idde ier.

Ca Gi pastelul7 carbunele si sosul7 sanguina este un'aterial 'oale7 care este produs in or' de ptrat saucreioane colorate rotunde care nu au un cadru de le'nsau de alt natur. In +an4ri sanguina 'ai des se gseGtein seturi7 in or' de 'ine scurte7 iecare set are o nuan proprie. etoda de lucru cu acest 'aterial estecaracteri4at printr8o co'bina ie de pete late %i haGureascu ite. Sanghina adesea este co'binat cu creion negru.: Fig.4)

4.Tehnica sepiaSepia natural este abricat din a%a8nu'i ii saci de

cerneala ale 'oluGtei 'arine Sepia. , ost olosit de arti%tieuropeni de la 'i*locul secolului al EIII8lea in desenul cucreionul %i pensula. Le ase'enea este nu'it sepia un el

de tehnic gra ic7 in care se olosesc nuan e de 'aro7larg rspandit in


7/44

sepiei este o con+ersie sul urii de arginti 'etali4at7 careeste 'ai re4istent la decolorare.

Le aceea otogra iile +echi alb8negru au 'ai 'ulte%anse de a supra+ie ui la aceast ti'pului. ,cu'7

otogra iile in tonul sepiei sunt asociate cu cele +echi. ,proape toate ca'erele digitale %i oto au o unc ie desi'ulare a ast el de otogra ii.: Fig.5)

5.Tehnica pastel Pastelul8:din latin. Pasta 8 aluat 8 un grup de

'ateriale olosite in art gra ic %i pictur. Cel 'ai adesea

+ine sub or' de creta sau un creion7 r cadru in or'de 'ine rotunde7 sau cu 'argini ptrate.


8/44

Sos este de ase'enea nu'it Fcret neagrF. ,cest sos nueste intotdeauna negru. Sos este produs sub or' descurte ti*e cilindrice7 si'ilae pastelului. Le apt7 sos esteunul dintre tipurile de pasteluri. ,ceasta se produce dinacelea%i 'ateriale ca Gi pastelul negru9 caolin7 creta7 si

uningine de ga4 presat. In 'aga4inele noastre sosulpoate i gsit in nuan e negru7 alb %i di erite griuri.

,cest 'aterial are o putere 'are de opacitate %io er tonuri ru'ose cati elate de la oarte inchis la oartelu'inoase7 cu un nu'r 'are de grada ii tonale. Sosuleste con+enabil pentru a e ectua schi e rapide7 dar Gi'odelarea atent a or'ei. Tehnica uscat de lucru cusosul este si'ilar tehnicii cu crbune. Prin Gtergere se

ace tran4i ia de la lu'inos la tonuri 'ai inchise7'odelind or'a.

Sosul este u%or solubil in ap ast el incat cu el sepoate lucra olosind o pensul. Picturi cute cu sos u'ed7se di eren ia4 printr8o culoare pur de negru7 au oopacitate special %i 'ai ales nu este ne+oie de i6are.

Lup uscare sosul u'ed se i6ea4 in aGa el c nu senruie7 dar 'aterialul r'ane le6ibil pentru u'brire. Soseste u%or de %ters cu gu' de %ters7 care per'ite s se

ac tran4i ia de la inchis la deschis pe uscat. Pentru soseste cel 'ai con+enabil de utili4at hartie acturatcapabil s 'en in pig'ent.


9/44

O" 0u'ina este dat de albul hDrtiei7 care este necesar s ie pre4er+at n 4onele lu'inoase. O#

Leoarece 'aterialele necesare sunt uGor detransportat7 acuarela este o tehnic care se pretea4 binepentru schi e Gi studii e ectuate n cltorii7 un e6e'plu

iind carnetele de cltorii ale lui


10/44

culorilor Gi a e ectelor a'estecului lor Gi a interac iunii cuhDrtia. Trebuie inut cont Gi de aptul c prin uscare

culorile pierd pu in din intensitate.

Mn tehnica ud pe uscat : engle4 et8in8Lr) culoarease aplic n tuGe u'ede pe hDrtia uscat. Se ob in or'eclare cu contururi bine deli'itate. O" ,ceast 'anier nuper'ite decDt pu ine retuGuri. Mn ca4 de greGeal este greude redat lu'ino4itatea hDrtiei7 iar spontaneitatea are desu erit.

Mn tehnica uscat pe uscatK : engle4 Lr) 5rush

culoarea oarte pu in diluat se aplic cu pensula aproapeuscat7 pe hDrtia uscat. O" etoda este olosit pentrue+iden ierea detaliilor.

,cuarela se luidi4ea4a cu apa7 obtinandu8se unlichid colorat si care asternut cu pensula pe hartie7 nu sesterge prin atingere7 dupa uscare.


11/44

Universit%& ii 'x"ord ( )iniaturile* a"late pe pa!inile de!ard%* i n"%&iea+% pe evan!heliti( Cum s,a spus mai sus*acestea* dei sunt executate n culori de ap%* nu suntacuarele propriu,+ise* ns% n epoc% nu se "%cea distinc&ia(

Unul dintre primii acuareliti remarca$ili dinRomnia a "ost Carol Popp de -+athm.r/ 01 12 1 3 ( 5nc%l%toriile sale a "%cut numeroase acuarele cu scopdocumentar( )ulte din ele au ca su$iect portul popular iscene din tr!uri(

Alt acuarelist din epoc% a "ost Amedeo Pre+iosi 01 16 1 2 * care n perioada 1 6 1 69* la invita&iadomnitorului Carol 7 a "%cut dou% c%l%torii n Romnia* ntimpul c%rora a "%cut peste 28 de acuarele i !uae(

heodor Aman 01 :1 1 91 a pictat acuarele ca;ominoul verde= 01 2 *

5al 'ascat 01 2 0acuarel% com$inat% cu !ua% (?icolae Gri!orescu 019: 19 3 a "%cut numeroase

desene* acuarele i pasteluri* dintre care doar #i$lioteca Academiei Romne posed% :48(

@te"an uchian 01 6 1916 a pictat numeroaseacuarele* dintre care maBoritatea sunt n patrimoniul)u+eului ?a & ional de Art% al Romniei Pu ul din StradaClucerului 019 2,19 4 * 0i+ad* 5ragagiul *Copii de Gcoal*

Portret de e'eie * dar i n alte mu+ee din &ar% Pe prisp * Nud i Portretul 0aurei Cocea la )u+eul de Art% , 7ai* i;PeisaB de deal cu copaci= la #i$lioteca Academiei( 5n 2 9s,a licitat 0a DntDn* o acuarel% a sa care a "%cut parte dincolec&ia lui 7oan ?icolau i a "ost expus% n retrospectivadin 4,:1 martie 19:9 a Dunda&iei >alles* des"%urat% su$e!ida Academiei Romne i su$ patronaBul re!elui Carol al 77,lea(

?icolae onit+a 01 6 194 a pictat Nud cudraperie * tu i acuarel% mai multe studiile n tu i

66
http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_Oxfordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_Oxfordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Popp_de_Szathm%C3%A1ryhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1812http://ro.wikipedia.org/wiki/1887http://ro.wikipedia.org/wiki/Amedeo_Preziosihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1816http://ro.wikipedia.org/wiki/1882http://ro.wikipedia.org/wiki/1868http://ro.wikipedia.org/wiki/1869http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Theodor_Amanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1831http://ro.wikipedia.org/wiki/1891http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Grigorescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/wiki/1907http://ro.wikipedia.org/wiki/1907http://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Academiei_Rom%C3%A2nehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Academiei_Rom%C3%A2nehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Luchianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Luchianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1868http://ro.wikipedia.org/wiki/1916http://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_de_Art%C4%83_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_de_Art%C4%83_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_al_II-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_al_II-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Tonitzahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1886http://ro.wikipedia.org/wiki/1940http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_Oxfordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Popp_de_Szathm%C3%A1ryhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1812http://ro.wikipedia.org/wiki/1887http://ro.wikipedia.org/wiki/Amedeo_Preziosihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1816http://ro.wikipedia.org/wiki/1882http://ro.wikipedia.org/wiki/1868http://ro.wikipedia.org/wiki/1869http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Theodor_Amanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1831http://ro.wikipedia.org/wiki/1891http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Grigorescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/wiki/1907http://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Academiei_Rom%C3%A2nehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Academiei_Rom%C3%A2nehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Luchianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1868http://ro.wikipedia.org/wiki/1916http://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_de_Art%C4%83_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_al_II-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_al_II-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Tonitzahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1886http://ro.wikipedia.org/wiki/1940


12/44

acuarel% pentru ,coperiGuri din angalia ca angalia i Curteaco etriei din angalia 01923,1929i peisaBe ca Peisa* dobrogean

Peisa* cu case (?icolae >%r%scu 01 : 1989 a pictat i n acuarel%

peisaBe din -aint, rope+ * precum i acuarelele Peisa* dinElaici Peisa* cu dealuri * Peisa* Peisa* panora'ic * Peisa*dobrogean Peisa* citadin oriental (

ucian Gri!orescu 01 94 1968 a pictat Case nport : artignes 019:1,19:: 7osi" 7ser 01 1 198 apictat Lou spaniole 0tehnici com$inate * E i numeroasescene din >o$ro!ea Case ttreGti Co'po4i ie cu case *Turci la ca enea Interior cu persona*e * Curse de cai n

Lobrogea Scen de gen n peisa* * Peisa*dobrogean Peisa* oriental (

Inunda ia II Foan )ir * 193

Gheor!he Petra cu 01 32 1949 a pictat Naturstatic cu 'ere * 019:1@te"an Popescu 01 32 194 a pictat Peisa* din /ilipoiu *

Peisa* cu gea'ie (

Acuarele de & inute n mu+eele din RomniaV oarte cunoscut acuarel n Ro'Dnia este

Inunda ia II de @oan irW. ,cuarela7 de !# 6 " c' a ostdonat statului ro'Dn n august 1( pentru a ser+i ca'achet pentru un ti'bru po G tal 7 +alori icat pentrua*utorarea sinistra ilor n ur'a inunda iilor din 1(.

,cuarela se a l la u4eul Na ional /ilatelic . ,lte acuarele de inute n 'u4eele din Ro'Dnia sunt

Peisa* din Paris de aurice Utrillo :1&2" 5trDn pe otoliu7 de 0ouis8?usta+e Ricard7 Gi TDrg anual la Sibiu de /ran4 Neuhauser cel TDnr :1#$& .

62
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_D%C4%83r%C4%83scuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1883http://ro.wikipedia.org/wiki/1959http://ro.wikipedia.org/wiki/Saint-Tropezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Grigorescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1894http://ro.wikipedia.org/wiki/1965http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Iserhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1881http://ro.wikipedia.org/wiki/1958http://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Petra%C8%99cuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Petra%C8%99cuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1872http://ro.wikipedia.org/wiki/1949http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Popescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Popescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1872http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/Joan_Mir%C3%B3http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_socialist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1970http://ro.wikipedia.org/wiki/Timbru_po%C8%99talhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timbru_po%C8%99talhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_Filatelichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_Filatelichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maurice_Utrillohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_D%C4%83r%C4%83scuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1883http://ro.wikipedia.org/wiki/1959http://ro.wikipedia.org/wiki/Saint-Tropezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Grigorescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1894http://ro.wikipedia.org/wiki/1965http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Iserhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1881http://ro.wikipedia.org/wiki/1958http://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Petra%C8%99cuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1872http://ro.wikipedia.org/wiki/1949http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_Popescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1872http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/Joan_Mir%C3%B3http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_socialist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1970http://ro.wikipedia.org/wiki/Timbru_po%C8%99talhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_Filatelichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maurice_Utrillo


13/44

Acuarele din Romnia 0ptreas din satul TunariCarol Popp de

S4ath'Xr):1$! 81$!! O

5iserica S Dntul Spiridon Carol Popp deS4ath'Xr):1$"(

Pri'irea lui Carol I n 5ulgaria Carol Popp de S4ath'Xr):1$##

Strad din Constantinopol ,'edeo Pre4iosi:1$"$

Surugii din Vbor ,'edeo Pre4iosi:1$"$

Lo'inoul +erde Theodor ,'an:1$$2

63
http://ro.wikipedia.org/wiki/Acuarel%C4%83#cite_note-68http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Theodor_Aman_-_Dominoul_verde.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Amedeo_Preziosi,_Surugii_din_Obor_%28Coachmen_of_Obor,_1868%29.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Preziosi_-_Strad%C4%83_din_Constantinopol,_1868.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Primirea_lui_Carol_I_in_Bulgaria.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Biserica_Sfantul_Spiridon_1860.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Acuarel%C4%83#cite_note-68


14/44

Portret de rncu Nicolae ?rigorescuacuarel %i gua%

0a DntDn Yte an 0uchian:c. 1&((

angalia Nicolae Tonit4a:1&3(

Case la 'are Nicolae Lrscu:1&33

8.Tehnica gua?ua% : r.?ouache este o +opsea preparat din gu'

arabic7 a'estecat cu pig'en i 'inerali %i ap7 olositin pictura a%a84is opac7 care per'ite aplicarea culorilordeschise peste tentele inchise. Ter'enul ini ial a aprut insecolul al EIIIlea in /ran a7 de%i tehnica de producere aaceastei +opsele este 'ult 'ai +eche iind utili4at de*a insecolul al EI8lea in


15/44

saturat cro'atic dupa uscare. Cand este olosit ca pastare un aspect lucios. ?ua%a este o tehnic de picturie tin7 care olose%te ca diluant apa %i se spal oarteu%or7 iind potri+it pentru inceputuri nesigure %iincercri7 deoarece se usuc rapid.

?ua%a se olose%te u%or7 iindc acest tip de picturse poate retu%a.


16/44

caolina %i o ace 'ai dens7 bogat %i sonor. Pentru artadecorati+a si o or'area spectacolelor sunt produseguaGele luoriscente. ,ceste +opsele au capacitatea de

luorescen in con or'itate cu ra4ele ultra+iolete7 +iolet+i4ibile7 albastru %i +erde.

?uaGa luorescent are proprietatea de iradiere alu'ino4it ii sale7Gi sunt olosite pentru e ecte decorati+ein intuneric. ,ceste +opsele au capacitatea de acoperireredus7 de aceea este reco'andat s se aplice pe unsuport de culoare alb ceea ce le ace 'ai +ii7 %i +opseauaar trebui s ie aplicat slab. ?ua%a luorescent nu estere4istent la ap7 aGa c utili4area in aer liber nu estereco'andat

9.Tehnica temperaTe'pera este o +opsea al crei liant este de origine

organic7 de e6e'plu albu%ul sau glbenu%ul de ou7 gu'aarabic sau ca4eina7 'ai rar laptele de s'ochin7

a'estecat cu ulei +egetal sau clei. Latorit capacit ii saleade4i+e e6cep ionale7 aceast e'ulsie este oarte potri+itla pictura pe le'n.


17/44

tradi ional a iconogra iei. Pe tencuial proaspt inantichitate cu te'per era e6ecutat resca.: Fig.1 )

1 .Tehnica uleiUlei8suspensii de pig'en i anorganici %i u'plutur

din ulei de in7 produs din uleiuri +egetale sau din ulei de8r%ini alchidice cu o capacitate su icient de 'are deuscare. Pig'en ii +opselelor de ulei sunt dio6id de titan7ocru7 o6id de ier7 o6id de cro'7 cro'at de plu'b.

,daosurile care sunt utili4ate in principal pentru a

econo'isipig'en ii sunt talc7 caolin7 'ic %i altele. In calitate deco'ponente au6iliare in co'po4i ia de +opselelor de uleisunt introduGi catali4atori de uscare :uscator solubili insuspensii8sare de cobalt7 'agne4iu7 plu'b. Sunt produse 2tipuri de +opsele de ulei9 a%a8nu'ita groas :sub or' depast 7 precu' %i gata de utili4a:lichide .

Pictura in ulei repre4int o tehnic artistic careeste e ectuat pe supra e e oarte di erite7 +ariind de lapan47 la panele de le'n %i pan la perete7 care const dinaplicarea unui +opsele ba4ate pe un pig'ent inglobat intr8un 'ediu de ba4 care este un ulei +egetal re4istent lainte'perii %i la ac iunea de ero4iune a aerului %i lu'inii.Cel 'ai rec+ent ulei +egetal olosit in


18/44

dup tipul de ulei olosit7 tu%a personal %i stilul personalde acoperire a supra e ei al unui pictor anu'e7 iindrespecti+ o unc ie de condi iile aerobe %i de ilu'inare incare pictura este 'en inut %i sau conser+at.


19/44

TuGul:ger'. Tusche e6ist sub or' lichid %i sub or' uscat in bastonaGe. TuGul lichid este o suspensiedin pig'en i de carbon lega i intre ei cu liant pe ba4 derGini. TuGul chine47 sub or' de 'ine sau plci suntutili4ate in


20/44

olosit pe larg8un a'estec de ele'ente di erite7 'esa*e6presi+ din rag'entele altor te6te.

Cola*ul poate i prelucrat cu orice alte 'i*loace8cucerneal7 tuG7 guaG7 acuarel. Un alt gen ar i asa'blarea7care utili4ea4 o +arietate de obiecte %i rag'ente aleacestora colectate pe acela%i plan. Uneori este utili4atnota ia Jread)8'adeK.In 2(("7 la u4eul Rus din SanBt8

Petersburg a a+ut loc o e6po4itie 'are deFCola*F.In 2((#7la ?aleria din osco+a artistul I. Za'ene+ a pre4entat unnou stil in arta 'odern8FPhotoartF.

Ter'enul de Fcola*F7 in interpretarea 'odern este7de ase'enea7 olosit pentru a dese'na7 pentru a pri'i oi'agine dintr8o serie de rag'ente separate de altei'agini7 de obicei se utili4ea4 progra'e de calculatorcu' ar i ,dobe Photoshop si alte editoare gra ice. 5a4acrerii unui cola* digital este lucrul cu straturile.

In procesul de creare a unui cola* pot i aplicatedi erite tipuri de acturi7 e ecte %i transparen .Pe 1$septe'brie7 in Togliatti la centrul de art 'odern FLoupuncteF7 a ost pre4entat o e6po4i ie cu nu'ele FCurrentcola*F. , constat din cola*e abstracte reali4ate din gunoi7rupturi de re+iste7 4iare7 cutii7 scrisori7 docu'ente. Cei'ai +esti i artiGti ai e6po4itiei au ost9


21/44

este olosit in egal 'sur %i ter'enul de e6e'plar sautira*.

Tehnica presupune sparea7 inci4area7 per orareasau obturarea prin di+erse procedee i4ice ori chi'ice aunei supra e e de regul plane :plac de gra+ur in+ederea i'pri'rii %i 'ultiplicrii ulterioare a i'aginii. Lease'enea ter'enul 'ai este olosit %i re eritor lainci4area di+erselor obiecte in scopul decorri lor.

Uneltele pentru tipar inalt sunt de regul ace saualte instru'ente ascu ite7 de 'etal cu a*utorul crora se

4garie supra a a neted a plcii :din 'etal 'oaleprecu'cupru ori 4inc . Vdat 4gariat desenul este acoperitcu un strat in de cerneal tipogra ic. Cu a*utorul uneipan4e apretate se eli'in cerneala in surplus %i se acopercu o hartie :de regul u'ed 7 iar apoi prin presare setrans er desenul de pe plac pe hartie. ,st el procesulpoate i repetat teoretic r a a+ea di eren e intree6e'plare.Placa7 piatra in ca4ul litogra iei7 sita in ca4ulserigra iei este supra a a supus alterrii i4ice sauchi'ice ce per'ite prin aplicarea cernelei de gra+ur7reproducerea unui nu'r :tira* de e6e'plare identitce.Chiu+eta este ur'a lsat de grosi'ea plci pe hartie.


22/44

,-ua orte: r.


23/44

re4istent la acid8pe ba4 de colo oniu7 as alt sau pulberealte origine7 care sunt in procesul de incl4ire a plcii dei'pri'are se topesc %i crea4 pe supra a prin spa iiledintre particule 'ici de 'etal adanci'i de di erite'ari'e7 creind as el la i'pri'are o supra a cu tonalit ispa iale.:/ig.1"

3.Fotogra ur /otogra+ura 8 o reproducere a unui tablou sau o

otogra ie7 e6ecutat cu a*utorul unei plci de 'etal7produs otoch'ic. ,ceast 'etod a ost in+entat in

1$#&7 ea per'itea ca aceste gra+uri sa ie produse 'anual. ,cest proces const in cinci etape91. Pregtirea negati+ului pe o plac de sticl.

2. Reali4area po4iti+ului co' or' negati+ului dat peo plac de sticl.

3. Trans erarea i'aginilor de pe po4iti+ pe o placde cupru prin gra+are.

. Colorarea 'anual a plcii.!. Vb inerea unei i'pri'rii pe o parte a 'Ginii

'anuale de i'pri'at. /otogra+ura este utili4at pentru i'pri'area

tiparului adanc:intaglio 7 in ca4ul in care trans eruli'aginii pe suportul de hartie este in ptuit de pe or'tiprit7 pe care ele'entele de tiparire sunt adancite. In

procesul otogra+rii7 i'aginea otogra ic este gra+atchi'ic in placa de cupru. Placa apoi iind acoperita cucerneal tipogra ic Gi care r'ine doar in ca+it i incantitate su icient pentu a i'pri'a o i'agine sau 'ai'ulte. In procesul de otogra+are plcu ele lustruite suntacoperite cu un a'estec de dicro'at de cupru %i gelatin%i sunt e6puse cu o i'agina po4iti+ prin 'etod de

contact ea. ,poi7 placa este plasat in ap cald %i gelatinaneilu'inat se spal7 Gi ilu'inat Gi intarit8r'ane pe

23


24/44

supra a a unei plci de cupru7 creand un el de 'atricepentru i'pri'are. ?rosi'ea stratului de acoperire dingelatin depinde de lu'in.

Lup uscare7 placa este plasat intr8o solu ie declorur eric %i placa de cupru este gra+at. Cu cit este'ai sub ire stratul de gelatin7 cu atit 'ai adanc estesupra a a de 'etal gra+at.:/ig.1#

4.'inogra ur 0inogra+ur8 un procedeu de reproducere %i

'ultiplicare pe hartie a unui desen spat intr8o plac de

linoleu'. , aprut7 la rscrucea sec. I 8 7 odat cuin+entarea linoleu'ului. 0inoleu' este un 'aterial bunpentru gra+uri de 'ari di'ensiuni. Pentru gra+uri esteutili4at linoleu' cu grosi'ea de la 27! la ! ''.

Instru'ente pentru gra+area linoleu'ului suntacelea%i ca %i pentru gra+ura longitudinal9 Scobitoareunghiulare %i longitudinale %i cu itaGe pentru tierea

precis a pieselor de 'ici di'ensiuni. Pentru i'pri'are lalinogra+ur sunt utili4ate acelea%i +opsele ca Gi pentru

6ilogra ie. Cerneala este cel 'ai bine de o aplicat cu o rolacu pu 7 este i'portant de a regla cantitatea de +opseaaplicat pe linoleu'9 nu trebuie s ie prea 'ult7 pentrua nu u'plea spturile 'ici7 Gi nici prea pu in8ca s nur'ina locuri ne+opsite dup i'pri'are.:/ig.1$

5.'itogra ie 0itogra ie :din greaca +eche [\]^_ 8 litos7 FpiatrF `

8 gra ein7 Fa scrieF este o 'etod de tiparutili4and o plac sau o piatr cu o supra a per ectneted. Prin contrast cu litogra ierea7 in intaglio placasurs este gra+at7 corodat ori punctat pentru a reali4aca+it ile care

2


25/44

re in cerneala de tipar7 respecti+ in tiprirea cublocuri de le'n sau in ca4ul tiparului cu litere i6ecerneala este aplicat pe supra e ele ridicate pentru acrea litere7 se'en %i sau i'agini.

0itogra ia utili4ea4 ulei sau grsi'e7 respecti+gu' arabic pentru a separa supra a a in in regiunihidro obe7 care +or absorbi ulterior cerneala tipogra icsau tu%ul7 %i regiunihidro ile7 care prin re u4areaabsorb iei apei7 %i deci a cernelii7 +or de+eni undaluli'aginii. 0itogra ia7 in+entat defautorul ba+are4 austriac

,lois Sene elder7 in 1#&"7 poate i olosit pentru ai'pri'a te6tul sau opera de arta pe hartie sau pe alt'aterial adec+at. Cele 'ai 'ulte cr i7 'ai ales toatetipurile de te6t de 'are +olu'7 acu' sunt printateutili4and litogra ia7 cea 'ai co'un or' de produc ie dei'pri'are.:/ig.1&

6.Monoti ie

onotipie :gr.'ono8unu7 tipos8a'prent aceasttehnic const in aplicarea +opselei 'anual7 pe osupra a per ect neted7 apoi iind apicat pe supra a a

oii7 in re4ultat aceast i'agine iind unic. In psihologie%i pedagogie 'onotipia este utili4at ca o tehnic pentrude4+oltarea i'agina iei la copiii de +arst pre%colar 'ai'ari.

,pari ia acestui tip de gra ic este atribuitpictorului %i gra+orului Italian ?io+anni Castiglione :1"(#81""! . Printre cei 'ai renu'i i 'aeGtri ce au utili4at'onotipia sunt9 italianul ?io+anni Castiglione :1"(#81""! 7 engle4ul illia' 5laBe :1#!#81$2$ 7 rance4ul


26/44


27/44

in+entrii aparatului electric de pirogra+ur8aceastatehnic a e+oluat ca o tehnica independent in artelegra ice. In acela%i ti'p7 pirogra+ura pe le'n este unadintre cele 'ai populare :i'preun cu broderie si'odelarea ocupa ii creati+e pentru copii Gi a'atorii dinintreaga lu'e.:/ig.22

. 0ointe s c e Pointe seche8gra+ura in aceast tehnic const in

taierea direct in placa de 'etal cu o ti* de o el ascu it7de unde Gi denu'irea acestui proces. Pointe seche las pe

supra a a gra+at aGchii de 'etal7 care re in cerneala %idau un aspect cati elat printului. Pointe seche este 'aidegrab utili4at ca un adaos la alte procese7 rareori iindutili4at singur. Nu pe'ite de a ace un tira* nu'eros7 'aiales pe plci din cupru :cu e6cep ia ca4ului cind placa estedin cro' .

In 1!12 Lurer %i Re'brandt in *urul anului 1"!( se

nu'r printre pu inii arti%ti care ar a+ea plci gra+ate inintregi'e in pointe seche. /iind ragil la i'pri'are pointeseche nu poate i e6ecutat in 'ai 'ult de cate+ae6e'plare. Pointe seche a ost slab de4+oltat pan insecolul al I 8lea pentru a8Gi +edea reapari ia datoritin+entrii gal+anoplastiei. ,st el gra+area cuprului ace caaGchiile de 'etal s ie 'ai delicate Gi 'ai re4istente.

,cela%i ni+el de calitate putea i ast el 'en inut peperioada intregului tira*. proiectului su. :/ig.23

1 . ilogra ur ilogra+ura8:greac [^ 8 le'n %i 8 scrie7

egal 8 gra+ur in le'n7 principala %i cea 'ai +echetehnic de gra+are. Istoricii literaturii chine4e iscriupri'a i'agine i'pri'at pe scanduri de le'n sec.EI. Cea

'ai +eche gra+ur chine4 pstrat datea4 din secolul al

2


28/44

I . ilogra ia a aprut in China nu 'ai tar4iu de secolul al .

?ra+ura ini ial in


29/44

guasa diluata in unctie de subiectul co'po4itiei7 sau inpri'a a4a se reali4ea4a un ond colorat peste care sedesenea4a cu o bucata de ceara7apoi acoperindu8se cu oculoare intreaga supra ata.

16.Tehnica $ecolorrii cu %&'Se acopera intreaga supra ata a hartiei cu cerneala

apoi cu +ar ul unei pensule subtiri sau a unui betisorascutit in'uiat in solutia de pic7 se desenea4a deasupra oco'po4itie plastica.Solutia de pic decolorea4a cerneala sidesenul apare deschis7 aproape alb7pe ondul acesteia.

Se poate olosi picul si sub or'a de pulberepresarata neuni or' peste cerneala u'eda cu care a ostacoperita o co'po4itie 'ai +eche.

17.Tehnica imprimrii cu (esturi rriteSe asea4a pe o coala de hartie 'aterialul te6tile7

dupa ce in prealabil a ost i'bibat in culoare si apoistors7peste care pune' alta oaie de hartie pe care o

presa'.,ceste oi i'pri'ate pot constitui ondul unorco'po4itii cu subiecte di erite.

18.Tehnica picturii pe sticlSe reali4ea4a desenul pe hartie7 peste care se asea4a

sticla7transpunand desenul cu tus negru prin inter'ediulunei pensule ine7al penitei cu toc7sau a altorinstru'ente.Tusul se i6ea4a7dupa ca4.Culoarea dete'pera in a'estec cu aracet sau de ulei 'ai diluat +aacoperii la inceput detaliile7peste care7dupa uscare7se +asuprapune peste intreaga lucrare.

In pictura pe sticla se olosesc culori +ii7ar'onioase7 cu aspect decorati+e7acestea de+enind placutesi atragatoare.Trebuie sa tine' cont de aptul ca i'agineapictata apare pe spatele sticlei7in+ersata dreapta8 stanga

ata de desenul de pe hartia 'odel.

25


30/44

19.Tehnica )rota"ului .


31/44

8altorelie :gen de 'odela* in relie 7 puternic pro ilat ata de supra ata plata de undal ;

8rond8bosse: or'a care poate i +a4uta de *uri'pre*ur7 or'a in sine ce poate repre4enta di eriteobiecte7portrete7 pasari .

'onclu*ii Prin olosirea di+ersi icat a tehnicilor de lucru n

acti+it ile plastice7 copiii %i de4+olt capacitatea dee6punere artistico8plastic7 a+ nd posibilitatea de a

co'unica prin 'i*loace di+erse propriile idei7 triri %isenti'ente.


32/44

5I50IV?R,/I<

CRIST


33/44

Anexe grafice

Fig.1(Creion simplu) Fig.2(Creioncolorat)

33


34/44

Fig.3 (Crbune) Fig.4(Sanghin)

3


35/44

Fig.5(Sepia) Fig.6(Pastel)

31


36/44

Fig. (Sos) Fig.!("cuarel)

3


37/44

Fig.#($ua%) Fig.1&('emper)

3


38/44

Fig.11( lei) Fig.12("cr l)

34


39/44


40/44

Fig.15("/ua0orte) Fig.16("/uatinta)

0


41/44

Fig.1 (Fotogra ur)Fig.1!( inogra ur)

6


42/44

Fig.1#( itogra0ie) Fig.2&( onoprint)

2


43/44

Fig.21( onotipie) Fig.22(Pirogra ur)

3


44/44

Fig.23(Pointe seche) Fig.24( ilogra ur)

Documents

140637796 Tehnici Plastice Final